Vitex--director folkist Cătălin Condurache concertează la Diesel

jE1 :

Astăzi, fostul director al societăţii comerciale Napomar, Cătălin Condurache îşi lansează primul album - Generaţia ta - la Clubul Diesel. Inginer .TCM-ist de profesie, în vîistă de 39 de ani, Cătălin jare două pasiuni: ingineria şi muzica. Albumul lansat astăzi (Cătă nu este superstiţios şi n-a evitat ziua de

13) conţine piese folk, cu inflexiuni rock, country sau tech’no (aşa cum îi stă bine unui inginer). Foştii colegi, prieteni, mai copţi sau tineri, îi ţin pumnii lui Cătălin, în tentativa de a ne însenina viaţa. Acelaşi lucru îl facem şi noi. Succes, Câtă, şi la cît mai multe melodii. > - M.S.

C o n c o r d i e C h i m i c a JTkiw ttt*Ieri dimineaţă, după o scurtă rundă de negocieri

în tre conducerea U zinei C him ica Turda şi s ind ica te , m ediate de DGMPS, a fost stins conflictul de muncă. D l Silviu Marcu, liderul sindicatului, ne-a declarat că sînt mulţumiţi de rezultatul negocierilor. în urma discuţiilor, a fost semnat contractul colectiv de muncă în care a

fost modificată grila de ierarhizare, iar salariul minim brut prevăzut a fost m ajorat de la 300 la 500 de mii de lei. în schimb, disponibilizările prevăzute prin aprobarea planului de restructurare (pe baza OUG 9/97) .va fi aplicat. De astăzi, declară sindicaliştii, va începe predarea către DGMPS a celor 261 de dosare. L.P.

(Kertăspedalăde abonamente

AiefÂsmde ClujPREŢUL RĂMÎNE

13.000Iei/lună

iţHfă ACDM1

J i " 1

ANUL IX l\IR. 2127 ISSN 1220-3203

JOI13 NOIEMBRIE 1997 16 PAGINI 600 LEI

METEOremea se menţine caldă

pentru -această perioadă a anului. Cerul va fi variabil, iar vîntul va sufla slab la moderat din SV. Temperaturile maxime se vor încadra între 15 şi 18°C. Dimineaţa vor fi condiţii de ceaţă pe văi. Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca, se înregistrau 8°C, iar presiunea atmosferică era de 727 mm Hg (în uşoară scădere). Meteorolog: Odavian NICULESCU

în pagina a 16-a: haita privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru jiz i

Monocromii în poligamia Coaliţiei

MARIA SANGEORZAN

propo de remanierea şi/sau restructurarea Guvernului, liberalii din Convenţie au venit cu o idee demnă de luat în seamă. Ministerele să fie împărţite, cu ridicata,

partidelor politice. Probabil că, din punctul de vedere tehnic, este dificil de pus în practică acest deziderat, dar ideea este bună, în contextul coaliţiilor politice, tendinţă care începe să se contureze în România tranziţiei fără sfirşit. Nu de alta, dar am avut deja experienţe costisitoare, în acest sens. O dată s-a crăcănat F.S.N.-ul în PDSR şi PD - FSN. Altă dată a fost mariajul furtunos al răposatei coaliţii: PDSR, PtJNR, PRM, PSM. Acum nu se înţeleg partenerii noii coaliţii şi nu-i aproape nimeni dispus să dea socoteală pentru paşii pe loc iau înapoi. Coaliţia actuală preferă să pună în cîrca lui Văcăroiu toate nereuşitele. Ministerele, luate în parte, nu sînt nici ele dispuse la autocritică. Doar dl Ciumarâ se plînge de subalternii'neascultători.. în>rest, pînă şi agricultura a identificat elemente ale unui „bilanţ pozitiv”! Sănătatea şi învăţămîntul îşi păstrează, aşişderea, o imagine narcisistă. "Guvern inai bun ca ăsta nu se există” decreta în urmă cu

. âteva luni dl Ion Diaconescu, preşedintele Convenţiei! Este părerea d-sale, pentru care va da socoteală şi va fi premiat ori sancţionat cel lîrziu peste trei ani! , " .

Pînă una, alta nu-i deloc roză starea naţiunii, după un an de schimbare. Vîrîţi cu de-a sila în curentul tenebros al tranziţiei, guvernanţii dau semne serioase că nu se acceptă unul pe altul într-unul şi acelaşi cabinet. Chiar dacă :politicienii sînt dispuşi, de dragul menţinerii coaliţiei, să salveze aparenţele, demnitarii nu se cruţă unul pe altul. Iar râd un ministru se mai apucă să dea vina şi pe garda veche din eşalonul al doilea, ori pe secretarul de stat cel neascultător, n-ai de ales şi trebuie să aplauzi propunerea experimentatului Mircea Ionescu Quintus de a se alcătui guverne monocolore. Astfel ar fi mult mai uşor de făcut ordine în ograda fiecărui minister şi n-ar acţiona stînga fără să ştie dreapta, cum s-a întîmplat adesea în ultimele 12 luni. în plus, ar fi o bună ocazie pentru fiecare partid în parte să-şi pună în practică doctrina politică, iar electoratul ar putea vota în cunoştinţă de cauză, nu după ureche. Sigur, la nivelul instituţiei guvernamentale, ar ieşi seîntei, reforma fiind un scop la care se accede pe căi diferite. Or, aici partidele coaliţiei ar putea deveni extrem de originale, iar miniştrii ar fi posibil să emane teorii prea diferite spre a fi prinse într-o H.G. sau Ordonanţă! Dar respectiva variantă conţine mai puţine riscuri decît funcţionarea ministerelor cu mai multe capete şi limbi.

Eu una aş fi curioasă cum ar arăta fiscalitatea în varianta integral liberală, agricultura pe de-a-ntregul peneţecedistă şi reforma adîncită de cei ce-au început-o - democraţii d-lui Roman! *

Un minister de Turism fără un pat

Primul turist ai ţării, Akos Birtaian, îşi doreşte să plece

odată cu desfiinţarea ministeruluii

• privatizarea turismului se va solda cu desfiinţarea ministerului de profil •

■ii

">•

Ministrul Turismului, Akos Birtaian, în excursia sa prin ţară cu.ziariştii a făcut; un popas şi la Cluj-Napoca. Cu această ocazie, într-un cadru festiv, a înmînat licenţa agenţiei de turism Eximtur, una dintre cele 26 de agenţii din municipiu.

Chiar la începutul conferinţei de presă, dl ministru Akos Birtaian, a declarat cu nonşalanţă: „Noi nu facem nimic! Noi, doar propunem ceva. Ministerul Turismului nu are în proprietate şi - nici în administrare nici un hotel,

; nici un pat, nici. un nimica. Rolul ministerului nu mai este acela dinainte de ’89 şi este bine că e aşa. Ministerul creează doar cadrul legislativ, şi coordonează programele internaţionale în domeniu. Doresc să plec (nu fizic) din minister, odată cu

desfiinţarea acestuia”., în legătură cu privatizarea turismului românesc, domnia sa a declarat .că aceasta lasă; de dorit. Lista celor 51 de societăţi din turism întocmită încă din martie a rămas4 neatinsă. Dl ministru a subliniat că nu este mulţumit de stadiul în care se află procesul ş i ' speră într-o remediere, ţinînd cont că la sfîrşitul acestei luni vă înainta proiectul de lege pentru turism. Conducerea acestui minister precizează că, înainte de privatizarea pe scară largă, trebuie stabilite activele proprietăţilor private. în viziunea turiştilor din minister,; foştii proprietari care îşi revendică bunurile aflate în prezent în reţeaua turistică vor fi despăgubiţi sub formă de

' Lum iniţa PURDEA

continuare în pagina a 16-a

Excluderea lu i G heorghe [mar continuă să agite spiritele '•PUNR (şi nu numai). Ultimele

au a ră ta t că sc indarea |M d u lu i - pc earc atît Tabără,

Şi Funar spun că nu o vor - tot mai posibilă.

Vînzolcala cea mare o produc "i care sînt de părere că uşa din

d csch isă p en tru l’unar ’ 1'cjiKiiciază partidul. Situaţia lor ’

^ similară celei a deputatului ‘ v>silc Matei, carc sc declară eu

i S i l şi sufletul de partea unităţii: ţpNR, dar cu inima alături de ; Gl>Wrghe Funar. Urm îndu-şi

imboldul inimii, Matei afirmă că îl va urma pe fostul lider cu fiecare pas politic pe care acesta îl va face.

“Echipa” lui Tabără - “cioclii” cum îi numeşte Funar pe cei din Biroul permanent - încearcă le aplice agitatorilor tratai

verificat pe prim arul Clujului, excluderea. Ultimul pe lista lui Tabără este Mihai M arcu, liderul PU N R D olj. N um ai că “tratamentul” în loc să liniştească apele, le tulbură şi mai mult. G ru p u l de sa lv a re a l PUNR M ureş, constitu it d in membri fondatori ai partidului - excluşi la rîndul lor, odată cu Funar, a publicat un document în care îl acuză pe T abără de m aniere securiste, iar membrii Biroului permanent sînt tăcuţi dictatori.

Dan BRIE ouare în pagina a 6-a

C£n tIL! ? Î Eg*

SC SALTO SA str. Observatorului OS 1 : ; : tel.: 064-438011, fax: 064-191051

Cu noi faceţi SALTUL spre adevărata calitate!

MOCHETE Şl COVOAREImport Germania

la magazinele: s

TABRIS- str. Aure| Vlaicu nr. 1 (sens giratoriu P-ta Mârăsti) TABRIS - str. Primăverii (bloc SELTRON)CENTRAL-etaj III

Calitate germană - preţuri româneşti!!Doriţi să vă convingeţi? VIZlTfiŢI-NE!

, $ e r m @ r o m , r t i i i v a l i e x e c u t a t d e f i s e , deocamdată

Săptămîna trecută, Ministerul Finanţelor a dispus, printr-o circulară, încasarea creanţelor bugetare prin execuţie silită de la S.C. Termorom SÂ, societate aflată în lichidare administrativă. Imperativul de la minister suna astfel: reanalizaţi modul de organizare a acţiunii de încasare...” şi era motivat de faptul că rezultatele de pînă acum sînt nemulţumitoare. în final se cerea aplicarea cu consecvenţă a. execuţiilor silite.

în prezent, datoria S.C. Termorom faţă de bugetul statului se ridică la .4,582 miliarde, de lei, din care s-au plătit 577 de milioane lei. FPS Bucureşti a deschis dialogul cu supuşii lui Ciumara din judeţ şi le-a comunicat să mai aibă răbdare, pînă va fi desemnat lichidatorul. Licitaţia pentru vînzarea firmei este anunţată

pentru 26 noiembrie a,c. Intervenţia finanţiştilor la Termorom ar putea împiedica buna desfâsurare a procesului de lichidare. In consecinţă, FPS‘a cerut renunţarea, deocamdată, la încasarea silită a creanţelor. Oricum, la plată, finanţele publice vor fi situate pe o poziţie privilegiată, imediat după plata cheltuielilor de lichidare, a salariilor şi creanţelor cu garanţii reale! Adică, creditul de 12 miliarde de la Bancorex, cu dobînda aferentă! Neavînd alte instrucţiuni de, la centru, finanţiştii clujeni continuă demersurile pentru recuperarea datoriilor. DGFPCFS Cluj a făcut toate demersurile: depunerea- la bancă a dispoziţiilor de încasare (dar

, . Lum iniţa PURDEA

continuare în pagina a 16-a

Asistentul social Rodica Rusu se batepentru dreptul la educare a copiilor

Două fetiţe sînt recuzate de o educatoare

La Grădiniţa nr. 4 din Cluj- Napoca, singura grădiniţă săptimînală, educatoarele refuză să primească în grupă două fetiţe bolnave de sifilis. Angela şi Sabina Bojan, de 7 respectiv 6 ani, au fost aduse la grădiniţă de asistentul social Rodica Rusu, luni, 10 noiembrie. Părinţii fetiţelor au fost şi ei bolnavi, dar în urma tratamentului s-au vindecat. Deşi bolnave încă, fetiţele sînt sub tratament şi pot frecventa colectivitatea de copii, fără riscul de contaminare. Educatoarea Corina Giurgea a declarat că ştie că există avizul favorabil al ISP şi al Clinicii de Dermatologie şi este permis acccsul în grădiniţă al fetiţelor, dar crede că pericolul mai există prin rccidivarca bolii. Părinţii cclorlalţi copii nu ştiu că îşi aduc

copiii într-o grădiniţă în care stau... nişte sifilitice. Educatoarea a opinat că ar fi mai potrivit ca fetiţele bolnave să fie internate într-un centru- specializa . D-na director Maria Cîmpean a precizat că a înscris fetiţele la grădiniţă, pe baza avizelor primite, şi crede că nu este nici un pericol pentru colectivitate. Nemulţumită de atitudinea educatoarei, directoarea va dispune mutarea acesteia la altă grupă. Asistentul social care s-a ocupat de cele două fete consideră că este inadmisibil ca o educatoare dintr-o grădiniţă să facă public cazul bolnavelor, precum şi ameninţarea acesteia că va duce la uşa asistentului copilele bolnave, dacă nu le retrage.

L.P.

joi, 13 noiembrie f 997 AGENDA

• A z i: Calendarul ortodox'. + Sf. Ie ra rh lo an G u ră dc A u r (L ă s a tu l sec u lu i p e n tru P o s tu l C ră c iu n u lu i) ; C alendarul greco-ca to lic: Sf. lo a n G ură dc A ur, a rh ie p . C o n s ta n tin o - polului (+407); Calendarul romano-

■ catolic: Sf. Stanislau Kostka, câlug.

• M îine : Calendarul ortodox: + Sf. Ap. F ilip; Sf. G rigorie Palam a (începu tu l Postu lu i C răciu n u lu i); Calendarul greco-catolic: Sf. Filip, ap. ( s i ) . începe Postul Crăciunului; Calendarul rom ano-catolic: Sf. Veneranda.

li felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

© i T E L E E Q & N E ^

T I

' PREFECTURA.CONSIUULJUDE'IEAN: 19-64-16PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 . . PRIMĂRIA TURDA31-31-60 PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII:36-SO-Ol PRIMARI AHUHD1N: 25-1548 PRIMĂRIA GHERLA24-19-26 P0LTJIA CLUJ-NAPOCA

955 si 43-27-27 POLTJIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

, 1349-76POUHADEJ:21-21-21 POLITIA TURDA 31-21-21 POJljlA CÎMPI A TURZn: 36-82-22 POLITIA HUEDIN: 25-15-38 POLlTIAGHERLA'24-14-14 POMPIERII: 981 ,PROIECŢIA CI VILĂ: 982 GARDAFINANCIARĂCLUJ:

.19-52-23 si 19-16-70, ini. 158 SALVAREA %1 . . SALVAREA CFR: 19-85-91 • . • INTERNATIONAL: 971 INTERURBAN: 991 INFORMATI!:93]DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTĂ 958 RATERMOFICARE: 19-8748 SCMONTENAYSA 41-51-71 R A APĂ CANAL: 19-63-02S.C."SALPREST’S.A: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS­PORT REZIDUURI: 11-10-12 ini 132 SCPRIVAL: 1743-56 • ' \ DISTRIBUITA GAZELOR NATURALE: - INTER VEKIH GAZE 928; 433424 REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şef reprezentantă: 43-38-10; Informaţii: 43-38- 11; Hală inspecţii: 43-38-08.AEROPORT: 956GARA Cluj-Napoca: 952AGENţTA CFR: - internaţional 19-24-75;intem-43-20-01;Turda-31-17-62;Dej-21-20-22 .

iiw re.

CURSE INTERNAŢIONALE din A utogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.

• Cluj-Napoca - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şi mapoierc din Miskolc joi ora 11,00.

INFORMAŢII A u to g a ra I : 14-24-26 A u to g a ra I I : 43-52-78

Biblioteca Judeţeană "Octaviaii Goga" Clujva (>lua ţpafuil uifjniuhi despic- sen iunie iii asistenta sociala.- Lpilslic,- (\>inunitaka l uropuinâprin ( 'c iu ru l ilc In lo rinarc C om unitară, s tr , M ihail: Kogălniceanu nr. 7, tel. 19.56.20. P rogram : luni-joi orele 9 ,00- lfi.W), \im ri orile 9,(XM4,(K)

GURsrArRinsrTVUOM: din 10 nnv.-2'> niartie

luni-vineri Cluj -> . Buc. Buc.-> Cluj

7,30 8,30 9,00 10,0016.30 , 17,30 18,00 19,00

sîm bătă-dum inică13.30 14^0 15,00 16,00Preţ bilet: pentru cetăţeni români­

şi străini - 200.000 lei TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

DAC AIR: dc luni pînă vineri Bucureşti -> Cluj Bucureşti

9,00 10,00 - 10,30 11,30 de luni pînă vineri

16,35 17,35-18,10 19,10

StrJlorva nr.lIII... im '-W ,

ll-.MAX: 13+0-26

POLICLINICA FĂRĂ PLA TĂ

"FAMILIA SFÎNTĂ" 10-14 n o iem b rie

M edicină generală. Dr. M. Suciu -13 (12-14), dr. S. Loga -1 4 (14-16), dr. L. Rasa -1 0 (16-17), dr. M. Man - 13 (12-14), dr. C Jov iţă-12 (12-13), dr. R. Cotârlă -12 (10-12), dr. V. Tătara - 10(12-14), dr. I. B o ilă -10, I I , 13,14 (10-12); T ra tam en t hom eopat. Dr. L. Barbăalbă -12 ,14 (10-12); In te rne . Dr. F. Gheiman -10 ,12 (10-12), dr. A. Ia n c u -11 (11,30-13), d r.G h .U za-10 (13-15), dr. C. V la d -12 (14-16), dr. D. Pîrv -1 0 (15-16), dr. Cs. SzakacS -1 2 (15-17); Reum atologie. Dr. I. Alb -11 (12-14), dr. C .Z otta - 14 (13-15); G inecologie. Dr. C. F odor -1 1 , 13 (10-12); C h iru rg ie . Dr. C. Cosma -11,13 (10-i2); Pediatrie. Dr. R. Mitea -11 (13-15), dr. M. Fritea- I I (14-16), dr. L. Tom a - 13 (1 0 -1 2 ); D erm atologie. Dr. H. Radu - 13 (12- 14), dr.S.Bârlea-12 (15-17); Ecograf. Dr.I.Ghilean -1 4 (10-12); P s ih ia trie . Dr.C.Ştefan -13 (14*16); O rtoped ie . Dr. Z. Popa -1 0 (11-12); O .R .L . Dr.C. Râdulescu -10 (12-14), dr. I. Mihali- 14 (12-14); N e u ro lo g ie . D r.C .T randafirescu - 11 (1 3 -1 5 ), dr.M.Bârlea -1 2 (15-17); Psihologie. Psih. L. B o ilă -11 (15,30-17).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri, intre orele 11-14, la telefon 16-78-22 fi la sediu, Aleea Micuf, nr.3, bl. 12, ap. 12. ,

FARMACII!FARMACII CU SERVICIU

PERMANENT: F a rm a c ia "CORAFARM", str. Ion M eşter nr. 4, te le fo n 4 2 -6 5 -4 0 ; F a rm a c ia "INTERPHARM ”, str. P rim ăverii nr. 6 .

GARDĂ DE NOAPTE: Farm a­c ia nr.2 "PE R L A ” , s tr .G h .D o ja nr.37, telefon 1948-54, o rar 20-8.

BIBLIOTECI■ I i . ţ .U . "L uc ian B laga" (strada

C linicilor 2): O ra r: zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica: închis.

■ B ib lio teca J u d e ţe a n ă "O C T A V IA N G O G A ": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare n r.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă si dum inica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă ş id u m in ic a - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi:,

. 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta ş i dum inica - înch is . SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9- 13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; dum in ică - înch is . CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI IN FO R M A Ţ II COM UNITARE LO C A LE (S tr. K ogăln iceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- dum in ica: în ch is . FILIALA E C O N O M IC O -JU R ID IC Â (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri:8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.

■ B ib lio te c a A cad em ie i (strada K ogăln iceanu 12 t 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis :

■ B ib lio te c a ' G e rm a n ă (strada : Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, m iercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ B ib lio te c ă A m e ric a n ă (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12- 16 , ' -

■ Biblioteca B ritanică (strada Avram Iancu ll)..O rar: luni, miercuri: 14 -19; m arţi, jo i, Vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis ’

- ■ B ib lio te c a " H e lta i" (strada C lin ic ilo r 18). O rar: zilnic 10 -1 8 ; sîmbătă: 9 - 1 3 ; duminică: închis

■ B ib lio teca C lu b u lu i Studenţesc C re ş tin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 1 8 -1 9 ; jo i 19 - 20.

■ B ib lio teca C en tru lu i C u ltu ra l F rancez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ B ib lio teca C en tru lu i C u ltu ra l G e rm a n " H e rm a n n O b e r th ” (str. M em orandum ului 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. ; .

■ B ib lio teca "V a le r iu Bol6ga"-'a Universităţii de M edicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); O rar luni-vineri8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ B ib lio teca C re ş tin ă "B ib lo s” ' (str.CIinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ M uzeul N aţional de A rtă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ M uzeu] N aţional de A rtă , Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: m iercuri - dum inică 10 - 17;' luni şi marţi: închis

M M u zeu l N a ţio n a l de Is to r ie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ M u zeu l E tn o g ra f ic al T ransilvan ie i (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ M uzeu l m em o ria l “ Em il Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ M uzeul Zoologic: zilnic între orele9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10- 14.

Joi, 13 noiembrie Programul 1:6,00 România: ora 6 fix!;

8.30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Cluj- Napoca, Iaşi, Timişoara; 12,05 Serial: Secretai (r); 13,00 Sensul tranziţiei (r); 14,10 Şeicul (r); 15,00 Dialog. Actualitatea editoriala; 15,30 Pompierii vă informează!;15,45 Lege şi fărădelege (magazin); 16,00 Convieţuiri (magazin); 17,10 Sailor Moon;17,35 Serial: Casă de piatră; 18,00 Timpul Europei (magazin politic); 18,30 Interactiv Tele-joc; 19,00 Sunset Beach; 19,45 Tragerile Loto; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21,00 Serial: Marguerite Volant;22.00 Cu ochii’n 4 (anchetă); 23,00 Jurnalul de noapte, sport; 23,25 Pariul Trio; 23,30 Canaiy Wharf; 23,55 Bank-Note (magazin);0,25 Intilnirea de la miezul nopţii.

Programul 2: 7,00 TVM Telematinal;8.00 Euronews (în limba români); 8,30 Canaiy W harf (r); 8,55 Universul cunoaşterii (r); 9,55 Medicina pentru toţi (r); 10,25 Feţele schimbării (r); 11,25 TVR Info; 11,30 Gigi Sfirleazi; 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Magazin sportiv (r); 13,25 TVR Info; 13,30 Dreptul la adevăr (i); 14,00 Emisiune in limba germană; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine: spaniolă; 15,35 Gigi Sfidează; 16,00 Serial: Micaela; 16,50 Tribuna partidelor parlamentare (magazin);17.00 Ceaiul de la ora 5 ... (divertisment);18,50 Ştiri bancare şi bursiere; 19,00 S.O.S. Patrimoniul; 19,30 Faţă în faţă cu autorul: Ana Blandiana; 20,00 Serial: Secretul; 20,50 Agenda muzelor; 20,50 Doar o vorbă săţ-i mai spun !; 21,00 !n faţa Dv.l; 22,00 Cinematograful de artă: Week-end (Franţa 1967); 23,40 Tîme-out (magazin sportiv);0,40 TVM Mesager.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!;9.00 Tînâr şi nelin iştit (r);- 9,40 Teleshopping; 9,45 Sledge Hammer (r);10.15 M.A.S.H.; 10)45 Sport la minut - ştiri sportive; 11,00 Film: Săraca fată bogată Cp.II/r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Film: Wilbur şi Eliza (r); 14,30 Serial Maria;15.30 Iînăr şi neliniştit; 16,15 Şoapte de iubire; 17,00 Ştirile Pro Tv; 17,15 Plinctul pe I (talkshow); 18,00 Urmărire generală; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Cine este şe£ul?;18,55 Chestiunea zilei cu Florin Câlinescu;19.00 Ştii şi c îştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv;20.15 Meirose Place; 21,15 Doctor in Alaska; 22,05 Ştirile Pro TV; 22,10

Chestiunea zilei cu Florin Câlinescu; 22,15 Familia Bundy; 22,45 Sledge Hammer;23,15 Ştirile Pro Tv, Prima pagină; 23,40 Chestiunea zilei cu Florin Câlinescu; 23,45 Cinemateca Pro Tv; Bătălia stelelor (SUA 1987); 2,45 Pulsul financiar; 2,50 Ştirile Pro Tv; 3,20 Punctul pe I (r); 4,10 Urmărire generală (r); 4,40 Maria (r); 5,25 Şoapte de iubire (r); 6,10 Ştii şi cîştigi ! (r).

Vineri, 14 noiembrieProgramul 1:6,00 România: ora 6 fix!;

8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Cluj-

Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi;11.00 TVR Timişoara; 12,05 Secretul (r);13.00 Convieţuiri. Din viaţa romilor; 13,30 Sănătate, câ-i mai bună dedt toate! ; 14,10 Şeicul (r); 15,00 De la lume adunate ... (muzică populară); 15,30 Emisiune in limba germană; 17,10 Magazin muzical-umoristic;17.35 Serial: Casă de piatră; 18,00 Batman; Looney Tunes (desene animate); 18,30 Treptat, treptat; 19,00 Sunset Beach; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21,00 Film: Mei un Paradis liniştit (SUA 1987); 22,40 La volan (magazin); 23,00 Jurnalul de noapte, Sport; 23,30 Canaiy Wharf; 23)55 Portret in oglindă (magazin); 0,25 Film: Luna amaiâ (Franţa/Anglia 1992).

