Vlad Țepeș

Pentru alte sensuri, vedeți Vlad Țepeș (dezambiguizare).

Vlad Țepeș (n. noiembrie/decembrie 1431 - d.decembrie 1476), denumit și Vlad Drăculea (sauDracula, de către străini), a domnit în Țara Româneascăîn anii 1448, 1456-1462 și 1476.[1]

1 Familia. Considerații generale

S-a născut în cetatea Sighișoara din Voievodatul Transil-vaniei, fiind fiul lui Vlad Dracul și al unei nobile transil-vănene.A fost căsătorit de trei ori: întâi cu o nobilă din Transil-vania - Cnaejna Bathory, apoi cu Jusztina Szilagyi și apoicu Ilona Nelipic[1], verișoară a lui Matei Corvin.A avut cinci copii, patru băieți și o fată: Radu și Vlad dinprima căsătorie, Mihail și Mihnea cel Rău din a doua șiZaleska din a treia căsătorie.[1]

În timpul domniei sale, Țara Românească și-a obținuttemporar independența față de Imperiul Otoman. VladȚepeș a devenit vestit prin severitate și pentru că obișnu-ia să își tragă inamicii în țeapă. Din cauza conflictelor cunegustorii brașoveni, aceștia l-au caracterizat, propagan-distic, ca pe un principe cu metode de o cruzime demo-nică.În 1453, resturile Imperiului Bizantin sunt cuceri-te de otomani, care obțineau astfel controlul asupraConstantinopolului (actualul Istanbul) și amenințau Eu-ropa. Imperiul Otoman ajunge să stăpânească mare par-te din Balcani (teritoriile statelor actuale Serbia, parțialUngaria, parțial România, Bulgaria, Albania și Grecia),extinderea spre occident oprindu-se la porțile Vienei, alcărei asediu eșuează. În acest context istoric, Vlad Țepeșa luptat pentru a-și apăra domnia și țara, folosind împo-triva inamicilor metodele de disuasiune specifice epocii,din care făceau parte și execuțiile și supliciile cu caracterexemplar și de intimidare.

2 Originea supranumelui „Dracul”și a poreclei „Țepeș“

Tatăl său, Vlad Dracul, fusese primit în Ordinul Dragonu-lui. Ordinul - care poate fi comparat cu cel al CavalerilordeMalta sau cu cel al Cavalerilor Teutoni - era o societatemilitaro-religioasă, ale cărei baze fuseseră puse în 1387

de Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei (mai târziuîmpărat al Sfântului Imperiu Roman) și de cea de-a douasoție a sa, Barbara Cillei.

Simbolul Ordinului Dragonului

Simbolul Ordinului era un dragon, iar scopul era apărareacreștinismului și cruciada contra turcilor otomani. Dato-rită apartenenței sale la Ordinul Dragonului, tatăl lui VladȚepeș era supranumit Dracul. La rândul său, Vlad va fiînnobilat în numărul membrilor Ordinului Dragonului în1431 la Nürnberg de către Sigismund de Luxemburg. Lascurt timp însă, în 1436, numele lui va fi șters de pe lis-ta cavalerilor deoarece în anul 1432, la numai un an dela înnobilare, contrar statutului creștin al Ordinului careavea ca scop protejarea creștinătății de păgâni, în spețăde amenințarea otomană, Vlad al II-lea Dracul i-a con-dus personal pe turcii care au asediat și incendiat CetateaSeverinului, fiind uciși toți cavalerii teutoni din cetate,care luptau împotriva pericolului otoman. Tot în 1432în fruntea acelorași turci, folosindu-se prin viclenie de ti-tlul de cavaler al Ordinului, Vlad al II-lea Dracul ordonădeschiderea porților Cetății Caransebeșului care, ascul-tând porunca, va fi incendiată și jefuită de aceiași turciconduși de Vlad al II-lea Dracul, jaf și pustiire care se vaîntinde în întregul sud al Transilvaniei, turcii retrăgându-se cu prăzi și robi nenumărați la sud de Dunăre.Porecla Țepeș i s-a atribuit de pe urma execuțiilor frec-vente prin tragere în țeapă pe care le ordona. Chiar turciiîl denumeau Kazıklı Bey, (Prințul Țepeș). Acest nume afost menționat pentru prima oară într-o cronică valahă din1550 și s-a păstrat în istoria românilor.

