303

VOR PUTEA PASTRA BOLSEVICIIPUTEREA DE STAT ?

Scris la slirtitul lunil septembrie1 (14) octombrie 1917

Publicat in octombrie 1917.In revista Prosveicenie nr. 1-2

Se tiluIrepe du,(4 textulapiirut in revista

305

PREFATA LA EDITIA A DOUA

Brosura de faca a fost scrisa, dupa cum reiese din text,la sfirsitul lunii septembrie si terminata la 1 octom-brie 1917.

Revolufa de la 25 octombrie a facut ca problema pusaaici sa treacâ din domeniul teoriei in domeniul practicii.

Raspunsul la ea trebuie sa-1 dam acum nu prin vorbe,ci prin fapte. Argumentele teoretice aduse impotrivaputerii bolsevice sint cit se poate de inconsistente. Ele aufost spulberate.

In momentul de fata, sarcina este de a dovedi prinpractica clasei inaintate proletariatul viabilitateaguvernului muncitoresc si taranesc. Toti muncitorii con-stienti, tot ce este cinstit si viabil in varanime, toti cei cemuncesc si sint exploata0 isi vor incorda toate for-telespre a rezolva in practica aceasta mare problema istorica.

La munca, cu totii la munca ; cauza revolutiei socia-liste mondiale trebuie sa invinga si ea va invinge.

Petersburg, 9 noiembrie 1917

Pablicat in 1918,in brosurg : N. Lenin

Vor putea pastra bolleviciipauses, de stat r, in seria

Biblioteca soldatului fi ;granular,Petersburg

N. Lenin

Se tiparefie dup3 textulapgrxt in brolurg

306

In ce anume sint de acord toate curentele, de la Reci"-Ora la Novaia Jizn" inclusiv, de la cadetii-kornilovistipina la semibolsevici, toci, cu exceptia bolsevicilor ?

Ele sint de acord c bolsevicii sau nu se vor hotari nici-odata s ia singuri in mina lor intreaga putere de stat,sau, daca se vor hotari i o vor lua, nu o vor putea pastramci macar pentru o perioada foarte scurta.

Daca se va gasi cineva sa remarce ca problemaluärii intregii puteri de stat de catre bolsevici singurieste o problema politica absolut ireal, ca ea nu poate fisocotita reala decit de fanaticii" cuprinsi de cea maioribila infumurare, vom dezminti aceasta remarca citinddeclaravii precise ale celor mai de raspundere si mai in-fluente partide 6 curente politice de diferite culori".

Dar mai intii citeva cuvinte cu privire la prima dintreproblemele de mai sus, si anume : se vor hotari bolseviciis. ia singuri in mina intreaga putere de stat ? La Con-gresul general al Sowetelor am mai avut prilejul s ras-pund in mod categoric afirmativ la aceasta intrebareprintr-o remarca pe care am facut-o de pe banca mea intimp ce Tereteli isi Onea unul din discursurile sale mi-nisteriale I". $i nu stiu ca bolsevicii s fi facut declaratii,in presa sau orale, in sensul ca nu trebuie s luam putereasinguri. Eu continui sa ramin la punctul de vedere

un partid politic in general si partidul clasei main-tate in special nu ar avea dreptul s. existe, nu ar fidemn sa poarte acest nume, ci ar fi o jalnica nulitate sub

of

VOR PUTEA PASTRA BOLSEVICH PUTEREA DE STAT? 307

toate aspectele daca ar renunta la putere atunci cindexista posibilitatea de a o capata.

Sä reproducem acum declaratiile facute de cadeti, desocialistii-revolutionari si de semibolsevici (as spune maicur'ind bolsevici pe sfert) in legatura cu problema carene intereseaza :

Editorialul din Reci" din 16 septembrie :

...In sala teatrului Aleksandrinski au domnit divergencele depareri i disensiunile, iar presa socialista prezinta acelasi tablou.Punctul de vedere al bolsevicilor este singurul care se distinge prinfermitate i precizie. La Consfatuire, el este punctul de vedere alunei minoritati. In Soviete, el este un curent care cunoaste o con-tinua ascensiune. Dar, in pofida cuvintelor lor indr'aznete, a frazelorläuclaroase, demonstratiilor de incredere in sine, bolsevicii, cu ex-ceptia unui mic numar de fanatici, sint viteji numai in vorbe. Ei nuar incerca sä ia «intreaga putere* din proprie initiativa. Dezorgani-zatori i distrugatori par excellence, ei sint in fond niste lasi, carein sinea lor hi dau foarte bine seama si de ignorança lor interioarasi de faptul ca succesele lor de astazi sint efemere. Ei inteleg totasa de bine ca si noi toti ca prima zi a triumfului lor deplin ar fisi prima zi a declinului lor vertiginos. Iresponsabili prin insäi naturalor, anarhisti prin metode si procedee, ei nu pot fi consideraci decitca unul dintre curentele gindirii politice, mai bine zis ca una dintreaberatille ei. Cel mai bun mijloc de a scapa de bolsevism pentrumulti ani de acum inainte, de a-1 inlatura, ar fi sa incredintamconducltorilor lui destinele $i clack' n-am avea constiinta faptu-lui ca asemenea experiente sint nepermise si funeste, in desperare decauzà, am recurge i la un astfel de mijloc eroic. Din fericire, re-:petam, inii acesti tristi eroi ai zilei in realitate nu nazuiesc cituside putin sã ia intreaga putere. Ei sint incapabili de o munca con-structiva, oricare ar fi conditiile. Asadar, toata hotarirea i fermi-tatea lor se limiteaza la sfera tribunei politic; a frazeologiei demiting. Practic, pozitia lor nu poate fi luata in consideratie din niciun punct de vedere. De altfel, intr-o anumita privinfa, ea are i oconsecinva' reala in sensul c uneste toate celelalte nuance ale «gin-dirii socialiste* in atitudinea negativa fata de ea..."

Asa rationeaza cadetii. Iata acum si punctul de vedereal cclui mai mare partid din Rusia, partid dominant side guvernamint", partidul socialistilor-revolutionari", ex-primat tot Intr-un editorial nesemnat, adica intr-un articolredactional, in organul lor oficial Delo Naroda" din21 septembrie :

...Dacl burghezia nuconstituanta

vape

voi splatformei

conlucreze cu democratia pinkla Adunarea baza confirmate de Consfa-

22

tali'.

308 V. I. LENIN

tuire, coalitia va trebui sã ia nastere chiar in cadrul Cons ftuirii.Asta ar cere un greu sacrificiu aparatorilor coalitiei, dar e un sacri-ficiu la care trebuie sã consimai 1i cei ce propaga ideeapure, a puterii. Ne temem ins ci nu se va ajunge la o intelegerenici in aceastä privinta. Atunci famine o a treia i ultima combina-tie : obligafia de a organiza puterea de stat ar reveni acelei jutnä-tati a Consfituirii care a sustinut in mod principial ideea omogeni-tatii puterii.

Mai precis : bolsevicii vor fi obligati sci formeze guvernul. Cuo energie fr seaman, ei au insuflat democratiei revolutionare urafati de coalitie, promitindu-i marea cu sarea dupi lichidarea con-ciliatorismului i explicind prin acesta din urma toate nenoroci-rile ;aril.

Dad au vorbit cu simt de räspundere in cursul agitafiei lor,caredad nu au inselat masele, ei sint obligafi sa achite politele pe

le-au impartit in dreapta i in stinga.Chestiunea este clara.In zadar incearca ei sa mascheze lucrurile prin teoria creatä

ad-hoc ca sint in imposibilitate sa ia puterea.Democratia nu va accepta asemenea teorii.Totodata insa, partizanii coalitiei trebuie sa le garanteze un spri-

jin total. Iata cele trei combinatii, cele trei cai care ne stau in fata,altele flU exista" I (Sublinierile apartin insusi ziarului Delo

Naroda".)

Iati cum rationeaza socialistii-revolutionari. $i iata,sfirsit, pozitia" daca stradaniile de a sta in doualuntri pot fi numite pozitie a bolsevicilor pe sfert"de la Novaia Jizn", pozitie expusa in articolul redac-tional din Novaia Jizn" din 23 septembrie :

...Daca. se va realiza o noua coalitie cu Konovalov i cuasta nu va marca decit o noua capitulare a democratiel si anularearezolutiei Consfatuirii cu privire la o putere responsabila pe bazaplatformei de la 14 august...

...Un guvern omogen al mensevicilor i socialistilor-revolutionariva putea sa-si simta responsabilitatea tot atit de putin pe cit ausimtit-o responsabili din cabinetul de coalitie... Unastfel de guvern nu numai ca n-ar reusi sà grupeze in jurul sauwfortele vii, ale revolutiei, dar nici n-ar putea conta pe un sprijinactiv din partea avangarzii ei proletariatul.

Formarea unui cabinet omogen de alt tip, a unui guvern aleproletariatului i ränimii sarace* n-ar fi nici ea o iesire mai bunadin situatie, ci una g mai proasta de fapt n-ar fi o iesire, cide-a dreptul o prabusire. Ce-i drept, aceasta lozinca nu este preconi-zata de nimeni, claca facem abstractie de cele afirmate in 4cItabociiPuti* in note accidentale, timide si care apoi sint de regula.explicate,". (Acest neadevar evident este sustmut fara

.liniei

in

Kiskin,

ministrii-socialisti

VOR PUTEA PASTRA BOL$EVICII PUTEREA DE STAT ? 309

timiditate" de publicisti responsabili, care au uitat pinade editorialul din Delo Naroda" din 21 septembrie...)

Formal, bolsevicii au reinviat azi lozinca : toataputerea in mina Sovietelor, care fusese retrasa atuncicind, dui:4 zilele lui iulie, Sovietele reprezentate prinC.E.C. au pasit hotarit pe calea unei politici antibolseviceactive. Acum insa nu numai ca putem considera «liniaSovietului» ca rectificata, dar avem toate motivelecredem ca in proiectatul congres al Sovietelor bolseviciivor avea majoritatea. In asemenea condivii, lozinca «toataputerea in mina Sovietelor», reinviata de bolsevici, este«o lithe tactica» indreptata tocmai spre dictatura prole-tariatului si a «taranimii sarace». Este drept Ca prin So-vlete se inteleg i Sovietele de deputavi ai taranilor,prin urmare, lozinca bolsevicilor are in vedere o puterede stat care s-ar sprijini pe majoritatea covirsitoare a in-tregii democravii din Rusia. Dar in acest caz, lozinca«toata puterea in mina Sovietelor» nu mai are sens caatare, deoarece face ca Sovietele s. aiba o componentaaproape similara cu a «preparlamentului» format de Con-sfatuire..." (Afirma%ia ziarului Novaia Jizn" este ominciuna nerusinata, care echivaleaza cu afirmatia cà oescrocherie i o falsificare a democratismului este aproapesimilara" cu democratismul : preparlamentul este oescrocherie, care prezinta vointa unei minoritaci a po-porului, in special a lui Kuskova, Berkenheim, a diversi-lor Ceaikovski & Co., drept voima majoritatii. Asta inprimul rind. In al doilea rind, chiar i Sovietele taranesti,falsificate de-alde Avksentiev i Ceaikovski, au dat laConsfatuire un procent atit de mare de adversari aicoali%iei, inch acestea ar putea determina, impreuna cuSovietele de deputati ai muncitorilor i soldatilor, o pra-bufire totala a ei. Si, in al treilea rind, puterea in minaSovietelor" inseamna cã puterea Sovietelor %aranesti s-arextinde mai ales la sate, iar la sate precumpanirea varani-lor saraci este asigurata...). ...Daca este unul i acelasilucru, atunci lozinca bolsevica trebuie sa fie scoasa imediatde la ordinea zilei. Daca insa «puterea in mina Soviete-

22*

si

sa

si,

310 V. I. LENIN

lom nu face decit sa mascheze dictatura proletariatului,o astfel de putere inseamna esecul i prabusirea revolutiei.

Mai e necesar s demonstram ca din punct de vederetehnic proletariatul, izolat nu numai de celelalte clase dintara, dar si de fortele cu .adevarat vii ale democratiei,nu va putea puna stapirnre pe aparatul de stat i sa-1punk* in miscare intr-o situatie atit de complicata, iar dinpunct de vedere politic nu va fi in stare sa tidal pieptputernicei presiuni din partea fortelor ostile, care vaspulbera nu numai dictatura proletariatului, ci, o datacu ea, intreaga revolutie ?

Singura putere care corespunde cerintelor momentuluieste o coalitie intr-adevar cinstita in cadrul democratiei".

Sâ ne ierte cititorul pentru lungimea citatelor, dar eleerau absolut necesare. Era necesar sa infatisam precispozitia diferitelor partide ostile bolsevicilor. Era necesarsã dovedim in mod precis faptul extrem de important catoate aceste partide au recunoscut c problema luarii in-tregii puteri de stat in exclusivitate de catre bolsevici esteo problema nu numai absolut reala, dar i actuala, laordinea zilei.

S. trecem acum la analiza argumentelor in virtuteacarora toti", de la cadeti pina la cei de la NovaiaJizn", sint convinsi ca bolsevicii nu vor putea pastraputerea.

Solidul ziar Reci" nu aduce absolut nici un argument.El nu face decit sä improaste pe bolsevici cu tin potopde injuraturi murdare 4i furibunde. Pasajul citat de noiarata, intre altele, cit de profund gresit ar fi sa se creadac. Reci" ii provoaca" pe bolsevici sa ia puterea, si deaceea : feriti-va, tovarasi, caci dusmanul nu te sfatuiestedecit la rau !". Daca, in loc sa cintarim practic atit consi-derentele de ordin general, cit i cele concrete, ne vomlasa convinsi" ca. burghezia ne provoaca" sà luamputerea, vom fi prostiti de burghezie, care, fara doar

sa

si

VOR PUTEA PASTRA BOL$EVIC11 PUTEREA DE STAT ? 311

poate, va proroci totdeauna spumegind de minie c luareaputerii de catre bolsevici va aduce mii §i mii de nenorociri,va vocifera totdeauna cit o va sine gura : cel mai binear fi s scapam dintr-o data §i pentru multá vreme» debolsevici, lasindu-i sa ia puterea, pentru ca zdrobimapoi definitiv". Aceste vipete sint §i ele daca vreci, oprovocare", numai ca in sens invers. Cadetii §i burgheziinu ne sfatuiesc" citu§i de putin §i nici nu ne-au sfatuit"vreodata s. luam puterea, ei incearca doar sä ne sperie,vorbind despre sarcinile puterii, care ar fi, nerezolvabile.

Nu. Nu trebuie sá ne lasam intimidaci de vipetele unorburghezi speriaii. Trebuie sa retinem bine ca noi nu ne-amfixat niciodata sarcini sociale nerezolvabile" §i ca sarci-nile pe deplin rezolvabile legate de pa§ii imediaci spresocialism, care constituie unica iqire dintr-o situa;ie foartegrea, vor fi rezolvate numai de dictatura proletariatului§i a taranimii sarace. Daca va lua puterea, proletariatuldin Rusia va avea astazi asigurata, mai mult decit oricind,mai mult decit oriunde, victoria, o victorie deplina.

examinam sub aspectul pur practic imprejurarileconcrete care fac ca un moment sau altul sa fie nefavo-rabil, da,r sa nu ne lasam nici o clipa inspaimintaci deurletele salbatice ale burgheziei §i sa nu uitam ea pro-blema luarii intregii puteri de catre bolsevici devine oproblema intr-adevar actuala. Acum partidul nostru ar fiamenintat de un pericol infinit mai mare daca am uitaacest lucru decit daca am admite ca ar fi prematur" saluam puterea. Acum nu poate fi vorba de nimic pre-matur" in aceasta directie : existä o mie de §anse, inafara, poate, de una sau doua.

