OBSERVATII ASUPRA FLEXIUNII NOMINALE ÎN UNELE GRAIURI UCRAINENE DIN DOBROGEA

N. PAVLIUC, I. ROBCIUC

§1. ArticoIul.de fafa are ìn vedere descrierea flexiunii nominale (substan- tiv çi adjectiv) in unele graiuri ucrainene din Dobrogea 1. Graìurile cercetate de noi fac parte din grupul graiurilor de stepâ, ai càror vorbitori s-au stabilit ìn aceastà regiune la sfìrsitul secolului al X V III-lea2. Ìn unele località^, procesul de imigrare a continuât çi la ìnceputul secolului al XX-lea, fapt despre care istorisesc batrìnii din aceste locuri.

§2. Studierea graiurilor ucrainene din Dobrogea prezintà mare Ínteres pentru dialectología ucraineanâ, nu numai pentru câ nu au fost studiate pìnà acum, dar si pentru câ dezvoltarea lor in aceastà regiune a avut loc, încâ de la ìnceput, in conditiile unui contact nemijlocit cu alte limbi (romàna, turcà, bulgara, rusa). în prezent, eie se dezvolta ìn contact cu limba romàna si rusà (graiurile lipovenesti). Afarà de aceasta, vorbitorii de limbâ ucraineanà din Dobrogea sìnt reprezentan^i ai unor graiuri diferite. Acest lucra se observa çi ìn flexiunea substantivelor si adjectivelor, despre care va fi vorba mai jos.

§3. Materialul dialectal pe càre ne bazàm a fost cules ìn ánchete pe teren cu ajutorul unui chestionar (IIpozpa .u a dnn 30upamH .uamepianifì do dianex- tn o A o e iu H o z o axjiacy yK p a ïH cb K o ï M 0 6 u , ed. a Il-a, Kiev, 1949), precum çi prin ìnregistrari pe banda de magnetofón ale unor texte cu tematica variatà.

§ 4. La baza descrierii sistemului flexiunii nominale propusa de noi aici sta principiul paradigm atic3. Impar^irea substantivelor çi adjectivelor in tipuri de declinare, iar in cadrai acestora in clase çi subclase, se deosebeçte într-o oarecare mâsurâ de cea care se face pentru limba ucraineanâ literarâ

1 Se analizeazâ materialul dialectal adunat în localitáfile : Hamcearca, Geaferca Rusà, Ciucurova, Baspunar, Lunca, Telifa, Posta, Ceatalchioi, Pardina, Tatanir, Chilia Veche, Letea, Crifan, Caraorman, Pîrlita, Carasuhatul de Jos, Mahmudia, Murighiol, Dunavàful de Jos, Sfîntu Gheorghe (jude^ul Tulcea). Nu au fost cercetate graiurile din Isaccea (cartier separat), Ilgani de Sus, Stipoc, Gorgova, Sulina, XJzlina (judetul Tulcea).

2 Vezi N. Pavliuc çi I. Robciuc, O n ep K ip o m . io z m e c K u x c u c m e M y x p a u iiC K u x e o e o p o e e PyMbiHUU, în „Revue roumaine de linguistique", X, 1965, nr. 6, § 3.

3 Vezi Iosif Selepec, ¡Tpoô.ieMa n a p a d u z M a m u w o î K nacu(fi¡K aifií iM entiU Kia y n p a in c b K o i m o - 6U, în „Acta facultates Philosophicae Universitates Safarikanae Preiovensis. Jazykovedny zbomik", Bratislava, 1968, p. 77—80; A.V. Isaêenko, rpaMMamuvecKuii c m p o ü pycC K O zo M3biKa e conocmae.'ienuu c cjtoeaifK U M , vol. I, ed. II , Bratislava, 1965, p. 105 — 107.

140 N. PAVLIUC, I. ROBCIUC

în gram aticile d escrip tive. A cest lucru se d a tereste f i faptu lu i cá re la |iile pe care le con tracteazà desm erítele cauzale in graiurile cerceta te de noi, s ìn t á ltele d ec ît ce le ex isten te în lim ba literarâ. A stfe l, su b stan tíve le apartin înd celor trei genuri sîn t gru p ate în trei tipuri de declinare, d efi îm pârtirea pe genuri nu corespunde îm pàrtirii în tipuri de declinare. Prim ul tip de declinare cuprinde m a jo r ita tea su b stan tive lor fem in ine si n um ai ú nele su b sta n tiv e de genul m ascu lin f i d e genu l com un (v. § 11) iar cel d e-a ï II-lea tip cuprinde Substan­tív e le de gen u l m ascu lin f i pe cele neutre (v. § 12). în tip u l al I II - le a sîn t in c lu se su b sta n tív e le de genu l fém inin cu d esin en ta zero (pentru u nele excep tii v . § 13).

§ 5. în ce p r iv efte su b sta n tív e le neu tre în -a ( meA'á, nopoc'á, jazn 'à , îmhü) , care în lim ba literarâ form eazâ declinarea a IV -a, acestea au în graiu­rile s tu d ia te d esin en te cazuale foarte ap rop íate de cele ale su b stan tive lor de tip u l a l I I - le a (e ’i/i, emisi), în c ît nu p ot fi con sid erate un tip aparte de de­clinare, ci n um ai ca o variantâ a acestu i tip . Prin urm are, în cadrul celu i de-al d oilea t ip de declinare, su b sta n tív e le neutre form eazâ o clasâ aparte, în tru cît, spre d eoseb ire de a lte su b sta n tiv e , ele pâstreazâ la g en itiv singular d esi­nen za -H.

N u m a i su b sta n tiv u l îmh'ci a preluat în în treg im e desinen^ele su b sta n ­tiv e lo r de la ce l d e-al II-lea tip de declinare (v. § 25 h).

A ceste in ova fii în sistem u l de flex iun e, care se m anifestâ prin tendinea câ tre sim plificare fi uniform izare a d esin en telor cazuale, se p ot exp lica prin d ezv o ltarea izo la tâ a graiurilor.

§ 6. în graiurile stu d ia te , ca de a ltfe l f i în lim ba literarâ, ex is tâ desin en te com u n e pentru m ai m u lte cazuri care apartin acele iafi paradigm e. D e exem plu , la su b sta n tív e le f i ad jectivele de genul m ascu lin care denum esc fiin te v ii (v. § 24 A ) g en itiv u l fi acu za tivu l sîn t id en tice , cmàputozo ôpàma, xpueui- uénozo cima (gen. f i acuz. sg .). D is p a r ita op ozitie i g en itiv ~ acu za tiv din p lan u l exp resie i nu proVoaeâ d isparitia o p ozitie i acestor cazuri in p lanu l con- t in u tu lu i. Id en tita tea cazurilor g en itiv — a cu za tiv n u es te va lab ilâ pentru su b sta n tív e le care denum esc ob iecte n eìn su fle tite : tu'ipÓKoao cmo.iá (gen.) ~ lu'ipók’u cmi/i (acuz.). D eoseb irea d intre g en it iv f i acu za tiv se v e d e ‘ fi m ai b in e d in analiza sin táctica .

§ 7. G raiurile ucrainene din D obrogea nu p rezin tâ deosebiri de structura p riv in d s istem u l de flex iun e al su b stan tive lor . în an um ite loca lità ti am n o tâ t o serie de variatii fon etice la d esin en tele n eaccen tu ate . A ceste fap te rin însâ d e fon eticà , nu de m orfologie f i de aceea nu le-am lu a t in co n sid era re la alcà- tu irea paradigm elor. N otàrile de tip u l : cón'ojy — cÓA’ovjy , cménoe'i em é- nove i , nachi oa'i — hoc' íh'ov6'í apar însâ printre exem p le le noastre.

