strategia de eficienta energetica a orasului urlati...

STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022

STRATEGIA DE EFICIENTA

ENERGETICA A ORASULUI URLATI

Pentru perioada 2018-2022

SHUMICON SRL MARTIE 2018


2

CUPRINS

Introducere

Necesitatea aprobarii modelului

Locul Programului de imbunatatire a eficientei energetice in cadrul Strategiei de

dezvoltare locale

CUPRINS

1. POLITICI EUROPENE, STRATEGIA NATIONALA PENTRU EFICIENTA

ENERGETICA, STRATEGIILE SI PROGRAMELE LOCALE DE IMBUNATATIRE A

EFICIENTEI ENERGETICE

1.1. CADRUL LEGISLATIV .

1.2. TINTA DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU ORASUL URLATI

2. DESCRIEREA GENERALA A ORASULUI URLATI

2.1. LOCALIZAREA, RELIEFUL SI ISTORICUL ASEZARII

2.1.1. REPERE GEOGRAFICE

2.1.2. ISTORICUL ASEZARII

2.1.3. RELIEFUL

2.2. ADMINISTRAREA TERITORIULUI, ORGANIGRAMA APARATULUI

PERMANENT AL CONSILIULUI LOCAL

2.2.1. FUNCTIILE URBANE ALE ORASULUI URLATI

2.2.2. SUPRAFATA TERITORIULUI

2.2.3. ADMINISTRAREA TERITORIULUI, ORGANIGRAMA APARATULUI

PERMANENT AL CONSILIULUI LOCAL URLATI

2.3. BAZE DE DATE SI GESTIONAREA SISTEMULUI DE RAPORTARE A

INFORMATIILOR PRIVIND CONSUMURILE DE ENERGIE LA NIVELUL ORASULUI

URLATI

2.4. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EVALUARII DIN PUNCT DE VEDERE

AL MANAGEMENTULUI ENERGETIC

2.4.1. MANAGEMENTUL ENERGETIC

2.5. CONSUMURILE ENERGETICE PUBLICE SI REZIDENTIALE

2.6. CONDITII CLIMATICE SPECIFIC ZONEI (ZONA CLIMATICA,

TEMPERATURA EXTERIOARA ETC.)

2.6.1. FACTORII NATURALI DE MEDIU (APA, SOL, AER).

CALITATEA APEI

CALITATEA SOLULUI

CALITATEA AERULUI

2.7. DATE DEMOGRAFICE SI EVOLUTIA FONDUL LOCATIV

2.7.1. DATE DEMOGRAFICE URLATI

2.7.2 FONDUL LOCATIV

2.8. INFRASTRUCTURA SI SERVICIILE DE UTILITATE PUBLICA

2.8.1. INFRASTRUCTURA DE UTILITATE PUBLICA

2.8.1.1. EDUCATIE SI INVATAMANT

2.8.1.2. SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA


3

2.8.1.2.1. Serviciile de sanatate

2.8.1.2.2. Serviciile de asistenta sociala

2.8.1.3. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

2.8.1.3.1. Caile de acces

2.8.1.4. CULTURA

2.8.2. SERVICIILE DE UTILITATE PUBLICA

2.8.2.1. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA

2.8.2.2. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

2.8.2.2.1. Reteaua de iluminat public

2.8.2.3. INFRASTRUCTURA PENTRU APA - CANAL

2.8.2.3.1. Reteaua de alimentare cu apa

2.8.2.3.2. Preturile si tarifele practicate

2.8.2.3.3. Reteaua de colectare si tratare a apelor uzate

2.8.2.3.4. Surse de poluare a apei in oras

2.8.2.4. MANAGEMENTUL DESEURILOR SI AL RISCURILOR NATURALE

2.8.2.4.1. Deseuri urbane

2.8.2.4.2. Compozitia deseurilor

2.8.2.4.3. Deseuri industriale

2.8.2.4.4. Deseuri lemnoase

2.8.2.4.5. Educatie ecologica si activitati comunitare specifice

2.8.2.4.6. Spatiile verzi

2.8.2.4.7. Situatii de urgenta

2.9. UTILIZAREA SI NIVELUL DE DEZVOLTARE AL TRANSPORTULUI IN

LOCALITATEA URLATI

2.9.1. TRANSPORTUL PUBLIC

2.9.2 TRANSPORT INDIVIDUAL si TRANSPORTUL DE MARFURI

2.10. GESTIONAREA SERVICIILOR DE UTILITATI PUBLICE

3. PREGATIREA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI

ENERGETICE – PRELUCRARE DATE STATISTICE

3.1. DATE TEHNICE PENTRU SISTEMELE DE ILUMINAT SI CONSUMUL

PUBLIC DE ENERGIE

3.1.1. ILUMINAT PUBLIC STRADAL

3.1.2. CONSUM ENERGIE IN CLADIRILE PUBLICE

3.1.2.1. CONSUMURI CLADIRI APARTINAND DE PRIMARIA URLATI

3.1.2.2. CONSUMURI AFERENTE SECTORULUI DE INVATAMANT PUBLIC

3.1.2.3. CONSUMURI AFERENTE SECTORULUI DE SANATATE PUBLICA

3.2. DATE TEHNICE DESPRE SECTORUL REZIDENTIAL

3.3. DATE TEHNICE PENTRU SECTORUL TRANSPORTURI


3.3.2. TRANSPORTUL INDIVIDUAL

3.4. DATE TEHNICE PRIVIND POTENTIALUL DE PRODUCERE SI UTILIZARE

PROPRIE MAI EFICIENTA A ENERGENIEI REGENERABILE LA NIVEL LOCAL

3.4.1. SURSE ENERGETICE REGENERABILE

4. CREAREA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE

4.1. DETERMINAREA NIVELULUI DE REFERINTA


4

4.1.1. INVENTARUL DE REFERINTA

4.1.2. CONSUMUL FINAL DE ENERGIE

4.1.3. SCENARIILE PRIVIND CONSUMUL DE ENERGIE SI EMISIILE DE CO2

4.2. FORMULAREA OBIECTIVELOR

4.2.1. OBIECTIVELE STRATEGIEI ENERGETICE A ROMANIEI

4.2.2. OBIECTIVELE STRATEGICE PRIORITARE LA NIVEL LOCAL PENTRU

EFICIENTA ENERGETICA

4.2.3. PACHETE DE ACTIUNI

4.2.3.1. CLADIRI SI ECHIPAMENTE/INSTALATII

4.2.3.1.1. CLADIRI ORASENESTI

4.2.3.1.2. CLADIRI DIN SECTORUL REZIDENTIAL

4.2.3.1.3. ECHIPAMENTE /INSTALATII PENTRU ILUMINAT PUBLIC

4.2.3.1.4. ECHIPAMENTE/INSTALATII PENTRU SECTORUL APA-CANAL

4.2.3.2. TRANSPORTUL

4.2.3.2.1. PARCUL AUTO

4.2.3.2.2. TRANSPORTUL PUBLIC

4.2.3.2.3. TRANSPORTUL PRIVAT SI COMERCIAL

4.2.3.3. PLANIFICAREA TERITORIULUI

4.2.3.4. ACHIZITII PUBLICE DE PRODUSE SI SERVICII

4.2.3.5. CANALE DE COMUNICARE

4.3. PROIECTE PRIORITARE

4.4. MIJLOACE FINANCIARE

4.4.1. SCHEMA LOGICA A PROGRAMELOR OPERATIONALE EXISTENTE

PENTRU PERIOADA 2014 – 2020 124

4.4.2. CORESPONDENTA DINTRE OBIECTIVELE TEMATICE stabilite pentru

perioada de programare 2014-2020 (art.9 – reg.ce nr.1303/2013) si programele operationale

destinate Romaniei

4.4.3. PREZENTARE PROGRAME OPERATIONALE RELEVANTE PENTRU

STRATEGIA DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE IN URLATI

5. MONITORIZAREA REZULTATELOR IMPLEMENTARII MASURILOR DE

CRESTERE A EFICIENTEI ENERGETICE

6 ANEXE

Anexa 1 – Matrice evaluare din punct de vedere al managementului energetic

Anexa 2 – Fisa de prezentare energetica a localitatii

Anexa 3 – Etapele fundamentarii proiectelor prioritare

3.1. Etapele generale in fundamentarea proiectelor de eficienta energetica

3.2. Fundamentarea proiectelor de eficienta energetica in Orasul Urlati

Anexa 4 - Sinteza programului de imbunatatire a eficientei energetice

Anexa 5 - Planse reprezentand impartirea teritoriala Urlati cf PUG


5

DEFINITII SI ABREVIERI

ANRE - Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei

Audit energetic - procedura sistematica de obtinere a unor date despre consumul

energetic existent al unei cladiri sau al uni grup de cladiri, al unei activitati si/sau instalatii

industrial sau al serviciilor private sau publice, de identificaare si cuantificare a oportunitatilor

rentabile pentru realizarea unor economii de energie si cuantificarea rezultatelor;

Biomasa - fractiunea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor de origine

biologica din agricultura (inclusiv substante vegetale si animale), silvicultura si industriile

conexe, inclusiv pescuitul si acvacultura, precum si fractiunea biodegradabila a deseurilor

industriale si municipale, codificate conform prevederilor legale;

Biolichid - combustibil lichid produs din biomasa utilizat in scopuri energetice, altele

decat pentru transport, inclusiv pentru producerea energiei electrice si a energiei termice destinate

incalzirii si racirii;

Biocarburant - combustibil lichid sau gazos pentru transport, produs din biomasa;

Centrala electrica - ansamblul de instalatii, constructii si echipamente necesare pentru

producerea de energie electrica; poate fi constituita din unul sau mai multe grupuri electrice;

Certificat verde - titlul ce atesta producerea din surse regenerabile de energie a unei

cantitati de energie electrica. Certificatul se poate tranzactiona, distinct de cantitatea de energie

electrica pe care acesta o reprezinta, pe o piata organizata, in conditiile legii;

Conservarea energiei - totalitatea activitatilor orientate spre utilizarea eficienta a

resurselor energetice in procesul de extragere, producer, depozitare, transport, distributie si

consum al acestora, precum si spre atragerea in circuitul economic a resurselor regenerabile de

energie; conservarea energiei include 3 componente esentiale- utilizarea eficienta a energiei,

cresterea eficientei energetice si inlocuirea combustibililor deficitari;

Consumator final - persoana fizica sau juridica care cumpara energie exclusiv pentru

consumul propriu;

Contract de performanta energetica - acord contractual intre beneficiar si furnizorul

unei masuri care are ca scop imbunatatirea eficientei energetice, in mod normal ESCO, in care

investitia necesara realizarii masurii trebuie sa fie platita proportional cu nivelul de imbunatatire a

eficientei energetice prevazut in contract;

Distribuitor de energie - persoana fizica sau juridica autorizata responsabila cu

transportul energiei in vederea livrarii acesteia la consumatorii finali si la statiile de distributie

care vand energie consumatorilor finali;


6

Economii de energie - cantitatea de energie economisita, determinata prin masurarea

si/sau estimarea consumului inainte si dupa aplicarea uneia sau mai multor masuri de

imbunatatire a eficientei energetice;

Eficienta energetica - raportul dintre valoarea rezultatului performant obtinut, constand

in servicii, marfuri sau energia rezultata, si valoarea energiei utilizate in acest scop;

Energie - toate formele de energie disponibile pe piata, inclusiv energia electrica, energia

temica, gazele naturale, inlusiv gazul natural lichefiat, gazul petrolier lichefiat, orice combustibil

destinat incalzirii si racirii, carbune si lignit, carburanti, mai putin carburantii pntru aviatie si

combustibilii pentru navigatia maritima, si biomasa, definita conform Directivei 2001/77/CE a

Parlamentului European si a Consiliului din 27 septembrie 2001 privind promovarea electricitatii

produse din sursele de energie regenerabile pe piata interna a electricitatii;

Finantare de catre terti - acord contractual care implica suplimentar fata de furnizorul

de energie si beneficiar, un tert. Valoarea finaciara a economiei generata de imbunatatierea

eficientei energetice determina plata tertului. Acest tert poate sa fie sau nu o companie ESCO;

Instrumente financiare pentru economii de energie - orice instrument financiar,

precum fonduri, subventii, reduceri de taxe, imprumuturi, finantare de catre terti, contracte de

performanta energetica, contracte de garantare a economiilor de enrgie, care sunt facute

disponibile pe piata de catre institutiile publice sau organismele private pentru a acoperi partial

sau integral costul initial al masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;

Imbunatatire eficienta energetica- cresterea eficientei energetice la consumatorii finali

ca rezultat al schimbarilor tehnologice, comportamentale si/sau economice;

Management energetic - ansamblul activitatilor de organizare, conducere si de

gestionare a proceselor energetice ale unui consumator;

Manager energetic - persoana fizica sau juridica atestata, prestatoare de servicii

energetice, al carei obiect de activitate este organizarea, conducerea si gestionarea proceselor

energetice ale unui consumator;

Masuri de imbunatatire a eficientei energetice - orice actiune care, in mod normal,

conduce la o imbunatatire a eficientei energetice verificabila si care poate fi masurata sau

estimata;

Mecanisme de eficienta energetica - instrumente generale utilizate de guvern sau de

organisme guvernamentale pentru a crea un cadru adecvat ori stimulente pentru actorii pietei in

vederea furnizarii si achizitionarii de servicii enrgetice si alte masuri de imbunatatire a eficientei

energetice;

Planul national de actiune - planul prin care se stabilesc tintele nationale privind

ponderea energiei din surse regenerabile consumata in transporturi, energie electrica, incalzire si

racire in anul 2020, tinand seama de efectele masurilor altor politici privind eficienta energetica


7

asupra consumului final de energie si masurile care trebuie adoptate pentru atingerea

respectivelor obiective nationale;

Programe de imbunatatire a eficientei energetice - activitati care se concentreaza pe

grupuri de consumatori finali si care, in mod normal, conduc la o imbunatatire a eficientei

energetice verificabila, masurabila sau estimabila;

Serviciu energetic - activitatea care conduce la un beneficiu fizic, o utilitate sau un bun

obtinut dintr-o combinatie de energie cu o tehnologie si/sau o actiune eficienta din punct de

vedere energetic, care poate include activitatie de exploatare, intretinere si control necesare

pentru prestarea serviciului care este furnizat pe baza contractuala si care, in conditii normale,

conduce la o imbunatatire a eficientei energetice;

Sistem de cote obligatorii - mecanismul de promovare a energiei electrice produse din

surse regenerabile de energie prin aplicarea cotelor anuale obligatorii de achizitie de certificate

verzi;

Sistem de promovare - orice instrument, schema sau mecanism, care promoveaza

utilizarea energiei din surse regenerabile prin reducerea costurilor acestei energii, prin cresterea

pretului la care aceasta poate fi vanduta sau prin marirea, prin intermediul unor obligatii

referitoare la energia regenerabila sau in alt mod, a cantitatii achizitionate de acest tip de energie;

aceasta include, dar nu se limiteaza la sistemul de promovare prin certificate verzi, ajutoare

pentru investitii, scutiri sau reduceri de impozite, rambursari de taxe, scheme de promovare

privind obligatia de cumparare a energiei din surse regenerabile;

Sistem de promovare prin certificate verzi - sistemul de cote obligatorii combinat cu

tranzactionarea certificatelor verzi;

Societate de servicii energetice - persoana juridica sau fizica autorizata, care presteaza

servicii energetice si/sau alte masuri de imbunatatirea eficintei energetice in cadrul instalatiei sau

incintei consumatorului si care, ca urmare a prestarii acestor servicii, accepta un grad de risc

financiar. Pata pentru serviciile prestate este bazata, integral sau partial, pe imbunatatirea

eficientei energetice si pe indeplinirea altor criterii de performanta convenite intre parti;

Surse regenerabile de energie - sursele de energie nefosile, respectiv: eoliana, solara,

aerotermala, geotermala, hidrotermala si energia oceanelor, energie hidraulica, biomasa, gaz de

fermentare a deseurilor, denumit si gaz de depozit, si gaz de fermentare a namolurilor din

instalatiile de epurare a apelor uzate si biogaz.


8

Abreviere de termeni şi unitaţi de masura:

SRE – Surse regenerabile de energie

GJ – Giga Joule

GW – Giga Watt

GWh – Giga Watt ora

kWh – Kilo Watt ora

MJ – Mega Joule

MW – Mega Watt

MW(el) – Mega Watt (capacitate electrica instalata)

MW(t) – Mega Watt (capacitate termica instalata)

PJ – Peta Joule

TJ – Terra Joule

Tep –Tona echivalent petrol

° C – Grade Celsius

Gcal – Unitate pentru energie (1 Gigacalorie = 1,163 MWh)

m2 – Metru patrat

m3 –Metru cub

h – Ora

W – Watt

PT – post de transformare

NLC – numar loc de consum


9

STATEGIA ENERGETICA A ORASULUI URLATI

Strategia energetica este „o activitate complexa care presupune iniţierea, derularea şi

corelarea unor acţiuni politice, economice, tehnice şi ecologice in vederea asigurarii securitaţii

energetice naţionale, a diversificarii surselor de aprovizionare interna şi externa, a

perfecţionarii şi diversificarii formelor de producere a energiei, a creşterii eficienţei producţiei

şi consumului energetic, a ameliorarii impactului poluant al producţiei şi consumului de

energie”. Puiu, O., Energia – prioritate de interes planetar, Bucureşti, Editura Independenţa

Economica, 1996, p. 141

INTRODUCERE

Energia, in toate formele ei, este elementul de baza in dezvoltarea economica industriala a

fiecarui stat, fiind indispensabila in toate sectoarele de activitate. Standardele noastre de viata

solicita cantitati uriase de energie.

Imbunataţirea eficienţei energetice este un obiectiv strategic al politicii energetice

naţionale, datorita contribuţiei majore pe care o are la realizarea siguranţei alimentarii cu energie,

dezvoltarii durabile şi competitivitaţii, la economisirea resurselor energetice primare şi la

reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Sectorul energetic trebuie sa fie un sector dinamic, care sa susţina activ dezvoltarea

economica a ţarii şi reducerea decalajelor faţa de Uniunea Europeana. In acest sens, “Obiectivul

general al strategiei sectorului energetic il constituie satisfacerea necesarului de energie atat in

prezent, cat şi pe termen mediu şi lung, la preţuri acceptabile, adecvate unei economii moderne

de piaţa şi unui standard de viaţa civilizat, in condiţii de calitate, siguranţa in alimentare, cu

respectarea principiilor dezvoltarii durabile”.

Reducerea consumului de energie si incetarea risipei de energie sunt din ce in ce mai

importante pentru UE. In documentul EUCO 169/14 din octombrie 2014 se stabileste un obiectiv

orientativ de cel putin 27% la nivelul UE pentru imbunatatirea eficientei energetic in 2030 in

comparatie cu proiectiile privind consumul de energie in viitor, pe baza criteriilor actuale. Acesta

va fi reexaminat in 2020, luand in considerare un nivel al UE de 30%. Masurile de eficienta

energetica sunt recunoscute tot mai mult nu doar ca fiind un mijloc de a ajunge la aprovizionarea

durabila cu energie, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, imbunatatirea securitatii

aprovizionarii si reducerea costurilor la import, ci si ca mijloc de promovare a competitivitatii

economiilor europene.

Consiliul European din 20 si 21 martie 2014 a subliniat eficacitatea pe care eficienta

energetica o are in reducerea costurilor energiei si a dependentei energetice. UE a stabilit

standarde minime in materie de eficienta energetica si norme de etichetare si de proiectare

ecologica pentru produse, servicii si infrastructura. Aceste masuri vizeaza imbunatatirea

eficientei in toate etapele lantului energetic, de la furnizarea de energie pana la utilizarea energiei

de catre consumatori.


10

NECESITATEA APROBARII MODELULUI

Romania a identificat rolul important al municipalitatilor in realizarea politicii nationale

de eficienta si a introdus obligatii specifice cu privire la realizarea programelor municipale de

eficienta inca de la transpunerea Directivea nr 32/2006 prin OG nr 22/2008. Legea nr 121/2014

cu privire la eficienta energetica, transpune Directiva nr 27/2012 si introduce noi elemente pentru

sustinerea eficientei energetice la nivel local.

Strategia energetica defineşte obiectivele Orasului Urlati in domeniul energiei electrice si

a eficientei energetice pentru perioada 2015-2020 şi modalitaţile de realizare a acestora, in

condiţiile asigurarii unei dezvoltari durabile.

Scopul strategiei energetice a Orasului Urlati este de a eficientiza consumurile de energie

şi de a oferi o alternativa marilor şi micilor consumatori de energie din surse epuizabile, in

vederea obţinerii unui consum raţional de energie prin retehnologizare şi utilizarea eficienta a

diferitelor surse de energii regenerabile, existente la nivelul orasului.

Obiectivul general al strategiei consta in satisfacerea imediata şi pe termen lung a cererii

de energie electrica, la un preţ cat mai scazut, in condiţii de calitate şi siguranţa, cu limitarea

impactului instalaţiilor energetice asupra mediului. Prin strategia energetica a Orasului Urlati se

urmareşte creşterea securitaţii energetice prin economisirea resurselor epuizabile şi inlocuirea

graduala a acestora in timp, pe baza conceptului dezvoltarii durabile.

LOCUL PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A

EFICIENTEI ENERGETICE IN CADRUL STRATEGIEI DE

DEZVOLTARE LOCALA

In cadrul Strategiei de dezloltare locala unul din obiectivele specific este politica privind

problemele energetice, fiind un instrument important care sa defineasca evolutia viitoare a

comunitatii, tinta spre care se va indrepta intregul proces de planificare energetica, orientat catre

o piata si catre consumatorii de energie, in scopul de a asigura dezvoltarea economica a

municipiului si de a asigura protectia corespunzatoare a mediului.

1. POLITICI EUROPENE, STRATEGIA NATIONALA PENTRU EFICIENTA

ENERGETICA, STRATEGIILE SI PROGRAMELE LOCALE DE IMBUNATATIRE A

EFICIENTEI ENERGETICE

Politica Uniunii Europene in domeniul energiei pentru perioada pana in 2020 se bazeaza

pe trei obiective fundamentale, pe care Romania le-a preluat in cadrul Strategiei Nationale

Energetice:

1. SIGURANTA ENERGETICA

Cresterea sigurantei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si

limitarea dependentei de resursele energetice de import;


11

Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice si a rutelor de transport a

acestora;

Cresterea nivelului de adecvanta a retelelor nationale de transport a energiei electrice,

gazelor naturale si petrol;

Protectia infrastructurii critice.

2. DURABILITATE

Cresterea eficientei energetice;

Promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile;

Promovarea producerii de energie electrica si termica in centrale cu cogenerare, in

special in instalatii de cogenerare de inalta eficienta;

Sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a rezultatelor cercetarilor

aplicabile;

Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator;

Utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare.

3. COMPETITIVITATE

Dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica, gaze naturale, petrol, uraniu,

certificate verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de sera si servicii energetice;

Liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului permanent si

nediscriminatoriu al participantilor la piata la retelele de transport, distributie si interconexiunile

internationale;

Continuarea procesului de restructurare si privatizare, in special pe bursa, in sectoarele

energiei electrice, termice si gazelor naturale;

Continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, in vederea cresterii

profitabilitatii si accesului pe piata de capital.

Pentru a se asigura o coordonare coerenta a implementari acestei strategii, prin

intermediul unui pachet legislativ care transpune inclusiv reglementarile Uniunii Europene cu

privire la aceste trei mari prioritati, se impune ca la nivel local fiecare autoritate publica locala sa

isi asume o strategie energetica prin care sa contribuie la implementarea obiectivelor nationale si

realizarea indicatorilor asumati.

Plecand de la aceste considerente, interventiile strategice locale asigura componenta de

DURABILITATE a planurilor de actiune pentru eficienta energetica, reglementata la nivel

European prin pachetul Pachetul „Energie – Schimbari Climatice”, adoptat in 2008.

Pachetul „Energie – Schimbari Climatice”, stabileste pentru UE o serie de obiective

pentru anul 2020, cunoscute sub denumirea de „obiectivele 20-20-20”, si anume:

reducere a emisiilor de GES la nivelul UE cu cel putin 20% fata de nivelul anului

1990;

cresterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabila (SRE) in totalul

consumului energetic al UE, precum si o tinta de 10% biocarburanti in consumul de energie

pentru transporturi;


12

reducere cu 20% a consumului de energie primara, care sa se realizeze prin

imbunatatirea eficientei energetice, fata de nivelul la care ar fi ajuns consumul in lipsa acestor

masuri.

Acest pachet legislativ a fost completat in 2009 de patru acte normative complementare:

Directiva 2009/29/CE - pentru imbunatatirea si extinderea schemei europene de

tranzactionare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera (EU – ETS);

Decizia 2009/406/CE - Decizia non-ETS;

Directiva 2009/28/CE - Directiva privind energiile regenerabile (RES);

Directiva 2009/31/CE - Directiva privind stocarea geologica a CO2 (CSC).

Pentru indeplinirea obligatiilor asumate de Romania, urmarind elementele complementare

ce asigura respectarea principiului de durabilitate, strategiile locale de eficienta energetica trebuie

sa abordeze urmatoarele aspecte:

Pregatirea unui program de masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice;

Identificarea posibilitatilor locale de producere a energiei pe baza de resurse

regenerabile si promovarea acestora;

Identificarea potentialului de producere de energie electrica si termica in centrale cu

cogenerare, in special in instalatii de cogenerare de inalta eficienta si promovarea acestora;

Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator;


Aceste masuri integrate contribuie in final la indeplinirea obiectivelor asumate pe plan

national, respectiv:

reducerea cu 19% din emisiile de gaz cu efect de sera din 2005 pana in 2020 pe

sectoare non EU – ETS;

cresterea cu 24% a consumului de energie regenerabila pana in 2020;

reducerea cu 16% a emisiilor de CO2 din 2005 pana in 2020 in EU-ETS (eu

Emissions Trading Scheme)

In acest context, abordarea strategica locala pentru eficienta eneregtica durabila la nivelul

orasului Urlati va viza:

Imbunatatirea eficientei energetice (la nivelul principalilor consumatori)

Utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare (gaz, current electric)

Masuri pentru prevenirea riscurilor si adaptare la schimbarile climatice (inundatii,

incendii forestiere etc.)

Masuri pentru capacitarea administratiei publice locale pentru un management

energetic eficient

Masuri de informare si constientizarea opiniei publice pe temetici de mediu,

adaptarea la schimbarile climatice si eficienta energetica

Pachetul de reglementari privind politica viitoare a UE in domeniul energie – schimbari

climatice a fost aprobat in cadrul Consiliului European si adoptat de Parlamentul European in

decembrie 2008 (publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in iunie 2009). In contextul


13

instituirii si al functionarii pietei interne si din perspectiva necesitatii de protectie si conservare a

mediului inconjurator, politica energetica a UE urmareste:

asigurarea functionarii pietelor de energie in conditii de competitivitate;

asigurarea sigurantei aprovizionarii cu energie;

promovarea eficientei energetice si a economiei de energie;

dezvoltarea surselor regenerabile de energie;

reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;

promovarea interconectarii retelelor energetice.

Incepand cu anul 2013, sectorul energiei electrice, responsabil de cea mai mare parte a

emisiilor de CO2 din UE, va fi supus in intregime unui sistem de licitatii pentru achizitionarea

certificatelor de emisii de CO2.

Prin aceste directive se stabilesc urmatoarele obiective, tinte si mecanisme:

Un cadru comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile (SRE), astfel

incat UE sa ajunga la o pondere a energiei din SRE in consumul final brut de energie de 20% in

anul 2020. Pentru a atinge aceasta tinta, se stabilesc obiective nationale obligatorii pentru fiecare

stat membru, precum si mecanismele de cooperare in domeniu. Pentru Romania tinta nationala

este de 24%.

Un obiectiv minim de 10% pentru utilizarea de biocarburanti in transportul din

interiorul UE, care sa fie atins pana in 2020. Acest procent este acelasi pentru toate statele

membre.

Se instituie un cadru juridic pentru captarea si stocarea geologica, in conditii de

siguranta din punct de vedere al mediului. UE intentioneaza construirea si punerea in functiune

pana in 2015 a unui numar de pana la 12 instalatii demonstrative de CSC (captarea si stocarea

carbonului). Orientarile comunitare, revizuite, privind ajutoarele de stat pentru protectia

mediului, emise in acelasi perioada in care a fost aprobat pachetul legislativ, permit guvernelor sa

asigure sprijin financiar pentru instalatiile pilot de CSC.

Implementarea prevederilor pachetului legislativ Energie - Schimbari Climatice va avea

implicatii majore in special asupra instalatiilor din sectorul energetic care intra si sub incidenta

Directivei 2001/81/CE privind controlul integrat al poluarii. Aceste instalatii vor trebui sa

respecte concomitent si obligatiile privind calitatea aerului, care conduc la reducerea emisiilor de

substante poluante generate (SO2, NOx, particule).

Masurile privind eficienta energetica au un rol critic in garantarea realizarii la cele mai

mici costuri a obiectivelor stabilite prin pachetul energie-schimbari climatice. In plus, diminuarea

consumului prin eficienta energetica este cel mai eficient mod de a reduce dependenta de

combustibilii fosili si de importuri.

Recunoscand importanta tehnologiei in domeniul energiei pentru reducerea emisiilor de

CO2, a garantarii securitatii in alimentarea cu energie si a competitivitatii companiilor europene,

UE a propus o strategie comuna pentru promovarea tehnologiilor energetice.


14

Pentru a exista o abordare uniforma care sa ajute la realizarea unor indicatori globali

urmariti prin aceste politici, documentele programatice si pachetul pentru adaptarea la

schimbarile climatice, au fost corelate la nivel European prin legislatia in vigoare si ulterior

preluate si transpuse de fiecare stat in parte prin legislatia nationala.

In consecinta, pentru ca un stat membru sa poata beneficia de pachetele de finantare

disponibile pentru adaptarea la schimbarile climatice, in efortul de a se adapta standardelor

privind consumurile energetice si emisiile de noxe, conform angajamemtelor asumate la nivel

European si global, este necesar sa preia si sa implementeze cerintele agreate la nivel

European/mondial. Acest lucru asigura:

reducerea vulnerabilitatii in fata schimbarilor climatice;

reducerea decalajelor socio-economice si o mai buna coeziune teritoriala prin

implementarea unor tehnologii moderne bazate pe reducerea consumurilor energetice si cresterea

eficientei energetice cu impact direct asupra reducerii cheltuielilor energetice atat pentru

populatie cat si pentru ceilalti consumatori publici sau privati;

reducerea costurilor cu pagubele provenite din dezastre naturale si dezvoltarea unor

politici de preventie in fata dezastrelor pentru a minimaliza pagubele;

mentinerea unui climat de mediu echilibrat care sa contribuie la mentinea starii de

sanatate a populatiei, prin conservarea ecosistemelor naturale si, in acelasi timp, conservarea

resurselor naturale si asigurarea unei dezvoltari durabile.

Sustinerea si implementarea unor astfel de programe trebuie facuta insa la un nivel

strategic care sa poata asigura o anumita continuitate a masurilor la nivel reginal si teritorial.

Pentru aceasta trebuie, sa existe o corelare a interventiilor si o coordonare a acestora in vederea

atingerii anumitor indicatori propusi pentru masurarea impactului acestor interventii.

In lipsa unei Strategii ca document programatic asumat atat politic cat si la nivelul

comunitatii, intervetiile spontane, neecoordonate, fara o tinta clara si o procedura de monitorizare

prin stabilirea unor indicatori relevanti, au un impact local pe termen scurt, fara o valorificare

eficienta a resurselor si potentialului local.

O astfel de planificare strategica nu se poate face decat in contextul pregatirii unei

Strategii Locale de Eficienta Energetica ca parte a unui Plan de Interventii pentru Eficienta

Energetica (PIEE) pe toate nivelurile de interventie (regional, national, local),

aplicandu-se principiile dezvoltarii durabile cu accent pe abordare locala, respective

interventii clare, locale, cuantificabile ca impact prin indicatorii comuni stabiliti la nivel

regional si national.


15

1. POLITICI EUROPENE, STRATEGIA NATIONALA PENTRU

EFICIENTA ENERGETICA, STRATEGIILE SI PROGRAMELE

LOCALE DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE

1.1. CADRUL LEGISLATIV

O astfel de planificare strategica nu se poate face decat in contextul pregatirii unei

Strategii Legea nr. 121/2014 privind eficienta energetica;

Masurile de economie de energie incluse in plan trebuie sa fie suficient de consistente

astefel incat la atingerea tintei nationale asumate de Romania, cat si la realizarea obiectivelor

specific din Planul national de actiune in domeniul eficientei energetice. Prin programele de

imbunatatire a eficientei energetic trebuie scos in evident modul de conformare a masurilor pe

termen scurt si a masurilor pe termen de 3-6 ani conform normativelor: HG nr. 1460/2008 -

Strategia nationala pentru dezvoltare durabila a Romaniei –Orizonturi 2013-2020-2030; HG nr.

1069/2007 – Strategia Energetica a Romaniei 2007-2020, actualizata pentru perioada 2011-2020;

HG nr. 2019/2007 – privind promovarea cogenerarii bazata pe cererea de energie termica; Legea

372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata; O.G. nr. 28/2013 pentru

aprobarea Programului national de dezvoltare locala.

Pornindu-se de la primul acord international pe aspecte de mediu, negociat intre cele 160

de tari semnatare ale protocolului de la Kyoto, continuandu-se cu declaratiile politice asumate cu

ocazia Conventiilor Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice, la nivel European, inca din

2006 s-a pregatit un cadru comun de implementare a unor politici pentru pentru adaptarea la

schimbarile climatice.

Directiva 32/2006 transpusa in legislatia nationala prin OG 22/2008, prin care s-au

introdus obligatii specifice cu privire la realizarea programelor municipale de eficienta

energetica;

Raportul intrunirii intrunirii IPCC in 2007 (Intergovernmental Panel on Climate

Change) prin care s-au stabilit o serie de obiective pe teme climatice, denumite generic “Pachetul

20/20/20 al Uniunii Europene” si se refera la o serie de masuri de reducere pana in 2020 astfel:

reducerea cu 20% a emisiilor de GES fata de anul 1990, pana in anul 2020;

reducere cu 14% fata de 2005 si utilizarea de energie regenerabila in proportie de

20% din consumul total de energie;

imbunatatirile in domeniul eficientei energetice (20%);

reducerea emisiilor globale de gaze cu efect de sera cu cel putin 50% pana in 2050 si

intre 80% si 95% de tarile industrializate (toate tarile europene si OECD -Organizatia pentru

Dezvoltare si Cooperare Economica, inclusiv Romania, sunt privite ca tari industrializate in

procesul Natiunilor Unite de schimbare climatica).

