JUDETELE PATRIEI

VILJCEAMONOGRAFE

EDITURA SPORT-TURISM

BUCURESTI, 1980

; ^ /£ t g £ ' GHEORGHE ClRSTEA

DOREL CONSTANTINESCU

01 FEB. ,200

IOAN BARBU, VASILE BERBECE, CONSTANTINBULACU, FLOREA CIOBANU, MARCEL CON-STANTIN, GHEORGHE DEACONU, COSTEL DO-BRINESCU, GHEORGHE DUMITRA$CU CONSTANTIN GRIGORE, ION LAZAR, LAURENTIULEMENY, COSTEA MARINOIU, IULIAN MODELHORIA NESTORESCU-BALCESTI, ION OZONLUCIAN PAVEL, GHEORGHE POPA, MIHAIPO$IRCA, PETRE PURCARESCU, DRAGOS SE- IBAFIM, GHEORGHE SIMEANU, MIHAI STA fTIE, DUMITRU STOICA, CORNELIU TAMA5-J.

\ - • - 6740 42o

Cartografia :OVIDIU SERBANESCU si GHEORGHE MITAN

01 AUR1597n i ( I I I ?(Ut Ilustratii:U V . IUL.iU«ICA POPA si ALEXANDRU COMANESCU

Redactor :04LATJ.X'

DOINA GAVRILA

Tehnoredactor :IOAN PETRE

Cuvint inainte

Publicarea, In conditiile actuale, ale prejacerilor jun-lUimentale extrem de rapide in toate planurile vietii ma-irriale si spirituale a monografiei Vllcii, In suita de lucrariconsacrate judetelor, are valoare de simbol si de docu-ment, constitute un moment de referinta In spafiu si inlimp, mai ales pentru istoria noua a patriei, a ultimilor15 ani, cei mai bogati In tmpliniri.

Monografia judetului Vilcea, fereastra deschisa spre\<ira, ilustrind prin elemente concrete de continuitate ft< If crestere calitativa intensa viata economico-sociala, esten urare de ,,bun venit" pe aceste meleaguri, prin invitafiasincera de a cunoaste nemijlocit pitorescul locurilor si fru-musefea morala a oamenilor.

Generoasa, natura a dot acestui tinut, cum spunea\lcxandru Vlahuta in ,,Romdnia pitoreasca", ,,cu amin-

duua miinile din toate frumusetile si din toate comortte'•ii care-i inzestrata Tara Romdneasca. . . Toata. ValeaOltului, aceasta mare cetate ocrotitoare a Romdnilor inzile de primejdie, este plina de amintiri istorice. Nu e zi-• lirc veche, ruina, movila de pamint, de care sa nu fieli'^dt un cintec, o legenda, un nume de viteaz" *. Pe aid'in strabatut romanii in inima Daciei. Aid isi doarmesomnul de veci la Manastirea Cozia Mircea Voievod; aidMihai Viteazul isi convoacd pentru ultima data colabora-turii, hotdrind asupra modalitatilor de a continua lupta;In Govora asaza Matei Basarab tipografia care avea samined prin cartile tiparite in limba romdna o adevarata re-mistere culturala a Tarii Romdnesti; aid s-au acoperit de

• A l e x a n d r u V l a h u t S , Rom&nia pitoreasc&, Ed. pt. litera-1965, pag. 70.

G JUDETUL, VlLCEA

ylorie pandurii lui Tudor impotriva armatelor otomane;nici a rilmit pentru prima data, sub bagheta lui Anton/'arm, imnul ,,Desteapta-te romane"; tinutul a fost vizi-lot in doua rinduri de domnul Unirii, Alexandra loan<'". a ; de aid a plecat o mare cantitate de materialIcnmofi trebuincios armatei in 1877, pentru cucerireanulcpcndentei tarii; in Vilcea, in anii interbelici, s-aupmdus importante miscdri revendicative ale oameni-lor muncii; aid a avut loc prima conferinta a regionaleiII.T.C. Oltenia, ale carei lucrari au fost conduse de tova-rdsul Nicolae Ceausescu, ctitorul Romdniei socialiste mo-derne de azi, inima, gloria si constiinta natiunii noastresocialiste.

Geografia acestor locuri este armonios integrata ingeografia tarii; istoria lor se contopeste cu marea istoriea farii; munca, idealurile si nazuintele vilcenilor sintindestructibil legate de destinul intregii nafiuni.

Ne cunoastem bine radacinile, stim de unde am pornit.Sintem mindri de trecutul nostru glorios de lupta. Dar, sin-tern mindri si de ceea ce am cladit noi, cu miinile noas-tre, in aceasta perioada noua, de man izbinzi, de cindtoate bogatiile ne apartin pe deplin, de cind, cu spiritulunui bun gospodar si al unui intelept vizionar, partidulne cdlduzeste pe drumul bunastdrii si fericirii, al dviliza-fiei socialiste si comuniste.

Ca pentru intreaga tard si pentru judetul Vilcea, im-plinirile din aceasta perioada, cea mai fertila din in-treaga sa istorie, sint indisolubil legate de activitatea pro-digioasa, jMtrunsa de inalt patriotism si pasiune revolu-tionara, desfasurata de tovardsul Nicolae Ceausescu infruntea partidului si statului nostru. Prin capadtatea sade a analiza in profunzime si de a aprecia realist eveni-mentele lumii contemporane, tovarasul Nicolae Ceausescu$i-a adus si isi aduce o contribute inestimabila la cauzasacialismului si pacii, la triumful celor mai nobile idea-luri ale umanitatii.

tn ultimul deceniu si jumatate, oamenii mundi dinjudetul Vilcea, ca dealtfel intregul nostru popor, l-auavut pe tovarasul Nicolae Ceausescu de mai multe on' inmijlocul lor, analizind si stabilind la fata locului, ira-

I INAINTE

•inn 1:11. organele de partid si de stat, cu colectivele deflu td muncii, directiile de dezvoltare a economiei

fuliii, modalitafile concrete de realizare a sardnilor' i o ctapa la alta. Oamenii mundi de pe aceste melea-

: exprima recunostinta fierbinte, dragostea si devo-«-nlnl nemarginit fata de tovarasul Nicolae Ceausescu,i ni grija atenta si permanenta pe care a acordat-o sicard& dezvolt&rii judefului Vilcea in contextul inflori-

i dezvoltarii multilateral a tntregii noastre patrii.Monografia de fata, rod al investigafiei atente si rigu-•:n a realitatilor judetului Vilcea in plan politic, econo-

;s/ social, aduce in lumina secvenfe semnificative din• unplnl proces de prefaceri al intregii tan", sugerfnd cu"I'limism o largd si luminoasd deschidere in perspectiva.1'i-nlni ca, asa cum ne-am obisnuit sa aspiram, si mai cuxtHima sa infaptuim, realizdrile noastre din viitor vor fiii\nlt mai bogate decit cele prezente.

.\uimati fierbinte de sardntte stabilite de Congresul• il Xl-lea si de Conferinta Nafionala ale partidului, oame-nii muncii de pe aceste meleaguri, asemenea intregului

Iru popor, muncesc cu abnegatie si devotament pentrunifdptuirea obiectivelor dndnalului afirmarii plenare a"•rolutiei tehnico-stiintifice, temelie sigura pentru trans-imnerea in viata a mdretelor obiective si directii trasate

Congresul al XH-lea al Partidului Comunist Roman,< lira a deschis o noua etapa istorica pentru edificarea so-

li smului si comunismului pe pamintul scump al patriei.

JUDETUL VILCEA IN DATE §1 CIFRE

Suprafata : 5 705 km2 (2,4%din suprafata tarii).

Populatia (la 1 iulie 1978):418 131 locuitori.

Resedinfa : municipiul Rm.Vilcea — 72915 locuitori.Categorii de locality : 1municipiu, 7 ora?e, 78 co-mune, 568 sate.

Dinamica principalilor indicator! ai dezvoltarii economics:

Productia industrials (mil.lei)

Productia agricola (mil. lei)Volumul investitiilor In sec-

torul socialist (mil. lei)Numar mediu personal mun-citor (mil)

Desfaceri de mSrfuri cu ama-nuntul prin comertul socia-list (miL lei)

1965

1318

851347

53,1

947

1975

5638

11512690

94,7

2222

1978

9452

1942

3028

100,3

2868

1980•••«•••••«•

12500

2818

3746

102,1

3402

Indicator! ce caracterizeazaponderea judefului in an-samblul economiei natio-nals (1978, In procente):

Populate 1,9

Personal muncitor 1,5

Fonduri fixe 2,8

Volumul investitiilor 1,6

Producfia globalS indus-trials 1,2

Producfia globala agricola1,5

VinzSri de marfuri cu a-manuntul 1,6

10JUDETUL VILCEA

' I'rinripulele r.imuri industriale ale judefului (1978, in pro-cenU-) .

Construct!! de ma^ini

I'lxtnictia minereurilor nemetalifere•,.i pi-oduse din substante abraziveM.-iicriale de constructiiExploatarea ?i prelucrarea lemnului

1'iclarie,' blanarie, incaltaminte i)U

In ansamblul eco- .

4,7

6,22,2

2,02,20,61.8

7,411,148,90,5

5,88,31,93,4

11,0<*Produsele realizate de eco-

nomia vilceang se exportsIn peste 50 de fari alelumii.

•'•* I'rincipalele produse reali-zale in judej (in 1978) :soda calcinata (66,5% dinproductia najionala), soda

eaustica (61,2%)Plastice 5i

e. conser-ve dm fructe ?i iegume etc.

\

CADRUL NATURAL

A§EZAREA $1 LIMITELE

Xfude^ul Vilcea este situat in partea central sudica a.mblicii SocraMste Romania's.! cuprinde teritorii apar-

i ,mind unor variate regiuni geografice. As.ezarea sa este• • I , a - definita de coordonatele geografice, fiind cuprinsIntre paralelele 48°28' §i 48°36' latitudine nordica si intreineridianele 23°37' si 24°30' longitudine estica. Limitanordica * urmare^te spre vest, incepind de la obirsia pi-riului Scara (afluent al riuiui Topolog), situata subcurmatura de sub virful Scara ((2 285 m), extremitateavestica a culmii nordice a muntilor Fagara?, trece prinvirfurile Suru (2 282 m), Tataru (1 890 m), Chica Fedele-sului (1819m) §i coboara, pe o directie sud-vest, in defi-leul Oltului, la nord de localitatea Riu Vadului. De aici,urea in Virful Mare (2 065 m), din muntii Lotrului si con-tinua pe culmea acestora prin virfurile Sterpul (2 144 m)s.i Tartarau. De-a lungul acestei limite,YJudetul Vilcea seinvecineaza cu judetul Sibiujciar_ intre virful Tartacau §imuntele Poiana Muierii (1804m) din masivul Paring, ycujude^ul Alba.>;

Din virful Poiana Muierii, limita vestica *" se in-dreagta spre'sudr trecind prin virfurile Capra (1927m),CiobanuTlT 944 m). Pietrele (2241m), Coasta lui__Rus(2 306 m), situate in sectoral mo>njtan de la Obir§ia Lotru-lui, si desparte jude^ul Vilcea deyjudeful Hunedoara. y

De la virful Coasta lui Rus incepe limita cu judetulGorj, care se continua spre est, pe culmea muntilor Capa-tinii, trece jprin virfurile Mohoru ("2"3"3S"m)7 Papusa

* L. B a d e a, C. R u s a n e s c u — Judeful Vilcea, Ed. AcademieiR.S.R. 1970, p. 7.

** Ibidem, Harta fizico-geografica, anexa.

12 JUDETUL VILCEA

(2134m), Micaia (2179m), apoi de la obirsia Oltetuluispre sud-est pe^culmea muntelui Negovanu (2 064 m) ca,de aid, sa urmareasca spre sud culmea dintre riurileCerna si Marina si sa coboare spre depresiunea Polovragisi Racovita. La nord-vest de localitatea Milostea, dupa cetrece peste riul Tariia, continua, aproape paralel cu acesta,pina in dreptul localitatii Bodesti, unde traverseaza riulOltet, apoi urmareste culmea dealurilor ce constituie cum-pana apelor dintre T)TEe"t~$i 'Amaradia, pina in dreptul co-munei Ghiproiu.

Din dreptul comunei Ghioroiu incepe limita cu jude-tul Dolj, care se abate spre sud si sud-est pina la sud-vcstde comuna Balcesti.

Din vestul localitatii Preotesti traverseaza riul Oltet,apoi riurile Beica, Mamu si ajunge la Olt, la sud de Voi-cesti, urmind spre amonte valea acestuia pinu in dreptulcomunei Prundeni. De aici, urea spre nord-est, pe dealu-rile puternic fragmentate de la sud de Topolog pina lasud de Launele de Jos, alcatuind limita cu judetul Olt.

De la Launele de Jos, limita estica cu judetul Arges,urea spre nord, traverseaza riul Topolog Jh Milcoiu si deaici cu un aspect sinuos, la est de localltatile Gibesti,Giurgiuveni, Poenita, Valea Babei, Calici, Robaia, Rada-cinesti, apoi pe valea Topologului pina la obirijia acestuia.

H.

RELIEFUL

)" Desfasurat in trepte, pp recJtudini ce depasesc 2200m (yirfu^

te *

_ _y r u um 2 282 m,' vfrful

$teflfislL_2_212jn) * pica la 150 m in apropiere de Draga-: sani, relieful^iudetului Yilcea e?jte prjn, .excelenta muntos,' ?I~deluros.^

Ceamai_jnare_parte din_ teritoriu, aproximativ 2/3,este cupn5sl~in'tre altitudineajde_4QO=800 m si ailcajtuiestetrea^tcT~podt^luirjpiem(nita.n _ ji treapta dealurilor sub-carpatice.

* Pe harta hipsometrica din Atlasul R.S.R., fascicula I — 5, Virful§tefle?ti apare cotat cu 2 250 m.

< \ H l t l l J , NATURAL

Aproximativ 1/3 din aceeasi suprafata este formatai h t i inMpfa muntllor scunzi si mijlocii, cU altltudtni cu-pi i i r . c i n t r e O O S O O p , si a muntilor inalti. care atingv . i l o r i die peste 2 OOP m.

In cadrul treptelor de relief amintite se gasesc vai si• I ' -presiuni care detin a treia parte din suprafata totala.1 teritoriului.

rtPispunerea relief ului in trepte, orientarea culmilormontane ?i_subcarpatice, in general pe directia vest-est,

a colinelor piemontane pe directia nord-sud, aspectul. l i l o i - si depresiunilqrjjgrezgnj^luncilpr de-a lungul prin-ipalelor ape curgatoare, particular! ta tile geomorfologice

^ i l i - tutu r or formelor de relief etc. indica o pronuntata di-MTsitate a reliefului judetului Vilcea. v

Varietatea formelor de relief este rezultatul existenteiu i i o r sectoare ale marilor unitati de relief : Carpatii Me-i idionali, Suboarpatii Getiici si Podi§ul_ Getic cu o com-pli -xS a'.catuire geologica/ — rod de la cele mai vechi,tTistaTine, pina" la (iele mai tinere, pliocene si cuater-nare — , cu^j complicata si indelungata evolutie impusa

1 agentii modelatpri ai scoartei terestre.

Mun^ii

treimea nordica- din teritoriul

\

^ _n lo r Vaideeni, Romanii de Sus, BJstrf^a7'Pietreni; T3arba-te§ti, Chela, Gurguiata. Comanca. CaciulaJaV Pfisa, $er-

i banesti, Dingesti.^Ea 'cuprinde culmile muntilor_Capatin"si Lotrului, masivul Cozia si, in parte, sectorul vestic almuntilor Fagaras/— incepind de la virful Scara, obirsiapirTului Scara §i, partial^ cuirsul superior al Topologului,pi-ecum si dep_resiunea intramontana T^rj^Lovijtei.^

Ceajnai mare_parte a muntilor este alcatuita din rocicristalme aparjinind Cristalinului pjnzeigetice * — £JM>_.fnat in general din rod de inezozonl si Jatazona puternicmetamorfozate": Rlicasisturi, gneisuri micacee, grielsufi

* M. S t a m a t i u ?.a. Manualul inginerului de mine, Ed. Teh-nica, 1951, Sec^iunea IV, pag. 70—71.

5740'4 2

14 JUDETUL VtLCEA

U D E\ t \ '

^^mr- \Ciuiini

•iviiwi I

BREZOI*

cnLicori di icumultre .X*'

Bi'LE«%©^

J KOREZU© D-CMtuti"fslitiM. ;^.r.' s',Mti BilLE 60VORA©

OtiMni* P«»»««ti« BCMLE

Stintfti ,

--t

\ W '• X*</(> t'[°?J}-<0 p 10 TO 20 Km **) { V/te^MM^H^^MB^^^^ >* * S.X

/ J U I

/'

Harta unitStilor de relief

M H i i i l . NATURAL 15

cu intercalate oculare de feldspat (gneisul dei m i i - u / . i i m i de pegmatite cu muscovit (in zona Vo:

i .iltele.i i , po/itele sedimentare se gasesc in culmea Buila-Vin-

i . , , i , n Muntii Capa^inii, reprezentate de calcare ]u-' ... in depresiunea Lovi?tei (Brezoi-Tite?ti), repre-

, i , - ' dc conglomerate, gresii §i marne de virsta' . i .

I 7 « » r / / /."tnlHS, situati la nord de yalea riului Lptru,i l r A l u i U din sfisturTcristalme, apartim5dcristalinu-

, , ,H-ti(>elC?Is"talinul Lotrului), care daujnojioto-. . • l i r f i i l i i i V Culmea principala, cunoscuta si sub nu-

,1, .u lnu-a .Stcrlrstilor", cu spinarca larg ondulata,Linind pi-ohabil suprafVtci de eroziune Riu Ses la

i , , M I | 1100 in eate dominatf i de virfunle ^teflestaII . , , , , Piatoa .MI. . . (2 179m), SKM-pul (2144m), Clabu-

, , , , , , ) . i t . , 1 , , ( :>o:«) in), i i« 'bu (i 900m).I , , . , , ! ( • r in r i lo r Lotru .-ji l-atorita se desfasoara cul-

u virfuirile Boni (2 055 m) $i Pumi (2 048 m).^'Mtniiii < ' , ( /» / / /» ;7> cu o culme montana_prelunga (circa

i i n i t a vest-est, domina spre sud depresiunile, i |(. nl npatice, iar spre nord vaile riurilor Lato-

In | , i , i ., Lotrului, pinS la varsarea acestuia inU i imr . i principala pornesc ramificatii care sint

, , , , , , " . , , , , 1 , . .., m.n povirnitc spre nord, mai lungi si mai. 1 li | " < • Mill.

\ M , , i , , 1 , 1 M I a pctrografica complexa si astfel pot f ili,ipAi'tl|l m M I . i i i n u l l c sectoare distincte. La vest de vaileI I , , , , , i (pe voi-santuI sudic), Calpanoasa (pe versantul nor-, ! , , - ) -;t c i i n i i a t i i r a diTrtre-Qbirsiile acestora, se intinde sec-Lorul apuscan in cai;C2^3ranma7cris!alinul autohtonpeite care sc suprapune cristalinul pinzei getice. L_a e,st,1,. vai le l lorc/u si Calpanoasa se desfa§oara un sector mij-iuciu si altul rasaritean, in care predomina rocile pinzeii;cticc §i oalcarele jurasice, ce au o larga dezvoltare in

* Al. R o ? u — Geografia fizicd o Romdniei, Ed. did. §i pedag.,1973, p. 251—255.

* * V i n t i l a M i h a i l e s c u , Carpafii sud-estici, Ed. st., 1 bb,p. 193.

16 JUDETUL v: I , NATURAL 17

culmea Buila-Vinturarita (circa 14 km) *, ce se inprin pitorescul sau, dat mai ales de aspectul ruir(turnuri, clai, strungi, ace) si de zvelte^ea inaltimi-amintesc de Piatra Craiului.

Qjlmile muntilor Capatjnii, in general rotunjitedornlnate~j3e virfuri cu inal^imi mijlocii, care__de]rar 2 OOP m. Cele mai proeminente inaltjmi_se gastYMuU4ui-_Stari_ (1 491 m). Narutu (1 590 m), Vi(1 840 m), Gera (1 855 m), Cocora (1 895 m), Zmc(1938m), Gjavorii (1 957 m). Preota (1970m), ](2 095jnJjCapJJina (2 113 m), Ursu_(2_121m).K^fTumttTl^ozi^ apar ca un_ masiv preeminent si £.

(aegi aftitudinea maxima este de numai 1 654jrn in.Cqzia), la_eit de Olt,~Hominind prin suplejea sa, spredej3resHuiea_intramontana Tara Lravi§lei, iar spre sipresiunga subcafpatica JibJgajtf'Sint— formati aproatexclusivitafe din gneis de injec^ie^(seria gneisului c1

zia), un gneis ocular cu ochiuri rnari de feldspat ?este expLoatat in cariera aproape de stadia de caleManastirea Turnu.

sint reprezenta^iqeaiasoara la nord de depresiuiiea,.. Lovistei, incepiivestul virfului Scara §i pin'a la_OlJi^uImiTe dirTace.tor_sjnralcatuite7~inalales, elm micaisisturi cu cristate foarte^pronuntata, ctrnruscovTt,' Biotit, turmalinrolit, disterT— serie" ce se aseamana cu cea din "Lotrului.

XAltitudinea ridicata a culmilor, peste 2 000 m

2 365 m, virful Suru 2 282 m), reliefuglaciar (circurguri, vai glaciare), larga extindere a pasunilor irrmun^ilor o infatisare alpina^mult mai evidenta irsectorului vilcean al mum^ilor Fagara§.;*?-Depresiunea Lovi§tei (Brezoi-Tiljesti) este situfOlt, in sectorul dinitre defiileiul de la Turnu Rosu — (si eel dintre confluenta Lotrului cu Oltul — CacAre forma unui bazin alungit in directia est-vest, di

* Nae P o p e s c u , Munfii Capafinii, in colectfapag. 6.

,Muntii

• I . mlinile Naru1;u si Cozia, iar la nord de culmeai l i i c a Fedelesului si de coasta Ciinenilor^TAceasta

i ...... Icctonica, umpluta cu formatiuni sedimentarei c - i Ionian, eocen — oiigocen si miocen (conglome-

! i name), are un relief cu coline domoale pe careml p.ij isU, finete, pomi.

H. i . i ' - . oa i -u la sudul treptei montane, fiind dominatein i i '.-ipatinii §i masivul Cozia pe inaltimi ce nu de-1171 in (dealul Robaia)/ Evolu^ia si trasaturile fizico-

distincte ale dealurilor si depresiunilor subcar-i l < - cele ale dealurilor de podis determina

i , i doua trepte de relief deluros :r d ' • ' / / ! / ( / dealurilor si depresiunilor subcarpatice este

1 i i h M dcaluri :si depresiuni apartinind subcarpatilorc drsfasoara pe o directie est-vest intre vailei I 'a i - i ia . Contactul cu muntele este mult mai

• ' I ' M I to log si Bistri^a si mai evident intre Bistrita

i dc la /ona montana la dealurile subcarpatice,i n i n - ( ) l . l si l'.is.|:ri|a, so race diircct, fara interme-clepreaiunJ cu caraclcr Icclonic, cum intilnim la

M I . i ' Vcefl i > i i n . i i ' h ' mi i i i l a l n r ; i posibilitateaH U M i 1 1. 1 i n i ' i c .1, | M , c u l p t a t e in forma-

M i i h h i l i ' || . . i n ' e leagfi intre ele prin. . . . . I I . H I I I I . I I | M l l l l l | ) l I l l l l l l ^ a t c .

i i lii*pl«-l n l i , . 1 1 - p a l i l o i - de pe teritoriulc l i l n - i l di- sLabilit. Unii au -Subcarpatii Getici si Podi-

hanzi t ie care se desfa§oara

i n l• I ' l touiH

' i i DM A di i p r o x l m i i l l v | ) i < i i l l i i l a i n c i i l u l localitatilor Tirgu Gingulesti( c o i n i i n a McrlK^ll), M f l l l c n l (comuna Copaceni), Armasestil i ' i i i n i i n a ( ' c rn l^o t in i ) , I t . iben i , Budesti. **ft Pi i i i c i p a l c l c di"prc'siuni din_U'eapta de relief subcarpa-l l c !Tc pi - Ic r i to r lu l \nicil sTnt : Horezu, Bode'Sti-Pietrari,

* I . . H a d e a, Deprexiunea subcarpatica dintre Bistrifa Vilcii si( ' / ( , in ,,1'roblomo do goografie", vol. IX, pag. 87.

** V I n I i I a M i h a i 1 e s o u, Dealurile si cimpiile Romdniei,I'M. y t i int i f ica , 1966, pag. 193.

18

j f |

CUATERNAR

J Holocen

1 Pleistocen

PLIOCEN

Sarmatian f j

) \ Miocen mediu '

Miocen inferior \ \

PALEOQEN

| | Oligocen

I I Eocen

CRETAC1C

I I »

-1 Sistun cristaline j \ \ VA I \\. \ •''=d /x. J \\ ^<; \ J BmiHiM. \ PtundeniiII Gnais J \ V^'U /MMiiliH^ X\Ucret«ni \\3 Gran,, / \ \MM JT r\XDRiSJSANI\,\-^ / \ xXXK .>^...wKVx \\©\\\

> K U L NATURAL 19

Harta geologic5

i • •Iiric'cni-Smeurat, Pau§e§ti-Magla§i, Baile Olane^ti,i Andreesti si Jiblea. Legatura dintre aceste depre-

M mi in tens populate se face prin in§euari largi ^peste caretree drumuri de acces ce se continua pe vaile apelor curga-

- • din zona. M0^Dealurile subcaipatice au o structura cutata si mono-

• l i n ; i l a si altitudini cuprinse intre 600—800 mfCele matI H orminente dealuri subcarpatice vilcene sint: Magura' . l . i t i o a r e i (707m), dealul Tomsanilor (576m), dealul Cos-i ' , . 1 ' i l o r (597 m), dealul Bbdestilor, dealul Bunestilpr

in), dealul' Piscupia, dealul Purcare^u - - l a nord del . ' M I . Vilcea, dealul Manga —• dintre piriul Muereasca §im i l Olt, dealul Robaia (871m). Dealurile sint impaduritep i i i a In virf, in timp ce depresiunile permit cultivareapl.mtelor. Subsolul adaposteste citeva resurse -- hidro-. .u'touri, sare, ape minerale — care dau specificul econo-i i i i o i vilcene. a 5*^

Treapta podisului piemontcm cuprinde sectoral dealu-i l l o r si vailor de la sud de relieful subcarpatic, parte in-ic)-;ranta din podisul Getic (piemontul getic)XEste formats• h n straturi sedimentare de rezistenta diferita (argile,in.nne, pietrisuri, nisipuri, gresii s.a.) depuse pe un fun-i lament cristalin de tip carpatic, in ultima parte a plioce-n i i lu i . Sedimentele au fost aduse de riurile care se varsauIn Lacul Pontic (locul ocupat actual de Cimpia Romana).T n sectorul vllcean al piemontului getic, incepind de laves t la est, si pina la Cerna Oltetului. sint larg raspin-il i i t ie depozitele de pietrisuri eunoscute sub numele de pie-1 1 isuri de Cinde^ti.

Este fragmentat de vaile relativ adinci ale Oltetului,< 'iM-nei, Cerni§oarei, Pescenei, Oltului si afluentii acestora,m Ire care apar dealurile ca niste fisii paraleld?* Dealurile,OU altitudini ce variaza intre 300—500m, mai inalte sprei iord si mai joase spre sud, au spinari latite si sint acope-rite in mare parte de paduri sau terenuri agricole pe care

i • c-ultiva pomi fructiferi, vi^a de vie, cereale etc.Vaile, ca niste culoare, cu terase marginale, au permis

o populare intensa, precum s.i condi^ii pentru dez\'oltarea•griculiturii. Desi sursa economioa principala o reprezintArultura plantelor, in anii constructiei socialiste s-au pusi n valoare zaeaminite de petrol si carbuni.

20 JUDETUL \ M I I U I , NATURAL, 21

In cursul inferior al principalilor afluen^i ai Oltului §1in valea acestuia se gasesc lunci mai mult sau mai putinintinse, dar cu implicatii pozitive in economia agrara a sa-\telor riverane.

Lunca Oltului, oea mai intinsa ca suprafata, largjn-jdu-se treptat, incepind de la sud de Rm. Vilcea, este folo-jsita mai ales pentru cultura porumbului si a legumelor]

BOGATHLE SUBSOLULUI

Diversitatea §i structure rocilor care alcatuiesc reliefuljudetului Vilcea au generat o varietate de zacaminte mi-'nerale. Dintre cele valorificate sau aflate in curs de valo-lrificare amintim : mica alba (Voineasa), sarea (Ocni^a — Oc-nele Mari), petrolul ^Blbeni, Stoilesti, Gusoeni), gazelenaturale (Tetoiu), carbunii (Cucesti, Alunu), calcarul (Ar-nota), argilele, piel,ri§urile, nisirjurile, apele minerale(Caciulata, Calimanesti, Olanesti, Govora, Ocnele Mari) "$1;altele.

Pe baza prospectiunilor geologice recente se are in ve-dere punerea in valoare in curind a nisipurilor feldspatice,tururilor dacitice, di.stenului, marmurei etc.

y CLIMA /\ ' " * "*' Intrucit pe teritoriul judetului Vilcea se gasesc forme

de relief variate, care prin particularitatile lor orograficeinfluenteaza desfasurarea regimului termic, eolian si pe"eel al precipitatiilor atmosferice, clima, de§i temperat con-tinentala, are anumite nuante ce se suprapun treptelor derelief. Astfel, se pot imtilni nuantele de climart montan de-luros si de adapost (exemplu in depresiunea Lovistei, pe

^valea Oltului)\VIn munti, la inaltimi de peste 2000m, temperatura

medie anuala este de 0 °C si chiar — 2 °C (virful Suru),vinturile sinit puternioe si domina dinspre nord-vest, iarprecipitatiile depasesc frecvent 1 200 mm anual ; in muntiicu altitudini mijlocii si mici, temperatura medie anuala

il'ln i intre 2—6 °C, precipita^iile inregistreaza valori cu-I M I M - . C intre 800—1200mm anual, iar vinturile, datoritaimrt . l i nlaritatilor orografice, sint dirijate in lungul vailor

MI, Olt). Frecvent, pe versan^ii muntilor Lotrului §it-i apar brizele de munte.y

•'In |inutul dealurilor subcarpatice, temperatura mediei la inregistreaza valori cuprinse intre 4—8 °C, iar pre-

• M l i i l e in jur de 600—800mm 'anual; pe dealurile detemperatura medie anuala este cuprinsa Intre

m"C, precipitatiile scad la 400—600mm anual, iar: u r i l e au frecventa mai mare, in general cu directia• 1-sud, dar accentuindu-se si cele din directiile vest §i

pecifice Cimpiei Romane. yCele mai ridicate valori termice au fost inregistrate la

< > i Irsli (42 °C la 14.VIII.1946), iar cele mai scazute la Dra-ini (—33,5 °C la 24.1.1942)>»

V T n depresiunea Lovistei si pe valea Oltului clima estei mai blinda decit a teritoriului ce le inconjura, situa-

(1« (loterminata de particularitatile reliefului care imprima.ini i in i te caracteristici regimului termic, circulatiei mase-I n i de aer si regimului pluvial, ys

vf/oterma anuala de 10 °C, caracteristica pentru cea mai1 1 1 , i re parte a Cimpiei Romane, patrunde adinc pe culoa-M 1 1 Oltului pina dincolo de Calimanesti *. In timp ce pediMluri le de podis si subcarpatice temperatura medie. 1 1 mala are valori mai coborite, circa 7—8 °C, in depresiu-nea Lovistei media anuala a temperaturilor este cuprinsai M l no 6—8 °C, valori destul de ridicate pentru o depresiuhei n I ramontana. *3

Deplasarea maselor de aer Be face in lungul culoaruluii mlui Olt, in general pe directia nord-sud, §i cu viteze me-< l i i ce nu depasesc 1—l,5m/s. Frecventa calmului *' laTitesti este de 70%, la Rm. Vilcea de 45%, in timp ce laI > i agasani, in sudul judetului, este de 9%.