In legatura cu injuraturile furibunde ale ziarului Reci"putem i trebuie sa repetam :

Noi vorn desprinde-aprobareNu-n dulcele ropot de-aplauze, ciIn strigitul surd al ininiei barbare

Faptul ca burghezia nutre§te fail de noi o ura atit desalbatici este o ilustrare dintre cele mai concrete a ade-

sa-i

Sâ

I

312 V. I. LENIN

varului c noi indicam in mod just poporului cailemijloacele pentru rasturnarea dommatiei burgheziei.

De data accasta, Delo Naroda", ca o tura exceptie,nu a binevoit sa ne onoreze cu injuriile sale, dar nici n-avenit cu vreun argument. El incearca th ne inspaimintenumai intr-o forma indirecta, abuziva, cu perspectivabolsevicii vor fi o5ligati sa formeze guvernul". Admitintru totul ca, speriindu-ne pe noi, socialistii-revolutionarisint ei nii sincer speriati, speriati de moarte de spectrulcare i se infitiseaza liberalului speriat. Admit de asemeneaea in uncle institutii dintre cele mai inalte i cele maiputrede, cum ar fi C.E.C. i alte asemenea comisii decontact" (adica care au legatura cu cadetii sau, vorbindmai pe sleau, au intrat in cird4ie cu ei), socialistii-revo-lutionari vor reusi sa sperie pe careva dintre bolsevici,deoarece, in primul rind, in toate aceste C.E.C., in pre-parlament" etc. e o atmosfera pestilentiala, statutagretoasa, daunatoare pentru oricine o respira mai multavreme, iar in al doilea rind sinceritatea este molipsitoare,

un filistin sincer speriat poate preschimba pentru untimp chiar si pe un revolutionar in filistin.

Dar oricit de explicabila ar fi, judecind omeneste",aceasta sincera spaima a unui socialist-revolutionar carea avut nenorocul sa fie ministru alaturi de cadeti sau safie intr-o situatie ministeriabila fata de cadeti, a te lasacuprins de spaima inseamna a comite o gresealacare se invecineaza usor cu o tradare a proletariatului.Vrem argumente concrete, domnilor ! Sa nu credeti cane vom rasa inspaimintati de spaima voastra.

De data aceasta gasim argumente concrete numaiNovaia Jizn". Ea joaca de data aceasta rolul de avocatal burgheziei, care o prinde mai bine decit rolul de apara-

si

*

:

si

si

politica.",

*

in

e

v

VOR PUTEA PASTRA BOLSEVICH PUTEREA DE STAT ? 313

tor al bo4evicilor, rol ce §ocheaza" vadit pe aceastädoamna simpatica in toate privintele.

Avocatul vine cu fase argumente :1) proletariatul este izolat de celelalte clase din tali." ;2) el este izolat de fortele cu adevarat vii ale de-

mocratiei" ;3) din punct de vedere tehnic, el nu va putea s. puna

stapinire pe aparatul de stat" ;4) el nu va putea s puna in mi§care" acest aparat ;5) situatia este extrem de complicate ;6) el nu va fi in stare sa tina piept puternicei presiuni

din partea fortelor ostile, care va spulbera nu numaidictatura proletariatului, ci, o data cu el, intreagarevolutie".

Primul argument al lui Novaia Jizn" este stingaci pinala ridicol, deoarece in societatea capitalista i semicapita-lista exista numai trei clase : burghezia, mica burghezie(al carui principal reprezentant este taranimea) §i prole-tariatul. Ce sens are deci s. discutam de izolarea prole-tariatului de celelalte clase atunci cind este vorba de luptaproletariatului impotriva burgheziei ? de revolutia im-potriva burgheziei ?

,Novaia Jizn" a vrut sa spuna, probabil, ca proletaria-tuf este izolat de taranime, ca doar nu de moperi puteafi vorba aici. Dar el nu putea afirma clar §i precis caproletariatul este acum izolat de taranime, caci falsitateaflagranta a unei atari afirmatii ar fi sarit tuturor in. ochi.

Este greu sa-ti imaginezi ca intr-o tara capitalistaproletariatul sa fie atit de putin izolat de mica burghezie

§i notati : in revolutia impotriva burgheziei cumeste in momentul de fata proletariatul in Rusia. Si avemdate obiective §i indiscutabile, datele recente referitoarela votul pentru sau contra coalitiei cu burghezia incuriile" Dumei bulighiniste" a lui Tereteli, faimoasaConsfituire democratica". S luam curia Sovietelor.Avem :

Pentru coalitie ContraSovietele de deputati ai munc. si sold. 83 192Sovietele de deputgi ai tiranilor . . . 102 70

Sovietele n ansamblu 185 262

314 v. I. LENIN

Asadar, in ansamblul ei, majoritatea in Soviete estepcntru lozinca proletara : impotriva coalitiei cu burghe-zia. Asa cum am vazut mai sus, pink si cadetii sint ne-voiti sa recunoasca cresterea influentei bolsevicilor inSoviete. Si doar avem de-a face cu o Consfatuire convo-catá de conducatorii de ieri ai Sovietelor, socialisti-re-volutionari si mensevici, care aveau o majoritate stabilain institutiile centrale ! Evident, preponderenta reala abolsevicilor in Soviete este aici diminuata.

Atit in problema coalitiei cu burghezia, cit si in aceeaa trecerii imediate a paminturilor mosieresti in minacomitetelor taranesti, bolsevicii au Inca de pe acum departea lor majoritatea in Sovietele de deputati ai munci-torilor, soldatilor si taranilor, majoritatea poporului, ma-joritatea micii burghezii. Rabocii Puti" reproduce innr. 19 din 24 septembrie dupa nr. 25 al ziarului ZnameaTruda" 103, organul socialistilor-revolutionari, date referi-toare la consfatuirea Sovietelor locale de deputati aitaranilor care a avut loc la Petrograd la 18 septembrie.La consfatuire s-au pronuntat pentru o coalitie nelimitatacomitetele executive a patru Soviete taranesti (din gu-berniile Kostroma, Moscova, Samara si Taurida). Pentruo coalitie fara cadeti s-au pronuntat comitetele executivea trei gubernii si a douli armate (gubernide Vladimir,Reazan si Cernomorie). Impotriva coalitiei s-au pronuntatcomitetele executive a douazeci ii trei de gubernii si apatru armate.

A;adar, majoritatea Pranilor sint impotriva coalitiei !Iata cum arata izolarea proletariatului".Remarcam in treacat ca pentru coalitie s-au pronuntat

trei gubernii periferice, Samara, Taurida si Cernomorie,unde exista un numar relativ mare de tarani bogati simari mosieri care folosesc munca salariata, precum §i.

patru gubernii industriale (Vladimir, Reazan, Kostromasi Moscova), unde burghezia taraneasca este de asemeneamai puternica decit in majoritatea guberniilor din Rusia.Ari fi interesant sa se culeaga date mai amanuntite cu pri-vire la aceasta chestiune si sa se cerceteze daca existainformatii relative la taranii saraci din guberniile cu otaranime foarte bogata".

VOR PUTEA PASTRA BOLSEVICII PUTEREA DE STAT ? 315

Interesant este ca §i la grupurile nacionale" se con-stata o preponderenta considerabila a adversarilor coali-viei, §i anume : 40 de voturi contra 15. Politica anexio-nista, de violenfa brutala, aplicata de bonapartistulKerenski & Co. fata de natiunile far a. drepturi deplinedin Rusia §i-a dat roadele. Marea masa a populacieinatiunilor asuprite, adica masa micii burghezii a acestornatiuni, se increde mai mult n proletariatul din Rusiadecit in burghezie, deoarece aici istoria a pus la ordineazilei lupta de eliberare a natiunilor asuprite impotrivacelor asupritoare. Burghezia a tradat mir§av cauza liber-tacii naciunilor asuprite, pe cind proletariatul a ramascredincios cauzei libertatii.

Pentru masele mic-burgheze ale populaviei din Rusia,problema nacionala i problema agrara constituie, in mo-mentul de fa;a, problemele esentiale ale zilei. Faptul esteindiscutabil. Si in ambele probleme, proletariatul nueste de loc izolat". El are de partea lui majoritateapoporului. Numai el este in stare sa dual in ambele pro-bleme o politica hotarita, cu adevarat dernocrat-revo-lucionara", care nu numai ca ar asigura de la bun inceputputerii de stat proletare sprijinul majontavii populaciei,ci ar declan§a o adevarata manifestare de entuziasm re-volutionar al maselor, deoarece ele ar vedea pentru primaoara din partea guvernului nu o asuprire nemiloasa ataranilor de catre im4ieri, a ucrainenilor de catre velico-ru§i, ca pe vremea tarismului, nu intencia de a continuaaceea§i politica §i sub republica, intergie camuflata prinvorbe maH, nu §icanele, jignirile, intrigile, tergiversanle,lucraturile, subterfugiile (cu care gratifica Kerenski pevarani §i natiunile asuprite), ci o calda simpatie, doveditaprin fapte, masuri imediate §i revolutionare impotnvamNierilor, restabilirea imediata a libertavii depline aFinlandei, Ucrainei, Bielorusiei, musulmanilor etc.

Domnii sociali§ti-revolutionari §i men§evici §tiu binetoate astea, i de aceea cauta sa-§i asigure in politica lordemocrat-reactionara, indreptata impotriva maselor, spri-jinul conducatorilor semicadgi ai cooperatorilor. De aceease vor feri ei intotdeauna s consulte masele, s organi-zeze un referendum sau cel puvin o votare in cadrul tutu-

316 V. I. LENIN

ror Sovietelor locale, al tuturor organizatiilor localeasupra unor anumite probleme ale politicii practice, depilda, daca toate paminturile mosieresti sa fie trecuteimediat in mina comitetelor tarânesti, daca sa fie sa-tisfacute cutare revendicari ale finlandezilor sau aleucrainenilor etc.

Dar problema pacii, aceasta problema cardinala a in-tregii vieti contemporane ? Proletariatul este izolat decelelalte clase"... Proletariatul se manifesta aici intr-adevarca reprezentant al intregii natiuni, a tot ce este viabil side buna-credinta in toate clasele, al imensei majoritati amicii burghezii, deoarece numai proletariatul, cind va fivenit la putere, va propune imediat o pace dreaptituturor popoarelor beligerante, numai el va adopta masuricu adevarat revolutionare (publicarea tratatelor se-crete etc.) pentru a obtine cit mai repede o pace cit maidreapta.

Vociferind despre izolarea proletariatului, domnii de laNovaia Jizn" nu fac decit sa exprime frica lor subiec-tiva de burghezie. Situatia obiectivä din Rusia este, faraindoiala, de asa natura, incit tocmai acum proletariatulnu este izolat" de majoritatea micii burghezii. Tocmaiacum, dupa trista experienta a ,,coalitiei", proletariatula cistigat simpatia majoritatii poporului. I a ta o con-ditie a pastfarli puterii de catre bolsevici.

*

Al doilea argument. Proletariatul este izolat de for-tele cu adevarat vii ale democrmiei". E greu sa pricepice va sa zica asta. 0 fi pe greceste", cum spun franceziiin asemenea cazuri.

Publicistii de la Novaia Jizn" sint persoane ministe-riabile. Ei ar fi buni de ministri sub cadeti. Caci unorasemenea ministri li se cere tocmai sa stie sa debiteze frazefrumoase §i rotunjite, fara nici un sens, cu care se poateacoperi orice mirsavie si care, de aceea, stirnesc in modsigur aplauzele imperialistilor si ale social-imperialistilor.Cadetii, Breskovskaia, Plehanov & Co. vor aplauda cu

VOR PUTEA PASTRA BOL$EVICII PUTEREA DE STAT ? 317

siguranta pe cei de la Novaia Jizn" pentru afirmatia càproletariatul este izolat de fortele cu adevarat vii aledemocratiei, deoarece astfel se spune indirect sau se däde inteles cal fortele vii ale democratiei" sint cadetii,Breskovskaia, Plehanov, Kerenski 8c Co.

Nu-i adevarat. Ei sint niste forte moarte, fapt doveditde istoria coalitiei.

Inspaimintati de burghezie si de atmosfera burghezo-intelectualista, cei de la Novaia Jizn" considera vie"aripa dreapta a socialistilor-revolutionari si a mensevicilor

Volea Naroda", Edinstvo" etc. , care nu sedeosebeste prin nimic esential de cadeti. Noi considerarninsa vii numai elementele legate de mase, si nu de chiaburi,numai cele care s-au desprins de coalitie in urma inva-tarnintelor trase de pe urma ei. Fortele viabile si active"ale democratiei mic-burgheze sint reprezentate de aripastinga a socialistilor-revolutionari si a mensevicilor. In-tarirea acestei aripi de stinga, indeosebi dupa contrarevo-lutia din iulie, este un indiciu obiectiv dintre cele maisigure ca proletariatul nu e izolat.

Acest lucru este dovedit in ultimul timp si mai limpedede oscilarile spre stinga ale socialistilor-revolutionaricentristi, oglindite in declaratia lui Cernov din 24 sep-tembrie ca grupul sau nu poate sprijini o noua coalitie cuKiskin & Co. Oscilarile spre stinga ale centruluil socialist-revolutionar, care pin a. acum avea o majoritate compactaprintre reprezentantii partidului socialist-revolutionar,partid dominant si preponderent prin numarul voturilorintrunite la orase si in special la sate, dovedesc c declara-tiile lui Delo Naroda" citate de noi mai sus, in sensul

democratia, in anumite conditii, trebuie sa garantezeun sprijin total" unui guvern pur bolsevic, dovedesc cain orice caz asemenea declaratii nu sint vorbe goale.

Fapte ca refuzul centrului socialist-revolutionar de asprijini o noua coalitie cu Kiskin sau preponderentaadversarilor coaliciei prmtre menievicii-defensiiti din tara(Jordania in Caucaz etc.) sint o dovada obiectiva afaptului c o anumita parte a maselor care pini acum aurmat pe mensevici si pe socialistii-revolutionari va spri-jini un guvern pur bolsevic.

ca

318 V. I. LENIN

Tocmai de fortele viabile ale democratiei nu este izolatacum proletariatul din Rusia.

Al treilea argument : din punct de vedere tehnicproletariatul nu va putea sä puna stapinire pe aparatulde stat". Este, poate, argumentul cel mai curent. El meritào deosebita atentie atit din acest motiv, cit i pentru caindica una din sarcinile cele mai grele, cele mai serwasecare revin proletariatului victorios. Fara indoiala c acestesarcini sint sarcini grele, dar, daca noi, care nechemam socia1iti, vom vorbi despre dificultatea lor nu-mai pentrur a ne sustrage de la ele, in practica nu va maifi nici o deosebire intre noi i slugile burgheziei. Difi-cultatea sarcinilor revolutiei proletare trebuie s. indemnepe partizanii proletariatului s. studieze mai atent si maiconcret mijloacele de indeplinire a lor.

Prin aparat de stat intelegem in primul rind armatapermanenta, politia i functionarimea. Afirmind ca dinpunct de vedere tehnic proletariatul nu va putea s. punastapinire pe acest aparat, publicistii de la Novaia Jizn"dovedesc o ignoranta crasa, dovedesc ca nu vor s tinaseama de faptele de via i nici de considerente expusede mult in literatura bolsevica.