La nivelul Uniunii Europene, pachetul „Energie – Schimbari Climatice”, stabileste o serie

de obiective pentru anul 2020, cunoscute sub denumirea de „obiectivele 20-20-20”, si anume:


16

reducere a emisiilor de GES la nivelul UE cu cel putin 20% fata de nivelul anului

1990;

cresterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabila (SRE) in totalul

consumului energetic al UE, precum si o tinta de 10% biocarburanti in consumul de energie

pentu transporturi;

o reducere cu 20% a consumului de energie primara care sa se realizeze prin

imbunatatirea eficientei energetice, fata de nivelul la care ar fi ajuns consumul in lipsa acestor

masuri.

De asemenea, UE propune sa reduca nivelul emisiilor cu pana la 30% pana in 2020, doar

daca si alte state dezvoltate vor adopta obiective similare, ca parte a unui viitor acord de mediu

global post - 2012. Negocieri pentru un astfel de acord la nivelul Natiunilor Unite sunt inca in

derulare. Acest pachet legislativ contine patru acte normative complementare:

Directiva 2009/29/CE - pentru imbunatatirea si extinderea schemei europene de

tranzactionare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera (EU – ETS);

Decizia 2009/406/CE - Decizia non-ETS;

Directiva 2009/28/CE - Directiva privind energiile regenerabile (RES);

Directiva 2009/31/CE - Directiva privind stocarea geologica a CO2 (CSC).

Obiectivele asumate de Romania, respectiv:

reducerea cu 19% din emisiile de gaz cu efect de sera din 2005 pana in 2020 pe

sectoare non EU – ETS;

cresterea cu 24% a consumului de energie regenerabila pana in 2020;

reducerea cu 16% a emisiilor de CO2 din 2005 pana in 2020 in EU-ETS;

Directiva UE 27/2012 cu privire la eficienta energetica, prin care tarile europene s-au

angajat sa reduca cu 20% consumul de energie primara, pana in 2020 transpusa in legislatia

nationala prin legea 121/2014.

Directiva 2013/30/UE privind siguranta operatiunilor petroliere si gazeifere si de

modificare a Directivei 2004/35/CE.

Prioritatile nationale asumate prin Acordul de Parteneriat 2014-2020, transpuse la

nivel local in cadrul Strategiilor de Dezvoltare Locala ce trebuiesc correlate cu Planul National de

Dezvoltare pe perioada 2014-2020.

Autoritatile Publice Locale din localitatile cu peste 5000 de locuitori au obligatia de a

realiza un „Plan de crestere a eficientei energetice”, iar in situatia in care localitatea are peste

20.000 locuitori este necesar sa existe si un „manager energetic autorizat” pentru respectivele

localitati.

Pachetul legislativ elaborat la nivel European privind cresterea eficientei energetice a fost

transpus in legislatia romaneasca prin urmatoarele programe si acte normative de baza:

Hotararea nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei Energetice a Romaniei pentru

perioada 2007-2020, cu modificarile si completarile legale in vigoare;

Hotararea nr. 1460/2008 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare

Durabila - Orizonturi 2013-2020-2030;


17

HG 1661 /2008 privind aprobarea Programului National pentru Cresterea Eficientei

Energetice si utilizarea resurselor regenerabile de energie in sectorul public, pentru anii 2009-

2010;

HG 835 /2010 privind modificarea Programului National pentru Cresterea Eficientei

Energetice si utilizarea surselor regenerabile de energie in sectorul public, pentru anii 2009-2010

;

Legea 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata in 2013;

Legea nr. 121/2014 privind eficienta energetica;

H.G. 122/2015 pentru aprobarea Planului Naţional de Acţiune in Domeniul

Eficienţei Energetice.

Prin Strategia Energetica a Romaniei pentru 2020, se dezvolta 3 directii majore de

interventie in domeniu energetic stabilite la nivel strategic european (siguranta energetica,

dezvoltare durabila si competitivitate) si propune o seria de masuri de interventii specifice la

nivel national, in scopul atingerii obiectivelor energetice asumate de tara, pentru perioada 2007-

2020.

Conform Planului National de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice, principalele

masuri de interventie in domeniul cresterii eficientei energetice sunt:

Masuri orizontale ce au in vedere in general actiuni de auditare energetica,

monitorizare si control consumuri energetice, campanii de constientizare a consumatorilor, etc in

conformitate cu Directiva 2012/27 /UE;

Masuri de Eficienţa Energetica in Cladiri Publice si rezidentiale ;

Masuri de eficienţa energetica in cladirile organismelor publice ;

Masuri de eficienţa energetica in industrie ;

Masuri de eficienţa energetica in transport ;

Masuri de eficienţa energetica in serviciile de incalzire şi racire ;

Transformarea, transportul, distribuţia energiei şi raspunsul cererii de energie.

Prin Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila Orizonturi 2014-2020-2030, se

integreaza la nivel sectorial o serie din masurile interventiile propuse prin Strategia Energetica a

Romaniei pentru 2020, stabilind principalele directii de actiune la nivelul fiecarui sector ( precum

si orizontul de timp pentru desfasurarea acestora), dupa cum urmeza:

Corelarea raţionala a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiţionale

in profil intersectorial şi regional, cu potenţialul şi capacitatea de susţinere a capitalului natural;

Modernizarea accelerata a sistemelor de educaţie şi formare profesionala, sanatate

publica şi servicii sociale, ţinand seama de evoluţiile demografice şi de impactul acestora pe piaţa

muncii;

Folosirea generalizata a celor mai bune tehnologii existente, din punct de vedere

economic şi ecologic, in deciziile investiţionale; introducerea ferma a criteriilor de eco-eficienţa

in toate activitaţile de producţie şi servicii;

Anticiparea efectelor schimbarilor climatice şi elaborarea din timp a unor planuri de

masuri pentru situaţii de criza generate de fenomene naturale sau antropice;


18

Asigurarea securitaţii şi siguranţei alimentare prin valorificarea avantajelor

comparative ale Romaniei, fara a face rabat de la exigenţele privind menţinerea fertilitaţii solului,

conservarea biodiversitaţii şi in protejarea mediului;

Protecţia şi punerea in valoare a patrimoniului cultural şi natural naţional; racordarea

la normele şi standardele europene privind calitatea vieţii.

Identificarea unor surse suplimentare de finanţare pentru realizarea unor proiecte şi

programe de anvergura, in special in domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului,

siguranţei alimentare, educaţiei, sanataţii şi serviciilor sociale;

Obiectivele UE, precum si cele nationale cu privire la cresterea eficientei energetice isi

gasesc surse de finantare in mare parte prin Programele Operationale Sectoriale 2014-2020,

completate de Programul National de Dezvoltare Locala, pentru acele tipuri de finantare pentru

care nu se identifica surse la nivelul acestor programe sectoriale, integrand trei subprograme

specifice:

Subprogramul „Modernizarea satului romanesc”;

Subprogramul „Regenerarea urbana a municipiilor si oraselor”;

Subprogramul „Infrastructura la nivel judetean”.

Obiectivul general PNDL vizeaza echiparea unitaţilor administrativ-teritoriale cu toate

dotarile tehnicoedilitare, de infrastructura educaţionala, de sanatate şi de mediu, sportiva, social-

culturala şi turistica, administrativa şi de acces la caile de comunicaţie, astfel incat pe termen

mediu fiecare localitate sa atinga standardele prevazute de Legea nr. 350/2001, privind

amenajarea teritoriului şi urbanismul.

In mod prioritar, programul finanteaza:

Proiecte de infrastructura finantate prin alte programe inchise in prezent, a caror

finalizare estenecesara pentru respectarea unor angajamente asumate de Romania in cadrul

Uniunii Europene;

Proiecte de infrastructura de dimensiuni reduse ca volum care nu indeplinesc criterii

de eligibilitate pe programe cu finantare europeana.

Plecand de la cadrul national strategic in domeniul eficientei energetice, prin legea

121/2014 s-a stabilit cadrul legal de aplicare a politicilor nationale in scopul cresterii eficientei

energetice pe intregul lant energetic: resurse primare, productie, distributie, furnizare, transport si

consum final, astfel incat sa se atinga tinta de reducere a consumului energetic cu 19% pana in

2020.

Principalele interventii vizate prin legea 121/2014, pentru cresterea eficientei energetice

sunt:

Cresterea eficientei energetice a cladirilor ;

Achizitii publice care sa impune produse, servicii si lucrari cu performante inalte de

eficienta energetica ;

Stabilirea unor masuri de politica energetica care sa se aplice in mod unitar si

cuantificabil ;


19

Stabilirea unor masuri minime de respectat de catre agentii economici, ce depasesc

anumite limite de consum energetic ;

Contorizarea consumului energetic real, cat mai fidel, la consumatorii finali;

Informarea si constientizarea consumatorilor finali cu privire la necesitatea si

beneficiile cresterii eficientei energetice;

Incurajarea folosirii unor tehnologii de cogenerare de inalta eficienta atat pentru

procese de incalzire cat si pentru procese de racire care sa deserveasca necesitatile consumatorilor

finali ;

Montarea unor echipamente de captare si stocare a dioxidului de carbon produs in

instalatiile de ardere ;

Stabilirea unor reglementari clare in ceea ce priveste producerea, transportul si

distributia energiei;

Pregatirea unor resurse umane calificate in domeniul cresterii eficientei energetice si

implementarea unor sisteme de calificare, acreditare si certificare in domeniul eficientei

energetice, inclusiv reglementari privind realizarea auditurilor energetice si bilanturilor

energetice.

Complementar acestei legi s-a detaliat prin legislatia secundara cadrul legal si

metodologia de abordare pentru fiecare directie de interventie in parte astfel incat sa existe un

model unitar de abordare a masurilor de eficienta energetica.

Astfel pentru cladiri s-au stabilit prin Legea 372/2005 privind performanta energetica a

cladirilor (republicata in 2013), masurile de inteventie pentru cresterea eficientei energetice, prin

decizia ANRE s-a aprobat un model de Program de imbunatatirea a eficientei energetice pentru

localitati cu o populatie mai mare de 5000 de locuitori, s-au aprobat modele de ghiduri pentru

elaborarea auditurilor energetice si elaborarea bilanturilor energetice precum si programele

analitice pentru cursurile de specialitate in domeniul managementului energetic si al elaborarii

auditurilor energetice.

Toate aceste reglementari legale ofera suportul necesar pentru implementarea si

monitorizarea masurilor de crestere a eficientei energetice si indeplinirea obligatiilor asumate de

Romania cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% pana in 2020.

Plecand de la aceste considerente, in cadrul contractului avand ca obiect „Elaborarea

strategiei in domeniul eficientei energetice a Orasului Urlati pentru perioada 2016-2022”, se vor

derula urmatoarele activitati:

O analiza sumara asupra teritoriului Orasului Urlati, in baza careia se vor colecta

datele necesare realizarii inventarului consumatorilor de energie la nivelul comunitatii si al

emisiilor de CO2, precum si principalii factori implicati in dimanica acestora (asezarea

geografica, specificul climatic, evolutia demografica, stadiul dezvoltarii principalelor servicii de

utilitati publice);

Analiza datelor si realizarea unor prognoze privind emisiile de CO2 si consmurile

energetice la nivelul comunitatii, in scopul identificarii necesitatilor de interventii pentru

diminuarea consumurilor de energie si cresterea eficientei energetice si alinierea la cerintele

legale in vigoare in acest domeniu;


20

Formularea unor obiective clare si a unui set de masuri ce se vor transpune in

proiecte, cu scopul alinierii la cerintele legislatiei in vigoare cu privire la cresterea eficientei

energetice pentru fiecare sector de interventie identificat ca fiind prioritar;

Definirea unor fise de proiecte prin care sa se atinga obiectivele si masurile propuse

si identificarea unor posibile surse de finantare;

Definirea mecanismelor si instrumentelor de implementare a masurilor si proiectelor

propuse si stabilirea unor metode/procedure de monitorizare si raportare.

Acest document va raspunde cerintelor impuse de legislatia in vigoare si va constitui un

element de fundamentare a investitiilor ce se vor propune la nivel comunitatii pentru cresterea

eficientei energetice, fiind punctul de pornire pentru proiectele investitionale ce vor viza

atragerea de fonduri europene nerambursabile in vederea dezvoltarii locale durabile in perioada

2016-2022.

Se va asigura in acest fel indeplinirea obligatiilor legale in vigoare ce revin Autoritatii

Publice Locale a Orasului Urlati, sub aspectul elaborarii strategiei de crestere a eficientei

energetice si totodata se vor identifica o serie de solutii care sa raspunda nevoilor investitionale

locale pentru reducerea consumurilor energetice si, implicit, reducerea costurilor serviciilor de

utilitati publice si a gradului de poluare. Documentul se inscrie in cadrul general al Strategie

Energetice Nationale privind cresterea eficientei energetice.

Programele de finantare a investitiilor, disponibile statelor membre in perioada 2014-2020

pentru realizarea unei mai bune coeziuni socio-economice la nivel european, vizeaza atingerea

obiectivelor de mediu si reducere a emisiilor de carbon prin intermediul a 4 obiective tematice:

Obiectivul tematic 1: Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de

dioxid de carbon in toate sectoarele;

Obiectivul tematic 2: Promovarea adaptarii la schimbarile climatice, prevenirea si

gestionarea riscurilor;

Obiectivul tematic 3: Protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor;

Obiectivul tematic 4: Promovarea unor sisteme de transport durabile si eliminarea

locajelor din cadrul infrastructurii majore.

Asa cum se poate observa, aceste obiective vizeaza patru directii principale strans

interconectate intre ele:

Reducerea emisiilor de carbon;

Promovarea utilizarii eficiente a energiei, care la randul ei contribuie la reducerea

emisiilor de carbon;

Protectia mediului si conservarea acestuia;

Adaptarea la schimbarile climatice si o mai buna pregatire pentru gestionarea

riscurilor.


21

1.2. TINTA DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU ORASUL URLATI

Conventia Natiunilor Unite pe Tema Schimbarilor Climatice (UNFCCC), a stabilit

necesitatea de a mentine cresterea temperaturii globale in limta a 20C fata de temperatura

inregistrata in perioada pre-industriala, pentru a preveni astfel efectele grave ale schimbarilor

climatice. In aceste conditii, inca din 2009, UE a initiat o serie de politici sectoriale care

integreaza masuri necesare atingerii acestor deziderate si in anul 2013, Comisia Europeana a

publicat strategia UE pentru Adaptarea la Schimbarile Climatice. Totodata, tarile UE au elaborat

o serie de strategii nationale care includ programe cu diferite actiuni pentru o mai buna gestionare

a factorilor care influenteaza schimbarile climatice.

Schimbarile Climatice (cresterea temperaturii, modificarile pe scara a precipitatiilor,

scaderea rezervelor de gheata etc.) isi fac deja efectul la nivel mondial, inclusiv la nivel

European, inregistrandu-se in anii precedenti noi recorduri fata de perioada pre-industriala.

Temperatura a crescut la nivelul Europei cu 1,30C fata de perioada preindustriala, precipitatiile

au crescut semnificativ in regiunile de nord si nord-vest ale Europei dar s-au redus in zona de

Sud, furtunile au crescut ca frecventa, iar topirea ghetarilor s-a accelerat fata de 1990,

inregistrandu-se noi recorduri minime privind suprafetele ghetarilor in perioada 2007, 2011 si

2012, in timp ce ninsorile sunt mult mai reduse atat cantitativ cat si ca suprafete acoperite.

Acest lucru asigura:

reducerea vulnerabilitatii in fata schimbarilor climatice;

reducerea decalajelor socio-economice si o mai buna coeziune teritoriala prin

implementarea unor tehnologii moderne bazate pe reducerea consumurilor energetice si cresterea

eficientei energetice cu impact direct asupra reducerii cheltuielilor energetice atat pentru

populatie cat si pentru ceilalti consumatori publici sau privati;

reducerea costurilor cu pagubele provenite din dezastre naturale si dezvoltarea unor

politici de preventie in fata dezastrelor pentru a minimaliza pagubele;

mentinerea unui climat de mediu echilibrat care sa contribuie la mentinea starii de

sanatate a populatiei, prin conservarea ecosistemelor naturale si, in acelasi timp, conservarea

resurselor naturale si asigurarea unei dezvoltari durabile.

Sustinerea si implementarea unor astfel de programe trebuie facuta insa, la un nivel

strategic care sa poata asigura o anumita continuitate a masurilor la nivel regional si teritorial.

Pentru aceasta trebuie, sa existe o corelare a interventiilor si o coordonare a acestora in vederea

atingerii indicatorilor propusi pentru cuantificarea impactului acestor interventii.

In lipsa unei Strategii ca document programatic asumat atat politic cat si la nivelul

comunitatii, interventiile spontane, neecoordonate, fara o tinta clara si o procedura de

monitorizare prin indicatori relevanti, au un impact local pe termen scurt, fara o valorificare

eficienta a resurselor si potentialului local.

Conform prezentei Strategii de eficienta energetica, principalele interventii care ar

trebui implementate pana in 2022, vor conduce la o economie de energie de 10% per an,

respectiv reducerea emisiilor de CO2 cu 11334 tone CO2 in Orasul Urlati.


22

2. DESCRIEREA GENERALA A LOCALITATII

2.1 LOCALIZAREA, RELIEFUL SI ISTORICUL ASEZARII

2.1.1. REPERE GEOGRAFICE

Oraşul Urlaţi este un oraş vechi, fiind menţionat, pentru prima data, inca din prima

jumatate a secolului al XVI - lea, intr-un hrisov semnat de Neagoe Basarab, la data de 16 martie

1515, prin care voievodul intarea mai multe ocine manastirii Snagov şi in care printre „juratori”

(martori) se afla şi boierul ”Oancea din Urlaţi”. Oraşul este situat in partea de sud-est a Romaniei,

in partea de sud-est a judeţului Prahova, la 44°59’28’’ latitudine nordica şi 26°13’50’’

longitudine estica, la o distanţa de 81 km de Bucureşti, in zona de contact dintre Campia Romana

(campia subcolinara Mizil-Stalpu) şi dealurile subcarpatice.

Oraşul face parte din renumita regiune viti-vinicola Dealu Mare, aflandu-se pe celebrul

Drum al Vinului, fiind invecinat cu urmatoarele localitati:

nord – comuna Iordacheanu

sud – comunele Albeşti Paleologu şi Tomşani

est – comuna Ceptura

vest – comunele Valea Calugareasca şi Plopu


23

Calea de acces in localitate este Drumul Naţional 1B Ploieşti – Buzau, din Albeşti

Paleologu, la o distanţa de 4 Km, pe Drumul Judeţean 102 C. Oraşul este situat la o distanţa de 6

Km de Gara Cricov, fapt ce faciliteaza accesul persoanelor, dar şi transportul marfurilor.

Orasul cuprinde pe langa centru alte 15 zone adiacente. Strazile-cartiere pornesc ca niste

raze din central spre marginile orasului: Arionestii Noi si Vechi, Cherba, Jercalai, Maruntis,

Orzoaia de Sus si Orzoaia de Jos, Schiau, Valea Bobului, Valea Cringului, Valea Mieilor, Valea

Nucetului, Valea Pietrei, Valea Seman si Valea Urloii.

Cai de acces: Calea de acces in localitate este DN 1B Ploiesti-Buzau din Albesti

Paleologu, la o distant de 4 km pe DJ 102 C.

2.1.2. ISTORICUL ASEZARII

Istoricul oraşului Urlaţi se pierde sub colbul vremurilor trecute, oraşul fiind menţionat

inca din prima jumatate a secolului al XVI-lea. Urme arheologice din neolitic şi epoca bronzului,

descoperite pe dealul Merez din Valea Urloii, certifica, insa, un trecut mult mai indepartat. In


24

legatura cu denumirea localitaţii, Dicţionarul Terminologic şi de Regionalisme [DTSR (1872)],

susţine ca, „ĩn vechime se numea Stenota şi era cetate veche, unde astazi se afla numai ramaşiţe.

Urlat e cuvant nemţesc şi s-a prefacut in Urlaţi şi nu inchipuieşte alta decat un lucru prea vechi şi

se inţelege ca de la goţi, care in a treia suta de ani au stapanit pe aici, a ramas aceasta numire”. Pe

de alta parte, cei cea au scris DGJPh (1897. p. 601) menţionau ca denominaţia ar putea veni,

conform tradiţiei, de la faptul ca locuitorii coborau de pe dealurile vecine pentru a se aduna la

urlatoare, adica la targ. N-ar fi, insa, exclus sa fie doar o simpla traducere din slava a numelui

raului Cricov –„Krik”= strigat, urlet. Potrivit altor cercetatori, Urlaţi provine din cuvantul

maghiar Varalatt („subcetate”, Orlat, Urlat). De altfel, oraşul a fost pana in secolul al XIX – lea

reşedinţa fostului judeţ Secuieni (N. Iorga, Documente urlaţene, BCMI, 1927, p. 309). Marele

istoric Nicolae Iorga, in volumul sau de Documente urlaţene, publicat iniţial in cadrul Buletinului

Comisiei Istorice a Romaniei, in 1972, se intreba de unde vine acest nume, pe care-l va cataloga,

in alta parte, drept „numele-porecla indescifrabil”1 . Tot Nicolae Iorga spunea ca „Etimologia

care s-ar prezenta la inceput ar pune numele in legatura cu verbul a urla. Dar aceasta n-ar avea

nici un sens. Trebuie cautat aiurea. Am gasit şi forma Orlaţi. Aceasta ne-ar trimite la radicalul

Orlu, Orlea, constatat şi aiurea. Finala ar fi cea slavona -aţ, care se intalneşte, e drept, in alte

regiuni, cele de langa Dunarea sarbeasca (de fapt bulgareasca), de la Romanaţul nostru pana la

Craguievaţul şi Cruşevaţul sarbilor”. In toamna anului 1968, in curtea Liceului din oraş, in urma

unor sapaturi intamplatoare, au fost descoperite un schelet şi trei nasturi de cupru, realizaţi in

tehnica secolului al XIV – lea, fiind certe marturii istorice pentru actuala vatra a targului.

Documentar, insa, oraşul Urlaţi a fost atestat pentru prima oara intr-un hrisov semnat de

Neagoe Basarab, la data de 16 martie 1515, prin care voievodul intarea mai multe ocine

manastirii Snagov şi in care printre „juratori” (martori) se afla şi boierul ”Oancea din Urlaţi”. A

doua menţiune documentara este hrisovul din 1527-1528, semnat de Radu de la Afumaţi, prin

care voievodul reconfirma aceleiaşi manastiri, dealul cu viile de la Poiana (in Valea

Calugareasca) şi Valea Calugarilor, „a patra parte, cat ţine ocina pana in apa Teleajanului, cu

vinariciul2 si perpelii3 , partea domneasca şi un vad de moara in Carciurcari pe Cricov”.

Intocmirea acestui hrisov se facuse pe baza unei cercetari la faţa locului de mai mulţi boieri,

printre care şi boierul Oancea din Urlaţi. Registrele vamale ale Braşovului din anul 1545, care

ţineau evidenţa targoveţilor din Ţara Romaneasca, veniţi pentru tranzacţii comerciale cu cei

braşoveni, menţioneaza şi pe un anume Stan din Urlaţi, printre comercianţii din alte localitaţi

prahovene: Gherghiţa, Targşor, Breaza, Slanic, Comarnic, Filipeşti, Valeni (Arh. Naţ. Dir. Jud.

Bv, Primaria Braşov – seria Reg. vigesimale, III A/6, p. 44). La data de 5 iunie 1598, domnitorul

Mihai Viteazul elibera o carte domneasca lui „Dragan şi cu feciorii caţi Dumnezeu ii va da, ca sa

fie lui moşie in Urlaţi (…) din campu şi din apa şi din deal cu viile şi de peste tot hotar…”4 .

La data de 20 aprilie 1703, şase boieri intocmeau hotarnicia moşiei Urlaţi lui Iordache

Cocorascu (moştenita de la logofatul Radu Cocorascu), deosebindu-i-o de cea a moşnenilor

urlaţeni, iar un an mai tarziu, la 26 septembrie 1704, Constantin Brancoveanu i-o confirma printr-

un hrisov. Domnitorul Constantin Brancoveanu a poposit pe aceste meleaguri, in vara anului

1711, „Aici, in gura Urlaţilor, in locul unde Cricovul Sarat scapa din stransoarea dealurilor şi

prinde a se zbengui pe intinderi şese (…) cu cea din urma oştire a Ţarii Romaneşti”, cu mii de

boieri, boiernaşi, ostaşi de curte si „slujitori” ţarani, aşteptand „sa vada cum hotaraşte norocul

razboaielor la Prut, ca sa ştie daca ramane cu turcii ori merge sa se inchine imparatului celui nou


25

al muscalilor”5 . In DTSR din anul 1872 se menţiona despre targul Urlaţi ca avand in

componenţa şi catunele: Arioneşti, Marunţiş, Valea Nucetului, Orzoaia, Valea lui Seman, Valea

Urloii, Valea Bobului, Valea Crangului, Valea Humei, Valea Pietrei si Zarcalai. DGJPh (1897,

p.601) precizeaza, la randul sau, catunele ce intra in componenţa Urlaţiului: Coteni, Marunţiş,

Valea Seman, Valea Urloi, Valea Crangului, Valea Nucetului, Valea Bobului, Orzoaia, Jarcalai,

Valea Pietrei, Arioneştii Vechi, Arioneştii Noi, Valea Humei şi Cherbea. Se semnala, de

asemenea ca, targul organiza saptamanal (in fiecare vineri) cate un „targ” (iarmaroc) şi doua

balciuri anual.

La 16 martie 2015, oraşul Urlaţi, din judeţul Prahova, a sarbatorit, 500 de ani de la prima

menţiune documentara a sa, care apare intr-un document emis de catre Domnitorul Neagoe

Basarab (1512 – 1521), la Targovişte, fiind datat : 16 martie 1515. In acest adevarat “certificat de

naştere” al localitaţii este menţionata denumirea pe care o poarta şi astazi şi se aminteşte de un

oarecare boier O´ncea (Oancea n.n.) din Urlaţi (precum şi de alţii din localitaţi invecinate),

deoarece “…au venit inaintea domniei mele … de au marturisit şi au dat cu sufletele lor acele

ocine…”. Prin acest document, Domnitorul intareşte mai multe ocine (moşii n.n.) Manastirii

Snagov.

O a doua menţiune documentara, in ordine cronologica, o aflam intr-un document emis in

timpul domniei lui Radu Paisie (1535 – 1545), datat 18 iunie 1537 şi in care se stipuleaza : “…

dat-am domnia mea aceasta porunca a domniei mele Stoichii cu feciorii lui caţi Dumnezeu ii va

darui ca sa le fie moşie a lor la Broşteneasca”. In documentul menţionat mai sus, publicat de catre

marele istoric al neamului nostru, Nicolae Iorga in culegerea sa de “Documente Urlaţene”, deşi

nu este trecuta denumirea de Urlaţi, intalnim consemnata moşia “Broşteneasca”, moşie ce a

existat in Urlaţi şi pe care o gasim menţionata intr-un alt document din anul 1603, cat şi in tabelul

celor 101 familii improprietarite in anul 1864. Din tabel rezulta ca din trupul acestei moşii, care a

aparţinut boierilor urlaţeni, au fost improprietarite 31 de familii. Mai tarziu, dupa numai 8 ani, in

Registrul vigesimal (de vama n.n.) al Braşovului – ce menţioneaza date despre import şi export –

este menţionat printre cei ce au cumparat marfa din Braşov, in anul 1545, şi un anume Stan de

Urlaţi. De aici, rezulta ca Urlaţiul exista la aceasta data şi ca atinsese un anumit stadiu de

dezvoltare economica, atat timp cat erau şi negustori din Urlaţi care faceu comerţ cu Braşovul.

In cele ce urmeaza, ne vom opri atenţia asupra documentului din anul 1697, emis de catre

Domnitorul Constantin Brancoveanu, patronul spiritual al localitaţii, prin care porunceşte marelui

ciohodar Alexandri“… sa umble in oraşul domnii meale in Bucureşti şi pe la ţara sa caute in toata

ţara dom.(niei) şi in toate targurile: la Campul Lungu, la Piteşti, la Targovişte, la Filipeşti, la

Ploieşti, la Urlaţi , la Buzau, la Ramnic, la Focşani I pen toate satile, sa aiba a lua ciohondaritul,

(bir platit de cismari infiinţat in sec.XVII n.n.) de cismariu pe tal.(er) 1, dupa obiceiu, veri ce fel

da ea ar fi, au sluga boereasca, au calugareasca, au ţigan, afara de slujitorii de Bucureşti” – (vezi

Nicolae Iorga, “Studii şi documente”, vol.V, pag.340). Din cele menţionate in documentul din

care am citat mai sus, se vede clar ca Brancoveanu Voda numeşte Urlaţiul printre targurile Ţarii

Romaneşti. Mai trebuie relevat faptul ca intr-un alt document din anul 1691, Urlaţiul este

menţionat ca sat. Deci, transformarea acestuia in targ a avut loc in perioada cuprinsa intre anii

1691 – 1697. De asemenea, trebuie reţinut faptul ca in jurul anului 1700, Domnitorul Constantin

Brancoveanu desfiinţeaza targul Urlaţi, pentru a proteja targul Gherghiţa de concurenţa


26

Urlaţiului. In document se spune: “… de vreme ce aducea paguba şi domniei, pentru ca şi vama

Gherghiţei sa strica, dintru aceasta pricina, am hotorat : targul cel nou (de la Urlaţi n.n.) sa nu mai

fie”. (vezi “Condica Brancoveneasca” nr.268, pag.767). Marele spatar Mihail Cantacuzino

solicita Domnitorului sa fie infiinţat un targ saptamanal la Urlaţi. Acesta accepta sa se ţina, la

Urlaţi, targul de toamna, anual, care dura o luna de zile. Faptul este consemnat intr-un hrisov al

lui Nicolae Mavrocordat din 21 aprilie 1716, in care se spune: “… ci numai am hotarat sa se faca

acolo in Gura Urlaţilor targ, slobod toamna, pe vremea culesului in patru saptamani…” (vezi:

G.M.Petrescu-Sava (Zagoriţ): “Targuri şi oraşe intre Buzau, Targovişte şi Bucureşti”, pag.50).

In documentul nr.108, din anul 1703, (vezi N.Iorga:”Documente Urlaţene”) se spune: ”…

neam stransu toţi la un loc in sat la Urlaţi”. Intr-o harta din anul 1774 el este menţionat tot ca sat.

Dar din anul 1778 Urlaţiul este iar menţionat ca targ. In anul 1711, Domnitorul Constantin

Brancoveanu se stabileşte cu armata sa in “Gura Urlaţiului” urmarind evoluţia razboiului ruso-

turc (vezi Radu Logofatul Greceanu – “Istoria domniei lui Constantin Basarab Brancoveanu

Voievod /1688 – 1714)”, Editura Academiei R.S.R. 1970, pg.179, 180, 182). De atunci dateaza

“Casa Domneasca” şi “Viile Domneşti” din Valea Crangului care dainuie şi in zilele noastre. In

perioada interbelica in aceasta zona se afla reşedinţa plasei Cricov, care avea in subordine 15

comune rurale şi una urbana (Urlaţi). Conform datelor existente la Arhivele Naţionale ale

Direcţiei Judeţului Prahova, inv.269/1926-1927, s-a purtat o intreaga corespondenţa pentru

alipirea catunului Schiau oraşului. In urma HCM 1116/1968, dupa ce a fost sediul raionului

Cricov, oraşul a capatat actuala structura administrativ-teritoriala. In perioada „sistematizarii”

ceauşiste (1975), localitaţile componente (Arioneştii Noi, Cherba, Schiau, Ulmi, Valea Mieilor,

Valea Nucetului şi Valea Seman) au fost propuse pentru dezafectare, iar prin Decizia nr.275/29

mai 1989 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Prahova, emisa in baza Legii

nr.2/1989, oraşul Urlaţi nu mai avea in componenţa decat localitaţile: Cherba, Marunţiş, Valea

Crangului şi Valea Urloi, celelalte disparand pur şi simplu. Din fericire, in anul 1990 aceasta lege

a fost abrogata şi situaţia a revenit la normal. In prezent, oraşul are in cuprinsul sau, pe langa

localitatea de baza, un numar de 15 localitaţi componente (cartiere) cu caracter rural, certificate

astfel in urma Hotararii de Consiliu Local (HCL) nr.74/26.08.2004: Arioneştii Noi, Arioneştii

Vechi, Cherba, Jercalai, Marunţiş, Orzoaia de Sus, Orzoaia de Jos, Scheau, Valea Bobului, Valea

Crangului, Valea Mieilor, Valea Nucetului, Valea Pietrii, Valea Seman, Valea Urloii. Cherba este

menţionata ca localitate componenta a oraşului dupa razboi (1968), in timp ce despre „Jarcalai”

DGJPh (1897) menţioneaza ca este catunul Urlaţiului. Toponimia acestor cartiere este destul de

interesanta, chiar daca pentru unele provenienţa denumirii este necunoscuta. Astfel, de exemplu,

pentru Marunţiş, situat in partea de nord a oraşului, se crede ca denumirea are legatura cu

substantivul „marunţis” = lucru marunt, semnificand o aşezare mica, iar pentru cele doua cartiere

Orzoaia de Sus şi Orzoaia de Jos denumirea deriva din substantivul „orzoaie”, semnificand o

specie de orz, al carui spic este alcatuit din doar doua randuri de boabe. Denumirea cartierului

Valea Urloi se pare ca este, de fapt, o şarada asemanatoare numelui oraşului caruia ii este arondat

şi in componenţa caruia se afla.


27

2.1.3. RELIEFUL

Oraşul are o suprafaţa de 4 367 ha (43, 67 km2 ) ceea ce reprezinta 0, 93 % din teritoriul

judeţului. Relieful oraşului este un relief deluros (la poalele dealurilor Istrita si Bucovel) cu

inalţimi intre 400 m şi 700 m.

Cadrul natural. Litologia este reprezentata prin faciesuri aparţinand atat levantinului cat

şi vilafranchianului, cu succesiuni de pietrişuri, nisipuri şi argile, din care s-au format sedimente

de solificare, alcatuite din argile, luturi, nisipuri şi pietrişuri.

Relieful. Cercetarile geologice arata ca zona noastra a luat infaţişarea pe care o are astazi

la sfarşitul pliocenului (subetajul Levantin), in urma ultimelor mişcari tectonice de ridicare ale

munţilor Carpaţi. In anumite locuri, pe versanţi, depozitele levantice apar la zi. Din punct de

vedere geologic, oraşul se afla situat in zona de contact dintre Campia Romana şi dealurile

subcarpatice (Subcarpatii Curburii). In zona de terasa, care se inalţa cu 6 – 12 m faţa de nivelul

albiei raului Cricovul Sarat şi se inclina spre rau de la nord la est spre sud - vest, terenul se

caracterizeaza prin stabilitate şi relief lipsit de denivelari. Zona de lunca, pe partea stanga a raului

Cricovul Sarat, este inundabila şi parţial mlaştinoasa. Zona de versant, ce delimiteaza teritoriul la

N – E, E si N – V, V este cunoscuta sub denumirea deDealurile Urlaţilor şi este caracterizata prin

inalţimi de peste 400m, cu o fragmentare accentuata cu vai adanci şi inguste. Regiunea colinara a

localitaţii este slab reprezentata in vegetaţie lemnoasa spontana, ramanand pe unii versanţi

abrupţi palcuri de padure in care se gasesc ulm, carpen, stejar. Padurile ocupa o suprafaţa de

138ha, avand totodata şi funcţia speciala de protecţie, de gradul I şi nu sunt populate de o fauna

bogata.