în ceea ce p r iv efte stru ctura m orfem icâ a unor desin en te ad jectiva le , aceasta p oa te fi, la unele form e cazuale, a lta d ecít cea din lim ba literarâ (v. §61)

§ 8. S u b sta n tív e le care apartin de ce l d e-al I I - le a tip de declinare se caracterizeazà printr-o m ai m are v a rieta te a d esin en telor cazuale ìn raport cu ce le la lte tipuri. A stfe l, la g en itiv singular p ot sa aparâ varian tele -a, -y ( xa ' íóa, AueMàny), la lo c a t iv -oc’i, -y, -i ( m WAoe'ì k w ì , ho. KOMapóbì, uà Kpajy, m cm enÿ), iar la g en itiv p lural, varian tele -iy , -ei, -o ( cuhìJ , Kocapiy, cmo- a i ' kóhcì, cía, jaen'ám ). P rezen ta varian telor flexionare la cazurile am in tite

FLEXIUNEA NOMINALA IN GRAIURILE UCRAINENE 141

se exp lica din p u n ct de vedere istorie prin aceea ca su b stan tíve le de acelaji gen gram atica l se declinau c in d va dupa m odele diferite. Concentrarea acestor m odele in tr-un singur tip nu p u tea sà nu lase urm e in sistem u l actu al de de­clinare. Se stie cà cel de-al II-lea tip de declinare a u n it su b stan tíve le ve- chilor tem e in -ó, -jó, (e m ú , cenó, xpaí, k'íh', nÍA e"), su b stan tíve le cu tem a in -ü (cuh, Med), su b stan tíve le in -í ( z 'ic 'm ' m ec 'm ’, o zó h ), precum $i su b ­sta n tív e le cu tem a in consoanà : -en, -es ( ìmh'o, kùm'ìh', néóo, caóbo).

§ 9. A d jectiv u l fiind d om in ai de acordul cu su b stan tivu l, exprim à in flex iu n ea sa categoriile gram aticale de gen, num àr, caz §i an im at /non-anim at. N u m ai p u fin e ad jective la num àr, cele invariab ile (pad, em eu , nóeen), nu se caracterizeazà prin prezenfa opozifiilor pertin en te am intite .

I . SubstantivulT IPU R ILE DE DECLINARE

§ 10. ín graiurile stu d ia te, su b stan tíve le se repartizeazà in trei tipuri de declinare. F iecare tip , in fu n e r e de d esin en fele cazuale, se su bd iv id e in clase, iar acestea in subclase.

§ 11. P r i m u l t i p d e declinare cuprinde tó a te su b stan tíve le de genul fem inin si únele su b sta n tiv e de genu l m ascu lin $i de gen u l com un, care au la n o m in a iiv singular desinenza -a: pyxá, eoAoeá, CAoyñodá, pùóa, nyòywKa, MyzÙAa, nAayn'a, 3euMH'á, òoAÓn'a, cKpún'a, Keup m i fa , m eu AÚifa, MOAoàùifa, MeuMcá, cáxca, dyw á, m éiuva, zyiuua', pue6ÓAKa; cyc'iàa, cuepom à, KaA'ixa.

§ 12. A 1 d o i 1 e a t i p de declinare cuprinde su b stan tíve le de genul m ascu lin term in ate la n om in ativ singular in consoanà n ep a la ta liza tà sau pala- ta liza tà $i in -o (cmiA, cmen, K yw yx , pyiunÙK, xa'ìó, tfiapmyx, zov p'ix, 6pam, yen, xoò, Med, xeac, KOMáp, cmoA'áp, Kocàp; népeif, jauM'in', 3'am', komùiu, trinan, c'ixáu, GániKo), precum si su b stan tíve le de gen u l neutru in -o , -e, -a: Kpue a ó , KÓAueco, paÒHÓ, mh'óco, ue“pu*cAÓ, od'ijaAo, MÓpeu, nÓAeu, KAadoeuiune . nAám'a, i.wiCa, jazn'á, me“ a 'á, nopoc’à, Kypnà.

§ 1 3 . A l t r e i l e a t i p de declinare cuprinde su b stan tíve le de genul fem inin cu desinenza zero la n om in ativ singular h’ìu, nÚMH'im', cmàp'ic'm', cóe ic’m '. T ot aici in tra $i su b stan tivu l M à m u .

P R I M U L T I P D E D E C L I N A R E

§ 14. P rim ul t ip de declinare cuprinde douà clase de su b sta n tiv e :A) su b sta n tiv e a càror tem à se term inà in consoanà n ep alata lizatà , cu

excep tia , §uieràtoarelor ( eoòà) ;B) su b sta n tiv e a càror tem à se term inà in consoanà p a la ta liza tà (3euMn'à).S u b sta n tív e le cu tem a in su ieràtoare ( zpyiua) nu form eazà o clasà aparte

(aja cum s in t e ie gru p ate in gram atica traditional;! a lim bii literare), ci in trà in clasa su b stan tive lor cu tem a in consoanà p a la ta liza tà , in trucit d esin en fele lor co incid la tó a te cazurile a tit la singular, c it $i la plural.

42 N. PAVUUC, I. ROBCIUC

§ 15. Substantívele din clasa A, cele cu tem a in consoaná nepalatalizatá (cu excep ta suierátoarelor), ca p ú o a , e o d á , 3 'iM á , cA o y6 o d á , c á n a , K o u iá p a ,

ceá/Cóa, K y i f y ó a , lu m p a s iy n a , M y z ú .ia , 3 á z o p o d a , n y d y iu K a , d o p ó z a , c m p ’ í x a ; p u e - 6ájJKa, ó n a d ú m c y c ’ íd a , c u e p o m á au aceleasi desinen^e ca si in limba literará 1.

Sistemul desinentelor cazuale la substantívele din clasa A, la singular si plural, pot fi reprezentate schematic 2 a s tfe l:

a H i y ojy i

H 0/fÿ aM H aMH ax

§ 16. Dupà cum se vede din schema de mai sus, substantívele din clasa A au la singular çi la plural desinente omonimice. Astfel, desinenza -i apare la dativ çi locativ singular, iar desinenza -h la genitiv singular çi la nominativ- acuzativ plural.

§ 17. La cazurile dativ çi locativ ale unor substantive din clasa de flexiune A, consoanele tematice [ r , k , x ] m ainte de desinenza - i (< ë) alterneazá cu [ 3 , u , c ] : d o p ó r a — d o p ó z 'i, ó o M Ú r a — ó o m ú í ’í, zy A y n v ia — z y A y m f i, p u e ó á w a —

p u e6 á jin 'i, c m p ’ íx a — cm p ’ íc’i, M á n y x a ■— M á u y c ’ i. ín únele graiuri insa se intil- nesc cuvinte care nu prezintâ trecerea [ r , k , x ] > [ 3 , n , c ] : n o rá — n o r ' í , do­p ó r a — d o p ó r’i, p u e6áAKa — p u e ô ô a k ' î , c xa M é m a , CKaMéÏK’ i, Ô A O xâ — ô a o x ' î , M y x a — Mÿx'i. Fenomenul se explica probabil, prin influença graiurilor rusesti cu care graiurile cercetate de noi se aflâ in contact permanent (la Mahmudia çi Chilia Veche, de pildâ, ucrainenii convietuiesc cu lipovenii, iar alte sate, ca Baçpunar, Ciucurova, Letea, se învecineazâ eu satele lipoveneçti).

