viata sfantului stefan cel mare

8
Sinaxar Intru această lună, iulie, în 2 zile pomenirea Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt "Fericiţi cărora s-au iertat fărădelegile şi cărora s-au acoperit păcatele. Fericit bărbatul, căruia nu-i va socoti Domnul păcatul, nici nu este în gura lui vicleşug". (Ps. 31, 1-2) Unul dintre aceşti fericiţi, a fost măritul Voievod Ştefan cel Mare al Moldovei (1457-l504), pe care poporul l-a numit şi "cinstit", bun, mare şi sfânt. "Bun", pentru faptele sale de milostenie şi iertarea celor greşiţi; "mare", pentru iscusinţa cu care a condus tara cu dreptate, întrucât prin el Dumnezeu a pedepsit pe cei lacomi şi trădători; "Sfânt", pentru luptele sale de apărare a întregii creştinătăţi, cât şi pentru numărul mare de biserici şi mănăstiri pe care le-a zidit şi înzestrat cu cele necesare spre slava lui Dumnezeu şi mântuirea credincioşilor. Marele Voievod Ştefan al Moldovei a fost fiul binecredincioşilor creştini Voievodul Bogdan al II-lea şi Doamna Maria-Marina Oltea. încă din copilărie a arătat o dragoste deosebită faţă de ţara şi credinţa strămoşească. Urcarea sa pe tronul Moldovei a urmat după vremuri tulburi de luptă pentru domnie. Pe Câmpia Dreptăţii este întâmpinat de mulţimea poporului, în frunte cu Mitropolitul Teoctist, în ziua de 12 aprilie, anul mântuirii 1457. întrebând poporul adunat dacă este cu voia tuturor să le fie domn, i s-a răspuns într-un glas: Intru mulţi ani de la Dumnezeu să domneşti. Şi a domnit, precum ştim, 47 de ani, 2 luni şi Pagină 1 din 8

Upload: marian-eugen

Post on 06-Sep-2015

220 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Viata Sfantului Stefan Cel Mare