In depresiunea Lovistei se constata o usoara incalzire. 1 maselor de aer ce tree prin sud peste Culmea Cozia §ic.iabesc topirea zapezilor ; masele de aer rece care se acu-

• Atlosul climatic al R.S.R., filele II, 12, III, H8, 1113.•• Atlasul R.S.R. — faseitule. Fasciculele III, 117, 1113, 1162—64,

IV25, IV38, V26, VI13—14.

22 JUDETUL VlLCEA I , \|>RUL NATURAL 23

Repartitia temperaturilor medii anuale

_

liltllti mrtii mill /(mm)

Repartitia precipitafiilor medii anuale

24 JUDETUL VlLCE/

muleaza de pe inaltimile inconjuratoare nu stagneaza,se scurg repede in afara, in lungul defileului riului O11J/ Cantitatea de precipitatiLjLn depresiunea Lovistei'de 8130-—BOCTmin^^n.ual, asemanatoare cu cea de pe margnea sudica a muntilor si din dealurile subcarpatice. In vlea Oltului, cantitatea de precipitatii scade de la nordsud (Calimanesti — 775 mm/an, Rm. Vilcea — 707 mm/ai]Dragasani — 578 mm/an).

( Aceste particularitati ale climatului blind, de adaposlV favorizeaza practicarea agriculturii si in special cultiva

( rea pomilor fructiferi.

I ' K U L NATURAL 25

y BETEAUA HIDROGRAFICA

Intreaga re^ea de apa curgatoare de pe teritoriul jude-tului Vilcea apartine bazinului hidrografic al riului OltAcest riu strabate relieful in trepte al judetului, incepinde la localitatea Riu Vadului (comuna Ciineni) si pina 1Tighina (comuna Voices_ti), pe o distanta de circa 130 km]avind o panta medie de 1,5 m/km. In functie de caracterisiticile fizico-geografice ale zonelor traversate de Olt se inldividualizeaza doua sectoare ale bazinului hidrografic :X Sectorul Riu Vadului-Calimanesti, ce corespunde trep-jtei muntilor. Formele de relief, natura rocilor si climatumontan imprima cursurilor de apa unele caracteristicivai strimte, incorsetate in roca dura, versanfi abrupt!pante mai inclinate ce impun scurgerea rapida a apei, alimentare pluvio-nivala, in general bogata, evaporatie §ilinfiltratie reduse.

In acest sector, incepind de la Ciineni spre Calimanesti^riul Olt primeste pe dreapta apele piraielor Uria, Robesti,SaraeineS'ti si ale riului Lotru, iar pe stinga Valiea Satului,Boia, Titesti si Baiasul. Dintre acestea, eel mai importantafluent este Lotrul, care izvora§te din muntii Paring §iaduna apele de pe versantii nordici ai mun^ilor Capatinii§i de pe cei sudici ai muntilor Lotrului. Are o lungime decirca 80 km §i suprafata bazinului hidrografic de aproxi-mativ 1 000 kmp, peste care se suprapune o densitate anetelei hidrografioe de 0,77 km/kmp, superioara intregu-kii sector (0,65 km/kmp), dar specifica unei zone montane

i) fiiergie mai mare a reliefului si cu precipitatii bogate.n ipa l i i afluenti ai Lotrului sint : Voinesita, Latorita,

' M i a si Vasilatul.•iorul Calimanesti-Dragasanr corespunde treptei de

|i l i r l ' di'luros (treapta dealurilor subcarpatice si dealurilor(If |>odis piemomtan). Priivitta in 'ansambliu, reteaua de ape

;.iloare este mai dezvoltata pe partea dreapta si astfelipiifo o evidenta asimetrie a acestui sector de bazin hidro-

i f i c . AfluentiL.de pe dreapta, in cea mai mare parte, i§i' ' l i i i 'sia in muntii Capatinii, exoeptie facind afluentii deud de riul Luncavat, care izvorasc din dealurile de po-C'ei mai importanti, in ordine — din amonte spre

, i \ , i l .-int : Muereasc:a, O'.anesti cu af luentul sau Chcia,r i ta cu afluentul sau Otasaul, Govora, Luncavatul,

! ' • i-caiia (riu temporar), Mamu (riu temporar), Beica1 1 1 1 1 temporar) si Oltetul. Incepind de la Bodesti (comuna\ l u n u ) , Oltetul si afluentii sai (Cerna unita cu Cernisoara,

i . 1 1 i l a — incepind de la Milostea si Sasa — riu temporar)h . i l x i t vestul judetului Vilcea si tree pe teritoriul jude-

( u l n i Olt la sud de Oltetani (Comuna Lalosu), de unde se. i in Olt.

I'o stinga, Oltul primeste afluentii : Coisca, Simnicul sii ' " |><> lo^u l -- incepind de la Milcoiu. In acest sector, den-

ie:i retelei hidrografice este de aproximativ/ km/kmp, dar variaza in functie de treapta de relief.ibatuta : 0,8—0,9 km/kmp in munti, 0,5—-0,6 km/kmp

i n • uboarpati si 0,3—0,5 km/kmp in podi§.('ursurile de apa care-§i au obirsia in zona de munteK-ficiaza de o alimentare bogata, datorita in primul

1 1 ud precipitatiilor abundente. La munte, scurgerea mediepedfica de 40—501/s/kmp este favorizata de energia

n ' l i c f u l u i §i impermeabilitatea rocilor. Ea se micsoreazain-pta t , de la nord la sud, in functie de scaderea cantita-\ i i de precipitatii, cresterea gradului de evaporare, reliefulmai putin aceidentat, rocile permeabile etc. §i inregistreazav . i l o r i de 10—201/s/kmp la periferia treptei montane,5—101/s/kmp in zona dealurilor suboarpaitice §i^ i 5 l/s,/kmp in podi§.

In general, debitele medii multianuale ale riurilor de11 • intregul teritoriu vilcean sint mari, de§i suprafata ba-

JUDETUL M ' l l U L NATURAL 27

I

zinelor lor hidrografice este mica. Se remarca debitele rimrilor Lotru (18,1 mc/s),, Topolog (4,75 mc/s), Cer(4,26 mc/s), Olane§ti (4,26 mc/s), Bistrita (4,11 mc/s), Lunjcavat (3,15 mq/s). Debitul Oltului spore§te pe teritorhjudeiului Vilcea de la 90 mc/s la Riu Vadului la 150 me/<|la Dragasani.

In lunile mai—iunie se inregistreaza cele mai maicresteri de nivel cauzate de precipita^iile abundente si t<pirea zapezilor din mun^i, iar cele mai mici in septem-brie—octombrie cu ploi putine si o evaporate puterni<cu exceptia apelor din bazinul Lotrului, unde nivelurikminime sint inregistrate in ianuarie, datorita fenomenuhde inghet.

In primaverile in care temperatura creste brusc, za-jpada topita si mai ales ploile deosebit de bogate determinaviituri care depasesc de citeva ori debitul mediu multi-|anual. Cea mai mare viitura cunoscuta in sectorul vilceanal Oltului a ajuns la 2 580 mq/s in iunie 1948, depasindaproape de 5 ori debitul mediu multianual al perioadei1933—1963 (620 mc/s), si 2 134 mq/s in iulie 1975. Majori-tatea viiturilor (peste 87%) se produc in perioada calda aanului si cu o frecven^a mai mare in lunile aprilie, mai siIunie (peste 50% din numarul viiturilor man) cu maxi-mum in luna mai. In aceste luni, sttatiile pluviometriceinregistreaza cele mai mari cantitaft de precipita^ii, indi-cind legatura directs si imediata dintre regimul pluvial sidebitele mult sporite ale riurilor.

Regimul termic si de inghet al riurilor de pe teritoriuljudetului Vilcea se afla in strinsa legatura cu temperaturaaerului, altitudinea reliefului, panta profilului longitudi-nal, debitul si viteza de scurgere a apei. Spre exemplu,temperaturile medii ale riului Olt sint in crestere din ia-nuarie pina in iulie—august (de la 0,7 °C la 19,1 °C), auo crestere mai rapida intre martie si aprilie (3,7 °C—8,8 °C)si o scadere mai accentuata din august pina in decembrie(19,1 °C—1,6 °C). Cu toate ca intre temperaturile aeruluis.i cele ale apei Oltului sint diferen^e, mersul temperaturi-lor apei se aseamana cu aoela al aerului de care este in-fluentata direct.

In anotimpul friguros, cind temperatura apei scade, seconstata aparitia fenomenului de inghet la toate riurile.

In I 'unctie de perioada inghe^ului si de fenomenele spe-c formeaza gheata la mai, pod de gheafa sau curg

[eiurl. La riul Olt, aparitia si mentinerea podului del. i au o frecventa de 60—70% (pe baza observa^iilor

i perioada 1952—1962) in defileu si la sud de confluentaI'opologul, pe cind in sectorul subcarpatic, datorita

i ularitatilor topoclimatice. nu se poate instala, desi,i observatiile facute in perioada amintita, podul dei|;i in amonte de Calimanesti si in aval de confluen^a

ipologul s-a men^inut chiar 50—60 zile.liiiirile in sectorul montan au un important potential

rnergetie, valorificat deocamdata pe Lotru si partial1 ) l t , prin construirea unor lacuri artificiale a caror apa

i " m e in miscare turbinele hidrocentralelor. La terminareauilor hidroenergetice de pe Olt, in sectorul vilceanfunctiona 13 hidrocenrtralie : Ciineni, Cornet, Golo-

btx-ni, Turnu, Calimanesti, Daes'ti *, Rm. Vilcea *, Riureni *,lira *, Babeni *, lonesti *, Zavideni *, Dragasani. Pe

I .nl I 'u func^ioneaza hidrocentralele Ciunget, Malaia, si este1 1 1 I ucru centrals de la Bradis, or.

I.acurile artificiale din rindul carora se disting laculi ' h a de pe Lotru (340 milioane me), Babeni (48 milioane

^i lonesti (39 milioane me) de pe Olt, lacurile glaciarei h M inuntii de la Obirsia Lotrului (Gilcescu, Zanoaga Mare,

Tul-Paring, Gauri) si cele din bazinul Latori^ei (leze-n i l Latori^ei, Muntinelul Mic, Cioara, Singuraticul), pre-

i si lacurile sarate de la Ocnele Mari si Ocnita — folo-1 to in scopuri terapeutice - - completeaza reteaua hidro-

r.i il'ica a judetului.Apele subterane ** se intilnesc sub forma de straturii fere locale sau discontinue, utilizate frecvent prin iz-

vuare. Apa este cantonata in depozite variate, cum ar fi :i n depresiunea Lovistei — de calcare, gresii, marne, con-r.lninerate ; in sectorul dealurilor si depresiunilor subcar-11.11 ice — in depozite de calcare, marnocalcare, gresii,ninglomerate, argile rosii si vargate, marne, argile, tufuri

i nisipuri ; in tinutul dealurilor de tranzi^ie de la subcar-

• Hidrocentrale aflate in func^iune.** Dupa harta Apele subterane din ^AtLasul R.S.R.", fascioula V 2.

28 JUDETUL VlLCE BADRUL NATURAL 29

la podis straturile acvifere se gasesc in depozitelenisipuri s.i argile ; pe dealurile de podis — in depozitelformate din pietris.uri §i nisipuri (straturi de Cindesti).

In subcarpati, in general, la contactul dintre fisiile daconglomerate si marne, cu o compozitie chimica diferrtaapar izvoarele minerale. Izvoarele minerale sulfuroaseintilnesc la Calimanesti-Caciulata, Olanesti, Govora, Mucreasca, Dobriceni, Bunesti ; izvoare oligominerale laVilcea, Mateesti; izvoare clorurate la Ocnele Mari, OcnitOtesani, Pietrarii de Sus ; izvoare iodurate la GorunestiIzvoarele minerale au un pronun^at rol curativ s.i au con-jtribuit la renumele stat,iunilor de pe valea Oltului.

/ SOLUBILE

In functle de diversitatea factorilor care au contribuitla formarea solurilor (materialul parental, formele de re-jlief, clima §i activitatea biologica), solurile existenteteritoriul judet,ului Vilcea sint variate *.

In zona montana, pe culmile inalte cu altitudini depeste 1 700—1 800 m se intilnesc soluri podzolice humico-feriiluviale s.i soluri brune de pajisti alpine, care sint valo-rificate prin pasunile naturale.

Mai jos, la altitudini de pina la 1 000 m, sub padurilede conifere s.i conifere in amestec cu fag, se gasesc soluri jbrune acide s,i brune podzolite. Pe calcare, in Muntii Ca-patinii se gasesc rendzine. Pe bordura montana s.i pe inal-J

Harta solurilorI. Soluri argiloiluviale : 1. Soluri brune podzolite; 2. Soluri podzolice argilo-iluviale ?i brune podzolite; 3. Soluri brune podzolite si planosoluri; 4. Pla-nosoluri §i soluri podzolice argiloiluviale; II. Soluri cambice: 5. Soluri brune1

(eu-mezobazlce); 6. Soluri brune acide; 7. Soluri brune (eu-mezobazice) ?ibrune podzolite; 8. Soluri brune acide ?i brune podzolice; 111. Soluri fertilu-viale: 9. Soluri brune podzolice si podzoluri brune; 10. Podzoluri si soluribrune criptopodzolice; IV. Soluri litomorfe: 11. Pseudorendzine, soluri brunesi negre de fineata umeda; 12. Vertisoluri; V. Soluri neevoluate; 13. Regoso-luri si soluri erodate; 14. Lltosoluri; 15. Soluri aluviale si aluviuni. (DupaAtlasul R.S. Romania, plansa Solurile VI. 1., 1978).

* N. F l o r e a $.a., Geografia solurilor Romdniei, Ed. $tiintificfi,1968, p. 434.

*> c \\%\ J U D E T « L b ^

.: 't4-^#^^^^vrci^M ^ W^/W.ip-v-^xX^XV ^

\ 5.-.L.J

^'., •"•«vi^;i^Mfctf> -^ / .,^j ^ l^£>^x

- , i%wi> /1 "-, i Gu joen i • ', P r u n d e n i

10 15 2pKm

o *\

JUDETUL VlLCEl30

timile mai joase, din deuleul Oltului, apar solurimontane tipice sau podzolite. In depresiunea Lovistei seintilnesc soluri brun-galbui de padure, frecvent podzolite,si soluri brun-galbui acide. Aceste soluri sint acoperite inmare parte cu finele, culturi de trifoi, cartofi si pomi fruc-til'eri (prun, mar).

Pe dealurile si depresiunile subcarpatice solurile pre-dominante sint cele brune de padure, brune-acide si soluriargilo-iluviale brune podzolite, favorabile culturilor fura-jere, leguminoase, pajistilor naturale si livezilor de pomi(mar, prun).

In treapta dealurilor de podis dintre Olt §i Oltetgasesc soluri brune eubazice si mezobazice, dar §i soluangilo-il-uvioinale brune podzolilte si argiloiluviale podzolisi chiar soluri brune inchise si pseudogleizate, darrestrinse ca suprafata. Aceste soluri sint folosite pentrnculturi cerealiere, pomi fructiferi si vita de vie.

In lunci se intilnesc soluri aluviale si aluviuni si sintvalorificate mai ales pentru cultura porumbului si agumelor.

VEGETATIA

Diversitatea formelor de relief si conditiile pedoclima-tice existente pe teritoriul judetului au favorizat dezvol-tarea unei vegetatii bogate, dispusa in .etaje corespunzatoialtitudinii reliefului.( Vegetatia piping se intilneste intre 2 000—2 200 m.titud"ine —-"mai 'ixtinsa pe inaltimile montane dintre vir-furile Negoiu si Suru si pe cele de la obirsia riului Lotru

e si mai restrinsa. sub forma de petice, pe culmile inalte akMuntilor Lotrului si Capatinii. Aici/>predomina plan tele

. ierboase, perene si tufavisurile pitice (smirdarul sau bujo; nul de munte — Rhododendron kotschyi, salciile pitice —

Salix herbacea, S. reticulata si alti arbu§ti).yVeaetatia subalyina coboara pe versantii nordici pins

la circa 1 600 m,~lar~pe cei sudici pina la circa 1 800 m al-titudine. Este formata mai ales din tufisuri de jneapar(Pinus montana), ienupar pitic (Juniperus sibirica), anirde munte (Alnus viridis), la care se mai adauga merisoru(Vaccinium vitis idaia), afinul (Vaccinium myrtillus) etc.

I J L NATURAL 31

pii 'cum si ierburi cum sint iarba vintului (Agrostis rupes-i , parusca (Festuca supina), firu^a (Poa media) si altele.Ittdjul padurilor se suprapune peste relieful montan si

i l i ' l M I - O S , sub limita etajului subalpin. Padurile sint alca-i n i l r din conifere §i foioase, la care se adauga numerosi

• usU. Sint dispuse, de asemenea, etajat in raport cu|ihIrrcn^ierile climatice si cu altitudinea reliefului.

' 'adurile de conifere, a caror limita superioara este maii • ' I n - . - 1 t a pe versan^ii sudici si mai coborita pe cei nordici,'" npa suprafe^e variate ca intindere in Mun^ii Fagarasu-l u l , Lotrului si Capatinii, intre circa 1600—1800m alti-i i n l i n e . Aceste paduri cuprind molid (Picea excelsa), iar' n o raspindire mai mica brad alb (Abies alba) si destul de' H /.ada (Larix decidua) si tisa (Taxus baccaita).

/ 'adurtte de amestec, contfere cu /ag, ocupa o suprafa^ai n i i extinsa si se gasesc la aititudini mijlocii si cu o largailc \-oltare in bazinul Lotrului, pe clina sudica a Muntilor1 i|)atinii. In Muntii Cozia aceste paduri apar insular, in-' ' 11.jurate mai jos de fagete pure.

Padurile de fag (Fagus silvatica) urea de la circa 800l . i I 100m altitudine. Ele sint mai bine reprezentate de-alungu l defileului Oltului, in estul depresiunii Lovistei,pe rama sudica a Mun^ilor Capatinii si Coziei ; pe dealu-i i l c subcarpatice si chiar pe unele dealuri de podis, fagul

• i f l a impreuna cu gorunul, formind paduri de amestec.Pqdimledeg&ru/n (Quercus petraea) au o larga dez-

Mil la re pe dealurile de podis, cu excep^ia sectorului del . i i'st de valea Oltului si a unor dealuri din sudul jude-( i 11 ui acoperite cu stejerete. Alaturi de gorun, in padbrile1 1 ' - pe dealurile de podis, se gasesc in amestec si alte speciit i c foioase, cum sint : carpenul (Karpenus betulus), jugas-I r u l (Acer campestrae), teiul (Tilia cordata), frasinul (Fra-

i n us excelsior), ulmul (Ulmus scabra), girnita (Quercush.i inetto), precum si arbusti reprezenta^i mai ales prin. i l u n (Corylus.avellana), corn (Cornus mas), singer (Cor-n i r ; sanguinea), soc (Sambucus nigra), porumbar (Prunuspinosa), maces (Rosa canina) etc. In luncile riurilor se

int i lneste o vegeta^ie arborescenta formata din salcii, ra-' l u t e (Salix alba, Salix fragilis, Salix cineraea), plopi(I ' lopus alba, Plopus nigra), anin (Alnus glutinosa),wire, pe suprafe^e restrinse, este asociata in zavoaie.

32 JUDETUL VlLCEA

r ~ "—I jeeundarePaduri da fagin alterninja •/OJ cp

1 ' cu pUurl 11 ««r»n i £> V S3

_-.—-, Pidiri t> gorun \<£\ J(r\Bi-~.it. ]^&Mi— 1 Tiriinl .J-.tole ! ' -V\ -, WI I ai paji|ti ticiindara

tjmnuut

IvRMjifCa*^ rf~^ OiniMrV^fe>»-iw( • .\9 _ - / ' 1

V / \L -' \

*-, f^s^ V "*^n B. r11"""« w%fr^ 4>iT^^:r%i ir'6i v 0"w?T i%^e o'-V

35 tLltrjni/e?^ '^A )o',,«-. V

i > ) X *//) I •«Mei»«i\ 2~,\V •;V ^/^ u( \ /\ A'^ \ ci^n I

"rwIfJ^^H! Vw\'^.o^fe"lfl^\-- l-^ j»|] il:\

%. . f^-^M1

\V«lBi Meri1^

fl*i...t; // vj

^, ^x—-^.

'^> . ^-^^ ! <0 5 10 IS -

:?|OK"1 "'•' ':

/ J U ' D * ^

Harta vegetatiei 1 '.a ne traiti intru multi ani, cu sanatate ?i foricirc spre gloria patriei ;iI i.nicirea nafiunii noastre socialiste !

j.

Prolectele hidrocentralei de pe Lotru care incep sa se materializeze.I. .nonstreaza cu vigoare forta creatoare a specialistilor romani, harnicia|l talentui minunatilor nostri constructori

3 iunie 1972. Pe firul galeriilor hidrocentralei de pe Lotru

Moment emolionant : intilnirea tovarasului Nicolae Ceausescu cu con-structorii hidrocentralei de pe Lotru

Cmrado ,,oazei de sanatate" a Bailor Olanesti

Natura a dat Vilcii frumuseti fara seaman

V

«•#.

Siroirile de pamint de la Goranu

Cascada LotrisorUn iculptor desavirjit - natura

i ' L NATURAL 33

FAUNA

< 'oinpozitia si repartitia faunei de pe teritoriul jude-u .sint reflectarea ca si in cazul vegetatiei, a particu-

i l i l o r climatice, a diversitatii §i etajarii altitudinale a• • i n ' f u l u i . Ca urmare, fauna se diferentiaza astfel :

i'nnna pajistilor alping. este formata din pasari cumrisa_de munte (Anthus spinoletta spinoletta), _bru.-

' ( ; i (Prunella collaria collaris), mierla gulerata (Tur-d i i ' i lorquatus alpestris), acvila de munte-fAquila chrysae-I I P - , chrysaetos) si rozatoare, ca goarecele alb (Microtus

i l l s ulpius). Pajistile jtlpine ?i mai ales cele^din yer-' 1 1 Mun^ilor Fagaras sint domeniufcaprelor negre (Ru-i > r n rupicapra carpathica). Capra neagra se intilneste

i si in Mun^ii Capatinii si Lotrului.•• I'inina. padurilor de conifere si fag este mult mai va-

.'C iar uneie specii-pxezmta interes cinegetic. Se intil-inamifere ca :. upul (Ursus artos), cerbut (Cervus

i 1 1 ih us carpathictis), risuj (Lynx lynx), jdeTuFde scorburl"rles martes), jderuTde piatra (Martes foina) — semna-

inl in Mun^ii Capafinii, flTptreftii '(Sus scrofa), cSprioaraprcolus capreolus). veverita (Sciurus vulgaris fuscoa-

|jirsul (Glis glis). iipurele" (Lepus europaeus), §oare-;;ulerat (Apodemus tarnieus) ; pasari cum sint COCQ,-le munte (Tetrao urogallus), potirnichea (Perdix

• l i x ) , ierunca (Tetrastes bonaisa) ; jeptile ca vipera co-M I M M . I , sopirla de munte, broasca bruM etc?"

l''mma padurilor de foioase de pe dealurile subcarpa->•>' de podis piemontati. Intr-o adevarata zona Se in^"

"I'cnta faunistica intilnim specii ce aparftn atit padu-i montane, cit si silvostepei si chiar stepei. Cea mai. 1 raspindire o au _vulpile (Vulpes vulpes), viezuriiIL-S meles),. iepurii, mistretii, capriorii^yeyerii^e^"'etc."

i ' ' ' l i t i - u mentinerea fondului de vinatoare, cit si pentrut. ' rea numarului unor animale de interes economic, inniii ani s-au luat masuri de protectie de catre ocoaleleice si filialele de vinatoare, precum si masuri de re-"ilare §i colonizare a cerbului, capriorului §i cerbului

ar.Valea Oltului la Cozia

34 JUDEJUL VlLCEA

Fauna acvatica este reprezentata de mai multe speciie pesti. In apele mai reci si limpezi de munte traieste1

^ (Salmo trutto fario). Tot aici se mai intilnescIcarul /(Eudontomyzon mariae),, grindelul ,(Noemacheilus

barbetulus), zlavocul,(Cattus gabis), boisteanul {Phoxinasphoxinas), lipanul (Thymallus thymallus), mbioaga (Bar-|bus meridionalis petenyi) si al^ii. In Olt si afluentii luicare strabat teritoriul judeJuluiVilcea in tinutul dealuri-lor, se intilnesc specii ca :(§££]2||£1U (Chondrostema masujnisiparita (Cobitis remanicm^QnreaifeKBarbus barbus), <^enul (Leucisous cephalus), obleful "(Alburnus alburnus) etc]

Fondul de pescuit este Tn . "cre§tere ca urmare a popu-jlarii lacurilor de acumulare cu specii repede crescatoare sja repopularii riurilor de munte cu pastrav, dar si ca UP]mare a masurilor ce sint luate pentru diminuarea sau in«jlaturarea poluarii apelor de catre unitatile industriale.

BEZERVATII SI MONUMENTE NATURALE

In ansamblul sau, natura judetului Vilcea reprezintSprin a§ezare si varietatea elementelor un loc de o deose^bita valoare naturala, stiin^ifica si practica si, in acelasitimp, o atractie deosebita din punct de vedere turisticj

Prezen^a in peisajul vilcean a unor numeroase speciifloristice si faunistice rare — monumente ale naturii, rejzerva^ii naturale — confer a acestor locuri un plus defrumusete.

Dintre plantele ocrotite pe teritoriul judetului Vilceaamintim ': tisa (Taxus baccata) raspindita in cuimeaX/Tnj-7i7aTiTa^pP__vaT.pg_rlnlTii PViPia— in rpyprvatTa

la:§i nume", iaricele sau zada (Larix decisua) In MuntiLatorifrei si Lotrului, zimbrul (Pinus cembra) ia

L.otruiui. bazinul 'riului Lotru ; bnlihucii^.dfiMuntii Capatinii, valea

Stevioara, iedera alba

<' . \DRUL NATURAL

iQiijBmtii«

mnnt.p {Trollius europaeus) inLotrului, virfurile Vinturaritasau liliacul alb de_ munte_ {Daphne blagayana) peCozia, l'lQarea~9Tcplt: {Leontopodium alpinum) peCozia, NanTfu, Buila-Vinturarita, Claia Strimba, Pilaflanului, Tirnovul etc. ; laleaua-pestrita (Fritillaria mon-

V tana) pe Muntii Cozia, ghirtipele {Ruscus aculeatus) in pa-

35

de stejar de pe dealurile Dobrusa, Mamuletul,. Ra-i n . i s a , Silea din imprejurimile isatului Fumureni si altele.

Printre animalele ocrotite se numara : capra neagraI " culmile inalle ale Munlllor Fagara§, Lotrului, CapatS-i i i i si pe tancurlle Coaei ; risul ~- in~intreaga zona mon-i 1 1 iii ; QcviM de mun,te in zona ipjajijtHor ailpine jcocoguld(j munte In padurile de conifere din munti.

Caracteristicile florei §i faunei §i frumusetile peisa-te de pe muntii Cozia au determinat Comisia Monu-

..... ntelor Naturii de pe linga Academia R.S.R. impreuna' M organele judetene sa infiinteze aici un Pare Nationali n suprafata de circa 5 000 ha, din care zona stiintifica• iiprhide aproximativ 4 500 ha.

Pe teritoriul judetului se mai intilnesc arbori izolatiI n a U in evidenta Comisiei judetene pentru ocrotirea mo-innnentelor naturii, cum sint Vstejarii secular! (Quercusl" ' iraea) in numar de 5, batrini de pp«t.p 4S()__tie ani.din_..... i una Fnncesu ; nucul urias (Juglans regia) din satull''i'.tri^a>_£omuna Costesti, in virsta de peste 400 ani _gi^

1 1 1 in iniaitinie ; scomsii (Soirbuis domestiicia) din pldioireiade pe teritoriul comunei Goranu, jrasinu}

(Fraxinus excelsior) din satul Fumureni, co-..... nlPEungesti, in virsta de peste 400 ani • alunul urias• l i n comuna lonesti si altii. d-.,

Merita sa amintim aici frumoasa ^poiana a narciselor(Nii ixj isus augustifolius) din satul Milostea~la hotarUl cmp i ' l i ' t u l Gorj sau lacul cu nuferi albi, galhejai, irisi debnlttl §i alte plante acvatice din oomuna Mihaes/tL JX,

Tn afara plantelor si animalelor mentionate si care aui" I puse sub ocrotire, remarcam §i citeva rezervatii geo-

CP, cum sint : siroirile §i piramidele de pamint de pei I ' M Stancioiului, comuna Goranu, siroirile de pe ma-

i Slatioarei in zona vaii Cerna, comuna Slatioara. Co-i . i judeteana pentru ocrotirea monumentelor naturii a

i n M in evidenta si microrelieful de eroziune creat in tufulil l ici t ic In punctul ,,La evantai" de la Ocnele Mari, trovan-(II sl'erici si ovoidali din dealul Costestilor comuna Cos-

i , cheile Bistritei vilcene, cheile riului Cheia si aleI ' M m i n i Costesti, marmitele de pe valea Jiblei de la Cali-

etc.

36 JUDETUL VlLCKAUL NATURAL 37

Pentru coordonarea actiunilor de ocrotire a monumen-telor naturii §i a rezervatiilor naturale, Comisia judeteanipentru ocrotirea monumentelor naturii de pe linga Comi-tetul de cultura si educate socialista, infiintata in 1971,a fost reorganizata in anul 1974.

Dezvoltarea impetuoasa a industriei pe aceste melea-guri a adus cu sine preocupari noi pentru protejarea me-ildiului inconjurator, pentru mentinerea echilibrului ecolo^git, conservarea §i dezvoltarea cadrului natural. Inspiritul legii nr. 9/1973 privind protectia mediului inconJjurator, organele locale de partid si de stat au intreprina?i intreprind o seama de masuri si initiative pentru dimi-Jnuarea poluarii atmosferice in zona Combinatului chimicJIn acest scop au fost realizate instalatii de captare a noxe-1lor s.i de neutralizare a acestora §i s-au intreprins cerce-itari cu rezultate notabile pentru valorificarea materiale-jlor refolosibile, s-au adoptat tehnologii noi de produced§i s-^au echipat unele instalatii generatoare de poluanti cu]dispozitive eficiente pentru prevenirea poluarii ori penJtru reducerea poluanfilor la limitele admisibile stabilityprin norme legale de protectie a mediului inconjurator]

Prin real'izarea unor spatii de preepurare si epurares^a asigurat imbunatatirea continua a calitatii apelor dejsuprafata si freatice.

Pentru protectia asezarilor umane s-au extins spatiileverzi, au fost amenajate lacurile de acumulare ale hlcentralelor. S-au luat masuri pentru atenuarea zgomote-;lor produse de utilajele si instalatiile industriale.

In agricultura, in perioada 1968—1978, au fost efectuate lucrari de scarificare, amendare, desecare, pentruqombaterea eroziunii si refacerea structurii soluriloraproape 160 000 hectare.

In conformitate cu Programul National privind con-servarea si dezvoltarea fondului forestier in perioad,1976—2010, lucrarile de exploatare forestiera din judet afost corelate cu cele de impaduriri, ritmul acestora di:urma fiind superior, asigurindu-^se in acest fel si ocrotireafondului cinegetic si de pescuit.

Pornind de la principiul ca asigurarea calitatii mediu-lui constituie o cerinta esentiala a cresterii economice

. l i ^ i i l e revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, a,n ii capacitatii productive a omului si a bunastarii

dl«-, partidul nostru a acordat in ultimul deceniu §i acordain . Miitinuare o atentie deosebita masurilor de conservare

diului inconjurator..'.nbliniind marea insemnatate a actiunilor ce trebuie

lA Tie intreprinse in acest domeniu, tovara^ul Nicolae. ..iisoscu, secretarul general al partidului, arata : nTi31^1^

. n i i a de ritmul inalt in care se dezvolta industria, de1 1 iducerea tot mai accentuata in viata societatii a ele-nlolor civilizatiei moderne, o problema de important^

i i i l a pentru natiunea noastra este protejarea mediului• i t jurator. Este necesar sa luam masuri riguroase pen--ombaterea noxelor industriale, preintimpinarea polua-

I'll npei si aerului, protectia padurilor, lacurilor si riuri-muntilor, a locurilor considerate monumente ale

i i i r i i . Este o datorie de onoare a partidului, a intreguluii popor sa faca totul pentru asigurarea cadrului

. m l i i a n t propice ocrotirii sanatatii oamenilor, pentru pas-ii-ca nealterata a frumusetilor patriei, pentru a trans-l.i! fjeneratiilor viitoare toate darurile cu care natura a

li f t i a/it Romania" *.Actiunile intreprinse pentru pastrarea ambiantei me-

i l u i inconjurabor, cerceitari'le care se fac in prezent pei . i , i unui program de larga perspectiva se inscriu in

ncuparile majore ale organelor locale de partid §i demediul ambiant reprezentind unul din factorii im-

lanti pentru asigurarea sanatatii oamenilor muncii §iisurarea armonioasa a vifetii umane.