Programul 2; 7,00 TVM Telematinal;8.00 Euronews (în limba română); 8,30 Canaiy Wharf (r); 8,55 Serial: Marguerite Volant (r); 9,55 In flagrant (r); 10,25 Cultura în lume (r); 10,55 Ecoturism (r); 11,30 Gigi Sfidează; 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Timpul Europei (r); 13,25 TVR Info; 13,30. SOS Patrimoniul (r); 14,00 Bank-Note (r);14,30 TVR Cluj-Napoca; 15,10 Limbi străine: italiană şi engleză pentru copii;15.35 Gigi Sfidează; 16,00 Serial: Micaela;16,50 Baschet masculin; 17,50 Tribuna partidelor parlamentare (magazin);. 18,00 Pentru dvs., doamnă !; 19,00 Contemp-art (magazinul artelor vizuale); 19,45 Jurnal muzical; 20,00 Serial: Secretul; 20,50 Doar

Teatrul Naţional,prezintă azi, 13 noiembrie, ara 19:

Apel telefonie grejit.

o vorbă săţ-i mai spun !;21,WKobb«i21,40 Vînare de vînt (emisiune m ă22,20 l umea sportului (magazin)-2J j Berlin Alexandeiplatz; 0,30 TVMMk,’

PRO TV: 7,OOOra7,b u n i ^9.00 Tînâr şi neliniştit (rt- Teleshopping; 9,45 Sledge H a ^ 'w10.15 M.AS.II.; 10,45 Sport Uştin sportive; 11,00 Beveily Hills (rt- n r, Meirose Place (r); 12,55 Ştirile fro j,13.00 Film: Bătălia stelelor (r); 14 30 Seâ. Maria; 15,20 Teleshopping; 15,Jorais neliniştit; 16,15 Şoapte de iubire- 11) Ştirile Pro Tv; 17,15 Pro ;i coitn , Octavian Paiet (talkshow); 18,00 R ii; în tranziţie (talkshow); 18,25’Ştirile f. Tv; 18,30 Cine este şefii ?; | j cChestiunea zilei cu Florin aHiiesâ-19 îŞtii şi cîştigi!; 19^0 ŞUrile Pio Tv| 20J Dosarele X; 21,15 Film: Viaţi ie (SUA 1987); 23,15 Ştirile Pro TV; 231 Chestiunea zilei cu Florin Călinesci; îîV' La limita imposibilului; 0,30 Zona Cnpe culară; 1,00 Nbţilealbedejazz; I^OFfc Arscnic şi dantelă veche (SUA 1944); J v Teleshopping; 3,30 LIVE Baschet NE»6.15 Ştii şi cîştigi !; 6,45 Prima pajii

Redacţia nu iţi asumă respoiuAlitatea pentru schimbările atenabi programele posturilor de televizim

NiiaiKiC Î S w S w w w S

13Joi, noiembrie

9,45 Desene animate; 10,00 Matinal NCN; 10,20 Păcate ispăşite - film (r); 10,50 Reportaj ZDF (r); 12,20 Europa în obiectiv - magazin politic european; 18,00 Desene animate; 18,15 Anchetă culturală; 18,30 Breviar economic; 18,50 Cintec,-joc şi voie bună; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Invitatul săptămînii; 19,25 Transfocator- documentar, 19,55 Cîntec, joc şi voie bună; 20,10 Modă/vestmrentaţie; 20,25 Paris „ lum in i" -rep o rta j; 20 ,50 închisoarea brokerilor - film; 21,55 Ştiri NCN; 22,00 Partea finală a filmului.

a Joi, 13PORTAL noiembrie

export-HpanruLL ; 8,00 Video- text; 9,00 Reluări; 15,00 Videotext; 17,00 Dube ispită - serial; 18,00 Desene animale;18.30 Provocarea naturii - documentar,19,00 Cmd inimai aşteaptă - serial; 19,30„ Rock around the world - muzică; 20,00 Farmacia de gardă - serial; 20,30 Dardw -. film artistic; 22,00 Maeştri cascadoriei - serial; 23,00 Brigada de şoc - divcrtismuii;23.30 Crimă pe cărarea ID1TAROD - thrilkr, 1,00 Fetele de la Penthouse - film erotic; 2,00 închiderea programului - Avanpremieră.

Joi 13

0 rereastrj deschisft*prs lumcl text; 10:30 In­vazia păgînă: Secretele' controlului minţii - doc.rel; 11:15 Călătorie în viitor - doc. rel.; 11:45 Videotext; 16:30 Invazia păgînă: împărăţia zilei de pe urmă - doc.; 17:15 Cine moare, cine trăieşte, cui îi pasă? - doc.; 17:40 Videotext; 21:00 Dedicaţii muzicale - muzica; 21:31 Videotext; 22:00 Film- d ram a; 23 :35 V ideo tex t; 0:00 Babylon Blue - eroticj

, Program Discovery 18:00 Călătorii Ia întîmplare; 18:30

Pasiunea volanului; 19:00 Războinici ai vremurilor apuse: Havaienii; 19:30 Dincolo de anul 2000; 20:00 Fascinaţia naturii: Alaska; 21:00 Cu A.C.Clarke în lumea puterilor stranii: Mesaje de la morţi; 21:30 Dezastre: Bhopal; 22:00 Frontierele ştiinţei: Printre rechini; 23:00 A utom obile de lux; 23:30 M inunile vremii: Previziuni; 0:00 Profesioniştii: Impresar la U2; 1:00 Detectivi în medicină: Cazul Wilson; 2 :00 F lig h tlin e ; 2 :30 P asiunea volanului; 3:00 Dezastre: Bhopal; 3:30 Dincolo de anul 2000; 4:00 ProgramD.W.

F I L M E i7-13 noiembrie

î â r b a ţ l îrprumeiă (10, 12; 14, 16, IU; 2(1) * VICTORIA

. Destinaţie mortala - SUA (11; 1J: 15; P ; 19) * I ARIA - Obiectiv final: preşedintele SI A-SL’A ■ -premiera(II; 13; îs, 1-: 19) • MĂRÂSU -sala

A I.urnea dispariţia: Ju fa u ir P a ri -SIA (12,45, I*. 17,15,19.3(1); saLi II Speed I. Ciir.a infernala - M'A (13,3(1, 15,30, P,10i • K-WORIT - Dajlight - Panica în tunel-S U A ( 11; 13; 15; T ; 10)

TIUDA: f O \ - Hatman şl Robia - SUA; TINI RLTtH UI - 7-U .ll \ M A latj asakin - S U \

DEJ: ARTA - ltl-12.11. Femeia în ruţu - Rominia; 13-16.11■ Pedeapsa lui Arjun - India

( 111- Kl. V: PAC IA - I0-IXI1: Joc in dui - SU \

Jo i, 13 noiem brie k l j Ştiri locale: 8,10,12,

14,15,16,17,19. 6,00- IS M i3 10,00 “Primul salut". 7,00

Radiojurnal România Actualităţi. 7,30 Revista presei centrale. 9,30 “Ce mai crede lum ea", sondaj pe tem e de actualitate. 10,00-14,00 CD Player.10,50 “Plus", pamflet, Adrian Suciu.11,30 “Trei minute” - interviul zilei.13,00 Radiojurnal - Radio România Actualităţi. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîtcva vorbe”, declaraţia zilei. 15,30 “Ce mai crede lumea”, r. 16,30 “Ochiul şi urcchca”, comcntariu civic. 17,50 “Plus".r. 19,05 “CD Sport”, Călăii» Bcrindcari. 19,10 “CD Jam ” - Horaţiu Nicoară. 22.00 Talk-show, Octavian Iacob.

A R a d îo S o n icw FM « B .7 M H *

Jo i, 13 noiem brie Ştiri: 8 ,10 ,12 ,14 ,16 ,18 ,20 ,21 .

6-9 "Cafeaua de serviciu” (maxima, power playul şi calendarul zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, program e TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-16 Dedicaţii muzicale (în direct). 16-18 "McSonic” (emisiune concurs cu premii McDonald’s); 18-20 Rondul de seară (caleidoscop). 20-24 "Top Sonic Boom”, r. 24-2 "Muzica şi Muzichia” (Marius Braşoveanu).

U N I P I U S R a d i oJoi, 13 noiembrie

Ştiri: 8, 9 ,1 0 ,1 2 ,1 3 ,1 5 ,1 6 ,1 7 . Program informativ BBC'. 6,00-6,30;11,00-11,15; 14,00-14,30; 18,00- 18,45; 21,00-21,30.6,00-10,00 Un alt înccput. 7,40 Cursul valutar. 6,45,9,45 Horoscop. 7,50 Rcţetazilci. 8,15 Sport pc mapamond. 8,35 Revista presei locale. 9,15 Din lumea cclor care nu

cuvîntă (în direct prof. loan Bud). 9,35 Programul cinematografelor. 9,50 Agenda culturală. 10,00-11,00 Music Non Stop. 11,15-15,00 "La lumina zilei”. 15,05-16,00 Music ByRequest. 16,05-17,00 Uniplus Cinema. 17,15-18,00 "Studio E” (talkshow) - realizator Mircca Tătar. 19,00- 21,00 “Uniplus la raport" - retrospectiva zilei. 21,30-21,45 Best ofThe Beatles- curs de limba englezi, r. 22,00-23,00 Jazz la Uniplus - realizator loan Muşlea. 23,00-2,00 Dedicaţii muzicale. 2,00-6,00 VOA Express.

Joi, 13 noiembrie___ Contact ştiri:

iJ A C J 5,30-23,30 (din oră în oră, cu

excepţia 18,30) Buletinul de ştiri şi rubrica “Actualitatea “B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00 Bună dimineaţa, România! (“Actualitatea", Meteo, Remcmbcr, Sport, Horoscop, Aniversări, 7:45 Revista Presei Cen­trale). 8,00 Azi în Cluj-Napoca (Meteo

- zona Cluj, 8:10 Revista presei locale, "Actualitatea”, Contact trafic, Anun(uri utilitare, Agenda culturală, Program cinematografe, Horoscop şi Aniversări, 9:05 Microbiografie sonoră, 9,40 Contact Sport). 11,00 Contact FM (Muzică non-stop, Informaţii diverse, Divertisment, Concursuri). 19,00 Seara la Cluj- Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 21,00 Conversaţia de joi - realizator Dragoş Stanca. Talk-show pe teme diverse (cultură, economie, social, politică, artă, istorie, evenimente b zi).22,00 Contact direct cu muzica fierbinte- realizator Adrian Popescu. Emisiune cu şi despre ritmurile tropicale... 24,00-1,00 Contact jazz realizator Comcliu Stroe.

r a £ n u j^Jo i, 13 noiem brie

6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Dan Horea). 8,00 Em isiunea In limba

m aghiară . 10,00 R ad iocircu it - emisiunea Departamentului Studiourilor teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi R adio C luj, de la C luj, prezintă M ihaela Dîmbean. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Exclusiv magazin. Ediţia de joi: redactor Florin Zaharescu. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin. Ediţia de joi: redactor Florin Z aharescu . 13,00 R ad io ju rnal B ucu reşti. 13,15 M icrofonu l ascultătorului - redactor Lucia Ţibre. Telefonul nostru: 064/420031.13,55 Buletin de ştiri. 16,00 Em isiunea în limba m aghiară. 18,00 R adio Fax, prezintă Cristina Pînzaru. 19,00 Radio­jurnal Bucureşti. 19,15 Din grădina cu flori multe I, prezintă: Codruţa Aron Vîrtic. 20,00 Ştiri. 20,05 Din grădina cu (lori multe II. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu. Emisiune culturală realizată de redactor Gheorghe Bodea. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

KTHliDr.TOMA T. MUGEA

♦ transplant de păr♦ îndepărtarea ridurilor fer

şi sechelelor după acnceprin tratoe: chimic ♦ lifting facial ♦ rmoplasla

♦ chirurgia sinului * vance♦ abdominoplastie ♦ lipoasptrt;:

• ♦ chirurgie plastică i Consultaţii gratuite, cu programnCLUJ-NAPOCA, STR.PASCALY W

Telefon 14-1190^ POLICLINICA "

INTERSERVISANstr. Pascal^ nr.5, «art. GheorgheINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ ML!.

LOGIK ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCW NOLOG1E ♦ REUMATOLOGUL

; ECOGRAHE ♦ ALfKGOLOQf DERMATOL03E ♦ CfflRURQE

ORTOPEDIE ♦ O JU J 0FTALM0UDQI GINECOLOGIE ♦ONCOLOOÎ <. PEDIATRIE ♦ UROLOGIE

ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • EC0GRAPE I ExamiBări Doppler - Ur«s^n|tfi51

pentru Steritate [«oiiiii LABORATOR v ' - - «

(Biochimie - Bactcriologie ImanofogK - Parazitologie Delcrrainare Rh - Tsiirfpr? sarcină - Antigen [IBS -IHm Ziaminâri citologice penlni depiitira1! cancerului de col uteriu • Investigam pfati | j sterilitatea feminină i masculină) ZILNIC, in c lu s iv DUMINICA

o re le 7 - 2 1 : Medic de gardă: orele 2 1 -7

R ezervare, consultaţii v la teL 41.41.83. .

S.C. Dental R0VA- S0C0L0V

C alea M oţilor 106, ap.5 T r a ta m e n te stomatologice

complexe:> terapie

.. > protetică (ceramică) chirurgie (rsecţii, implan'î]

P ro g ra m ări la tel.: 430028 Z iln ic o ra r : 9-19

. s îm bâta 9-14 P e n tr u s tu d e n ţ i , pensionari, şo m eri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Dr. SIIHAI CĂLD&ĂS Dr. ANGELA CĂLUGĂRO

S tr. Prahovei nr. 11(Sngă biserica Bob)

PROGRAM OFT 1 ELOGII L , M i , V -1 7 -2 0 S - 8 - 1 2 .

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.l4«.

ALIANŢA ANTISClClD||fe:L I F E L l N E l J - J ,— — — Suflctulnostnilaig^i L^ dumncavoastii T * ţ® j J P

dc noapte,1 9 16 47 ţmr

G a rd ă d e noap te ,o rc le20- ^ J ,

¥ ■ • , i . r _:_x A/i intervenţie tLinia telefonică de criză şi prevenţie a suicidului

de LABORATORUL DB SlMTATî MmrALl CLUJ stâ la disporiţă ^

de luni pînă vineri, 7/Vă aşteptăm “

numărul J

a d e v ă r u l d e C lu j ROZA VÎNTURiLOR joi, 13 noiembrie \997 (V )

( E F E ) j ,AFP)

i Acord Iară pm rdent privind i legalizarea

magnat al Americii Latine j staiuiului Kismcli c iilo lirr

(AFP, Reuter) V

George Soros, noul Declaraţia de politică generală a noului guvern polonez

George Soros, personaj legendar al lumii financiare internaţionale, a devenit şi unul dintre principalii magnaţi din America Latină ca urmare a-unor investiţii de multe milioane făcute în Argentina, Brazilia, Mexic, Columbia, Chile, Venezuela şi Guatemala. Acestui bancher american de origine maghiară, revista “Latin Trade” îi dedică atît coperta numărului din noiembrie, cît şi articolul principal.

Sub titlul care apare pe copertă- “Noul magnat al Sudului” revista informează în paginile sale interioare că “multimilionarul George Soros îşi construieşte un imperiu care se întinde din Mexic pini în Argentina”; subliniind că, după ce timp de ani de zile privireai-a fost aţintită asupra Europei de est, acum şi-a’îndreptat-o spre America I .aţină.

Acest investitor, în vîrstă de 67 de ani, este - împreună cu un asociat local - cel mai mare moş ier din Argentina şi proprietarul celei mai mari crescătorii de vite din această ţară. Soros a fost interesat de sectorul funciar din Mexic, de cel bancar din Columbia şi Venezuela şi de cel al telecomunicapor din Brazilia.

Prezenţa acestui investitor în America Latină datează totuşi din 1980, cînd argentinianul Eduardo Elsztain, promotor în sectorul de irbanistică, i-a făcut propunerea de a investi în acest domeniu. Acum, după 17 ani, americanul deţine 30 k sută dintr-o întreprindere care cotizează la Bursa din New York, in activul căreia figurează 40 de

localuri îri Buenos Aires, printre care mai multe clădiri istorice. In ultimele luni, compania Elsztain a investit în proprietăţi urbane 250 de milioane de dolari.

Deţinîrid circa 60.000 de hectare arabile şi 87.000 de capete de vite, Soros face parte din primul eşalon al celor care vor avea de profitat de pe urma creşterii în viitor a exportului de produse agricole şi animaliere.

Potrivit calculelor revistei “Latin Trade”, Soros a investit în Mexic peste 1.300 de milioane de dolari în bunuri funciare, afacerea fiind iniţiată în anul 1993, împreună cu fraţii Reichmann din Toronto (Canada). Aceste investiţii includ clădiri destinate birourilor sau apartamentelor de locuit, un hotel de lux şi restaurante.. Criza din 1995 a dus la o scădere a avîntului său în materie de investiţii, care au fost însă reluate după o anumită perioadă de timp, astfel îneît, în iunie, ca urmare a îmbunătăţirii situaţiei în sectorul imobiliar, a investit 200 de milioane de dolari în blocuri- tum denumit Torre de Chapultepec. Una dintre cele mai importante proprietăţi ale sale în această ţară este Fondul de Valori Imobiliare, o întreprindere al cărei obiect de activitate sînt bunurile fiinciare, cu uri capital de peste 150 de milioane de dolari. Fondul de Valori Imobiliare, foloseşte aceeaşi strategie ca şi IRSA - adică închirierea de imobile şi investirea cîştigurilor în achiziţionarea dc terenuri agricole.

Israelul şi Vaticanul au făcut un pas uriaş pe calea normalizării relaţiilor lor, semnînd un acord fără precedent care legalizează statutul Bisericii catolice romane în Pămîntul Sfînt. Acordul a fost semnat la sediul Ministerului israelian de Externe de la Ierusalim, în prezenţa presei, de: către şeful diplomaţiei, David Levy, şi nunţiul apostolic în Israel, monseniorul Andrea Cordero I.anza Di Montezemolo.

“Sînt foarte fericit de semnarea acestui acord,'fiindcă el marchează o nouă etapă importantă în procesul. de normalizare a relaţiilor dintre Sfintul Scaun şi statul Israel”, a dcclarat nunţiul.

Este pentru prima dată cînd una din bisericile creştine prezente în ; Pămîntul Sfînt. semnează un astfel : de acord cu statul evreu. ",

Pentru Biserica catolică romană, acordul este urmarea recentelor examene de conştiinţă, autocritici şi cereri de iertare pentru responsabilităţile istorice ale creştinilor în ce priveşte antisemitismul. Nunţiul apostolic a subliniat, însă, că nu a fost fixată nici o dată pentru vizita Papei Ioan Paul al D-lea, anunţată’ de multă vreme. “Papa are la suflet vizita pe Pămîntul Sfînt,' dar calendarul ei nu a fost încă fixat”, a apus el.

Potrivit acordului, patriarhatul latin din Ierusalim, diferitele dioceze, mănăstiri, congregaţii religioase, institute religioase sau de caritate catolice prezente în Israel vor dispune de-acum înainte de o personalitate juridică. Ele vor putea fi în mod legal proprietare şi. vor putea acţiona în judecată.

Textul, care trebuie să fie ratificat de parlamentul israelian, prevede principiul autonomiei în ce priveşte gestiunea internă a instituţiilor catolice din Israel şi aplicarea dreptului israelian în relaţiile lor externe. '

Acordul se aplică “acolo unde legislaţia israeliană este în vigoare”, ceea ce,. din punct de vedere israelian; include şi Ierusalimul de est anexat, unde se află principalul loc sfînt creştin, Mormîntul Sfînt. Această anexare nu a fost totuşi recunoscută de Vatican.: Negociat timp de aproximativ 18 luni, acest acord se înscrie în logica Acordului fundamental din 30 decembrie 1993, prin care Israelul şi Vaticanul s-au recunoscut reciproc înainte de a stabili relaţii diplomatice, în iunie 1994.

“Acest acord a fost încheiat cu eforturi şi multă răbdare”, a declarat Levy presei după semnare. Făcînd aluzie la lunile îndelungate de negocieri, ministrul israelian de externe a subliniat că acordul constituie-“dovada faptului că rămînerile în urmă nu au fost provocate în mod deliberat, ci au avut la bază dorinţa Israelului de a realiza această operă în modul cel mai bun cu putinţă”.

Nunţiul apostolic şi-a exprimat speranţa în negocierea rapidă a unui acord fiscal şi financiar, care să legalizeze scutirile de impozit pentru instituţiile catolice din Pămîntul Sfînt, precum şi în realizarea unui aconi cultural între. Israel şi Sfintul Scaun. “Sper că semnarea acordului de astăzi va da impulsul necesar realizării acestor obiective”, a spus e l.:

Noul guvern polonez al premierului Jerzy Buzek a obţinut, la 11 noiembrie, votul; de încredere al Dietei (Camera inferioară a Parlamentului). In favoarea sa au votat 260 de deputaţi din majoritatea formată din Acţiunea Electorală Solidaritatea (conservatori) şi Uniunea pentru1; Libertate (liberali). Mai mulţi deputaţi social-democraţi au atacat violent programul expus de Jerzy Buzek, în timp ce majoritatea a criticat bilanţul anilor 1993-1997 şi i-a condamnat pe urmaşii comunismului "totalitar şi criminal”.

Aceşti termeni au fost folosiţi înainte chiar de premier, în declaraţia sa de politică generală, subliniind că ”anul 1997 va fi cel al rupturii definitive cu trecutul malefic”. El a promis că guvernul său va relansa reformele iniţiate de Solidaritatea după 1989, consolidînd totodată valorile creştine, în special "un patriotism sănătos”.

Prezentîndu-şi în faţa Dietei declaraţia de politică generală, premierul Buzek a anunţat printre principalele sale obiective descentralizarea statului, privatizările " şi schimbarea sistemului de pensii din 1999.

în - domeniul politicii economice, primul ministru a anunţat privatizarea telecomu­nicaţiilor şi pregătirea celei a căilor ferate, ca şi relansarea construcţiilor de autostrăzi. Buzek a , criticat bilanţul guvernului precedent, invocînd deficitul plăţilor curente şi cel al

comerţului exterior. "Inflaţia scade prea încet”, a spus el.

Politica în domeniul familiei a noii echipe urmează să.se traducă printr-o reformă fiscală şi lupta împotriva şomajului.■ Privatizările urmează să se încheie pînă în anul 2.000. Acestea vor fi însoţite şi de restituirea către, foştii proprietari a bunurilor naţionalizate de comunişti, a subliniat Buzek.

în ce priveşte forţele armate,- guvernul de centru^dreapta îşi propune să le modernizeze şi în acelaşi timp să scurteze perioada serviciului militar obligatoriu.

în partea consacrată relaţiilor externe, Buzek a reiterat apartenenţa Poloniei la "universul euro-atlantic” şi ataşamentul său faţă de aderarea rapidă Ia NATO şi UE, ”păstrînd identitatea naţională”. J*

In continuare, premierul Buzek a evocat cooperarea franco- germano-poloneză cunoscută ca "Triunghiul de la Weimar”. ”Să desenăm pe hartă linia Paris- Berlin-Varşovia şi vom vedea un fel de coloană vertebrală a Europei”, a relevat primul ministru.

La est, "relaţiile cu Ucraina se dezvoltă mai bine decît ne-am fi putut imagina”, a afirmat Buzek. In privinţa relaţiilor cu Rusia, Jerzy Buzek a declarat că guver­nul său, "neavînd de purtat povara trecutului” (ca predeceso­rii săi ex-comunişti), va căuta să le facă ”la fel de bune pe cît este cunoaşterea reciprocă a polo­nezilor şi a ruşilor”, îndeosebi în domeniul economic si cultural.

mm

îO.il'-t >■ "î'tî

Ai tot ce-ţi trebuie pentru GSM. în pachetul

CONNEX GO! vei găsi cel mai nou model de

telefon BOSCH şi o cartelă SIM reîncărcabilă

ce conţine un credit iniţial. Te conectezi pe loc.

Fără abonament lunar, fără taxă de conectare,

fără documente! Niciodată nu a fost mai uşor ?

să tei conectezi la GSM! Ştii în orice moment

cât mai ai de vorbit. CONNEX GO! afişează

pe ecranul telefonului creditul

rămas pe cartelă. Astfel îfi

poîi organiza mai bine timpul

de convorbire.Intormafll la: 302.11.11

Creditul se poate reTncărca rapid şl uşor cu ajutorul cartelelor valorice. Acestea se găsesc la distribuitorii CONNEX GSM şl la oficiile poştale.

( 4) joi, 13 noiembrie 1997 CULTURĂ ŞT/fNŢĂ /MVĂŢĂMINT J i i l i r

| g e n i a l i t a t e a

culturalaExpoziţii, vernisaje• 0 invitaţie mai puţin

obişnuită, sosită Ia redacţie, carc ne-a făcut curioşi: “Mă numesc. Bogdan Ţugudean, am 11 ani, sînt elev în clasa a Vl-a la Liceul de Arte Plastice «Romul Ladea» şi vă invit la prima mea expoziţie de pictură în CASA SCĂRII blocului unde m-am născut şi locuiesc, str. Ştefan Mora nr. 7, bloc 5 E, scara II, Cartierul Grigorescu (lîngă Şcoala nr. 15). Vernisajul va avea loc mîine, vineri, 14 noiembrie 1997, la ora 15, iar expoziţia va rămîne în casa scărilor pentru a înfrumuseţa viaţa vecinilor mei, primii mei sponsori ce mi-au permis să

; expun în acest spaţiu. Vă aştept la scări! Bogdan Ţugudean”. Sinceri să fim, ideea ne-a plăcut, mai ales că şi pe scările rcdacţici noastre avem o expoziţie permanentă, dar dc caricatură. Aşa că, vă dăm întîlnire la vernisajul expoziţiei foarte tînăruiui artist clujean.

*** .• Luni, 17 noiembrie a.c.,

ora 13, la Clubul Casei Universitarilor din Cluj-Napoca, sala “Paul Sima”, va avea loc vernisajul expoziţiei dc icoanc şi artă dccorativă (metaloplastie) a artistului Ovidiu Teodorescu din Moreni, jud. Dîmboviţa. Expoziţia va putea fi vizitată zilnic, în . perioada 17-30 noiembrie a.c., într&orele 9-15.

Spectacol folcloric multicultural

de cîntece şi damuriSîmbătă, 15 noiembrie, cu

începere dc Ia ora 11, Ia Casa de Cultură. Studenţească din Cluj- Napoca, Asociaţia pentru Dialog Interetnic Cluj, împreună cu Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă (Filiala Cluj) organizează un Spectacol folcloric multicultural dc cîntece şi dansuri. Şi-au anunţat participarea: Ansamblul german “Offene Hcrzen” din Tîrgu Mureş; Ansamblul “Szarkalăb” al Liceului “Apâczai Cserc Jânos” din Cluj-Napoca, Ansamblul Casei Municipale de Cultură din municipiul nostru şi Ansamblul romilor din Cojocna. Intrarea la spectacol este liberă.

Zilele bibliotecii de cartier

Manifestările înscrise sub g e n c r ic u l " Z i l e l e bibliotecii de c a r t i e r ” ,

organizate dc Biblioteca Judeţeană “O. Goga” din Cluj- Napoca se închcic mîine, 14 noiembrie a.c., cu următoarele activităţi: la Filiala Mânâştur - dc la ora 10, recital dc versuri în limbile română şi franceză susţinut de elevii ciasci a Vil-a dc Ia Şcoala nr. 23, profesor Eva Benedck; la ora 12 — “Cenuşăreasa”, un spectacol prezentat de Teatrul dc Păpuşi “PUCK”; la Filiala Mărăşti - dc la ora 12, expunere şi ilustrare muzicală a temei: “Importanţa tradiţiilor populare în cadnil definirii identităţii naţionale”, susţinute dc interpretul dc muzică populară Marius Ciprian Pop, acompaniat dc Victor Ccnuşc, Marinei Găzdac, Adrian Trif şi Grupul vocal “Vlahia”; prezintă prof. univ. dr. Ioan Sculcan, şi prof. Victor Ccnuşc.