1

2 3 DOMN AL ȚĂRII ROMÂNEȘTI

Desen înfățișând Simbolul Ordinului Dragonului

3 Domn al Țării Românești

3.1 Începutul domniei

În iarna anului 1436, Vlad Dracul a devenit domn al ȚăriiRomânești și s-a stabilit la Curtea domnească din Târgo-viște. Vlad Drăculea și-a urmat tatăl și a trăit acolo șaseani. În 1442, din motive politice, el și fratele său maitânăr, Radu cel Frumos, au fost ceruți ca ostatici de că-tre sultanul Murad al II-lea; Vlad al III-lea a fost ostaticpână în 1448, iar fratele său până în 1462. Această peri-oadă de captivitate a jucat un rol important în formareași ascensiunea la putere a lui Vlad. Turcii l-au eliberat,în 1447, după moartea tatălui său - asasinat la comandalui Vladislav al II-lea, rival la tronul Țării Românești. Totatunci, Vlad a aflat și de moartea fratelui său mai mare,Mircea, torturat și îngropat de viu de boierii din Târgo-viște.La vârsta de 17 ani, susținut de un corp de cavalerie tur-cească și de un contingent de trupe împrumutate lui depașa Mustafa Hassan, Vlad Drăculea a luat pentru primadată domnia Țării Românești. Dar, două luni mai târziu,a fost înfrânt de Vladislav al II-lea, care și-a recăpătat tro-nul. Pentru a-și asigura a doua și cea mai lungă domnie,Vlad al III-lea a trebuit să aștepte până în 20 august 1456,

Gravură

când a reușit să-și ucidă dușmanul de moarte.Primul act important de răzbunare a fost indreptat împo-triva boierilor din Târgoviște, vinovați de moartea tatăluiși a fratelui său. În duminica de Paști a anului 1459, el aarestat toate familiile de boieri care participaseră la pe-trecerea princiară. Cei mai bătrâni au fost trași în țeapă,iar ceilalți au fost forțați să străbată pe jos drumul de o su-tă de kilometri din capitală până la Poenari, unde au fostpuși să construiască o fortăreață pe ruinele unui avanpostvechi cu vedere la râul Argeș.Vlad Țepeș a ajuns curând faimos din cauza metodelorsale brutale de pedepsire. Conform detractorilor sași dinTransilvania, el ordona deseori ca osândiții să fie jupu-iți de piele, fierți, decapitați, orbiți, strangulați, spânzu-rați, arși, fripți, ciopârțiți, bătuți în cuie, îngropați de viietc. De asemenea, punea să li se taie victimelor nasul,urechile, organele genitale și limba. Însă supliciul favoritera trasul în țeapă, de la care provine porecla Țepeș, celcare trage în țeapă. Această formă de execuție a folosit-oîn anii 1457, 1459 și 1460 contra negustorilor transilvă-neni care nu respectaseră legile sale comerciale. Incur-siunile pe care le făcea împotriva sașilor din Transilvaniaerau în același timp și acte de protecționism menite săpromoveze activitățile comerciale din Țara Românească.

3.2 Conflictul cu Imperiul Otoman 3

În plus, în acea perioadă era ceva obișnuit ca pretendențiila tronul Țării Românești să găsească sprijin în Transil-vania, unde așteptau momentul potrivit pentru a acționa.