• N i c o l a e C e a u ^ e s c u — Romania pe drumul construirii••t&tii socialiste multilateral dezvoltate, Vol. 7, Bucure^ti,

Kd. politick. 1973. pag. 511.

ISTORIA

,,TREBUIE SA REDAM ISTORIA ASACUM ESTE HA — SI DIN ACEASTA NUAVEM DEClT DE Cl$TIGAT I SA FA-CEM CA OAMENII SA CUNOASCA S:SA INTELEAGA CUM TREBUIE ISRIA"*.

NICOLAE CEAUSES

Tinuturile vilcene au fost dintotdeauna si in perma-nen{a partake directs la intreaga istorie a patriei, consti-tuind de-a lungul vremii un centru de gravitate pentruun intins teritoriu romanesc. Toate etapele de dezvoltareale societatii omenesti, toate marile momente din istoriamilenara a poporului roman sint atestate si pe acestemeleaguri, destinul lor a fost si este o parte inseparabiladin destinul intregii tari.

Cercetarile de la Bugiulesti pe Oltet, cornuna TetoiUj,au dus la descoperirea unui important depozit fosiliferviliafraricHian (inceputul cuaternarului), cuprinzind oase.fqlosite ca maciuci, strapungatoare, razuitoare sau oasesparte din care s-a extras maduva, fapt ce confirma acti-"vitatea unor maimu^e superioare, cunoscute sub de- ••numirea de Paradolichopitecus. Uneltele din os sf1

pietrele necioplite folosite de catre protohominizi atesta^perioada premergatoare epocii vechi a pietrei, prepaleoli-ticul. Fauritorii uneltelor de os de la Bugiulesti sint con-sadlerati ,,oattnenii in, foirmane", eaire-si procurau. hranaprintr-o activitate vinatoreasca, fapt ce rezulta si dinanaliza antropologica a bogatului depozit de fosile de aici.Uirmele sSnlt simiillaire -cu oele gasiite in sudul Africii (Ol-dowai) si in China (Su-Ku-Tien).

Descoperiri ce vin sa completeze pe cea de la Bugiu-lesti au fost facute pe malul sting al Oltului, intre loca-litatile Olanu si Dragoesti : unelte din cremene lucrateintr-o tehnica primitiva, asemanatoare cu cele cunoscute

IT( ) IUA 39

* N i c o 1 a e C e a u s e s c u — Romania pe drumul construiriiKocietafii socialiste multilateral dezvoltate, Vol. 5, Buc., Ed. po-litica, 1971, pag. 573.

lacul Victoria din Africa si datate prin metoda mo-' i . ma ,,Organ potasiu" la 2 milioane ani. Primele luminirtlc istoriei nafionale sint conturate astfel de urmele cei ' i i .(-a/a judetail Viloea alatturi de descoperMle din judetele

> ' - i ne — de pe valea Dirjovului, Mozacului si altor mid'Muon t i ai Oltului, valea Arge^ului §i valea Oltului tran-

1 1 v anean — in zona celei mai vechi locuiri umane cunos-i i a pina acum in Europa si socotita a fi printre cele mai

* tvhi din lume.A lie descoperiri (iulie 1973) au venit sa documenteze

I 'Mvcn^a ipe valea Oltului vilcean a comunitatilor ome-i i in paleoliticul inferior si in paleoliticul mijlociu,

" i i i o perioada pina catre 40000 ani inaintea ereiIre.

Ifrmele trecerii omului de la stadiul de simplu cule-l i n l u i - <ji vinator la acela de producator al propriei hranemi fost descoperite la Copacelu (azi Bra,vita) si la Brezoi,In cclc mai vechi asezari, de cultivatorii de plante si cres-' H M I i de animale, fixate in timp acum circa 8000 de ani(|>r la 6000 i.e.n.). Cercetarile arheologice incepute in anul

1 ' " 'D la Copacelu au scos la iveala un mare vas de provizii,'•(•era primitiva, unelte de silex §i obsidian, marturii

n l r ocupatiilor purtatorilor culturii Cris ce caracterizeaza•hiicul vechi pe teritoriul patriei noastre. Interesant

• i ' I'aptul ca secera res^pectiva •— cea mai veche gasitai i acum pe teritoriul Romaniei — a fost lucrata din-

i n corn de taur in care s-a sapat un sant unde au fost> U din^i de cremene. Acest fel de unealta este asema-»r cu cele folosite in aceeasi perioada pina departe in

I ' - n t u l Apropiat, de unde se pot deduce posibilele lega-intre triburi si faptul sigur ca plaiurile vilcene au

l i t inca din cele mai vechi timpuri conditii prielnicedo viata pentru comunitatile omene§ti.

1 1 n loc important ocupa de-a lungul intregii perioadeilr l ianxi t ie cultura Cotofeni. Comunitatile omenesti crea-

ale culturii Co^ofeni reprezinta cea mai veche do-iHrntare cu caracter etnic indo-european (proto-tracic),

i . i la baza substratului tracic din regiune. Cercetarilei d - la Vlade§ti si Govora au pus pentru prima data in lu-

40JUDETUL

••—*

.Descoperiri arheologice

i: i A 41

. 1 i-lemente ale epocii bronzului pe teritoriul jude^uluiVlU'vu. Aceste descoperiri demonstreaza interferenta din-in rullurile perioadei bronzului — Verbicioara §i Girla

La Rm. Vilcea au fost descoperite intr-o necropola.ipartinind culturii Girla Mare.

In comuna Coste§ti, satul Ferigile, a fost scos la ivealai!i.r)5, un cimitir de incinerate din prima epoca a fie-

I 'Ulul (sec. VI—IV i.e.n,). La Riureni si Brezoi, in punctulVwl i ' a lui Stan, au fost descoperite necropole hallstattiene,i n inorminte de incinerate in cutii sau ciste de piatra.

It It I immeroase descoperirile f acute pe teritoriul jude^u-Vilcea ce atesta momentul trecerii de la prima epoca

"•nilui tracic la epoca geto-dacica intre care si cele de'•istrita, demonstrind continuitatea neintrerupta a popu-

• i bastinase. Merita men^ionate in primul rind asezS-i le la Govora sat si Ocniia, pe dealul Cosota, in apro-

ic de vechea salina, unde s-a descoperit o asezare ai intinse comunita^i tracice. Din aceasta perioada da-. 1 si primele marturii (unelte) privind exploatarea

i i pentru nevoile proprii si chiar pentru schimburiler i i . i l t o triburi.

Tn lumina cercetarilor arheologice intreprinse dupal), se poate urmari indeaproape evolu^ia civiliza-

Ijeto-dacice pe parcursul a 5 secole de dezvol-n i - sec. IV i.e.n.—see. I e.n. la Ocnita a fost 'des-

ftpcrit un complex de asezari civile, cetati cu palisada,1 • 1 1 1 1 1 1 ri de paza cu terase de lupta §i cu amplasari de

Here si gropi pentru pastrarea proviziilor. S-a gasit unnar mare de vase de lut lucrate cu roata, precum si

V«MC 1 ucrate cu mina, dupa tehnica traditionala. Unelteleher (seceri, brazdare, topoare, cosoare, cu^ite, dal^i etc.)

m i si ele destul de numeroase si documenteaza feluriteicsuguri practicate de daci, cit si cele doua forme ale

-lomiei : agricultura §i cre§terea vitelor.\laturi de asezare a fost gasit si cimitirul din epoca

• I i ' M - a (357 de morminte descoperite pina in 1977). Mor-" " i i l c razle^e au fost date la iveala in multe puncte ale

arii , chiar sub locuin^e si sub vatra, marturisind cre-i apropierii dintre cei plecaft si cei ramasi in via^S.

Cercetarile din judetul Vilcea referitoare la istoria sili/a^ia dacilor au scos in toata lumina unitatea acestei

42 JUDKTUL VlLCEJ

civilizatii de pe ambele versante ale Carpatilor si dinvalea Dunarii si pina la litoralul dobrogean al MarilNegre. Cetatile de la Ocnita, Gradistea, Roesti etc. faceaulegatura directa cu cele din Transilvania si pazeau vailr,pasurile si drumurile de culme ce duceau spre inima 1 1zistentei eroice a dacilor, spre Sarmizegetusa.

Civilizatia dacilor din zona Ocnita-Ocnele Mari si dincelelalte localitati cu aceleasi culturi, ca s.i din restul ter^toriilor locuite de daci, a fost inriurita de superioritacivilizatiei romane, cu mult inainte de cucerirea din an106 e.n., iar premisele romanizarii la nord de Dunare afost puse mai inainte.

In urma amplelor lucrari arheologice conduse ani in§ir de cunoscutul istoric, prof, universitar emerit dr. do-cent Dumitru Berciu, aici au fost facute descoperiri ar-heologice senzationale. Intre acestea, o masca de bronx,opera de arta de mare valoare istorica, reprezentind untinar, probabil zeul razboiului, lucrata dintr-o singurabucata, in tehnica baterii pe o forma de lemn, intr-unatelier local la sfirsjiul secolului I i.e.n., deci in epocamarelui rege Burebista, al carui nume este legat faraindoiala de eel al Buridavei ; inscriptii pe fragmente ce-ramice : BUR, REB, cu litere latine, inscriptii cu literegrecesti oe redau termenul de Basileos (capetenie, condu-cator al cetatii) si numele de Thiamarkos. Ipotezele pri-vind posibilitatile localizarii cetatii Buiiidava in ac-esttinut au fost confirmate cu certitudine, Buridava daciea— centru militar, politic, religios si economic deosebit deimportant, mentionat de geograful grec Ptolemeu in sec.II e.n., sub denumirea de Burida-Ven-Sioi (cei ce locuiescin Buridava) — se afla in perimetrul actualei localitatiOcnita. Ulterior acest nume va fi preluat de romani, po-trivit unei politici apUcate de ei §i in alte provincii, pen-tru a fi dat castrului si asezarii civile de pe Olt (azi Stol-niceni).

Si cercetarile arheologice efectuate in ultimii ani peteritoriul municipiului Rm. Vilcea au adus importantedovezi materiale privind locuirea pe aceste meleaguri aunor comunitati stabile, care certifica pennanenta popu-

tiei timp de peste doua milenii.

m i i : i A43

I ' i i p a cucerirea Daciei de catre romani pe baza imple-M| i rinse a celor doua civilizatii, viata economica, so-

i culturala din aceste tinuturi a cunoscut un nou §imic avint. Pe actualul teritoriu al judetului Vilcea,

i i n intreaga Dacie romana, §i in valea Dunarii, roma-' H ilua a pulsat cu toata taria. S-au zidit castre si orase

H I mi- cu viata urbana §i economica ce a grabit romani-" ' i In lumina noilor cercetari §i interpretari §tiintifice

i i i i i tut trage concluzia ca §i dacii liberi au fost cuprin^i<\< igur diferentiat — in procesul romanizarii si ca

• ••ma continuitatii nu poate fi pusa numai in cadruli provincii romane, ci trebuie extinsa, prin martu-arheologice, la toate teritoriile locuite de geto-daci.

v luca din vremea primului razboi daco-roman (101—t l lU e.n.), valea Oltului a fost calea cea mai importanta ad i n - n i - i l o r pornite din Transilvania. Castra-Traiana din

• •ill Oltului trebuie sa fi fost ridicata intre cele doua' I'oaie. Imparatul Hadrian a luat apoi o serie de ma-

uospodare^ti in Dacia, care au avut o mare insem-i t c in consolidarea stapinirii romaneVA ridicat Lime-

"i| Alu tan , a construit castre. a facut prima diviziuneiinistrativa a Daciei (118—119) s.i apoi pe cea de a. (124—133). Trasind drumul Oltului, Tabula Peutin-nia indica multe castre s.i distantele dintre ele.ndu-se pe aceste date, Grigore Tocilescu a stabilit

i itoarele localizari : Acidava (Enosesti), Rusidava1 1 ! > .u;asani), Pons-Aluti {lonestii Govorei), Buridava (Stol-

n i ) , Castra Traiana (Simbotin-Daesti), Arutela (Bivo-i, Praetorium (Copaceni-Racovita), Pons-Vetus (Cii-1 1 , Caput Stenarum (Boita).

« Vrcetarile efectuate la Sto-lniceni au adus noi stiripro asezarea civila a Buridavei. Sapaturile au aratatu casta asezare s-a extins in lungul drumului roman

1 Mlului , inspre Riureni. Multimea fragmentelor cera-' • s?i resturile de zidarie indica inflorirea acestei loca-

. 1 . 1 lomane in secolele II—III e.n. Descoperirile de aici• H'cteaza o noua lumina asupra organizarii militare a

• i c ' i si a patrunderii armatei romane pe Olt, in Tran-.mia. S-au descoperit stampile de caramizi cu numele

mine ale celor doua legiuni din Moesia inferioara

44 JUDETUL VlLCEJ

(I Italica, V Maeedonica). Detasamentele lor de la Burdava erau puse sub ondinele unor comandanti ca luliuAper si Cornelius Severus. Cereetarile au scos la iveaimonede de la Traian, Hadrian §i Antonius Pius. §*ampilelcu inscriptia P.S. (garda personala) arata prezenta guvei;natorului din Moesia inferioara pentru mult timp 1|Buridava, unde avea eartierUl de comanda al trupelor salde pe Olt. Prezenta sa in acest punct intareste afirmatiica dupa pacea din 102 romanii sitapaneau intreaga Oltnie, oa si teritoriul Munteniei.

Ca urmare a romanizarii ce s-a petrecut pe o vast!arie geografica, pe fondul unitar si puternic traco-getoldac s-a format civilizatia daeo-romana unitara, in carls-au impletit cei doi factori fundamental! ai etnogenezdpoporului roman. La locul numit ,,La plute" — satdBirsesti, comuna Mihaesti, a fost identificat un intins saal daco-romanilor din valea Oltului vilcean, unde a fos|adusa de catre romani populatia autohtona din zona BuJridavei dacice si a bogatelor saline, care, dupa 106 e.n.,au fost exploatate de romani. $i la Ocnele Mari au fosdescoperite urme ale civilizatiei daco-romane.

Continuitatea daeo-romana in domeniul culturii mat«riale si spirituale este un fenomen de persistenta §i el sdatoreste componentei geto-dace §i romane. La Stolnicersi Govora-sat, eercetatorii care au facut sapaturi arheokgice au dovedit ca la 271 e.n., data parasirii oficiale £Daciei romane, dacii liiberi au fost aceia care au patrunsin fosta provincie. Noua istoriografie romaneasca a pusin adevarata sa lumina rolul jucat de dacii liberi in pro-cesul continuitatii §i al etnogenezei poporului roman. Inslegatura cu aceasta, incepe sa-si faca loc din ce in ce maimult conceptia privitoare la o Dacoromanie carpato-du-nareana, in cadrul careia s-a desfasurat intregul proces.al formarii poporului nostru. Dacia geto-'dacilor, gratie;pecetei Romei, s-a mentinut §i s-a conservat in epoca mi- igrafiei popoarelor ca o Dacoromanie in care bastinasiidaco-romani au constituit ceea ce Nicolae lorga, printr-ojgeniala intuifie, a numit «Stapinii pamlntului". Este vorbade o populate stabila, de agricultori, crescatori de vite,pastori, dar §i meseriasi. Peste oamenii sau st^pinii pa-

I 'dlilA 45

) i u l u i au trecut numeroase popoare in migratie, care|U asternut ca o pinza, cind mai deasa, cind mai trans-

I ' n r n t a , ce se destrama fie prin asimilarea noilor venitido catre localnici, fie ca veneau alti migratori. In cadrulI Jiicoromaniei s-au format acele romanii ale bastinasilor

uanici, corespunzind vlasiilor, numite asa de slavi, toc-in H fiindca populatia aceasta vorbea o limba latina.

Tn secolele IV—VI se constata o puternica dezvoltarei'- ' 'stor locuri in planul vietii economice, social-politice

|l (Milturale. Se raspindeste in mediul satesc daco-roman.tinismul sub forma latina si populara. Noua credinta

• i I'prezentat un factor care a unit pe daci si pe romani4! l-a diferen^iat de popoarele migratoare ce nu primisera

tinismul, s/tiut fiind faptul ca §i religia de baza, ante-i i c urn a dacilor, era monoteista.

In secolul al Vl-lea, zona jude^ului Vilcea intra si eaIn marea unitate etnoculturala de esen^a romanica pe carenhoologii o denumesc ,,Complexul Ipote^ti-Cindesti".

I ''••.roperirile din ultimii 30 de ani de pe intregul teritoriunl Romaniei, inclusirv rezultatele obtinute in judetulV ilrca, au documentat procesul continuitatii daco-romane,"•i.ieerea unitatii etnice §i culturale in secolele IV—V s.i

VI—VII, pe stravechiul fond traco^geto-dac, inrespective devenind daco-roman, apoi romanic si,

In sfirsit, romanesc. Pe stravechea sa temelie unitara, po-i " M nl roman §i-a pastrat unitatea, vitalitatea si spiritua-i l l i i tca proprii. Substratul traco-geto-dac a fost hotaritor

isigurarea unitatii milenare-a romanilor, iar peceteallomei — a§a cum a spus Nicolae lorga — a facut ca stra-in in ii ce vin din adincul mileniilor sa se regaseasca inpnporul nostru, descendent direct din traci, geto-daci sii c u i i a n i ; ce a venit ulterior sint doar adausuri care nu au

inrnbat cursul procesului etnogenezei noastre si al con-llnuitati i .

Izvoarele documentare, intregul patrimoniu al culturiiIre vechi exprima, in esenta, o experienta istorica

unica : etnogeneza poporului roman, evolutia sa neintre-n ip la de^a lungul mileniilor, constituirea pe vatra stra-

c>asca a unei civilizatii cu o pregnanta personalitate.

46 JUDEJUL VlLCM

Rastimpul de la retragerea aureliana reprezintavreme de tranzitie spre epoca feudala, ale carei elementapar in secolul al X-lea. Este o perioada deosebit de irportanta in care se formeaza poporul roman si limba remana, intr-un proces complex de lunga durata.

Pe parcursul formarii sale, poporul roman a trait permanent in spatiul stramosesc carpato^danubiano-pontklocuitorii fund organizati in obsti satesti, uneori grupat^si in formatiuni ceva mai mari. Zonele cu locuiredensa s-au unit in statute f eudale, cnezate si voievodatcare au devenit cu timpul Tarile Romanesti din e\mediu timpuriu.

Injmul 1247. DipJ^ma^cayalerilor ioaniti mentioneazstatele feudale conduse de loan si Farcas care se intindeaii,,pinala riul Olt". Cnezatullui Farcas era asezat in actuajluljudet Vilcea, voievodatul lui Seneslau — in stingijOltului, In zona depresiunii Tite§ti. Documentul prezintaspecte din viata economica §i sociala, amintind dejores terrae" (nobilii) §i ,,rustici" (taranimea). In aceastperioada, se desfasoara activitati comerciale si me§te§u^garesti, pe linga cele agrare, duoind la un inalt stadiu dqdezvoltare politico-economica.

Cercetarea istorica actuala tinde sa incline ca lupta d^la Posada din 9—12 noiembrie 1330 dusa de Basarab irpotriva ostirilor lui Carol Robert s-a dat in zona Perisani-jPripoarele. Batalia — consemnata de Cronica pictata d^la Viena si de alte izvoare narative —, se inscrie ca udin cele mai mari victorii in procesul cristalizarii si dez-voltarii poporului roman, adevaratul act de intemeiere aTarii Romane§ti.

In seooLul al XIV4ea gasim amintite dooumenteur oserie de locailittati din jiudet, unele din elie fiinid danuitectitoriilor voievodale. Faptul duce la subjugarea treptataa taranimii, la ruinarea ei. Astfel, in secolul al XlV-leasint mentionate localitatile Calimanesti, Jiblea, Bogda-nesti, Cailine'sti, Orle^ti, Inatesti, Troian etc., in vjeacul ur-mator sint mentionate inca 30 de localitati, iar in secolulal XVI-lea circa 120, ceea ce demonstreaza continua dez-voltare social-economica a acestor meleaguri.

Apari^ia tirgurilor accelereaza procesul de formare apietii interne, inlesnind relatiile de import, export §i tran-

I'oiUA 47

1 ) dezvoltare importanta in feudalism pe aceste locuri..... noaste moraritul. Me^tesugul metalelor neferoase ex-(ilonla nisipul aurifer din apa Oltului. Renumita isalina• I. l . i Ocnele Mari, cunoscuta din vremea dacilor, ajungeURtt din cele mai importante mine din fara Romaneasca,ni i inc le incasate contribuind mult la venitul statului. Ca-

• prin Tarile Romane, Paul de Alep scria : ,,OcneleM . i r i , cea mai veche ocna, este cercetata de to^i negustoriii l l n 'I'ara turoeasca (care vin) sa cumpere sare si sa o in-nin'c pentru Constantinopol, caci toata sarea intrebuin-

in Rumelia si la Constantinopol este adusa din aceasta' ... Aici am vazut o priveliste care r£i rupe inima,

n i atunci cind acesti sarmani nenorociti au iesit din• ' 1 . 1, noi nu ii puteam privi in nici o alta lumina decit

1 , 1 niste strigoi care se scoala din mormint, dintrenuii-u" *.^/ llimnicul este menfoonat pentru prima data intr-un

ii\Tal lui Mir cea cei Batrin din 20 mai 1388 prin carei '"in mil daruia Coziei .,si moara de la Rimnic care aunu l u i l Dan Voevod" **. Dona^ia s-a facut prin act dat dei i . i d ' l o sau Dan, inaintas in domnie. La 4 septembrieI i l l ! l, Mircea eel Batrin se afla in ,,orasul domniei mele

uiic" unde a facut mai multe danii. Se pare ca eti-numelui Rimnic, dupa unii istorici, semnificam.iiogia numelui mnc, ,

mtul peste. Aproape de confluen^a cu Oltul, riul Rim-Mlc (Ribnic) avea mai multe brate, insule — terenuri inun-• i l l ' i l c , propice cresterii pesteliui ?i pescuiituluijAjliteiri'or,' M i i i H . ' l e ora^ului Rimnic este insotit de un deterrninatrk_

Vilcea. ,,Cuvintul acesta apare inca de la 8 ianuarie' cind Minastirea Cbzia capata de'la domn albinarifut

il|n judetul Vilcea, ps care calugarii trebuiau sa §i-T"no singuri^Mai tirziu, . Minastirea capata si galetaritrit_

ilin jndetul Vilcea, iar la 1494 Minastii-ea Bistri^a pii^_• \L'. cagantwT 'din judetul Vilcea. Deci, este vorba de

I H mi , i menjtiune documentara despre judetul Vilcea, eel\-echij_acarui_denumire_s-a pastrat pina azi. Numele"

a u 1 d e A l e p , Calatorl straini despre Tarile Romane, vol.VI , Bucure§ti, 1976, pag. 188.

• (incumenta Romaniae Historica, B. vol. I. Eel. Acad. R.S.R.,I'ir .B, pag. 28.

48 JUDEfUL VlLCE>INTORIA 49

Vilcea este tot asa de ve^chi ca ,§i Rimnicul, de al carnumelnca'nu este legat^; *•'!%£*'

Nu se poate spune precrsfcind Vilcea ajunge determinativ pentru Rimnic. Probabil ca acest fapt sa fi avut lola inceputul secolului al XVI-lea, cind incepe sa se devolte Rimnicul Sarat (Slam-Rimnic) de care a trebuitse deosebeasca. Ca atare, dubletul Rimnicu Vilcea ajursa fie o tautologie.

In ceea ce priveste etimologia cuvintului Vilcea, pare-rile sint impartite. Unii au presupus la origine antroponi-micul Vilcu, in slava — lup, al carui genitiv ar fi VilceaNicolae lorga s-a gindit la un moment dat la posibilitateJasocierii Vilcea-Farcas, antroponime care au acelasi sensAurelian Sacerdoteanu inclina spre entropicul vilcea, di-minutival din vale, socotind posibil ca una din numeroa-sele vai sa fi stat la baza unei stravechi formatiuni po-litice.

In 1534, Rimnicul avea scaun de judecata. Dinmente strategice si economice, unii din voievozi au acor]dat o deosebita atentie acestor locuri. Au trecut pe aicpentru mai mult sau mai pu^in timp, Radu eel Frumc(1451), Vlad Calugarul (1487), iar mai apoi Neagoe Basa{rab. In 1529 Rimnicul a fost scena unei tragedii domnesti'JNeagoe Vornicul si Dragan Postelnicul, ridicindu-se ipotriva domnului' Radu de la Afumati, ,,1-au ajunsRimnicul de Sus si prinzindu-1 pe el si pe fiul sau Vla<3Voda, amindurura le-au taiat capetele" **, cum spune cronica. Marturii ale acestui deznodamint se gasesc pe dealul]Cetatuia, unde a fost ridicat un monument.

Patrascu eel Bun, tatal lui Mihai Viteazul, care cautaer bun pentru suferinta sa, a indragit acest oras in cara inceput zidirea Bisericii Cuvioasa Paraschiva si unimoare la 26 decembrie 1557, fiind apoi dus si inhumatManastirea Dealul.

* A u r e l i a n S a c e r d o t e a n u , Originea fi condifiile socialeconomice ale dezvoltarii vechiului oraj Rimnicu-Vllcea,Revista ^Buridava", 1972, pag. 38.

* * R a d u P o p e s c u , Istoriile domnilor Tdrilor Romane$ti, 19pag. 43.

Prin judet au trecut cei 6 000 de osteni olteni de sub• Amanda fratilor Buzesti, care s-au unit cu armata luiM i h a i Viteazul la 26 octombrie 1599, cu doua zile inainte• I liatalia de la ^elimbar, eveniment care a constituit pri-n n i l pas spre unire, act de vointa a intregului popor roman,Inl'aptuit prin ac^iunea energica a lui Mihai Viteazul. Uni-rca ^arilor Romane a constituit realizarea vremelnica a

nin^ei de veacuri a poporului roman. La toate marilei i 1,'mni conduse de Mihai Voievod, vilcenii au avut contri-

l m ( i a lor materiala si umana. Stau marturie cei 22000i p i i depusi pentru consolidarea domniei si ,,plumbul

I ' M I ie mult" dat armatei sale. La Ruda, o pozitie strategicatic incrucisare a drumurilor ce duoeau spre Rimnicu Vil-

i, Curtea de Arges ,si Valea Topologului, Mihai convoacaoamna anului 1600 colaboratoirii, hoitarind asupma mo-latilor de a continua lupta. Dar planurile concepute la

• ' i n tea din Viena au zadarniicift initen^iile marelui domn silacut ca la Turda sa cada trupul voievodului ,,cel fru-

ca un copaci". Jertfa sa a insemnat pentru generatiileMimatoare un simbol al luptei pentru realizarea visului' 1 1 1 1 1 otdeauna — unirea romanilor intr-un singur stat. In-i i mgerea lui Mihai, ca rezultat al politicii europene a tim-I H 1 1 u i , nu a insemnat si infringerea aspiratiilor spre liber-

si unitate ale poporului roman.Unul dintre domnitorii apropiati de aceste meleaguri

' • i s t Matei Basarab. In afara de faptul ca a infiintat on i . i . i r a de hirtie la Rimnic si a adus tipografia la Govora,i i n i l e incepe seria tipariturilor in limba romana, el a fost

«rul Arnotei si ad'esea oaspetele orasului Rimnic. Ti-i ' 1 1 ni^a de la Govora a fost locul de unde a izvorit licarirea

i noi afirmari romanesti in domeniul cartii si al cul-i n 1 1 i , lumina care avea sa dea nastere epocii ce a f acut• in i domnia batrinului si inteleptului domn o adevaratai " i mada a reinvierii culturale a Tarii Romanesti. ,,Pravila( I t - la Govora" care a aparut intr-o editie pentru fara

nianeasca si intr-una pentru Transilvania poate fi soco-i i i . i eel dintii semn literar al dorintei de unificare intre

t . 1 1 i l e Romane.' Qonstantin Brjncoveanu a indragit, de asernea£a,-plaiu-

~ ~ ~ urez. monu-uiiic al^artei medievale romanesti. Mare sprijinitor

50JUDETUL VILCEA IITDKIA 51

al culturii, Brincoveanu a organizat aici una dintre celemai mari si importante biblioteci din acea perioada undevenea aproape in fiecare an. In timpul sau s-au tiparit nu-meroase carti romanesti, grece§ti, slavone, arabe, turcestisi georgiene. Aducerea eruditului carturar Antim Ivireanul jca Episcop al Rimnicului face ca orasul sa devina uncentru cultural dintre cele mai puternice.

Incepind cu 1705, la Rimnic s-a desfasurat o rodnicaactivitate tipografica. Apar in secolul al XVIII-lea o seriede carti traduse si redactate de episcopii din Rimnic : An-jtim Ivireanul, Damaschin Voinescu, Grigore Socoteanu,Chesarie si altii. Cantea itaparita aici trebuia sa shijeascSnu numai Tarii Romanesti, ci se adresa tuturor romanilorcare, datorita unor condign vitrege, au fost vremelnic des-partiti. Intre Transilvania si Tara Romaneasca au avut locneintrerupte contacte politice, economice, culturale. Po-jpulatia romana de pe cele doua versante ale Carpatilor dinzona Vilcii si Sibiului era intr-un permanent contact, imulte localitati de ,,ungureni" fiind formate din romani,coboriti din motive de opresiune nationals din Transilva-]nia.

Din anul 1716, Vilcea a intrat alaturi de jude^ele Ol-jteniei in hotarele Imperiului austro-ungar. In 1736, jude-tului Vilcea i s-a impus sa dea 4 000 obroace cu griu pentruIdepozitele agricole ale administratiei austriece, in vederea]operatiunilor armate. Din considerente militare si econo-lmice, administratia austriaca a acordat o atentie deosebitajre^elei de cai de comunica^ie, pentru a inlesni circula^ia 1oamenilor si a marfurilor in provincie. La sfirsitul anului1739, in fa^a ofensivei otomane, trupele imperiale s-au re-«|tras din provincie si astfel, dupa 'doua decenii de domina-Jtie austro-ungara, Oltenia este reintegrata in fara Roma-Jneasca.

Instaurarea regimului fanariot duce la ingradirea con-Isiderabila a autonomiei tarii. Exploatarea externa si in-Jterna ia forme noi, nemaiintilnite. Domeniul feudal in se-1colul al XVIII-lea reprezenta o unitate economica delproductie §i consum §i, in acelasi timp, cadrul teritorial in jinteriorul caruia se dezvoltau relatiile de productie in secnltorul dominant al vietii economice ; stapinul laic sau cleri<s|

• i i (xunea de una sau mai multe mosii, cultivate prin muncamirnilor liberi, domeniile feudale impaitindu-se de obi-

l»l in mosjl de dijma sau claca.In cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea,i . i economica s.i sociala din farile Romane cunoaste noi

• hiinbari. Gospodaria nobiliara este mai bine organizata,loc concentrarea domeniilor mari, prin limitarea lotu-

i i l l i r ^arane§ti ?i restringerea drepturilor de folosinta alemului asupra pamintului, sporesc obligatiile acestorai i i - u munca si dijma. Accentuarea asupririi determina

niMniri:stari numeroase de fuga, bejenie, diferite forme delinpotrivire, rascoale tarane§ti s.i ora§ene§ti.

( Va mai mare ridicare a norodului impotriva tiraniei,• Mnoscuta pina atunci, se produce in prima jumatate a se-

u l u i al XlX-lea. Revolutia lui Tudor a cuprins repede11! jude^ele Olteniei. Pentru idealurile ei au luptat §i

in jertfit si numerosi fii ai Vilcii. In anii premergatori>li4iei, clasele de jos, greu apasate de cotropitorii turci,

• ' • ; i ' u gata sa se ridice impotriva ,,tagmei jefuiitorilor".ncnii (care in Vilcea reprezentau majoritatea popula-

(l i - l iji din rindul carora se recrutau pandurii) tineau sa-siM | M T C libertatea amenintata si de aceea au facut cauza co-M i u i i a cu claca§ii.

