as pukin poveti

8/6/2019 As Pukin Poveti

http://slidepdf.com/reader/full/as-pukin-poveti 1/60



"i;

,-- - -_-- - -j :

: ,

; J,

J i

, .i ~

,, ;

, 'i;j:i .

i:; :

, ,

i ;-

: ;1 !

i j

: ;! i; :[- j

\ i

L I



m e demult un unchias si 0 baba,Chiar pe tarmul marii albastre,Locuiau intr-un subred bordei.hi tirau lipsa lor -c-golanei,De ani grei - peste treizeci s i trei.Ca pescar, trai amar tragea mosul,Baba-abia dintr-un fus sfidia ..,

f _ t ",--,y..._ - _..l7



•

Intr·-o zi. dod zvirli el navodul,

Scoase doar buruiana de mare,Navodind intr-al doilea la larg,Smulse iarba-ncilcita de plaur;Si-ncercind iar noroc-s-sarantoc,Prinse-n mreje un peste micut,Dar eu torul-cu totul de aur '

Ce duios s-a rugat pestisorul,Ce frumos - ell ce grai omenesc:"Da-mi, tu, mosule, drumul in mare,Ca-ti voi da rasplatirea cea mare,

r8



H i vo i da ce doresti sa-ri gindesri 1"S-a rnirat minunat bietul mos.

Ca in treizeci S1 trei ani de truda,Nu-i fu dat, glas de peste, s-auda.Milostiv, din pornire si fire,I -a dat drumul ell drag alintindu-l :

"Nlergi Cll b ine - pazeasca -te cerul,N -am nevoie de plata-rasplatalDu-te acasa, In marea albastra,Si I'ii slobod, si-n voie inoata,Pestisor-i- pestisoare de aur".

9



C ind acasa la masa, unchiasulPomeneste si babii minunea,I-a zis: ,,Astazi prinsei un pestiut ,Dar de aUT, $ i nu ca toti pestii ;Ca-rni vorbea, ca un om, nazdravanul,In rugare, sa-i dau drumul in mare,[mbisndu-rni, drept scu I'llpa vasplata.,Implinirea dorintei pe data!

10



Nu-ndraznii a-mi dori vreo dorinta,Slobozindu-l in marea albastra".Aflind treaba, se minie baba:"Ei, nu zau~ ai ramas natarau lCit de cit -e-nici atit, s a nu ceri?Of, macar, de-l rugai s a dea daro covata, c-a noastra e toataGaurita, ~i curge la fuad!"

L

11



12

Hida-rnosul, ; ) J . :fuat-o spre prund,Carre marea mare albasrra,Care-n freamat grabit s-a umbrit,Cit unchiasul s a strige-a pornit:~.,Pe$ti$or, pestisor mic de aur".

[notind s-a ivit pestisorul,Intrebfnd pe batrin: "Ce ti-e dorul ? "

Iar unchiasul facind plecaciune,Turburat, tremurat prinde-a spune:.Preamarite, iubite stapine,Pestisor, pestisor mic de aur,M-a facut de ocara batrina,Siciind batrinetele mele,C-are Iipsa de alta covata,Fiindc-a no astra la fund e crapata".



Si-a raspuns pestisorul de aur:"M e lfgi acasa -~ In! Vale - si lasa,Capata-vei covata, pe dati".

II[poindu-se vede-nu crede:Llnga baba, nouta covata l

Dar batrina e mai t a l 1 ! c i a r a t a l :"T]caJoase ponoase brodesti,Un \alt dar n-ai habar $ , ' 1 poftesti?Ce saraca scofala a troaca !Haida, cara-te iute- napoi,S i ai spot, la ce-ti esle dater,Inapoi du-te iar I a baboi,Plo co nindu-te ce re -i de torSa ne dea pentru noi un CaSOl".