TRANSCRIPT

SinaxarIntru aceast lun, iulie, n 2 zile pomenireaBinecredinciosului Voievod tefan cel Mare i Sfnt"Fericii crora s-au iertat frdelegile i crora s-au acoperit pcatele. Fericit brbatul, cruia nu-i va socoti Domnul pcatul, nici nu este n gura lui vicleug". (Ps. 31, 1-2)Unul dintre aceti fericii, a fost mritulVoievod tefan cel Mareal Moldovei (1457-l504), pe care poporul l-a numit i "cinstit", bun, mare i sfnt. "Bun", pentru faptele sale de milostenie i iertarea celor greii; "mare", pentru iscusina cu care a condus tara cu dreptate, ntruct prin el Dumnezeu a pedepsit pe cei lacomi i trdtori; "Sfnt", pentru luptele sale de aprare a ntregii cretinti, ct i pentru numrul mare de biserici i mnstiri pe care le-a zidit i nzestrat cu cele necesare spre slava lui Dumnezeu i mntuirea credincioilor.Marele Voievod tefan al Moldovei a fost fiul binecredincioilor cretini Voievodul Bogdan al II-lea i Doamna Maria-Marina Oltea. nc din copilrie a artat o dragoste deosebit fa de ara i credina strmoeasc. Urcarea sa pe tronul Moldovei a urmat dup vremuri tulburi de lupt pentru domnie.Pe Cmpia Dreptii este ntmpinat de mulimea poporului, n frunte cu Mitropolitul Teoctist, n ziua de 12 aprilie, anul mntuirii 1457. ntrebnd poporul adunat dac este cu voia tuturor s le fie domn, i s-a rspuns ntr-un glas: Intru muli ani de la Dumnezeu s domneti. i a domnit, precum tim, 47 de ani, 2 luni i 3 sptmni, luptnd pentru aprarea hotarelor rii i a credinei strmoeti, a ntregii cretinti, zidind ceti militare, dar i ceti ale sufletului, adic multe biserici i mnstiri. n toate cte le fcea arta dragoste, dreptate i mrinimie, neuitnd nici o clip pe vitejii osteni, pe cei sraci i suferinzi, rspltind i ajutnd pe toi cu nermurit dragoste printeasc.Dei a fost ncercat de numeroase suferine: rana de la picior cptata n lupta de la Chilia, moartea a patru copii i a dou soii, trdarea unor sfetnici i multe rzboaie, nu i-a pierdut niciodat ndejdea n Dumnezeu, ci i-a purtat crucea vieii sale cu rbdare cretineasc, luptnd cu drzenie i nentrecuta iscusina mpotriva dumanilor rii i ai credinei.De aceea, istoria mrturisete c evlaviosul tefan Voda a trit nu pentru sine, ci pentru ara i credina ntregului popor. El aducea mulumiri i lauda lui Dumnezeu, nu numai atunci cnd biruia, ci i atunci cnd era biruit, fiind pentru noi un mare dascl al pocinei.Fericitul Voievod a luptat pentru aprarea ntregii cretinti, chemnd la lupta sfnt pe crmuitorii cretini ai Europei prin scrisoarea sa din ianuarie 1475, din care, pentru frumuseea i valoarea ei duhovniceasc, redam acest text:"Prealuminailor, preaputernicilor i aleilor domni a toat cretintatea, crora aceast scrisoare a noastr va fi artat sau de care ea va fi auzit. Noi tefan Voievod din mila lui Dumnezeu, Domn al rii Moldovei, m nchin cu prietenie vou tuturor crora v scriu i v doresc tot binele i v spun domniilor voastre ca necredinciosul mprat al turcilor a fost de mult vreme i este nc pierztorul ntregii cretinti i n fiecare zi se gndete cum ar putea s supuie i s nimiceasc toat cretintatea. De aceea facem cunoscut domniilor voastre ca pe la Boboteaz trecut, mai sus numitul turc a trimis n ara noastr i mpotriva noastr o mare otire n numr de 120.000 de oameni, al crui cpitan de frunte era Soliman Pasa.Auzind i vznd noi acestea, am luat sabia n mna i cu ajutorulDomnului Dumnezeuluinostru Atotputernic, am mers mpotriva dumanilor cretintii i i-am biruit, pentru care ludat s fie Domnul Dumnezeul nostru. Auzind despre acestea, pgnul mprat al turcilor i puse n gnd s-i rzbune i s vie, n luna mai, cu capul su i cu toat otirea sa mpotriva noastr i s supuie ara noastr care e o parte cretineasc i pe care Dumnezeu a ferit-o pn acum. Dac aceast poart, care e ara noastr, va fi pierdut, atunci cretintatea va fi n mare primejdie. De aceea ne rugm de domniile voastre s ne trimitei pe cpitanii votri mpotriva dumanilor cretintii pn mai este vreme, fiindc turcul are acum muli potrivnici i din toate prile are de lucru cu oamenii ce-i stau mpotriva cu sabia n mn. Iar noi, din partea noastr, fgduim pe credina noastr cretineasc i cu jurmntul domniei noastre c vom sta n picioare i ne vom lupta pn la moarte pentru legea cretineasc, noi cu capul nostru. Aa trebuie s facei i voi, pe mare i pe uscat, dup ce cu ajutorul lui Dumnezeu Cel Atotputernic noi i-am tiat mna dreapt. Deci fii gata fr ntrziere".tefan cel Mare a pus biruinele n luptele purtate nu pe seama iscusinei sale, ci a voii i puterii lui Dumnezeu. Pentru credina i smerenia s, Dumnezeu i-a dat putere, nelepciune, "har", cum spunecuvntul SfinteiScripturi (Iacov 4, 6).tefan cel Mare a fost nu numai unaprtor al credineicretine n luptele sale cu turcii i ttarii, ci el a fost i un mrturisitor al ei prin numrul mare debiserici ridicatecu purtarea sa de grij, prin nzestrarea lor cu cele necesare slujbelor i obtei clugrilor, care mpleteau rugciunile de zi i de noapte cu lucrul minilor i cultura minii.tefan cel Mare a zidit biserici i mnstiri nu numai n Moldova, ci i n Muntenia i Transilvania, mrturisind prin aceast contiinunitii de credinai neam. De asemenea i lamuntele Athos, unde pericolul otoman amenina tot att de mult Ortodoxia, a nlat, nnoit i nzestrat mai multe biserici i mnstiri, ntre care la loc de cinste stmnstirea