1'roclamatia revolutionara de la Pade§ a produs in rin-inaselor efectul unei declara^ii de razboi impotriva

1 ' - i i lo r si a intregii orinduiri feudale. Spiritul revolu^ieii i forma supusii locuitori in luptatori neinduplecati im-

i ' i \ a impilatorilor. Incurajati de suflul nou de libertate,ii §i mosnenii primesc pe slujbasii stapinirii veniti

i dajdii ou furci §i topoare. Printre vilcenii apropia^iunducatorului revolutiei se numara si Petrache Poe-i , ditorul de mai tirziu al invatamintului romanesc.i - 18 martie — 15 mai 1821, timp cit Tudor a stat la

1 urcijti, Petrache Poenaru a detinut func^ia de secre-i l acestuia. Un alt vilcean care a adus servicii miscarii'liifionare de la 1821 a fost stolnicul Constantin Bora-H din Rimnic, trimisul special al lui Tudor la Pasa dinIra.

l V M t r u a stavili fuga boierilor peste granita, Tudor tri-i rupe cu scopul de a ocupa Ciinenii. Localitatile Oc-Mari §i Rimnic sint de asemenea ocupate de revolu-

^'^

53JUDETUL VILCEAI52

tionari. Prin tragioul sfirsit al conducatomhiimiscarea isi pierde din caracterul independent, ostenii sMretrag pe la casele lor. Un numar de 650 de panduri porBnesc spre Rimnicu Vilcea pentru a-si astepta aici capeteniJdespre care au aflat ca se indreapta spre Olt. In lupta dmla Zavideni, pandurii de sub conducerea polcovnicului lonlSolomon reusesc o perioada de timp sa tina piept, cueroism armatelor otomane, actiunea inscriindu-se in fapltele de vitejie ale neamului.

Dar, revolutia este inabusita. Tara Romaneasca raminelun an sub ocupatie otomana, timp in care i se inrautatestJsituatia, atit prin multiplele si grelele obligatii fata dmPoarta, cit si prin labuzuirile .si jaifurile savirsite de ceH20 000 soldati tiurci. Demersurile facute in aceasta perioadfllcontribuie la alegerea domnilor paminteni pe cite 7 anJiar traitatul de la Adriamopal din 1829 deschide calaa pamtrunderii si dezvolrtarii mai largi a rela^iilor de producedcapirtaliste, de dezvoltare a manufacturilor si acumularalprimitiva de capital. Cu toate aoesbea, radacinile feudalesint deosebit de puterniice.

M:omenrfcul 'Oulminanl: al luptei pentru inlatura/rea ve-chilor rindiuieli feudale il va constitui peste p-utina vremerevolutia de la 1848.

Cursul procesului revolutionar infatiseaza Vilcea calunul din jude^ele cu bogate traditii progresiste. ZincalBalcescu, sora marelui revolutionar pasoptist, avea laBalcesti (azi comuna Nicolae Balcescu) un conac undevenea foarte des. Aici aveau loc intilniri ale militantilor jprogresisti. Potrivit planului stabilit de Comitetul revolu-1tionar de la Bucuresti, revolutia treibuia sa izfeucneasca si-multan din mai mulite puncte. In judetul Viloea fusesejtrimis Costache, fratele mai mare al lui Nicolae Balcescu.

Dupa formarea guvernului provizoriu, asa cum preve-dea circulara Ministerului Cultelor si Instructiei Publice *,slujitorilor scolilor nationale le-a revenit sarcina de a ex-plica maselor proiectul de Constitute cuprins in cele 21 dearticole 'ale Proclarnatiei de la Islaz. La numai citevazile, populatia locala era informata despre semnificatia

HI I A

* G. D. I s c r u — Revolutia din 1848 si invafamintul public la\sate in Tara Romaneasca, in ,,Studii" nr. 5/1972, pag. 969.

u i i savirsit de popor la Islaz, documentele emise ulte-.uatind ca ,,ziua de 11 iunie reprezinta cea mai marel u \ i e care s-a pomenit vreodata", cind ,,romanul si-ait drepturile lui" *.

( ' 1 1 inuitorul judetului Grigore Geanoglu nu numai caM' va opune miscarii, dar va si executa pina la numirea

administratori ordinele Guvernului provizoriu.Hiicenii participa la celebrarea triumfului revolutiei,. i r-o impresionanta adunare, la 20 iunie 1848. O cere-nc asemanatoare are loc la 29 iunie, in parcul Zavoi,

i l i n inurginea orasului, la care participa entuziast si nu-< > s i locuitori din judet, unde — relateaza comisarulmi-dinar Dumitru Zaganescu — „ ... s-^au citit cele 21

M'tur i din Constitu^ie, apoi suindu-ne pe tribuna amlimit un discurs de o ora cu cele mai vii expresii asupra

l inlc lor drepturi nationale". Vilcenii au raspuns cu insu-i i ' i i k - aclamatii : ,,Sa traiasca Conistiitutia, sa traiasca po>po-M i l roman si Guvernul provizoriu". Garda nationala alii'.oiit uralele cu focuri de ,,arme detunatoare". ,,lntr-acest

ipos ai constitutiu, aflindu-se si dumnea^liui Antoni'4111 n ... au alcatuit o musica vocala, cu nisce versuri prea1 1 t i i n i K i s e puse pe un ton national plin de armonie sii ' niinfal, cu cane a ajuns entuziasmul de patrie in inimilehituror cetatenilor" **. Cercetari mai vechi si mai noi acre-

i/a ideea ca imnul cintat nu era altul decit ,,Desteap-la It- romane" — cu ,,versurile prea frumoase" ale lui

\ n i l i - e i Muresanu (,,Un rasunet") extrase din ,,Foaiei " n i i - u minte, inima si literatura" aparute cu o luna ini n m a .I n jurul datei de 18—21 iunie 1848, magistratul orasu-lui Ilimnic adreseaza in temeiul articolului 11 din Procla-

' M a de la Isiaz un apel pentru infiintarea Garzii Na-i n male. Intre oei 7 comisari de propaganda din judet, eeli n i i reprezentatiiv este D. Zaganescu, fratele eroului ba-Iftliin din Dealul Spirii.

• ( ! o r n e l i u T a m a § — Anul 1848 in judetul Vilcea, In ,,Stu-( l i u " 1970, pag. 593..\nul 1848 in Principatele Romane, acte si documente publicatecu ajutorul Comitetului pentru ridicarea monumentului lui1. C. Bratianu, 1902, Tom. I, pag. 684 §i Tom. II, pag. 82—83,Tom. Ill, pag. 82.

54 JUDETUL VILCE

Activitatea plina de abnegate pentru cauza revolutiei,pentru drepturi si libertati democratice desfasurata de initelectualitatea pasoptisa (printre care se aflau si vilcenilCostache Codreanu si Ion Riureanu), de comisarii de prmpaganda a fost mult apreciata de figurile cele mai inaintatflale revolutiei — Nicolae Balcescu, A. C. Golescu, C. A. Rc~setti : ,,Tara e gata si credindoasa revolutiei, grafte propa-gandei ce se face prin comisari. Din revolutie a.tit ne-amai ramas si e mult" * — seria Nicolae Balcescu.

Pentru stabilizarea ordinei revolutionare, schimbareaaparatului administrativ si reprimarea elementelor reac-tionare in Oltenia este trimis generalwl GheorgheMagheru. La 30 iiulie, el intra in Horezu venind din Gorj.Sint luate masuri pentru cazarea trupelor de sub condu-Jcerea sa la Troianu, linga Rimnicu Vilcea. Aici sint ampla-isate corturile, formind tabara de la ,,Cimpul lui Troian",In dnumul spre locul de concentrate a unitatilor de doro^banti si panduri, Maghe-ru este salutat de numerosi locuiJtori ai jude^ului care isi exprima atasamentul fata de re-]volutie.

Sarcina lui Magheru consta in aplicarea planurilor de-jfensive faurite de conducatorii revolutiei, care isi daduseraseama de necesitatea de ,,a ne apara tara cu armele" im-potriva agresiunii externe. Ca urmare a concentrarii efec- jtivelor de dorobanti si panduri, precum si a unor unitati imilitare, Magheru dispunea de o adevarata armata, ale ca-lrei efective se ridicau pina la circa 30 000 de oameni. Desislab inarmata, echipata si dotata numai cu anumite armede lupta, precum si cu deficient sub raportul instructiei,.datorita timpului extrem de limitat avut la dispozitie, ta-fbara de la Riureni era un instrument 'de aparare, care en-jtuziasma si indemna la fermitate pe to^i patriotii adevara^i. •,

Patrunderea trupelor straine in t^ra, evenimentele dela 13 septembrie il gasesc pe generalul Magheru la Rim-nic. El trimite de aid citeva scrisori cu o valoare istoricSdeosebita, din care razbate dragostea fierbinte de patriea soldatilor si comiandantilor, hotarirea lor ferma de amuri mai bine decit de a se supune. ,,In tabara de la Is-

* G h . P a r n u t a — Figuri de dascali revolufionari de la 1849in ^Revista Arhivelor" HI/1960 nr. 2, pag. 154.

I ' l ' i D M A 55

•- arata Karl Marx — poporul de tarani inaugureaza• l u U a ; la Bucuresti o salveaza, in tabara lui Traian

n . i i el nu-si pierde nadejdea" *. Dar, doua saptaminil i r / iu , generalul Magheru ,,luminat asupra politicii de

bl n celor doua puteri", asupra jocului politic extern cun r ' • consecinte asupra tarii, autodizolva tabara de la

i i . inu.( Vie mai numeroase rabufniri de nemultumire au avut

|iH' In rindul taranimii — atit in timpul taberei de la Riu-, cit si dupa dizolvarea acesteia. De pilda, miscarea din

• i i u l Runcu, unde ,,s-au revoltat cu arme si lanci toti lo-Mi-ii", care ,,sint intr-un numar de aproape 200"**, a' una din cele mai semnificative. Actiuni asemanatoare

«u ;ivut loc si in satul Fedelesoiu, unde ,,clacasii sint trasi'.irtida Constitutiei" ***.lli'volutia si ideile ei au lasat urme puternice in jude-

\(\\ Vilcea. Spiritul dreptatii si libertatii sociale a cuprinsITMsele care nu mai ascultau de ordinele vechiului regim|| nu doreau in nici un chip revenirea acestuia. In sateleilln plasa Oltetu de Jos, taranii nu incetasera actiunile delicsupunere fata de autoritati nici in anul urmator. Au fost

' innalate numeroase cazuri cind taranii refuzau sa apro-vl/ioneze cu cereale si lemne armatele reactiunii externe

cind cirmuitorii locali si dorobantii erau alunga^i deii aitunci cind veneau prin comune in acest scop*"*.

Nici represiiuiile ce aiu urmat dupa infringerea revolu-, nici arestarile, nici munca fortata cu doroban1;ii la

1 1 . i t e nu au putut determine masele populare sa nu spereIn victoria idealurilor pentru care Luptasera.

In ajunul revolutiei de la 1848 si in tot timpul acesteia,uni rea romanilor devenise crezul politic al revolutionari-Inr . La 24 ianuarie 1859, Unirea Moldovei cu fara Roma-

marca un moment istoric de importanta cruciala

• K a r l M a r x — Insemnari despre romdni, manuscrise ine-dite, Editura Academiei R.P.R. 1964, pag. 157.

• • C o r n e l i u T a m a ? — M&suri pentru dezarmarea popu-lafiei vilcene fi a soldafilor participant in tabara lui Magheru,in ,Revista arhivelor" nr. 2/1973, pag. 32S.

••• Ibidem — pag. 324.•••* Arhivele statului Rm. Vllcea, Fond Ocirmuirea judetului Vil-

cea, dosarul 5/1848, flla 16.

5756 JUDETUL VlLCH |Tt H U A .

in viata poporului roman, punctul de plecare in faurirstatului national unitar. Printre cei care consemnau pridvotul lor acest act de importan^a nationala erau si depultatii alesi din judetul Viloea. In fapt, acest vot reprezentjvointa intregii popula^ii a judetului, care inca din timpulalegerilor pentru adunarile ad-hoc, desfasurate in1857—1858, s-au declarat pentru Unire. Deputat din parJtea clacasilor in Adunarea ad-hoc a fost ales StamatdBudurescu din satul Folestii de Jos, plaiul Horezu, iar dinpartea oras,enilor Nicolae lancovescu. Vestea alegerii luiAlexandru loan Cuza a fost primita de vilceni cu deosebitentuziasm. Multimea a iesit pe strazi cu torte aprinse inmiini si s-a prins sa joace hora Unirii. In saloanele prima-riei s-au primit felicdtari ; elevii $colii secundare au datun concert in aplauzele asistentei.

Vizitele facute de Cuza Voda in 1859 si 1862 in jude-tul Vilcea au dovedit atasamentul populatiei pentru dom-Jnul Unirii. In amintirea acestor memorabile evenimente afost construita in defileul Oltului ,,Fintina lui Cuza", mo«lnument ce eternizeaza dragostea si pretuirea locuitorilorpentru domnitor.

In aceasta perioada are loc consolidarea relatiilor capi-taliste de productie. Dupa reforma agrara din 1864, pro-jprietatea feudala asupra pamintului s-a transformat inproprietate de tip burghez, modul de productie capitalistdevenind preponderent si in agriculture.

Alaturi de intregul popor, populatia judetului Vilceaavea sa-si aduca apoi, peste aproape doua decenii, in 1877,contribuiia entuziasta la cucerirea independence! na^ionale,atit direct prin prezenta militarilor vilceni in rindul ar-matei, cit si prin sustinerea materiala a razboiului cu im-portante sume de bani donate armatei, produse agroali-mentare, animale, imbracaminte, atelaje de transport etc.O mare parte a contributiilor a fost destinata pentru intre-tinerea solda^ilor rani^i si bolnavi sositi in spitalele din ju-de^ la Rimnicu Vilcea, Dragasani, Horezu si Ocnele Mari.

Locuitorii judetului care faceau parte din rezerva ar-matei au raspuns la ordinele de mobilizare, marea majo-ritate fiind incorporati in Regimentul II Dorobanti si Re-gimentul II Calara§i, ale caror garnizoane erau laRm. Vilcea. Misiunea Regimentului II Doroban^i era de a

i i i r i p a la apararea liniei Dunarii fa^a de pericolul ce-1i | n . ' / i > n t a gruparea turceasca de la Vidin. Escadronul II

i l i ' M din Regimentul II Calaras.1 a participat in luptelei i udul Dunarii, date pentru cucerirea localitatilor Vornii i u p o l , Dolnii Etropol §i Rahova. Numerosi au fost sol-

I i i i i mobiliza^! in alte unitaU militare : Batalioanele I §ii l t - vinatori si Regimentul I de linie, care au luptat la

l r ! \ i \ a , Batalionul I vinatori s.i Regimentul VIII de linie,MIV au luptat la Plevna, Regimentele II, IV §i VI de linie

i i i i r i iu luptat la Smirdan etc. Eroismul de care au dat do-i L i pa cimpul de lupta este ilustrat de faptul ca foarte

i n u l U dintre ostasi au primit decoratiile romanesti ,,Vir-IdH'a Militara", ,,Steaua Romaniei", ,,Trecerea Dunarii",

irarea Independen^ei" §i ruse^ti — ,,Sfintul Gheorghe"i#i ,,Medalia comemorativa rusa".

('ucerirea independen^ei na^ionale, ce a marcat un mo-Ilirnt de o deosebita importan^a in realizarea aspiratiilor

ibertate, unitate §i progres ale poporului nostru, a fost(in act de voim;a al intregii tari, sprijinit de locuitorii din

lr tinuturile romanesti. Dar, cu toate ca masele popu-i'i! suportasera greu acest razboi, adusesera jertfe den^e pe cimpul de lupta, ele nu si-au vazut implinite as-

H i i^iile de dreptate sociala, exploatarea a continuat, via^aM i aminind la fel de oropsita.

Mtscairile tarane^ti din lunuea satelor viloene simt odataecolul al XVIII-lea tot mai numeroase, situatie ates-

tttU"i in documentele vremii. Valul nemurtumirilor crestei i i i ' i ' m u din a doua jumataite a iseicolului al XlX-lea si ini n n n e l e decenii ale secolului al XX-lea. In 1871, ^araniiInnczani refuzau sa mai efectueze munci pe mos.ia statu-l u i , iar oei din Madulari au alungat in 1875 pe subprefectIfl au destituit primarul comunei. Miscarile aveau sa cul-inu ieze la inceputul secolului al XX-lea, cind istoria so-< i . i l a a Romaniei avea sa inscrie una dintre cele mai pu-

mice lupte pe care le-a dus de-a lungul veacurilori.n.inimea : marea rascoala din 1907, ce si-a avut radaci-i i i l r in realitatile economice §i social-politice ale tarii, in

iina^ia grea a maselor tarane^ti sub jugul exploatarii'•inifeudale §i capitaliste. In Vilcea, prime scinteie a re-

ilei se aprinde in noaptea de 13—14 martie in comunaI ilosu. Rascoala cunoaste o anumita gradate. Intensitatea

58 JUDETUL VILGJ

sa create din parole muntoase spre ses. Manifestindmin toate formele posibile, revolta taranimii vilcene, pcnind de la adunari pe grupuri (Ciineni, Brezoi, MalaiVoineasa, Bujoreni), la actiuni de protest vehement (QUna, Sudani, Zavideni, Orlesti, Fiscalia, Pietrari, Olan«evolueaza intr-un ritm furtunos, recurgindu-se la alunfllrea autoritatilor si arderea condicelor de invoieli (Macfllari, Horezu, Balcesti, Dicule?iti, Gorunesti, Prejoiu, B4teni, Gradistea, Zatreni, Mihaesti, Slaviitesti), incendienjconacelor si ciocniri singeroase cu armata represiva (Lilosu, Balcesti, Berbesti, Mologesti, Fauresti, Voice$|Creteni, Gusoeni, Stroesti, Popesti, Ursi, Dragoesti, Launele de Jos). Practic, nu a existat sat in care framintarillocuitorilor sa nu fi izbucnit intr-o forma sau alta.

O oarecare influenza asupra taranilor a avut activitat<de propaganda impotriva rascoalei desfasurata de un1

intelectuali si Apelul guvernului din 26 martie, in case promitea imbunatatirea ,,soartei populatiunii muncltoare, fara a jigni interesele legitime ale proprietarilor" ICu toate acestea, ridicarea la lupta a taranilor viloerpentru pamint si o viafa mai buna face parte integrant!din marea raseoala, izbucnita in Romania in primavarianului 1907, despre care V. I. Lenin spunea ca : „. .. a ju-<cat acelasi rol in ceea ce priveste imbunatatirea situatielor (a taranilor) ca revolutia din 1906—1907 in Rusia" *'

Raseoala din judeful Vilcea a durat o saptamina, §anume intre 12—19 martie, integrindu-se organic in marele vulcan ce a zguduit puternic, cu 7 decenii in urma,mtregul edificiu al societatii burghezo-mosieresti din fannoastra, fara insa a curma nedreptatiie, mizeria si saraciataranilor. Subliniind importan^a acestei rnari rascoale tara-nesti, tovarasul Nicolae Ceausescu arata ca ,,Prin amploa-rea si intensitabea ei, prin revendicarile exprimate de ma-sele taranilor, ... a reliefat necesitatea acuta a rezolvariproblemei agrare in favoarea maselor largi ale taranimii,a dezvaluit marile energii revolutionare ale taranimii, re-

* nVointa nafionala", anul XXIV (J907), nr. 6553 din 26.111.—10.IV, p. 1.

** Texte din lucrSrile lui V. I. Lenin cu privire la Rorafinia,1960, p. 31.

MIMA 59

m i l una din paginile glorioase ale luptei sociale aM | i i i roman" * .

i ' 1 1 1 n, i conflagratie mondiala gaseste §i locuitorii Vilcii11, i dc aceleasi nobile idealuri : independen^a si uni-

• lionala, dreptate sociala pentru to^i romanii. Popu-• n t i - ibuie la sus^inerea armatei care da lupte crin-pe teritoriul judetului, suferind mari pierderi

M ! I - §i umane, epidemii. Eroismul osta^ilor din Re-n i l II Vilcea si din alte unita^i in luptele cu ar-

Lc germane din lunile octombrie-iioiembrie 1916IN M i MI apararea defileului Oltului, la Ciineni §i in alte

vor ramine vesnic inscrise in cartea de aur a con-i neamuloji. Soldatii romani victories.! sint intimpi-

n . i i i ..irl)atore§te de populatia din Transilvania.I'Yiurirea statului national unitar roman la 1 decembrie• i .1 <ivut un ecou puternic ?i in judetul Vilcea, unde

. i i n l i i i l u l Unirii de la 1859 vibra in constiin1;e, iar legatu-i romanii de dincolo de munti fusesera dinrfcotdeauna

n i n i i - r e u vii. Numerosi vilceni au salutat marea adunareH| l , i Alba lulia, exprimind vointa arzatoare a tuturor lo-

• m i i i r i l o r din judet pentru unire, entuziasmul lor fata de| n i | > < > r U m t u l act istoric.

1 1 ' anul 1920, cu prilejul unei excursii a invatatorilori l i n 'I'ransilvania, se viziteaza si Rimnicu Vilcea. Puterni-

legaturi intre romanii de pretutindeni ies cu preg-i . i din acest exemplu. lata ce spunea Constanta Giu-

,,Am fost primiti, la sosire, cu muzica si nesfir§itei i i de bun venit din partea oficialitatilor §i populatiei

i i lu i , s-au tinut cuvintari pline de entuziasm ; cind• , H I intilnit invatatorii ardeleni cu fratii lor din Romania

.ilita caldura in acea initilniire ! S-a juoat hora UniriiIn i cnlrul orasului, linga pare, cu mic cu mare, cu tineri,ill batrini" **.

,,Desfa§urarea evenimentelor istorioe — arata tovara§ul• >lae Ceausescu — demonstreaza in modul eel mai ca-

• N i c o l a e C e a u § e s c u — P.C.R. continuator al luptei re-volutionare si democratice a poporului roman, al tradifiilormuncitorefti si socialiste din Romania, Editura politica, 1966,l»ag. 19—20.

•* Arhivele Statului Rm. Vilcea, Fond personal Valeriu Giuran,M.S. 6, pag. 12.

60 JUDETUL VILCH

tegoric faptul ca Unirea nu a fost efectul unei intimplarrodul unei simple eonjuneturi favorabile sau al intelegtlor intervenite la masa tratetivelor, ci rezultatul luptihotaritoare a celor mai largi mase ale poporului, unde profunda dreptate nationals, realizarea unei concqdan^e legice intre realitatea obiectiva si drepturile inalnabile ale poporului, pe de o parte, si cadrul nationalrut cu stringenta de aceste realitati. Traitatul deincheiat ulterior n-a facut decit sa consfinteasca stareaspirit existentS, situafta creata ca urmare a luptei maselpopulare din Romania si din Transilvania, a intregulnostru popor" *.

Ca o consecinta a evolutiei relatiilor de productiepitaliste, incepind din a doua jumatate a secoluluiXlX-lea, se dezvolta si in judetul Vilcea trasaturile clasmuncitoare. In 1899, la Rimesti si Zavideni se constitcluburi socialiste. La Congresul de reorganizare a Partidului Socialist din 31 ianuarie 1910 participa ca delegaGh. N. Enachescu, reprezentantul cizmarilor vilceni. Tdin aceasta perioada se intensifies lupta desfSsuratSmuncitori pentru reorganizarea miscarii sindicale. Cuzia acestor manifestSri sint arestati o serie de muncitordin motivul ca ,,faceau propaganda violenta si instigatiun^intense pentru meseriasi". Cu toate masurile represiv€luate, miscarea de sindicat nu poate fi infrinta. La Dra--|gasani, in 1914 se pun bazele unui nou sindicat in care seinscriu 41 de lucratori dogari, cizmari, croitori, tinichi-1gii etc.

Cercul ,,Romania muncitoare" a avut puternice rezo-nante si in judetul Vilcea. Documentele timpului vorbescdespre masurile de represiune luate impotriva socialisti-lor si a muncitorilor propagandist!. Astfel Badea V. lo-nescu, meserias, simpatizant al cercului, care distributemanifeste revolutionare, este urmarit pentru a fi arestat.Manifestele pe care le raspindeste critica starea econo-mics, politics si financiara a ^arii si fac apel la alegatorii

N i c o l a e C e a u ! ? e s c u — Cuvlntare la Sesiunea solemndcomunO. a C.C. al P.C.R., C.N. al F.U.S. ?i M.A.N., dedicata sar-batoririi a 60 de ani de la formarea Statului national unitar ro-man, 1978, p. 6.

• I l l A 6 1

' i i si ^arani sa anuleze voturile lor prin cuvintul

i i u l universal".nii 1907, 1911, 1913 la Rm. Vilcea au loc greve aleMllor tabacari. Un document din Rm. Vilcea, aflat

mi la Arhivele statului, men^ioneaza lapidar : ,,Ni seHI > • la cunostin^a ca lucratorii prevazuti in citata peti-

- este vorba de Nicolae Reteagu, Dumitru Radulescu,ill i' Reteagu, Ion Oprescu - - au inceput o propaganda

:, indemnind lucratorii din toate fabricile de taba-

irlr la greva generala".\ . i l ea Lotrului constituie, de asemenea, o zona cu o

np»rtanta activitate muncitoreasca. Apari^ia unui deta-i i i i . - i i t muncitoresc in cadrul acestei zone unde se dez-lltl puternic industria forestiera face sa fie tot mai frec-i i i i < ' miscarile si agita^iile ce vizeaza conditii mai bunek iiiunca si via1;a, marirea salariului, scurtarea zilei deU<MIU etc. Dupa 1920, cind se pun bazele sindicatului miuftri i . . i i l o i - forestieri, conflictele dintre muncitori si patroni

' )t mai mult. Cu prilejul alegerilor pentru camerelei Mitnca din 1933, lista candidatilor pe care a fost trecut

)l l i i s i f Himler, fruntas al miscarii muncitoresti vilcene,si desfasura activitatea pe valea Lotrului, a fost vo-

(iiia de majoritatea lucratorilor de la soeietatea Car patina.In anii de puternice actiuni revolutionare 1918—1921,

unea Vilcea a Partidului Socialist a coordonat in-;a activitate si lupta a muncitorilor vilceni, a sindica-

U'lur, a cercului tineretului socialist prin intermediuli a au fost promovate principiile revolu^ionare ale

(Mit idului clasei muncitoare, pe linia maturizarii politice'ii nloologice a proletariatului roman.

Socialistii din Rm. Vilcea au protestat impotriva re-picsiunilor de la 13 decembrie 1918, cerind cu hotarire|i||borarea celor aresta1,i, desfiintarea cenzurii sji a stariiilr asediu. Ceferi^tii din Rm. Vilcea §i muncitorii de lai iln-icile de cherestea din Brezoi ^i-au manifestat solida-niatea muncitoreasca cu marile greve ale proletariatului

nan din iunie-iulie 1919 si aprilie 1920. Aceasta activi-'• viguroasa a stirnit ingrijorarea autorita^ilor si patro-

62 JUDETUL VILCI i T i M U A63

nilor care au intervenit, arestind fruntasi socialist!, conJcediind activist! sindicali din fabric!. Mai intii, lucratorilceferisti, apoi intreaga muncitorime vilceana s-a incadra|cu toate fortele in marea greva a proletariatului roniadin octombrie 1920.

DupS istoricul Congres din anul 1921, ce a marcat>constituirea Partidului Comunist Roman, la care socia-listii vilceni si-au trimis mandatul de adeziune deplina, lauRm. Vilcea si Dragasani comunistii desfasoara o activitateintensa pentru asezarea pe baze comuniste a fostelor seeltiuni socialiste, pentru organizarea lucratorilor in sindi-cate, pentru insusirea ideilor revolu^ionare de catre masJcit mai largi, concomitent cu antrenarea acestora la o seriade actiuni revendicative.

In vederea atragerii maselor la lupta, la Dragasani si]Rm. Vilcea se organizeaza ad-unari, intruniri urmarite cujinteres de un mare numar de lucratori. Sint semnificaJtive, de asemenea, luptele desfasurate de comuniKtii dinRm. Vilcea, Brezoi, Ocnele Mari in front comun cu social!democra^i! impotriva exploatarii si asupririi, actiunile desustinere a platformei de revendicari a Blocului munci-ltoresc-taranesc, prilej de afirmare a unita^ii de lupta a|maselor de muncitori si tarani.

Influenza marilor batalii de clasa din ianuarie-februa-rie 1933 se face sim^ita si in activitatea revolutionary a]muncitorimii vilcene. Sporesc actiunile de protest ale Iu4cratorilor forestieri de pe valea Lotrului, ale muncitoriloijde la Carpatina din Brezoi, ale ceferistilor, tipografilortabacarilor din Rm. Vilcea, ale minerilor din Ocnele Mariale taranimii, functionarilor, corpului didactic. Muncitorimea vilceana si-a exprimat cu hotarire solidaritatea activScu lupta eroica a ceferistilor si petrolistilor, protestul ve4hement impotriva singeroasei represiuni de la atelierele'C.F.R. Grivita, a judecarii si condamnarii conducatoriloBluptelor greviste din ianuarie-februarie 1933.

Localitatea Ocnele Mari a fost un important centrumuncitoresc. Condi^iile grele din saline i-au determinat p«muncitori sa fie in continua agitatie. Inchisoarea de laOcnele Mari avea sa fie un puternic mijloc de torturSjpentru toft cei care s-au ridicat la lupta dreapta pentru o

i . i \ f t omeneasca, conditii mai bune de munca §i viitorul•rlci t al patriei. In anul 1933 au fost detinuft aici o parte

1 1 nlre conducatorii luptelor muncitorilor grevisti din ia-unne-februarie.

Tn anul 1932 a fost organizat Comitetul judetean Vil-• i a al P.C.R., fapt ce determina o mai buna coordonare

! < • rutre partid a miscarii muncitoresti. Desi aflat in ile-r.i l i l-ate, Partidul Comunist influen^eaza, indruma si con-• in rc organizatii legale de masa la Rm. Vilcea : LigaMmicii (1933—1934), Societatea pentru protectia femeii §i• opilului (1935), Blocul pentru apararea libertatilor de-Miocratice (1935—1936), Uniunea democrats (1937—1939),"immea Patriotilor etc. De asemenea, conduce si uneler i indice progresiste aparute la Rm. Vilcea : ,,Muncitorul". i1 ' : /—1937), ,,Facla Muncii" (1935) ~ publicatn care

' ' i i-ibuie la formarea in cons/tiinta muncitorilor, tarani-i meseriasilor a unei opinii antifasciste, la mobilizareai ni lupta contra exploatarii.

la vara anului 1934, la Rm. Vilcea se reorganizeazaI ' l i n u l judetean P.C.R., care are urmatoarea components :i • • '!' Himler — secretar, Ilie Stanculescu — la munca or-

r/aitorica, Ion Grigore-Goirun — la presa, Petnelop cu munca sindicala, Gheorghe Belu si Ion Sandu.

' ,n\a a avut loc in casa lui Gheorghe Belu din Rm.i'a.1'entru realizarea unitatii de actiune a maselor impo-

h i v a fascismului, pentru a sprijini pe plan local luptaj i r n l r u revendicarile economice ale muncitorilor, biroul!'i . l i ' \ean P.C.R. a hotarit in vara anului 1935 sa editeze

/iar menit sa devina Tribuna partidului pe plan local.1 1 el, la 31 mai 1935, apare primul numar din ziarul•-an ,,Facla Muncii", avind ca redactor sef pe Ion Gr.an, iar sediul redacftei in Rm. Vilcea, Str. Tabaciil.'l, o casa cu doua intrari, unde locuia un simpatizantpartidului. Din considerente conspirative, la numarul

• loilea din 1 iulie 1935, redactia este mutata in comuna"Ijutesti. La al treilea numar, ziarul isi inceteaza apa-j i i , fiind interzis de autorirtaii. Desi cenzurait sever si

flpol interzis, ziarul ,,Facla Muncii" a jucat un rol deM*i4in£i in activitatea de organizare a Frontului Unic Mun-I'llorcsc pe plan local.