§ 18 Substantívele din clasa B, cu tem a in consoaná palatalizatâ sau in .çuierâtoare (KeupHÚifa, KÓWHUifa, MOAodúifa, zpanútf’a, npy° emm'á, CKpún'a, nAayn'a, doAÓn'a, 3euMii’á, nanymója, 3y3yA’a, KydéA'a, cáotca, odéoica, ipotcá, dy- tuá, méuma, zpÿiua), prezintâ un sistem de opozitii cazuale asemânâtor ce­lui din limba literará.

Schematic, el poate fi p rezentat astfel :

a i i y ojy i

i 0/iÿ aM i aMH ax

§ 19. Aceastá clasá de substantive se caracterizeazá printr-un mare num àr de omonime cazuale. Genitivul, dativul si locativul singular, precum si

1 Vezi Cyuacm yKpaiucbxa A Ím epam ypm Moea. M opffioAozia, sub red. lui I.K . Bilodid, Kiev, 1969, p. 8 5 -9 2 .

2 Prezentarea desinentelor în acest fel ne-a fost sugeratá de modelele folosite pentru limba slovacá de Ján Horeckÿ ín Morfematickd Struktúra slovenliny, Bratislava, 1964.

FLEXIUNEA NOMINALA ÎN GRAIURILE UCRAINENE 143

nominativul si acuzativul plural au desinenza -i: KeupHÚif'i, cKpúii'i, njiàyn'i, Kydé/i’i, c ó m c ì, zpy iu ì, zyuiu'i.

20. Spre deosebire de limba literarà, substantívele din clasa B au la instrumentalul singular desinenza -ojy, prin analogie cu substantívele din clasa A. Consoana finali a temei, in acest caz, se pàstreazà insà farà modificati, de exemplu : Keup?iùuo\y, MOAodúif ojy, nAàyn'ojy, odéMco]y, dytuójy, méumojy.

§ 21. La genitiv plural, substantívele care apartin primului tip de decli­nare (cíasele A si B), paralel cu desinenza zero (pyn, hìz, me“Aity\ Keupnúif\ dyiu, zpyiu) au si desinenza -iy (dopóz'iy ce"cmp'íy, iukóa'iy, 3¿mh'iy, Méotc'ìy), specifica genitivului plural la substantívele celui de-al II-lea tip de declinare (cmoA'iy, cmen’iy, Mop'iy).

Un fenomen asemànàtor se intìlneste si in graiurile de s te p à 1 din R. S. S. Ucraineanà, cu care graiurile din Dobrogea se inrudesc.

Din materialul pe care ne bazàm se observa cà, in com parale cu limba literarà, desinenza -iy este mai productivà, fiind folosità la multe substantive paralel cu desinenza zero (àop’i z — dopóz'iy, 6a6 — 6a6'íy, meuAÚif — meuAÙ- ifiìy, Meóte — Méotc'iy).

§ 22. In cadrai clasei B se delimiteazà o subclasà de substantive (ceueH'á, M ú u ia ) a càror notà specificà este desinenza -e ì (in locul desinenfelor - 0 sau - iy ) la genitiv plural. D e s in e n te cazuale de plural la aceastà subclasà pot fi reprezentate astfel :

i e! aM i aMH ax

A1 doilea tip de declinare

§ 23. în cadrai celui de-al doilea tip de declinare se desprind mai multe clase si subclase de substantive.

Dupâ forma cazului a c u z a t i v , substantívele din cadrul celui de-al doilea tip de declinare se im part în doua clase :

A) substantive de genul masculin, care denumesc obiecte însuflefite, la care cazul acuzativ coincide cu genitivul : n o y Aye~ ík ü , 3'àm'a;

B) substantive de genul masculin si neutra, denumind obiecte neînsu- flefite, a câror formâ de acuzativ coincide cu cea de nominativ : z o y p ' i x , KÓAeu c o , M Ó peu , 3 'ÎA 'a .

§ 24. în cadrul acestor douâ clase, dupà forma cazului genitiv çi locativ , substantívele se im part în cîteva subclase.

Astfel, în cadrai clasei A se desprind cîteva subclase, care pot fi reprezen­ta te prin urmâtoarele scheme :

0 /0 a OBÍ a OM OBÍ

H i f aM H/iÿ aMH ax

1 Vezi F. T. Zylko, roeopu yKpaîHCbKo! mobu, Kiev, 1958, p. 168.

144 N. PAVUUC, I. ROBCIUC

Din aceastà subclasà fac parte substantívele masculine cu tema in con- soctnà nepalatalizatà (b 'ìa , 6 p a m , c u h , n à p ( y ) 6 o K , n a c m y x , u o ^ 'a o b ìk , p u c 6 ù k , noyK, ••adán, K a ó á ii, ze h ó ú k si cele cu desinenza -o (v á rn ko).

0 a OBÍ 0 OM OBÍ

i i ÿ aM i aMH ax

Din aceastá subclasá fac parte únele substantive de gtnul masculin cu tema ín consoaná, avind timbru palatal ( 3'am\ y n ú m e u A \ eeuÓM Í d ') , suierá- toare ( m o e á p u iu , Gozán, m K c m ), precum si o parte din substantívele in -p (c m O A 'á p , KOMÚp, K o c á p ) .

0 a OBÍ a OM OBÍ

i eí aM i aM H a x

Din aceastá subclasá fac parte substantívele de genul masculin care' au tema în consoaná palatalizatá, ca z ' i c ’m ' , k ' íh '.

§ 25. în cadrul clasei B, substantívele se impart, de asemenea, ín cíteva subclase. Desinenfele lor pot fi reprezentate prin urmátoarele scheme :

0 a OBÍ 0 OM i

H í y aM H aM H a x

Din aceastá subclasá fac parte substantívele de genul masculin a cáror tem a se term ini ín consoaná nepalatalizatà : cmi/i, K ajyK , pyiuH Ú K , ( j r ic m , u e n , nójac, ozuepÓK, n y p ' í z , x a ' í ó , ko* y te y x , t f ia p m y x , z o y p ' í x , M a lú á n , ce im .

b)0 a OBÍ 0 OM OBÍ

i íy aM i aMH ax

Aceastá subclasá cuprinde substantívele masculine a cáror temá se terminá ín consoaná palatalizatá si în suierátoare, ca : d e n ' , x ó m íh ', M 'i c 'a i f , n é p c m u h t ', n é p u i f ’, w e ó p 'i n ' , z e o 3 'd ' , c'ìkóh, K A 'y u .

c)0 a OBÍ 0 OM y/oBi/i

i.

i ÿ aM i aM H a x

FLEXIUNEA NOMINALA IN GRAIURILE UCRAINENE 145-

Acestei subclase íi aparan substantívele masculine cu tema ín consoaná palatalizata ([!]): xp a í, p a i, M ai, y ji i í

0 y OBÌ 0 OM 0B Ì/y /i

H >ÿ aM H aM H a x

Aceastâ subclasâ cuprinde substantívele de genul masculin a càror temà se termina în consoanà nepalatalizatâ : cm en, M ed, xo d , a 'od, 6enm, a u * m w i , o c a îh , cuepó n , n icÓK, w o ÿ K , MopÓ3, zpoM , c h '¡¿ , e im e “ p , cup.