Theodor Aman - Vlad Țepeș și solii turci

3.2 Conflictul cu Imperiul Otoman

În 1459 Țepeș refuză să mai plătească tribut turcilor(10.000 galbeni anual). Se pare că această răzvrătire s-adatorat existenței unui proiect de cruciadă impotriva oto-manilor, cruciadă susținută de Papă și în care regele Un-gariei, Matia Corvin, ar fi urmat să joace rolul principal(acesta chiar primește de la Papă suma de 40.000 galbeni,suficientă pentru a echipa 12.000 de oameni și 10 nave derăzboi).În acest context politic, Vlad Țepeș încheie o alianță cuMatei Corvin, probabil la începutul lui 1460, pe care oto-manii ar fi vrut să o împiedice. Mai mult, aceștia vor în-cerca prin intermediul lui Hamza pașa, beiul de Nicopole,și al diacului sultanului, Catavolinos, să-l prindă pe Vladprin vicleșug, fără succes însă. Odată dejucate planuri-le otomanilor și pedepsiți cei doi (au fost trași în țeapăîmpreună cu toți soldații turci care-i însoțeau), Vlad Țe-peș organizează o campanie surpriză la sud de Dunăre îniarna 1461-1462.O întinsă regiune, de la Oblucița la Novoe Selo și de lavărsarea Dunării în Marea Neagră până la Rahova, a fostdevastată. Mai mult, cetatea Nicopole fiind ocupată prinvicleșug, peste 20.000 de turci au pierit sub armele va-lahilor, numărul celor uciși fiind indicat de însuși VladȚepeș într-o scrisoare adresată lui Matei Corvin. Tot înaceastă scrisoare, expediată din Giurgiu la 11 februarie1462, Vlad îi solicita în mod insistent sprijin regelui un-gar. Deși l-a asigurat la 4 martie 1462 că îi va veni înajutor, Matei Corvin a părăsit Buda abia la sfârșitul luiaugust, când campania otomană era deja încheiată.În ceea ce-l privește pe Mahomed al II-lea, acesta, sur-prins de sfidarea lui Țepeș, îi va pregăti un răspuns pemăsură. În primăvara lui 1462, sultanul, în fruntea uneiarmate uriașe, circa 100-120.000 de oameni (a doua camărime după aceea care cucerise Constantinopolul) plus

175 de nave de război al căror scop era acela de a cuceriChilia, se va îndrepta spre Dunăre. Efectivele domnuluivalah nu depășeau, după estimările cele mai generoase,30.000 de oșteni. Deși Vlad încearcă să-i oprească peturci la Dunăre, în dreptul cetății Turnu, aceștia, la adă-postul nopții, reușesc să treacă fluviul îndreptându-se di-rect spre Târgoviște (4 iunie 1462).În aceste condiții Țepeș va aplica tactica hărțuirii: pustii-rea pământului - mai ales drumul spre Târgoviște -, otră-virea fântânilor, atacarea detașamentelor turcești plecatedupă hrană. În această atmosferă apasătoare în care oști-le turcești, flămânde și înfricoșate, înaintau prin țara pus-tiită, a avut loc marea lovitură a lui Vlad Țepeș, ataculde noapte din 16-17 iunie 1462, menit să demoralizezeși mai mult oastea otomană, atac despre care pomenesctoate izvoarele relative la campania din 1462. Ținta ata-cului a fost însuși sultanul, însă acesta a scăpat, cortul săufiind confundat cu al unui vizir. Totuși efectul psihological atacului a fost important. Mulți turci au fost uciși, iarsultanul, conform relatărilor, “a părăsit în ascuns tabăraîn chip rușinos"; văzând “marea pierdere suferită de aisăi” a dat ordin de retragere. În apropierea Târgovișteiîl aștepta un spectacol care a băgat groaza în oștile sale:o pădure de țepi în care atârnau o mulțime de turci ucișiîn înainte sau în timpul bătăliei; în fața acestei priveliștiturcii “s-au înspăimântat foarte tare”, iar sultanul a recu-noscut că “nu poate să ia țara unui bărbat care face lucruriașa de mari” și care “ar fi vrednic de mai mult”.Cu excepția cronicilor turcești, toate celelalte izvoaremărturisesc înfrângerea sultanului, care a fost silit “să seîntoarcă în fugă spre Dunăre cumari pierderi printre ai săiși cu rușinea de a fi dat dosul”. Oastea turcă s-a îndreptatspre Dunăre, așa de repede încât la 11 iulie 1462 sultanulajunsese la Adrianopol. Conform cronicarului bizantinChalcocondil, sultanul l-a lăsat la plecare, la Târgoviște,ca domn pe fratele lui Țepeș, Radu cel Frumos, în ideeaca acesta să atragă de partea sa pe toți cei ce i se împotri-veau lui Țepeș. Pașa de Nicopole urma să asigure sprijinarmat lui Radu.Perioada care a urmat a fost foarte tulbure pentru istoriaȚării Românești, cei doi frați căutând fiecare să-și întă-rească forțele pentru a-și elimina adversarul. Spre deose-bire de Vlad Țepeș care dorea continuarea luptei antioto-mane, Radu cel Frumos oferea boierilor pacea și prieteniacu sultanul. Aceștia trec până la urmă de partea lui. Înaceste condiții, părăsit de cea mai mare parte a boierilor,dar având încă o oaste destul de numeroasă cu care se pa-re că în jurul datei de 8 septembrie ar fi dobândit chiar oultimă victorie asupra adversarilor săi, în octombrie 1462Țepeș trece în Transilvania pentru a se întâlni cu aliatulsău Matei Corvin.Cum acesta nu venise nici pregătit, nici prea hotărât deluptă, a decis destul de repede să-și schimbe planul ini-țial, recunoscând situația existentă în Țara Româneascăși renunțând să-l sprijine pe Tepeș. Mai mult, la deciziaregelui ar fi contribuit și o presupusă scrisoare a lui Vlad