64 JUDETUL VlLCE

In alegerile pentru Camera de munca Craiova dinoctombrie 1936, comunistii au prezentat candidati i:preuna cu Partidul Socialist Unitar Independent. LaVilcea, se tipare§te un manifest al Frontului DemMuncitoresc, adresat alegatorilor din judetele Arges., Do!Gorj, Romanati, Sibiu si Vilcea, prin care li se cere s;voteze candidatii Frontului inscrisi pe lista nr. 1 *.

Tot in 1936, la 17 februarie, losif Himler organizeaziSla Rm. Vilcea o sectiune a Blocului pentru apararea liber-tatilor democratioe, care avea la constitute 29 membri sicomitete in comunele lonesti, Stane^ti, Cernia, Smeurait,Mihaesti, Olanesti, Alunu, Orles.ti, Sirineasa si Cheia **.

Numai la Mihae§ti, in 1937, erau 14 membri ai Blo-cului ***. De asemenea, comunistii vilceni isi aduc contri-butia la victoria for^elor democratice in alegerile din ju-detul Mehedinti.

Marile succese obtinute pe linie, intr-un front larg de-mocratic a fortelor antifasciste din judet, au avut conse-cinte favorabile asupra mi§carii muncitoresti vilcene,simpatizantii si membrii Partidului Comunist crescindnumeric. In 1937 sint strinse fonduri insemnate pentruajutorarea Spaniel, dar o parte dintre acestea sint con-fiscate de autoritati ****. Organizatia P.C.R. Vilcea devinetot mai puternica.

In 1938 si 1939, la Rm. Vilcea au loc, bine organizate,conferinte ale Regionalei P.C.R. Oltenia, sediul regiona-lei mutindu-se de la Craiova la Rm. Vilcea. In vedereapregatirii acestei operatii, lui Mihail Rosianu i se incre-dinteaza sarcina de a organiza o conferinta a regionaleicare are loc in casa parohiala din Plata orasului. Aduna-rile se |in in diferite case conspirative din oras sau dincomuna Pausesti Magla?i. La Rm. Vilcea se multipliesmateriale ilegale. In judet se intensifica actiunile reven-dicative organizate de comunisti pentru drepturi social-

* Arhivele statului Rm. Vilcea, Fond Comisariatul deDraga?ani, Dosarul nr. 10/1936, f. 88.

** Arhivele statului, Fond ,,Legiunea de jandarmi Vilcea", DosJ48/1941, F. 181.

*** Ibidem, F. 193.**** Ibidem, Fond Comisariatul de police Dragasani, Ds. 13/1937, j

vol. I, n.p.

Inscripjii eu caructere grece?ti (sec. I i. e. n.)

Cuna dacica ornamentata cu motivul bradulejului

Mascd de bronz (sec.'• e-. n.J descoperitaOcnifa

Cula veche de la Maldarejti (sec. al XVI-lea)

M

I,

>IUA 65

nomice. Muncitorii de pe valea Lotrului intra in grevaIn mai multe rinduri : 24 septembrie 1937 la societatea(,'urpatina, 9 martie 1940 la societatea Vasilatul.

In aceasta perioada de intensificare a luptelor rnunci-i" in<pt i revolu^ionare, in judetul Vilcea s-a infiin^at si ai ' i i v a t o puternica organiza^ie a Uniunii Tineretului

i 11! i umist, de indrumarea careia s-a ocupat tovarasulNlrolae Ceausescu, pe atunci secretar al regionalei U.T.C.1 Hit-i l ia. La 1 mai 1935, in parcul Zavoi din Rm. Vilcea,nvrn loc prima conferin^a a Organiza^iei regionale U.T.C.Oltenia, ale carei lucrari au fost conduse, de asemenea,' ! < • tovara?ul Nicolae Ceaus^escu. S-a reorganizat Comite-l u l jude^ean U.T.C. care avea urmatoarea componenta :I M I I Late§ — secretar, Ion Magheru, Ilie Capatina, Dumi-1 1 1 1 Dinulica §i Gheorghi^a Dumitrescu. Rezolutia adop-i i i . i cu acest prilej evidentia succesele ac^iunilor intre-i ' i i use de tinerii U.T.C.-isti impotriva regimului exploa-

• r, a teroarei §i pericolului fascist, stabilea noi moda-i i . i de intensificare a luptei.Conferinta regionalei U.T.C. Oltenia a mobilizat tine-

i i - i n l la noi ac^iuni : organizarea luptei contra asupririi• • I niiomice, pentru un front larg popular antifascist impo-

.1 atacului burgheziei asupra drepturilor si libertati-I M I tineretului, pentru intarirea pozitiilor cistigate in

I'prinderile mai importante ?i patrunderea in aceleau n d o au lipsit organizatiile U.T.C., ridicaraa tineretului\i\ '.'ictiuni politi'ce de miasa. Cu acest prilej s-a indicat

ituirea unor programe de revendicari ce urmau sa fielid use la cuno§tinta tuturor tinerilor muncitori — orga-nl , i l i si neorganizati — alegerea delegal^ilor tineretului in

iitetele de ac^iune ale virstnicilor. Dupa ConferintaM-p.ionalei U.T.C. Oltenia, tovarasul Nicolae Ceausescu,ru entuziasmul si vitalitatea ce-1 caracterizau, continua

>\'itatea pe linie de tineret §i de partid. Tinarul comu-Nicolae Ceausescu desfasoara in aceasta perioada in

\ i lcca o neobosita munca politica si organizatorica, luptaPi i inflacarare pentru atragerea si unirea tineretului in

M ' i i r M initiate de Partidul Comunist si U.T.C.Dainuie mereu viu in amintirea comunistilor vilceni

• ' uplul de dinamism, luciditate si curaj al tinarului de

66 JUDETUL VlLC,

numai 17 ani, care exprima ou neasemuita forta de coivingere cuvintul partidului, ce inflacara inimileconstiinfiele cu marele sau crez revolutionar. Prezen]tovarasului Nicolae Ceausescu pe aceste meleaguri, indrumarile si indemnurile sale, sprijinul concret dat in organizarea actiunilor din ilegalitate au imprimat miscSrimuncitoresti, luptei comunistilor din judet un nou avinisi o puternica forta de inriurire a maselor, iar participa''rea sa la conducerea si indrumarea tineretului de pe acestmeleaguri constituie o inalta mindrie pentru vilceni.

Anii care au urmat au fost marcati de nenumarattactiuni indreptate impotriva pericolului fascist, a politicilrevahsacrde hMleriislte. §i in aioeasta parte a tarii, comunistilau mobilizat toate fortele democratice si patriotice impo-triva politicii reaetionare a Garzii de Fier, in lupta pentru'apararea independentei, integritatii ?i suveranitatii tarii.lComunistii si socialist!! vilceni lupta in front unit pentruapararea drepturilor §i intereselor fundamentale ale ma-selor muncitoare, mobilizarea lor la lupta impotriva pe-ricolului fascist si de razboi. Este semnificativa in acestsens scrisoarea trimisa de un grup de cetateni din judetin primavara anului 1939 lui Francisc Jourdain, secreta-rul Conferintei internationale de pace de la Paris, in care,intre aitele, se spuneia : ,,Noi, tailanii si inteleobua'lii jude-tuliui Vilcea — Romania, exprimam multumiriile noastrecatre Comitetul mondial de lupta contra fascismului sirazboiului, pentru actiunea de aparai-e a pacii, civilizatieisi umanitatii". Autorii scrisorii aratau in continuare ca„ ... in acest moment, eel mai critic din istoria Romaniei, |interesele vitale ale Romaniei sint in joe" *. f

In urma evenimentelor care se precipita prin Dictatul |de la Viena, Ungaria horthysta rapeste tarii nordul Tran- |silvaniei, actiune samavolnica ce stirneste si in judetulVilcea un mare val de proteste la adresa fascismului, carea sacrificat 43 000 kmp din trupul \arii. La Rm. Vilceaare loc in 1940 o adunare de protest impotriva Dictatuluide la Viena din 3 august 1940, la care participa peste

* Gh. Al. S a v u — Dictatura regala, Ed. pol., 1970, pag. 326.

in ii. \ 67

I i M I I i de cetateni, iar presa locala ia atitudine, cerind res-'•r i -a tratatului.

Dnpa instaurarea dictaturii militaro-fasciste, la Rm.' llmi, Dragasani, Ocnele Mari, Brezoi si in intregul judet

' i n i l e de lupta ale comunistilor vilceni s-au concreti-i i i n raspindirea materialului de propaganda, in munca

<!i> l i imurire dus^a de la om la om si in atragerea de noiu l i r i in rindul partidului clasei muncitoare. Punindu-si

i 1 1 . i in primejdie, comunistii au facut cunoscut cuvintuljNir t idulu i , chemarile sale la lupta si rezistenta indirjita" i i | n i l r iva regimului de dictatura militaro-fascista. Atitu-

. i ostila a maselor populare vilcene impotriva fascis-n i i i l u i este reflectaia de o nota informativa a Inspectora-i u l n i general al jandarmeriei, prin care se arata caMtnvt'4atorii de pe aceste meleaguri inapoiati de pe frontfi le o vie propaganda printre sateni in favoarea comunis-

• i 1 ; taranii asculta cu interes lucrurile acestora, careI M i n d oarecare consistenta in sufletele lor".

In vedieiiea lru,ptbei comiuine a miuncitorilor si 'taranilorimpotriva exploatarii si fascismului, partidul mobilizeaza^1 \aranimea vilceana in ,,Frontul patriotic" al poporuluiI'dinan, pe sate si plasi in cadrul judetului. La aceasta

Ii i i Line participa si tineretul. Tinerii vilceni, cu risculvli ' t i i , raspindesc in masa lozincile partidului. Astfel, in

i postului de jandarmi Jiblea au circulat bancnote per,i'i-r era scris ,,Jos razboiuil", ,,Afara nem^ii'' etc. In ace-hijji timp, taranii se impotriveau livrarilor fortate de1 ' i . iduse agricole, platii impozitelor, care sistematic eraui n . i jorate.

Activitatea celulelor comuniste din centrele muncito-M • • . ( [ Brezoi, Ocnele Mari, Rm. Vilcea se intensified ini ' i 1-1, cind partidul trece la organizarea formatiunilor del u p t a patriotica ce sint concentrate spre Brezoi si Voi-ii 'Msa. La Brezoi se organizeaza un depozit secret de mu-mUe. Au loc actiuni de sabotare a masinii de razboi fas-' i - . l e : taierea cablului de telefoane-telegraf in 4 locuri,|H- distan^a Sibiu—Piatra Olt, atacuri asupra depozitelor de< nburanti, sabotarea transporturilor feroviare prin de-i ' ' tiuni provocate la locomotive, vagoane sau la liniileferate.

JUDETUL

Comunistilor vilceni le-a revenit un rol de seama inpregaitirea actului istoric din august 1944. In luna mai, lao §edinta a comisiei speciale a C.C. al P.C.R. la care aparticipat Mihail Rosianu, s-a stabilit ca in cadrul planu-lui revolutiei muntii Vilcii sa serveasca in caz de nevoiepentru o eventuala baza de retragere a fortelor insurec-tionale. La Rm. Vilcea, comunistii Alexandru Isvoranu silosif Himler au initocmift un plan de masuri pentru iden-tificarea locuintelor militarilor germani de la centrul deinstruetie a genistilor.

Siguranta din Bucuresti aresteaza in primavara lui1944 un grup de lupta patriotica condus de tipograful vil- ;cean Ion Lates, tinar utecist, membra al celulei U.T.C. jdin Rm. Vilcea, inca din 1932 de la infiintare, apoi se- Icretar din 1935, luptator neobosit impotriva fascismului,a exploatarii si asupririi. Prins si schingiuit, arestat innumeroase rinduri, el nu renunta la cauza nobila pentru Icare lupta. Este doar unul din exemplele luminoase de 1militanti revolutionari.

Un important episod din lupta comunistilor vilceni in Iilegalitate a avut loc in iulie 1944, cind tezaurul national ]format din peste 323 tone aur fin — lingouri si monede —!n valoare de 80 miliarde lei stabilizati, urma sa fie dus Iin Germania. La sugestia comunistului Petre Chirtop, jsecretarul Comitetului judetean de partid, un lucrator, ]Adrian Mironesou, al Bancii Nationale, evafouatta atunci la IRm. Vilcea, a sustras din seifurile Bancii planul de eva- jcuare pe care 1-a predat apoi comunistilor ce au zadarnicit jie^irea din tara a comorii*.

Comuni§tii vilceni in frunte cu Mihail Rosianu spri- Ijina pe Gheorghe Gheorghiu-Dej sa nu fie prins de auto- jritaji la Milostea, Vaideeni si Rm. Vilcea, facilitindu-i le- igatui-a cu organele centrale din Bucuresti ale Partidului IComunist, in vederea organizarii revolutiei de eliberaresociala si nationala antifascista si antiimperialista din 'august 1944.

ISTORIA 69

Rasturnarea dictaturii militaro-fasciste la 23 August aCost urmata de punerea tmediata in aplicare a planuluiInsurec^ional §i pe meleagurile vilcene. For^ele patrioticemi ocupat toate intreprinderile si institutiile importante' l i 11 orasele Rm. Vilcea §i Draga^ani, principalele puncte•strategice din judet, iar o subunitate militara, in colatxi-n re cu formatiunile de lupta patriotica, au incercuit §i' ipturat trenul militar german ce era sta^ionat in garaKm. Vilcea. Intre 24 — 28 august, armata §i formatiunileilc lupta patriotica au curatat intreg teritoriul jude^uluide trupele hitleriste.

Stralucita incununare a unui glories trecut de lupta,pentru libertate si dreptate, revolu^ia de eliberare socialSc,,l na^ionala antifascista si antiimperialista din august 1944ii inaugurat epoca unor profunde transformari revolutio-n. i re democratice in societatea romaneasca, a cuceririi pu-irr i i de catre clasa muncitoare, in alian^a cu taranim'ea §iii-lolallte categorii die dameni ai miuncii. In orasele Rm.\ ilcea, Dragasani, Ocnele Mari, ceta^enii, la chemareapartidului, demonstrau pe strazi sub lozinca ,,Vrem gu-\ r r n F.N.D.", exprimind nazuin^a lor fierbinte in instau-i . i r e a unui regim cu adevarat popular.

Ordinul prefectului de a interzice manifestable aporit hotarirea de lupta a muncitorilor de la Fabrica de

si incaltaminte flO. Simian", de la fabrica de che-"• lea ,,Nicolae Hanciu" din Rm. Vilcea si de la Fabricade cherestea ,,Arnota" — Bistrita, care cereau demitereaKuvernului. Mari intruniri ale membrilor Partidului Co-munist au avut loc la 22 februarie 1945 si 3 martie 1945,• 1 1 id prefectul reactionar a fost inlaturat.

Ca urmare a victoriei revolutiei democrat-populare, a• uceririi puterii de catre oamenii muncii, a lichidarii cla-

' • lor exploatatoare si a profundelor transformari revolu-tii 'nare petrecute in toate sectoarele, viata economico-

iala a tarii a cunoscut o veritabila renastere. Dupa cumubliniaza in Programul partidului ,,infaptuirea actului

i loric de la 23 August 1944 marcheaza un moment hota-rttor in dezvoltarea \arii noastre pe un drum nou, des-i l i i / tnd caleia eJibenairii de sub dominaitia Germaniei na-

'L- si trecerii la realizarea unor profunde transform§ri

70 JUDP;TUL VILCEA

sociale revolutionare in Romania" *. Inlaturarea monar-hiei si proclamarea republic!!, reformele ce au urmatacestui important act istoric (nationalizarea principalelormijloace de produc^ie, reforma invatamin'tului etc.) au pustot mai pregnant in evidenta rolul hotaritor al PartiduluiComunist Roman, au ci-eat premisele aplicarii politic!!.siaile stik4ifioe proifiund lumaniste, de imdusttiializare so-cialista, 'ca o condole a lichidarii intr-un termen scurt ainapoierii mostenite, a intaririi independentei naftonale si,pe aceasta cale, a ridicarii nivelului de bunastare si civi-1liza^ie al intregului nostru popor.

Odata cu intreaga tara, meleagurile vilcene au cunos-cut ritmul innoirilor socialiste, al progresului tot mai ac-celerat economic si social. O caracteristica a Industrie!din judet, ca dealtfel si din alte judete, este aceea ca ease dezvolta pe un teren lipsit de traditie si ca aproapeintreaga produc^ie se realizeaza in obiective construite inanii socialismului.

O etapa importanta in dezvoltarea agriculturii, a sate-lor noastre a constituit-o cooperativizarea. In 1949 au luatfiin^a primele unitati agricole de stat, iar in 1950 in 13locality (Dejoiu, Rugetu, Stefanes.ti, Valea Mare, Voicesti,Zatreni, Zavideni eitc.) s^au infiintat primele cooperaitiive'agricole, proces care avea sa se incheie in anul 1962.

O insemnatate isitorica in \diatia societatii noastre a avut-oCongresul al IX-lea al Partidului Comunist Roman, care ja introdus un suflu nou, de avint si dinamism in intreagaopera de consitructie sociailisita, a deschis o vasta persj>ec-'tiva de munca §i create, de progres si prosper! tate patrieinoastre. Perioada deschisa de Congresul al IX-lea, mar-cata apoi de Congresele al X-lea si al Xl-lea, se inscriedrept etapa cea mai bogata in realizari din intreaga isto-rie a tarii.

Toate aceste mari infaptuiri ale poporului nOstru sintnemijlocit legate de rolul determinant, esen^ial pe care1-a avut si il are tovarasul Nicolae Ceausescu in funda-

* Programul Partidului Comunist Roman de faurirea societafiisocialiste multilateral dezvoltale si iriaintarea Romaniei spr4 icomunism, 1975, pag. 50.

ISTORIA71

nicntarea intregii politic! interne s.i externe a partiduluii statului nostru, in elaborarea obiectivelor dezvoltarii

'•ronomico-sociale, in organizarea si conducerea ^tiintificai intregii activitati de aplicare in via^a a Programuluipartidului de faurire a societa^ii socialiste multilateralilr/voltate §i inaintare a Romaniei spre comunism.

Odata cu Congresul al XH-lea al Partidului ComunistI Ionian din decembrie 1979, se deschide o noua si lumi-noasa etapa de prefaceri revolutionare, un veritabil salt'.ilitativ in toate domeniile de activitate economico-so-• i . i la, iar oamenii muncii in calitate de producatori, pro-prietari si beneficiari fructifica din plin marile liberta^iili'inocratioe si isi afirma nestinjenit capacitatea lor crea-ture, competen^a si inalta raspundere politica si pro-l ' " o n a a .

Independent s.i suveran, liber pe pamintul stramosesc,poporul roman i§i faures/te un destin nou, al bunastarii»>i fericirii, al dreptatii, egalita^ii si omeniei, parcurge in-> n'/ator cu intreaga putere a mintii §i bratelor fiilor saii i noua etapa in dezvoltarea sa istorica spre civilizatia• ' ununista. Din inima \arii si impreuna cu intreaga tara,ludetul Vilcea isi inscrie a>zi cele mai luminoase file dei lorie, incununind ca intreaga natiune idealurile si aspi-i.iljile acestui minunat popor.

'

*

POPULATIA

NUMABUL LOCUITOBILOR

Istoria atesta locuirea teritoriului actualului judet dincele mai vechi timpuri. Pina la mijlocul seoolului alXX-lea, populafia a crescut lent si a avut o dinamica in-terioara moderata. Ulterior se inregistreaza o inviorare aaoestei dinamici, fenomen legat de profundele transfor-mari economico-sociale.

Datele oficiale ale ultimelor recensaminte atesta ocrestere cu 41 % a numarului de locuitori in intervalul1930—1978 :

Sporul populapieifata de recensa-mintul anterior

+ 12960*+46030+20 766+ 6726+45 301+ 3751

Cresteri mai importante ale numarului de locuitori aufost consemnate in intervalul 1966—1978, cind ritmulmediu anual fiind superior valorii de 1 % a condus la ocrestere globala de peste 10%.

Cresterea numarului de locuitori s-a inregistrat in toatelocalitatile urbane, precum si in citeva comune (Babeni,§irineasa, Olanu etc.). In alte localitati rurale, populatfaramine stationary (Barbatesti, Berislavesti, Bunesti, Cer-nasoara, Creteni, lonesti, Maldaresti, Otesani, Pietrari,Prundeni, Stroesti, Sudani, Tom§ani, Voice?ti). In cea mai

Datarecensamintului

1930—29 decembrie1948 — 25 ianuarie1956—21 februarie1966—15 martie1977 — 5 ianuarie1978— 1 iulie

Numarulpopulatiei

295 560341 590362 356368 779414 380418131

In procentefafa de 1930

100115,5122,5124,8140,2141,0

I'OPULATIA 73

mare parte a comunelor si cu deosebire in sudul judetului,populatia a descrescut simtitor de la recensamintul din1956 pina in 1978, element important de mutatie, deter-minat atit prin caracteristica miscarii naturale cit si ait-lei migratorii si explicat prin influenta dinamizatoare|x? care au avut-o asupra populatiei procesele de indus-Irializare s.i urbanizare.

O crestere impresionanta a cunoscut municipiul Rm.Vilcea, care de la orasul patriarhal cu 15 000 de locuitoriIntre cele doua razboaie mondiale a ajuns la 72 915 locui-lori in 1978. Este de semnalat caracteristica specials a|x>pulatiei acestei localitati, care are pronuntate elementeilc tinerete — fertilitate mare, mortalitate generala sca-/uta, cre§terea naturala si migratorie crescuta.

DENSITATEA POPULATIEI

Numarul mediu de locuitori pe kmp a cunoscutne§tere continua din 1930 in 1978. lata dinamica

Anul

193019481956196619771978

Locuitori pe kilometru patrat

Pe fara \ In judeful Vilcea

60,166,873,680,490,892.0

51,863,564,6

6'6S72.673,3

Densitatea populatiei in ansamblul judetelor tarii estei onsiderata la un nivel mijlociu, intre zonele cu populateilcnsa de la stinga Oltului (Arge§, Dimbovita, Prahova) §ii-do mai slab populate din dreapta Oltului (Gorj, Mehe-dinti, Caras-Severin), ceea ce se explicS prin factorii geo-I'.rafici — mari suprafete montane nelocuite. In profil te-rltorial, densitatea populatiei variaza de la cifre foarteJoase In zona montanS din nordul si nord-vestul judetului,

OC»EIE*MR|-M4

—78HOHEZU

popma(iei

75

In cifi-e mai ridicate in localita^ile de pe valea Oltului §iill 11 sudul teritoriului §i la veritabila aglomerare urbanain municipiul Rm. Vilcea.

MI^CAREA NATUBALA A POPULATIEI

O -dinamica vie, in special datorita oscilaftilor natali-( i i , a cunoscut mi§carea naturala a populate!. lata cumprezinta dinamica principalilor indicatori demograficijudetul Vilcea in intervalul 1956—1978 :

^ InuZ

9B6060iir.5(170

678

Nascufi vii

23,621,315,823,119.619,0

Decese generate

la 1 000 locuitori

10,29,188

10,310,110,2

Spor natwra!

13412,2

7.012,89.58,8

Sporul natural, ca element definitoriu pentru cre§tereapopulate! jude^ului, se situeaza in jur de 9 la mie. Fac-l u r u l dinamizator al acestei evolu^ii, in conditiile unor os-• i l a U i mici ale mortalitatii brute, s-a dovedit a fi natali-i . i l ca , care, dupa o scadere accentuata in anul 1965, s-a'••Iresat in perioada urmatoare §i manifesta o tending det;ibilizare in ultimii ani in jurul cifrei de 19 la mie.

Factorii general! ce au determinat aceaata evolutie anatalitatii in perioada din urma au fost diferentiati de la o• •lapa la alta. In anii 1950—1956, natalitatea a crescut da-lorita modificarii favorabile a atmosferei pisihice de dupa<>el de-al doilea razboi mondial, precum §i masurilor de sti-inulare a natalita^ii pe care le^a promovat statul socialist.

Dupa anul 1957, curba natalitafti s-a inscris pe o pantalent descendenta, atit datorita diminuarii contingentelor' ! ' • femei de virsta fertila — prin transmiterea la distan^a

i influen^ei negative a celui de^al doilea razboi mondial,

77

76 JUDETUL VlLCEA

precum si liberalizarii avortului in anul 1957. Ambele ele-mente au actionat din ce in ce mai intens pina in anul1966, cind politica demografica a statului nostru a pus pebaze noi stimularea cresterii de copii in familii, a natali-tatii, prin Decretul 770/1966, care modifies in sens restric-tiv si reglementarea cursului sarcinii.

In etapa actuals se manifests o tendings de stabilizarea natalitatii, implicit a sporului natural, ca elemente deechilibru demografie, urmare a unei politici intelepte indomeniul populate:.

O scadere spectaculoasa a cunoscut mortalitatea infan-tila, eel mai sensibil indicator al starii de echilibru apopulate! — de la 78,9 la mie in 1968 la 23,4 la mie in1978, deci cu o panta de deflexiune de 10% anual, intr-undeceniu, ceea ce reprezintS eel mai rapid ritm de scaderea acestui indicator inregistrat in Romania postbelica.

Mortalitatea infantila in judetul Vilcea, la sfirsitul anu-lui 1978, este inferioara mediei pe tara si una din cele maiscazute intre celelalte jude^ej Explicatia acestei evolutii,dupS cum reiese din studiul Comisiei de demografie a ju-de^ului, constS in modificarea nivelului social-economical populate!, ridicarea gradului general de instruc^ie apopulate! feminine si imbunSta^irea asistentei medicale amamei si copilului.

Durata medie a vietii era in 1970 de 64,41 ani pentrubarbaft si 67,55 ani pentru femei (dupS tabelele de morta-litate alcatuite in 1973 de Comisia jude^eana de demogra-fie), iar in anul 1977 a crescut la 68,25 ani pentru barbaftsi 71,3 ani pentru femei (dupa tabelele de mortalitate in-tocmite de Comisia judeteanS de demografie in 1978).

Cresterea duratei de via^a a locuitorilor jude^ului —ca obiectiv prioritar al politicii demografice — s-a ob^inut,in special, prin scaderea mortalitatii infantile, precum §iprin imbunStatirea neta a starii generale de sanatate, carea condus la cresterea longevitatii. Preocuparea apartepentru sanStatea grupelor vulnerabile — copii 0—1 an,precum si bStrinii peste 65 ani — a actionat in mod con-vergent spre ameliorarea speran^ei de via^a.

MISCABEA MIGBATORIE

Reflectind sintetic muta1,iile economico-sociale. dina-mi/.ind structurile popula^iei si sugerind evolu^iile viitoare,nii^carea migratorie se desfasoara tot mai accelerat. Da-irle centralizate ale unui studiu efectuat in 1975 de Comi-Hla jude^eana de demografie cu date pentru 1974 (studiulu fost intocmit pe zone geodemografice, constituite pe bazaunei preselec^ii — indicator! economici, demografici, pre-i urn si a tendin^ei natorale de gravitate a populatiei catrei mole centre) se prezkuta astfel:

, , judetMunicipiul Rm. Vilcea•IVritoriul satelit al muni-

cipiului Rm. VilceaIvntoriul Draga^ani'I'l-ritoriul Horezu•r.-ritoriul BalcestiI 'niloriul Brezoi

Din tabel se desprinde ritmul foarte viu de creijtere apo|)ula^iei municipiului Rm. Vilcea prin conjugarea sol-di i lu lu i migrator foarte mare, rezultat prin atragerea for-l<'i de munca, cu sporul natural ridicat, caracteristic uneipupula^ii tinere. De asemenea, este neta tending de dece-lorare a populatiei in zonele de tip rural (cu deosebirer.alcesti, Dragasani, Horezu), uncle soldul global estenproape de 0 sau sub 0.

Din acellasi studiu reiese predominanta migratiei mascu-a din zonele rurale spre cele urbane, precum si a per-

HDanelor tinere in acelasi sens, ceea ce explica pe de optirte diminuarea, imbatrtnirea si feminizarea populate!i i;i-;ile si, dimpotriva, cresterea, intinerirea si masculiniza-

78 JUDETUL VlLCEJf|'I M 'ULATIA

rea populate! urbane, fiind determinate si in consens cuprofundele schimbari economice si social-culturale care allfost realizate prin programele de dezvoltare multilateral^

lata, spre exemplificare, cum se manifests influentelejmiscarii naturale asupra celei migratorii, pe medii in ju-det, comparativ cu indicatorii nationali, in 1978 :

Urban

Rural

judcttarajudetlara

Proporfii la 1 000 locuitorl

Nascufi vii

21,817.917,820,1

Decedafi

6,77,8

11.711.5

Spor natural

15,110,16,18,6

STRUCTUBA POPULATIEI

Structura dupa virsta cunoaste mari distorsiuna, pur-tind amprenta unor variatii importante ale indicatorilor de ;

reproducere, in special ai natalitatii, in diferite etape is-jtorice. Figura reprezinta piramida virstelor populatiei ju - ,detului Vilcea la 1 iulie 1978.

Analiza graficului distributiei populatiei dupa virstasex pune in evidenta profunde disparitati, cu contingentejdiminuate de populate la virstele de 56—59 de ani — da-. ]torate scaderii natalitatii in condrtiile primului razboiJmondial, la virstele de 28—31 ani — scaderea natalitatiildeterminata de eel de-al II-lea razboi mondial, precum si[la virstele de 11—14 ani. Baza piramidei este caracterizatEprin contingentul supranumeiic la virsta de 9 ani (ca ur-]mare a cresterii explozive a natalitatii in anul 1967), da- 'torita masurilor complexe de stimulare si a reglementarii,pe baze noi, a intreruperii cursului sarcinii in 1966. Gene-ratiile grupelor de virsta sub 8 ani sint in general con-stante, asigurind o stabilitate a piramidei, semn de echili-

femei

7 6 5 4 3 F T C 1 2 3 4 5 \T

Mil LOGPIRAMIDA VIRSTELOR BIN JUD.VILCEA

PE ANUL 1978

Mil LOG.

«0 JUDETUL VlLCEA

bru demografic. Analizind repartitia populatiei pe grupede virsta in intervalul recensamintelor din 1966 si 1977 seconstaita ca nu s-au produs mutatii importante :

Grupa de virsta

0—14 ani15 — 65 ani65 ani $i peste

1966 1977

in procente

27,7058,8013,50

27,5656,5016,01

Aceasta distribute caracterizeaza global populatia ju-jdetului ca o populate tinara (ponderea mare a populatiei0—14 ani), cu predominant contingentului activ (15—65 ;ani) si cu tendinta la imbatrinire in intervalul dat (men- ,tinerea populate! virstnice, peste 65 de ani). Acest feno-1men, denumit ,,imbatrinire prin virful piramidei", se da-toreste in special cres.terii duratei medii a vietii, cuacumularea in populate a persoanelor virstnice, element |legat de cresterea generala a nivelului de trai, precum si ]de ameliorarea starii de sanatate.

Structure populatiei dupa sex. Luind ca baza compara-tia dintre datele din 1966 — recensaminbul din 15 mafrtia$i 1977 — la 1 iunie, structura procentuala pe sexe a popu-latiei se prezinta astfel :

Anul

19661977

Masculin 1 ^Femininin procente

46,5148,3

53,4951,7

Predominanta populatiei feminine ®e mentine in 1971ca dealtfel pe intreaga tara, insa se inregistreaza o tendingde echilibrare a sexelor,

In profil teritorial, se constata unele distorsiuni ale re-jpartitiei pe sexe, explicate prin miscarea migratorie. AstJfel, in municipiul Rm. Vilcea, ponderea barbatilor esle

I'DPULATIA 81

ma! mare decit cea a femeilor — 52%, la barbati, precumH\ in unele localitati rurale (lonesti, Malaia, Ote§ani, Voi-noasa). In schimb, in localitatile cu oaracter rural din su-dul judetului, feminizarea populatiei este neta (in comu-i i i - l e din jurul ora^ului Dragasani femeile reprezinta 53%,Inr in comunele din jurul centrului Balcesti 59%) *. Expli-r.i|ia rezida in sporul migrator negativ al barbatilor inH-cste zone rurale, situate care in viitor se va imbunatati

I i i in dezvoltarea economico-sociala a fiecarei zone a jude-I,H lui, prin amplasarea unor obiective industriale mai micii n localitatile rurale.

