vinul020

PRINTED BY POINTMAX

WINE. LIFE. STYLE

Test istoric pentru vinurile

româneºti de la raft

Test istoric pentru vinurile

româneºti de la raft

Excelenþãfãrã medalii?Excelenþãfãrã medalii?

Tradiþiiculinare reinventate

Nr. 20 � 2009

55de vinuri premiate

55de vinuri premiate

„„GGhhiidduull VViinnuull..RRoo““!!„„GGhhiidduull VViinnuull..RRoo““!!ddeettaalliiii îînn ppaaggiinnaa 3322ddeettaalliiii îînn ppaaggiinnaa 3322

OPINII

3www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi evenimente • bloguri

Încercãm de ani de zile sã copiem vinuri ºistiluri de vinificaþie de la rudele noastre maibogate, alea consacrate, care dau ora exactã în„Lumea bunã a vinului“. De câte ori dãmpeste un vin mai bun de la noi avem meteah-na de a-l compara cu unul celebru din lumeacivilizatã. „Seamãnã cu un bordolez“, „Areaciditate de vin austriac“ sau „Structura aces-tui vin îmi aminteºte de vinurile spaniole“. Casã nu mai zic de: „E bombã de fruct, precumvinurile din Lumea Nouã!“. Recunosc, ºi eu

mai folosesc uneori aceste cliºee descriptive, însã înainte de a înfierao oarecare rutinã analiticã, trebuie sã cãutãm cauzele ei.

Intraþi în malaxorul globalizãrii, nnuu rreeuuººiimm ssãã nnee iimmppuunneemm uunn ssttiillpprroopprriiuu,, ccaarree ssãã ddeeaa uunn ssuufflluu nnoouu vviinnuulluuii rroommâânneesscc. NNee lliippsseesscc rreeppee--rreellee ººii nnuu ffaacceemm nniiccii cceell mmaaii mmiicc eeffoorrtt îînn aa llee ccããuuttaa.. Producem pe ban-dã vinuri mediocre, fãrã sã le dãm o amprentã proprie. De exemplu,Feteasca neagrã. Ne mândrim cu acest soi, pe care îl numim naþionalsau „port-drapel“, dar acesta nu posedã nici mãcar o „fiºã tehnicã“coerentã ºi constantã. V-aþi întrebat cum aratã o Feteascã neagrã cuadevãrat? De ce acesta nu va ajunge niciodatã sã se batã în notorietatecu un Tannat sau un Malbec, soiuri care pânã acum au consacrat þãriprecum Uruguay, respectiv Argentina? Nu neg cã sunt unele vinuriexemplare din acest soi, dar tiparul diferã de la un producãtor la altul.CCuumm ppuutteemm vvoorrbbii ddee ttiippiicciittaattee,, ddaaccãã nniiccii mmããccaarr nnuu ssuunntt ddoouuãã vviinnuurriiFFeetteeaassccãã nneeaaggrrãã ccaarree ssãã îînnttrruunneeaassccãã mmããccaarr ttrreeii ccaarraacctteerriissttiiccii ccoommuunnee??Când spui „coacãze negre, mentã ºi condimente“, cu siguranþã te gân-deºti la un Cabernet Sauvignon. Sauvignon-ul blanc se bucurã chiarde o caracterizare mai plasticã, cu al lui „pipi de pisicã“. Dar Feteascaneagrã? Unii, cã „prunã afumatã“, alþii vorbesc despre „piper mãci-nat“, alþii despre te-miri-ce fructe de pãdure. Aceastã inconstanþã ca-litativ-senzorialã nu face decât rãu soiului, obligându-l sã rãmânã lastadiul de promisiune.

Poate cã rãspunsul nu stã în soiurile autohtone. Multe þãri vinifi-catoare au reuºit sã confiºte soiuri cu renume ºi sã ºi le însuºeascã cafiind ale lor (vezi Argentina cu Malbec, Uruguay cu Tannat, Chile cuCarmenere, Africa de Sud ºi Australia cu Shiraz). Cum au reuºit? Pãi,au dat acestor vinuri acel zvâc definitoriu, particularitatea care le-apropulsat spre luminã. Au pariat pe terroir ºi au câºtigat. Omul asfinþit locul, iar locul, vinul.

ÎÎnn ppeerriiooaaddaa ccoommuunniissttãã,, vviinnuurriillee rroommâânneeººttii aavveeaauu ccããuuttaarree ppee ppiiaaþþaaeexxtteerrnnãã,, mmaaii aalleess ppee iimmeennssaa ppiiaaþþãã eessttiiccãã,, ppeennttrruu ccãã eerraauu ddiiffeerriittee.. EErraauudduullccii,, ffrruuccttooaassee,, aarroommaattee ººii uuººooaarree.. NNuuººttiiuu ccee nniivveell ccaalliittaattiivv aavveeaauu,, ddaarr mmããccaarreexxiissttaauu ppaarrttiiccuullaarriittããþþii!! Moda s-a schim-bat, inclusiv pe piaþa esticã, iar trendulvinurilor dulci ºi aromate a apus. RRããmmaaººiiffããrrãã rreeppeerree,, pprroodduuccããttoorriiii rroommâânnii oorrbbeeccããiieeîînn ccoonnttiinnuuaarree îînn mmeeddiiooccrriittaatteeaa gguuss--ttuurriilloorr,, iimmiittâânndd vviinnuurrii ddee aaffaarrãã.. PPããccaatt,,ppeennttrruu ccãã ppootteennþþiiaall eexxiissttãã!!

Soluþia stã atât în soiurile autohtone,cât ºi în terroir. Cumulate, ele trebuieexploatate cu mai mult curaj ºi cu multmai multã perseverenþã. Este cât se poatede adevãrat cã trãim într-o epocã a „ma-rilor descoperiri“ de drojdii ºi enzime cuajutorul cãrora se produc niºte vinuri maideosebite. Dar nu unice! Acestea sunt,dupã cum spune colegul meu de rubricã,mai mult fãcute, decât nãscute. PPeerrssoonnaa--lliittaatteeaa uunniiccãã aa vviinnuurriilloorr ((ssaauu aa ccuuppaajjeelloorr ddee ttrraaddiiþþiiee ssaauu ddee iinnssppiirraaþþiiee))ddeerriivvãã ddiinn ttrreeii eelleemmeennttee ffooaarrttee iimmppoorrttaannttee,, ccaarree ssee jjuussttiiffiiccãã rreecciipprroocc::ccaalliittaatteeaa,, ppaarrttiiccuullaarriittaatteeaa ººii iiddeennttiittaatteeaa..

Criza de personalitate

E vremea pen-tru niºte conclu-zii, în interesulconsumatorului,aºa cã iubitorii devin ar trebui sã iaaminte. Nu suntconcluziile mele,ci sfaturile unorspecialiºti, pe carele veþi regãsi pre-

sãrate în cuprinsul acestei ediþii, aºa cãvaloarea acestora este ºi mai mare. Eu nufac decât sã le adun laolaltã aici, spreluare aminte.

PPrriimmuull lluuccrruu ppee ccaarree ll--aauu rreemmaarrccaattssppeecciiaalliiººttiiii ssttrrããiinnii iinnvviittaaþþii ssãã eevvaalluueezzeevviinnuurriillee ddee llaa rraafftt,, dduuppãã ddeegguussttããrriillee ppeenn--ttrruu „„PPrreemmiiiillee ddee eexxcceelleennþþãã VViinnuull..RRoo““,, aaffoosstt aacceellaa ccãã îînn RRoommâânniiaa eexxiissttãã ffooaarrtteemmuullttee vviinnuurrii ccuu pprroobblleemmee ddee ccaalliittaattee iizz--vvoorrââttee ddiinn pprrooaassttaa mmaanniippuullaarree ssaauu ddeeppoo--zziittaarree DDUUPPÃÃ ccee ssttiicclleellee aauu ppããrrããssiitt ccrraa--mmaa.. Atât în discuþiile private, cât ºi înconcluziile scrise dupã eveniment, amauzit formulatã ideea cã „multe dintrevinuri au fost OK când au plecat de laproducãtor, însã au fost deteriorate ulte-rior“. Ar trebui sã fie un semnal de alar-mã pentru consumatori: atenþie de undevã cumpãraþi vinul, dacã vã pasã ce beþi!

AAll ddooiilleeaa aassppeecctt iimmppoorrttaanntt ddeevvooaallaattîînn uurrmmaa ddeegguussttããrriiii cceelloorr 116688 ddee pprroobbeesseelleeccþþiioonnaattee ppeennttrruu ccoonnccuurrss aa ffoosstt aacceellaa

ccãã pprreeddoommiinnãã oo aapplleeccaarree ccããttrree vviinnuurriillee ddeettiipp ooxxiiddaattiivv.. Este o nesincronizare fla-grantã a pieþei româneºti în raport cutendinþele internaþionale de consum,dacã nu o problemã ºi mai mare, legatãde educaþia consumatorului ºi a pro-ducãtorilor: existã cel puþin un motiv se-rios pentru care apetitul mondial cãtrevinuri oxidative s-a redus, ºi anume oschimbare majorã în obiceiurile alimen-tare ale omenirii – din ce în ce mai preo-cupatã de sãnãtate ºi bunãstare.

Restul concluziilor le veþi putea citi însecþiunea dedicatã „Premiilor de exce-lenþã“, vreau doar sã vã mai atrag atenþiaasupra altor trei specialiºti strãini consul-taþi de Vinul.Ro: un jurnalist ºi formatorîn domeniu, DDaavviidd FFuurreerr, care ee ccoonnvviinnssccãã vviinnuull rroommâânneesscc nnuu ttrreebbuuiiee nneeaappããrraatt ssããffiiee iieeffttiinn ccaa ssãã ssee vvâânnddãã îînn ssttrrããiinnaattaattee, ºidoi profesioniºti cu state vechi pe piaþainternã - care demoleazã fãrã milã (ºi pebunã dreptate) o serie de „legende“.DDiinnttrree mmiittuurriillee ddeessffiiiinnþþaattee ddee PPhhiilliipp CCooxxººii HHaarrttlleeyy SSmmiitthheerrss,, ddee llaa CCrraammeelleeRReeccaaºº,, aaºº cciittaa ttrreeii:: ccãã vviinnuull vveecchhii ee mmaaiibbuunn ((îînn mmaajjoorriittaatteeaa ccaazzuurriilloorr nnuu ee!!)),, ccããvviinnuull nnuu eessttee ppeerriissaabbiill ((îînn rreeaalliittaattee,, ee uunnpprroodduuss ffooaarrttee ddeelliiccaatt)) ººii ccãã ddooppuull ddee pplluuttããeessttee nneeaappããrraatt sseemmnnuull uunnuuii vviinn ddee ccaalliittaatteemmaaii bbuunnãã ((ddiiffeerriittee ssttuuddiiii ccrreeddiibbiillee ººiieexxppeerriieennþþee aarraattãã ccãã aaddeesseeoorrii ddooppuurriillee ccuuffiilleett,, „„ssccrreeww--ccaapp““,, ssuunntt mmuulltt mmaaii bbuunnee))..

Luaþi aminte ce cumpãraþi ºi de ce!

Concluzii ºi mituri despre vinul românesc

CEZAR IOANVALENTIN CEAFALÃU

Din cauza mizei foarte mari pentru consumator ºi a eforturilor pe care le-amfãcut, împreunã cu colegii mei, ca sã organizãm „Premiile pentru excelenþãVinul.Ro 2009“, eram tentat sã scriu aici tot despre asta... Despre dificultatea de agãsi degustãtori români dispuºi sã-ºi asume responsabilitatea de a-ºi face meseria ºicare sã nu te lase baltã în ultimul moment, despre greutatea cu care se poate finan-þa un astfel de demers pro-consumator într-o piaþã imaturã ºi lovitã de criza finan-

ciarã. Totuºi, mmii--aamm ddaatt sseeaammaaccãã,, llaa ssffâârrººiitt,, iinnddiiffeerreenntt ccââtteeppiieeddiiccii nnee--aauu ssttaatt îînn ccaallee,, aammiizzbbuuttiitt.. AAººaa ccãã ee mmaaii ffiirreesscc ccaa,, îînnlloocc ssãã mmãã vvããiiccããrreesscc,, ssãã llee mmuull--þþuummeesscc ddiinn nnoouu ccoolleeggiilloorr,, ssppoonn--ssoorriilloorr ººii ppaarrtteenneerriilloorr ccaarree aauu îînn--þþeelleess nneecceessiittaatteeaa uunnuuii ccoonnccuurrss îînniinntteerreessuull ccoonnssuummaattoorriilloorr ººii,, îînnuullttiimmãã iinnssttaannþþãã,, ppeennttrruu pprroommoo--vvaarreeaa vviinnuulluuii RRoommâânniieeii ppee ppllaanniinntteerrnn ººii iinntteerrnnaaþþiioonnaall..

Aºadar, mulþumirile meleCentrului Aroma din Corbean-ca, Federaþiei Bucãtarilor dinRomânia, firmelor Bilancia,Schott Zwiesel, Omni Press &Design, Hotelului Avis din Bu-cureºti ºi celorlalþi parteneri. OO

rreevveerreennþþãã ssppeecciiaallãã ccããttrree AAnnttoonniioo PPaassssaarreellllii,, iittaalliiaannuull ccaarree aa vveenniitt ttooccmmaaii ddee llaaTTiimmiiººooaarraa ccaa ssãã îînnssuufflleeþþeeaassccãã ccuu mmããiieessttrriiaa ººii ppaassiiuunneeaa lluuii oo aallttffeell ddee GGaallãã aa vviinnuulluuiirroommâânneesscc!!

ACTUALITATE

O STICLÃ DE VIN PE ZI, PENTRU O INIMÃ PUTERNICÃ!

CCoonnssuummuull uunneeii ssttiiccllee ddee vviinn ppee zzii ppooaattee mmiiccººoorraa rriissccuull ddee bboollii ccoorroonnaarriieennee,, ppoottrriivviittuunnuuii ssttuuddiiuu ppuubblliiccaatt llaa îînncceeppuuttuull lluunniiii nnooiieemmbbrriiee..

CCoonnffoorrmm rreezzuullttaatteelloorr aacceessttuuii ssttuuddiiuu,, rreeaalliizzaatt ddee oo eecchhiippãã ddee cceerrcceettããttoorrii ssppaanniioollii ººiiaappããrruutt îînn ppuubblliiccaaþþiiaa bbrriittaanniiccãã HHeeaarrtt,, rriissccuull ddee bboollii ccoorroonnaarriieennee ssccaaddee ooddaattãã ccuuccrreeººtteerreeaa ccoonnssuummuulluuii ddee aallccooooll.. DDrr.. LLaarrrraaiittzz AArrrriioollaa,, iinniiþþiiaattoorruull aacceesstteeii cceerrcceettããrrii,, aa ddeeccllaarraatt ccãã vviinnuull eessttee bbããuuttuurraa cceeaa mmaaii iinnddiiccaattãã ppeennttrruu uunn ccoonnssuumm aattââtt ddee rriiddiiccaattººii ccãã oo ssttiiccllãã ddee vviinn ppee zzii ppooaattee rreedduuccee rriissccuull ddee bboollii aallee iinniimmiiii ppâânnãã llaa 5500%%..CCeerrcceettããrriillee aauu ffoosstt rreeaalliizzaattee îînn SSppaanniiaa,, þþaarraa ccaarree îînnrreeggiissttrreeaazzãã uunnaa ddiinnttrree cceellee mmaaiissccããzzuuttee rraattee ddee îîmmbboollnnããvviirrii ccoorroonnaarriieennee ddiinn lluummee.. AAcceesstt ssttuuddiiuu nnuu eessttee pprriimmuull ccaarree

pprroommoovveeaazzãã ccoonnssuummuull ddee vviinn ººii,, llaaffeell ccaa ººii cceelleellaallttee cceerrcceettããrrii ddee aacceessttggeenn,, aa ffoosstt þþiinnttaa mmaaii mmuullttoorr ccrriittiiccii..ÎÎnn 22000033,, ddooccttoorruull WWiilllliiaamm MMccCCrreeaaddee llaa SSppiittaalluull GGrreeaatt WWeesstteerrnn ddiinnSSwwiinnddoonn,, MMaarreeaa BBrriittaanniiee,, aa ddeevveenniittcceelleebbrruu ppeennttrruu ccãã ttiimmpp ddee ddooii aannii aapprreessccrriiss uunnuuii nnuummããrr ddee 440000 ddee bbooll--nnaavvii ddee iinniimmãã ccââttee uunn ppaahhaarr ddeeCCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn ppee zzii..PPrrooffeessoorruull AAllaann MMaarryyoonn--DDaavviiss,,pprreeººeeddiinntteellee DDiirreeccþþiieeii ddee SSããnnããttaattee

PPuubblliiccãã ddiinn MMaarreeaa BBrriittaanniiee aa aavveerrttiizzaatt ccãã ooaammeenniiii vvoorr ggããssii îînn aacceesstt ssttuuddiiuu oo ssccuuzzããccaa ssãã ccoonnssuummee ººii mmaaii mmuulltt aallccooooll:: „„UUnniiii ccuu ssiigguurraannþþãã vvoorr uuiittaa ddee rriissccuurrii ººii bbeenneeffiicciiii..PPooaattee ccãã uunn ccoonnssuumm mmaaii rriiddiiccaatt ddee aallccooooll aajjuuttãã iinniimmaa,, ddaarr îînn aacceeeeaaººii mmããssuurrããddããuunneeaazzãã ffiiccaattuulluuii ººii ccrreeiieerruulluuii““..

LA CHAMBRE“, PENTRU HEDONIºTI

CCeell mmaaii nnoouu mmaaggaazziinn ddee vviinnuurriiddiinn BBuuccuurreeººttii,, „„LLaa CChhaammbbrree““,,ººii--aa ddeesscchhiiss ppoorrþþiillee llaa îînncceeppuuttuulllluunniiii nnooiieemmbbrriiee.. SSiittuuaatt îînn cceennttrruullCCaappiittaalleeii ((CCaalleeaa DDoorroobbaannþþii nnrr..111111--111133)),, „„LLaa CChhaammbbrree““ ooffeerrããcclliieennþþiilloorr ssããii,, pprriinn sseelleeccþþiiaa aatteennttffããccuuttãã ddee ccoolleeccþþiioonnaarruull AAddrriiaannSSâânnccrrããiiaann,, pprroopprriieettaarruull mmaaggaazzii--nnuulluuii,, oo nnoouuãã aabboorrddaarree aa cceeeeaa cceeîînnsseeaammnnãã ccoommeerrþþ ccuu vviinn îînnBBuuccuurreeººttii.. PPoorrttooffoolliiuull ddee vviinnuurriiccoonnþþiinnee ddee llaa cchhaatteeaauuxx--uurrii bboorr--ddoolleezzee,, iimmppoorrttuurrii ddiinn LLaanngguueeddooccRRoouussssiilloonn ((ffããccuuttee cchhiiaarr ddee ccããttrreepprroopprriieettaarr)),, ppâânnãã llaa vviinnuurrii ddiinnLLuummeeaa NNoouuãã ººii sseerriiii ddee ccoolleeccþþiieeddiinn RRoommâânniiaa,, ddiinn rreeccoollttee ccaarree ccuuggrreeuu mmaaii ppoott ffii ggããssiittee ppee ppiiaaþþaaaauuttoohhttoonnãã.. DDee aasseemmeenneeaa,, „„LLaa CChhaammbbrree““ pprrooppuunnee ººii oo ooffeerr--ttãã ddee ddiissttiillaattee ººii ssiinnggllee--mmaallttuurrii ccuurreennuummee,, ssuubbiieeccttee aallee mmuullttoorr lliiccii--ttaaþþiiii iinntteerrnnaaþþiioonnaallee.. PPee llâânnggãã ooffeerrttaa ddee vviinnuurrii ººii ddiissttiillaattee,, rreepprreezzeennttaannþþiiii mmaaggaazziinneelloorr mmaaii ooffeerrãã cclliieennþþiilloorr ssããii ddeegguussttããrrii ººii sseelleeccþþiiii pprriivvaattee..

