Valoarea energetica Valoarea energetica a alimentelora alimentelor

Elev: Paun GabrielaClasa a XII B

Rolul glucidelorRolul glucidelor

Este multiplu, in primul rand situandu-se cel energetic

Glucidele mai sunt utilizate pentru mentinerea nivelului glicogenului in ficat si reinnoirea rezervei sale,

precum si pentru mentinerea constanta a nivelului glucozei in sange.

Pe langa rolul energetic, glucidele au si rol plastic, deoarece ele intra in compozitia celulelor si tesuturilor,

Glucidele, indeosebi cele solubile, sunt detoxifianti ai organismului, datorita atat formarii acidului

glucoronic, cat si a efectului lor asupra permeabilitatii membranelor; ele protejeaza organismul contra

intoxicatiilor cu fosfor si cloroform

Glucidele in organismul umanGlucidele in organismul uman

Necesarul de glucide al organismului este de 4 ' 5 g/kg corp in 24 de ore. Din intreaga cantitate de glucide, circa 85% trebuie sa fie poliglucide (polizaharide), iar restul de 35% monozaharide si dizaharide (S e g al Kodica s.a., 1983). in conditii de efort fizic mediu, raportul dintre glucide, proteine si grasimi trebuie sa fie de 4:1 : 1.

Rolul grasimilorRolul grasimilor

Grasimile pot fi folosite la producerea de energie, depunerea de energie in tesutul adipos(1 g de energie furnizeaza cca 9 Kcal), cat si plastic( intra in compunera membranelor celulare).

Grasimile sunt de mai multe tipuri: * simple

* complexe. Cele simple pot fi – saturate (contin o cantitate mare de acizi grasi saturati) si

nesaturate(contin o cantitate mare de acizi grasi nesaturati). O categori mai specifica de grasimi o constituie grasimile trans (acizi grasi

nesaturati a caror configuratie a fost modificata in urma unor proces industrial de hidrogenare partiala sau biohidrogenare in rumenul rumegatoarelor

Rolurile proteinelorRolurile proteinelor

Rol structural – sunt componente ale tuturor celulelor, fiind necesare cresterii si refacerii tesuturilor.

Rol functional – în desfasurarea proceselor metabolice. Sunt componente structurale ale diverselor enzime si hormoni. Pot îndeplini functii specifice (anticorpi).

Rol fizico-chimic – prin caracterul lor amfoter si coloidal participa la reglarea presiunii osmotice si mentinerea echilibrului acido-bazic.

Rol energetic – evidentiat prin degradarea compusilor rezultati din transformarea lor, pâna la etapa finala de CO2 si H2O

Proteinele din alimentatie vor fi folosite în organism nu numai pentru biosinteza proteinelor tisulare sau înlocuirea celor distruse, ci si pentru biosinteza unor compusi azotati neproteici (baze purinice si pirimidinice, constituenti ai nucleoproteinelor, creatinei, colinei).

Specialistii spun:Specialistii spun:

Consumul de alimente ce contin proteine complete, subliniind faptul ca aceste substante organice trebuie procurate atat din surse animale, cat si vegetale,intr-o proportie echilibrata. Printre alimentele ce contin proteine complete se numara ouale,pestele,carnea de gaina, curcan, rata, vita, oaie si porc, branza, laptele, iaurtul si soia. „Unele alimente bogate in proteine, cum sunt carnea de oaie, porc, rata sau ouale, contin insa si cantitati importante de lipide”. In categoria produselor cu proteine incomplete, nutritionistii amintesc cerealele, orezul, spaghetele, painea, fasolea, broccoli, cartofii si arahidele. Aceste alimente nu asigura un aport adecvat de aminoacizi si orice proteina fara unul din aminoacizii esentiali (proteina incompleta) are o valoare biologica redusa.

MetabolismulMetabolismul

Organismul este un sistem deschis care face schimb de substanţă şi energie cu mediul extern. Acest schimb permanent se numeşte metabolismmetabolism.Metabolismul începe odată cu ingestia alimentelor şi sfârşeşte cu excreţia produşilor neutilizabili. El se desfăşoară în trei etape: digestivă celulară excretorie

Legătura dintre aceste etape o asigură sângele şi circulaţia acestuia.