Rubrică realizată de M. BOCU

Pentru europenism şi ecumenism autentic

Ansamblul BAROC Transilvania din Cluj- Napoca - alcătuit din: Ştefan NAGY - flaut, fondatorul şi conducătorul ansamblului, de mulţi ani prim-Jlautist în orchestra Operei Române din municipiu, interpret cu o experienţă considerabilă, care cîntă la flaut cu multă pasiune, invitat al unor orchestre de prestigiu; a cintat, între altele', în compania lui Jose Carreras sau cu orchestra de la Bolsjoi Ballet din Moscova; Zoltan MAJO - blockflote, specialist de marcă al instrumentelor arhaice de suflat şi al muzicii baroce; graţie unor instrumentişti ca el, vechea muzică barocă transilvăneană este recuperată şi cîntată şi în zilele noastre; cel mai tînăr membru al

ansamblului, foarte talentatul Erich TURK, organist, absolvent cu nota 10 al clasei de orgă la Academia de Muzică “Gh. Dima”, în 1995; şi-a continuat studiile la Viena,este profesor de orgă la Liceul de muzică, a concertat în

. România şi peste hotare, unde a îneîntat publicul cu sunetele magice ale orgii; Florin CÎRLEJAN - fagot, tînărul modest şi plin de talent, prin a cărui alăturare la ansamblu calitatea muzicii a avut numai de cîştigat; este laureat al cîtorva concursuri de interpretare şi a obţinut burse de studiu la Academia Mozart din Praga şi Cracovia - a luat fiinţă în 1993, visul muzicienilor amintiţi, de altfel şi foarte buni prieteni, devenind realitate.

Concertînd în biserica din Koesfeld, Germania

Ceea ce au dorit ci să pună în valoare, în scurtul răstimp de cînd colindă ţara şi Europa împreună, este acest sincer şi adevărat simţămînt al fraternităţii, al acelei prietenii care îi animă pe românii, ungurii şi saşii transilvăneni de secole, în spiritul muzicii universale, care nu cunoaşte graniţe, Ansam blul ’ BAROC Transilvania şi:a înscris în palmares cîteva participări notabile: în primăvară a cîntat lă Muzeul Bruchental din Sibiu, în fata tuturor ambasadorilor

acreditaţi în România; apoi, la 21 august a.c:, a inaugurat, după 50 de ani de tăcere, salonul de concerte al Castelului Peleş, în cadrul Stagiunii Centrului European de Cultură din Sinaia, cu un concert de muzică barocă; pe timpul verii a dat concerte la Rupea şi Făgăraş, localităţi uitate de cei ce se pretind “mari artişti”, dar în care publicul este, realmente, însetat de' cultură, acesta asistînd la concerte “ca la o slujbă religioasă”. Sînt cuvinte desprinse din confesiunea unui ţăran, care a trăit “o senzaţie'

de linişte şi de relaxare”. O mai bună reacţie nici nu există, înseamnă că menirea noastră s- a împlinit - avea să ne spună dl Ştefan Nagy, conducătorul ansamblului; au urmat concerte la Radio Cluj, în foyerul Operei Române din Cluj-Napoca, la Mediaş...

La invitaţia Fundaţiei “Musica Baroque”, înfiinţată de familia Kamp, din ,01anda; Ansamblul BAROCTransilvania a concertat în

, această ţară, profitul realizat din cele 20 de concerte susţinute în 17 oraşe din Olanda, Belgia şi apoi din Germania urmînd să fie utilizat de fundaţia amintită pentru acţiuni de ajutorare a României (nu haine vechi sau medicamente expirate ci, la propunerea muzicienilor clujeni,: pentru dotarea cu calculatoare a unei şcoli, construirea unei biserici sau alte investiţii trainice). Se conturează perspectiva ca sumele obţinute din concerte să fie alocate constituirii unui fond de burse de studiu pentru doi studenţi muzicieni clujeni. ,

La llaga, Ansamblul BAROC Transilvania a concertat la Ambasada

României, în prezenţa ambasadorilor acreditaţi în * capitala Olandei, ambasadorul Marin Buhoară şi ataşaiul cultural Dan Sitaru apreciind ecumenismul adevărat, spiritul european promovat de ansamblu, precum şi modul în care promovează muzica medievală transilvăneană. Trebuie subliniat că, în sensul celor de'mai sus, ansamblul a identificat în Codex Caioni, prezentînd-o publicului, muzică de curte, românească, maghiară şi săseasca. Turneul olandez a continuat cu ”Konzertgebau” din Amsterdam, veritabil templu al muzicii, unde clujenii s-au bucurat de un mare succes şi în cea mai veche biserică din oraş, în care s-a căsătorit Rembrandt. Pe durata concertelor, cel mai bun constructor de clavecine din Europa, evreul-american Joel Katzmann, le-a împrumutat muzicienilor clujeni un superb clavecin în valoare de 30.000 DM. Contactul stabilit cu acest constructor s-a soldat şi cu un alt mare cîştig: el va veni să

repare, gratuit, clavecinul construit la Antwerpen, în lu. aflat în patrimoniul Castelului Peleş.

Prietenia, comuniune], nobleţea de a cînta frumos s nimic altceva îi uneşte p( muzicienii ; care compui A nsam blul BAROC Transilvania. Deşi cunoscut, 4 fapt,, mai cunoscut peste hot® decît- în ţară, ansamblul cauţi sponsori cu ajutorul cărora să-s poate promova programul & •concerte, prin care să contribui nemijlocit la construirea mag® reale a României. O ima care s-a conturat emoţionanţii la 1 Decembrie 1996, citi A nsam blul BAROCTransilvania a concertat j Olanda, mareînd astfel Zii; Naţională a României Programul concertistic i ansamblului cuprinde ii perioada noiembrie-decembriei acestui an apariţii la Palatul Culturii din Tîrgu Mureş şi \ Muzeul Bruchental din Sibiu

M i c h a e l a BOCU

Membrii Ansamblului BAROC Transilvania, fotografiaţi lîngă clavecinul lui Joel Katzmann

Astăzi vă prezentăm :

Facultatea particulara de M anagem entFacultatea particulară de Management Cluj-

Napoca, din cadrul Universităţii "Bogdan-Vodă” din Baia Mare, a fost înfiinţată în toamnaanului 1993, dînd prima promoţie de absolvenţi în anul 1997. Din cei prezentaţi au promovat ia licenţă 75%. in momentul de faţă, facultatea are 400 de studenţi, din care 280 la învăţămîntuiui de zi şi 120 la fără frecvenţă.

Ceea ce trebuie să ştie atît studenţii cît şi părinţii acestora este că facultatea a primit autorizare provizorie de funcţionare prin H.G. 1.381 din decembrie 1996, că în perioada 17-18 octombrie 1997 aici a avut loc controlul Comisiei C.N.E.A.A., concluzia acesteia fiind de menţinere a autorizaţiei provizorii de funcţionare.

Prestaţia didactică de calitate este asigurată de cadre didactice de la Facultatea de Ştiinţe Economice. Totodată, sub egida facultăţii au apărut pînă în prezent 29 de cursuri

şi caiete de lucrări practice pentru uzul studenţilor. Facultatea are deja 7 cadre didactice proprii, din care 3 profesori şi 4 preparatori, urmînd ca în acest an să mai fie scoase la concurs încă 4 posturi de preparator. Cît priveşte activitatea ştiinţifică, facultatea a organizat două sesiuni de comunicări ştiinţifice, una în 1996, iar cealaltă în 1997, manifestări care s-au bucurat de o largă participare din partea cadrelor didactice şi a studenţilor. /

Facultatea particulară de Management dispune de o bibliotecă cu 2.600 de volume, de. o sală de lectură cu 30 de locuri şi de un laborator de informatică. Universitatea ”Bogdan-Vodă” acordă, semestrial, burse studenţilor cu rezultate foarte bune la învăţătură, bursa constînd în scutirea de taxe de şcolarizare pe perioada cît studentul este bursier.. Decanul facultăţii este dl conf. univ. dr. Ioan Lazăr, cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Economice.

M. BOCU

ECONOMIA ROMÂNIEI LA ORIZONTUL ANULUI 2000”în aceste zile se împlinesc 77 de ani

de la înfiinţarea, la 14 noiembrie 1920, a Academiei Comerciale din Cluj, prima unitate de învăţămînt superior economic românesc din Ardeal, care a funcţionat (in Cluj şi apoi în Braşov) pînă în anul 1948. Tradiţia aceasta a fost reluată şi continuată, din anul 1961, dc către Facultatea de Ştiinţe Economice, care sc află acum în al- patrulea deceniu de activitate.

Pentru a marca acestc evenimente, în perioada 14-15 noiembrie 1997 sc desfăşoară, în organizarea Facultăţii de Ştiinţe Economice din Cluj-Napoca, o sesiune de comunicări ştiinţifice, Ia care participă peste 360 de cadre didactice, ccrcctători ştiinţifici şi alţi specialişti,

din centrele universitare Alba lulia, Arad, Baia Mare, Bucureşti, Cluj- Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea,' Sibiu, Timişoara şi Tîrgu Mureş, precum şi de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică a Moldovei şi Universitatea de stat Chişinău, Universitatea Delhi (India), Warsaw School of Economics (Polonia).

Lucrările sesiunii se vor desfăşura în plen, mîine de la ora 10,00 în Aula Magna a Universităţii “Babeş- Bolyai”, precum şi în 10 secţiuni: Economic politică cu 44 comunicări, Management (55), Previziune economică (10), Finanţe (51), Statistică (24),Contabilitate (51), Informatică

(42), Merceologie şi protecţia consumatorului (28), Marketing (49), Analiză economică (13).

Paralel, Catedra de Limbi moderne organizează un Workshop cu tema “Metodologia predării şi însuşirii limbilor moderne pentru afaceri”, la carc participă cadre didactice ale Facultăţii de Ştiinţe Economice şi ale Universităţii Tehnice Cluj-Napoca.

Totodată, Facultatea de Ştiinţe' Economice din Cluj-Napoca găzduieşte “Conferinţa Naţională a Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti”, Ia care participă peste 120 studenţi din toată ţara şi ale cărei lucrări sc desfăşoară pe 5 secţiuni, Cele mai bune lucrări vor fi distinse cu premii.

Expoziţia dc pictură şi R aduM A IE RMîine, 14 noiembrie 1997, la orele 18,00,

în sălile festive de expoziţii temporare ale Muzeului Naţional de Artă Cluj-Napoca, Piaţa Unirii nr. 30, va avea Ioc vernisajul Expoziţiei de pictură şi grafică Rado Maier. ,

Absolvent al Institutului de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj (1958), în cadril căruia a desfăşurat timp de şapte ani şi» apreciată activitate didactică, Radu Maier s-a afirmat încă de la debut printre prezenţele marcante ale artei clujene din perioada anilor 60. Stabilit în 1967 la Miihchen, artistul şi-a continuat activitatea creatoare, expună consecvent în galerii importante din capitali bavareză şi din alte oraşe europene. în anul 1990, artistul deschide o amplă expoziţie personală la Galeriile de Artă ale Uniunii Artiştilor Plastici Cluj, care oferă publicului posibilitatea să cunoască evoluţia creaţia artistului din perioada de maturitate, imagine care se completează cu expoziţia găzduita de aceleaşi galerii clujene în anul 1995.

Credincios publicului din oraşul în cai* s-a format şi a debutat cu succes şi care 1* primit de fiecare dată cu căldură, Rada îşi prezintă cea mai recentă etapă a creaţiei m actuala sa expoziţie, care cuprinde o seleeţie din cîteva cicluri ale creaţiei sale în domeniul picturii şi graficii (“Nopţi tunisiene* "Schott El Achzem”, “ Pantocrator*! “Retezat”, “Eflorescenţa”, “Zodiacul”)

A B 3 E E V A R U Lde Ciul CULTURĂ-STIINTĂ-iNVĂ TĂMÎNT * * 13 noiembrie 19 9 7 (fT)

LA BANCA BUCUREŞTI:

N ăscut la Tătămş - B ih or în 192 h diplom at în economie ş i sociologie a l Universităţii din Cluj, dar şi a l Facultăţii de Arte P lastice a LP. Cluj precum ş i studii libere la Academ ia de A rte P lastice Grande Chaumiâre din Paris, ŞTEFAN BOCA, debutează expoziţional ca p ictor la Oradea, în cadrul UAP, în 1950. Participă la expoziţii de stat, saloane oficiale , expoziţii regionale sau ju de ţen e ale UAP din Oradea şi Cluj timp de aproape cinci decenii. Prima expoziţie personală care îl ş i consacră im punîndu-l a ten ţiei criticii ş i publicului receptor are loc la Cluj-Napoca, în 1972, la Galeria de A rtă UAP, F iliala Cluj. în tre

>1973-1997, Ştefan Boca are 2 0 de expoziţiipersonale sub egida UAP Filiala C luj ş i UAP Filiala Oradea

precum şi în sălile de expoziţii ale Universităţii s “B abeş-Bolyai”. Cea m ai recentă expoziţie personală este organizată în sălile şi datorită generozităţii B ăncii Bucureşti. A participat la numeroase expoziţii peste hotare din care se relevă: “Expoziţia de pictură de la Galeria Tomasini e t M oliet Vieville, Paris 19 73, Expoziţia internaţională de pictură a A cadem iei R aym ond Duncan - Salon d ’Avril, Paris, 1979; Expoziţie de p ictură a Galeriei Aeberley, Geneva, 1981; picturile sale se află în reprezentative colecţii ş i m uzee din Ungaria, Austria, Elveţia, Franţa, Anglia, Olanda, Suedia, Israel, Liban, SUA, Canada, Australia, Spania etc.

Cunoscutul pictor clujcan, Ştefan Boca, după aproape cinci decenii de creaţie, ni se confesează din nou într-o impresionantă expoziţie de pictură ce reuneşte lucrări realizate în ultimii ani pe simezele de la Banca Bucureşti. Retras, modest, plin de o rară bucurie de a picta nu numai cu pensula ci şi cu întreaga sa fiinţă, Ştefan‘Boca are drept atelier NATURA de la noi sau din varii colţuri de lume unde a peregrinat (Italia, Franţa etc.), pe care o evocă cu tandreţe, cu gravitate, cu poezie. Dar deschiderea spre real nu înseamnă o simplă concordanţă cu faţetele naturii, ci în cadrul unui univers autentic, original, coerent şi de neconfundat prin “blinda asumare”, ci

relevarea plină de spontaneitate a sensurilor ei.. .... _ .7

Peisajul, motiv predilect al artistului, este totodată martorul nedisimulat al gîndirii sale plastice, al răspunsului său creator de mare seninătate interioară la problematica umană şi artistică la acest sfîrşit de mileniu; în mijlocul tumultului are curajul de a fi sensibil, de a se emoţiona şi de a ne emoţiona cu; puritatea, poezia trăirii sale interioare.

Arhitectura armonioasă a formelor, calitate esenţială a picturii sale, este şi aici - în aceste lucrări - argumentată de partitura originală aleasă a culorii, cînd rafinată, cînd contrastantă, plină de vitalitate. Adevărata protagonistă a - imaginilor sale este

LUMINA; lumina înaltă a plaiului transilvan, străvezie şi schimbătoare a mirificei Veneţii, sau strălucitoare, exuberantă în imaginile de Ia ţărmul Mării Negre.

Pasta este bogată, generoasă, uneori trece de la cea mai fină atingere a pînzei pînă la un adevărat relief tactil.

Spontaneitatea sa este captare fericită a clipei unice de lumină şi culoare, rezultantă a mii de ore dedicate picturii.

în expoziţie se află şi un autoportret al pictorului privind cu blîndeţe şi subtilă •dragoste la “corbii de minuni a lumii”:

Dr. A lexandra RUS

ft/lîine. 14 noiembrie.

ZIUA MONDIALĂ A DIABETULUI• de vorbă cu dl prof. univ. dr. Nicolae HÂNCU. de la Universitatea de Medicină şi Farmacie “luliu Haţieganu”. şeful Centrului Clinic de Diabet

Nutriţie şi Boli Metabolice din Cluj-Napoca •* Stimate domnule

profesor, dat fiind gradul mare de interes pe care îl suscită aspectele legate de boala diabetică, v-am ruga să ne vorbiţi despre semnificaţia zilei de 14 noiembrie.

- Ziua Mondială a Diabetului are ca scop primar alertarea lumii întregi asupra acestei boli, a cărei frecvenţă este într-o continuă şi alarmantă creştere. S-a evaluat că pe mapamond există 120 milioane de persoane cu diabet, estimîndii-se că numărul acestora se va dubla în următorii 12 ani. în România există aproximativ, 700.000 de persoane cu diabet zaharat.. • De ce este periculoasă această boală?

- Dacă ea s-ar limita doar la creşterea zahărului în sînge, nu ar fi nici un necaz. Din nefericire, multiple

anomalii şi complicaţii o însoţesc, ccea ce modifică speranţa de, viaţă şi de sănătate, calitatea vieţii fiind serios afectată.

• Pot fi prevenite aceste complicaţii?

- In primul rînd, ar trebui să se ştie că este posibilă prevenirea diabetului şi, bineînţeles, dacă totuşi apare, putem preveni şi complicaţiile. Printr-un stil de viaţă sănătos, prevenim boala, iar printr-un control eficient al bolii, preîntîmpinăm şi complicaţiile.

• In această situaţie, de ce este aşa de mare frecvenţa diabetului şi a complicaţiilor lui?

- Pentru că este foarte greu de respectat un stil de viaţă sănătos la nivel populaţional şi mai ales pentru că un control riguros al diabetului presupune disciplină şi cultură medicală din partea persoanei cu diabet, dar şi medicamente de bună calitate, instrumente pentru dozarea

glicemiilor de către cel bolnav etc. Or, toate acestea au un cost crescut.

• Cu ce noutăţi întîmpină Centrul de Diabet din Cluj- Napoca Ziua Mondială a Diabetului?

- Cu multă satisfacţie, vă spun că s-a reuşit, graţie conducerii Direcţiei Sanitare, facilitarea distribuţiei medicamentelor pentru persoanele cu diabet. De la farmacia de pe str. Constanţa ne-am “mutat” pe str. Moţilor nr. 2, la Farmacia nr. 89, care este la 3 minute de Centrul nostru. Mai avem şi alte realizări: în aceste zile se vor extinde cabinetele de consultaţie prin eliberarea unui important număr de încăperi în cadrul Centrului.

• Frumoase lucruri, într- adevăr...

- Nu am terminat! Graţie Companiei daneze Novo Nordisk, se va înfiinţa primul cabinet de “picior diabetic” din România. Apoi, mîine, 14 noiembrie, la ora 14 se va

inaugura primul Cabinet de educaţie specifică pentru persoanele cu diabet, aceasta în urma sponsorizării asigurate de companiile Lilly şi Alsifcom.

• Este de la sine înţeles cît de mult va creşte calitatea actului medical!- - Evident! în încheiere, pe -lîngă mulţumirile noastre: adresate sponsorilor, Direcţiei Sanitare şi Spitalului Clinic Judeţean, doresc să informeze publicul că mîine, în 14 noiembrie, între orele 8,30-10, în holul Bibliotecii Centrale Universitare “L. Blaga” va avea loc o acţiune inedită, în premieră în România: companiile Lifescan (SUA) şi Novo/Nordisk (Dane­marca) vor asigura dozarea pe loc a glicemiilor la toţi cei interesaţi, cu ajutorul glucometrului “One Touch”.

M ichaela BOCU

*

-a

________■ rn m m m s m m

Simpozionul EMIL RACOVIŢĂ

Primăria municipiului Cluj- Napoca, Uniunea “Vatra Românească”, Institutul de Speologie *E. Racoviţă” şi ţ" 1 ,Asociaţia Cultural-Ştiinţifică % '“Dacia-România” , din Cluj- *-Napoca, organizează miercuri,19 noiembrie a.c., la ora 17, în ,<•' •Sala de sticlă a Primăriei, »simpozionul EMILRACOVIŢĂ, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de lamoartea savantului. Vor susţine comunicări: dr. Gheorghe Racoviţă - “Emil Racoviţă - creator de şcoală academică”; prof. dr. Ana Fabian - “Profesorul Emil Racoviţă - iniţiator al ocrotirii naturii în România”; dr. Emil Silvestru - “Un secol de prezenţă românească în Antarctica”; dr. Iosif Viehmann - “Savantul Emil Racoviţă - viaţa în imagini”. Va fi proiectat filmul italo-belgian “Expediţia Belgica în Antarctica”. Cu aceeaşi ocazie va fi lansată cartea “Amintiri din şi despre Lozna” a prof. Victor Marian (Ed. Progresul Românesc, 1997); prezintă prof. dr. Ioan Câmpeanu.

C E N T R EC U I . T U R E LF R A N ţ A I SCLUJ-NAPOCA

^«^m euaţei u tilec u <«, e & ?

Centrul Cultural Francez diti Cluj-Napoca anunţă începcrea înscrierilor pentru cci interesaţi

în pregătirea calificatului de limba franceză în turism şi activitatea hotelieră (partea I). Cursul se adresează persoanelor care vizează o profesie în domeniul turismului sau care practică deja o activitate în acest sector. Obiectivul este ameliorarea nivelului de cunoştinţe de franceză generală şi aplicarea acestora în domeniile turistic şt hotelier, precum şi dobîndirea taor cunoşfmţc şi tchnici profesionale specifice turismului. Se cere nivel mediu, cursul este organizat pe rîte 3 ore pe săptămână (21 de orc în total). Preţul cursului: 21(1.000 lei. Cursanţii care au mai participat la cursuri ale Centrului Cultural Franccz beneficiază de o reducere de 10%. înscrieri zilnic la

.secretariatul CCF, str. I IC . Brătianu nr. 22, cu program zilnic între orele 9-18. Informaţii suplimentare la telefon 19-85-51 sau 19-75- 95, între accleaşi ore.

Cursuri de pregătire în vederea susţinerii probei de limba franceză la examenul de bacalaureat. Cursurile vor fi organizate pe două module: sistematizarea cunoştinţelor de gramatică, cu aplicaţii practice (30 de ore în actuala sesiune de cursuri), respectiv pregătirea subiectelor specifice din programa de examen (40 de ore în perioada ianuarie - aprilie 1998). Pentru primul modul, organizat pe 4 ore/săptămînă, nivelul necesar este cel mediu. Preţul modulului:

' 300.000 lei. Cursanţii care au mai participat la cursuri ale CCF beneficiază de o reducere de 10%. Informaţii şi înscrieri la adresa şi numerele de telefon indicate mai sus.

Activităţi la Universitatea PopularăMîine, 14 noiembrie a.c. la ora 16 cercul “Oralio Mentis” -

practica spirituală isihastă; luni, 17 noiembrie, la ora 17, expunerea: Arta s-a născut îa peşteri (Peşteri preistorice în sudul Franţei). Prezintă cu diapozitive: dr. iosif Viehmann; la ora 18, Atelierele Centrului “Phoenix”; Tinerii şi exerciţiul democraţiei. Consideraţii asupra fenomenului danez al democraţiei Prezintă: prof Maria Floreseu*

! A c ţ i u n e d e s t r î n g e r e d e f o n d u r iReamintim cititorilor că Organizaţia Studenţească de Ajutor

. Medico-Social ASKLEPYOS din Cluj-Napoca doreşte să organizeze, în 20 noiembrie a.c., o acţiune de strângere de fonduri destinate terminării lucrărilor de construcţie la Tabăra de copii Valea Ierii. în acest sens, ASKLEPYOS vă invită la o seară de DANS şi TOMBOLĂ, în 20 noiembrie a.c., ora 20, la Clubul RIO (fost Cinema Muncitoresc), str. Sindicatelor nr. 7. Programul va include un recital “live” al formaţiei NIGHT LOOSERS, iar Ansamblul folcloric studenţesc “Mugurelul”, pe lîngă un program de dansuri populare româneşti, va prezenţa şi un “curs practic” de dansuri country-westem. Se va organiza o tombolă cu premii atractive. Preţul unui bilet este de 7000 lei (5000 de lei pentru studenţi). Toate fondurile realizate cu această ocazie vor fi folosite de către organizaţie în scopul terminării lucrărilor de construcţie la Tabăra de copii Valea leril

l A l CMttLuni, 10 noiembrie a.c,, la Liceul Teoretic nr. 5 din Cluj-Napoca

a avut loc lansarea manuaîetor de limba rusă pentru clasele a X-a şi a Xl-a, avîndu-i ca autori pe: lecL Diana Ţetean, prof. dr. Onufrie Vinţeler şi prof Odarca Boul Au participat reprezentanţi ai Editurii Didactic® şi Pedagogice, autorii, elevi şi profesori ai liceului. Manualele, realizate după metodele noi, cele mai moderne de predare, vor contribui la mai buna însuşire a limbii ruse, predate la acest liceu..

Recital de orgăAstăzi, de la ora 18,30, în Studioul de orgă al

______ _ Academiei de Muzică “Gh. Dima” va avea loc recitalulde orgă sub genericul Frescobaldi şi “Stylus

luxurians”, susţinut de Maria Abrudan. în program: Girolamo Frescobaldi - “Libro secondo”, Johann Jacob Froberger - “Libro Quatro”, Georg Muffat - “Apparatus musico-organisticus” şi Nicolaus Bruhns - “Praeludium und Fuge in e moli”.

Rubrică realizată de M . BOCU

c m

& joi, 13 noiembrie 1997 POLITICĂ ■ M B *

Ion Iliescu crede că Opoziţia nu se va mai uni dacă va încerca să-si desemneze un liderva

Ion Iliescu, -preşedintele PDSR, consideră că desemnarea unui lider al Opoziţiei, ar conduce la îndepărtarea unora dintre partidele care intenţionează să alcătuiască o coaliţie a Opoziţiei.

Iliescu a dcclarat, marţi, că, indiferent de ultimele evoluţii politice, PDSR rămîne cel mai important partid de Opoziţie. In ceea gc-1 priveşte, Iliescu spune că nu este interesat dc postura de lider al Opoziţiei. în acelaşi tiinp, el a afirmat că este dispus să treacă peste orgolii şi peste atacuri venite din partea competitorilor la titlul de lider al Opoziţiei.

în legătură cu ultimele declaraţii din timpul Congresului PRM, carc îl atestau pc Vădim Tudor ca “lider valabil a l. Opoziţiei” sau “viitor preşedinte al tuturor românilor”,

W " '

l

@ ■ 9 1 1

/ : 1i n l B f i i

Iliescu a apreciat evoluţia din ultima vreme a lui Vădim în termenii: “Una e dorinţa şi alta e putinţa”. Fără să ofere detalii, el a spus că va trece, în plan personal, peste orice atacuri pentru a realiza platforma de acţiune comună a forţelor de

Opoziţie.Liderul PDSR a mai spus că

partidul său nu se va alia niciodată cu PRM şi s-a delimitat, prin doctrina şi

răuvoitorii pot identifica PDSR cu partidele extremiste. în opinia lui Hiescu, “limbajul radical” al lui Corneliu Vădim Tudor atrage tot mai mulţi aderenţi,

programele PDSR, de partidul datorită faptului că realităţile la condus de Vădim Tudor. care se referă sînt resimţite de o

Ion Iliescu crede că numai mare parte a populaţiei.

