Petre Andreea

Valorificarea mass-media în predarea-învățarea

disciplinelor economico-sociale

Mass-media cuprinde totalitatea canalelor de comunicare prin care o informaţie este

expusă publicului larg. Totodată este şi un mijloc de influenţare a publicului prin expunerea

anumitor atitudini, comportamente, tipologii de persoane şi stiluri de viaţă. Mass-media este

prezentă în cadrul societăţii prin ziare, reviste, radio, televiziune și Internet.

Prin varietatea şi bogăţia informaţiilor, prin specificul şi forţa de penetrare a

mijloacelor de transmitere, audio-video mai ales, mass-media are o puternică forţă de

modelare a personalităţii, contribuind la instruirea şi educarea maselor de toate vârstele.

Ȋn ceea ce priveşte aportul educativ, în multe situaţii, mijloacele mass-media pot fi

privite ca suport al formării şi al învăţării, indiferent de vârsta subiectului, pentru ca

redimensionează relaţia omului cu lumea înconjurătoare şi ajută la formarea profilului

spiritual al individului.1

Principalele direcţii de influenţă a mass-media pot fi puse în evidenţă prin funcţiile pe

care le îndeplinesc. În general, teoreticienii comunicării de masă identifică următoarele

funcţii:

Funcţia de informare. Ȋn societatea modernă, mass-media reprezintă una

dintre cele mai importante surse de informaţii, care vine ȋn sprijinul nevoii societătii,

grupurilor şi a indivizilor de a controla mediul înconjurător. Prin multitudinea informaţiilor

expuse şi prin spectrul larg de probleme şi emisiuni, indivizi aparţinând unor categorii sociale

diferite reuşesc să-şi asigure informarea generală, înţelegerea realităţii înconjurătoare şi

orientarea socio-profesională.

Funcţia de culturalizare. Dacă, în trecut, valorile şi modelele culturale

transmise erau controlate de familie, şcoală şi instituţiile religioase, în prezent mass-media a

preluat în mare parte acest control şi a introdus valorile în circuitul destinat publicului larg,

acţionând ca un adevărat „difuzor de cultură”. Mass-media acţionează ca o «instituţie a

democratizării culturale», care face posibilă creşterea consumului de bunuri culturale şi

determină o anumită dinamică a cerinţelor, gusturilor, aspiraţiilor, atitudinilor şi opiniilor

1 Bertrand, C., J., (coord.), (2001), O introducere în presa scrisă şi vorbită, Editura POLIROM, Iaşi

1

maselor. Apare cultura de masă, ca urmare a faptului că un număr mare de indivizi intră în

contact cu valorile, fără intermedierea şcolii sau a altor instituţii abilitate.”2

Funcţia de socializare. Sistemul mass-media îşi asumă, din ce în ce mai mult,

un rol în socializare inoculându-le receptorilor, prin conţinuturile distribuite, valori, opinii,

concepţii, convingeri, atitudini, norme, reguli şi stereotipii, în general acceptate de societate.

Astfel, copiii asimilează convenţiile societăţii: norme de comportament, prescripţii,

interdicţii, restricţii, reprezentări simbolice.

Funcţia de formare a opiniei publice. Mass-media se poate constitui într-o

tribună de dezbatere a problemelor vieţii. În acest cadru, sunt evaluate evenimentele, sunt

cristalizate opinii şi sunt emise judecăţi de valoare în legătură cu controversele apărute. Ȋn

aceste condiţii, este semnificativ aportul adus de mass-media la formarea sau remodelarea

opiniei publice, a atitudinilor şi comportamentelor.