0 y OBÌ 0 OM 0B Ì/y /i

i i ÿ aM i aM H ax

Din aceastâ subclasâ fac parte substantívele masculine a câror temâ se terminà în consoanà palatalizatâ çi suieràtoare, ca : o z ó n ', ja u M ’ ln ', m c u a , n é p u if , Ait, y a ï, k o m ú u i , doiun, ñóp um , xp yiu u .

o a OBÌ 0 OM OBÌ

a 0 aM a aM H a x

Subclasa aceasta cuprinde substantívele de genul neutru care au la no- minativ singular desinenza - o : óaenó, e idpó, g ’ík h ó , eéu cAÓ, d3épKano, 3eup iló , KÓAeuco, Kpue a ó , od 'ijáA O , cúm o, ueep e ucAÓ, pa d u ó .

e a OBÌ e 0 OBÌ

a i ÿ aM a aM H a x

Din aceastâ subclasâ fac parte substantívele neutre care au la nominativ singular desinenza - e : MÓpeu , nÓAe“ , ja lifé , deup e u yifé, KM òóaw .uH z11.

a a OBÌ a OM OBÌ

a a aM a aM H a x

146 N. PAVLIUC, I. ROBCIUC

Din aceastá subclasá fac parte substantívele de genul neutru care au la nominativ singular desinenza - a : n a c 'm 'a , K a w i n 'a , í m h 'ü ($i M n 'a ) , y z A ’a , 3 d o p ó y / i ’a , 3 ’ i j i ’a , r in a rr i a , c m i n i á .

§ 26. Am arà tat mai sus (v. § 5) cà substantívele de genul neutru (j a z n 'á , m e uA 'á , A o u iá , n y p n á , z o p u ’á 5.a.) care in limba literará alcátuiesc declinarea a IV-a, nu formeazá un tip aparte de declinare, íntrucit paradigma acestor substantive coincide (afará de genitiv) cu a celui de-al doilea tip de de­clinare (v. § 25 h ) . Substantívele in d iscu te nu au categoría anim at/non- animat exprimatá gramatical desi ele denumesc a tít obiecte insúflente, cít si obiecte neinsuflefite. Din aceastà cauzá,-ele vor fi grupate ín cadrul celui de-al doilea tip de declinare intr-o subclasá aparte. Desinentele cazuale pentru aceastá subclasá pot fi reprezentate prin urmàtoarea schema :

a H OBÍ a O M OBÍ

a 0 a M a a M H ax

§ 27. Din faptele expuse mai sus se observa cá substantívele apartinínd celui de-al doilea tip de declinare, dupá forma de nominativ singular, pot fi im partite în doua grupe mari :

1) substantive masculine care au la nominativ singular desinenza zero : a n i a , e'in, cmen, den', ò o iu h , k o m ú u i , KO M áp;

2) substantive de genul neutru si de genul masculin cu desinenta o: e'idpó, padnó, M Ó pe ", nÓAe “, ím h ’ü , Hacm'a,jazH’á; ó á n i x o .

§ 28. Substantívele apartinínd celui de-al doilea tip de declinare au la únele cazuri desinente identice. Astfel, la singular desinentele comune apar la cazurile dativ (-obí) si instrumental (-om), iar la plural — ín dativ (-aM), instrum ental (-aivm) si locativ (-ax).

§ 29. Substantívele insufle ti te de genul masculin au desinente omoni- mice la cazurile genitiv-acuzativ singular, iar substantívele neínsuletite de genul masculin si neutru prezintá aceleasi desinente la cazurile nominativ- acuzativ singular si plural.

§ 30. Cea mai mare varietate de forme cazuale se observa la cazurile genitiv si locativ singular.

La genitiv singular am ínregistrat desinentele - a si y. Aceste desinente sínt folosite independent de tem a la care a apartinut cíndva un substantiv sau altul (-0, -jó si -ü), farà a se putea stabili vreo regula de folosire a lor. De altfel, nici in limba literará nu exista o delimitare clara a substantivelor ín privinta folpsirii desinentelor : a si y

Desinenza - a se întîlneste ínsá la marea m ajoritate a substantivelor, pe cínd desinenza -y este mult mai rara, folosindu-se cu precadere la substan­tívele de genul masculin, care denumesc substance lichide (K e á c y , c u ep ó n y ) ,

1 Vezi Cyvacna yKpaïHCbKa .úmepamypua Moea. Mopifio-wein, p . 8 6 .

FLEXIUNEA NOMINALA IN GRAIURILE UCRAINENE 147

fen om en e a le n atu rii (e 'im p y , cn 'izy , zpÓM y, doiuuy, o z n 'y , M opÓ3y) sau ser- v esc la denum irea m asei (ju é d y , cù p y ) fi a m aterialu lu i (n 'ic K y , tuóyicy, eócKy). In m od sigur se p o a te sp un e cà desinenza -y se in tiln e fte num ai la su b stan ­tív e le n eín su fle tite de gen u l m ascu lin . L a su b stan tíve le de gen u l neutru, acea stà d e s in e n t i nu a fo st Ìnregistratà.

P en tru o serie de su b sta n tiv e m ascu line este característica folosirea para­le la a d esin en felor -a, -y la g en itiv sin gu lar: ce -im a ,— ce im y , Maìààim — M a id m y.

§ 31. L a in stru m en ta l singular am n o ta t desinen^ele -obì, -i, -y, cea m ai ràsp in d ità fiin d -obì, ap àru tà ca rezu lta t al influen^ei cazulu i d ativ . D esi- n en te le - i si -y, care p rovin d in vech ile tem e in ò f i ü, se fo losesc paralel, farà a se p u tea sta b ili o regulà in aceastà p riv in tà : na cmoA'i— Ha cmoAÓb ì, Ha Oenm'i— Ha 6enmób ì, na cm euny — uà cmeun ó e i, na x p a jy — Ha xpajób ì.

in graiurile cerceta te , ex istà an u m ite lim ite p riv in d folosirea desinen^elor cazu lu i lo c a tiv in cadrul d iferitelor subclase. A stfe l, pentru su b stan tive ca ja zn 'á , m euA'à (v. § 26) la lo c a tiv singular apare n um ai desinenza -obì: Ha ja z n 'ó b’ì, na m euA'ÓBÌ, na n o p o c 'Ó B Ì, na a o u w b ì, na Kypuòb ì.

§ 32. La d a tiv singular, in graiurile stu d ia té , se observà tendinea de sim p lificare f i uniform izare a desinentelor. A stfe l, spre deosebire de lim ba literarà, in care va loarea de d a tiv este exp rim atà de d esin en tele -obì fi -y in graiurile ucrainene din D obrogea s-a gen eralizat desinenza -oei: cmoA’òbì, cm én oyB% pyiuHUKÓB Ì , z o yp'ixoB i, komu0 iu ó b ì, óàm'KOB Ì, 3'àm 'ob ì, ceuAÓb ì, padn ób ì, m h 'ó co b ì, M Ó p o B i, j a eh ’('nú. ímh'ob í f .a . O. ten d in tà asem ànàtoare se co n sta tà , de asem enea, in u nele graiuri ucrainene su d -vestice f i de step à 1.

S u b sta n tív e le m ascu lin e a càror tem a se term in à in consoanà palatali- za tà , fu ieràtoare sau -p, fo losesc la d a tiv -lo ca tiv singular (v. § 24 b, § 25 b, e), sub influenza su b stan tive lor cu tem a in con soan à n ep alata lizatà , d esinenza -obì (in lim b a literarà avem , in aceastà s i t u a le , varian ta -eBÌ: k o - h’ób'ì, y itu emeA'ÓB Ì, xpajón i, ò h 'ó b ì, M'ic'ay'o b ì, n iyn 'ob ì , xAÓnifob ì , uieó- P ’ìh 'ob ì, z ó c ' ifob ì, KOMapób ì, Kocapób ì.