4 4 DRACULA

către sultan în care domnul muntean ar fi cerut iertare și,mai mult decât atât, s-ar fi obligat să-l ajute împotrivaoștilor maghiare. Drept urmare, în noiembrie 1462 VladȚepeș, în loc să primească ajutorul aliatului său, este ares-tat sub acuzația de trădare și încarcerat la Vișegrad vremede 12 ani. După Vișegrad, e silit să locuiască aproape 2ani la Buda, cu domiciliu forțat. Va fi eliberat în 1475,la cererea lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, în con-textul presiunilor turcești tot mai mari asupra teritoriilorde la nord de Dunăre.

3.3 Ultima domnie, sfârșitul vieții și loculmormântului

Conform legendei, atunci a fost momentul în care soțialui Vlad, pentru a scăpa de temnița turcească, s-a sinu-cis aruncându-se de pe o creastă înaltă. Vlad a reușitsă scape asediului fortăreței sale, folosind un pasaj secretprin munte. Ajutat de câțiva țărani din satul Arefu, a re-ușit să ajungă în Transilvania, unde s-a întâlnit cu regeleUngariei, Matei Corvin. Însă, Matei l-a arestat și l-a în-temnițat în capitala Ungariei, Visegrad.Motivul arestului poate fi discutat, pentru că dupa uniiistorici faptul ca a fost direct dus la Budapesta este puspe seama necesității lui Vlad de a fi protejat de sașii ca-re voiau să îl omoare. Vlad a fost recunoscut ca prinț alValahiei pentru a treia oară în 1475, însă s-a bucurat de operioadă foarte scurtă de domnie. A fost asasinat la sfâr-șitul lunii decembrie 1476. Corpul său a fost decapitat șicapul trimis sultanului, care l-a așezat într-o țeapă, ca do-vadă a triumfului asupra lui Vlad Țepeș. S-a emis ipotezaca „Drăculea“ ar fi fost îngropat la Mănăstirea Snagov, peo insulă din apropierea Bucureștilor. Examinările recenteau arătat că „mormântul“ lui Țepeș de la mănăstire conți-ne doar câteva oase de cal datate din neolitic și nu rămă-șițele adevărate ale domnului valah. După opinia reputa-tului istoric Constantin Rezachevici, mormântul acestuiaar fi pe locul mănăstirii Comana, ctitoria voievodului.[3]

4 Dracula

Cartea lui Bram Stoker, Dracula, nu se bazează în moddirect pe domnia lui Vlad Drăculea, ci este o ficțiune ce sepetrece în Transilvania și Anglia secolului XIX. De pe ur-ma succesului romanului, Transilvania este asociată per-sonajului fictiv Dracula.Scriitorul irlandez Bram Stoker putea ușor consulta laRoyal Library din Londra câteva din acele gravuri să-sești din secolul XV, ce se găseau și în colecțiile de laBritish Museum, în care Vlad Țepeș este descris ca unmonstru, un vampir ce bea sânge de om și un mare ama-tor de cruzimi. A avut probabil acces și la cartea Historyof Moldavia and Wallachia a lui Johann Christian Engel,care îl descrie pe Vlad Țepeș ca un tiran sângeros, ceeace i-a dat probabil ideea să ia prințul Valahiei ca model