28

Harta potentialului morfodinamic (potentialul pentru procese geomorfologice)


29

2.2. ADMINISTRAREA TERITORIULUI, ORGANIGRAMA APARATULUI

PERMANENT AL CONSILIULUI LOCAL

Plansa nr. 1 – Incadrarea in teritoriul administrativ

2.2.1. FUNCTIILE URBANE ALE ORASULUI URLATI

In conformitate cu Legea nr. 351/2013 „orasul” este unitatea administrativ-teritoriala de

baza alcatuita fie dintr-o singura localitate urbana, fie din mai multe localitati, dintre care cel

putin una este localitate urbana.


30

Ca unitate administrativ-teritoriala de baza si ca sistem social-economic si geografic,

orasul are doua componente:

a) componenta teritoriala - intravilanul, care reprezinta suprafata de teren ocupata sau

destinata constructiilor si amenajarilor (de locuit, social-culturale, industriale, de depozitare, de

productie, de circulatie, de recreare, de comert etc.) si extravilanul care reprezinta restul

teritoriului administrativ al orasului;

b) componenta demografica socio-economica, care consta in grupurile de populatie si

activitatile economice, sociale si politico-administrative ce se desfasoara pe teritoriul localitatii.

Dimensiunile, caracterul si functiile orasului prezinta mari variatii, dezvoltarea sa fiind

strans corelata cu cea a teritoriului caruia ii apartine.

Din punct de vedere economic, orasul este locul care prezinta cele mai mari densitati de

investitii si echipamente pe unitate de suprafata, reunind majoritatea capitalurilor disponibile,

chiar si pe cele provenite din spatiul rural.

Plansa nr. 2 – Incadrarea in teritoriul judetului Prahova


31

Elementele sistemului urban

Orasul, este alcatuit din mai multe elemente aflate in relatii de inter-conditionare si

interdependenta, pe baza carora se construieste o matrice a structurii urbane. Dintre acestea cele

mai reprezentative sunt:

cadrul natural (CN) - caracteristicile solului si subsolului, conditiile climatice si

hidrografice, specificul vegetatiei naturale etc.;

unitatile economice (UE) - unitatile de productie, depozitare si desfacere etc.

dotarile urbane (DU) - reprezentate de gari, statii de calatori, depouri, statii de epurare a

apei etc.care asigure servicii de tip urban;

spatiile verzi (SV) – zona de odihna si agrement, zone sportive, alte plantatii etc.;

echiparea tehnica (ET) - retele edilitare de apa potabila si industriala, canalizare, gaze,

termoficare, telefonie, electricitate;

cadrul construit si compozitional (CCC) - reprezentat prin zone de locuit, diferite dotari

sociale, culturale si religioase, monumente etc.;

circulatia (C) persoanelor si marfurilor prin intermediul retelelor rutiere, feroviare si

aeriene din zona;

locuintele (L) - fondul locuibil existent pe grade de confort si zone de amplasare,

disponibil de terenuri pentru un ansamblu de locuit etc.;

populatia (P) - prin toate caracteristicile sale: numar, structura pe grupe de varste si

sexe, structuri socio-profesionale etc. (P);

forta de munca (FM) - sub aspectul resurselor de munca, grad de valorificare, deplasari,

distribuirea in teritoriu etc.

Matricea structurii urbane

Sursa: Nicolae, V., Constantin, D.L

Prin urmare, pentru formularea oricarei strategii de dezvoltare a unui

oras/municipiu, pentru stabilirea contextului pentru care se dezvolta strategia este necesar

sa se faca o analiza a acestor elemente principale pentru a avea o imagine completa asupra

stadiului de dezvoltare, a resurselor disponibile, a oportunitatilor, a riscurilor si a

dezavantajelor existente.


32

Plecand de la aceste elemente de baza, pe care trebuie sa le avem in vedere pentru

definirea nivelului de dezvoltare a unui oras, in combinatie cu functiile pe care orasul trebuie sa

le indeplineasca pentru comunitatea locala, se poate vedea in ce masura structura si dinamica

sistemului urban au o evolutie pozitiva, ascendenta in timp sau negativa, de stagnare si/sau

decadere.

Principalele functii urbane ale unui oras sunt:

a) functiunea economico - productiva (FEP);

b) functiunea de locuire (FL);

c) functiunea cultural - administrativa si de servire (FCS);

d) functiunea de comunicare (FC);

e) functiunea ecologica si de relaxare (FER);

f) functiunea estetica (FE);

g) functiunea strategica (FS).

Daca elementele unui sistem sunt legate intre ele prin relatii directe, atunci sistemul are

caracter static. Daca intre elemente exista si conexiuni inverse, sistemul este dinamic, adica

elementele isi schimba pozitia unul fata de altul, fiind totodata ele insele supuse schimbarii

In conditiile in care conexiunile inverse sunt pozitive, sistemul dinamic al orasului

se dovedeste capabil de dezvoltare si modernizare.

Acestea sunt bazele analizei potentialului de dezvoltare al unui oras si, implicit, al

comunitatii locale, fapt pentru care in dezvoltarea acestei strategii se va face inclusiv o

analiza a conexiunilor existente intre elementele carateristice care definesc orasul Urlati si

functiile indeplinite de acesta.

Tipologia urbana

Spatiul urban se clasifica in anumite tipuri dupa functii, marime, forma si structura.

Clasificarea dupa functii este deosebit de importanta in studiul oraselor. Ea este o cerinta

fundamentala in actiunea de sistematizare a teritoriului, in simularea procesului general de

urbanizare. Definirea functiei unui oras se face in raport cu activitatea de baza, care asigura

conditiile necesare dezvoltarii sale continuu ascendente.

Ca tipuri functionale de orase se disting:

a) orasele cu functii industriale, in care marea majoritate a populatiei active este ocupata

in activitati ale industriei extractive sau ale industriei prelucratoare;

b) orasele cu functii comerciale, care sunt cele mai vechi si cele mai numeroase;

c) orasele cu functii culturale, ce concentreaza activitatile culturale si turistice ale tarilor.

In aceasta categorie se inscriu orase de tip universitar, orase-muzeu, orase ale festivalurilor sau

congreselor internationale;

d) orasele cu functii de servicii, care prezinta o gama foarte mare, pornind de la nodurile

de cale ferata pana la statiunile balneoclimaterice;


33

e) orase cu functii agro-industriale, care se dezvolta indeosebi in zilele noastre, in

conditiile organizarii unei agriculturi intensive;

f) orasele cu functii administrative si politice, usor de recunoscut in capitalele statelor

lumii, in resedintele de judet, departamente, regiuni sau alte unitati administrativ-teritoriale.

Orasele se grupeaza si dupa marimea lor demografica:

a) orase mici, cu populatie sub 20 000 locuitori;

b) orase mijlocii, cu o populatie intre 20 000 si 100 000 locuitori;

c) orase mari, cu o populatie de peste 100 000 locuitori pana la 1 milion;

d) orase foarte mari sau milionare, cu o populatie ce depaseste 1 milion de locuitori.

Orasul Urlati este un oras mic, cu functie principala industriala, ce dispune de factori

naturali si climatici ce pot fi valorificati pentru dezvoltarea unor sectoare economice precum

tursimul si zootehnia, beneficiind de resurse umane cu o calificare de nivel mediu insa cu surse

de venituri familiale limitate, fapt ce se resimte puternic atat la nivelul confortului locativ cat si al

accesului la servicii de sanatate, educatie si cultura.

2.2.2. SUPRAFATA TERITORIULUI

Orasul Urlaţi ocupa o suprafaţa de 4 367 hectare (0,93 % din suprafaţa totala de 471 587

ha a Judeţului Prahova), din care cea mai mare suprafaţa (82,55 %) o reprezinta terenul agricol /

neagricol / alte forme – 3 604,66 Ha.

Specificaţie Teren agricol Teren neagricol Total

ha % ha % ha

Proprietate publica a UAT 0 0 450 49.66 450

Proprietate privată 3461 100 456 50.34 3917

TOTAL 3461 906 4367

Tabel nr.1 Impărţirea suprafeţei administrative, după forma de proprietate (Sursa INSSE

tempo online)

Dupa forma de proprietate, terenul agricol este detinut in proportie de peste 50.34% de

proprietari privati, in timp ce terenul neagricol este detinut intr-o proportie de peste 49.66% de

stat. Cf legii 213 mai exista si proprietatea privata a statului.

Din punct de vedere al evolutiei terenului, in ultimii 5 ani structura suprafetei

administrative a orasului s-a mentinut constanta dupa cum se poate observa din datele prezentate

mai jos, mici variatii inregistrându-se la categoria vii si livezi / teren agricol / paduri / ape si balţi

etc.


34

Categorie de folosinta Suprafata (ha / km)

An 2014 An 2013 An 2012 An 2011 An 2010

Teren agricol, din care: 3461 3634 3634 3634 3634

- arabil 1266 1066 1266 1266 1266

- pasuni si fânete 971 1171 1127 1127 1127

- vii si livezi 1224 1224 1241 1241 1241

Paduri si alte terenuri cu

vegetatie forestiera 138 138 138 138 138

Ape si balti 78 78 78 78 78

Teren intravilan construcţii 347 347 233 233 233

Drumuri (km) 225 225 225 225 225

Neproductiv 118 118 59 59 59

Suprafata totala 4367 4367 4367 4367 4367

Tabel nr.2 Evolutia terenului pe categorii de folosinta

Suprafata agricola totala este alcatuita din teren arabil in cea mai mare parte – 1 066 ha

31%), pasuni 831 ha si fanete 340 ha (34%) si vii si livezi 1 224 ha (35%).

Fondul forestier acopera 138 hectare, ocupand locul şase in structura suprafeţei

administrative a oraşului (3,16 % din totalul suprafetei administrative) şi este reprezentata de

paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera.

An Suprafata fondului

forestier (mii ha)

Volumul de lemn

recoltat (mii mc)

2009 146,5 325,5

2010 147,3 373,7

2011 147,3 439,6

2012 146,5 469,2

2013 146,5 439,3

Tabel nr. 3 Fondul forestier jud. Prahova (Sursa INSSE)

Luciul de apa care se afla pe intinderea orasului Urlaţi este de 0,1150 hectare,

reprezentand 0,01 % din suprafaţa totala a oraşului şi este alcatuit din balţi.

In ANEXA 5 atasata prezentei Strategii enregetice a orasului Urlati este prezentata grafic

impartirea teritoriala a Orasului Urlati, cf. PUG.


35

Teritoriu, locuinte, utilitati publice oras Urlati 2010 2011 2012 2013 2014

Locuinte existente total, numar 3 747 3 876 3 882 3886 3 889

Suprafata intravilan ha

925

Suprafata spatiilor verzi ha

25

Lungimea strazilor orasenesti -total -KM

101

Lungimea strazilor orasenesti modernizate -KM

95

Lungimea totala a retelei simple de distributie a

apei potabile KM 62,2

Capacitataea instalatilor de producere a apei

potabile -mc/zi 710.220 673.014 613.630 639.128 592.410

Lungimea totala a conductelor de distributie a

gazelor-km

37,2

Tabel nr. 4 Date statistice (2010 – 2014 )privind suprafetele, locuintele si retelele de

utilitati publice ale orasului Urlati (Sursa INSSE)

Plecand de la aceste date putem deduce ca principalele solutii pentru cresterea eficientei

energetice la nivelul Orasului Urlati, o vor reprezenta interventiile dedicate reabilitarii si cresterii

eficientei energetice a cladiriilor rezidentiale si spatiilor locative aferente acestora, alaturi de

reabilitarea energetica a cladirilor publice.

In acest sens trebuiesc desfasurate o serie de campanii de informare si promovare privind

solutiile pentru reducerea consumului de energie si incurajarea masurilor pentru cresterea

eficientei energetice a sitemelor folosite si in principal la nivelul consumatorilor finali.

La nivelul UE, exista o tendinta generala ca terenurile avand destinatia pentru constructii

sa se dezvolte considerabil in detrimentul terenurilor agricole si a celor seminaturale, cea mai

mare rata de crestere inregistrandu-se in sectorul minier, cel al depozitelor de deseuri, santierele

de constructii si retelele de transport. Aceste interventii au drept consecinta directa fragmentarea

ecosistemelor ceea ce pune o presiune majora asupra biodiversitatii zonelor afectate de aceasta

restructurare a folosintei terenurilor. La nivelul Orasului Urlati nu se identifica astfel de modificari

structurale.

2.2.3. ADMINISTRAREA TERITORIULUI, ORGANIGRAMA APARATULUI

PERMANENT AL CONSILIULUI LOCAL URLATI

Din punct de vedere administrativ, Autoritatea Publica Locala Urlati deserveste teritoriul

prin intermediul aparatului propriu al Consiliului Local al Orasului Urlati, avand ca reprezentant

executiv al administratiei locale, Primarul. Aparatul Permanent al Consiliului Local este

reprezentat de Primar, Viceprimar si Secretar.

Administratia publica, in Orasul Urlati, este organizata si functioneaza potrivit

prevederilor Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si in conformitate cu hotararile

Consiliului Local. Primarul, viceprimarul, administratorul public si secretarul, impreuna cu


36

aparatul de specialitate al primarului, constituie o structura functionala cu activitate permanenta,

denumita Primaria, care duce la indeplinire hotararile Consiliului Local si dispozitiile Primarului,

solutionand problemele curente ale colectivitatii locale. Misiunea sau scopul Primariei rezida deci

in solutionarea si gestionarea, in numele si in interesul colectivitatii locale pe care o reprezinta, a

treburilor publice, in conditiile legii.

Administratia publica din localitate se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor

autonomiei locale,descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei

publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes

deosebit.

In administratia publica locala, primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El

este seful administratiei publice locale si al aparatului de specialitate al autoritatii administratiei

publice locale, pe care il conduce si il controleaza. Primarul raspunde de buna functionare a

administratiei publice locale, in conditiile legii si reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in

relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si

in justitie.

Consiliul Local al orasului Urlati este compus din 17 consilieri locali pe perioada 2016-

2020, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, in condiţiile stabilite de legea

pentru alegerea autoritaţilor administraţiei publice locale. Potrivit legislatiei, numarul membrilor

fiecarui consiliu local se stabilileste prin ordin al prefectului, in functie de populatia orasului,

raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului in

care se fac alegerile sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile. Aparatul de

specialitate al Primariei orasului Urlati cuprinde 109 posturi, structurate pe departamente de

specialitate, astfel:

- Demnitari - 2

- Functii publice - 57 (din care 7 functii publice de conducere si 50 functii publice de

executie)

- Contractuali - 50 (6 de conducere si 44 de executie )

Din totatul de 109 de posturi, 94 sunt ocupate, iar 18 sunt declarate vacante.

In subordinea Primarului functioneaza urmatoarele servicii si directii:

Directia economica si administrativ (Birou Contabilitate, Achizitii publice, Afaceri

Europene); Biroul Impozite si Taxe Locale;

Serviciul Politie Locala (Compartiment Control comercial; Compartiment Ordine

publica si paza; Compartiment circulatie pe drumuri publice);

Compartimentul Audit intern;

Compartimentul Protectie civila;

Birou salubritate si iluminat public;

Serviciu urbanism, tehnic, investitii si cadastru;

In subordinea Viceprimarului functioneaza urmatoarele servicii si directii:

Birou Zone verzi si Administrare Cimitir ;

Compartiment administrarea cladirilor din domeniul public, intretinere strazi


37

Casa de Cultura si Biblioteca;

In subordinea Secretarului orasului functioneaza:

Compartimentul Administratie Publica Locala, Relatii cu Publicul si Secretariat;

Compartiment Agricultura si Registru Agricol ;

Oficiul Juridic ;

Biroul Resurse Umane, Asistenta Sociala si Autoritate Tutelara (Compartiment Resurse

Umane, Securitate in Munca si Arhiva ; Compartiment Asistenta Sociala si Autoritate Tutelara);

In subordinea Consiliului Local functioneaza:

Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor;

Clubul Sportiv Unirea Urlati.


38

2.3. BAZE DE DATE SI GESTIONAREA SISTEMULUI DE RAPORTARE A

INFORMATIILOR PRIVIND CONSUMURILE DE ENERGIE LA NIVELUL

ORASULUI URLATI

Avand in vedere ca strategia pentru cresterea eficientei energetice s-a realizat in anul

2018, acesta fiind anul de referinta de la care se vor raporta anual catre ANRE, la nivelul

Aparatului Permarent al Consiliului Local al Orasului Urlati, pentru a indeplini cerintele legale in

vigoare, recomandam sa se desemneze departamentul si persoanele responsabile cu actualizarea

bazei de date referitoare la consumurile de energie aferente localitatii Urlati.

2.4. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EVALUARII DIN PUNCT DE

VEDERE AL MANAGEMENTULUI ENERGETIC

Asa cum am precizat mai sus, pana in acest moment la nivelul Autoritatii Publice Locale

a Orasului Urlati nu a existat o strategie privind imbunatatirea eficientei energetice si, prin

urmare, colectarea de date privind consumul energetic inregistrat la nivelul teritoriului s-a facut

sporadic, fara continuitate, fara a exista un catalog al indicatorilor ce trebuiesc monitorizati,

perioade clare de referinta sau o periodicitate de raportare a acestora.

In lipsa asumarii obligativitatii pregatirii unui program de imbunatatire a eficientei

energetice, in baza unui model cadru, care sa poata fi implementat si monitorizat in vederea

intelegerii situatii actuale si a progreselor facute in sensul imbunatatirii eficientei energetice, nu

se poate cuantifica masura in care Orasul Urlati a contribuit pana in prezent la indeplinirea

Planului National de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice pe care Romania si l-a asumat in

conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020.

Interventiile locale menite sa imbunatateasca eficienta energetica la nivelul Orasului

Urlati au existat, dar in lipsa unei cadru de referinta, nu se poate cuantifica in ce masura

interventiile realizate au contribuit la imbunatatirea eficientei energetice. Prin urmare, nu putem

vorbi de existenta unui management energetic asumat la nivelul localitatii prin responsabilizarea

unei echipe la nivelul aparatului administrativ care sa actioneze si sa gestioneze implementarea

unor programe coerente pentru imbunatatirea eficientei energetice.

Insuficienta informare a personalului administrativ asupra unor aspecte precum:

modificarile aparute la nivel legislativ in domeniul eficientei energetice;

solutiile tehnogice inovative care raspund necesitatilor de limitare a consumului de

energie si aplicarea unor tehnologii „prietenoase” cu mediul;

posibilitatile de finantare a unor investitii care sa imbunatateasca eficienta energetica;

noile reglementari privind achizitiile publice, din perspectiva impunerii unor standarde

de referinta pentru consumul de energie si protectia mediului;

procedurile, metodele si instrumentle necesare implementarii, monitorizarii si

raportarii unui plan de actiuni pentru imbunatatirea eficientei energetice.


39

Constituie un factor negativ ce poate bloca aplicarea coerenta si eficienta a masurilor

pentru reducerea consumului de energie si cresterea eficientei energetice. Neprioritizarea acestor

aspecte la nivelul administratie publice locale, pe termen lung, va avea un impact negativ major

asupra dezvoltarii economico-sociale a intregii comunitati, cu riscul accentuarii decalajelor fata

de celelalte zone ale tarii.

Mai mult decat atat, slaba dezvoltare a capacitatii administrative locale de a gestiona

provocarile realizarii unui management energetic si lipsa unor interventii cu scopul informarii

populatiei asupra aspectelor legate de impactul schimbarilor climatice si necesitatea de adaptare

la aceste provocari au mentinut dezinteresul populatiei spre a investi in sensul cresterii eficientei

energetice a consumatorilor finali, investitiile in acest sens fiind limitate de factorul pecuniar.

Pentru ca masurile propuse in aceasta strategie sa aiba impact si sprijin local este necesar

sa se organizeze campanii de informare pe plan local cu privire la impactul schimbarilor

climatice, riscurile la care populatia este expusa in lipsa implementarii unui pachet de masuri de

adaptare la aceste schimbari, progresele tehnologice majore care pot imbunatatii efecienta

energetica si impactul pozitiv pe care acestea il pot avea atat din punct de vedere economic,

(economiile pe termen lung) social, (confortul, sanatatea si bunastarea populatie) si de mediu

(mentinerea unui mediu ambiant sanatos, scaderea factorilor de poluare, mentinerea

ecosistemelor naturale, conservarea resurslor locale si a biodiversitatii, cresterea atractivitatii

zonei, etc).

O analiza detaliata asupra managementului energetic la nivelul Orasului Urlati este

prezentata in cadrul Anexei 1 la prezentul document.

2.4.1. MANAGEMENTUL ENERGETIC

Managementul energetic are ca principal obiectiv, asigurarea unui consum judicios si

eficient al energiei, in scopul maximizarii rezultatelor prin minimizarea costurilor energetice.

Obiectivele secundare, rezultate in urma aplicarii unui program de management energetic,

se refera la:

cresterea eficientei energetice si reducerea consumurilor de energie, in scopul

reducerii costurilor;

realizarea unei bune comunicari intre compartimente, pe problemele energetice

specifice si responsabilizarea acestora asupra gospodaririi energiei;

dezvoltarea si utilizarea permanenta a unui sistem de monitorizare a consumurilor

energetice, raportarea acestor consumuri si dezvoltarea unor strategii specifice de optimizare a

acestor consumuri;

gasirea celor mai bune cai de a spori economiile banesti rezultate din investitiile in

eficientizarea energetica a proceselor specifice de productie, prin aplicarea celor mai performante

solutii cunoscute la nivel mondial;

asigurarea sigurantei in alimentare a instalatiilor energetice.

Autoritaţile publice locale trebuie sa iniţieze campanii de informare periodice in mass-

media locala sau prin mijloace adresate direct consumatorului final (brosuri, flyere, website,


40

comunicate de presa, interviuri televizate, info-chioşcuri etc.) prin care sa transmita acestuia

mesaje legate de:

actiunile intreprinse privind reducerea pierderilor prin reţelele de infrastructura

edilitare si efectele lor;

masurile de creştere a eficientei energetice implementate de operatorii serviciilor de

interes general local si efectele lor;

costurile şi performantele tehnice ale unor tipuri de echipamente recomandate pentru

cresterea eficientei alimentarii cu energie la utilizatorii finali;

masurile de utilizare a surselor regenerabile implementate de operatorii serviciilor de

interes general local si efectele lor;

analize comparative privind costurile reale ale diverselor tipuri de utilitati existente in

oras: energie termica (incalzire individuala, la nivel de scara, bloc, centralizata), energie electrica,

alimentare cu apa şi canalizare, gaze naturale, salubrizare etc.

Pentru serviciile publice aflate in subordinea Consiliului Local, la intocmirea Programului

Propriu de Eficienta Energetica se au in vedere masuri de eficientizare specifice fiecarui serviciu

public.


41

2.5. CONSUMURILE ENERGETICE PUBLICE SI REZIDENTIALE

Conform situatiei inventarului public, Administratia Pulica Locala a Orasului Urlati are in

administrare urmatoarele cladiri:

Tabel nr. 5 Consumuri energetice in cladirile publice din Orasul Urlati (Sursa: Primaria

Orasului Urlati)

Serviciile de utilitate publica ce deservesc aceste cladiri sunt fie in subordinea primariei,

fie asigurate prin contractele incheiate intre Autoritatea publica locala si operatorii sau furnizorii

cu care sunt semnate contracte in acest sens.

Nr

crt Denumire locatie

Supra-

fata

(mp)

Tip reabilitare termica

Izolare

termica

pereti

exteriori

Ferestre

termopan

Izolare

termica

pod/terasa

Izolare

termica

sol/subsol

Reabilitare

instalatii de

incalzire

Montare

becuri

economice

1 Liceu teoretic Brancoveanu

Voda (cladire noua) 2 814

Polist

5 cm X - - X X


Voda - Sala de sport 1 761

Panouri

sendwich

de 10 cm

X - - X X


Voda (cladire veche) 1 022 - - - - X X

4 Scoala generala Canuta

Ionescu

C1-1237 Polist

5 cm X - - X X

C2-255 - - - - - X

5 Gradinita cu program

prelungit "Clopotica" 1 772

Polist

5 cm X - - X X

6 Gradinita cu program normal

Valea Urloii 242

Polist

5 cm X - - X X


Jercalai 166

Polist

5 cm X - - X X

8 Primarie 646 - - - - - X

9 Casa de cultura corp A 1 890 Polist

10 cm X - - X X

10 Casa de cultura corp B 363 - - - - - X

11 Spitalul orasenesc 2 875 - X - - X X

12 Cladire fosta Policlinica 585 - X - - X X

13 Dispensar medical 167 - X - - X X

14 Sediu Politie Locala 450 - X - - X X

15 Cladire fosta maternitate 1 359 - - - - X X

16 Clubul Sportiv Unirea 179 Polist

5 cm X - - X X

17 Cladire PSI 387 Polist

5 cm X - - X X


42

2.6. CONDITII CLIMATICE SPECIFIC ZONEI (ZONA CLIMATICA,

TEMPERATURA EXTERIOARA ETC.)

O intelegere sumara a termenului de schimbari climatice aduce in prim plan efectele

acestora asupra mediului inconjurator.

Pentru a putea evalua schimbarile climatice si influentelor asupra mediului, se impune o

monitorizare atenta a elementelor ce constituie factori determinanti ai calitatii mediului

inconjurator.

Mediul inconjurator este definit de caracteristicile celor trei factori principali: apa, sol si

aer.

2.6.1. FACTORII NATURALI DE MEDIU (APA, SOL, AER).

In urma analizelor efectuate s-a constatat ca acesti factori nu prezinta un grad accentuat de

degradare, iar interventiile care pot imbunatati mediul inconjurator sunt: ecologizarea terenurilor

afectate de activitatile industriale si includerea lor in peisajul zonei, modernizarea proceselor

tehnologice; reorganizarea depozitelor de deseuri pe baze ecologice; lucrari specifice de

amenajare a terenurilor afectate de inundatii si de alunecari de teren.

CALITATEA APEI

Din punct de vedere hidrografic teritoriul localitatii Urlati este situat pe malul stang al

Raului Cricovu Sarat, acesta fiind afluenetul de stanga al raului Prahova. Raul Cricovul Sarat

ocupa o suprafata de 629 km² si are o lungime de 81km. Debitul mediu multianual al raului

Cricovu Sarat este de 2.20mc/s. Debitul maxim se realizeaza obisnuit in aprilie iar cel minim in

septembrie sau octombrie, volumele scurse reprezentand 16-18% si, respectiv 4-5% din cel anual.

Pinza freatica inregistreaza adancimi diferite in functie de formele de relief. Raul Crocovu

Sarat, care aduna apele de pe 629 km² si primeşte pe dreapta afluenţii: Salcia, Chiojdeanca,

Lopatna, Vaarbil, iar pe stinga Lapos, Mires, Paraul Sarat si Cricovul Sarat.

In zona superioara din aria comunei Sangeru, dar si prin afluentul sau Salcia primeste ape

sarate (chiar saturate in sare) din paraiele ce se formeaza in dealurile invecinate. Aceste dealuri

ascund in subsol si uneori chiar la vedere depozite de sare. Apa sarata care se varsa in Cricov ii

da si numele, dar si o calitate nedorita, este o apa „rea" la gust si nu prea bogata in pesti. De fapt,

in zonele superioare pestii nu se gasesc decat in afluentii sai dulci (asa cum este Chiojdeanca), iar

catre varsare apar si cei obisnuiti apelor dulci de campie, dar sunt putini si nedezvoltati. Din

cauza continutului ridicat de sare, apa sa nu este buna nici pentru irigatii. Abia in zona comunei

Ciorani, dupa ce primeste toti afluentii sai inferiori (care au continut normal de sare), apa raului

devine suficient de "dulce" si poate fi folosita si pentru acest scop.

Lacurile naturale din judetul Prahova sunt situate in zona de campie si de dealuri.

Principalele lacuri din zona de campie sunt limanele fluviatile Balta Doamnei, Curcubeu,


43

Saracineanca pe stanga Ialomitei si Lacul Fulga pe valea Balana. In regiunea subcarpatica

lacurile mai cunoscute sunt cele de la Brebu, Campina, Vitioara si Slanic localizate in vechi

exploatari de sare si amenajate in scop balnear. Cel mai mare lac din judetul Prahova este lacul de

acumulare de la Paltinu de pe valea Doftanei.

Intreţinerea cursurilor de apa, are o importanţa deosebita, reprezentand o masura

preventiva de aparare impotriva inundaţiilor, constituind in acelaşi timp un obiectiv care trebuie

sa fie permanent in atenţia factorilor responsabili de la nivel local.

Pe de alta parte, multe dintre gospodariile oraşului (in special cele situate in zone in care

nu exista reţea de canalizare, cum este cazul celor din Orzoaia de Jos) deverseaza reziduurile şi

apele uzate in canalele pluviale, apa deversandu-se direct in raul Cricovul Sarat, fapt ce conduce

la poluarea apei acestuia. Evacuarile rezultate din activitaţile gospodareşti pot afecta şi panza

freatica.

CALITATEA SOLULUI

In regiunea de campie din care face parte orasul Urlati se intalnesc cernoziomurile

cambice, in mare parte freatic-umede, cernoziomuri argiloiluviale, soluri brun roscate, brun

roscate podzolite, brune podzolite si soluri podzolice argiloiluviale. In luncile raurilor se intalnesc

soluri aluviale in diferite stadii de evolutie, lacovisti, soluri gleice, iar pe intinsul con de dejectie

al Prahovei predomina solurile branciog.

Activitatea industriala poluatoare a fost reglementata prin HG 541/2003 privind stabilirea

unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale unor poluanti proveniti din instalatii mari de

ardere. Aceasta hotarare reprezinta transpunerea in legislatia ramasa a Directivei 2001/80/CE

privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi in aer proveniti din instalatii mari de ardere.

Utilizarea ingrasamintelor chimice.

Utilizarea substantelor fitosanitare.

Gestionarea ingrasamintelor organice.

Conform art. 1. al Ordinului nr. 1552 din 03/12/2008 pentru aprobarea listei localitaţilor

pe judeţe unde exista surse de nitraţi din activitaţi agricole, judeţul Prahova este cuprins in anexa

acestui ordin cu 40 de localitaţi declarate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Orasul Urlati

nu este in aceasta lista, cu toate ca agricultura se practica la o scara intensiva la nivelul localitatii,

nivelul de poluare cu nitrati se incadreaza in limitele admise.

Utilizarea unor produse reziduale de origine animala pentru creşterea fertilitatii solului

este o practica veche. Dar utilizarea incorecta precum si depozitarea sau evacuarea necontrolata a

acestor produse poate atrage efecte puternic negative asupra solului. In zona gospodariilor rurale

individuale (periferia orasului Urlati) s-a produs din timpuri vechi o dezvoltare a efectivelor

zootehnice care genereaza cantitati importante de dejectii animaliere – deseuri. Acestea sunt

acumulate in platformele de gunoi sateşti direct pe sol, fara amenajari de protectie a mediului.

Impactul asupra mediului se resimte prin ocuparea terenurilor agricole si impurificarea panzei de


44

apa freatica. Astfel, amenajarea unor platforme pentru depozitarea dejectiilor animaliere este

extrem de necesara pentru asigurarea unei bune protectii a solului in zona.

O sursa de poluare a solului o constituie depozitarea necontrolata sau necorespunzatoare a

deseurilor.

CALITATEA AERULUI

Studiile recente au dovedit impactul negativ major al gazelor cu efect de sera ce provoaca

incalzirea globala si fenomenele meteo extreme, ce culmineaza uneori cu dezastre naturale sau

pagube economico-sociale majore.

Multi factori determinanti ai schimbarilor climatice sunt poluanti cunoscuti ai aerului.

Masurile ce au ca scop reducerea emisiilor de carbon negru sau de precursori de ozon sunt

benefice atat pentru sanatatea umana, cat si pentru clima. Gazele cu efect de sera si poluantii

aerului provin din aceleasi surse de emisii. Astfel, exista potentiale beneficii care pot fi obtinute

prin limitarea gazelor cu efect de sera sau a poluantilor atmosferici.

Se considera ca dioxidul de carbon ar putea fi cel mai puternic factor favorizant al

incalzirii globale si al schimbarilor climatice, insa nu este singurul. Multi alti compusi gazosi sau

solizi, cunoscuti drept „factori determinanti ai schimbarilor climatice”, au o influenta asupra

cantitatii de energie solara (inclusiv caldura) retinuta de Pamant si asupra cantitatii reflectate

inapoi in spatiu. Printre acesti factori determinanti se numara principalii poluanti ai aerului,

precum ozonul, metanul, particulele si oxidul de diazot. Particulele sunt un poluant complex. In

functie de compozitia lor, acestea pot avea un efect de racire sau de incalzire asupra climei locale

sau globale.

De exemplu, carbonul negru, unul dintre componentii particulelor fine si rezultatul arderii

incomplete a combustibililor, absoarbe radiatiile solare si infrarosii din atmosfera si are astfel un

efect de incalzire – efect de sera. Alte tipuri de particule, care contin compusi ai sulfului sau

azotului, au un efect opus. Acestia tind sa actioneze ca oglinzi minuscule, care reflecta energia

solara conducand astfel la racire. In termeni simpli, depinde de culoarea particulei. Particulele

„albe” tind sa reflecte razele soarelui, in timp ce particulele „negre” sau „maronii” tind sa le

absoarba.

Un fenomen similar apare la nivelul solului. Unele dintre particule se depun odata cu

ploaia sau zapada sau pur si simplu aterizeaza pe suprafata Pamantului. Carbonul negru, insa,

poate fi transportat la distante foarte mari de locul de origine si se poate depune pe stratul de

zapada si de gheata. In ultimii ani, depunerile de carbon negru in regiunea Arctica, au innegrit din

ce in ce mai mult suprafata alba si au redus reflectivitatea a acesteia, ceea ce inseamna ca planeta

noastra retine mai multa caldura.

Odata cu aceasta caldura suplimentara, dimensiunea suprafetei albe se diminueaza cu si

mai mare rapiditate in regiunea Arctica. Este interesant de mentionat ca numeroase procese legate

de clima sunt controlate nu de componentii principali ai atmosferei, ci de unele gaze care se

gasesc doar in cantitati foarte mici. Cel mai frecvent dintre aceste asa-numite gaze reziduale,


45

dioxidul de carbon, reprezinta doar 0,0391 % din aer. Orice variatie a acestor cantitati foarte mici

are capacitatea de a afecta si modifica climatul.