§ 33. R ep artizarea su b stan tive lor de gen u l m ascu lin in su bclase la acest t ip de declinare d ep ind e, uneori, de caracterul con soan ei finale. A stfe l, su b ­s ta n tív e le term in ate in consoanà n ep ala ta liza tà au la n om in ativ — acu zativ plural d esin en za-H (cm o A Ú , tfiapm yxú, cm eu nú, b o a » ) , iar su b stan tíve le ter­m in ate in consoanà p ala ta liza tà , precum fi o p arte d in tre su b stan tíve le in -p au la aceste cazuri desinenza - i (K o c a p 'i, n 'iy n ' i , 3àiif\, K paji, ò oiuh 'ì, K A 'y n i, KOMUIU’Í).

§ 34. S u b sta n tív e le in sú fle n te (clasa A) au la a cu za tiv p lural desinenza - iy : uoy A y e r k 'iy , yne^m eA 'ìy , cm o A 'a p 'iy , dar 3 'a m i , n a .w M a p 'i.

U n ele su b sta n tiv e denum ind anim ale d om estice p àstreazà vech ea form à d e acu za tiv p lural, care coincide cu n om in ativu l (-h sau -i) : eoAÒ, eoyK», k ó h ' ì .

§ 35. L a u nele su b sta n tiv e m ascu line, la n om in ativ -acu za tiv plural, apare sporadic desinenza -a, care se exp lica , ev id en t, prin influenza graiurilor ru sefti : d o x m o p i, zoòk , a ' ìc à f.a .

1 F.T. 2 y lk o , Hapucu 3 ò ia .teK m oA ozi! yKpaincbKol m o su , ed. a ll-a , Kiev, 1966, p . 267 —268.

148 N. PAVLIUC, I. ROBCIUC

§ 36. Un numàr redus de substantive de genul masculin si neutra au la genitiv plural desinenza -ei: icòne‘■i, eocméì, ovéì, n/ieuwéì.

§ 37. Substantívele subclasei i au desinente omonimice la dativ-locativ singular (-obì) $i la nominativ-acuzativ singular $i plural (-a) (v. § 26).

Fata de limba literará, substantívele din aceastà subclasà au suferit modificàri importante in sistemul declinàrii. Astfel, la dativ-locativ eie au primit desinenza substantivelor din clasa A (6'iri, 6pam): jaen’ób i, meur iñ b ì , nopoc’ób ì, aouìób ì . La aceleasi cazuri, substantívele acestei subclase au pier- dut sufixul derivativ -aT-, care in limba literarà se pàstreazà

§ 38. La instrumental singular, substantívele din clasa B folosesc desi- nencele substantivelor din clasa A : jazriÓM, meuÀ’ÓM, nopoc'òm, aouióm, Kypuóm (v. §24a).

AL TREILEA T IP DE DECLINARE

§ 39. Din cel de-al treileà tip de declinare fac parte numai substantívele feminine cu desinenza zero la nominativ singular (námu’airi, xúmpoc'tri, cmáp'ic'm', cóe'ic'rri, cía', riin, epa/) si substantivul Mámu.

§ 40. ín ceea ce prívente desinenfele, acest tip de declinare este mult mai unitar decit primele doua. Tóate substantívele din aceastà categorie se incadreaza íntr-o singurá paradigma.

§ 41. Opozitiile cazuale pentru substantívele care fac parte din acest tip pot fi prezentate in urmàtoarea schema :

0 i i 0 ojy i

i iy aM i aMH ax

Din schema se observà cà acest tip de declinare se caracterizeazà printr-o bogatà omonimie a desinentelor. Astfel, nominativul $i acuzativul singular au desinenza zero, iar genitivul, dativul si locativul singular, precum si nominati- vul-acuzativul plural au desinenza -i.

§ 42. In comparatie cu limba literarà, o particularitate a graiurilor studiate o constituie folosirea desinentei -ojy la instrumentai singular ( «070jy, epùi’o* jy , nÓMriarrio\y, cmàpoc'rriojy, xumpoiuwoy jy , cÓA’oy jy , Kpotja’o]y) si a d e s in e n ti -iy la cazul genitiv plural (xùmpouiu’i f , cmàpocmiy, nàM riam ji, n ó r i iy ) . Desinenza -ojy a trecut la aceste substantive de la primul tip de declinare (pyKÓjy, eoAoeójy,)2. Desinenza de genitiv singular s-a contopit cu formele aceluiasi caz al substantivelor din cadrul celui de-al doilea tip de deeli - nare (am oriiy, eoriiy).

§ 43. In afara paradigmei celui de-al Ill-lea tip de declinare se plaseazà substantivul Atàmu, primind la cazurile oblice sufixul derivativ -ep- (in unele

1 Vezi Cyuacna yKpaincbKa AÌmepamypHa Moea. Moptfio.io ¿w, p. 118— 121.2 Un fenomen similar se consta ti fi in graiurile ucrainene din zona dunàreanà (A-M. Mukan,

yK pauH C K ue n p u d y n a ù C K u e eoeopbi, Kiev, 1961, p. 10; autoreferatul disertatici).

FLEXIUNEA NOMINALA ÍN GRAIURILE UCRAINENE 149

localitàti varianta fonetici -ip-), care se explica ca un relict al vechiului sistem de declinare a substantivelor cu tema in consoanà.

§ 44. Ca si in limba literarà, in graiurile cercetaté existà substantive care au numai numàrul singular sau- numai numàrul plural. Aceste substantive nu formeazà un tip de declinare aparte, ci aparfin la diferite clase (sau sub­clase) analízate de noi mai sus.

§ 45. Substantívele s in g u la r ia ta n tu m , ca .wyKà, m én a , anima, m euMHomà, se declina dupà modelul substantivelor eodá, pú6a fi aparfin aceleiafi clase (v. § 15); substantívele bock, Keac, Meò, non’i/i', KAeì fac parte din subclasa substantivelor cm en, xo d (v. § 25 d) ; substantívele m oaokó, néoo, conile“ — din subclasa substantivelor s'ìkhó, Mópe" (v. § 25 / , g ), iar substantivul h-poy din subclasa substantivelor uìh, zpa3' (v. § 41).

§ 46. Substantívele pluralia tantum, ca zanai tú, yjaju, ohkú, lumauù, au la plural desinente identice cu cele ale substantivelor ani a, nójac, aparfinind deci aceleiafi subclase (v. § 25 a). Aie intra, de asemenea, fi substantívele cánue , c'ÍHue , zpydu e , d'ím ue zycu c , Kypue , care la genitiv prezintà desinenza -eí (canéi, c'inéí, zp yd é ì, A’y d é í, d 'im él, z y c é l) , spre deosebire de substantí­vele precedente care au desinenza -iy (eazan'iy, ouK’iy, wmaiiiy).

Substantívele zpaoA'í, hóoku* ifi, noMÍiji, ka'ìuìh'ì, Kyn ip'i, se incadreazà, din punctul de vedere al paradigmei, in subclasa substantivelor den', M 'ic'atf (v. §25 b), iar substantívele eopóma, jácAa, dpoeà, in subclasa substantivelor eeucAÓ, paÒHÓ (v. § 25 / ) .

