1

Violen]a la adolescen]i [i copii. Sindrom al dezvolt=rii tehnologice sau al lipsei de comunicare

dintre copii [i adul]i ?

Autor: Constantin Br=e[teanu

Anul 1990 p=rea s= fie cuprins de o epidemie neobi[nuit= ce a lovit [colile americane. Era vorba de o violen]= juvenil= neobi[nuit=. Copii f=ceau rost de arme, muni]ie [i bombe apoi mergeau la [coal= s=-[i ucid= profesorii [i colegii de clas=. S-a dat vina pe diverse influente culturale, cum ar fi nuvela lui Stephen King, Rage, filmul The Basketball Diaries [i videoclipul lui Pearl Jam, Jeremy. Jocurile video violente au fost puse \n discu]ie precum [i influen]ele unor culte cum ar fi Satanismul. Voi prezenta pe scurt, cteva dintre numeroasele cazuri ce s-au petrecut \n acea perioad= \n S.U.A., [i unul recent, petrecut nu departe de ]ara noastr= [i anume, \n Republica Moldova. |n Ianuarie 1979, Brenda Spencer de 17 ani, a luat o pu[c= [i a \nceput s= trag= \n [coala primar= ce se afla peste drum de casa sa, din ora[ul San Diego, California. Opt copii [i un ofi]er de poli]ie au fost r=ni]i iar doi oameni [i-au pierdut via]a \ncercnd s=-i protejeze pe copii. Cnd dup= [ase ore de suspans, Brenda a \ncetat, ea a explicat cu non[alan]= c= nu-i plac zilele de Luni. Nathan Ferris, un elev eminent al [colii sale din Missouri, se s=turase s= tot fie ironizat de colegi. A[a c=, pe data de 2 Martie 1987, [i-a luat cu el la [coal= un pistol [i \n momentul \n care un coleg a \nceput s=-l ironizeze, l-a \mpu[cat mortal. Apoi [i-a \ndreptat arma c=tre el \nsu[i. \n prealabil, \[i prevenise un prieten s= nu vin= la [coal= \n acea zi, semnalndu-[i inten]iile, dar acesta nu l-a luat \n serios. Pe 15 Noiembrie 1995, Jamie Rouse \n vrst= de 17 ani s-a \mbr=cat \n negru, s-a \narmat cu un pistol Remington Viper de calibrul 22, apoi a plecat spre [coala Richland din districtul Giles, statul Tennesse. [i-a \mpu[cat doi dintre profesori \n cap, pe unul dintre ei fatal. Apoi, z\mbind, a \ndreptat arma c=tre echipa de fotbal a [colii, dar \n acel moment, \n calea sa a ie[it o student= ce a fost \mpu[cat= mortal \n gt. Cinci prieteni de-ai lui fuseser= anun]a]i de c=tre atacator despre planurile lui, dar niciunul nu l-a crezut. Barry Loukaitis de 14 ani, \mbr=cat ca un pistolar din vestul s=lbatic, a venit la [coala sa din Moses Lake, Washington \namat cu dou= pistoale, 78 de \nc=rc=toare [i o carabin= puternic=. A intrat \n clasa de algebr=, [i a tras \n prima sa victim=, colegul s=u Manuel Vela, \mpu[cndu-l \n piept. Ceva mai trziu, acesta a decedat. Un alt coleg de clas= a fost \mpu[cat \n piept, apoi a urmat profesorul ce a fost