DDaattee ddee ccoonnttaacctt:: CCaalleeaa DDoorroobbaannþþii nnrr.. 111111--111133,, tteell.. 00775511..003355..884455,, eemmaaiill:: iilleeaannaaddeelliiaa@@yyaahhoooo..ccoomm,, wwwwww..llaacchhaammbbrree..rroo

SEARÃ VIENEZÃ LA RADISSON

BBiirroouull ddee rreepprreezzeennttaarree aa MMuunniicciippaalliittããþþiiiiVViieenneeii –– CCoommPPRReessss RRoommâânniiaa –– aa oorrggaa--nniizzaatt llaa 1122 nnooiieemmbbrriiee oo sseeaarrãã ddeeddiiccaattããggaassttrroonnoommiieeii ººii vviinnuulluuii vviieenneezz..EEvveenniimmeennttuull,, ggããzzdduuiitt ddee ssaallaa DDaacciiaaFFeelliixx aa hhootteelluulluuii RRaaddiissssoonn BBLLUU,, aa ffoossttuunn mmiixx ddee ssppeecciiaalliittããþþii aallee mmeettrrooppoolleeiiaauussttrriieeccee ººii ddee tteennddiinnþþee ccoonntteemmppoorraannee,,ccuu aacccceennttee ppee bbuuccããttããrriiaa mmoolleeccuullaarrãã,,ccoommpplleettaattee îînn ffiinnaall ddee pprreeppaarraarreeaa „„lliivvee““aa cceelleebbrruulluuii KKaaiisseerrsscchhmmaarrrrnn ((CCllããttiittaaÎÎmmppããrraattuulluuii)).. MMaaeessttrruull ddee cceerreemmoonniiii aallsseerriiii aa ffoosstt rreeppuuttaattuull bbuuccããttaarr vviieenneezzBBeerrnniiee RRiieeddeerr..

ACTUALITATE

AVALANºÃ DE VINURI DE LUX CONTRAFÃCUTE

PPeettrruuss,, RRoommaanneeee--CCoonnttii ººii CChhaatteeaauu dd’’YYqquueemm ssuunntt ddooaarr ccââtteevvaa ddiinnttrree nnuummeellee ggrreelleeddiinn lluummeeaa vviinnuulluuii aallee ccããrroorr pprroodduussee aauu îînncceeppuutt ssãã ffiiee ccoonnttrraaffããccuuttee ssiisstteemmaattiicc.. „„UUnnmmiicc ttrraaffiicc ddee vviinnuurrii ffaallssiiffiiccaattee aa eexxiissttaatt îînnttoottddeeaauunnaa,, ddaarr ffeennoommeennuull ss--aa aammpplliiffiiccaatt

îînn mmoodd eevviiddeenntt ddee ccâânndd pprreeþþuurriillee ppeennttrruuvviinnuurriillee ddee ttoopp aauu ccrreessccuutt““,, aa rreeccuunnoossccuuttSSyyllvvaaiinn BBooiivveerrtt,, pprreeººeeddiinntteellee „„CCoonnsseeiill ddeessGGrraannddss CCrruuss CCllaasssseess eenn 11885555““,, îînnttrr--uunn aarrttii--ccooll ppuubblliiccaatt ddee SSyyddnneeyy MMoorrnniinngg HHeerraalldd..MMaarree ppaarrttee ddiinnttrree ffaallssuurrii ssuunntt eexxeeccuuttaattee ccuummããiieessttrriiee,, îînnssãã eexxiissttãã ººii eerroorrii ggrraavvee,, ccaarree aarr ffiiuuººoorr ddee sseessiizzaatt ddee ccããttrree ccuunnoossccããttoorrii,, dduuppããccuumm aa ffoosstt ccaazzuull uunnuuii lloott ddee vviinnuurrii ccaarree sseepprreettiinnddeeaauu aa ffii RRoommaanneeee CCoonnttii 11994455,, ddooaarrccãã eerraauu îîmmbbuutteelliiaattee îînn ssttiiccllee JJeerroobbooaamm,, ddee 33lliittrrii ((îînn iissttoorriiaa rreeaallãã nnuu aauu eexxiissttaatt nniicciiooddaattããaasseemmeenneeaa ssttiiccllee)).. CChhiiaarr ddaaccãã nnuu eexxiissttãã îînnccãã ooddiimmeennssiiuunnee iinndduussttrriiaallãã,, ffeennoommeennuull aa ccããppããttaattaammppllooaarree ppâânnãã llaa nniivveelluull llaa ccaarree,, llaa oo lliicciittaaþþiieeddiinn NNeeww YYoorrkk,, 110066 ddiinnttrree cceellee 110077 ssttiicclleepprreezzeennttaattee llaa oo lliicciittaaþþiiee aauu ffoosstt ddeeppiissttaatteeddrreepptt ffaallssuurrii..

CCeelleebbrruull pprroodduuccããttoorr ddee vviinnuurrii AAnnttiinnoorriivvaa llaannssaa îînn ccuurrâânndd ppee ppiiaaþþãã pprriimmuull vviinnrroommâânneesscc ssuubb mmaarrccãã pprroopprriiee.. „„CCaannttvvssPPrriimmvvss 22000077,, CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn““ eesstteepprriimmuull vviinn ddiinn pprrooiieeccttuull „„MMeettaammoorr--ffoossiiss““,, ssoocciieettaattee îînnffiiiinnþþaattãã ddee AAnnttiinnoorrii,,îînn aassoocciieerree ccuu ccoommppaanniiaa HHaalleewwooooddIInntteerrnnaattiioonnaall.. DDuuppãã oo aannaalliizzãã aatteennttãã ººiimmaaii mmuullttee vviizziittee îînn ddiiffeerriittee rreeggiiuunnii vviittii--ccoollee,, rreepprreezzeennttaannþþiiii AAnnttiinnoorrii aauu aacchhii--zziiþþiioonnaatt 110000 ddee hheeccttaarree ddee tteerreenn îînnrreeggiiuunneeaa DDeeaalluu MMaarree,, uunnddee aauu rreeaalliizzaattddeejjaa ppllaannttããrrii ddee 2255 ddee hheeccttaarree ccuussooiiuurriillee FFeetteeaassccãã NNeeaaggrrãã,, NNeeggrruu ddeeDDrrããggããººaannii ººii FFeetteeaassccãã AAllbbãã.. OO ppaarrcceellããmmiiccãã ddee CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn ccaarree aa ffoossttddeejjaa ppllaannttaattãã aa ppeerrmmiiss pprroodduucceerreeaa vviinnuu--

lluuii „„CCaannttvvss PPrriimmvvss 22000077““,, îînnttrr--uunnnnuummããrr rreedduuss ddee ssttiiccllee.. PPoottrriivviittrreepprreezzeennttaannþþiilloorr AAnnttiinnoorrii,, aacceesstt vviinn eessttee„„bbooggaatt,, ccuu aarroommee ttiippiiccee ººii sseennzzuuaallee cceeaammiinntteesscc ddee ffrruuccttee ddee ppããdduu--rree ((ccooaaccããzzee nneeggrree ººii vviiººiinneessããllbbaattiiccee)),, cciiooccoollaattãã nneeaaggrrãã,,lleemmnn dduullccee ººii vvaanniilliiee,,ddaattoorriittãã mmaattuurrããrriiii îînn bbaarrii--ccuurrii ddee sstteejjaarr ttiimmpp ddee 1188lluunnii.. GGuussttuull eessttee pplliinn ººii ccaa--ttiiffeellaatt,, ccuu ttaanniinnii ddeennººii ººiibbiinnee ssttrruuccttuurraaþþii““.. DDee aasseemmee--nneeaa,, aa ffoosstt aannuunnþþaatt ººii vvii--nniiffiiccaattoorruull ccaarree ssee vvaa ooccuuppaaddee nnooiillee vviinnuurrii,, îînn ppeerrssooaannaalluuii FFiioorreennzzoo RRiissttaa..

PRIMUL VIN ROMÂNESC MARCA ANTINORI

RESTHERITAGE A DESCHISTRAITEUR PETIT HERITAGE

ÎÎnncceeppâânndd ccuu aacceeaassttãã lluunnãã,, rreessttaauurraannttuullHHeerriittaaggee ddiinn BBuuccuurreeººttii aa ddeesscchhiiss uunnmmiicc „„ssaatteelliitt““,, „„TTrraaiitteeuurr PPeettiitt HHeerriittaaggee““,,ccoonnssttrruuiitt dduuppãã mmooddeelluull bbiissttrroouurriilloorrffrraanncceezzee,, llaa ccaarree ssee aaddaauuggãã uunn sseerrvviicciiuuddee ccaatteerriinngg ccuu mmeenniiuu pprreessttaabbiilliitt,, ccaarreeiinncclluuddee tteerriinnee,, ffrruuccttee ddee mmaarree,, ccooqq aauuvviinn ssaauu rraattaattoouuiillllee.. LLiivvrrããrriillee ssuunntt ggrraattuuiittee,, iiaarr ooffeerrttaa iinncclluuddee ººii oo sseelleeccþþiieeddee vviinnuurrii ffããccuuttãã ddee ccããttrree ssppeecciiaalliiººttiiiirreessttaauurraannttuulluuii.. ÎÎnnaaiinnttee ddee aa ccoommaannddaa,,cclliieennþþiiii aauu ppoossiibbiilliittaatteeaa ssãã ddeegguussttee aattââttpprreeppaarraatteellee ccuulliinnaarree,, ccââtt ººii vviinnuurriillee,,ppeennttrruu aa rreeaalliizzaa aassoorrttããrrii ccââtt mmaaii rreeuuººiittee..NNoouull rreessttaauurraanntt eessttee ssiittuuaatt cchhiiaarr îînn cceennttrruull oorraaººuulluuii,, îînn aapprrooppiieerreeaa ppiieeþþeeii DDoorroobbaannþþii,, ppee ssttrraaddaa RRaadduu BBeelllleerr,, nnrr.. 1133..

EDIÞIE SPECIALÃ ANIVERSARÃDE LA SEGARCEA

PPeennttrruu aa mmaarrccaa ssããrrbbããttoorriirreeaa cceelloorr 112255ddee aannii ddee eexxiisstteennþþãã,, DDoommeenniiuullCCoorrooaanneeii SSeeggaarrcceeaa aa llaannssaatt ppee ppiiaaþþããeeddiiþþiiaa lliimmiittaattãã CCXXXXVV,, uunn CCaabbeerrnneettSSaauuvviiggnnoonn ddiinn rreeccoollttaa 22000077 ((1133,,88%% vvooll..aallcc..)),, îîmmbbuutteelliiaatt llaa ssttiiccllee mmaaggnnuumm..PPoottrriivviitt rreepprreezzeennttaannþþiilloorr ccoommppaanniieeii,,ssttrruugguurriiii ffoolloossiiþþii ppeennttrruu aacceesstt vviinn pprroovviinnddee ppee ppaarrcceellee aatteenntt sseelleeccþþiioonnaattee,, ccuu oopprroodduuccþþiiee ddee 44..000000 ddee kkgg llaa hheeccttaarr..VViinnuull eessttee ddeessccrriiss ddee pprroodduuccããttoorr ccaaaavvâânndd „„uunn nnaass bbooggaatt ººii ccoommpplleexx,, ooccoommbbiinnaaþþiiee îînnttrree aarroommaa ddee ffrruucctt aa vviinnuu--lluuii ººii dduullcceeaaþþaa lleemmnnuulluuii.. FFoorrþþãã iimmppoorr--ttaannttãã îînn gguurrãã.. TTaanniinnuurriilleeaassiigguurrãã oo ssttrruuccttuurrãã ssoolliiddãã,,ddaarr,, îînn aacceellaaººii ttiimmpp,, eellee--ggaannttãã.. IImmpprreessiiaa ddee lleemmnneessttee ddiissccrreettãã.. BBuucchheettuulleessttee ddoommiinnaatt ddee oo eexxpprreessiieeddee ffrruuccttee rrooººiiii ddee ttiippccooaaccããzzãã““.. MMããrriimmeeaa lloottuulluuiieessttee ddee 11..888844 ssttiiccllee,, ccuuttrriimmiitteerree llaa aannuull îînnffiiiinnþþããrriiiiDDoommeenniiuulluuii CCoorrooaanneeiiSSeeggaarrcceeaa,, iiaarr pprreeþþuull ddeeppiiaaþþãã aannuunnþþaatt ddee pprroodduuccãã--ttoorr eessttee 114400 ddee lleeii..

PREMIILE VINUL.RO

6 www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi evenimente • bloguri

VALENTIN CEAFALÃU

Cifrele de mai sus reflectã cel maibine prima ediþie a concursului „Pre-miile pentru Excelenþã Vinul.Ro2009“, eveniment desfãºurat în pe-rioada 8-11 noiembrie 2009, la Aro-ma – Centrul de Excelenþã în Gastro-nomie ºi Tehnologie Alimentarã dinCorbeanca. Acest concurs reprezintão premierã naþionalã prin faptul cãprobele evaluate de cãtre specialiºtiistrãini ºi români au fost cumpãratedirect de pe rafturile magazinelor, ºinu furnizate de cãtre producãtori.

Pentru ca gradul de relevanþã pen-tru consumator al acestui concurs sã

fie maxim, o vastã selecþie reprezenta-tivã de vinuri româneºti de la raft afost analizatã ºi evaluatã de un juriuformat din jurnaliºti strãini, speciali-zaþi în domeniul vinului, precum ºi dejurnaliºti ºi specialiºti români.

În cadrul concursului au fost ana-lizate 168 de eºantioane, identitateaacestora fiind secretã pânã la calcu-larea punctajelor finale. Probele careau intrat în concurs au fost selectate înfuncþie de urmãtoarele criterii: palierede preþ (8-15 lei; 15-25 de lei; 25-42,5de lei), categorie (vin liniºtit/vinspumant) ºi culoare. Clasificarea înserii omogene a eºantioanelor s-a rea-lizat pe baza caracteristicilor declarate

de cãtre producãtor pe etichetã, înfuncþie de soi, tip, culoare ºi rest dezahãr.

DEGUSTÃRI ÎN ORB, DUPÃ FIºE OIV

Sesiunile de degustare s-au desfã-ºurat pe parcursul a douã zile, juriulconcursului fiind împãrþit în douã co-misii, a câte cinci membri fiecare. Ju-rizarea a avut loc în sãli cu luminozi-tate, temperaturã ºi umiditate contro-latã, precum ºi cu un serviciu pe mã-surã: aerare corectã, pahare de degus-tare standard ºi monitorizare constan-tã a temperaturii vinurilor.

Comisiile de evaluare au fost alcã-tuite aºa încât numãrul juraþilor strãinidin cadrul unui grup sã fie mai maresau egal cu cel al degustãtorilor ro-mâni, preºedintele de comisie fiindales din rândul jurnaliºtilor strãini. Întimpul degustãrilor, aceºtia nu au avutnicio informaþie privind numele saudenumirea de origine a vinului, sin-gurele elemente cunoscute fiind anulde recoltã al vinurilor ºi preþul acesto-ra. Cele douã grupuri au fost compusedin jurnaliºti strãini specializaþi îndomeniul vinului, de la publicaþii cutradiþie, reputaþie ºi notorietate din di-ferite þãri europene, acestora alãturân-du-se ºi jurnaliºti ºi specialiºti români.

850 ddee ffiiººee ddee ddeegguussttaarree ffoolloossiittee îînnttiimmppuull sseessiiuunniilloorr ddee jjuurriizzaarree

504 ssttiiccllee ddee vviinn,, ccuummppããrraattee ddiirreecctt ddee ppee rraaffttuurriillee ssuuppeerrmmaarrkkeettuurriilloorrººii mmaaggaazziinneelloorr

168 ddee eeººaannttiiooaannee iinnttrraattee îînn ccoonnccuurrss

55 ddee ddiissttiinnccþþiiii ººii mmeennþþiiuunnii ccââººttiiggaattee

42,5 lleeii –– lliimmiittaa ssuuppeerriiooaarrãã ddee pprreeþþppeennttrruu vviinnuurriillee ccuummppããrraattee

14 –– nnuummããrruull ccaatteeggoorriiiilloorr îînn ccaarree aauu ffoosstt îîmmppããrrþþiittee vviinnuurriillee

11 –– nnuummããrruull ddeegguussttããttoorriilloorr ccaarree aauujjuurriizzaatt ppee ppaarrccuurrssuull cceelloorr ddoouuããzziillee ddee ccoonnccuurrss

10 oorree aauu dduurraatt sseessiiuunniillee ddee ddeegguussttaarree

8 lleeii –– pprreeþþuull cceelleeii mmaaii iieeffttiinnee ssttiiccllee ddeevviinn iinnttrraattee îînn ccoonnccuurrss

5 ddeegguussttããttoorrii ssttrrããiinnii

2 ssoommeelliieerrii aauu aassiigguurraatt sseerrvviirreeaaddeegguussttããttoorriilloorr

1 –– PPrriimmaa eeddiiþþiiee aa ccoonnccuurrssuulluuii„„PPrreemmiiiillee ppeennttrruu EExxcceelleennþþããVViinnuull..RRoo 22000099““

PREMIILE PENTRU EXCELENÞÃ VINUL.RO 2009

Test istoricpentru vinurileromâneºti de la raft

PREMIILE VINUL.RO

Sesiunile de degustare s-au desfãºu-rat în orb, juraþii apreciind astfel strictvaloarea vinurilor ºi nu pe cea a mãrci-lor, realizându-se astfel o imagine realãa pieþii vinului, pe baza criteriului cali-tate, în diferite paliere de preþ. Fiecaresesiune de degustare a fost precedatã deo degustare de calibrare a simþurilor ºide armonizare a capacitãþii de notare adegustãtorilor din cele douã comisii,condusã de preºedinþii de comisii.

Vinurile degustate au fost evaluateurmãrindu-se o fiºã de degustare baza-tã pe modelul sugerat de OrganizaþiaInternaþionalã Vitivinicolã, principale-

le criterii fiind aspectul vinurilor (lim-piditate, claritate ºi efervescenþã, în ca-zul vinurilor spumante), miros (inten-sitate, calitate ºi evoluþie), gust (inten-sitate, evoluþie, calitate ºi persistenþã) ºinota globalã. Juraþii strãini care au par-ticipat la prima ediþie a concursului„Premiile pentru Excelenþã Vinul.Ro2009“ au fost: Yves Paquier (Elveþia),Liliane Turmes (Luxemburg), Jona-than Gebser Grobstich (Italia), Wil-

fried Moselt (Germania) ºi NemethAgnes (Ungaria). Din România auparticipat: Cosmin Zidurean, GabrielaMariº, Nick Filip, Rãzvan Jurca,Cãtãlin Gãlan ºi Mihai Apolozan.

Niciuna dintre probele intrate înconcurs nu a primit mai mult de 90puncte, astfel cã nu s-au acordat niciMari medalii de aur ºi nici Medalii deaur. Vinurile premiate cu „DistincþieSpecialã pentru Calitate“ au obþinut

între 80 ºi 90 puncte, iar cele ce aucâºtigat „Menþiuni Speciale pentruCalitate“ au primit între 75 ºi 80puncte. Acest concurs este o premierãnaþionalã în folosul consumatorului,dar ºi pentru orientarea producãtorilorºi vânzãtorilor de vin. Prin acest de-mers, s-a urmãrit relansarea credibili-tãþii produselor româneºti de la raft ºirecondiþionarea ideii de valoare desti-natã consumatorului.