13



Sa dus rnosul la marea albastra,Chitina, se-ncrunta marea albastraSi-a-nceput s a ls i strige unchiutulPestisorul de aur, pestiutul.I n plutit, s-a iv it_ pestiso rul,

Intrebind pe unchias: "Ce ti-e dorul?"Plecaciune facind, rnosul spune:"Preamarite stapin pestiso r,Fie-ri mila de mine, stapine,M -a facut de nirnica babica,Ocarind barrinetea mea slaba,Ca vrea casa ea eei instariti" _S i-a raspuns pe stiso rul de aur :"Mergi acasa, in voie, si lasa,Vei avea. , cum vrea ea, casa casa" ,Cit zorea eu temei, spre bordei,N-a mai dat de bordeiul surpat.Din gunoi, un casoi s-a-naltat,Cu cerdac, si hogeac, tencuit,S i eu poarta-n stejar daltuit.Si-afara sta baba sub geamBombanind, dracuind, de haram:HDobitoc, ticalos, pacatos,Milogisi 0 cocioaba pe grind!St1 te cari la chiticul de jos,Ce folos. temeneli-ploconeli ,

De poveste, Iehamrte-mi-esteSa rna still a taranca pirlita,Vreau s a fiu boieroaica slavita !"

~

(.



( S-a dus mosul la marea albastra,Valurea, mohorea marea-albastra.Batriiorul cherna pestisorulSi-aparu pestisorul de aurIntrebindu-l din nou:

.c- ti-e dorul?"Ploconit mosul iar s-a jelit:..Fie-ti mila, stapin pestisor,

16



Ca r n a pune iar baba pe zor,Chiar de ris batrinetele-rni face,Tot poftindu-si si nedindu-mi paceNu mai rabda sa fie taranca,Ci se vrea boieroaie curteanca".Si-a raspuns pestisorul de aur :).)M ergi in v o ie -v -atita nev o ie ~Implinita s a - r i fie dorinta l"



C Ind se-ntoarse iar mosul, saracul,Chiar din. drum, 11 n imes te conacul.In cerdacul, ell stilpii de piatra,Cotoroanta, eu conciu-n beteala,Cu scurteica samur pina-n poala.

La grumaz, ell sirag de olmaz.Cu inelele-n rinduri, Ia mimi,Cu ciubotele rosii-ncaltata,La refee lua pe bictele slujnici,Le lipea, zgiltindu-le eiuful.Agraieste ia r mosul pe baba :"Ti-a trecut, inimioara, naduful?Ajunsesi cu cocoana cea mare!"Baba-n ciuda racni patimase,Poruncindu-i: "La grajd - m a rindase!"

u trecut sapte zile, si sapte,S-a scrintit, mai cumplit, hodoroaga,Trimitind pe rnosneag dupa peste:"Sa te-apuci, sa te duci, PoruncestePestisorului nostru de aur,S a-nte leaga: nu vreau s a mai fiuBoieroaica de vita-> ci tiuSa. ma faca tarina, craiasa"."Nu ti-e hine- ce-ti vine sa-i eei?

Ai gustat maselarita, babe?in pornire ti-ar fi peste fireSi purtareavsi graiul subtire'Vrei s a . rida 0 tara de tine?"

Sa plesneasca de ciuda, cea baba,Peste ochi, is i cirpeste unchiasul:.Jndraznesti s a cricnesti, topirlane,Viti e ll. m i-s boieroaica, mirlane?Fugi la mare, cit nu te silesc,Tin s a fac, dupa plae, ce poftesc!"

18



Sa fost dus iar unchiasul, la mare,Catranita bufnea marea-albastra.El chema pestisorul de auf.S-a ivit, in plutit, pestisorul,Inrreb~ndu-l pe mas: "Ce ti-e dorul?'$i i-a spus, prea supus, bietul mos:

20



,Jar bufneste, trazneste baboaia,Boieria-i satuhi s-o r i n a ,Mi-a pus vina cii nu e tarina".Si-a raspuns pestisorul de aur :".Mergi acasa-pe voie, si lasa,Va ft baba tarina-craiasa".



e:ise-ntoarse unc.'hiasul la baba,VVede-n graba-s-palatul de tar,

!Jaba sus popotata-n ca l tar,Intr-un roi de vatafi si curteni,ell paharnici ce-i toarna, din plin,

Yin strain, ce spumeste ca marea.Si pitarii-i imbie, sa-rnbuce,Chipuri coapte in turta cea dulce,Iar in juru-i sUi. straja, CLl paza,Tot osteni CD baltage pe urnar.De-a] lor numar, se sperie mosul ,Cu genunchii muiati, dind s a vina,I-a urat: "Sa traiesti, preaslavita,Ca grozav mai arati ea tarina ~Cel putin->- esti deplin multumita?"

