VALORILE VALORILE GENERALE ALE GENERALE ALE ASISTENŢEI SOCIALEASISTENŢEI SOCIALE

ValorileValorile sunt esenţiale pentru definirea asistenţei sociale, din moment sunt esenţiale pentru definirea asistenţei sociale, din moment ce ele sunt recunoscute în literatura de specialitate ca aflându-se ce ele sunt recunoscute în literatura de specialitate ca aflându-se la la bazabaza acestei practici, ori constituind cel puţin una dintre acestei practici, ori constituind cel puţin una dintre condiţiile condiţiile sale indispensabilesale indispensabile..

ValorileValorile reprezintă unul din aspectele particulare ale interacţiunii reprezintă unul din aspectele particulare ale interacţiunii dintre asistenţii sociali şi clienţii lor.dintre asistenţii sociali şi clienţii lor.

O valoare care se regăseşte plenar în câmpul asistenţei sociale este O valoare care se regăseşte plenar în câmpul asistenţei sociale este aceea a aceea a autoîmplinirii, autorealizării, autodeterminăriiautoîmplinirii, autorealizării, autodeterminării, care absoarbe , care absoarbe atât potenţialul, cât şi dezvoltarea, orientând activitatea atât potenţialul, cât şi dezvoltarea, orientând activitatea profesionistului spre viitor, spre scopurile vieţii individului, spre profesionistului spre viitor, spre scopurile vieţii individului, spre creşterea potenţialului de dezvoltare a fiecărui individ.creşterea potenţialului de dezvoltare a fiecărui individ.

AutodeterminareaAutodeterminarea centrează analiza pe individ, dar „îl separă prea centrează analiza pe individ, dar „îl separă prea mult de ceilalţi" , în timp ce conceptul de potenţial plasează omul în mult de ceilalţi" , în timp ce conceptul de potenţial plasează omul în interiorul „procesului general de evoluţie pe aceasta planetă“interiorul „procesului general de evoluţie pe aceasta planetă“..

CreştereaCreşterea (sau dezvoltarea) reprezintă un alt concept fundamental al (sau dezvoltarea) reprezintă un alt concept fundamental al teoriei valorilor sociale, care susţine că individul atinge teoriei valorilor sociale, care susţine că individul atinge potenţialul potenţialul maximmaxim numai prin numai prin dezvoltare continuădezvoltare continuă. .

În construirea unui corp de valori este necesară comprehensiunea În construirea unui corp de valori este necesară comprehensiunea modului în care valorile fundamentale se relationează cu cele modului în care valorile fundamentale se relationează cu cele instrumentale, în acest fel instrumentale, în acest fel cristalizându-secristalizându-se un sistem integrat de un sistem integrat de valori.valori.

Valoarea de bază şi „Valoarea de bază şi „condiţia necesară pentru orice valoarecondiţia necesară pentru orice valoare" este aici " este aici respectul pentru persoană, adică: „respectul pentru persoană, adică: „recunoaşterea valorii şi demnităţii recunoaşterea valorii şi demnităţii oricărei fiinţe umane, indiferent de statut, sex, vârstă, credinţă sau oricărei fiinţe umane, indiferent de statut, sex, vârstă, credinţă sau contribuţie către societate”contribuţie către societate”..

Relaţia asistentului social cu subiectul trebuie să se bazeze pe Relaţia asistentului social cu subiectul trebuie să se bazeze pe ““valoarea inerentă a omului, independent de achiziţiile sale actuale valoarea inerentă a omului, independent de achiziţiile sale actuale sau de comportamentsau de comportament”.”.

Cunoştinţele, valorile generale şi cele specifice cu care operează Cunoştinţele, valorile generale şi cele specifice cu care operează asistentul social îi servesc acestuia pentru a înţelege stările individuale asistentul social îi servesc acestuia pentru a înţelege stările individuale subiective şi statusurile sociale obiective, rezultatul fiind sinteza a subiective şi statusurile sociale obiective, rezultatul fiind sinteza a ceea ce numim „ceea ce numim „subiect socialsubiect social".".