PUBLICITATE

CCoonnccuurrssuull „„PPrreemmiiiillee ppeennttrruu EExx--cceelleennþþãã -- VViinnuull..RRoo““ aa ffoosstt oorrggaanniizzaattddee VViinnuull..RRoo,, DDeegguussttããrrii..RRoo ººiiCCeennttrruull ddee EExxcceelleennþþãã AArroommaa..SSppoonnssoorriiii aacceessttuuii eevveenniimmeenntt aauu ffoosstt::AAVVIISS HHootteell,, BBiillaanncciiaa,, SScchhootttt ZZwwiiee--sseell,, OOmmnnii PPrreessss && DDeessiiggnn.. PPaarrtteenneerriimmeeddiiaa:: AAddeevvããrruull,, AAddeevvããrruull ddee sseeaarrãã,,CClliicckk!! PPooffttãã bbuunnãã!!,, HHoorreeccaa RRoommââ--nniiaa,, PPiiaaþþaa,, MMooddeerrnn BBuuyyeerr,, FFoooodd &&BBaarr MMaaggaazziinnee,, AAfftteerrHHoouurrss..RRoo,, BBuu--ssiinneessss AAddvviisseerr,, WWiinnee MMaaggaazziinnee,, VViiaa&& VViinnuull,, AAssoocciiaaþþiiaa SSoommeelliieerriilloorr ddiinnRRoommâânniiaa,, AAggrrooaalliimmeennttaarr MMaaggaazziinnee,,BBoonnCChheeff,, GGoooodd PPooiinntt,, GGrruuppuull PPaa--ttrroonnaall RRoommaanniiaa--MMoollddoovvaa,, AArrhhiivvaa--FFoottoo..rroo,, BBuussiinneessss PPooiinntt..

PREMIILE VINUL.RO


Premiilor pentru ExcelenþãVinul.Ro 2009

Câºtigãtorii

CÂºTIGÃTORUL CATEGORIEI „VINURI ALBE SECI 8-15 LEI“Distincþie Specialã pentru Calitate

HHaalleewwoooodd FFeetteeaassccãã RReeggaallãã SSppeecciiaall RReesseerrvvee 22000088

Cramele HalewoodIG Dealurile Munteniei, 12% vol. alcPreþ: 14,5 lei

CÂºTIGÃTORUL CATEGORIEI „VINURI ROSE SECI ºI DEMISECI 15-25 LEI“Distincþie Specialã pentru Calitate

VViinnuull CCaavvaalleerruulluuii MMeerrlloott RRoozzee 22000088SERVE CepturaIG Colinele Dobrogei, 12,5% vol. alc.Preþ: 19,5 lei

CÂºTIGÃTORUL CATEGORIEI „VINURI ALBE DEMISECI 15-25 LEI“Menþiune Specialã pentru Calitate

BBllaanncc CCoottnnaarrii 22000066Cotnari SADOC-CMD Cotnari, 12% vol. alc.Preþ: 19,7 lei

CÂºTIGÃTORUL CATEGORIEI „VINURI SPECIALE 15-25 LEI“Menþiune Specialã pentru Calitate

LLaaccrriimmaa lluuii OOvviiddiiuu 55Murfatlar Româniadulce, 15% vol. alc.Preþ: 19 lei

CÂºTIGÃTORUL CATEGORIEI „VINURI ROºII DEMISECI 8-15 LEI“Distincþie Specialã pentru Calitate

VVaall DDuunnaa CCrraammaa OOpprriiººoorr FFeetteeaassccãã NNeeaaggrrãã 22000088Carl Reh WineryIG Dealurile Munteniei, 13% vol. alcPreþ: 11 lei

CÂºTIGÃTORUL CATEGORIEI „VINURI ROºII DEMIDULCI 8-15 LEI“Menþiune Specialã pentru Calitate

VVaall DDuunnaa CCrraammaa OOpprriiººoorr PPiinnoott NNooiirr 22000088Carl Reh WineryIG Dealurile Olteniei, 12,5% vol. alc,Preþ: 12,5 lei

CÂºTIGÃTORUL CATEGORIEI „VINURI ALBE SECI 15-25 LEI“Menþiune Specialã pentru Calitate

TTeerraassee DDaannuubbiieennee BBeelluuggaa SSaauuvviiggnnoonn BBllaanncc 22000088VinarteDOC-CMD Vânju Mare Stârmina, 13% vol. alc.Preþ: 15,5 lei

CÂºTIGÃTORUL CATEGORIEI „VINURI ALBE PESTE 25-42 LEI“Menþiune Specialã pentru Calitate

LLaa CCeettaattee CChhaarrddoonnnnaayy 22000088Carl Reh WineryIG Dealurile Olteniei, 13,5% vol. alc.Preþ: 33 lei

CÂºTIGÃTORUL CATEGORIEI „VINURI ROSE 25-42 LEI“Menþiune Specialã pentru Calitate

33 HHeeccttaarree CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn RRoozzee 22000088Murfatlar RomâniaDOC-CMD Murfatlar, 12,5% vol. alc.Preþ: 25,8 lei

CÂºTIGÃTORUL CATEGORIEI „VINURI ROºII 25-42 LEI“Distincþie Specialã pentru Calitate

LLaa CCeettaattee MMeerrlloott 22000077Carl Reh WineryIG Dealurile Olteniei, 13,5% vol. alc.Preþ: 33 lei

CÂºTIGÃTORUL CATEGORIEI „VINURI ROºII SECI 15-25 LEI“Distincþie Specialã pentru Calitate

MMaaiiaassttrruu MMeerrlloott 22000088Carl Reh WineryIG Dealurile Olteniei, 14,5% vol. alc.Preþ: 17,5 lei

CÂºTIGÃTORUL CATEGORIEI „VINURI ROºII DEMISECI 15-25 LEI“Distincþie Specialã pentru Calitate

HHaalleewwoooodd FFeetteeaassccãã NNeeaaggrrãã SSppeecciiaall RReesseerrvvee 22000077Cramele HalewoodIG Dealurile Munteniei, 13% vol. alc.Preþ: 16 lei

CÂºTIGÃTORUL CATEGORIEI „VINURI ALBE DEMIDULCI 8-15 LEI“Distincþie Specialã pentru Calitate

ZZeessttrreeaa MMuurrffaattllaarr PPiinnoott GGrriissMurfatlar RomâniaDOC-CT Murfatlar, 12% vol. alc.Preþ: 9 lei

CÂºTIGÃTORUL CATEGORIEI „VINURI ALBE DULCI 8-15 LEI“Distincþie Specialã pentru Calitate

77 PPããccaattee TTããmmââiiooaassãã RRoommâânneeaassccãã 22000066Vincon RomâniaIG Dealurile Huºilor, 10,5% vol. alc.Preþ: 8,7 lei

PREMIILE VINUL.RO


VINURI PREMIATE CUDISTINCÞII SPECIALE PENTRU CALITATE

� Prahova Valley Reserve Tãmâioasã Româneascã2006– Cramele Halewood

� Schwaben Wein Feteascã Regalã – Cramele Recaº

� Beciul Domnesc Cabernet Sauvignon 2003 –Vincon România

� Prahova Valley Full Bodied Barrell Matured RedWine Special Reserve 2006– Cramele Halewood

� Val Duna Crama Opriºor Feteascã Regalã 2008 –Carl Reh Winery

� Val Duna Crama Opriºor Blanc de Roumanie2008– Carl Reh Winery

� Schwaben Wein Merlot/Cabernet Sauvignon –Cramele Recaº

� Bucium 1949 Feteascã Albã - Agroindustriala Bucium

� Domeniul Coroanei Segarcea Cabernet Sauvignon2007 – Domeniul Coroanei Segarcea

� Princiar Special Reserve Pinot Noir– Domeniile Tohani

� Monºer Feteascã Regalã – Senator Prod ImpexSRL

� Prahova Valley Spumant Demisec – Cramele Halewood

� Beciul Domnesc Merlot 2001 – Vincon România

� V The Legend of Transylvania Cabernet Sauvignon2008– Cramele Recas

� Val Duna Crama Opriºor Cabernet Sauvignon2007– Carl Reh Winery

� Murfatlar Premiat Riesling 2007 – Murfatlar România

� Levant Rose 2007 – Vincon România

� Comoara Pivniþei Crama Domniþei FeteascãRegalã 2007 – Oenoterra SRL

� Val Duna Crama Opriºor Muscat Ottonel 2008 –Carl Reh Winery

� Viþã Româneascã Tãmâioasã Româneascã 2006–Vincon România

� Sec de Murfatlar Cabernet Sauvignon 2007 –Murfatlar România

� Jidvei Extra Dry – Jidvei

� Prahova Valley Reserve Feteascã Albã 2008 –Cramele Halewood

� Byzantium Rosso di Valachia 2006 - Cramele Halewood

� Terase Danubiene Sevruga Riesling 2008 – Vinarte

� Val Duna Crama Opriºor Chardonnay 2007 – Carl Reh Winery

� Prahova Valley Spumant Sec - Cramele Halewood

� Divin Pinot Noir 2006 - Domeniile Sãhãteni

� Castel Stârmina Terase Danubiene Riesling 2008 –Vinarte

� Recas Cabernet Sauvignon 2008 – Cramele Recaº

� Syrah Limited Release 2007 – Cramele Recaº

� Maiastru Feteascã Neagrã 2008 – Carl Reh Winery

� Castel Dealu Mare Valea Cãlugãreascã CabernetSauvignon 2008 – Rovit SA

� V The Legend of Transylvania Merlot 2008 –Cramele Recaº

� Vinul Cavalerului Feteascã Neagrã 2007 – SERVE Ceptura SRL

� Val Duna Edition Noir de Roumanie 2006 – Carl Reh Winery

� Legendele Toamnei Feteascã Neagrã 2006 –Oenoterra

VINURI PREMIATE CUMENÞIUNI SPECIALE PENTRU CALITATE

� Bucium 1949 Spumant Muscat – Bucium SA

� Lacrima lui Ovidiu 5 – Murfatlar România

� Terase Danubiene Beluga Sauvignon Blanc 2008 –Vinarte

PPrreemmiiaaþþiiii ccoonnccuurrssuulluuii „„PPrreemmiiiillee ppeennttrruu EExxcceelleennþþããVViinnuull..RRoo 22000099““ aauu ffoosstt aannuunnþþaaþþii vviinneerrii,, 1133 nnooiieemm--bbrriiee,, oorraa 1133,, îînn ccaaddrruull uunneeii ggaallee oorrggaanniizzaattee llaaAArroommaa -- CCeennttrruull ddee EExxcceelleennþþãã ººii TTeehhnnoollooggiieeAAlliimmeennttaarrãã.. EEvveenniimmeennttuull aa ffoosstt mmaarrccaatt ddee sshhooww--uull ggaassttrroonnoommiicc ssuussþþiinnuutt ddee rreennuummiittuull cchheeffAAnnttoonniioo PPaassssaarreellllii,, vviicceepprreeººeeddiinnttee aall FFeeddeerraaþþiieeiiBBuuccããttaarriilloorr ddiinn RRoommâânniiaa,, iinnvviittaaþþiiii pprreezzeennþþii llaa ggaallãã,,rreepprreezzeennttaannþþii aaii pprroodduuccããttoorriilloorr ººii jjuurrnnaalliiººttii,, ffiiiinnddîînnccâânnttaaþþii aattââtt ddee vveerrvvaa lluuii PPaassssaarreellllii,, ccââtt ººii ddee ddoouuããddiinnttrree cceellee mmaaii aappeettiissaannttee ccrreeaaþþiiii aallee aacceessttuuiiaa..

PREMIILE VINUL.RO

Prima ediþie a concursului „Pre-miile pentru Excelenþã Vinul.Ro2009“ s-a încheiat, rezultatele aufost centralizate, iar distincþiileacordate. Pe baza notelor acor-date de juraþii care au deliberat încadrul acestui concurs, am încer-cat sã realizãm o analizã pe pro-ducãtori, zone de origine, soi,culoare sau preþ.

VALENTIN CEAFALÃU

NICIUN VIN PESTE 90 PUNCTE

Dupã cum am prezentat ºi în ma-terialele din paginile anterioare, dupãcentralizarea notelor acordate de juriuau fost acordate 55 distincþii ºi menþi-uni de calitate, numãr ce reprezintã otreime din numãrul total al eºantioa-nelor intrate în concurs (168 de vi-nuri). Nici unul dintre vinuri nu a fostapreciat la peste 90 de puncte, astfel cãnu au fost acordate Mari Medalii de

Aur pentru Excelenþã ºi nici Medaliide Aur. În schimb au fost premiatevinurile câºtigãtoare la fiecare catego-rie în parte ºi s-au acordat Distincþii(vinurile notate între 80 ºi 90 de punc-te) ºi Menþiuni pentru Excelenþã (pro-bele jurizate între 75 ºi 80 de puncte).

CELE MAI MARI PUNCTAJE

Cel mai mare punctaj din acestconcurs, 86 de puncte, l-au obþinut vi-

nurile Halewood - Feteascã RegalãSpecial Reserve 2008, Mãiastru Mer-lot 2008 ºi 7 Pãcate Tãmâioasã Ro-mâneascã 2006. Cea mai micã notãacordatã unui vin a fost 51 de puncte.

CEI MAI CONSTANÞI PRODUCÃTORI

Cele mai multe distincþii ºi menþi-uni au fost câºtigate de cãtre Carl RehWinery - 10 Distincþii ºi douã Menþi-uni - producãtor care a avut înscrise înconcurs 19 vinuri. Acesta a fost urmatde Cramele Halewood, cu 8 Distincþiipentru Excelenþã, numãrul total aleºantioanelor intrate în jurizare fiindde 17 etichete, ºi Cramele Recaº - carea avut în concurs 13 vinuri, dintre careºase au primit Distincþii pentru Exce-lenþã. În top mai urmeazã VinconVrancea - cu cinci Distincþii (din 14eºantioane înscrise), Murfatlar Româ-nia - care a primit trei Distincþii ºidouã Menþiuni (11 probe intrate înconcurs), Vinarte - cu douã Distincþiiºi o Menþiune (din 8 probe jurizate) ºiSERVE - care a avut în concurs ºaptevinuri, douã câºtigând Distincþii deExcelenþã. Ierarhizarea producãtorilorîn funcþie de numãrul probelor înscri-se în concurs nu este tocmai conformãcu realitatea din piaþã, deoarece existã

producãtori care au în portofoliu ºipeste 50 de etichete, însã în momen-

tul achiziþionãrii multe dintre vinurinu se încadrau în criteriile de selecþieprevãzute de regulamentul concursu-lui sau nu se gãseau pe raft.

Într-un top al producãtorilor înfuncþie de media punctajelor obþinutede vinurile prezente în concurs, peprimul loc se aflã Carl Reh Winery, cuo medie de 78,5 puncte, urmat deCramele Halewood cu 78,4 puncte,Cramele Recaº, care are o medie de77,7 puncte, ºi SERVE - cu 77,2puncte. Plutonul urmãritor nu se aflãla o distanþã foarte mare de primelepatru ºi este format din Vincon Vran-cea (75,7 puncte), Murfatlar (75,4puncte), Vinarte (75,3 puncte), Do-meniul Coroanei Segarcea (75,2

Excelenþã fãrã medalii?

CCeell mmaaii mmaarree ppuunnccttaajj:: HHaalleewwooooddFFeetteeaassccãã RReeggaallãã SSppeecciiaall RReesseerrvvee22000088,, MMããiiaassttrruu MMeerrlloott 22000088 ººii 77 PPããccaattee TTããmmââiiooaassããRRoommâânneeaassccãã 22000066 ((8866 ddee ppuunnccttee))

CCeellee mmaaii mmuullttee ddiissttiinnccþþiiii ººii mmeennþþiiuunnii:: CCaarrll RReehh WWiinneerryy((1122 ddiipplloommee))

PREMIILE VINUL.RO

puncte), Oenoterra - cu o medie de74,6 puncte - ºi Domeniile Sãhãteni,cu 74,5 puncte.

CELE MAI APRECIATE SOIURI

Soiurile cu cele mai mari punctajela concursul „Premiile de ExcelenþãVinul.Ro“ au fost Tãmâioasã Româ-neascã, cu o medie de 82,2 puncte(însã în concurs au fost doar 4 eºanti-oane din acest soi) ºi Feteascã Regalã,cu 78,5 puncte ºi 9 probe în degustare.Cele mai numeroase eºantioane aufost din soiurile Merlot (20 de probeºi o medie de 76,6 puncte), CabernetSauvignon (cu 19 etichete ºi o mediede 77,9 puncte) ºi Sauvignon Blanc(19 probe, 71,6 puncte în medie).Rieslingul a obþinut o medie de 77,5puncte cu cele 9 eºantioane, FeteascaAlbã, cu 10 probe, a obþinut o mediede 77,1 puncte, iar cele 10 vinuri Fe-teascã Neagrã au avut o medie de 75,6puncte. Analizând aceaste date, sepoate observa cã soiul cu cea mai bunãconstanþã este Cabernet Sauvignon,þinând cont ºi de numãrul probelorintrate în jurizare. Cupajul cu cel maimare punctaj a fost Schwaben Wein

Merlot/Cabernet Sauvignon, care aprimit 83 de puncte, acesta fiind ur-mat de Val Duna Crama Opriºor

Blanc de Roumanie 2008, cupaj deRiesling, Sauvignon Blanc ºi Feteascãapreciat la 82,7 puncte.

CU CÂT MAI VECHI, CU ATÂT MAI SLABE

Analiza vinurilor în funcþie de anulde recoltã aratã cã vinurilor româneºtinu le prieºte statul pe raft, medianotelor scãzând de la o recoltã la alta.Dacã vinurile din 2008 au avut o me-die de 77,4 puncte, cele din 200775,3, iar cele din 2006 o medie de76,2, cele din 2005 ºi 2004 au scãzutsub pragul de 70 de puncte.

ALBELE, LA PUTERE

În funcþie de culoare, media vi-nurilor albe a fost de 75,5 puncte, arose-urilor 75,2 puncte iar a vinurilorroºii de 65,2 puncte, acest scor fiindcauzat ºi de faptul cã vinurile roºii aufost din recolte mai vechi, deci ºi un

timp mai îndelungat de aºteptare peraft.

IG-UL, MAI TARE DECÂT DOC-UL

Ierarhizarea vinurilor în funcþie deindicaþia geograficã aratã cã vinurilecu Indicaþie Geograficã au obþinut omedie mai bunã decât vinurile cu De-numire de Origine Controlatã. Astfel,Indicaþia Geograficã cu cea mai maremedie a punctajelor este DealurileMunteniei, cu 79,6 puncte, urmatã deIG Dealurile Olteniei - cu o medie de78,7 puncte, Viile Timiºului, cu 78,5puncte ºi Colinele Dobrogei (76,2puncte). Vinurile cu Denumire de ori-

gine Controlatã Cotnari au obþinut omedie de 75,9 puncte, cele cu DOCSegarcea 75,2 puncte, iar cele dinDealu Mare, 74,7 puncte. DOC-urileMurfatlar ºi Jidvei au obþinut o mediede 74,4, respectiv 72,4 puncte.

Împãrþirea vinurilor în funcþie denivelul alcoolic indicã faptul cã vinu-rile cu nivel ridicat de alcool sunt maiapreciate, vinurile cu peste 13-13,5%vol. alc. având o medie de aproape 77de puncte, în comparaþie cu cele cu

nivel alcoolic între 11 ºi 12% vol. alc.,cu o medie de 74 de puncte.

DEMIDULCILE, CELE MAI APRECIATE

Cele mai apreciate tipuri de vin înfuncþie de cantitatea de zahãr rezidualau fost cele demidulci, a cãror cate-gorie a realizat o medie de 77 depuncte. Celelalte categorii s-au aflat ladistanþã de câteva puncte de vinuriledemidulci, astfel cã vinurile seci auavut o medie de 75,8 puncte, cele dul-ci 75,3 puncte, iar cele demiseci aufost mai puþin apreciate, totalizând omedie de 74,3 puncte.