II. Adjectivul

T IPU R ILE DE DECLINARE

§ 47. in cele ce urmeazá, vom stabili tipurile de declinare ale adjectivelor pe baza opozitiilor formale de gen, numár, caz fi animat/non- animat.

§ 48. Potrivit cu opozitiile amintite, adjectivele din graiurile studiate se ìm part in trei tipuri de declinare.

P r i m u l t i p ' d e d e c l i n a r e cuprinde adjectivele masculine fi neutre la singular : zap'ánui, iuuepÓKuí, cAaóúí, cúh'uí, koaúuihuí, eue ch'ühúí, Mépmeui, xapóiuut; oopodámñ, oc'íh'h'H, k o jú u í1, moaóhh'í1; lúemi; m üaó, mo- Aodé, uiuepÓK'i (MÓpe).

A l d o i l e a t i p de d e c l i n a r e cuprinde adjectivele feminine la singular : moaoóó, xapóma, en' íaü, ne11 peona, cnaoá, iuue póna, za p ’áua, Maná, tune"poúma, xámu'a, púiCn'a, MjáxKaja, nAoxá, yynKá.

Al t r e i l e a t i p de d e c l i n a r e cuprinde tóate adjectivele la plural: dó(y)z'i, muepÓK,i, xúmp'i, cAaó’í, uyotc'í, MüAén'K'i, y mu’i, cúh'í, óúk'í, oeén'i, 6óc'i, óáóun'i, M0yA0yd'í, 30yAOvm’í, eeuAÚK'i, eépxn’i, 3'ímh'í, oc'íh'h'í,m o yc 'm ’í.

150 N. PAVLIUC, I. ROBCIUC

PRIM UL T IP D E DECLINARE

§ 4 9 . î n f u n c ^ ie d a c a t e g o r ia a n i m a t / n o n -a n i m a t , a d je c t iv e l e a p a r t i n î n d

p r i m u l u i t i p d e d e c l i n a r e se i m p a r t î n d o u a c la s e :

A. a d j e c t i v e m a s c u l in e n e în s u f le | i t e s i n e u t r e la c a r e a c u z a t i v u l c o i n c i d e

e u n o m i n a t i v u l :

Ì \ i ]/ n ï [ i ï , i ï , i]/

e [i]o r o OMy

e [i]h m [ì m ] O M y/ÌM

B. a d j e c t i v e m a s c u l in e în s u f le ^ i t e la c a r e a c u z a t i v u l c o in c id e e u g e n i t i v u l :

H l [ i l , i> , i] o r o O M y o r o h m [ì m ] O M y /ÌM

§ 5 0 . S i s t e m u l d e d e c l in a r e a l a d j e c t i v e l o r d i n c a d r u l c la s e i A e s t e c a r a c -

t e r i s t i c p e n t r u a d je c t iv e l e m a s c u l in e n e in s u f le f i t e f i p e n t r u t o a t e a d je c t iv e l e

d e g e n u l n e u t r u : 3 u jié n u l, M a n é tC m iì, p Ó M H u ì, d ó f y j z u l , if io p o c m ó e u ì ( m u n ) ,

u m e p ó à m u ì, O K p Ó M u l, M ù iu a n itì, M c à Ó A 'm u ì, k o 3Ùh u ì , iu u ep Ó K u i, co A Ó m K U Ì, e u iu - n é e u ì, A Ìm u il , K y M y H d A C K 'ii < r o m . c o m u n a l s u i . c k ( H ) , c a z ó ò iC iu m iì , d e “ -

p e u y ja H ù i ; K y p a u 'i1 , d ó ( y ) z i i ; m ic in i ; .wasié, d ó ( y ) z ' i f l i t , d o e z e ), xuuep Ó K 'i ( l i t . m u p o K e ), c m a p é .

§ 5 1 . S i s t e m u l d e d e c l in a r e a l a d j e c t i v e l o r d i n c a d r u l c la s e i B e s te p r o p r i u

a d j e c t i v e l o r m a s c u l in e in s u f le t i t e , c a u m a c A u e u ì, a u c u ì , h u c k o z a Ó3u ì , k ó c u ì , c A a d ù i, x u m p u i, M é p m e u ì, K y p n ó c u i, m o a o ò ù ì , ó o jd 3 K Ù Ì, ó d A d K y u u ì, c m d p u i, C K y n u ì,

m o y c m u ì, ó d z a m u i, c u a h u ì , x p u u m è m l ; A o S à m il, ó o p o à à m ii, D tc à ó m il; ó a z à m i.

§ 5 2 . C e r c e t i n d s t r u c t u r a d e s in e n | e lo r a d je c t iv a l e , se c o n s t a t a c à a c e a s ta

d i f e r à , la u n e le c a z u r i , f a t a d e c e a e x is t e n t à i n l i m b a u c r a i n e a n à l i t e r a r à . A s t f e l ,

d e s in e n z a -hì, p r o p r i e a d j e c t i v e l o r m a s c u l in e d e l a c e le d o u à c la s e (A f i B), se r e a l i z e a z à la n o m i n a t i v f i a c u z a t i v , i n d e o s e b i i n p o z i^ ie n e a c c e n t u a t à ,

c a -il, - ¡* , -1, i a r d e s i n e n z a -e, c a r a c t e r i s t i c à a d j e c t i v e l o r d e g e n u l n e u t r u , se r e a l i z e a z à c a -i ( v . § 5 0 , 5 1 ) .

§ 5 3 . P e n t r u v a lo a r e a d e i n s t r u m e n t a i a d je c t iv e l e p r i m u l u i t i p d e d e c l i ­

n a r e fo lo s e s c d e s in e n t e le -h m f i - ¡m . T r e b u i e s u b l i n i a t f a p t u l c à i n g r a i u r i l e

c e r c e t a t e se c o n s t a t à p r e z e n t a d e s in e n t e i - ìm f i la u n e le a d je c t iv e , a p a r t i n ì n d

la t i p u l d e d e c l i n a r e m u i a t à d i n l i m b a l i t e r a r à : iu u ep ó k ’ ì m , 3Ò opó e’ÌM , c ù h ’ ì m , e e u ’ ip i i 'iM , p ó h ’h ’ ì m , K p y rm 'ÌM .

AL DOILEA T IP DE DECLINARE

§ 5 4 . L a c e l d e -a l d o ile a t i p d e d e c l in a r e a p a r t i n a d je c t iv e l e f e m i n i n e ,

c a n yM cà , 3 0 A 0 m à , m o a o ò ó , ZAUe 6 ó K d , x o A Ó d n a , a ' irriti'a , c u u ’d , M c ù m n 'a , e é p x n ’ a , o c ' i m a , c ù e a , p à n ’n ’a , x a m tC à , x a p ó u ia , M jà x K a jd , n A o x à , 3 ’ ÌM H a, y y m à .

§ 5 5 . I n g r a i u r i l e c e r c e t a t e , a d je c t iv e l e f e m i n i n e c u n o s c n u m a i c i n c i

f o r m e c a z u a le , c a u r m a r e a f a p t u l u i c à d a t i v u l f i l o c a t i v u l a u a c e e a f i d e s i -

FLEXIUNEA NOMINALA ÎN GRAIURILE UCRAINENE 151

nen^á. Sistemili de opozitii cazuale la acest tip de declinare aratà deci, astfel :

a ojy i y ojy i

§ 56. Aceleaçi forme cazuale sînt caracteristice çi pentru limba literarà x, dar structura fonematica a unor desinente nu este aceeaçi. Astfel, cazurile dativ-locativ au desinenza -i ( u yo tc ' i , 3 0 yA 0 y m ' i , M o y A o yd ’i , z a u c 6 ó k ' ì) fa|à de -iï din limba literarà ( n y x c iH , 3 0 A 0 m m , m o a o ô ¡h, z a u ô o k îü ) .