2

\mpu[cat \n spate, acesta fiind \ntors c=tre tabl=. A luat apoi ostatici, permi]nd totu[i scoaterea r=ni]ilor din zon=. Unul din profesori l-a imobilizat punnd astfel cap=t asediului. Barry a dat vina pe plictiseal=. Unul din colegi a declarat c= Barry spunea c\ndva c= ar fi distractiv s= ucizi la \ntmplare. |n momentul cnd Kipland Kinkel a fost exmatriculat din [coal= pentru c= avea asupra lui un pistol \nc=rcat, acesta a fost \ngrozit de ceea ce ar fi putut spune tat=l lui. Se sim]ea terminat [i ru[inat de faptul c= nu se putea ridica la nivelul surorii sale mai mare, care era o fat= atletic= [i popular=. Dislexic fiind, se sim]ea oaia neagr= a familiei sale, p=rin]ii fiind intelectuali. Dar lucrurile aveau s= ia o turnur= [i mai sumbr=. B=iatul sim]ea c= nu are alt= alegere [i nici vreo alt= cale dect s= ia via]a p=rin]ilor lui. \n acel moment el a pl=nuit cum avea s= o fac=, se g\ndea c= ar fi putut [i el s= moar=, dar nu \nainte s= le-o pl=teasc= colegilor de clas= care l-au ironizat de-a lungul timpului. Modul \n care a pus la cale [i dus la \ndeplinire fapta, a relevant ceva [i mai maligniant. B=iatul putea fi psihopat. Jonathan Kellerman specialist \n Psihologia Copilului, autor al c=r]ii Transformare S=batic=: Reflec]ii Asupra Copiilor Violen]i, \l include pe Kinkel \n lista copiilor ce \[i premediteaz= faptele de o cruzime cu snge rece. El arat= modul \n care Kinkel [i-a m=cel=rit p=rin]ii, cum acesta [i-a petrecut noaptea cu cadavrele lor \n cas=, cum a plantat bombe \n jurul casei, ca apoi s= fure ma[ina familiei conduc\nd-o pn= la [coal=. Ajuns acolo, \narmat cu o arm= semi-automat= [i un pistol Glock, avea inten]ia de a trage multe gloan]e \n cei pe care \i cuno[tea. Aceasta era lumea lui [i dorea cu t=rie s= o distrug= ca pe o \nc=lcare minor= a regulilor [colare. Avea chiar [i un cu]it legat la picior, [i c\teva spray-uri cu piper pe care a \ncercat s= le foloseasc= \mpotriva ofi]erilor de poli]ie. Crima lui a indicat o prmeditare bine pus= la punct. \n anii ateriori el s-a \narmat f=r= a se gr=bi, cu numeroase arme [i explozivi. Detaliile uciderii p=rin]ilor lui sunt de-a dreptul [ocante. Voi reda mai jos un articol ap=rut \n ziarul Evenimentul zilei din data de 29.10.2007 care scoate \n eviden]= faptul c= astfel de comportamente la adolescen]i [i copii \ncep s= apar= [i \n ]=rile fost comuniste unde industrializarea, progresul tehnologic, curentele culturale, jocurile [i filmele violente au p=truns \n for]=, pe teren a[ putea spune, nepreg=tit.

Un copil de 15 ani din Chi[in=u a angajat, cu 4.000 de dolari, asasini care s=-i omoare parin]ii. Explica]ia lui: se plictisise de ei. Norocul p=rin]ilor: asasinii erau poli]i[ti sub acoperire. Elevul de 15 ani din Chi[in=u a comandat moartea p=rin]ilor s=i pe motiv c= s-a plictisit de ei. Norocul p=rin]ilor: uciga[ii pl=ti]i au fost politi[ti sub acoperire care l-au re]inut pe copil \n timp ce pl=tea o parte din suma promis= pentru omor. La \nceput, b=iatul a pus la cale uciderea tat=lui s=u, un om de afaceri prosper. A facut \nsa prea multa vlv=, a[a c= poli]ia a aflat c= exist= cineva care caut= asasini de profesie. A[a c= b=iatul s-a \ntalnit cu un poli]ist sub acoperire cu care s-a inteles s=-i omoare tat=l \n schimbul a 4.000 de dolari. Mobilul dublului asasinat: s-a plictisit de p=rin]i

Pentru a demonstra c= treaba a fost dus= la cap=t, poli]i[tii au simulat moartea b=rbatului, ar=tndu-i copilului fotografii \n care acesta z=cea mort la p=mnt. Potrivit poli]i[tilor, b=iatul n-a avut nicio emo]ie cnd a v=zut pozele. [i-a exprimat doar dorin]a s= o vad= moart= [i pe mama vitreg=, apoi a pl=tit prima

3

rat=, a dat noua comand= [i a fost re]inut pentru comandarea unui dublu asasinat. B=iatul le-a m=rturisit poli]i[tilor c= a vrut s= scape de p=rin]i pentru c= se plictisise de ei [i era nemul]umit c= nu-i ajung banii de buzunar pe care \i primea regulat. Poli]i[tii cred c= pu[tiul voia, \n orice caz, s= pun= mna pe averea familiei: un apartament, un automobil [i o sum= de bani.