In regiunile din vecinatatea zonelor polare, o parte din teren sau albia marii este in

permanenta inghetata. Potrivit unor estimari, acest strat – numit permafrost – contine dublul

cantitatii de carbon aflat in prezent in atmosfera. In conditii de incalzire, acest carbon poate fi

eliberat din biomasa aflata in putrefactie fie sub forma de dioxid de carbon, fie sub forma de

metan. Metanul este un gaz cu efect de sera de peste 20 de ori mai puternic decat dioxidul de

carbon.

Emisiile de metan provin de la activitatile umane (in special agricultura, productia de

energie si gestionarea deseurilor) si din surse naturale. Odata eliberat in atmosfera, metanul are o

durata de viata de aproximativ 12 ani. Desi se considera ca este un gaz cu o durata de viata relativ

redusa, aceasta este suficient de lunga pentru a fi transportat catre alte regiuni. In plus, fiind un

gaz cu efect de sera, metanul contribuie, de asemenea, la formarea ozonului de la nivelul solului,

care este in sine un poluant major care afecteaza sanatatea umana si mediul.

„Culoarea” nu este singurul mod in care particulele suspendate in aer sau depuse pe sol

pot afecta climatul. O parte a aerului nostru consta in vapori de apa – molecule minuscule de apa

suspendate in aer. Norii pe care ii cunoastem cu totii reprezinta forma mai condensata a acestor

molecule minuscule. Particulele au un rol important in modul in care norii se formeaza, durata

acestora, cantitatea de radiatii solare pe care le pot reflecta, tipul de precipitatii pe care le

genereaza si locul in care se produce acest fenomen etc. Norii sunt in mod evident esentiali

pentru climatul nostru; concentratiile si compozitia particulelor poate chiar sa schimbe momentul

si locul in care se produc precipitatiile.

Schimbarile legate de frecventa si volumul precipitatiilor au costuri economice si sociale

reale, deoarece tind sa afecteze productia de alimente la nivel global si, in consecinta, pretul

alimentelor.

In evaluarile sale din 2007, Comisia Interguvernamentala pentru Schimbari Climatice la

nivel european –organismul international infiintat pentru evaluarea schimbarilor climatice –

prevede o scadere a calitatii aerului in orase in viitor, din cauza schimbarilor climatice.

Prezenţa particulelor solide in atmosfera influenţeaza negativ transparenţa aerului,

favorizeaza incalzirea aerului prin acumularea unei parţi din caldura solara şi modifica regimul

precipitatiilor.

Hotararea Guvernului nr.1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a Romaniei

pentru perioada 2007-2020, prevede ca instalatiile mari de ardere sa se alinieze la cerinţele de

mediu impuse de Uniunea Europeana.


46

2.7. DATE DEMOGRAFICE SI EVOLUTIA FONDUL LOCATIV

2.7.1. DATE DEMOGRAFICE URLATI

Reperele demografice ale evolutiei la nivelul Primariei Urlaţi reprezinta elemente de interes

major pentru definirea obiectivelor strategice si a planurilor de actiune pe termen mediu si lung.

Din acest motiv am sintetizat urmatoarele informatii ca fiind relevante:

Localitatea Populatie stabila (numar persoane)

1 IANUARIE 2014

JUDET PRAHOVA 798.285

ORAS URLATI 11.255

MUNICIPIUL PLOIEŞTI 222.461

MUNICIPIUL CIMPINA 35.662

ORAŞ AZUGA 4.742

ORAS BAICOI 19.178

ORAS BOLDEŞTI SCAIENI 11.298

ORAS BREAZA 17.085

ORAŞ BUŞTENI 9.765

ORAŞ COMARNIC 12.595

ORAŞ MIZIL 15.729

ORAŞ PLOPENI 9.109

ORAŞ SINAIA 11.076

ORAŞ SLANIC 6.178

ORAŞ VALENII DE MUNTE 13.390

Tabel nr.6 Populatia stabila din mediul urban al judetului Prahova

Densitatea populatiei in orasul Urlaţi este de 241,38 locuitori/kmp, situandu-se peste

media pe judet (161,77 locuitori/kmp).

Dupa etnie, locuitorii din Urlaţi sunt in proportie de peste 94% romani si doar 6%

reprezinta populatia de etnie roma sau alte etnii (maghiara şi alte naţionalitaţi). La recensamantul

din octombrie 2011, inregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a facut pe baza liberei

declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut sa declare aceste trei

caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din

surse administrative, informaţia nu este disponibila pentru aceste caracteristici.

Comparativ cu recensamantul anterior situatia a fost in usoara scadere, valorile negative

ale sporului natural, conjugate cu soldul migratiei externe, au facut ca populatia orasului sa se

diminueze. Fata de recensamantul anterior, scaderea a fost cu 1235 persoane - 11776 persoane in

2002 fata de 10541 in 2011. Urmare revigorarii economice inregistrata in ultimii ani si crearii

locurilor de munca, populatia stabila a orasului Urlati era la 1 iulie 2014 de 11 255 persoane.


47

Populatia si evolutia demografica a comunitati existente la nivelul teritoriului orasului

Urlati, reprezinta un factor major in definirea strategiei de crestere a eficientei energetice, stiindu-

se ca populatia reprezinta consumatorul final si necesarul de consum energetic este puternic

influentat de veniturile, standardele de confort si obisnuitele de consum ale populatiei.

Pentru a putea face o serie de previziuni legate de nevoia de consum de energie a

populatiei, pentru urmatoarea perioada si implicit pentru a putea previziona evolutia emisiilor de

gaze cu efect de sera ca urmare a dinamicii consmului de energie, este important de analizat

miscarea naturala a populatiei.

Ca fenomen demografic, natalitatea se refera la ponderea nascutilor - vii in cadrul unei

populatii. Natalitatea este determinata de un complex de factori biologici, sociali, economici,

politici, culturali, etc.

Mortalitatea se refera la decesele din cadrul unei populatii. Probabilitatea de deces intr-o

anumita perioada de timp este influentata de mai multi factori: varsta, sex, ocupatie si categorie

sociala. Incidenta deceselor dezvaluie multe aspecte referitoare la conditiile de viata si de

ingrijire a sanatatii la nivelul populatiei. Valorile mortalitatii sunt cu atat mai ridicate cu cat

gradul de dezvoltare socio - economica este mai scazuta si invers

Conform datelor statistice inregistrate la nivelul teritoriului Urlati, sporul natural al

populatiei este in usoara scadere.

Pulaţie 2010 2011 2012 2013 2014

POPULATIE 2010 2011 2012 2013 2014

Populatie stabila 10541

11

262

11

291

11

255

Populatie stabila femei

5371 5465 5 788

Nascuti vii 116 112 109 123 112

Decedati total 143 150 131 122 115

Decedati sub un an

Casatoriti

4702

Divortati

442

Vaduvi/vaduve

978

Stabiliri cu resedinta in localitate la 1 ianuarie 102 96 105 113 111

Plecari cu resedinta din localitate la 1 ian 104 98 113 128 139

Emigranti 1 6 3 2 2

Imigranti 1 4 1

1

Tabel nr. 7 Populatia Orasului Urlati in perioada 2010-2014


48

Populaţie stabila la 1 iulie 2011[1] : Total ………… 11.363 persoane

Din care:

- masculin ….5.515 persoane

- feminin …...5.848 persoane

Populaţia stabila a Oraşului Urlaţi – la 1 iulie 2012[1]: Total ………………………. 11262 persoane

din care:

masculin……………. 5465 persoane

feminin …………….. 5797 persoane


din care:

masculin……………. 5503 persoane


[1] Date furnizate de D.J.S.P.

Nota: „Populaţia la 1 iulie a fost calculata prin metoda componentelor, folosind surse de date

administrative pentru migraţia externa. Aceste surse nu acopera intregul fenomen migratoriu,

mai ales la nivelul emigraţiei. Ca atare, exista o subevaluare severa a acestui fenomen care duce

la o supraevaluare a populaţiei Romaniei datele prezentate au caracter provizoriu, urmand ca

numarul populaţiei stabile sa fie recalculat dupa definitivarea rezultatelor definitive ale

Recensamantului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, pentru seriile de timp pana la precedentul

recensamant.”

AN

Nascuti vii Decedati Sporul natural

Judet

Prahova

Oras

Urlati

Judet

Prahova

Oras

Urlati

Judet

Prahova

Oras

Urlati

2011 7772 112 9784 150 -2012 -38

2012 6541 109 10164 131 -3623 -22

2013 6378 123 9777 122 -3399 1

2014 6334 112 9782 115 -3448 -3

ii Tabel nr. 8 Evolutie populatie si spor natural 2011-2014

Dincolo de sporul natural inregistrat la nivelul teritoriului Urlati (spor negativ), pentru

estimarea dinamicii consumului de energie, trebuie luata in calcul intreaga populatie cu resedinta

de domiciliu pe teritoriul Orasului Urlati. Datele statistice pe ultimi 5 ani evidentiaza o scadere a

populatiei cu resedinta in Urlati, plecarile devansand sosirile, urmand tendinta de scadere

inregistrata si la nivelul judetului Prahova.

Cunoscand faptul ca diferite categorii de varsta manifesta diferite caractersitici in ceea ce

priveste consumul de energie la nivel rezidential, timpul petrecut in spatiul locativ, standarul de


49

confort si nivelul de venituri fiind diferentiate la nivelul populatiei in functie de categoria de

varsta la care se incadreza existand mai multe modele de consum.

Analizand datele statistice privind evolutia demografica pe grupe de varsta, se remarca

urmatoarea repartizare pe categorii de varsta: nuarie)

Varste si grupe de varsta

( date la 1 ian )

2011

Nr. De persoane

Total 10541

0-4 ani 606

5-9 ani 597

10-14 ani 523

15-19 ani 530

20-24 ani 699

25-34 ani 1574

35-49 ani 2353

50-59 ani 1497

60-64 ani 612

65-74 ani 869

75-84 ani 573

85 ani si peste 108

Tabel nr. 9 Repartizare pe grupe de varsta (Sursa INSSE)

Au fost analizate datele potrivit recensamantului din 2011. S-a constat ca populatia

cuprinsa in intervalul de varsta 0-20 ani reprezinta 21,35 % din total populatiei, populatia

cuprinsa in intervalul de varsta 20-59 ani reprezinta 58,12% din total populatiei, restul de 19,5 %

fiind reprezentat de populatia de peste 60 ani.

Impartirea populatiei pe grupe de varsta

De varsta depind toate aspectele activitatile economice, sociale, culturale ale unei comunitati

locale, in principal pentru:

- planificarea activitatilor educationale ;

- estimarea modificarilor posibile in perspectiva in plan teritorial ;

- planificarea si prognoza utilizarii fortei de munca ;

- organizarea activitatii de servicii ;

- oranizarea activitatii de ocrotire a sanatatii populatiei ;

- specificul consumului.

2011

Disponibilizarile masive din sectorul industrial au dus la scaderea nivelului de trai in

aceasta zona. In aceasta situatie a inceput fenomenul de migratie, fiind unul din principalii

factorii care au contribuit la scaderea numerica a populatiei.

Totodata, este stiut faptul ca necesarul de consum la nivel de gospodarii familiale cu mai

multi membri este diferit fata de familiile monoparentale sau cei care locuiesc singuri. Conform


50

datelor raportate de starea civila, cei necasatoriti, vaduvii si cei divortati reprezinta o categorie

mai numeroasa decat cei casatoriti si cei ce traiesc in uniune consensuala.

Starea civila a populatiei impreuna cu alte caracteristici socio-demografice influenteaza in

mod direct rata de crestere a populatiei, participarea la activitatea economica, nivelul de instruire

al populatiei si implicit comportamentele de consum ale populatiei, inflentand evolutia societatii

in ansamblu.

Un alt factor foarte important in ceea ce priveste modelul comportamental referitor la

consumul energetic inregistrat la nivelul populatie, il reprezinta nivelul de educatie si instruire al

populatiei, comunitatile ce au o pondere mai mare a populatie cu studii medii si superioare fiind

de obicei proactive spre informare si deschise spre schimbare, ceea ce reprezinta un factor major

pentru adoptarea si implementarea unor masuri pentru cresterea eficientei energetice la nivelul

intregii comunitati, cu impact pe termen mediu si lung.

Analiza datelor statistice evidentiaza un raport aproximativ egal intre cei care au studii

medii si superioare liceal, post-liceal si universitar) si cei cu studii gimnaziale si primare.

Absolventi pe niveluri de educatie, ai orasului Urlati 2011

Niveluri de instruire

Primar si gimnazial (inclusiv invatamant special) 3875

Gimnazial 2530

Liceal 2188

Postliceal (inclusiv invatamantul special) 355

Superior 946

Ni Tabel nr.10 Absolventi pe niveluri de educatie (Sursa: INSSE)

Plecand de la nivelul de educatie si domeniile de activitate ale populatiei ocupate pe piata

muncii, putem avea o imagine reprezentativa asupra veniturilor populatiei, factor ce influenteaza

in mod direct comportamentul de consum de energie la nivelul comunitatii din Urlati. Conform

datelor statistice, majoritatea populatie ocupate pe piata muncii, activeaza in industrie si

agricultura.


51

Jud Prahova 2010 2011 2012 2013 2014

Populatia ocupata civila pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev 2 (mii

persoane)

Total, din care 286 700 284 200 288 300 289 800 286 000

A AGRICULTURA, SILVICULTURA SI

PESCUIT 62 600 63 600 65 900 62 000 60 000

INDUSTRIE 77 000 77 300 78 000 78 800 79 500

B INDUSTRIA EXTRACTIVA

C INDUSTRIA PRELUCRATOARE

D PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE

ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA,

GAZE, APA CALDA SI AER

CONDITIONAT

E DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE,

GESTIONAREA DESEURILOR,

ACTIVITATI DE DECONTAMINARE

F CONSTRUCTII 27 100 25 800 24 700 26 400 25 500

G COMERT CU RIDICATA SI CU

AMANUNTUL; REPARAREA

AUTOVEHICULELOR SI

MOTOCICLETELOR

40 100

38 900

39 000

41 900

41 100

H TRANSPORT SI DEPOZITARE 17 000 17 100 17 000 16 400 15 500

I HOTELURI SI RESTAURANTE

J INFORMATII SI COMUNICATII

K INTERMEDIERI FINANCIARE SI

ASIGURARI

L TRANZACTII IMOBILIARE

M ACTIVITATI PROFESIONALE,

STIINTIFICE SI TEHNICE

N ACTIVITATI DE SERVICII

ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE

SERVICII SUPORT

O ADMINISTRATIE PUBLICA SI

APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN

SISTEMUL PUBLIC

P INVATAMANT

Q SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

R ACTIVITATI DE SPECTACOLE,

CULTURALE SI RECREATIVE

S ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 62 900 61 500 63 700 64 300 64 400

Tabel nr. 11 Domeniile de activitate a populatiei Orasului Urlati (Sursa – INSSE)

Distributia numarului mediu de salariati pe ramuri ale economiei evidentiaza urmatoarele:

cea mai mare parte se regaseste in industrie, urmata de agricultura, silvicultura si pescuit, comert,

constructii, transport si depozitare.


52

Numarul mediu al salariatilor

An Oras Urlati , (numar de persoane) Jud. Prahova (numar de

persoane)

2010 1 456 160 904

2011 1 653 156 988

2012 1 759 159 105

2013 1 826 161 424

2014 1 530 162 331

Tabel nr. 12 Numarul mediu de salariati in perioada 2010-2014 (Sursa – INSSE Tempo

online)

Nu

Structura fortei de munca este in stransa legatura cu dinamica populatiei si constituie o

premisa importanta in atragerea investitiilor si dezvoltarea durabila a unei localitati. In contextul

strategiei pentru cresterea eficientei energetice, un factor important este nivelul veniturilor

populatiei, indicator care in coroborare cu comportamentul socio-economic al populatiei (pentru

ce anume sunt dispusi sa isi cheltuiasca banii) influenteaza major necesarul de consum de energie

la nivelul intregii comunitati si utilizarea unor solutii energetice eficiente, inclusiv introducerea

unor surse alternative de furnizare de energie, mai putin poluante (panouri fotovoltaice, etc).

Practic in toate domeniile cu exceptia a unora dintre servicii (comert, invatamant,

sanatate, asistenta sociala si administratie publica), populatia ocupata a inregistrat scaderi.

2.7.2 FONDUL LOCATIV

Fondul locativ constituie totalitatea incaperilor locative, indiferent de forma de

proprietate, inclusiv case de locuit, case specializate (camine, case-internat pentru invalizi,

veterani, case speciale pentru batrani singuratici si altele), apartamente, incaperi de serviciu si

alte incaperi locative in alte constructii utile pentrulocuit.

Fondul locativ pe forme de proprietare se divizeaza astfel:

fondul locativ public - fondul locativ care se afla in proprietatea statului si in deplina

administrare gospodareasca a intreprinderilor de stat; fondul locativ municipal care se afla in

proprietatea orasului, municipiului, precum si fondul care se afla in administrarea gospodareasca

a intreprinderilor municipale sau in administrarea operativa a institutiilor municipale;

fondul locativ privat - fondul care se afla in proprietatea cetatenilor (case de locuit

individuale, apartamente si case de locuit privatizate si procurate, apartamente in casele

cooperativelor de constructie a locuintelor) si fondul care se afla in proprietatea persoanelor

juridice (create in baza proprietarilor privati), construit sau procurat din contul mijloacelor

proprii;

fondul locativ cu forma de proprietate mixta - fondul care se afla in proprietatea

personala, in proprietatea comuna sau in cote-parti ale diferitor subiecti ai proprietatii publice si

private;

proprietatea intreprinderilor mixte - fondul locativ care se afla in proprietatea

intreprinderilor mixte cu participare straina.


53

Inventar fond de cladiri, dupa forma de proprietate, orasul Urlati

Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

Proprietate publica 40 16 16 26 35

Proprietate privata 3 707 3 860 3 866 3 860 3 854

Total 3 747 3 876 3 882 3 886 3 889

Tabel nr. 13 Fond de cladiri dupa forma de proprietate (Sursa: INSSE)

2.8. INFRASTRUCTURA SI SERVICIILE DE UTILITATE PUBLICA

2.8.1. INFRASTRUCTURA DE UTILITATE PUBLICA

2.8.1.1. EDUCATIE SI INVATAMANT

Nr.

crt.

Unitate de

invaţamant Adresa

Personalitate

juridica

/Arondata

Acreditata /

Autorizata

Invaţamant

public /

privat

INVAŢAMANT PREŞCOLAR

1.

Gradiniţa cu Program

Prelungit “Clopoţica”,

oraşul Urlaţi

Str.Tudor

Vladimirescu

Personalitate

juridica

Autorizaţie

sanitara

481/2009

482/2009

Invaţamant

public

Str.Valea

Urloii

Gradiniţa cu

program normal

Valea Urloii

133/2012 Invaţamant

public

Str.Jercalai

Gradiniţa cu

program normal

Jercalai

132/2012 Invaţamant

public

INVAŢAMANT PRIMAR ŞI GIMNAZIAL

1.

Liceul Teoretic

“Brancoveanu Voda”,

Oraşul Urlaţi

Str.1 Mai

nr.30 –

cladirea noua

Str.1 Mai

nr.73 –

cladirea veche

Personalitate

juridica Autorizata

Invaţamant

public

2.

Şcoala Gimnaziala

“Canuţa Ionescu”,

Oraşul Urlaţi

Str.Tudor

Viitor nr.1

Personalitate

juridica Autorizata

Invaţamant

public

INVAŢAMANT LICEAL


54

Tabel nr. 14 Infrastructura de invatamant din orasul Urlati in anul 2014

Sursa: Liceul Teoretic „Brancoveanu Voda”, Oraşul Urlaţi, Şcoala Gimnaziala “Canuţa Ionescu”, Oraşul Urlaţi, Gradiniţa cu Program

Prelungit “Clopoţica”, Oraşul Urlaţi

Nr.

crt.

Specialitatea catedrei

(postului)

Norme / posturi

didactice

(numar)

Norme / posturi didactice

acoperite cu:

Titulari Suplinitori

Liceul Teoretic Brancoveanu Voda”, Oraşul Urlaţi

1 Invaţatori 16 16 -

2 Profesori 44 41 3

TOTAL 60 57 3

Şcoala Gimnaziala “Canuţa Ionescu”, Oraşul Urlaţi

1 Invaţatori 10 10 -

2 Profesori 23 11 12

TOTAL 33 21 12

Gradiniţa cu Program Prelungit “Clopoţica”, Oraşul Urlaţi

1 Educatoare 17 14 3

Tabel nr. 15 Incadrarea personalului didactic in anul şcolar 2013 – 2014, pentru

invaţamantul preuniversitar, in oraşul Urlaţi

2.8.1.2. SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

SP

2.8.1.2.1. SERVICIILE DE SANATATE

Pentru asigurarea sanataţii umane, in oraşul Urlaţi funcţioneaza Spitalul Oraşenesc Urlaţi.

Spitalul Orasenesc Urlati, este un spital public, de acuţi, cu personalitate juridica, de categoria a-

IV–a, care asigura permanent servicii medicale curative (spitalizare continua), dar si sprijin

pentru acţiunile de prevenţie şi promovare a sanataţii.

Amplasament (judeţul, localitatea, strada, numarul): Romania, Judetul Prahova, Orasul

Urlati, Str. Independentei, nr. 52. Spitalul Oraşenesc Urlaţi este situat in partea de Sud-Est a

oraşului. Coordonate aproximative: 44.991262, 26.240402 (paralela de 45˚ latitudine Nordica şi pe

meridianul de 26˚ longitudine Estica). Adresa web si date de contact: www.spitalulurlati.ro; telefon: 0244

272518. Fax: 0244 272517; e-mail: [email protected].

Cladirile in care se desfasoara activitatea Spitalului Orasenesc Urlati sunt construite in anul

1877, in sistem pavilionar si, initial, au deservit vechiul Raion Cricov si, mai apoi, intreaga Vale

1.

Liceul Teoretic

“Brancoveanu Voda”,

Oraşul Urlaţi

Str.1 Mai

nr.30 –

cladirea noua

Str.1 Mai

nr.73 –

cladirea veche

Personalitate

juridica Autorizata

Invaţamant

public


55

a Cricovului Sarat, functionand de-a lungul vremii ca si spital de campanie, spital orasenesc,

sectie exterioara a Spitalului Orasenesc Mizil.

Incepand cu anul 2014, sectiile si compartimentele acestuia au fost comasate la adresa din

Str. Independentei nr. 52, iar cladirea din Str. Orzoaia de Sus, nr. 144, situata la o distanta de cca.

800 – 1000 m, in care au funcţionat Secţiile de Pediatrie şi de Obstetrica - Ginecologie, a ramas

in conservare, aici dorindu-se a se infiinţa Sectia de recuperare neuromotorie, reumatologica si

post-traumatica.

In anul 2011, prin H.G. nr. 345/31.03.2011 Ministerul Sanataţii a desfiinţat 182 de spitale

dintre cele 435 existente, 111 fiind propuse pentru comasare, iar 71 pentru transformare in

camine de batrani sau centre de permanenţa, Centrul de Sanatate Urlaţi regasindu-se pe lista

unitaţilor sanitare cu paturi care nu mai puteau incheia contracte cu Casa de Asigurari de Sanatate

Prahova.

In anul anul 2004, Spitalul a fost desfiinţat şi trecut ca şi Secţie Exterioara a Spitalului

Mizil. Spitalul s-a reinfiintat ca entitate de sine statatoare, conform H.G. nr. 1882/2006, sub

denumirea de Centrul de Sanatate Urlaţi si a functionat in structura aprobata timp de 5 ani.

Prin H.G. nr. 345/31.03.2011 Ministerul Sanataţii a desfiinţat 182 de spitale dintre cele 435

existente, 111 fiind propuse pentru comasare, iar 71 pentru transformare in camine de batrani sau

centre de permanenţa, Centrul de Sanatate Urlaţi regasindu-se pe lista unitaţilor sanitare cu paturi

care nu mai puteau incheia contracte cu Casa de Asigurari de Sanatate Prahova, la pozita 52.

Autoritatile Publice Locale au sustinut pastrarea personalitaţii juridice a Centrului de Sanatate

Urlaţi şi au refuzat reprofilarea acestuia in camin de batrani, considerand ca prin aceasta masura

de reorganizare a sistemului sanitar nu se mai respecta principiul „autonomiei locale”, astfel ca

Spitalul a fost mentinut in stare de conservare, pana in anul 2014, cand a incheiat un nou contract

cu C.A.S. Prahova.

In anul 2012, Ministerul Sanatatii a aprobat schimbarea titulaturii unitaţii, respectiv din

Centrul de Sanatate Urlaţi in SPITALUL ORAŞENESC URLAŢI si a avizat structura Spitalului

cu 67 de paturi si 5 pentru insotitori, iar in Decembrie 2013, M.S. a comunicat ca s-a avizat de

catre Guvern ocuparea prin concurs/examen a posturilor din cadrul Spitalului.

Incepand cu data de 1 iulie 2014, dupa cca. 2 ani, SPITALUL ORASENESC URLATI a

putut sa functioneze, in mod efectiv.

Facand un scurt istoric al acestei instituţii, trebuie sa menţionam faptul ca acest Spital are o

vechime de peste 100 de ani, (1890) deservind vechiul Raion Cricov si, mai apoi, intreaga Vale a

Cricovului Sarat, funcţionand, de-a lungul vremii, ca şi spital de campanie, spital oraşenesc,

secţie exterioara a Spitalului Oraşenesc Mizil.

Important de reţinut este, insa, faptul ca, indiferent de stadiul in care s-a aflat, din punct de

vedere juridic, acest spital a deservit cca. 40.000 de locuitori, atat din zona oraşului, cat şi din

cele 11 localitaţile limitrofe acestuia, situate pe Valea Cricovului Sarat şi nu numai: Albeşti-


56

Paleologu, Apostolache, Ceptura, Chiojdeanca, Gornet-Cricov, Iordacheanu, Lapoş, Salcia,

Sangeru, Tataru, Tomşani, acoperind o suprafaţa teritorial-administrativa de ¼ din judeţul

Prahova, aşa cum a reieşit şi din centralizarea bolnavilor internaţi sau a persoanelor ce au apelat

la aceasta unitate medicala pentru diferite servicii medicale, in funcţie de domiciliul acestora.

Trebuie specificat faptul ca atat in oraşul Urlaţi, cat şi in localitaţile limitrofe, gradul de

saracie este ridicat – 44,20% media pe cele 10 localitaţi rurale (Albeşti-Paleologu – 30,40%;

Apostolache – 40,1%; Ceptura – 38,91%; Chiojdeanca – 45,6%; Gornet-Cricov – 38,70%;

Iordacheanu – 45,50%; Salcia 62,20%; Sangeru – 58,20%; Tataru - 48%; Tomşani – 33,4%[1]),

populaţia este imbatranita şi nu are posibilitatea de a se trata la marile spitale din Ploieşti,

Bucureşti, singurul refugiu, din punct de vedere al asistenţei medicale, al acestor cetaţeni ce-şi au

domiciliul pe Valea Cricovului Sarat fiind unicul spital din Urlaţi.

Spitalul deserveste o populatie cu grad ridicat de saracie, provenita dintr-un mediu rural;

singura localitate deservita, cu populatie in crestere este Sangeru, unde populatia este

preponderent de etnie rroma, aproape in totalitate persoane neasigurate in sistemul de sanatate

sau asistati social. Desi se pune accent pe principiul echitatii, construirea unui sistem care sa

raspunda la nevoile oamenilor si nu sa acorde acces in functie de localizarea geografica,

apartenenta culturala sau posibilitatile financiare, dintotdeauna, majoritatea pacientilor care au

beneficiat de serviciile Spitalului au provenit din acest teritoriu.

Analizand ponderea populaţiei varstnice (in varsta de peste 65 de ani), atat in mediul urban

(populatie din Orasul Urlati), cat si in mediul rural, conform datelor disponibile la

adresa.www.insse.ro (http://statistici.insse.ro/shop/), se constata ca, in anul 2016, la nivelul

localitatilor deservite de catre Spitalul Orasenesc Urlati aceasta este de cca. 17, 39%, restul

populatiei din teritoriu fiind o populatie cu varsta intre 0 si 64 de ani. In primele 6 luni ale anului

2017, tendinta este de usoara scadere a procentului populatiei imbatranite in totalul populatiei din

teritoriul analizat, aceasta fiind o scadere nesemnificativa, insa.

SPITALUL ORASENESC URLATI s-a redeschis cu urmatoarele sectii:

- Sectie Medicina Interna;

- Compartiment Chirurgie Generala, din care 5 paturi Ginecologie;

- Compartiment Pediatrie;

- Labortor de analize medicale;

- Laborator de radiologie;

- Camera de garda;

- Spitalizare de zi, 5 paturi;

- Cabinete de consultatii in AMBULATORIU INTEGRAT:

- Medicina Interna - O.R.L;

- Dermatovenerologie; - Medicina Muncii;

- Chirurgie Generala; - Obstetrica-ginecologie;

- Pediatrie; - Psihiatrie;

- Oftalmologie.


57

In locaţia Spitalului Oraşenesc Urlaţi funcţioneaza Substaţia Urlaţi a Serviciului de

Ambulanţa Judeţean Prahova, instituţie care colaboreaza cu echipajele de prin ajutor ale

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţa „Şerban Cantacuzino” al judeţului Prahova, precum şi

cu toate unitaţile cu paturi ale reţelei sanitare publice din Prahova.

In luna octombrie 2014 a fost realizat cu fonduri proprii sistemul termic centralizat la

Substaţia Ambulanţa Urlaţi, avand in vedere faptul ca incalzirea se realiza prin intermediul

sobelor de teracota care aveau un randament termic scazut şi un consum mare de gaze naturale pe

timpul sezonului rece. Prin realizarea acestui sistem s-a asigurat confortul termic necesar şi

creşterea gradului de siguranţa in exploatare.

Totodata, in localitate funcţioneaza patru cabinete medicale familiale, patru cabinete de

specialitate – cabinete medicale stomatologice individuale.

NR. CRT. Furnizori de servicii de sanatate Unitate de stat / Privata

1. Spitalul Orasenesc Urlaţi Stat

2. CMI Dr. Petrescu Mirela Privata

3. CMI Dr. Talasinos Thamara Privata

4. CMI Dr.Mihaescu Vasilica Privata

5. CMI Dr. Petrescu Sanda Rodica Privata

6. Farmacia Tony Farm SRL Privata

7. Farmacia Professional FarmaLine SRL Privata

8. Farmacia Bratu SRL Privata

9. Time Life SRL ingrijire la domiciliu şi ambulatoriu de

specialitate Privata

10. CMI Dr. Mureşanu Silviu Marcus Alexandru - Oftalmologie Privata

11. CMI Stomatologic Dr. Dinu Ana Maria Privata

12. CMI Stomatologic Dr. Petre Laura Privata

13. CMI Stomatologic Dr. Ionescu Daniel Privata

Tabel nr. 16 Furnizori de servicii de sanatate (Sursa - DSP Prahova)

Indicatori Spitale

Cabinete Medicale

Stomatologice Individuale

Cabinete Medici

de Familie Farmacii

De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare

Numarul unitatilor 1 - - 4 4 - - 3

Numarul de paturi 67 - - - - - - -

Numarul de medici

specialisti 7 - - 4 4 - - -

Numarul de

asistente 27 - - 4 4 - - -

Tabel nr. 17 Indicatori centre medicale de stat si particulare (Sursa - DSP Prahova)

Nr. Crt. Indicatori 2014 2013 2012 2011 2010

1 Numar medici de familie 4 4 4 4 4

2 Numar medici specialisti 7 - - - -

Tabel nr. 18 Indicatori servicii de sanatate


58

Asistenta sociala presupune un ansamblu complex de masuri si actiuni realizate pentru a

raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii

unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru prevenirea autonomiei si

protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promovarea

incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii. Pe plan local, rezultatele obtinute in

domeniul asistentei sociale sunt bune, urmarindu-se cu prioritate ca toate cazurile sa fie rezolvate

la nivelul Primariei Urlati, fara a depasi termenele legale de solutionare a petitiilor. Primaria

Urlati se preocupa ca in preajma sarbatorilor religioase, prin atragerea de sponsorizari si din alte

surse legal constituite, sa ofere un sprijin material familiilor aflate in dificultate.

La nivelul anului 2015 in cadrul Primariei oraşului Urlaţi erau angajaţi 30 de asistenţi

personali ai persoanelor cu handicap din care 24 persoane sunt asistenti personali pentru adulţi iar

6 asistenti personali pentru minori.

Pe raza oraşului Urlaţi nu exista Centre de tip respiro-structuri fara personalitate juridica

din subordinea Consiliului Local in cadrul Compartimentului asistenţa sociala şi autoritate

tutelara – s-a aplicat alternativa legala stabilita prin prevederile Legii nr.448/2006, republicata, de

a acorda persoanei cu handicap grav o indemnizaţie echivalenta cu salariul minim net al

asistentului social debutant cu studii medii din unitaţile de asistenţa sociala din sectorul bugetar,

altele decat cele cu paturi.

La nivelul oraşului Urlaţi, in luna mai 2015 erau inregistrate 45 persoane cu handicap

gradul grav care au optat pentru primirea unei indemnizatii lunare in locul angajarii unui asistent

personal. In ceea ce priveşte reprezentanţii legali ai persoanelor cu handicap grav, aceştia sunt

persoanele cu handicap grav. Handicapul acestor persoane este genetic, cele mai frecvente

afectiuni intalnite sunt encefalopatia infantila, oligofrenia, distrofie musculara, epilepsia, distrofie

musculara progresiva, paralizie cervicala infantila - tetrapareza spastica, glaucom. La adulţii cu

handicap gradul grav predomina hemiplegia, paraplegia, HIV, glaucom, intirziere mintala severa,

Alzheimer.

De asemenea, pe baza O.U.G. nr. 27/27.08.2013, pentru modificarea şi completarea

O.U.G. nr. 70/2011 şi a H.G. nr. 778/09.10.2013, Primaria acorda ajutoare pentru incalzirea

locuinţelor. Numarul cererilor anuale pentru acordarea ajutorului la incalzire a fost de 413, din

care 303 ajutoare incalzire cu gaze şi 110 ajutoare incalzire cu lemne. De asemenea, cei 62 de

beneficiari ai venitului minim garantat au primit şi ajutor incalzire cu lemne.

ANUL BUGETUL (mii lei)

2010 1 311,10

2011 873,53

2012 837,10

2013 980,00

2014 1 115,00

Tabel nr. 19 Bugetul oraşului Urlaţi pentru asistenţa sociala in perioada 2010 – 2014

(Sursa: Primaria Urlaţi, 2015)


59

Pe raza oraşului Urlaţi funcţioneaza 3 unitaţi de protecţie pentru adulţi, respectiv:

- Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrica pentru Persoane Adulte cu handicap

Urlaţi, cu o capacitate de 175 locuri ;

- Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţionala pentru Persoane Adulte Handicap Urlaţi,

cu o capacitate de 172 locuri ;

- Centrul Pilot de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor Adulte cu Handicap „Casa

Rozei” Urlaţi, cu o capacitate de 50 locuri.