In prezent, asistenţa socială In prezent, asistenţa socială „ocupă spaţiul dintre cel respectabil şi „ocupă spaţiul dintre cel respectabil şi cel deviant"cel deviant", adică între două lumi diferite sau, cum ar spune D. , adică între două lumi diferite sau, cum ar spune D. Howe, lumea individului şi lumea celor care au puterea de a legifera Howe, lumea individului şi lumea celor care au puterea de a legifera modul în care trebuie judecat comportamentul: „asistentul social modul în care trebuie judecat comportamentul: „asistentul social mediază şi translează între aceste lumi diferite“.mediază şi translează între aceste lumi diferite“.

M. DaviesM. Davies susţine că, pentru a înţelege rolul asistentului social, susţine că, pentru a înţelege rolul asistentului social, trebuie să-1 abordăm şi în relaţie cu trebuie să-1 abordăm şi în relaţie cu reconciliereareconcilierea: asistentul social : asistentul social este preocupat cu negocierea relaţiei interdependente dintre individ şi este preocupat cu negocierea relaţiei interdependente dintre individ şi societate, într-o „societate, într-o „strategie de menţinerestrategie de menţinere" care are, după autorul citat, " care are, după autorul citat, două aspecte importante:două aspecte importante: de a angaja asistenţii sociali pentru a observa şi controla de a angaja asistenţii sociali pentru a observa şi controla

comportamentele deviante;comportamentele deviante; cel al medierii, este reprezentat de preocuparea în legătură cu cel al medierii, este reprezentat de preocuparea în legătură cu

„ameliorarea condiţiilor de viaţă ale celor care găsesc că e dificil „ameliorarea condiţiilor de viaţă ale celor care găsesc că e dificil să facă faţă fără ajutor“.să facă faţă fără ajutor“.

VALORILE SPECIFICE ALE VALORILE SPECIFICE ALE ASISTENŢEI SOCIALEASISTENŢEI SOCIALE

F.P. Biestek F.P. Biestek operează următoarea clasificare a principiilor operează următoarea clasificare a principiilor morale relevante pentru asistenţa socială: morale relevante pentru asistenţa socială:

acceptare; acceptare; atitudine neutră;atitudine neutră; individualizare;individualizare; exprimare a sentimentelor orientată spre un scop şi implicare exprimare a sentimentelor orientată spre un scop şi implicare

emoţională controlată;emoţională controlată; confidenţialitate;confidenţialitate; autodeterminare.autodeterminare.

Z. ButrymZ. Butrym clasifică la rândul său valorile fundamentale pe care clasifică la rândul său valorile fundamentale pe care se bazează asistenţa socială:se bazează asistenţa socială:

respectul pentru persoană; respectul pentru persoană; „„încrederea în natura socială a omului privit drept creatură unică încrederea în natura socială a omului privit drept creatură unică

ce depinde de alţi oameni în îndeplinirea unicităţii sale";ce depinde de alţi oameni în îndeplinirea unicităţii sale"; „„încrederea în capacitatea umană de schimbare, creştere şi încrederea în capacitatea umană de schimbare, creştere şi

îmbunătăţire”.îmbunătăţire”.

Asistenţii sociali trebuie să-şi Asistenţii sociali trebuie să-şi asume răspundereaasume răspunderea pentru consecinţele pentru consecinţele acţiunilor lor, la fel ca profesioniştii din alte domenii, însă au şi acţiunilor lor, la fel ca profesioniştii din alte domenii, însă au şi responsabilităţi adiţionaleresponsabilităţi adiţionale, impuse în virtutea faptului că sunt , impuse în virtutea faptului că sunt asistenţi sociali.asistenţi sociali.

Aceste responsabilităţi adiţionale îşi au izvorul în Aceste responsabilităţi adiţionale îşi au izvorul în principiile eticeprincipiile etice generale ale asistenţei sociale. generale ale asistenţei sociale.

Pentru Pentru N. TimmsN. Timms, aceste , aceste principiiprincipii sunt: sunt: să respecţi clientul;să respecţi clientul; să îl accepţi pentru el însuşi;să îl accepţi pentru el însuşi; să nu-1 condamni pe el;să nu-1 condamni pe el; să confirmi/aprobi dreptul lui la autodeterminare;să confirmi/aprobi dreptul lui la autodeterminare; să respecţi încrederea lui.să respecţi încrederea lui.