RAPORT PREÞ/CALITATEINVERS PROPORÞIONAL

Diferenþele de calitate între palie-rele de preþ ale vinurilor intrate înconcurs nu sunt atât de mari. Astfel,vinurile din palierul de preþ 8-15 lei auo medie de 75,9 puncte, vinurile dinpalierul 15-25 lei 75,4 puncte, iar vi-nurile cu preþuri de peste 25 de lei aurealizat o medie de 74 de puncte. Vi-nul cu cel mai bun raport calitate-preþcare a intrat sub lupa juriului concur-sului „Premiile pentru ExcelenþãVinul.Ro 2009“ este 7 Pãcate Tãmâ-ioasã Româneascã, care a cumulat 86de puncte ºi costã 10,5 lei, preþ de raft.

CCeell mmaaii aapprreecciiaatt ssooii:: TTããmmââiiooaassãã rroommâânneeaassccãã,, ccuu oo mmeeddiiee ddee 8822,,22 ppuunnccttee

CCeell mmaaii ccoonnssttaanntt ssooii:: CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn,, ccuu mmeeddiiaaddee 7777,,99 ddiinn 1199 eeººaannttiiooaannee

CCeeaa mmaaii bbuunnãã iinnddiiccaaþþiiee ggeeooggrraaffiiccãã:: DDeeaalluurriillee MMuunntteenniieeii

PREMIILE VINUL.RO


ªtiþi deja bancul cu ciobanul careavea ºi oi albe, ºi oi negre, darcele albe dãdeau ditai vadra dezece litri de lapte pe zi, în timp cenenorocitele alea negre nudãdeau decât cel mult vreo zecelitri pe zi... Cam aºa ºi vinurile dinconcursul nostru.

RADU RIZEA

Rezultatele le ºtiþi, proporþiile leºtiþi, dar socoteala nu se face doar pepuncte, ci ºi pe impresie generalã. Iarimpresia generalã spune cã în zonade sub 24 de lei, vinurile albe sesusþin mai bine decât cele roºii. Suntmai plãcute, mai proaspete, mai aro-mate.

Cel puþin asta ar reieºi din impre-siile „la cald“ ale juraþilor strãini. Pecare, ca sã nu-i lãsãm sã plece fãrã alãsa totul pradã uitãrii, i-am rugat sãne „dea în scris“ rãspunsuri la între-

bãrile esenþiale: ce e bun ºi ce e prostla vinurile româneºti? Dacã vreunuldintre aceste vinuri ar merita sã repre-zinte România în comerþul internaþio-nal, dacã e vorba despre un raport co-rect calitate / preþ ºi alte asemenea.

Preºedintele primei comisii, YvesPaquier, a reuºit sã fie cel mai dur cri-tic, însã ºi cel mai cald ºi prietenosdintre invitaþi. Spiritul germanic al luiWilfried Moselt a fost, însã, impre-sionat de-a dreptul de vinurile albe, caºi luxemburgheza Liliane Turmes,Decanter-ul maghiar s-a simþit oare-cum ca acasã, iar Slow Food-ul italiana fãcut o pasiune pentru DAVINO ºiJariºtea.

YVES PAQUIER: „SUNTEÞI FOARTEUTILI ROMÂNIEI“

„Organizarea a fost excelentã ºifiecare lucru a fost bine condus. Ordi-nea vinurilor a fost cea corectã, iar

eºantioanele – perfect neutre, fãrã sãexiste vreun indiciu care sã poatã con-ducã la recunoaºterea vinului. Obiec-tivul evident al degustãrii a fost sã ve-dem vinurile provenite din podgoriide suprafaþã mare. Ce probleme amconstatat:

� stil oxidativ la multe vinuri. Esteun stil care ar trebui sã disparã;

� nu întotdeauna a fost bine cali-brat randamentul viei, în unele cazurisuprafeþele au fost lãsate sã producãprea mult;

� momentul culesului nu a fostevaluat, în unele cazuri, cu prea multãprecizie, de unde au rezultat problemelegate de controlul alcoolului ºi acidi-tatea fenolilor;

� nas cu SO2 ºi reductiv;� neconcordanþe de calitate între

sticle cu acelaºi produs;� aciditate volatilã;� utilizarea de metode de vinifi-

caþie aproximative.În mare, calitatea vinurilor nu este

suficientã. Aceastã categorie de pre-þuri mici ar trebui sã facã mai bine cu-noscute vinurile româneºti consuma-torilor ºi mai ales consumatorilorromâni.

Celelalte vinuri, pe care le-am gus-tat la restaurante, erau cu mult maibune. Trebuie vorbit mult mai multdespre soiurile autohtone – acesteasunt paºaportul viticulturii româneºti.În ediþiile viitoare, ar trebui izolat saudegustat separat fiecare soi în parte.

În orice caz, aveþi mult curaj pentrua organiza un asemenea concurs, ºisunteþi foarte utili României prin felulîn care aþi gândit întregul eveniment.Mã bucur cã am putut participa laaceastã operaþiune prestigioasã, obiec-tivã ºi bine organizatã.“

JONATHAN GEBSER, SLOW WINEITALY: „RAR AM REUºITSÃ DAU O NOTÃ PESTE MEDIE“

„Nu am putut sã dau note maripentru originalitatea vinurilor, bachiar am reuºit rar sã trec de o notãmedie. Au fost multe vinuri bine fãcu-te, însã cãrora le lipsea caracterul indi-vidual. Bãnuiesc, totuºi, cã trebuie sãte aºtepþi la aºa ceva atunci când este

vorba despre vinuri produse în canti-tate mare ºi care cautã sã satisfacã unnumãr cât mai mare de consumatori.Cu alte ocazii, adicã în afara concur-sului, am putut vedea cã acest aspectnu constituie neapãrat o constantã avinurilor româneºti.

Am depistat destul de multe vinurioxidate, lucru care poate avea ceva dea face cu calitatea depozitãrii sticlelor.Alte vinuri prezentau note vegetalecare denotau probleme de vinificaþie,au existat probe cu probleme de armo-nie, de proporþie a acidului sau a tani-nilor, iar mai multe vinuri albe aveauniveluri prea mari de sulfiþi.

Mi-a plãcut foarte mult cã sesiu-nile de degustare au fost relaxate, bineorganizate ºi pline de informaþii. Celmai mult însã mi-a plãcut faptul cã amputut sã ne întâlnim cu câþiva pro-ducãtori ºi sã aflãm mai multe desprescena vinului românesc, despre diver-sitatea ºi potenþialul sãu. Cina de laLocanta Jariºtea a fost o experienþã cutotul unicã pentru mine.

În ceea ce priveºte reprezentarea pepiaþa internaþionalã, eu prefer întot-deauna ca acest rol sã fie jucat de un

Stilul oxidativar trebui sã disparã

YYvveess PPaaqquuiieerr ee ccoonnvviinnss ccãã uunn aassttffeell ddee ccoonnccuurrss ee ffooaarrttee uuttiill RRoommâânniieeii:: „„MMãã bbuuccuurr ccãã aamm ppuuttuutt ppaarrttiicciippaa llaa aacceeaassttãã ooppeerraaþþiiuunnee pprreessttiiggiiooaassãã,, oobbiieeccttiivvãã ººiibbiinnee oorrggaanniizzaattãã!!

JJoonnaatthhaann GGrroobbssttiicchh ss--aa ddeeccllaarraatt ffaasscciinnaatt ddee sseeaarraa ppeettrreeccuuttãã llaa LLooccaannttaa JJaarriiººtteeaa

PREMIILE VINUL.RO


soi autohton. Din pãcate, nu am datnote pentru Feteasca Albã si FeteascaNeagrã de la DAVINO care au fostfoarte bune ºi care relevã potenþialulacestor soiuri. De asemenea, au fostfoarte bune ºi au avut un caracter pu-ternic Chardonnay-ul ºi Merlot-ul LaCetate. Per total, consider cã existã unraport bun între calitate ºi preþ, maiales pe cel mai de jos palier de preþ,unde mi s-a pãrut cã existã mai multãconsistenþã: vinurile erau simple, stan-dard, cu o prospeþime plãcutã. Cele cupreþuri mai mari erau, evident, maiplãcute, mai complexe, mai bune purºi simplu, însã prezentau ºi mai multefluctuaþii ºi inconsistenþe, ceea ceînseamnã cã nu sunt mereu cea maibunã alegere.“

AGNES NEMETH, DECANTER:„VINURILE ROºII IEFTINE, CELE MAI SLABE“

„În general, am vãzut vinuri corec-te. Fiind cumpãrate din supermarket,nu a fost vorba despre vinuri top-pre-mium, deci nu se poate spune cã am,în acest moment, o viziune completãasupra întregii industrii. Ce se poatespune însã, dupã vinurile pe care le-amdegustat, este cã nu am gãsit foartemulte vinuri defecte, ceea ce a fost osurprizã plãcutã. Au existat ºi câtevade nebãut, pe care nu-þi convine sã lecumperi, dar în general au fost destul

de puþine asemenea probe. Vinurilespumante erau bune de bãut, însãunele dintre ele pãreau sã fi fost depo-zitate impropriu sau þinute, pur ºisimplu, prea mult, ºi se oxidaserã.Rose-urile – jumãtate bune, jumãtateacceptabile, aºa cã ar fi o alegere bunã,fiind la preþuri rezonabile. Cele maiscumpe vinuri roºii: unele dintre eleaveau prea mult lemn, dar au fostcâteva frumoase, elegante ºi complexe.Vinurile roºii mai ieftine au fost celemai rele, din punctul meu de vedere;unele aveau o problemã de igienã, al-tele erau trecute sau nu aveau niciunfel de complexitate. Deºi nu e la modãsã bei demisec, vinurile aromatice aufost o surprizã plãcutã pentru mine:intense, dar nu intruzive, complexe,elegante ºi cu un echilibru bun întreprospeþime ºi zahãr.

Mi-a plãcut ideea concursului: sãfie reprezentat punctul de vedere alconsumatorului. S-a vãzut în modclar, într-o selecþie mare, ce pot primioamenii în schimbul banilor pe care îiplãtesc.“

WILFRIED MOSELT: „DES ÎNTÂLNIT, DEFECTUL «CÂINE UD»“

„În primul rând, trebuie sã menþio-nez cã serviciile au fost perfecte, totula mers ca pe roate, ºi ca organizare, ºica servire, a fost chiar mai bine decât

la destule alte evenimente internaþio-nale la care am participat.

În ceea ce priveºte vinurile, am ob-servat cã se repetã destul de des undefect pe care eu îl numesc, de obicei,«câine ud». În ceea ce priveºte puncta-jul, iar aici este o problemã universalã,cred cã se puncteazã prea mult aspec-tul, culoarea… Culoarea unui vin îldescalificã sau nu, din punctul meu devedere ºi, oricum, probleme de culoarese întâlnesc tot mai rar.

Cert este însã altceva: Româniaeste, în mod foarte clar, interesantãdin punct de vedere turistic, ca turismoenologic ºi gastronomic. Am vãzutcâteva mâncãruri foarte interesante,mai ales pastrama ºi toba, care pot fiasortate perfect cu vinuri locale, iaracest lucru ar atrage multã lumeîntr-un tur al cramelor.

În ceea ce priveºte vinurile: ce a fostcu adevãrat uimitor a fost calitatea vi-nurilor albe. Ca german, am la dispo-ziþie multe vinuri albe foarte bune, însãam descoperit aici câteva extraordinarde parfumate, foarte proaspete, con-vingãtoare. Se face ºi destul de multSauvignon Blanc foarte bun. Iar vi-nurile aromatice au fost o adevãratãsurprizã, sunt câteva care ar meritacunoscute pretutindeni, însã cel maibine ar fi ca lumea sã le cunoascã maiîntâi la ele acasã, pe pãmântul lor, alã-turi de mâncãrurile zonei.“

LILIANE TURMES: „SPUMANTELE,PROBLEME CU ACIDUL CARBONIC“

„Singurul lucru pe care mi l-aº fidorit ar fi fost sã avem mai multe zilela dispoziþie, ca sã putem organizacâteva degustãri de soiuri româneºti,sau mãcar sã vedem câte un vin dinfiecare soi despre care se ºtie cã e binecotat. Sau sã fi mers în vizitã la câtevacrame... În rest, totul a fost perfect or-ganizat ºi, spre surprinderea mea, am

fãcut cunoºtinþã cu o piaþã foarte inte-resantã, cu multe vinuri atractive, maiales în rândul vinurilor albe. Spuman-tele au avut ceva probleme cu acidulcarbonic. Unul dintre ele chiar a fãcutspumã, dupã care în pahar nu a rãmasdecât un vin liniºtit... Au fost ºi câte-va vinuri roºii OK, însã nu cunosc va-rietatea în sine, ca sã ºtiu dacã e bineexploatatã sau nu specificitatea.

Cât despre gastronomie... pastra-ma ºi plãcinta cu brânzã au fost exce-lente, la fel ºi þuica. La noi, brânza seface foarte «light», pe când aici e pu-ternicã ºi savuroasã... A fost o plãcere,iar combinaþia de vin, mâncare, mu-zicã ºi atmosferã a fãcut întregul eve-niment sã fie «rotund», complet ºibine echilibrat.“

RReeddaaccttoorruulluuii--ººeeff aall DDeeccaanntteerr UUnnggaarriiaa ii--aa ppllããccuutt iiddeeeeaa ccoonnccuurrssuulluuii

LLiilliiaannee TTuurrmmeess aa aapprreecciiaatt bbrrâânnzzeettuurriillee rroommâânneeººttii ddeesspprree ccaarree aa ssppuuss ccãã ssuunntt ppuutteerrnniiccee ººii ssaavvuurrooaassee

WWiillffrreedd MMoosseelltt eessttee ccoonnvviinnss ccãã RRoommâânniiaa ee iinntteerreessaannttãã ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree ttuurriissttiiccººii ggaassttrroonnoommiicc

PREMIILE VINUL.RO


În ultimul numãr al revistei noas-tre, precum ºi în câteva articole onlinecare au precedat concursul „Premiilepentru Excelenþã“, anunþam cã Asoci-aþia Degustãtorilor Autorizaþi din Ro-mânia (ADAR) se va implica în orga-

nizarea acestui eveniment, mai exactîn partea tehnicã, de selectare, secreti-zare ºi distribuire a probelor. Nu doarpentru cã oenologul Liviu Grigoricã,un apropiat colaborator al nostru ºiveteran al degustãrilor Vinul.ro, este ºi

vicepreºedinte al acestei instituþii, ci ºipentru cã aºa reieºise din discuþiile(ce-i drept, neconcretizate contractu-al) avute pânã în acel moment. Surpri-za a venit cu doar douã zile înainte cajuraþii strãini sã ajungã în Bucureºti:ADAR-ul a anunþat cã nu se implicã,de fapt, în acest proiect, ºi cã oriceparticipare a membrilor sãi va fi fãcutãîn nume propriu.

Preºedintele ADAR, Dan Boboc,promite ca Asociaþia sã fie alãturi denoi, în perspectiva în care „Premiile“vor deveni un eveniment anual. „Afost, pur ºi simplu, o problemã de co-municare, ba chiar una legatã de cro-nologia evenimentelor. Din cele dis-cutate cu cei de la Vinul.Ro, mi s-apãrut clar cã ADAR se va implica înacest eveniment, însã - ºi aici trebuiesã îmi asum integral responsabilitateapentru acest hiat – comunicarea a fostdefectuoasã între mine ºi degustãtori.Mai exact, pentru cã cei mai mulþisunt implicaþi, la diverse niveluri, înproducþia ºi comerþul cu vin, maimulþi dintre ei au dorit sã primeascãmai întâi o aprobare formalã din par-tea producãtorilor. Se ºtia cã este vor-ba de probe prelevate din magazine,deci asupra cãrora producãtorii au ungrad mai mic de control, ºi au decis cãe mai bine sã nu aparã complicaþii. Înfine, au fost ºi alte probleme, am avutcolegi puºi într-o posturã mai deli-catã... Cert este cã aceste probleme nuvor mai exista anul viitor. Toate infor-maþiile pe care le-am primit confirmãcã Premiile de Excelenþã s-au desfã-ºurat exact aºa cum trebuia. Sunt chiar

impresionat de tot ceea ce s-a întâm-plat ºi, de acum, se poate spune cãfundaþia e pusã. Este chiar foarte binepusã. Vã asigur cã, în viitor, vã vomajuta în orice fel putem“, ne-a declaratpreºedintele ADAR dupã încheiereaconcursului.

COMUNICATUL DE PRESÃEMIS DE ADAR PE 5 NOIEMBRIE

DDuuppãã ccuumm ººttiiþþii,, îînn ppeerriiooaaddaa 88--1111nnooiieemmbbrriiee vvaa aavveeaa lloocc CCoonnccuurrssuull„„PPrreemmiiiillee ddee EExxcceelleennþþãã -- VViinnuull..RRoo““ccaarree vvaa ffii oorrggaanniizzaatt ddee VViinnuull..RRoo,,CCeennttrruull ddee EExxcceelleennþþãã AArroommaa ººiiDDeegguussttããrrii..rroo..

DDaattoorriittãã uunnoorr iinnffoorrmmaaþþiiii eerroonnaatteerreeggããssiittee îînn rreevviissttee ddee ssppeecciiaalliittaattee,, vvãã mmeennþþiioonnããmm ccãã AAssoocciiaaþþiiaaDDeegguussttããttoorriilloorr AAuuttoorriizzaaþþii ddiinnRRoommâânniiaa nnuu eessttee iimmpplliiccaattãã îînnddeessffããººuurraarreeaa aacceessttuuii ccoonnccuurrss,, nnuu ppaarrttiicciippãã ccuu mmeemmbbrriiii îînn jjuurriiuu,, îînn sseeccrreettaarriiaatt aaººaa ccuumm aa ffoosstt ssppeecciiffii--ccaatt îînn aarrttiiccoolluull rreevviisstteeii VViinnuull..RRoo::„Secretariatul organizatoric va fiasigurat de degustãtori profesioniºtiºi va fi condus de vicepreºedinteleADAR Liviu Grigoricã“..

OOrriiccee ppaarrttiicciippaarree aa uunnuuii mmeemmbbrruuAADDAARR ssee ffaaccee îînn nnuummee pprroopprriiuu..

VVãã rruuggããmm ffrruummooss ccaa îînn aarrttiiccoolleelleeppuubblliiccaattee aannttiicciippaatt ººii dduuppããddeessffããººuurraarreeaa ccoonnccuurrssuulluuii,, ssãã þþiinneeþþiiccoonntt ddee pprreezzeennttuull ccoommuunniiccaatt..

PPrreeººeeddiinnttee AADDAARR –– DDaann BBoobboocc

VViicceepprreeººeeddiinnttee rreellaaþþiiii ººii iimmaaggiinnee AADDAARR –– LLuucciiaa PPîîrrvvuu

ADAR: „Fundaþia este bine pusã“

LIFE-STYLE


CREVETE PE CASTRAVETE

Tãiaþi un castravete (bine curãþat)în felii groase de 3-4 milimetri (cât sãþinã o îmbucãturã deasupra ºi sã nu seîndoaie când le luaþi de pe farfurie).Trageþi la tigaie câþiva creveþi (dacãsunt mari, tãiaþi în douã), în unt ºi unsfert de canã de lapte, cam 6-7 minu-te. Amestecaþi cu douã fire de pãtrun-jel ºi cubuleþe de ardei gras (dacã sepoate, galben) ºi puneþi câte o linguri-þã din amestec pe câte o felie de cas-travete. Lãsaþi câteva minu-te la frigider înainte de ser-vire. Ca sã nu rãmânã aromede castravete, merge cu unvin alb acid sau chiar unspumant. FIÞÃ MICÃ: TTwwooOOcceeaannss FFrreesshh && FFrruuiittyyWWhhiittee. FIÞÃ MEDIE: TTeerraasseeDDaannuubbiieennee BBeelluuggaa SSaauu--vviiggnnoonn BBllaanncc 22000088.FIÞÃ MARE: cchhaammppaaggnneeRRooeeddeerreerr CCrriissttaall BBrruutt.