Cripto-portret. O pictură germană din goticul târziu, în care Vladeste reprezentat în ipostaza defăimătoare a lui Pilat din Pontascultându-l pe Iisus Hristos. Pictor vienez (Meister der Tafelnvon Velenje), cca. 1462–1465, tempera pe lemn. Actualmenteîn Narodna galerja din Ljubljana.[4]

pentru personajul său fictiv, Dracula. Unii istorici au pro-pus ideea că Stoker ar fi avut o relație de amiciție cu unprofesor maghiar de la Universitatea din Budapesta, Ar-minius Vambery (Hermann Vamberger), și este posibilca acesta să îi fi dat informații despre Vlad Țepeș. Maimult, faptul că Dr. Abraham Van Helsing îl menționeazăpe prietenul său Arminius în romanul din 1897 ca sursăa cunoștințelor sale despre Vlad al III-lea numit Dracula,pare să sprijine această ipoteză. Trebuie reținut și faptulcă aceasta pare să fie singura cauză, neexistând o legăturăreală între Vlad Drăculea din istorie (1431-1476) și mi-tul literar modern al vampirului care este cartea lui BramStoker. Acesta s-a folosit de surse folclorice, mențiuni is-torice și experiențe personale pentru a realiza un personajcomplex. Pe de altă parte, merită menționat faptul că de-tractorii politici principali ai lui Vlad - în general sașii -se foloseau de sensul de diavol al cuvântului drac pentru aumbri reputația voievodului. Astfel, asocierea dintre celedouă sensuri ale cuvântului, dragon și diavol, și poreclaDrăculea ar putea să explice de ce Vlad al III-lea Țepeșa fost asociat de către Bram Stoker cu vampirismul. Unimportant element simbolic al Ordinului Dragonului, din

5

care s-a inspirat Stoker pentru a-și crea personajul de-monic, era îmbrăcămintea oficială a Ordinului - o capăneagră peste o haină roșie - ce era purtată doar vinereapentru a comemora Patimile lui Iisus Hristos. Tot BramStoker a avut ideea să asociaze acestei legende europeneun animal sud-american: liliacul hematofag zis Vampir(Desmodus rotundus).

5 Ecranizări

Pe lângă nenumăratele filme cu Dracula, care nu au de-cât vagi legături cu adevăratul Vlad Țepeș, două încearcăsă se apropie de realitate. În anul 1979, Doru Năstase aregizat un film istoric despre viața domnitorului. În rolullui Vlad a jucat Ștefan Sileanu.O portretizare a copilăriei domnului încearcă SergiuNicolaescu, în filmul său „Mircea” (1989) - rol jucat deVlad Nemeș. Desigur, aceasta reprezintă doar o licență,întrucât la moartea marelui voievod și domn, Vlad nicimăcar nu se născuse. Astfel, se încearcă o explicație asu-pra genezei comportamentului de mai târziu al lui Țepeș:dragostea pentru țară și groaznica pedeapsă care i-a datporecla.

6 Referințe[1] The British Chronicles, Volumul 2 de David Hughes

[2] genealogia familiei Szilagyi de Horogszeg

[3] Constantin Rezachevici, Unde a fost mormântul lui VladTepes? (II), Magazin Istoric, nr.3, 2002, p.41)

[4] p. 31

7 Bibliografie• Ștefan Andreescu - Vlad Țepeș (Dracula). Între le-gendă și adevăr istoric.

• Denis Buican - Dracula și avatarurile sale, Bucures-ti, Scripta, 1993.

• Denis Buican-Metamorfozele lui Dracula, Bucures-ti, Scripta, 1996.

• Neagu Djuvara -De la Vlad Țepeș la Dracula Vam-pirul, Editura Humanitas, ISBN 973-50-0438-0

• Florin Andreescu - România - Vlad Țepeș - Dracula,Editura Ad Libri

• Ileana Toma - Singurătatea lui Vlad Țepeș, EdituraDidactică și Pedagogică, 2001.

• Florin Șperlea - De la Vlad Țepeș la Ceaușescu, Edi-tura Corint, 2001.

