Vecini si vecinatati in Transilvania - Colectia de antropologie 1, coord Vintila Mihailescu, ed Paideia Bucuresti 2003

P.7 „Vecinatatea se fundamenteaza in mod clar in criteriul teritorial (chiar daca , in formele sale foarte vechi, este posibila o combinare cu rudenia), in timp ce formele de organizare comunitara din intreaga zona, de la mirul rusesc la zadruga sud slava si mai ales la obstea devalmasa romaneasca si diferitele sale forme istorice, privilegiaza in mod eveident rudenia (chiar daca acesta este legata de proprietatea comuna a unui teritoriu)

”Vecinatatea, dupa cum o arata si numele, este o asiciere intre vecini, dupa criteriul strict al contiguitatii spatiale: toti locuitorii majori ai unei strazi erau uniti si organizati intr-o Vecinatate. „Precedata de asociatiile de tineret diferentiate oe sexe (Bruderschaft si Schwestereschaft), Vecinatatea reunea in mod obligatoriu sub conducerea unui „tata de Vecinatate” ales democratic, pe toti tinerii din momentul casatoriei lor sau implinirii varstei de 24 de ani, „viata in afara Vecinatatii fiind de neconceput pentru un sas ce locuia la sat (Schenk, 1995)”

p.8

„vecinatatea reglementeaza astfel productia si consumul prin repartizarea sarcinilor si drepturilor in interiorul Vecinatatii, vegheaza asupra bunurilor comunitare si stabileste normele de comportare”- lada vecinatatii cu statutul, evidenta activitatilor, contabilitatea veniturilor si cheltuielilor.

p.14

„partea cea mai insemnata a cercetatorilor sasi a accentuat faptul ca aceasta institutie este de origine germanica. Tacitus aminteste si el, in lucrarile sale istorice, ca Vecinatatile germane se strangea in jurul unei fantani, paduri sau campii, unde practicau ritualurile specifice”

p.16

„in secolele al XIV-lea - al XV-lea si in Transilvania s-au raspandit breslele, care reprezinta, in primul rand, o comunitate economica si de inretese ale mestesugarilor de acceasi profesie. La inceput breslele au preluat denumirea de fraternitate (fraternitas, Bruderschaft), ocupandu-se in foarte multe cazuri si de indatoriri cuvioasa (de exemplu, ingrijirea altarului)

Sec XVII – in 1785 – in Scheii Brasovului functionau deja trei Vecinatati , ai caror membrii au fost greci si romani, dar in fruntea lor, in mod obligatoriu, se falainca un „tata” de Vecinatate sas. Numai in 1821romanii au obtinut dreptul ca in fruntea Vecinatatilor din Scheii Brasovului, pe langa parintele sas, sa fie numit si un loctiitor roman.