1. Respectul pentru persoană1. Respectul pentru persoană

F.P. Biestek F.P. Biestek şişi C. Gehrig C. Gehrig susţin că profesia de asistenţă socială susţin că profesia de asistenţă socială alege ca alege ca valoare supremăvaloare supremă demnitateademnitatea şi şi valoareavaloarea înnăscute ale înnăscute ale persoanei umane, pledând pentru ideea că nimic în lume nu este mai persoanei umane, pledând pentru ideea că nimic în lume nu este mai preţios sau mai nobil decât persoana, deci, preţios sau mai nobil decât persoana, deci, fiecare persoană este fiecare persoană este demnă de respectdemnă de respect..

Cele trei concepte -Cele trei concepte -individualizare, acceptare şi autodeterminareindividualizare, acceptare şi autodeterminare - - sunt trei deducţii din conceptul de respect pentru persoană. sunt trei deducţii din conceptul de respect pentru persoană. Respectul pentru persoanăRespectul pentru persoană este din această perspectivă este din această perspectivă valoarea valoarea fundamentală a asistenţei sociale.fundamentală a asistenţei sociale.

R.S. Downie R.S. Downie şişi E. Telfer E. Telfer consideră că „atitudinea de «consideră că „atitudinea de «respect respect pentru persoanepentru persoane» este » este fundamentalăfundamentală din punct de vedere moral din punct de vedere moral (...), este nu numai atitudine morală de vârf dar, de asemenea, toate (...), este nu numai atitudine morală de vârf dar, de asemenea, toate celelalte principii şi atitudini morale trebuie explicate în termenii celelalte principii şi atitudini morale trebuie explicate în termenii ei“ei“..

Ideea ce apare în formularea kantiană a legii morale, după care Ideea ce apare în formularea kantiană a legii morale, după care omul trebuie tratat întotdeauna ca scop, iar niciodată ca mijlocomul trebuie tratat întotdeauna ca scop, iar niciodată ca mijloc, , este invocată în mod frecvent în scrierile de asistenţă socială.este invocată în mod frecvent în scrierile de asistenţă socială.

R. BudgenR. Budgen reia ideea kantiană a unei voinţe raţionale şi notează că reia ideea kantiană a unei voinţe raţionale şi notează că principalele moduri de exercitare a acesteia sunt reprezentate deprincipalele moduri de exercitare a acesteia sunt reprezentate de:: abilitatea de a alege pentru sine şi, extensiv, de a formula planuri abilitatea de a alege pentru sine şi, extensiv, de a formula planuri

şi politici pentru sine;şi politici pentru sine; abilitatea de a îndeplini decizii, planuri sau politici fără a se baza abilitatea de a îndeplini decizii, planuri sau politici fără a se baza

pe ajutorul celorlalţi.pe ajutorul celorlalţi.

R. BudgenR. Budgen oferă o sugestie pentru tratarea nuanţată, subtilă a oferă o sugestie pentru tratarea nuanţată, subtilă a conceptului de persoană: „copiii pot fi priviţi drept conceptului de persoană: „copiii pot fi priviţi drept persoane persoane potenţialepotenţiale; cei senili sunt ; cei senili sunt persoane în declinpersoane în declin; bolnavii mental sunt ; bolnavii mental sunt persoane în declin temporarpersoane în declin temporar; iar handicapaţii mental pot fi ; iar handicapaţii mental pot fi considerate ca considerate ca persoane permanent potenţialepersoane permanent potenţiale“.“.

Sunt şi situaţii când drepturile derivate din această valoare pot fi Sunt şi situaţii când drepturile derivate din această valoare pot fi limitatelimitate sau chiar sau chiar anulateanulate. Este vorba despre următoarele cenzuri: . Este vorba despre următoarele cenzuri: când acţiunile persoanei încalcă legea;când acţiunile persoanei încalcă legea; când interesele celorlalţi sunt afectate într-un grad inacceptabil;când interesele celorlalţi sunt afectate într-un grad inacceptabil; când există un refuz intenţionat de a acţiona moral;când există un refuz intenţionat de a acţiona moral; când acţiunile persoanei pot aduce atingere intereselor sale.când acţiunile persoanei pot aduce atingere intereselor sale.

2. Principiul autodeterminării personale2. Principiul autodeterminării personale

AutodeterminareaAutodeterminarea este considerată a fi una dintre este considerată a fi una dintre valorile centralevalorile centrale ale ale asistenţei sociale: „Asistenţii sociali trebuie să stimuleze şi să extindă asistenţei sociale: „Asistenţii sociali trebuie să stimuleze şi să extindă capacitatea clientului de a lua decizii şi de a-şi trăi viaţa pe baza capacitatea clientului de a lua decizii şi de a-şi trăi viaţa pe baza standardelor proprii”.standardelor proprii”.