La inceputul anului 2015 a fost finalizat proiectul Restructurarea Centrului de Integrare

prin Terapie Ocupaţionala pentru Persoane Adulte cu Handicap Urlaţi, prin infiinţarea unui nou

centru rezidenţial, cu o capacitate de 50 de locuri, conform standardelor specifice de calitate

aflate in vigoare, pentru 50 de rezidenţi transferaţi din cadrul CITOPAH. Noul centru asigura

servicii specializate, centrate pe nevoile individuale ale beneficiarilor.

In organigrama Primariei oraşului Urlaţi sunt prevazute 40 posturi de asistenţi personali ai

persoanelor cu hadicap, in luna iunie 2015 fiind ocupate 30 posturi şi vacante 10 posturi. Faţa de

perioadele anterioare, dinamica angajarii asistenţilor personali s-a menţinut staţionara şi nu s-au

semnalat situaţii de desfacere a contractului de munca al asistenţilor personali care sa afecteze

negativ starea bolnavului.

Conform statisticii, numarul mai mare al persoanelor cu handicap grav este in randul

adulţilor. Handicapul acestora este fie nativ, genetic, fie dobandit ca urmare a unor traume psihice

sau fizice. Cele mai frecvente afecţiuni intalnite la adulţi sunt: leucemie acuta, sechele dupa

traumatism cranio-cerebral, diferite forme de neoplasm, schizofrenie, psihoza maniaco-depresiva.

La adulţii cu handicap grav predomina hemiplagia, paraplegia, sindromul Alzheimer, boala

Parkinson, scleroza in placi, polireumatismul articular acut.

2.8.1.2.2. SERVICIILE DE ASISTENTA SOCIALA

Potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 republicata, rolul autoritatii locale este de a

monitoriza in conditii optime atributiile si obligatiile care le revin asistentilor personali in vederea

ameliorarii situatiei persoanelor cu handicap grav astfel incat sa primeasca ingrijire speciala la

nivelul la care starea lor o cere.

Ingrijirile ce li se acorda pot permite persoanelor bolnave sa-si valorifice potentialul fizic,

intelectual, spiritual, emotional si social, in pofida handicapului de care sufera.

De asemenea, pe baza O.U.G. nr. 27/27.08.2013, pentru modificarea si completarea

O.U.G. nr. 70/2011 si a H.G. nr. 778/09.10.2013, Primaria acorda ajutoare pentru incalzirea

locuintelor.

Conform Legii 416/2001 Primarii pot acorda ajutoare de urgenta familiilor si persoanelor

care se afla in situatii de necesitate cauzate de calamitati naturale, incendii, accidente, precum si

pentru alte situatii deosebite, stabilite prin hotarare a consiliului local.


60

2.8.1.3. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

2.8.1.3.1. CAILE DE ACCES

Oraşul Urlaţi este situat, la 4 km distanţa de Drumul Naţional 1B Ploieşti – Buzau, din

Albeşti Paleologu, pe Drumul Judeţean 102 C, care realizeaza legatura oraşului Urlaţi cu

municipiul Ploieşti. Drumul Judeţean 102 K, care face legatura cu comuna Ceptura, trece, de

asemenea, prin oraşul Urlaţi.

Aceste drumuri sunt considerate de importanta majora pentru circulaţie, fapt justificat şi de

numarul mare de navetişti care folosesc aceste drumuri.

Lungimea totala a strazilor oraşeneşti (la 31.12.2014) – cca. 101 km, din care:

- modernizate (asfaltate) – 95 km;

- nemodernizate (pietruite/de pamant) – 6 km

Categorie

drum Numar

Total km

drumuri

Total km

trotuare

Total km alei

pietonale

Numar locuri

de parcare

Drum

comunal - 34 - - -

Drum vicinal - - - - -

Strazi - 67 23 - 750

TOTAL 62 101 23 - 750

Tabel nr. 20 Structura retelei de strazi mici, parcari, trotuare din orasul Urlati

- cu pietris si se incadreaza in categoria de trafic usor. Accesul pietonal este dezvoltat, fiind

amenajate trotuare pe toate strazile din centrul civic al oraşului Urlaţi.

Categorie drum Lungime drumuri (km)

Total (km), Drumuri asfaltate Drumuri de pamant Drumuri

din care: Reabilitate* / modernizate in perioada 2008-

2013

Drum comunal 34 28 6

Drum vicinal - - - -

Strazi 67 67 33

TOTAL 101 95 6

Tabel nr. 21 Detalierea structurii retelei de drumuri din orasul Urlati

Transportul Transport feroviar in oraşul Urlaţi nu exista, cea mai apropiata staţie feroviara fiind in

comuna Albeşti Palelogu, oraşul fiind situat la circa 6 km de gara Cricov, fapt ce faciliteaza

accesul persoanelor, dar şi transportul marfurilor.


61

Transportul public de persoane interjudeţean Urlaţi – celelalte localitaţi vecine (municipiul

Ploieşti, oraşul Mizil şi comunele Albeşti Paleologu, Valea Calugareasca, Bucov, Iordacheanu,

Gornet Cricov, Apostolache, Tataru, Lapoş, Singeru, Salcia, Chiojdeanca, Ceptura etc.) este

asigurat de mai mulţi operatori economici precum ABBATI ALEXANDRESCU SRL si Dan

Sepsi SRL (DST), cu maşinile din dotare- autocare, autobuze, microbuze. Pe teritoriul oraşului

sunt amenajate 11 staţii publice de transport calatori, conform H.C.L. Urlati nr.57/25.08.2008

privind infiinţarea şi nominalizarea staţiilor publice aflate pe raza administrativ-teritoriala a

oraşului Urlaţi.

Traficul staţionar In prezent in oras sunt amenajate 750 locuri de parcare in regim public.

2.8.1.4. CULTURA

Prin cultura se poate construi o imagine veridica a oraşului, care sa promoveze valori

autentice şi competitive, o apropiere a fenomenului cultural de comunitatea locala beneficiara,

instituirea unui sistem concurenţial deschis şi promovarea creaţiei originale.

In prezent, in ansamblul vieţii culturale urlaţene, o vie activitate o desfaşoara Casa de

Cultura, prin spectacolele, cercurile, atelierele, expoziţiile desfaşurate aici. In ultima perioada, s-a

remarcat o intensa activitate de acest gen, incercandu-se sa se asigure revigorarea identitaţii

culturale şi naţionale, a sentimentului de apartenenţa la cultura şi civilizaţia latina, precum şi

aportul culturii zonale, a intregii Vai a Cricovului Sarat, la conceptul culturii naţionale.

Oraşul Urlaţi dispune, in prezent, de o biblioteca oraşeneasca, ce funcţioneaza intr-un

spaţiu nu tocmai adecvat şi care beneficiaza de un fond de carte invechit, ce trebuie modernizat.

Pana in anul 1989 exista şi un cinematograf, dar din cauza costurilor şi ineficienţei, acesta a fost

desfiinţat.

Conacul Bellu este situat intr-un frumos şi pitoresc parc, fiind un important muzeu, ce

concentreaza in bogatul sau patrimoniu piese de o remarcabila valoare din colecţiaAlexandru

Bellu, fotograf si etnograf renumit, al carui unchi, Baronul Barbu Bellu, ministu de Justite in

timpul guvemarii lui Alexandru Ioan Cuza, a donat terenul pentrucimitirul-muzeu Bellu din

capitala. Monument de arhitectura in stil romanesc de la mijlocul secolului al XIX-lea, Conacul

adaposteşte un patrimoniu mixt de etnografie şi arta.

Mobilierul a aparţinut odinioara familiei Bellu, şi este completat de o bogata colecţie de

art a plastica (tablouri, litografii, sculpturi), carţi rare in ediţii de lux, icoane, candelabre,

sfeşnice, vase orientale, faianţa, obiecte personale şi bijuterii. Deschis inca din 1953, muzeul

evoca atat epoca apusa a familiilor boiereşti, cat şi puternica lor legatura cu specificul locurilor şi

artapopulara. In anul 2010, colecţia Muzeului 14 Dezvoltarea capacitatii de planificare strategica

la nivelul autoritatilor administratiei publice locale ale oraselor din Romania Strategia de

dezvoltare durabila a Oraşului Urlaţi Bellu din Urlaţi a fost apreciata la nivel naţional, caştigand

premiul pentru «cea mai frumosa expoziţie muzeala » in cadrul concursului national ICOM.


62

Manastirea Jercalai - aici se afla Schitul Sfanta Maria cu bisericuţa lui de lemn, in

forma de corabie. Bisericuţa este un monument de arhitectura cu o istorie deosebita,fiind mutata

de 3 ori in cei, in curand, 300 de ani de dainuire. Construita la 1731 de catre meşteri populari din

satul Luieriu (Jud. Mures), a fost mutata dupa un timp la Topliţa (Jud. Harghita). Acolo a fost

remarcata de Regina Maria, careia i-a placut foarte mult, şi ca urmare a fost mutata in 1928 langa

cetatea Bran (Jud. Brasov), reşedinţa regala la acea vreme. In 1956, fiind ameninţata cu

distrugerea de catre demnitarii acelor vremuri, biserica a fost mutata de la Bran Ia Urlati-Jercalai

de catre cel care a devenit mai tarziu PlFP Patriarh Teoctist.


63

Sol al artei transilvanene pe eleagurile Munteniei, biserica are o icoana facatoare de minuni

a Maicii Domnului, adusa de la Sfantul Mormant. Este inscrisa pe lista monumentelor UNESCO

şi, in prezent se afla in stare de conservare, alaturi de ea fiind incepute lucrarile unei noi şi

impunatoare biserici, graţie donaţiilor credincioşilor din zona şi numeroşilor vizitatori.

Conacul Urlaţeanu - construit in 1922, restaurat in 1999, ofera turiştilor posibilitatea de

a vizita o crama functionala. Totodata reface atmosfera autentica a unei vechi case boieresti. care

15 Dezvoltarea capacitatii de planificare strategica la nivelul autoritatilor administratiei publice

locale ale oraselor din Romania Strategia de dezvoltare durabila a Oraşului Urlaţi impresioneaza

atat prin arhitectura proprie, cat şi prin frumuseţea domeniului pe care este situat. Conacul deţine

o crama subterana in care se matureaza vinul roşu in baricuri de stejar.

Biserica "Galbena" cu hramul "Sf. Nicolae şi Sf. Dumitru", din strada Nuferilor, cu o

vechime de peste 240 de ani şi care a fost inalţata in anul 1761 de catre Stan Urlaţeanu.

Denumirea de „galbena” provine de la culoarea in care a fost zugravita, cea mai calda,

volubila, ardenta şi care in limbajul heraldic semnifica inţelepciunea. Din sistemul ei de

construcţie, cat şi din urmele ramase dintr-un zid de incinta, specific lacaşurilor monahale,

precum şi din inscripţia de pe frontispiciu, rezulta ca, iniţial, a fost o „sfanta şi dumnezeiasca

manastire”, ulterior devenind biserica de mir a cartierului Arioneştii Noi.

Iniţial monumentul a fost pictat in fresca, dar in anul 1888 fresca iniţiala a fost acoperita de

pictura in ulei executata de G. Tattarascu, pentru ca, in anul 1938, prin grija marelui istoric

Nicolae Iorga sa se scoata la lumina, de sub pictura lui Tattarascu, frescele primare. Portretul

votiv il reprezinta pe ctitor drept „vel serdar”, alaturi de „paniţa Sanda”.

Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului" din localitatea componenta Valea

Seman, construita in anul 1753, cu console "in cap de cal", din lemn de stejar, nemaiintalnite in

partea estica a Munteniei

Casa Domneasca, situata in viile domnitorului Constantin Brancoveanu, din Valea

Cringului - un monument de arhitectura aflat in curs de restaurare. Dupa tradiţie, insa, construcţia

ar fi una dintre reşedinţele vremelnice ale domnitorului. Argumentele acestei ipoteze ar fi:

amplasarea sa in mijlocul fostelor vii vremelnice ale Brancoveanului (de cca. 10 Ha), intr-un

punct de unde se putea supraveghea intreaga Vale a Cricovului Sarat; aserţiunile lui Radu

Greceanu, in cronica vieţii domnului, dupa care rezulta ca toamna, „la culesul viilor”, domnul

obişnuia sa zaboveasca prin vii cateva zile; faptul ca, deşi primise porunca din partea vizirului sa

se opreasca la Gherghiţa, „in gura Urlaţilor, la Albeşti s-au mutat”, stabilind aici tabara militara7

şi, nu in ultimul rand, faptul ca in apropierea viei, in cartierul/localitate componenta Marunţiş, se

afla doua cruci de piatra contemporane domniei sale.

Puţul Frumos din localitatea componenta Valea Mieilor, reconstruit in anul 1862 de

catre localnicul A. Dumitru Ştefan, cu o coloana de piatra din calcar, dotat cu roata şi fus, fixate

pe doi stalpi de lemn şi un jgheab, adapostite de un mic pavilion.


64

Crucea de piatra de lstriţa, situata pe strada Soarelui nr.14, ce a fost ridicata in vremea

domniei lui C. Brancoveanu "va leato 7206" (1697 - 1698)

Monumentul, din bronz, al eroilor din razboiul pentru intregirea neamului (1916 - 1918)

situat in centrul oraşului.

Creşterea atractivitaţii turistice a oraşului poate contribui intr-o mare masura la dezvoltarea

economica a acestuia. Din acest motiv, acesta este un punct important al strategiei administraţiei

publice locale.

Fundatii:

Fundatia Bucuria Ajutorului Filiala Urlati In luna ianuarie 2012 a fost infiintata, prin grija preotului paroh Radu Manuel Mihail,

Filiala Urlati a Fundatiei Bucuria Ajutorului, cu sediul in Orasul Urlati, strada Valea Cringului

nr.64, unde functioneaza un Centru de zi pentru copii.

Programul derulat in cadrul Centrului de zi pentru copii are drept scop cresterea calitatii

vietii copiilor care provin din familii aflate in dificultate, din localitatea Urlati, prin programe

integrate de asistenta educationala si consiliere. Beneficiarii acestui program sunt 40 copii in risc

de bandon scolar, care provin din familii aflate in dificultate. In cadrul centrului copiii

beneficiaza de urmatoarele servicii socio-educationale:

- Asistenta educationala: pregatirea temelor la materiile de baza (limba romana,

matematica, limbi straine etc.), intalniri si instruiri cu cu voluntari in care se abordeaza teme ca

implicarea civica, protectia mediului, primul ajutor etc.;

- Socializare si petrecere a timpului liber: activitati de dezvoltare personala, activitati

sportive, jocuri educative ;

- Consiliere a elevilor si a parintilor in vederea prevenirii parasirii timpurii a scolii.

De asemenea, copiii beneficiaza gratuit de o gustare si o masa calda, ce corespund

cantitativ si calitativ nevoilor de crestere si dezvoltare ale acestora.

Fundatia Bucuria Ajutorului Filiala Urlati organizeaza periodic si alte evenimente pentru

copiii inclusi in program si familiile acestora, cum ar fi oferirea de ajutoare materiale – rechizite,

haine, alimente etc.

Avand in vedere rezultatele obtinute de la infiintarea fundatiei, si anume mentinerea in

sistemul de invatamant a copiilor inscrisi in program, imbunatatirea rezultatelor scolare,

schimbarea atitudinii parintilor fata de importanta educatiei in viata copiilor, autoritatile locale au

initiat un parteneriat cu Fundatia Bucuria Ajutorului in vederea sustinerii serviciilor sociale, prin

care de la bugetul local este alocata anual suma de 20.000 lei pentru cheltuielile de intretinere a

sediului fundatiei, pe baza facturilor de utilitati emise lunar.

Continuarea acestui parteneriat reprezinta importanta investitie in viata comunitatii locale.


65

Fundatia HUMANITAS 2000 Urlati Fundatia Humanitas 2000 a fost infiintata in anul 1995 inscriindu-si activitatea in

ansamblul actiunilor cu caracter umanitar. Principalele obiective si servicii oferite de fundatie

sunt :

- organizarea de actiuni extracurriculare pentru elevi si cadre didactice in scopul ridicarii

nivelului cultural educative si al manifestarii potentialului creativ al tinerilor, ca expresie a unei

vieti biopsihice si spirituale echilibrate , conditie a unui adult pe care se poate baza comunitatea

din care face parte;

- promovarea acelor valori ale moralei, culturii si civilizatiei care faciliteaza dezvoltarea

benefica a personalitatii umane;

- promovarea voluntariatului, stimularea asociativitatii tinerilor ;

- implicarea tineretului pentru dezvoltarea unui spirit altruist in actiuni de caritate ce-i

vizeaza pe varstnici ;

- accesul tinerilor la nivelele inalte ale instruiri si al promovarii pe trepte superioare , ale

competentei profesionale;

- reprofesionalizarea obiectiv justificata , a unor tineri si adulti;

- promovarea culturii si artei romanesti prin incurajarea originalitatii in cadrul creatiei

artistice

-programe pentru tineri in vederea dezvoltarii abilitatilor persoanale, al creativitatii ;

-activitati de protejare a mediului inconjurator;

-actiuni de popularizare a frumusetilor si potentialului turistic al bazinului Dealu Mare etc.

Sarbatori şi traditii cu specific local Incepand cu anul 2004, in orasul Urlati se desfasoara, in primul week-end al lunii

octombrie, evenimentul „Zilele Toamnei la Urlaţi”, organizat de Primaria şi Consiliul Local

Urlaţi, Asociaţia Intercom Cricov şi Casa de Cultura Urlaţi. Evenimentul este onorat cu prezenţa

personalitaţilor marcante ale vieţii politice, sociale şi culturale, de la nivel local, judeţean si

central.In cele doua zile de sarbatore se organizeaza standuri expozitionale cu produse de

vinificaţie, fructe şi legume, flori, produse de artizanat, miere, branzeturi si pastrama etc.

Localnicii şi toţi ceilalţi participanţi la eveniment se pot desfata cu mici, friptura, pastrama,

vin, bere, suc la terasele amenajate special pentru acest eveniment sau pot urmari programele

artistice atractive, care incearca sa satisfaca cele mai diverse gusturi. Sarbatoarea se incheie

intotdeauna cu un spectaculos foc de artificii, pentru a cinsti cum se cuvine roadele pamantului,

dar şi pe cele ale celor mai harnici gospodari.

O alta sarbatoare cu specific local este Targul Anual de Sfantul Ilie. Locuitorii de pe Valea Cricovului pastreaza o traditie veche de peste un secol. In fiecare an,

de Sfantul Ilie, mii de oameni se aduna cu mic cu mare la targul din localitatea Urlati din care nu

lipsesc "comediile", mestesugarii si vanzatorii ambulanti. Cei mai fericiti sunt copiii, care au

asteptat un an intreg pentru a se putea bucura de "lanturile" zburatoare, asa cum sunt cunoscute

popular instalatiile din parcurile de distractie. Inca de la primele ore ale diminetii, balciul se

umple de oameni veniti din toate comunele invecinate, unii chiar de la distante de zeci de

kilometri.


66

2.8.2. SERVICIILE DE UTILITATE PUBLICA

2.8.2.1. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA

In oraşul Urlaţi nu exista un sistem de alimentare cu energie termica, datorita faptului ca,

dupa anul 1990, centralele termice ale blocurilor au fost desfiinţate, fiecare apartament avand

propriile branşamente la reţeaua de alimentare cu gaze, apa etc.

In cea mai mare parte, sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice nu au mai

putut face faţa necesitaţilor existente din cauza uzurii fizice şi morale a echipamentelor şi

conductelor de transport şi a lipsei resurselor financiare necesare atat pentru reparaţii capitale sau

parţiale cat şi pentru intreţinere.

Oraşul Urlaţi este alimentat cu gaze pe axa nord – sud ce strabate oraşul şi care

concentreaza majoritatea populaţiei şi agenţilor economici.

In colaborare cu Consiliul Judeţean Prahova s-a initiat un proiect de alimentare cu gaze

naturale a oraşului şi a comunelor invecinate.

Pana in anul 2004 s-a extins reţeaua de alimentare cu gaze in cartierul Arioneştii Noi, dar s-

a şi reabilitat reţeaua din oraş, in proporţie de 80%, prin inlocuirea reţelei vechi şi degradate,

asigurandu-se astfel presiunea la gaze, mai ales in sezonul rece.

Problema majora cu care se confrunta oraşul Urlaţi, din acest punct de vedere, o constituie

faptul ca nu este alimentat cu gaze naturale, ci cu gaz de sonda, captat din zacamintele existente

in zona. Operatorul este GDF SUEZ Energy Romania, DISTRIGAZ SUD REŢELE, lungimea

reţelei de distribuţie este de 37,2 km iar numarul abonaţilor racordaţi la reţea 2723.

2.8.2.2. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

2.8.2.2.1. RETEAUA DE ILUMINAT PUBLIC

Sistemul de iluminat public reprezinta ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de

distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasa tensiune subterane sau aeriene, fundaţii, stalpi,

instalaţii de legare la pamant, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare,

cleme, armaturi, echipamente de comanda, automatizare si masurare utilizate pentru iluminatul

public.

Reţeaua de iluminat public din oraşul Urlaţi aparţine SDFEE „Electrica Distribuţie

Muntenia Nord SA şi are o lungime de circa 90 km (LES 20 kV = 24 km; LES 0,4 kV = 18 km;

LEA 0,4 kV = 48 km).


67

Denumire An 2010 An 2011 An 2012 An 2013 An 2014

Corpuri de

iluminat 1560 1800 2000 2120 2120

Tabel nr. 22 Infrastructura reţelei de alimentare a iluminatului public (Sursa: Primaria Urlati)

Din cele 2120 corpuri de iluminat, cele pe sodiu sunt 1250 bucaţi, fluorescente 772 bucaţi,

economice 98 bucaţi.

In ceea ce priveste consumul de energie, dupa estimativul pe 2015 pentru 40 institutii

publice importante si 112 agenti economici, din care unii sunt mari consumatoari de energie, se

observa o tendinta de crestere a consumului. Acest lucru presupune luarea unor masuri de

optimizare a consumurilor energetice printr-o exploatare raţionala a instalaţiilor şi eliminarea

factorilor de consum excesiv din aceste unitati.

Sistemul de iluminat public cuprinde:

Stalpi iluminat public: 2 480 buc

Corp iluminat stradal LED 36W: 295 buc

Corp iluminat profesional 70 W: 1 055 buc

Corp iluminat profesional 110 W: 435 buc



Corp arhitectural 65 W: 108 buc

Puncte de aprindere / locuri de consum (NLC): 25 buc

Lungime retea: 86 000 ml


NLC Adresa loc 2,2E+09 2,2E+09 2,2E+09 2,2E+09 2,2E+09 2,2E+09 2,2E+09 2,2E+09 2,2E+09 2,2E+09

2,2E+09

Numar

loc de Denumire consum

31.01.

2017

28.02.

2017

31.03

.2017

30.04.

2017

31.05.

2017

30.06.

2017

31.07.

2017

31.08.

2017

30.09.

2017

31.10.

2017

30.11.

2017

31.12.

2017

consum kWh kWh kWh kWh kWh kWh kWh kWh kWh kWh kWh kWh

82243 84363 117331 55320 59757 57538 47463 57352 51015 76216

132174

2172426 IL.PB.PT.67 Str. 1 MAI Nr.1 MAIB-I 2802 2835 2047 1478 1642 772 1286 1375 589 1824

3086

2172420 PUNCT OBOR Str. 1 MAI OBOR 376 424 490 354 413 490 384 417 491 369

820

2172450 PUNCT APRINDERE Str. GRIVITEI Nr.401 38-1 1603 1611 1466 984 1093 1343 1059 1132 727 1099

2878

2172496 PUNCT DE LUCRU

ACTIVITATI SPECIALE Str. 16 FEBRUARIE 346 348 726 166 185 368 94 101 75 232

599

2172459 IL.PB.PT 52 Str. INDEPENDENTEI Nr.401 49-1 30 0 14940 1500 2940 6630 0 6090 3630 4650

7110

2172472 IL.PB.PT.99 Str. CRIVAT Nr.401 63-1 3281 3297 2994 1949 2165 2420 1861 1989 2263 2876

5152

2172482 SERA Str. ORZOAIA DE SUS Nr.401 73-1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2172483 IL.PUBLIC PT.32 Str. ORZOAIA DE SUS Nr.401 74-1 2356 2362 2249 1383 1537 2037 1364 1458 1878 2032

3916

2172495 IL PUBLIC PT 4 Str. 1 MAI Nr.1 MAI 11736 11899 7438 6032 6701 3408 5210 5569 3374 7149

12394

2172500 CASA DE CULTURA Str. TUDOR VLADIMIRESCU Nr.401 95-1 2230 2290 6132 1242 1380 983 203 217 191 2192

-215

2172530 IL.PB.PT.98 Str. TUDOR VLADIMIRESCU Nr.402 2-1 4696 5200 5203 3113 3591 2429 2757 3053 3189 4433

7995

2172538 IL.PB.PT.142 Str. CRIZANTEMELOR Nr.9 6665 7379 3269 4217 4865 1823 3490 3864 2643 4764

9201

2172596 SEDIU Str. 23 AUGUST 1870 2070 4666 1586 1830 1899 1319 1460 1912 2049

4831

2172618 IL.PUBLIC PT.151 Str. TUDOR VLADIMIRESCU , Bl.. 244 271 634 168 194 236 157 173 437 323

613

2172638 IL.PUBLIC PT.78 Str. VALEA SEMAN Nr.403 9-1 2831 2831 2595 2019 1954 2119 1809 1852 2029 2450

4194

2172643 ILUM PUBLIC PT.58 Str. VALEA URLOI Nr.403 14-1 4633 4633 4221 3403 3293 2432 2855 2899 2448 3951

6542

2172651 PUNCT APRINDERE Str. VALEA CRINGULUI Nr.403 24-1 697 697 555 469 453 410 429 440 412 580

959

2172655 IL.PUBLIC P.T 5 Str. VALEA CRINGULUI Nr.403 28-1 730 730 4380 496 480 -818 424 432 -735 461

1130

2172656 IL.PB.PT.51 MARUNTIS Str. MARUNTIS Nr.403 29-1 145 145 4538 145 852 2443 1029 1077 1021 1383

2716

2172660 IL.PB.PT.30 V.NUCET Str. VALEA NUCETULUI Nr.403 33-1 234 234 164 153 148 77 130 132 182 182

327

2172666 IL.PB.PT.73 ORZ.JOS Str. ORZOAIA DE JOS Nr.403 40-1 5037 5037 4678 3648 3530 2263 3271 3350 1595 4249

6804

2172673 IL.PUBLIC PT.77 Str. ORZOAIA DE JOS Nr.403 48-1 2726 2726 1177 1847 1788 1081 1747 1801 654 2012

3625

2172690 IL.PB.PT.57 JERCALAI Str. JERCALAI Nr.403 67-1 2660 2660 3560 1966 1902 2153 1683 1714 2095 2476

4307

2172694 IL.PB.PT.31 Str. VALEA PIETREI Nr.403 71-1 7281 7281 8114 5016 4855 3307 3830 3839 3528 5861

9217

2172695 IL.PB.PT.197 SCHIAU Str. SCHEAU Nr.403 72-1 39 35 3837 38 33 44 1 0 2731 35

1924

2172711 IL PUBLIC PT2005 Str. VALEA CRINGULUI 1632 1632 6241 1507 1458 4326 1396 1435 4303 2745

6452

7061075 ILUMINAT PUBLIC PT 2183 Str. VALEA URLOI PT2183 2498 2498 2013 1739 1682 1079 1667 1721 840 2049

3584

7061077 ILUMINAT PUBLIC PT 2150 Str. 1 MAI Nr.68 PT2150 90 90 115 53 58 104 39 42 100 81

158

7071624 Str. MARUNTIS FN 1954 1954 2206 1421 1375 1457 1321 1359 1011 1764

3476

7073846 BALCI Str. 1 MAI BALCI

991

7073847 TÂRG Str. 1 MAI Nr.14 OBOR

392

7074192 ZILELE ORASULUI-SCENA Str. 23 AUGUST nr. 9\

1161

7074210 ZILE ORAS Str. 23 AUGUST nr. 9\\

623

7074211 ZILE ORAS Str. 23 AUGUST nr. 9\\\

164

8010944 ILUMINAT PUBLIC Str. MIHAI VITEAZUL 2784 2784 3359 1939 1876 3068 1882 1945 2543 2423

6503

8017551 ORAGRUP SANITAR PUBLIC Str. 23 AUGUST Nr.9 B 930 1029 4405 270 311 360 28 31 59 822

737

8045039 PUNCT DE APRINDERE PT

2073 Str. VALEA PIETREI 2562 2836 4480 1696 1957 3487 1658 1835 1986 2876

4161


2058 Str. CHERBA 2249 2249 1770 1688 1633 1655 1545 1586 1708 1819

3800


2051 Str. VALEA CRINGULUI 2296 2296 2669 1635 1583 1653 1535 1581 1106 2057

3178

Tabel nr. 23 Consum in iluminatul public al orasului Urlati (Sursa: Primaria orasului Urlati)


Tabel nr. 24 Consum lunar in iluminatul public pentru anul 2015


LUNA 2015

ENERGIE ELECTRICA

Valoare cu TVA ACTIVA

(kWh)

REACTIVA

(kVARh)

Ianuarie 33 178 17838,45

Ianuarie 146 76,69

Februarie 78 909 42999,31

Martie -2590,17

Martie -464,97

Martie -97,49

Martie 140 385 85 082 87939,54

Aprilie 55 046 29516,12

Mai 53 538 28784,77

Iunie 86 284 70 986 58504,27

Iulie 64 033 16 490 37584,52

August 46 765 24539,08

August -279,62

August -37,44

Septembrie 70 363 70 074 49030,21

Octombrie 226 139,64



Octombrie 64 077 34408,28

Noiembrie 602 92,68

Noiembrie 405 110,55


Noiembrie 65 977 35495,30

Decembrie 99 586 106 071 71795,21

TOTAL: 860 855 348 703 516 070,07

LUNA 2016

ENERGIE ELECTRICA Valoare cu

TVA ACTIVA

(kWh)

REACTIVA

(kVARh)

Ianuarie 84 999 43945,52

Februarie 91 232 44750,57

Martie 547,82

Martie 76 757 76 430 46247,83

Aprilie 76 629 37 877 45871,22

Mai 63 519 30706,95

Iunie 56 820 73 216 39534,32

Iulie 51 516 24648,24

Iulie 10,92

August 210 198,35

August 0,40

August 0,45

August 0,24

August 0,34

August 56 615 26719,18

Septembrie 1 317 822,22

Septembrie 47 688 36280,23

Octombrie 32 18,04

Octombrie 80,00

Octombrie 78 329 37809,98

Noiembrie 123 69,31



Noiembrie 80,00

Noiembrie 78 932 38122,89

Decembrie 67 845 98 042 49609,52

TOTAL: 834 253 285 565 467 026,98



2.8.2.3. INFRASTRUCTURA PENTRU APA – CANAL

2.8.2.3.1. RETEAUA DE ALIMENTARE CU APA

Sursa de apa In oraşul Urlaţi, principala sursa de apa o constituie apa subterana, alimentarea cu apa realizandu-

se prin extragerea din puţuri forate. Exista 6 puţuri forate, care asigura alimentarea cu apa in oraşele

Urlaţi şi Mizil şi in comunele Ceptura şi Gornet Cricov.

Sistem de colectare si depozitare Apa extrasa din cele 6 foraje refuleaza intr-o conducta de aducţiune. Din conducta de aducţiune, in

zona oraşului Urlaţi exista recordul pentru staţia de apa Urlaţi. Aceasta cuprinde 2 rezervoare de 1.000

metri cubi fiecare şi o staţie de clorinare cu clor gazos pentru dezinfecţie. Apa se incadreaza in

parametrii de potabilitate impuşi de lege.

Reteaua de alimentare cu apa are o lungime totala de 62,2 km si a fost pusa in funcţiune. Din

totalul de 3907 de locuinte, pana in acest moment la sistemul de alimentare cu apa sunt racordate 2716

locuinţe, adica un procent de 69,51%.

LUNA

2017

ENERGIE ELECTRICA Valoare cu

TVA ACTIVA

(kWh)

REACTIVA

(kVARh)

Ianuarie 82 243 39155,82

Februarie 84 363 39207,82

Martie 117 331 88 037 75828,64

Aprilie 55 320 29569,75

Mai 59 757 32157,75

Iunie 57 538 83 153 45636,75

Iulie 47 463 25237,07

August -1,39

August -1,70

August -0,23

August -2,74

August 57 352 28898,58

Septembrie 51 015 71 871 39279,17

Octombrie 76 216 41642,03

Noiembrie

Decembrie 132 174 101 018 87688,07

TOTAL: 820 772 344 079 484 295,39


71

TIPURI DE UTILIZATORI Nr. racordate la retea alimentare cu apa

CASE PARTICULARE

(nr. contracte, in toate cartierele oraşului) 2716

POPULAŢIE

Contracte individuale la blocuri 928

AGENŢI ECONOMICI 112

UNITAŢI UNITAŢI SOCIALE (şcoli, gradiniţe,

dispensar, piaţa, unitatea de pompieri) 40

TOTAL 3796

Tabel nr. 27 Tipuri de utilizatori ai serviciilor de alimentare cu apa 2013 -2014

2.8.2.3.2. PRETURILE SI TARIFELE PRACTICATE

Potrivit prevederilor Hotararii Consiliului de Administraţie al Asociaţiei de Dezvoltare

Intercomunitara “Parteneriatul pentru managementul apei – Prahova” nr.63 din 26.06.2014 incepand cu

data de 01.07.2014 se aplica urmatoarele preţuri pentru apa potabila livrata in oraşul Urlaţi :

- Pret pentru populatie – 4,61 lei/mc

- Pret pentru restul de utilizatori – 3,72 lei/mc

Preturile la apa pentru populatie contin TVA in cota de 24%, iar pentru restul utilizatorilor nu

contin TVA.

Din informatiile analizate, este mai mult decat evident faptul ca necesarul de apa nu este acoperit

si este nevoie de eforturi in acest sens, solutiile fiind conturate de reprezentantii autoritatii locale in

proiecte de investitii de tipul

2.8.2.3.3. RETEAUA DE COLECTARE SI TRATARE A APELOR UZATE

In prezent, reteaua de canalizare este in curs de executie, pe toata raza localitatii. Se vor realiza

13,4 km de retea si 1807 de racorduri.

Oraşul Urlaţi este implicat, in parteneriat, in cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitara

„Parteneriatul pentru Managementul Apei – Prahova” in proiectul „Reabilitarea şi modernizarea

sistemelor de apa şi canalizare in judeţul Prahova”, al carui contract de finanţare a fost semnat pe 20

Mai 2011, fiind finanţat prin POS Mediu 2007-2013.