Dar spre el- baba fel-s- nici nu cata.Chiondanit, a clipit, incruntata$i vatafi si curteni l-inghiontesc,Irnbrincind, din genunchi il urnesc,Si spre usa-I dau dura strajerii,Cu baltagele gala sa-l toace,Cit norodul cu tifla ii face:"Hei, usa ti se cade, neroade,Ca din bat, ai s a capeti invatCind nu stii cit de lung ti-este nasul":

r

-'\ . . ., ') \,

"' )

22



e:apte zile tree tar, s-alte sapte~ S-a ticnit a babuta mai rau

Trimitind pe ispravnici 1a mos,Sa-l aduca pe sus, cum i-a spusPe netrebnic, nevolnic la fapte,

24



"Sii-ti faci drum la pestiut, chiar acum,Ca rni-e greata si scirba arnaraSa fiu doara tarina pe tara;S a r n a scoata-mparata pe mari,Sa ma-ntind peste albastrele rnari:Si la treaba , ca sluga, pe graba,Vreau Sa-m! stea pestisorul de aur !"

25



Ha zis mile - bie tul mas ncar t,Piuitul din glas i-a pierit.Si-a pornit, insprc marea albastraCe gcmea, duduia, invrajbita.

26



Horcaia, vinetea, clocotita,Spumegind, intr-un urlet urcind.Pestisorul chemat - pestisorul,S-a ivit sagetind 'nalt zaporulSi-a intrebat inc-o dat: "Ce ti-e dorul?"

27



Plecaci uni - temenele - Ingina :,Fie-ti mila-s-stapin pestisor,Iar r n a mina uraia batrina.Nu-i tihneste sa~fie tarina,Peste mari vrea s-ajunga stapina,

Cu salasul cit rnarile-albastre,Si de-acusi, sa-i tot stai trapadus,Cind te chem S 8 : - 1 fad pofta-n cherem!"Dar acum ll-a zis PIs pestisorul,Drum din coada, In dunga plesnind,In adinca-adincime pierind.A mai stat bietul mas, prea de-ajuns,Dorind, iar, da-n zadar, un raspuns,Far' de care, s-a-ntors de la mare;S i uimit s-a trezit naucit

Tot Ia eel bordeias prapadit,Unde-o vede pe babel, la treaba,Linga vechea covata-stricata.



/.'-.-



..I,

H!ida! D i! .Taru-a pornit,Intr-un lung calatorit.;

Stind tarina 1a fereastra,De atunci mereu adasta .Tot privind, din zori In seara,

Ochii se indurerara ;Tot pindind necontenit,Doar s-o-ntoarce drag iubit.Si vedea doar vijeliaCe-n virtej horea cimpia,Tn ninsoare nesfirsita,Alba-alba- troienita.Tot eu oehii pe cimpie,Asteptatu-l-a s a vie

...1

32



Pina-n noaptea de ajun,Cind, puternic domnul-bun,Induratu-s-a ell mila,Daruindu-i 0 copiEt.'

Iar cind zorile-au mijit,Dupa chinul prelungit(Vreme trudnic asteptata)S -a in to rs si ta ru 1 -ta ta ,Dar de-a tita fericire,

Ce era chiar peste fire,AVll parte prea pu tin;Ea oftind eu greu suspin,Din prea multi bucurie,Dindu-si duhul la chindie.

33



Bietul tar, nemingiiat,Stete-o vreme-cit a stat.Dar en omul, slab de fire,Dup-un an de vaduvire,

Cind sorocul s-a plinit,

Cu 0 alta s-a-nsotit 'Ce s a spui? Noua aleasaFrumoasa, era ... frumoasa,Nalta, alba si mladie,Si isteata - si nurlie,Da' la sufIet 0 trufase,S j ca fire- 0 pizrnase.Ea avea, drept zestre data,o oglinda Iermecata,Ce har fira pret avea :