R. PlantR. Plant susţine ca asistenţa socială se îndepărtează de la principiul susţine ca asistenţa socială se îndepărtează de la principiul respectului pentru persoană când începe să impună limite sau să respectului pentru persoană când începe să impună limite sau să violeze autodeterminarea clientului. Autodeterminarea este violeze autodeterminarea clientului. Autodeterminarea este caracterizată în literatura de specialitate prin două aspecte ale sale: caracterizată în literatura de specialitate prin două aspecte ale sale: libertatea negativălibertatea negativă şi şi libertatea pozitivălibertatea pozitivă..

Referindu-se la Referindu-se la libertatea pozitivălibertatea pozitivă, Raymond Plant afirmă: , Raymond Plant afirmă: „„Libertatea concepută în acest fel poate aproba influenţa şi Libertatea concepută în acest fel poate aproba influenţa şi interferenţa în viaţa unei persoane, dacă acestea par a asigura scopul interferenţa în viaţa unei persoane, dacă acestea par a asigura scopul autorealizării acelei persoane în stilul de viaţă înspre care a fost autorealizării acelei persoane în stilul de viaţă înspre care a fost influenţatăinfluenţată“. “.

Libertatea pozitivă se constată în anumite obiceiuri sau practici, în Libertatea pozitivă se constată în anumite obiceiuri sau practici, în acceptarea unui mod de viaţă dat, a unor standarde şi valori socio-acceptarea unui mod de viaţă dat, a unor standarde şi valori socio-culturale, care asigură autodeterminarea şi autorealizarea individului.culturale, care asigură autodeterminarea şi autorealizarea individului.

Există însă şi un Există însă şi un riscrisc conform căruia asistenţa socială poate fi folosită conform căruia asistenţa socială poate fi folosită pentru a pentru a manipulamanipula şi a şi a forţaforţa oamenii în numele libertăţii, în sensul oamenii în numele libertăţii, în sensul asumării de către client a dreptului la autodeterminare extins până la asumării de către client a dreptului la autodeterminare extins până la capacitatea de alegere şi deliberare nelimitată şi necenzurată.capacitatea de alegere şi deliberare nelimitată şi necenzurată.

Codurile deontologice impun ca orice modificare în comportamentul Codurile deontologice impun ca orice modificare în comportamentul clientului să se realizeze în practica asistenţei sociale numai prin clientului să se realizeze în practica asistenţei sociale numai prin participarea participarea şi şi implicarea activăimplicarea activă a clientuluia clientului, prin consensul său., prin consensul său.

Autodeterminarea concepută ca libertate negativă afirmă dreptul la Autodeterminarea concepută ca libertate negativă afirmă dreptul la „„noninterferenţănoninterferenţă", „", „nonmanipularenonmanipulare" şi „" şi „eliminarea constrângeriloreliminarea constrângerilor", ", fiind descrisă ca „fiind descrisă ca „reflectând dreptul unui individ de a-şi administra reflectând dreptul unui individ de a-şi administra propria viaţă şi de a lua propriile decizii cu referire la eapropria viaţă şi de a lua propriile decizii cu referire la ea“. Ea cere ca “. Ea cere ca „„ceilalţi să se abţină de la exercitarea coerciţiei sau de la impunerea ceilalţi să se abţină de la exercitarea coerciţiei sau de la impunerea voinţei lor asupra cuivavoinţei lor asupra cuiva“.“.

3. Acceptarea clientului3. Acceptarea clientului

AcceptareaAcceptarea poate fi considerată drept o „ poate fi considerată drept o „recunoaştere a valorii recunoaştere a valorii inerente a persoanei şi drept un mijloc tehnic ce îi ajută pe asistenţii inerente a persoanei şi drept un mijloc tehnic ce îi ajută pe asistenţii sociali în oferirea serviciilor lor pe o bază universală, generalizată, sociali în oferirea serviciilor lor pe o bază universală, generalizată, nu pe baze de selecţie după dorinţele asistentului socialnu pe baze de selecţie după dorinţele asistentului social“.“.

Acceptarea este o noţiune ce îşi are sursa în respectul pentru persoană Acceptarea este o noţiune ce îşi are sursa în respectul pentru persoană şi care presupune că omul nu este exclusiv suma acţiunilor sale.şi care presupune că omul nu este exclusiv suma acţiunilor sale.

