vocalismul neaccentuat ¡n graiurile lipovenestipromacedonia.org/rs/rs14_11.pdfvine din anchete...

VOCALISMUL NEACCENTUAT ¡N GRAIURILE LIPOVENESTI

DIN ROMANIA

V IR G IL NESTORESCU

1. Lipovenii, vorbitori de limba rusà, sint ràspinditi in aproximativ 30 de localitàti rurale §i urbane situate in regiunile Suceava, Iasi, Bacàu, Galati si Dobrogea *. Un studiu generai, privitor la toate graiurile lipovene^ti din tara noastrà nu s-a fàcut pina acum. Existà doar citeva studii consacrate unor graiuri izolate. Lucrarea de fata constituie o ìncercare de studiere in ansamblu a vocalismului neaccentuat in aceste graiuri. Materialul folosit provine din anchete (inregistràri, anchete cu chestionar) efectuate in ultimii trei ani in 21 de localitàti cu populatie lipoveneascà2.

2. Pentru definirea unui grai rus oarecare, un mare interes prezintà vocalismul silabelor neaccentuate, mai ales realizàrile concrete ale vocalelor „neinchise“ a, o, e din prima silabà protonicà 3.

3. Sistemul vocalic accentuai la lipovenii din Romània nu are deosebiri sensibile de la un grai la altul. Vocalele sub accent cunosc trei grade de deschidere : deschis, mediu, inchis.

4. In graiurile lipovene^ti fonemele vocalice neaccentuate au realizàri fonetice variate, schimbindu-si calitatea $i supunindu-se unei reductii mai mult

1 Cf. E m. Y r a b i e, Privire asupra localitátilor cu graiuri slave din República Populará Romana, «Romanoslavica», V II, 1963, p. 77.

2 Vom folosi in continuare urmátoarele abrevien pentru numele acestor localitáî: C (Carcaliu), Cl (Cíiraau11 j , S (Sarichioi), SIR (Slava Rusa), SIC (Slava Cerchezá), G (Ghindáre^ti), P (Periprava), Ch (Chilia Veche), Sv (Svistovca), M (Miía 23), BrP (Bráiliâ-Pisc), 2M (2 Mai), J (Jurilovca), Mh (Mahmudia), Soc (Socolinî), Man (Manolea), B (Botoâni), Br (Brftte§ti), L (Lespezi), TgF (Tírgu-Frumos), R (Román).

Materialele rezultate din anchete sint, in cea mai mare parte, inregistrate pe bandá de magnetofón si se gásesc in Arhiva fonogramicá a graiurilor slave din Románia a Institutului de lingvisticá din Bucure?ti.

Au rámas in afara cercetárii, din cauza lipsei de material, trei colonii mai importante cu populare lipoveneascá: Focuri, Dumasca (reg. Ia$i), Bordusani (reg. Dobrogea).

3 Cf. PyccKa.i dua.ieKmo.ioeuH, sub redacta lui R. I. A v a n e s o v si V. ( i . O r 1 o v a,

Moscova, 1965, p. 36; R. I. A v a n e s o v, OvepKu pyccKoü óua.ieKmo.ioaiiu , I, Moscova. 1949, p. 62.

238 VIRGIL NESTORESCU

sau mai putin intense, care uneori poate merge pina la disparitia totalà a vocalei. Astfel, trebuie deosebite urmatoarele fenomene :

a) comportarea vocalelor a, o ín prima silaba protónica, dupá consoaná durá :

b) comportarea vocalelor a, o, e i n a doua silaba protónica ;c) vocalele a, o, e in silabele posttonice ;d) vocalele in pozitie finala $i initialá ;e) comportarea vocalelor a, o,e ín prima silaba protonicà, dupa consoaná

moale.4.1. Vocalismul protonic neaccentuat dupa consoaná durá nu mai dis

tinge trei grade de deschidere, ci numai doua : deschis si inchis, vocalele a si o realizindu-se intr-o variantá comuná (a). Acest fenomen este propriu tuturor graiurilor studiate, ele intrind, fàrà nici o exceptie, in grupul graiurilorcu akanie.

4.2. Schema dupá care se realizeazá vocalele o §i a in prima silabá protonicá, dupá consoaná durá, este in aceste graiuri urmátoarea :

Sub accent a o U ( 6 / )I

y

în prima silabâ\ / i

a bl yprotonicà ' *

Dupa cr.m se observa, fonemele a si o au ca variantâ comunâ pe a, rezultat care nu depinde de calitatea vocalei de sub accent (akanie nedisimilativâ). Sînt mai rare cazurile cînd în loc de a în prima silabâ protonicà apare ».

Dam în continuare exemple din fiecare grai pentru situatia descrisâ maisus :

S la v a Cerchezâ : naxapM 'ÙA , xayrtd , n a .im a p à , v a p ÿ , n a p 'im a , c adÿ , y a p ô d ’e, d a v a d d .ic 'a ,

à a p a 'f û ù e , npaxad 'Ù A , daM Ô ù, n p a m o n 'y , naM Ôüy , Kcmcn’ü, c c .ià m y ( < r o m . s a la t â ) , M a x a .i ’aH ’e

( < r o m . m a lia la ) , x a p a ÿ ji 'u m ' e tc .

Slava Rusa : y a e ô p 'y , ■'(ajiôeyuiKa, n a _ m 'é x , n p a d a ü ÿ m ' e a pô m b , 3 a ô ' iu , u a _ x ù m x 'e , n a .i 'é c ,

nam aHyA , x aeaA 'ôx , (fiam 'ÙA, c a c u d , ceamÔK, A aM dm ', c a jic àu M , H a y â u 'u , n a , ia ÿ n e ü e tc .

Sarichioi: n an ÿu iK a « r o m . pâpufoi), eaôb i, xad 'Û A , c a A d â m , eaÙHbi, x ad d , x a n 'â , .\ta.ia-

dbù , nbtfiam 'ÙA 'u , y cm a p 'éA , M am ÿA a , oaAÔmb ( „ n o r o i” ) , n ac A 'â , cm paM cdâA .

G h in d â r e ç t i : K apM 'é , x a x à ü a .x a n d A 'u , d a ^ d 'é c 'u m ', n a ^ M o p ’e, n a x d , n a ^ c m ô , eydaxd , pa3-

M ’ép , m aK à(ùb , npacm atùÔ A , caotcÔH, n aa tôcK 'u , ca iô .u a , xauiÔAKy e tc .

P e r ip r a v a : ôaK A aM Ù iib i, x a p a u tô , x ax bü , y a p ô m , caA'ÔHbi, x a j 'd u n , 3axÿcxb, c ta ô a d d ,

capax aaô ii, Amteduia, n aM o iuH ’u x , x A a m d m b i , d a _ n d c x 'u , npaead 'Û A a, naKAÔiia e tc .

Chilia Veche : d a e à m ', 3bpaÔA 'dA 'u, xapM 'ÙA ’u c 'a , naÜ A tâm ', c m a ü d m ', npayvA K y, M 'u d ae ôü ,

caM â ( „ s o m n ” v a r ie t a t e d e p e ç te ) m ’unA am ÿ , ô a x d x , cm aAÔd , c n a c aô d , xaA Xand , xaM biu i,

xapA tax 'ù , '(HaùÔK e tc .

S iiis to v c a : n am Ô M , K am ôpbt , x a3 'ô n a iia , 3bpacAÔ , eapÔHbi, ô a p a i ià , e a A Ô ÿ , 3acbinbA, m a ô â x ,

n a y ô d a , sad àpb M , 3 ae dp 'u ita , H 'upm aH 'üx a e tc .

M i l a 2 3 : c a p m ü , e a i 'à u M , n ax d M 'u c ', x a ô a n ô ÿ , KUiUMQHbi, x a p u 'u , kqhh du ifa , pa3-

y ae jt 'à iie M c 'a , u ib p a n â , p a à i i 'â , x an à tiM , d a ^ c m a j id , p a cm 'Ô M e tc .

Jurilovca; '¡apA-ân, n p anâA , ô a ô d ü x y , x a d Ô A b u 'x a , d a A 'o x b , n a c ÿ d a , n a A a e 'û n a , e a d 'û ' i 'x y ,

dacm àm bK , H ad 'éttym ', nbHbM ap'étï e tc .

M a h m u d ia : n a d u à m . x aM Ù u i, 3 a u iA â , c a _ ç f ) c ’é x , crr .apÔ H , x a .\ t3 'ü iïa , x a p a x y d a , nb cm a -

rtâ i ’u c 'a , nam Ô M bm xb , H cuüm , O a u im â ii ( < te. b o s ta n ) , y apu tK àM 'u , ô a ô y iu x a e tc .

2 M a i : ceap ’ÙAa, iw d _ 6 d ô y u ix y , n a n d i, K a i t à p Ô A a y a d a p 'â m ' , K anÿcm y , X A aà 'ôu i, n a _ n a -

AâM , nae bm 'item 'u m , cxa/n/b i, >ta i f iu c m y e tc .

VOCALISMUL NEACCENTUAT IN GRAIURILE LIPOVENEÇTT D IN ROMANIA 239

L e s p e z i : K a iâ . i 'u , y a p 'é .ia , naM câpy , c a ô p à ji 'u c 'a , p a ô ' i tm ', n b M a y âm , e ax pÿx , ita ïuA 'ùc 'a ,

npuea3 'Ù A , nA au iéù , K a .io cb i, y a p d e tc .

Carcaliu : y 'u ô a n d , n a p a x â âb M , ô a p a n b i , ô a p a d â , p a iy a a o p , a ôa ôp 'ô u b tù e , n p a y n â m , ô a p u i 'â ,

à a x m a p â , x ap a u ié tt ' , x a p o n 'y m ' M aM dA ify 'u , n aea .t ’d ü y , A ae 'iim ', yapdb i « r o m . gai-d) ia ô d p b i e tc .

Brâilifa-P isc : n a n p o c 'y m ', d p a x c 'é ù , xapâÿ, napom, n an ÿ , ô a iâ p 'e , küiüh , p y x aeü , ôaxd, u a y d m b ù , lum aH Ù , A ia j 'iu ia , v a p o y ib i e tc .

R o m a n : A a n iu b i , ô a p i u 'o M , c a A O M b ù , n a p a c 'Ô H K a , c n a A H 'â u m ', M a A 'ù m e b i , 3««>\ ja p o à b i w K a , n a A a m H O , n A a m ô v 'u eK , n a d ÿ i u x a e tc .

Botosani : iiap'â, maôaxoM, nandM, MaAam' ùaxü. uaiidiia, caôop, eai'Mym, daA'ùuxa, xanan' ùi\bû, A'uxapdmKa e tc .

'/'g". F r u m o s : n a c n ’éA, c a c 'é d y , M cypaeA 'ù, e a p a n iiù , daM Ô ÿ , « a j ' im i , x a p a d à i ic 'u ( < r o m

d i a l , h a r a g ) , n a n 'âA , yae opx b , pasyM H b e tc .

M anolea : na^ôc 'en 'u , maxbü, nacoA'uM, eaAOc', yapiuÔK, nbimcmaùm, cmbpauâ, Hd3nâ-

u 'u h , 3aôaA 'éA , y 3 a p 'o u i, n a A ^ o x a e tc .

Brâtesti : na (f>panmy, daAÔâüeM , daMHO, A b u ia d 'âM 'u , ybiAaebi, npbdaeâA'u, Mbi.iaàdù, y a iy iu x 'u h ü k a ù a 'u e tc .

Socolinfi : i ta x d m ’ , y p a ^K d ù , x a M y m , iiadedA , ccôdxa, dpaed , a ô a .iâ c 'a , h u m 'dp , c a _ M n d i i ,

M a ïa m 'é H 'u ü a , 3 am eap 'oH e tc .

C lim au fi : xbAadHO (xbAbdHo), cmaxan, mpaeâ, muaciko, àaxâd'ym , yapâx, cmaAÔbi, Kacà,

xan ifb i, n A a x â ù a , x a M à p ' , XAadym, xam 'oH bx e tc .

4.2.1. Asa cum am mai spus, varianta a pentru vocalele a .çi o în prima silabâ protonicâ nu apare consecvent. Am înregistrat cuvinte în care vocalelea, o se rostesc 6, dar analiza pozitiilor în care se produce aceastâ reducere mai intensâ nu evidentiazâ o anumitâ conditionare legicâ a fenomenului.

E x e m p le : cbA dâm , ebAoc, iib p b c 'd m a , c m n ü , M bcm bi, i ib ^ ô h K y ( C l ) , 3 'uM b ad m ', itaxb-

d'uA bc ’a , n p b m 'u e u 'u ifa , w beâpb .u ( S IC ) , 3SbnH 'ÙA'u , XA bu 'dm b i, cm apbe 'épb i, à b y n âA 'u , (G h ) ,

pb 3 e âp ’ ù i/a , n 'e p 'e eb3 ’uA’u (S v ) , A'urtbeâHCXbûa, u ’ ucHbxÿ (C ) e tc .

Cele doua sunete (a, s) reprezintâ realizarea foneticà a variantei ccmune a fonemelor vocalice a, 0 din prima silabâ protonicâ, iar aparitia lor neregulatâ se explicâ, probabil, printr-o articulatie mai intensâ sau mai putin intensâ. Exemplele de tipul xbAbdHÔ, xbAadm dovedesc caracterul oarecum facultativ al celor douâ rostiri.

4.3. în privinta comportârii lui u dupâ consoanâ durâ în prima silabâ protonicâ, nu am remarcat abateri, de regulâ întîlnindu-se rostirea w. în unele cuvinte am notât tendinta de labializare 2 a acestei vocale, bi trecînd la y : KciMyiuÔM, OyAÔ (C,S,Sv,J), AtyMcyx’û (SIC), yiuyedAb, pyôàA’cm6b, pyôàA’uA’u (Sv,M) nymâum’ (Mh) etc.

4.4. în privinta silabei a doua çi a treia înaintea accentului, situatia se prezintâ astfel :

a) vocalele a, 0 dupâ consoanâ durâ sau la început de cuvînt prezintâ variantele a,h si 67 ;

b) vocala e se pronuntâ în cele mai multe cuvinte ca u sau ue, sunet eu o aperturâ mai apropiatâ de a vocalelor închise.

1 In studiul lui E. V r a b i e, Note asupra graiului rvs de la Climauti, «Romanoslavica», X II , 1965, p. 120, se emite ideea existen^ei uncr tim e ale akaniei disimilative pe care, probabil, vorbitorii acestui grai ar fi cur.ofcut-o in trecut. Datele noastre nu ne permit e& ne punem o asemenea intrebare.