Sunetul ï a disparut, probabil, absorbit de i precedent12. Fórmele cu desinenza -i au fost, desigur, precedate de faza intermediará, cu ï slàbit, ca in cazul desinen ti de nominativ a adjectivelor apartinínd primului tip de flexiune (v. § 49—52)

§ 57. Adjectivele de tipul M jáxm ja de la cazurile nominativ-acuza- tiv, íntilnite ín graiurile ucrainene din Dobrogea, nu reprezintâ, dupa párerea noastrà, forme arhaice (necontrase), ci sînt rezultatul contactului direct cu graiurile lipoveneçti.

§ 58. La cazul dativ, aláturi de desinenza -i, apare uneori çi desinenza -oï. Ca si forma de nominativ-acuzativ, discutatà mai sus (v. § 57), prezenfa desinentei -o í se explica ca urmare a in flu en ti graiurilor lipovneçti vecine. Ea apare într-un numâr redus de cuvinte, care în graiurile cercetate, au o structura fonematica identica cu aceea a cuvintelor corespunzàtoare din graiu- rile lipovenesti : M o y A o d à ï ( d ' i ÿ K e ) .

AL TREILEA T IP D E DECLINARE

§ 59. în functie de categoria animat/non-animat, adjectivele la plural se organizeazâ în doua clase (A si B), prezentînd urmàtoarele sisteme ale opo- zi|iilor cazuale :

•i ix h m [ím] i HMH [ÍMH] ix

i ix h m [ím] ix hm h[ím h] ix

§ 60. Sistemul de flexiune a adjectivelor reprezentat în schema A este- caracteristic pentru adjectivele neînsu'flefite (suAén'i, MaAéu'K’i, pôMn'i, dô(ÿ)z'i, mu pÓK'i, coAÔmK'i, deupeu ÿjau'i, KyMynáiACK i, cazôdniuiii i, micmi), iar cel dat în schema B se refera la adjectivele insúflente (uinacAÚe'i, a ú c ’í , k ó c ' í , c a ü ó ' í , xúm p'i, M 0 y A 0 yd ' í , CKyn'i, cmap'í, c ú a h ’í , xpueuméH.'i, óopodám'i, Aoóám'i, óozám 'i).

1 Vezi Cyuacna yKpaiH CbKa A ¡ m e p a m y p n a Moea. M o p íf io A o z in , p . 224 — 227.2 Referitor la aceastá chestiune vezi I. P átru t, Fonetica graiului huful din Valea Sucevei,.

B ucuresti, 1957, p. 18—19.

152 N. PAVLIUC, I. ROBCIUC

§ 61. ín declinarea adjectivelor la plural, desinentele prezintà, fata de -situala din limba literarà, unele particularitàti. Astfel, la genitiv-locativ, ca §i in unele graiuri convergente \ inrudite din punct de vedere genetic cu cele studiate de noi, apare in mod regulat,, numai desinenta, -ix (cmap’ix, McuiéHK’ix, uyMc'ix, eépxHix, Mépmeix, MOvAoyà'ix, páii'n'ix, cue’ix, dóyz’ix, 6ó6uhìx, 30yA 0ym ' i x , característica in limba literarà doar pentra adjectivele cu tem a in consoanà muiatà. Prezen^a desinenetei - i x si la adjectivele cu tem a in consoana dura se explica, probabil, prin analogie cu desinenza core- spunzàtoare de la adjectivele cu tema in consoana muiatà.

§ 62. Unele deosebiri fa^à de limba literarà se constatà, de asemenea, la cazurile dativ fi instrumental. In cursul anchetelor, efectúate de noi, am notat la fórmele de genitiv ale adjectivelor cu tema in consoanà durà, alàturi de dosinentà-HM fi varianta -ìm (vyxc'im, dó(y)z'ÌM, óàóim'm, 30yAoym 'ìv , m ù x ' m , K o p o m K 'm , d ó ó p 'm ) care, ca si in cazul formelor de genitiv-locativ, a apàrut, probabil, prin analogie cu desinenta corespunzàtoare de la adjec­tivele cu tema in consoana muiatà. Mentionàm cà in unele graiuri (Caraor- man) „trecerea“ desinen^er -hm la -¡m afecteazà toate adjectivele cu tema in consoana durà.

Extinderea desinentei de la adjectivele cu tema in consoanà muiatà la cele cu tema in consoanà durà se constatà fi la unele forme de instrumental : dó(p)z'imh, 6ó6uh'ìmh.

§ 63. Din materialul prezentat se pot desprinde unele constatàri. Defi s-au dezvoltat in conditii specifice (izolarea de masivul lingvistic ucrainean de bazà, conditii de bilingvism), graiurile ucrainene din Dobrogea au pàstrat in tact sistemul de flexiune a substantivelor fi a adjectivelor, care n-a suferit influenza altor limbi. Influenza stràinà, indeosebi cea romàneascà, s-aexer- c ita t numai in domeniul lexicului. Cuvintele imprum utate primesc desinentele cazuale, caracteristice sistemului de flexiune al graiurilor ucrainene cercetate. Astfel, cuvinte de origine romàneascà ca ópmdTà, MaMüAúga, gpána, pàp'iifa, 6amÓ3d, KAÓKd se declinà ca fi substantivele primului tip de declinare, clasa A (pú6d, pyxá), iar adjectivul xyMynáAcv'i (<rom. comunal), de exemplu, prim efte de asemenea desinentele primului tip de declinare a adjectivelor, clasa À (v. § 49—50).

In concluzie, particularitàtile graiurilor relevate de noi in articolul de fatà completeazà tabloul generai al graiurilor de stepà, privind sistemul flexiunii substantivelor fi adjectivelor.

3A M E H A H H H O E M M E H H O M «DJIEKCMH H E K O T O P b lX Y K P A M H C K H X E 0 B 0 P 0 8 A O EPY A >K M

(P e3WMe)

yKpaMHCKHe roBopw f lo 6pya)KH bxo¿wt b rpyn ny CTenHbix roBopoB, mx hocmtcjih nocenHjiHCb 3aecb b K onue X V II I Beica.

B a a n h o ìi pa6oTe npe/icraisiiena H M em aa (J)jickchh (hm chh cymeCTBHTC/ibHoro h npH nara- TejibH oro) yKpaHHCKHx roBopoB ito S p y a * » . CymeerBHTenbHbie h npHaaraTCjibHbie rp y n iw p y - lOTCH n o THnaM ckíiohchhji c yneTOM napaflH m aTiiH ecK oro KpHTepua. TaKHM 06pa30M cymecTBH- reJibHbie xpex poaoB pacnpeae.'iHhOTCsi n o TpeM THnaM ckjiohchhh, KOTopwe He coB naaaioT c

1 Vezi A.M. Mukan, yKpauHCKue npudyHdùcKue oeopbi, P- 11; V.P. Drozdovskyj, yxpauHCKue lo eo p u BeccapaòcKozo npuMopbn, p . 17.