Prin acest Proiect, conform contractului de achizitie publica – „Reabilitarea si extinderea SEAU

in orasele Valenii de Munte, Mizil si Urlati, Jud. Prahova”, atribuit in anul 2013 (valoare totala de

26.870.241,50 lei), urmeaza ca in oraşul nostru sa se construiasca o noua staţie de epurare, lucrarile fiind

in curs de executie, urmand sa se execute şi lucrari de extindere şi reabilitare a reţelei de canalizare.

Strazile pe care se vor demara lucrarile sunt: Stadionului, Libertatii, Gradinitei, 16 Februarie, Aleea

Serii, Panselelor, Viitor, Cricov, Florilor, Crinului, Berzei, Nucilor, Nuferilor, Arionestii Noi,

Viorelelor, Liliacului, Lalelelor, Macesului, Fundatura Crizantemelor, Macului, Cartier Tineretului,

Socului, Fundatura Socului, Narciselor.


72

Reteaua de colectare a apelor pluviale dinorasul Urlaţi este formata din santuri si rigolele de

scurgere a apelor pluviale, care sunt intreţinute permanent in stare optima de captare a apei pluviale, prin

munca prestata in folosul comunitaţii de catre persoanele beneficiare de venit minim garantat.Odata cu

realizarea proiectelor de modernizare a strazilor din oraşul Urlaţi, se vor realiza şi sistemele de

canalizare pluviala aferente strazilor respective.

2.8.2.3.4. SURSE DE POLUARE A APEI IN ORAS

Poluarea apei subterane se datoreaza folosirii ingrasamintelor chimice in agricultura, existentei

unor fose rudimentare folosite de gospodariile locale, dar si datorita structurii solului si a exploatatiilor

petroliere din zona. Elementele cele mai poluante sunt fierul, manganul, nitratii si cei mai periculosi

nitritii.

2.8.2.4. MANAGEMENTUL DESEURILOR SI AL RISCURILOR NATURALE

Sursele de deseuri din orasul Urlati sunt: deseuri menajere provenite de la populatie si agentii

economici, deseuri stradale, deseuri gradini, spatii verzi.

2.8.2.4.1. DESEURI URBANE

In anul 2005, prin H.C.L. Urlaţi nr. 50/28.07.2005 s-a aprobat scoaterea la licitaţie in vederea

concesionarii a activitaţii de colectare a gunoiului menajer şi administrarea Rampei de gunoi, iar in urma

procedurii de licitaţie, in luna ianuarie 2006 s-a incheiat contractul nr.532/19.01.2006 cu S.C. Floricon

Salub S.R.L. Campina, societate care presteaza şi in prezent serviciul de salubrizare pentru persoanele

fizice şi juridice de pe raza oraşului Urlaţi. Contactul de delegare a gestiunii serviciului public de

salubrizare a localitaţii Urlaţi a fost prelungit prin Actul adiţional incheiat conform H.C.L. Urlaţi

nr.106/28.11.2013, pana la data in care Serviciul Judeţean gestionat de Asociaţia de Dezvoltare

Intercomunitara „Parteneriatul pentru Managementul Deşeurilor - Prahova” va deveni operaţional prin

implementarea Proiectului „Managementul Integrat al Deşeurilor - Prahova”, dar nu mai mult de 4

(patru) ani de la data cand contractul menţionat nu mai produce efecte juridice, şi anume 31.07.2014.

Oraşul Urlaţi este una dintre cele 104 unitaţi administrativ-teritoriale membre in cadrul

Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitara de Utilitaţi Publice pentru Serviciul de Salubrizare

„Parteneriatul pentru managementul deşeurilor - Prahova”, asociaţie infiinţata in luna iunie a

anului 2009.

Unul dintre scopurile acestei Asociaţii este acela de indeplinire de catre judeţul Prahova a

angajamentelor impuse prin Tratatul de Aderare al Romaniei la Uniunea Europeana, cap.22 Mediu, prin

pregatirea şi depunerea, in vederea obţinerii de finanţare nerambursabila in cadrul Programului

Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritara 2, a proiectului „Sistem de management integrat al

deşeurilor in judeţul Prahova”. Obiectivul sau este acela de a dezvolta sisteme durabile de

management al deşeurilor, prin imbunataţirea managementului deşeurilor.

Prin H.C.L. Urlaţi nr. 13/09.01.2009 s-a aprobat asocierea oraşului Urlaţi la aceasta ADI, urmand

ca, prin proiectul menţionat anterior, in oraşul Urlaţi sa se construiasca o staţie de transfer avand o

capacitate de 14.744 tone/an.


73

Prin H.C.L. Urlaţi nr. 11/08.02.2012 s-au aprobat Studiul de fezabilitate aferent Proiectului

„Sistem Integrat al deşeurilor in judeţul Prahova”, principalii indicatori tehnico-economici, precum şi

documentele impuse de Ghidul Solicitantului in vederea accesarii fondurilor nerambursabile pentru

proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor in judeţul Prahova”.

Prin acest proiect se vor achizitiona pubele necesare pentru dotarea gospodariilor din intregul

judet, containere pentru colectarea separata a materialelor reciclabile la compactoare si autospeciale

pentru transportarea deseurilor, vor fi construite statii de sortare, transfer si compostare, urmand sa fie

inchise si ultimele depozite neconforme.

Sursele de deşeuri din Oraşul Urlaţi sunt: deşeuri menajere provenite de la populaţie şi agenţii

economici, deşeuri stradale, deşeuri gradini, spaţii verzi, parcuri, deşeuri menajere spitaliceşti.

2.8.2.4.2. COMPOZITIA DESEURILOR

Dezvoltarea urbanistica si industriala a localitatilor precum si cresterea generala a nivelului de

trai a populatiei antreneaza producerea unor cantitati din ce in ce mai mari de deseuri menajere,stradale

si industriale care, prin varietatea substantelor organice si anorganice continute in deseuri solide, face ca

procesul degradarii aerobe si anaerobe de catre microorganisme sa fie dificil de condus provocind in

cazul evacuarii si depozitarii necontrolate,poluarea aerului si apei, si creand totodata probleme legate de

aparitia microorganismelor patogene, rozatoarelor si altele, cu efecte daunatoare asupra igienei publice.

Daca pina in prezent notiunea de gunoi menajer era folosita pentru resturile din activitatea

umana, astazi nu mai e folosita deoarece prin gunoi se intelege un obiect care nu mai are nici o valoare

si total nefolositor.

Fiecare persoana genereaza aproximativ 3 kilograme deseuri menajere pe zi. Din acestea 1,7

kilograme sunt colectate de municipalitate iar restul sunt transformate prin alte mijloace.

Principala caracteristica a deseurilor menajere este marea lor heterogenitate. Compozitia lor

variaza mult de la o localitate la alta, in functie de anotimp, de pozitia geografica,de gradul de

dezvoltare a societatii, specificul si nivelul de viata. Deoarece compozitia deseurilor este variabila in

timp,este necesara determinarea compozitiei medii pe ani, sezoane, tari.

Deseurile menajere se compun din urmatoarele materiale: resturi alimentare, hartie, carton,

textile, lemn, plastic, cauciuc, sticla, ceramica, pamint, cenusa, zgura. Aceste materiale componente ale

deseurilor menajere sunt grupate dupa caracteristicile lor principale astfel:

-materiale combustibile (hirtie, carton, textile, lemn, oase)

-materiale fermentabile (resturi alimentare, fructe, legume)

-materiale inerte (metale, sticla, ceramica)

-materiale fine (cenusa, zgura, pamint)


74

Tabel nr. 28 Compozitie si cantitati deseuri (Sursa: Primaria oras Urlati)

2.8.2.4.3. DESEURI INDUSTRIALE

-

2.8.2.4.4. DESEURI LEMNOASE

-

2.8.2.4.5. EDUCATIE ECOLOGICA SI ACTIVITATI COMUNITARE SPECIFICE

In orasul Urlati nu sunt inregistrate organizatii neguvernamentale dedicate protectiei mediului si

conservarii biodiversitatii naturale.

2.8.2.4.6. SPATIILE VERZI

Ca urmare a unor reduceri substantiale a suprafetei parcurilor din Romania, prin OUG nr.

114/2007 s-au luat masuri pentru interzicerea desfintarii zonelor verzi din orase, ordonanta mentionand

faptul ca autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o

suprafata de spatiu verde de minimum 20 m2/ locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de

minimum 26 m2/ locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013.

Spatiile verzi din orasul Urlati sunt intretinute de catre Serviciul Gospodarire Locala din cadrul

Primariei Urlati.

Denumire deseu

Cantitate

colectata in

2014 (kg)

Cantitate

colectata in

2015 (kg)

Cantitate

colectata in

2016 (kg)

Cantitate

colectata in

2017 (kg)

Cantitate totala deseuri municipal

colectata, din care: 2 138 000 2 250 550 2 493 100 2 671 572

- De la populatie 1 604 000 1 575 550 1 870 100

- Din unitati economice 534 000 675 000 623 000

Deseuri depozitate controlat 2 137 112 2 249 934 2 492 404 2 671 020

Deseuri colectate separate in vederea

valorificarii: 888 616 696 552

Sticla

Plastic (PET, PE, PP) 4

Hartie/carton 888 616 692 552

Metal

Compozite

Lemn

DEEE


75

Nr. Crt. ELEMENTE DE IDENTIFICARE SUPRAFATA –mp-

1 Str. T. Vladimirescu bl.1-2 420

2 Str. T. Vladimirescu bl. 3 600

3 Str. T. Vladimirescu bl. 6-7 1 270


5 Str. T. Vladimirescu bl. 4-5 540




9 Str. 23 August bl. 3-4 200

10 Str. 23 August nr. 9 100

11 Str. 1 Mai bl. 90 150

12 Str. 1 Mai bl. 4 500

13 Str. 1 Mai bl. 3-4 450

14 Str. 1 Mai bl. 28 2 765

15 Parcul Central 2 400

16 Parc Bellu 47 300

17 Loc de joaca pt copii Str. 23 August bl. 3-4 500

Tabel nr. 29 Inventar spatii verzi, terenuri de joaca pentru copii in orasul Urlati (sursa: Primaria

Urlati)

Pe harta de mai jos se poate observa raspandirea spatiilor verzi actuale (verde), respectiv a

spatiilor verzi eliminate dupa anul 2000 (rosu) pentru a face loc parcarilor sau (mai rar) noilor cladiri. A

fost considerat spatiu verde totalitatea suprafetelor publice, cu iarba, flori, arbusti, boscheti si arbori,

parcuri sau scuaruri, avand rol de igienizare a mediului urban. Nu au fost luate in considerare gradinile

private ale locuitorilor.

Transportul auto a explodat in ultimii 15 ani, strazile principale (1 Mai, 23 august, Tudor

Vladimirescu) ajungand de la utilizarea ca teren de tenis de picior, la o aglomeratie asemanatoare

oraselor mari din Romania. Singurul spatiu verde aparut dupa anul 2000 este cel din curtea gradinitei,

care era inainte teren deschis, de pamant batatorit, fara vegetatie. In urma analizei graficului, se poate

observa ca suprafata spatiilor verzi eliminate este aproape cat cea a celor existente.


76


77

2.8.2.4.7. SITUATII DE URGENTA

In orasul Urlati s-a infiinţat din anul 2007 Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţa, al carui

preşedinte este primarul oraşului, care are in subordine Serviciul Voluntari pentru Situaţii de Urgenţa,

structurat pe cinci echipe de intervenţie, in funcţie de tipurile de risc avand urmatoarele atribuţii:

- intervenţia la incendii, calamitaţi naturale şi catastrofe;

- atenţionarea cetaţenilor asupra unor masuri preventive specifice in sezoanele de primavara şi toamna,

in perioadele caniculare şi cu seceta prelungita sau cand se inregistreaza vanturi puternice;

- informarea cetaţenilor unitaţii administrativ-teritoriale prin mijloace puse la dispoziţie de catre primar;

- supravegherea activitaţilor cu public numeros de natura religioasa, cultural sportiva sau distractiva,

sarbatori tradiţionale;

- intocmirea documentelor de organizare şi desfaşurare a activitaţii de prevenire a situaţiilor de urgenţa

la nivelul unitaţii administrativ- teritoriale ;

- elaborarea situaţiillor de urgenţa a angajaţilor din aparatul administrativ al primariei;

- acordarea asistenţei tehnice de specialitate conducatorilor de unitaţi subordonate primariei (unitaţi de

invaţamant, unitaţi sanitare, camine culturale) şi verificarea indeplinirii masurilor stabilite;

- dotarea cu mijloace şi materiale necesare intervenţiei in caz de dezastre;

- participarea la acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor (controale, cursuri, instructaje, analize,

consfatuiri, concursuri) organizate de I.S.U. Prahova;

Fenomene meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani, caracteristicile

principale situandu-se intre intensitatea deosebita a lor si modul atipic de manifestare fata de

caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice in care se afla orasul Urlati, fara a neglija efectele

secundare pe care acestea le-a avut (inundatii, recolte distruse, distrugeri ale cailor de comunicatii

rutiere). Din punct de vedere cartografic, nu se pot evidentia zone cu vulnerabilitate crescuta; din acest

punct de vedere practic tot teritoriul este afectat de astfel de fenomene.Trebuie totusi sa evidentiem

aparitia unor fenomene meteo extreme in zona, unde s-au manifestat furtuni de o violenta rar intalnita si

cu precipitatii abundente.

In zona orasului Urlati se pot manifesta cu precadere furtuni si ploi abundente urmate de

distrugeri de culturi si inundatii de scurta durata.In ultimii ani au fost semnalate furtuni violente.

Datorita modificarilor climatice din ultimii ani sunt tot mai frecvente furtunile cu aspect de vijelie

insotite deseori si de grindina.

Din aceasta prezentare succinta a principalelor surse de riscuri naturale prezentate si potential

active de pe teritoriul orasului, cu toate legaturile lor de interdependenta cauzala, precum si din

interpretarea sintetica a hartilor ce prezinta distributia acestora, se poate deduce usor faptul ca circa 50%

din teritoriul orasului Urlati este sub incindenta unui factor de vulnerabilitate mare prin prezenta a cel

putin doi sau trei factori de risc ce pot genera dezastre primare.

Daca luam in considerare factorii care pot declansa manifestarea acestora ca dezastre, aceste

riscuri pot fi clasificate dupa cum urmeaza :

Riscuri naturale, de origine non atropica;

Aceasta categorie include urmatoarele tipuri de risc:


78

Cutremure;

Fenomene meteorologice deosebite (ploi abundente si de lunga durata, caderi masive de

zapada, furtuni, grindina, seceta, etc.);

Inundatii, altele decat cele generate de accidente la baraje si lucrari hidrotehnice;

Incendii de padure.

Din punct de vedere al frecventei si al consecintelor distructive in ultimii ani un loc aparte l-au

ocupat viiturile, atat pe torenti cat si pe cursul raului Cricovului Sarat.

Inundatii:

Din punct de vedere a impactului acestor fenomene un loc aparte il ocupa inundatiile din anul

2005 ce au avut ca efect inundarea de gospodarii si anexe gospodaresti precum si degradarea cailor de

comunicatie ca urmare a viiturilor.

In conformitate cu Legea nr.575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului national – Sectiunea a V-a – Zone de risc natural prin Inundatie – se intelege,

acoperire a terenului cu un strat de apa in stagnare sau in miscare, care prin marime si durata, poate

provoca victime umane si distrugeri materiale, ce deregleaza buna desasurare a activitatilor social-

economice din zona afectata.

Pentru a monitoriza si a mentine in permanenta sub control nivelul raurilor din orasul Urlati,

precum si pentru a lua masurile ce se impun pentru instiintarea, alarmarea, prealarmarea populatiei

posibil a fi afectate functioneaza in regim permanent statia pluviometrica situata in curtea sediului

Primariei Urlati, urmarindu-se urmatoarele elemente:

- Precipitatii lichide si solide;

- Fenomene meteorologice extraordinare (caderi masive de zapada, polei, chiciura, vijelii, etc.)

Monitorizarea situatiei hidrologice pe cursul de apa al Cricovului Sarat nu se executa neexistand

statia hidrometrica in teritoriu. La aceasta statie pluviometrica, monitorizarea se efectueaza zilnic, la

orele 7,00 si 19,00, in situatii normale, din trei in trei ore la introducerea codului galben, din doua in

doua ore la introducerea codului portocaliu, din ora in ora sau mai des la introducerea codului rosu.

Pe teritoriul orasului cantitatile de precipitatii medii multianuale cazute de-a lungul timpului sunt

de 630 l/mp. Instiintarea, avertizarea, alarmarea populatiei in zonele posibil a fi inundate se face prin

dispeceratul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta al Judetului Prahova, la telefon 112.

Incendii de padure:

Suprafata impadurita a orasului este de 5 ha. Foioase si este situata in zona dealurilor la cota 300

m aflate in gospodarirea Ocolului Silvic Verbila, iar in imediata vecinatate a acesteia sunt zonele cu

vegetatie uscata la care accesul fortelor de interventie, se face cu foarte mare greutate pe drumurile

folosite pentru exploatarea plantatiilor viticole.Zonele greu accesibile sunt cele de deal : Valea Pietrei,

Arionestii Vechi, Schiau, Jercalai, Valea Urloii, Valea Seman, Valea Nucetului.

Fondul forestier din zona de competenta a oraşului Urlaţi este gestionata de Ocolul Silvic

Verbila.


79

Pompierii militari asigura interventia pentru stingerea incendiilor produse la fondul forestier

astfel:

Detasamentul de Pompieri Mizil:

Garda de Interventie Urlati.

Detasamentul de Pompieri Mizil - Padurile din aproprierea zonelor de extractie petroliera;

- Zonele din imediata vecinatate a traseelor feroviare sau rutiere;

- Lizierele din preajma localitatilor, pajistilor, islazurilor.

Localitatea Urlati a inregistrat in anul 2012 , 58 de interventii pentru localizarea , lichidarea si

limitarea efectelor arderilor de vegetatie uscata.

Ocolul Silvic Verbila: - zona de nord a raionului de interventie este acoperita cu paduri de foioase (zona Urlati, Salcia,

Chiojdeanca, Sangeru, Apostolache, Tataru, Gornet Cricov).

Cutremure: In ceea ce priveste fenomenul seismic, este de notat ca majoritatea cutremurelor sunt de natura

tectonica, cele mai puternice putand afecta tot teritoriul judetului .Caracteristica generala a cutremurelor

din Romania este aceea ca, in general, sunt cutremure de adancime medie, cel mai adesea cu epicentrul

in zona de curbura a Carpatilor, la confluenta placii geologice Est –europene si respectiv a stratului sub-

geologic Moesian si Inter-Alpin.Profunzimea medie a epicentrelor se situeaza la 100 – 150 km

adancime, cu magnitutidea de pana la M=7 pe scala Richter, intensitati de pana la VII-IX pe scala MSK

(Medvedev-Spoheuer-Karnik).Zona Vrancea coincide cu locul de contact dintre trei placi tectonice si cu

un fenomen de subductie asociat cu fracturi ale placilor la diferite adancimi prin procese de rupere,

lunecare.etc.Seismele din zona Vrancea sunt denumite normale (h˂60 km) sau intermediare (h=60 la

150...220 km), in functie de adancimea focarului.Zona in care se produc cutremurele intermediare este

bine identificata si prezinta un mare interes datorita particularitatilor sale specifice: izolare, concentrare

si regularitati in modul de producere (camp macroseismic, mecanism focal, activitate seismica dupa

socul principal, ciclicitate, etc.)

Din punct de vedere seismic judetul Prahova se afla in Zona A partea de sud-est (Valenii de

Munte – Mizil – Urlati), Zona B partea de sud si centrala (Ploiesti – Campina – Baicoi – Slanic) si

Zona C restul judetului.

Dupa cutremurul din anul 1977, in urma studiilor intreprinse si tinand cont de ciclicitatea

cutremurelor din zona Vrancea s-au intreprins masuri privind disciplina in constructii, de la proiectare si

pana la executie, dupa normative care au luat in considerare microzonarea seismica si izoseistele.

In conformitate cu Legea nr.575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare

a teritoriului national 1 – Sectiunea a V-a – Zone de risc natural, prin cutremure, se intelege miscarea

vibratoare a scoartei terestre, generata de o ruptura brutala in aceasta, ce poate duce la victime umane si

distrugeri materiale.


80

Toate localitatile urbane din judet sunt expuse la o intensitate seismica cuprinsa intre VII grade

si IX grade pe scara MSK.

Unitatea administrativ-teritoriala Numarul de locuitori Intensitatea sesimica exprimata

in grade MSK

Orasul Urlati 10541 IX

Tabel nr. 30 Intensitate seismica corespunzatoare Orasului Urlati

Din datele prezentate, rezulta ca:

Fiecare categorie de cladiri, pe regim de inaltime si material, perioada de constructie si norme

de proiectare antiseismica aplicate, implica masuri specifice de protectie in raport cu expunerea

locuitorilor din aceasta la riscuri, ca urmare a actiunii seismice;

Categoriile de cladiri care sunt ocupate de un numar mare de locuitori si/sau prezinta

caracteristici de vulnerabilitate deosebite pentru viata acestora, trebuie sa fie analizate prioritar pentru a

identifica potentialele de vulnerabilitate, a evalua efectele si masurile pentru a-i proteja si educa adecvat

pe locatari.

In aceste categorii pot fi incluse:

Cladirile pre-1940, proiectate numai la incarcari gravitationale si avariate succesiv de

cutremure;

adirile inalte pre-1977 (situate cu precadere in zona centrala, bl.1,2,4-7 din strada Tudor

Vladimirescu, bloc 28 str 1 Mai, blocurile construite de Schela Urlati, Strada Panselelor, 16 Februarie,

Orzoaia de Jos, sediul Primariei, Casa de Cultura) proiectate potrivit unor norme dovedite insuficient de

acoperitoare in 1977, fara cerinte moderne de ductilitate si cu utilizarea unei curbe spectrale inadecvate,

structurile cu parter flexibil, unele categorii de structuri in cadre si diafragme fara armare

corespunzatoare, structurile glisate cu calitate de santier necorespunzatoare.

adiri care sunt ocupate de un numar mare de locuitori dar nu prezinta

caracteristici de vulnerabilitate excesive vor fi incadrate in activitatile curente de protectie si educatie

antiseismica.

In aceste catogirii pot fi incluse:

adirile cu P...P+1 niveluri cu caracteristici arhitectural – constructive si conformare

antiseismica acceptabila, stare de intretinere buna si fara avarii evidente;

adirile din panouri mari P+4 realizate in orasul Urlati sunt in numar de 30 blocuri de

locuinte situate in zona centrala.

Masurile de interventie pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente pot fi:

masurile aplicabile cu mentinerea configuratiei si functiunii existente a constructiei, respectiv

consolidarea/repararea elementelor structurale sau a sistemului structural in ansamblu si, dupa caz a

elementelor nestructurale ale constructiei existente si/sau introducerea unor elemente structurale

suplimentare;

masuri aplicabile cu modificarea configuratiei si/sau a functiunii existente a constructiei,

cuprinzand reducerea numarului de niveluri si/sau inlaturarea unor portiuni de constructiei, cu

comportare defavorabila la actiuni seismice sau care prezinta un risc ridicat de dislocare si prabusire .


81

Alunecari de teren: Alunecarile de teren sunt procese ce se desfasoara in timp, aceasta accelerandu-se in perioadele

cu precipitatii abundente sau interventii asupra zonelor caracteristice, care modifica structura geologica

naturala a terenului, in scopul construirii unor obiective industriale sau sociale, dupa necesitatile

economice ale unei perioade determinate.

Trebuie avut in vedere faptul ca aproape 60% din localitaţile judeţului au parte de alunecari de

teren. Eliminarea acestui risc, insa, deşi trebuie sa aiba loc la nivel judeţean, va necesita mai multe

soluţii tehnice individuale datorita situaţiilor şi cauzelor diferite ale ocurenţelor acestor fenomene.

In anul 2005 pe teritoriul orasului Urlati au avut loc alunecari de teren care au afectat zonele Valea

Urloii, Valea Seman, Orzoaia de Jos, Arionestii Vechi.

Cauzele principale ale reactivarii alunecarilor de teren au fost, pe de o parte, intensificarea

alimentarii din fronturile freatice care acced din platoul inalt prin izvoarele de la creasta versantului, ce

apar la contactul cu marnele vinete reprezentand patul impermeabil al apei subterane cantonata in

nisipuri si calcare, iar pe de alta parte ploile abundente cazute in cuprinsul alunecarii.

O alta cauza care a dus la producerea de alunecari de teren a constituit-o defrisarile masive ce au

avut ca efect slabirea rezistentei solului si implicit producerea de astfel de fenomene.

Pe raza localitaţii noastre in anul 2015 am avut loc doua astefel de evenimente (alunecari de

teren). O alunecare de teren a vut loc in str.Valea Nucetului datorita precipitaţiilor abundente cazute in

lunile martie -aprilie , terenul fiind amenajat pentru plantatii de viţa de vie.O a doua alunecare de teren

care a avut loc pe raza localitaţii nostre se afla in zona Arioneştii Vechi, afectand o zona nelocuita.

De mentionat este faptul ca aceste alunecari de teren sunt monitorizate de autoritatea locala

impreuna cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţa.

Efectele alunecarilor de teren au constat in: distrugerea sau avarierea gospodariilor cetatenilor;

distrugerea drumurilor pe diferite lungimi si latimi;

blocarea drumurilor de masa de pamant cazuta de pe versanti;

aparitia de denivelari, tasari si crapaturi in carosabilul drumurilor;

avarierea podurilor (desprinderea sau aparitia de crapaturi in celeele podurilor);

distrugerea sau deplasarea lucrarilor de aparare;

distrugerea stalpilor de inalta si joasa tensiune si intreruperea alimentarii cu energie electrica a

locuintelor cetatenilor;

blocarea accesului hipo si auto ca urmare a aparitiei fagaselor cu adancimi mari si framantarii

drumurilor, ducand la izolarea colectivitatiilor de cetateni;

avarierea conductelor de gaze si apa;

prabusirea livezilor de pomi fructiferi si inclinarea copacilor cu scoaterea radacinilor fin din

pamant.

Localitatea Urlati este monitorizata in permanenta din Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta

Prahova precum si de membrii Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta.


82

Situaţii de urgenţa: Situaţia de urgenţa reprezinta un eveniment excepţional, cu caracter non militar, care prin

amploare şi intensitate ameninţa viaţa şi sanatatea populaţiei, mediul inconjurator, valorile materiale şi

culturale importante, iar pentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri şi

acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor

implicate.

Nr.

Crt Numele si prenumele

Functia in

C.L.S.U.

Functia si

institutia unde

lucreaza

Adresa Telefon

serviciu

1 Machitescu Marian Presedinte Primar Urlati, Str. 23

August.9 0244 271 429

2 Stan Lazar Vicepresedinte Viceprimar Urlati, Str. 23

August 9 0244 271 429

3 Pruna Eugen Dragos Membru Secretar Urlati, Str. 23

August 9 0244 271 429

4 Constantin Mihail

Cosmin Membru Sef Politie

Urlati, Str. Tudor

Vladimirescu 12 0244 271 310

5 Popescu Gabriel Silviu Membru Sef Politie

Locala

Urlati, Str. Tudor


6 Alexandru Marian Membru Sef Garda Urlati, Str. Tudor

Vladimirescu 45

7 Mihalache Gheorghe

Sorin Membru Sef birou

Urlati, Str. 23

August nr.9 0244 271 429

8 Mache Nicolae Membru Sef pct. lucru Urlati, Str 1 Mai

28 0244 405 952

9 Nutulescu Sorin Mircea Membru Director Urlati, Str 1 Mai

145 0244 327 100

10 Lefter Madalina Membru Director Urlati, Str 1 Mai

30 0244 271 316

11 Marica Nicolae Membru Medic veterniar Urlati, Str. Tudor


12 Oprinoiu Mihai Membru Presedinte Urlati, Str. 23

August nr.9 0244 271 362

13 Cismas Elena Rita Membru Manager Urlati, Str.

Independentei 52 0244 272 518

Tabel nr. 31 Tabel nominal cu Organizarea si componenta comitetului Consiliului Local pentru

Situatii de Urgenta

In Urlati funcţioneaza servicii de urgent profesioniste:

1. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţa (SVSU), organizat pe cele doua activitaţi

principale:

- informare publica şi prevenire;

- intervenţie operativa directa sau ca forţa de sprijin a formaţiunilor profesioniste specializate.


83

Principalele atributii ale Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta sunt:

- intervenţia la incendii, calamitaţi naturale şi catastrofe;

- atenţionarea cetaţenilor asupra unor masuri preventive specifice in sezoanele de primavara şi toamna,

in perioadele caniculare şi cu seceta prelungita sau cand se inregistreaza vanturi puternice;

- informarea cetaţenilor unitaţii administrativ-teritoriale prin mijloace puse la dispoziţie de catre primar;

- supravegherea activitaţilor cu public numeros de natura religioasa, cultural sportiva sau distractiva,

sarbatori tradiţionale;

- intocmirea documentelor de organizare şi desfaşurare a activitaţii de prevenire a situaţiilor de urgenţa

la nivelul unitaţii administrativ- teritoriale;

- elaborarea situaţiillor de urgenţa a angajaţilor din aparatul administrativ al primariei;

- acordarea asistenţei tehnice de specialitate conducatorilor de unitaţi subordonate primariei (unitaţi de

invaţamant, unitaţi sanitare, camine culturale) şi verificarea indeplinirii masurilor stabilite;

- dotarea cu mijloace şi materiale necesare intervenţiei in caz de dezastre;

- participarea la acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor (controale, cursuri, instructaje, analize,

consfatuiri, concursuri) organizate de I.S.U. Prahova;

Serviciile de deszapezire - sunt asigurate de SVSU, cu utilaje ale agenţilor economici de pe raza oraşului

Urlaţi, care pot fi folosite in situaţiile de urgenţa. 56

Dezvoltarea capacitatii de planificare strategica la nivelul autoritatilor administratiei publice locale ale

oraselor din Romania Strategia de dezvoltare durabila a Oraşului Urlaţi

- autogreder (SC Jonned Profit SRL)

- tractor cu plug şi tractor cu remorca (Serviciul de Gospodarie Comunala)

- buldoexcavator (SC Sidoris SRL şi Serviciul de Gospodarie Comunala)

- autocamioane (SC Oltina Impex Prod Com SRL)

2. Politia locala a orasului Urlati,cu urmatoarea structura:

- Compartiment Control comercial;

- Compartiment Ordine publica si paza;

- Compartiment Circulatie pe drumuri publice


84

Nr.

crt.

Oper

ator

econom

ic

/ in

stit

uţi

e

Auto

turi

m d

e te

ren

Exca

vat

or

Bulo

exca

vat

or

Auto

gre

der

Tra

ctor

cu p

lug

Tra

ctor

cu r

emorc

a

Auto

vid

anja

Auto

bas

cula

nte

Auto

buze

/mic

robuze

Moto

pom

pa

Auto

cam

ioan

e

Uti

laj

impra

ştia

t

mat

eria

l an

tider

apan

t

Apar

at d

e su

du

ra

Gru

p e

lecr

ogen

1 SC Electrica SA pct.Urlaţi 1

2 SC Sidoris SRL 2 2

3 SC Jonned Profit SRL 1

4 SCUP Urlaţi 1 1 1 2 1 1 1

5 SC Hidro Prahova SA 1 1

6 SC Abatti Alexandrescu SRL 5

7 SC Totdeauna Impecabil SRL 2

8 SC Oltina Impex Prod Com SRL 8

Tabel nr. 32 Situaţia utilajelor şi echipamentelor ce pot fi utilizate in situaţii de urgenţa la nivelul

oraşului Urlaţi

2.9. UTILIZAREA SI NIVELUL DE DEZVOLTARE AL TRANSPORTULUI IN

LOCALITATEA URLATI


In orasul Urlati nu exista transport public de persoane.

RE TRANSPORT PUBLIC

2.9.2 TRANSPORT INDIVIDUAL SI TRANSPORTUL DE MARFURI

Din datele furnizate de catre Primaria Urlati transportul individual este realizat cu urmatoarele

mijloace de transport:


85

Nr.

Crt. Categorie mijloc de transport PF

Tip

suspensie

Nr.

bucati

Total

impozit

Auto<12t

1 Motociclete, tricicluri si autoturisme cu cc de pana la 1600

cmc, inclusiv 1754 95 666

2 Motociclete, tricicluri si autoturisme cu cc de peste 1600

cmc 0 0

3 Autoturisme cu cc intre 1601 cmc si 2000 cmc 690 118 695



6 Autoturisme cu cc peste 3001 cmc 1 6 380

7 Autobuze, autocare, microbuze 0 0

8 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de pana

la 12 tone 153 52 650

9 Tractoare inmatriculate 17 4 356

10

11 Remorci, semiremorci, rulote pana la o tona, inclusiv 92 828

12 Remorci, semiremorci, rulote de capacitate 1-3t 21 714


14 Remorci, semiremorci, rulote de capacitate > 5t 4 256

15 Vehicule inregistrate cu cc < 4800 cmc 62 992

16 Vehicule inregistrate cu cc > 4800 cmc 0 0

17 Vehicule fara capacitate cilindrica evidentiata 2 300

Auto > 12t

18 Vehicule cu 2 axe, AS, masa de cel putin 12t, dar mai mica

de 13t AS 1 142


de 15t AS 0 0


de 18t AS 2 2 514

21 Vehicule cu 2 axe, AS, masa de cel putin 18t AS 1 1 257

22 Vehicule cu 2 axe, SP, masa de cel putin 12t, dar mai mica

de 13t SP 0 0


de 15t SP 0 0


de 18t SP 2 1 110

25 Vehicule cu 2 axe, SP, masa de cel putin 18t SP 1 555


de 26t AS 1 1 583

TOTAL: 2873 352 750 Tabel nr. 33 Situatie transport individual Persoane Fizice in Orasul Urlati


86

Nr.

Crt. Categorie mijloc de transport PJ

Tip

suspensie

Nr.

bucati

Total

impozit

Auto<12t

1 Motociclete, tricicluri si autoturisme cu cc de pana la 1600

cmc, inclusiv 103 5 368

2 Motociclete, tricicluri si autoturisme cu cc de peste 1600

cmc 0 0




6 Autoturisme cu cc peste 3001 cmc 1 4 640

7 Autobuze, autocare, microbuze 12 1 464

8 Alte autovehicule cu tractiune mecanica cu masa maxima

autorizata < 12 t 214 77 190

9 Tractoare inmatriculate 15 4 608

10 Remorci, semiremorci, rulote pana la o tona, inclusiv 11 90



13 Remorci, semiremorci, rulote de capacitate > 5t 64 3 968

14 Vehicule inregistrate cu cc < 4800 cmc 13 860

15 Vehicule inregistrate cu cc > 4800 cmc 8 1 812

16 Vehicule fara capacitate cilindrica evidentiata 8 1200

Auto > 12t


de 13t AS 3 426


de 14t AS 1 395


de 15t AS 1 555


de 18t AS 6 7542

21 Vehicule cu 2 axe, AS, masa de cel putin 18t AS 2 2514


de 18t SP 29 16 095

23 Vehicule cu 2 axe, SP, masa de cel putin 18t SP 30 16 650


de 26t AS 2 3 166


de 26t SP 1 1 019

26 Vehicule cu 3 axe, SP, masa de cel putin 26t SP 4 4 076

27 Vehicule cu 4 axe, SP, masa de cel putin 32t AS 1 2 464

TOTAL: 625 206 316 Tabel nr. 34 Situatie transport individual Persoane Juridice in Orasul Urlati


87

2.10. GESTIONAREA SERVICIILOR DE UTILITATI PUBLICE

Principalele servicii de utilitate publica la nivelul orasului Urlati sunt asigurate astfel:

Iluminatul public – reteaua de iluminat public apartine SDFEE "Electrica Distributie Muntenia

Nord SA" si are o lungime de circa 90 km (LES 20 kV = 24 km; LES 0,4 kV = 18 km; LEA 0,4 kV = 48

km).