Distributiu populatiei pe medii s-a modificat simtitorIn anul 1977 fata de 1956 :

Mediul rural Mediul urban

19561977

in procenle

82,870,3

17,229,7

Prooesul de urbainizare care este ilusitrat in tabelul dem. i i sus s-a realizat, in special, prin expansiunea munici-I u H lui Rm. Vilcea datorita sporului migrator si natural ri-

• In-at , precum si prin insusirea statutului urban in anulI f M i f J de catre unele localitati (Horezu, Brezoi). Astfel, in

• 1.1pa actuals exista 8 localitati urbane, din care un muni-• i | > i u ?i 78 comune, carora le apairtin 568 sate. Se afla in

^ de urbanizare localitatile : Babeni, Balcesti si Voi-inMsa , care vor spori procentual populatia urbana cu 3 % ,l . i r numeric cu aproape 20 000 locuitori.

Sl i rd iu efectuat de Comisia jude^eanfi de demografie in anul 1976.

SISTEMATIZAREA TERITORIULUISI DEZVOLTAREA LOCALITATILOR

URBANE SIRURALE

Repartizarea rationala a forfcelor de productie, orga-nizarea judicioasa a intregului teritoriu al tarii, dezvol-tarea si intarirea tuturor judetelor si localitatilor repre-zinta directii fundamental ale politicii Partidului Comu-nist Roman privind edificarea socialismului. ,,Faurireasocialismului — sublinia tovarasul Nicolae Ceausescu —presupune dezvoltarea puternica a fortelor de productiepe intregul teritoriu al tarii intr-o conceptie unitara si delarga perspective. Numai pe aeeasta cale se asigura ridi-dicarea gradului de civilizatie al tuturor localitatilor,'lichidarea migratiei populatiei spre orasele mari, transfor-marea armonioasa a intregii structuri si vieti sociale, fauri-lrea deplinei egalitati in ce priveste conditiile de munca siviata, exertitarea drepturilor si afirmarea in cimpul vietiisociale a tuturor cetatenilor tarii" *.

Inspirata si indrumata de i&ecretarul general al partidu-lui, tovarasul Nicolae Ceausescu, politica in domeniul sis]tematizarii promovaita cu deosebita vigoare dupa ConJgresul al X-lea al partiduM urmare^te realizarea unuia dincele mai importante obiective ale prezentului si perspec- Itivei : disparitia treptata a deosebirilor esentiale dintreoras si sat — prin accelerarea procesului de apropiere aactivitatii din agriculture de cea din Industrie, a munciifizice de cea intelectuala —, satisfacerea in masura tot mai 'mare a necesitatilor materiale si spirituale ale cetatenilori

* N i c o l a e C e a u s e s c u — Romania pe drumul construiriisocietapii socialiste multilateral dezvoltate, Vol 12, 1976 pag400—401.

NISTEMATIZAREA $1 DEZVOLTAREA LOCALITATILOR 83

i l i n toate localitatile tarii, ridicarea generala a graduluiInr de cultura si civilizatie.

Incercarile de sistematizare din trecut au avut un ca-i.icter mai degraba empiric, s-au facut pe o arie restrinsa,mi fost aplicate spontan, la intimplare, fara o analiza

a situatiilor. Aprofundind teza fauririi societatiimul'tilateral dezvoilrtarte in contextul dezbateriidin 1971, tovarasul Nicolae Ceausescu situeaza

rationala si sistematizarea judicioasa a teri-Im-iului , crearea de noi centre orasenesti si organizarea pel» . i / ( } stiintifice a vietii comunelor si satelor p3 o pozitieM imordiala. Programul partidului adoptat la eel de-alXl-lea Congres concretizeaza riguros si realist coordona-i • ! ( • acestui amplu proces de dezvoltare armonioasa, echi-l ibrata a intregii tari si a fiecarei zone in parte, in core-l ; i ( i e cu posibilitatile lor de dezvoltare, cu evolutia functiu-ullor economice si a echiparii tehnice a teritoriului.

In cadrul retelei generale dc localitati (compusa din-l i un municipiu cu 10 localitati cornponente, 7 orase, cu 31l"< alitati cornponente si 14 sate apartinatoare si 78 co-

ic cu 554 de sabe), diistributia populatiei judetului se(^iracterizeaza prin dispersarea intr-un numar foarte mare(If asezari pe unitatea de suprafata, intr-o medie mai maredroit cea pe tara, dintre care majoritatea au un numar mic

i n foarte mic de locuitori. Cu cei 72915 locuitori ai sai,immicipiul Rm. Vilcea se inscrie printre orasele mijlocii,Inr celelalte centre urbane ale judetului sint mici si foarte

i, cu o populate variind intre 15 798 locuitori pentruI 'i.igasani si 2 754 locuitori pentru Baile Govora. Dealtfel,

ii-imea medie a asezarilor judetului dupa numarul deI c i c - i i i t o r i se situeaza mult sub media pe tara.

Pentru sistematizarea judetului Vilcea a trebuit sa se( l i i f i seama de toiaite aspectele privind dezvoltarea com-\ih-\ii si echi'liibrata a teriitoriul'ui — attit de or din general,

Kil-economic, cit si particular (prezenta si raspindireai ' urselor naturale, gradul de dezvoltare actuala a dife-n i i ' l o r localitati, distributia populatiei si retelei de ase-

. i r i , resursele de forta de munca si folosirea acestora, dis-in lmt ia factorilor pedoclimatici, a retelei hidrografice, de

Ic comunicatie etc.).

JUDETUL VlLCEA MSTEMATIZAREA §1 DEZVOLTAREA LOCALITATILOR 85

SATUL

Una din trasaturile caracteristice judetului Vilceaconsta in faptul ca asezarile omenesti s-au dezvoltat binein conditiile de relief, concentrindu-se indeosebi in ariiledepresionare, la contactul acestora cu muntele — la ada-postul caruia s-a dezvoltat de timpuriu un briu aproapeneintrerupt de sate, sau in lungul riurilor unde, de ase-menea, exists siraguri de sate pe fiecare vale. Dar, din cele568 de sate (din care 554 apar^in comunelor), mai mult dejumatate, adica 56,3% au sub 500 de locuitori, iar 30,8%Sntre 500—1000 locuitori, doar 12,1% avind peste 1000de locuitori.

Situatia de relativa izolare a asezarilor existente pinain trecutul apropiat a favorizat men^inerea tipului de ase-zare cu case risipite, caraeteris'tica zonelor de deal si demurate in care locuin^a fiecarei gospodarii se aflS inspremijlocul curtii si nu la drum. Tending se manifests §iasitazi, cind in lungul soselelor ce urmeaza cursiul riurilorsint concentrate casele noi, in timp oe gospodariile cele-lalte se afla sub dealurile impadurite, adesea departe de$osea, urmind dispunerea nord-^sud caracteristicS trepte-lor de relief. Apropierea gospodariilor tradi^ionale dedrum constituie un proces in plina desfasurare si are locca urmare a noilor conditii de viata, cind interesele de acomunica permanent cu alte asezari, de a-si perfectionabunurile materiale si spirituale, de a-si insusi cuceririlemoderne ale culturii si civilizatiei sint incomparabil maiputernice fata de trecut. Paralel cu apropierea gospodarii-lor de sosea se produce si asezarea caselor noi mai aproapede drum, chiar daca se mai pastreaza partial structuravechii gospodarii vilcene.

Cercetarile sociologului roman H. H. Stahl asupra ti-jpurilor de perimetre satesti din zona colinara a Vilcii do-;vedesc ca acestea sint foarte vechi. Prezenta in cuprinsullor pina nu de mult a unor particularitati de organizarteritoriala ce nu puteau fi realizate decit intr-o epoca ,,L•care itoate satele componente faceau parte dintr-o organi-zare sociala-militara" este alaturi de celelalte marturii,inclusiv descoperirile arheologice, un indiciu asupra vechi-

i n i i locuirii acestui teritoriu. Se apreciaza ca satele libere,. i t late in mare numar in Vilcea, se caracterizau eel pu^inIn anumite perioade istorice ,,printr-un volum de popula-Uc sensibil mai mic decit al satelor aflaite sub mina boie-irasca"*.

Densitatile mici de populate in localitati, dezvoltareaic'ntaculara sau liniara cu zone centrale neconturate a ase-.iri lor, gospodariile cu suprafe^e mari, cu o folosire neju-

ilicioasa a terenurilor au constituit si constituie inca greu-i . i i . i in sistematizarea rurala si in dotarea tehnico-edilitara.

Un element pozitiv ce a determinat preluarea si valori-irea lui pe un plan superior 1-a constituit arhitectura

|i"t>ulara specifica zonei. Traditia arhitectonica a lemnului•1 a transmis si s-a combinat cu tradi^ia marilor construe-i n medievale de zid, Vileea cunoscind pe teritoriul sau• i leva dintre cele mai vechi si mai reprezentative monu-i i n - n t e romanesti, cum ar fi Cozia, Arnota si Hurezul, ala-l u r i de multe altele de propor'tii mai modeste, dar inves-tlte cu aceleasi remarcabile insusiri. Constructiile folosescmateriale traditionale — avind la baza pe cele mai grelelyl mai nefasonate, iar la eleva^ie pe cele usoare, impodo-l i M c artistic cu incrustatii de o rara sensibilitate si o mare

\ de abstractizare si de expresie, precum si culoareaaproape iesita din comun. Alte elemente pozitivere^eaua de drumuri, in majoritate foalastate si asfal-

0. electrificarea aproape integrals, alimentarea cu apaStoilesti, Milcoiu, Amarasti, SSlatrucel, Ciineni, Ma-

1, Romani, Stoenesti, Berislavesti, Ghioroiu, Babeni,l".sti, Gusoeni, Sutesti, Costesti etc.) si altele.In cadrul actiunii de elaborare a schi^elor de sistema-10 s-au Sitabilit noi perimetre care, potrivit documen-

. i i lor existente, prevad mai buna folosire a terenului §iita^i superioare de populate prin reducerea suprafe-

lotale a looalitStilor judetului cu ciroa 5 705 ha, eeea cerczinita 30% din supi-afa^a pe care o ocupaiu in 1972.I i .' 'structurarea re^elei de sate constituie una din pro-

'incle fundamental pe Care le ridica dezvoltarea econo-

\«\-

ml

• i i I I . S t a h l — Contribufii la studiul satelor devalmafe romd-H, Ed. Academiei R.P.R., Vol. I, 1958, pag. 96.

80 JUDKTUL YiLCEA.

mico-sociala de p«rspectiva a judetului Vilcea. Reducereanumarului de asezari, desfiintarea prin dezafectare a 17localitati apartinatoare oraselor si a 97 de localitati ruralesi gruparea treptata a celor circa 28 600 de gospodarii(pina in 1985 -- 5653 de gospodarii) in perimetrele con-strui'MIie stabilite constiituie o masura hataritoare pentruorganizarea superioara a retelei de localitati din judet siun fenomen de mare amploare. Astfel, reteaua de locali-tati rurale va gravita in jurul centrelor polarizatoare,constituiite de munieipkil Rm. Vilcea, orasele Brezoi, Dra-gasani si Horezu, a viitoarelor centre cu canacter urban,Babeni, Balcesti, Voineasa, Gradiistea, Ladesti, Galicea,Oveselu-Maciuca, Tite§ti-Perisani.

In vederea folosirii cit mai bune a terenurilor in toatelocalitatile se vor restringe in continuare perimetrele con-struibile, zonele periferice ale acestora fiind puse subrestri'Ctie, urmind ca in etapele urmatoare, in functie decerintele dezvoltarii social-economice ale fiecarei localitati,aceste zone sa fie scoase din restrictie sau din cadrulperimetrului construibil.

Asa cum a fost conceputa si cum se desfasoara si inVilcea, sistematizarea comunelor §i satelor nu se reducela simpla amenajare si relativa modernizai^e a centruluicivic, insemnind in primul rind sau in exclusivitate ordo-narea amplasarii citorva cladiri in centrul satului, pavareacito-rva ulite §i trotuare §i amenajarea de spatii verzi.,Sistematizarea este o actiune ampla, in spatiu si in timp,ce vlzeaza probleme fundamentale psntru dezvoltarea sa-tului actual (densitatea populate! la hectar, dotarile social-]culturale, sanitare, comerciale, tehnice si edilitare s.a.),in care specificul vilcean este bine valorificat, tinind seamade faptul ca locuinta §i tot ce tine da mediul construit alomului din acest tinut poarta pecetea unei intense si con-tinue preocupari de ordin este tic, mergind de la grijapentru detaliul marunt al ornamentatiei, pina la incadra-rea armonioasa in peisaj.

Elaborarea, avizarea §i aprobarea schitelor de sistema-tizare constituie una din actiunile cuprinse in ProgramulNational de sistematizare. Este pentru prima data in isto-'ria Romaniei cind ampla' area obiec'li\ elor econoinice si so-

MSTEMATIZAREA $1 DEZVOLTAREA LOCALITATILOR 87

• i;il-culturale se analizeaza in strinsa legatura cu perspec-Mva fiecarei localitati, a intregii tari, cind sistematizareai si cxercita rolul de instrument puternic al politicii parti-' lu lu i de dezvoltare armonioasa a tuturor asezarilor. Re-•iiltatul eel mai important al acestei actiuni il constituie• forma superioara de organizare si dezvoltare a asezari-lor urbane si rurale.

Trecerea la noua calitate in acest domeniu inseamna• I mai atenta si mai temeinica preocupare pentru finali-•,;irea eforturilor depuse de organizarea generala a siste-niatizarii, pentru inlaturarea deficientelor care mai per-

is ta atit in respectarea perimetrelor construibile, cit §i in• •xecutarea propriu-zisa a constructiilor. In acest sens, la1 '(,-ntrul de proiectare judetean au fost intocmite proiectel i p pentru o mare diversitate de locuinte specifice zonelorludetului, amplasate in loturi de maximum 250 mp supra-\'.\(i\, cu fronturi de 10—12m la strada si au fost puse la(IKpozitia looalitatilor. In felul acesta se apreciaza ca sevor putea imbunatati prin solutiile propuse atit elemen-Icle de fond ale noilor constru'ctii (durabilitate, functiona-I I t ate, pret convenabil), cit si cele de ordin estetic, cres.-ii'rea nivelului de trai gasindu-si un corespondent direct,I'lresc si in cresterea exigentei pentru frumos a locuitori-lor de la sate.

ORASUL

/In trecut reteaua urbana nu si-a legat, in general,ip.iritia de evolutia industriei, ci de relatiile de schimb,

• ninerciale, a caror dezvoltare a fost favorizata de situa^asezarilor respective la intersectia unor importante

I'Ai de comunicatie.Reflectind procesul de dezvoltare social-economica tot

l u . i i intens din anii socialismului, urbanizarea cunoaste in\ 11 oca o evolutie continuu ascendenta? In perioada 1930^—IH78 , numarul locuitorilor din orasele judetului s-a triplat,ir ponderea locuitorilor din mediul urban a crescut la

imdul ei in totalul populatiei de 2,6 ori -- de la 11,4%In 1930, la 29,7% in 1978 — cresterea cea mai accentuate

88 JUDETUL VTLCFJJ ITRMATIZAREA si DEZVOLTAHEA LOCALITATILOR 8ft

remarcindu-se In ultimul deceniu. Numai in perioa<1966—1978 populatia urbana a judetului a cresout de74 548 locuitori la 124 297 locuitori.

Fiind o consecinta a dezvoltarii industriale fara pre-cedent a judetului (intre 1976—1978 ritmul mediu anualde crestere a productiei globale industriale a fost printrcele mai mari din fcra), urbanizarea a determinat, la rindiei, ritmuri tot mai accelerate de crestere economica (Economia judetului se bazeaza in prezent pe 24 intreprinderindustriale din care 16 de importanta republicana) Intgrarea in noua diviziune teritoriala a muncii a unor loc,itati care pina de curind au avut o evolutie stagnanta

atras in sfera economica si ireversibil pe fagasul urbanizarii nu numai orasele existente, dar si numeroase localitati rurale, carora le-a imprimat trasaturile specific*modului de viata urban.[Dealtfel, in judetul Vilcea urba-nizarea s-a realizat si urmeaza a se realiza tocmai prindezvoltarea oraselor existente (Rm. Vilcea, Dragasani) 51prin transformarea unor locality rurale in centre urbane(Brezoi, Horezu, iar in cincinalul 1976—1980 — BalcestiBabeni, Voineasa), prin cresterea economica si social!prin sponrea gradului de dotare social-culturala si teh'nico-edilitara a tuturor localitatilor/

iUn singur indicator, numarul locuintelor, este sufi-cient pentru _a ilustra impetuozitatea cu care se constru-teste m judet.iDaca in perioada 1951—1955 s-au ridicat?Q7i fTc?7U/ile statului 211 apartamente, in cincinalul-n 1 o7« iopSnaU reallzat 8 °°° de aPartamente, pentru ca

J numarul lor sa sporeasca cu inca 12 000Resedinta judetului, municipiul Rm. Vilcea, este astazi

la cei peste 2000 de ani ai sai atestati arheologic, un orasin phna inflorire edilitar-urbanistica ' si numark 72 915locuitori. Populatia sa a crescut de circa 3 ori in perioadaSK^-Sif^S dt Ia o^anizarea administrativ-teritoriala

38. Este o localiitate cu functiuni economice si socialeomplexe, de importanta republicana/Municipiul Rm Vil-:ea estejun tinar dar puternic centru industrial care"

asigura cea mai mare pante din volumul productiei indus'~tnale a judetuluLan acelasi timp, este o looalitate cu vechitraditii culturale, o reprezentativa a?ezare a arhitecturiitraditionale, centrul zone! turistice Valea Oltului

I'oate ca unitatea de conceptie, identificabila la monu-n l c de diferite categorii, reprezinta una din caracteris-

llrlk: cele mai de pret ale artei constructorilor din Vilcea.I ' r l . i cele mai umile adaposturi sau acareturi pina lal i " ninta taraneasca §i de la curtile $i conacele boiere^tiI ' M i . i la edificiile manastiresti cu amplu program arhitec-1 1 1 1 . 1 1 , toate constructiile vilcene au un anumit stil (casam I'oisor specifica acestor locuri este o bijuterie a arhi-l i ' t m - i i romanesti). Constatarea se impune pornind de la

I fundamental fapt de arhitectura care este inscriereaIn pcisaj, moment esential in arta constructiilor, faraMIC.S realizat in arhitectura Vilcii.

In municipiul resedinta de judet, casele sint in generalm . i r i , rar cu 2—3 niveluri, dar conservind stilul arhitec-I m i i c traditional. Pe Bd. Tudor Vladimirescu, pe strazile. I I I Docembrie sau Cerna, iar mai nou pe Dealul Petrisor,M<- Intilnesc multe asemenea locuinte frumoase, cu gradinim. i r i de pomi §i flori ce dau orasului o nota caracteristica.

Aspectul tineresc, senzatia de prospetime, infati^areaI ' l . i cu t a , de permanenta innoire ale municipiului sint tra-. i l i i r i de data foarte recenta. In momentul reorganizarii

linistrativ-teritoriale din 1968, Rm. Vilcea nu dispuneado multe din dotarile corespunzatoare resedintei de judet.I'klilii , proiectantii, constructorii, toti locuitorii municipiu-l u i s-au angajat intr-o ampla competitie cu timpul penti'u. 1 iransforma aceasta straveche a§ezare al carei statut pa-i r . i sa nu depaseasca renumele de ,,oras al pensionarilor",i i nde ,,nu se intimpla nimic", intr-un ora? modern, inflo-i i I in-, clocotind de viata, in care elementele valoroasemostenite —• intre care arhitectura traditionala si cadrulnatural atit de generos —- sa fie valorificate din plin.

In anii din iirma s-au ridicat cartiere noi, inzestrateen toate dotarile necesare : Petrisor, Traian, Nord. Numaiciirtierul Ostroveni, odata cu finalizarea lucrarilor, va. i \ (.-a o poptilatie de doua ori mai mare decit cea a intre-Kului ora§ Rm. Vilcea din 1968. Reprezentative pentrunivelul actual de dezvoltare a municipiului sint ansam->lurile de locuinte ,,Parc Zavoi" si ,,Ana Ipatescu", pre-

i §i cele care se vor inalta pe Strada Lenin, la intrarilelinspre nord si dinspre sud in municipiu.

90

JUDETUL VlLd

2 Km

$

Iftr ••$;- »*••

^ * fr^' :". te:*

-PpNELEMAR/

1 IHOUSTR/ALASU3-RIMNICU ViLCE.

Municipiul Rimnicti Vile

i l 'KMATIZAREA $1 DEZVOLTAREA LOCAL1TATILOR

n/^Bujoreni

Zone mixte (administrativa,comer), culturfi, rez idenja etc.)

| | Zone verzi (pftduri, parcuri)

[ J Zone ?i intreprinderi indu8tri«le

Cartiere noi

Pomi fructiferi, livezi

Terenuri sportive

Limita zonei construite

Gale ferata

— zone functionate

92JUDETUL VTLCE

area cu apa - " nmc°-ellltare necesare

tiuni de la Cheia pe riul OlTnS ^T Unei noi adu

executia statfei de epurare Se t ' Canall2area ^egralspatiile verzi din pafcuriL exi Jentf ^ §i extind<

noi zone de agrement te' se vor reamenaji

Pe teritoriul comuneila Bujoreni, rezoMndutransporturilor feroviare

inscriindu-se oareupare si alimentare, maiPlasface, pentru a gizdui e§i a te unitati industriale, intre caiema?mi. Lipsit de personalitate Smai degraba cu o coirmna madevaratul sens al cuvintulS

ntm alert etapete deveniriil lucrari de alimentare

,ferata-de

Ocazie Problems

in ordinea.maselor

tentoriul s3^C°nstruc^iei

' asemanindu-se

°ra? inazi

si Horezu ~cele mai vechim de prelucraredernlzare, iar

519 locuitoride una

' CU P1'0.roces de mo

vreme au dobindirea 1 "U ,?1.dezvoltarea SffiSg? Sp da dcare aceasta le-a adus cu sinP'echipare tehnico-edHilre ma'orede locuinte, dotari soci'il

dLpunin'd de to

in ul-

' 7 atit P""imPllcatiile petiUnil°r deansambluri

. o -sa satisfacfi si cerintele • rf?v r CaPablle sa Polarizeze

imprejurimi. iwerse ale locuitorilor din

MSTEMATIZAREA $1 DEZVOLTAREA LOCALITAT1LOR 93

250 500 750

TUDORVLADIM1RESCU

lw popular

Caaft Ge cultura

Cinematograf

LiCBu mecanic

Licou agricoi

Monument istoric

Ca»a memonata GIB MIHAESCU

Hotel RUSIDAVA

Stadion

Spital

PlaHormt industrial*

Platforms industrials vest

CARTIER

RAHOVA

OoOoo

airz]LZD

dtpozits garft

AutobaiS

S.M.A.

I.A.S

inatitutut d«o*rcatari p«ntruhoricuitura *i viticulturiFerma d« pi»5ri

Zone de producfifl industrial '":. ,, ;

Zone de producft* agrtcolft ••- - *

looft de Icfcutt

Zoni c*ntr»l*

Orasul Draga?ani

94JUDETUL VlLCEA

C A C I U L A T A

! :: OSTROV

Consiliu popula

O Caafi de cultura

O Cinematograf

O Liceu

Monument istoric

O Hotel-motel

Complex balnear

'&."'£ ;J Zon5 centrals

I 1 Zona batneara

i IT;MATIZAREA 91 DEZVOLTAREA LOCALITATILOR 95

Calimanesti — 8 144 locuitori, Baile Govora — 2 754liM'iiitori, Baile Olanesti — 4 601 locuitori, Ocnele Man —,'l IMS) locuitori sint sta^iuni balneo-climaterice si turisticelilnecunoscute si apreciate, primele trei de importan^a(•(•publican^, al caror profil va fi pastrat si in perspectiva|irin dotari de mare amploare. ^inindu-se seama ca func-(liiuea lor de baza este cea balneoturistica, s-a urmaritconservarea cadrului natural existenit prin ac^iuni specialedi- cvitare a zgomotului si poluarii. In schi^ele de sistema-tl/are s-a prevazut organizarea diferen^iata a func^iunilorlinlneoturistice de celelalte atribute ale ora§ului ce ur-incaza sa fie grupate in alte zone cu toate dotarile nece-•Mire. Cu acelasi scop, transporturile grele din interiorul

i . 11. i unilor vor fi deviate pe trasee ocolitoare.Avlnd in vedere exigen^ele actualei etape de dezvol-

Uii'c a tarii precum si perspectiva, conform indicatiilor §irccomandarilor secretarului general al partidului,tovarasul Nicolae Ceausescu, au fost intocmite in mai multevariante studii de sistematizare a teritoriului, precum §inohitele de sistematizare pentru fiecare din orasele jude-lului, din care ulterior au fost alese variantele optime —nvixate si aprobate prin decrete ale Consiliului de Stat.Astfel, au fost stabilite pentru fiecare localitate urbana/.one functionale distincte — de locuit, industriale, de"i l i lma §i agrement — legate intre ele prin artere de cir-culatie, principalele dotari cu retele edilitare ce asigura,ii'todata, o strinsa interac^iune intre func^iile lor econo-(iiice si sociale.

Concomitent, a inceput reorganizarea centrelor civicenlo oraselor pentru a se exprima in mod sugestiv fortaoilnduirii noastre, dragostea de frumos a locuitorilor.Nchi^ele si detaliile de sistematizare asigura afirmareapnternica in cadrul localitatilor a zonelor centrale si ar-(crelor magistrale, promovarea elementelor traditionale\.iloroase de arhitectura, amplificarea dotarilor si servi-clilor spre a conferi acestora toate functiunile unor oraseputernic dezvoltate. In municipiul Rm. Viloea, dupa inche-Kiirea cartierelor marginase, s-a trecut la realizarea siste-inatizarii zonei centrale intr-o viziune moderna in care

JUDETUL VII i i ! MATIZAREA $1 DEZVOLTAREA LOCALITATILOR 97

Consiliu popula

Cas3 de culfura

$coal3 generala

Sanatoriu

Complex comercia!

Oficiu P.T.T.R.

Monument istonc

^ 1 Zon3 centrals

ZonS balnenra

Orasul Baile Olanesti

ICEA

0 250 500 750 1000m

Ora^ul BSile Govora

98

JUDETUL VlLCEJ

. *

Total populatedin care :

Numar Procente —fafa deanul 1975

in oracle existentein ora?ele

existenten nne propuse

subur-

438 800

155 800120 10019000

4000

12700283 000

— •

100,0

35.577,112,2

2 £»O

8 1,164,5

—+30 640

+ 56820+24 e:;o+ 19000

+ 260

+ 12 700— 26 180

(Voineas). BaicejU) sau ristica

KMATIZAREA $i DEZVOLTAREA LOCALITATILDR 99

Vik-ea urmind sa se inscrie printre jude^eleU'nsa dezvoltare urbana :

cu o in-

198019851990

Total populate

Numar

438 800468 000497 000

din care :Populate urbanaNumar

155 800221 300377 000

Procent

35,547,358,3

Populate ruralaNumar

283 000246 700207 000

Procent

64,552,741,7

Ca urmare a dezvoltarii continue a activitatilor econo-mice, precum s.i a sistematizarii teriitoriului, pina in 1990vor fi declarate in jude^ alte ora$e (Gradi^tea, Lade§ti,( lalicea, Oveselu — comuna Maciuca, Tite§ti — co-i iuma Peri§ani), care pe linga faptul ca vor participa1 1 i rect la procesul de urbanizare diminuind f enomenul mi-r.iatiei for^ei de munca, vor avea §i un important rol ini idioarea nivelului de trai al populatiei, aceste ora^e ur-mind a constitui §i centre de servire sociala a locuitorilorcomunelor invecinate.

Demn de remarcat este faptul ca dezvoltarea fara pre-< -i -dent, pe multiple planuri este caracteristica fiecarei lo-i-.ilitati, cu resurse §i perspective. Astfel, prin punerea inv.iloare a unor noi resurse, cum ar fi carbuncle din bazi-n ul Tariia-Oltet, comunele Alunu, Cernisoara, Berbesti §i. i l te localitati vor cunoa§te o evolutie accelerata, devenindnnportante centre economico-sociale ale judeftilui. In co-nuina Berbe§ti se vor realiza, antr-o prima etapa, 800 de••ipartamente, iar la Alunu 400 de aipartamente §i toate do-i.nile tehnico-edilitare necesare. Dealtfel, in cincinalul1981 — 1985 Berbesti va deveni un orasel industrial-agrar,luizat nu numai pe o economic extractiva, ci §i pe ramuriale industriei prelucratoare, in special ale Industrie!

Pentru a se reduce itreptat diferentierile existente indezvoltarea economico-sociala a judetului, evolutia viitoareNC va baza pe un program comiplex, avind ca obiectiv<x?ntral organizarea armonioasa a teritoriului, a ora^elor,comunelor si satelor. In acest sens, dezvoltarea preconi-

100 JUDETUL VILCEA

ziata pentru activitatile economics si lucrarile de echiparemajora a teritoriului, ca si propunerile privind dezvolta-t,rea, dotarea si echiparea localitatilor conduc la o nouSstructurare functionala complexa a teritoriului, asa cumarata analizele intreprinse pe plan local impreuna cuInstitutul de studii si proiectari pentru si'stematizare sigaspodarie comunala — I.S.L.G.C. :

Zona Rm. Vilcea—Dragasani—Voineasa, cu profil com-plex (industrie prelucratoare si extractiva, activitati bal-neoturistice de importanta nationala si internationala,agriculture, economic forestiera), cu echipare tehnica §iurbanizare dezvoltate. Suprafata acestei zone reprezen-tind 3 370 kmp (59,1% din suprafata judetului) va fi popu-lata cu 285 400 locuitori (57,3 % din populatia judetului),din care populatia urbana va fi de 235 000 locuitori(81,0% din populatia urbana). Structurata pe cele douaaxe majore de dezvoltare complexa a judetului, Olt—Lo-tru, zona eoncentreaza un mare volum de lucrari hidro-energetioe, prezentind conditii prioritere pentru indus-trializare si urbanizare. Aid se va realiza o noua caleferata pe ruta Bucuresti—Pitesti—Rm. Vilcea (via-Vil-cele), prin care distant'a Bucuresti—Rm. Vilcea se vascurta de la 278 km la 175 km, putind fi parcursa in douaore si jumAtate.

{Zona Horezu) cu profil complex (industrie extractiva,agnoulMraV aofivitafti turijsitiice die importanta inrbennatio^mala si balneare de importanta locala, economie forestiera),cu echipare tehnica si urbanizare dezvoltate. Suprafatade 4^p^mjL-C16j5% -'din^up^fata judetului), este, populata,ciTT2 000 lo^itorrTH^^dm^o'pulatia judetului), popu-latia urbana fiind de 23 000 locuitori (8 % din populatiaurbana). Dezvoltarea zonei implies in principal trecereala valorificarea resurselor de carbuni din bazinul Oltetu-lui, dezvoltarea echiparilor turistice si realizarea in etapade mai larga perspectiva a unei legaturi feroviare subcar-pati'ce pe directia Babeni—Horezu—Tirgu Carbunesti (ju-detul Gorj).

Zona Balcesti, cu profil predominant agricol, bazat pedezvoltarea superioara a activitatilor agricole, la nivelulpotentialului zonei, cu echitpare tehnica si urbanizare dez-

NI.S'I'EMATIZAREA $1 DEZVOITTAREA LOCALITATILOR 101

• n l late. Suprafata de 1 130 kmp (19,8% din suprafata ju-ilc-(ului) si populatia de 52400 locuitori (10,5% din popu-l u \ i a judetului), din 'Care urbana 25500 lolcuitotri (8,8%,(I I n populiatiH uribana) reoomiialnda o dezvoltare mai accele-ra'ta din punct de vedere economic §i a acestei zone. Evo-ln| ia se va realiza pe baza unui vast program de imbuna-l . i l i r i funciare, inoeput deja in cincinalul 1976 — 1980, arfgularizarii principalelor cursuri de apa In etapa 1981 —!!)!)(), a dezvoltarii pina in anul 1985 a 4 orasele cu profil.u'.ro-industrial sau agricol.