Publicistii de la Novaia Jizn" se socot cu totii, clacanu marxisti, cel putin cunoscatori ai marxismului,

instruiti. Dar Marx ne invata, pe baza experienteiComunei din Paris, ca proletariatul nu poate s. ia pur

simplu in stapinire masina de stat asa cum este si s-opuna in functiune pentru propriile ei scopuri, ca el tre-

i§buie s-o sfarime s-o inlocuiasca cu una noua (despreacest lucru vorbesc mai aminuntit intr-o brosura din caream terminat prima parte si care va aparea n curind subtitlul : Statul i revolutia. Invatatura marxismului des-pre stat si sarcinile proletariatului in revolutie" *).Aceasta noua masina de stat a fost creata de Comuna dinParis, iar Sovietele de deputati ai muncitorilor, soldati-

* Vezi V. /. Lenin. Opere complete, vol. 33, Bucurelti, Editura politica, 1964,ed. a doua, p. 1-120. Nota red.

socia-listi

VOR PUTEA PASTRA BOLSEVICH PUTEREA DE STAT ? 319

lor i taranilor din Rusia sint un aparat de stat" deacelaii tip. Este un fapt asupra caruia am atras atentiain mai multe rinduri, incepind de la 4 aprilie 1917, sidespre care se vorbeste n rezolutiile conferintelor bolse-vice, precum i n literatura bolsevici. Novaia Jizn"ar fi putut, desigur, sa se declare intr-un total dezacordcu Marx si cu bolsevicii ; dar cind un ziar care-i ocarasteatit de des si cu atita trufie pe bolsevici, acuzindu-i deatitudine neserioasa fata.' de problemele dificile, cind unasemenea ziar ocoleste cu totul problerna, el i cla cer-tificat de paupertate.

Proletariatul nu poate sa ia n stapinire" aparatul destat" i sa-1 puna in miscare". Dar el poate sa sfaritnetot ce e asuprire, rutina, tot ce e iremediabil burghez invechiul aparat de stat, inlocuindu-1 pe acesta din urmaprintr-un aparat propriu, nou. Acest aparat 11 constituieSovietele de deputati ai muncitorilor, soldatilortaranilor.

Nu putem sa nu calificam drept monstruozitate faptulc. Novaia Jizn" a uitat cu totul de acest aparat destat". Procedind astfel in rationamentele lor teoretice, ceide la Novaia Jizn", in fond, fac in domeniul teorieipolitice ceea ce cadetii fac n domeniul practicii politice.Caci, dna proletariatul i democratia revolutionara nu auintr-adevar nevoie de un aparat de stat nou, SovieteleIi pierd orke raison d'etre *, i pierd dreptul la existenta,iar cadetii kornilovisti au dreptate cind vor sa lelichideze !

Aceasta greseala teoretic i orbire politica monstruoasaa ziarului Novaia Jizn" sint cu atit mai monstruoase cucit n aceasta problema pn i mensevicii-internationalisti(cu care Novaia Jizn" s-a prezentat in bloc la ultimelealegeri pentru Duma oraseneasca din Petrograd) s-auapropiat intr-o anumita masura de bolsevici. Astfel, indeclaratia majoritatii din Soviete, citita de tov. Martovla Consfatuirea democratica, se spune :

...Sovietele de deputati ai muncitorilor, soldatilor i Oranilor,laurite in primele zile ale revolutiei de puternicul avint al geniulut

* rmiune de a fi. Nota trad.

si

320 v. 1. LENIN

creator autentic al poporului, formeazi noul tesut al statului revo-lutionar, care a inlocuit vesutul imbgtrinit al statului vechiuluiregim..."

Este cam prea frumos spus, adica pretiozitatea in ex-presii ascunde aici lipsa de claritate in gindireaSovietele nu au inlocuit inca vechiul Iesut", iar acestvechi tesut" nu este statul vechiului regim, ci atit statultarismului, cit 1i statul republicii burgheze. In orice cazinsa, Martov se situeaza aici cu citeva capete mai sus deckcei de la Novaia Jizn".

Sovietele sint un aparat de stat nou, care, in primulrind, creeaza forta armata a muncitorilor i taranilor,anume nu o forta rupta de popor, ca vechea armatapermanenta, ci cit se poate de strins legata de el ; aceastaforta este sub raport militar, incomparabil mai puternicideck cea veche ; din punct de vedere revolutionar, ea nupoate fi inlocuita cu nimic. In al doilea rind, acest aparatstabileste o legatura atit de strinsa i indisolubiI cu ma-sele, cu majoritatea poporului, atit de usor de verificatsi de reinnoit, cum nu se putea concepe in vechiul aparatde stat. In al treilea rind, acest aparat, datorita faptului

e ales si poate fi schimbat dupa vointa poporului,fara formalitati birocratice, este mult mai democraticdeck aparatele de stat din trecut. /n al patrulea rind, elstabileste o strinsa legatura cu profesiunile cele mai dife-rite, inlesnind astfel infaptuirea, fari birocratie, a celormai variate si profunde reforme. In al cincilea rind, elstabileste forma de organizare a avangarzii, a partii celeimai constiente, mai energice si mai inaintate a claselorasuprite, a muncitorilor i taranilor, fiind un aparat cuajutorul caruia avangarda claselor asuprite poate ridica,educa, instrui si duce dupa sine toata masa uria fit. a aces-tor clase, care pina astazi a fost complet in afara vietiipolitice, in afara istoriei. In al saselea rind, el ofera posi-bilitatea de a asocia avantajele parlamentarismului cuavantajele democratiei directe, adica de a reuni in persoanareprezentantilor alesi ai poporului atit functia legislativacit i aceea de aplicare a legilor. In comparaie cu parla-mentarismul burghez, aceasta marcheaza in dezvoltarea

politica.

ji

ca

VOR PUTEA PASTRA BOL$EVICII PUTEREA DE STAT ? 321

democratiei un pas inainte de o insemnatate istoricamondiala.

Sovietele noastre din 1905 au fost, ca s zicem a§a,numai un embrion, caci n-au fiintat dedt citeva saptä-mini. Este limpede c. in conditule de atunci nu putea fivorba de o dezvoltare multilaterala a lor. Nici in revo-lutia din 1917 nu poate fi Inca vorba de aqa ceva, deoarececiteva luni sint o..perioada. foarte scurta, §i princi-palul : conducatorn sociali§ti-revolutionari §i men§eviciau prostituat Sovietele, le-au transformat intr-un kc deflecareala, intr-o anexa a politicii conciliatoriste a con-ducatorilor. Sovietele se descompun §i putrezesc de vii subconducerea diver§ilor Liber, Dan, Tereteli, Cernov. So-vietele nu pot sa se dezvolte cum trebuie, sa-§i valorificepe deplin posibilitatile §i capacitatile decit daca.' iau in-treaga putere de stat, caci altminteri ele nu au ce face,ramin sau ni§te simpli embrioni (§i nu poti fi prea multavreme embrion), sau ni§te jucarii. Dualitatea puterii"inseamna paralizarea Sovietelor.

Daca geniul creator al claselor revolutionare n-ar fifaurit Sovietele, revolutia proletara din Rusia ar fi fostlipsita de orice perspectiva, caci cu vechiul aparat prole-tariatul n-ar putea pastra in nici un caz puterea, iar unaparat nou nu poate fi creat dintr-o data. Trista istoriea prostituarii Sovietelor de catre Tereteli-Cernov, istoriacoalitiei", este totodata §i istoria debarasarii Sovietelorde iluziile mic-burgheze, a trecerii br prin purgatoriul"intuirii practice a intregii josnicii §i mir§avii a coalitiilorburgheze de orice fel. Sa. speram c Sovietele n-au ie§itzdruncinate, ci calite din acest purgatoriu".

Principala dificultate de care se love§te revolutia pro-letara este instituirea pe scara nationala a evidentei §i

controlului celui mai riguros §i mai minutios, a controluluimuncitoresc asupra productiei §i repartitiei produselor.

Obiectia adusa de publici§tii de la Novaia Jizn" ca,preconizind lozinca controlului muncitoresc", noi cadem

*

322 V. I. LENIN

in sindicalism este un exemplu de marxism" aplicatsimplist, scolareste de catre niste oameni care n-au apro-fundat marxismul, ci au invatat pe de rost un marxismstruvizat. Sindicalismul ori neaga dictatura revolutionaraa proletariatului, ori ii rezerva ultimul loc, asa cum re-zerva puterii politice in general. Noi o punem pe primulplan. Daca am declara pur si simplu, asa cum fac cei dela Novaia Jizn" : nu control muncitoresc, ci control destat, ar fi o fraza burghezo-reformista, ar fi, in fond, oformula pur cadeta, deoarece cadetii nu au nimic impo-triva participarii muncitorilor la controlul de stat".Cadetii-kornilovisti stiu foarte bine ca o asemenea parti-cipare este cel mai bun mijloc de inselare a muncitorilorde catre burghezie, cel mai bun mijloc de corupere politicarafinata a diversilor Gvozdev, Nikitin, Prokopovici,Tereteli si a intregii lor bande.

Declarind : control muncitoresc", punind intotdeaunaaceasta lozinca alaturi de dictatura proletariatului, ime-diat dupa ea, noi explicam despre ce fel de stat estevorba. Statul este organul de dominatie al unei clase. Alcarei clase ? Daca este al burgheziei, avem de-a face cuun stat al eadetilor, al lui Kornilov si Kerenski, datoritacaruia poporul muncitor din Rusia indura kornilovismulsi kerenskismul" de peste o jumatate de an. Daca este alproletariatului, daca este vorba de statul proletar, adicade dictatura proletariatului, controlul muncitoresc se poatetransforma intr-o evidenta pe scara nationala, o evidentaatotcuprinzatoare, omniprezenta, cit se poate de riguroasasi minutioasa a productiei si a repartitiei produselor.

Iata principala dificultate, iata sarcina primordiala arevolutiei proletare, adica socialiste, sarcina care, celputin in Rusia, ar fi de nerezolvat fara Soviete. Sovieteleorienteaza activitatea organizatorica a proletariatului, ac-tivitate care poate rezolva aceasta sarcina de importantaistorica-mondiala.

Ajungem la un alt aspect al problemei aparatului destat. In afara de aparatul prin excelenta asupritor" :armata permanenta, politie, functionarime, exista in statulmodern un aparat deosebit de strins legat de tbanci i,sisindicate, un aparat care executa o vasta munca de evi-

VOR PUTEA PASTRA BOL$EVICII PUTEREA DE STAT 323

denta-inregistrare, daca ne putem exprima astfel. Apara-tul acesta nu poate fi qi nu trebuie sa fie sfarimat. Noitrebuie scoatem din subordinea capitali§tilor, trebuie

indepartarn, sâ rupem, sã izolam de el pe capitali§ticaile lor de influenta, trebuie subordondm Sovie-

telor proletare, sa-I extindem, punem inslujba intregului popor. Si putem s-o facem, luind capunct de plecare cuceririle de astazi ale marelui capita-lism (dupa cum in general revolutia proletara nu-§i poateatinge telul decit pornind de la aceste cuceriri).

Capitalismul a creat aparate de evidentä. ca : bancile,sindicatele, po§ta, Asociaiiile de consum, uniunile defunctionari. Fär marile bãnci, socialismul ar fi irealtzabil.

Marile banci sint aparatul de stat", de care avemnevoie pentru infaptuirea socialismului §i pe care ii luarnde-1 gata de la capitalism, sarcina noastra fiind aici doarde a amputa elementele de desfigurare capitalistii dinacest aparat admirabil, de a-I face i mai vast, §i mai de-mocratic, i mai cuprinzator. Cantitatea va trece in cali-tate. 0 banca de stat unica, cea mai mare din cite aufost pina acum, cu sucursale in fiecare plasa, pe lingafiecare fabrica, constituie noua zecimi din aparatul so-cialist. Asta inseamna o contabilitate pe scara intreguluistat, o evidenta pe intregul stat a productiei §i a reparti-tiei produselor, inseamna, ca sa, spun asa, un fel de scheletal societatii socialiste.

Acest aparat de stat" (care in capitalism nu este cutotul de stat, dar la noi, in socialism, va fi) putem sa-1preluam" i sa-1 punem in miKare" dintr-o singura lovi-tura, printr-un singur decret, deoarece munca efectiva decontabilitate, control, inregistrare, evidenta §i tinere aconturilor este efectuata aici de functionari care, in ma-joritate, sint ei in§i§i in situatii de proletari sau serm-proletari.

Acqti functionari pot fi §i trebuie sa fie trecuti in si-tuatla de functionari de stat printr-un singur decret emisde guvernul proletar asa cum ciinii de paza ai capi-tahsmului, ca Briand §i alti mini§tri burghezi, printr-unsingur decret trec pe feroviarii aflati in greva in situatiade functionari de stat. Noi avem nevoie de mutt mai

23 V. I. Lenin Opere, vol. 34

sei

sä-1largim, sa-1 sa-1

7

sa-1

324 V. I. LENIN

multi functionari de stat de acest fel, si ii putem avea,deoarece capitalismul a simplificat functiile de evidentasi control, le-a redus la o munca de inregistrare relativsimpla, accesibila oricarui om cu putina scoala.

Etatizarea" masei functionarilor din banci, sindicate,comert etc. etc. este intru totul realizabila atit din punctde vedere tehnic (datorita muncii preliminare pe carecapitalismul si capitalismul financiar au executat-o pentrunoi), at si din punct de vedere politic, in conditiile con-trolului si supravegherii exercitate de Soviete.

Iar cu functionarii superiori, care sint putini la numar,dar care trag spre capitalisti, trebuie sa procedam faramenajamente" ca si cu capitalistii. Ei se vor impotrivr,ca si capitalistii. Aceasta impotrivire va trebui zdrobita,i daca naivul, nemuritorul Pesehonov gingurea Inca iniunie 1917, ca un veritabil copil de stat", cum ca im-potrivirea capitalistilor a fost zdrobita", aceasta frazapuerila, aceasta laudarosenie copilaroasa, aceasta extra-vaganta copilaroasa proletariatul o va infaptui cuadevarat.

Noi putem face acest lucru, deoarece este vorba de in-fringerea impotrivirii unei minontati infime a populatiei,literalmente un pumn de oameni, asupra carora sindicatelefunctionarilor, sindicatele muncitoresti, asociatiile de con-sum si Sovietele vor institui o asemenea supraveghere in-ch fiecare Tit Titici in parte va fi 'incercuit ca franceziila Sedan. Pe acesti Tit Titici ii stim pe nume : este sufi-cient sa luam listele de directori, de membri ai consiliilorde administratie, de mari actionari etc. Ei sint chevasute, cel mult ateva mii in intreaga Rusie ; pe lingi fie-care dintre ei statul proletar, cu aparatul Sovietelor, cusindicatele functionarilor etc., poate sa /mina si cite zecesi cite o suta de controlori, ga inch, in loc de a in-fringe impotrivirea", vom reusi, poate, prin controlulmuncitoresc (asupra capitalistilor), sa facem i m p o-si bila orice impotrivire.

Nu confiscarea averii capitalistilor va constitui pi-votul" problemei, ci un control muncitoresc pe scaeinationala, atotcuprinzator asupra capitalistilor si asupraeventualilor lor partizani. Numai cu confiscarea nu poti

VOR PUTEA PASTRA BOLSEVICH PUTERE1 DE STAT ? 326

face nimic, deoarece ea nu cuprinde elementul organizarii,al evidentei unei repartitii juste. Vom n1ocui u§or con-fiscarea prin perceperea unui impozit echitabil (fie chiarcu cote de impunere a la $ingarev") numai §i numaica s excludem posibilitatea oricarei sustrageri de laobligatia de a da socoteala, posibilitatea de a ascunde ade-varul, de a cluda legea. Iar aceasta posibilitate va fiexclusa nurnai prin controlul muncitoresc exercitat destatul muncitoresc.