Dr. Năstase (PRM): “Iliescu este perimat, învechit”

Liderul clujean al PRM, dr. Ioan Mihai Năstase, numeşte declaraţiile lui Ion Iliescu, prin care acesta contestă faptul că PRM ar fi cel mai puternic partid de Opoziţie şi că Vădim Tudor ar fi liderul aceleiaşi Opoziţii, ca fiind fără sens.

Năstase susţine în continuare că partidul din care face parte este “fruncea” Opoziţiei, iar despre Iliescu afirmă că “este

perimat, învechit, ar trebui să se retragă”. Supărat că Iliescu i-a contestat lui-Vădim Tudor meritul de “lider al Opoziţiei”, Năstase spune că\ fostul preşedinte “nu-şi mai găseşte locul în Opoziţie”. Năstase consideră că afirmaţiile lui Iliescu sînt cauzate de faptul că PRM nu acceptă unele din punctele de vedere ale liderului PDSR. (A.M .)

La CluL PDSR si PRM se înţeleg bine, dar nu în politică”, spune Grigore Zanc

La nivel local, PDSR se înţelege bine cu PRM, după spusele lui Grigore Zanc, liderul clujean al PDSR. ”Am realizat cu ei cele mai constructive înţelegeri, acorduri în’cadrul UFP”. Aceste acorduri vizează, în opinia lui Zanc, doar rezolvarea problemelor sociale. în ceea ce priveşte o posibilă alianţă electorală, Zanc a declarat: ”Noi (PDSR) nu ne-am pus problema unor alianţe politice, electorale sau parlamentare cu PRM”. La unison cu Ion Iliescu, Zanc afirmă că, deşi PRM este un partid parlamentar, nu a confirmat încă prin nimic că ar fi cel mai puternic din Opoziţie”. Este mâi zgomotos, dar totuşi mai limitat ca impact şi ca putere de influenţă în Parlament decît PDSR”, declară liderul PDSR Cluj.

A .M .

Partidul Republican susţine unirea forţelor Opoziţiei

•Partidul Republican perseverează în stimularea şi susţinerea prin acţiuni adecvatea. demersului de UNIRE şi ACTIVARE a forţelor Opoziţiei la nivelul întregii ţări - ca singură soluţie pentru contracararea declinului accentuat şi deosebit de grav al stării economice şi; social-politice din România.

Recenta şedinţă a Biroului Permanent al Partidului Republican, desfăşurată la Suceava, a validat contribuţia liderilor republicani mandataţi pentru tratative privind alianţele' partidului, participarea la iniţierea şi constituirea unor forme de unificare a forţelor Opoziţiei, în care sînt cuprinse numeroase partide politice parlamentare'şi neparlamentare,

organizaţii şi uniuni ale societâtjj civile, atît la nivel naţional, cl şi la nivel zonal şi judeţean - asa cum este Uniunea Forţelor Patriotice, creată recent la Cluj. Napoca.

I n v i z i u n e a Biroului Remanent al Partidului Republican, acestei etape dc unire a forţelor Opoziţiei, pornite şi de jos în sus, dar şi de la centru, îi va urma, neîntîniat, un stadiu al creării alianţei generale a Opoziţiei româneşti- singura în stare să salveze ce se mai poate salva din şansa ţi speranţa poporului român.

Al. STĂNESCU, vicepreşedinte al P.R.,

preşedinte al Consiliului ju d . Cluj af P.R.

După ce Ruse a “dezvăluit” infiltrarea SRI în instituţiile de stat, PD vrea să schimbe legislaţia serviciilor secreteAfirmaţiile , deputatului

Comeliu Ruse despre infiltrarea SRI în instituţiile puterii a determinat Partidul Democrat să iniţieze modificarea legislaţiei în ceea i ce priveşte serviciile secrete. Deputatul PD de Cluj, Iuliu Păcurariu, a declarat că este necesară o lege care să definească concret activitatea

SRL Păcurariu acuză “scurgerile de informaţii secrete din dosare, informaţii care nu trebuiau»

■apară în presă”. Iuliu Păcurari: a afirmat că “poţi ava informatori în organizaţiile partidelor politice, dar să ştie despre aceştia măcar procurorii general al României”.

- (A.M.)

Cine îl critică si cine r

7 / apără ne Adrian Severin

Am asistat, în ultima perioadă, la o campanie susţinută în mass- media împotriva ministrului de Externe, Adrian Severin, în scopul compromiterii acestuia pentru a determina demiterea acestuia, pe fondul apropiatei remanieri guvernamentale. Ceea ce este mai grav este însă blamarea politicii externe duse de România şi de ministrul ei de Externe după alegerile din noiembrie1996. Multe voci iraţionale, neţinînd cont de contextul nefavorabil în care România îşi desfăşura politica externă înainte de noiembrie ’96, pun în circa demnitarului din str. Modrogan 14 toate .nerealizările politicii externe de la Revoluţie încoacc. Criticilc nefondate nu ţin scama dc anumite realităţi specifice diplomaţiei şi politicii externe, în domeniul acestei politici, rezultatele, consecinţele nu pot fi imediate, după

cum iniţiativele şi acţiunile trebuie să ţină seama de un complet de împrejurări şi. condiţii care depăşesc durata unur" mandat ministerial. Prin urmare, a vedea în neinvitarea României la negocierile de aderare la NATO şi UE eşecuri ale actualei guvernări şi mai precis- ale ministrului Severin, presupune o miopie politică răuvoitoare. După cum este de rea credinţă atribuirea acţiunilor de

Criticisminconştientpolitică externă unui singur om.

N-ar trebui oare să avem în vedere anumite realităţi? Care era, oare, Statutul Internaţional al României în urmă cu un an de zile, la doar cîteva luni îpainte de summit-ul de la Madrid şi de stabilirea Agendei 2000 a Uniunii Europene? Dar mai ales care era stadiul Reformei în România în acel moment? Nivelul Reformei ne permitea să fim pe picior de egalitate cu ţările ex- comuniste invitate să adere la NATO

şi U.E. Acesta este cadrul în care trebuie să iproiectăm ■ politica externă a. României după noiembrie ’96. în răstimpul scurt, dar plin de evenimente internaţionale -. extinderea NATO, lărgirea UE - Ministerul de Externe şi reprezentantul său au făcut tot ce se putea face avînd susţinerea economiei pe care o cunoaştem Este absurd să judecăm poziţia externă a ţării ignorînd

realităţile ei interne. Nominalizarea României pentru al II-lea val al NATO, normalizarea relaţiilor cu vecinii, ieşirea din izolare şi

| cointeresarea Asiei de SE sînt doar cîteva dintre reuşitele politicii externe româneşti. . Acestea sînt doar cîteva elemente care, circumscrise în

durata lungă, sînt în măsură să ne arate că sîntem pe drumul cel bun.

Politica externă nu este apanajul linei persoane sau al unui partid, ea este atributul întregii ţări şi prin urmare blamarea, denigrarea acestei politici nu este un act îndreptat împotriva ministrului Afacerilor Externe şi a partidului din care face parte, ci este un act antinaţional.

Biroul de presă al P.D. Cluj

De fapt, un criticism conştient

; Replica trimisă nouă de Biroul de presă al PD Cluj ar fi trebuit să se refere îa ceea ce am publicat cu o zi înainte în “Adevărul de Cluj”. Este vorba despre un editorial despre inconştienţa ministrului de Externe atunci cînd declara cu nonşalanţă că ministerul pe

. care îl conduce a obţinut o sumedenie de succese în anul care a trecut - de cînd îl are în frunte pe Adrian Severin. Printre altele, era trecut la categoria succese faptul că România n-a fost primită în NATO şi UE, că a încheiat tratatul cu Ucraina şi că poartă discuţii cu oficialii Federaţiei Ruse pentru încheierea unui tratat mereu amînat. Am considerat că astfel de afirmaţii trebuie amendate, punîndu-le pe seama dorinţei ministrului Severin de a preîntâmpinao eventuală remaniere a sa. Subliniem că insuccesele politicii noastre externe nu i se datorează în exclusivitate ministrului Severin pentru simplul motiv că în acest domeniu s-au amestecat foarte mulţi demnitari, inclusiv preşedintele Constantinescu,

îneît la un moment dat nu se mai şfcr cine conduce acţiunea României aderare la NATO şi în Uniunea Europeană.

în acest context trebuie să şi declaraţiile făcute de Adrian Severii la ultima sesiune a Comitetului & Miniştri al Consiliului Europei de li Strasbourg, cînd a criticat sevei

, respectivul organism european (în cart ne-am străduit ani de zile să intrăm), de formalism,^ superficialitate si conservatorism. în urma atacului său âu curs spre Bucureşti reproşuri din mai multe capitale ale lumii occidental tonul lor fiind unul foarte sever. PenW un ministru de Externe, gafa este foarte mare. Unele partide politice au declari că aprecierile lui Severin nu servesc interesele României. Ceea ce este grai, chiar dacă, aşa cum afirmau unii comentatori, Consiliul Europei suferi într-adevăr de conservatorism şi superficialitate. Totul e să nu spuiasS cu voce tare.

(C.V.I

urmare din pagina 1

Dacă grupul mureşean este doar un simplu grup - aşa cum, dc altfel, sc şi autointitulează -, iar acţiunca sa riscă să fie desconsiderată, situaţia nu este similară în cazul organizaţiei bihorene a l’UNR. Printr-un fax trimis redacţiei noastre, semnat dc Ionel Ungur, liderul PUNR Bihor, crişcnii îşi exprimă îngrijorarea că, în urma acţiunilor conduccrii partidului “electoratul pcuncrist s-ar putea risipi în alte formaţiuni politice sau ar rămîne într-o stare de apatic, departe dc urnele dc vot, sim|indu-sc trădat”. întrunit în şedinţă ordinară, luni 10 noiembrie, Biroul executiv al PUNR Bihor a trimis

Va rezista Valeriu Tabără presiunii impuse de Gheorghe Funar?Bucurcştiului solicitarea de a fi convocat de urgenţă Consiliul naţional al partidului. în acest punct, poziţia bihorenilor este similară celei adoptate de Gheorghe Funar.

Teodor Ardelean, liderul PUNR Maramureş, afirmă că “cxcludcrca lui Gheorghe Funar a fost cca mai dureroasă decizie din istoria partidului”. într-o declaraţie făcută presei, Ardelean şi-a exprimat convingerea că primarul Clujului “nu.se va opri în accastă fază a lucrurilor” - faza contestaţiilor adresate Colegiului central dc arbitraj al PUNR (n.n.).

Deputatul braşovean Horia

Pop pare la fel de supărat ca şi colegii săi din alte judeţe pe membrii Biroului permanent.

. Potrivit unui cotidian central, Pop l-ar fi mustrat public pe vicepreşedintele , PUNR Gheorghe Secară, învinuindu-1 că a votat pentru excludere fără să aibă mandatul imperativ al organizaţiei judeţene Braşov. Liderii PUNR Braşov sînt de părere că Biroul permanent al partidului “s-a pripit” cînd-a decis excluderea lui Gheorghe Funar.

Primarul Clujului are mulţi prieteni şi dincolo de munţi. Liderii PUNR Teleorman consideră excluderea lui Funar.

ca pe o mare pierdere pentru partid. Ei afirmă că sancţionarea primarului clujean a fost disproporţionată în comparaţie cu măsurile luate împotriva lui Ioan Gavra. Conducerea PUNR Teleorman este de părere că o reconciliere între Tabără şi Funar este posibilă prin excluderea lui Ioan Gavra din partid.

PUNR Călăraşi cere convocarea Consiliului naţional. Liderii filialei şi-au exprimat simpatia pentru Gheorghe Funar. PUNR Vaslui îşi manifestă îngrijorarea faţă de “gîlceava Ioan Gavra - Gheorghe Funar şi ruptura Biroul permanent -

Gheorghe Funar”. Vasluienii cer la rîndul lor convocarea Consiliului naţional, “unde, în mod democratic, fiecare filială, .prin reprezentanţii ei, să-şi poată exprima punctul de vedere”.

Pe adresa redacţiei noastre âu venit şi scrisori din partea unor membri simpli ai PUNR, care îşi afirmă sprijinul faţă de Gheorghe Funar. “Vă jenaţi că ,PUNR-ul (Funar) este naţionalist, că este extremist? Foarte bine, faceţi-vă alt partid, mai de centru, dar nu-1 spargeţi, nu-1 desfiinţaţi, lăsaţi-1 pe acesta aşa cum este” - se arată într-o scrisoare a- unui timişorean către conci-

tadinul său, Valeriu Tabără.Este greii de prevăzut în <■

direcţie voj 'curge “apele PUNR-ului. însă “taberele’ si-' din ce în ce mai distinct Amintim în 1 acest context ci liderii PUNR îi acordă i; continuare credit lui Ioan Gavn Valeriu Tabără afirmă că fa® Gavra s-a conformat în totalii# hotărîrii din 21 octombrie1 Biroului permanent şi a respee# “angajamentul ferm de a nu inta în polemică cu Gheorg Funar”.

Pentru moment, Tabără estt în avantaj. El a demonstrat0 ştie să facă faţă presiunilor aripi Funar în perioada care a unns! demiterii primarului de Cluj- Napoca din funcţia dc preşcdinK al PUNR.

9S1SBP"- PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vincri 8-16; sîmbăfâ 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREBACŢIATURDA:! luni-vincri 8-16; tei/fax 31-43-23; SIJHREDACŢIA DEJ: luni-vincri 8-16; tel/fax 21-60-75. %. jo i, 13 noiembrie 1 9 9 7 ( 7.

►Imprimanta Laser PP6 L. A4, 6 PPM, 600 DPI, GDI

350 $►Imprimanta Laser PP6

A4, 6 PPM, 600 DPI, 2 MB RAM (max. 18 MB), PCL 5e

4 2 0 ^

►Copiator EP 707 copii/min., A4

M INOLTA ROMANIA CLUJP-ţa Cipariu nr. 15,Bl. IIIA, mezanin,Cluj. 3400 Tel.: 064/19.93.22 Fax: 064/19.90.36

640$^Copiator EP 1052

15 copii/min., A3, 3 ani* garanţie

1.250$►Copiator EP 2010

21 copii/min., A3, 3 ani* garanţie

1.490$

* Cu contract S + M / Ofertă valabilă în limita stocului disponibil / Preţurile nu includ TVA

s e b ;s u s lilsm u

CUMPĂRĂ Şl VINDE

A C Ţ IU N I: 9 ■

smtzmi MOBiu*ttesy *o

V A L O R A 5 ICOTATE LA -5 «•*»:;? COTATE

CLUJ-NAPOCA, str. Moţilor nr. 1 / 2BTel/Fax: 064-190387, •

190388,190389 ORAR: 9 - 17

ÂBEVÂTOILde Cluj

Partenerul ideal înAFACERI

NAP0TEXM lCOMERŢ EN GROS Şl EN DETAIL §

-textile - confecţii şi lenjerie- încălţăminte şi marochinărie - galanterie, mercerie- ţesături şi decoraţiuni interioare - tricotaje şi ciorapi

Maximă operativitate în livrări Mărfuri de calitate care satisfac cele mai exigente preferinţe

GEfeMAliBUNRARORIGALITATE-PRET!Avantajoase modalităţi de plată, livrări în orice cantitate

DepozitGli telGluj-Napoca, str. Traian Vuia nr. 208, - . „ . k

; 064-416629, 416631,416759 O R A R : 0. “ ID.M a g a z i n estr. Traian Vuia nr. 208, tel: 064-416631 str. Horea nr. 83-87, tel.: 064-432920 -

Strlluliu Man iu in r.2 Tel:j430280 Fax:430285

I bT I i

CRISTAL SOFT INEL SRL MICRO COMP SRL MEGATEL SRL .Str. Eroilor nr. 11 Str. Ursului nr. 12 Calea Armatei Române, Str. Progresului nr. 42/A2500, Alba lulia 4400, Bistriţa Bl. 15, ap. 38 4800, Baia MareTel.: 059/81.31.59 Tel.: 063/23.27.96 3825, Cărei Tel.: 062/42.37.75

Fax: 063/23.27.98 Tel : 061/86.63.76Fax: 042/31.53.03 '

B-duTN.TituIescU'rir.4 Tellf414610 Fax§414617

reduceri excepţionale de preţuri laCalcu latoarele A L P ISAMD K5/100 Intel VX 256-8MB RAM HDD 1,08 QB Quantum. Monitor 14" Smile SVGA 1 MB PCI S3, CL

Intel P5/133Intel VX 'QDI512 - 8MB RAM HDD 1,08 GB Quantum Monitor 14” Smile SVGA1 MB PCIS3.CL

Vizitaţi punctul nostru de vînzare, de pe B-dul Nicolae Titulescu nr.4 I

în noiembrie la preţurile

deacum unan!

• Preţuri incredibile: Libero Unisex Maxi - 1 350 lei/buc, preţ la distribuitor.• Preţuri mai mici cu cel puţin 30 % decât la oricare altă marcă internaţională de scutece.

Libero Unisex (pachet): Pentru comenzi, vă rugăm adresafi-vă la:First Romanlan, Distrlbutlon SRL la telefoanele:

Articol buc/pachet Preţ la distribuitor Preţ la distribuitor Preţ pe raft Bucureşti 220 15 6 2 -6 9 , Alexandria 326771 , Bacău 176158, Brăila 614034 , Călăraşi 312588,(fără TVA] (cu TVA) . recomandat Constanta 682500 , Craiova 197707, Drobeta-ltirnu Severin 321053 , Piteşti 220425,

Reşiţa 227229, Tblcea 550045.

Mini 3-6 kg 18 900Rom West Euro SRL la telefoanele:

18 20 600 24 720 Braşov 152015, Cluj 156661, la ţi 221380 , Oradea 413969, Tg. Mure? 252915 , Timişoara 217034, Sibiu 228464, Suceava 253349, ^

Midi 5-8 kg 16 18 900 20 600 24 720 Egly România SA la telefoanele:Baia Mare 411083, Bistriţa 221430 , Cluj 121709 , Miercurea Ciue 112603, Târgu Mureş 255396, Sa tu Mare 712311, Sfântu Gheorghe 116963, Suceeava 214432, Zalău 612878

Maxi 8-18 kg 14 18 900 20 600 24 720 Fedra Impex SRL la telefoanele:Arad 280065, Timişoara 182515, Târgu Mureş 132212. Oradea 130010, Hunedoara 713487

Maxi + 10-20 kg 12 18 900 20 600 24 720 Locket Trading Ltd. la telefonul:Brăila 612972.

XL 12-25 kg 18 900■* Exmil SRL la telefoanele:

10 20 600 24 720 Deva 661876, Oradea 137138

joi, 13 noiembrie 1997 PUBLICITATE CLUJ-N APOCA: luni-vineri 8-16; simbălâ 9-14; (cl/Cai 19-73-04; SUHREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; (el/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/lax 21-60-75. tt

ADEVARUC €&& C lu j

ACORDăm o .....REDUCERE tte preţ de

* s*~ ' C

CLUJ-NAPOCA:♦ Piaţa 1848 nr.1

Tel. 437429; Tel/Fax 437430♦ Uvezii 63 Tel. 437444

(Zona Carbochim - Clujana). f . f i i i : ♦ Str.EcTeodoroiu nr. 56

Tel. 215073 HUEDIN: ♦ Str.A.lancu nr.1.

Tel. 253493

l - - — n a p Li ~ fperfect de

\- ----------- .ACORD!

t ir •

Mobilă ârâ^oblndâ!

Campania de abonamente. ^ § i c â ş ti g ,

: Săptâmânal e conomic şi financiar

- ' : s e află în o ra şu l dum neavoastră !Vă puteţi abona până în 2 decembrie h sediul VITRINA FEUX MEDIA, str. G. Bariţiu 24, între orele 9” -16®.

Abonându-vă la revista Capital, pe anul 1998, puteţi participa la tragerea Ia sorţi din data de 8 decembrie, pentru a deveni

unul din câştigătorii numeroaselor premii oferite. Decernarea premiilor va avea loc în data de 12 decembrie 1997.

. . Marele premiu : un autoturism Fiat BRAVA

Abonaţi-vă astăzi pentru Capitalul de mâine !

SC M ETEX C O M S Acu sediul în Dej, Piaţa 16 Februarie nr.3,jud.Cluj

convoacă

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilorla data dc 27 noiem brie 1997, ora 11 la seduil societăţii (Complex Modern), pentru

toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfîrşitul zilei de 31 octombrie 1997, cu următoarea ORDINE DE ZI:

1. Raportul managerului pe primele nouă luni ale anului 1997;2. Raportul Comisiei de cenzori; g3. Alegerea Consiliului de administraţie; . v Ş4. Modificarea Statutului;5. Diverse.

Începînd cu data de 20 noiembrie 1997, documentele şi materialele informative, referitoare la problemele incluse în ordinea de zi, se pot consulta şi procura contra sumei de 5.000 lei de la sediul SC METEX COM SA. . ' - ; >

Managerul societăţii solicită acordared de procuri speciale de reprezentare în adunarea generală. . , --

Formularele de procuri speciale se pot obţine de la adresa de mai sus. După completarea şi semnarea lor, un exemplar al procurii speciale se va depune/expedia la sedi.ul societăţii comerciale, pînă la data de 21 noiembrie 1997,

Dacă nu sînt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, a doua adunare generală se va ţine pe data de 28 noiembrie 1997, la aceeaşi oră şi în acelaşi loc.

R E L A Ţ II SU PLIM EN TAR E L A TELEFO N 064/ 215206.

JLm SC ARCTIC SA GâeştiHa OII* prin magazinul său din Cluj-Napoca,

cartier Zorilor, str.Pasteur nr.77, telefon 124565O F E R Ă P O P U L A T IE ltsrS b C tE T Â T IL O R COMERCIALE**

; p e lîngă fr ig id ere ş i con gela toare cu serta re ş i o n ou ă g a m ă de con gela toare orizon ta le , astfel:

• congelator 110 1, la preţul de 1.239.000 lei/buc.• congelator 170 I, la preţul de 2.106.000 lei/buc. f• congelator 24 0 1, la preţul de 2.292.000 lei/buc.• congelator 3 6 0 1, la preţul de 3.530.000 Ici/buc.

• congelator 4 0 0 1 , Ia preţul de 3.902.000 lei/buc.• congelator 113 1 - vitrină, la preţul de 1.499.000 lei/buc.• răcitor orizontal 113 1 - vitrină la preţul de 867.000 lei/buc.

Preţul include şi TVA.Produsele se încadrează în prevederile standardelor europene, cu nivel de

zgomot minim, consum redus de energie şi asigură depozitarea alimentelor în cele mai bune condiţii, cu garanţie doi ani,

PROGRAMIJT, MAGA7JNUT TIT -z iln ic între orele 8-16 - sîmbâtâ, duminica - închis.

sc IR IS SACluj-Napoca

Str.Oaşului nr.86-90, telefon 134577

A N G A JE A ZĂ de urgenţă J

zidari şamotoripentru cuptoarele de ardere

a produselor ceramice.viaţii suplimentare la Biroul Resurse* ' - Umane> din cadrul societătii, * f,4®? telefon 134S77 int. 102, 186, 270.

C LaborM ed 1), Societate Comercială

producătoare de medicamente, ;angajează în CLXJJ-NAPOCA |

REPREZENTANT MEDICAL ZONALCondiţii:

• Absolvent al Facultăţii de Medicină sau Farmacie• Disponibilitate de deplasare• Aptitudini de comunicare foarte bune• Posesor permis de conducere categoria B

Trimiteţi C V şi scrisorarea de intenţie pînă la data de30.11.1997» pe adresa: Labormed - Str.Gen.Demostene nr.20, sector 5,: Bucureşti sau fax - 01/312.06.17,01/312.41.50.

Societate Comercială VINDE LA PREŢUL PRODUCĂTORULUI

produse C H I M P R O D O r a d e a

• ANTIGEL• Grund• Bronz Aluminiu şi altele.

La cantităţi mari, p re ţu l negociabil.J E L E F O N 1 4 7 7 6 8 *

A SC O N C O SA naaiează

• D IR E C TO R• Ş E F S E R V IC IU P E R S O N A L• S E C R E T A R E B IR O U F A C T U R A R E• A G E N Ţ I C O M E R C IA L I• Ş O F E R I C A T E G O R IA B• V ÎN Z Ă T O A R E• S U P R A V E G H E T O A R E M A G A Z IN• ÎN G R IJ IT O R I C ÎIN I• M U N C IT O R I N E C A L IF IC A Ţ IDepunerea Curriculum Vitae se face de luni

pînă vineri la sediul firmei:Str.Donath 76, între orele 7-22.

Regia Autonomă de Termoficare

B-dul 21 Decembrie 1989 nr.79, Cluj-Napoca ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS

pe durată nedeterminată

economist. ^- ♦ studii superioare economicei,

♦ vechime în specialitate 3 ani, .♦ cunoştinţe de operare pe calculator

(EXCEL, WORD) Concursul va avea loc la sediul Unităţii în data

de 27 noiembrie 1997, ora 10.Cererile se vor depune pînă la data de 25

noiembrie 1997.; In form aţii suplim entaro s e p o t /

obţine la te lefonu l 4 3 0 8 7 8

Direcţia Sanitară*

a judeţu lu i ClujOrganizează

. CONCURS DE OFERTEpentru stabilirea societăţii dc consultanţă

(dirigenţie de şantier) persoană juridică sau fizică autorizată, pentru urmărirea lucrărilor de

CONSOLIDARE SPITAL CLINICDE RECUPERARE CLUJ-NAPOCA.Natura lucrării ce face obiectul concursului

de oferte: urmărirea consolidărilor speciale ce se vor executa prin foraje şi injectări.

Documentele se pot cumpăra de la Serviciul Aprovizionare-Investiţii al Direcţiei Sanitare a judeţului Cluj, avînd sediul în Policlinica nr.2 din str. Moţilor nr.I9, camera 19, telefon19.08.14, cu suma de 10.000 lei.

Taxa de participare: 500.000 lei.Termen de depunere a ofertelor:

26 noiembrie 1997.

Pentru a vă asigura în eontinuare un abonament la ziamlvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

\ /

âg *c iu R U1' PUBLICITATE CLUJ-iNAPOCA: luni-vineri 8-16; simbâtâ 9-14; tel/fai 19-73-04; SUBREDACŢIA TU R D \ luni-vineri »-16; tei/fai 31-43-23; SUBRKDAC|TA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fel 21-60-75. joi, 13 noiembrie 1997 ( 9

Vă oferă prinSalonul propriu

t consultaţii şi tratamente cosmetice pentru întreţinerea şi înfrumuseţarea tenului,

• manichiură şi pedichiură,• coafuri şi tunsuri în stil clasic sau modem

toate Ia cele mai m ici preturiŞi încă nu aţi aflat totul!