Alimentarea cu apa si canalizarea In oraşul Urlaţi, principala sursa de apa o constituie apa

subterana, alimentarea cu apa realizându-se prin extragerea din puţuri forate. Exista 6 puţuri forate, care

asigura alimentarea cu apa in oraşele Urlaţi şi Mizil şi in comunele Ceptura şi Gornet Cricov. Reteaua

de alimentare cu apa are o lungime totala de 62,2 km si a fost pusa in funcţiune. Din totalul de 3907 de

locuinte, pâna in acest moment la sistemul de alimentare cu apa sunt racordate 2716 locuinţe, adica un

procent de 69,51%.



Alimentarea cu gaze naturale – este asigurata de catre GDF SUEZ Energy România,

DISTRIGAZ SUD REŢELE, lungimea reţelei de distribuţie este de 37,2 km iar numarul abonaţilor

racordaţi la reţea 2723.

Serviciile PRELUCRARE DATE STATISTICE

Pentru demararea planului de actiune aferent fiecarui proiect identificat, trebuie indeplinite o

serie de conditii esentiale. Acestea au rolul de a reduce riscurile implementarii legate de etapizare,

finantare, coordonare intre parteneri, etc. Conditiile ce vor fi enuntate in continuare sunt rezultatul

experientelor similare din Europa, care in ciuda diferentelor de abordare, de dimensiune, surse de

finantare, au avut cateva conditii comune de implementare a operatiunilor. Luate pe rand, fiecare

presupune o serie de actiuni preliminare, care conduc la formularea unor planuri de actiune, pe termen

scurt, in vederea demararii procesului de implementare a strategiei.

Conditia 1: Existenta unei strategii de imbunatatire a eficientei energetice acceptate de

comunitate siaprobate de Consiliul Local

Pentru implementarea strategiei este necesara dezbaterea si acceptarea acesteia de catre factorii

de decizie ai orasului. Participarea altor factori interesati, precum comunitatea oamenilor de afaceri,

mediul academic, sectorul non-guvernamental, este, de asemeni, utila, in sensul sustinerii proiectelor si

contributiei lor in procesul implementarii.

Dezbaterea documentului strategiei trebuie sa aduca o contributie reala la prioritizarea

proiectelor, insemnand angajarea partenerilor (organizatii publice si/sau private), identificarea susrselor

de finantare si pregatirea activitatilor. In final, aprobarea strategiei de catre Consiliul Local al orasului

Urlati reprezinta prima conditie a demararii operatiunilor de implementare.

Conditia 2: Prioritizarea proiectelor

Implementarea programelor si proiectelor propuse in documentul strategiei trebuie sa inceapa cu

o prioritizare a acestora. Capacitatea administratiei publice locale nu poate acoperi pe termen scurt

intreaga cerere de investitii. De aceea este necesara dezbaterea si selectarea unor proiecte pilot de interes

major pentru oras.


88

Conditia 3: Existenta unei capacitati organizationale pentru gestionarea procesului de

implementare a strategiei

Complexitatea aspectelor dezvoltarii reclama crearea unei structuri organizationale cu

responsabilitati clare in gestiunea procesului, apte sa coordoneze implementarea strategiei, sa capaciteze

resurse financiare publice sau private, sa dialogheze si sa negocieze cu alti actori implicati, sa formuleze

si sa monitorizeze planurile de actiune.

Intarirea capacitatii unei astfel de echipe, cu precadere in domeniul accesarii si gestionarii

fondurilor structurale, reprezinta o prioritate.

Conditia 4: Organizarea schemelor de finantare a proiectelor

Tema finantarii reprezinta punctul critic al tuturor operatiunilor de implementare a proiectelor de

dezvoltare.

In ideea demararii acestora, trebuie realizata o schema a coordonarii fondurilor publice in sensul

cofinantarii proiectelor eligibile pentru fondurile structurale.

Conditia 5: Comunicarea proiectelor

O alta conditie pentru implementarea strategiei se refera la comunicarea intentiilor de dezvoltare

continute in proiectele prioritare si asigurarea suportului din partea comunitatii. Sunt avute in vedere

diverse categorii de actori, implicati direct sau indirect in proces:

Populatia orasului

Populatia din zona afectata de proiect

Reprezentanti ai sectorului privat, sau academic

Potentiali investitori, contractori

Administratia centrala prin institutiile deconcentrate, etc.

3.1. DATE TEHNICE PENTRU SISTEMELE DE ILUMINAT SI CONSUMUL PUBLIC

DE ENERGIE

Reţeaua de distribuţie a energiei electrice in orasul Urlati este structurata astfel:


distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasa tensiune subterane sau aeriene, fundaţii, stâlpi,

instalaţii de legare la pamânt, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme,

armaturi, echipamente de comanda, automatizare si masurare utilizate pentru iluminatul public.

Reţeaua de iluminat public din oraşul Urlaţi aparţine SDFEE „Electrica Distribuţie Muntenia

Nord SA şi are o lungime de circa 90 km (LES 20 kV = 24 km; LES 0,4 kV = 18 km; LEA 0,4 kV = 48

km).


89

3.1.1. ILUMINAT PUBLIC STRADAL


distributie, cutii de trecere, linii electrice de joasa tensiune subterane sau aeriene, fundatii, stalpi,

instalatii de legare la pamant, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme,

armaturi, echipamente de comanda, automatizare si masurare utilizate pentru iluminatul public. Reteaua

de iluminat public din orasul Urlati apartine Primariei orasului Urlati.

Stalpi de iluminat apartinand primariei Urlati 2 480

Sursa: Primaria Urlati

Corpurile de iluminat sunt in majoritatea cazurilor de tip fluorescente.

Puterea instalata variaza intre 36W si 250W.

Consumul total de energie electrica pentru iluminatul public la nivelul orasul Urlati este de

aproximativ 820,772 (MWh/an).

Putere

(W)

Numar

(bucati)

Durata

functionare

vara (ore)

Durata

functionare

iarna (ore)

Total

durata

functionare

(ore)

Energie

consumata

annual

(kWh)

Corp iluminat stradal LED 36W:

295 buc 36 295 824 2.745 3.569 37.897

Corp iluminat profesional 70 W:

1 055 buc 70 1.055 1.729 2.882 4.612 340.567

Corp iluminat profesional 110

W: 435 buc 110 435 2.471 2.745 5.216 249.562


W: 225 buc 150 225 1.701 2.882 4.583 154.685


W: 6 buc 250 6 1.620 2.745 4.365 6.548

Corp arhitectural 65 W: 108 buc 65 108 1.620 2.745 4.365 30.642

Total consum estimat

2.124

819.900

Total consum facturat

820.772

Diferenta consum estimat-

consum facturat -872

Procentaj diferenta consum

estimat/consum facturat -0,11%

Tabel nr. 35 Consum de energie electrica estimat/factural in Orasul Urlati


Putere

(W)

Numar

(bucati)

Durata

functionare

vara (ore)

Durata

functionare

iarna (ore)

Total durata

functionare

(ore)

Energie

consumata

anual (kWh)

Cost

lei/buc

Cost lei

(TVA

inclus)

Corp iluminat stradal LED 36W: 295 buc 36 295 1.647 2.745 4.392 46.643 0 0

Corp iluminat led 36 W: 1 055 buc 36 1.055 1.647 2.745 4.392 166.808 500 527.500

Corp iluminat led 72 W 72 435 1.647 2.745 4.392 137.557 700 304.500

Corp iluminat profesional 72 W: 72 225 1.647 2.745 4.392 71.150 700 157.500

Corp iluminat profesional 125 W 125 6 1.647 2.745 4.392 3.294 1.000 6.000

Corp arhitectural 36 W 36 108 1.647 2.745 4.392 17.076 500 54.000

Total consum estimat

442.529 1.049.500

Total consum facturat

820.772

Diferenta consum estimat-consum facturat

-378.243

Procentaj diferenta consum estimat /

consum facturat -46,08%

Tabel nr. 36 Eficientizare energetica iluminat public


3.1.2.1. CONSUMURI IN CLADIRILE APARTINAND DE PRIMARIA ORASULUI URLATI

Locatie de consum energie electrica 2015 2016 2017

Liceu teoretic Brancoveanu Voda (cladire noua) C1 44,61 38,51 33,39

Liceu teoretic Brancoveanu Voda (cladire noua) C2 38,51 33,39 14,09

Liceu teoretic Brancoveanu Voda (cladire veche) 14,09 12,34 10,44

Scoala generala Canuta Ionescu C1 12,31 14,23 19,05

Scoala generala Canuta Ionescu C2 0,00 0,00 0,00

Gradinita cu program prelungit "Clopotica" 42,92 42,67 66,22

Gradinita cu program normal Valea Urloii 0,00 0,00 0,00

Gradinita cu program normal Jercalai 0,00 0,00 0,00

Primarie 24,84 22,25 25,49

Casa de cultura 13,28 18,11 16,85

Casa de cultura corp B 0,00 0,00 0,00

Spitalul orasenesc 56,54 79,33 89,17

Cladire fosta Policlinica 3,59 5,81 5,67

Dispensar medical 0,00 0,00 0,00

Sediu Politie Locala 8,18 10,40 5,21

Cladire fosta maternitate 1,09 0,89 1,79

Clubul Sportiv 0,41 0,28 0,37

Cladire-PSI 0,00 0,00 0,00

Iluminat public 860,86 834,25 820,77

TOTAL 1 121,21 1 112,46 1 108,51

Tabel nr. 37 Consumuri in cladirile publice in perioada 2015-2017

Nr

crt Denumire locatie

Suprafata

(mp)

Consum de energie

q inc

nereabilitat

(kW/mp/an)

q inc

reabilitat

(kWh/mp/an)

Qinc

(KWh/an)

Investitie

necesara

(lei)


Voda-C1 (cladire noua) 2814 113,17 80,33 92409,71 106309,48


Voda-C2 (cladire noua) 1761 114,60 62,50 91744,39 296996,93


Voda (cladire veche) 1080 197,27 81,39 125158,60 117119,61


Ionescu C1 1237 285,02 115,45 209749,83 434788,61


Ionescu C2 255 805,72 124,49 173715,53 103324,42

6 Gradinita cu program

prelungit "Clopotica" 1772 109,38 61,38 85056,00 177966,66


Valea Urloii 242 236,86 84,58 36851,89 58508,98


Jercalai 166 187,49 97,14 14998,01 53352,29

9 Primarie 646 297,61 60,13 153413,12 216611,54

10 Casa de cultura Corp A 1890 313,05 92,31 417194,76 287203,17


92

11 Casa de cultura corp B 363 466,80 83,49 139142,86 129733,33

12 Spitalul orasenesc-C1 468 362,27 114,81 115814,07 105379,79







19 Cladire fosta Policlinica 585 398,44 106,42 170830,13 132027,37

20 Dispensar medical 167 458,96 135,96 53942,50 65073,92

21 Sediu Politie Locala 450 335,91 95,23 108307,50 105614,54

22 Cladire fosta maternitate 1359 162,88 65,37 132509,78 227171,64

23 Clubul Sportiv 179 410,48 116,83 52564,31 63601,52

24 Cladire-PSI 387 105,76 45,12 23466,75 63156,08

Tabel nr. 38 Consumuri de energie in cladirile publice ale Orasului Urlati

Nr

cr

t

Denumire locatie Suprafata

Utilitatile aferente

Anul de

referinta

Consum

anual

energie

electrica

(MWh)

Consum

anual gaze

(MWh)

Consum

anual

lemne

(mc)

Consum

anual

motorina

(tone)

Consum

anual apa

(mc)

1 Liceu teoretic

Brancoveanu Voda

(cladire noua) 2 814

2015 44,611 293,864

492

2016 38,506 265,699

653

2017 33,389 233,473

803

2 Liceu teoretic

Brancoveanu Voda

(Sala de sport)

1 761

2015 44,611 293,864

492

2016 38,506 265,699

653

2017 33,389 233,473

803

3 Liceu teoretic

Brancoveanu Voda

(cladire veche) 1 022

2015 14,088 151,385

276

2016 12,339 140,679

547

2017 10,436 121,978

444

4 Scoala generala

Canuta Ionescu C1-1237

C2-255

2015 12,311 278,354

737

2016 14,225 87,978

948

2017 19,050 147,136

611

5 Gradinita cu

program prelungit

"Clopotica"

C1-1237

C2-255

2015 42,917 321,603

1 922

2016 42,673 237,461

2 360

2017 66,216 211,891

2 175

6 Gradinita cu

program normal

Valea Urloii 242

2015

2016

2017

7 Gradinita cu

program normal

Jercalai 166

2015

2016

2017

8 Primarie 1 057

2015 24,835 168,070

730

2016 22,248 202,549

991

2017 25,492 162,550

389

9 Casa de cultura 1 890 2015 13,280 50,282

734


93

2016 18,109 0

175

2017 16,845 0

113

10 Casa de cultura corp

B 363

2015

42,094

76

2016

105,395

63

2017

55,041

49

11 Spitalul orasenesc 2 875

2015 56,544 464,244

1 942

2016 79,331 886,513

3 055

2017 89,168 621,997

2 419

12 Cladire fosta

Policlinica 585

2015 3,587 0

2016 5,812 0

2017 5,673 8,942

13 Dispensar medical 167

2015

21,052

2016

20,550

2017

19,776

14 Sediu Politie Locala 450

2015 8,178 86,701

638

2016 10,404 77,317

246

2017 5,210 49,743

158

15 Cladire fosta

maternitate 1 359

2015 1,085 0

2016 0,894 0

2017 1,794 0

16 Clubul Sportiv Baza

Sportiva 179

2015 0,409 91,267

338

2016 0,277 51,552

217

2017 0,372 36,925

478

17 Cladire PS/i 387

2015

2016

2017

18 Iluminat public

2015 860,86

2016 834,25

2017 820,77

Total

2015 1 127,31 2 262,78 0,00 0,00 8 377

2016 1 117,28 2 341,39 0,00 0,00 9 908

2017 1 127,81 1 902,93 0,00 0,00 8 442

Tabel nr. 39 Consumuri in cladirile apartinand Primariei orasului Urlati (Sursa: Primaria Urlati)


2015 2016 2017

Locatie de consum energie

electrica NLC

Consum

energie

(MWh)

Valoare (lei) NLC

Consum

energie

(MWh)

Valoare

(lei) NLC

Consum

energie

(MWh)

Valoare (lei)

Liceu teoretic Brancoveanu Voda

(cladire noua) C1 44,61 25.477,07

38,51 20.632,36

33,39 18.719,88


(cladire noua) C2 38,51 21.990,55

33,39 17.890,56

14,09 7.898,58


(cladire veche) 14,09 8.045,57

12,34 6.611,51

10,44 5.851,05

Scoala generala Canuta Ionescu C1

12,31 7.030,74

14,23 7.622,07

19,05 10.680,57


0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

Gradinita cu program prelungit

"Clopotica" 42,92 24.509,64

42,67 22.865,13

66,22 37.124,66

Gradinita cu program normal Valea

Urloii 0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

Gradinita cu program normal

Jercalai 0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

Primarie

24,84 14.183,12

22,25 11.920,97

25,49 14.292,34

Casa de cultura

13,28 7.584,13

18,11 9.703,20

16,85 9.444,32

Casa de cultura corp B

0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

Spitalul orasenesc

56,54 32.291,94

79,33 42.507,30

89,17 49.992,93

Cladire fosta Policlinica

3,59 2.048,51

5,81 3.114,20

5,67 3.180,62

Dispensar medical

0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

Sediu Politie Locala

8,18 4.670,41

10,40 5.574,69

5,21 2.921,04

Cladire fosta maternitate

1,09 619,64

0,89 479,02

1,79 1.005,82

Clubul Sportiv

0,41 233,58

0,28 148,42

0,37 208,57

Cladire-PSI

0,00 0,00

0,00 0,00

0,00 0,00

Iluminat public

860,86 516.070,00

834,25 467.026,9

8 820,77 484.295,39

TOTAL

1.121,21 664.754,89

1.112,46 616.096,41

1.108,51 645.615,77

Tabel nr. 40 Consum energie electrica in cladirile publice ale Orasului Urlati


95

2015 2016 2017

Locatie de consum energie

termica din gaz metan NLC

Consum

energie

(MWh)

Valoare

(lei) NLC

Consum

energie

(MWh)

Valoare

(lei) NLC

Consum

energie

(MWh)

Valoare

(lei)


(cladire noua) C1 293,86

265,699

233,473


(cladire noua) C2 265,7

233,473

151,385


(cladire veche) 151,39

140,679

121,978


278,35

87,978

147,136


0,00

0,00

0,000

Gradinita cu program prelungit

"Clopotica" 321,6

237,461

211,891


Valea Urloii 0

0

0,000


Jercalai 0

0

0

Primarie

168,07

202,549

162,55

Casa de cultura

50,282

0

0

Casa de cultura corp B

42,094

105,395

55,041

Spitalul orasenesc

464,24

886,513

621,997

Cladire fosta Policlinica

0

0

8,942

Dispensar medical

21,052

20,55

19,776

Sediu Politie Locala

86,701

77,317

49,743

Cladire fosta maternitate

0

0

0

Clubul Sportiv

91,267

51,552

36,925

Cladire-PSI

0,00

0,00

0,00

Iluminat public

0,00

0,00

0,00

TOTAL

2234,6

2309,166

1820,837

Tabel nr. 41 Consum energie electrica in cladirile publice ale Orasului Urlati


96

3.1.2.2. CONSUMURI AFERENTE SECTORULUI DE INVATAMANT PUBLIC

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT

AN

APA ENERGIE ELECTRICA GAZE NATURALE

GUNOI

MENAJER APA CANALIZARE APA METEO ACTIVA REACTIVA VAL.

mc val. mc val. mc val. kwh kvarh val. mc kwh val. mc val.

2015 1 922 8 875,78 1 806 5 464,17 550 1 664,08 42 917 6 828 25 970,13 30 320 321 603 41 682,58 0 0

2016 2 360 9 803,77 2 142 6 331,34 600 1 761,68 42673 6 537 23 434,08 25 547 237 461,34 32 338,84 0 0

2017 2 175 9 484,23 1 926 5 818,22 550 1 663,70 66 216 1 083 33 466,10 19 187 211 891,16 29 925,94 0 0

TOTAL 6 457 28 163,78 5 874 17 613,73 1 700 5 089,46 151 806 14 448 82 870,31 75 054 770 955,50 103 947,40 0 0

Tabel nr. 42 Consumuri in cladirea Gradinita cu program prelungit (Sursa: Primaria Urlati)

CLADIRE SALA DE SPORT BRANCOVEANU VODA

AN

APA ENERGIE ELECTRICA GAZE NATURALE GUNOI

MENAJER

APA CANALIZARE APA METEO ACTIVA REACTIVA VAL.


2015 96 441,37 96 300,38 12 36,24 23 949 10 632,076 10 941,36 1 265 13 437,10 2 535,14 0 0

2016 335 1 418,90 335 995,02 24 70,32 14 994 6 536 10 750,06 1 111 12 184,40 2 142,26 0 0

2017 619 2 735,80 619 1 845,60 14,60 41,49 18 497 12 829 12 199,57 39 460 3 515 491 66 721,20 0 0

TOTAL 1 050 4 596,10 1 050 3 141 50,60 148,05 57 440 29 897,076 33 890,99 41 836 3 541 113 71 398,60 0 0

Tabel nr. 43 Consumuri in cladirea Sala de sport – CS Unirea (Sursa: Primaria Urlati)

CLUBUL SPORTIV UNIREA + STADION

AN


MENAJER



2015 338 1 560,50 338 1 036,60 12 36,36 4 092 0 1 715,68 874 91 267,30 4 956,66 4,8 348,55

2016 217 909,53 217 651,92 2 774 0 1 693,29 6 015 51 152 9 662,98 4,32 303,58

2017 478 1 956,60 336 995,58 4 12,92 3 720 0 1 726,11 3 703 36 925,10 6 516,08 3,36 224,96

TOTAL 1 033 4 426,60 891 2 684,10 16 49,28 10 586 0 5 135,08 10 592 179 344 21 135,70 12,48 877,09

Tabel nr. 44 Consumuri in cladirea Stadion – CS Unirea (Sursa: Primaria Urlati)


97

CLADIRE SCOALA VECHE BRANCOVEANU VODA

AN




2015 276 1 273,13 276 835,06 1 548,51 4 579,42 14 088 8 752 5 949,53 11 781 151 385 18 518,26 52 4 399,08

2016 547 2 265,49 547 1 619,35 1 681,40 4 972,38 12 339 6 750 6 116,19 15 250 140 678,90 23 632,35 56 4 318,74

2017 444 1 953,68 444 1 353,35 1 387,40 4 113,11 10 436 3 192 5 636,80 11 055 121 978,90 20 288,18 41 3 812,16

TOTAL 1

267 5 492,30 1 267 3 807,76 4 617,31 13 664,91 36 863 18 694 17 702,52 38 086 414 042,70 62 438,79 149 12 529,98

Tabel nr. 45 Consumuri in cladirea Scoala veche (Sursa: Primaria Urlati)

CLADIRE LICEU BRANCOVEANU VODA

AN


MENAJER



2015 492 2 269,50 492 1 488,59 1 892,53 5 596,78 44 611 20 422 18 840,30 21 879 293 864,30 34 391,06 100 8 539,39

2016 653 2 706,19 653 1 921,64 1 681,40 4 972,38 38 506 14 359 18 663,68 28 673,13 265 699 44 560,51 116 9 016,10

2017 803 3 425,12 803 2 404,23 1 707,92 5 189,81 33 389 7 516 17 818,16 20 513 233 473,50 37 454,51 81 7 512,83

TOTAL 1 948 8 400,81 1 948 5 825,46 5 281,85 15 758,97 116 506 42 297 55 322,03 71 065,03 793 036,80 116 406,10 297 25 068,32

Tabel nr. 46 Consumuri in cladirea Liceu Brancoveanu Voda (Sursa: Primaria Urlati)

SCOALA GIMNAZIALA CANUTA IONESCU

AN


MENAJER



2015 737 3 399,64 737 2 229,86 500 1 815,36 12 311 273 7 316,69 26 282 278 354,08 27 892,69 32 2 323,68

2016 948 3 925,38 948 2 803,80 600 1 766,56 14 225 696 7 724,24 8 137,78 87 978 15 682,23 28 1 967,63

2017 611 2 652,05 611 1 846,28 550 1 654 19 050 61 9 692,67 13 467 147 136,96 25 202,31 44 3 307,92

TOTAL 2 296 9 977,07 2 296 6 879,94 1 650 5 235,92 45 586 1 030 24 733,60 47 886,78 513 468,60 68 777,23 104 7 599,23

Tabel nr. 47 Consumuri in cladirea Scoala gimnaziala Canuta Ionescu (Sursa: Primaria Urlati)


98

3.1.2.3. CONSUMURI AFERENTE SECTORULUI DE SANATATE PUBLICA

CLADIRE SPITAL

AN

APA ENERGIE ELECTRICA GAZE NATURALE

GUNOI



2015 1 942 8 193,66 1 942 5 876 1 200 3 631 56 544 0 58 114,99 2 692,25 464 244,63 127 928,10 107 6 244,88

2016 3 055 12 967,89 3 055 9 027 1 200 3 550 79 331 0 37 443,26 2 442,46 886 513,52 123 784,24 136 7 940,75

2017 2 419 9 772,81 2 419 7 324 1 200 3 634 89 168 0 45 934,84 11 886,84 621 997,90 125 325,74 177 11 728,36

TOTAL 7 416 30 934,36 7 416 22 227 3 600 10 815 225 043 0 141 493,09 17 021,55 1 972 756,05 387 038,08 420 25 913,99

Tabel nr. 48 Consumuri in cladirea Spital (Sursa: Primaria Urlati)

CLADIRE POLICLINICA

AN


MENAJER



2015 0 0 0 0 0 0 3 587 79 3 684,00 0 0 0 0 0

2016 0 0 0 0 0 0 5 812 9 2789,00 0 0 0 0 0

2017 0 0 0 0 0 0 5 673 4 2 893,00 0 0 0 0 0

TOTAL 0 0 0 0 0 0 15 072 92 9 366,00 0 0 0 0 0

Tabel nr. 49 Consumuri in cladirea Policlinica (Sursa: Primaria Urlati) CLADIRE FOSTA MATERNITATE

AN


MENAJER

APA CANALIZARE APA METEO ACTIVA REACTIV

A VAL.


2015 0 0 0 0 0 0 1 085 0 1 114,00 0 0 0 0 0

2016 0 0 0 0 0 0 894 0 894,00 0 0 0 0 0

2017 0 0 0 0 0 0 1 794 0 915,00 0 0 0 0 0

TOTAL 0 0 0 0 0 0 3 773 0 2 923,00 0 0 0 0 0

Tabel nr. 50 Consumuri in Cladirea Fosta Maternitate (Sursa: Primaria Urlati)


3.2. DATE TEHNICE DESPRE SECTORUL REZIDENTIAL

Blocurile construite in perioada 1960-1990 sunt de tip S+P+4E, fiind in numar de 16 unitati.

Constructia lor fiind: sistem stalpi de beton + caramida sau placi din beton + polistiren / BCA,

prefabricate, confort I si II.

Acoperisurile sunt tip terasa. Majoritatea locuintelor sunt incalzite cu gaze.

An

Total

locuinte

(numar)

Total

suprafata

locuibila

(mp)

Populatia

orasului

Consum

mediu/persoana

energie electrica

(MWh/pers/an)

Total consum

casnic energie

electrica (MWh)

2017 3854 192700 11255 0,86 9722,5

2016 3854 192700 11255 0,86 9722,5

2015 3854 192700 11255 0,86 9722,5

Tabel nr. 51 Consum energie electrica – sector casnic

An

Total

locuinte

(numar)

Total

suprafata

locuibila

(mp)

Populatia

orasului

Consum

mediu/persoana

gaze naturale

(mc/pers/an)

Total consum

casnic gaze

naturale (MWh)

2015 3854 192700 11255 4,32 48612,5

2014 3854 192700 11255 4,31919147 48612,5

2013 3854 192700 11255 4,31919147 48612,5

Tabel nr. 52 Consum gaze naturale – sector casnic

Conform datelor inregistrate la serviciul de urbanism si la serviciul de colectare a taxelor si

impozitelor locale, la nivelul orasului Urlati, coraborate cu datele publicate de INS, situatia domeniului

locativ este urmatoarea:

Tabel nr. 53 Inventar Fond de Cladiri, dupa forma de proprietate, Municipiul Ploiesti

Gradul de confort al locuirii este determinat de suprafata locuibila aferenta unei locuinte,

numarul de persoane ce revin la o camera trecum si echiparea locuintelor. Inconvenientele datorate

sistemului constructiv prefabricat precum si carentelor in exploatarea dotarilor de instalatii interioare, au

condus la abandonarea multor apartamente, blocurile de confort inferior fiind abandonate.

Conform datelor preluate din chestionarele adresate populatiei si a celor furnizate de operatorii

locali, situatia consumurilor energetice este urmatoarea:

An Total locuinte

(numar)

Proprietate

publica

(numar)

Proprietate

privata

(numar)

Populatie

stabila din

locuintele

permanente

Numar

de

camere

de locuit

Nr de

gospodarii

Total

suprafata

locuibila

2014 3 889 0 3 889 14808 na 3 889 194 450


100

Tip cladire qinc

(kWh/(mp*an)

Suprafata

(mp)

Q cantitatea de

energie consumata

(kWh/an)

Cladiri publice 186,29 18 196 3.389.733

Locuinte 335,61 194 450 65.259 365

Tabel nr. 54 Consum de energie termica pentru incalzire pe tip de cladiri

Tip cladire qinc

(kWh/(mp*an)

Suprafata

(mp)

Q cantitatea de

energie consumata

(kWh/an)

Apartamente de bloc 335,61 97 225 32.629.682

Case individuale 391,54 97 225 38.067.745

Tabel nr. 55 Consum de energie termica pentru incalzire pe tip de locuinta

Tip cladire qinc

(kWh/(mp*an)

Numar

locuitori (mp)

Q cantitatea de

energie consumata

(kWh/an)

Apartamente de bloc 72 5 834 420.012

Case individuale 72 3 646 262.508

Tabel nr. 56 Consum de energie pentru prepararea apei calde menajere pe locuitor

Tip cladire qil (kWh/(mp*an) Suprafata

(mp)

Q cantitatea de

energie consumata

(kWh/an)

Cladiri publice 113,06 18 196 2.057.240

Locuinte 2,82 194 450 548.349

Tabel nr. 57 Consum de energie electrica pe tip de cladiri (kWh/an)


101

3.3. DATE TEHNICE PENTRU SECTORUL TRANSPORTURI


Transport feroviar in orasul Urlati nu exista, cea mai apropiata statie feroviara fiind in comuna

Albesti Palelogu, orasul fiind situat la circa 6 km de gara Cricov, fapt ce faciliteaza accesul persoanelor,

dar si transportul marfurilor.

Transportul public de persoane interjudetean Urlati – celelalte localitaţi vecine (municipiul

Ploieşti, oraşul Mizil şi comunele Albeşti Paleologu, Valea Calugareasca, Bucov, Iordacheanu, Gornet

Cricov, Apostolache, Tataru, Lapos, Singeru, Salcia, Chiojdeanca, Ceptura etc.) este asigurat de mai

multi operatori economici precum ABBATI ALEXANDRESCU SRL si Dan Sepsi SRL (DST), cu

masinile din dotare – autocare, autobuze, microbuze. Pe teritoriul orasului sunt amenajate 11 statii

publice de transport calatori, conform H.C.L. Urlati nr. 57/25.08.2008 privind infiintarea si

nominalizarea statiilor publice aflate pe raza administrativ-teritoriala a orasului Urlati.

Traficul stationar prevede in prezent in oraș 750 locuri de parcare amenajate in regim public.

3.3.2. TRANSPORTUL INDIVIDUAL

3.4. DATE TEHNICE PRIVIND POTENTIALUL DE PRODUCERE SI UTILIZARE

PROPRIE MAI EFICIENTA A ENERGENIEI REGENERABILE LA NIVEL LOCAL

Dezvoltarea economica, structura economica si masurile de eficienta energetica reprezinta

principalii factoride influenta ai consumului intern de energie primara. Principala restrictie este cea a

caracterului limitat al resurselor interne de combustibili fosili si ai tendintelor de scadere a productiei

interne, ceea ce conduce lacresterea dependentei tarii de importurile de energie primara. Din cauza

rezervelor limitate de resurse de energie primara, in Romania productia intrena de energie a ramas

practic constanta la valoarea de circa 27-28 mil. Tep. Fara aportul surselor regenerabile de energei

aceasta valoare va scadea treptat in urmatorii ani.

Conform situatiei resurselor nationale de energie primara este evident ca exceptand sursele

energetice regenerabile, lignitul reprezinta singurul purtator intern de energie primara care din punct de

vedere al resurselor poate contribui semnificativ la asigurarea necesarului de consum pentru producerea

energiei electrice in urmatoarele 2 – 4 decade.

Conform mentiunilor din Strategia Nationala in domeniul energetic, productia de energie

primara in Romaniabazata atat pe valorificarea rezervelor fosile de energie primara, carbune si

hidrocarburi cat si pe cele deminereu de uraniu, in cea mai optimista situatie, nu va creste in urmatoarele

2 – 3 decade.

Rezulta faptul ca acoperirea cresterii cererii de energie primara in Romania va fi posibila prin

cresterea utilizarii surselor regenerabile de energie si prin importuri de energie primara – gaze, titei,

carbune, combustibil nuclear. La nivelul orizontului analizat Romania va ramane dependenta de

importurile de energieprimara. Gradul de dependenta va depinde de descoperirea de noi resurse interne


102

exploatabile, de gradul deintegrare a surselor regenerabile de energie si de succesul masurilor de

crestere a eficientei energetice.

3.4.1. SURSE ENERGETICE REGENERABILE

Sursele regenerabile de energie din Romania au un potential teoretic important. Potentialul

utilizabil al acestor surse este mult mai mic, datorita limitarilor tehnologice, eficientei economice si a

restrictiilor de mediu.

Cu exceptia centralelor hidroelectrice mari, costurile de producere a energiei electrice in unitati

ce utilizeaza surse regenerabile sunt in present superioare celor aferente utilizarii combustibililor fosili si

nucleari. Stimularea utilizarii acestor resurse si atragerea investitiilor in unitati energetice ce utilizeaza

surse regenerabile se realizeaza prin mecanisme de sustinere, in conformitate cu practica europeana,

mecanisme ce duc si la cresterea pretului energiei electrice la consumatorul final.

Legenda: I. Delta Dunarii ( energie solara)

I. Dobrogea ( energie solara si eoliana)

II. Moldova ( campie si podis – microhidro, energie eoliana si biomasa)

III. Muntii Carpati (IV) – Carpatii de est, IV2- Carpatii de Sud, IV 3- Carpatii de Vest ( biomasa,

microhidro)

IV. Podisul Transilvaniei (microhidro)

V. Campia de vest ( energie geotermala)

VI. Subcarpatii (VII 1- Subcarpatii Getici, VII 2- subcarpatii de Curbura, VIII – subcarpatii Moldovei –

biomasa , microhidro)

VII. Campia de sud ( biomasa, energie geotermala si solara)


103

Prin compararea rezultatelor privind capacitatile instalate la sfarsitul anului 2013 din surse

regenerabile, atat pentru producerea energiei electrice, cat si pentru caldura (surse ANRE si ANRSC),

cu tintele asumate pentru 2020, a rezultat urmatoarea situatie:

Surse eoliene: instalati 2.459 MWe fata de o tinta de 4.000 MWe;

Surse solare: instalati 740 MWe fata de o tinta de 260 MWe;

Surse microhidro: instalati 505 MWe fata de o tinta de 729 MWe; decalaj prognozat 224 MWe

sau 31%.

Surse biomasa (electric): instalati 53 MWe fata de o tinta de 600 MWe; decalaj prognozat 547

MWe sau 92%.

Surse geotermal (caldura): instalati 40 MWt fata de o tinta de 120 MWt; decalaj prognozat 80

MWt sau 66%.