Intrebata, raspundea.Tarina - noua stapina,Cu oglinda se ingina,Blinda doar eu ea, vorbea,Ii zimbea c--o dezrnierda,Tot privind asta minune :"Draga oglinjoara, spune,Spune-mi fani arnagireS i irn i cE i. ad eve rire ,E pre lurne vreo craiasa

Mai alba si mai frumoasa ? "Iar ozlinda fermecatafngin~' raspunsu-ndata :

"Nu cunose alta craiasaMai alba si mai frumoasa".Si tarina, Incintata,Chicotea imbujorata,Umerii si-i legana,Ochii galesi rasturna,Degetelele pocnind,Cu 0 rnina-n sold rotind,

Tot privindu-se-n oglinda,Frumusetea sa-si cuprinda.

34



36

A

][ n ast timp-s-neluata-n searna,Copilita rani mama,Zi de zi, crestca-s-crestea,fnflorea - floare de nea.Fata alba, sprincenata,

Gura rosie, muscata,Fire blindav minunata.Ii sortira mire eiPe voivodul Elisei.Peti tori facind cercare,Tarul dete-ncuviintare,La aceasta pricopseala,Hotarind zestre de [ala:Sapte tirguri prea bogate,Tar palate numarate,o sura patruzeci-toat.e,Poruncind s a se si fae f t .

Pen tru strinsul zestrii - clad.

'Il'arina, eft se gateste,-'f- Tn oglinda se priv e ste ,

Mai schimbind un cuv inte lo intreaba iar la fel :"Spune-mi, e vreo-mparateasa,'Mat alba sl mai frumoasa?"



Oglinjoara a raspuns:"Da -frumoas~l. esti de-ajuns,Dar eu rnult, mult rnai frurnoasaEste rinara craiasa!"Auzind asa ocara,

Ii veni in sus s a sara;Incepu s;:l se aprinda:Pliei! plezni peste oglinda,S ' l eu tocu-n dusurneaIuciudata tropaia."A h - oglinda - arnagest i,Minti, minti - te obraznicestr 'Doar nu-i alta-n 1ume-care,C LI mine s a se masoare ;Cit priveste pe copila,

De-nerezarea ei mi-e sila.Ian-te uita, ce-a crescut!Nu r n a mir ca s-a facutAlba-alba, zapezie,Fiindca maidi-sa-se stie-s-Cit in pin tee 0 purta,Doar ninsorile privea!Cum erezi r n s a ca se poateSa ma-ntreaca pe dreptate,Cind eu sint cea mai frumoasa,Craiasa - irn p a r a teasa,S i I1U poate fi anumeCa mine-s-alta pe lume!Recunoaste si raspunde,Haide! Nu te mai ascunde !"

Dar oglinda fermecataI-a raspuns si asta data:

"Esti frurnoasa-mparateasa,Da' dornnita-i rnai frumoasa !"

Mastera->- n e a g r a de ciuda,Nevoind mai mult s-auda,

Pizrnareata, fire acra,Azvirli cglinda-n lacra,Si-a chemat indat-la eaPe-a ei roaba Oachesa,Ce-n iatacuri seutura,Poruncindu-i iac-asa :Pe domni ta s-arnageasca,Pina-n codru s-o-nsoteasca,

38



S i de-ndata ee-au purees,Unde-o fi codruI mai des,Prin tertip hain, vicleanS a mi-o lege de-un buste an ;S-o sfisie lupii vie,Iar de nu, s a nu mai vieNici cea roaba tuciurie

iba doar va intelegeApriga faradelege ;Dar faptura -atft de-avana,S-o infrunti, e de pomana.Oachesa n-a tindalit,

Pe domnita a poftit,De-au pornit, ea la plimbare,in adinc de eodru mare.Si atit s-au departat,Sub bradetu-ntunecat,Ca dornnita prinse [rica,Si-ncepu duios s a zica :

"Spune-mi~rogu-te sa-mi spur,De ee vrei s a r n a rapui?Cruta-ma ca s a traiesc,$i voi sti sa-ti rasplatesc' .Oachesa, cu-nduiosare,

Tinu seama de rugare,Ca pe fata n-o rapuse,Ci-i dadu drumul, si-i spuse:"Aiba cerul indurare,Hait- ia-ti talpile-n spinare !"