Etapele metabolismului

În etapa digestivă, sub acţiunea unor fermenţi specifici, are loc fragmentarea hidrolitică a macromoleculelor organice din alimente şi transformarea lor în molecule simple, fără specificitate, absorbabile ( glucoză, acizi graşi, glicerină, aminoacizi ). În etapa celulară, principiile alimentare suferă numeroase transformări. Totalitatea transformărilor biochimice care au loca la nivel celular reprezintă metabolismul intermediar. Deci, metabolismul intermediar reprezintă schimbul de substanţe şi energie dintre celulă şi mediul intern. Reacţiile metabolice din celule sunt de două feluri: reacţii anabolice, de sinteză a unor constituienţi celulari sau de rezervă, şi reacţii catabolice, de scindare a substanţelor până la produşi finali neutilizabili (apă, dioxid de carbon, substanţe azotate simple).

Reacţii metabolice:Reacţii metabolice:Reacţiile metabolice din celule sunt de două feluri:

* reacţii anabolice, de sinteză a unor constituienţi celulari sau de rezervă, şi * reacţii catabolice, de scindare a substanţelor până la produşi finali neutilizabili

(apă, dioxid de carbon, substanţe azotate simple).

Prin reacţii anabolice are loc reînnoirea permanentă a structurilor celulare uzate, sunt sintetizate o serie de substanţe active ( enzime, hormoni ), este asigurată creşterea şi înmulţirea celulelor, precum şi încărcarea lor cu material nutritiv de rezervă. Reacţiile catabolice generează energie. Ele se desfăşoară în două faze succesive. Într-o primă fază are loc metabolizarea incompletă, pe căi specifice, a substanţelor nutritive, până la stadiul de acetil coenzimă A şi acid oxaloacetic, produşi intermediari comuni glucidelor, lipidelor şi proteinelor. În această fază se eliberează o cantitate redusă de energie. În faza a doua are loc metabolizarea completă a produşilor intermediari. Această fază este comună tuturor substanţelor nutritive. Ea constă în reacţii de oxido-reducere prin care se eliberează peste 90% din energia chimică a moleculelor. O parte din aceste reacţii se desfăşoară ciclic, în cadrul ciclului citric sau ciclul lui Krebbs, iar o altă parte are loc la nivelul lanţului sau catenei respiratorii celulare.

Partea practicaPartea practica

Luni 100g- covrigi cu susan- 410 cal 150g- cartofi prajiti- 984.5cal 100g- paine neagra-184.8 cal 200g-compot visine-130 cal

Marti 100g-iaurt fructe-74 cal 50g-covrigi-205 cal 200g- peste macrou- 366 cal 250g-gutui-162.5 cal 300g- suc struguri-249 cal

Partea practica IIPartea practica II

Miercuri:Mic dejun: doi covrigi

Pranz: cartofi prajiti(100g); ceafa de porc(100g); paine intermediara(100g)Cina: un sandwish(100g paine;200g salam;180g rosii; 100g castraveti)

Joi:Mic dejun: biscuiti cu crema 100g

Pranz: paine 100g; piept de pui gril 150g; ciuperci 100gCina: Shaorma 300g; snacksuri 60g

Vineri:Mic dejun: o portocala 200g si un mar 210g

Pranz: Crenvursti 150g si paine 50gCina: ciocolata 25g; compot de visine 150g; 300g clementine

Partea practica IIIPartea practica III

Sambata:Mic dejun: lapte 100ml si biscuiti cu crema 25g

Pranz: peste 150g cu mamaliguta 100gCina: Shaorma 300g; pomelo 100g

Duminica:Mic dejun: 100ml lapte cu biscuiti cu crema

Pranz: ceafa de porc 150g; cartofi prajiti 100g; salata de varza rosie 100g; paine 100g

Cina: paste 100g; cabanosi 60g; paine 50g; rodie 100g

Concluzie

Incerc sa am un stil de viata sanatos si Incerc sa am un stil de viata sanatos si echilibrat, chiar daca uneori mai exagerez cu echilibrat, chiar daca uneori mai exagerez cu mancatul.Atunci cand doresc a da cateva kg jos mancatul.Atunci cand doresc a da cateva kg jos urmez o dieta bazata pe multe lactate, legume , urmez o dieta bazata pe multe lactate, legume , fructe, carne slaba, si peste.fructe, carne slaba, si peste.