Sindicalizarea obligatorie, adica gruparea obligatoriein uniuni sub controlul statului, iata cc a pregatit capita-lismul, iata ce a realizat in Germania statul iuncherilor,iata ce va fi intru totul realizabil in Rusia pentru So-viete, pentru dictatura proletariatului, iata ce ne va dasin aparat de stat" universal, nou §i nebirocratic *.

Al patrulca argument al avocatilor burgheziei : pro-letariatul nu va reui sa puna in miscare" aparatul destat. Este un argument care nu aduce nimic nou fata deargumentul precedent. Aparatul vechi, desigur, n-am puteanici sa-1 luam in stapinire, nici sa-1 punem in mi§care.Aparatul nou, Sovietele, este deja pus in mi§care deputernicul avint al veritabilei creatii populare". El nutrebuie decit sa fie eliberat din catufele ce i-au fost pusede dominatia conducatorilor social4ti-revolutionari i men-§evici. El este in stare de functiune, §i nu trebuie decit

descarcam de odiosul balast mic-burghez care-1 im-piedica sa mearga mereu inainte cu toata viteza.

Pentru a completa cele spuse mai sus, trebuiq sa exami-nam aici inca doua lucruri : in primul rind, noile mij-loace de control, create nu de noi, ci de capitalism in sta-diul lui de imperialism de razboi ; in al doilea rind,importanta adincirii democratismului in conducerea sta-tului de tip proletar.

Tratarea mat ama'nuntifi a chestiunii tnsemnatitii sindicalizirii obligatorii veziin bro ura mea : Catastrofa care ne ameninta i cum trebuic sa luptam impo-triva ei". (Vezi volumul de fat5, p. 18S-191. Nota rid.

23"

sa-I

326 V. I. LENIN

Monopolul cerealelor si cartelele de piine nu sint createde noi, ci de statul capitalist beligerant. El a si introdusobligativitatea generala a muncii in cadrul capitalismului,ceea ce nu este decit o ocna militara pentru muncitori.Dar si aici, ca si in intreaga sa creatie istorica, prole-tariatul hi ia armele de la capitalism, si nu le nascoceste",nu le creeaza din nimic".

Monopolul cerealelor, cartelele de piine, obligativitateagenerala a muncii sint in mina statului proletar, in minaSovietelor, investite cu puteri depline, cel mai puternicmijloc de evidenta si control, mijloc care, extins asupracapitalistilor si asupra bogtitalilor in genere, aplicatacestora de catre muncitori, va constitui o forta nemai-intilnitä inca in istorie pentru punerea in miscare" aaparatului de stat, in vederea infringerii rezistentei capi-talistilor, in vederea subordonarii lor fata de statul prole-tar. Acest mijloc de control si de constringere de a muncieste mai puternic decit legile Conventiei si ghilotina ei.Ghilotina nu facea decit sà semene spaima, sa infringärezistenta activa. Asta-i prea putin pentru noi.

Asta-ii prea putin pentru noi. Noi trebuie nu numai sabagam frica" in capitalisti, astfel ca ei saii dea seama deatotputernicia statului proletar si sa le treaca pofta sa-iopuna o rezistenta activa. Noi trebuie sa zdrobim si , re-zistenta pasivii, care este, flea indoialà, mai periculoasasi mai daunatoare inca. Nu trebuie numai sa zdrobim oriceimpotrivire din partea lor. Trebuie sa-i silim sa mun-ceasca in cadrul noii organizari de stat. Nu este suficientsa-i inlaturam" pe capitalisti : trebuie ca (dupa ce-ivom inlatura pe cei nerecuperabili, pe recalcitrantii"incorigibili) sa-i punem in slujba noului stat. Asta se re-fera nu numai la capitalisti, ci si la o anumita patura desus a intelectualilor burghezi, a functionarimii etc.

$i avem un mijloc pentru aceasta. Insusi statul capi-talist beligerant ne-a pus la indemina un mijloc si o arma.Acest mijloc este monopolul cerealelor, cartelele de piine,obligativitatea generala a muncii. Cine nu munceste numaninca" iata regula principala, primordiala, funda-mentala pe care pot s-o puna si 0 vor pune in practica

VOR PUTEA PASTRA BOLSEVICH PUTEREA DE STAT ? 327

Sovietele de deputati ai muncitorilor atunci cind vor luaputerea in stat.

Fiecare muncitor are o cartulie de munca. Acest docu-ment nu este injositor pentru el, desi astazi este, farä

un document al robiei salariate capitaliste, careatesta c. omul muncitor apartine unui trintor sau altuia.

Sovietele vor introduce cartulia de munca pentrubogatafi, iar a p o i, treptat, i pentru intreaga populatie(intr-o taxi taraneasca ca a noastra, pentru majoritateacovirsitoare a taranimii nu va fi nevoie, probabil, Incamulta vreme de aici inainte de cartuliel de munca). Cary-lia de munca va inceta sa fie un semn distinctiv al omu-lui de rind", un document al starilor de jos", un atestatal robiei salariate. Ea va sta marturie faptului ca, daca innoua societate nu mai exista muncitori", nu mai existainSa nici un om care sa nu fie lucrator.

Bogatasii trebuie s capete o cartulie de munca de lasindicatul muncitorilor sau functionarilor cel mai apropiatde bransa lor de activitate ; ei trebuie s capete de la.acest sindicat, saptaminal sau la alte termene fixe, uncertificat care sa ateste ca ii indeplinesc munca in modconstiincios, fara de care nu vor putea capita cartela depiine i nici produse alimentare in general. Avem nevoiede buni organizatori in domeniul bancar si in domeniulgruparii intreprinderilor in uniuni (capitalistii au maimulta experienta in aceasta privinta, i cu oameni expe-rimentati munca merge mai usor), avem nevoie de unnumar mult mai mare de ingineri, agronomi, tehnicienidecit inainte, de specialisti cu pregatire stiintifica in toatedomeniile, va declara statul proletar. Tuturor acestorlucratori le vom da o munca dupa puterile lor cu caresint deprinsi ; probabil ca nu vom introduce decit treptategalitatea completa a salariilor, mentinind pentru perioadade trecere un salariu mai ridicat pentru acesti specialisti ;ii vom pune insa sub un control muncitoresc multilateral,vom obtine aplicarea totala i neconditionata a regulii :cine nu munceste nu maninca". Iar forma de organizarea muncii nu o nascocim noi, ci o luam de-a gata de lacapitalism : banci, sindicate, cele mai bune fabrici, sta-Ounile experimentale, academii etc. ; nu va trebui decit

indoialà,

p

328 V. I. LENIN

sa imprumutam cele mai bune metode din experientaçàrilor inaintate.

$i larä indoiala ca. nu vom cadea in utopism, nu vomparasi terenul celui mai lucid calcul practic daca vomspune : intreaga clasa a capitali§tilor va opune o re-zistentä cit se poate de indirjita, dar organizarea intregiipopulatii in Soviete va zdrobi aceasta impotrivire ; vatrebui, fire§te, sa aplicám pedeapsa cu inchisoarea §i con-fiscarea intregii averi pentru capitali§tii cei mai indirjiti§i mai recalcitranti, in schimb victoria proletariatului vaface sa sporeasca numarul cazurilor de felul aceluia des-pre care am citit, de pilda, in Izvestiia" de azi :

La 26 septembrie, la Consiliul central al comitetelor de intre-prindere s-au prezentat doi ingineri care au declarat ci un grup deingineri a hotärit sz formeze un sindicat al inginerilorConsiderind cã perioada actuali reprezintä in fond inceputul revo-lutiei socialiste, sindicatul se pune la dispozitia maselor muncitoresti

vrea st apere interesele muncitorilor, actionind intr-o unitatedeplinà cu organizatiile muncitoresti. Reprezentantii Consiliului cen-tral al comitetelor de intreprindere au rIspuns ci Consiliul estebucuros s formeze in cadrul organizatiei sale o sectie a inginerilorcare ea' includI in programul ei tezele fundamentale ale primei con-ferinte a comitetelor de intreprindere cu privire la controlul munci-toresc asupra productiei. In zilele urmItoare va avea loc o sedinticomuni a delegatilor Consiliului central al comitetelor de intreprin-dere si a grupului de initiativi al inginerilor socialisti" (IzvestiiaC.E.C." din 27 septembrie 1917).

Proletariatul, ni se spune, nu va putea s puna in mi§-care aparatul de stat.

Dupa revoluçia din 1905, Rusia a fost condusa de130 000 de mo§ieri, a fost condusa printr-un §ir de nesfir-site silnicii fata de 150 000 000 de oameni, de nesfir§itebatjocuri fga de ei, prin constringerea imensei majoritatila o munca de ocna §i la o existenca de foame.

$i cei 240 000 de membri ai partidului bol§evic n-arputea s conduca Rusia, s-o conduca in interesul celorsaraci §i impotriva celor bogaci ! Ace§ti 240 000 de oameniau de pe acum de partea lor cel putin un milion de vo--

VOR PLATA PASTR.A BOLSEVICII PUTEREA DE S1 AT ? 329

turi ale populatiei adulte, 616 acesta este raportul dintrenumarul membrilor de partid i numarul de voturi datepartidului, raport stabilit pe baza experientei Europeisi a experientei Rusiei, fie i, de pildä, in alegerile dinaugust pentru Duma din Petersburg. Asadar, noi dispunernde pe acum de un aparat de stat" de un milion deoameni, devotati statului socialist din convingere, si nupLntru a capata o suma grasa la fiecare 20 .ale lunii.

Mai mult decit atit, noi dispunem de un mijloc mi-raculos" pentru ca dintr-o data, dintr-o singura loviturasa inzecim aparatul nostru de stat, mijloc de care nici unstat capitalist nu poate dispune i n-a dispus vreodata.Acest mijloc miraculos este antrenarea oamenilor muncii,antrenarea saracimii in activitatea zilnica de conducerea statului.

Pentru a dovedi ca acest mijloc miraculos este usor deaplicat i da rezultate Fara gres, sa luam un exemplu citmai simplu si mai concret.

Statul trebuie sa evacueze fortat dintr-o locuinta ofamilie si sa instaleze o alta. Este un lucru practicatadesea de statul capitalist i care va fi practicat si destatul nostru proletar sau socialist.

Statul capitalist evacueaza o familie de muncitori care,pierzind pe cel care muncea i o intretinea, nu mai arede unde plati chiria. Ii fac aparitia portarelul, politistulsau militianul, cu un pluton intreg dupa el. Ca sa efec-tuezi o evacuare intr-un cartier muncitoresc este nevoiede un detasament de cazaci. De ce ? Pentru c. portarelul

militianul" refuza sa mearga fara o puternica pazamilitara. Ei stiu ca scena evacuarii stirneste o miniecumplita in rindurile intregii populatii din cartier, in&duffle a mu i mii de oameni adusi aproape la despe-rare, stirneste atita ura fata de capitalisti i fata de statulcapitalist, inch portarelul i plutonul de militieni riscain price moment sa fie sfisiati. E nevoie de maxi fortemilitare, intr-un oras mare trebuie aduse citeva regimenteneaparat dintr-un colt indepartat al ;aril, pentru ca sol-data lor sa nu cunoasca viata saracimii de la orase, sanu se poata molipsi" de socialism.

si

330 V. I. LENIN

Statul proletar trebuie sa instaleze fortat o familie deoameni nevoiasi n locuinca unui om bogat. Detasamentulnostril de militie muncitoreasca este alcatuit, sa presupu-nem, din 15 oameni : doi matrozi, doi soldati, cloi mun-citori constienti (dintre care numai unul este membrusau simpatizant al partidului nostru), apoi un intelectualsi opt oameni din rindurile saracimii muncitoare, dintrecare cel putin cinci sint femei, oameni de serviciu, munci-tori necalificati etc. Detasamentul se prezinta la locuintabogatasului, o cerceteaza i constata ca doi barbatidoua femei ocupa 5 camere. Dumneavoastra, ceta-teni, vä yeti restringe n iarna aceasta n doua camere,iar doua camere le pregatiti ca sa se mute in ele douafamilii de la subsol. Veti fi nevoiti s v restringeti untimp, pina cind vom construi, cu ajutorul inginerilor(dv. sinteti inginer, dupa cite stim), locuinte bune pentrutoata lumea. Telefonul dumneavoastra va fi pus la dispo-zitia a 10 familii. Astfel vom reusi s economisim 100 deore de munca, de alergatura prin magazine etc. Apoiaveti in familie doua persoane, o cetateanca de 55 de ani

un cetatean de 14 ani, care nu sint cu totul inapte demunca, nu au nici o ocupatie i carora li se poate incre-dinta o activitate usoara. Ei vor face de serviciu cite3 ore pe zi, avind grill de justa repartitie a produselorla 10 familii i vor tine scriptele necesare in acest scop.Cetateanul student care face parte din detasamentulnostru va scrie imediat textul acestei ordonante a sta-tului in doua exemplare, iar dumneavoastra fiti bun sisemnati ca va obligati s-o respectati intocmai".

Dupi parerea mea, in felul acesta pot fi prezentate,pnn exemple concrete, raporturile dintre conducerea destat i aparatul de stat vechi, burghez, pe de o parte, siconducerea de stat i aparatul de stat nou, socialist, pede alta parte.

Noi nu sintem utopisti. Stim ca nu orice salahor sauonce bucatareasa pot sk participe imediat la conducereastatului. In aceasta privinta sintem de acord i, cu cadetii,cu Breskovskaia i cu Tereteli. Dar ceea ce ne deosebestede acesti cetateni este ca noi cerem sä se termine imediatcu prejudecata ca numai cei bogati sau numai functionarii

si

si

VOR. PUTEA PASTRA BOL$EVIC11 PUTEREA DE STAT ? 331

recrutati din familiile avute sint capabili sa conducastatul, sa Indeplineasca munca de conducere curenta, defiecare zi. Noi cerem ca muncitorii §i soldatii comtientisa invete oamenii sa conduca statul, §i sa inceapa astaimediat, adica sa inceapa imediat a atrage la aceasta in-vatatura pe toti oamenii muncii, toata saracimea.

$tim ca §i cadetii sint dispu§i O. invete poporul ce estedemocratismul. Doamnele cadete sint dispuse sa tina infata femeilor de serviciu conferinte despre egalitatea indrepturi a femeilor, conferinte pregatite, utilizind celemai bune izvoare engleze§ti §i frantuzeKi. La cel maiapropiat miting-concert, in fata a mii de oameni, peestrada se va desfa§ura o scena a pupaturilor : conferen-tiara, o doamna cadeta, o va pupa pe Bre§kovskaia,Bre*ovskaia pe fostul ministru Tereteli, iar poporul,recunoscator, va invata astfel pe concret ce-i aceea egali-tate, libertate §i fratie republicana...

Da, sintem de acord ca cadetii, Bre§kovskaia §i Teretelisint devotati democratismului §i-1 propaga in popor. Darce sa facem daca conceptia noastra despre democratismdifera putintel de a lor ?