Folosind serviciile *

veţi beneficia dc

un cadou surprizăoferit de FARMEC tuturor clientelor care vor

solicita servicii în valoare mai mare de 15.000 lei

Vă aşteptăm la

Str.Bucureşti nr.55, telefon 130997, de luni pînă vineri între orele 7-21

şi sîmbătă între orele 7-12.

WANUNMPrimăria municipiului

Cluj-Napocaanunţă SELECŢIE DE OFERTE DE PREŢ

pentru lucrări de reparaţii construcţii şi instalaţii la Grup Şcolar Industrial -

Construcţii de Maşini C.U.G. Cluj-Napoca.Caietele de sarcini se vor ridica în ziua de luni,

17.11.1997, de la sediul Primăriei municipiului Cluj-Napoca din str.Moţilor nr. 1 -3 (intrare din str.Petru Maior), Serviciul Tehnic, Învăţămînt, Sănătate, cam. 95.

Depunerea ofertelor se va face pînă în data de24.11.1997. ' ; .

Relaţii suplimentare la telefon 430440 zilnicîntre orele 8-1530.

Opera Română Clujorganizează Ia data de 2 decembrie a.c., ora 10

C O N C U R Spentru ocuparea următoarelor

posturi vacante: ;• artist instrumentist,

instrumentist ‘(clarinet, vioară)• corist operă (tenor, alt)Dosarele se vor depune la Secretariatul

instituţiei pînă la data de 28 noiembrie a.c. Informaţii suplimentare la teiefon 192976.

Universitatea de Stiinte Agricole şi Medicină

Veterinară Cluj-Napocaorganizează în data de 20.11.1997

c o n c u r s 1—— — — — _ kpentru ocuparea unui post de a

analist programator- perioadă determinată!

IN F O R M A Ţ II L A T E L E F O N 196384 - IN T .237.

SC ROS3ITAVWS ÎSHP gSŞSR.ClŞ?C( ;:

A deschis BEPnzii m Plus§ de LEGUME şi FRUCTEI şi PRODUSE ALIMENTARECluj-Napoca, str. Uzina Electrică nr. 13

. vis-a-vis de Stadion

Telefon 064/183434,092/ 287212

CONSILIUL LOCAL ICLOUorpanimaTÂ LICITA TIF. PVRl.lCĂ î

pentru lucrarea de investiţii A l J . M h N T A R K CU A P Â !*€ )- T A B U A A L O C A L I T Ă Ţ I I L I V A D A - c o m u n a k l o d

în data de 28 noiembrie 1997, ora 10, la sediul Consiliului local dinlclodnr. 117, jud.Cluj. Documentaţia se poate ridica de la data de 18.1 L I997.

SC COMPPIL SA Cluj- cu sediul în Cluj-Napoca, str.Fabricii de

Zahăr n r .l65, telefon 415124, 415126

/ ■ A N U N Ţ Ă / 1

organizarea licitaţiei publice deschise,cu strigare pentru vînzarea de

MIJLOACE FIXELicitaţia va avea loc la data de 4 decembrie

1997, ora 10 la sediul SC COMPPIL SA Cluj.în caz de neadjudecare la prima şedinţă, licitaţia

sc va ţine în fiecare joi la ora 10.Cererile sevor depune pînă în preziua licitaţiei,

ora 15.R e t a t i i ^ s u p ! i m e n t a r e i s e p o t o b ţ i n e k j n

i e l e f o n i d 6 4 & 1 5 1 ^ 2 4 ^ ^ S l i l t t r !

Regionala CFR CLUJDivizia Călători

Organizează LICITAŢIA pentru preluarea activităţii de curăţenie în staţii de cale

ferată (peroane, spaţiile dintre linii, săli de aşteptare, holuri, WC-uri etc.). #

Caietul de sarcini şi condiţiile de participare la licitaţie se pot procura contra cost de la Divizia Călători Cluj, pînă la data de 2 decembrie 1997.

Licitatia va avea loc în data de ;19 decembrie 1997. .. ( n 4 2 l 3 )

Firma R.T.C. Holding SĂ

Punct de Lucru Cluj-Napocaangajează u "'

agenţi comercialiCondiţii:

- vîrsta maximă 35 de ani; •- experienţa în vînzări constituie un avantaj Persoanele interesate se vor prezenta la

interviu în data de 14.11.1997, la sediul firmei din Calea Turzii 160-162, cu un Curriculum Vitae.

R ELA ŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON: 438652, 438720.

>i|LCELE:jB^nxtnana «te pft ParAng P ă r ă t o r i !*( « S f f t

94 noul

Numai completând acest talon şl compărând dc la noi benzină u o motorină de cea mai bună calitate aveţi şansa participării la tragerea la sorţi săptămânală,- ce va avea loc Sn Uecare duminică la ora 1B !!!

• P w i l r n r o n s l a l M i i i■. ^ c f i l f u n p l in g r a t u i t !

' P e n ^ i m i n i m 2 0 1 - S p r e m i i c o n s t â n d J n P c i t e n n r a d i o ^ i u i p i o f o i i s u i lo !

| P R E M I I S E R V I R E ^ O R A RI A T R A C T I V E t I R E P R O Ş A B I L A ! > 0 > S T O P !

cu sediul în Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr.8

ORGANIZEAZĂ LICITAŢIEpentru vînzarea următoarelor mijloace fixe:♦ 1 buc. TRACTOR U650 1♦ 2 buc. REMORCI TRACTOR 5,5 to. 1♦ 1 buc. DUBĂ MERCEDES D 207 - 2399 cm3 Licitaţia va avea locîn data de 19.11,1997

ora 10 la sediul unităţii.Telefon: 415070, 415061, 415463.

VINZARICUMPĂRĂRI

•' SC Oncos vinde căţei proveniţi din împerechere mascul Ciobănesccaucazian şi femelă Terra nova. Relaţii str. Donath nr. 76 teL 42-06-31; 18-40-16; 18-79-16.(565252)

• Vînd cherestea uscată şi uscăm; cherestea. Producem şi uscam' semifabricate din lemn. Tel. 063/36-31-18 după ora 19. (565328) ;. • Mobinvest vinde şi cumpără acţiuni care se tranzacţionează la bursă şi pe Rasdaq. Str. Clinicilor nr. 41 tel. 19-92-03. (565339) ; ■'

• Cumpăr cartofi cantitate marc. Tel. 19-84-34, str. Haşdeu nr. 55. (594485) ;

• Vînd apartament 4 camere pe str. A. Vlaicu, 95 milioane negociabil. Informaţii str. N. Bălcescu nr. 14. (565096)

• Vînd apartament ultracentral . 2 camere decomandate urgent. Tel. 13-65-96; 13-73-25 după ora 17. (565264)

• Vînd apartament 4 camere din cărămidă confort deosebit în rate! TeL 16-86-82. (565332)

• Vînd apartament două camere zona centrală. Informaţii tel. 16-14-01 (594468)

• Vînd urgent şi convenabil apartament 4 camere confort I, ocupabil imediat. Tel. 13-18-38. (594469)

• Vînd vilâ finisată cu grădină în Grigorescu, str. Bartok Bela nr. 30 (594508)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 etaj 1 balcon .închis, pivniţă, telefon internaţional sau schimb cu apartament 4 camere Calea Dorobanţilor. Tel. 41-41- 25. (565219)

• Vînd urgent garsonieră confort II în cartierul Gheorgheni, str. Băisoara nr. 9A ap. 45. (565249) ’

• Vînd apartament 3 camere Mărăsti str. Nirajului nr. 7. Tel.41-62-93. (§65255)' • Vînd apartament 2 camere

confort sporit, etaj 1, cartier Andrei Mureşanu, Aleea Muscel, te l. 14-10-68 (565260)

• Vînd casă cu două apartamente în Grigorescu. Tel.42-00-89. (565271)

• Vînd casă cu etaj în Luna de Sus cu 7 ari curte+7 ari grădină la nr. 195. Informaţii la nr.. 198 în Luna de Sus. (565278)

• Vindem autoutilitară furgon Dacia 1304 cu cobăr. Licitaţia va avea loc la sediul SC Astar SA, str. Someşului nr. 5, vineri,. 14 noiembrie 1997, ora 9. Informaţii la telefon 43-24-26 si 13-67-41. (565299) '

• Cumpăr Cielo GLE. TeL 17-35-16. (565281)

• Cumpăr Dacia 1310. TeL 13-55-41. (594461)

• Cumpăr Dacia 1300 urgent, indiferent de stare. TeL 17-26-22. (594486)

• Vînd casă cu grădină în Cojocna. Informaţii Călăţele tel. 147. (565131)

• Vînd 2 camere etaj 2 lingă IEIA în Zorilor. Tel. 12-78-96. (565206)

• Vînd apartament duplex 5 camere transformat în 4, finisat, garaj, B-dul N. Titulescu. Tel. 15-46-29 orele 19-22. (594446)

C ititi zilnic

ADEVARULde Clu]

10) IO I, 13 noiembrie 1997 PUBLICITATE i CLUJ-NATOCA: luni-vincri8-16; sîmbâlâ 9-14;Ici/fax 19-73-04; SI.'HRKDA(."|1ATURDA:l luni-vincri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBKEDACŢIA DEJ: luni-vincri 8-16; (cl/lâx 21-60-75

ADEVĂRULd e C lu j

m m n m , £ GHINION. NOROC cu ...

Oferta specială a daruluiA D E V Ă R U Lde Cluj

p r e ţ u l a b o n a m e n t e l o r l a z i a r u l A D E V Ă R U L D E C L U J

RAMÎNE N ESCH IM BAT!

13.000 lei/lună

Cereţi poştaşului fii" zona în care locuiţi să yâ facă un abonament. PE LOC! Pentru că are chitanţierul la el!!

• Executăm deratizări. TeL 17-11-88 (565172)

• Cumpăr urgent Tico. TeL 17-34-25. (594495)• Vînd Ford Sierra 1600

neînmatriculat.. Tel. 16-25-66. (565105)

• Vînd Toyota Corolla combi diesel. Tel. 42-00-89. (565272)

• Vînd urgent Mercedes bot de cal 1976 verificare tehnică 1999, stare bună de funcţionare, segmentat, rodaj, preţ 2100 DM negociabil. Tel. 13-76-31. (565288)

• Vînd Mazda 626 GLX 5 locuri 2 uşi, motor 2000 an fabricaţie 1984, model sport, gri închis metalizat, vama neplătită. Irimia Sevastita tel. 16-32-89 Cluj. (565341)’

• Vînd Dacia 1310 din 1986, culoarea originală, preţ fix 12,5 milioane. Tel. 13-97-91. (594506) , . '

• Dau în chirie vilă Ia munte, condiţii deosebite. TeL 41-37-76. (565327)

• Dau în chirie cameră pentru o studentă la medicină, grecoaică. Tel. 16-86-82. (565331)

• Vînd televizor color Philips şi Grundig, stereo, teletext, telecomandă. Telefon 12-19-40. (565267)

• Dau în. chirie central; spaţiu 100 mp, telefon, depozit 60 mp, garaj 25 mp. Telefon 19-53-74. (565280) ,,

• Dau în chirie apartament 3 camere cu telefon. Tel. 18-83- 86. (565236) • ;<

• Dau în chirie apartament două camere mobilat, telefon, în cartierul Grigorescu, pe teimen lung, plata în valută anticipat pe un an. Telefon 18-27-22 zilnic orele 9-18. (565334)

• Dau în chirie apartament două camere ultracentral. Tel. 13-89-45 (565353) ~ .

DIVERSE

• Vînd televizor color MegaVision. Telefon 12-78-08, (565326) ■

• Vînd maşină de spălat Albalux 12, preţ 500.000 lei. Tel. 14-60-33. (O)

• Cumpăr cărţi. TeL 19- 00-33. (565148)• Vînd pui cocker spaniei 3

luni 300 mii lei. Tel. 19-50-61. (565286)

• Vînd mobilă sufragerie, preţ convenabil+mere pentru ţuică 500 Iei/kg7"Tel. 17-10-22 după ora 17. (565302) ..

• Vînd urgent blană trei sfert bizam la 2.800.000 lei negociabil. Tel. 41-42-54 seara. (594510)

ÎNCHIRIERI

• Călătoriţi în Germania cu Armin Mayer Reisen. Telefon 19-50-43. (564828)

• Efectuăm transport şi mutări cu autodubă 7,5 tone. Tel. 14-00-77; 092- 260-137. (564896) -

• Intermediem chirii. TeL 19-09-28.(564665)

• Solicit chirie. Tel. 19- 25-08. (565336)

* Dau în chirie teren pentru parcare 2000 mp pietruit şi parţial betonat TeL 094-563-026. (565127)

• Caut de închiriat apartament 2-3 camere în perioada 13-27 noiembrie, mobijat decent şi curat, post telefonic. Ofer 100 USD/ cameră. Asigur curăţenie perfectă şi integritatea tuturor lucrurilor. Tel. 092- 230-740. (565322)

• Dau în chirie apartament mobilat, cu telefon. Tel. 15-62-60.(ft$W ). •, ...............

• Angajăm personal pentru bingo în Cîmpia Turzii. Informaţii teL mobil 094-553-673; 14-94-09. (565229)

• SC Rio Soft Drinks angajează cu carte de muncă agent comercial şi gestionar. Interviu str. Tr. Vuia nr. 208, în 14 noiembrie, ora 10. Relaţii tel. 41-66-29 int. 42. (565291)

• Discoteca Wake Up angajează gestionar, barmani şi ospătari. TeL 43-87-38. (565308)

* Vînd autocamioane de 20-10-5 tone Raba-Saviem- IFA. Angajez şofer profesionist pe IFA-Saviem. Tel. 15-54-07; 15-77-66. (565355)

• Restaurant ca program de cabaret angajează dansatoare. Informaţii teL 18-53-27; 42-50-57. (594480)

• Restaurant select angajează bucătăreasă, barmane, ospătare, şoferi categoria BCE, contabil, gestionar, casier, primitor- distribuitor, şef brutărie. Relaţii la tel. 18-53-27; 42- 50-57.(594481) . ,

• Angajăm urgent măcelar. Tel. 43-25-12 orele 7-21. (565136)

• 50.000-100.000 lei/zi. Importator angajează 45 tineri deschidere de noi birouri marketing în Cluj . carte de muncă, promovări rapide. Tel. 15-92-03. (565031) ,

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Nescom Exim SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru Depozit en gros, situat în Cluj- Napoca, str. Mărăşeşti nr. 81. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (565303)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC SS Salto Bingo SRL, anunţă începerea

‘ demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Sală Bingo, situat în Dej, str. Mioriţei nr. 1, judeţul Cluj. Eventuale sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se depun la "APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (565305) \: • Depozit en gros legume- fructe angajăm vînzători la tonetă piaţă. Tel. 43-28-01. (565325) '

• Angajăm vînzătoare sau vînzători pentru tonetă. Tel. 43- 74-21 • sau 092-251-870. (505352) •.

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC. Bachi SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Magazin piese auto, situat în stradă Libertăţii nr. 5 Turda. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (565354)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Tămaş Maria anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul casă particulară situat în Ocna-Dej, str.Minerilor nr.54. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342699)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Cafe-Bar Indra SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obicctivul cafe-bar situat în Dej, str.Dobrogeanu Gherea fn. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342700) • ................ .. ..........

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Demian Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul gaTaj situat în Dej str.Fîntînilor nr.4A. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342851)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 SC Henrieta SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul construirea magazinului alimentar în comuna Mihai Viteazul, str.Principală nr.48. Eventualele sugestii şi reclamaţii, numai pentru factorii de mediu, vor fi depuse la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342923)

• în conformitate cu,Legea nr. 137/1995 Primăria Turda anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construirea unui WC public în ’ Piaţa Agroalimentară nr.3, Turda. Sugestii şi reclamaţii, numai pentru factorii de mediu, vor.fi depuse la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342924) •■■■.' 'V :;'

• Angajăm bannani-ospătari (fete) şi vînzătoare cu carte de muncă. -Tel. 19-84-34, str. Haşdeunr. 55. (594484)

• SC Lazuri Impex SRL angajează vînzătoare la magazin alimentar. Condiţii: diplomă de bacalaureat. Tel. 43-23-64; 43- 23-65 ora 8-12. (594488)

• Ofer împrumut. Garanţii auto, imobile. Tel. 17-09-44; 17-35-95 orele 18-20. (594501)

* C a u t m en a jeră la d o m ic iliu . T e l. 18 -6 0 -9 0 . (565223)

• Meditez matematică liceu, bacalaureat, admitere. Tel. 17- 50-86. (565032)

• Meditez matematică clasele V-V1H foarte avantajos. Tel. 16- 59-00 (după ora 16). (565080)

Caut posesor paşaport pentrucumpărare valută.' Tel. 19-24-50. (565268) . ; ;

• Cristurean Delia Simonă cu domiciliul necunoscut este citată la Judecătoria Cluj-Napoca sala 95 ora 8 la 2 decembrie 1997 în procesul de divorţ cu Cristurean Mihail. (565338)'

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Cupşa Victor anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Construcţie de locuinţă, situat în localitatea Iclod nr. 438. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (565344)

PIERDERI• Pierdut carnet de student pe

numele Matiş Cosmin Dumitru, îl declar nul. (565262)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Pălăcean Sabin. îl declar nul. (565266)

• Gheţi Veronica pierdut certificat de acţionar nr.201381 eliberat de SC Casirom SA Turda. îl declar nul. (342920)

• Moldovan Arghir Palfim pierdut certificat de acţionar cu seria nr.7833994 eliberat de SC Casirom SA Turda. îl declar nul. (342921)

•• SC Cervia SRL pierdut chitanţier fiscal cu seria 19278 şi ştampilă. Se declară nule. (56527-7) - - - .............. .............

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe humele Szabo Zita. O declar nulă. (565275)

• Pierdut legitimaţie de călătorie pe numele Palade Ana. O declar nulă. (565279)

• Pierdut legitimaţie veteran de război 3555972 pe numele Oprescu Ana Teodora. O declar nulă. (565282)

• Pierdut certificat de acţionar depus la Feleacul Cluj pje numele Munteanu Otilia. îl declar nul. (565285)

• Pierdut certificat de acţionar depus la Terapia Cluj pe numele Munteanu Dumitru. îl declar nul. (565287)'

• Pierdut abonament RATUC pe numele Olteanu Maria. îl declar nul. (565290)

• - Pierdut ştampilă firmă SC Vaia Com SRL. Se declară nulă. (565295)

• Pierdut legitimaţie de călătorie pe numele Kertesz Zoltan seria Cl/43. O declar nulă. (565307)

• Pierdut legitimaţie de călătorie legitimaţie de serviciu, legitimaţie BCU pe numele' Bugnaru Cristina. Le declar nule. (565324) .■ • Pierdut legitimaţie şi carnet de student pe numele Martin Aurelia Claudia. Le declar nule. (594502)

• Pierdut legitimaţie de serviciu eliberată de SC Clujana pe numele Neag Călin. O declar nulă. (594505) /

DECESECOMEMORĂRI

• Cu durere în suflet ne despărţim de dragul nostru soţ, tată, socru şi bunic ILIE TODEA, plecat dintre noi la vîrsta de 86 ani, după o scurtă şi grea suferinţă. Dumnezeu să-i odihnească sufletuL fnmormîntarea azi, 13 noiembrie 1997, ora 13, în Petreştii de Mijloc. Ileana, Minerva, Ioan şi Dan. (565273)

* Cu inima zdrobită de durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ şi tată BRIA ŞTEFAN. Soţia Lucreţia şi cei cinci copilaşi. (565294)

* S-a stins lumina vie şi sufletul blînd şi bun al celui care a fost dragul nostru unchi LORINCZGHEORGHE, în vîrstă de 80 ani. fnmormîntarea va avea loc vineri, 14 noiembrie 1997, orele 13, în Someşeni, str. Frumoasă. Un ultim rămas bun din partea celor care »te-au iubit: nepotul Cenan Ioan cu soţia Vera, copiii Râul, Bogdan şi Ligia. (565296)

» Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a mamei şi bunicii noastre dragi, lector universitar VIRGINIA MACRE A, pildă de dăruire familială şi profesională. Ceremonia deînmormîntare va avea Ioc vineri, 14 noiembrie 1997, ora 10, la capela cimitirului Central. Dumnezeu să o odihnească în pace! Rodica şi Ioana. (594483)

* Cu durere anunţăm încetarea din viaţă a colonelului în rezervă RAŢIU IOAN.fnmormîntarea va avea loc în 14 noiembrie 1997, ora 13, la cimitirul din str. .Crişan. Familia. (594494).

• Cu adîncă durere Usuflet, ne despărţim dt ,scumpa noastră mamăjjfL, bunică, cea care a fot LUCA MARIA, de 85 aBi Inmormîntarea va avea lot vineri, 14 noiembrie, ora 1] de la Capela Cimitirului Cordoş. Fiul Valeriu, nora Emilia, nepoatele Adrian şi ŞtefaHia. Odihnească-» în pace. (565304)

• Cu adîncă durere â suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o scurţi suferinţă, a mult iubituk; nostru soţ, tată şi bunic MAGLAVICEANUION.î, vîrstă de 65 aii. fnmormîntarea va avea k* în data de 14 noiembrie, on 13, la Capela Cimitirului Central. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Family îndurerată: soţia, fiica ;i nepoata. (565313)

• Cu adîncă dureri anunţăm încetarea dig viaţă a scumpului meu soţ şi al nostru tată STANCA ADRIAN din Suatn, ui data de 11 noiembrie 1997. fnmormîntarea va avea loc vineri, 14 noiembrie, ora 13 la Capela nouă Mânăştnr, Soţia Veronica cu copiii Adişor şi Dan. (565315)

• Cu inima zdrobită de durere aducem cunoştinţă rudeniilor $i tuturor cunoscuţilor că iubitul nostru soţ, tată. socru, bunic, unchi şi străbunic COFARIU OCTAVIAN, pensionar CFR a încetat din viaţă m ziua de 12 noiembrie 1997, în etate de 89 ani. fnmormîntarea va avea loc la Cimitirul Central vineri,. . 14 noiembrie, ora 11. Familia îndurerată. (565320)

• Zdrobiţi de durere anunţăm 'încetarea fulgerătoare din viaţă, in ziua de 12 noiembrie 1997, a dragului nostru soţ, tata, frate, bunic şi rndi S A M O C II I Ş CONSTANTIN, în etate de 63 ani. fnmormîntarea va avea loc în ziua de vineri 14 noiembrie, orele 12, la Capela Cimitirului Central Familia îndnreratâ. (565346) -

• C u sufletul răvăşit de d u re r e a n u n ţ trecerea î» eter n ita te , după o scurtă, d a r grea suferinţă, a celui m a i b u n so ţ CfRLIG G R IG O R E -locoten en t î» rezervă ş i veteran de război Dragul m eu GRIGORE, ar a i p ă ră sit cînd aveam nai m ultă nevoie de tine, după o c ă sn ic ie d e 52 de aui, lă s în d u -m ă pr*d» d isp eră r ii Dumnezeu să t« o d ih n e a s c ă în PÎCt fnm orm întarea va avea 1« în z iu a d e 15 noiembrie 1 9 9 7 , la orele 12 Cimitirul Central-Capeli M are. Soţia JenL (565347)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea di» viaţă a iubitului nostru soţ. tată, bunic, MORARU SIMION de »a n i. D um nezeu să-lodihnească în fnmormîntarea va avea hk vineri 14 noiembrie 1“ 7, ora 11, la capela nouă d™ Mănăştur. îndurerată..(594489) ■ ■

A D E V Ă R U L .de Ciul PUBLICITATE joi, 13 noiembrie 19 9 7 (j P)

• Cu durere în suflet ne despărţim de cel care a fost tată şi bunic LUPAŞ

ILAgHEORGHE. Lena cu y~?îamilia. Dumnezeu să-i dea » 'odihnă veşnică (565265)

• Sincere condoleanţe şi iotreaga compasiune surorii mele Maglaviceanu Ana la pierderea soţuluiMAGLAVICEANU ION. TaD ţău Ileana. (565312)

• Sîntem alături de familia Nicula Ioan în aceste momente grele prilejuite de trecerea în eternitate a tatălui drag. Colegii de Ia D. G. A. A. Cluj. (565274)

• Colectivul Clinicii Psihiatrice exprimă sincere condoleanţe d-nei prof. Rodica Macrea şi d-rei dr. Ioana Micluţea, Ia trecerea io nefiinţă a mult iubitei lor mame şi bunici. Odihnească-se în pace. (565276)

• Sîntem alături de colegul nostru Lupaş Ioan în aceste momente grele pricinuite de pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe din partea colegilor din BME- Sinterom. (565284)

Condoleanţe familiei Cofariu Mircea pentru decesul tatălui drag. Asociaţia locatari bloc C3. (565292)

• Sîntem alături de cumnata noastră Bria Lucreţia şi de copiii ei în mărea durere încercată prin moartea fratelui nostru BRIA ŞTEFAN. Cei şapte fraţi cu familiile. (565293)

f Un colind cu Leru-i Ier ?ma să auzi la geam; dar

moartea nu a vrut să te mai lase să mai apuci un frumos Crăciun. Te vom colinda Ia mormînt, dragul nostru «nchi LORINCZGHEORGHE. Cu lacrimi in ochi, îţi zic un ultim adio. Nepoata Barb Nuţica cu familia. (565297)

Un ultim rămas bun celui care a fost iubitul meu frate LORINCZGHEORGHE. Să-ţi fie somnul dulce. Pe veci lemîngîiat fratele Andrei cu familia. (565298)

împărtăşim durerea colegei noastre Veronica Stanca şi a celor doi copilaşi Adrian şi Dan, la trecerea fulgerătoare în nefiinţă a Mţului şi tatălui lor. Colegii de serviciu de Ia Casa Universitarilor Cluj. (565300) : ;

’ Sîntem alături de colegul nostru prof. univ. to- Boris Samochiş în Momentele grele pricinuite de pierderea fratelui drag. Catedra de Management Acuitatea de Ştiinţe Economice a Universităţii “abeş-BolyaL (565309)

Sîntem alături de prof. >iv. dr. Boris Samochiş M transmitem pe această c,le sincere condoleanţe Pentru greaua pierderea Pricinuită de dispariţia fratelui drag. Cadrele -'dactice şi studenţii acuităţii de Management a

Universităţii Bogdan Vodă ^[•Napoca. (565310)

• Sîntem alături de mătuşa Maglaviceanu Ana în aceste momente grele, la stingerea din viaţă a soţului MAGLAVICEANU ION. Remus, Sebastian, Voichiţa şi Mircea Ciupeiu. (565311)

• Sîntem alături de colegul nostru Mureşan Gavril în aceste clipe grele pricinuite de pierderea soţiei dragi. Banca Agricolă-DTC Cluj. (565270)