2 Fenomenul este intilnit si in alte graiuri ruscsti. Vczi N. P. G r i n k o v a , 3aMemxu u KajiyxccKux eoeopax, in Mon .c p u a A b i u uccAeiceauuji r.o pyccKOu duaAexn oAoeuu, t o m I, MocKBa, 1949, p. 241.

240 V IRGIL NESTORESCU

4.4.1. Varianta a apare frecvent în graiurile din regiunea Dobrogea, în care pronuntarea vocalelor a, o ca b în silabele protonice are loc mai rar decît în graiurile din localitätile nordice :

S l a v a C e r c h e z ä : naxbd'ú ibc'a, nacmanas'ú.u Ma.tamói'K'uM'u, najpacáu.u, ncnacy, eapamá yajtyóó't'u'K, óapajóú, ea/iacH'ÚK, (fibHap'ÓM, ójnyacme'úm'e,.

Slava Rusa : na.i'em'ét, npadauym. Kma.i'd, MajiamóK, ¡axam'é.ia, na mpan'e, iiaxap.M'ÚAa, nciHactf'údy, H 'e d a c m á m K 'u , ya.iymibi, nbuao'ú.i'u e t c .

S a r ic h io i : jaxapait'ít.i, naÜMÚA'u, n a p a d n 'ú , n a x a d 'ú .t , Hü K apM án 'e , n G x am áúeM c 'a , nac-

nyjicá.t’uc'a, ó a p a ó á n 'u m ', na.u'uáópbi, n p a n a d á ú e m e t c .Ghindâreçti.xapaxÿda, nayan'áíieui, nanadáiiei/a, napaxadá, namanyi'u, Macm'epá, iibJbieai'iei/a,

mpajó'újia , nbpnc'ám, x.ibnbmám' e t c .P e r ip r a v a : ya.iaay, 3apyMH'áH'enbt, 6ax.ia)icáHbi. nax.iaôy, npa3c)pae.i'áity, npaead'ú.ia, ó .ta

yacAae'ÚA, daMCbtdáüeM, nadn'uAá, xapautó e t c .Chilia Veche: napaxódbM, rtpaeajicd'ÚA'uc\ pacn.tadáüeiia, Kanav’úm', cbó'up'óm', nayc'ey-

dá, lau' itMÚum', nayxari'ú i'u, 3ac'iia’áüyrrí, pacxaoKy, npauiaeám', xapn'eeúúe e t c .Sviftovca: pa3atu.tác'a, npan'umán'uüa, ma.t'uüáHbt, kupmoküm'u. Kaüyhá, xac'u’xôÿ, naw

MaA'éit'xy, natuxapód'uM, 3acbináíiem\ 3apaÓA'ánt, nae’uHu'ÓA e t c .M i/ a 2 3 : na iyn áuita, Ha3iiau'áum\ eac'uMnáttbm', nadyantóe'uMc'a. óaMÓaxÓM, eapa-

n'átim', da May'úax'u, nbsbtcbtxáum', Ka i'upóf/Ka („dum itrifä", f l o a r e d e g r à d i à ) , npaeaMÚum', eapam'ÚAc'a e t c .

Jurilovca: naKpbteám', nati'u h h á t'ue\ Kan'uepyiuKy ( < r o m . d i a l , chipàruç), jbióa.i’é.t, 3axpbteáttym', saf/iapá.i, naitecÓM, naifa.tasÚA, nac'exy. napycá e t c .

Mahmudia: na i'eebii'te, pacn.tad'ua'uc\ naxapM'íufu, nbcmaeá.t'uc'a, lacmp'eA'úm , 3ae'u- 3Óa'u, nayA'ud'é.ta, nacaó'upá ia, nadbiMáüeM, tarfiam'ú.i e t c .

Carcaliu: nayó'ueáúm'a, naó'eeá i'u, naxp’acnt'ú.t, nap'ad'ÚAc'a, nacmaUám yuy. nacaópa.í úc’ , am^camaiibt, najtacxáuM, cAbMyp'á.ta ( ” a l á m u r i ” ; e s t e i n t e r e n s a n t d e n o t â t c ä v e r b u l n u n u m a i c ä a i n t r a t î n s i s t e m u l c o n j u g à r i i r u s e , d a r e s t e a d a p t a t ç i l a s i s t e m u l a s p e c t u l u i , 1 p r e f i x u l o f i i n d în a c e s t c a z m a r c a e v i d e n t ä a p e r f e c t i v u l u i ) , pbiña.wecmub, cmap'ux'ú,

dbôbtAÙ, nanyAiubtny e t c .2 M a i: nan'eA'tí, ÓJayaóap'ám', pa30'ueàùeM, iia^cmapany, nacm'upâùe.u, Macm'epâM'u,

xapxady.iuibi ( < r o m . c o rc o d u sà ), cbôan'ônxa, 3anp'em'ùm\ naM'eiuá.t'uc'a, Caducan'o u 'ex, Han'ep'ôm e t c .

Bràilifa-Pisc: jaKpbieáíteut, nanp'úebtx.t'u, npacmyd'ii ibc'. tia .íueàùym, yapôy3bi, eapamn’iÎK, npan'umáAbc'a, nadM'iimám', itmbMap'ÓM, na_C>aiàp'e e t c .

în graiurile nordice (reg. Iasi, Suceava, Bacàu) sunetul cel mai des întîlnit în aceasta pozitie nu este a, ci b sau bt, cum se poate constata din exemplele de mai jos :

L espez i \ m siayàm', ób uaíutú, npbôaeÙA 'u, iib p'aôy, 3bixaA'úm', XAbinbnw i'u, npbtuiaeÙA 'u,

/ibid^ycn’én'uíie, KbpbMÙCAb, nbtdap'ùm' , ôbpaày e t c .Roman: 3acbtnaA'u, pbxcatumsó, iib iamiió, naxapÔHK'u, KbnaH'ùybù, npbuiaoàm, nbm'uni'éAa

ib n'uâ'eA'y, me'ueàùyifb e t c .

B o t o s a n i :: 3b it ' a m u a ' u c ' , c b ù e d ' u n ' ù a ’ uc\ 3 b in A a m 'ú m ' , iw m ^ K a n a n 'ú i ib i , d b ¡ ^ n a u 'Ú A , n a y ia -

m Ó A , n a n 'e K 'Ó M , p b i r / a p 'à t / a , m^xpa.uy, caó'upyna e t c .

T g. F ru m o s : p a 3 a ó p 'ó t ia , n a3 am an 'Ú A a, ó tbyadápiibi, naeadii'éü'uiia, p a c K a M Ú m 'a , mbpyae-

ó a 'u , nbüed'ÙM, tnnaóifájt'u, n p b d ae á .i 'u e t c .

M a n o te a . 3büae'ÚA, xapaiuén'Kb, ebiíiasá.i, iib tM an 'ti.i'u , nbima.iÓK, HbKpNoám', nbcbiná.t'u-

mnUHáúem, iibidaúó'óm, dbt_(tai'm ' ó m , Abiuiaà'éù e t c .

1 Asupra unui fenomen similar atrage atendía E. V r a b i e ín Graiul lipovenilor d i n s a t u l

Socolinti, comuna Mitocut-Dragomirnei, raionul Suceava, autoreferatul tezei de doctorat, Bucu, re?ti, 1964. Este vorba de interpretarea vocalei -i- din ímprumuturile románesti .laMypum'- AaMyp'am' ca morfem al aspectului perfectiv.

VOCALISMUL NEACCENTUAT IN GRAIURILE LIPOVENE$TI D IN ROMANIA 241

Brâtesti: tibiym’aKâji'u, nbc'ud'é.1, ebiAbmyK ("chirpici” < rom. vàlâtuc), 3bô'upâûeM, xb- 3'eueâ, nbidaüym, Kbôcmâ, dbi^nbimd.ia, àb_naK iài'u, Mb/iadàûa, ibpaô.i'â.iu etc.

S o c o l in t i : npbMCbieduM, c m b p 'u K 'ü , H acb inâm ’ , y a p a d â x , n a ^n b im a A K 'é , K auanA 'ù , x b jia d 'é if,

n b tn p 'a ô y ù e u a , K a .iôacy , n a ^ d p a ó n 'é ù , d b iy jia d âm ', e b tp 'a ia ù y m ’ , y a p 'a a d m ' etc.C l im à u t i : m bnbpb i, x bpb H 'ùm ', K bm 'uH 'dm a , nbM bM cû , ôbpbny , y a p 'a u 'ó , ia.\ Camàìiy,

ò a p a y ó ù e tc .

4.4.2. în a doua si a treia silabâ protonicâ e se realizeazâ ca w(ne) saue, farà deosebiri importante de la un grai la altul.

E x e m p le : ó 'u cp 'u €y ’ó t r ì , r ìe p 'e e 'a p n y A (2 M ) , n p 'u e 'u iA Ó , a 'u c 'h 'u k ó m , u 'u n y p 'liy a , (S IC ),c 'iim 'c i-

n ó i j , n 'u p b c m à / i 'u , n 'e p 'a n ûnb i, e 'u c 'a ji 'ù m ' (S), n 'u pb iib 't 'e e â ji'u , n 'e p 'e nd x a , n 'uAbe'éK (G ) , u'epe 'uK ’ù ,

n 'e p 'e M â p 'u M , n ’e p 'e K 'u n 'u m ’ÿ ( P ) , m 'u n .ia m y , n 'e p 'e x a ò 'tu b , M 'udaeó it , n 'u p ’u m 'd u iK 'n , u'up-

h 'u k ó , n 'u e a d d (C h ) , u u ib e 'é K a , 3 'u ea 'u eh'ùcrrib i, n 'u p 'u M Ó ùy (S v ) , r ìe p 'e s e à , n 'um y iU K ’ii, n 'u p 'u M 'éH y ,

n 'u à 'u c 'à m (M ) , r ìu p 'u a 'u e à u r r ì , ò 'u p 'u e 'ù n y (M h ) , p'e.\i'ecAÓ, d 'm 'm tó c m b , ó 'uÒH 'aK Òy, n 'upbcm Ó A 'u

(C ) , H em h ip iià ifbm ', n h s 'u c 'a i'u A 'u c 'a , r ìe p 'ape àA bc ' ( L ) , n 'u n c u a n y , m 'u iu k ù m 'u , n 'ep 'eM 'e tt'ù /tbc ' ( R ) ,

n 'u p 'u e 'e p m d m ' , d 'ep 'ue 'Ó H yùy (B ) , c 'e nm 'aH Ô p 'a ’ , n ’u p ’uM 'au idùe ifb b , k ’u m 'u a iîü ü « r o m . t e m e l ie ) ,

h 'upH bnùm b iùe , n 'u p 'a e ’é pn 'uM (M a n ) , n'ep'eòbeÙA, m p 'e ü e p à i , m 'u cK ae 'ù n a « r o m . t e s c o v in à ) ,

n ’ep 'eKedc'uM (T g F ) , e 'u t 'a p d M 'u , c 'u p 'a d à , n 'u ep 'u ec'aA 'ÙAUc' (B r ) , n 'u p 'a u iA 'ii , s 'eu e p 'ù u a ,

n 'u m y x à , 6 ’u 3 _ d 'u m ’é it , d 'u e 'a m n à itb m ' (S o s ) , A 'u cb e àù a ', n 'u pbùéx aA , u a u n u.nceA'eù, e 'uc 'a-

A 'yc ( C l ) e tc .

5. Ca varianta a vocalelor a, o in silabele postonice, exceptìnd pozitia finala, am notât mai frecvent pe & si mai rar pe a.

E x e m p le : d ’édbM , nm 'iu )bM , KyKAbÿ, yyA bÿ , uyÔAKbü, yapMÙHbX (2 M ) , óyMcópbK « r o m . b u jo r )

ji 'é c bM , ùdy bdy , 3ÓAbma, ja c n àm a A b c ', 3 'd 'éAbA 'u ( S IC ) lìn b t 'e , 3ddbM , d 'édbea (S ) , H 'éebm ,

AÓmKbÙ, M 'éAbK , n d_Ó bK , KÓCmbV'K'U, CbipbM, nAUSbACl, ÔéAbÜa ( P ) , CmÓpbHy , 6 'é /bU M , CÓAbM (G ) ,

àÓAyb.M, d a b M 'u , p 'é 3 b m ', n 'àm b M (C h ) , a 'é m b M , M 'é .tb u ', cópn ibM , .làebn 'K y (S v ) , p a óó m b A ’u

cópbK , ttbicbXAa, yÓAbm ( J ) , KÓpbn, (ùÓAbK, y m b H K a (M h ) , ùynbK, ò ó p b d y , jòyM bA , Bbin.ibA, c 'ém ibx ,

ò b ix b ir ì , (C ) , K y iubùym ' AÓuiKbit, M 'û ib s b ( B P ) , nddbA 'u , abipbc, y óp b m , e ó ip a c m b M , d 'ó iubSb

( S 1 R ) , p 'é ìw m x , eàp 'eH bùa , K y n ie H b it , n 'év 'K bX , m 'ónAbBb ( R ) de d ifbm ', n óm b M , c m p 'à n b ù y m

( B ) , cA yxbm ', M 'àx x b ù , e'eA'ÙKbü, M :yybM ( < r o m . ju g ) , AÓKbm', c'eA 'ódbK (M a ) , M au ib iM iibM 'u ,

6 pdeb iia , Kpd lb c 'a , ÓaUÓHbK (T g F ) , ÒÓpbUbtAl'u, Kp'ÓCHbMy, m à v ’KbÙ, KbnbH 'ù ifbM 'u, K yu ibn 'a

■(Br), üàÔAbKbb , ùàÓAbii’y , M 'dcbM , cn 'éA bùa , iiapKÓeiibùa (S o c ) , ce'ÓKbp , K à m ü y , eyybA ', Mca iydbK ,

nâA btfbÿ , M ’é c 'u iib ÿ ( C l ) e tc .

5.0.1. în silabâ interioarâ, a dupâ consoanâ moale se rosteçte u(hc), ca de ex., în: e b / M u m y (Cl, Man) n ô ü e c ( n o u e ) c ’m ’u ' ü a (Man), M ’é c ’u i f , M ’e c ’u i i a

(Mh, BrP), e b im ’u n y A (G,P, SIR etc.5.1. Vocala e în silabele posttonice, în pozitie nefinalâ, are variantele

w(hc), e.