VITÃ ÎMBRÃCATÃ

Douã grãtare bana-le de vitã pot fi „îm-brãcate“ cât sã devinãun vis gourmet. Cât sefac grãtarele (mai însânge, dar nu exage-rat), prãjiþi câteva feliide bacon pânã devinecrocant. Din grãsimealãsatã în tigaie, folosiþio linguriþã pentru aface sos cu smântânã(douã linguri), oþetbalsamic (o linguriþã),o ceapã de apã tãiatã mã-runt, sare, piper ºi o canã de brânzã al-bastrã tãiatã cubuleþe. Dacã puneþi to-tul la mixer, de lene, mai adãugaþi ºiun sfert – o jumãtate de canã de lapte.Puneþi grãtarele pe farfurie, acoperiþicu ºireturi de salatã verde ºi turnaþisosul pe deasupra. FIÞÃ MICÃ: RRaawwssoonn’’ssRReettrreeaatt CCaabbeerrnneett // SShhiirraazz. FIÞÃ MEDIE:LLaa CCeettaattee,, SSyyrraahh 22000066. FIÞÃ MARE:CCaammppooffiioorriinn SSuuppeerrvveenneettiiaann,, RRoossssooddeell VVeerroonneessee.

DESERT BANAL

Amestecaþi iaurt simplu cu unstrop de zer sau de lapte, turnaþi încãni, acoperiþi cu fructe de pãdure ºifelii de piersicã sau caisã ºi aruncaþi lacongelator (cu cât sunt porþiile maimici, cu atât îngheaþã mai repede).

Încheiere apoteoticã în orice fel depahar, de la spumante ºi ºampanii lavinuri roºii cu fermentaþia malolacticãfãcutã. Dintre recomandãrile perso-nale: CCaavvaa CCooddoorrnniiuu pentru fiþã micã,QQuuiinnttaa ddooss QQuuaattrroo VVeennttooss pentru fiþãmedie ºi CCoonnoo SSuurr 2200 BBaarrrreellss PPiinnoottNNooiirr pentru fiþã mare.

Ghidulseducþiei

Aþi plecat din club / de la concert/ de la teatru ºi aþi ajuns la tineacasã. Jumãtate din drumul cãtreinima ei e fãcut. ªtie cã eºti plã-cut, amuzant, inteligent, relaxat…Dar e noapte ºi oamenii au ºi altenevoi decât cele legate de „oinimã albastrã“. Livrãri la domiciliu nu prea existã la oraasta, iar dacã o laºi sã aºtepte pecanapea ºi dispari prea multãvreme în bucãtãrie, riºti sã nu-imai poþi oferi decât o pãturã ºi-opernã. Dacã dragostea trece prinstomac, Vinul.ro vã prezintã înfiecare numãr trei paºi cãtreinima ei: gustãri delicioase, degãtit rapid, la care sã asortaþi vinurile potrivite. (RADU RIZEA)

PAHARUL DE VORBÃ


David Furer lucreazã în domeniul vinului ºi al bãuturilorspirtoase încã din 1986. CV-ul sãueste unul impresionant: a scrispentru publicaþii precum Wine Enthusiast, Decanter,Sommeliers Int’l sau Barfly, a susþinut cursuri despre vin laLondon Wine Academy ºi laUniversitãþile Oxford ºiCambridge, a avut apariþii la BBC,a colaborat cu producãtori dinAmerica, Europa ºi Australia. Aflat într-o vizitã de cercetare a pieþei vinului din România, Furer ne-a împãrtãºit impresiilesale despre vinul autohton.

CEZAR IOAN

SSccrriiii,, ccoommuunniiccii ººii jjuuddeeccii vviinnuull,, ccaa mmeemmbbrruu îînn ddiiffeerriittee ccoonnccuurrssuurriiiinntteerrnnaaþþiioonnaallee.. CCoonnttaaccttuull ttããuu ccuu aacceesstt pprroodduuss nnuu eessttee uunnuullooccaazziioonnaall.. EEººttii ffaammiilliiaarriizzaatt ccuu vviinnuurriillee ddiinn EEuurrooppaa ((SSlloovveenniiaa,, GGrreecciiaa)).. CCee ss--aarr mmaaiippuutteeaa ssppuunnee ddeesspprree rreellaaþþiiaa ttaa ccuuvviinnuull??Adevãrat. Am început sã scriu de-

spre vin ºi sã jurizez în concursuri încãdin 1992, însã traseul sinuos al cariereimele m-a mai purtat ºi în domenii co-nexe precum importurile, promovareagenericã, educaþia consumatorilor saupregãtirea somelierilor. De asemenea,m-am mai ocupat ºi de administrarede restaurante, aprovizionare pentrumagazine de vinuri, iar acum lucrez cucinci crame din Germania. Fiecare pasdin carierã mi-a permis sã mã apropiiîn detaliu de domeniul comunicãriivinului, mai mult decât de orice altce-

va din viaþa mea. În principiu, muncacu vinul reprezintã o ocupaþie care îmioferã satisfacþii mai mari decât oricecâºtig financiar. O astfel de satisfacþieam avut-o în toamna anului 1991,când lucram la un magazin de vinuridin Anglia. Atunci am adus dinRomânia mai multe sticle de PinotNoir 1986, din Dealu Mare, pe care îlvindeam cu 3 lire sterline/sticlã. L-amoferit spre degustare managerului ma-gazinului, care a rãmas surprins de ca-litãþile vinului ºi, împreunã cu întrea-ga echipã, am promovat acel vin ºil-am vândut imediat.

Vinurile româneºti nu trebuie sã fieieftine ca sã se vândã pe principalele

„Vinurile româneºti nu trebuie sã fie

ieftine ca sã se vândã“

„Vinurile româneºti nu trebuie sã fie

ieftine ca sã se vândã“

„„DDeeooaarreeccee rreeggiiuunniillee vviittiivviinniiccoolleerroommâânneeººttii nnuu ssee bbuuccuurrãã ddeennoottoorriieettaattee,, cceell ppuuþþiinn nnuu ppeeppiiaaþþaa eexxtteerrnnãã,, ssiinngguurraa ccaallee ddeeaa iieeººii ddiinn aannoonniimmaatt eessttee ddoorr--iinnþþaa pprroodduuccããttoorriilloorr,, mmiiccii ssaauummaarrii,, ddee aa eexxppoorrttaa““

PAHARUL DE VORBÃ


pieþe externe, însã au nevoie sã fie maibine înþelese de cãtre comercianþii ºiconsumatorii din afarã pentru a aveasucces.

CCaarree ccrreezzii ccãã aarr ffii cchheeiiaa ssuucccceessuulluuiippee ppiieeþþeellee eexxtteerrnnee ppeennttrruu vviinnuurriilleerroommâânneeººttii?? ªªttiiii vvrreeoo ppoovveessttee ddeessuucccceess îînn aacceesstt sseennss,, mmaaii aalleess ppeeppiieeþþeellee ddiinn MMaarreeaa BBrriittaanniiee ssaauu ddiinnSSttaatteellee UUnniittee??Recunosc cã nu pot sã dau un rãs-

puns la cea de-a doua întrebare, nuunul care sã aibã legãturã cu producã-torii români. Rãspunsul la prima în-trebare este unul cât se poate de sim-plu. Deoarece regiunile vitivinicoleromâneºti nu se bucurã de notorietate,cel puþin nu pe piaþa externã, ºi pentrucã România nu are un „brand simbol“,precum Vega Sicilia din Spania, sin-gura cale de a ieºi din anonimat estedorinþa producãtorilor, mici sau mari,de a exporta. Aº vrea sã subliniez cãun astfel de pas îl reprezintã asocierea

Antinori-Halewood, Metamorfo-sis. În urma vizitei mele fãcute în di-ferite regiuni ºi crame din România pentru a realiza un material pentrupublicaþia Decanter, în care am degu-stat foarte multe vinuri ºi amstat de vorbã cu mulþi oameni,pot spune cã aceastã asocierenu reprezintã un pas înaintenumai pentru Halewood, cipentru întreaga industrie a vi-nului. Felicit ambele pãrþi pen-tru iniþiativa ºi viziunea lor îndezvoltarea calitãþii, iar dacãceilalþi producãtori le vor urmaexemplul, pe viitor acest lucru seva reflecta în întreg sectorul.

„ROMÂNIA ARE NEVOIEDE O CAMPANIE UNITARÃ“

CCaarree ddiinnttrree vviinnuurriillee ddeegguussttaattee aarr aavveeaa oo ººaannssãã ssãã ssee ffaaccããrreemmaarrccaatt ppee ppiiaaþþaaeexxtteerrnnãã?? PPee ccee ppaalliieerreeddee ccaalliittaattee??Dezvoltarea ºi

diversificarea por-tofoliului repre-zintã o metodãcare a adus suc-cesul multorp r o d u c ã -tori de vi-nuri dinL u -

mea Nouã, pe pieþele externe. Însãeste foarte important ca, atunci cândintri pe o piaþã externã, sã ai o noþiuneclarã despre identitatea brandului pecare îl promovezi. Marea majoritate aconsumatorilor din Europa, Americade Nord sau de oriunde nu cautã vi-nurile româneºti. De ce? Pãi, ce areRomânia de oferit? Dacã rãspunsul nueste unul clar, sincer ºi concis, unulcare sã facã diferenþa între România ºicelelalte þãri producãtoare, atunci tre-buie cãutat ºi definit. Producãtorii devinuri, indiferent de mãrimea lor, artrebui sã se uneascã ºi sã identifice ºicreeze conceptul care sã rãspundã laîntrebarea „Cine este România?“, încomparaþie cu celelalte þãri producã-toare de vin. România trebuie sã aibão imagine distinctã ca producãtor devin ºi apoi ca piaþã de des-facere.

România de-þine soiuri destruguri uni-ce în lumecare pot fipromovateî n t r - o

campanie unitarã ºi soiuri inter-naþionale plantate în regiuni unice.Atunci când activezi pe piaþa internã,înþeleg conceptul „fiecare om, pentruel“, însã, atunci când treci graniþele, aºsfãtui producãtorii sã îºi dea mâinile ºisã cânte aceeaºi partiturã. Problemaeste în legãturã cu natura cântecului,ºi, de asemenea, consider cã este loc încor pentru toþi.

UUnniiii ddiinnttrree pprroodduuccããttoorriiii ddee llaa nnooiissuunntt mmuulltt mmaaii iinntteerreessaaþþii ddee ppiiaaþþaaiinntteerrnnãã,, îînn ddeettrriimmeennttuull pprroommoovvããrriiiippee oo ppiiaaþþãã eexxtteerrnnãã,, ppeennttrruu ccãã aassttffeellppoott ccââººttiiggaa bbaannii,, ffããrrãã ssãã aaiibbãã ppaarrtteeddee oo ccoonnccuurreennþþãã aacceerrbbãã.. Acest caz este valabil pentru pro-

ducãtorii de oriunde. Profitul ºi afir-marea vin mai repede pe piaþa internã,decât pe una externã. Pentru producã-torii mai puþini influenþi pe o anumitãpiaþã, presiunea exportului poate în-semna însã un avantaj, care poate duceºi la creºterea ºi sofisticarea gusturilorconsumatorilor din România.

„VINUL.RO, AVOCATAL CONSUMATORILOR“

DDee ccuurrâânndd aamm oorrggaanniizzaatt uunn ccoonn--ccuurrss ppeennttrruu vviinnuurrii ccuummppããrraattee ddee

llaa rraafftt.. MMuullþþii pprroodduuccããttoorriiss--aauu îînnddooiitt ddee ddeemmeerrssuull

nnoossttrruu,, ppeennttrruu ccãã aaiicciiiinntteerrvviinnee pprroobblleemmaammaanniippuullããrriiii,, ttrraannss--ppoorrttuulluuii ººii ddeeppoozzii--

ttããrriiii vviinnuurriilloorr îînnmmaaggaazziinnee.. CCeeccrreezzii ddeesspprree uunnaassttffeell ddee ccoonn--ccuurrss??

Întotdeauna am sã susþin un astfelde concurs, dacã este organizat cu im-parþialitate ºi integritate. Unii dintrejuraþii voºtrii mi-au fost colegi ºi suntspecialiºti experimentaþi ºi de încre-dere. Sunt sigur cã au fãcut o treabãbunã!

Acum câþiva ani, am fãcut partedintr-o comisie care analiza ºi degustavinuri, bere ºi spirtoase pentru o pres-tigioasã publicaþie de profil din Statele

Unite. Pentru a ne asigura cã probeletrimise de cãtre producãtori suntidentice cu cele de pe piaþã, cumpã-ram ºi degustam aceleaºi vinuri ºi dinmagazine ºi comparam rezultatele.

Atunci când a achiziþionat probelepentru concurs de pe piaþã, Vinul.Ros-a poziþionat ca „avocat al consuma-torilor“, o poziþie delicatã, aº puteaspune. Aþi preferat sã comunicaþi gra-dul de satisfacþie al consumatorului ºicred cã puþini vã vor susþine în acestdemers. Aº caracteriza acest demers cafiind „ultra-progresist“, în condiþiileactuale ale pieþei din România. Acestlucru s-ar putea sã încurajeze sau sãoblige producãtorii ºi comercianþii sãcorecteze problemele legate de trans-port ºi depozitare ale acestui produsperisabil.

„„AAttuunnccii ccâânndd aaccttiivveezzii ppee ppiiaaþþaaiinntteerrnnãã,, îînnþþeelleegg ccoonncceeppttuull««ffiieeccaarree oomm,, ppeennttrruu eell»»,, îînnssãã,,aattuunnccii ccâânndd ttrreeccii ggrraanniiþþeellee,, aaººssffããttuuii pprroodduuccããttoorriiii ssãã îîººii ddeeaammââiinniillee ººii ssãã ccâânnttee aacceeeeaaººiippaarrttiittuurrãã““

„„VViinnuull..RRoo ss--aa ppoozziiþþiioonnaatt ccaa««aavvooccaatt aall ccoonnssuummaattoorriilloorr»»,, oo ppoozziiþþiiee ddeelliiccaattãã,, aaºº ppuutteeaassppuunnee.. AAþþii pprreeffeerraatt ssãã ccoommuunniiccaaþþii ggrraadduull ddee ssaattiissffaaccþþiiee aall ccoonnssuummaattoorruulluuiiººii ccrreedd ccãã ppuuþþiinnii vvãã vvoorrssuussþþiinnee îînn aacceesstt ddeemmeerrss““

„„PPrroodduuccããttoorriiii ddee vviinnuurrii,, iinnddiiffee--rreenntt ddee mmããrriimmeeaa lloorr,, aarr ttrreebbuuiissãã ssee uunneeaassccãã ººii ssãã iiddeennttiiffiicceeººii ccrreeeezzee ccoonncceeppttuull ccaarree ssããrrããssppuunnddãã llaa îînnttrreebbaarreeaa ««CCiinneeeessttee RRoommâânniiaa??»»,, îînn ccoommppaarraa--þþiiee ccuu cceelleellaallttee þþããrrii pprroodduuccãã--ttooaarree ddee vviinn““

EVENIMENT


Depozitarea vinului în magazine– primul pas cãtre dezastruUna dintre problemele recurenteinvocate drept explicaþie pentru calitatea slabã a multorvinuri de pe rafturile magazineloreste „depozitarea“. ªi, pentru cã omul care a fãcut cel mai desºi mai mult zgomot pe aceastãtemã este Philip Cox, acþionarCramele Recaº, i-am dat cuvântul lui, apoi vinificatorului de la Cramele Recaº, Hartley Smithers.

RADU RIZEA

„Noi vedem patru mari problemeîn ceea ce priveºte pierderea unor cali-tãþi ale vinului, raportate la ceea ce seîntâmplã pe piaþa din România:

- variaþiile puternice de temperatu-rã pe parcursul transportului ºi în tim-pul depozitãrii la distribuitori / ma-gazine. O variaþie micã este permisã,în funcþie de vin, dar, ca regulã, otemperaturã constantã de 13° C esteidealã;

- regula „first in, first out“: în multecazuri, nu se vinde mai întâi stoculmai vechi, lucru care se vede cu deose-bire la vinurile albe, unde culoarea seschimbã, semn cã vinul s-a oxidat saue casat;

- ideea cã vinul mai vechi este maibun. Este o eroare în 95% dintre cazu-rile de vinuri, româneºti sau strãine,de pe piaþa româneascã. Sigur, suntdiferenþe între soiuri, recolte ºi crame,însã nu cred cã existã mai mult de 4-5vinuri roºii puternice care sã meritepuse la învechire (între 2 ºi 10 ani), ºitoate costã peste 80 de lei sticla.

- ideea cã vinul nu este perisabil.Vinul este un produs perisabil, la fel calaptele sau sucul. Se deterioreazã latemperaturi prea mari sau prea mici, lamirosuri puternice (benzinã, clor etc.)la luminã sau, pur ºi simplu, prin tre-cerea timpului“, explicã Philip Cox.

„Chiar ºi în condiþii ideale, vinul setransformã“, continuã Hartley Smi-thers. „Este important sã înþelegem cesã întâmplã. La vinurile albe, deexemplu, doar prin trecerea timpului,se produc transformãri radicale. Pro-cesul de îmbãtrânire a vinurilor albeurmeazã acest tipar:

- pierderea aromelor de fermenta-þie (aromele de flori de mãr ºi mãr ver-de) are loc în primele luni de viaþã alevinului;

- se dezvoltã aromele provenite dinstrugure, acesta fiind momentul idealpentru consumarea acestor vinuri (îngeneral, în primul an de viaþã);

- dupã aproximativ 12 luni, toatevinurile albe încep sã-ºi piardã pros-peþimea ºi intensitatea aromaticã, darpot fi încã bãute;

- în al doilea an, culoarea devinemai adâncã, spre galben-auriu, conti-

nuã pierderea aromelor de fruct ºi apararomele date de vârstã.

- în al treilea an, majoritatea vi-nurilor albe sunt mult mai puþin plã-cute de bãut, faþã de cele tinere, ºiaproape toate ºi-au pierdut aromelederivate din fruct.

Vinurile rose trebuie tratate ca celealbe. În esenþã, sunt de fapt, niºte vi-nuri albe, singurul lucru care le apro-pie un pic de cele roºii fiind culoarea.La vinurile roºii, situaþia este mult maicomplicatã. În primul rând, vinul roºuconþine mult mai mult material feno-lic, ceea ce îl ajutã sã-ºi pãstreze întimp aromele. Vinurile variazã mult castil ºi, de aceea, aici nu se aplicã ace-leaºi reguli simple.

CINCI FACTORI IMPORTANÞI

Acestea fiind spuse, sunt cinci lu-cruri care trebuie luate în considerarepentru a pãstra aromele unui vin:

-- VVâârrssttaa:: cel mai bun moment debãut un vin este „acum“. Învechireaeste deseori contraproductivã.

-- TTeemmppeerraattuurraa:: câteva minute la 80de grade sau o scurtã perioadã la 50 degrade pot afecta serios integritatea unuivin. O asemenea temperaturã poate fiatinsã uºor într-o maºinã, vara. O zi la38 de grade va scãdea din calitatea vinu-lui. Ideal ar fi ca vinul alb sã stea la 4°C.Expunerea la temperaturi mari provoacãdefectul de „gust de hârtie / carton“.

-- DDooppuull:: povestea cã e nevoie de un

pic de aer care sã treacã pe lângã dopeste o simplã legendã. S-au fãcut ex-perimente cu vin închis ermetic, iarvinul continuã sã evolueze datoritã re-acþiilor chimice din interior. Cel maibun dop este cel care sigileazã perfect

sticla, iar din acest punct de vedere,screw-cap-ul este cel mai bun.