• Un ultim rămas bun nepotului nostru şi unchi STANCA ADRIAN. Familia Cojocnean Dan şi Tiţa, Mihăiţă, Crenguţa. Nu te vom uita niciodată. (565314)

• Un ultim rămas bun fratelui meu STANCA ADRIAN. Dormi în pace, suflet bun. Cu inima zdrobită, fratele Stanca Octavian. (565316)

• Cu nesfîrşită durere ne despărţim de dragul nostru fiu STANCA ADRIAN. Cu inimile zdrobite, părinţii Maxim şi Ana. (565317)

• Soarta nemiloasă m-a despărţit fulgerător şi pentru totdeauna de dragul meu frate STANCA ADRIAN. Amintirea lui va rămîne veşnică în sufletul meu. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Fratele Maxim Dan. (565318) -

• Un ultim omagiu pentru vărul meu STANCA ADRIAN din partea vărului Sabău Adrian cu familia. Dormi în pace. (565319)

• Sîntem alături de colegul nostru Czedula Ştefan, în marea durere pricinuită de moartea tatălui său. Colegii de serviciu de la Climatic SA. (565329)

* Cu durere în suflet ne despărţim de cumnata noastră TUCA MUREŞAN. Dumnezeu s-o odihnească! Cumnaţii cn familiile. (565330)

* A plecat dintre noi C O N S T A N T I N SAMOCHIŞ, fostul nostru coleg, un spirit întreprinzător, un om harnic şi generos, o inepuizabilă sursă de bună dispoziţie pentru cei din jurul său. Salariaţii Apelor Române R. A. îi regretă dispariţia prematură şi împărtăşesc durerea familiei. (565333)

* Cu adîncă părere de rău anunţăm pierderea prematură a colegului nostru FERENCZI TIBERIU. Sincere condoleanţe familiei din partea formaţiei Transport uzinal de la SC Napochim SA. (565337)

• Sîntem alături de familia vecinului nostru Cofariu Mircea în durerea pricinuită de decesul tatălui şi socrului iubit. Sincere condoleanţe şi întreaga compasiune. Familiile Muntean, Nicula şi Negrea. (565342)

• Condoleanţe familiei Raţiu la decesul celui care a fost coL (r) IOAN RAŢIU, suflet blînd şi drag. Familia Bologan. (594492)

• împărtăşim durerea asistentei şefe Emilia Luca la trecerea în nefiinţă a soacrei iubite. Condoleanţe familiei. Colectivul Clinicii Pediatrie III Cluj-Napoca. (565343)

• Consiliul de Administraţie al Agenţiei de Protecţia Mediului Cluj, împreună cu întregul colectiv de salariaţi, deplîng moartea fulgerătoare a colegului lor-inspector şef S A M O C H I Ş CONSTANTIN, Ia numai două luni de Ia penisionare. Familiei sale îndurerate îi transmitem condoleanţele noastre şi o asigurăm de tot sprijinul. (565345)

• A plecat dintre noi, după o scurtă şi grea suferinţă, bunul nostru tată, socru, bunic şi străbunic GRIGORE CÎRLIG. Dumnezeu să te odihnească în pace. Familiile Moldovan şi Vulcu. (565348)

• S-a stins ca o luminare, cel mai bun şi iubit cumnat- locotenent în-rezervă şi veteran de război -CÎRLIG GRIGORE. A trăit discret şi tot aşa a plecat, lăsînd în urma numai lacrimi şi durere. Dragă GRIGORE, nu te vom uita niciodată. Odihneşte-te în pace, suflet bun. Vetuţa şi Georgică Angheluţă. (565349)

• Un ultim şi pios omagiu bnnului vecin* CÎRLIG GRIGORE. Sînt cu tot sufletul alături de familia îndurerată. Toth Ana. (565350)

• A plecat pe drumul fără întoarcere, unchiul şi naşul nostru drag, CÎRLIG GRIGORE. Nu îl vom uita niciodată. Adio, NÂNULE drag şi iubit. Familiile Teodorescu şi Filip. (565351)

• Colectivul Direcţiei Sanitare a judeţului Cluj este alături de domnul consilier juridic Mircea Cofariu în .suferinţa prilejuită de decesul tatălui drag. Sincere condoleanţe. (594487)

• Cu adîncă durere am aflat de încetarea din viaţă a celui care a fost BRIA ŞTEFAN. Sîntem alături de familia îndoliată.Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familiile: Moldovan Silvia, Moldovan Silviu şi Moldovan Dan. (594490)

• Ne despărţim.cu durere de colonelul în rezervă IOAN RAŢIU, tată socru şi bunic. Mariana, Virgil, Meluţa. (594493)

• Sincere condoleanţe familiei la trecerea în nefiinţă a colegului nostru ZANETI VASILE. Conducerea SC Ers CUG SA. (594499)

* Aducem un ultim omagiu celui care a fost colocataruP nostru ADRIAN STANCA trecut fulgerător în nefiinţă. Exprimăm întreaga noastră compasiune familiei îndoliate şi greu încercate. Vecinii de bloc şi Asociaţia de Locatari din B-dul N. Titulescu nr. 2. (594503)

• Sîntem alături de naşa noastră Maglaviceanu Ana în aceste clipe grele, Ia pierderea soţului şi naşului nostru. Familia Mornea Anuţa, Minei şi Cosmina. (594497)

* Un ultim omagiu celui care a fost colegul nostru ZANETI VASILE. Colegii de la serviciul Desfacere SC Ers CUG SA. (594498)

• Transmitem sincere condoleanţe colegului nostru Mureşan Gavril la trecerea în nefiinţă a soţiei dragi Colectivul Sucursalei Cluj a Băncii Agricole. (594507)

• Pios omagiu celui care a fost profesor POP VASILE, la împlinirea a trei ani de la dureroasa despărţire de cei dragi. Soţia Lizuca, fiul, nora, nepoatele şi strănepoata Andra. (565211)

• Au trecut 10 ani de cînd ne-a părăsit SĂBĂDUŞ VASILE, soţ, tată, socru şi bunic. îi păstrăm vie amintirea. Soţia Nina cu copiii Sorina şi Sorin cu familia. (565237)

• Cu durere în suflet ne amintim că azi se împlinesc 6 luni de cînd ne-a părăsit scumpa noastră IULIANA TOPAN. Slujba de pomenire va avea loc sîmbătă, ora 9, la Biserica Mărăştl Soţul Viorel, copiii Cătălina şi Cătălin cu familiile, soacra Victoria. (565335)

• Azi se împlinesc trei ani plini- de durere şi dor nestins de cînd scumpul şi nepreţuitul nostru fiu, frate, cumnat şi unchi OVIDIU LAPAZAN ne-a părăsit, intrînd în eternitate. Amintirea lui va rămîne veşnic în sufletele noastre nemîngîiate. Florile şi lacrimile noastre îi vor acoperi, mormîntul Slujba de pomenire se va oficia duminică, 16 noiembrie, la Biserica din cimitirul vechi Mănăştur. Familia îndurerată. (594482)

• S-au scurs şase săptămîni' de lacrimi şi durere de cînd ne-a părăsit scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic, M O L D O V A N ALEXANDRU. Parastasul şi slujba de pomenire va avea loc sîmbătă, 15 noiembrie 1997, ora 9,30, la Biserica Sf. Dumitru din cartierul Gheorgheni, Cluj- Napoca. Dumnezeu să-I odihnească în pace! Familia în veci nemîngîiată. (594491)

• Acelaşi dor şi aceleaşi dragi amintiri la împlinirea a 31 respectiv 10 ani de cînd bunii mei părinţi ION şi ANA MOLDOVAN din Sucntard au plecat pe drumul veşniciei. Fie-Ie somnul liniştit Elvira cu familia. (594500)

* Toată recunoştinţa şi respectul meu pentru cei care au fost alături de mine pînă în ultima clipă şi pentru toţi cei care au condus-o pe ultimul drum pe draga mea soţie PETERFI LUCIA. Soţul Attila. (594504)

OMUL ŞI SOC!ETATEA

UN PIC MAI BINE PENTRU

DUMNEAVOASTRĂ!Cel p u ţin aşa rezu ltă din in form area

p r e z e n ta tă C o n s iliu lu i lo c a l de că tre conducerea RAI. D ej (Regia \utononui Locală) pri vind realizarea program ului de întreţinere şi reparaţii a centralelor term ice ş i asigurarea co n d iţiilo r de în că lzire a lo cu in ţe lo r în perioada de iarnă J997-1998.

Dl ing’. Petru Urian, direc­tor tehnic la RAL Dej:

“Activitatea de pregătire a centralelor termice pentru sezonul rece se desfăşoară în perioada aprilie-octombrie pe baza unui program detaliat pentru fiecare din cele 18 centrale aflate în funcţiune, program aprobat de conducerea executivă a regiei şi . însuşit de Primărie. Programul respectă în general strategia impusă încă din 1991, de asigurare a unor servicii care să ofere un confoh termic corespunzător în apartamente şi un ritm de-asigurare a apei calde menajere, civilizat. în acest sens, s-a mers şi în anul în curs pe ideea modernizării şi înlocuirii echipamentelor din centralele termice şi a reţelelor de transport a energiei termice. Astfel, în cadrul lucrării de investiţii Optim izarea producerii energiei termice la CT 1, CT 7, CT 4V, CT 8 (cartier Dealul Florilor) a fost pusă în funcţiune instalaţia de la CT 1 complet automată şi dotată cu aparate de măsurare a energiei termice atit pentru încălzire, cit - şi pentru apa caldă, pentru izolaţia termică a instalaţiei folosindu-se materiale moderne. Conform proiectului, ar mai fi necesar un cazan de 1 Gcal/h, neachiziţionat însă din lipsă de fonduri. Lucrarea fiind în derulare, se speră achiziţiona­rea cazanului în prima parte a anului 1998. Tot in cadrul acestei lucrări, s-a modernizat şi instalaţia din centrala 7, unde au fost dezafectate complet instalaţiile şi. echipamentele vechi şi înlocuite cu soluţii modeme de înalt randament cu aplicarea unor metode eficiente de termoizolaţii. Centrala va funcţiona în regim complet automat şi pentru prima dată în ultimii 15 ani, furnizează apă’ caldă zilnic, la toate blocurile racordate (lucru ce se făcea pînă acum tot la trei zile). Şi în acest caz, conform proiectului, mai sînt necesare două cazane, regia făcînd eforturi în vederea. achiziţionării lor. De asemenea, sînt în curs de finalizare şi lucrările de înlocuire completă a reţelei termice de la CT 7 la blocul C5. De remarcat că acest volum mare de lucrări a fost executat în întregime în regie proprie.

La centrala 2, care

deserveşte, un număr de 700 de apartamente, s-au executat lucrări de reparaţii capitale, modificări ale ^instalaţiei hidraulice, trecerea la producerea apei calde cu schimbătoare în plăci, înlocuiri şi reparaţii vane şi pompe, lucrări / de termoizolaţii, reuşind să se livreze apa caldă zilnic, la toate blocurile racordate. De altfel, în nici o centrală termică din municipiul Dej nu se mai distribuie apa caldă la trei zile!

Reparaţii similare şi modernizări s-au efectuat la toate centralele de pe Dealul Florilor. în ce; priveşte cartierele din centrul oraşului, în Simion Bărnuţiu au fost înlocuiţi elemenţii la două cazane Metalica de 1 Gcal/h şi s-a realizat o reţea termică separată (pe soluţii ţeavă preizolată) ce va deservi numai blocurile A4 şi A5 unde au existat probleme în asigurarea încălzirii. La centrala Miron Costin au fost înlocuite ambele cazane şi întreaga reţea termică de la cele trei blocuri racordate, iar la CT “22 Decembrie” a fost înlocuită în întregime reţeaua termică. Toate celelalte centrale au fost revizuite şi reparate.

în această perioadă s-au executat şi o serie de lucrări anexe care să contribuie la'o mai bună funcţionare şi- anume: , înlocuirea şi dimensionarea reţelelor de apă rece şi branşamentul de la CT 7, care a dus la asigurarea presiunii necesare pentru blocurile din zona înaltă, fără a se folosi instalaţia de hidrofor, lucrări de hidroizolaţii la acoperişurile centralelor termice şi reparaţii la partea de construcţii. ;

In luna noiembrie, încep lucrările de amenajare a trei microcentrale de scară la blocurile din str. Mircea cel Bătrîn şi Regina Maria, în prezent alimentate din centrala Policlinicii. Lucrarea nu a putut demara mai repede din lipsa resurselor financiare şi a aprobărilor de gaz-metan.

,. Faţă de programul realizat, sînt de aşteptat defecţiuni pe reţelele la CT 6, parţial 7 şi 1 Mai, unde nu s-a putut acţiona, dar pentru care există forţă tehnică şi umană necesare unor intervenţii imediate.”

în co n c lu d e , conducerea reg ie i consideră că realizarea program u lu i din 1997, cum ulat cu cele d in a n ii p re c e d e n ţi, o fe ră su fic ien te argum ente nu num ai Consiliului loca l c i ş i cetăţen ilor din Dej, că în condiţiile asigurării unor param etri norm ali la utilităţi, iarna aceasta va f i traversată m ai bine ca în ce i an terio ri

Sfiiţi

M agdalena V A ID A

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

J .

M joi, 13 noiembrie 1997 ECONOMIA

; \ & > & v . T > W . r - : u , V ~

Preşedintele României, d-l Emil Constantinescu ne î spunea, în campania electorală, că va aduce Tn ţară : cîteva zeci de miliarde de dolari şi că nivelul de trai > va creşte, între altele, si prin eradicarea corupţiei şi ■ »r -a economiei subterane Nu ştiu caro au fost elementele de fundamentare care au stat ta baza susţinerii afirmaţiilor de mai sus ale d-iui Constantinescu ’ ' . Cetăţenii cinstiţi au subscris la cea de a doja sursă a bunăstării, ştiind faptul că banii care vin în ţară de j 1 • la investitorii străini smt ai lor şi se întorc cu profit, iar j, ’ - ■> împrumuturile trebuie rambursate la scadenţă, cu ; ■ • ’ dobînzile aferente.

mmmmm ro m â n e a s c ăE S IE M P M S A SPRE 1

o/

' >*<!> C”' /t!®!I t!

i

® S O * jv .

1 » !® » ■ C& i*-. j a * j yDe aproape 8 ani de zile nu putem să luăm o decizie clară: pe ce drum trebuie să meargă economia românească?

a . . . Europeană..., medici f ă r ă frontiere... şi atîtea altele au dat speranţe mai ales milioanelor de români - acum bătrîni sau în pragul bătrîneţii - care din 1946 aşteptau venirea americanilor. Cu mai mari speranţe priveau spre Vest tinerii în dorinţa de a se realiza mai bine, sub aspect profesional, că vor duce o viaţă mai demnă, că vor trăi mai bine.

Entuziasm general în cercurile politice, deschideri totale faţă de oaspeţi, vizite oficiale, promisiuni şi speranţe. Dar tot privind spre Vest am uitat că mai există nord, sud şi est. Dacă o oficialitate, un lider de partid încerca un demers spre Est, era catalogat neo, cripto etc. Mai puţin unii lideri ai PNŢCD atunci cînd şi-au întors puţin

De ce na vin miliardele de

dolari?

Dacă ne luăm după spusele oamenilor politici occidentali,România este o ţară... aşa şi pe dincolo, are o poziţie geostrategică deosebită...., se află la intersecţia principalelor căi de transport din Europa..., că pentru SUA România este o prioritate a securităţii sale naţionale. Şi atîtea alte vorbiri în stil’ diplomatic, care pot crea derută, inclusiv în mediile politice româneşti mai puţin avizate.

în şapte ani investiţiile străine au depăşit cu puţin 2 miliarde de dolari. Undeva în’jurul a 300 milioane pe an. în 1997 - intrările de capital străin ar putea fi de 500 - 600 - milioane, ceea ce reprezintă j o sumă aproape nesemni- \ ficativă dacă avem în vedere nu promisiunile electorale, ci ? potenţialul de care dispun : industria, agricultura, > turismul în România - ca să M ne referim doar la aceste sectoare cu mare capacitate ! de absorbţie. ]

Investitorii ştiu de ce nu ■ dau buluc la porţile FPS şi | la cele ale Ministerului H Reformei. Au spus-o de 1 nenumărate ori, . dar j |Executivul blocat cu “probleme majore” de genul revizuirii legilor fondului funciar, învăţăm întuiui, caselor naţionalizate^ administraţiei publice locale, preocupat de “cazurile”Valerian Stan şi Gilda Lazăr, de ameninţările aproape săptămînale care vin dinspre PD privirea şocaţi de puciul de la şi UDMR, calcă în străchini şi-i Moscova, cu tentaţia evidentă de lasă pe Spineanu şi Dimitriu să susţinere a uneia din părţi.

din Cu Rusia, cu China, cu fostele republici sovietice relaţiile au coborît spre punctul de îngheţ.

Izolarea de aceste spaţii economice ne-a costat enorm. Mergînd pe o singură carte - cea a Occidentului - ani pierdut ani de zile. Europa de vest, în care ne-am pus atîtea speranţe - (că ne va primi în marea familie) a dat de înţeles că relaţiile dintre state, în special în domeniul economic, sînt pragmatice, nu sentimentale cum ne .dau uneori de înţeles cei mai înalţi lideri ai Franţei, Italiei şi Spaniei datorită originii latine comune. _

Afacerile se fac pe bani, nu pe sentimente.

Vestul' ne-a păcălit. Sub presiunile lui, România a semnat rapid tratatul cu Ungaria. Vezi, Doamne, condiţie esenţială

pentru intrarea în NATO. Cu gîndul doar la Madrid şi la Bruxelles, noua putere instalată după noiembrie 1996 şi-a trimis mesageri la Kiev şi în numai cîteva săptămîni tratatul cu Ucraina a fost semnat. Preşedintele, primul, ministru, ministrul de externe au trăit momente euforice, acest ultim demers fiind apreciat de ei drept biletul de tren spre Madrid. Numai că înainte de intrarea trenului în staţie, casierul (Clinton) a tras oblonul şi n-am mai apucat să cumpărăm bilet Trenul a plecat şi noi am rămas descumpăniţi cu privirea tristă în urma lui. '

Cu regret, dar cu total realism, preşedintele Emil Constantinescu a spus după eşecul cu NATO şi

"M

H I tilIMiihftiirii.---mit*

Trei personalităţi care influenţează în mare măsură evoluţia economici ţârii: preşedintele Emil Constantinescu, premierul Victor Ciorbea şi preşedintele FPS (probabil viitor ministru al privatizării) Sorin Dimitriu. Nu cred că cei trei au motive să privească cu optimism situaţia ac1 uală a economiei ţării, evoluţia ei viitoare.

declare inepţii care-i întorc drum pe investitorii străini.

Analizînd la rece problematica fluxurilor de investiţii străine în ' România, ajungi simplu la concluzia că a existat şi există o motivaţie reală din partea investitorilor pentru reţinerile pe care le au. In primul rînd datorită legislaţiei confuze şi inadecvată' momentului, unei imagini nu chiar favorabilă asupra demersurilor noii puteri în domeniul economic.

UE: “Evoluţia reformei şi starea economiei româneşti nu fac posibilă intrarea ţării noastre în NATO şi Uniunea Europeană”.

Observatorii mai atenţi ai discursurilor preşedintelui au reţinut fa p tu l’ că Emil Constantinescu a făcut aprecieri de acelaşi fel cu mai multe săptămîni Înaintea summitului de la Madrid, în cadrul unei conferinţe de presă organizată de posturile de radio “Europa Liberă” si “Libertatea”.

(In eşec previzibil

In primii ani de după 1989 privirile oamenilor politici, a marii majorităţi a populaţiei s-au îndreptat spre Vest, spre Occident, N A TO ..., Uniunea

întoarcere ca 180 de grade

“Efectul Madrid 1997” l-a reprezentat o anume schimbare de macaz în politica externă românească care presupun că îi aparţine preşedinteluiConstantinescu sau unor buni

sfătuitori ai domniei sale. După o vizită în Japonia şi Indonezia, dl Constantinescu’ a revenit în Extremul Orient să vadă cum se împacă comunismul chinez cu economia capitalistă de piaţă. A aflat şi ce fac autorităţile cil cei care încalcă legea, îndeosebi în sfera corupţiei şi a mafiei econbmico-financiâre. Apoi l-a trimis pe liderul ţărănist Ion Diaconescu în Rusia, în fruntea unei delegaţii a Camerei Deputaţilor, iar la scurt timp o echipă senatorială condusă de Petre Roman s-a urcat în avion avînd ca destinaţie capitalele unor foste republici sovietice din Asia Centrală, pe unde au voiajat înaintea noastră politicieni şi oameni de afaceri din Vest,

interesaţi în participarea ţărilor pe care le reprezintă la extracţia şi transportul spre Europa ’ a ţiţeiului şi gazelor naturale din zonă’.

Această întoarcere cu 180 de grade în politica externă românească (economică, în primul rînd) a avut rezonanţa dorită de p r e ş e d i, n t e l e Constantinescu în mediile politice şi economice româneşti.

Cu siguranţă Extremul Orient, aflat într-o extraordinară expansiune economică, cupragmatismul specific oamenilor de afaceri Asiei Orientale ne poate oferi şanse incomparabil mai bune şi în timp mai scurt decît bătînd la uşile închise ori întredeschise ale ţărilor din Vestul Europei şi ceva mai încolo.

Un concern sud-coreean a venit în România cu trei ani în urmă, nu cu 100 sau o mie de dolari, ca foarte mulţi aşa-zişi investitori străini, ci cu sute de milioane. Japonia va investi 120 milioane de dolari în portul. Constanţa, iar China, în baza a ceea ce liderii acestei ţări numesc o veche şi d u ra b ilă prietenie

: dintre cele două popoare, s-a arătat dispusă să investească masiv în România. S-ar putea, ca într-un timp relativ scurt, ponderea investiţiilor provenite din Extremul Orient să devină dominantă, dacă occidentalii continuă să ne trateze cum ne-au tratat pînă acum.

Evoluţia relaţiilor cu “Răsăritul mai apropiat” este umbrită de o serie de “întîmplări" de după decembrie 1989. Am sfidat Rusia, am mîrîit cînd s-a pus în discuţie intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană şi am descoperit, probabil, prea’tîrziu, ce reprezintă

•pentru viitorul nu prea îndepâ-- zona Mării Caspice,cu imen le-i rezervoare de hidrocarburi

Pentru economia româneascJIL pentru prosperitatea poporuj/. român (dacă se pune pe murtc;'/' conectarea ţării la traseele & transport ţilei-gaze spre Euroţ de Est ar fi ceva extraordinar. I apreciază că atît pentru cei exp loatează în perimetre m enţionate, cît şj pen( beneficiarii finali, traseul p> România este cel mai eficient sigur. Pentru noi ar fi un cîs imens dacă am şi repune exploatare, la întregul potent: capacităţile de rafinare a jiteii care sînt de 33-35 milioane b pe an. E bine să se ştie cât; care au propus cu mai bine un secol în urmă, cei care; revenit în perioada interbelici apoi după al doilea răz: mondial să construim Cam Dunăre-Marea Neagră nu au fc chiar tîmpiţi. Dovadă că « statului, dl Constantinescu preşedintele Senatului, Pe

: Roman au menţionat aceste dc. atuuri (capacităţile de rafinare Canalul) de excepţie care j cîntări mult în decizia proiect “drumului ţiţeiului”.

Decizia. investiţiilor construirea acestui “drum” na va aparţine nici nouă, n republicilor transcaucaziene. I cuvînt greu, dacă nu ch hotărîtor îl va avea Rusia, ce este si va mai fi multe decensc >

aici îna in te o mare puie mondială de a cărui DA sau tv ţin cont liderii SUA şi ai mari state ale lumii.

Se moi poate repara | ccva?

O prestigioasă publicaţie ves europeana, analizrperspectivele de dezvoltare statelor foste comuniste c centrul şi estul Europei pred: că România va atinge nive Produsului Intern Brut din 1£ abia în 2004. Aceasta insea.Tr că România a stagnat 15 ai procesul dezvoltării econom.' perioadă în care multe din p lumii se înscriu cu realiz- spectaculoase care au schini fundatnental condiţiile de v ale popoarelor lor.

: Pe bună dreptate acest pc. necăjit se întreabă dacă se poate face ceva pentru România să respire în vc pentru ca oamenii ei să prives> cu optimism viitorul. Aşa curc; evoluat lucrurile în anii defc 1989, inclusiv - sau mai ales 1997 este greu să îţi pui f* speranţe în viitor. S-a putea» fie de vină şi poporul deoa-* este prea tolerant, se lasă p uşor dus cu preşul, dar vina mai mare o au cei ce-' consideră a fi clasa politică, în prea mică măsură îşi amin1 că mai există şi un inte- naţional, nu doar interes personal. Atîta vreme cît ţara * fi condusă de- politicieni Prec~ţM majoritatea din cei ce au soarta ţării în ultimii ani, nu spera la nimic bun. Iar dac; lăsăm mult să-şi facă de cap, ' sfideze un întreg popor, £ putea ca atunci cînd ne vom i- din amorţeală să nu mai &■ c e repara.