E x e m p le : cm àu 'e M , XAÔnuti, M àm 'eH 'K 'u , 6dm 'eK , n d p 'u l i , ô y d 'u m a ( S IC ) , d 'é p 'u e b , 6 'é p 'e x ,

e 'é m 'u p , M d a 'e itK u (G ) , e é u e p b M , eÙ A 'um 'eA a , ü a û ù n 'u K (S ) , eò e 'en ’ , x ô n ’u m ', K sâc 'u eHbt,

M â c 'm 'e p (C h ) , .»càp 'enb i, A 'é ó 'e d 'u , eóc ’u eM\ Ha3Hâu'eHbi (C ) , d 'ép 'e e a , eÜ A 'ucc , 6 'é p 'u y a ( B r P ) ,

n d ^ n 'e p e b , cacm de A 'ueHb, M àm 'e p ’u (S I R ) , ÿ- f.ieÿ , K â .u 'e n ', M à n 'u x a , K Ò s 'e ii'x 'u (2 M ) , eb im 'uc iiy ,

ÿ M 'u epA a , ópde 'uHKb (S v ) , 3àuy , ^ ¿ ì ù m 'u h ( M R ) , gw c 'u m , P 0 3 'u m ( n u m e le l a c u lu i Razelm), n â A 'i t i i ( J ) , c 'éM 'un 'K a , à 'é i t 'u x (P ), n 'é p 'e i/, d y ó ón 'u K 'u , K ÿn 'u a ', ôpôc 'uH b (M ) ed p 'e n aü a , c'ÜH'eHKbtM ,

KynA 'uHbü ( R ) , M àm 'upH b , itee 'm ou u ek m ‘¿ a 'u ch Kb (S o c ) , cm 'ÿd 'uH , uyÿ 'M 'eH , n d n 'e p m ' (M a n ) ,

ifé ô 'e p , 3 'éA 'eH ', c 'é p 'u d y (T g F ) , n 'ém e 'epb , n p a c m b w 'u m ' (B r ) , nÔA 'eM , KpànA 'eM , Kpÿ-{A'en'Kaùa

( C l ) , nadedA 'uH bi, n 'à m 'u p b (L) e t : .

în sfîrsit, trebuie mentionat cà în locul lui e în prima silabâ posttonicâ se întîlneçte rar sunetul a: n ’ü p b c , n ’û p b i (Cl, SIC, S etc.) si n ’ü p b m (Man, C) ; aparitia lui & în aceste cuvinte se datoreste durificârii consoanei p.

1C — 1003


6. La finalâ absolutâ, dupa consoanà dura, vocala a în cele mai multe cazuri îçi pàstreazâ trâsâturile articulatorii proprii, chiar în a doua silabâ posttonicâ.

E x e m p le : e û u M a , d 'é ÿ K a , M 'd c a , cedx a , (M), 3ÔAbma, àydbH 'x a , n p 'u .i 'e m 'é .ia , c iu ’u ü ô ifa ,

e’é à ’M b/ia, n a .i’é iA a ( S IC ) , a cm a ü o i/a , adôÜM a, KÔnxa, ôaôdÜ K a, y 'ü p . ia , d 'i ip x a , s â p 'u i/a (G ) , M ân ix a ,

M am ÿA a , p b cd d a « r o m . r â s a d ) , napac 'ÔHKa (S ) , 3axad 'Ù A a, M y x a , m 'ÔAKa, m 'uA 'o iiK a (P), m l'ÔA K a,

p b iô a , ô p 'u 'f à ô a , am p 'e K à ifa (C h ) , nA âca , cbip.xta « r o m . s îr m a ) , eüpbCAa, K apôea (S v ) , d 'Ù K bua ,

KyKÿiuKa, p y ô à ia , x ad 'Ù A a , n a c 'ô i ia , K apm o iuK a (C ) , ny3a , cbw a , ebipbd'ÙAa , M a i'it ija ( B r P ) , M p 'd n a ,

dyM bAa, ym bbn 'K a , n a y i 'u ô 'é ta (M h ) , m ù a ü , m u a u ùi{a, n aA a e 'ù n a , n a c ÿ d a (J), ô ô y e a , c 'é p u a , A ô ô a ,

k h ô h 'k ü , ô d y a , « te . b a g çi t a t . b a y „v iÇ â d e v ie " ) , ja ô b i ia , K apom na ( S I R ) , caoàK a , c e a p 'iU a ,

A âda ( < r o m . la d â ) , K a i'd c K a , a m p d e a (2 M ) , M a p ô ia , i d u a « r o m . d i a l , z a tn â ) , MÔpKea,

naM biAa (T g F , c a d 'â i ia , d 'e p jic àe a , p 'e ô 'â m a , c 'adA Ô ijx a , Kyxypy3a, n 'u e 'é c m a (S o c ), m p anA à 'ûe i/a ,

y a m o e 'u i/a , e 'u d 'ô pK a ( R ) , np'cwcbtHa, « r o m . p r d j i n d , u n i t a t e a g r a r à d e s u p r a f a ^ à ) ,

cm ap'ÜH Ka , n â c u a , n p à in 'u K a ( L ) , K a A 'é m , ô p àe u n a , A 'ay y iu x a , K o p u â m (B ) , iféÿxa , apM Ù m a ,

i t a v 'â ia , ô p ü m a , n 'u ex o m a (M a n ) , (ùom K a , CA'ùea, c e d ü ô a , k a û k o , n a c 'é u n a (B r ) , i/bpKoea, d a p ô y a ,

p aô 'Ù A a , ijb inA 'àm a ( C l ) ,

6 .0 .1 . S în t m a i ra re c a z u r ile c în d a f in a l se ro s te ç te c a ?>: otcâp 'u ifb , c aô 'a pÿ ifb (C h ) ,

xyp 'y ifb , i ié i 'u n K b , McaH'ùifb (P ) , a c m a ü ày b , y u ’iiiib (T g F ) , iâM b , x d m b , 3'ôpm> (R ) , Kp'ÔK8br

CK'ùpdb (B r ) , n 'd m u 'm ib , e a d 'ù i/b , n a ù a d 'â ijb (C l) , cbinbi/b, MÔA'yifb , n po c 'm ib (S IC ) , e tc .

6.0.2. în finalâ absolutâ, vocala a dupâ consoanà moale nu suferâ în général modificâri1. Fenomenul este caracteristic tuturor graiurilor cercetate.

E x e m p le : eacKp' ec ' ¿ h ' ù a , c n y M c d ic 'a , d o a 'a , ô p 'u x A 'u e a ù a (S IC ) , n a d y a m ô e 'u M c 'a , npc:.\t'a,.

pÔ 3beaüa , x p d c na ù a (M ) , n 'àc rna ita , c à M a ù a , M 'éA 'K aùa , KyM iidn uita ( S ) ,m 'u n 'é p 'u n ’a , n a c n y M à A 'u c 'a ,

u 'd c m b iia (G ) , Kacm pÿA ’a , UM can 'iiA c'a, m 'â nA b ùa (P ) , KapM 'û a ' u c 'a , n id e 'u iicK aùa , y p 'e ô 'o m H a ù a ,

e 'ucH 'endûa (G h ) , m aK dùa , p a 3 a u iA dc 'a , M âp 'a ( „ m a r e " s u b s t .) , K a 3 'o m ù a , n iô x b ü a , n a m 'itp a .tc 'a

(S v ) , A 'edbeâùa , c 'u e o d ii 'a . p axed 'Ô H aüa , naH au iA 'üc 'a (C ) , 3 'uA 'oH büa , n A àm 'U a , n ap d e 'u i 'u c 'a , 3 an 'u-

M Ù A 'uc 'a (B iV ) , x a M 3 'ù ù a , n b cm ae âA 'u c 'a , H 'uu i'àcH bùa , KyndAbc'a (M h ) , c 'e p 'é dH 'a iia , d 'u iu ô / ia ù a ,

y a p 'd u 'a ù a (J), e 'u n 'é p n 'a , n 'e p 'é d u 'a , H 'eM âüa (M a n ) , M a pK Ô e 'a , K y m bu 'a , cm peedA c 'a , a y io ô . i 'a

( „ h u lu b à , , p a r te a c â ru ^ e i) , npunÛ A 'ena iia (B ) , Kpâ ib c 'a , ô p âe b ùa , M cdpxaùa , n a e ad n 'é m iïia (T g F ) ,

M ÿ A u 'uA c 'a , y cn 'éH 'u ù a , c aô p d A 'u c 'a (L) u i'o ïK büa, u 'iu icoA b i/a , M o p 'a ( < r o m . d ia l , m oare „ ze a m â .

d e v r z à " ) ' 3 0 'u p à n 'u ù a (R ) , sâ t in 'a iia , Hac’eA 'éH uüa, n ae 'e u ô iib ü a , p 'a ïu b iA c 'a , h 'u à 'é A 'a (S o c .) ,

n i/ ia i t a , M 'éA 'eH aüa , 3a.\Cémenaïia, A 'ucbedüa , à 'a u iô e a ïta (C l) , H 'ù p 'm u m ’a ( < r o m . m ir iç te ) ,

d y n 'a ( < r o m . p r u n â ) , m 'ô n A a ü a (B r ) e tc .

6.0.3. în majoritatea graiurilor se întîlneste a final dupâ consoane moi, ca desinentâ verbalâ la prezentul indicativului, ceea ce constituie un caz aparté fatâ de cele analizate mai sus :

3 H àu m 'a , ô y à 'u m 'a , e b /p a cm 'ù m 'a , n a ii ’uc ’ ü m ’a (S IC ) , n'e p 'e e a j 'ù m 'a , x a d 'ù m 'a y a e a p 'd m 'a

(M ), x â à 'u m 'a (S ) , n 'a p b c b in à ù m 'a (C ) , n p 'u d 'o m 'a , (M h ) aÔ M cdp 'um 'a , c a ù 'û m 'a , naK ia d 'i/m 'a ,

(T g F ) , a m e a p 'ù m 'a (C l) e tc .

6.0.4. Reducerea lui a final dupâ consoanà moale este un fenomen mai rar, avînd loo, dupâ cum aratâ materialul nostru, la formele verbale.

E x e m p le : cad 'Ù M c 'e , pad 'Ù A c ’e, M c a ii 'ù ic 'e , H ad 'aedûeM c 'e (G ) , m an'Ü A c’e , 6 ’ u p ’oM c 'e (P ) ,

3KbHÛAc'e (S v ) , 6 'a p 'Ô M c 'e , t ia à 'éA c 'e , H apy iuâA c'e (M a n ) , aapam 'Û A c 'e , Mcen'ÛAc'e ( (T g F ) , CM'eü- OM c'e (S o c ) , CAyxcbLic'e (B r ) e tc .

1 Pästrarea lui a la finalâ absolutâ dupâ consoanà moale este înregistratâ çi de E. Vrabie

în studiul säu asupra graiului din Climäu^i, citât anterior, p. 121, fiind numitä „iakanie posttonicâ".

VOCALISMUL NEACCENTUAT IN GRAIURILE LIPOVENE§Tl D IN ROMANIA 243

6.0.5. Spre deosebire de a, vocala o la finalà de cuvìnt se reduce, de regulà la » :

np'ÓMb, c'Ùjl'Hb, MÓVCHb, IIVMCHb, d'é.lb, yc'yÒb, K'ÙCAb (SIC), s'éc'tiAb, pdllbb (M), M'écmb, nàn'epeb, móo>&, Kb.a, .wtóyb, MCbimKb, mymymKb (G), m'ùxb, óa.iómb, Mac Ab (S), .u'àcb, cyxb, yójib, nÓAHb, mÓKb (var. mÓA'Kb), cÓAb, nÓ3Hb (P), n.ióxb, d'ép'ueb, m'ÓHMb (Ch),6’éÒHb, mp'éób (Sv), npócmb, mthiitb, cmà.ib, p'ém'Kb (C), ympb, h ùetrtb, ùémb, mpyÒHb, Kapbtmb, ce'àmb (BrP), Opdeb, n'àmupb, aò'uùÓAb (Mh), u'émti’upb, pan'UHKb (J), eÓA'm', iiapóu'nb, M'ÙAbeb (S1R), Ka.aóàcb, .vcbirtib, Kpac'ùab, aOpànwb (Soc), n'ù«», KÓA'Kb, A'ùób, m’óriAb (R), KÓJtcnbBb, Mydpb, yycttib, Kbpb- MbicAb ( L ) , nàucmeb, n'ùcKb, cmpóyb ( T g F ) , .l'yub, y.\tuó';b ((var. MHÓyb), uiécm’upb (B), t)ópbyby '(.ibwÓKb, eac'MÓeb, òypnb (Man), vcci.ib, eyxb, nae’ùÒAb, da.i'ÓKb, ebicÓKb (Cl) etc..

6.0.6. Vocala e la finalà de cuvìnt nu se reduce, de obicei ; dupà cum arata exemplele de care dispunem, pronuncia sa este cel mai adesea e sau ue. Am notat putine cazuri de pronuntare evidentà a lui u in locul lui e: hóca’u (Mh, Man, C), ÙHbu’u (Ch, M), y jK y x n ’u (C).

Dupà consoanele suieràtoare si dupà if, e final capàtà o articulatie medialà, realizindu-se uneori ca t : mthicb (G, R), mómci, (BrP, Mh, TgF), dyncb (2M, Cl, R, Man), c’épifb (R, Man), m’ùwb (TgF) etc.

7. Vocalele la initialà nu suferà transformàri, cu exceptia lui o. Vocala a etimologicà in silabà initialà atonà nu a fost ìnregistratà, cu exceptia cuvìn- tului amóca „parte a càrutei, care uneste huluba cu osia" (Soc., Cl. J) x. Vocala o intialà atonà se reduce cu regularitate la a : apjibi, amaopÓA (SIC), an’àm\ ad’ÙH, adubù (S1R, SIC, Cl, B, Man, Soc), ap ’éxy, a'{ypijbi (S1R, SIC, Cl, Mh, Ch), aCìpàmm, ad’ÓMca (Ch, Cl), a6aMcdàA (Ch), anàpa, anàpbHKCi (M, Cl, SIC, SlR, G, Sv, P, Soc) etc.

In citeva cuvinte, la unii vorbitori, nu am ìntilnit aceastà schimbare foneticà la initialà: oaóhu, okhi’anóp’à, ocmpbuóK (Ch), ocjj’uifepd (S, Soc), OHbi, oe’én’kg (Cl).