Zografu. Pe toate aceste sfinte lcauri, tefan cel Mare le-a nlat ca mulumire adus lui Dumnezeu pentru biruinele purtate n lupta cu dumanii cretintii, ct i pentru cinstirea i pomenirea celor czui n luptele cu dumanii credinei neamului. Pentru aceasta, poporul 1-a cinstit numindu-l "cel Sfnt".tefan cel Mare a fost un om al pocinei i al rugciunii: el a simit permanent nevoia s se roage, s se ncredineze, el i familia sa, mpreun cu cei vii i cu cei mori,rugciunilor prinilorsfinii din sfintele biserici ctitorite de el, pe care-i numea "rugtorii notri". "S ne cnte noua i Doamnei Maria, cerea clugrilor i egumenului dinMnstirea Neam, n fiecaremiercuri searaun parastas, iar joi o liturghie pn n veac, ct va sta aceast mnstire".Viaa de rugciune personal a lui tefan cel Mare ne este artat i de cele trei icoane unite, numite triptic: Mntuitorul,Maica DomnuluiiSfntul Ioan Boteztorul, pstrate pn astzi nMnstirea Putna, mpreun cu o cruce, pe care slvitul Voievod le purta la el permanent n cltorii i mai ales n btlii. tefan cel Mare i Sfnt nsoea rugciunea cu postul, nainte de a ncepe lupta cu dumanii credinei i ai neamului i dup biruina, aa cum amintete cronicarul c a fcut-o la Vaslui: "Cu toii s-au legat a posti patru zile cu pine i apa".tefan cel Mare unea rugciunea nu numai cu postul, ci i cu fapta bun a milosteniei i a dragostei cretine. Astfel, nzestra familiile tinere de curnd cstorite, cu cele necesare unei gospodarii, pmnt i vite; nu uita niciodat pe vitejii lupttori n attea rzboaie, artnd o deosebit purtare de grij fa de cei rmai cu infirmiti, cum amintete tradiia de Burcel, cel rmas fr o mn, cruia i druiete o pereche de boi, car i plug, pentru a se putea gospodri singur, pentru a nu mai fi silit s-i are pmntul n zi de srbtoare cu boi i plug de mprumutat de la boieri.Marele Voievod a fost deopotriv om al dreptii i aliubirii cretineti, al iertrii dumanilor si care au dat dovad de cina pentru greelile svrite: "Te-am iertat, scrie mritul Voievod lui Mihu, i toat mnia i ura am alungat-o cu totul din inima noastr. i nu vom pomeni niciodat n veci, ct vom tri, de lucrurile i ntmplrile petrecute, ci te vom milui i te vom ine la mare cinste i dragoste, deopotriv cu boierii cei credincioi i de cinste".ntreaga sa via tefan cel Mare a trit sub povata permanent aprintelui su duhovnicesc, Sfntul Daniil Sihastrul, cruia i-a artat toat ascultarea i cinstea cuvenit.Acest fericit Voievod a cunoscut mai dinainte ceasul morii, aa cum este dat de Dumnezeu tuturor celor care au trit viaa cu adevrat cretinete: " Iar cnd au fost aproape de sfrenia s, scrie cronicarul, chemat-au vldicii i toi sfetnicii si, boierii cei mari i alii, toi ci s-au prilejuit, artndu-le cum nu vor putea ine tara cum a inut-o el". Cum vedem, grij pentru binele rii i al credinei strbune o poart n inima sa pn n ceasul morii. Cronicile vechi mai pun n gura mritului Voievod i aceste cuvinte nainte de moarte: Doamne, numai Tu singur tii ce a fost n inima mea. Nici eresurile cele neltoare, nici focul vrstei tinereti n-au putut a m sminti, ci am ntrit pe piatr care este nsui Hristos, pe a Crui Cruce de-a pururi mbriata la piept innd, viaa mea am nchinat-o nesmintita printr-nsa la Printele veacurilor, prin care pe toi vrjmaii am gonit i nfrnt".tefan cel Mare "s-a strmutat la lcaurile de veci" la 2 iulie 1504 i a fost ngropat n bisericaManstirii Putna, fiind plns de ntreg poporul, cum consemneaz cronicarul: Jar pe tefan Voda l-a ngropat tara cu mult jale i plngere nmnstire n Putnacare era de dansul zidit. Atta jale era de plngeau toi ca dup un printe al su, cci cunoteau toi c s-au scpat (pgubit) de mult bine i mult aparatur". A fost plns de ntreg poporul i de tot pmntul Moldovei, cum se spune i azi n cntarea popular: "Plnge dealul/ Plnge valea/ Plng pdurile btrnel i norodu-n hohot plnge/ Cui ne lai pe noi, Stpnei"tefan a rmas nemuritor n inimile noastre; l simim cu toii, mai ales atunci cnd ne aflam n fata mormntului sau de la Putna i n faa icoanei sale, insuflndu-ne aceeai dragoste de ara i credina strmoeasc; l simim alturi de noi la bucurii i mai ales la durere, n vreme de nvlire a necazurilor asupra noastr.Binecredinciosul Voievod a avut ntotdeauna credina cMntuitorul Iisus Hristosva mijloci la Judecata de Apoi i va rsplti pe toi acei care i-au jertfit viaa pentru credina i aprarea hotarelor rii.La mormntul su strjuiete, de la moartea sa pn astzi, o candel permanent aprins, dovedindu-se prin aceasta cinstirea de care s-a bucurat de-a lungul veacurilor din partea ntregului popor, care dintotdeauna l-a venerat ca pe un sfnt, aprtor al cretintii, dup cum se vede i npictura bisericiiManstirii Dobrov(Jud. Iai), ultima s ctitorie, pictata nu la mult timp dup moartea sa.De aceea trecerea lui n rndul sfinilor prin hotrreaSfntului SinodalBisericii Ortodoxe Romanedin 20 iunie, anul mntuirii 1992, este mplinirea unei fapte bineplcute lui Dumnezeu i potrivit cu evlavia poporului dreptcredincios. El este o icoan de lumin pentru tot poporul dreptcredincios, un ocrotitor al ctitorilor de locauri sfinte i al celor care lupta pentru biruina Crucii i aiubirii lui Hristospentru oameni.Cu ale lui sfinte rugciuni, DoamneIisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne i ne mntuiete pe noi. Amin.

Pagin 5 din 5