Ion G0 ‘ cl

/

a d e v ă r u l d e C H m ,_i ECONOMIA Joi, 13 noiembrie 1997 {13)

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI1 2 n o i e m b r i e * 1 9 9 7

Denumire goctetate | VW [Pr.mgd. | Var {Pasc-1 Inch. | Va», totala (toi)Categoria I (1 2 soc ietati ) ~

ALBAT6mt ARCţcr DAC aer

AZOm t

CMPocrOUTbet

INXbct

PCLoerSNCeer

TERoct

ALRO SLATINA

ANTIBIOTICE IAŞI

ARCTIC GA1EST1

AUTOMOBILE DACIA PITEŞTIAZO MUREŞ TG.MUREŞ

OLTCH1M RM.VALCEA

OTELINOX TARGOV1STE '

POLiCOLOR BUCUREŞTI

ŞANTIERUL NAVAL constanta

SOFERT BftCAU

TERAPIA C LUJ-NAPOC A

2 1 0 2 .7 2

12689.36

1.9 26 .60 7.0 00

2 31 .803,300

1,8 13 ,70 3,1 00

77-2.483.380

3 51 ,122,250

63.29 2 .6 503,5 19 .06 8.4 00

2 1.977,600

174 .820,250

31.06 4 ,0 00

2 91 .549.800

1 ,5 18 ,33 2,7 00

Total categoria 4 10.717,614,430

Categoria a I t e (6 0 soctetati )

i

i

AER AEROTEH BUCUREŞTI 25000 635 6 .0 5 -1 1 6500 6800 997 .9 0 0

ala alb ap a m a lb a iu l ia 1000 5 7 9 .2 4 0 580 570 1,749,300

ALM AU MENTARA C LUJ-NAPOC A 1000 6 29.77 -3 590 600 26,64 9 ,8 30

AMC AMCO OTOPENI 25000 11000.00 -0 11000 11000 429 .0 0 0

AMP AMEP TECUCI 1000 9 21.05 2 900 900 3,6 22 ,50 0

am y AMYLON SIBIU 1000 689.01 -6 710 670 , 4 ,3 16 ,65 0

APC AFCAROM BUZĂU 1000 6 8 2 .0 5 670 650 49,592,960

Ars AFSA BAIA MARE 1000 6 44 .7 3 12 .6 5 0 560 6,1 66 ,20 0

arm ARMATURAC LUJ-NAPOC A 1000 394 0 .9 8 1 3950 3700 7 4,315.150

a k t ARTRQM SLATINA 25000 6992.46 -1 7000 6500 . . 5,286*300

ASV ASTRA VAG O ANE ARAD 25000 4386.53 -6 4800 4350 .. 5 ,7 33 ,20 0

AUR AURORA TG .FR U V O S IAŞI 25000 22249.71 3 23000 22000 7.742.900

TLV . BANCA TRANSILVANIA CLUJ 1000 3715.71 0 3750 3600 73,59 7 .0 00

CRS CARBID-FOX TARNAVENI 1000 2805.28 •< • 2850 2600 109,969,600

CBC CARBDC HI M C LUJ-NAPOC A 25000 5576.51 9 5400 6000 4,6 06 ,20 0

CRN CARNE AFtAD 25000 3 044.02 -2 3000 3050 636,200

CER CERCON ARIEŞUL CAMPIA-TUR2II 25000 4207.67 0 4250 4200 3,265,150

CIP CIPROM PLOIEŞTI 1000 8 01.50 -1 800 800 6 5,901.600

CMP COMELF OSTR JTA 25000 4400.00 -1 4400 4400 2,899,600

CON CONDO R DEVA 25000 6435.61 -10 6500 6000 3,198,500

DRB“ DOROBANŢUL PLOIEŞTI 1000 5 91.56 0 O P R I T A

5LN ELCONDZALAU 1000 1047.73 -1 1050 1040 7 8.406.980

ELC ELECTROCERAMICA TU R D A 25000 14562.69 0 14600 14600 4,678,500

ERU ERMAT PLOIEŞTI 25000 0 .0 0 o O P R I T A

FEL F ELEAC U L C LU J - N APOC A 1000 6 4 0 .0 0 -3 640 640 167,680

FSP FORAJ S O ND E PLOIEŞTI 25000 3520.59 -2 3500 3550 . 239,400

FOR FORAJ SO N D E CRAIOVA 1000 4 65.12 -9 500 461 528.376

CRX O RIMEX T O . J IU 25000 5000.00 -2 5000 5000 1,100,000

1AP“ IA.LF.O. ZALAU 25000 4330.42 0 * 1 O P R I T A

IMP IMPACT BUCUREŞTI 6000 12050.00 0 0 0 0SRM INDUSTRIA SÂRMEI cahmaturz 25000 7842.49 5 6500 7500 7,7 79 ,75 0MEF MEFIN SINAIA 25000 625 5 .0 9 -2 6300 6200 2,089.200ALF M3BJLA ALFA ORADEA 1000 5 09.47 -5 520 510 4662160MOL MDLDO MOBILA IAŞI , 1000 3 37,22 -1 350 335 2.462.351MPN WOPAN T Q . MUREŞ 1000 6 69.75 -3 670 650 . 7 ,3 98 ,74 0MPR MDPARJV RÂMNIC U VALC EA 1000 6 5 7.77 -2 630 690 7.6 67 ,67 0MPG MO RĂRIT PANIFICAŢIE <3 ALA 1000 5 57.36 0 560 550 15.580.580uvu NAVLOMAR BUCUREŞTI 25000 200 0 0.00 -9 20000 20000 1. . 3 ,2 00 ,00 0HVL N AV O LO LTEN ITA 1000 4 93.35 7 467 496 . . 2 7 ,0 8 5 ,8 6 4NEP N EFTU NCAM PIN A. 25000 2350.00 -41 235Q 2350 , 8 2 .250PCA**“ P ECO ARAD 1000 1253.70 0 O P R IT APPL PRODPLAST BUCUREŞTI 25000 2 0 7 8 6.65 -e 23400 20800 33.77 8 ,3 00VAC PRODVINALCO C LUJ-NAPOC 10Q0 1307.24 *3 1300 1310 : 1 ,296.780

k” PRO M E T BEC LEAN 25000 5 000.00 25 e 5000 5000 • 390 .0 0 0

î s ROBINETE INDUSTRIALE bac. 25000 5 961.62 -21 7500 5100 5,1 03 .15 0

$ ’ S A NEVIT ARAD 10000 9 000.00 . 0 0 O - 0SHT ' ŞANTIERUL NAVAL TU LC EA 25000 350 0 .0 0 0 0 , 0 • '-- v 0

3EMANATOAREA BUCUREST 25000 616 3 .8 3 *© 6500 6000 11,101.050SDT SIDERTRANS CALARASI 1000 - 4 18.27 0 - 412 412 - 1 1 .494,064SLC 5ILCO TUB ZALAU 25000 6964.59 -1 9000 8500 14.809.500SIM 51NTEROM C LU J-NAPO CA 25000 867 5 .2 2 -2 2 9200 7100 2.9 40 ,90 0STZ SINTEZA O RADEA 1000 1093.60 -5 1100 1110 44.62 9 ,9 60SUS SOM ESDEJ 25000 2 9 9 4 .6 2 -4 2800 :3 0 50 946.300STR 3TRATUSM OB BLAJ 1000 456.71 4 451 475 : 1.920,465TMR TOMIRtS IAŞI 25000 3 6 3 7 .0 0 -6 38QQ 3500 523,800IRS ~URISM 25000 638 1 .7 6 -3 6200 6600 2.099.600UCM ' U.C.M. RESITA 25000 414 5 .6 8 -11 4100 4100 2,8 19 .20 0UAU UAMT ORADEA 1000 4 5 1 .5 3 -3 480 500 126.160uzr J2TEL. PLOIEŞTI 25000 6710.00 -1 1 9150 6^00 2.177,5003M * ZIWTUBZIMNICEA 25000 -6 7 5 0 .0 0 -3 6750 6750 789.750

To 1a\ categorta a tl-aTotal ca teg o ria I * II

750 ,951,710

Oferta publica GEPA Bucureşti1 1,468,366,140

TOTAL OBNERAL80,92 7 ,0 00

11,499.433,140

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR

în data de 12 noiembrie 1997

_fBANC BELGIA

DENUMIREA VALUTEI

ŞfflUSG AUSTRIA

P0IAHAUSTRA1IA

D0LWC4JVADA

flWCELVKlTA

MABCiO.IUI4.N4

.COROANA DANEMARCAPţSETAS SPANIA

.MABCAHNIANDEZA

ro w c n u x T A

UŞASTERIINA.m u ITALIA

JEN JAPONIA

„«JtDENOUNDAv . » K.C0BOANE NORVEGIA

le ^ ^ K O J D O S PORTUGHEZ

^ W ^COBOANE SUEDIAci m u b s u a

teuDST

CURSUL IN LEI

619,00

5445,00-

211,00

5552,00

5612,00

4«6Z,00

1200,00

51,06

1515,00

1363,00

13367,00

4,65

62^4

4049,00

1117,00

44,73

1014,00

7*21,00

9024,00

10807,00

Cursuri la casele de

schimb valutar din Cluj-Napoca

în data de 12nolf»nlirlel997

VALUTA $SUA DM

CUMPĂRARE

7970 4680

VÎNZARE 8.100 4.730

MjLface urtnnlnnrulu precizări în leeălură cu aceste cursuri:1. Cursurile incluse în această listă au Ia bază cotaţii ale societăţilor bancare ţonzatc să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.

t| - rczcnla listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii c de schimb valutar şi înregistrări contabile. ,

Piaţa mobiliară RASDAQ - 12.11.1997

' ‘ Saaca la varia ra 1 lan* aiaai 8l«al ; 9 laal 12 luai

BCR* 12 . I t 29 29 49 49

BANCORSX* 11 48 48 21 11 \ 29

BRD* 1* ) » 41 42 _ l i 44

- 1» ■ . 42 49 48 49

BA* 12 21 29 ' M 48 49 ■

la ic F h I* t* . « 22 98 *8 : 29

Ţlriae* 28. 4tr ‘ ’ 41 . . 42 ; 42

BANKCOOPV 14 29 49 41 42 . 42

BMCuraştl . i% 48 41 . .

Transilvania 1* 48 41 49 29 28

R«mân«a»ei 12 29 49 '41 42 . 42

CBC IC 21 : 29 " 29 • •' - ' 48

ALIANŢA za 29 49 41 41 49

Alfclna4 12 42 42 27 2T 27

B.I.R.* 1« 49 41 42 ~ / 42 44

LOIALCOOP 16 . 48 42

Ratele anuale ale doblnzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

- persoane fizice - % - persoane juridice- %Banca la

VBdBT* 1 hinfl 3 luni 6 (Ufli 9 luni 12 luni

BCR 12 30 31 32 33 34

BANCQREX 15 35 35 35 30 30 ■

BRD 13 30 32 33 34 - 35

BA* 12 30 31 32 ' 33 34

Banc PosT 12 30 30 32 - 32

Ion Tiriac* 14 36 37 37 38

BANKCOOP* 14 31 33 34 35 36

Bucuraţfi 13 33 ZI • -

Transilvania 13 30 3i - 28 27 30

Româneasci 13 30 31 32 33 34CEC 15 - - - 35

AK)âna 12 32 32 32 - 32 32BIR . 14 33 34 37 ' 38 35

LOIALCOOP 16 40 - 42 - - -

’ Dobindaîe capitalizează** Dobmda se ridică la expirarea teimenulul Piaţa imobiliară

Vreţi să fiţi ia curent cu evoluţia valorii acţiunilor pe B.V.B şi RASDAQ? Doriţi sâ fiţi la curent

cu evoluţia pieţii imobiliare locale? Vă interesează

dobînzile şi cursurile de schimb ale

leului?’Dacă răspunsul este

Da, atunci citiţi, zilnic, această

pagină.

GARSONIERE APART. APART. 2 CAM. APART. 3 CAM. APART. 4 CAM.ZONA (milioane lei) 1 CAM. (mlL lei) (milioane lei) (milioane lei)

' Conf. 1 Conf. 2 (mlL Ici) Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2(îbtorgbcnl 55-58 45-47 55 66-80 46-60 100-115 55-70 110-130 -M inăfln r 43-48 33-35 50-60 60-80 45-5$ 70-90 60-70 70-130 70-85M iră fll 38-45 - 60-65 70-85 - 80-95 100-130 -Zorilor 45-50 ' - ' 50-55 75-85 90-110 - 100-120 -

Pal> - 70-80 100-140 - 150-180 ' - 200-220 -Centru - 80 90-110 - 100-120 - 120-140 -

A. Murcfaim - - 100-140 - 150-180 , - 200-220 -lri« 40-50 - ■ 60-80 ■ 70-90 - 80-100 -

G rlgorticu 45-55 - 55-60 65-80 60-70 85-120 - 90-150 -Grei* 45-50 33-38 60-80 - 70-90 - 70-130 -

C H IRII (mUlci)Gheorgheni 350-400 300 - 400-700 400-700 700-1000 500-800 1300 -M in i |tu r 300-400 300-400 400 400-600 400-600 700-800 600-800 1000 .M ir if l l 300-400 300-400 400 400-600 400-600 700-800 600-800 1000 .Zorilor 300-450 - 500 600-700 - 700-1000 ■ - 800-1200 -

Pala - - 600-700 600-800 • - 700-900 - 800-1200 -Cenln» ■ - - 600-700 600-800 - 700-900 - 800-1200 .

A. M nrcş«nn - - - 700 - 1000 - 1200 •Ir it 300 ' - - 500 600 - 600 -

Grlgorcfcu 400-450 - 500 600-700 - 700-900 - 1000 -

G ruli 300-350 • 500 - 600 - 700 -

M joi, 13 noiembrie 1997 SPORT ADEVAfiÎJCd e Oluj

11(imliTiiiţiicari; nu a l'ost

Remus Vlad îşi c e re ; iertare pentru absenţa ş

de .marţi.

Un sobor de /ia n s li l-au iişleptal marii pe preşedintele Runtus VbU pentru confcrinta dc presa pe tari; o a n u n ţa i cu o / i înainte. După ce o junwî.ite de or<i nu s-a ştiut nimic de soarta preşedintelui, timp in care /u n ş i ii au tacul tot telul dc presupuneri (cea mai \ ehieulata limd aceea ca preşedintele nu a ll>st luat în au tocar), o fiţeru l d e presă Cătălin Berindean a reunit sa ia lejiâtuia cu omul “num ărul unu" al clubului. Acesta şi-a cerut seu /e pentru absenţă, dar şi-a mandatat ofiţerii dc p re să să ră sp u n d ă la în treb ările no astre , ( ’a de c v em p lu cum a lb s l la Bucureşti, acolo unde o lîţen i d c presă au f o s t .sânţi d in schem a deplasării, in lipsa biletelor de a \ ion!

Pentru evoluţia sa de mai li. preşedintele R em us V lad a mirat la “-3 " la “adevăr” . Ne pare râu!

Mihai HO SSU

lordănescu şi Stolchiţă, candidaţi la titlul de “Antrenor al Anului 1937

L ia A

Antrenorul naţionalei de fotbal a României, Ânghel lordănescu, figurează , pe lista celor 15 candidaţi la obţinerea titlului de“ Antrenor de Echipă Naţională al Anului 1997”, a anunţat Federaţia Internaţională de Istorie şi Statistică a Fotbalului. Alături -^de lordănescu, pe această listă se mai află Mario Lobo Zagallo

(Brazilia), Javier Clemente (Spania), Berti Yogts (Germania), Duşan Uhrin (Cehia) sau Glenn Hoddle (Anglia). Laureatul ediţiei trecute, este germanul Berti Vogts.

De asemenea, printre cei 30 de candidaţi la obţinerea titlului de “Antrenorul Anului 1997”, rezervat numai acelor tehnicieni carc activează la echipe de club, se află şi românul Mihai Stoichiţâ (Steaua Bucureşti). Printre candidaţi, se află acei . antrenori care au cucerit în 1997 cu echipele lor principalele competiţii de club din lume, Ligi Campionilor . şi , Copa Libertadores, adică Ottmar Hitzfield (Borussia Dortmund) şi Paulo Autuofi de Mello (Cruceiro Belo Horizonte),

Alţi candidaţi la titlul cucerit . anul trecut de Marcelo Lippi (Juventus Torino) sînt Alex Fergusson (Manchester United),

* s-

f V

Carlo Ancelotti (AC Parma), Ruud Gullit (Chelsea Londra), Giovanni Trapattoni (Bayem Miinchen), Ricardo Gomes (Paris SG) şi Jean Ţigana (AS Monaco). Ceremonia de decernare a trofeelor va avea loc pe 12 ianuarie 1998 la Metrotels- Hall din Rotenburg (Germania).

Privesc spectacolul sportiv de-o viaţă şi-l văd în campionat? Realul însă merge mai bine şi maiazi cu alţi ochi şi cu altă inimă. Am învăţat să departe. Un alt joc de pomină a fost cel dintreprivesc dincolo de scor, să văd, să aflu, ce se Boston Celtic şi Chicago Bulls, primul din actualaascunde acolo. Din acest motiv vin deseori în ediţie a NBA. S-au întîlnit două echipe aflate încontradicţie cu specialişti şi... nespecialişti. Iar cînd situaţii diametral opuse: Chicago obosită şi uzatăviaţa îmi confirmă părerile, încerc o satisfacţie de lupta la vîrf din ultimele ediţii, neînformă, farădeosebită.

Am urmărit acum o săptămînă celebrul derby Real-Barcelona.Mi-a plăcut mult Realul, aşezarea echipei în teren,“desenul” tactic, modul rapid şi sigur în care şi-a elaborat atacurile. Jucau acasă şi trebuiau să atace chiar liderul, care şi-o liiase în cap şi părea invincibil în ţară. Barcelona a evoluat fără idei şi stăpînire de sine, cu spaimă şi disperare, uneori bezmetic chiar, alteori cu zvîcniri de taur înfuriat. Dacă Real a înscris.din două fa?e abil lucrate, Barcelona a făcut-o din două greşeli ale lui Hierro şi Cariizares, un portar mediocru, care impresionează prin fiizură. A cîştigat Barcelona. Cîteva zile mai tîrziu, Dinamo Kiev a spulberat echipa celebrului van Gaal cu 4-0, chiar în bătătura de pe Nou Camp!!! S-a văzut - din nou! - căBarşa nujoacă, ci vînează ca o fiară, prin placidul Figo şi prin istericul Liiis Enrique. Dacă are ce! Şansele Barcelonei sînt nule pe plan european. Ce va face

P a s e f s u b i e c t i v e

Aditvărul diţ dincolo do scor!

toţi titularii şi una tînără, ambiţioasă, dorind mai mult decît titlul din NBA să bată campioana. Deşi Bulls, a condus şi încă la scor în primele două reprize, echipa din Boston â năvălit peste adversar: o apărare agresivă au zis unii, adică cei din Boston au vîrît degetele în ochii, urechile şi nasul celor din

Chicago, au alergat cît la un maraton, au stricat pur şi simplu jocul. Au avut însă ceva: o precizie net superioară în aruncări! Şi au învins. Ce a urmat?-Bostonul, cel mare care unora le-a plăcut, a încasat 5 înfrângeri, consecutive, două acasă, din care una cu New-York la 32 de puncte diferenţă! Dacă Chicago mai joacă de zece ori cu Boston cîştigă de 11!! , ' .

Iată de ce spun că există nişte adevăruri dincolo de scorul propriu-zis. Iar cînd ele nu sînt văzute şi evaluate, o victorie poate fi fundamentul unui sir întreg <le înfrângeri!

Viorel CACOVEANU

'16-IM ILE" CUPEI ROMÂNIEI LA FOTBAL

Ieri s-au desfăşurat “şaisprezccimile” Cupei României la Fotbal. De fapt s-au dispulat numai 15 Miruri, partida Poiana Cîmpina - F.C. Naţional, fiind amînată pentru data de 19 noiembrie. în această etapă a Cupei României intră în joc cele 18 divizionare A, la care se alătură 11 echipe de Divizia B, plus 3 de Divizia C. Iată, în continuare, cele 15 partide ce au avut loc. ieri: •

■ F.C. Baia Mare - F.C. Argeş Piteşti 0-2■ A.S. Midia Năvodari - Rapid Bucureşti 0-1■ Dunărea Călăraşi - Steaua Bucureşti 1-3■ Gaz Metan Mediaş - Ceahlăul P. Neamţ 1-0■ Corvinul Hunedoara - Dinamo Bucureşti 0-1■ Metrom Braşov- F.C.M. Bacău 0-1■ Laminorul Roman - Oţelul Galaţi 2-5'■ F.C. Bihor Oradea - Jiul Petroşani 4-0■ “Poli” Timişoara - Sportul Studenţesc 1-2■ Diplomatic Focşani - F.C. Farul Constanţa 0-1■ Electroputere Craiova - Petrolul Ploieşti 1-0■ F.C. Apullum Alba Iulia - C.S.M. Reşiţa 2-1■ Gloria Buzău - “U” Cluj-Napoca 3-2■ Gloria Bistriţa - F.C. Chindia Tîrgovişte 3-2■ Foresta Suceava - Universitatea Craiova 2-2 (după

prelungiri s-a trecut la executarea loviturilor de la 11 m, scorul final fiind 5-6). " : V ictor ROMAN

l P Nii §deS I sa

S ta rt în

C.N. a l

ju n io r ilo r I

Bistriţa găzduieşte în perioada 13-16 noiembrie, turul CN al juniorilor I, - competiţie la care sînt angrenate 18 echipe.

Printre participante se află şi CSM Novo Farm Cluj, antrenor M ihai Bledea, echipa ce va prezenta, , alături de “veteranul” Sorin Sîrghi, trei debutanţi absoluţi. I-am numit pe George Coroian, Bogdan Costin şi Dragoş* Ţermure. Obicctivul declarat al antrenorului este menţinerea în primele 16, după turneul bistriţean urmînd să retrogradeze două echipe.

Dem osteneSOFRON

( M I M P I ( Î ) N A ' I < U l ^ l U t ) B A l l f P E l ' l l R U H li M O R I

Grupa B 1- Etapa 8 Rezultatele etapei: FC Global Sport Cluj-

Napoca - CFR Turda 3-0 (neprezentare), FC “U” I Cluj-Napoca - Clujana Chij-Napoca 7-2, CFR Cluj-Napoca - Chimia Turda 0-3 (lipsă asistenţă medicală), Ind., Sîrmei Cp. Tuizii - Sticla Arieşul Turda 6-1. Unirea Dej a stat.

CLASAMENTUL:1. FC “U” I 7 38-4 212. ISCT 8 33- 7 153. FC Global 7 13-10 154. Clujana 7 26-11 ■ 135. CFR Cluj 7. 19-15 126. Sticla 7 - 16-21 .97. Chimia 7 1245 68. CFR Turda 7 6-34 39. Unirea 7 3-19 1

Ultima etapă a turului (sîmbătă 15 noiembrie): Sticla - FC Global, Chimia - Unirea, Clujana CFR Cluj, CFR Tuida - FC “ir I. ISCT stă.

în grupa C, seria nord, în etapa a IV-a a fost programată partida Unirea Dej - Olimpia Gherla. Echipa din Gherla nu s-a prezentat la partidă pieizind cu 0-3. Ea a făcut un memoriu la A.J.F. pentra a rejuca partida, decizia acestui for fiindu-i favorabilă. Partida a avut loc şi s-a încheiat cu victoria Olimpiei, scor 4-2. Echipa din Dej introduce o contestaţie pentru utilizarea de către, adversari a unor jucători fără drept de joc, astfel că A.J.F. acceptă contestaţia şi acordă 3-0 pentru Unirea,, rezultat care era consemnat în prima fază.

Eugen HANG

CUPA ROMÂNIEI LA FOTBALE d i ţ ia 1 9 9 7 - 1 9 9 8

Comisia de competiţii din cadrul A.J.F. Cluj a procedat la tragerea la sorţi pentru prima etapă* a popularei competiţii Cupa României. Iată programul meciurilor: Sinterom Frata - Arieşul Cp. Tutzii, Spicul Luna - Chimia Turda, Avîntul Luna de Sus - Selecţionate arbitrilor, Unirea Jucu - Prodfuraj Iclod, înfrăţirea Livada - Someşul Bonţida, Motor IRA Cluj-Napoca, Carbochim Cluj-Napoca, NAPOPAN Pata - Autobuzul Cluj- Napoca, FC “U” II Cluj-Napoca - Sănătatea Unirea Floreşti. Vlădeasa Huedin stă. Partidele se vor disputa astăzi de la ora 13 pe terenul primelor echipe. ■

Eugen HANG

O r ie n ta r e 'is p o r t iv ă X

Veteranii Ia : ;înălţimeCunoscuta staţiune climatcrică

• Vălenii de Munte a găzduit .campionatele naţionale ale veteranilor. Natura a fost de partea acestor veşnic îndrăgostiţi de mişcare: timpul a fost excepţional, o zi dc vară tîrzie. De la Vălenii dc Munte veteranii clujeni s-au întors cu 4 medalii

de aur, 3 de argint şi 2 de bronz, în rîndurilc ce urmează vă prezentăm medaliaţii clujeni:

■ AUR: Kristina Simon, 50 ani (Compass), Zoltan Szalay, 35 ani(Compass), Dezideriu Nagy, 55 ani\(Clujana) şi Francisc Majai, 60 ani (Clujana).

■ ARGINT: Klara Fey, 35 ani (Compass), Sandor Fey, 40 ani (Compass) şi .Dumitru Ciobanu, 50 ani (Sinterom).

■ BRONZ: Ioan Kuszalik, 50 ani (Sinterom) şi Constantin Rusu, 60 ani (Compass).

A fost şi o întrecere de noapte, dintre clujcni participînd soţii Fey: Sandor a cucerit aurul iar

Klara argintul la categoriile lor de vîrstă. • 1

Paralele cu concursul veteranilor s-au desfăşurat întrecerile ultimei etape a campionatului naţional pe echipe şi Cupei României. Rezultate obţinute de clujeni:

■ Gyongy Mihaly (Clujana), loc 3 la individual fete 16 ani;

■ Eniko Gali (Clujana), locul 1 la fete 20 ani;

■ Gabricla Varga (Sinterom) locul 3 la fete 21 ani; la aceeaşi categorie de vîrstă un loc 5 ocupat de Iulia Ciobanu (Clujana).

■ Traian Tudose (Sinterom), locul 3 la tineret 20 ani.

De reţinut că ex-clujeancă Agncs Simon a obţinut titlul de campioană în proba de noapte la categoria de vîrstă 21 ani (momentan ea concurează pentru Metalul Plopeni). De reţinut, de asemenea, că deplasarea sportivilor de la Clujana s-a fScut cu. ajutorul unui împrumut în bani pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare. Să sperăm că,, totuşi, clubul va găsi suma necesară restituirii împrumutului.

V icto r ROM AN

1 3 noiem brie■ Două momente jubiliare

viaţa a două foste glorii' alr/H fotbalului autohton:

: ■ Acum şapte decenii, j 1927, la sfîrşitul sezonulţ fotbalistic, la Timişoara a feţ organizată o festivitate, la car: au fost sărbătoriţi conducătoc dar mai ales jucătorii echipe locale “Chinezul”, care în act an a cîştigat pentru a 6-a or. consecutiv campionatul naţiot de fotbal! După formuia d desfăşurare a întrecerii de p* atunci, jucătorii “alb-violeţi’dj; oraşul de pe malurile Begăit învins în cele şase finale de i ori pe “Victoria Cluj” şi cîte dată pe “C.A. Ora dej' “U.C.A.S. Petroşani” (devenii mai tîrziu Jiul), “Juventi Bucureşti” şi ultima oară p “Colţea Braşov”. Ultima ecfc! campioană a Chinezului a ara componenţa “standard’ Zombory (de 6 ori selecţiei- în “naţională”) - Adaiber Steiner (10), Rudolf Steiae (5), Hoksary Balăzs(5)-Vigl Emerich Vogi (29), Miha “Mişa” Tănzer (10), Tifet P au l (1),_ Rudolf “Rudi1 Wetzer (17), Semler Augustă (5), Matek Rudolf (3). Afe de Vigh, o adevărată pleiadă 4 internaţionali!