7.0.1. O tràsàturà comunà tuturor graiurilor studiate este existenta vocalei e la initialà, care, fàrà exceptie, este preiotatà: ùeùó (J, SIC, Sv), uaMy (C, Man, Cl), ùaùó (C, Br), ùen’ucKbn, ùeK’ùna (Br), ùaòbi (Man, C), ùeotcàùm’e (M) etc.

In situatia cind nu este preiotat, e la initialà se pronun^à ca u, in special in graiurile càrora le este propriu fenomenul de ikanie : uMy (J, M, Mh), uùó (J, Ch, BrP), u K m à p ' sau uxmàp’, (SIC), uxmap’éù (TgF), msÓM’wi (C), u'fyM’eu (Man) etc.

Pe u etimologie 1-am inregistrat in nu prea numeroase cuvinte : uv{an am * (C), ui<py, mÓHbi, udym (P), u.w’é.w (M), uyÓAKa (G, Cl), um’um’ (SIC, 2M, Cl, M,l), uypyiiiK’u (L), uHÓKiue (L, Cl), ucn’uK’ói/a (2M), uypy (Cl) etc.

De asemenea, y etimologie apare in putine cuvinte: ycn’én’uùa (L), yd’eA’àùem (Man), ym’màm’ (Sv, 2M, SIC), yò’u6A’àùei\a, ycbinàAa, yxbd’ùm’ (SIC), yo’ep’ÓM, yùéxbA (G), yMcàciib (B) yp'aatcùum’ (ML), yn’uoKàùeM (P) etc.

1 Cf. E m i 1 V r a b i e, 1963 p. 210. Mecmo c.iaemtcKux ^oeopoe Ha meppumopuu PHP e cucmeMe CAaeHHCKUx n3biKoe u ux snanenue din c.iae.HHCKOù duaAeKmoAoeuu, Rsl, IX , 1S63, p. 210.


Este de semnalat in legáturá cu vocalele initiale fenomenul protezei luib, datorat, se pare, contactului avut cu graiurile ucrainene. Am remarcat mai multe cazuri in graiul din Climáuti, care este inconjurat de graiuri ucrainene $i, prin situada sa geogiaficá, izolat de alte graiuri lipovenesti. lata citeva exemple: eaKHÓ, sanó, euKÓita, cacmp'éü, eyu’úm’eA’ etc.

8. ín legáturá cu vocalismul neaccentuat in prima silabá protonicá dupá consoaná moale vom examina diferitele reflexe pe care le capátá vocalelea, o, e in prima silabá protonicá dupá consoane moi. Vom distinge urmátoarele pozitii: a) vocalele a, o, e inainte de consoaná durá si b) vocalele a, o, e inainte de consoaná moale.

8.0.1. Vocalele neinchise din prima silabá protonicá inainte de consoaná durá se realizeazá in únele graiuri in varianta comuná a, iar in áltele in varianta comuná u(e), indiferent de calitatea vocalei de sub accent. Mai jos ilustrám sintetic aceste douá modele existente in graiurile cercetate.

ín sistemul ilustrat de modelul 1 d intrá graiurile din localitátile: Slava Rusa, 2 Mai, Brátesti, Lespezi, Socolinti, Sarichioi, Manolea, Carcaliu, Ghindá- resti i Climáuti.

Model 1 d* Model 2d

Sub ín prima Sub ín primaaccent silabá protonicá accent silabá protonicá

a a a H(e)

o a 0 n(e)

H a H H(e)

y a y H(e)

* Litera d simbolizeazä pozi^ia vocalelor neinchise inainte de consoaná dura.

Tipul de vocalism protonic ilustrat de modelul 2d este caracteristic graiurilor urmátoare : Slava Cercheza, Periprava, Jurilovca, Chilia Veche, Svis- tovca, M ila 23, Mahmudia, Tg. Frumos, Roman, Botosani, Bràilitia-Pisc. ín acest grup de graiuri intrá si cele din comunele Slava Rusa si 2 Mai,care, prin aparteneta lor la cele douá sisteme, se defínese ca graiuri cu vocalism protonic mixt.

O situatie mai complexá se constatá la vocalele neinchise inainte de consoaná moale, care prezintá mai multe variante, conditionate de calitatea vocalei accentuate. Mentionám cá si aici, ca si in vocalismul protonic descris in modelele Id i 2d, actioneazá acela^i principiu al asimilárii si disimilárii. latá mai j os modelele 1 posibile :

1 Modelele generale din text ne-au íost sugerate de únele scheme íolosite in lucrarea PyccKan duaMKmoAoeuM, Moscova, 1 s65, citata mai inainte (p. 239).

VOCALISMUL NEACCENTUAT IN GRAIURILE LIPOVENEÇTI D IN ROMANIA 245

Model 1 m ** | Model 2m Model 3 m Model 4 m

Subaccent

în prima silabà

protonicà

Subaccent

In prima silabà

protonicà

Subaccent

!n prima silabà

protonicà

Subaccent

ìn prima silabà

protonicà

a a a a a v(ue) a h ( h c), c

o a 0 a o a 0 h (h ?), e

g H (H e), e e h ( h *), e e h (h c), e e h ( h c) , e

H a H a H a M h ( h ' ) , e

y a y a y a V h ( h c), e

’o H(ne), a ’o a ’o H(He), a ’o h (h c), e

** Litera m simbolizeazâ pozi^ia vocalelor neinchise inainte de consoanà moale.

8.0.2. Modelele generale dupa care se distribuie vocalismul protonic ìnainte de consoanà dura $i ìnainte de consoanà moale nu pot fi examinate decìt laolalta. Pentru acest motiv, in cele ce urmeaza, vom trece la studierea în ansamblu a voealismului protonic, împâr^ind graiurile cercetate în doua mari grupe : graiuri care cunosc fenomsnul de iakanie çi graiuri cârora le este caracteristic fenomenul de ikanie.

8.0.3. Un sistem de iakanie moderata destul de bine conturat ìntìlnim in graiurile din comunele 2 Mai, Bratesti si Slava Rasa: vocalele neinchise ìnainte de consoanà dura se realizeazi in varianta comuna a, iar ìnainte de consoanà moale, indiferent de vocala accentuata, se realizeaza ca n(ne) sau e.Vocalismul protonic dupa consoanà moale in aceste astfel:

graiuri poate fi ilu'strat

în prima silabà protonicà

Sub accent ìnainte de consoanà durà

ìnainte de consoanà moale'

M(bl) a h(h'), e

" ....y ................... ' a n ( H e) , e

O a h ( h c) , e

aa

h ( h c ) , e

e h ( h c) , e

’o h ( h c) , e

E X E M P L E .

2 Mai :

A. Ìnainte de consoanà durà: etc. ■i’acóy, c m 'a K á u m , n'ampyiUK'u, ym'aK àuM , u'c n b f ' c

ut'apóóii, 6'apy, yi'a.ia, K'un'amKÓM, nade'aiài, uad’asàuM, A'eaM:ÌHKa, ad’aeáya etc.


B. ínainte de consoanà moale, indiferent de vocala accentuati: m p 'e m 'i ÍH K a , d ’ e k 'ú , i f e i C f i Ú H a , i a n p ' e m ' í i m ' , y j i ' e d ' ú m ' a , ó ' e p ' ó m ' , c ' e p ' ó m K 'u , K ’ u n 'u n 'Ó H b i, i i 'e c 'Ó M , p 'u o 'Ó H K a ,

n p a m 'u K 'ó m ' , n ’ u v ’ ÓHK’ u , m ' u n ' é p e ' u H H ’ á ü y i fa , d ’ e p 'e e 'Ú H b i etc.

Bráte^ti:

A. Inainte de consoanà durà, indiferent de vocala de sub accent: u 'a M y , n b iy m 'a K Ú A a , n a ü a x c á j t , n 'a m p y u iK y , e ' a c n á , e 'a cH Ó it , u ’ a e ó , K p 'a c m ú , n 'a c u y , i 'ü m a ' ú , ü a s ó , M ' a c m á x , i f e ' a m ú , n 'a c y m , e 'u n 'a p á M 'u , c ' u p 'a d á , n 'e p 'a e ú m u 'u K ezc.

B) ínainte de consoanà moale, indiferent de vocala accentuata: 6 'e p 'Ó M , e ' e í Ó M , n p 'u n 'e c 'Ó M , c ' e p 'ó m K 'u , n ’ e K ’ ó M . d ’ u m ’ ÓHKa, ü e n ’ú c K b n , e ’ u n ’ é y , ü e d ’Ú M , n ' e p 'e d 'é j t b j i , tú O C K p 'e c 'é u 'u ñ a etc. Totusi : n 'u p 'u c 'a j i 'ú j i 'u c ’ , d ' e ae 'ú iu n 'u K , n ' e a a c ' ú m 'e , c ' e ap 'ó m K 'u .

O situatie asemánatoare cu cea descrisa mai ínainte, cind am analizat graiul din comuna 2 Mai, ìntìlnim ji in graiul din comuna Slava Rusà. Datele care ne stau la dispozitie arata cà aici se pàstreazà demente de iakanie moderata numai la informatorii mai virstnici. Faptul poate fi explicat prin legàtu- rile strìnse pe care le au lipovenii din aceastá comuna cu cei din comuna Slava Cerchezà, situata in ¡mediata ei apropiere (5 km), unde iakania nu este cunoscutà.

Din materialul analizat reiese dar ca vocalismul neaccentuat de la Slava Rusà a suferit influenza graiului vecin mentionat si, cu timpul, fenomenul de ikanie s-a extins la generatiile tiñere, in felul acesta rezultind un tip mixt de vocalism protonic, de trecere de la un sistem de iakanie moderatà, caracteristic vorbirii informatorilor mai in virstà, la sistemili de ikanie, care predominà.

Slava Rusà:

A. Inainte de consoanà durà, indiferent de vocala accentuatà: U a M y , y i ' a . i á , M a eó , n a - j i ’ a j i c à . ia , n p ’ u n 'a c . ià , j i ' a M b t m ' , c ' a c m p ’ íw K a , c 'a . i à , n a ^ u ' a K ó u x (< rom. c i o c o i ), A 'a c y , f ì 'a i y m , if e 'a m Ó K , c 'a ò 'M b i M , y m ' e a K Ù m ', d ’ e a j i á , n a e ' a j . i ’ ú , ó p ' a x . í i/aaiia etc.

A§a cum am mentionat, in aceastà pozi^ie, la vorbitorii de virstà medie $i tineri, am remarcat pentru vocalele neinchise protonice reflexul u (e) (vezi 8.0.1).

B. Inainte de consoanà moale, indiferent de vocala de sub accent: y.fed'úm, CK'un'um'ÙM n.tuji'ú, H'ec'ii, p’eK'it, ó ’e.t'ùm', d'em'úwKU, CM'eüá.i'uc', ¡aüee’ú.i'u, c'ep' ómK'u, h'uk’óm, c ’uk’óm, m 'u h ' ì , najt'um'éji, u'uò'éA'u, 6'u3Ò ém'uKa, cm'un'e etc.

Am ìntilnit ?i únele abateri; ù a ù ó , m 'a n i ’ Ú K a, n p ' u à "a m ’ ú m ’ , n a n ’a p ’ó m (dar $i i i a n ’ e p ’ ó m ) C M 'a H ’Ú A ’ u , yA ’a d ’ù .

8.0.4. Un alt sistem de vocalism protonic este cel care reune^te modelele1 d i Ini, in care vocalele neinchise suferà urmàtoarele schimbàri : se realizeazà ca a inainte de consoanà durà, indiferent de calitatea vocalei de sub accent, si inainte de consoanà moale, cìnd sub accent se aflà vocalele u(bi), y ,a, o\ se realizeazà ca u(ue), e cìnd sub accent se aflà e ; se realizeazà ca a si ca non-a, cìnd sub accent se aflà ’o. ín linii generale, exceptìnd doar dublele variante ale vocalelor neinchise inainte de ’o, sistemul acesta de iakanie este foarte apropiat de tipul Kidusovski1, cunoscut in dialectología rusà ca propriu graiurilor din regiunea Reazan. Sistemul este caracteristic graiurilor din locali- tàtile Sarichioi, Socolinti, Climàuti, Ghindàresti si Lespezi. Schematic el poate fi prezentat astfel :

1 Cf. R . I. A v a n q s o V. op. cit., p. 101 si PyccKan d u a A e K m o A o e u .i, sub redacta lui R. I Avanesov §i V. G. Orlova, Moscova, 1965, p. 58—59.


Sarichioi:

A . ín a i n t e de c o n s o a n á d u r á , in d i f e r e n t d e c a l i t a t e a v o c a le i d e s u b a c c e n t : ó 'a p y i/b ,

y 'a m ú p 'e , K 'adyp ( < r o m . c h ia b u r ) , y m ’aK am ', ó ’apM cám , K b .ia c ó , m 'an yA , c 'a e p y x , c ’a m p ó y ,

6 'u p ' a y i á , c ' u m 'o h ú , n .i 'a m y , á p 'a y H Ó , p 'a e y , n 'u p 'a d á M e tc .

B. I n a in t e d e c o n s o a n á m o a le , i n f u n c h e de c a l i t a t e a v o c a le i d e s u b a c c e n t :

S u b a c c e n t se a f lá u: n'ap'úna, naj'av'um , mrfA’ad'ú, Hbp'ad'ÚAbc', np'uó'ap'ú, ./¡'an'úebi, n’upbc'aA'ÚA'uc', nbce'am'úm', yp'ax'ú, M a p 'aK 'ú , 6'ay'úm ' , 3 ’am’ÚH ( „ o fe t " d i n te . zeytin, d ia l .

zetin), e'uc'aA'úm' e tc .

S u b a c c e n t se a f l á y : w i 'a v 'y , C M 'aü y c '.

S u b a c c e n t se a f lá a : n b ü a ó ’a m d 'a m ’ÓM, Kyn a p ’ap ’á e b i i .

S u b a c c e n t se a f lá ’o : p 'u ce 'ó m ' 6 'u ep 'ó n a , e 'e p 'ó yK a , 3 'uc a 'ón a iia , e 'ec'ÓAbi, m 'eA'ÓHKa ,

6 'e p 'ó m ', h 'u h ’ó k , n'eK 'ÓM , A 'u eríó u iK a , ñ 'u eA 'üó , cm 'e K 'ó m ', n 'e c 'ó m ', np 'ue 'ed 'Ó M , ó 'a m 'ón bK , 3b6 ’a p 'ó m \ m 'a K 'ó m ', e 'a i 'ó m ’ , H 'am e'ópm biM , nA 'am 'Ó M , e 'a p 'ó y K 'u , np 'ad 'Ó M , n . i 'a u ó e tc .