• Emil Stoian - Vlad Țepeș - mit și realitate istorică,Editura Albatros

• Radu Florescu - The Life and Times of the HistoricalDracula, curs de istorie, 1988, Boston College

• Radu Florescu și Raymond T. McNally - Dracula -Prince of Many Faces; His life and His Times, BackBay Books, Little, Brown and Company, New York/ Boston, ISBN 0-316-28655-9 (cartonată) și ISBN0-316-28656-7 (copertă normală)

• Bartholomäus Ghotan: Van deme quaden thyran-ne Dracole Wyda, nicht vor 1488 (Digitalisat(7,88 MB) des Exemplars der Széchényi-Nationalbibliothek mit ungarischer Einleitung)

• Wörly: So die Christen mit Gottes hilff unnd beystan-dt widerumb bey 500000 Türcken bey Ostrahitz innCroatien den 29. Octobris, anno des 87. Jar aber-halten, unnd uberwunden haben, 1587.

• Magdeburg: Historia Wie grewlich der grosse Ma-homet, Türckischer Keiser, des Namens der anderdie hoch berühmte Stadt Constantinopel, mit viermalhundert tausend Man belagert, erobert, geplündertvnd endlich in seine gewalt bracht hat, 1595.

• Sebastian Henricpetri: Walachischen Kriegs oderGeschichten warhaffte Beschreibung, 1578.

• Bukoavn: Alphabetarium der Walachen in Sieben-bürgen, um 1600.

• Mathiae Corvini Hungariae Regis, 1891.

• S. Lur’e: Povest’ o Drakule / issledovanie i podgoto-vka tekstov, 1964.

• Radu Florescu: Dracula a biography of Vlad the Im-paler 1431–1476, 1973.

• Nicolae Stoicescu: Vlad Țepeș. Bukarest 1976 (en-gl. Ausgabe 1978: Vlad Țepeș : prince ofWalachia)[Beides nur noch antiquarisch]

• Dieter Harmening: Der Anfang von Dracula. ZurGeschichte von Geschichten, 1983.

• Matei Cazacu : Histoire du prince Dracula, Paris-Genève, Droz, (1988) et Taillandier (2004) ISBN2-84734-143-9.

• Matei Cazacu: L’Histoire du Prince Dracula en Eu-rope centrale et orientale (XVe siècle), 1988.

• Buican (Denis): Dracula de Vlad l'Empaleur à Stali-ne et Ceaușescu, La Garenne-Colombes, Éditions del'Espace européen, 1991.

• Ralf-Peter Märtin: Dracula. Das Leben des Für-sten Vlad Țepeș, Fischer, Frankfurt am Main ²1993,ISBN 3-596-10330-4.

6 9 LEGĂTURI EXTERNE

• V. Mărculeț, A.V. Ștefănescu, S. Ion, GherghinaBoda, G. Marcu, M. Chiriac, Elena-Gabriela Maxi-mciuc, I. Mărculeț, S. Stoica, Dicționarul domnilorȚării Românești și ai Moldovei, Ed. Meronia, Bucu-rești, 2009.

• Denis Buican : Les Métamorphoses de Dracula.L'histoire et la légende, Paris, Le Félin, 1993.

• Kurt W. Trptow: VladIII. Dracula, The Life and theTimes of the historical Dracula, Center for Roma-nian Studies, ISBN 973-98392-2-3, 2000

• Academia Româna (Académie Roumaine): IstoriaRomânilor vol.IV (Histoire des Roumains), Buca-rest, Editura Enciclopedicǎ, 2001.

• Jean Nouzille : La moldavie - Histoire tragique d'unerégion européenne, Paris, Ed. Belier, 2004 ISBN 2-9520012-1-9

• Constantin Dobrila : Entre Dracula et Ceaucescu. Latyrannie chez les Roumains, Bucarest, Institut cultu-rel roumain, 2006.