Dupa parerea noastra, pentru a u§ura groaznica povara§t groaznicele calamitati ale razboiului, ca §i pentru avindeca grelele rani pricinuite poporului de razboi estenecesar un democratism revolutionar, sint necesare tocmaiastfel de masuri revo/utionare ca repartizarea lo-cuintelor in interesul saracimii, a§a cum am descris-o inexemplul de mai sus. Tot afa trebuie sa procedam laorw i la sate cu produsele alimentare, cu imbracamintea,cu incaltamintea etc., la sate cu pamintul etc. La condu-cerea statului in acest spirit putem atrage imediat unaparat der stat de zece, daca nu de douazeci de milioanede oameni, un aparat nemaiintilnit in nici un stat capi-talist. Numai noi putem crea un asemenea aparat, deoarecenoi avem asigurata simpatia deplina §i absoluta a imenseimajoritati a populaciei. Numai noi 11 putem crea, de-oarece noi avem muncitori comtienti, disciplinati de in-delungata Koala" a capitalismului (doar n-am trecut inzadar prin Koala capitalismului), care sint in stare sicreeze militia muncitoreasca i s-o largeasca treptat (in-

332 V. I. LENIN

cepind s-o largeasca imediat), transformind-o in militie aintregului popor. Muncitorii con§tienti trebuic sä conduca,dar ei pot sa atraga la conducere adevaratele mase munci-toare §i asuprite.

Fire§te ca la primii pa§i ai acestui nou aparat gre§elilesint inevitabile. Parca taranii, dupa ce au scapat deiobagie §i au inceput sa-§i conduca singuri treburile, n-aucomis gre§eli ? Exista o alta cale de a invata poporul sase conduci singur, o alta cale de a evita gre§elile decitcalea practicii ? decit trecerea imediata la o autocondu-cere reala a poporului ? In momentul de fata, principaluleste sa ne debarasam de prejudecata intelectualista bur-gheza ca statul poate fi condus numai de functionarispeciali, care, prin intreaga lor situatie socialà, depindintru totul de capital. Principalul este sa punem capatacestei stari de lucruri in care burghezii, functionarii §imini§trii social4ti" incearca sa conduca ca inainte, darnu pot, §i dupa §apte luni se aleg cu o rascoala taraneascaintr-o varl taraneasca ! ! Principalul este sa insuflamcelor ce muncesc §i sint asupriti incredere in fortele lor,sä le aratam in practica ca pot §i trebuie si treaca eiin§i§i la o repartitie justa, strict reglementata, organizataa piinii, a tuturor produselor alimentare, a laptelui, aimbracamintei, a locuintelor etc., in interesul saracimii.Alta salvare de la catastrofi §i pieire nu exista pentruRusia, iar actiunea prin care peste tot se va trece cinstit

cu curaj conducerea in miinile proletarilor §i semi-proletarilor va stirni in mase un entuziasm revolutionarfara precedent in istorie, va spori atit de mult fortelepoporului in lupta impotriva calamitatilor, inch multelucruri care pareau irealizabile pentru vechile i margini-tele noastre forte birocratice vor deveni realizabile pentrufortele unei mase de milioane care incepe sa munceasceipentru sine, §i nu pentru capitali§ti, nu pentru coconai,nu pentru functionari, nu din constringere.

*

De problema aparatului de stat tine §i problema centra-lismului, ridicata foarte energic §i foarte putin izbutit

§i

VOR PUTEA PASTRA BOLSEVICH PUTEREA DE sTAT? 333

de tov. Bazarov in Novaia Jizn" nr. 138 din 27 sep-tembrie, in articolul : Bolsevicii i problema puterii".

Tov. Bazarov rationeaza astfel : Sovietele nu sint unaparat adaptat la toate domeniile vietii de stat", deoarece,sustine el, experienta a sapte luni a aratat, iar zecilesutele de date documentare aflate la Sectia economica aComitetului executiv din Petersburg" au confirmat càSovietele, desi in multe locuri au exercitat in fapt in-treaga putere", n-au putut obtine rezultate cit de citsatisfacatoare in domeniul luptei impotriva dezastruluieconomic". Avem nevoie de un aparat impartit pe ra-muri de productie, strict centralizat in cadrul fiecareiramuri si subordonat unui centru unic de stat". Estevorba vedeti dv. nu de inlocuirea vechiului aparat,ci numai de reformarea oricit si-ar bate joc bolseviciide oamenii care propun un plan..."

Toate aceste rationamente ale tovarasuhii Bazarov sintnemaipomenit de inconsistente ; ele par o copie a ratio-namentelor burgheziei, o reflectare a punctului ei de ve-dere de clasa !

Intr-adevar, a afirma ca Soietele au exercitat macarintr-o singura localitate din Rusia, macar o singura clipaintreaga putere" este de-a dreptul ridicol (daci nu esteo repetare a unei minciuni a capitalistilor, dictata de in-teresul de clasa). Intreaga putere inseamna puterea asupratuturor paminturilor, asupra tuturor bancilor, asupra tu-turor fabricilor un om care cunoaste cit de cit experientaistoriei si datele stiintei referitoare la legatura dintrepolitic si economic nu ar putea omite" aceasta mica"imprejurare.

Burghezia foloseste urmatorul procedeu fals : Pith' a daSovietelor puterea, sabotind oHce pas serios intreprinsde ele, continuind sa aib a. guvernul in mina, pastrindputerea asupra pamintului i asupra bancilor etc., aruncavina pentru ruina asupra Sovietelor ! ! Iata in ce constaintreaga trista experienta a coalitiei.

Sovietele n-au detinut niciodata intreaga putere, i ma-surile lor n-au dus si nu puteau duce decit la paliativela accentuarea confuziei.

1i

1i

334 V. I. LENIN

A demonstra bohevicilor, centrali§ti din convingereprin programul i tactica intregului lor partid, necesi-tatea centralismului inseamna intr-adevar sa fortezi u§ideschise. Dad. publici§tii de la Novaia Jizn" se indelet-nicesc cu asemenea lucruri fàrà rost, asta e numai dincauz c. n-au sesizat citu§i de putin semnificavia i tintaironiilor noastre pe seama punctului de vedere generalstatal pe care-I sustin ei". $i n-au inteles cei de la No-vaia Jizn" din cauza ca ei admit teoria luptei de clasanumai din gura, dar nu §i cu capul. Repetind cuvinteinvavate pe de rost cu privire la lupta de clasa, ei sinttentavi in fiece clipa sa se situezei pe un punct de vederedeasupra claselor", punct de vedere comic sub aspectteoretic i reactionar in practica, numind aceasta slugar-nicie fata de burghezie plan general statal".

Statul, stimabililor, este o notiune de clasa. Statul esteorganul sau ma§ina pentru exercitarea violentei de catreo clasa asupra alteia. Atita timp cit statul este o masinapentru exercitarea violentei de catre burghezie asupraproletariatului, lozinca proletara nu poate fi decit :distrugerea acestui stat. Iar cind statul va deveni un statproletar, cind va deveni o ma§ina pentru exercitareaviolentei de catre proletariat asupra burgheziei, ne vompronunta fara rezerve pentru o putere ferma §i pentrucentralism.

Sa fim intele§i : noi nu ridiculizam planurile", cifaptml c Bazarov & Co. nu inteleg ca, negind con-trolul muncitoresc", negind dictatura proletariatului",se situeaza pe pozivia dictaturii burgheziei. Cale de mijlocnu exista, calea de mijloc este un vis desert de democratmic-burghez.

Nici un bol§evic, nici un centru nu a obiectat vreodataimpotriva centralismului Sovietelor, impotriva unificariilor. Nimeni dintre noi nu obiecteaza nimic impotrivacomitetelor de intreprindere pe ramuri de produccie §i im-potriva centralizarii lor. Bazarov nimere§te alaturide tinti.

Noi am ridiculizat, ridiculizam §i vom ridiculiza nucentralismul" §i planurile", ci ref ormismul. Caci, dupàexperienta coalitiei, reformismul vostru este cit se poate

si

VOR PUTEA PASTRA BOL$EVICII PUTEREA DE STAT 1 335

de ridicol. Iar a afirma : nu inlocuirea aparatului, cimodificarea lui" inseamna a fi reformist, inseamna a nufi democrat revolutionar, ci democrat reformist. Refor-mtsm .nu inseamna altceva deck concesii facute de clasacirmuttoare, iar nu rasturnarea acesteia, concesii pe carele face pastrind puterea in mina ei.

Tocmai acest lucru a fost incercat in jumatate de ande coalitie.

Tocmai acest lucru 11 ridiculizam noi. Neaprofundindteoria luptei de clasa, Bazarov se Iasi prins de burghezie,care cinta in cor : asta e, noi nu sintem impotriva re-formelor, noi sintem pentru participarea muncitorilor lacontrolul de stat, sintem cu totul de acord", §i, obiectiv,bunul Bazarov joaca rolul omului care cinta-n saunacapitali§tilor.

A§a s-a .intimplat totdeauna §i a§a se va intimpla me-reu cu aceta care, in conditiile unei ascutite lupte de clasa,incearca sä se situeze pe o pozitie de mijloc". $i tocmaipentru Ca publict§tu de la Novaia. Jizn" nu sint in staresa inteleaga lupta de clasa, politica lor constituie o ve§nica§1 atit de ridicola oscilare intre burghezie §i proletariat.

Puneti-va §i intocmiti planuri", stimati cetateni, astanu-i politica, nu-i lupta de clasa, aici puteti fi de folospoporului. Aveti la ziarul vostru o multime de economt§ti.Apelati la inginerii etc. care sint dispu§i sa se ocupe deproblemele reglementarii productiei §i repartitiei, creati unsupliment la marele vostru aparat" (ziar) in vedereaelaborarii concrete a unor date precise cu privire la pro-

iductia §i repartitia produselor in Rusia, la banctsindicate etc. etc., iata domeniul in care yeti putea ftde folos poporului, §i nici faptul ca stati in doua luntrenu va fi prea daunator, iar daca vett intocmt asemeneaplanuri", muncitorii nu va vor intimpina cu zimbeteironice, ci cu recuno§tinta.

Iata ce va face proletariatul dupa ce va fi igit in-vingator : va pune pe economi§ti, pe ingineri, pe agro-nomi etc. ca sub controlul organizatulor muncitore§ti saelaboreze un plan", sa-1 verifice, sa caute mijloace deeconomisire a muncii prin centralizare, sa gaseasca masurt§i metode pentru realizarea unui control cit mat simplu,

336 V. I. LENIN

mai ieftin, mai comod si universal. Pentru asta le Nomda bani buni economistilor, statisticienilor, tehnicienilor,dar... dar, daca ei nu-si vor indeplini munca in mod con-stiincios i cu totul in interesul oamenilor muncii, nu levom da de mincare.

Noi sintem pentru centralism si pentru plan", darpentru un centralism si un plan al statului proletar, pen-tru reglementarea proletara a productiei i repartitiei ininteresul celor saraci, al celor ce muncesc i Ant exploatati,impotriva exploatatorilor. Prin expresia statul" noi ac-ceptam sa se inteleaga numai ceea ce zdrobeste rezistentacapitalistilor i da intreaga putere majoritatii poporului,proletarilor i semiproletarilor, muncitorilor i arani-lor saraci.

Al cincilea argument este ca bolsevicii nu vor puteapastra puterea, fiindca situatia este extrern de coin-plicata..."

0, inteleptii ! Ei sint gata, pe cit se vede, sa se impacecu ideea revolutiei, ins fàr. o situatie extrem decomplicata".

Asemenea revolutii nu exista, i suspinele dupa de nusint decit lamentari reactionare de intelectual burghez.Chiar daca revolutia a inceput intr-o situatie care nupare prea complicata, prin insasi dezvoltarea ei ea vacrea intotdeauna o situatie extrem de complicata. 0 re-volutie adevarati, profunda, o revolutie populara", dupacum o nurneste Marx 104, este un proces extrem de corn-plicat si de dureros, procesul de disparitie a vechii orin-duiri sociale si de nastere a unei orinduiri sociale noi,a unui nou mod de viata pentru zeci de milioane deoameni. Revolutia este o lupta de clasa i un razboi civilascutit, crincen, inversunat. Istoria nu cunoaste o marerevolutie care sa fi avut loc fara razboi civil. Numai unom in cutie poate considera ca este de conceput un razboicivil fara o situatie extrern de complicata".

*

VOR PUTEA PASTRA BOL$EVIC1I PUTEREA DE STAT ? 337

Daci n-ar fi o situatie extrem de complicata, n-ar finici revolutie. Cine se teme de lup sa nu se duca in

La acest al cincilea argument nu ai ce analiza, deoarecenu gasim aici vreo idee econornica sau politica, sau vreoaka idee in genere. Nu gasim decit suspinele unor oamenimihniti §i inspaimintati de revolutie. Ca sa caracterizezaceste suspine, imi voi permite sa relatez pe scurt douaamintiri personale.

Cu putin inainte de evenimentele din iulie am avut odiscutie cu un inginer bogat. Acest inginer a fost cindvarevolutionar, a fost membru al partidului social-democrat

chiar al partidului bol§evic. Acum e cuprins de o spaimacumplita, de o furie cumplità impotriva muncitorilor,razvratiti, dezlantuiti. Si macar de-ar fi ni§te muncitorica cei germani spunea inginerul (om instruit, care amai fost i prin strainatate) rog, inteleg ca, ingeneral, revolutia sociala este inevitabila, dar la noi, inconditii cind nivelul muncitorilor a scazut atit de multde pe urma razboiului..., asta nu mai e o revolutie, e undezastru.

El ar fi fost dispus sa accepte revolutia sociala dac'storm ar fi dus la ea in mod pa§nic, lini§tit, linpunctual, a§a cum intra in gara un expres german. Con-ducatorul gray deschide ua vagonului §i anunta : gararevolutia sociala. Alle aussteigen (toata lumea coboara) !"Tn acest caz, de ce sa nu devii chiar din inginer la aldeTit Titici, inginer la organizatiile muncitore§ti.

Omul acesta a vazut greve. El §tie ce pasiuni furtunoasestirne§te intotdeauna greva cea mai obi§nuita pina §i incea mai papica perioada. El intelege, desigur, ca furtunatrebuie sa fie de milioane de ori mai puternica atuncicind lupta de clasa a ridicat intregul popor muncitordintr-o imensa, cind razboiul §i exploatarea au dusla .desperare milioane de oameni pe care mo§ierii i-au chi-n= chinuiesc de secole, pe care capitali§tii §i cinov-nicii tar4ti i-au jefuit §i i-au oprimat de zeci de ani. Elintelege toate acestea sub aspect teoretic", le recunoa§tedin gura, dar este de-a dreptul speriat de situatia extremde complicata".

padure.

i

, ma

i

tail

§i-i

338 V. I. LENIN

Dupa evenimentele din iulie, datorita atentiei deosebitecu care rn-a inconjurat grijuliul guvern Kerenski, am fostnevoit sa intru in ilegalitate. Bmeinteles ca un tovara§de-al nostru nu putea sa gaseasca adapost decit la unmuncitor. In modesta locuinta de muncitor dintr-un cartiermuncitoresc margina§ al Petrogradului, in timpul prin-.zului, gospodina pune piinea pe masa. Stapinul easelspune : Ia te uita, ce pline frumoasa. Se vede treaba ca

nu mai au acum curajul sa ne dea ',line rea. Nicinu ne-ar mai fi trecut prin minte ca la Petrograd se poateda ',line buna".