S u b a c c e n t se a f l á e: n'upK'écbi, c 'eA 'é , .u 'm t'é , K p 'um 'éH U Ü e , d 'u m 'é ü , m 'u n 'é p ', n A 'u m 'é n ',

y n 'e 3 'd 'é , n 'e ó ’é i ' a , n a u ó 'u A 'é ü , l a y p 'u M 'é j e tc . I n t r - u n s in g u r c u v in t a ra í n t l l n i t in a in te a lu i

¿ s u b a c c e n t a i n lo e d e 11. e: y ^ c ’m ’a n 'é .

Socolinfi:

A . I n a i n t e d e c o n s o a n á d u r á , in d i f e r e n t de c a l i t a t e a v o c a le i d e s u b a c c e n t : np 'u n 'aA Ó ,

S a c á , n b m p 'a ñ .i 'á ü e m . n a u 'a e á m ', y a p 'a e á m , p 'ad á .sC u , d i 'a ^ x á m b i , n 'u n 'a e ó , c 'a óóU , y p 'a x ó y ,

3 'aM A 'y , ó 'a p y m , p a 3 Ó 'apy , n 'a m y x , r í a m y , d 'ad b i, j ’ü m a 'ú , e 'a m p ú , ó 'a j ic b i, üa3Ú K , np 'aoK Ú H ,

K p 'a c m ú e tc .

B. í n a i n t e d e c o n s o a n á m o a le , i n f u n c h e de c a l i t a t e a v o c a le i d e s u b a c c e n t :

S u b a c c e n t se a f l á u: c u 'a y 'ú , y 3 'aA 'ú , n a p a 3 Ó 'a t ’ÚA, yA 'aó 'Ú M , n 'a c 'u , A 'an 'úeb i, a 'ü k ' ú ,

ü a ó 'Ú M , d 'am 'ú u ie K , ü a im 'K a , e 'e c 'a A 'ú i/a e tc .

S u b a c c e n t se a f lá a : p a ip 'a ó 'a m i , iu e 3 Ó 'a c 'ám , y j 'a ó 'a m , m 'aA ’á m K 'u , ñ a u a d 'á ifb ,

d 'a m 'á M 'u , n a ^ n . i ’ a v 'á x e tc .

S u b a c c e n t se a f l á y : CM 'aüy ifb , e 'e c 'aA 'y c ', n . ía n 'y .

S u b a c c e n t se a f l á 'o : u 'u m e 'ú p m b i, y n 'e p 'ó m , n 'u 'c 'ó m , n a c 'u n 'ó n b ü a , np 'e d 'Ó M , ó ' u ' i ' ü ó ,

É 'ep 'Ó M , n 'e c 'ó ifb , p 'e e ’ó m , m 'e K 'ó m , ó 'e p 'o 3 a , n 'eK 'ÓM , e 'e3 'óm , C M 'u ü Ó M c'e , n A 'e m 'ó m , e ’ec'ÓAbü,

3 ' eA’ÓHbüa, yyc'en'ÓHbK, n a _ c 'a p 'ó m , y n 'a p 'ó m , ü a ü ó , M 'ede 'ad 'ónbK , a m ife 'a m 'ó m , a 'a n 'ó u ix 'u ,

p 'e a6'ÓHKa, m 'aA 'ónbK e tc .

S u b a c c e n t se a f l á e : n ac 'u A 'éH 'uua , c e 'u M ’én 'uK , c 'eA 'é , r íu v 'é n 'u ü a , m 'e p n 'é n 'u ú a ,

H 'ue 'é cm a , n 'u d 'é A ', m 'u n é p ' , c m 'e n 'é , e 'en 'é if, A 'e m 'é m ', yp 'eM 'éA , ó 'u c 'é ó a , n A 'u m 'é n ’ e tc . A m

ín r e g is t r a t $ i d o u á c a z u r i í n c a re , i n p r im a s i la b á p r o to n ic á , i n loe de u, e v o c a le le n e in c h is e

s e r e a l iz e a z á c a a\ n p 'u n ’a c m ’é n 'u ü a , n ’up 'ad 'éAbA ,

Climáuti:

A . I n a i n t e de c o n s o a n á d u r á , in d i f e r e n t d e c a l i t a t e a v o c a le i d e s u b a c c e n t : áp 'ayH Ó ,

e 'a d p ó , e’acAÓ, r ía m n Ó M , c'uó'móm, c 'a c m p ó ü , c m 'a n ó ü , cm'amana, ci'anáüa, c m 'a y á u M , y ó 'a y á ü y ,

« ' ü i a 'ú , m 'aK A 'ú , y M 'a p A 'ú , v 'a m ú p 'e , ó 'a d y , e ’a d y m , e 'a3 ym , e 'a u ijy , ó 'a p y m e tc .

B. I n a i n t e d e c o n s o a n á m o a le , i n f u n c t ie d e c a l i t a t e a v o c a le i d e s u b a c c e n t :

S u b a c c e n t se a f l á u : a m e 'ap 'Ú M , a m e 'a i ú , 6 'a p 'ú , Ó A 'ax 'ú , e a c 'a n 'ú , e ’a 3 'ú , ó 'ae 'úu t-

h 'u k , ó ’a m 'K 'ú , yA'aó'ÚM, n 'a p 'ú n y , n i 'a w 'ú itó a ( < r o m . p la c in tá ), c'om’ú, ü aK 'iín a e tc .

S u b a c c e n t se a f l á y. e ’u c 'a A 'y c 'a , CM'aüyc' ■S u b a c c e n t se a f lá a : d 'a c 'á m K 'u , ó 'a m 'á .u , ó e 'a p 'á x , j 'o m ' ú , CA 'aó’á m , y . i 'a t f á m , H aüaó 'á ifb ,

c e 'a u 'Ó M 'u , n p ’uM ’a i á ü e u e tc .

S u b a c c e n t se a f l á o : y a p 'a u ’ó .

S u b a c c e n t se a f l á 'o : ó 'u p 'ó i a , e 'e 3 'ó m , e 'e p 'ó yK a , e 'ec 'ÓAbñ, 3'eA 'ónbü , n 'ec 'Ó M , n 'u K 'ó m ,

p 'e e ’ó m , ó 'u c 'e m e p 'o M , r íu m 'e p 'Ó M , ó 'ap 'ó .M , 6 'a p 'ó y a , 3'aA 'ó n b ü , l ia c 'Ó M , n 'a K 'ó m , n p b e 'a i'Ó M ,

c 'o k 'ó m , d ’a m ’ÓHbK e tc .

S u b a c c e n t se a f l á e : e a c i;p 'e c 'é n 'u ü a , e ’eA'éA, e ’e u 'é p 'u m ’ , eu c 'eA 'éü , y / iu d 'é . ia ,

7 n u ¡ ’ ó é, d 'u p 'é e 'a , a ' u m 'ó u i, nA 'u n ’é , c 'eA 'é e tc .


In prima silabä protonicä

Vocala de sub accent Inaintea consoanei dure Inaintea consoanei moi

H(bl) a a

y a a

o a a

a a a

’o h , e, a

e h , e

Problema tipului de iakanie din graiurile lipovenilor din Sarichioi, Soco- linti $i Climàuti a fost studiata si de alti cercetàtori1, dar solutiile propuse sint, cel putin in parte, contrazise de fapte. Articolul semnat de Clara Pasz- ternàk, L. Lukàcs $i M. Nagy surprinde prin faptul cà sint inglobate in acelasi fenomen douà graiuri care au in privinta vocalismului protonic un compor- tament cu totul diferit : la Sarichioi este iakanie, iar la Jurilovca — ikanie. Aceastà grecala face ca toate consideratile din studiul mentionat sa nu poatà fi luate in discutie.

ìn studierea fizionomiei fonetice a graiurilor ruse, absenta unui material faptic adunat cu grijà din punct de vedere calitativ §i suficient din punct de vedere cantitativ atrage dupà sine riscuri nebànuite. Un numàr foarte restrins- de exemple pentru ilustrarea tipului de vocalism protonic din graiul de la Sarichioi nu putea sa duca, prin urmare, la rezultate satisfàcàtoare ìn studiul lui E. Novicicov. Din acest motiv se afirmà, in mod fals, cà ìn graiul lipovenilor din Sarichioi are loc „un proces evolutiv de integrare a sistemului Novoselski in sistemul iakaniei absolute (op. cit. p. 232—233)".

Definirea graiurilor din Socolinti $i Climàuti ca tip de iakanie Kultuki se ìntemeiazà ìn studiile citate ale lui E. Vrabie pe o clasificare ìn parte depàîta (vezi PyccKan duajieKinojiozun, sub redactia lu iR .I. Avanesov i V.G. Orlova,. Moscova, 1965, p. 59). Autorul a studiat cu scrupulozitate faptele, astfel cà. interpretarea modelului de iakanie càruia apartin aceste graiuri ramine doar o chestiune de detaliu.

Mai jos vom da exemple pentru situatiile descrise, ilustrìnd tipul de iakanie ìn care sint incluse graiurile amintite in acest paragraf.

1 Cf. E. V r a b i e , Graiul lipovenilor din satul Socolinti, comuna Mitocul Dragomirnei„ autoreferatul disertaîei pentru obînerea titlului de doctor in $tiintele filologice, Bucure^ti, 1964; E. V r a b i e , Un tip de iakanie intr-un grai rusdin R.P.R., in Culegere de studii, Bucuresti, 1961; E. V r a b i e , Note asupra graiului rus de la Climduli, Rsl, X II , Bucuresti, 1965; C l a r a P a s z t e r n d k, L. L u k á c s , M. N a g y , Tipul de iakanie in graiul rusesc din comunele Sarichioi si Jurilovca (reg. Dobrogea), in « Studia Universitatis Babe?-Bolyai», Series IV, Fasc. 2, Philologia, Cluj, 1960; E. N o v i c i k o v, Cm privire la vocalismul protonic intr-un grai velicorus de pe teritoriul R.P.R., Rsl, 1964.

VOCALISMUL NEACCENTUAT TN GRAIURILE LIPJVENE?TI D IN ROMANIA 249

Ghindâreçti :

A . I n a i n t e d e c o n s o a n ä d u r ä , in d i f e r e n t d e c a l i t a t e a v o c a le i a c c e n tu a te : c 'a m p á , 6 'a d y ù y ,

d e 'a H á i f b m m 'ü iu ó k , n a m im ifb m ', y y ne 'a p a ( < r o m . g h io n d e r , t e . g ü n d e r , g on de r) , a m e 'a p iiÿ m ',

y p 3 y ’a s á , d 'a d w, m n 'a c A á , d ’a p M c ú m 'a , lu 'a p ó y , e 'a d p ó , d ’e p 'a e á , m 'a y á . i 'u , ó 'a y á m ' e tc .

B . în a i n t e d e c o n s o a n á m o a le , í n íu n c t ie d e c a l i t a t e a v o c a le i d e s u b a c c e n t :

S u b a c c e n t se a f lä u : 6 'a :t 'Ú 3n 'u , n a ô 'a y 'ù m ', 3b' _ a 'ü k 'ú , c ô v A 'a d ’ÙM, K un 'am 'Ú M , c'ad'ÙM, n a ia y 'Ú M , n a u 'a . i 'ù , üaK 'ÙM , H epm 'an 'Ù H K a , n 'e p 'e n 'a j 'im i ’a , p a c n a p 'a d 'ú j i 'u , K a m 'a p 'ù n a e tc .

S u b a c c e n t se a f lä a: d 'a m 'á M 'u , 3 M 'a ü à , y . i 'a d 'ám \ np 'u n a ïu 'à iiy i/a .

S u b a c c e n t se a f là y : c M 'aü y c ’

S u b a c c e n t se a f lä ’o : c 'u em 'ó p , c ’u .t 'ó m K 'u , e 'ep 'óyK a , ü e ü ó , 6 'e p 'ó m ', d 'em 'ÔHKa,

h 'u c 'ó m , n p 'u h ’u ec 'óm\ m _ c 'a p 'ó m K i i , e 'a3 'óm \ c 'ü k 'ó m , e’a d 'ó p , 3 'a .í 'ó iib i, n 'aK Ji’ôÿK a , n p 'a d 'Ô M ,

ru 'a m 'Ô M , c m 'a ü ó r r íec ’ e tc .

S u b a c c e n t se a t l â e: i i 'u à 'é . i ' , c 'u ô ’é , d 'u m ’eù , c 'e j 'é , n a y p 'u ñ 'é n 'u ü a , j i ’ ee’á n 'e , m ’uh ’c ,

c m 'u eH'é. e tc . A m n o t â t î n a ce s t c az ç i d o u â c u v in t e in c a re în lo c de u ,e î n p r im a s i la b â

p r o to n ic ä a m î n t l l n i t a : n a y . i 'a d ’é .i, n a c 'a .i 'é .

Lespezi:

A . în a i n t e de c o n s o a n ä d u r ä , in d if e r e n t d e c a l i t a t e a v o c a le i d e s u b a c c e n t : c'ajtô,

d'apyicá.i, ûaeô, A'aoicdm', c ’apnÓM, np'ue'asÚA, ùaMy, p'adÚM'u, p'amxáM'u, ce’amóúe, pbcn'ac- jt'ún¡\ n'iw'aeóm'i'uK, c'ohó ÿ, n'axaim'uK, d'up'aatÿiuKy, y bip'asá, ñ'adáuibi e tc .

B . în a in t e d e c o n s o a n ä m o a le , î n fu n c ^ ie d e c a l i t a t e a v o c a le i a c c e n tu a te :

S u b a c c e n t se a f l ä u : d 'a m 'ù iu K 'u , m e 'u c 'o a ' ù a 'uc ' , nbpb3d 'aA 'Ú A 'u , c m 'ü h ' ù a ' u e tc .

S u b a c c e n t se a f lä a : ribyA’a d ’á m , a ód 'a A ’áü e M , a m e 'a v 'á ü y .

S u b a c c e n t se a f l ä o : ' f a p 'a n 'ó .

S u b a c c e n t se a f lä ’o '.y n 'e p 'óm , n 'u k 'ó m , c m 'u x ’ó m , 6 ’u cp ’ÓM, t ì 'e ò 'ó p x 'u , ü e ü ó , pa3e 'ed 'Ó M ,

H bn'ax ’ÓM , Hbin’a p 'ó m , m 'aA 'ÓHKa e tc .