Zona Titesti, cu profil mixt (agro-silvic, turism), cu o<•' liipare tehnica si urbanizare corespunzatoare, este oeamai resttiinsa. Suprafata este de 265 kmp (4,6 % din su-I H , i fata judetului), ilar populatia 8800 locuiitori (1,8% dinl»n|>ulatia judetului) ,din cane urbana 6 500 (2,2% din popu-i . M . i a urbana). Dezvoltairea aoeistei zone raspunde neces'i-l . i l . i i dezvoltarii economioo-sociale a depresdunii Lovistei ;1 1 .mformarea drumului judetean DJ 703 H in drum na-i.H'iial (legatura diirecta Sibiu — Ourtea de Arges), dezvolta-rra pomiculturii, valorifioarea efectelor terapeutice alenpolor minerale recent descoperite la Peri^ani s.i creareai i n e i baze turistice de acce's spre masivul Fagaras ; creareai n etapa 1985 — 1990 a centrului urban Tdtesti va asigurai iiiiditiile de dezvoltare in continuare a zonei respective.

Aceaista structurare creeaza conditii superioare de or-r,.inizare teritoriala a re^elei prin constituirea treptata ar.Lemului de looalita^i ce realizeaza ierarhizarea aseza-

l i l o r in functie de posibilitatile lor de cooperare pe bazamateriale si umane de care dispun, a dezvoltarii

u 1 1 or ramuri industriale extractive si prelucratoare si a• i • rviciilor pe care centrele coord onatoare ale viitoarelor

I'.Leme le vor asigura pentru populatia din zonele lor deml'luenta imediata.

Concomitent, se vor intensifica preocuparile pentiniMilicarea calitativa a aitributelor urbanizarii : asigurareaiinoi locudnte penitiru fieicare familie si aceasta, in functiei l i ' numarul de membri, virsta, ocupatie, graid de rudenieilc. ; cresterea ponderii apartamientelor cu 3 si mai multe(iiimere §i a gradului de confort, do tare i§i finisare a lo-i-uintelor; promovarea unor solutii constructive noi, maiK'ft ine, care sa permita o mai mare libentate de comparti-

102

mentaire a apartanientelor, f olosind pentru pereti elemente§i materiale usoare. Suprafetele oe se vor construi in pe-rioada 1981—1990 vor asigura pe persoana o cre^tere de la9,7 mp la ll .Omp suprafaja locuibila, si de la 15,3 mpla> 17,5 mp suprafata lutila. Regimul de inaltime va fiadecvat marimii localiitatilor : pina la parter +8 niveluriin municipiul re§edinta de judet §i ora§e §i parter +4 ni-veluri in celelalte localitati.

Pentru marirea gradului de protectie termica a cladi-rilor §i obtinerea de economii de combustiibil in exploa-tare, se prevede imbunatatirea izolatiei termice la iperetiiexteriori §i acoperi§uri, prin utilizarea de materiale usoare§i efidente, adoptarea unor timplarii cu etan§are supe-rioara, intraducerea de sisteme termoregulartoare la radia-toare. Va inoepe experimentarea utilizarii unor noi sursede energie (apele geo-termale, energia solara §i ceaeollana). In cincinalul 1981-—1985 este prevazuta termoli-oarea municipiului Rm. Vilcea de la Uzina electrica Govora?i trecerea acesteia de la consumul de gaze la eel de car-bum.

Toate aeastea se vor infaptui pe fondul asigurarii celor-lalte dotari social-culturale si tehnico-edilitare necesareunei vieti mioderne, raspunzind exigentelor pentru un ni-vel de trai !n continua crestere. Cu alte cuvinte, prin am-plasarea rationala a fortelor de productie si sistematiza-rea teritoriului, se va realiza intr-o masura mai mare im-binarea criteriului eficientei economice cu eel al eficien1;eisociale si ridicarea nivelului de trai — dozvoltarea armo-nioaisa a judetului §i localitatilor urbane si rurale, stabili-rea profilului predominant al fiecarei zone, dezvoltareaunitara a intregii re^ele de cad de comunicatie, protejareamediului ambiant.

Asa cum sublinia secretarul general al partidului, tova-rasul Nicoliaie Ceau^escu, ,,lnfaptuiirea in cele mai bunecondi^ii a programelor si orientarilor de viitor, infatisareape care o vor capata in perspectiva comunele si ora§ele,judetiele, imtreaga ^ara, depind de elanul patrioti!c, de ener-gia si spiritul de initiativa cu care fiecare organizatie departid, fiecare consiliu popular, to^i ceta^enii patriei vorac^iona pentru realizarea hotaririlor adoptate, pentru in-

JUDETUL VILCEA! .ISTEMATIZAHEA 91 DEZVOUTAREA LOCALITATILOR 103

i.mtuirea politidi generale a partidului ?i statului Deea trebuie actionat intr-o unitate deplina pentru a

•e din fieclre oras, 'din fiecare comuna, din fiecare ju-M o uniS?^uternica din to^e punctele de vedere careA asigure oondi^ii de viata demne de epoca societatn

nojvstre demne de comunismi!" . TT-I^Sistemaitizarea va marca astfel si in jude^ul vucea

nrocrese cantitative §i calitative in toate locality, me-o sa accelereze deWoltarea orator ?i satelor in con-

, danta cu obiectivele fundamentals ale faunna socie-.AUi SfdaSte multilateral dezvofete §i taainitfinu Roma-niei spre comunism.

I 'M.

u — Romania pe drumul jauririi socie-U dezvoltate, Vol. XII, 1976, pag. 403-

ECONOMIA 'ONOM1A 105

ECONOMIA JUDETULUI1NAINTE DE ANUL 1944

Favorizata de un cadru geografic generos, pe acfcualiteritoriu al judetului Vilcea s-a desfasurat din timpuistravechi o viata economica intensa, a inflorit o oiviliza^ice dateaza de mai bine de 2000 ani. Descoperirile arhe<*loigice confirma ca locuitorii acestor meleaguri erau agri-cultori si pastori, stiau sa prelucreze lutul, piatra, lem-nul, metalele, lina, plantele textile, s-au indeletnicit sicu schimbul de marfuri, aceasta regiune fiind strabatutldin vechime de importante drumuri comerciale. Faptul (•elemenitele de civilizatie latina, intre care si ali'abetul,erau cunoseute in asezarile si cetatile daci-oe de o parte side alta a cursului mijlociu al Oltului Jnca din perioadjipreromana dovedeste libera circulate a oamenilor loculujsi initeresul manifestat de aeestia pantru schimburi larglcu bunuri de tot felul cu tinuturile mai indepantate.

<^O cariacter'iistica a cailor de circulatie pe teritoriiul vil-cean o oonstituie, asa cum confirma dovezile istorice, uti- jlizarea lor neintrerupta, datorita pe-rmanentei legaturilor Jeconomioe §i culturale intre cele doua versante ale Car-patilor, precum si intre zona Carpatilor ?i bal^ile Dunarii, Ipina departe, .pe drumurile de transhumanta sau ale unor Icategorii de me§te§ugari — ceea ce a contribuit la intari- 1rea comunitatii etnice a poporului romanJJ

Un hrisov din 1388 din vremea lui Mircea eel Baitrin Ipomene§te de ,,o moara la Rimnic", ocupafie traditionalape aees'te meleaguri in toata epoca feudala. Pina in secolulal XVII-lea tinutul este renumit, mai ales, printr-o relativ jintensa activitate de constructie a mana'stirilor, asezamintele de cultura ale timpului pentru ca, mai apoi, o seriide localitati, cum sint Rm. Vilcea, Draga^ani, Brezod si altele, sa devina cunoscute ca principale centre me§tesuga-

W||ll <k? prelucrare §i comercializare a Lemnului §i vinului.I ' O h i - sfii-§itul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului

.-lea se remarca o usoara dezvoltare a atelierelorugaresti — in special a celor de luminari, fringhii,

i'lo, timplarie. lau fiinta primele macelarii si brutarii.l l t ' l . - i l i i l e de productie capitaliste evolueaza din forma lor

'•nonara; incepind cu a doua jumatate a secolului ali . lea se pun bazele dezvoltarii industriale predominant

ii'sjugaresti. Documentele vremii consemneaza ca in• n u l l 1873 ia fiinta in comuna Brezoi prima unitete de pre-

i . i r e a lemnului — un joagar pentru spintecat busteni,l i M Id Rimnic frazil Simian deschid in anail 1888 un atelier

ire se produceau ourele, bice, opinci, fringhii - - in-lli-nsebi odgoane — solicitate de industria petro'liera careI I M i'pe sa se dezvolte in tara.

Aproape in aceeasi vreme, in anul 1883 ia fiinta in.uina Brezoi societatea ,,Lotru", care avea ca principal• '(*tiv exploatarea padurilor din bazinul Lotrului, moarautinela" (1885), iar la Rimnic moara ,,Andraisi Geltsch"

••'16), o noua unitate de pielarie si opinoi in proprietatea1 1 . 1 1 i lor Hanciu si Moritz Schland (1886), fabrica de che-i ' tea a fra^ilor Hanciu (1889), un atelier mecanic pentruproducerea de masini agricole si timplarie •— infiintat dei i inz Eitel in 1890, iar cu trei ani mai tirziu ia fiin^a so-

• n .tatea ,,Proprietatea", in al carei profil intra confectio-n. i rea de caoiuli, obiecte si tabla de arama. Spre sfirsitul

olului al XlX-lea si prima parte a celui de-al XX-leatncepe exploatarea sistematica a sarii din masivul OcneleMari in antrepriza inginerului austriac Karl Voith.

Veniturile importante si rapide ce se ob^in din exploa-si prelucrarea lemnului aocentueaza procesul patrun-

rii monopolurilor straine in sectoral! forestiier al jude-\ului, proces in care societatile forestiere eapitaliste( uncentreaza in mina lor tot mai multe intreprindericxi:sitente si infiin^eaza in paralel aljte instalaitii de p>relu-ci-are a lemnului. Astfel, Societatea ,,Lotru" acapareazatoate fierastraielle mecanice de pe valea Loitroilail, impreunacu o buna parte din lemnul exploatabil al padurilor aces-ted zone si concentreaza la Brezoi instala^ii de debitare cuo capacitate de circa 160 000 me anual. In anul 1912 in-

.

106 JUDETUL VlLCPJj

cepe exploatarea filoanelor de aur de pe Valea lui Stan.In ajunul primului razboi mondial existau pe terito-

riul actual al judetului Vilcea si alte unitati industrial*'mai mici : plascarii, palarierii, gatere de taiat lemne ac-tionate cu apa, ^i^ei sau gaze, fabrica de culori de la Ber-besti, fabrici de teracota si tigla la Zatreni, Copaceni, ex-ploatari de carbuni la Bujoreni.

Prima conflagratie mondiala aduoe cu sine o perioadSde stagnare. Industria judetul/ui, datarita nivekilui sautehnic scazut, reuseste cu greu sa se adapteze noilor con-ditii. In anul 1916, atelierele de tabacarie si fringhii dinRimnicu Vilcea suit parasite de proprietarii lor, care serefugiaza in Moldova. Armata germana de ocupatie, pre-luind controlul acestor unitati, le restringe profilul, si leunilateraJizeaza destinatia. Potrivit nevoilor de razboi sedezvolta productia de tabacarie si harnasamente. Lemnul,care intr-o mare masura cunostea prelucrarea primara, iaacum drumul frontului sub forma de trunchiuri sau oa-targe. Se restringe, de asemenea, si activitatea celorlalteunitati industriale mici si a atelierelor mestesugare^ti.Dupa razboi, industria judetului se redreseaza, se dezvoltaunitatile existente, apar noi intreprinderi in raimurile ex-ploatarii si prelucrarii lemnului, alimentara, confectiilor,mai ales in sistem manufaoturier. Potrivit statisticilorvremii, la1 finele anului 1930 se aflau pe teritoriul judetu-lui Vilcea mai multe intreprinderi si ateliere rnestesuga-resti, din care 9 erau proprietate de stat. Majoritatea in-stalatiilor din intreprinderile existente erau acfionate prinintermediul motoarelor cu abur, cu explozie, ma^inilorhidraulice si electrice. Puterea instalaita era de 7 820 CP.

Gruparea intreprinderilor dupa numarul de salariati inperioada initerbelica reflecta pe de o pairte dimensiunilelor reduse, iar pe de alta parte slaba concentrare si cen-tralizare a capiteiurilor in eeonomia judetului. La sfirsitulanului 1938, anul de virf al dezvoltarii economiei capita-litete in tara noastra, industria judetului Vilcea realiza oproductie globala de numai 205 milioane lei.

Inscriind o pagina luminoasa in istoria patriei, revo-lutia de eliberare nationala si sociala anti'fascista si anti-imperialista din august 1944 a marcat inceputul unei pe-

INOM1A 107

ido de adinci transformari, de renastere a poporuluiI . i n . Aoest suflu nou, primeniitor, a cupiins si judetul

I < T ; I , propulsindu-1 cu vigoare pe orbita marilor prefa-l economice.

« UlACTERISTICILE GENEBALE ALE ECONOMIEIDE AZI

Vi-rtiginoasa dezvoltare a economiei judetului, ritmul»| fai-a precedent scot in relief profundele 'semnificatii aleil i ic i perioade ibtorice scurte, in care anii au dobindit pro-p M i i i i de decenii, iar deceniile dimensiuni de secole.

Ci^ea^ie §i mindrie a ultimilor 30 de ani, nivelul pre-• n i de dezvoltare a economiei judetului Viloea atesta cu

i - ' i i i - i ' e a faiptelor politica ^tiintifica a partidului de dezvol-l i i i c echilibrata a tuturor zonelor tarii.

I 'o aceasta cale, si in judetul Vilcea s-a urmarit dezvol-i m a armonioasa in ritmuri inalte a economiei si, in pri-l i i u l rind, a industriei. Anii care au trecut, mai cu seamadupa eel de-al IX-lea Congres al Partidului ComunistI l i p i n a n — moment revolu^ionar care deschide cea mai fer-II IA perioada din intreaga istorie a patriei — au adus si penH-lcagurile vilcene ample si profunde transformari econo-nilco-sociale.

In conceptia partidului nostru, dezvoltarea bazei teh-hlco-materiale a socialismului, promovarea neabatuta a( H ' l i t i c i i de industrializare socialista, pivotul progresuluiIjciveral ail societatii, este singura in masura ,sa asigure di-immismul si echilibrul dezvoltarii economice, inflorireainiiltllaterala a tuturor judetelor tarii- In perioada care a' M mat Congresului al IX-lea, s-a realizat o crestere consi-(liM-abila a potentialului industrial al judetului, fapt care-si

•ste expresia in sporirea si diversificarea productleiiixlustriale, in capacitatea industriei de a realiza cantitatii " i mai mari de produse cu parametri tehnici si oalitativi.iiperiori, in concordanta cu exigentele mereu sporite ale

•nomiei si consumatorilor. Un argument al ritmurilortot mai accelerate de dezvoltare a industriei este si acelanl productia obtinuta in anul 1978 este mai mare decit ceaiisil'izaita in initreaga perioada 1965—1969. De la infiinta-

108 JUDETUL VlLCEj"

rea judetului ca unitate administrativ-teritoriala, in evelutia sa economics de ansamblu a avut loc accentuarepozitiei Industrie! ca ramura conducatoare, aceastanind in anul 1978 peste 80% din totalul productiei global^'industriale si agri-cole, fata de numai 64,2 % in 1968.

cPin resurisele de substance minerale utile cunoscute siidentifieate pina in prezent, au inoeput sa fie valorificat€superior isarea din perimetrul Ocnele Mari, calcarul dirbazinul Bistrita—Costesti, pegmatitele de pe valea Lotru-llui, zacamintele de hidrocarburi lichide §i gazoase deBabeni, lignitul din bazinul Oltet •— prin mina de la Cu-jcesti si exploatarea de la Alunu, cit si o parte din marilflrezervc de energie ale re^elei hidrografiee Olt-Lotru.]3

XEforturile facute de stat pentru construirea de noi inltreprinderi, reutilarea ,si dezvoltarea celor existente sinljreflectate in cres/terea volumului productiei industriale, inlaparitia unor ramuri noi, necunoscute in trecut. Daca in!anul 1950, la putin timp dupa trecerea la economia plani-jfitata era greu de reliefat aportul industriei judetului VilJcea in productia industriei na^ionale, la finele anului 1978aoeasta reprezenta 1,2% — industria vilceana ocupindlocul 27, din aoest punot de vedere, intre oele 39 de juldete ale tarii^ata de mumai 3 443 lei cit reprezenta pro-Jductia industriala pe un locuitor in 1965, ea a ajuns lapeste 22 000 lei in 1978. Este important si semnificativ deremarcat faptul ca pentru valorifioarea resurselor naturaleale judetului, in cadrul politicii partidului de repartizardjudicioasa a fortelor de productie pe intreg teritoriul 'tau fost dezvoltate prioritar ramurile de baza, purtatoareale progresului tehnic, cu unitati reprezentative pentru.!intreaga economie na^ionala : energetics, chimia, construc-jtiile de masini.

Dezvoltarea planificata a economiei a creat conditiipsntru cresterea vertiginoasa a volumului productiei in-dustriale. Sarcinile primelor doua planuri anuale au fostindeplinite §i depasite, obtinindu-se la sfir§itul anului 1950o productie industriiala de 323 milioane lei, de 1,58 ori maimare decit cea din anul 1938.

Ceea ce caracterizeaza dezvoltarea industriala a jude-tului Viloea in perioada planurilor economioe care au ur-!

i:d)NOMIA 109

mat anului 1951 este ritmul rapid de crestere a productieiindustriale. Semnificativ in acest sens este faptul ca in de-• •••niul 1951—1960 ritmul mediu anual de cre§tere a fostilr 9,45%, pentru ca in intervalul urmator, 1961—1970, saujunga la: 12,9%, iar in cincinalul 1971—1975 sa creasoal . i 15,1%. Ritmul mediu de 20,4% realizat intre anii1^76—1978 dovedes.te ca sint asigurate toate condltiilelientru depasirea preveiderilor de 18,1% ale cincinaluluil!)76—1980. 'Productia industriala a anului 1975 a fost de 4,1 ori mainvire decit cea din 1965 $i de 2 ori mai mare fata de 1970.Cu cei peste 12 miliarde lei realizati in 1980, se va asigurai i ('restere a productiei globale industriale de 9,4 ori fata(!«• 1965 si de peste 2,2 ori in raport ou 1975, indeplinin-du-se astfel hotaririle Congresului al Xl-lea al partidului,|X)trivit carora nivelul minim de productie globala indus-triala din fiecare judet trebuie sa fie de 10 miliarde lei la

I mole actualului cincinal.Indicator al rodniciei cu care este folosita forta de

ui inca , productivitatea a cunoscut in judetul Vilcea o evo-lul,Le de^a dreptul spectaculoasa, datorita in mare partemt-eanizarii si automatizarii proceselor de productie, cres-i i ' i - i i ponderii munoii de inalta calificare. Totodata, masu-rllc luate ipentru pregatirea corespunzatoare a fortei deiniuica — cu consecinte pozitive in stapinirea tehnologii-lur de fabri'catie, initroducerea pe scara larga a progresuluiii-hnic §i ridicarea parametrilor oalitativi ai produseloir,i l . i luri de o buna organizare a productiei s.i a muncii, noua

.iiiLudine fata de rnunca, initiativa §i elanul creator al ma-f lo r au contribuit la cresterea substantiala a productivi-

i . i l . i i muncu in Industrie. Practie, spoirul de productie obti-IHi t in aoest interval se datores.te in proportie de peste110% cresterii productivitatii muncii.

Dezvoltarea impetuoasa a economiei judetului a adusnHxlificari in structura populate! ocupate, producindu-selinpoi*tante mutatii spre ramurile neagricole — industrie,> I'listructii, transporturi, servicii publice. Daca in anull ' H i 5 numarul personalului muncitor era de 53,1 mii per-- me, dupa organizarea administrativHteritoriala din 1968

•^ta a crescut vertiginos, aproape s-a dublat in decursilf numai un deoeniu — 94,7 mii persoane in 1975 si 102,8

l u l

HI

110 JUDETUL VI I, 'M1A

mil pensoane in 1978. Orientarea spre ramurile neagricoBa persomalului rezulta si din faptul ca daca in 1965 din nmmarul total al personalului muncitor 16.7 mil lucrau jIndustrie, in 1975 ponderea acestuia a fost de 33,2%, iufin 1978 de peste 36%, re'speotiv 37,1 mil persoane.

In aoeste conditii, an de an au crescut greutatea spJcifica si ponderea populatiei ocupate. In anul 1978, pelsonalul muncitor reprezenta aproape un sfert din populjtia judetului fata de 23,3% in 1975 si de numai 13,8% 11965. Pentru 1980, cre§terea va fi de circa 38% pentrupersonalul muncitor.

S-a realizait prin aoeste transformari si atragerea int»masura mai mare a femeilor in activitatea economico-so«ciala. In anul 1978, femeile detineau 32% din totalul perlsonalului muncitor fata de 26 % in 1965. Tinindu-se seamlca in momentul de fata exista inca in judet un insemnjJdi'sponibil de forta de munca feminina, prin planurile dodezvoltare in profil teritorial s-a prevazut construirea unclobiective de investitii care sa solicite in masura corespunJzatoare acest excedent.

Au fost initiate masuri eficiente ipentru asigurarea unelstructuri optime pe profesii a fortei de munca, corespunJzator tendintelor dezvoltarii industriei §i a celorlalte iMmuri, precum §i pentru adaptarea sistemului de pregatirela cadrelor in functie de nevoile economiei judetului, \itnindu-se seama de manifestarea mobilitatii prdfesionale -generata de progresul tehnic, de necesitatea completarii§i innoirii permanente a cuno§tintelor de specialitate aidtuturor categoriilor de personal muncitor.

Expresie a nivelului tehnic §i calitativ la care a ajunsproductia realizata in judetul Vilcea, volumul desfacerilorde marfuri la export ilustreaza, de fapt, necontenita pre-iocupare a colectivelor de oameni ai muncii din unitatileeconomice ale judetului pentru asigurarea §i mentinereaparametrilor de competitivitate, pentru desfa§urarea totmai intensa a unor ischimburi cu parteneri de peste hotere,in conditii de deplina eficienta. Daca in trecut erau ex-;

portate materii prime sau semifabricate, cu precadereproduse cu un foarte scazut grad de prelucrare, astaziprodusele vilcene incorporeaza o mare cantitate de muncainalt califi'cata, ce solicita din partea producatorilor o pre-

' c - profesionala competenta, responsabilitate, pe ma-rxigentelor actuate de valorificare superioara a tutu-

H u-.iirsclor. Faptul ca in anul 1978 din tntreaga produc-M i . i r f a a judetului peste 30% a fost destinata exportu-

ul ilnslreaza contributia economiei vilcene la reaUzareai i l u i national de export,; Manifestind o dilsponibilitate

in n mare de adaptare la eerintele prezente §i viitoare alei i , Vilcea exporita astazi in peste 50 de tari de pe toateidianele globului produse chimice, utilaje tehnologice

U ' l i l r u industria chirnica, produise ale industriei de pre-i . i re a lemniului, ale industriei us. oare §i 'aiimentare][

In ulUmii 10 ani, volumul exportului a sporit de 6,2 ori,M i n i mediu anual de cre^tere prevazut penitru cincina-

D1NAMICA EXPORTURILORin jrocente-—-

112 JUDETUL VII , i 'I

lul 1976—1980 fiind de 20% -- superior ritmului de de|volbare a Industrie!. Evolutia si diversificarea product^industriale si agricole in cineinalul afirmarii plenare a cuceririlor revolutiei tehnico-stiin|ifioe creeaza conditiile nicesare cresterii cu 158% a volumului marfurilor ce se 1vreiaza la export in actualiul cindnal fata de cintinaliuanterior, astfel incit o parte importanta din productia redlizata sa fie destinata pietei externe. Sarcinile de livrdla export in 1980 sint cu 141% mai mari decit realizarlljudetului in anul 1975.

Ramura de baza a economiei judetului, agriculturecunoseut an de an noi si semnificative ascensiuni, atitplan cantitativ cit §i caliitativ. Prin imbunatatirea orgazarii acestui important sector, prin mecanizare, chimizairigatii, au fost puse bazele unei agriculturi moderne *•randamente sporite. Intre ami 1970—1978, valoarea projduetiei agricole a oresout de la 971,5 milioane lei la 1 94Jmilioane lei, mai cu seama prin dezvoltarea pomculturii, viticulturii si zootehniei, ramuri cu tradi-tie in economia judetului, dispunind de condi^ii bunlde dezvoltare mai accelerate si in continuare. De la 35,9cit era ponderea zootehniei in anul 1938, ea a oresout !•1978 la 43,3%. Au sporit an de an atit productive mediila heotar cit si efectivele de animale.

Avind in vedere diferenta dintre nivelul foarte scazutla care se afla economia judetului in 1948, anul nationali-zarii principalelor mijloace de productie, si cea din 1978,intr-un interval de numai 30 de ani, explicatia cresterikfara precedent se gaiseste in amplul program de investitnpentru dezvoltarea armonioaisa, echilibrata a intregului te-lritoriu al tarii, in marele efort economic pentru construi-1rea si punerea in functiune a unor importante obiectivein primul rind economice, ,,cu efecte atit pe plan material(prin cresterea volumului productiei), valoric (economii lapre^ul de cost, eficien^a sporita), cit si social (noi locuri demunca, conditii mai bune de lucru etc.)" *. Un aspectesentiai, dar nu singular, al politicii de investitii a parti-dului, ilustrat pregnant si in judetul Vilcea, este acela c3

* Eficienpu economics, a investifiilor, Editura Academiei R.S.K.,3967, pag. 25.

' 'Ml \ 113

)ttiliul fondurilor fixe exisitente la sfir§itul anuliui1 1 • • i sferturi au fost pose in functiune in ulitimul

INDUSTRIA

In c-adrul fauririi §i dezvoltarii bazei tehnico-materialelatii socialists, veriga esentiala, decisiva rezida in

l i i l n p l i i i r e a si continuarea industrializarii socialiste, pro-' .iracterizat prin crearea si dezvoltarea planificata. pe

' • < i pi'oprietatii socialiste si a tehnicii celei mai inaintateI m i n i industrii moderne, o aten^ie deosebita acordin-

ramurilor sale de baza. In cadrul acestui proces, in-1 1 1 i contribuie in mod hotaritor la dezvoltarea impe-

Iliuasa a tuturor ramurilor economiei nationale, la"I tarea echih'brata si in ritm rapid a complexului eco-

• al tarii, la sporirea eficientei intregii activitati.i cum arata secretarul general al partidului,

uasul Nicolae Ceausescu, „. . . intotdeauna partidul ar" in centrul politicii generate de edificare a societatii

Oi i . i l i s te in Romania industrializarea, ca singura cale deIII 1 1 K L i r e a inapoierii economice, de valorificare superioara

'jfatiilor naturale, sporire rapida a avutiei nationale si^are a standardului de viata al maselor, de intarire apendentei nationale" *.

I 'r in materiah'zarea hotaririlor Congresului al IX-lea si1-lea, s-a asigurat accelerarea dezvoltarii mai puternioe

i loi-telor de productie si a bazei tehnico-materiale a tarii.Cungi-esul al Xl-lea, care a elaborat Programul partiduluii d - faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si

i maintarii tarii spre comunism, a asigurat economiei rit-i i 1 1 u i de dezvoltare fara precedent, cu semnificatii adinciIn dezvoltarea si inflorirea tuturor judetelor, a intregiinoastre tari.

Poliitica de repartizare a fortelor de productie pe tot• uprinsul tarii a avut un rol decisiv in atragerea in cir-

' N i c o l a e C e a u s e s c u — Expunere la Congresul Consiliilor< lamenilor Muncii din Industrie, construcfii ji transporturi, 1977,I'-ig- 17. I I

114 JUDETUL VJLCEJ

cuitul economic si in valorificarea cu eficienta sporita •resurselor naturale, materiale si umane, a dus la cresteraBponderii elasei munritoare din judet, la dezvoltarea eeon0Hmica, sociala si culturala a tuturor localitatilor, la ridicMrea gradului de bunastare materiala si spirituals a cetMtenilor, la realizarea In fapt a democratiei noastre sodflliste.

Daca in anul 1938 in judetul Vilcea se realiza o pro-!ductie globala industrials de circa 205 milioane lei, in 1965ea era de 1,3 miliarde, in 1970 de 2,7 miliarde lei, in 1975de 5,6 miliarde lei, in 1978 de 9,4 miliarde lei, iar in 1980via fi de peste 12 miliarde lei, cresteri de productie asigu-rate prin ritmuri tot mai inalte de dezvoltare de la o pe-rioada la alta. In anul 1978, industria judetului obftnea ilfl6 zile intreaga producjie a anului 1938, iar in 1985 o varealiza in mai pu^in de 3 zile.

In conceptia -partidului, cresterea cu precadere a pro-]ductiei mijloacelor de productie reprezinta mijlocul prin-cipal care trebuie sa asigure inzestrarea tehnica modernssi a productiei bunurilor de consum in vederea satisfaoerilpe un plan superior a nevoilor populatiei. O componentsesentiala a procesului de modernizare a industriei roma-ne§ti o constituie dezvoltarea ramurilor moderne, in vede-rea ridicarii gradului de eficienta al intregii productii ma-teriale. Subliniind acest lucru, tovara?ul Nicolae Ceausescu Iarata : „.. . in cadrul .politicii de industrializare se va ur-mari creifterea cu prioritate a ramurilor §i subramurilor de jinalta tehnicitate din domeniul metalurgiei, constructiilor jde ma§ini si chimiei — care asigura dezvoltarea pe otreapta superioara a bazei tehnico-materiale a societatii ?i Ivalorificarea cu maxima eficienta a resurselor nationale —concomitent cu dezvoltarea §i diversificarea producfiei bu-nurilor de consum" *.

In ultimele doua decenii au avut loc insemnate mutatiiin ceea ce priveste structura productiei industriale a jude-tului. In avans fata de cresterea medie a productiei indus-triale, ramurile care conditioneaza in mod hotaritor dez-voltarea economiei, caracterul, ritmul ?i nivelul progresu-

* N i c o l a e C e a u ? e s c u — Raport la Conferinfa Nationals aP.C.R. din 7—9 decembrie 1977, pag. 36.

K'oNOMIA 115

l u l Ichnic si-au sporit considerabil ponderea in ansamblulimlustriei. Astfel, daca in 1960 in totalul productiei in-diistriaile ponderea insemnata o detinea industria alimen-i«ni cu peste 32%, urmata in ordine de Industrie exploa-i n i i i §i prelucrarii lemnului cu 23,6% si industria combus-i i l i i l i l o r cu 11,6% — in anul 1978 locul preponderent ilwupa industria chimica cu 48,9%, urmata de industriaI'oiiKtructiilor de masini ou 11,1%, industria alimentaraI 1 .0 % , industria exploatarii si prelucrarii lemnului cun . i ' / n , industria energiei electrice si termice cu 7,4% etc.

lOvolutia ramurilor industriale in judetul Vilcea seIlKN'idreaza organic in prevederile documentelor partidului

iru referitoare la dezvoltarea armonioasa a intregiiwnmomii prin evolutia prioritarfi a ramurilor purtatoare• !«• progresului tehnic. Este semnificativ in acest sensfiiptul ca industria alimentara, a carei productie a cres-I I i t , ca dealtfel si industria usoara sau a exploatarii|l prelucrarii lemnului si-au diminuat ponderile, in an-unmblul productiei globale industriale a judetului, in fa-

chimiei, energiei electrice, constructiilor de masini.

Dinamica produc^iei globale industriale

Vilcea disipfune dte resoorse vairiaite, care inti'ccut au fost folosite uniiliaiteirial, nerational.

Tndustrializarea sustinuta desfasurata in ultimul dece-i i i t i a dus la solicitarea considerabil sporita a potentialu-lul judetului. Sub puternicul impulis al revolutiei tehnico-ijtiintifice, s-au deschis noi cai de punere in valoare aresurselor naturale atit extensiv — prin mijloace care asi-Kura descoperirea si extractia in oonditii economicoase aunor noi resurse, cit si intensiv prin adincirea prelucra-rii, ridicarea calitatii produselor, reducerea consumurilorHipecifice de materiale, in scopul asigurarii economisiriiicsurselor *.

Astfel, prin politica partidului, problemele valorifica-rli resurselor au devenit parte integranta, de baza, ale

• A1. P u i u — Valorificarea superioara a resurselor naturale,Editura Academiei R.S.R., 1969, pag. 12—13.