■ Cu 60 de ani în urmi,i 1937, a fost rîndul echipe bucureştene “Venus” dei sărbători cel de al 6-lea-titlu £ campioană a ţării. “Alb-negrif din Capitală au fost în prealaH campioni în anii 1920, 192: 1929,1932 şi 1934, iar în 1931 s-au dovedit a fi cei mai bai pentru a 6-a oară. Formaţia b de bază (în acel ultim B urdan Carol (3) - Lăzii Sfera (14, el activînd mult to i ac şi la “U”), Gheorghe Albu (4Îf- A ndrei Bărbulescu (^>), N icolae “ Colea” Vâlcoff Gorgorin - Lucian Gruia (1). Dan Gâvrilescu, Constantă Humis (2), Petrea “Petei' Vâlcov, Ene. Menţionăm ci echipa bucureşteană a n cucerit titlul şi în anii 1939 i 1940, pînă ce seria succesetr “ChinezuP-ui au fost prefoS în anii ’30 de către ceate formaţie timişoreaii “Ripensia”, ea cîştigînd de4 ş campionatul şi de 2 ori “Cupa

LÂSZLOFr

Skate Gânada

După ce în prima zi A£ Dimitrov şi Oksana Kazani cîştigaseră proba de perecto i» 30.000 $) devansîndu-i ? M arina: Khalturina-An^> Kronkov (Kazakstan) şi SiŞ Abitdol-Stephane Berns- (Franţa), al treilea concurs £ Champions Series i-â adus i Elvis Stojko o nouă victore* proba de simplu masculin, d'-? cea realjzată săptămînă trtt£ la Gelsenkirchen. Canadii:- i-a devansat pe rusul Ilya Kw şi pe danezul Michael Ţyllcsc«X ultimul o plăcută surpriză. d e simplu feminin a revenit C

nou fostei campioane mondiî» Michele Kwan, care şi-a asig® de asemeni calificarea în de la Miinchcn, americă-- devansîndu-le pe " i ’ Butyrskaia şi pe vete»- franceză Surya Bonaly.

L!

ADEVĂRULde CBm EVENIMENT Joi, 13 noiembrie 1 9 9 7 (1 5 ) :}

Arhivele britanice oferă o imagine ^ a Uniunii Sovietice a anilor ‘30 (I)

Era în ianuarie 1935. într-un lung mesaj radio,, transmis clandestin de la Moscova, li. se spunea comuniştilor britanici sa ascundă , ; existenţa “scurgerilor” către Occident de informaţii referitoare la “o epurare” stalinistă în Uniunea. Sovietică. ‘Dezminţiţi această minciună insolentă!”, suna ordinul. Dar, fapt necunoscut Moscovei, serviciul britanic de informaţii a decodificat mesajul pentru a oferi o imagine a modului în care centrul sovietic controla partidele comuniste din întreaga Europă. ; < •

Arhivele britanice au dat publicităţii : voluminoase

transcrieri ale interceptărilor realizate la jumătatea anilor ’30 ale unor mesaje de la Internaţionala. Comunistă (Comintem) din Moscova, de la oficialităţi de partid şi de la agenţi din 12 ţări. Documentele au fost mult timp etichetate

(Reuter)

“strict sccifet”, dar o examinare mai atentă a arătat că multe dintre mesaje prezentau pur şi simplu tactici comunisţe răsuflate sau se refereau la aspecte uzuale, cum ar fi cereri de acordare a vizelor.. Instrucţiunile Moscovei către

tovarăşii comunişti din afară . variau de la apeluri la

combaterea campaniilor anti- sovietice şi denunţarea a ceea ce era calificat drept politică “prohitleristă” a guvernului britanic pînă la plîngeri potrivit cărora cuvîntările lui Stalin nu apăreau integral în publicaţiile de partid. -

într-un set de mesaje către comuniştii spanioli, din 'iulie 1936, li se ordona acestora “să nu se lase purtaţi de valul” succeselor iniţiale obţinute în războiul civil din Spania. “Informaţiile dumneavoastră sînt insuficiente; nu au caracter. concret, ci sentimental”, se plîngea Moscova. “Vă rugăm, încă o dată, să ne trimiteţi informaţii serioase si eficiente”. *

Universitatea Populară în puşcărie?în Penitenciarul Gherla, în ultimii ani s-au făcut

paşi mari pe linia îmbunătăţirii bazei materiale a sectorului cultural, una din marile “realizări” fiind inaugurarea studioului TV cu circuit închis. Acum, se pun bazele înfiinţării unei filiale a

Universităţii Populare. Astfel, deţinuţii vor avea ocazia să asiste la conferinţe, expuneri, dezbateri

şi mese rotunde pe diferite teme de sociologie, psihologie, istorie şi medicină cu participarea unor personalităţi ale vieţii cultural-artistice a Clujului. De asemenea, se vor organiza cursuri de calificare în diferite meserii şi se va lărgi aria de activitate a cercurilor literare şi arte plastice. Printre invitaţii închisorii vor fi scriitori şi critici clujeni. *

La Penitenciarul Gherla se acordă atenţia cuvenită îmbogăţirii cunoştinţelor de cultură generală ale deţinuţilor. în timp ce “afară” se desfiinţează aceste Universităţi Populare, în puşcăria de pe Someş se poartă grija educării , deţinuţilor...

SZ. Cs.

f Lecţia de dans

N O A P T E Formaţia X’IZY în direct| La Disco Night-Club “Atlantic” este aproape■ tot timpul sala plină. Tinerii dansează şi se simt

bine, în fiecare zi, pînă spre dimineaţă. Din cîndI în cînd, discotecarii au parte de cîte ceva mai | deosebit. într-una din serile trecute, formaţia de | dans modem X’TAZY a prezentat un spectacol

de dans deosebit. în program au figurat piesele ' muzicale “Carinina Burana” piese ale formaţiei | COOLIN, ale lui Janet Jackson şi Prince.| Coregraful şi solistul formaţiei, Denis Cîmpan■ ne-a mărturisit că pasiunea vieţii lui este dansul ' şi montarea de show-uri. Şi, prin intermediul | ziarului nostru, coregraful a dorit neapărat să i _ _ _ _ ___________ . ______________ ' ______ :____________ . —

transmită spectatorilor şi fanilor trupei mulţumiri pentru galerie şi participare, pentru că publicul a fost acela care l-a încurajatsă continue în crearea şi regizarea de noi spectacole,.

în “Atlantic”, spectacolul a fost primit cu mare entuziasm. în finalul lui, cei 12 membri ai

1 formaţiei, au continuat să danseze alături de cei din discotecă. Interesant a fost că cei veniţi să

' se distreze încercau să-i imite, ca într-un uriaş curs de dans modem ad-hoc. Se pare că iniţiativa organizării unui astfel de spectacol într-o discotecă a fost salutară.

" D.C.

Jurnal de tren ICoşmarul poartă numărul 1742Sîmbătă noaptea. Urît şi

negru ca un rînjet de diavol, acceleratul de Satu Mare « t r u Bucureşti trozneşte

C ^|toate încheieturile pe a ■of;

Wotii ia’iciE£19 ş d t ins lă i i i ia.

% linie a gărji. Cele 15, minute de staţionare par prea puţine pentru puhoiul ie lume de pe peron. Din păcate toţi vor acelaşi lucru:'

urce în vagoane. Strîng «lent în palmă biletul de *sa I şi îmi fac curaj ajutat fedoi saci imenşi pe care o matahală -jumate femeie, jumate elefant mi-i împinge In coaste pe post de deschizător de drum. Sînt. sus şi nici măcar mirosul de & capătul vagonului nu mă convinge să cobor. Nici n-aş Pte. Jumătatea de elefant 3râmasînţepenită pe scară

în timp ce jumătatea de femeie a ajuns la cealaltă uşă. Nici să rîd nu pot, trebuie să mă strecor printre ţigările aprinse, să calc fără milă peste cei pe care somnul i-a furat întinşi pe: jos şi să îmi pierd mirosul ca un cîine de vînătoare freeîndu-mă de jegul ce vine din toate părţile. 55. Âsta-i locul meu. Şi al altora, care se ceartă deja pentru el. Renunţ. Cînd doi se ceartă, al treilea cîştigă doar în proverbe. între timp a pornit trenul. O noapte albă şi gingaşă ca o drujbă îmi face cu ochiul. îi fac şi eu, dar cred că de la curent.

• • ***

A trecut puţin de miezul nopţii. Un zgomot tîmpit de

parcă: o haită de cîini se înghesuie sub vagoane şi îşi muşcă unul altuia coada, forţîndu-se să urle pînă cînd vreo gară îi linişteşte brusc. M-am ghemuit lîngă nişte paporniţe şi de vreo două ceasuri mă chinui să-i înţeleg pe cei 20 de minoritari cu corturile agăţate de geamuri ce cîntă într-una de cînd s-au urcat, de parcă trenul ăsta ar merge în două direcţii bilingve. M-am prins: vodcal Cîntă pînă la Sighişoara cînd se hotărăsc să viziteze oraşul. Le simt imediat lipsa: Erau mulţi şi ţineau un baraj aşa de bun în calea curentului...

Vine “naşul". îi arăt biletul. De-a-ntîia! Mi-I perforează cu nepăsarea cu care ar

“perfora” o curvă găsită în bufetul gării.

- Şefu', e verde! .■ V L Ce, bă, fiola?

- Nu, crăcii lui Ciociolina. Biletul, şefule! E d-a-ntîia! ;

. - Dă şi mata o butelie de vin şi te rezolv...

l-aş da-o, dar de cap. îmi dau seama doar că şansele mele de a găsi un loc sînt tot atît de mari ca cele ale poliţiei de a-l găsi pe Fane Spoitoru. • ■ ; .

- ***

Am trecut de Braşov şi simt că nici nu e aşa rău să fii mort. Trenul urcă greu şi cîinii de sub vagon s-au mai potolit. La capătul vagonului femeia-elefant are o revelaţie::

'Tu-i Băsescu şi papistasu'lui!" .

Mâ duc să-l văd pe domnul ministru. Nu e el. E WC-ul pe care femeia îl înjură pentru că are înăuntru orice, mai puţin obiectul muncii: o bicicletă, nişte bagaje, o mîţă. Nu înţeleg de ce înjură cucoana. Elefantul din ea nu ar fi încăput în micuţa încăpere nici dacă ar fi fost goală.

***

Trenul a trecut de Ploieşti şi mai e puţin pînă la Bucureşti. S-a făcut ziuă şi am găsit loc. E cald. E bine. Ochii mi se închid fără împotrivire. Nu mă mai interesează nimic. Nu mă interesează de ce nu mai aud cîinii de sub vagon. Nu mâ interesează nici forfota din jurul meu. S-a făcut linişte.

***

Oare de ce merge trenul acesta în sens invers. Oare o fi departe depoul?

M ihai H O SSU

rfilll : {> s ' j* W ,t V * ’ ‘ ; *

■ff T't ,

L ' S a ^ J \

Una din problemele prioritare în organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice, pentru POLIŢIE, o constituie prevenirea şi combaterea infracţiunilor comise de către minori. în acest sens, argumentele sînt de ordin profesional. De aceea, reducerea numărului infracţiu­nilor comise de către aceştia stă în atenţia noastră, prin identificarea - cauzelor şi condiţiilor care le generează, urmate de unele măsuri preventiy-educativ. Dacă am face o retrospectivă a evenimentelor petrecute pe raza jud. Cluj, pe primele 9 luni ale acestui an, se constată că pe lîngă celelalte evenimente negative petrecute, : starea infracţională în rîndul minorilor înregistrează creşteri semnificativ.e.

Dacă în cursul anului 1996, totalul infracţiunilor comise de către minorii pînă la 14 ani era de 461, în 1997, numărul acestora creşte la 689 de infracţiuni. Minorii între 14 - 18 ani, în cursul anului 1996, au comis 81 infracţiuni, în cursul anului 1997 - 157. Relevante sînt creşterile la unele genuri de infracţiuni, cum ar fi furturile din patrimoniul persoanelor fizice sau juridice. Cazurile de minori infractori sînt determinate, în principal, de lipsa de educaţie, supraveghere şi cunoaştere a preocupărilor din partea părinţilor si ocrotitorilor legali, şcoală, biserică sau alţi factori abilitaţi

în acest sens. Lipsa educaţiei în familie fiind considerată factorul de bază în accentuarea manifestărilor antisociale a minorilor, problemă care este tot mai frecvent neglijată de familii, în special de cele dezorganizate. ^

■ Educaţia acestora trebuie accentuată încă de la vîrste fragede, întrucît pe măsura înaintării în vîrstă, atitudinea familiei şi a factorilor educaţionali nu mai are efectul dorit. Eforturile Poliţiei în aceste domenii au fost evidenţiate în multe situaţii prin activităţile specifice întreprinse, ' însă aportul celorlalţi factori educaţionali nu s-au ridicat întotdeauna la nivelul cerinţelor. Din studierea acestor cazuri cercetate şi instrumentate de Poliţie, rezultă că majoritatea minorilor infractori provin din familii dezorganizate sau din familii ai căror părinţi manifestă dezinteres în educarea şi supra­vegherea propriilor copii. Din analiza pe genuri de infracţiuni, ,s-au desprins următoarele cauze specifice: - necunoaşterea din timp a anturajului, a locurilor şi mediilor frecventate de minori; - lipsa unei legături permanente între familie, şcoală, biserică etc.; - influenţa unor infractori, aflaţi în anturajul minorilor prin deter­minarea acestora să comită infracţiuni; - discontinuitatea în educaţia şi supravegherea minorilor de către părinţi sau ocrotitorii legali.

Cpt. M . BUZILĂ

(ia joi, X 3 noiembrie 1997 ULTIMA ORA .. ADEVĂRUL!de CB uiTl'.TJ • ___« _____"... p * IsfSa ae! '1

SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 13.11.1997, în jurul orei 15.

„Termorom" nu va fi executai de fisc, deocamdată

urmare din pagina 1acolo mâi existau alte 13. dispoziţii, iar* contul era complet gol), au primit o listă cu mijloacele fixe şi au trecut la selectarea bunurilor ce vor fi executate. Deocamdată n-a fost pus . sechestru pe mijloacele fixe, dar dacă nu se schimbă decizia Centrului, se va recurge la ultima soluţie,

execuţia silită. Dacă FPS consideră oportun, poate ataca decizia la Judecătorie, iar instanţa va decide. Dacă se va produce, execuţia de fa Termorom a Finanţelor publice Cluj va fi cea mai consistentă. Pînă acum, în topul celei mai valoroase execuţii silite se află Prodfuraj Iclod, cu^ 1,7 miliarde de lei; V

Primul turist al (arii, Akos Birtaian, işi doreşte să plece odată

di desfiinţarea ministerului- urmare din pagina 1

active. Din păcate există şi aici un dar: în cazul în care „activele au fost demolate sau yîndute înainte de 1989, unui alt proprietar, foştii nu mai au nici o şansă de cîştig”.

românească era prezentată prin intermediul unor broşuri vechi; de cînd îi lumea. Dl Birtaian a precizat că pînă la sfîrşitul anului încearcă să cheltuiască toţi banii, o parte fiind investiţi în: înfiinţarea mai multor, puncte de informare turistică, modernizarea celor existente,Reţeaua , turistică

românească cuprinde peste retipărirea unor 'materiale 200.000 de unităţi, din care promoţionale, realizarea unorunu la sută sînt de agroturism, ceea ce reprezintă „o felie, nesemnificativă pentru a salva turismul românesc”, a precizat primul turist al ţării. Din vistieria statului, anul acesta, turismul a primit 0,034 la sută,- respectiv 18,8 miliarde de lei. Jumătate din aceşti bani au o destinaţie precisă, promovarea turismului românesc. De zeci de ani, reţeaua turistică

filme, o prezentare completă pe Internet şi, dc cc nu, amenajarea unor parcări model ctc. ■

Din prezentarea dlui ministru ar trebui să vedem viitorul turismului românesc în roz. Acest luciu este imposibil, ţinînd cont de realitate. Probabil după voiajul prin ţară domnia sa va reveni cu picioarele pe pămînt.

ApR susţine că trei membri ai partidului au fost contactaţi pentru a tace parte din Guvern. ApR susţine că trei membri ai acestui partid au fost contactaţi de reprezentanţi ai coaliţiei guvernamentale pentru a face parte din echipa remaniată a Executivului.

Viorel Sălăgean a declarat, miercuri, la o conferinţă de presă, că medicul Dan Mânu (ApR-Argeş) a fost invitat de cei de la PNŢCD să devină ministru al Sănătăţii. El a mai spus că altor doi membri ai ApR, pe carc a refuzat să-i nominalizeze, dar despre care a spus că unul e jurist, iar celălalt, economist, le-au fost oferite două: portofolii ministeriale. Teodor Meleşcanu declarase recent că actuala putere a făcut oferte ApR să participe la guvernare.

Iosif Boda, purtător dc cuvînt al ApR, a spus că alianţa nu doreşte să aibă reprezentanţi într-un guvern politic. Boda crede că partidul abia constituit poate intra la guvernare numai după următoarele alegeri parlamentara. El a spuS că, totuşi, dacă ie formează un guvern dc tehnicieni, ApR este dispusă să-şi nominalizeze reprezentanţi într-o asemenea structură. De asemenea, potrivit lui Boda, un Executiv cu adevărat reformist şi-ar afla susţinerea parlamentară în rindul deputaţilor şi al senatorilor ApR.

Moţiuneîn favoarea românilor

din Harghita şi CovasnaMembrii grupurilor

parlamentare PUNR, PDSR, PRM şi Grupul parlamentarilor independenţi din Camera Deputaţilor susţin necesitatea unui program naţional special pentro salvarea şi revigorarea comunităţii româneşti din judeţele Harghita şi Covasna. Ei supun dezbaterii Camerei Deputaţilor o nouă nioţiune, structurată pe cinci puncte, şi trasează principalele obiective ale planului de revigorare a minorităţii române din judeţele

amintite. . Parlamentarii Opoziţiei şi cei din Grupul independenţilor afirmă că aplicarea în practică a dezideratelor românifor din Harghita şi Covasna “poate duce la consolidarea statului naţional unitar român”. Ei consideră că aceste măsuri “nu sînt îndreptate împotriva nimănui şi că, prin aplicarea lor, . statu l, român îşi îndeplineşte datoria de a veghea la propria conservare”.

(D.B.)

m m

Ieri,’ 12 noiembrie'a.c., la Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj s-a desfăşurat cea de a treia întîlnire organizată pe tema reformei învăţămîntului preuniversitar. din România. Inclusă: într-un program care cuprinde nu mai puţin de opt întîlniri pe aceeaşi temă, cea de ieri, de la Cluj-Napoca, i-a avut drept organizatori pe: dl Şerban Iosifescu - preşedintele Consiliului Naţional pentru Managementul şi Finanţarea Învăţămîntului,, dna Ileana Pascal - directoarea Centrului de Consultanţă al Federaţiei Naţionale a Municipiilor şi

dna Mariana Dragomir - inspector şcolar, coordonator al Centrului Regional de Inovaţie , şi Resurse Cluj. La întîlnire' au ■;■■■ participat reprezentanţi ai consiliilor judeţene, ai primăriilor şi ai inspectoratelor şcolare, precum şi directori ai unor şcoli din judeţele Cluj, Alba, Sălaj, Satu Mare, Maramureş şi Bistriţa- Năsăud. Despre problemele ridicate, cu privire, mai ales, la descentralizarea sistemului de educaţie - în ediţia de sîmbătă a ziarului nostru.

Laura MORAR

La Radio Contact:

, Cîţiva deputaţi clujeni vor încerca să facă o analiză a primului an de guvernare a actualei coaliţii. ■

Despre reuşite, eşecuri, disensiuni, dispute politice, şi remaniere guvernamentală într-un talk-show pe care merită să îl ascultaţi în această seară la Radio Contact. Invitaţi în studio vor fi: Ioan VIDA-SIM ITI deputat PNTCD şi Iuliu PĂCURARII! deputat PD.

Realizatorul Dragoş STANCA vă invită să adresaţi întrebări în direct invitaţilor săi la telefoanele 155.008 sau 414.666.

Emisiunea "Conversaţia de joi seara" vă aşteaptă la Radio Contact, ca de obicei, începînd cu ora 21,00. -

tF e riti-^ ră d e f91 ? © n lf, Un anume domn Toni, persoană stilată şi cu excursii multe în străinătăţuri, oferă clujenilor servicii diverse: ba împrumută bani, cu acte în regulă, ba încasează avansuri în valută pentru a aduce maşini din străinătate. Dl Toni, aşa este cunoscut în cercul său, se pare că-şi găseşte lesne parteneri de afaceri. Unii dintre ei au cooperat în pierdere totală. Cu actul de încheiere de la notarul public în buzunar, n-au avut de la cine recupera plasamentul financiar, deoarece dl Toni, identificabil prin paşaport doar, nu este de găsit. La domiciliul său se află numai unul din părinţi care nu ştie nimic şi nu se amesteca în treburile fiului. Stilatul domn

lucrează, în fructuoasă colaborare, cu o prietenă pe care o. recomandă, uneori, drept soţie. Nici ea nu ştie nimic despre afacerile prietenului!

Denunţul l-a făcut o rudă declarată a dlui Toni. Nu le dăm nici unuia numele întreg, deocamdată, pentru a nu şifona imaginea (onestă, pînă la proba recunoscută şi consfinţită de instanţă, a protagonistului). Insă, „victimele” respectivului domn, concitadin de-al nostru, din Mărăşti, vor să-i avertizeze pe potenţialii parteneri de afaceri păguboase să deschidă ochii înainte de a deschide punga!

A.G.

75 milioane de dolari pentru reforma învătămîntului românesc

i MAE apreciază Dă aliimaţiile critice | ale ministrului român de Externe au tost I primite pozitiv de mediile din S M o u rg| Mediile din Strasbourg au reacţionat ppzitiv la intervenţiile avute | de ministrul român de Externe, Adrian Severin, în cadrul ultimei J reuniuni a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, a precizat,I miercuri, într-o conferinţă de presă, Mihnea Motoc, purtător de | cuvînt al MAE.■ Severin a criticat, săptămînă trecută la Strasbourg, “foimalisnral,I superficialitatea şi conservatorismul” , sesiunilor Comitetului de | ; Miniştri al Consiliului Europei, precum şi absenţa miniştrilor de | Externe de la aceste reuniuni. Totodată, ministrul Afacerilor Externe

a apreciat că procesul de monitorizare a angajamentelor trebuie I orientat în mod nediscriminatoriu, la nivelul tuturor statelor membre | ale organizaţiei. De asemenea, Adrian Severin a calificat drept o I gafa avizul Comisiei Europene, privind începerea negocierilor de V aderare la UE doar cu cinci state candidate - Cehia, Estonia, Polonia,I Slovenia şi Ungaria.| “Atît în cadrul Uniunii Europene, cît şi al Consiliului Europa,

există practica abordării directe şi transparente a temelor de interes”, a apreciat, miercuri, purtătorul de cuvînt al MAE. Preşedintele PD,

| Petre Roman, a afirmat luni, că aşteaptă explicaţii de la ministrul de j | Externe, considerînd că afirmaţiile acestuia comportă “un anumit |

. risc”. Liderul PNŢCD, Ion Diaconescu, s-a disociat de criticile h i ; I Severin, pe care Ie-a calificat drept “lipsite de tact”

l

Tratatele semnate de Ungaria cu România şi Slovacia ocupă un loc central în stabilitatea Europei Centrale - Richard Holbrooke

Tratatele de bază semnate de Ungaria cu România şi Slovacia ocupă un loc central în stabilitatea Europei Centrale, a declarat Richard Holbrooke, fostul adjunct al secretarului de stat american pentru afaceri externe, transmitecorespondentul MEDIAFAX la Budapesta. ‘Te mine mă bucură mult acordurile încheiate de guvernul Horn cu România şi Slovacia. Eu am depus eforturi în acest sens împreună cu premierul ungar, cu guvernul român şi cu ghemul slovac ş i . sînt conştient de" faptul că a fost nevoie de luarea unor decizii foarte complexe. Cert este însă că aceste acorduri interstatale ocupă un loc central în stabilitatea Europei Centrale”, a declarat Holbrooke cotidianului “Magyar Nemzet”.

în legătură cu evenimentele din Bosnia, politicianul american a afirmat: “Nu se pot realiza ţări pure din punct de vedere etnic în această zonă a lumii. Toţi maghiarii, românii, sîrbii, croaţii şi slovacii ştiu acest lucru”.

■Tocmai de aceea este important i să protejăm drepturile minori'i- i ţilor indiferent care ar fi acestei I Fiecare are dreptul la protecţie, j Doar dacă nu dorim să modifi-1 căm din nou toate graniţele, ceei1 ce este însă imposibil fără noi războaie”, a adăugat Holbrooke. Oficialul american a afirmat, de asemenea, că aderarea la'NATO, şi referendumul din 16 noiembrie pe această temă reprezintă o şansă istorică pentru Ungaria de a se ancora în Occident. “Ungaria trece prin transfonnări istorice atunci cînd decide dacă va fi sau nu parte a OccidentuM Evident, din punct de vedere-, cultural a fost dintotdeauna pa* a ei, dar deocamdată nu si politic, iar acum există o ocazie şi pentru aceasta”, a declarat Holbrooke.

El a precizat în legătură a aderarea Ungariei la Uniunei Europeană că “ar putea trece 5- 6 sau chiar mai mulţi ani pînă b aceasta şi tocmai de aceea ia această perioadă de tranziţie, aderarea la NATO este mai importantă decît orice altceva"

Irakul nu renunţă la suspendarea americanilor din echipa de experţi ONU

Naţiunile Unite au suspendat, miercuri, misiunea echipei de experţi din Irak, după ce Baghdadul a interzis din nou inspectorilor americani să participe la activitatea comisiei, relatează agenţia irakiană INA, citată de REUTER.

“La Baghdad, autorităţile irakiene au informat una din echipele de inspectori că îşi poate desfăşura activitatea, dar fără participarea expeiţilor americani. Această echipă, precum şi alte patru, au decis să se reîntoarcă la' baza lor”, relatează INA.

este conformă cu “decizi» Consiliului Revoluţionar din 29 octombrie’

Săptămînă trecută, Naţiunii: Unite au suspendat inspecţiile comisiei de monitorizare i distrugerii armamentului irakian după ce Baghdadul le-a interzis

; experţilor americani să participe la această misiune. Irakul i acuzat Washingtonul că folosea: inspecţiile pentru a prelungi sancţiunile impuse după invazii Kuweitului, în august 1990. Embargoul va putea fi ridica numai după raportul final tl comisiei de inspectori a ONU.• Agenţia irakiană afirmă că

suspendarea experţilor americani

Ziarul nostru foloseşte serviciile informative ale agenţiilor de presă Rompres şi Mediafax

ILIE CĂLI AN (rcdactor şef); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). TeL19.16.81-, fav.19.28.28; E-maihadevcj@maiLdntcj.ro

REPACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social,

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.981 Subredacţia Tnrda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

Autorizata prin S.U. nr. id o / l a a i. juaecuujnu Gluj-ftepoca, înm atricu la tă la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .03 .1991 cod fiscal 2 0 4 4 6 9

Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18 «

TIPARUL EXECUTAT LA E E 3 -----13400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 2 = 7 ) V T *U L r t l l l U l i U

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54 L J ~ T>p°8r*nc »-rJ- “