• Dracula.Woiwode und Vampir. hsg. von Wil-fried Seipel, Ausstellung. Kunsthistorisches Muse-um, Sammlungen Schloss Ambras, bearbeitet vonMargot Rauch, Alfred Auer, Veronika Sandbichler,Katharina Seidl, Thomas Kuster. Innsbruck 2008,ISBN 978-3-85497-139-9

• Michael Kroner: Dracula. Wahrheit, Mythos undVampirgeschäft, Johannis Reeg Verlag, Heilbronn,2005, ISBN 978-3-937320-33-5

8 Vezi și• Familia Basarabilor

• Lista domnilor Țării Românești

9 Legături externe• Cum a ajuns Vlad Țepeș cel mai sângeros domnitor,Vasile Mărculeț, historia.ro

• Despre Vlad Țepeș

• Monede atribuite lui Vlad Țepeș

• Două portrete ale lui Vlad Țepeș Alte portrete alelui Vlad Țepeș

• Despre Katharina, iubirea lui Țepeș din Brașov, 7iunie 2004, Tatiana Dabija, Jurnalul Național -

• Ecranizări despre Vlad Țepeș sau Dracula

• Vlad Țepeș, Transilpedia

• Vlad Țepeș, între domn drept și monstru sadic, 7Decembrie 2009, Andreea Dogar, Evenimentul zilei

• Tepes, domnul de legenda, 20 martie 2006, DanielaCârlea Șontică, Jurnalul Național

• Vlad Tepes - Prima victimă a unei campanii de pre-să, 30 noiembrie 2009, Nicu Parlog, Descoperă

• Vlad Tepes, legenda si realitate, 26 martie 2009,Adrian Bucurescu, România liberă

• Vlad Țepes – a fost Vlad Țepes erou sau vampir?, 8noiembrie 2007, Adrian Nicolae, Descoperă

• In vremea lui Dracula, 15 ianuarie 2007, CristinaDiac, Jurnalul Național

• Unde dai și unde crapă - despre asasinarea lui VladȚepeș, 14 august 2006, Oana Vataselu, Jurnalul Na-țional

• Taina unui mormânt, 20 martie 2006, Carmen Ple-sa, Jurnalul Național

• Țepeș, aceeași faimă proastă, 6 martie 2010, CătălinAlistari, Evenimentul zilei

• Vlad Țepeș scapă de Dracula, la Hollywood, 14 de-cembrie 2009, Florentina Ciuverca, Evenimentul zi-lei

• Miturile în istorie și nevoia poporului de eroi. VladȚepeș, tiranul transformat în justițiar, 16 februarie2013, Dana Mihai, Adevărul

• Cine este cu adevărat Dracula | VIDEO, 7 septem-brie 2012, Roxana Roseti, Evenimentul zilei

7

10 Text and image sources, contributors, and licenses

10.1 Text• Vlad Țepeș Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Vlad_%C8%9Aepe%C8%99?oldid=9845626 Contribuitori: Gutza, Radufan, Ronline,Bogdan, Danutz, Mangrom, Vasile~rowiki, Moby Dick, ריינהארט ,לערי Laurap, Elerium, Romihaitza, Vali, GangleriBot~rowiki, Mihait-zaBot, Mishuletz, Wars, YurikBot, Palica, Opossum, AdiJapan, Zwobot, Vlad, RobotQuistnix, Dpotop, Mayuma, Emily, Mihail ioniu,Anclation, Alex:D, Remigiu, Andrei Stroe, Uroboros, Miehs, Imrek, BraV, Strainubot, Laur2ro, Pixi, Oneagoe, Bogdan Costin, GEO,Dmaftei~rowiki, Parvus7, Victor Blacus, Phormion, Rsocol, Hvn0413, Thijs!bot, JAnDbot, Dandinpantelimon, Afil, Minisarm, Com-monsDelinker, Mihai Tanase, Placet experiri, Anittas, IleanaCosanziana, Chris sb, Cezarika1, Rei-bot, Urzică, Goliath, Turbojet, Alinsegal, VolkovBot, Bekuletz, Endriu, Mocu, TXiKiBoT, Ommiy-Pangaeus, Vintilă Barbu, SieBot, Plinul cel tanar, Dan Rascanu, LucianGAVRILA, Rad Urs, Oviord, Venator, RadufanBot, FeodorBezuhov, Lsilvius, Nenea hartia, Gikü, Constantin.prihoanca, Mahetin, Asyba-ris01, Nicolae Coman, Ark25, Alecsdaniel, Stylico, Diego pmc, Spiridon Ion Cepleanu, Zlibutalex, Semafor~rowiki, Tihau, Vitalie Ciub-otaru, Lajsikonik, Solt, FirilacrocoBot, Muro Bot, Luckas-bot, Luciandrei, Redfox, Nallimbot, ArthurBot, Adellina, Dorinissimo, Xqbot,Mal`Ganis, Sîmbotin, RedBot, GhalyBot, RibotBOT, Bornaz Sebastian, Ionutzmovie, Andus, Terraflorin, Adrian40, H laca, MastiBot, Si-lenzio76, Avereanu, EmausBot, Marianutzy, BAICAN XXX, RsocolBot, Cora magic, Fatjoey, ChuispastonBot, Hype supper, A.Catalina,Martinas Angel, Biutzacool12, AlternoBreak, Ammy2000, Tolea93, Pafsanias, Ioana german, Hilmorel, GÜT, Opozi2, Ewan2, Addbot,Indeedous, BreakBot, Finutzul, Valimali67, XXN-bot, Dan Mihai Pitea, Historicoshistory, Wintereu, Rewistewi, Sorin Paliga, Dan neagoe,Inot Atucud, H-seml, Coirece, Craciun alexa, KasparBot și Anonim: 209