S u b a c c e n t se a f lä e : ò 'u m 'é ù , y A 'ud 'éA ’u , nA 'uM 'én 'uK ’u , H bA 'um 'éAa , c 'u ò 'é , c 'eA 'e etc_

8.0.5. Graiul de la Carcaliu are un sistem derivai din cel descris in paragrafai anterior. Träsätura sa proprie consta in consecventa modului de pronuntare a vocalelor neînchise înainte de consoane moi (vezi modelul 2 m). Tipul acestui vocalism poate fi ilustrat in urmätorul tabel :

I în prima silabä protonicäV o c a la de s u b a c c e n t -----------------------------------------------------------------

în a in t e a c o n s o a n e i d u re I I n a in t e a c o n s o a n e i m o i

H(bl) a a

y a a

0 a a

a a a

’0 a

e h ( h ), e

Observäm, deci, cä vocalele neînchise se pronuntä a înainte de consoanä durä (indiferent de calitatea vocalei de sub accent) si înainte de consoanä moale (cind sub accent se aflä vocalele u, y, 0, a si ’0) çi ca non-a, atunci cind sub accent se aflä vocala e1.

1 E x is t e n t a u n u i a s e m e n e a m o d e l d e v o c a lis m p r o to n ic în g r a iu r i le ru se s t i es te m e n z io n a ta

ì n P yccK an òuaAeK tnoAoaun , M o sc o v a , 1965, p . 55 (v e z i m o d e lu l a s im ila t iv - d is im i la t iv 1.4 m ) .


Exemple :

A. înainte de consoanä dura: a'am/y, c'a.ió, iaa'a.icíc', m 'a x iá , ô'udii'aKÔÿ, n'ampyiuKy>

M'epme'aifÓM, e'adpá, caó'apym, kp'acmó, ó'apye', y_iam úx , A'adaeyiiy. cm'aK.iú, M 'acmá,nac'aKy etc.

B. înainte de consoanä moale:Sub accent se aflä w. nap'ad'ÚAc'a, rúl'cm'ÚHdy, n'u 'íap 'ú ify , ó'ay 'úm ', ríap'im 'e, d'ae'úui-

h'uk, nanp'ud'aji'úÁ etc.Sub accent se aflá a: d’am 'áM 'u, nay.iaó'áiia .

Sub accent se aflá o: yap'an'o

Sub accent se aflá y: cM'aüynb.

Sub accent se aflä 'o: ríaK'ÓM, 6'ap'ówc'e, mn'ax'ÓM, u'epm'aHÓim'eK, ñauó, 6'ap'ói/b,

CM'aüóm'ec' , c'ap'ómx'u, a’an'óui; h'k 'u , críaK'ÓM, d'am'ÓHKb, y í'ap 'ó.uc'e, e'aj'ÓM, e'ad'óm', s'ac'ÓAaüa, c'ük 'ó m , tu'am'ÓM et;. Numai în cîteva cuvinte am întîlnit, in aceastä situale, varianta non-a: p 'ueó ’ÓHKa, n'eji’ÓHua, c'em'óp, d'ent'ÓHbK, iieüó. etc.

Sub accent se aflä e: M 'uiié , m'un'ép', m 'uô'é, nny .ïud 'é ib acM'e.i'é.ia, y.i'um'é.ta, c'eA'én'uüe etc. Am notât, la unii vorbtori, çi pronunÇarea a în loc de « în prima silaba protónica: C ’apy’éü, cm 'an'é etc., d ir aceasta nu ne dâ dreptul sä consideräm cä avem de-a face, în cazul graiului din Carcaliu, cu iakan ìa absolutà.

8.0.6. Un tip cu totul aparte de vocalism protonic cunoaçte graiul de la Manolea (vezi modelul 3 m). Astfel vocalele a, o, e se realizeazä ca a înainte de consoanä dura, indiferent de vocala accentuata, $i înainte de consoanä moale, atunci cìnd sub accent se aflä vocalele u, y , o ; vocalele neìnchise se realizeazä ca u(ue)e înainte de consoane moi, cìnd sub accent se aflä a si e. Ca §i ìn graiurile studiate sub 8.0.4. si 8.0.5., vocalele neìnchise aflate înainte de ’o accentuai se realizeazä ca u(ue), e sau a.

Vocala de s u b accentîn prima silabä protonicá

înainte de consoanä durä înainte de consoanä moale

H(fel) a a

y a a

0 a a

a a H(He), e

’0 h ( h ^), e, a

e h ( h ' ) , e

Exemple:

A. înainte de consoanä durä: e'aená, crrianá, 3e'a3dá, tm'aiá, ifaHKá, Ka.íacó, nbKb.ia-6óa, x.iann OKÚ, h'ümôù , M'acmôÿ, ji'acÓK, nA'em'anÓK, h'oahók, p ’um ’ocaó, h'ück'ú, 6'ep'ayy, 6'apyifb. '{A’a.ycy etc.

B. Sub accent se aflä h: pacnp'uà'oa'úa'u, y i'ad'ÚM, a 'ük'ú, Hbp'ad'úic’e, cm'ep'ay'úc',

6'ep'ay'ú, e 'a i'ú , cm'e“n'ú, d'am'ùuiKbÿ, A'an'usbike etc.Sub accent sé aflá o: o: yap'au'o

Sub accent se a f lä ’o: 3’u i'ÓHbíia, ô 'u a'üó, e 'e j’óm, CM'eüÓMc'e, c'ii ¡'ódb.v, p ’ee'óm, c'up’ó-

dy, c’um ’óh, 6 'up'03'uh, e'uòm 'ed'ÓHbK, yn'ep'óm , np'ue'e3'ÓM, n’uu’óiibiùe, ùeùó, ii'u'uc'óm, (tt'a -

c'ótri), ò'um'ÓHKa, ó'ep'óiia (6'ap'ói/a), c'ep'omx'u, nb i_c'ap 'óm , e'ep'oÿ'na (s’ap 'ôÿx 'u), m'eA'ÓHK'u

(m'aA'ÓHKa), yn'ap'óm, 3b6'ap'óui np’ue'a3'ÓM, np'ad'ÓM, ó'ap 'óuc'e , ce'a3'ó.\t, A’an'óuiKy, m ìa-

K'óm, n'aK ÓM, yp 'aò’ÓM, aód'ap’óu i, np’un'ac'ÓM, nA'am'ÓM, ame’ad'ótri etc.Sub accent se ^flä a : ò'ue'àmbM, c'eò’d, 3au'eu'áA, de'up’áx , m 'uh’úa'u, ô'ep'en'ânbüa,

d'ue'ámKa, ym 'ueH'úmbM, ad'eùÓAb, c'e.u'iiä, p 'eó’ám , nbm'ep'ÚA, ó'em'ÚM, u’epe’ÚK, naym’ep'ÚAbc’,

cm 'uh'úa ’uc', d'uc'ámbü, h'ua'3'ó , e'em 'ai/a, h'ud’uc'árhbi, mpacm'ep'áÁa etc.


ín aceastá s itua te am notat doar citeva cuvinte in care, in prima silaba protónica,

se distinge sau a sau e insofit de un sunet u§or perceptibil, care se apropie de a:

nayrti’ap'ÚA u, ym’ean’àmbi, yd’eaA’áüem. Majoritatea covirjitoare a cazurilor prezintà ìnsà

varianta u (u '), e, a?a cum se vede din exemplele date mai sus.

Sub accent se a flà e: u’upH’éùem, 6’uc'éda, yn'if3'd’é, nji’um’éH’, d’um’éü, n’ep’èÒH’a

e’uv’épH'a, m’un’ép’, jt'um’éM’, 6’ujt’éñ, e’eu’éii, yJi’ud’é/iu, yp'uM'é.ib, c’m’im’é etc. Am

Jnregistrat aici §i cuvinte in care vocalele neinchise se realizeazà ca a (n’up’ae’épH'uM

n’ep’ad’éAbHbiüe), care nu infirm à ìnsà regula dom inanti in grai.

Dupà tràsàturile pe care le manifesta, vocalismul protonic din graiul de la Manolea nu poate fi incadrat in schemele cunoscute1. Astfel, vocala deschisà a sub accent determina in prima silaba protónica aparitia vocalei inchise u, iar vocalele cu apertura medie o, e actioneazà diferit asupra vocalei precedente : o actioneazà ca o vocalà inchisà, avìnd cel mai des inainte pe a, iar e ca o vocalà deschisà, avind inainte pe u.

8.0.7. Cel mai ràspìndit tip de vocalism protonic este cel care reuneste modelele 2d si 4m, in care in prima silabà protonicà dupà consoane moi se pronuntà u(u ), e, independent atit de vocala de sub accent, cit $i de caracterul dur sau moale al consoanei urmàtoare vocalelor neinchise (vezi tabelul).

Vocala de sub accentin prima silabà protonicà

Inainte de consoanà durà Inainte de consoanà moale

h(m ) h(h'), e h (h ' ) , e

y h(hc), e m(hc), e

0 n(ne), e h(h'), e

a h(h'), e h(h'), e

’o h (h ' ) , e h (h ' ) , e

e h(h'), e e

Urmeazà exemple pentru toate graiurile lipovenesti cu ikanie.

Slava Cerchezà:

A. Inain te de consoanà dura: np'uKpácubi, a'ucúm'u, yA'emàum', naó'eiuÙAa, h'uh'usó, np'u- u'ecAÚ, cmp'ueá ia, n'upó, 6'epym', d'uepyiia, M'ucnùHe, cm'UKáuni,a'ucóh'en, amti uca ú, i/e'um-

k ó m etc.

B. Inainte de consoanà moale: m 'uh'óa'u, ò ' u ' p ' é n n ' u , e 'u d ' ó m ' , p a o n i u . i ù a , c'ck'óm ,

m 'uh'é, 6 ' e y ' i i m ' , y A 'u d ’ ÙM , n p 'i ia 'e f Ó M , n a ü ed 'Ú M , n ' im 'á i 'y i t a , it’ u c ’ ù m 'a , ò’uiì'iìuih’uk, CM'uHci/a,

3 a e 'u A 'ú , y n ' u p ’ ó m etc.

1 O mare asemànare se poate constata Intre sistemul graiului studiai si modelul 4m disimila tiv prezentat in PyccKan duaAeKmoAOZun, la p. 48.

252 VIRGIL NESTORLSCU

S la v a Rusä:

A . în a i n t e d e c o n s o a n ä d u r ä : c 'u c m p 'ùn 'K a , p a u i upn y .ia , A 'um dA , v p 'u x äA a , a ' u c ö k , na-

y.i'uM cÿ , m ' u u io k , c 'e .iö , v ’em b ip 'e , y m 'u K äm ', 3 'uM A ’d , 6 'u d ä , C M 'um d tiy ,n 'e cym ', n a ^ u 'u K o u x ,

r i um pyiU Ka, c 'û d 'M oe b , iiay p 'e ed üe ifa e tc .

B . în a i n t e d e c o n s o a n ä m o a le : n a i 'u m 'é A , M 'u n 'é , '¡A u ' eà 'û m ' , n 'u d 'éA 'u , n 'uK 'ÔM , c'u-

k 'ô m , 3 a ù e e ’ÛA’u l e tc .

2 M a i :

A . î n a i n t e d e c o n s o a n ä d u r ä : n a v 'u A d , c 'u p 'e d a , e 'u n ud , n p u H 'e c A 'ù , b ’h c h î î , n'ucÔK, 3anp 'e-

m ’ù m ', 3Ô'uMcdA, K 'u c(ßdA, m ' u u iù u m , n a d 'u e d m ', c e 'e m ô ü , C M 'e iu à ù y e t c .

B . în a i n t e d e c o n s o a n ä m o a le : n a n 'u e'a ' ü , y A 'u d 'é jf u , 30M 'ec'ÛAa, u c n 'u K Ô y a , c 'u p 'o m K 'u ,

K 'un 'uu 'ÔH bi, d ’ep 'ee ’dnb i, cu ' u k ’ô m , m p 'u m 'iiiiK a , ce'em 'Ù A , ô 'e i ' ù m '2 e tc .

J u r i lo v c a :

A . în a in t e de c o n s o a n ä d u r ä : ö p 'u x a ' ù e a ùa , a ' u c ö k , y m 'u K Ù m ' , UMy, > 'uep n ô , n ae 'u n v ’â-

a ' u c ' , h 'u c à , 3 'c m a ' ù , 6 ’upy , y p 'u 3 d ùy , n a c 'c K y , m ’unAÔ, M 'upm e 'e i/d , K 'un 'um oK , y j 'u . i à , a d ’u-

tsàùyifb, K a n 'u epÿutKy , n 'u .u ä 3 e tc .

B . în a i n t e de c o n s o a n ä m o a le : c 'u p 'ô m K y , c ' u k ’ô m , ô 'c p 'o M , ù e ù ô , e 'u d 'ô m , 3’u eA’ÔHbi,

e 'u c 'Ô A b i, n A 'u m 'o m ' ô 'e A 'ù . i 'u , 3 'e A 'e n 'ù c m b e b , c 'e M 'û ù , a d 'u ù d i b , n ' u ep e 'à K , e 'u i i 'é i i , M ’u n 'é e tc .

M a h m u d ia :

A . în a i n t e d e c o n s o a n ä d u r ä : n a e 'u 3 A 'ù , d 'e p M â A , h um b tp 'e , u 'u u ÿ , n a A 'u e û ù e , n ’um-

iid ifbm ', y m 'uK A 'ù , n 'u cy , n a ^ j i ' u c ÿ , y3 'uA d , l 'u p n à , n p 'u üe o icd ia , d i ' u _ ö ö u y , 6 ’uA ÿya , c 'ucm -

p 'im 'K y e tc .

B . în a i n t e de c o n s o a n ä m o a le : n ’u d 'u c 'à m , y A 'u d 'd m , a à 'u ü d . ib , c 'eA 'ÛA 'u, y 3 'uA 'ù ,

à 'up 'ue 'Ù H y , n 'u iu 'd cH b ùa , c 'u p 'o m K 'u , ô 'u p 'ô ifa , d 'u m 'é ü , c 'e p 'é à n 'u ù , m 'u n 'é p ', d e 'u p 'é ù , à'u-

p 'é e n 'e , n a A 'ud 'eA a e tc .

S v iç to v c a :

A . în a i n t e de c o n s o a n ä d u r ä : K’u p x d H b i, m ' u u io k , K ac'cKoÿ, n a m ' e n y m ', 6 'u .iy y a , c 'u e p 'y y a ,

e'ucHÔit, c 'u cm p d , 3'u p n o , x A 'u ô d , c 'e p n û , n 'ucÔK, M ’u c m d x , n 'u nypb i, y n 'u 3 d d , c 'u cm pb i, c n 'u y y ,

lu 'u e d A 'u e tc .