-- LLuummiinnaa:: radiaþiile ultravioleteaccelereazã îmbãtrânirea vinurilor ºicreeazã arome specifice. Problemeleapar la sticle þinute în vitrine sau înapropierea unor surse de luminã fluo-rescentã.

-- UUmmiiddiittaatteeaa:: un grad redus deumiditate afecteazã, pe termen lung,viteza cu care vinul se evaporã prindopurile naturale, însã un vin care astat atât de mult în sticlã încât dife-renþa sã fie sesizabilã a trãit deja mult

prea mult timp. Umiditatea prea mareconduce la apariþia mucegaiurilor,care sunt urâte, dar nu afecteazã vinul.Prea multã umiditate, însã, poate pro-voca putrezirea rafturilor ºi paleþilor,fãcându-i instabili.“

„„ÎÎnn mmuullttee ccaazzuurrii,, nnuu ssee vviinnddee mmaaii îînnttââii ssttooccuull mmaaii vveecchhii,,lluuccrruu ccaarree ssee vveeddee ccuu ddeeoosseebbiirreellaa vviinnuurriillee aallbbee,, uunnddee ccuullooaarreeaassee sscchhiimmbbãã,, sseemmnn ccãã vviinnuull ss--aaooxxiiddaatt ssaauu ee ccaassaatt““

PPhhiilliipp CCooxx,, aaccþþiioonnaarr CCrraammeellee RReeccaaºº

„„CChhiiaarr ººii îînn ccoonnddiiþþiiii iiddeeaallee,, vviinnuull ssee ttrraannssffoorrmmãã““

HHaarrttlleeyy SSmmiitthheerrss,, vviinniiffiiccaattoorr CCrraammeellee RReeccaaºº

„„VViinnuull eessttee uunn pprroodduuss ppeerriissaabbiill,,llaa ffeell ccaa llaapptteellee ssaauu ssuuccuull.. SSee ddeetteerriioorreeaazzãã llaa tteemmppeerraa--ttuurrii pprreeaa mmaarrii ssaauu pprreeaa mmiiccii,,llaa mmiirroossuurrii ppuutteerrnniiccee ((bbeennzziinnãã,, cclloorr eettcc..)) llaa lluummiinnããssaauu,, ppuurr ººii ssiimmpplluu,, pprriinn ttrreecceerreeaa ttiimmppuulluuii““

PPhhiilliipp CCooxxaaccþþiioonnaarr CCrraammeellee RReeccaaºº

SPECIAL


Food & Bar Magazine a premiatcele mai bune restaurante,cafenele, baruri, firme de cateringºi delivery din România în cadrulcelei de-a doua Gale a PremiilorFood & Bar.

La începutul lunii noiembrie, ceimai importanþi operatori din industries-au reunit în atmosfera de galã dinGrand Ballroom - JW Marriott Bu-charest Grand Hotel pentru a aflacine a fost cel mai bun în acest an.

Marele premiu, „Cel mai bun res-taurant“, i-a revenit locaþiei Caru’ cubere, pe locurile imediat urmãtoareclasându-se Casa di David ºi Uptown.De altfel, Caru’ cu bere a fost restau-rantul cu cele mai multe premii, obþi-

nând ºi locul întâi la categoria „Celmai bun restaurant cu specific româ-nesc“ ºi locul trei la categoria „Cel maiconstant restaurant“.

„Câºtigarea marelui premiu este oonoare pentru munca celor 600 de an-gajaþi, manageri, furnizori ºi franciza-þi“, a declarat Dragoº Petrescu, CEO

City Grill, dupã aflarea rezultatelor.„Caru’ cu Bere este un proiect ambi-þios relansat în 12 octombrie 2006, lamai bine de 100 de ani de la fondarealui de cãtre Mircea Nicolae, în 1889.Restaurarea Carului a fost foarte difi-cilã, realizatã cu eforturi deosebite.Decizia de a-i pãstra brandul originalºi de a-i reda strãlucirea interbelicã sedovedeºte astãzi beneficã“.

Un alt mare câºtigãtor al PremiilorFood & Bar 2009 a fost lanþul derestaurante Trattoria „Il Calcio“, re-compensat cu douã premii - locul întâipentru „Cel mai constant restaurant“ºi locul trei pentru „Cel mai bunrestaurant cu specific strãin“.

Aflat ºi anul trecut în top, lanþul„La Mama“ a obþinut ºi de aceastãdatã douã premii, pentru „Cel maibun restaurant cu specific românesc“ºi pentru „Cel mai constant restau-rant“, ambele locul doi.

Cafenelele Turabo ºi-au pãstratprimul loc câºtigat anul trecut, la fel caºi Privileg Catering. Cea mai stabilãierarhie s-a dovedit cea de la secþiuneapub/ bar, unde ordinea a rãmas aceeaºica anul trecut: „White Horse“ - câºti-gãtor, urmat de „Irish Pub“ ºi „HardRock Cafe“.

Chiar dacã anul acesta nu s-audeschis foarte multe restaurante, vo-tanþii au avut totuºi o sarcinã dificilãîn alegerea câºtigãtorilor, fiecare din-tre cele trei locaþii însumând un nu-mãr mare de voturi. Pânã la urmã, cel

mai bun a fost desemnat Chez Marie,urmat de Maiko ºi Grandeur.

Premiul special al cititorilor Food& Bar Magazine a fost acordat anulacesta lanþului de pizzerii cu livrare ladomiciliu Trenta Pizza, care a obþinutºi locul trei la categoria „Cea mai bunãfirmã de delivery/take away“.

Pentru decernarea premiilor, Food& Bar Magazine a alcãtuit un juriuformat din sute de persoane care acti-veazã în top managementul celor maiimportante companii din România,din cele mai diverse domenii de activi-

tate. Aceºtia au fost invitaþi sã îºi tri-mitã alegerile personale pentru fiecarecategorie din concurs, rezultatele fiindînsumate într-un clasament general.Votul a fost complet liber, fãrã nomi-nalizãri din partea Food & Bar Maga-zine, astfel încât fiecare votant sã îºipoatã exprima propriile preferinþe.

Gala Premiilor Food & Bar 2009 afost organizatã de Food & Bar Maga-zine, în parteneriat cu Coca Cola,Metro Cash&Carry, Ursus, DAAS,Nespresso, Unilever, Havana, AbsolutVodka, Sensio ºi Gold Plast. Partene-rii media ai evenimentului au fost:Hot News, Radio România Actuali-tãþi, Business Standard, Vinul.Ro,Good Food, ªapte Seri, Smart Finan-cial, Ziare.ro ºi Afterhours.ro.

restaurante în 2009

CÂºTIGÃTORII PREMIILORFOOD&BAR

CCeell mmaaii bbuunn rreessttaauurraannttCaru’ cu bereCasa di DavidUptown

CCeell mmaaii bbuunn rreessttaauurraanntt ccuu ssppeecciiffiiccrroommâânneessccCaru’ cu bereLa MamaLocanta Jariºtea

CCeell mmaaii bbuunn rreessttaauurraanntt ccuu ssppeecciiffiicc ssttrrããiinnPiccolo MondoBenihanaTrattoria „Il Calcio“

CCeeaa mmaaii bbuunnãã ccoommppaanniiee ddee ccaatteerriinnggPrivileg CateringAthenee Palace HiltonGala Catering

CCeell mmaaii bbuunn ddeelliivveerryy // ttaakkee aawwaayyJerry’s PizzaWu XingTrenta Pizza

CCeell mmaaii bbuunn ppuubb // bbaarrWhite Horse Irish PubHard Rock Cafe

CCeeaa mmaaii bbuunnãã ccaaffeenneeaa // cceeaaiinnããrriieeTurabo CafeCãrtureºtiStarbucks

CCeell mmaaii ccoonnssttaanntt rreessttaauurraannttTrattoria „Il Calcio“ La Mama Caru’cu bere

CCeell mmaaii bbuunn rreessttaauurraanntt nnoouu ddeesscchhiissChez MarieMaikoGrandeur

PPrreemmiiuull ssppeecciiaall aall cciittiittoorriilloorr FFoooodd&& BBaarr MMaaggaazziinneeTrenta Pizza

PPeennttrruu ddeecceerrnnaarreeaa pprreemmiiiilloorrFFoooodd&&BBaarr,, aa ffoosstt aallccããttuuiitt uunnjjuurriiuu ffoorrmmaatt ddiinn ssuuttee ddee ppeerrssooaannee ccaarree aaccttiivveeaazzãã îînn ttoopp mmaannaaggeemmeennttuull cceelloorr mmaaii iimmppoorrttaannttee ccoommppaanniiii ddiinn RRoommâânniiaa

Cele mai bune

PASSEPARTOUT


Prea puþin cunoscutã ºi de preamulte ori ignoratã, chiar de cãtreavizaþi, Uruguay este cea de-apatra þarã de pe continentul sud-american (dupã Argentina,Chile ºi Brazilia) ca importanþã înproducþia de vin. Ca suprafaþã,Uruguay se comparã cu Anglia (nu Marea Britanie!), având o populaþie de abia 3,5 milioane,din care jumãtate locuieºte în Montevideo, capitala þãrii.

RÃZVAN JURCA

Din capul locului trebuie spus cã,neputând concura nici la preþuri, nicila volume cu giganþii bine cimentaþipe podiumul Lumii Noi, Uruguay îºiaxeazã politica de exporturi de vin peo niºã foarte atent selecþionatã, forma-tã din cunoscãtori aparþinând mai alesVechiului continent ºi Statelor Unite.Calitatea fãrã compromisuri ºi tipici-tatea vinurilor din Uruguay (care amin-tesc de marile Bordeaux-uri) atârnãgreu în preferinþele împãtimiþilor dinaceste pãrþi ale lumii. Ei cautã - ºiregãsesc deseori în vinurile din Uru-guay - caracter ºi calitate de Grand Crula preþuri foarte convenabile.

GEOGRAFIA VINULUI URUGUAYAN

Pentru a-þi face o idee despre loca-lizarea pe hartã a regiunilor viticoledin Uruguay, în primul rând nu tre-buie sã le pui în aceeaºi oalã cu pod-

goriile din Chile sau Argentina. Sin-gurul element geografic comun cu eleeste latitudinea. Cele douã zone viti-cole principale din Uruguay (San Joseºi Canelones) se gãsesc la 35 de gradesud de Ecuator, adicã pe aceeaºi para-lelã cu Mendoza (Argentina) sauSantiago (Chile).

Regimul climatic ºi solurile celordouã regiuni se aseamãnã cel mai binecu regiunea Bordeaux, fiind influ-enþate de curenþii Atlanticului, dar ºicu Noua Zeelandã. Aceste douãregiuni principale însumeazã 9.000 dehectare de vie, care se concentreazã înjurul capitalei Montevideo, cam la oorã depãrtare de mers cu maºina, sprenord. Mai existã douã zone distincte,formate din vii de mici dimensiuni:una spre vest, în preajma oraºului Colonia del Sacramento - ºi cealaltã,exilatã într-un avanpost spre nord,lângã graniþa cu Brazilia. Podgoriile segãsesc pe un teren mai degrabã decâmpie decât de deal (în acest caz,dealurile sunt domoale ºi puþin înalte).Clima este tributarã vecinãtãþii cuoceanul, care o face umedã ºi puþinpretabilã exceselor de temperaturã, fievarã, fie iarnã. Cea mai mare amenin-

þare pentru viticultori este, în aceastãzonã, apariþia pe neaºteptate a ploilorîn perioada culesului. Solurile suntfertile ºi bogate în nutrienþi, ceea ce,în combinaþie cu ploile abundentepoate provoca manã ºi afecta vigoareasoiurilor ce preferã pãmântul arid. Iatãde ce, destul de des se întâmplã aici ca

recoltele de struguri sã fie compro-mise. Ca regulã generalã, în Uruguaypreviziunea asupra anilor buni pentruvin a fost dintotdeauna o loterie.

Pentru a putea face faþã umiditãþiiexcesive, de-a lungul timpului au fostîncercaþi ºi rulaþi numeroºi hibrizi devitis vinifera, dar strategia producãto-rilor uruguayeni de a se concentra asu-pra calitãþii mai mult decât asupracantitãþii a fãcut ca ultimii 20 de ani sã vadã schimbãri radicale în alegereasoiurilor plantate. În prezent, peste70% dintre strugurii aclimatizaþi înUruguay sunt roºii. La aceastã catego-rie, soiurile internaþionale care s-auadaptat fericit în Uruguay sunt: Mer-lot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noirºi Shiraz. Dintre albe se vinificã cusucces în regiunile litorale SauvignonBlanc ºi Chardonnay dar, în zoneledin nord, preferate sunt Marsanne ºiViognier.

TANNAT-UL, SOI NAÞIONAL

Soiul local (cu care Uruguayul seidentificã practic în lumea vinului)

vin din þaraSoarelui Apune

Uruguay

CÂÞIVA PRODUCÃTORI DE EXCEPÞIE:

VViinnooss CCaarrrraauu ((CCaasstteell PPuujjooll//CCeerrrroo CChhaappeeuu))

Familia Carrau a fost una dintre primele în Uruguay care a intuit potenþialulde export al vinurilor sale. Având douã vii ºi douã crame, una în Rivera, lagraniþa cu Brazilia, ºi cealaltã în Canelones (Castel Pujol), de câþiva ani familiaa plantat o selecþie remarcabilã de soiuri ºi a angajat vinificatori cu experienþãdin Europa. Din lista variatã de vinuri pe care o produce se disting excepþio-nalul lor Sauvignon Blanc ºi Tannatul Amat din Cerro Chapeu.

EEssttaabblleecciiaammeennttoo JJuuaanniiccoo ((DDoonn PPaassqquuaall//PPrreelluuddiioo//FFaammiilliiaa DDeeiiccaass))

Este cel mai mare dintre exportatorii de vin din Uruguay. Juanico se aflã înposesia familiei Deicas din 1979, timp în care cele aproximativ 200 de hectarede vie au fost transformate ºi adaptate pentru producerea de vin de calitate.Soiul roºu cel mai cerut la export este Tannat (ºi cupaje de Tannat), iar albulde referinþã este Viognier, cupajat cu Chardonnay. Vinul lor ultra-premiumeste Gran Bodegon (sau Preludio), cupaj de Tannat cu Merlot, importat ºi înRomânia.

PASSEPARTOUT

este Tannat, vinificat în tradiþionalulvin de masã Madiran (cupaj cu Mer-lot). Tannat a fost aclimatizat în SanJose de cãtre un imigrant de originebascã, don Pasqual Harriague, recu-noscut cã iniþiatorul modernizãrii viti-culturii din aceastã þarã. În San Jose,butucii descendenþi din cei aduºi dedon Pasqual, se numesc astãzi Harria-

gue. Tannat produce vinuri roºii cor-polente, pãmântoase, cu buchet ier-bos, pe fond de afine sau mure. Gustulpoate fi aspru ºi foarte taninos, în modspecial în anii în care umiditatea a fostprea mare sau strugurii nu s-au coptdestul. Tehnica de vinificare a acestuisoi este deosebit de complicatã, eafiind de multe ori atipicã, atât în viecât ºi la cramã, faþã de cea folositãpentru soiuri cu temperament asemã-nãtor. În mod tradiþional, Tannat sematura exagerat de mult în butoaie destejar de slabã calitate, ceea ce fãcea cavinul sã fie deosebit de întunecat, ru-gos ºi agresiv. În ultima vreme, pentrua pune în valoare acest strugure mi-zantrop ºi teritorial, Tannat se bucurãde tratamente menite sã-l aducã pecalea cea bunã: deburbare, microoxi-genare, evitarea baricãrii ºi cupajare cualte soiuri de consistenþã mai blândã,cum ar fi Merlot-ul.

CE ºI CUM SE MAI BEAÎN URUGUAY

Uruguay este o þarã veselã. Aºaspun toþi cei care au vizitat-o. Întâm-plãtor sau nu, aici se întâlneºte unconsum relativ mare de vin pe cap delocuitor. Uruguayenii îºi preferã, evi-dent, Tannat-ul, dar beau cu plãcere ºiun roze demisec sau vinuri albe seci,care se vând cu damigeana (ambalaj pecare-l produc ºi astãzi vinãriile naþio-nale ºi pe care-l folosesc producãtoriichiar ºi pentru export). Dacã la în-ceputul anilor ’90, Pisano, unul dintrecei mai importanþi producãtori dinSan Jose, îºi desfãcea 95% din produc-þie în damigene, astãzi acest ambalajeste folosit doar pentru 50% din pro-ducþie. Ca element interesant referitorla ponderea de consum a uruguaye-nilor, astãzi mai puþin de 5% din pro-ducþia de vin a Uruguayului ia caleaexportului!

PASSEPARTOUT RECOMANDÃ

TTaannnnaatt RRoobbllee 22000066 -- DDoonn PPaassqquuaall

Este un soi vinificatdupã metodaBordeaux, într-unvin roºu (rubiniudeschis, cu bordurãportocalie), evidentsec, robust, taninos,aspru ºi dictatorial.Dacã vã place unvin cu corp ampluextrem de bãr-bãtesc, cu un nasfrumos de viºine,vanilie, stejar,coacãze roºii, ghim-bir, violete ºi o notãascuþitã de iutã, cuun gust fructos,condimentat în carenu trebuie sã fii unexpert ca sã simþipiper, coacãze negre, viºine, pieleargãsitã ºi stejar, extrem de taninosºi de aspru, atunci vi-l recomand cape un posibil mare preferat. Pe oconcentraþie alcoolicã de 13,5%acest Tannat dezvoltã retronazalnote frumoase de smochine, vrej destrugure ºi arþar, postgustul fiindlung ºi proaspãt, rãmânând pe lim-bã savoarea gemului de prune abiafãcut, lemn plãcut integrat, mãrverde, puþinã nucºoarã ºi un praf decacao, ce-l face, la aproximativ 55de lei (în restaurant), un vin dereferinþã. Îi dau 88 de puncte +.


Talent, pasiune pentru arta culi-narã, arome îmbietoare, tradiþieromâneascã. Aºa am descrie încâteva cuvinte concursul de gas-tronomie româneascã modernã„Bucãtarul de Aur al Bucureºtiu-lui“, eveniment desfãºurat decurând în cadrul Centrului de Excelenþã în Gastronomie ºi Tehnologie Alimentarã „Aroma“,din localitatea Corbeanca.

ADINA VASILIU, HORECA ROMÂNIA

Dintre cei 14 bucãtari înscriºi laconcurs, în semifinalã au ajuns doarnouã. La linia de start s-au aliniat Pîr-vu Marilena (Grand Hotel Continen-tal), Attila Gellert Kovacsa (Festival39), Harald Vachsman (Grãdina Ve-rona), Constantin Bogdan Bejinaru(SC Romanian Catering SRL), IonuþToma (Intercontinental), David Con-tant (Crowne Plaza), Henrik Sebok(Hotel Howard Johnson Grand Pla-za), Cornel Ionescu (Casa Latina) ºi

Nicolae Licã (JW Marriott BucharestGrand Hotel).

Dupã patru ore de muncã, juriul aanunþat cei ºase finaliºti; au putut ast-fel sã îºi prezinte creaþiile în cadrulSerii de Galã organizate pe 1 decem-

brie. Finaliºtii sunt: Pîrvu Marilena(Grand Hotel Continental), AttilaGellert Kovacsa (Festival 39), IonuþToma (Intercontinental), David Con-tant (Crowne Plaza), Henrik Sebok(Hotel Howard Johnson Grand Pla-za) ºi Nicolae Licã (JW Marriott Bu-charest Grand Hotel). Competiþiainiþiatã de Centrul de Învãþãmânt Tu-ristic ºi Federaþia Bucãtarilor din Ro-mânia are, pe lângã rolul de ierarhi-zare a bucãtarilor din Bucureºti, ºi olaturã umanitarã.