FLEXIUNEA NOMINALÀ IN GRAIURILE UCRAINENE 153

h x rp y rti iH p o B K o ii n o p o a a M . T a ie , n e p B b if t TH n CKjumeHHH c o a e p w H T 6 o j ib n iy io MacTb h m ê h cym ccT B H T en b H b ix * e n c 'K o r o p o s a h p u a cymecTBM TCjTbHbix My>KCKoro h o ô u i e r o p o z ia ( c .io yû o d a , M y e Ù Jia ; r u a y u 'a , c x p i i i i a ; cd.jtca, d y u id , l y i u n a ; p u ’ ô a jvc a ; c y c ' i d a ) , a B r o p o e C K jio n e n n e BKJHonaeT H M eHa cy m ecT B M T ejib tib ie M yaccico ro h c p e a n c r o p o s a (x o à , M e d , K o M iip ; j a n s i i t i , k o m ù i u ; 6 a m 'K Ô ; p a d u ô , M O p e u, m a n i a ) . T p e T H ii TH n c o i te p a c ir r M M etia cyw ecT B H T ejib H w e a œ n c K o ro p o a a c

ny jieB b iM oKOHM aimeM ( h ' î u , n a M n 'im ', c m a p 'ic m 'i , c o e i c 'n i ) .Kaacubift t h h CKJioHeHHa h m c h cymecTBHTem>Hbix, b c b o io OMepeflb, pareilsieTC« Ha KJiaccbi

h rio /iK jia ccb i.M.vieHa n p u jia r a T e jib H b ie rp y n n iip y io T C ii n o T peM TH naM c k ito h c h m îi. r ie p B b iü T H n c o a e p * H T

a a a n o A K Jia c c a : H M eH a n p H iia ra T e jib H b ie M yïKCKoro h c p e j u i e r o p o f la , H eo ay m eB jieH H b ie , h n p n - jra ra x e j ib H b ie My>KCKoro p o n a , o flyn ieB JieH H H e, b eflHHCTBeHHOM HMcjie (eeAÙKui, pàMuui, Aimnii à ô ( ÿ ) z i , HÛcmi; Majté, tuuepôK'i, cmapé; aûcuI, kôcuï, Aoôdmiï, ôaeam i). B r o p o f t TH n c k j io - iicH itîi coiiepvK H T jiH iu b r ip H iia r a x e jrbH bie * e n C K o ro p o ; i a eAHHCTBeHHoro H H cna (eeAÙKa, moÿcmà, ly jiyôâ; .-l’im i ia , ciiea, 3'î m h ü ■ B o MHOJKecTBeHHOM MHcjie — T p e r a i t TH n C K Jio n en n a — b c c n p n - j ia ra T e jib H b ie paen p eA eJia io T C H n o flByM n o /iK jia c c a M ; H e o ay m eB J ien H b ie h ox iyu ieB .ieH iib ie ( ae.tix'i, tmuiitée’i, syAyô'i; Kôc'i, CKyn'i cùah’î, ôoedm 'i).

n p o aH a iiH a H p o B a H H b lH b pa6oTe MaTepnaji CBiixieTenbCTByeT, m to CHCTeMa h m c h h o îI (JmeKCHH (HMeH cyxaecT B H T ejibH bix h npwjiaraTejibHwx) b yKpannCKHx roBopax Ao6pya>KH HMeeT, nOMHMO OÔIHHX C JIHTepaTypHblM S3MKOM HCpT, H HeKOTOpbie O Co6enH 0CTH . ri03T0My M bl CHH- raeM, m to b ;ianH0M cjiynae m o > k c t h j i t h penb o coôcTBenHofi chctcmc c k j io h c h h h h m c h c y iu e c iB H - T e jibH b ix h n p n jia r a T e jib H b ix b 3 t h x r o B o p a x . X o t h yKpaHHCKHe r o B o p w flo ô p y flîK H p a3B H B ajincb B CneUH(j)HHeCKHX yCJTOBHHX (H30JW UHH OT OCHOBHOrO yKpaHHCKOrO H3bIKOBOrO MaCCHBa, ÔHJlHHr- BH3Ma), OHH COXpaHHJlH HenpHKOCHOBCHHOH CHCTeMy HMeilHOÜ {¡UieKCHH, KOTOpaH He HCnblTana B03ACHCTBHH CO CTOpOHbl /ipyTMX H3bIKOB.

OBSERVATIONS CONCERNANT LA FLEXION NOMINALE DANS CERTAINS PARLERS UKRAINIENS DE LA DOBROUDJA

(Résumé)

Les parlers uk ra in iens de la D obroudja ap p artien n en t au groupe des parlers de steppe, d o n t les su je ts p a rlan ts so n t é tab lis dans la région depuis la fin du X V III-e siècle.

L ’a u te u r du p résen t trav a il s 'occupe de la flexion nom inale (nom e t ad jectif) des par- ers ukra in iens de la D obroudja. Les nom s e t les ad jectifs en so n t groupés p a r types de déclinaisons, en p a r ta n t du c ritère p arad igm atique . De la sorte , les nom s — to u t en appar­te n a n t aux tro is genres — so n t groupés en tro is ty p es de déclinaisons qu i ne correspondent tou tefo is pas à la classification pa r genres. A insi, le p rem ier ty p e de déclinaison com prend la m ajorité des nom s fém inins e t quelques nom s m asculins e t épicènes (cAoy6odd, MyeÛAa, nAàÿn'a, cKpùiia; cdMca, dyiud, zÿiuna; pue6aAKa; cyc'ida), tan d is que le deuxièm e ty p e com prend les nom s du genre m asculin e t neu tre (xoà, Med, KOMâp; jauM 'in', komûiu; Oam'KÔ; paduô, MÔpeu , nAâm'a)- E nfin , le tro isièm e type de déclinaison com prend des nom s fém inins avec la désinence zéro (n 'in , nâMn'im', cm âp'icm ', côs'ic 'm ') .

Chaque ty p e de déclinaison des nom s se p a rtag e en classes e t celles-ci, à leu r tour, en sous-classes.

Les ad jectifs se groupent en tro i ty p es de déclinaison. Le p rem ier ty p e se compose de deux sous-classes: celle des ad jectifs m asculins non an im és e t n eu tre s e t celle des adjectifs m asculins anim és au singu lier (eeAÙKui, pÔMnuï, A im nii d ô (ÿ )e iï, uuemi; MaAé, iuuepÔK'i, cmapé; aücuï, kôcuï, Aoôdmiï, ôazam i) ■ Le deuxièm e typa com prend seulem ent des adjectifs fém inins au singu lier (eeAÜKa, m oÿcm à, ey.iyCiâ; A’im iia , cùea, ’l'iMiia) ■ Au pluriel, troisièm e ty p e , to u s les ad jectifs so n t groupés en deux sous-classes: non anim és e t an im és (eeAÜK'i, euuutée'i, eyAyô'i; kôc'î , CKyn'i, ciîah' î , ôoeâm’i) .

Il résu lte des m até riau x analysés que le systèm e de la flexion nom inale (des nom s e t des adjectifs) dans les parlers uk rain iens de la D obroudja présente quelques particu la rité s , non­o b s ta n t certa in s tra i ts com m uns avec la langue lit té ra ire : Aussi, l 'au te u r e st-il d ’avis que l ’on p eu t so u ten ir l ’existence, au se in de ces parlers, d ’un systèm e propre de déclinaison des nom s e t des ad jectifs . B ien qu ’ils se so ien t développés dans des conditions spécifiques (l’isolem ent du m assif lin g u istique uk rain ien de base, en m êm e tem ps que l ’existence des conditions de bilinguism e), les parlers uk rain iens de la D obroudja on t conservé in ta c t le systèm e de la fle­x ion nom inale, pure des influences d 'a u tre s langues.