B . î n a i n t e de c o n s o a n ä m o a le : a 'um ' ù , yA 'uà 'Ù M , n 'u p 'm 'en ù a 'u , 3 'eA 'en 'ùcm bi, c 'uA 'ôm K y,

A 'un 'ôu iK a , c 'u m 'o p , p 'u ô 'ô n b K , à 'um 'Ô H K a, m 'eA 'd m b i, à 'u m 'à M , n a m 'u p 'àA c 'a , n i 'u m '¿ h u k , m 'u

n 'é p ', t t 'u à 'éA 'a , m 'u h ’c e tc .

C h i l ia V e c h e :

A . î n a i n t e d e c o n s o a n ä d u r ä : na .t'U M 'd .ia , c 'um K Ôÿ , e 'u m p à , d 'e p jic ä i/a , ô 'uA yu iK a , m 'u-

H ym ', n 'u p a 'uK â , c m 'u n y , a 'u x k ô , e 'u d p ô , e 'epôy , 11'uK m dp ( < r o m . nec ta r), 3aA'eAÔ, a m p 'u cKdi)a ,

c 'u cep ’y u iK a e tc .

B . în a i n t e d e c o n s o a n ä m o a le : npae 'u A 'ù , A 'e m 'ü m ', c 'u ep 'u eà 'ù n a , 3 ae 'u3 'ù , t 'e p 'e n 'ù ifb i,

yK ap 'e ii'Ù A c 'a , 6 'u p 'ô m , u'upe 'uH 'ÔK , a c 'u m 'ô p , c 'uA 'ôm K a , n 'u p 'u m 'd u iK 'u , m u n 'é n 'u ù e e tc .

1 V e z i ç i a l te e x e m p le p e n t r u a ce s t c a z , s u b 8 .0 .3 .

2 V e z i $ i a l te e x e m p le p e n t r u a ce s t c az , s u b 8 .0 .3 .

3 î n aceastâ . s itu a | ie a m n o t â t ç i d o u a c u v in t e î n c a re v o c a le le a , 0 , e î n s i la b à p r o to n ic à

se p r o n u n ^ à ca a : c e a m m ia , n p 'u m 'a n y A 'u .

VOCALISMUL NEACCENTUAT IN GRAIURILE LIPOVENEÇTI D IN ROMANIA 253

Periprava :

A . în a i n t e d e c o n s o a n à d u r à : c .u 'um ÚH K 'u m 'uny .xc 'e , u 'epe 'áK , c m ' UKáüeifa, ■ì u c h ó k ,

e 'u d p á , 6 ' u o k ú , c m p 'u e à u m ' su p m àùe tia , d 'u d ó y , n 'u m p y u iK a , . iu M c ù m ' e tc .

B . î n a i n t e d e c o n s o a n à m o a le : c 'up 'ud 'Ú H bt, 3 6 ’e p ú , cs 't tm 'itm ', r ì'uc 'àn iK y , a d 'u j i 'á ñ y m ,

cm 'u h 'á u m ' , n 'u m 'ó p K y , ó 'u p 'Ò M c 'e , y n 'u p 'ó u i , c 'u . i ó d b n 'k 'u , M 'u t ie , c 'u ó 'é , t t u d ' é i u e tc .

Mila 23:

A . în a i n t e d e c o n s o a n à d u r à : n 'e p 'e it ià , u 'u m e 'é p x , n a . i u c.>Kbtm, y t i 'u m ú , c 'u M 'u u á , 3' u m -

a 'ó ù , e 'u it 't 'à u m ', d a _ m 'u x _ n ó p , CM 'umÓHbù, h 'u m h ó u ik ò , m 'u u ió u m e tc .

B . în a i n t e d e c o n s o a n à m o a le : n .ieu 'Ù H Ò y , à 'u m 'itu tK 'u , à 'u e 'Ù M u ’uK, ò 'ee 'um 'ittiK a , su'u-

p ’ÙHKa, p'uó'àma, h'uk’óm, y_c'up'ómt<y, n 'u iÓ H b 't 'K y , nium'ÓM, n'up'uM'éuy, nau'uptié.iu, m 'u n 'é p 'a , H’ue 'écK a1 e tc .

Bràilita-Pisc2:

A . în a i n t e d e c o n s o a n à d u r à : naÒ M 'u m á r r í , x a p ' ie e á ü a , u i ú k , d 'ite ' im ócm b , da__c ’u _ x n ó p ,

y p 'u 3 à u M , n p 'u H 'e cy rt i, n a n 'u .w , u 'uM y , c 'u m ' _ c ó m e tc .

B . în a i n t e d e c o n s o a n à m o a le : n p 'u n 'u iÓ M , 6 'u ej cù ó , 3 ' u a ' ótiaìta, c 'u . ié , ca'iiTü'éHUK,

m 'u p 'ó iu , K 'un ’u m ’ù m ' e tc .

Botoçani:

A . în a i n t e d e c o n s o a n à d u r à : , i u ec á , c 'uM itá ifbm , nb iM 'em à .i, n 'u p 'u M Ó ùy c ', UMy, cmp'e-

e á .ic 'a , upM Ó , à 'e .ió i] , a d 'u e á m ifa , n 'u p 'u e 'u p m á m ', u ó (u eó ), e 'u m 'á u M , K a j iu ec á , n 'u m p y iu K it ,

n 'u em y x e tc .

B . în a i n t e d e c o n s o a n à m o a le : üen'itCKbn, m ' uh 'û , n 'u p 'u m 'e n 'it . iu c 'a , n 'u d 'u c 'â m b M ,

t i l t . i l ' á , d 'u p ' u t i á u y ü y , ñ 'e p 'ó ib e b iú , e 'ud 'ópK y , m 'e K 'ó m , M 'e m 'ó m , t iu ò 'é . i y , c 'u ô 'é e tc .

Marea majoritate a exemplelor se încadreazâ în regulile ikaniei ; cu toate acestea, la Botoçani, am înregistrat çi cazuri de iakanie, uneori la acelaçi vorbitor : 3anp'ajout, a 'ayyiUKii, u’amùp’e, eue’aMnàifbmy3’am, üümv(üeMyJ. Credem câ sistemul vocalismului protonic al graiului râmîne consecvent $i nu este afectat de aceste abateri nesemnificative.

Tg. Frumos:

A . î n a i n t e d e c o n s o a n à d u r à : 3Ôp 'uxàA , c 'epnÙ M 'u , u m 'u 'h ú , m ’uyâU M , c 'u j ià , nau 'uAÔc

3 'u M ji 'ú , n a p ' u d y , á 'u p .v c á , p a s p 'u c¡á u M , n 'e p 'c m 'u u t ú . iu c ', n p ’ue 'e3ym e tc .

B . în a i n t e d e c o n n s o a n à m o a le : p a c ’u ji ’u j i 'u c ', jieH 'ûeb tüe , y ji 'u d 'i i . p 'u ô 'â m a , n 'tm 'ù m ',

d 'u e 'âm b iM , u a n 'e p 'ó m , ìó 'u p 'Ù M , à ’u m 'é ü , 3 'e M .ie d 'é jiu ïte M , c 'u ô 'é e tc .

Roman:

A . în a i n t e d e c o n s o a n à d u r a : K p 'uec m 'iu a , e 'u à y m , e 'ttm ta , c . i u cj ú u m ' , ym 'uK Ó ttm ,

M 'e p m e 'e iiÿ , n a iu u ú u M , c M 'u m âu y , ô 'u d tt 'é û , ô 'u p y m , m ' u u iô k e tc .

B . în a i n t e d e c o n s o a n à m o a le : c ' u m ’ù ü , c 'eM ’u n à , n 'ep 'eM 'eH 'Ù A 'uc ' , d 'ee 'um 'Ù H K 'u , n 'u à 'u-

c 'á m ' e 'u d ’ópK a , H a n 'u p 'ô m , e 'u u é u , e 'u i é p u 'a , a i u c, i u €u 'é .ta , n 'u i é u ' ù a e tc .

8.0.8. în acest paragraf ne vom ocupa de vocalismul protonic dupâ consoanele suieràtoare dure si dupa Desi consoanele mî-,ui i if sînt dure în majoritatea graiurilor ruseçti, totuçi atunci cînd sînt urmate de vocalele neînchise,

1 E x e m p le p e n t r u i lu s t r a r e a v o c a l is m u lu i a c e s tu i g r a i p o t f i g à s ite î n a r t ic o lu l M a r ie i

D u m it r e s c u , Haô.ttodeHUH ttad (/¡ottettiuKoù pyccKux eoeopoe uà meppumopuu PyMbtttuu (cejto

«Mila 23» JJoôpydoKaHCKOù oótacmu), Usi, I X , l i . 63, p p . 220-221.

2 F o n e t ic a g r a iu lu i a fo s t s t u d ia t a $i d e V . V a s c e n c o , O bserva tii a s u p r a g r a iu lu i

rusesc a l l ip o v e n ilo r c lin s a tu l F is c , r a io n u l B r à i l a , R s l V I I , 1963, p . 100.


eie actioneazà asupra acestora la fel cu consoanele moi1. In acest fenomen sìnt cuprinse nu numai graiurile cu iakanie de diferite tipuri, ci §i cele cu ikanie, in care un asemenea tratament al vocalelor a, o, e dupà consoane ^uieràtoare $i ¿/ ar fi mai putin justificat2. Faptul trebuie pus in legatura cu o stare de lucruri cunoscutà din limba rusà veche, cind aceste consoane erau moi si actionau ca atare asupra vocalelor urmàtoare 3.

!n graiurile cercetate suieràtoarele mc,iu, prezintà douà serii de variante : dic, tu — sunete dure si otc’, tu’ , — sunete moi si, in acelasi timp, lungi.

Din punct de vedere fonologie, intre aceste variante nu se poate stabili nici o legatura : primele nu au corespondente palatale si nu fac parte din corelatia de timbru, ultimele nu au corespondente cu durata normalà^c’.i«’) si de aceea nu se pune problema opunerii lor sub raportul duratei.

Totodatà, graiurile studiate nu cunosc suieràtoare dure lungi, astfel cà jic'.ui' nu participà nici la corelatia de timbru. Variantele sìnt conditi-onate pozitional si limitate lexical.

Situatia lui i/ este mai simplà, aceastà consoanà realizindu-se in aproape toate cazurile in forma dura. Sìnt nesemnificative situatiile cind if se pronuntà ca o consoanà moale.

Mai jos ne vom referi numai la pozitiile in care suieràtoarele §i ¡/ sìnt numai dure4. Astfel, vocalele neìnchise din prima silabà protonicàdupàm c , u i

$i ì/ dure se comportà ca si cum aceste consoane ar fi moi, pronuntindu-se, cu rare exceptii, ca a, indiferent de caracterul dur sau moale al consoanei urmàtoare si chiar indiferent de calitatea vocalei de sub accent.

Vom da exemplele respective in ordinea folosità in paragrafele precedente.A. ìnainte de consoanà durà: paMcaiumeó (2M, G, J, P, Soc, R, M), npbutbeà.i'u (Cl.TgF),

npaiuaeàAa (2M), nptuibeàm' (G, Ch, B, Soc), iuaiuHÓifbm' (Br,Cl,R), uiacmÙM (Soc., Mah,TgF), 3icany (Br,Cl,Soc, G, P, SIC), iia_3tca_3Haiiy, Mcanàmbù (S), Mcaiàiiem, utaemósb (C), 3icaAmÓK (Man, Cl), uiacmóù (TgF), iiajyùuyb, naiia.iaeàjia (C), yajyum', itan.miiem (J) etc.

B. ìnainte de consoanà moale: nutaii ùi<a(lìr, G, Man, Soc, J, TgF) nmait'uh'k'u (C,R), niuan'ùt’Ky, Jicait'iix (Soc), Mcaii'i'ma (Br,G,P), iiaMcaii ih'uc (TgF.C), McaH'ÙAc’e (G,J,S1C,R),a.Maii'iiic'a (S1R, P), Mcan’ùc', (C, G), Mca i'é3i<b (Man) etc.

9. Din materialul analizat pinà aici se desprind urmàtoarele concluzii :a) Graiurile lipovenesti din Romania sìnt, prin tràsàturile lor esentiale,

graiuri velicoruse de sud 5.b) Toate aceste graiuri cunosc, fàrà exceptie, fenomenul de akanie.

In ce priveste vocalismul protonic dupà consoane moi, numai o parte din eie sìnt cuprinse in grupa graiurilor cu iakanie, restul fiind ìnscrise ìntr-o grupà aparte, cu ikanie, ca tràsàturà foneticà consecventà °.

1 Cf. Pyccxa.H duaAeKmoAoeuH, Moscova, 1965, p. 65 si R. I. A v a n e s o v, OnepKu pyccKoù dua ieKmoAoeuu, Moscova, p. 102— 106.

2 R. I. A v a n e s o v , id., p. 105.3 Ibidem, p. 102.4 In paragrafele precedente s-a avut in vedere vocalismul protonic dupà consoanele suierà

toare moi, care nu se deosebesc cu nimic, sub acest raport, de consoanele cu pereche durà.6 Cf. E. V r a b i e, Mecmo e iae.iHCKUx coeopoe Ha meppumopuu PHP e cucme.ue e ia-

8HHCKUX H3biKoe ii ux inanellile òah CAaa.nncKoiì duaAexmoAoauu, R si, IX , 1963, p. 195—215.6 Ibid., p. 197— 198 unde se afirmà, pe baza informatiilor insuficiente cuprinse 5n studiile

existente atunci, cà graiurile lipovenesti din Romania sint .<iKaiou/ue (cu iakanie), exceptie fàcìnd graiul din satul Pise (raionul Bràila), care este consecvent uKaioufuU (cu ikanie).' Dupà cum s-a putut constata, datele noastre infirmà acest pnnet de vedere.

VOCALISMUL NEACCENTUAT IN GRAIURILE LIPOVENEJTI D IN ROMANIA 255

c) Sistemele vocalice in afara accentului in graiurile cercetate sint, in marea lor majoritate, orientate in jurul unei caracteristici dominante. Pro- bleme de clasificare mai dificile ridica únele graiuri in care sistemul de iakanie pare sa nu se fi cristalizat. Lipsa de unitate a acestor sisteme in evolutie poate fi explicatà prin provenienza din diferite locuri a vorbitorilor graiului respectiv sau prin contactul activ pe care il au intre ei lipovenii din tara noastrà (in special cei din regiunea Dobrogea).

