viitorul-pac-dupa-2013

8/8/2019 viitorul-PAC-dupa-2013

http://slidepdf.com/reader/full/viitorul-pac-dupa-2013 1/21

Politica Agricolă Comună după2013

posibile orientări strategice diners ectiva realită ii româneşti

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Bucureşti, 17 iunie 2010



Principalele subiecte abordate:

Situaia sectorului agroalimentar românesc Principalele dezbateri la nivel european

dezbaterilor privind viitorul PAC

Care ar trebui să fie poziia României?

2



Situaia sectorului agroalimentar

românesc (indicatori selectivi) (I) PIB/capita (PPC) – 47% din valoarea UE-27 in 2008 Agricultura în PIB – 6,4% (1,8% in UE 27 - 2007); Populaia ocupată în agricultură – 29,8 % din populaia totală ocupată

(5,6% in UE – 2007); in 2009 din cele 11.2 millioane “full-time” jobs in agricultura UE- 27, 19%

(2,1 milioane) au fost în România (2,2 milioane în Polonia ş 1,2 milioane i inItalia);

Populaia în mediu rural – 45%

, , ,

PAC: 12000 ferme - agricultură comercială intensivă (5,1 milioane ha) 1milion de ferme –agricultură extensivă de subzistenă (3 milioane

ha) Exploataț ia medie în România - 3,3 hectare; 64% din ferme produc pentru

autoconsum

Importator net de produse agroalimentare - deficit 1532 mil Euro in 2009(din care 1301 mil Euro intacomunitare si 231 mil Euro schimburiextracomunitare)

Concluzie: - agricultura – un sector important în economia real ă cu un important rol social dar cu competitivitate modest ă



Situaia sectorului agroalimentar românesc (II)

1000000

1500000

2000000

2500000

Dinamica suprafeţelor exploatate funcţie de dimensiunea fizică a fermei

1 - 5

h a

5 - 1 0

h a

1 0 - 5 0 h a

5 0 - 1 0 0

h a

1 0 0 - 5 0

0 h a

5 0 0 - 1 0

0 0 h a

1 0 0 0

- 1 0 0

0 0 h a

p e s t e 1 0 0

0 0 h a

2010

2009

2008

2000

500000

2010 2009 2008 2007

• În perioada 2007-2010 din prelucrarea datelor APIA se constat ă o

u şoar ă sc ădere a fermelor mici între 1-5 ha şi o cre ştere a fermelor cuprinse între 100-1000 ha



Structura fermelor eligibile SAPS 2010

386

264

250

300

350

400

450

e m i

1,200

1,400

1,600

1,800

2,000

S u

p r a f a t

fermele de subzistenă şi

semisubzistenă (1-10 ha) reprezinta

93% din totalul fermelor si

exploateaza 32,3% din suprafata

fermele "familiale" (10-100 ha)

reprezinta 5,4% din totalul

fermelor si exploateaza 15,5%

din suprafata

fermele "comerciale"

(peste100ha) reprezinta 1,1 %

din totalul fermelor si

exploateaza 52,1% din

suprafata

Situaia sectorului agroalimentar românesc (III)

157

94

57

35

23 16 12

36

9 5 4 2 1 1 1 1 5 2.2 1.3 0.9 0.6 0.4 0.3 0.3 0.2 0.90

50

100

150

200

1 - 2 h a

2 - 3 h a

3 - 4 h a

4 - 5 h a

5 - 6 h a

6 - 7 h a

7 - 8 h a

8 - 9 h a

9 - 1 0

h a

1 0 - 2 0 h a

2 0 - 3 0 h a

3 0 - 4 0 h a

4 0 - 5 0 h a

5 0 - 6 0 h a

6 0 - 7 0 h a

7 0 - 8 0 h a

8 0 - 9 0 h a

9 0 - 1 0 0

h a

1 0 0 - 2 0

0 h a

2 0 0 - 3 0

0 h a

3 0 0 - 4 0

0 h a

4 0 0 - 5 0

0 h a

5 0 0 - 6 0

0 h a

6 0 0 - 7 0

0 h a

7 0 0 - 8 0

0 h a

8 0 0 - 9 0

0 h a

9 0 0 - 1 0

0 0 h a

> = 1 0

0 0 h a

N r f e

r

0

200

400

600

800

1,000 m i i h

Sursa: prelucrare date APIA Totu şi persist ă caracterul dual al agriculturii



Situaia sectorului agroalimentar românesc (IV)