E. DavisonE. Davison consideră consideră acceptareaacceptarea ca exprimând o ca exprimând o atitudineatitudine atât din atât din partea clientului, a asistentului social, cât mai ales atitudinea acestuia partea clientului, a asistentului social, cât mai ales atitudinea acestuia din urmă de din urmă de a nu criticaa nu critica şi şi condamnacondamna sau de a se institui în judecător sau de a se institui în judecător al clientuluial clientului. Aceasta nu presupune însă şi renunţarea la evaluarea . Aceasta nu presupune însă şi renunţarea la evaluarea comportamentului clientului; a evalua cu înţelegere înseamnă a comportamentului clientului; a evalua cu înţelegere înseamnă a încerca să detectăm ce motivaţie susţine acest comportament, din ce încerca să detectăm ce motivaţie susţine acest comportament, din ce cauză această persoană acţionează astfel şi care este deprimarea sau cauză această persoană acţionează astfel şi care este deprimarea sau suferinţa care îl apasă, pentru a putea interveni competent.suferinţa care îl apasă, pentru a putea interveni competent.

4. Individualizarea4. Individualizarea

F.P. BiestekF.P. Biestek a definit conceptul de individualizare ca fiind: a definit conceptul de individualizare ca fiind: „„Recunoaşterea şi înţelegerea calităţilor unice ale fiecărui client; Recunoaşterea şi înţelegerea calităţilor unice ale fiecărui client; utilizarea diferenţiată a principiilor şi metodelor în asistarea utilizarea diferenţiată a principiilor şi metodelor în asistarea fiecăruia, cu scopul unei mai bune adaptări. Individualizarea se fiecăruia, cu scopul unei mai bune adaptări. Individualizarea se bazează pe dreptul fiinţelor umane de a fi indivizi şi de a fi tratate nu bazează pe dreptul fiinţelor umane de a fi indivizi şi de a fi tratate nu doar ca pe o fiinţă umană, ci ca pe această fiinţă umană, cu diferenţele doar ca pe o fiinţă umană, ci ca pe această fiinţă umană, cu diferenţele sale personalesale personale“.“.

Principiul individualizăriiPrincipiul individualizării se referă la faptul că o persoană nu este un se referă la faptul că o persoană nu este un „„reprezentantreprezentant" al unor modele, tipologii sau paradigme, al anumitor " al unor modele, tipologii sau paradigme, al anumitor probleme şi clase abstracte ci, probleme şi clase abstracte ci, în primul rândîn primul rând, o , o persoană particulară persoană particulară cu o serie de probleme particularecu o serie de probleme particulare. .

Acest mod de a privi clientul ca pe o Acest mod de a privi clientul ca pe o persoană cu o problemă persoană cu o problemă specificăspecifică, particulară, nu trebuie să ne conducă spre identificarea acelui , particulară, nu trebuie să ne conducă spre identificarea acelui client cu problema sa.client cu problema sa.

5. Confidenţialitatea5. Confidenţialitatea

Acest principiu etic se regăseşte şi în alte profesii ce oferă servicii Acest principiu etic se regăseşte şi în alte profesii ce oferă servicii sociale (ex. medicina).sociale (ex. medicina).

Protecţia informaţiilorProtecţia informaţiilor despre persoane este o despre persoane este o obligaţie eticăobligaţie etică a a asistentului social, iar obligaţia de a păstra confidenţa este asistentului social, iar obligaţia de a păstra confidenţa este fundamentalăfundamentală în asistenţa socială, încălcarea ei putând distruge în asistenţa socială, încălcarea ei putând distruge definitiv relaţia dintre profesionist şi client.definitiv relaţia dintre profesionist şi client.

ConfidenţialitateaConfidenţialitatea este însă şi un este însă şi un drept fundamental al clientuluidrept fundamental al clientului, , informaţiile de la sau despre orice persoană trebuie să se limiteze la informaţiile de la sau despre orice persoană trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar pentru a oferi serviciul cerut.ceea ce este necesar pentru a oferi serviciul cerut.

ClientulClientul are dreptul de a decide cât de mult poate să dezvăluie din are dreptul de a decide cât de mult poate să dezvăluie din problemele sale, deci problemele sale, deci are dreptul la secretele saleare dreptul la secretele sale..