10. Am constatai cà in vocalismul protonic dupa consoanà moale modi- ficàrile in pronuntarea vocalelor neinchise [a, o, e) sìnt variate, iar in vocalismul protonic dupà consoanà dura realizadle vocalelor a, o sint, in linii generale, comune tuturor graiurilor. Acest fapt determina ca sistemul vocalic sub accent, care este unic, sa fie comparai cu cel putin alte douà sisteme in afara accentului. Plasindu-se pe terenul unei terminologii strict fonologice, discutía va tre- bui sa porneascà de la urmàtoarele date prealabile :

a) Sistemul sub accent cuprinde cinci foneme vocalice. Din punctul de vedere al localizàrii, eie se impart in : vocale anterioare (u, e) si posterioare (y , o), care se opun unele altora prin tràsàtura distinctivà labial ~ non-labial, si vocala deschisà, neutra, a. Dupà gradui de deschidere, se impart in : vocale inchise (u, y), vocale semi-deschise sau semi-ìnchise (e, o) si vocala deschisà a.

Reprezentarea schematicà a acestui sistem este urmàtoarea:

h y

e o

<— a -»

b) O condicionare de mare insemnàtate a modificàrilor pe care le poate suferi sistemul vocalic, fie sub accent, fie in afara accentului, este, asa cum am vàzut, datà de vecinàtatea cu consoanele, de actiunea acestora asupra lor.

Cu o singurà exceptie, pe care o vom vedea mai jos, localizarea nu este pertinentà pentru definirea sistemului vocalic. Acest rol il indeplineste gradui de deschidere a vocalelor. Opozitia de localizare functioneazà permanent numai pentru vocalele din seria ìnchisà, singurele care ìsi pàstreazà nealterate tràsàturile proprii, in orice conditii.

c) Pentru interpretarea fonologicà ce urmeazà ne folosim de terminologia lui R. Jakobson 1 din analiza binará a faptelor de foneticà. Astfel, in termeni acustici, vocalele u, y sint vocale difuze, vocalele e, o difuze-compacte, iar a vocalà compactà.

Examinind sistemul vocalic sub accent ilustrat in schema de mai sus, vom conchide cà cele trei clase de vocale distribuite dupà tràsàtura distinc-

1 Cf. R. J a k o b s o n , G. M. F a n t , M. H a l l e , Preliminaries to Speech Analysis. The distinctive features and their correlates, «Technical Raport» Nr. 13, June, 1955, chap. I I ; vezi §i traducerea in limba rusä Beedenue e a n a A u i p e nu . Pa3Aum im eAbHbie npu3naKU u

u x K o p p e A n m b i in Hoeoe e A um e ucm uK e , II, Moscova, 1962, p. 173— 230. In studiile de slavis- ticä publicate la noi aplicarea analizei binare este de datä recentä; cf. in aceastä privin^ä G h. B o 1 o c a n, Opozitia de cantitatate in limba bulgarä, in Omagiu lui Alexandru Rosetti la 70 de ani, Bucuresti, 1965, p. 73— 77 §i Gh. B o l o c a n §i V. N e s t o r e s c u , op. cit., pp. 373—394.

256 V IRGIL NESTORESCU

tivá compact-difuz converg spre o impartiré binará. íntr-adevár, cele trei serii vocalice paralele din schemá aratá cá seria de mij loe (e, o) poate fi consi- deratá compacta in raport cu cea superioará (u, y), care este difuzá, si difuzá, in raport cu seria inferioará (a), care este compacta.

10.1. ín afara accentului opozitia difuz-compact, care este trásátura pertinentá a sistemului vocalic, functioneazá perfect binar, deoarece vocalele difuze-compacte (e, o) $i vocala compacta a se confunda, realizindu-se intr-o singurá variantá comuna. Cu alte cuvinte, caracterul binar al opozitiei devine evident prin neutralizarea opozitiei vocalelor a, o, e in pozitie neaccentuatá.

10.2. Neutralizarea opozitiilor vocalice se produce in functie de pozitia accentului, de calitatea consoanei precedente $i urmátoare, de calitatea vocalei de sub accent.

Pozitia neaccentuatá este o condicionare de gradul I, care duce la neutralizarea opozitiilor vocalice a ~ o ~ e, ín functie de caracterul consoanei precedente:

a) Dupa consoaná durá, in prima silabá protonicá se neutralizeazá opozitia a ~ o. Sistemul are urmátoarea infátisare:

h y

Precizám cá acest sistem alcátuit din patru foneme vocalice este general pentru graiurile studiate.

b) Dupá consoaná moale, in prima silabá protonicá neutralizarea opozitiei fonemîlor vocalice a ~ o ~ e are loe in functie de únele conditii suplimentare, proprii unui anumit grai sau comune unui grup de graiuri. Se disting douá situatii :

1) opozitia a ~ o ~ e se neutralizeazá ín favoarea vocalei compacte.Atunci cind sub accent se gâseçte una din vocalele a, u, y, o (sau ’o)

reprezentantul arhifonemului este A.Ín únele graiuri, opozitia a ~ o ~ e se neutralizeazá fie in favoarea lui a,

fie in favoarea lui e (considerate fonetic), atunci cind sub accent se aflá ’o (vezi modelele generale lm , 3m). Reprezentantul opozitiei neutralizate nu poate fi considérât E, ci tot A, deoarece realizàrile ('/'), e pentru a o, e in cazul acesta sint doar variante pozitionale ale lui a, cea mai compactà vo- calà din intreaga serie.

Aceeasi interpretare tre buie datâ çi neutralizârii opozitiei a ~o ~e,

atunci cind sub accent se aflà e (vezi modelele generale lm , 2m çi 3m) sau cind sub accent se aflà a , in cazul special al graiului din Manolea (vezi modelul generai 3m).

Sistemul vocalic discutât, care este propriu graiurilor cu vocalism protonic ilustrat de modelele generale lm, 2m si 3m (Carcaliu, Climauti, Ghindà- resti, Lespezi, Manolea, Socolinti si Sarichioi), poate fi prezentat astfel :

w y

A

VOCALISMUL NEACCENTUAT IN GRAIUR1LE LIPOVENE$TI DIN ROMANIA 257

Din aceastá schemá constatám cá sistemul vocalic este orientat de sus ín jos, in directia seriei de vocale compacte, considerind cele trei serii vocalice ca fiind dispuse paralel. Opozitia compact-difuz functioneazá, deci, intre A, pe de o parte, $i u, y, pe de alta parte.

2) Opozitia a ~ o ~ e se neutralizeazá in favoarea vocalelor inchise, ín sensul cá ele se inchid, devenind difuze, prin realizarea lor in varianta comuna u[ue) (vezi modelul general 4m). ínainte de consoaná moale, fárá alte conditii suplimentare, in vocalismul protonic din acest sistem nu mai func£io- neazá trásátura distinctivá compact-difuz, asa cum se poate observa din schema de mai jos:

M y

Sistemul vocalic este mult simplificat, avind doar un singur grad de deschidere (vocalele inchise). Directia modificárilor suferite de vocalele a, o, e este absolut inversa cu cea pe care am remarcat-o in celálalt sistem neaccentuat dupa consoaná moale. Aceastá orientare a sistemului, de jos in sus, spre seria vocalelor difuze, in care M este reprezentantul arhifonemului rezultat din neutralizarea opozitiei a ~ o ~ e, duce la suprimarea functiei distinctive a opozitiei compact-difuz.

ín tr-o astfe l de s itua tie dev ine op e ran tá n u m a i o p oz it ia de loca lizare , pe

b a za e lem en tu lu i d iferencia l la b ia l ~ non- lab ia l, a$a cum dem onstreazá

perechea u'y.My ~ ™\uy sau contexte le con tras tive a ’y ~ a ’u ( ji'y d ’á.u ~ a ’u-

mám a ’y 6 'ú a ’u ~ a ’un ‘ú a ’u ) c ’y ~ c ’u (c ’yóá ~ c 'udóü) u ’y ~ h ’u (v ’yAÓK —■ h ’úao ).

Sistemul neaccentuat cuprinzind douá foneme vocalice este caracteristic majoritátii graiurilor cercetate, atit celor cu ikanie, cit si celor cu iakanie moderatá.

BE3Y/IAPHblít BOKAJIH3M B rOBOPAX JIMIIOBAH B PYM blHHH

(Pe3ioMe)

H acToam ee HccjieaoBaHHe nocBniuaeTCH HnyneHHio jiHnoBaHCKHX roBopoB, HaxonflmHxea

» PyMbiHHH, h 0CH0BbiBaeTCH H a MaTepHa;ie, co6paHHOM b crieuHajibHMx onpocax , a Taiotce Ha

p a i6 o p e HHaiieKTHbix t c k c t o b , 3ariMcaHHbix Ha MarHHTotJjoHHoñ jieHTe.

B n e p B o i t nacT H p a 6 o T b i a a e r c a aH &nH 3 n 3M en eM n ií n ia c H b ix b c jie / jy io iiiH X n o iHUH íix:1. a , o , e b n ep B O M n p e n y a a p H O M c m o r e n o c u e T B e p a b ix c o r j ia c H b ix ;2 . a , o , e b o b t o p o m n p e n y f la p H O M c n o r e h b 3 a y a a p H b ix c j r o r a x ;3. m a c H b ie b H ana jie h b K O H iie c noB a ;

4 . a , o , e s nepBOM npeayflapHOMc u o r e , n o c n e MsrHx corjiacHbix.íp o p M y .m p y K jT C H c jie a y io iH H e o 6 m n e n o n o x e H H s i:

a. JlH H OBaH CKHe roBopw b PyMbiHHH, no c b o h m o c h o b h h m cfiOHeTHHecKHM nepTaM, npHnaa- jiewar k K3*H0-BejiHK0pyccKHM roBopaM.

6. BceM H3yieHHbiM a btopom roBopaM H3BecTH0 6e3 BcstKoro hckkjiiohchhíi MB.ienne ;ihc- CHMHJIHTHBHOro afcaHbH.

b . O T H O C H T ejib H o n p e n y f l a p n o r o B O K a jin 3M a n o c n e m u t k h x c o r jT a c H b ix , v n y n a C M b ie roBopw p a c n p e a e j i a i o r c a H a HKatoiuHe u HKaiomtie.

B o B T opo fí n acT H paóo T b i n p c a c T a B .ie n b i , b icpM H H ax 6 H H a p H o ro anajin3a, <J>0 H0 .H0 rH 4e c K n e C H C TeM bi j ia H H b ix roBopoB b yüapiiOM h 6 e 3y a a p H 0 M nonoaceHHax.

17 — 1003


ÜH<t)(t)epeHUHanbHbie n p n iH a K n KOMnaKTHbiñ — flH(J)(J)y3Hbiií sb jish o t c h CTepxHCBoií onno3H -

UHeñ (JioHOJiorHHecKMx c h c t c m , y n a ib iB a n Ha opneH T auH io Tex H3MeHeHHK, KOTopbie nponcxoAHT B 6 e3yaapH 0M n o j io * e n n n . BaxcHOCTb SToro npoT HBonocT aB jienHH a n a c h c t c m r jia cH b ix flOK3a3bi-

BaeTca n o sHUHCít neiíT pajiH 'sauHH n o CTeneHH n o ^b e M a .

B óeiyaapHOM nojio*eiiHH npoTHBonocTaBJieHHC flH(t>(¡)y3HOCTb — KOMnaKTHOCTb ct3hobhtcsi CHMeTpHHHO ÓHHapHbIM.

/ J jifl B c e x n p o a H a jiH 3H p y eM b ix r o B o p o B CH CTeM a r j ia c u b ix c o c t o t h t h 3 5 r/ ia cH b ix <j)one,M:u, y, a, o, a.

H e f ir p a jiH 3 a n M H npoT HBonocT aBnenHÜ r j i a c i i b i x npoH cxo flH T b pa3Hbix yc jioB H sx , b 3aBHCH-

MOCTH OT OKpyMceHHH TJiaCHblX H OT y íiapeHHH. iJ jIH HlcaiOmHX TOBOPOB Ha 3TH flBa yCJIOBHH liaKJia/Ibl- naCTCH h TpeTbe- K aiecT Bo y /x a n n o r o r j i a c H o r o .

LE VOCALISME ATONE DANS LES PARLERS DES LIPOVENES DE ROUMANIE

(Résumé)

Le présent article est consacré à l’étude des parlers grand-russes des lipovènes de Roumanie, en reposant sur les données résultées d’enquêtes spéciales, effectuées à l’aide d’un questionnaire et par des enregistrements sur bande de magnétophone.

Dans la première partie sont analysés les changements que subissent les voyelles non accentuées :

1) a, o, e dans la première syllabe protonique après des consonnes dures;2) a, o, e dans la deuxième syllabe protonique et dans les syllabes posttoniques;3) les voyelles en position initiale et finale;4) a, o, e dans la première syllabe protonique après des consonnes molles.Les conclusions auxquelles nous avons abouti sont les suivantes:a) les parlers des lipovènes de Roumanie sont, par leurs principales caractéristiques phoné

tiques, des parlers grand—russes du sud ;b) tous les parlers étudiés connaissent, sans exception, le phénomène de „akanie non dis-

similatif " ;c) en ce qui concerne le vocalisme protonique après une consonne molle, seulement une

partie des parlers étudiés ont comme trait phonétique principal le „yakanie", les autres étant inclus dans le groupe des parlers avec „ikanie".

Dans la seconde partie de son article, l’auteur présente, dans les termes de l’analyse binaire, le système phonologique en position accentuée et non accentuée. Le trait distinctif compact- diffus représente l’opposition essentielle pour le système phonologique, indiquant l’orientation des changements qui ont lieu en position non accentuée. Son importance pour le système vocali- que est démontrée par la neutralisation des oppositions vocaliques en position non accentuée. C’est-à-dire que dans ce cas, l’opposition diffus ~ compact devient parfaitement binaire.

Le système accentué, commun pour les parlers examinés, comporte 5 phonèmes vocaliques; «. y, e, o, a.

La neutralisation des oppositions vocaliques se produit en diverses conditions, en fonction de l’entourage phonétique et de l’accent. Pour tous les parlers où existe le „yakanie“ il y a aussi une troisième condition: la qualité de la voyelle accentuée.

vocalismul neaccentuat ¡n graiurile lipovenestipromacedonia.org/rs/rs14_11.pdfvine din anchete...

Documents