Numarul de fermieri in functie de varsta

231885

292669

351406

220000

240000

260000

280000

300000

320000

340000

360000

380000

r m i e r i

10297

74460

141386

0

2000040000

60000

80000

100000

120000

140000

160000180000

<30 30-40 40-50 50-60 60-70 >70

varsta (ani)

n u m a r f

“Fermierii” din bazele de date APIA – 60% peste 60 de ani



Suprafata detinuta de fermieri in ha in functie de varsta

909777.59

1154658.12 1175424.291134150.86

800000

900000

1000000

1100000

1200000

1300000

a ( h a )

Situaia sectorului agroalimentar românesc (IV)

92911.58

524057.74

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

<30 30-40 40-50 50-60 60-70 >70

Varsta (ani)

S u p r a

f a

Suprafata eligibila detinuta de fermierii peste 60 de ani – 25% din total



Situaia sectorului agroalimentar românesc (V)Numarul de ha detinute de persoanele fizice clasificate pe

categorii

533579

655913

985688 981159

600000

700000

800000

900000

1000000

1100000

g r i c o l a

( h a )

8

291269

6245825787

0

100000

200000

300000

400000

500000

1 - 2

2 - 3

3 - 5

5 - 1 0

1 0 - 2 0

2 0 - 5 0

5 0 - 1 0 0

1 0 0 - 5 0

0

5 0 0 - 1 0

0 0

> 1 0 0

0

Dimensiunea exploatatiei (ha)

S u p r a f a t

a



Numarul de ha detinute de persoanele juridice clasificate pe categorii

1,600,751

1,175,808

1,751,304

1,100,0001,200,0001,300,0001,400,0001,500,0001,600,0001,700,0001,800,000

1,900,000

r i c o l a ( h a )

Situaia sectorului agroalimentar românesc (V)

496 941 3,375 10,885 19,44369,254

162,795

0

100,000200,000300,000400,000500,000600,000700,000800,000900,000

1,000,000

1 - 2

2 - 3

3 - 5

5 - 1 0

1 0 - 2 0

2 0 - 5 0

5 0 - 1 0 0

1 0 0 - 5 0

0

5 0 0 - 1 0

0 0

> 1 0 0

0

Dimensiunea exploatatiei (ha)

S u p r a f a t a a g



Modelul agriculturii româneşti în anul 2010 Agricultura agro-industrială compusă din

exploataț ii de sute, dar mai curând de mii de hectare – o agricultur ă adaptat ă la pia ț ă ș i relativ performant ă

din punct de vedere tehnic. Agricultura de mijloc subdezvoltată – (modelul

european de agricultură ferma familială mijlocie) A ricultura de subzisten ă - foarte multe micro-

exploataț ii, care nu trăiesc pentru piaț ă ci pentruauto-consum . Fermierii - % mare de persoane în vârstă care

dein majoritatea terenurilor;

O parte importantă din economia agricolă serealizează pe terenuri deinute de persoane fizice;

Concluzie: România are dou ă tipuri de agriculturi cu obiective,interese ș șș ș i chiar solu ț țț ț ii de dezvoltare divergente şi din acest motiv

sunt necesare m ăsuri de interven ț țț ț ie diferite



Principalele dezbateri la nivel europeanprivind viitorul PAC vizează:

fluxul bugetar arhitectura PAC

11

acordare a plăilor directe)

o Pilonul II (dezvoltarea rurală)

co-finanarea/renaionalizarea PoliticiiAgricole Comune Contributia PAC la realizarea

obiectivelor strategiei UE 2020



Provocările strategiei UE 2020

creştere economică şi ocuparealocurilor de muncă,

creşterea verde



Rolul agriculturii în cadrul celor 3priorităi din agenda post-Lisabonaprin: creştere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe

cunoaştere şi inovare (cercetarea şi dezvoltarea tehnologică combinată cu utilizarea eficientă a resurselor existente conduc lacreşterea productivităii);

creşterea durabilă – promovarea unei economii mai eficiente dinunctul de vedere al utilizării resurselor mai ecolo ice i mai

competitive poate conduce pe de-o parte la furnizarea de „bunuripublice” societăii (cum ar fi conservarea habitatelor, biodiversitateaşi meninerea patrimoniului rural) ce pot conduce în arealele vizatela crearea de noi locuri de muncă prin extensivizarea agriculturii şiaprovizionarea pieelor locale.

creştere favorabil

ăincluziunii sociale – promovarea unei

economii cu o rată ridicată a ocupării forț ei de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială (aproximativ 13.6 milioane depersoane sunt angajate direct în agricultură, păduri şi pescuit, şi alte5 milioane în sectorul agro-alimentar; aceasta însemnând 8.6% dintotalul locurilor de muncă în UE şi 4% din PIB-ul UE.