10.2 Images• Fișier:Commons-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4a/Commons-logo.svg Licență: Public domain

Contribuitori: This version created by Pumbaa, using a proper partial circle and SVG geometry features. (Former versions used to beslightly warped.) Artist original: SVG version was created by User:Grunt and cleaned up by 3247, based on the earlier PNG version,created by Reidab.

• Fișier:ConstantinBrancoveanuCoA1700.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/33/ConstantinBrancoveanuCoA1700.png Licență: Public domain Contribuitori: Enciclopedia României. Comitetul de direcţie: D.Gusti, Constantin Orghidan, Mircea Vulcanescu si Virgiliu Leonte. Imprimeria Naţională. Bucureşti 1938-1943 Artist original: notcredited

• Fișier:DragonOrder_badge.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/07/DragonOrder_badge.png Licență: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: ? Artist original: ?

• Fișier:Dragon_order_insignia.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cc/Dragon_order_insignia.jpg Licență:CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: No machine-readable source provided. Own work assumed (based on copyright claims). Artist original:No machine-readable author provided. CristianChirita assumed (based on copyright claims).

• Fișier:Gtk-dialog-info.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b4/Gtk-dialog-info.svg Licență: LGPL Contri-buitori: http://ftp.gnome.org/pub/GNOME/sources/gnome-themes-extras/0.9/gnome-themes-extras-0.9.0.tar.gz Artist original: DavidVignoni

• Fișier:Jezus_pred_Pilatom.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9c/Jezus_pred_Pilatom.jpg Licență: Publicdomain Contribuitori: This image is available from the National Gallery of Slovenia website under the reference number NGS1176.Acest format nu indică statutul de drept de autor sau sursa lucrării atașate. Un format normal și o sursă sunt de asemenea necesare. Vezi Commons:Licenţierepentru mai multe informații. Artist original: Necunoscut

• Fișier:Plume_pen_w.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/38/Plume_pen_w.svg Licență: CC-BY-SA-3.0Contribuitori:

• Plume_pen_w.png Artist original: Plume_pen_w.png: notafish - Delphine Ménard• Fișier:Text_document_with_red_question_mark.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a4/Text_document_with_red_question_mark.svg Licență: Public domain Contribuitori: Created by bdesham with Inkscape; based upon Text-x-generic.svgfrom the Tango project. Artist original: Benjamin D. Esham (bdesham)

• Fișier:Theodor_Aman_-_Vlad_the_Impaler_and_the_Turkish_Envoys.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/64/Theodor_Aman_-_Vlad_the_Impaler_and_the_Turkish_Envoys.jpg Licență: Public domain Contribuitori: [1] Artistoriginal: Theodor Aman

• Fișier:VladOriginal.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6b/VladOriginal.jpg Licență: Public domain Con-tribuitori: own work (re-drawing) Artist original: Sp.Ma.

• Fișier:Vlad_Tepes_002.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/af/Vlad_Tepes_002.jpg Licență: Public domainContribuitori: Necunoscut Artist original: anonymous

• Fișier:Wikidata-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/ff/Wikidata-logo.svg Licență: Public domain Con-tribuitori: Operă proprie Artist original: User:Planemad

10.3 Content license• Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0