Funcţia de divertisment. Pe măsură ce oamenii petrec din ce în ce mai mult

timp în faţa televizorului şi a calculatorului pentru a se relaxa, recrea şi distra, funcţia de

divertisment devine din ce în ce mai importantă. În opinia lui Ion Albulescu, mass-media

creează şi o ambianţă compensatorie, care permite refacerea echilibrului psihic al omului :

„Numeroşi autori (J. Stoetzel, E. Morin, J. Cazeneuve ş.a.) au vorbit chiar despre un rol

psihoterapeutic (catarhic) al mass-media: provocarea unei reacţii de eliberare a individului,

prin proiectarea şi trăirea simbolică a unor emoţii refulate sau a unor conflicte nerezolvate,

care îi perturbă viaţa psihică. Receptiv la masiva ofertă de divertisment a mass-media,

publicul larg are ocazia de a trăi prin procură, simbolic, ceea ce îi este refuzat în înlănţuirea

obişnuită a vieţii cotidiene.”

Funcţia educativă. Alături de şcoală şi de alte instituţii implicate, mass-media

ocupă un rol important în sistemul factorilor educativi, adăugând noi dimensiuni eforturilor

generale de formare şi dezvoltare a personalităţii umane. Ioan Cerghit menţionează că aportul

educativ este adus în două moduri: implicit şi explicit. 3

Informaţiile şi experienţele accesibile datorită mijloacelor de comunicare în masă pot

fi valorificate în realizarea obiectivelor instructiv-educative pe care şcoala şi le propune.

Acţionând convergent şcoala şi mass-media se constituie într-un sistem de educaţie

2 Albulescu, I., (2003), Educaţia şi mass-media/ comunicare şi învăţare în societatea informaţională, Editura Dacia, Cluj-Napoca, pag 343 Cerghit, I., (1972), Mass-media şi educaţia tineretului şcolar, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

2

cuprinzător şi eficace, apt să satisfacă înaltele exigenţe formative pe care societatea

contemporană le impune membrilor săi. 4

Strategiile didactice angajează nu numai utilizarea unor metode şi procedee specifice,

ci şi, atunci când este cazul, mijloace de instruire al căror rol este de a facilita receptarea,

înţelegerea, fixarea şi consolidarea cunoştinţelor şi priceperilor, evaluarea etc. În ce priveşte

predarea şi învăţarea disciplinelor economico-sociale (economie-istorie, economie-geografie,

economie-stiinte juridice, economie-stiinte politice, economie-matematica, economie-

psihologie), cele mai utilizate mijloace sunt: suporturile figurative şi grafice, schemele

structurale, mijloacele audio-vizuale, computer-ul. Calculatorul a devenit în ultimul timp un

mijloc de instruire foarte preţios, pe de o parte datorită avantajelor pedagogice incontestabile,

iar pe de altă parte datorită faptului că întrebuinţarea sa este necesară în toate ramurile

ştiinţei, economiei etc. Din aceste motive, instruirea orientată de calculator este considerată o

componentă deosebit de importantă a învăţământului modern. 5

În ceea ce privește activitatea de predare a disciplinelor economico-sociale, cel mai

frecvent canal mass-media folosit de către profesori, la clasă, este Internetul. Acest canal

poate fi folosit ca :

mijloc de predare în cadrul lecțiilor de comunicare de noi cunoștinte, de recapitulare

sau a prelegerilor, în care calculatorul poate reprezenta suport al unei sinteze, imagini, hărți,

figuri ce pot fi proiectate în scopul transmiterii de cunoștințe;

realizarea unor calcule numerice, mai mult sau mai puțin complicate, în scopul

formării deprinderilor de calcul a formulelor economice;

realizarea unor bănci de date, adică stocarea de informații, modalitate care să permită

ulterior regăsirea informațiilor după anumite criterii;

realizarea unor laboratoare asistate de calculator;

utilizarea unor softuri educaționale, softuri de învățare de tip Tutorial sau programe

demonstrative.

utilizarea cartilor, revistelor de specialitate in format electronic.

