Voluntar pentru comunitate, comunitatea pentru voluntari

Schimbarea Legii voluntariatului

- Motivatia initiatorului -

Consideratii generale

2001 - Anul International al voluntariatului a fost prilejul cu care a aparut Legea

voluntariatului in Romania. Desi a existat o anumita traditie si in timpul comunismului,

activitatea de voluntariat, confundata dupa Revolutie cu “munca patriotica” a inceput sa se

dezvolte timid dar sigur.

Voluntarii din Romania sunt motivati sa se implice in activitati de voluntariat ca urmare a

unui numar de factori diferiti: dorinta de a ajuta pur si simplu, de a contribui la o cauza

umanitara, motive religioase sau pentru beneficiile profesionale.

Exista adevarate provocari pentru voluntariatul din Romania. In primul rand perceptia

negativa pe care publicul general o are fata de voluntariat (“voluntariatul a fost inventat de

comunisti”). In al doilea rand, cadrul legal confuz si neprietenos pentru dezvoltarea acestui

sector. Si nu in ultimul rand, lipsa comunicarii intre ONG-uri si autoritatile publice.

In plan european, voluntariatul este un fenomen aproape de masa. Eurobarometrul din 2006,

realizat in tarile UE, sustinea ca 3 din 10 europeni se declara voluntari activi. Un an mai tarziu,

Eurobarometrul sustinea ca tara cu cel mai mare numar de voluntari din Europa este Austria, cu

un procent de 60%, in timp ce Romania se clasa spre final cu un procent de implicare de 18%.

Gradul mic de implicare al romanilor in activitati de voluntariat se datoreaza in mare masura

si legislatiei sau, mai bine spus, a inconsecventelor si clarificarilor conceptuale, dar si lipsei unor

beneficii care sa conduca la o mai mare implicare.

O sursa a problemelor voluntariatului si o justificare adusa unora dintre actiunile care abdica

de la caracterul neobligatoriu al voluntariatului este utilizarea termenilor “voluntar / voluntariat”

pentru orice actiune desfasurata de buna vie, fara caracter obligatoriu, utilizare incurajata de

definirea termenului in Dictionarul explicativ al limbii romane. Potrivit acestuia, “voluntar

insemna (despre oameni si manifestarile lor) care actioneaza de buna voie, din proprie initiativa,

in mod constient (despre actiuni) care se face de buna voie, fara constrangere” sau “persoana

care intra in armata din proprie dorinta spre a face serviciul militar; persoana care ia parte la o

campanile militara din proprie initiativa”.

Oamenii fac multe lucruri din proprie initiativa, de buna voie sau voluntar, dar nu toate pot fi

considerate voluntariat, de aceea este esentiala indeplinirea cumulativa a celor trei trasaturi

definitorii ale voluntariatului: activitate neobligatorie, neplatita si in beneficial public.

Aceasta etichetare absoluta a actiunilor realizate de buna voie cu termenul “voluntar” a fost

dusa mai departe de legislatia din domeniul militar si al protectiei civile. Avem, astfel, doua legi

care aduc grave prejudicii conceptului de voluntariat, nu doar pentru ca numesc voluntariat

actiuni facute de buna voie, ci pentru ca aceste actiuni sunt remunerate, incalcand al doilea

principiu definitoriu al voluntariatului, respectiv caracterul neplatit. Astfel, avem soldati si

gradati voluntari care incheie contracte de munca si sunt remunerati pentru aceste servicii.

Dupa adoptarea Legii voluntariatului, societatea civila a sesizat neclaritatile conceptuale si a

propus o revizuire a acesteia. Iata cateva incercari:

- Prima modificare s-a facut prin Ordonanta Guvernului nr. 58/2002;

- mai apoi republicata prin Legea nr. 339/2006 - initiatori au fost: senator Norica Nicolai,

deputati Stirbu Monica-Mihaela, Motreanu Dan Stefan si Malaimare Mihai Adrian).

- 2009 - Asociatia Pro Vobis din Cluj Napoca,

- 2010 – initiatori deputati Andon Sergiu, Iordache Florin, Gorghiu Alina-Stefania, Mate

Andras Levente, Ichim Paul.

- 2011 – initiatori: senatorii Placinta Sorina Luminita, Rotaru Ion, Francu Emilian

Valentin, Frunda Gyorgy, Chivu Sorin Serioja si Grosu Corneliu;

- 2011 – initiatori: senatorii Francu Emilian Valentin, Boitan Minerva, Ichim Paul, Nicoara

Marius Petre, Rusanu Dan Radu.

Ultimele initiative au fost respinse.

In anul 2011 – Anul European al Voluntariatului, la nivel national au fost multe discutii,

dezbaterii si initiative ale ONG-urilor si oamenilor politici de a schimba legea, mai ales in sensul

recunoasterii competentelor dobandite.

Modificarile sunt necesare, datorata fie contradictiilor legii - art 2, litera c (“se poate încheia

un contract de voluntariat”) si articolul 8, alineatul 1 (“voluntariatul se desfăşoară pe baza unui

contract încheiat în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute), fie de adaptare la noul

context social. O lege coerenta si stimulatoare ar pune in practica o parte din politicile Uniunii

Europene privind incluziunea sociala, oportunitarea invatarii pe tot parcursul vietii pentru

cetatenii implicati, imbunatatirea dialogului intre generatii si responsabilitatea sociala.

Neadaptarea legii echivaleaza cu o lipsa de interes la nivel national referitoare la acest domeniu,

desi Comisia Europeana recomanda tarilor membre o reglementare supla si prietenoasa.

Voluntariatul poate fi o alternativa de rezolvare a unor probleme ale comunitatii. Tocmai de

aceea, comunitatea – ca beneficiara a serviciilor voluntarilor, trebuie sa sprijine societatea civila

in demersurile sale de a modifica Legea voluntariatului.

In primul rand in sensul recunoasterii competentelor dobandite in activitatea de voluntariat

care ar putea duce la un grad mai mare al angajabilitatii tinerilor;

In al doilea rand, integrarea unui numar crescut de persoane (adulte) in procesul de invatare

pe parcursul intregii vieti prin activitati de voluntariat, cultivarea unor abilitati sociale precum

lucrul in echipa, implicare civica, includere sociala, toleranta. Mai ales in perioadele de criza,

politicile publice ar putea tine cont si de aceste aspecte.

Audierea publica isi propune sa identifice raspunsuri sau solutii la urmatoarele intrebari:

1. Ce aspecte din lege considerati ca trebuie a fi schimbate?

2. Considerati ca experienta acumulata prin activitatile de voluntariat ajuta la dezvoltarea

unor aptitudini si dobandirea unor competente profesionale care pot contribui la

dezvoltarea personala a celui ce voluntariaza si ca acestea ar trebui recunoscute?

3. Credeti ca angajatorii ar trebui sa fie obligati sa recunoasca activitatea de voluntariat

drept experienta de munca?

Intocmit,

Comisia de Initiere