Minorul a fost re]inut [i arestat pentru 30 de zile. Procuratura a pornit o anchet= penal= pentru tentativ= de omor. Dac= va fi g=sit vinovat, risc= s= fac= pn= la zece ani de \nchisoare, cea mai aspr= pedeaps= pentru minori. Primea 300 de dolari pe s=pt=mna, bani de buzunar. Dac= p=rin]ii \l vor ierta, pedeapsa ar putea fi mai pu]in aspr=, ne-a declarat Valentin Zubic, viceministru al Afacerilor Interne de la Chi[in=u. Parin]ii copilului n-au stiut cine a comandat asasinarea lor dect la \nchiderea cazului. Au fost [oca]i cnd au aflat c= este vorba chiar de cel pe care l-au crescut. Ei au declarat c= nu-[i explic= \n niciun fel gestul, deoarece \[i iubeau copilul [i-l r=sf=]au cu cte 200-300 de dolari pe s=pt=mna, bani de buzunar. Cazuri precum cele expuse mai sus ar putea continua dar scopul acestui material este de a atrage aten]ia asupra faptului c= astfel de comportamente ce apar la anumi]i adolescen]i [i copii, nu sunt datorate lipsurilor materiale (cei mai mul]i provin din familii cu o bun= situa]ie material=), educa]iei (unii dintre micii uciga[i erau elevi eminen]i) sau cu excep]ia unor cazuri relative rare, unor tulbur=ri psihice. Analiznd aceste cazuri, am putea spune celebre, dar \n sens negativ, producerea acestor fapte ie[ite din comun, se datoreaz= mai degrab= urm=torilor factori :

- lipsa comunic=rii dintre copii [i p=rin]i (\n cazuri destul de rare familiile copiilor erau destr=mate, cu probleme maritale ori consumatori de droguri sau alcool), p=rin]ii, pur [i simplu nu mai au timp pentru copii [i pentru problemele lor, prin aceste metode extreme, copilul sau adolescentul \ncearc= s= atrag= aten]ia asupra sa ;

- lipsa unei cenzuri din partea tutorilor privind cercul de prieteni, jocurile pe care copii le practic= cu amicii, sau cele de pe computer ;

- \n timp ce adul]ii tind s= ac]ioneze solitari, adolescen]ii sunt instiga]i adesea de c=tre grupul de prieteni, intervenind acel teribilism ;

- fa]= de adul]i, adolescen]ii povestesc \nainte prietenilor ceea ce au de gnd s= fac=, propunndu-le uneori s= fie martori la ceea ce vor s= fac= ;

- adolescen]ii pot colabora \ntre ei [i pot convinge pe al]ii s= ucid= \mpreun=. - adesea gr=besc punerea \n aplicare a planului lor ; - \n timp ce problemele mentale sunt commune, mai pu]ini copii dect adul]i

comit acte suicidare ; - aproape jum=tate dintre tinerii implica]i \n astfel de cazuri, prezentau tulbur=ri

mentale unii avnd anumite halucina]ii [i iluzii ; - o atitudine prea autoritar= din partea unuia sau a ambilor p=rin]i ; - o atitudine prea \ng=duitoare, copilul este mult prea r=sf=]at, dup= cum am

observat \n cazul care s-a petrecut la Chi[in=u, \n care acel copil primea 200-

4

300 de dolari pe s=pt=m\n=, personal \nclin s= cred c= de fapt acei p=rin]i \i d=deau b=iatului acei bani pentru a compensa lipsa timpului alocat pentru comunicarea cu el. \n spe]=, ironic vorbind, p=rin]ii \[i pl=teau rata pentru propria moarte. Acela[i tipar l-am observat [i \n cazurile anterioare celui de la Chi[in=u, \n care copii aveau resursele financiare pentru a cump=ra arme, muni]ie [i explozibili, care, de multe ori sunt scumpe [i pentru o persoan= adult=, independent= din punct de vedere financiar.