Cind s-a-ntors Oachesa iara,

"Hei -rarina-ndata zbiara-s-Unde e frumoasa fata,Prin ce codru se desfata?""Mult nu mal ramine vie",

Zise ro a ba tuciurie."De clintit din loe, nu poate,C-am legat-o strins de coate,Dar, sarmana, n-o sa-ndureMult, canonul din padure,De-o-ncapea-n gheara de fiara,Va avea moarte usoara.!"



-r;J!:estea-ndat' ce s-a latit.

Ca do rnnita a pie rit,Tarul plinse moartea ei.Atunci craiul Elisei,Cu credinta s-a-ncbinat,Si-a pornit f r i o cautat,

( e .-r-,

42



Dupa draga lui frumoasa,Dupa tinara-i mireasa.

M i ll ast timp, prin ,codrul verde,Biata fatcl- urrna-si pierde



Merse v=merse, pina-n zori,Cind pe-o pajiste de floriDa de-o curte parasita,Cu uluca-mprejmuita

Si-un dulau 'i i iese-n cale,Gudurind, latrind-o moale,Si tragind user de peale,Parca-i face fetii sernn,Catre portile de Iemn.Fata intra In ograda.Nu e nimenea 5-0 vada.Suie treapta la pridvor,Usa-i fani.. de zavor,Intra-n tinda luminoasa,

Nu e nimenea in casa ;Numai laviti ferecate,Laicere inflorate,Masa-ntinsa de stejar,Sub icoanele de har,Si-un cuptor bun de dorrnit,Tot in cahle zmaltuit.Fata-n gfndul ei Isi zice :.Poate-s oameni buni pe-aice,Poate nu r n a izgonesc ...

Unde sint nu dumiresc!"Fata da ocol prin casa,Unde-i praf, oglinda lasa,Asezind, dereticind,Rosturile pe de-a-rind:Candela-n ungher aprinse,Facu jar-cuptoru-ncinse,S i suind peste cuptorAdormi de-a binisor.

44



Cind fu vremea prinzului- Nechezatul minzului-Sapte roi bi tropoti toriTree prin pajistea de flori,Si descaleca voiosi,

Sapte voinicei frumosi.Mindri-i- rumeiori la fata,Purtind chid si mustata.Cind In casa au intrat,Cel mai mare a strigat:"Ce m inune m inunata,Casa cit e de cura t aAm lasat-o ravasita,S· c rr- ~ d . - r1-0 gasun orm uita:Cine esti, care te stii,

Tu prie ten s a . ne fii 1Daca esti unchias, mosneag,S a fii mosul nostru drag!Daca esti mare flacau,S a ne fi i frate mereu lDad! esti vreo batrinica,S a ne Ii i noua bunica !Ia r de-i fi 0 fetiscara,Ne fi i draga surioara".

46



Auzind cuvintul lor,Ea sari de pe cuptor,Le ureaza bun venit,Inchiaindu-se smerit.Cu obrajii-mbujorati

Zise: "Rogu-va, iertati,Fiindca soarta rn-a silitSa fiu oaspe nepoftit".Dar eei sapte voiniceiCum se bucurara ei!Au recunoscut indaraCa-i de neam, sarmana fata.Fruntea mesii, 0 poftesc,Cu scovergi 0 omen esc,S i turnind un paharelpin clondir-un degetel,Ii imbie->- omenieBautura pe tipsie.Fata cumpatul nu-si pierde,Nu atinse vinul verde,Din scovergi-v-doar 0 frintura,Cannel, duse la gura,Si-amintind ca-i ostenita,Roaga a fi-ngaduita

Sa-si astearna de eu1careIstovita hind pre a tare. )

Cei sapte voinici, indata,9 condusera pe fata,Intr-o alba chilioara,Unde singura-o lasara.