Meniurile finaliºtilor au fost vân-dute participanþilor la Gala organiza-tã în seara de 1 decembrie 2009, la Terra Grand Ballroom (Ramada ParkBucharest). Banii strânºi vor fi donaþiSpitalului Marie Sklodowska Curie,pentru finalizarea lucrãrilor la Secþiade Chirurgie Cardiovascularã. Acestuidemers i-au rãspuns Danone, TuborgRomânia, SC Delice SRL, Convo-therm, Bilancia, Ramada Park Hotel,Unilever South Central Europe. Or-ganizatorii concursului sunt Centrul

de Învãþãmânt Turistic ºi FederaþiaBucãtarilor din România, cu sprijinulMinisterului Turismului. Centrul deÎnvãþãmânt Turistic are drept misiuneformarea de profesioniºti în domeniulturistic, implementarea unui sistem deinstruire permanent deschis interacþi-unii cu mediul social-economic la ni-vel naþional ºi global, compatibilizareaînvãþãmantului turistic românesc cucel european. Federaþia Bucãtarilordin România este structura de breaslãa bucãtarilor, care susþine ºi promo-veazã programe ºi cursuri de perfec-þionare profesionalã care au ca scopdezvoltarea abilitãþilor ºi a orizontuluiinformaþional de specialitate a mem-brilor sãi.

Tradiþiiculinare reinventate

„„BBaanniiii oobbþþiinnuuþþii îînn uurrmmaa vvâânnzzããrriiii mmeenniiuurriilloorr ccââººttiiggããttooaarree vvoorr ffii ddoonnaaþþiiSSppiittaalluulluuii MMaarriiee SSkkllooddoowwsskkaaCCuurriiee,, ppeennttrruu ffiinnaalliizzaarreeaalluuccrrããrriilloorr llaa SSeeccþþiiaa ddeeCChhiirruurrggiiee CCaarrddiioovvaassccuullaarrãã““

EVENIMENT

ALEGE ORIGINALUL!REFUZÃ FÃCÃTURILE!

Adevãraþii cârnaþi de Pleºcoi

se fac la Pleºcoi.

Vei simþi diferenþa!

Distribuþie exclusivã de cârnaþi veritabili de Pleºcoi,

fabricaþi artizanal dupã metoda tradiþionalã:

Universal Horeca SRL, Bucureºti

Tel: 0722-993.915www.plescoi.ro

Te miri cã alte þãri au produsetradiþionale de calitate

ºi protejate?

Euro-ºantierul este o întâlniretransnaþionalã în cadrul cãreiatinerii fac schimb de experienþã,interacþioneazã din punct devedere lingvistic ºi cultural ºi îºi dezvoltã abilitãþile practice.În scopul conºtientizãrii rolului pe care îl au în societate, precumºi pentru dezvoltarea uneicetãþenii europene active, ei discutã ºi învãþã despre Europa,despre istoria ºi valorile sale,despre instituþiile ºi politicile europene, precum ºi despre drepturile ºi obligaþiile unui cetãþean european.

ADINA VASILIU, HORECA ROMÂNIA

Centrul pentru proiecte europenesocio-umane de pe lângã AcademiaRomânã, împreunã cu parteneri dinFranþa ºi Italia, a organizat în perioada26 octombrie – 8 noiembrie 2009, laCentrul Aroma din Corbeanca, ºantie-rul european (Euro-chantier) EURIS-TO pentru tineri din grupa de vârstã17-18 ani. Pe parcursul celor douã sãp-

tãmâni, participanþii au realizat o operãcomunã, în cazul nostru un meniueuropean, îmbinând tradiþiile culinarespecifice þãrilor lor de origine.

Dupã douã sãptãmâni, în care ºaseechipe mixte au lucrat de zor încer-când sã combine tradiþiile culinare alecelor trei þãri, a fost realizat un meniucompus din aperitiv, fel principal ºidesert. Fiecare echipã a încercat sã gã-seascã cea mai bunã combinaþie, celmai fin gust ºi un nume cât mai atrac-

tiv. Foarte importantã a fost origina-litatea, dar ºi adaptabilitatea la realiza-rea acesteia, în cazul unor colectivitãþimari. În final, s-a remarcat ca aperitiv„Surpriza europeanã“, un ou de prepe-liþã fiert în vin roºu, alãturi de un ghi-veci din vinete, roºii, dovlecei ºi ceapã,preparat în ulei de mãsline, înconjuratde o felie de jambon italienesc crud,peste care s-a turnat un sos cocktail.

„Pui à la suprême“ a fost preparatulcare s-a remarcat pentru felul princi-pal. Un filé de piept de pui cu sossuprême, însoþit de un „mille feuille“din cartofi ºi ardei ºi de douã chiftelu-þe din ciuperci acoperite cu susan.Desertul – „Tartã europeanã“ – cucremã de mascarpone ºi coacãze, s-aimpus atât prin gustul sãu rafinat, câtºi prin construcþia sa spectaculoasã.

EURISTO, ºantierul europeanorganizat la Bucureºti, este cel de-al29-lea ºantier realizat într-o þarã euro-peanã ºi s-a bucurat de un real succes,atât în rândul participanþilor, cât ºi alexperþilor români ºi strãini.

Evenimentul a fost realizat cu spri-jinul urmãtoarelor instituþii ºi companii:

Comisia Europeanã, CEPES (Centrulpentru Proiecte Europene Socio-umane), Crysalis, Comune di Roma,Federaþia Bucãtarilor din România,Ministerul Tineretului ºi Sportului,AROMA – Centrul de Excelenþã înGastronomie ºi Tehnologie Alimen-tarã, Bilancia, Asociaþia Italienilor dinRomânia, Riso Scotti, Macromex,Meniu Gustos by Sodexo, Inter In-vest&Services, Reinert, Piazza Italia,Horeca România, Regard, TVR2.

Tineri bucãtari în„Euro-ºantier“

MÃRCI DE LEGENDÃ


Jancis, poate cea mai apreciatãscriitoare de vin din lume, esteîntruchiparea unui personaj debasm. În istoria ei personalã - înmãsura în care nu este cosmetiza-tã - se regãsesc toate reperele pecare ºi le-ar dori un iubitor de vincare se mai ocupã ºi de condei.De la revelaþia avutã într-o fracþi-une de secundã, dintr-un singurpahar (episod repovestit apoipânã la tocire), pânã la mâna nes-peratã de ajutor (atât din parteadestinului, cât ºi a semenilor),toate episoadele vieþii sale seleagã dupã un model dictat parcãmai degrabã de auguri cosmici.

RADU RIZEA

Numele sãu, atât de rar, dar uºor dereþinut, care a contribuit din plin laconsolidarea notorietãþii sale (cel puþinla începutul carierei), este, de fapt,Jancice, dupã certificatul de naºtere,pentru cã mama sa nu-ºi aducea amin-te exact grafia numelui unei eroine dinromanele copilãriei. De altfel, numelea venit ca urmare a unui angajament„romantic“, mama ºi mãtuºa sa promi-þându-ºi în adolescenþã cã prima careva da naºtere unei fetiþe o va botezaJancis, dupã romanele destul de „tele-novelistice“ scrise de Mary Webb.

Cert este cã Jancis pleacã din cã-tunul ei cu 46 de locuitori, dupã o co-pilãrie feritã de vin sau orice fel de al-cool, pentru a studia matematica ºi fi-lozofia la Oxford. Aici îºi petrece tim-pul citind alãturi de un pahar de vinbun ºi o gustare finã, departe de oricegustase în Cumbria, aproape degraniþa cu Scoþia. Are o mare revelaþieîn timp ce gustã un pahar de Cham-bolle Musigny, „Les Amoureuses1959“. Nu-ºi face însã vise cã se vaîntâmpla ceva mai departe în aceastãzonã pentru cã, aºa cum singurã po-vesteºte, la acea vreme era absolut fri-vol sã abordezi subiecte precum mân-carea sau bãutura, motiv pentru careîºi petrece primii trei ani de dupã ab-solvire muncind pentru o companie deturism. Din fericire, „eºueazã“ un an

în Provence, înconjuratã de vii ºi deoameni în mijlocul cãrora a bea vin ºia mânca era „însãºi esenþa vieþii“.

Se hotãrãºte sã urmeze o carierã îndomeniu, fie legat de mâncare, fie devin, ºi ajunge astfel sã gãseascã, lasfârºitul lui 1975, o slujbã de „asistentde editor“ la Wine & Spirit, una din-tre cele mai importante reviste axatepe comerþul cu vin ºi bãuturi dinMarea Britanie.

„MOST INSPIRING PERSONIN DRINKS“

Doar enumerarea celor mai impor-tante lucruri pe care Jancis Robinsonle-a fãcut pentru lumea vinului ar um-ple pagini, însã nicio evocare nu s-arputea sustrage câtorva menþiuni: ascris trei ediþii ale Oxford Companion

to Wine, a devenit Master of Wine în1984 (fiind prima persoanã fãrã o sluj-bã în comerþul cu vinuri care a obþinutprestigiosul titlu), iar printre cele maiimportante cãrþi ale sale se mainumãrã „How to Taste / How toTaste Wine“, „The World Atlas ofWine“, „Vines, Grapes & Wines“ ºi„The Great Wine Book“. Pentru Ox-ford Companion to Wine a primit numai puþin de nouã dintre cele mai pre-sitigioase premii de specialitate – in-clusiv Clicquot Book of the Year, Julia

Child / International Association ofCulinary Professionals, Premio Lan-ghe Ceretto în Italia ºi medalia de aura Academiei Gastronomice Germane.S-a pierdut demult ºirul nenumãra-telor emisiuni de televiziune pe carele-a semnat. Este Ofiþer al ImperiuluiBritanic, Wine International a decla-rat-o „Pro Bonum Vinum Wine Per-sonality“, Harper’s a numit-o „MostInspiring Person in Drinks“, iar întopul Decanter al celor mai influentepersonalitãþi din lumea vinului s-a si-tuat pe locul doi, dupã Robert Parker.

SELECÞII PENTRUCOROANA BRITANICÃ

În prezent, selecteazã vinuri pentruMajestatea Sa, Regina Marii Britanii,precum ºi pentru British Airways (îm-

preunã cu Michael Broadbent ºi HughJohnson, doar aceastã slujbã necesitânddegustarea a peste 100 de vinuri la câte-va sãptãmâni), dupã ce a fost însãrci-natã ºi cu selecþia pentru celebreleConcorde. Scrie neobosit, devenind, pezi ce trece, o instituþie. ªi, mai mult de-cât atât, prin lipsa evidentã de pãrtinire,calitatea descrierilor ºi independenþafinanciarã faþã de tot ceea ce înseamnãproducãtori ºi comerþ – este un modelpentru tot ceea ce ar trebui sã reprezintepresa de vin, oriunde în lume.

JancisRobinson –fluviul de vin

DEGUSTÃRI.RO


Butoaiele din lemn de stejar aujucat un rol fundamental în istoriavinificaþiei. La începuturi au servitdrept recipiente de stocare, însã,cu timpul, au devenit unul dintrecele mai importante elemente deprelucrare a texturii ºi aromelorvinului. Acest ultim efect almaturãrii în butoaie de stejar afost cu adevãrat înþeles doar de la începutul acestui secol, prin-cipiile generale care guverneazãmaturarea în lemn de stejar fiindsurprinzãtor de simple. Site-ulSnooth.com face o prezentare atipurilor de stejar ºi a modului încare acestea influenþeazã carac-teristicile vinurilor.

Butoaiele din lemn de stejar suntporoase, acest lucru permiþând evapo-rarea unei mici cantitãþi de vin, poeticnumitã „partea îngerilor“, ºi pãtrunde-rea oxigenului în recipient. Aceste fe-nomene declanºeazã anumite reacþiichimice în vin, microoxidãri pe toatãsuprafaþa butoiului, care pot îmblân-zi/înmuia taninii vinului. Dacã un vineste pãstrat în baricuri noi de stejar,taninii lemnoºi erodeazã doaga butoa-

ielor, fãcând vinul mult mai taninos.Existã însã ºi cazuri în care efecteleoxidative ale maturãrii în baricuri în-moaie taninii mai repede decât ar pu-tea fi absorbiþi de vin. Astfel, se expli-cã de ce unele vinuri maturate în ba-ricuri de lemn capãtã accente mailemnoase în urma absorbþiei de tanini,fãrã ca textura sã devinã catifelatã înurma microoxidãrii. În funcþie de ti-pul de stejar, se poate determina când

vinul a atins potenþialul maxim înurma maturãrii, cele mai importantevariabile ce fac diferenþa între tipurilede stejar fiind densitatea fibrei lemnu-lui ºi porozitatea.

TIPURI DE STEJAR

Majoritatea discuþiilor despre lem-nul de stejar se poartã în jurul dife-renþelor dintre aºa-zisul „stejar franþu-zesc“, cel mai iubit tip de stejar în rân-dul vinarilor din întreaga lume, ºi „ste-jarul american“. Asta nu înseamnã cãstejarul american este de calitate maislabã decât cel franþuzesc, însã influ-enþeazã vinul în mod diferit.

Lemnul de stejar american, consi-derat alternativã ieftinã a stejaruluifranþuzesc, a câºtigat capital de ima-

gine dupã ce a fost folosit cu succes înindustria spirtoaselor din Statele Uni-te. Acest tip de stejar are fibra mai pu-þin densã, arome ferme ºi porozitaterelativ scãzutã. Are un conþinut ridicatde compuºi lactici care joacã rolul deîndulcitori ai vinului. Principalele aro-me descriptive pentru lemnul de ste-jar american sunt cocos, vanilie ºi mã-rar.

„Stejarul franþuzesc“ este de douãtipuri Quercus Robur (cu fibrã maipuþin densã) ºi Quercus Sessiliflora(lemn cu fibrã densã). Ambele tipuriaduc un plus de condiment vinurilor ºinote de ghimbir uscat, cuiºoare, cedruºi cutie de tutun. Stejarul românesceste tot din specia Quercus Robur,însã, potrivit specialiºtilor, nu se ridicãla nivelul celui din Franþa, datoritã cli-

matului ºi terroir-ului diferit. În mare,are aceleaºi caracteristici precum rudasa mai renumitã, însã densitatea fibreieste un pic mai redusã, iar agresivi-tatea aromelor este mult mai mare.

Un al treilea tip de stejar este celsloven. Acest tip, mai puþin cunoscut,este folosit pentru butoaiele de lemnde mare capacitate (1.500-1.800 de li-tri), folosite în regiunea Piemont, Ita-lia. Acest tip de stejar, cu densitate ri-dicatã a fibrelor ºi tanini moderaþi, de-þine o cantitate limitatã de compuºiaromatici.

O alternativã mai ieftinã la lemnulde stejar franþuzesc este ºi stejarul por-tughez, experimentat din ce în ce mai

des în ultima vreme de cãtre producã-torii europeni. Acest tip de stejar dãvinuri agresive, cu note foarte condi-mentate.

STEJARUL AFUMAT, O CHESTIUNE DE GUST!

Aromele primite de vin de la baricsunt influenþate nu numai de tipul delemn stejar, dar ºi de modul în care

Simbiozastejar-vin

AArroommeellee pprriimmiittee ddee vviinn ddee llaa bbaarriiccssuunntt iinnfflluueennþþaattee nnuu nnuummaaii ddeettiippuull ddee lleemmnn sstteejjaarr,, ddaarr ººii ddeemmoodduull îînn ccaarree aacceessttaa aa ffoosstt pprree--ggaattiitt ººii pprrããjjiitt

SSuupprraa--pprrããjjiirreeaa lleemmnnuulluuii ddee sstteejjaarriinnfflluueennþþeeaazzãã nniivveelluull ddee vvaanniilliinnããîînn lleemmnnuull ddee sstteejjaarr,, ddâânndd nnaaººtteerree uunnoopprr ccoommppuuººii aarroommaattiiccii ccee aammiinntteesscc ddee gghhiimmbbiirruull uussccaatt,, ccuuiiººooaarree ssaauuccoonnddiimmeennttee

DEGUSTÃRI.RO

CCaassaa ddee VViinnuurriiHHuuººii vvãã rreeccoommaannddãã

ggaammaa DDrraaccuullaa,, oo ggaammãã ccuu nnuummeellee uunnuuii

ssiimmbbooll iinntteerrnnaaþþiioonnaall aall RRoommâânniieeii ccee eessttee ffoorrmmaattãã

ddiinn 33 vviinnuurrii rrooººiiii „„ccuu ccaarraacctteerr““::MMeerrlloott,, CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn ººii uunn ccuuppaajj

ddiinn aacceesstteeaa ddoouuãã,, MMeerrlloott&&CCaabbeerrnneettSSaauuvviiggnnoonn.. VViinnuurrii sseeccii,, ddeemmiisseeccii ººii ddeemmiidduullccii ccuu ddeennuummiirree ddee oorriiggiinnee

ccoonnttrroollaattãã,, ttaanniinnooaassee,, aarroommaattee ººii ccoorrppoolleenntteeccee ccoommpplleetteeaazzãã ppeerrffeecctt mmeesseellee bbooggaattee îînn

pprreeppaarraattee ddiinn ccaarrnnee ddee vvâânnaatt,, mmiieell ssaauu vviittãã

wwwwww..vviinnuurriihhuussii..rroo

acesta a fost pregatit ºi prãjit, înaintede a ajunge în forma sa finalã. Acestedouã procese, împreunã cu tipul lem-nului de stejar pot contribui esenþial ladefinirea stilului de vinificaþie. Pentrua putea fi îndoite în forma doritã, in-teriorul doagelor este prãjit la foc des-chis de lemn de stejar. Cãldura „lucrea-zã“ lemnul ºi declanºeazã reacþiichimice complexe. Una dintre reacþii,asemãnãtoare celei de tip Maillard,care determinã caramelizarea cãrnii ºilegumelor la prãjire, are ca efectdezvoltarea de compuºi dulci ºipolifenoli (compuºi aromaþi), aceºtiainfluenþând în mare parte aromele ºigustul vinului. Baricurile de stejar potfi prãjite în diferite grade, fiecare nivelde ardere având influenþã diferitãasupra vinului ºi aromelor sale.

În ultimii ani, folosirea baricurilorde stejar ºi diferitele niveluri de prãjireau împãrþit lumea vinului în douã ta-bere: una conservatoare ºi una mo-dernistã, cea din urmã alegând vinurimai simple, mai puþin maturate în bari-curi de stejar. Mulþi vinificatori au fã-cut greºeala sã punã vinuri cu extractmare în baricuri de stejar cu intenþia dea accelera catifelarea acelor tanini.

Baricurile de stejar aduc o con-tribuþie importantã de tanini în tim-pul maturãrii vinurilor, mai ales încazul baricurilor noi. În general, cu câtgradul de ardere este mai puternic, cuatât conþinutul taninos este mai scã-zut. Astfel, a luat naºtere „reþeta“ pro-ducerii vinului modern, bogat în ta-

nini, cu arome de fructe ºi lemn destejar, un fel de semnãturã a vinifica-torului, dar care suferã la capitolultipicitate. Efectul supra-prãjirii bari-curilor din lemn de stejar merge din-colo de conþinutul în tanini, având in-fluenþã ºi asupra aromelor ºi gustului.Supra-prãjirea lemnului de stejar in-fluenþeazã nivelul de vanilinã în lem-nul de stejar, dând naºtere unor com-puºi aromatici ce amintesc de ghim-

birul uscat, cuiºoare sau condimente,de exemplu, ca sã nu mai amintim denotele de fum sau cãrbune, prezenteîn foarte multe vinuri.

În general, butoaiele de stejar suntasociate cu maturarea vinurilor, însãau apãrut ºi producãtori care preferã sãfoloseascã aceste recipiente pentrufermentare, pentru foarte multe soiurialbe ºi câteva roºii. Astfel, pot rezultavinuri cu note subtile de lemn bineintegrate. Drojdiile activate în timpulprocesului de fermentare transformã oparte din vanilina din lemn într-o ma-nierã non-reactivã.