B^ 3 S '£"S .°°-(t> £ > o r.a a ' » « <'

O *" « °> § cr E-S-. H-> ^ 3 a, 3' ^ §' 3

°~~ H1 (D i_i rD o *513 M , £ o ^ g 3 ~

3.0 ^ ^ 3 ^ 0 3 |l|§F-CZ a T ^ ^ h - K ^ ^ - ^ - oP\' /^*\ O r-i *""*" " ti3 t3§-3 sf sl^r!g-rn ^S | g.ao^ v

3

s oM-Hat*

S33SCO in = UI

^ t_i t~l ^C O 0 0o o c> o

£0=£4-0,0^

0 Hi Hi Ublooi'co

rf>- rf^ CO I— ijpo pop co

M^J»yO HI

p p p pUI 'rfi ^-J "CO

H* H* COco o cc H-.

CO CO CJl Ol^ ai co to

H1 f-* tO CO

toCO

f—>LO

o

o[•O

"to

0^

to"to

&ra ^-lg. CO

o

S Pp- <o

3 '5 5 -4n»ci o Si

H> 0 O

O !O CO

Wp"o"oi x

00000 10 rfi.

^ CO H1

P o

FJ 10 to>>. en w

to to to

Hi to to

"o "co "to

Total Industrie

Energie electr. siterm.

Combustibil

Chimie

Constr. masini siprelucrarea me-talelor

Extractia min. ne-metalif. si prod.din subst. abraz.

Expl. si prelucra-rea lemn.

Pieldrie, blanariesi incalfaminte

Alimentara

famuri :

utructura productiei

globj

H*

r^

3'

;5.«*r

i-i03

5"

etc.), superioare m

ediei pecita in plan calitativ, prezi

i j '

^-/Oo"

&§™" Sf— ' fO

<1j~1 ^3tia poate :

rmatoare,

a princ

K-" i , j i~t>X!^ ^-

o: n. coi — • -* ^fD 2. &

cTg 3•=! O- 1

(de 11 ori in constructiile

CuCO

-cn_

3'•*

*~

m02.h-J>

chimie

tn industria usoara s,i alim(100)

dinamica productiei

Iclor ram

uri, pina

in 197

O3TO,

< ^5°

0 0.

fD en"2- ftJ? oTt-.. i — i

0>

1"i^"incipa-tantiale

fD3

3<

§"

oara in chimie si construe

-r- •-

S'fD

-c/i

p'd30>-l

V3&cenfD

P

s.p

0X3i-Jcc

,

n industriei de

exploatare

1

•: -

1 eI 2.3 fD

fF1

1^

^13<•S H^rg-i OQD 0)<

+ &•± fD-C/5 *^T N

-• 2. <ti " ^^ TO S1fD 03 05<-? N i-jC fD rsM 1i

O privire

comparativa

d ustria judetului si cele d

m H»(B 3O «"

33 t-i- ftP Co.. 1 — '

5 ^* f^ ^ Hrt u S£j*3

••]

03

I

>-i. t w^ .•n ^

" -rt I U 6 Q

OQ

1

•relucraresuperi-

CO P Q.CL C

r '-S-3^.s;PiH (i,

- 3 &•CO ^E4

t3 » H.

f » 2.

1-< 03<03 id.3 ^Is<r+ g"

i> fb"hc

tc

-iJl P

§?'

Oo2!O

v

118 JUDETUL VILCEAJ KCONOMIA119

Din dinamica reiese consolidarea pozi^iei ramurilor debaza, purtatoare ale progresului tehnic si faptul ca judeJtul isi aduce astazi o contribute insemnata la realizarileeconomiei na^ionale. In 1978, in Vilcea se produceau intrejaltele : tHei §i gaze niaturale, carbune (lignit), energie elec-Jtrica, o mare diversitate de produse chimice, prefabricatedin beton armat, var si caramizi, produse ale Industrie!lemnului (cherestea, placaj, placi aglomerate din lemn,mobila si mobilier), confectii textile, incaltaminte din pielesi cauciuc, came si preparate din carne, lapte §i produselactate, conserve din legume si fructe. Pe plan national,judetul are o pondere insemnata in produc^ia de sodacaustica (61,2%), soda calcinata (66,5%), materiale plas-ltice si rasini sintetice (26,9%). Pina in 1978 producea inexclusivitate intreaga gama de oxoalcooli a \arii. Numaiin Vilcea se produc tiocoli lichizi si chituri tiocolice, sol-jventi clorura^i — dicloretan si tetraclorura de carbonjmetilcloroform si clorura de etil, copolimeri, policarbo-nati, polieteri §i alte produse chimice de mic tonaj cumare valoare economica. De asemenea, jude^ul mai asi-1gura 1,8% din productia na^ionala de lacuri §i vopsele,22,4% din produc^ia de var, 2,7% — cherestea, 7,5% -pflaoaij, 3,5 % — placi 'aglomeraite din lemn, 1,2% — mobila,6,1% — incaltaminte, 17,8% dulceata, 2,9% — legume sifructe conservate prin sterilizare etc.

Cresterea volumului fondurilor fixe

In anul 1978, volumul total al fondurilor fixe produc-tive si neproductive era de peste 5 ori mai mare deciteel existent la sfirsitul anului 1968. In cadrul aoestei cres-teri considerabile a fondurilor fixe, o dinamica accelerateau inregistrat fondurile fixe productive, determinind im-bunatatirea continua a structurii bazei tehnico^materiale.

Din fondurile fixe existente in economia judetului inanul 1978 aproape 70% sint rodul politicii de acumulareinfaptuita in ultimii 8 ani. Astfel, in peri'oada 1970—1978,valoarea fondurilor fixe existente in economia judetulula crescut de la 7 581 milioane lei la 26 401 milioane lei,

dispunind de 2,8% din fondurile fixe ale intre-

«lil tari. Acest amplu prooes de modernizare a contribuitIn realizarea unui grad ridicat de inzestrare tehnica si, cauimare, la crearea unor posibilitati superioare de sporire

i productivitatii muncii. Faptul ca cea mai rapida crestere.1 realizat in Industrie — de peste 10 ori in perioada

l()()8—1978 — reflecta hotarirea cu care partidul nostru' ' int inua procesul industrializarii socialiste, conditie fun-• l.imentala pentru modernizarea si dezvoltarea intregii«'conomii, >pentru cresterea niVelului de trai.

Este semnificativ de remarcat faptul ca inzestrarea('•hnica a muncii s-a facut cu mijloacele cele mai avan-

i te , dotarea noilor unitati economice ca si dezvoltarea §i

DINAMICA VOLUMULUIFONDURILOR FIXE

MILIARDE LEI

J20 JUDETUL VlLCE>

modernizarea celor existente pnind seama de realizarilede virf pe plan mondial. Astfel, puterea instalata la 100de muncitori sau oonsumul de energie electrica pe unmuncitor — sensibile barometre ale mecanizarii si autoJmatizarii, productivitatii si eficierrfei —, reflects indica*tori superior! mediei pe tara, asa cum se poate observ^din tabelul de mai jos :

Puterea instalata si consumul de energie electricS(la sfir$itul anului)

KCONOMIA 121

Puterea instal Consum de energ. electrPuterea insta-lata ce ser-veste produc-fia (mii kw)

100 muncitori pe un muncitor

324890

1480141815381683

46482446340866532345355052876

7999127161477915 6121569716194

O privire mai staruitoare asupra principalelor ramuriindustriale din jude^ ne ofera imaginea clara a eforturilordepuse pentru crearea, organizarea si dezvoltarea unorimportante objective industriale in anii constructieisocialiste.

Chimia, ramura aproape inexistenta in trecut, a pre-luat locul I in industria judetului inca din cincinalul1971—1975, datorita atragerii in circuitul productiv aresurselor naturale existente pe plan local, in specialsarea si calearul. Aceasta ramura este reprezentata deCombinatul chimic Rm. Vilcea, Combinatul de produsesodice Govora, amplasate pe platfonma industriala dinsudul municipiului, re§edint;a de judet, de tinara Intre-prindere de prelucrare a maselor plastice ce spore^te mi-marul unitatilor industriale de pe platforma orasuluiDragasani.

Inceput in anul 1954 si pus in functiune in 1959, cufabrieile de soda cailcinafta, iar in 1960 ou cea de soda

(vmstica, Combinatul de produse sodice Govora a realizatInca din primul an de functionare aproape de 3 ori maiimilta soda calcinata si caustica decit s-a realizat in in-trcaga economie na^ionala in 1938. Capacitatea acestui(X)mbinat a fost dezvoltata de la 150 000 tone in 1960, la,'175 000 tone carbonat de sodiu brut in 1968 si la 880 000lone in 1978.

Pe aceeasi platforma industriala s-a ridicat si Combi-chimic. Din sare, propilena, etilena si aUte m'aiterii

prime, se produc aid sortimente cu mare valoare econo-mica : soda caustica electrolitica, oxoalcooli, materialeplastice, pesticide, erbicide si multe altele. Sec^ia de elec-troliza esite una dintre ceie rnai matri si mai perfectionateunitati cu parametri tehnico-economici competitivi pe planciii-opean, iar tehnologia de fabricare a lindanului esteimica pe continent. Prelucrarea superioara a materiilor

Iprime in aceste capacitati bine dotate din punct de vedereichnic este urmarea fireasca a pregatirii profesionale amuncitorilor si specialistilor. In cincinalul 1971—-1975 si1n primii trei ani ai cincinalului 1976—1980, au fost inves-

in aceasta ramura 5643 milioane lei, ceea ce repre-•inta 25,9% din intregul volum de investitii realizat inc.-idrul jude^ului in aceasta perioada.

Resursele importante de gaze naturale si hidroenerge-lice au aisigurat o dezvoltare rapida industriei energetice.Tn zona industriala din sudul municipiului Rm. Vilceafunc^ioneaza Uzina electrica Govora, termocentrala cu oputere instalata de 207,5 MW, iar pe Lotru in cincinalull!)71—1975 a fost pusa in functiune cea mai mare hidro-rcntrala de pe riurile interioare ale tarii, cu o putere in-•lalata de 510 MW — mai mare decit a hidrocentralelor

pe Arges si Bicaz luate la un loc. La aceasta se adaugawilba de hidrocentrale (15) de pe riurile Lotru aval si Olt,

Icare pina in 1985 isi vor ridica puterea instalata cu inca595 MW. Dintre acestea, 9 cu o putere instalata de 830 MWlivreaza deja energie electrica in sistemul energetic na-lonal — Ciunget, Malaia, Daesti, Rm. Vilcea, Riureni,Jovora, Babeni, lonesti si Zavideni.

Ca rezultat al preocuparii sustinute si constante a con-lucerii partidului si statului nostru, a tovarasului Nicolae

122JUDETUL VlLCEA ECONOMIA 123

' etar general al Partidului Comunfetn r e p a r t i z a r e a rational* a fortelor de pro-pe mtreg teritoriul tarii, in cincinalul 1971-1975

** ^^ Judtetului Viicea -p r n d r d t "" **"**!* P™ Intre-pnnderea de utilaj chimic si forja din Rm. Vilcea, al carei

mlfP w£u c t f a1 ' t e ««frJ 'tehnologic pentru industriaa ~ P"n P^^rea ^ rece a metalelor - si de

' a i a t e ' ambutisate Prin prelucrarea lad era1' Pr°dusele sint unicate, cu

t ^^^ne, agabaritice, executate in mare°tehcarbon $i ^ab aliat. Intreprinderea a intrat

m- -ra deoembrie 1972, la numai 2 ani de la, r> CU ° caPacitate de 1 500 t/an utilaj

In nuri; 11% **?*** caPacitat*a sa este de 20 000 t/ande Eltif 5/ T?3* ,in functiu«e prima capacitatealte c?nfl?rr !, G -5 °°° Van' careia l s^au mai ***^fncitKn?/6 P!f-e f°rjate ?i inele laminate' as^fel

25 500^1 P r e / dlspune ^^ de ° capacitate dePrin nunpr-Pie-S%f°rjate' de 7500t/«n inele laminate.SehiSST f m f™ctlune a a^r obiective, sectorul de62000^ 3- ^-d ^ 3Vea ° capacitate flnalft de

/an lui adaugmdu-i-se, incepind cu 1978, impor-tante capaatatz pentru productia de utilaj petrolier

dezvoJtari_?i modernizari, intreprinderea a reusitan Sa"i reasca productia de peste 10

e ma?ini fiind in anSmbluljUdetului de ". to 1978. Ni-

al Produselot- feMcate in aceasta°a f C0nditiile de competitivitate, astfel (

oh ^ de pr°duse # utilaJe catr^ «>™bi- 'chumice dm tarfi, intr-un scurt interval produsele

oe eloh ? Vllof ,au cistigat piete in numeroase fari de1" ?i timp' valori&area mai buna

rwedee tehnioe ?i tehnologiceSpeCialiftii din intreprindere. Bunaolra,

onsumu1 ^ ^^ Prm f°rJarea in matrite; d e metal a fost redus cu peste 30o/0 si se caul

?umur P reducerea in continuare a acestor con-

La Draga^ani, industria usoara este reprezentata prin-tr-un iniiportant obiectiv — Intreprinderea de talpa §iIncaltaminte din cauciuc — ce realizeaza o gama diversi-ficata de produse — pantofi de tenis §i baschet, cizmepentru protectfe, incaltaminte cu fete textile §i din cauciuc,pi^ecum §i talpa din cauciuc in diverse tsontimente — duro-I'lox, microporos, microdur, porocrep, levicel etc., folosindcu rnateirie priina ca'uciiuoul oromanesc. I.T.I.C. Draga§ani<'.ste principalul furnizor de talpa tip cauciuc — subforma de placi sau matritata — pentru toate intreprinde-rile de incaltaminte din iara. finindu-se seama de nece-fiiitatea dezvolttarii indusitriel de prelucpare a eauciiuoului ?imaselor plastice, s-a construit si o sec^ie de conducte fle-Kibile pentru echipamente de irigatii, sec^ia de furtunede inoendiu §i cea de matrite pentru articole tehnice din(Muciuc. Capacitatea finala a intreprinderii este de 6,3milioane perechi incaltaminte din cauciuc, peste 3 500 tl.ilpa din cauciuc §i alte produse regenerate din cauciuc.

Pe aceea^i platforma, in anul 1978 au intrat in func-tiune cele dintii capacitati de productie ale Intreprinderiide prelucrare a maselor plastice, unitate care foloseste camaterie prima policlorura de vinil proven!ta de la Com-l)inatul chimic Rm. Vilcea. In judet este unitatea cu ceamai mare productivitate a muncii pe un lucrator (peste1,2 milioane lei anual).

Exploatarea si prelucrarea lemnului, ramura cu vechiIraditii pe aceste meleaguri, a realizat in anul 1978 peste!(,:?% din productia globala industrials a judetului, fatade 10,1% in 1975 si respectiv, 31% in anul 1965. In aceastaramura Ssi desfasoara activitatea un Combinat de prelu-• •rare a lemnului si 3 unitati forestiere, din care 2 au sinctivitafce de industrializare — Babeni si Brezoi. Combi-natul de prelucrare a lemnului Rm. Vilcea este primulobiectiv al industrializarii socialiste in judet. El §i-a in-<v>put activitatea in anul 1953.

Atit in sectorul de industrializare, cit si in exploatarealemnului au fost investite importante fonduri care au• •ondus la sporirea gradului de dotare tehnica, la creste-rea capacitatilor de productie. De la 177 milioane lei in1!'55, productia globala a acestei ramuri a ajuns in 1978

124 JUDETUL VILCE/ (iNOMIA125

la 790 milioane lei, adica de 4.4 ori mai mare, dispunirde 7 675 locuri de munca, cu aproape 2 000 mai mult pesonal muncitor decit in intreaga Industrie vilceana diranul 1950. Din bustenii pentru industrializare se produflaici cele mai diverse produse din lemn — cherestele, placaglomerate, placaj, furnire, usi si ferestre, lobde, lerpentru construct!!, parchete, panele, mobila si mobilierjTinind seama ca an de an a crescut gradul de prelucrara masei lemnoase, obtinindu-se de pe aceeasi unitate exJploatata un volum tot mai mare de valori de intrebuin^tare, s-au creat conditii propice ca odata cu dezvoltaresectorului de industrializare a lemnului sa se restringgsuprafetele exploatate si sa se impadureasca in continuarterenurile care in trecut au fost defrisate nerational.

Industrie, pielariei, blanariei si incaltamintei este reprezentata prin Intreprinderea de piele si incaltaminte,,Yilceana" din Rm. Vilcea, unitate cu vechi traditii ineconomia judetului care, in perioada urmatoare actululnationalizarii, a ounoscut importante transformari struclturale, cele mai recente fiind extinderea §i modernizarealtabacariei minerale, o noua ca-pacitate de productie pentrtfincaltaminte si alta de confectii haine din piele. Intreprin-jderea a realizat in anul 1978 peste 3,4% din productiaglobala industrial^ a judetului, cu o crestere valorica da3,3 ori fata de 1955, cind ponderea sa era mai mare da6,9%.

Industria alimentara este cunoscuta in special in peri-metrul oraselor Rm. Vilcea, Dragasani §i Horezu si are,la rindul sau, traditii in economia judetului, multa vremedetinind chiar o pozitie prioritara in productia global^industrial (35,4% in 1965). Ea reprezinta in 1978 0,9%din intreaga productie a ramurii in economia nationals.Des_i inregistreaza cresteri in volum absolut, de peste3,1 ori fata de 1965, industria alimentara scade ca pon-dere in 1978 la 11,0%. Unitatile acestei ramuri -- Intre-prinderea viei si vinului Dragasani, Intreprinderea de merarit si panificatie Rm. Vilcea, Intreprinderea de productievalorificare si industrializare a legumelor ?! fructelorRiureni, Intreprinderea judeteana de legume s.i fructe

Intreprinderile pentru industriali-zarea laptelui si carnii• valorifica la un nivel superior cantitatile sporite de

obtinute de agricultura judetului.

Dinamica personalului muncitor

Pregatirea cadrelor, faurirea omului nou constituie,. cum se arata in Programul partidului, o latura fun-

'l.unentala in edificarea societatii socialiste multilateraldo/.voilitare §i inaintarea Romaniei spre comunism. Rolia.!I ''iitial al pregatirii fortei de munca rezida in satisface-i r , i concomitenta a cerintelor legate de formarea omuluii i i i n §i a exigentelor folosirii rationale a fortei de munca.1'iivita in acest context, pregatirea fortei de munca repre-mla eel mai important factor al progresului economic siocial.Efortul facut de stat pentru ridicarea calificarii fortei

M i - munca este bine ilustrat si la nivelul judetului Vilcea<\<- numarul absolventilor diferitelor scoli si forme de

profesionala :— nunaar persoane —

Nivel de•pre.ga.tire

Totaldin care :- $coli profe-

sionale §iucenicie

- Cadre cu stu-dii medii

— Cadre cu stu-dii superioare

jva//tuf <*!. i*wow-^ — j

1968 | J970 |

3025

550

243

52

2916

998

484

162

11975 |

5735

1754

292

224

197S

5254

836

230

267

Datele de mai sus evidentiaza modificarile interveniteIn numarul si struotura fortei de munca si din punctul dev i-dere al calitatii ei. In judetul Vilcea au intrat an de ani mi contingente de oameni ai muncii, cu pregatire profe-

126 JUDETUL VILCE> ItrONOMIA 127

sioniala corespunzind din ce in oe mai bine noilkxr con-ditii cerute de dezvoltarea economico-sociala a judetului.In 1978, la un inginer reveneau 47 de muncitori, la unmaistru 55 muncitori, iar la un tehnician 38 de munci-tori, fata de 61 muncitori ce reveneau la un inginer !n|1968, 65 de muncitori la un maistru si 68 muncitori la untehnician.

In cincinalul 1976—1980, necesarul de forta de muncSal judetului Vilcea a fost de circa 21 400 persoane, dincare 1 561 cadre cu pregatire superioara, 1 534 cu studiimedii si 18 350 muncitori calificati — din acestia' 10 174fiind pregatiti in scoli profesionale si prin ucenicie lalocul de munca, iar 5 531, prin cursuri de calificare descurta durata.

Noile capacitati de productie intrate in functiune irultimii ani, largirea si modernizarea intreprinderilor estente, santierele de constructii, dezvoltarea transporturi-lor, a retelei comerciale, de servicii, invatamintul, ocroti-rea sanatatii s.a. au absorbit an de an noi contingente d|oameni ai muncii, facind sa sporeasca numarul populatieocupate si sa se schimbe radical structure acesteia.

Sub impulsul progresului tehnic, cresterea produc-tiei |nu este nemijlocit legata de marirea proportionals a forteide munca ocupata in ramurile productiei materiale. Odat5cu dezvoltarea for^elor de productie si introducerea tehni-cii noi, necesitatile de munca vie pe unitatea de produsscad in mod relativ, munca devenind tot mai productive.'Cu cit for^a produotiva a muncii creste, cu atit ea este irmasura sa puna in functiune mai multe mijloace de pro-ductie si sa obtina o productie sp>orita. Aceasta este dealt-fel explicatia cifrelor din tabelul de mai jos :

— in procente

Sfere de activitate

Total populate ocupata— in sfera productiei mate-

riale— in sfera neproductiva

pe judet

1S65

10092,01

7,99

1970

10090,54

9,46

7975

10088,39

11,61

]678

10086,50

13,50

Ca o consecinta fireasca a dezvoltarii viguroase a eco-nmniei a crescut continuu numarul mediu al personaluluiniuncitor, asa cum se poate constata si din datele urirloare :

— in mii persoane —

1950 I960 2965 1910 1915 197S

iotnl per-w . n . i l mun-i l l ( r r

i l ln care :- muncitori

24,2

11,4

39,0

26,6

53,1

37,9

74,4

55,2

94,7

73,9

102,8

81,1

Numarnl mediu al personalului muncitor pe ramuri in 1978 :— in mii persoane —

o'SK

102,8

•ti

37,1

Con

str.

18,3

>.'Dl•

6,0

£

^

1,8

si,gtif;

6,6

o

s|1,4

dt:.foG E

10,8

. c/>JV . -u

to g 0° S °O 8.2

5,0

r^ *> .c s U«t; o

8,0

IS0>g

5,0

1^^'e

1,1

Industrializarea judetului si dezvoltarea cu precadereamurilor moderne, purtatoare ale progresului tehnic, au

di'terminat in mod necesar si obiectiv cresterea numerican personalului muncitor in Industrie — chimie, energiarlcctrica, constructive de masini. lata oum se prezinta in.Iniamica numarul mediu de personal in principalele ra-inuri din industria judetului Vilcea :

Totaldin care :— industria energ. electrice— industria constructiilor

de ma?ini— industria chimica

1965 1970

1 \ 2

16667

249

1701368

21570

529

4154669

1975 1978

3 | 4

31485

1 120

33839931

37 071

1285

510211998

128 JUDETUL VlLCEj<

— exploatarea si prelu-crarea lemnului

— industria materialelorde construct

— industria pielariei, bla-nariei iji incaltamintei

— industria alimentarS

1965

8 123

632

9192890

1970

7837

824

1 2403731

1975

7650

884

15793699

1978

7675

1605

16863595

Dezvoltarea in ritmuri inalte, armonioasa, a Industrie!,''valorificarea tot mai deplina a resurselor materiale au de«lterminat o repartizare mai judicioasa a fortei de munca §1in profil sectorial, cu implica^ii profunde asupra cresteriBeficien^ei sociale a muncii. Modificarile intervenite inpartizarea populatiei ocupate pe ramuri ale economiei a\iatras dupa sine importante schimbari in structura popula-tiei ce lucreaza in cele trei sectoare de activitate •— pri-mar, secundar si tertiar — astfel :

— in procente -J

Sectorul 1965 1970 1975 1978

Total populate ocupatain judet

din care :— in sectorul primar

(agriculture. +silvicultura)

— in sectorul secundar(Industrie +construct)

— in sectorul ter^iar(celelalte ramuri+ serviciile)

100

72,5

14,3

13,2

100

61,1

23,2

15,7

100

48,3

31,5

20,2

100

46,0

31,7

22,3

Concluzia care se degaja din datele de mai sus estepopulatia ocupata in agricultura s-a indreptat spre sectrul secundar, iar de aici spre ter^iar, §i, ca urmare, popula-tia ocupata in aceste sectoare a crescut numeric in judede aproape doua ori in perioada 1965—1978. Totodat Combinatul chimic Rimnicu Vileea

•%'§»

an

La iabloul de comanda, intr-o sectie din ,,cetatea" chimiei vilcene

Cuptor pentru tratament termic, la sectia de forja a Intreprinderii deutilaj chimic Rimnicu Vilcea

Locul unde padurea se metamorfozeaza dobindefie valente noi -Combinatui de prelucrarea lemnului

Pe santierul hidrocentralei lonefti : in curind si aici apa va produceicintei de lumina

Una din cele 7 hidrocentrale aflate in functiune pe Olt - Daesti

Imagine din sectia compot-dulceata a fabric!! de conserve din Riurenl

Prima unitate industriala din orasul podgoriilor Dragasani - Intreprin-drrea de talpa si incaltaminte din cauciuc

i? "*\br.

**

^

•alHf • **%' :M£ •

Aroma livezilor

Prin harnicia omului, natura in podgoria Dragasani e generoasa an de an

Mtconizare

rita laie, laie bucalaie

li, H '(JNOMIA 129

||nli'-un interval de numai 13 ani, populatia ocupata inHHricultura a scazut procentual de la circa 72% la circaI M % , in favoarea ramurilor neagricole si indeosebi a in-diistriei §i constructor. Scaderea in proportiile aratatemai sus a numarului persoanelor oeupate in agricultura siit tfreutatii specif ice a acestora in totalul fortei de muneai icu pate, in conditiile cresterii productiei agricole, initrodu-«»M'ii progresului tehnic in toate ramurile economiei §i aI'ldicarii cootiniue a produetivitatii muncii sociale sint do-Vada unui important factor de progres al economiei, culinplicatii adinci asupra cresterii nivelului de trai al popu-

Din comparatia evolutiei numerice §i calitative a for-\i-\ de munca in judet reies semnificative imbunatatiri del / i o perioada la alta. Cu toate acestea insa, procesul derrestere §i perfectionare, de repartizare pe ramuri §i sec-toare ale economiei nu poate fi socotit optim si, prin ur-tnare, ramine a fi supus perfectionarilor ulterioare — maiilcs pe total si in industrie. lata, comparativ, cum se pre-/Inta la nivelul anului 1978 ponderea personalului munci-lor ocupat in judet §i in tat*a in principalele ramuri aleivonomiei :

— in procente —

letra

Total

56,567,6

Din care In :

Ind.

36,144,7

Agric.

5,87,7

Constr.

17,811,9

Transp.

6,46,2

Circ.mar/.

10,59,8

Invafam.cultura,

arta

6,75,8

Complex zootehnic

Observatia anterioara privind deplasarea fortei demunca din agricultura spre celelalte sectoare este maiprognanta in exemplul de fata, unde se vede clar ca popu-la t i a ooupata in judet in constructii are o pondere maimare decit cea la nivel national, justificata prin amplulproces de investitii, in primul rind in industrie, aflata inpi in proces de dezvoltare.

Un alt indicator — personalul muncitor ce revine laI 000 locuitori — reflects acelaisi lucru : in judet (245,9)

130 JUDETUL VlLCEji

este mai mic decit in tara (318,3), dupa cum si personal™muncitor ocupat in Industrie, calculat tot la 1 000 locuitorBdin punot de vedere canititativ este inferior in judet (88,8)celui national (142,2). In acela^i timp, ponderea femeilor intotalul personalului muncitor (31,7%) este mai mica injudet decit in tara (36,2%), fapt ce intareste necesitatejmasurilor de ordin calitativ in dezvoltarea economiei juJdetului. In celelalte sectoare ale economiei, ponderejpopulatiei ocupate — superioare mediei pe tara, reflects o|evolutie favorabila, fireasca.

Dinamica productivitatii muncii

Sub influenza revolutiei tehnico-stiintifice contempo-rane si a aplicarii rezultatelor acesteia in productia mateJriala, productivitatea muncii cunoaste o evolutie acceleJrata, devenind princilpala trasatura caracteristica a cresteriieconomice contemporane. finind seama de rolul ei deterJminant in ridicarea nivelului de trai al poporului, sporirealrapida si continua a productivitatii muncii ocupa un loccentral in cadrul Programului partidului adoptat la eelde-al Xl-lea Congres. Pe baza cresterii productivitatiimuncii se reduc cheltuielile de productie, sporesc acumu-larile §i se creeaza astfel pre-misele necesatre realizarii te-lului suprem al partidului nostru, ridicarea bunastarii maJteriaile si spiri'tuale a poporului.

Cre§terea productivitatii muncii reflects intr-o form;!sintetica dezvoltarea si perfectionarea fortelor de produc-'tie si interactiunea lor cu relatiile de productie. Expresiaa cresterii calitative a activitatii economice, productivita-«tea a inregistrat in judetul Vilicea in anii socia.lism'Ului, odinamica tot mai accelerata, datorita perfectionarii tehni-cilor si tehnologiilor de productie, organizarii stiintifice aproductiei si a muncii, ridiearii calificarii si oointeresariimateriale. Socotind anul 1965 drept baza (100%), acestindioaitor recaliculait in preturi curente a ajuns in judet la156,7% in 1970, 221% in 1975 si la 345% in 1978, ritmu-rile medii anuale de crestere de 10,0% fiind printre celemai mari din tara.

Este semnificativ de remarcat faptul ca sectorul con-ducator al economiei judetului, industria, asigura cele mai

flCONOMlA

uri de

131

1,, v

cea mai i-Ua ra«a

EVOLUTIA PRODUCTIVITATIIMUNCII

_ I El PE LUCRATOR —

505610,

132JUDETUL VILCI

'00°

CHELTUIELI TOTALE LA 1000LEI PRODUCTIE MARFA

— IN PROCENTE —

—JMJ aaMB

decrestere a productivity muncii, ilustrind pregnantiHcU'Lin mvGl Q-p inypQtr^i'p a mi i - n i ' ^ - i x *r\**r\fi-.Tn4-;~ _ i _ _ _ . - , . ' . ' auTGinartiza.FP; ^ste

, u s n pregnantDr±ctS

VH 6 inZeStfre a mUndi' de automatiJar? este>roductia de energie electrica, unde cresterile valorice alemdicatorului pe o persoana ooupata depasesc de circa trei

Semd?ma?L]iUdet- ^ *«*£&* £

iroNOMIA 133

Pentru cincinalul 1976—1980 productivitatii muncii i-a(ost stabilit un ritm mediu anual de cre§tere de 18,8%,superior celui al cresterii productiei industriale. Cre^tereatn cincinalul 1976—1980 cu un singur procent a producti-\ i la t i i muncii in economia judetului permite realizareaunel product!! suplimentare de aproape 445 milioane lei.iK'altfel, in 1976—1978 productivitatea muncii pe o per-wvina in industria judetului Vilcea a crescut cu 74 451 leLI . . i productia globala industriala, de peste 9,5 miliarde leitcalizata in 1978, cu aproape 2 miliarde lei mai mare decltIn 1976, peste 85% din sporul de productie a fost obtinut|X) seama cresterii productivitatii muncii, acest lucru re-flioctind nivelul de modernizare a proceselor de productie( I I n unitatile industriale ale judetului.

Reducerea costurilor de produc^ie

Actionindu-se pentru cre§terea eficientei economice §iIn economia judetului Vilcea s-au obtinut rezultate buneIn reducerea cheltuielilor materiale de productie prin di-ininuarea consumurilor specifice de materii prime, mate-M ile, combustibil, energie electrica, normarea §tiintific5. 1 consumurilor, innoirea, modernizarea produselor si asi-niilarea de produse noi, cu o tehnologie avansata, perfec-(lonarea continua a proceselor tehnologice, folosirea ma-irrialelor inlo-cuitoare, reducerea pierderilor tehnologice sia rebuturilor. Astfel, in perioada 1975—1978, cheltuielilei ' tale la fiecare 1000 lei productie marfa au scazut cu2.r)0 lei, iar cheltuielile materiale cu 124 lei, evolutia fiindurmatoarea :

(Iholtuieli la 1 000 leiproductie marfa- cheltuieli materiale

1975

1001,7734,5

1916

910,6694,0

1977

751,4610,6

1978

747,2604,4

1976—1980

737,7600,0

In 1980, nivelul cheltuielilor la 1000 lei productiemarfa este prevazut sa fie cu 264,10 lei mai redus decittvl inregistrat in 1975, ceea ce echivaleaza cu obtinereai i n u i beneficiu suplimentar de 1,7 miliarde lei.