Zilele treceau fugar,Precum scapara-un amnar;

49



Dar frumoasei, rnci p-atit,Nu ise facea urit.Si-ar fi stat 0 vesnicie,In codreana sihastrie.Pina nu mijea de zori,Acei sapte fratiori,Laolalta se pomeau,Rate sure sagetau,Sau, mai dreapta desfatare,Cite-o Efta pradatoare,

50



De-a calare s a doboare,

Retezind, din beregata,Capul de tatar. pe data,Sau prindeau eu lat arcanVreun cerchez piotigorean,Cit micuta gospodina,Ca 0 harnica albinaPrinzurile pregatea,Casa 0 deretica,Robotind, de buna VOle,

Rinduind once nevoie,

51



Multurniti fiind toti iara,S i treeea vremea fugara l

Hue J ueru de mirare,Fratii o-ndragira tare

Si-ntr-o zi, chiar de eu noapte,

[n iatac intrind toti sapte,Inchinindu -se smeri t,eel mai mare i-a grait:"Mfndni fata-scump odor,Ne est i draga tuturor,



S i cu cit mai mult te stirnCitesi sapte te-ndragim ;Bl! .1CUlUS, din noi, oricare.Te..ar lua soata iubitoare,

Deopotriva te-ndragirn,

Dar, nevrind sa ne vrajbim,Till s-alegi - sa hotarastiCu cine te logodesti lUnul-Iulndu-te sotie,C ei 1 a1ti [f a t ii ta i s a fie!Oare pentru ce temeiClatini capul? Nu ne vrei?"

lle; _"fratioriimei,A rostit alba do mnita,

Dragi voinici, viteji de vita,De cumva v a amagesc,Sa n-am parte s a traiesc:Scumpi imi sinteti deopotriva,Insa pronia milostivaAlta soarta mi-a sortit.Nu e de. tagaduit,Mindri si viteji toti sapte,Va CMDOSC din chip si fapte,Bine mult v a datoresc,

~i din suflet v a iubesc,Insa, inirna mi-e dataAltuia, pe viata toata ;

Unuia, crai E lise r 'Voi ramineti frajii mei".

Fratii ~ ~n tacere stind,

Scarpmindu-se, oftind,

"Nu-~~a zis fratele rnare-Suparare ~a-ntrebare,

Si de-acuma, daca stim,Nici n-o s a mai pomenim".Si-a soptit fata indata:"Nu r n a credeti rniniata,Dar nu sint nici vinovata,

Fiind de vorba mea legata !"

Peti torii se-nchmaraDe vinat se luara lara ,



Vie tuind e ll] v o ie buna,Mai departe irnpreuna .

.Mastera-c-tarma rea-De dornnita-si amintea,

Frurnusetea nu-i nita,A rabdat rnult. imbufnata- -- _' - )

Pe oglinda fermecara,Pina ce n-a rnai rabdatS i minia si-a urtat,Prisvse s a v orbeasca iara,La oglinda oglinjoara,1 -3 1z~mlbit ca-n v re rn uri bune :"Spune-mi, oglinjoara, spumeAdevarul drept, anume:

Alta-i rna! frurnoasa-n Iume?"$] oglmda i-/91 raspuns:, . ,Est i frumoasa indeajuns,Nu incape indoiala,Frurnusetea ta-i de fala,Fiindca nimeni n-a aflatCa ~n cod ru -n tunecat ,La cei sapte fratiori,Dintr-o pajisre cu flori,Singurica ls i petrece,

Aceea care te-ntrece".Iar tarina minioasaA racnit la cea o chio asa :"Ha-din vorba mi-ai iesit,Ce-ai facut, ce-ai uneltit?"Roa ba i-a rnarturisit :Uite asa ... precurn era!Ascults 'carina rea,$r jura 5-0 traga-n teapa,De dornnita - de I1l~O scapa !



.

ntr-o zi alba domnita,Preafrumoasa copilitaLa fereastra sta, torcind,Frajiorii asteptind,Cind dulaul iatrator

Veste da de sub pridvor !Ce s a vezi? 0 cersetoare,Schiopatind prin curtea mare,Avind fata mai smolitaCa tingirea innegrita ;Da eu cirja In dulau,Ce latra eli cbelalau."Stai, bunieo- stai, adasta !Striga fata din fereastra,Leg dulaul cit vorbesc,S i pornana-ti pregatesc".A raspuns cea tuciurie:"Vai ce dine, ce urgie,Ca de vie r n a sfisie lDe cind sint n-am pomenitUn turbat mai indirjit!"Vru domnita s a coboare,Sa-i dea babei cersetoarePiine calda, s i rnincare,Dar dulaul si mai tareLatra, Iatra, miriind,

Pe eea baba-n loe oprind,Fioros- nu-ngaduiaSa se-apropie de ea."Ce-o mai fi eu ast dulau?A dormii pesemne rau"Zise-n sine-a copilita."Tine - zvirl pes te po r ti ~aPiine calda si merinde.Prinde, babo" - baba prinde 'Si adauga vicleana:

"Bogdaproste de pomana->Acum prinde dumnea taDarul babii: iaca-na l?"