M-a surprins aceasta apreciere de clasa a evenimentelordin iulie. Ceea ce ma preocupa exclusiv era semnificatiapolitica a evenimentelor petrecute ; incercam sa cintarescrolul lor in mersul general al evenimentelor, sa stabilescsituatia care a determinat acest zigzag al istoriei, situatiape care o va crea el, cum trebuie sa ne schimbam lozincile§i aparatul nostru de partid spre a-1 adapta la situatiaschimbata. La piine nu ma gindisem. Pentru mine, un omcare nu §tie ce-i lipsa, plinea era ceva de la sine inteles,un fel de produs accesoriu al muncii publicistice. La ceeace constituie baza, la lupta de clasa pentru piine, gindulte duce numai printr-o analiza politica facuta pe o caleextrem de complicata §i de intortocheata.

Iar acest reprezentant al clasei asuprite, de§i un munci-tor bine platit §i cu un nivel intelectual ridicat, ia taurulde coarne ferm §i direct, cit se poate de simplu §i vedelucrurile cu acea claritate uimitoare de care un intelectualca noi este tot atit de departe cit de departe sint de noistelele de pe cer. Lumea intreaga se imparte in doualagare : noi", oamenii muncii, §i ei", exploatatorii.Omul nu e citu§i de putin tulburat de evenimente, carepentru el reprezinta o batalie din indelungata lupta din-tre munca §i capital. Cind tai padurea, sar a§chii.

Cit de dureroasa este aceasta «situatie extrem de corn-plicata» a revolutiei" a§a ginde§te §i simte intelectualulburghez.

Noi i-am strins .pe ei» in chingi, §i .ei» nu mai in-draznesc sa-§i faci de cap ca 'Ana acurn. 0 sa-i stringem

oeiv

VOR PUTEA PASTRA BOLSEVICII PUTEREA DE STAT ? 339

nivel mai tare §i o rasturnam de-a-binelea" a§aginde§te §i simte muncitorul.

Al §aselea §i ultimul argument : proletariatul nu vaputea vine piept puternicei presiuni a forvelor vrajma§e,care va distruge nu numai dictatura proletariatului, ci,odata cu ea, intreaga revoluvie".

Nu incercavi sL ne speriavi, domnilor, c n-o s. reuqivi.Am vazut noi aceste force vrajma§e §i am simvit presiunea

cu prilejul rebeliunii lui Kornilov (de care Kerenskinu se deosebe§te prin nimic). Toata lumea a vazut i po-porul vine minte cum a zdrobit proletariatul §i varanimeasaraca pe Kornilov, In ce situavie jalnica §i fàr ie§ires-aU trezit partizanii burgheziei §i puvinii reprezentanvi aipaturilor locale de mici proprietari, deosebit de instarite§i deosebit de vrajma§e" revoluviei. Delo Naroda" din30 septembrie, cautind s convinga pe muncitori ca pinala Adunarea constituanta (convocata sub protecvia ma-surilor militare" impotriva varanimii rasculate !) sa mairabde pe Kerenski (adica pe Kornilov) §i falsificata Dumabulighinista veretelista, repeta pe nerasuflate tocmai acestal §aselea argument adus de Novaia Jizn", strigind citH vine gura : in nici un caz guvernul lui Kerenski nuse va supune" (Puterii Sovietelor, puterii muncitorilorvaranilor, pe care Delo Naroda", ca sa nu se lase maiprejos decit pogromi§tii §i antisemivii, monarhi§tii §i ca-devil, o nume§te puterea lui Trovki i Lenin" : iata la cemetode ajung s. recurga social4tii-revoluvionari ! !).

Dar nici Novaia Jizn", nici Delo Naroda" nu vorreu§i inspaiminte pe muncitorii comtienvi. GuvernulKerenski spunevi voi nu se va supune in nici uncaz", adica, vorbind mai pe §leau, mai raspicat, mai clar,va reedita kornilovismul. $i domnii de la Delo Naroda"indraznesc sa afirme c asta va fi razboi ca per-spectivele sint inspaimintatoare" !

Nu, domnilor, pe muncitori n-o in§elavi. Asta nuva fi razboi civil, ci o rebeliune a unui pumn de korni-

24

sa-i

lot

si

340 V. I. LENIN

lovi§ti, rebeliune sortita e§ecului ; sau ei vor sa nu sesupuna" poporului §i sa-1 provoace cu orke prey sã repetepe scara larga ceea ce s-a petrecut la Viborg cu kornilo-vi§tii ; daca sociali§tii-revolutionari vor, daca Kerenski,membru al partidului socialist-revolutionar, vrea, el poatesa Lei poporul sa-§i iasa din fire. Dar cu asta n-o sa-isperiati pe muncitori i soldati, domnilor.

Cita neru§inare I Aranjeaza o noua Duma bulighinista,ii asigura prin diverse manopere ajutorul cooperatorilorreaccionari, al chiaburilor de la sate, ii adaugl la ace§tiape capitaNti i mOeri (denumiti elemente cenzitare)impreuna cu aceasta banda de korni1ov4ti vor sa anulezevointa poporului, vointa muncitorilor i taranilor.

Ei au dus lucrurile atit de departe, incit intr-o tarataräneasca rascoala taraneasca se revarsa pretutindeni inlarg §uvoi ! Ginditi-va : intr-o republica democratica incare taranii constituie 80°/o din populatie se merge atitde departe, inch ace§tia ajung la o rascoala taraneasca...Acelasi Delo Naroda", ziarul lui Cernov, organul parti-dului sociali§tilor-revolutionari", care la 30 septembrieare neruinarea sa-i sfatuiasca pe muncitori §i tarani samai rabde", este nevoit sa recunoasca in editorialul din29 septembrie :

Pina.relatiilor

in prezent nu s-a facut aproape nirnic pentru desfiintareatocmai inde inrobire care continua sci domine la sate

Rusia centrala".

Acela§i Delo Naroda", in acela§i articol de fond din29 scptembrie, spune ca in metodele folosite de miniwiirevolucionari" se mai fac inca puternic simtite apucatu-rile stolipiniste", cu. alte cuvinte, vorbind mai pe §leau, eltaxeazi de stolipiniiti pe Kerenski, Nikitin, Ki§kin & Co.

Stolipini§tii" Kerenski & Co., care au dus lucrurile atitde departe inch taranii au ajuns sa se rascoale, aphcaacum masuri militare" impotriva taranilor, consoleazapoporul cu convocarea Adunarii constituante (de§i Ke-renski §i Tereteli au mai infelat o dat4 poporul, declarindsolemn la 8 iulie c Adunarea constituanta va fi convo-cata in termen, la 17 septembrie, pentru ca apoi sa-,sicalce cuvintul §i s-o amine, netinind seama de sfaturile

6

VOR PUMA P XSTRA BOLSEVICII PUTEREA DE STU' ? 311

date pina si de menlevicul Dan, s-o amine nu pentru sfir-situl lunii octombrie, cum dorea i C.E.C. mensevic deatunci, ci pentru sfirsitul lunii noiembrie). Stolipinistii"Kerenski & Co. consoleaza poporul cu o apropiata con-vocare a Adunarii constituante, ca si cum el ar mai puteada crezare celor care 1-au mintit o data in aceasta ches-tiune, ca si cum poporul ar putea sa creada intr-o convo-care corecta a Adunarii constituante de catre un guverncare aplica masuri militare in satele cele mai indepartate,de catre un guvern care acopera in mod vadit arestareasamavolnica a taranilor constienti i falsificarea alegerilor.

Sa duci lucrurile atit de departe, incit taranii sa ajungasa .se rascoale, i apoi sà ai nerusinarea sa le spui : mairabdati", mai asteptati, aveti incredere in guvernul carereprima prin masuri militare" pe taranii rasculati !

Sa duci lucrurile atit de departe, inch in ofensiva dedupa 19 iunie sà piara sute de mii de soldati rusi, razboiulO. se prelungeasca, iar marinarii germani sa se rascoale,aruncinduii cornandantii in apa, s. duci lucrurile atit dedeparte, flecarind intr-una despre pace, fara sa propui opace dreapta tuturor beligerantilor, i sa mai ai nerusi-narea s. spui muncitorilor i taranilor, sa spui soldatilorcare hi dau viata in lupti : mai rabdati", incredeti-vain stolipinistul" Kerenski, incredeti-va Inca o luna ingeneralii korni1ov4ti, poate ca intr-o luna ei vor mai tri-mite citeva zeci de mil de soldati la macel... Trebuie samai rabdati".

Asta nu-i neru§inare ? ?Nu, domnilor sociali§ti-revolutionari, colegi de partid

ai lui Kerenski, pe soldati n-oMuncitorii §i soldatii nu vor mai rabda nici o zi, nici

un ceas guvernul Kerenski, cind ei stiu ca un guvern alSovietelor va propune imediat o pace dreapta tuturor be-.ligerantilor i va obtine, dupa toate probabilitatile, inche-ierea imediata a armistitiului i incheierea grabnica a pacii.

Soldatii armatei noastre de tarani nu vor mai rabdanici o zi, nici un ceas ca guvernul Kerenski, care reprimaprin masuri militare rascoala Oraneasca sa se mentina irn-potriva vointei Sovietelor.

24*

sa-i, inselati !

342 V. I. LENIN

Nu, domnilor sociali§ti-revolutionari, colegi de partid ailui Kerenski, pe muncitori i tarani nu-i mai imelati voi.

In chestiunea presiunii fortelor vrajmase, care, dupacum afirma ziarul Novaia Jizn", inspaimintat de moarte,v a zdrobi dictatura proletariatului, mai constatam o mon-struoasà gre§eala logica si politica, de care numai ni§teoameni care §i-au iesit din minci de spaima pot sa nu-p.dea seama.

Presiunea fortelor vrajmase va zdrobi dictatura prole-tariatului" spuneti voi. Fie. Dar voi, stimati conceta-teni, sinteci cu tocii economiqti, oameni culti. Stici cu totiica a considera c exista o opozicie intre burghezie §i demo-cratie e o absurditate i o dovadi de ignoranta, e ca cumai considera c exista o opozicie intre un arsin §i un pud.Caci exista burghezia democratica §i exista paturi nedemo-cratice ale micii burghezii (capabile de o Vendee).

Force vrajma§e" este o vorba goala. Notiunea de clasieste burghezia (care are de partea ei §i pe mosieri).

Burghezia i mo§ierii, proletariatul, mica burghezie, mi-cii proprietari, n primul rind taranimea, iata cele treiforte" principale existente n Rusia, ca §i n orice taxacapitalista. Tata cele trei forte" principale care au fostevidentiate de mult in fiecare tara capitalista (inclusivRusia) nu numai de analiza economica qtiintifica, ci qi deexpertenfa politica a intregii istorii moderne a tuturor

de experienta tuturor revoluciilor care au avut locin Europa incepind din secolul al XVIII-lea, de experientacelor doua revolucii ruse din 1905 si din 1917.

A§adar, voi amenintaci pe proletari c puterea lor vafi zdrobita de presiunea burgheziei ? La asta i numai laasta se reduce amenincarea voastra, altceva nu contine.

Perfect. Sä zicem cä burghezia poate zdrobi putereamuncitorilor §i a taranilor saraci. Atunci nu mai raminededt o coalitie", adica o alianta sau o intelegere a miciiburghezii cu burghezia. Nimic altceva nu se mai poateconcepe!!

** *

i

ta-rilor,

ii

VOR PUTEA PASTRA BOLSEVICII PUTER.EA DE STAT ? 343

Dar coalitia a fost incercata timp de jumatate de an sis-a soldat cu un esec, iar voi inivà, prea stimayi cetatenide la Novaia Jizn", care nu stip sa gindiçi, v-ati d e-z i s de ea.

Ce rezulta de aici ?Y-avi incurcat asa de flu, cetaveni de la Novaia Jizn",

lasat infricosati in asa hal, inch nu sinteti in stares-o scoateci la capat nici cu cel mai simplu ravionament,nu sinteti in stare sa numarati nu pina la cinci, dar nicimacar pina la trei.

OH toati puterea in mina burgheziei lucrul acestavoi nu-1 mai sustinevi de mult i nici chiar burghezia numai indrazneste s pomeneasca despre el, stiind ca incala 20-21 aprilie poporul a rasturnat, dintr-o singura opin-tire, o asemenea putere i ca acum ar dobori-o cu o hota-rire i neinduplecare intreita. On puterea in mina mIciiburghezii, adica in mina unei coaliçii (aliante, invelegeri)a ei cu burghezia, caci mica burghezie nu vrea si nu poate

ia singura in mod independent puterea, fapt dovedit deexperienta tuturor revoluPilor, precum si de stiinta eco-nomica, care arata C. intr-o tara capitalista povi suginecapitalul sau pop sustine munca, dar nu te poti menpneintre ele, la mijloc. Coalitia aceasta a incercat intr-o ju-matate de an, in Rusia, zeci de mijloace si tot s-a prabusit.

OH, in sfirsit, toad puterea in mina proletarilor i ta-ranilor saraci, impotriva burgheziei, pentru a zdrobi re-zistenta acesteia. 0 asemenea politica n-a fost incercatainca, i dv. domnilor de la Novaia Jizn", dv. sfatuittpoporul sa nu faca aceasta incercare, cautind sa-i trans-mitep frica de care sinte0 cuprinsi voi insiva in favaburgheziei.

0 a patra soluvie nu poate fi imaginata.Asadar, daca Novaia Jizn" se teme de dictatura pro-

letariatului i o respinge pe motivul ca este posibila o in-fringere a puterii proletare de catre burghezie, asta echi-valeaza cu a reveni pe furif la poziPa intelegerii cucapitalitii ! ! ! Este limpede ca lumina zilei Ca cine seteme 4e impotrivire, cine nu crede in posibilitatea de a ozdrobi, cine povapileste poporul : temeti-va de rezistentacapitalistilor, cu ei n-o s-o puteti scoate la capat", acela

v-avi

si

344 V. I. LENIN

preconizeaza implicit din nou politica de intelegere cu

Novaia Jizn" s-a incurcat tot atit de rau i faracurn s-au incurcat acum toti democratii rnic-burghezi careisi dau seama de falimentul coalitiei, care nu indräznescs-o sustina fatis si n acelasi timp sint aparati de burghe-zie, care se tern de trecerea intregii puteri in mina prole-tarilor si a taranimii sat-ace.

Sa te pretinzi revolutionar, s vrei sa te numeri printresocialisti i sa te temi de impotrivirea capitalistilor, cerusine ! La ce decadere ideologica trebuia s fi ajuns so-cialismul mondial denaturat de oportunism, ca sã poattireizbate asemenea glasuri !

Noi am sin-4k forta de impotrivire a capitalistilor, asirntit-o intregul popor, caci capitalistii, care sint mai con-stienti deck alte clase, si-au dat imediat seama de impor-tanta Sovietelor, si-au incordat imediat la maximum toatefortele, au pus totul in miscare, au recurs la toate ticalo-siile, au ajuns sä punk' in circulatie calomnii i minciuninemaiauzite, s urzeasca comploturi militare, spre a sub-mina Sovietele, a le reduce la zero, a le prostitua (cuajutorul mensevicilor si al socialistilor-revoluttonari), sprea le transforma n locuri de flecareala, spre a extenua pctarani i muncitori prin luni i luni de zile de vorbariegoal i joaca de-a revolutia.