E-learning-ul reprezintă un tip de educație la distanță, ca experiență planificată de

predare-învățare organizată de o instituie care furnizează materiale într-o ordine secvențială și

logică, pentru a fi asimilate de către studenți în maniera proprie. Medierea se realizează prin

noile tehnologii ale informației și comunicațiilor – în special prin Internet. Internetul

4 Albulescu, I., (2003), Educaţia şi mass-media/ comunicare şi învăţare în societatea informaţională, Editura Dacia, Cluj-Napoca, pag 235 Marinescu, I., (2006), Didactica Economiei, Editura Economica, Bucuresti.

3

constituie atât mediul de distribuție a materialelor, cât și canalul de comunicare între actorii

implicati.6

Tehnologia Multi-touch, ca suport pentru învățământul integrat transdisciplinar, a fost

utilizat în premieră în lume, în liceele din România. Apreciată pentru gradul său ridicat de

inovare și rolul semnificativ pe care îl are în accesul la un învățământ de calitate, soluția de

eLearning dezvoltată de SIVECO România pentru această tehnologie, în cadrul proiectului

inițiat de Ministerul Educației Naționale, "Proces educațional optimizat în viziunea

competențelor societății cunoașterii", a intrat în finala prestigioasei competiții European IT &

Software Excellence Awards. 

Învățarea colaborativă asistată de cele mai recente tehnologii informatice, așa cum

este și tehnologia multi-touch, reprezintă una dintre cele mai promițătoare inovații în

demersurile de îmbunătățire a procesului de predare/învățare. Nu numai că această abordare

încurajează elevii să lucreze în echipă pentru rezolvarea exercițiilor și proiectelor care

combină cunoștințe din mai multe discipline, dar contribuie în același timp la diversificarea și

creșterea gradului de atractivitate a activităților de învățare", a declarat Tiberiu Velter,

Director General Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă din cadrul

Ministerului Educației Naționale din România. 7

În activitatea de învățare pe care elevii/studenții o desfășoară individual, acasă, cele

mai folosite canale media sunt Internetul și televiziunea, mai puțin radioul, ziarele sau

revistele de specialitate.

Internetul abundă în site-uri de profil economic, geografic sau politic. Tot aici se pot

vizualiza imagini sugestive, grafice, hărți sau clipuri pe diferite teme economico-sociale.

Revistele de specialitate postează zilnic articole de interes public legate de tot ceea ce ține de

domeniul politic sau economic. Tot mai multe universități pun la dispoziție studenților baze

de date cu articole valoroase pe diferite tematici.

Televiziunea, prin canale precum Money Channel, History Channel, Discovery sau

National Geographic, oferă elevilor sau studenților posibilități nenumărate de informare prin

emisiuni și documentare culturale, economice sau politice, adevărate studii de caz de dezbătut

la cursurile de la școală sau facultate.

În concluzie, putem afirma că Internetul și televiziunea sunt cele mai puternice canale

mass-media prin care se poate efectua procesul de predare/invatare a disciplinelor

economico-sociale, si nu numai. Astăzi, tehnolgii precum cele multi-touch sau platforme e-6 http://www.infomate.ro/revista/imt111011122013.pdf, accesat la [6 mai 2014]7 http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_25093/Inovatie-in-procesul-de-invatare-predare-din-licee.html, accesat la [6 mai 2014]

4

learning fac activitatea de predare/învățare să pară mai ușoară și mai interesantă, atât pentru

profesor cât și pentru elevi sau studenți.

Bibliografie

1. ALBULESCU, I., (2003), Educaţia şi mass-media/comunicare şi învăţare în

societatea informaţională, Cluj-Napoca, Editura Dacia;

2. CERGHIT, I., (1972), Mass-media şi educaţia tineretului şcolar, Bucureşti, Editura

Didactică şi Pedagogică;

3. BERTRAND, C., J., (coord.), (2001), O introducere în presa scrisă şi vorbită, Iaşi,

Editura POLIROM;

4. MARINESCU, I., (2006), Didactica Economiei, Editura Economică, București;

5. ***http://www.infomate.ro/revista/imt111011122013.pdf

6. ***http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/

articleID_25093/Inovatie-in-procesul-de-invatare-predare-din-licee.html

5