Si-nspre fata-a zvirlitUn mar-proaspat pirguit,

6



60

Fratii obiditi de soarta,Cind vazura fata moarta,Cu barbiile in piept,Se-nchinara celui drept,Aprinzind 0 lurninita,In genunchi, linga domnita

Ridicind-o -mpodobind-o,De vecie pregatind-o.

Dar cind vrura s-o ingroape,S i erau - aproape-aproape,lata ca s-au nlzglndit.,Caci in somnu-i linistit



Asa frageda-arata,

N umai c a n u mai sufla ~Deci trei zile-au zabovit,Dar cum ea nu s-a trezit,Dupa datina strabuna,

Chibzuira impreuna,Si-i orinduira dar,Racla mindra de clestar,los in racla-o-asezara,Sus pe urneri 0 urcara,Pin-la muntele pustiu.~i-ntr-al noptii miez, tlrziu-Intr-o hruba-adinc sapata,Rac1a grijuliu purtata,Fu pe urma agatata ;

Intre lanturi ferecate,Pe sase stilpi rezcmate.Apoi fratii ingenuncheara,Mai privind la surioara.Stropi de foe plingeau din faciaSi-an zis fratii: "Donni In racla.Frurnusetea ta cereascaN~a putut s a biruiasca

Rautatea orneneasca lSufletul tau, multiubita,Nvavu partea cuvenita,

S a gaseasca fericire,Asteptind alesnl mire.§i de-acum dezlegamintulII va legana rnormintul" .

.~

62



Tot pe-a tunci, tarina reaVestea buna astepta.

Luind oglinda-n taina mare,Puse vechea intrebare :"E pe lume vreo craiasa

Mai mindra s i rnai frumoasa?"S i raspunsul a venitLim uri t, nesovai t:

"Nu cunosc alta craiasaMai alba si mai frurnoasa" .

Voevodul Elisei,Ars de foeuI dragostei,Mistuit de dorul lui,A Iuat calea codrului,

Murgul lui irnpintenind,Largul lumii vinturind,Cauta mireasa lui,Care nu-i, si nu-i, si nu-i 'Tinguia, cit ratacea,Toti drumetii-i intreba,Nimenea raspuns nu-i da lU nii-n fata-lzeflemeau,Altii rata intorceau.Pin-a dat de sfintul soare

Si-i facu intimpinare:"Soare, soare stralucit,Pe vazduhuri damn slavit ,Cind eu arsiti-c-cind cu gerul,Anu-ntreg cutreieri eerul,Taate vezi si luminezi,Din tarii cit priv eghezi lSpline, spune, sfinte saare,Unde-i dragostea mea care?"Scarele-a raspuns: ,Eu stiuTot ce e pe Iume viu,Dar pe u nde -arn co lindat,Eu de urma ei n-am dat.Peate insa -sfinta lunaCa ti-c da veste mai buna.Dc-a-ntilnit-o, 0 sa-ti spuna".



. .

\.



IE[isei, in jalea sa,Innoptarea astepta,Iar cind luna-a rasaritDrept iln cale, i-a ie sit.Sf la fe l ca inainte

E l rugatu-s-a fierbinte ,:"Luna, luna-s-doamna bunaTu a noptilor cununa,Com de aur straveziu,Rasarita din tirziu,Tu ce peste vremuri cresti,Chipul cind ti-l roumjesti,Cind ell stelele pornesti,Dupa-ndatinatul tau,Priveghind adincul hau,

Spune-mi, spune-rni, n-ai vazut,Undeva, prin vreun trnut,o domnita, copilita,Gingasa ca 0 mladiti,S i frumoasa s a te mire?"Intreba sarmanul mire, ...Ii raspunse dalba luna:"Eu, cit stelele se-aduna,Doar cu schimbul strajuiesc,Dc-a trecut pe cit lipsesc,

N-am cum sti de ea-ce vrei ! ""Vai-vai"-' jeli Elisei.Luna l-a mai mingiiat :"Ce nici eu nu am aflat.Numai vintul po ate sue,Dragostea unde s a fie!Catre vint, indata du-te,Vezi, el poate s a te-ajute."