Dar foga de impotrivire a proletarilor si a faranilorsaraci nu s-a facut inca simtita, deoarece aceasta forta se vamanifesta in toata amploarea ei abia atunci cind puterease va afla in mina proletariatului, cind zeci de milioane deoameni, striviti de nevoi si de robia capitalista, vor vedeain practica, vor simti ca puterea in stat a trecut in minaclaselor asuprite, ca ea ajuta saracimea in lupta impotrivamosierilor i capitalistilor, cà zdrobefte impotrivireaacestora. .Abia atunci vom putea vedea ce forte latentese afla in popor, forte in stare sa dea o riposta

abia atunci va intra in actiune ceea ce Engels nu-meste socialism latent" 105, abia atunci in fata fiecarei

capitalis-trlor,

Ca-pitalistii.

iesire,

VON. PUTEA PASTRA PUTEREA DE STAT ? 345

zece mu de dusmani fáii sau ascunsi ai puterii claseimuncitoare si care se manifesta in mod activ sau printr-orezistenta pasiva se vori ridica un milion de noi luptatori,care pina acum au dormitat politrceste, care au lincezitin ghearele mizeriei, prada desperarii, care au ajuns sanu mai creada c i ei sint oamem, ca au si ei dreptul laviatä, ca intreaga forta a statului centralizat contemporanle poate servi i lor, c. i detasamentele lor de miliçieproletara sint chemate cu toata increderea s participedirect, cit mai indeaproape, zi de zi la conducerea statului.

Capitalistii i moierii, cu concursul binevoitor al unoraca Plehanov, Breskovskaia, Tereteli, Cernov 8c. Co., aufacut totul ca sä intineze republica democratica, s-o in-tineze atit de mult prin slugarnicia lor faia de ceiinch poporul a fost cuprins de indiferenta, a cazut in apa-tie si Ii este tot una, caci flamindul nu poate face nici odeosebire intre republica i monarhie, iar soldatul inghetat,descult, istovit, care ii d viata pentru interese ce-i sintstraine nu e in stare sa indrageasca republica.

Dar atunci cind cel de pe urma salahor, cind oHce §o-mer, cind fiecare bucatareasa, cind ofice Oran ruinat va

edea nu din ziare, ci cu propriii lui ochi Ca putereaproletara nu se ploconeste in fata celor avuti, ci ajutasaracimea, ca ea nu ezita s. ia masuri revolutionare,prisosul de produse de la trintori si-1 da celor flaminzi,ca instaleaza cu foga in locuintele bogatasilor pe cei faraadapost, Ca obliga pe cei bogati sa plateasca laptele, darnu le cla nici o picatura de lapte pina cind copiii tuturorfamiliilor sarace nu capata lapte in cantitate suficienta,ca paminturile trec in mina celor ce muncesc, el fabricile

bancile trec sub controlul muncitorilor, cã pe milionariicare-si ascund bogatiile ii asteapta o pedeapsa drasticarmediata, cind saracimea va vedea i va simti toateacestea, nici o forta a capitalistilor si a chiaburilor, nici ofoga a capitalului financiar mondial, care manipuleazasute de miliarde, nu va reusi sa infringa revolutia popu-lara, ci ea va iesi biruitoare in lumea intreaga, caci revo-lucia socialista se maturizeaza in toate tarile.

Revolutia noastra va fi invincibill dna nu se va ternede ea insasi, dna va da intreaga putere proletariatului,

13014EVICl

ca ia

avuti,

r

sisi

346 V. I. LENIN

caci avem de partea noastra i fortele incomparabil maimari, mai dezvoltate, mai organizate ale proletariatuluimondial, force care temporar Ant oprimate de razboi, darpe care razboiul nu numai ca nu le-a nimicit, ci le-a ficutsa sporeasca.

S. te temi ca puterea bolsevicilor, adica puterea pro-letariatului, care are asigurat sprijinul neprecupevit alçaranimii sarace, va fi zdrobita" de domnii capitalisti !Ce miopie, ce rusinoasa teama de popor, ce ipocrizie !Oamenii care manifesta aceasta teama fac parte din aceasocietate" Malta" (dupa etalonul capitalist, dar in reali-tate putrecla) care rosteste cuvintul dreptate" faracreadi in el, din obisnuinta, ca pe o vorba.

dea nici un continut.Iata un exemplu :D-1 Pesehonov este un cunoscut semicadet. Un trudovic

mai moderat deck el, tovaras de idei cu alde BreskovskaiaPlehanov nu s-ar putea gasi. N-a fost un ministru mai

slugarnic fata de burghezie. Lumea n-a vazut Inca unadept mai inflacarat al coalitiei", al intelegerii cutaiitii !

iata ce a lost nevoit sa recunoasca acest domn incuvintarea pe care a tinut-o la Consfatuirea democratica"(citeste : bulighinista), dupa cum relateaza ziarul defen-sist Izvestiia" :

Exista doul programe. Primul este un program care exprimarevendicarile unor grupuri, revendicari de c1as i nationale. Cei caresustin acest program in modul cel mai fatis sint bolevicii. Iarcelorlalte 0:1.0 ale democratiei nu le este de loc usor sa-1 respinga,deoarece el da expresie revendicarilor maselor muncitoare, cerintelornavionalitavilor asuprite yi nedrepta;ite. Democratiei nu-i este atit deusor sa rupa cu bolevicii, sà respinga aceste revendicari de clasa,in primul rind pentru ca ele sint in esenvä juste. Dar acest program,pentru care am luptat pita la revolutie, pentru care am facut revo-lutia i pe care, in alte condivii, 1-am fi sprijinit tovi ca unul, inactualele condiçii constituie un imens pericol. Acum pericolul este simai mare, din cauza ca aceste revendicari urmeaza sa fie formulateintr-un moment in care statul este in imposibilitate sa le satisfael

goala, Farasa-i

Si

ea

si

capi-

VOR PUTEA PASTRA BOLSEVICH PUTEREA DE STAT 347

Trebuie s apärim intii intregul statul, si-1 salvIm pe el de lapieire, i aici existI o singurà cale : nu satisfacerea revendicirilor,omit de juste si de imperioase ar fi ele, ci, dimpotrivk restrictii,sacrificii, care trebuie s'a fie cerute tuturor" (Izvestiia C.E.C." din17 septembrie).

D-1 Pe§ehonov nu intelege ca, atita timp cit capitali§tiisint lai putere, el apara nu intregul, ci interesele hraparevale capitalului imperialist rus §i aliat". El nu invelegeca razboiul ar inceta sa fie un razboi imperialist, de co-tropire, de jaf numai dupa o ruptura cu capitali§tii, cutratatele bor secrete, cu anexiunile bor, cu escrocheriile /orbancare §i financiare. D-1 Pe§ehonov nu invelege c. numaidupd aceasta, in cazul cind du§manul ar respinge o pacedreapta ce i-ar fi propusa formal, razboiul ar deveni unrazboi de aparare, un razboi drept. El nu invelege ca capa-citatea de aparare a unei taxi care ar rasturna jugul capi-talului, ar da pamint varanilor, ar pune bancile i fabricilesub controlul muncitoresc ar intrece cu mult capacitateade aparare a unei tri capitaliste.

ceea ce este principal, d-1 Pe§ehonov nu intelege ca,nevoit fiind sà recunoasca justeva bol§evismului, sa recu-noasc cà revendicarile bol§evismului sint revendicarilemaselor muncitoare", adica ale majoritavii populatiei,cedeazi implicit toate poziviile, pozitiile intregii democratiimic-burgheze.

Iata unde este forta noastra. Iata de ce guvernul nostruva fi de neinvins : pentru ca pin i adversarii sint nevoivi

recunoasci cà programul bol§evic este programul ma-selor muncitoare" §i al navionalitacilor asuprite".

Si d-1 Pesehonov este doar amicul politic al cadevilor,al celor de la Edinstvo" §i Delo Naroda", al unora caBre§kovskaia i Plehanov, este exponentul chiaburilor §ial unor domni ale caror sovii §i surori s-ar duce miineinfiga umbrelele in ochii bol§evicilor care ar ramine inviava dupa o eventuala infringere a lor de catre trupelelui Kornilov sau (ceea ce este absolut acela§i lucru) decatre trupele lui Kerenski.

$i un astfel de domn este nevoit sa recunoasca Ca reven-dicarile bol§evicilor sint juste".

?

$i,

sa

sa-si

348 V. I. LENIN

Pentru el, dreptatea" este o vorba goala. Dar pentrumasele de semiproletari, pentru majoritatea micii burgheziide la ora§e §i sate, pentru ace§ti oameni ruinati,exasperati de razboi, ea nu este o vorba goala, ci problemacea mai acuta, cea mai arzatoare, cea mai importanta :ei nu vor sa moara de foame, vor sli aiba o bucata de

Iata de ce nici un fel de politica nu se poate bazape coalitie", pe concilierea" intereselor celor flaminzi

ruinati cu interesele exploatatorilor. Iata de ce un guvernbol§evic are asigurat sprijinul majoritatii covir§itoare aacestor mase.

Dreptatea e vorba goala, spun intelectualii §i lichelelecare sint gata sa se declare marxi§ti pornind de la inaltulconsiderent ca ei au contemplat posteriorul" materialis-mului economic.

Ideile devin o forta atunci cind cuceresc masele. Si toc-mai acum bol§evicii, reprezentantii internationalismuluiproletar revolutionar, au intruchipat prin politica lorideea care pune in mi§care n lumea 'intreaga imense masede oameni ai muncii.

Numai ideea de dreptate, numai sentimentul maselorrevoltate de exploatare nu le-ar fi adus niciodata pe caleajusta spre socialism. Dar din moment ce capitalismul a dez-voltat aparatul material al marilor banci, sindicatelor,cailor ferate etc. ; din moment ce bogata experienta a 0-rilor inaintate a acumulat atitea minuni in domeniul teh-nicii, a caror aplicare este frinata de capitalism ; dinmoment ce muncitorii con§tienti au format un partid deun sfert de milion de oameni pentru a lua in mina' siste-matic acest aparat qi a-I pune in functiune cu sprijinultuturor celor ce muncesc §i sint exploatati, din momentce exista aceste conditii, nu se va gasi pe pamint o fortacare sa-i poata impiedica pe bolFvici dacä ei nu se vorRiga intzmidati §i vor ti s ia puterea s-cl pastreze 'Anala victoria revolutiei socialiste mondiale.

pline.

si

VOR PUTEA PASTRA BOLSEVICII PUTEREA DE STAT ? 349

POSTFATA

Rindurile de mai sus erau gata scrise cind editorialuldin Novaia Jizn" din 1 octombrie ne-a furnizat o nouapenli de prostie, cu atit mai peniculoasa at, cit este camu-flatI sub steagul simpatiei fata de bolsevici si sub valulpreainteleptului considerent filistin : sa nu ne lasamprovocati" (sa nu ne lasam atrasi in cursa de urleteledespre provocare, menite sa infricoseze pe bolsevici si sa-idetermine sa nu ia puterea).

Iat-o :

InvatImintele mi§carilor de felul aceleia de la 3-5 iulie, pe deo parte, §i ale rebeliunii lui Kornilov, pe de aka' parte, au arItatcit se poate de clar cl democratia, care are la dispozitia ei organeextrem de influente in rindurile populatiei, este de neinvins atuncicind ocupi in räzboiul civil o pozitie defensivä, §i este infeintä,pierzind toate elementele intermediare, §ovalelnice atunci cind iainitiativa ofensivei".

Daca bolsevicii ar manifesta, in indiferent ce forma,spirit concesiv fata de prostia filistina exprimatã in ratio-namentul citat, ei ar duce la pieire g partidul kr, §irevolutia.

Autorul rationamentului, apucindu-se sa vorbeasca des-pre razboiul civil (o tema tocmai pe masura unei doamnesimpatice in toate privintele), a denaturat inveitaminteleistoriei in aceasta problema, cazind de-a dreptul ingrotesc.

Iata cum rationa in legatura cu aceste invataminte, inlegatura cu invatamintele istoriei in aceasta problema

350 V. I. LENIN

Karl Marx, fondatorul si exponentul tacticii proletar-revolutionare :

Insurectia este o arta, ca i razboiul sau ca oricarealti arta. Ea este supusa anumitor reguli, i neglijarea lorclucd la pieirea partidului care s-a facut vinovat de neres-pectarea lor. Aceste reguli, fiind consecintele logice caredecurg din esenta partidelor, din esenta conditiilor cu careai de-a face intr-un asemenea caz, sint atit de dare side simple, inch scurta experienta din 1848 a facut cagermanii sa le cunoasca indeajuns de bine. In primalrind, niciodata nu trebuie sà te joci cu insurectia daca nuesti hotarit sa mergi pink' la capat (tradus ad literam :sa suporti toate consecintele acestui joc). Insurectia esteo ecuatte cu marimi extrem de nedeterminate, a carorvaloare se poate schimba cle la o zi la alta. Fortele delupta impotriva carora trebuie sa actionezi au pede-a-ntregul de partea lor avantajul organizarii, disci-plinei i autorititii traditionale" (Marx are in vedere cazulcel mai anevoios" al insurectiei : atunci cind vecheaputere este solida" i cind insurectia trebuie sá infrunteo armata care nu s-a descompus sub influenta revolutieisi a sovaielilor guvernului) ; daca insurgentii nu potconcentra forte mari impotriva dusmanului, ei vor fi in-frinti i nimiciti. In al doilea rind, din moment ce a in-ceput insurectia, trebuie sa actionezi cu cea mai mare ho-tarire si s treci la ofensiva. Defensiva este moarteaoricarei insurectii armate ; raminind in defensiva, ea estepierduta Inca inainte de a-si fi masurat fortele cu celeale inamicului. Trebuie iei pe dusman prin surprin-dere atita timp cit trupele lui sint Inca razletite, trebuiesà cauti s. obtii in fiecare zi noi succese, fie si succesemici ; trebuie sa mentii superioritatea moralà pe care ti-adat-o prima miscare incununata de succes a insurgentilor ;trebuie sa atragi de partea ta elementele sovaielnice, careurmeaza totdeauna pe cel mai tare si se situeaza tot-deauna alaturi de partea cea mai sigura ; trebuieleti pe dusman sa se retraga inainte ca el sa ficoncentra trupele impotriva ta ; intr-un cuvint, actio-neazi asa cum spunea Danton, cel mai mare maestru altacticii revolutionare cunoscut pina acum : indrazneala,

'pututsa-I

VOR PUTEA PASTRA BOL$EVIC1I PUTEREA DE STAT ? 361

indrazneala §i iar indrazneala !" (Revolutie §i contra-revolutie in Germania", ed. germana din 1907, p. 118) 1°6.

Noi am schimbat toate acestea ar putea spune despresine cei de la Novaia Jizn", marxi§ti §i ei" , in locde o intreita indrazneala, noi avem doua calitati : douasint virtutile noastre : moderatie §i punctualitate". Pen-tru noi" experienta istoriei mondiale, experienta mariirevolutii franceze nu fac doi bani. Pentru noi" impor-tanta este experienta celor doui mi§cari din 1917, privitä§i deformata prin ochelari molcealini§ti *.

Sa privim aceasta experientä fara a ne pune ace§tidraguti ochelari.

Voi asemuiti evenimentele de la 3-5 iulie cu un razboicivil", pentru ca ati dat crezare lui Aleksinski, Perever-zev & Co. Este caracteristic pentru domnii de la NovaiaJizn" el dau crezare unor astfel de oameni (fara ca eisa incerce sa faca ceva pentru a aduna date in legaturacu evenimentele de la 3-5 iulie, de§i dispun de aparatulvast al unui mare cotidian).

Dar sa admitem chiar pentru o clipi ca evenimentelede la 3-5 iulie nu au marcat inceputul unui, razboi civil,mentinut de bol§evici in stadiul &au incipient, ci a fostun adevarat razboi civil. SI admitem.