- abuzurile fizice [i sexuale ; Orice model comportamental al copiilor [i adolescen]ilor implica]i \n astfel de crime prin violen]=, persist= de-a lungul timpului [i pare chiar s= se intensifice. Asta nu \nseamn= desigur c= un copil mai n=zdr=van va deveni un uciga[ al colegilor lui. Dar atunci cnd un copil dezvolt= o obsesie pentru arme sau jocuri violente, [i care, pe deasupra mai amenin]= [i cu violen]a, e mult mai probabil ca acesta s= treac= la fapte \n compara]ie cu unul care nu are un astfel de comportament ;

Anumite conduite ale copiilor [i adolescen]ilor ar trebui s= fie un semnal de

alarm= din partea p=rin]ilor, tutorilor, educatorilor, profesorilor, psihologilor [colari, etc. [i anume :

- minciuna ; - obiceiul vina pe al]ii ; - fuga de r=spundere ; - evitarea eforturilor de a \ndeplini sarcinile date ; - pl=cerea de a tortura animale, jocul cu focul, urinatul \n pat peste vrsta la

care un copil cu o dezvoltare normal= nu ar mai face a[a ceva (triada McDonalds, semn \ntlnit adesea \n copil=ria criminalilor \n serie) ;

- utilizarea decep]iei cu scopul de a-i intimida [i manipula pe ceilal]i ; - manifest= lipsa empatiei fa]= de al]ii ; - exploateaz= sl=biciunile altora ; - se implic= \n mici infrac]iuni cum ar fi mici furturi sau distrugerea bunurilor

altora ; - adopt= un comportament de ga[c= de cartier un fenomen \n cre[tere chiar

[i \n ]ara noastr= ; - foarte irascibili, fac din ]n]ar arm=sar, r=spund discordant \n raport cu o

situa]ie care i-ar putea deranja ; - au antecedente \n \nf=ptuirea unor acte infrac]ionale f=r= o motiva]ie anume ; - fuga de acas= ; - sunt \nchi[i \n ei \n[i[i, mereu sup=ra]i ; - dezvolt= un intens dezinteres pentru [coal= ; - se plng c= mai tot timpul colegii de [coal= \i trateaz= r=u sau \i ironizeaz= ; - obi[nuiesc s= urm=reasc= filme violente sau s= joace astfel de jocuri pe

computer (mai mult de trei ore pe zi) ; - obi[nuiesc s= poarte arme albe ; - se plng c= se simt singuri ; - arat= resentimente intense ;

5

Conform unui sondaj efectuat \n S.U.A. de c=tre canalul de televiziune Discovery \mpreun= cu campania na]ional= \mpotriva violen]ei din rndul tinerilor, acesta a scos la iveal= faptul c= majoritatea p=rin]ilor au o percep]ie gre[it= asupra siguran]ei copiilor lor la [coal=.

O treime din copii chestiona]i au spus c= au fost martorii unor incidente violente dar mai pu]in de 10 procente au fost crezu]i de p=rin]i.

Ca o p=rere personal=, aceste pulsiuni cum sunt cele \ntlnite \n triada

McDonalds, ce se contureaz= \n copil=rie, \ntlnite adesea la uciga[ii \n serie, se pot \ntlni [i la copii ce comit acte violente cu precizarea c= ace[tia sunt viitori adul]i, care, ironic vorbind, au avut [ansa s= calce strmb mult mai devreme. Probabil acei uciga[i \n serie provin din rndul acelor copii violen]i, care nu [i-au dat \n petic (cum s-a petrecut \n cazul Kinkel, care [i-a adunat cu meticulozitate armele [i explozibilii de-a lungul mai multor ani, acesta fiind cunoscut \n rndul prietenilor ca un expert \n explozibili) pn= cnd au trecut pragul vie]ii adulte, comi]nd acele fapte abominabile. Desigur nu este o regul= general=. Acest fapt ce ne duce cu gndul c= \nc= din copil=rie pn= \n via]a matur= ace[tia au avut suficient timp s=-[i premediteze cu snge rece faptele, tensiunile lor acumulndu-se. Planurile de ac]iune devenind mult mai rafinate, mai calculate, groz=via faptelor comise de criminalii \n serie devenind greu de imaginat pentru o minte normal=.

Bibliografie

Ewing, C. P. Kids Who Kill. New York: Avon, 1990.

Garbarino, J. Lost Boys: Why Our Sons Turn Violent. New York: Free Press, 1999.

Goodstein, Laurie, and William Glaberson. "The Well-Marked Roads to Homicidal Rage," The New York Times, April, 2000.

Internet : http://www.crimelibrary.com/

Ziarul Evenimentul Zilei