Idei susinute de MADR de la începutul dezbaterilor privind

viitorul PAC (I)

Bugetul PAC:

România susine alocări bugetare câtre PAC prin care

să se asigure: Un nivel de trai decent si echitabil fermierilor

(inând cont şi de rolul social important al.

Meninerea specificităii zonelor rurale şi încurajarea dezvoltării spre modelul europeande agricultură

Meninerea finanării din bugetul comunitar şinaional, iar finanarea programelor majore safie cu preponderenă din bugetul comunitar.

România se pronună contra ideii de re-naionalizare a PAC.



Arhitectura PAC: meninerea celor 2 piloni:

Pilonul I - Plai directe si măsuri de piaă

Idei susinute de MADR de la începutul

dezbaterilor privind viitorul PAC (II)

onu - ezvo are rura a

posibilitatea introducerii plailor pesuprafaa din AXA 2 (plăi de agro-

mediu, pt. zone defavorizate) dinPNDR in Pilonul I

15



Pilonul I - Plai directe si măsuri de piaă:

O echilibrare a plăilor directe cu cele de la nivel european şi

renunarea la referina istorică pe baza căreia s-a stabilit nivelulactual al plăilor directe

Meninerea Schemei de Plată Unică pe Suprafaă (plată care să asigure venituri decente fermierilor )


dezbaterilor privind viitorul PAC (III)

Sprijinul direct – să reprezinte şi o remunerare pentru serviciilecomplexe pe care le prestează fermierii pentru societate în zonelerurale (prezervarea biodiversităii, conservarea peisajelor rurale,bunăstarea animalelor)

Reconsiderarea rolului fermelor / gospodăriilor mici şi stabilirea unuisistem simplificat de plată la hectar (pentru cele cu mai puin de 5ha).

Încurajarea dezvoltării fermelor mijlocii şi conectării lor la piee



Pilonul I - Plăi directe şi măsuri de piaă: Meninerea sau identificarea unor noi instrumente de

intervenie pe piaă pentru a aciona ca “plasă de”


dezbaterilor privind viitorul PAC (IV)

, şi care să permită meninerea agriculturii UE la un nivelcompetitiv în raport cu ările tere şi în condiiile volatilităiipreurilor.

Identificarea unui mecanism financiar comunitar pentrugestiunea riscurilor care să poată fi utilizat in situaii decriză profundă şi care să fie suficient de flexibil pentru aavea efecte rapide.

Simplificarea standardelor de eco-condiionalitate.



Pilonul II - Dezvoltare rural ă Componenta de dezvoltare a economiei

rurale să rămână parte a PAC

Idei susinute de MADR de la începutuldezbaterilor privind viitorul PAC (V)

en carea e no m sur e spr n care: să stimuleze comasarea terenurilor, să încurajeze dezvoltarea activităilor

economice neagricole din rural, să contracareze schimbările climatice.



Ce poziie ar trebui să aibă Româniareferitor la viitorul Politicii Agricole Comune?

Pentru o fundamentare corectă a poziiei trebuiesă inem cont de: stadiul actual de dezvoltare a sectorului Influen a PAC în dezvoltarea sectorului;

Pozitiv Negativ

Stabilirea unor directii strategice pe termenmediu si lung

Care ar fi interesul naional în contexteuropean?



Exist ă o problem ă real ă în România cu abandonarea zonelor rurale şi a activit ă ii agricole?

Ar trebui men inu i cei doi piloni ai PAC în acelea şi propor ii în cadrul bugetului PAC ?

Ar trebui s ă se men ina Schema de Plat ă Unic ă pe Suprafa ă sau s ă se treac ă la Schema de Plat ă Unic ă pe ferm ă?

Ce poziie ar trebui să aibă România referitor la

viitorul Politicii Agricole Comune? (II)

Ar trebui ridicat pragul de eligibilitate pentru pl ă i directe ? la cat ? 3 eventual 5 ha ? Care sunt serviciile, bunurile publice pe care le furnizeaz ă fermierii

pentru societate în zonele rurale (prezervarea biodiversit ă ii,conservarea peisajelor rurale, bun ăstarea animalelor)

alegerea unor indicatori potrivi i pentru România Reconsiderarea rolului fermelor / gospod ăriilor mici şi stabilirea

unui sistem simplificat de plat ă la hectar ( eventual pentru cele cu mai pu in de 5 ha care la ora actuala absorb 23% din platile directe – aceste fonduri isi ating scopul? ).

Rolul agriculturii in atingerea obiectivelor UE 2020 şi cât de preg ăti i suntem pentru “cre ştere inteligent ă şi inovare” ?



M l m !

21

viitorul-pac-dupa-2013

Documents