18Usei, cum auziInspre vint se repeziSi-nfrinind durerea sa,Cu nadejde mi-l chema ;"Vintule. puternic esti,Turma Dardar gonesti,Marea-albastra rasvratestiCind pornesti plin de avint,Vintule- napraznic vint.Aducind schimbari de vremi,Doar de eel de sus te temi.



Drag-drag vintule, raspunde,Unde-rni este draga, unde?Fie-ti mila de-un biet mire".Vintul tiui subtire,Iar apoi, suierator ,1 - £ 1 raspuns rasunator :

"In tinut rani lumina,Unde plinge-o apa lina,Sub un munte nalt de stinca,Sfredelit de-o hruba-adinca ...In cea hruba-vagauna,N-ajung razele de luna,

N-ajung razele de soare ...AcoIo, in leganare,Clatinindu-se-n zadar,

Sta 0 racla de clestar,

fntre lanturi ruginite,Pe sase stilpi rinduite,Si-n acea singuratate,Nimeni nu se mai abate,Lanturile, cind si cind,Parca le auzi plingind,Iar in facia de clestar,Afli-ee-ai pierdut-amar-

Dragostea din vesnicie".

TreCll vinrul vijelie.Dar voivodul Elisei,Cum afla de urma ei,

A pornit spre eel pustiu,Ca rnacar, In prea tirziu,S-o mai vada inc-o dataPe iubita de-altadata ..Si cum merge-merge-n ceata,Iata-c-rnunte le In fat,a ..Pe tarimul eel pustiu

Nu-i nici greierele viu.- \.L7" ~ "-

...e:r~ ~



Gura neagra vagauna,Lin plingea 0 apa-ntruna,Voivodu-n bezna-adinca,Ce se adincea sub stinca,

Vede racla-legana ta,De clestar - pe stilpi legata.S i In racla, pe domni ta ,lntre flori de larniita,

69



Adormita-n somn de moarte ...Pasii n-au mai vrut sa-l poarte.Bietul mire, pravalit,De cea racla s-a izbit ,Lanturile se sfarima, .

Pleoapa raclei se darima ..Si dornnita prinde viata,Rumenind usor la fata.Ridicind priviri mirate,Vazind Ianturi desclesta te,Cu suspin lin a grait :'llDin ce somn greu m-am trezit".

S i din racla se ridica,Lacrime din ochi Ie pica,

Si ea plinge-v-si el plinge,Iar apoi la piept 0 stringe,S i 0 poarta, cafre poarta,Nu mai vor s a se desparta.CIt de veseli arnindoi,LUInd grabiti calea-napoi,Dar mai gra bnic fu s a vieVestea, prin irnparatie,Ca dornnita este vie!

A

n ast timp, Ia ea acasa,Vitrega imparateasa,Mastera - tarina rea,Cu oglinda vorovea,Spunea: "Nu-s eu mai frumoasaDecit orice-mparateasa?"Dar primi pe loc raspuns:",Esti frurnoasa indeajuns ;Insa mult-mult mai frurnoasaEste tinara craiasa."

Tarina, sarind ca arsa,Pe oglinda Iocu-si varsa,De podele a trintit-o,

Cioburi -- hirburi ~ a zobit-o,



Si dind buzna, pe-o usita,S-a-ntllnit eu eea dornnita.Si la ea cit a privit,De-nciudare a pleznit ...Dupa-o scurta-nmormintare,S-a incins 0 nunta mare,De-au ramas de pomenireSi mireasa, si eel mire.



Hei ' Am fost~i eu poftit.De prin vedre-arn Iipait,Insa f<l.d lacomie,Ca mi-a curs si sub barbie.

as pukin poveti

Documents