ÎÎnn uullttiimmiiii aannii,, ffoolloossiirreeaa bbaarriiccuurriilloorrddee sstteejjaarr ººii ddiiffeerriitteellee nniivveelluurrii ddee pprrããjjiirree aauu îîmmppããrrþþiitt lluummeeaa vviinnuulluuii îînn ddoouuãã ttaabbeerree:: uunnaa ccoonnsseerrvvaattooaarree ººii uunnaa mmooddeerrnniissttãã,,cceeii ddiinn uurrmmãã aalleeggâânndd vviinnuurrii mmaaii ssiimmppllee,, mmaaii ppuuþþiinn mmaattuurraattee îînn bbaarriiccuurrii ddee sstteejjaarr


RECOMANDÃRI

MONºER, CADARCA 2008, 12%Dacã nu aþi bãut pânã acum decât cadarca vinificatãla Miniº de cãtre Balla Geza, o sã aveþi o surprizã.N-are legãturã cu ea, aºa cum nu are nicio legãturãcrocodilul cu calul lui Vasile. Nimic greu, niciocomplicaþie, nu baric, nu profunzimi. Însã, pentru o iarnã de crizã, cu puþini bani în buzunar, estesoluþia perfectã: merge cu orice, de la sarmale lagrãtare, de la toate mâncãrurile de porc pe care leveþi avea pe masã în decembrie pânã la serile lungite„cu bãieþii“. Prietenos, accesibil, cu un nas dominatde cireºe ºi o texturã numai bunã de lunecat pe gât,va fi, cu siguranþã, unul dintre vinurile de bazã dinzilele friguroase.

PPrreeþþ:: aprox. 12-13 lei, în funcþie de magazin

DDiissppoonniibbiill:: retailul general

QUINTA DE LUBAZIM, 2005, 13,5%Una dintre revelaþiile personale de anul acesta, mai ales cãpreþul nu promitea nimic mai mult decât un vin corect, cuceva aer portughez. Speram cel mult la niºte asprimi ºimineralitãþi de tip Douro. Când colo, un debut puternicde coacãze (ºi un iz reductiv, dar care s-a ºters rapid),apoi, dupã vreo 10 minute, o explozie nebunã, un nonsensomogen de arome pe care le credeam în contradicþie:fructe roºii, magiun uscat, sânge, trufe, tabac, ciuperci,piele, gem de cireºe, carne proaspãtã ºi condimente (ºi nu,nu eram într-o bucãtãrie în care sã se gãteascã). Un finallung, elegant ºi catifelat, propulsat spre statutul de sublimde terina de iepure care o completa fericit. Pentru o satis-facþie deosebitã, mirosiþi paharul din care aþi bãut la 15minute dupã ce s-a golit!

PPrreeþþ:: 50 de lei

DDiissppoonniibbiill:: Gala Food / Potuguese Gourmet, Eminescu 81

SANTOMAS, ANTONIUS, REFOSK-SERGASI, 2004,13%ªtiu cã a mai fost pomenit în revista noastrã, darAntonius-ul de la Santomas m-a lãsat mut. E o ciudãþe-nie toatã treaba din jurul lui – de la celelalte vinuri alepodgoriei (dintr-o cu totul ºi cu totul altã clasã), pânã laprezenþa aproape insesizabilã pe piaþã, la care mai adaugºi zvonul cã viitorul lot va fi scumpit pentru cã s-a aflatdespre vin cã e bun... Mã rog, fiecare cu geniul lui demarketing... Însã vinul este o nebunie: începe în tonuride ferigã ºi pãmânt reavãn de pãdure, continuã cu oviºinã de viºinatã (dar nu ca alcool, ci ca parfum), com-pletat cu un lemn perfect integrat, pentru a lãsa în finalceva senzaþii dulci, combinate cu prospeþimi de mãr verdeºi eucalipt. În paharul gol rãmâne un iz seducãtor de cio-colatã cu lapte belgianã, cu urme de caju ºi nucã.

PPrreeþþ:: deocamdatã 78 de lei

DDiissppoonniibbiill:: supermarketuri (sigur mai e la White Jaguar, pe Mihai Bravu)

ENIRA RESERVA 2006Bessa Valley (Bulgaria), 14,7 vol. alc., sec

PPrroodduuccããttoorr:: Bessa Valley Winery

IImmppoorrttaattoorr:: WineRo

Acest vin poate speria foarte mulþi consumatori, numai lavederea conþinutului alcoolic afiºat pe etichetã. De aceea,se cere a fi consumat în asociere cu diverse preparateculinare. Este varianta evoluatã a cupajului Enira 2006,dar, faþã de acesta, lasã senzaþia aromaticã a unui mare vinbordolez. Se deschide mai greu, necesitând decantare, dar odatã declanºat declicul aromatic, te inundã cu tonuriintense de piper proaspãt zdrobit, mirodenii exotice ºiarome de cutie de lemn. Gustul are o componentã specialã,carnal-sangvinicã, apropiindu-se foarte mult de gustulroºiilor uscate. Evoluþia sa este explozivã, iar pe finalîmprãºtie prune coapte, stafide ºi curmale.

PPrreeþþ ddee lliissttãã:: 65 de lei

DDiissppoonniibbiill:: magazine specializate, HoReCa

CABERNET SAUVIGNON CASTEL BOLOVANU 2006DOC-CMD Sâmbureºti, 12,5% vol. alc., sec

PPrroodduuccããttoorr:: Vinarte

Un Cabernet Sauvignon cu o culoare roºu-rubinie, cutente cãrãmizii. Aromele de prizonierat de sticlã suntîncadrate de niºte tonuri de fructe confiate, printrecare descoperim note de stafide ºi curmale, dinamizatede urme de condimente. Gustul are o evoluþie uºorneregulatã, din cauza taninilor moi, aspectul pozitivfiind acela cã este uºor de bãut, poate chiar prea prie-tenos. În postgustul lung se simte cel mai tare acidi-tatea (destul de ridicatã), care aminteºte de viºineleamãrui.

PPrreeþþ:: 24 de lei

DDiissppoonniibbiill:: supermarketuri, magazine specializate,HoReCa

CHARDONNAY - TARAPACA, VARIETAL 2008Maipo Valley, Chile, 13% vol. alc.

PPrroodduuccããttoorr:: Vina Tarapaca Ex-Zavala

IImmppoorrttaattoorr:: VinoSur

Lemnul în exces în Chardonnay-uri este încã la modã ºi separe cã va fi ceva timp de acum încolo. Atunci când descoperiun Chardonnay care vorbeºte ºi prin altceva decât prin noteafumate de lemn, este mare sãrbãtoare. Venit de la capãtulLumii, acest Chardonnay nu a scãpat de patima lemnului, darºtie sã vorbeascã ºi prin prisma aciditãþii ºi mineralitãþii, lucruce îl difernþiazã de alte vinuri din acest soi. Este plãcut, ele-gant, cu o texturã mãtãsoasã ºi reconfortantã, susþinutã de oaciditate de grapefruit ºi limete. Nasul etaleazã, pe lângãtonurile afumat-onctuoase de seminþe prãjite, combinate cunuanþe de flori ºi citrice, ºi o mineralitate interesantã.

PPrreeþþ:: 19 lei

DDiissppoonniibbiill:: magazine specializate, HoReCa

RADU RIZEA VALENTIN CEAFALÃU

RECOMANDÃRI


GEORGE MITEA

lucruribune.blogspot.com

Feteascã albã, 2008, Dealu Mare, DOC-CMD, Crama Ceptura SRL, alb sec, 23 lei

Aceastã Feteascã aretot ce trebuie: culoaregalben-verzuie, un nasfloral, câmpenesc, deflori de câmp, melasã detrestie, o fineþe ºi catife-lare deosebite, gust depiersicã verde, dar aproa-pe coaptã (poate o ºtiþi:un pic dulce-acriºoarã,foarte puþin amãruie,parfumatã, dar nu dincale afarã). Finish-ul este lung, citricºi îndoit de un rest de zahãr, chestie„chic“ (sau trendy, pentru anglofili).Se vede cã, pânã la urma, Feteascanoastrã nu-i chiar aºa de irecuperabilã.Doar cã n-a gãsit doctorii potriviþi,încã!

Concluzie: Înc-o baterie, ospãtar!Ah, închideþi...

ALIN IONIÞÃ

alibus.blogspot.com

BiCycle 2008 - Chardonnay &Colombard alc. 13.6% , Prod. Minkov Brothers,Bulgaria

Mãrturisesc cã primul lucru carem-a atras la acest vin a fost etichetacare abordeazã o temã relativ des în-tâlnitã la vinuri: o bicicletã. N-amaflat care este legãtura între vin ºi bici-clete, dar am aflat însã ce stã în spateleacestei etichete. Este vorba de un cu-paj de Chardonnay ºi Colombard (soicunoscut mai degrabã ca materie pri-mã în producerea cognac-ului, dar ºica potenþator de aciditate) cu nas vioiºi proaspãt, culoare aurie strãlucitoare.

Gustativ, vinul denotã prospeþime, areo aciditate ridicatã în care se simtarome de grapefruit ºi ananas. Finaluleste mediu ºi curat.

Madiran Laplace 2005 alc. 13.5%, Prod. Pierre Laplace Sarl,Madiran, Franþa

Acest Tannatposedã o culoarerubinie închisãºi un nas condi-mentat cu atin-geri de piper ne-gru. Este un vincons i s tent º igreu, care umpleplãcut cerul gu-rii. Odatã ce teobiºnuieºti cucaracterul lu iputernic, poþisimþi trimitericãtre scorþiºoarãºi tabac. Deºieste bãrbãtesc,taninii sunt to-

tuºi blânzi ºi nederanjanþi. Aciditateaeste ridicatã, iar finalul lung ºi intens.

MIHNEA MIRONESCU

desprevin.blogspot.com

Wehlener Sonnenuhr RieslingSpatlese 2003Producãtor: Weingut Eduard Hauth-Kerpen, Mosel-Saar-Ruwer

Noroc cu etichetacare seamãnã foartetare cu un alt vin cu izasemãnãtor desprecare am scris mai de-mult ºi pe care urmã-ream sã-l cumpãr de laVinexpert!

Am nimerit, dinfericire, altul, cel puþinla fel de bun ºi deinteresant, cu o evo-luþie superbã la sticlã:Wehlener SonnenuhrRiesling Spatlese 2003de la Weingut EduardHauth-Kerpen. Regiunea Mosel-Saar-Ruwer.

Vinul te întâmpinã cu o superbãhainã aurie, se apropie nu foarte dis-cret de nãrile tale, porneºte motoarelela relanti când dai sã-l adulmeci,învãluindu-te cu acel iz inconfundabilde petrol, kerosen sau ce-o fi, dar terãsplãteºte ºi cu superbe arome de tei,miere ºi piersici coapte, care se regã-sesc ºi în gustul plin, echilibrat ºi ele-gant. Un vin suprinzãtor de proaspãtpentru cei 9 ani ºi cele numai 7,5%alcool ºi generosul zahãr rezidual careîntregesc ecuaþia.

Nu te însoþeºte prea mult dupãce-l deguºti, însã te îmbie ºugubãþ sãmai iei o gurã. ªi încã una. ªi încãuna...

RÃZVAN JURCA

www.facebook.com/razvan.jurca

Chardonnay Nederburg Reserve 2007Africa de Sud

De data aceasta am deosebita plã-cere sã vã anunþ cã am descoperit unChardonnay de excepþie, din Africade Sud, creaþia lui Rãzvan Macici,produs de Nederburg. Dacã vrei cuadevãrat sã vezi cât de bine ºi de fru-mos poate fi vinificat în sec acest soialb-untos, corpolent ºi parfumat,atunci, la aproximativ 30 de lei sticla,ai ºansa sã te întâlneºti (preferabil înatmosfera relaxatã ºi prietenoasãdintr-un wine-bar cu muzicã bunã) cucel pe care cu siguranþã o sã-l iubeºti(importator: Cramele Recaº)!

Chardonnay-ul lui Nederburg2007 (Reserve) are cu-loare de miere de tei.Nasul este preaminu-nat (de la citricele do-minante pe fond desoc, fân ºi brusture): sedeschid note de violete,caise ºi salcâm. Gustuleste foarte bun: acidi-tate perfect integratã încorp ºi o structurã ar-monioasã de vin mare(baricat!), pe 13,5%alcool. Vinul este cor-polent, cremos, învãlu-ind palatul într-o cati-felatã senzaþie de foietajcu fructe, lãsând în post-gust (lung ºidelicat) arome de Skittles ºi miere deflori de câmp. Recomand ca acest vinsã fie servit mai cãlduþ, pe la 12-14°C,ca sã arate cu adevãrat ce poate.

Punctaj: 87 ºi, atenþie, potenþial deînvechire!

Selecþiile bloggerilorde vin


La închiderea ediþiei, WS gãseamici bucurii în toate zonele: un desert,un Cabernet serios ºi un „fresh“ demodã nouã.

SUB 15$: DD.. KKoouurrttaakkiiss::MMaavvrrooddaapphhnnee PPaattrraass KKoouurr--ttaakkii NNVV (88 de puncte, 12$):un vin de desert roºu, cuarome de spumã de ciocolatãºi lemn dulce, care se ter-minã în note de cireºe negreºi prune.

15-30$: BBooddeeggaa CCaatteennaaZZaappaattaa,, CCaabbeerrnneett SSaauuvvii--ggnnoonn,, MMeennddoozzaa,, 22000077 (89 de puncte,22$). Este descris ca purtând multenuanþe de afumat, concentrate în zonade cafea prãjitã ºi cacao dulce-amarã.Gustul evolueazã spre coacãze ºi smo-

chine, având un finiº solid ºifrumos.

PESTE 30$: LLeess VViinnss ddeeVViieennnnee,, VViinn ddee PPaayyss ddeessCCoolllliinneess RRhhooddaanniieennnneess HHee--lluuiiccuumm,, 22000077 (91 de puncte,40$): suculent ºi bine format,cu note de fragi ºi mure, unfiniº plin de nuanþe ºi cu onotã acidã care contribuie,

alãturi de aromele de fier ºi tãmâie, lao notã generalã de prospeþime.

Vinurile sãptãmânii în Decanter(pentru sãptãmâna 22-29 noiembrie)reprezentau extremele „Lumii Noi“:

ROºU: TTiinnppoott HHuutt,, PPiinnoottNNooiirr,, MMaarrllbboorroouugghh,, NNoouuaaZZeeeellaannddãã,, 22000088. O expresiede top a Pinot Noir-urilordin zonã, seducãtor de tânãr,suculent ºi expresiv, cu unnas de fructe roºii zdrobite,delicat, dar plin de gust.(15,5 puncte, 11 lire ster-line).

ALB: CCiirrccuummssttaannccee,, CChheenniinn BBllaanncc,,SStteelllleennbboosscchh,, AAffrriiccaa ddee SSuudd,, 22000088.Tradiþia rezultatelor de excepþie alesoiului Chenin Blanc pe pãmântulsud-african este confirmatã de acestvin bogat, plin, cu arome de fum,miere ºi mãr uscat, cu ceva nuanþe defructe exotice. (16 puncte. 9,70 liresterline)

Unul dintre vinurile lu-nii în WE este PPiinnoottNNooiirr--uull PPiieettrraa SSaannttaa ddiinn22000077, un vin de 90 depuncte din Cienega Valley(SUA), baricat timp de 15luni, plin de arome decireºe, mocca, lemn dulceºi lemn de cedru, cu unbun echilibru între taniniifermi ºi aciditatea care dã încã oimpresie de crocant, fãrã a afecta tex-tura mãtãsoasã a lichidului.

www.vinul.roConsultant ºtiinþificLiviu Grigoricã[email protected]

Redactor-ºefValentin Ceafalã[email protected]

Seniori editoriRadu Rizea [email protected] Loreta Budin [email protected]

RedactoriDora Todea, George ªerban, Dan Petrici, Sergiu NedeleaFood editorCristian [email protected]

PublicitateAndrei [email protected]

DTPOmni Press & Designwww.opd.ro

Director ediþia onlineBogdan Gavrilã[email protected]

PublisherCezar [email protected]

este editatã de SC Cezar Connaisseur SRL, Bucureºti.Responsabilitatea pentru articolele publicaterevine autorilor. Preluarea de texte ºi imagini din aceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul.Rose poate face numai cu acordul prealabil al editorului.

ISSN 1844-3915

Recomandãri internaþionaleªªii îînn aacceesstt nnuummããrr VViinnuull..RRoo pprreezziinnttãã ccââtteevvaa ddiinn rreeccoommaannddããrriillee ddee vviinnuurrii

ffããccuuttee ddee ccããttrree eeddiittoorriiii ppuubblliiccaaþþiiiilloorr iinntteerrnnaaþþiioonnaallee ddee pprrooffiill ((WWiinnee SSppeeccttaattoorr,, DDeeccaanntteerr ººii WWiinnee EEnntthhuussiiaasstt))..

„GHIDUL VINUL.RO“

� ppeessttee 440000 ddee vviinnuurrii ddeegguussttaattee

� vviinnuurrii ddiinn 1122 þþããrrii ++ RRoommâânniiaa

� 220088 ppaaggiinnii ccuupprriinnzzâânndd rreeppeerree ccllaarree,, iinnffoorrmmaaþþiiii rreelleevvaannttee ººiijjuuddeeccããþþii ccrriittiiccee iimmppaarrþþiiaallee

GGhhiidduull ppooaattee ffii ccoommaannddaatt ccuu ppllaattaa rraammbbuurrss llaa pprreeþþuull ddee 2299 ddee lleeii//eexxeemmppllaarr ++ ttaaxxee ppooººttaallee..

AAbboonnaaþþiiii VViinnuull..RRoo nnuu ppllããtteesscc ttaaxxeellee ppooººttaallee..

PPeennttrruu aabboonnaammeenntteellee ppee uunn aann ((1122 aappaarriiþþiiii)) aacchhiittaattee îînnttrree 11 nnooiieemmbbrriiee ººii 2200 ddeecceemmbbrriiee 22000099,,ccaarrtteeaa eessttee ooffeerriittãã CCAADDOOUU!!

PPeennttrruu ccoommeennzzii ddee ccaarrttee,, aabboonnaammeennttee llaa rreevviissttãã ssaauu iinnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree aavveeþþii llaa ddiissppoozziiþþiiee aaddrreessaa ddee ee--mmaaiill:: ggiinnaa@@vviinnuull..rroo..

ºi primeºti

cartea Ghidul Vinul.Ro - Cum sã cumperivinuri fãrã sã-þi iei plasã*.

Fãrã tragere la sorþi!

cadou

TALON DE ABONAMENTPrenume ..................................................................................................................................................

Nume ........................................................................................................................................................

Adresa ......................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................

Localitatea ................................................................................... Cod poºtal ....................................

Tel.: ............................................. e-mail..........................................................

Doresc sã mã abonez la revista Vinul.Ro pentru:

� 6 luni..........................preþ 50 lei (plãteºti 5 numere, primeºti 6)

� 12 luni.........................preþ 100 lei (plãteºti 10 numere, primeºti 12 + cartea GhidulVinul.Ro - Cum sã cumperi vinuri fãrã sa-þi iei plasã)Completeazã ºi trimite talonul de mai sus la adresa: Bucureºti, ªos. Viilor nr. 78-88, Bl. 103, Sc.2, Et. 5, Ap. 54, Sector 5, Cod poºtal 050158, împreunã cu dovada plãþii sau trimite pe e-mail [email protected] datele pentru facturare, numãrul de telefon ºi adresa de livrare.

Plata se va face în contul SC CEZAR CONNAISSEUR SRL, deschis la Credit Europe Bank - SMB. Cont IBAN: RO33 FNNB 0001 0259 1818 RO01* Nu se acordã contravaloarea în bani a cadoului oferit la abonare

1an la revista

Aboneazã-te pe

www.vinul.ro

vinul020

Documents