Ce dovede§te, in acest caz, acest invatamint ?In primul rind ca bol§evicii nu au trecut la ofensiva,

caci este incontestabil ca in noaptea de 3 spre 4 iulie §ichiar la 4 iulie ei ar fi reu§it sa faca mult daca ar fitrecut la ofensiva. Defensiva a fost slabiciunea lor, dnae sa vorbim de un razboi civil (cum vorbe§te NovaiaJizn", §i nu de transformarea unei izbucniri spontaneintr-o demonstratie de tipul celei din 20-21 aprilie, dupicum arata faptele).

A§adar, invatamintur pledeaza impotriva inteleptilorde la Novaia Jizn".

In al doilea rind, motivele pentru care bol§evicii nicinu §i-au propus macar sa. dezlantuie o insurectie la

* Molcealin, personaj din comedia Prea multà minte stria" deGriboedov, tipul omului servil fafal de superiori, lipsit de princi-pialitate, carierist. Nota trad.

352 V. I. LENIN

3-4 iulie, si nici un colegiu al bolsevicilor nu a pusmacar aceasta problema, depasesc cadrul discutiei noastrecu Novaia Jizn". Caci noi discutam despre Inv ata-mintele unui razboi civil", adica ale unei insurectii,si nu despre o situatie cind un partid revolutionar se re-tine sa dezlantuie o insurectie fiindca este evident ca nuare majoritatea de partea sa.

Intrucit, dupa cum stie toata lumea, bolsevicii auobtinut majoritatea si in Sovietele din cele doua capitalesi in tara (peste 49 % din voturi la Moscova) abia cumutt dupa iulie 1917, iata ca invatamintele" arata si dedata aceasta cu totul altfel decit vrea sa le vada aceastadoamna simpatica in toate privintele care se cheamaNovaia Jizn".

Mai bine v-ati lasa de politica, cetateni de la No-vaia Jizn" !

Daca partidul revolutionar nu are majoritatea in de-tasamentele inaintate ale claselor revolutionare si in tara,mei nu poate fi vorba de insurectie. In afara de aceasta,msurecoa necesita. : 1) cresterea revolutiei pe scara na-tionala ; 2) falimentul moral si politic total al vechiuluiguvern, de pilda al guvernului de coalitie" ; 3) puterniceosci Iasi in lagarul tuturor elementelor intermediare, adicaal celor care nu sint cu totul de partea guvernului, cumfusesera pina mai ieri.

De ce Novaia Jizn", vorbind despre invatamintele"evenimentelor de la 3-5 iulie, nici macar n-a bagat inseama acest foarte important invatamint ? Pentru ca ceicare s-au apucat sa discute o problema politica nu sintpoliticiem, ci oameni proveniti dintr-un cerc de intelec-tuali speriati de burghezie.

Mai departe. /n al treilea rind, faptele arata ca tocmaidupa 3-4 iulie, tocmai datorita faptului ca domniiTereteli au fost demascati prin politica lor din tulie, camasele au ajuns sa vada in bolsevici pe luptatorii kr deavangarda, iar in social-blochisti" niste tradatori, toc-mai datorita tuniror acestor fapte incepe destramareasocialistilor-revolutionari si a mensevicilor. Aceasta destra-mare a fost dovedita pe deplin, Inca inaintea rebeliuniilui Kornilov, de alegerile din 20 august din Petrograd,

iVOR PUTEA PASTRA BOL$EVICII PUTERtA DE STAT ? 363

care s-au soldat cu victoria bolsevicilor si infringereasocial-blochistilor" (Delo Naroda" a incercat recentsa dezminta faptul, tainuind rezultatele privitoare la toatepartidele, ceea ce nu e decit o autoinselare si o inselarea cititorului ; dupa datele publicate in Den" din 24 au-gust, date care se refera numai la oras, procentul voturi-lor obtinute de cadeti a crescut de la 220/0 la 230/0, iarcifra absoluta a voturilor a scazut cu 400/0 ; procentulvoturilor obtinute de bolsevici a crescut de la 200/0 la330/0, iar cifra absoluta a voturilor a scazut doar cu 100/0 ;procentul voturilor obtinute de tovi cei de mijloc" ascazut de la 580/0 la 440/o, iar cifra absoluta a acestorvoturi a scazut cu 600/0 ! !).

Destramarea socialistilor-revolutionari 0 a mensevicilordupa evenimentele din iulie si inainte de rebeliunea luiKornilov este dovedita si de cresterea numarului de adept'ai aripii de stinga" in ambele particle, care a ajuns sacuprinda. aproape 400/0 din efectivul kr ; e razbunarea"pentru prigonirea bolsevicilor de catre d-nii Kerenski.

Partidul proletar, cu toate ca a pierdut" citeva sutede membri, a civigat enorm de pe urma evenimentelorde la 3-4 iulie, caci masele au inteles si au vazut tocmaiin aceste zile grele devotamentul lui si tradarea socia1is-tilor-revol4onari si a mensevicilor. Invatamintele" sintdeci et') totul si cu totul altele decit cele trase de cei de laNovaia Jizn" : nu te indeparta de masele in fierbereoscilind inspre molcealinii democratiei", iar daca e sapornesti insurectia, treci la ofensiva atita timp cit forteledusmanului sint razletite, ia dusmanul prin surprindere.

Nu-i asa, domnilor marxisti si voi" de la NovaiaJizn" ?

Sau marxismul" nu inseamna a pune la baza tacticiiaprecierea precisa a situatiei obiective, ci a pune in aceeasioala, in mod stupid si fara spirit critic, si räzboiul civil"si congresul Sovietelor si convocarea Adunarii consti-tuante" ?

Asta este de-a dreptul ridicol, domnilor, asta inseamnapur si simplu sa sfidezi marxismul si mice logica !

Dna situatia obiectiva nu da temeiuri pentru ascuitrealuptei de clasa in asa masura inch ea sa se transforme

354 V. I. LENIN

in razboi civil", de ce mai vorbiti despre razboi civil"in legatura' cu congresul Sovietelor §i Adunareaconstituanta" ? (aa este intitulat editorialul din NovaiaJizn" analizat de noi). In acest caz trebuia sa spuneti clarcititorului §i sa-i dovediti ca situatia obiectiva nu ()fellteren pentru un razboi civil §i ca de aceea tactica poate§i trebuie sa puna pe primul plan lucruri pa§nice, legal-constitutionale, simple" din punct de ved.ere juridic §i

parlamentar, cum ar fi congresul Sovietelor §i Adunareaconstituanta. In acest caz se poate imparta§i parerea caun asemenea congres §i o asemenea adunare sint intr-ade-var in stare sii hotarasca.

Daca insa conditille obiective ale momentului determinainevitabilitatea sau cel putin probabilitatea unui razboicivil, daca n-ati vorbit despre el de pomana", ci vazindclar, simtind, sesizind existenta unei situatii de razboicivil, cum mai puteti pune pe primul plan congresulSovietelor sau Adunarea constituanta ? ? Este pur §i.

simplu o bataie de joc la adresa maselor flaminde §iistovite ! Cum credeti ca flamindul se va invoi sa maia§tepte" doui luni ? Sau dezastrul economic, desprecare voi in§iva scrieti in fiecare zi ca se Intinde, se vainvoi sa mai a§tepte" pina la congresul Sovietelor saupina la Adunarea constituanta ? Sau ofensiva germana,in lipsa unor pa§i serio§i spre pace (adica in lipsa pro-.punerii formale a unei paci drepte facute tuturor belige-rantilor) din partea noastra, se va invoi sa a§tepte"congresul Sovietelor sau Adunarea constituanta ? Sauaveti voi date care va permit sa trageti concluzia caistoria revolutiei ruse, care de la 28 februarie pima la30 septembrie s-a desfaprat deosebit de furtunos §i derapid, se va desfa§ura de la 1 octombrie pina la 29 noiem-brie 107 cit se poate de lini§tit, pa§nic, legal §i ponderat,intr-un ritm care sa excluda exploziile, salturile, infrin-gerile in razboi, crizele economice ? Sau armata de pefront, despre care un nebol§evic, ofiterul Dubasov, a de-clarat oficial, in numele frontului, ca nu mai vrea salupte", armata aceasta va flamtnzi §i va degera lini§titapina la termenul fixat" ? Sau rascoala taraneasca vainceta sa devina pentru ca voi o yeti numi anarhie"

VOR PUTEA PASTRA BOL$EVICII PUTEREA DE STAT 1 355

si pogrom", pentru ca Kerenski va trimite forte mi-litare" impotriva taranilor un element al razboiuluicivil ? Sau este posibila, este de conceput o activitate li-nistita, corecta, nefalsificata a guvernului in vederea con-vocarii Adunarii constituante intr-o tarsi tariineasdi atuncicind acest guvern reprima rascoala taraneasca ?

Nu mai ricle0 de zapaceala de la Institutul Smolnii" 1",domnilor ! Nici zapaceala voastra nu este mai mica. Laproblemele cumplite ale razboiului civil, voi raspundeciprin fraze care va dau in vileag zapaceala si prin jalniceiluzii constituvionaliste. Iata de ce spun eu ca, daca bol-sevicii s-ar lasa cuprinsi de aceasta stare de spirit, arduce la pieire si partidul, si revolutia lor.

N. Lenin1 octombrie 1917.

25 - N . I. Lenin Opere, voL 34

514 ADNOTARI

nicirea ei, deoarece guvernul provizoriu capata astfel posibili-tatea de a concentra in preajma deschiderii congresului forvepentru infringerea insurectiei. 291.

101 Articolul Vor putea pastra bollevicii puterea de stat P a fostscris de Lenin la Viborg, la sfirsitul lunii septembrie1 (14) octombrie 1917. El a fost publicat pentru prima oarain octombrie 1917, in revista Prosvescenie" nr. 1-2.

Prosveicenie revista teoretica bolsevica lunara ; a aparutlegal la Petersburg din decembrie 1911 ping in itune 1914. Ti-rajul ei se ridica la 5 000 de exemplare.

Revista a fost fondata din initiativa lui V. I. Lenin. A avutdrept colaboratori pe V. V. Vorovski, A. I. Ulianova-Elizarova,N. K. Krupskaia, M. S. Olminski, I. V. Stalin 1i. M. A. Saveliev.A. M. Gorki a fost atras de Lenin la conducerea rubricii lite-rare a revistei. Lenin, care pe vremea aceea se afla la Paris,iar apoi la Cracovia si la Poronino, conducea revista Prosvq-cenie", redacta articole 6 intretinea o corespondenta regulata cumembrii colegiului de redactie.

Revista demasca pe oportunigi-lichidatori, otzovilti 6trotkisti , precum 6 pe nationaliitii burghezi, punea in luminalupta dusk' de clasa muncitoare in conditiile nouhn avint revolu-tionar, populariza lozincile lansate de bolsevici in campania elec-torall pentru Duma a IV-a de stat ; ea lua atitudine irnpotrivarevizionismului 6 centrismului din partidele Internationalei a II-a.Aceasta revista a jucat un rol important in educarea marxista,internationalista a muncitorilor inaintati din Rusia.

In ajunul primului fazboi mondial, in iunie 1914, revistaProsvescenie" a fost interzisa de guvernul tarist. Ea si-a reluatapari;ia in toamna anului 1917, dar a aparut doar un singurnumar (dublu). In acest numar, in afari de articolul luiV. I. Lenin Vor putea pastra bollevicii puterea de stat ?",au fost publicate articolul sat' Cu privire la revizuirea progra-mului partidului", precum si articolul lui V. Miliutin Cuprivire la rezultatele celui de-al VI-lea Congres al P.M.S.D.R.",al lui F. Mehring Marx in emigratie", al lui A. LomovRazboiul si economia nationala in Germania" 6 altele. 303,

102 Faptul amintit de V. I. Lenin s-a petrecut la sedinta din4 (17) iunie 1917 a primului Congres general al Sovietelor dedeputati ai muncitorilor 6 soldavilor din Rusia. In timp cemensevicul Tereteli, ministru in guvernul provizoriu, vorbea dela tribuna, sustinind ca in Rusia nu existä un partid politiccare sa se declare gata sa preia singur intreaga putere, V. I. Lenin,de la locul sat', in numele partidului bollevic, i-a dat acestuiareplica : Exista un asemenea partid I", iar in cuvintarea rostitaapoi de la tribuna congresului a declarat ca partidul bolleviceste oricind gata sa preia intreaga putere (Opere complete,vol. 32, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 284).

306.

ADNOTARI 616

103 Znamea Truda" cotidian ; organ de presa al Comitetului dinPetrograd al partidului socialistilor-revolutionari ; a inceput siapara de la 23 august (5 septembrie) 1917. Incepind cunr. 59 din 1 (14) noiembrie 1917 a apirut ca organ al Comi-tetului din Petrograd al partidului socialistilor-revolutionarial fractiunii socialistilor-revolutionari de stinga din C.E.C. dela Congresul al II-lea general al Sovietelor din Rusia. In-cepind cu nr. 105 din 28 decembrie 1917 (10 ianuarie 1918),ziarul a devenit organul central al partidului socialistilor-revo-lutionari de stinga. A fost suspendat in iulie 1918, in timpulrebeliunii socialistilor-revolutionari de stinga. 314.

104 Vezi K. Marx §i F Engels. Opere alese in doua volume, vol. II,Bucuresti, E.S.P.L.P. 1955, ed. a II-a, p. 506. 336.

105 Lenin se refera la scrisoarea lui F. Engels catre F. A. Sorgedin 22 februarie 1888. 344.

106 Vezi K. Marx i F. Engels. Opere, vol. 8, Bucuresti, Editurapolitica, 1960, P. 99-100. 351.

107 Datele mentionate in text de V. I. Lenin au urmatoarea semni-ficatie : la 28 februarie (13 martie) a avut loc revolutia bur-ghezo-democratica din februarie ; la 30 septembrie (13 octom-brie) guvernul provizoriu a fixat initial convocarea Adunariiconstituante ; ulterior ea a fost aminata. pentru 28 noiembrie(11 decembrie) 1917. 354.

108 V. I. Lenin citeaza cuvintele lui N. Suhanov din articolul sauIarasi se aude bubuit de tunet", publicat in ziarul NovaiaJizn".

In cladirea Institutului Smolnii si-au avut sediul incepind dinluna august 1917 fractiunile bolsevice din Comitetul ExecutivCentral din Rusia si din Sovietul de deputati ai muncitorilorsoldatilor din Petrograd. In octombrie s-a instalat acolo si Co-mitetul militar-revolutionar. 355.

109 Scrisoarea lui V. I. Lenin a fost discutata. la 5 (18) octombrie1917, la sedinta Comitetului din Petersburg al P.M.S.D.(b) dinRusia, care a fost prezidata. de M. I. Kalinin. La sedinta, V. Vo-lodarski si M. Lasevici s-au pronuntat impotriva directivei luiLenin cu privire la insurectia armata. In cuvintarea sa, Lasevicia declarat cã nu trebuie foliate lucrurile, ci trebuie sa se astepteconvocarca congresului Sovietelor. M. I. Kalinin, I. A. Rahia,M. I. Latis i altii le-au dat acestora o riposta hotarita in cu-vintarile bor. Majoritatea participantilor la sedinta au sprijinitdirectiva cu privire la insurecvia armat g. expusa in scrisoarealui Lenin.

La Moscova, scrisoarea a fost discutata. in Comitetul dinMoscova al P.M.S.D.(b) din Rusia, la sedinta activistilor departid cu munci de conducere. La 7 (20) octombrie Comitetuldin Moscova a adoptat o rezolutie in care a trasat sarcina de

35 V. I. Lenin Opere, vol. 34

si

si