Surse biomasa (caldura): sunt instalati 52 MWt fata de o tinta de 500 MWt; decalaj prognozat

448 MWt sau 89%.

Referitor la centralele eoliene, la 31 mai 2014, Transelectrica avea inregistrate cereri de

racordare la retea pentru 1.700 MW putere instalata. Tinta stabilita prin PNAER va putea fi atinsa daca

se vor realiza investitiile necesare pentru ca energia produsa din surse regenerabile sa poata fi evacuata

in retea. Schema de certificate verzi a functionat foarte bine in cazul tehnologiilor eolian si solar, dar nu

a dat rezultate pentru biomasa. Prin aplicarea schemei de certificate verzi, pretul energiei electrice si

termice a crescut, ceea ce a determinat o presiune suplimentara asupra consumatorilor industriali si

casnici confruntati cu dificultatile inerente perioadei de criza economica. Din aceste motive, Guvernul a

redus facilitatile oferite prin aceasta schema.

In acest context, sunt necesare interventii publice in scopul recuperarii decalajelor inregistrate de

tehnologiile biomasa, microhidro si geotermal. Proiectele trebuie sa fie insotite de masuri de facilitare a

accesului energiei verzi la retelele de distributie existente.

Prin specificul lor, proiectele de biomasa sunt localizate in zone cu o concentrare redusa a

retelelor, fapt care ingreuneaza sau face imposibila evacuarea energiei produse. Prin urmare,

interventiile pentru productia de energie din surse regenerabile va fi insotita de interventii pentru

consolidarea sistemelor de distributie, pentru preluarea energiei produse in conditii de siguranta si

eficienta.

In ceea ce priveste eficienta energetica, Romania prezinta inca aspecte care trebuie combatute pe

intregul lant de valoare energetic referitor la producerea–transportul– distributia–consumul de energie

electrica.

Intensitatea energetica este inca una dintre cele mai ridicate. Conform hartii cu potentialul

resurselor regenerabile, orasul Urlati se incadreaza in zona surselor regenerabile cu un bun potential

energetic:biomasa si microhidrocentralele si eolian Tinand cont de costurile pentru realizarea unor

microhidrocentrale, biomasa ramane o alternativa acceptabila. Biomasa este reprezentata de partea

biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din agricultura, inclusiv substantele vegetale si

animale, silvicultura si industriile conexe, precum si partea biodegradabila a deseurilor industriale si

urbane. Ea asigura nu doar hrana, ci si energie, materiale de constructie, hartie, tesaturi, medicamente si

substante chimice.


104

Biomasa, reprezinta resursa regenerabila cea mai abundenta de pe planeta. Aceasta include

absolut toata materia organica produsa prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este

prima forma de energie utilizata de om, odata cu descoperirea focului.

Bioxidul de carbon din atmosfera si apa din sol participa in procesul obtinerii glucidelor

(zaharidelor), care formeaza „blocurile de constructie” a biomasei. Astfel, energia solara utilizata la

fotosinteza isi pastreaza forma chimica in structura biomasei.

Daca ardem efectiv biomasa (extragem energia chimica), atunci oxigenul din atmosfera si

carbonul din plante reactioneaza formand dioxid de carbon si apa. Acest proces este ciclic, deoarece

bioxidul de carbon poate participa din nou la procesul de formare a biomasei. Producerea de biomasa nu

reprezinta doar o resursa de energie regenerabila ci si o oportunitate semnificativa pentru dezvoltarea

rurala durabila. Biomasa poate asigura cu usurinta peste 20% din necesitatile energetice a tarii. Altfel

spus, resursele funciare existente si infrastructura sectorului agrar permite inlocuirea completa a tuturor

statiilor atomice, fara a influenta preturile la produsele alimentare. De asemenea, utilizarea biomasei la

producerea etanolului poate micsora importul petrolului cu 50%. Energia inglobata in biomasa se

elibereaza prin metode variate, care insa, in cele din urma, reprezinta procesul chimic de ardere

(transformare chimica in prezenta oxigenului molecular, proces prin excelenta exergonic).

Forme de valorificare energetica a biomasei (biocarburanti):

arderea directa cu generare de energie termica.

arderea prin piroliza, cu generare de singaz (CO plus H2).

fermentarea cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH) - in cazul

fermentarii produsilor zaharati; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, in amestec cu benzina,

poate fi utilizat in motoarele cu combustie interna.

transformarea chimica a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool si generare de

esteri, de exemplu, metil esteri (biodiesel) si glicerol. |n etapa urmatoare, biodieselul purificat se poate

arde in motoarele diesel.

degradarea enzimatica a biomasei cu obtinere de etanol sau biodiesel.

Rezervele de biomasa sunt in special deseurile de lemn, deseurile agricole, gunoiul menajer si

culturile energetice.

Avantajele valorificarii deseurilor lemnoase:

valorificarea produsului rezultat prin comercializarea sa atat pe piata interna, cat si la export;

aplicarea standardelor de calitate si de mediu existente la nivel european;

asigurarea unei protectii ecologice eficiente a populatiei, precum si a apei, a padurii etc.;

reciclarea materialelor;

eliminarea deseurilor de material lemnos de pe suprafetele de depozitare;

utilizarea eficienta a deseurilor de material lemnos rezultate prin prelucrarea lemnului;

reducerea volumului de depozitare a materialelor combustibile, tinand seama ca volumul unei

brichete este de circa sapte-opt ori mai mic decat volumul ocupat de aceeasi cantitate de rumegus inainte

de brichetare;

realizarea unei alternative simple pentru producerea caldurii in domeniul casnic sau in

intreprinderi din mica industrie;


105

realizarea de noi locuri de munca.

Biomasa poate fi o sursa alternative regenerabila accesibila la nivelul orasului Urlati in conditiile

realizarii unor investitii modulare pentru furnizarea de energie termica, care sa deserveasca un numar

redus de consumatori sau cladirile institutiilor publice.

4. CREAREA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE

4.1. DETERMINAREA NIVELULUI DE REFERINTA

In orice abordare strategica se pleaca de la analiza multitematica a contextului de referinta, astfel

incat sa existe o baza de plecare bine fundamentata, fata de care sa se poata monitoriza toate actiunile

propuse si intrepinse pe perioada implementarii strategiei, cu scopul atingerii obiectivelor SMART .

Obiectivele SMART reprezinta scopuri:

- SPECIFICE – bine definite ( CE?)

- MASURABILE – care pot fi cuatificate valoric cantitativ si/sau calitativ prin anumiti indicatori

de referinta ce pot fi monitorizati in timp, pentru a vedea progresul obtinut ( CAT?)

- REALISTE – bazate pe scenarii in care se pleaca de la date concrete si se iau in considerare

diferite scenarii de evolutie, pe care dorim sa le optimizam intervenind intro masura limitata de resursele

de care dispunem sau pe care le putem achizitiona ( umane,materiale, procedurale, etc) ( CUM?)

- RELEVANTE – bazate pe un principiu clar cauza –efect , alegem acele interventii care pot

avea impact asupra schimbarii ce ne-o propunem ( DE CE?)

- RAPORATE LA UN INTERVAL CLAR DE TIMP – pentru a putea verifica in ce masura se

pot obtine rezultatele dorite cu un anumit efort si resurse disponibilerespectivei perioade, astfel incat la

final sa avem un bilant clar al situatiei din momentul la care incepe implementarea strategiei si pana la

momentul estimat ca fiind punct de evaluare finala. Acest punct de finalizare se stabileste de regula in

functie de ciclul de consum al resurselor si de orizontul de timp in care diferiti factori naturali,

macroeconomici si sau sociali se modifica.( CAND?)

Faza ulterioara fiind SMARTER ( Evalueaza si Re-Do)

Strategia de fata isi propune o interventie in sensul cresterii eficientei energetice, fapt pentru care

este important sa stabilim care sunt, in acest moment, principalele consumuri de energie la nivelul

orasului Urlati si sa prevedem acele interventii care duc la reducerea consumului energetic, fie prin

reducerea pierderilor de energie din retelele energetice care pot fi uzate material sau moral, fie prin

reducerea consumului ca atare.

Foarte important este sa se mentina atentia ca imbunatatirea eficientei energetice durabile

constituie in sine un obiectiv SMART, obiectiv prin intermediul caruia se urmareste reducerea emisiilor

de CO2.

In consecinta, consumul de energie si factorii prin care se poate interveni si modela acest

consum, constituie elementele de baza ale conturarii strategiei de imbunatatire a eficientei energetice la

nivelul orasului Urlati.


106

Consumul de energie si emisiile de CO2 la nivel local depind de mai multi factori: structura

economica, nivelul activitatii economice, populatie, densitate, caracteristicile cladirilor, utilizarea si

nivelul de dezvoltare a diverselor moduri de transport, atitudinea cetatenilor, clima etc.

Anumiti factori pot fi influentati pe termen scurt (de exemplu, atitudinea cetatenilor), pe cand

altii pot fi influentati doar pe termen mediu sau lung (performanta energetica a cladirilor). Este util sa se

inteleaga influenta acestor parametri, modul in care acestia variaza in timp, precum si sa se identifice cei

asupra carora poate actiona autoritatea locala (pe termen scurt, mediu si lung).

IRE (Inventarul de Referinta al Emisiilor) reprezinta punctul de plecare pentru elaborarea PIEE (

Planul de Interventii pentru Eficienta Energetica), dat fiind ca ofera informatii privind natura sectoarelor

emitatoare de CO2 si permite astfel selectarea actiunilor corespunzatoare. IRE trebuie sa fie relevant

pentru situatia locala, adica sa se bazeze pe datele legate de consumul/productia de energie, date privind

mobilitatea etc. in cadrul teritoriului autoritatii locale.

In majoritatea cazurilor, estimarile bazate pe mediile nationale/regionale nu sunt corecte,

deoarece ele nu permit captarea eforturilor facute de autoritatea locala pentru a-si atinge tintele de CO2.

Metodologia si sursele datelor ar trebui sa fie aceleasi pe parcursul anilor.

IRE trebuie sa acopere cel putin sectoarele in care autoritatea locala intentioneaza sa actioneze

pentru a atinge tinta privind reducerea emisiilor, adica toate sectoarele care reprezinta surse importante

de emisii de CO2: cladiri si instalatii rezidentiale, municipale si tertiare, si transporturi.

IRE ar trebui sa fie exact sau cel putin sa reprezinte o viziune rezonabila asupra realitatii.

Procesul de colectare a datelor, sursele informatiilor si metodologia de calcul a IRE ar trebui sa

fie bine documentate.

Pentru realizarea acestui inventar al consumurilor s-a desfasurat o activitate de documentare de

baza a constat in colectarea cifrelor privind consumul de energie pentru o perioada de 4 ani (2012-2015)

si in obtinerea accesului la toate instrumentele de planificare teritoriala (facturile pentru consumuri, date

statistice, contractele de furnizare, etc).

Colectarea acestei documentatii a fost facilitata de crearea grupului de lucru interdepartamental

la nivelul primariei Urlati, care s-a intrunit in mod regulat pentru a oferi un punct de acces comun la

propriile informatii interne ale organizatiei. Aceasta abordare a accelerat procesul de colectare a datelor,

a implicat diferite sectoare interesate de activitatile legate de strategia de imbunatatire a eficientetei

energetice si a sporit comunicarea si cooperarea intre diferitele directii si departamente, oferind un

element deosebit de important pentru orasul Urlati.

4.1.1. INVENTARUL DE REFERINTA

Inventarul de Referinta a Emisiilor (IRE) cuantifica volumul emisiilor de CO2 datorat

consumului de energie pe teritoriul Orasului Urlati din anul 2015, ales ca an de referinta.

La realizarea inventarului emisiilor de CO2 s-au identificat sursele antropogene principale de

emisii CO2 ceea ce a permis ierarhizarea corespunzatoare a masurilor de reducere.


107

Avand in vedere ca Planul de Actiune pentru Energie Durabila urmareste eficienta energetica in

sfera de responsabilitate directa a administratiei locale, precum si in sectoarele care pot fi influentate

prin decizii politice si masuri administrative, IRE se realizeaza pe baza consumului final de energie pe

teritoriul orasului Urlati.

IRE cuantifica emisiile directe de CO2 rezultate in urma arderii combustibililor pe teritoriul

orasului, in cladirile publice, rezidentiale si a celor din sectorul servicii; in echipamentele/instalatiile de

transport si emisiileindirecte de CO2 rezultate la producerea de energie electrica si termica necesara

acoperirii consumului deenergie electrica, si a celui pentru incalzire/racire.

IRE se bazeaza in principal pe datele privind consumul final de energie, pentru diferiti

consumatori finali aflati pe teritoriul orasului Urlati. Nu au fost analizate consumurile energetice din

industrie, deoarece acest sector nu a fost considerat ca o tina a actiunilor cuprinse in prezentul Plan de

Imbunatatire a Eficientei Energetice deoarece nu exista masuri care pot fi intreprinse de catre autoritatea

locala. De asemenea, consumurile energetice industrial reprezinta consumul final al minelor, unitati care

au un calendar de inchidere.

Colectarea datelor pentru evaluarea consumurilor energetice a insemnat initierea unui proiect de

realizare a unei baze de date electronice in domeniul energetic care urmeaza sa se implementeze la

nivelul administratiei publice locale a orasului Urlati.

Aceasta baza de date se va actualiza permanent fiind o masura a PIEE de realizare a

managementului energetic. De asemenea aceasta baza de date va servi ca instrument de baza in faza de

monitorizare a implementarii PIEE.

Prin management energetic se monitorizeaza, pentru fiecare cladire/institutie in parte,

consumurile de energie:

gaz natural;

energie electrica;

energie termica;

apa.

In acest scop baza de date trebuie sa cuprinda:

Descrierea detaliata a anvelopei fiecarei cladiri;

Descrierea detaliata a echipamentelor sursei de energie termica pentru incalzire si a instalatiei

aferente;

Descrierea detaliata a echipamentelor sursei de energie termica pentru prepararea apei calde

menajere si a instalatiei aferente;

Aprecierea starii tehnice a celorlalte instalatii si echipamente din cladire;

Inventarierea masurilor de eficienta energetica implementate pe fiecare cladire;

Tipul de ocupare al cladirii si numarul de consumatori finali.


108

Tip cladire qinc

(kWh/(mp*an)

Suprafata

(mp)

Q cantitatea de

energie consumata

(kWh/an)

Cladiri publice 186,29 18 196 3.389.733

Locuinte 335,61 194 450 65.259.365

Tabel nr. 58 Consum de energie termica pentru incalzire pe tip de cladiri

O alta categorie de consumatori cu o pondere semnificativa a consumului inregistrat la nivelul

intregii localitati, este reprezentata de consumatorii casnici. Pe baza chestionarelor completate de catre

populatie si a datelor statistice furnizate de catre Primaria Urlati, la nivelul consumatorilor casnici s-a

inregistrat urmatoarea evolutie a structurii consumului de energie electrica si gaze naturale:

Consum energie

Tip cladire qinc

(kWh/(mp*an)

Suprafata

(mp)

Q cantitatea de

energie consumata

(kWh/an)

Apartamente de bloc 335,61 97 225 32.629.682

Case individuale 391,54 97 225 38.067.745

Tabel nr. 59 Consum de energie termica pentru incalzire pe tip de locuinta

Tip cladire qinc

(kWh/(mp*an)

Numar

locuitori (mp)

Q cantitatea de

energie consumata

(kWh/an)

Apartamente de bloc 72 5 834 420.012

Case individuale 72 3 646 262.508

Tabel nr. 60 Consum de energie pentru prepararea apei calde menajere pe locuitor

Tip cladire qil (kWh/(mp*an) Suprafata

(mp)

Q cantitatea de

energie consumata

(kWh/an)

Cladiri publice 113,06 18 196 2.057.240

Locuinte 2,82 194 450 548.349

Tabel nr. 61 Consum de energie electrica pe tip de cladiri (kWh/an)

(

Ultima categorie de consum de energie inventariata a fost consumul de combustibil estimat la

nivelul transportului individual de persoane si in acest sens s-a luat in calcul un parcurs mediu de

15km/zi, pe o perioada medie de 150 zile/an cu un consum mediu 9l/km pentru motociclete, scutere si

autoturisme de pana la 3001 cmc capacitate cilindrica. S-a apreciat ca 50% dintre aceste autovehicule cu

capacitatea de pana in 1600 cmc consuma drept carburant motorina si 50% sunt cu motoare pe baza de

benzina, iar pentru cele intre 1600cmc si 3000 cmc s-a considerat ca 75% sunt cu motoare pe baza de

motorina si 25% pe baza de benzina.

Toate celelalte fiind incadrate ca fiind cu motoare pe baza de motorina.


109

Nr.

crt Categoria

Numar

unitati Benzina Motorina

Consum

specific

(l/100km)

Distanta

parcursa

pe zi (km)

Nr zile de

utilizare

Benzina

(litri/an)

Motorina

(litri/an)

1 Mijloace de transport

sub 12 tone 1201 50% 50% 8 15 180 129.708 129.708

2 Transport lent 32

100% 10 15 180 0 8.640

3 Mijloace de transport

peste 12 tone 88

100% 10 15 18 0 2.376

Total 129.708 140.724

Tabel nr. 62 Situatia consumurilor de carburanti pentru transportul privat la nivelul Orasului

Urlati – anul de referinta 2017

Consumurile de energie inventariate se convertesc in MWh si ulterior in tone emisii CO2, in

functie de factorii de emisie stabiliti pentru fiecare sursa de energie folosita, asa cum se va vedea in

capitolul urmator.

4.1.2. CONSUMUL FINAL DE ENERGIE

Principalele servicii de utilitate publica la nivelul orasului Urlati sunt asigurate astfel:

Iluminatul public – reteaua de iluminat public apartine SDFEE "Electrica Distributie Muntenia

Nord SA" si are o lungime de 90 km (LES 20 kV = 24 km; LES 0,4 kV = 18 km; LEA 0,4 kV = 48 km).

Alimentarea cu apa si canalizarea In oraşul Urlaţi, principala sursa de apa o constituie apa

subterana, alimentarea cu apa realizându-se prin extragerea din puţuri forate. Exista 6 puţuri forate, care

asigura alimentarea cu apa in oraşele Urlaţi şi Mizil şi in comunele Ceptura şi Gornet Cricov. Reteaua

de alimentare cu apa are o lungime totala de 62,2 km si a fost pusa in funcţiune. Din totalul de 3907 de

locuinte, pâna in acest moment la sistemul de alimentare cu apa sunt racordate 2716 locuinţe, adica un

procent de 69,51%.



Alimentarea cu gaze naturale – este asigurata de catre GDF SUEZ Energy România,

DISTRIGAZ SUD REŢELE, lungimea reţelei de distribuţie este de 37,2 km iar numarul abonaţilor

racordaţi la reţea 2723.

In privinta consumului de energie electrica, si gaze naturale datele cu care s-a operat au fost

colectate din datele furnizate de catre furnizorii de utilitati, pe de o parte si pe de alta parte datele privind

consumurile de energie electrica la nivelul serviciilor publice locale, furnizate de catre Primaria Urlati.

An Consum electric

(MWh)

Consum gaze

naturale (MWh)

Consum

lemne (mc)

Alti combustibili

(litri) Apa (mc)

2017 1 127,81 1 902,93 0,00 0,00 8 442,00

Tabel nr. 63 Consumurile publice la nivelul institutiilor si serviciilor publice locale

In privinta consumului de motorina si benzina, calculele s-au facut pornind de la datele transmise

de Primaria Urlati, referitoare la parcurile auto disponibile pentru diferitele intitutii publice din


110

localitate, precum si a numarului de autovehicule inregistrate la directia pentru impozite si taxe locale

apartinand orasului Urlati. auto si utilaje – SALUBRIZA

Consumul final de energie in sectoarele avute in vedere in Strategie in anul de referinta 2017 se

evidentiaza in tabelele urmatoare:

Nr.

crt Tip consumator

Consum

energie

electrica

(MWh)

Consum

gaze

naturale

(MWh)

Lemne

(MWh)

Benzina

(MWh)

Motorina

(MWh)

1 Cladiri publice orasenesti 307,03 1 902,93 0,00 0,00 0,00

1.1 Cladiri administrative 31,07 249,22 0,00 0,00 0,00

1.2 Infrastructura sanatate 96,64 650,72 0,00 0,00 0,00

1.3 Infrastructura de

invatamant 162,48 947,95 0,00 0,00 0,00

1.4 Institutii de cultura 16,85 55,04 0,00 0,00 0,00

2 Institutii Publice-statii

pompare apa 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

3 Cladiri rezidentiale 9 722,50 48 613 0,00 0,00 0,00

4 Iluminat public 820,77 0,00 0,00 0,00 0,00

5 Transport 0,00 0,00 0,00 1 585,03 1 646,47

5.1 Parc auto orasenesc 0,00 0,00 0,00 1 585 1 518

5.2 Transport comercial 0,00 0,00 0,00 0,00 129

5.3 Transport privat 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

TOTAL 10 850,31 50 515,43 0,00 1 585,03 1 646,47

Tabel nr. 64 Consumul final de energie

4.1.3. SCENARIILE PRIVIND CONSUMUL DE ENERGIE SI EMISIILE DE CO2

Plecand de la datele consumului energetic inregistrat in anul 2017, pe fiecare componenta in

parte (energie electrica, gaze naturale, combustibili solid, combustibil lichid, carburanti) si per total la

nivelul orasului Urlati se observa o usoara tendinta de crestere.

Principalul consum de energie este pentru incalzirea cladirilor publice si rezidentiale (respectiv

consumul de gaze naturale si lemne, precum si o parte a consumului de energie electrica).

In situatia in care se va interveni cu investitii pentru cresterea eficientei energetice a cladirilor

publice si rezidentiale (consumul de energie pentru incalzirea acestora fiind prin acestea fiind

principalele surse de energie termica).


111

Nr.

crt Tip consumator

Consum

energie

electrica

(MWh)

Consum

gaze

naturale

(MWh)

Lemne

(MWh)

Benzina

(MWh)

Motorina

(MWh)

1 Cladiri publice

orasenesti 307,03 1902,93 0,00 0,00 0,00




invatamant 162,48 947,95 0,00 0,00 0,00



pompare apa 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

3 Cladiri rezidentiale 9722,50 48612,50 0,00 0,00 0,00

4 Iluminat public 820,77 0,00 0,00 0,00 0,00

5 Transport 0,00 0,00 0,00 1585,03 1646,47

5.1 Parc auto orasenesc 0,00 0,00 0,00 1585,03 1517,58

5.2 Transport comercial 0,00 0,00 0,00 0,00 128,89


TOTAL 10850,31 50515,43 0,00 1585,03 1646,47

Tabel nr. 65 Structura consumurilor de energie la nivel de Oras Urlati – anul de referinta 2017

Nr.

crt Tip consumator

Consum

energie

electrica

(MWh)

Consum

gaze

naturale

(MWh)

Lemne

(MWh)

Benzina

(MWh)

Motorina

(MWh)

1 Cladiri publice orasenesti 245,63 1588,48 0,00 0,00 0,00




invatamant 129,98 743,94 0,00 0,00 0,00



pompare apa 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

3 Cladiri rezidentiale 6805,75 34028,75 0 0,00 0,00

4 Iluminat public 443 0,00 0,00 0,00 0,00

5 Transport 0,00 0,00 0,00 1585,03 1646,47

5.1 Parc auto orasenesc 0,00 0,00 0,00 1585,03 1517,58

5.2 Transport comercial 0,00 0,00 0,00 0,00 128,89


Total 7493,91 35617,23 0,00 1585,03 1646,47

Tabel nr. 66 Structura consumurilor de energie la nivel de Oras Urlati – dupa reabilitare


112

Nr.

crt Tip consumator

Emisii CO2

din energie

electrica

(tone CO2)

Emisii

CO2 din

gaze

naturale

(tone CO2)

Emisii

CO2 din

lemne

(tone

CO2)

Emisii

CO2 din

Benzina

(tone

CO2)

Emisii

CO2 din

Motorina

(tone

CO2)

Total

emisii

(tone

CO2)

%

1 Cladiri publice

orasenesti 240,52 55,66 0,00 0,00 0,00 296,18 1,59%

1.1 Cladiri

administrative 24,34 7,29 0,00 0,00 0,00 31,63 0,17%

1.2 Infrastructura

sanatate 75,70 19,03 0,00 0,00 0,00 94,74 0,51%


invatamant 127,28 27,73 0,00 0,00 0,00 155,01 0,83%

1.4 Institutii de cultura 13,20 1,61 0,00 0,00 0,00 14,81 0,08%

2 Institutii Publice-

statii pompare apa 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%

3 Cladiri rezidentiale 7616,41 1421,92 0,00 0,00 0,00 9038,33 48,44%

4 Iluminat public 642,98 0,00 0,00 0,00 0,00 642,98 3,45%

5 Transport 0,00 0,00 0,00 407,35 439,61 846,96 4,54%

5.1 Parc auto

orasenesc 0,00 0,00 0,00 407,35 405,19 812,55 4,36%

5.2 Transport

comercial 0,00 0,00 0,00 0,00 34,41 34,41 0,18%

5.3 Transport privat 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%

TOTAL 7606,06 10204,12 0,00 407,35 439,61 18657,14 100%

Tabel nr. 67 Structura emisiilor CO2 la nivel de Oras Urlati – anul de referinta 2017

Scenariul pesimist – nu se intervine, se degradeaza si mai mult, iar consumul va creste sau

ramane acelasi.

Scenariul optimist - alocarea de resurse financiare pentru implementarea planului de

imbunatatire a eficientei energetice

Structura emisiilor de CO2 la nivelul Mu

cipiului Ploiesti - anul de r

TO


113

Nr.

crt Tip consumator

Emisii

CO2 din

energie

electrica

(tone

CO2)

Emisii

CO2 din

gaze

naturale

(tone

CO2)

Emisii

CO2 din

lemne

(tone

CO2)

Emisii

CO2 din

Benzina

(tone

CO2)

Emisii

CO2 din

Motorina

(tone

CO2)

Total

emisii

(tone

CO2)

%

1 Cladiri publice

orasenesti 192,42 46,46 0,00 0,00 0,00 238,88 1,28%

1.1 Cladiri

administrative 19,47 3,51 0,00 0,00 0,00 22,99 0,30%

1.2 Infrastructura

sanatate 60,56 15,20 0,00 0,00 0,00 75,76 0,98%


invatamant 101,83 21,76 0,00 0,00 0,00 123,59 1,59%

1.4 Institutii de

cultura 10,56 5,99 0,00 0,00 0,00 16,55 0,21%

2 Institutii Publice-

statii pompare

apa

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%

3 Cladiri

rezidentiale 5331,49 995,34 0,00 0,00 0,00 6326,83 81,54%

4 Iluminat public 346,67 0,00 0,00 0,00 0,00 346,67 4,47%

5 Transport 0,00 0,00 0,00 407,35 439,61 846,96 10,92%

5.1 Parc auto

orasenesc 0,00 0,00 0,00 407,35 405,19 812,55 10,47%

5.2 Transport

comercial 0,00 0,00 0,00 0,00 34,41 34,41 0,44%

5.3 Transport privat 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%

TOTAL 5870,58 1041,80 0,00 407,35 439,61 7759,34 100%

Tabel nr. 68 Structura emisiilor de CO2 la nivel de Oras Urlati – dupa reabilitare

misii

Categorie Total (tone CO2) Economie fata de anul 2017 (tone CO2)

2018

Tone

CO2

18657,14 0

2019 7759,34 10.898

2020 7759,34 21.796

2021 7759,34 32.693

2022 7759,34 43.591

2023 7759,34 54.489

2024 7759,34 65.387

r. % Tabel nr.69 Estimare emisii de CO2 si economia estimata pe perioada 2018-2024)


114

4.2. FORMULAREA OBIECTIVELOR

Intr-o economie din ce in ce mai globalizata, strategia energetica a unei tari se realizeaza in

contextul evolutiilor si schimbarilor care au loc pe plan mondial.

Cererea totala de energie in 2030, va fi cu circa 50% mai mare decat in 2003, iar pentru petrol va

fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de consum

doar pana in anul 2040, iar cele de gaze naturale pana in anul 2070, in timp ce rezervele mondiale de

huila asigura o perioada de peste 200 de ani chiar la o crestere a nivelului de exploatare.

Previziunile indica o crestere economica, ceea ce va implica un consum sporit de resurse

energetice. Din punct de vedere al structurii consumului de energie primara la nivel mondial, evolutia si

prognoza de referinta realizata de Agentia Internationala pentru Energie (IEA) evidentiaza pentru

perioada 2010- 2020 o crestere mai rapida a ponderii surselor regenerabile, dar si a gazelor naturale.

Se estimeaza ca aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice primare, la nivel global,

vor fi acoperite in continuare de carbune. Concomitent cu cresterea consumului de energie va creste si

consumul de carbune.

Datele centralizate de Consiliul Mondial al Energiei (CME) arata o crestere cu aproape 50 % a

extractiei de carbune la nivel mondial in anul 2005 fata de anul 1980.

Cresterea cererii de energie, combinata cu factori geopolitici, in special situatia din Orientul

Mijlociu, au determinat in prima decada a secolului XXI cresterea pretului titeiului care a indus si

cresteri ale preturilor gazelor naturale.

Un alt factor care a determinat cresterea pretului la produse petroliere pe plan mondial a fost

lipsa capacitatilor de rafinare, problema care necesita identificarea unor solutii pe termen mediu si lung.

La toate acestea s-a adaugat si tendinta manifestata de unele state, de suplimentare a stocurilor

pentru a face fata situatiilor de criza.

Elementele de mai sus stau la baza reorientarii politicilor energetice ale tarilor care sunt net

importatoare deenergie, in sensul cresterii atentiei acordate resurselor regenerabile de energie si

imbunatatirii eficientei energetice.

Totodata, in mai multe tari, se reanalizeaza optiunea nucleara in urma evenimentelor de la

Fukushima – Japonia din anul 2011.

In acest context, Politica Uniunii Europene in domeniul energiei pentru perioada pana in 2020 se

bazeaza pe trei obiective fundamentale, pentru care UE a propus pachete separate de reforma legislativa

si de reglementare:

Durabilitate – subliniaza preocuparea UE pentru schimbarile climatice prin reducerea

emisiilor sale de gaze cu efect de sera (GES) la un nivel care sa limiteze efectul de incalzire globala la

doar 2°C in plus fata de temperaturile din era pre-industriala. In acest sens, in decembrie 2008, a fost

aprobat Pachetul „Energie – Schimbari Climatice”;


115

Competitivitate – vizeaza asigurarea implementarii efective a pietei interne de energie; in

acest sens, in septembrie 2008 Parlamentul European si Consiliul au adoptat cel de-al treilea pachet

legislativ pentru piata interna de energie;

Siguranta in alimentarea cu energie – vizeaza reducerea vulnerabilitatii UE in privintta

importurilor de energie, a intreruperilor in alimentare, a posibilelor crize energetice si a nesigurantei

privind alimentarea cu energie in viitor.

4.2.1. OBIECTIVELE STRATEGIEI ENERGETICE A ROMANIEI

Avand in vedere politica energetica a Romaniei, este neceasr ca orice strategie locala sa fie

corelata cu documentele similare existente la nivel national, pentru a contribui la convergenta politicii

tarii noastre cu politica Uniunii Europene in domeniu.

Strategia energetica la nivel european si national contrureaza cateva obiective principale:

Siguranta energetica

Cresterea sigurantei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si limitarea

dependentei de resursele energetice de import;

Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice si a rutelor de transport a acestora;

Cresterea nivelului de adecvanta a retelelor nationale de transport a energiei electrice, gazelor

naturale si petrol;

Protectia infrastructurii critice.

Dezvoltare durabila

Cresterea eficientei energetice;

Promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile;

Promovarea producerii de energie electrica si termica in centrale cu cogenerare, in special in

instalatii de cogenerare de inalta eficienta;

Sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a rezultatelor cercetarilor

aplicabile;

Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator.


Competitivitate

Dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica, gaze naturale, petrol, uraniu,

certificate verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de sera si servicii energetice;

Liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului permanent si nediscriminatoriu al

participantilor la piata la retelele de transport, distributie si interconexiunile internationale;

Continuarea procesului de restructurare si privatizare, in special pe bursa, in sectoarele

energiei electrice, termice si gazelor naturale;

Continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, in vederea cresterii

profitabilitatii si accesului pe piata de capital.

Totodata, prin semnarea Tratatului Comunitatii Energetice in Sud-Estul Europei (in vigoare la 1

iulie 2006), se urmareste, crearea unei piete regionale pentru energie electrica si gaz functionala si

eficienta in sud-estul Europei, in concordanta cu strategia si viziunea Uniunii Europene. Tarile


116

semnatare s-au angajat sa implementeze acquis-ul comunitar pentru energie, mediu, concurenta si surse

regenerabile, concordanta cu legislatia aferenta a Uniunii Europene fiind precizata in mod specific,

aceste tari asumandu-si intreprinderea tuturor masurilor corespunzatoare pentru a se asigura asupra

indeplinirii obligatiilor si cerintelor rezultate din Tratat. Ministerul Economiei, Comertului si Mediului

de Afaceri promoveaza cooperarea cu tarile din regiunea a 8-a (Europa de Sud Est) prin semnarea de

memorandumuri de intelegere si intalniri inter –ministeriale. Prin aceasta strategie se doreste transpunerea la nivel local a obiectivelor strategice nationale si

stabilireaunopii pentru o dezvoltare durabila a comunitatii integrand actiuni pentru rationalizarea

4.2.2. OBIECTIVELE STRATEGICE PRIORITARE LA NIVEL LOCAL PENTRU

EFICIENTA ENERGETICA

Dezvoltarea economica si sociala pe termen lung necesita o politica energetica echilibrata, care

sa aiba in vedere:

stabilitatea economica si securitatea aprovizionarii in conditiile de incertitudine a pretului

resurselor energetice pe piata internationala, datorita cresterii continue a cererii de energie;

protectia mediului – prin introducerea de noi tehnologii pentru productia si consumul de

energie cu impact redus asupra mediului si pentru reducerea schimbarilor climatice;

incurajarea dezvoltarii si productiei de noi tehnologii pentru productia si consumul de energie

electrica si protectia mediului; prin aceasta sectorul energetic va contribui la sustinerea dezvoltarii

economice si la crearea de noi locuri de munca ;

tehnologii informatice si de comunicatie cu rol important in ceea ce priveste imbunatatirea

eficientei pe intreg lantul productie – transport - consum al energiei. Aceste tehnologii ofera potentialul

pentru o trecere structurala la procese si servicii cu consum redus de resurse, la economii de energie,

precum si la retele de transport si distributie inteligente si mai eficiente.

Sectorul energetic trebuie sa fie un sector dinamic, care sa sustina activ dezvoltarea economica a

tarii si reducerea decalajelor fata de Uniunea Europeana. In acest sens, obiectivul general al strategiei

Romaniei in sectorul energetic il constituie satisfacerea necesarului de energie atat in prezent, cat si pe

termen mediu si lung, la preturi acceptabile, adecvate unei economii moderne de piata si unui standard

de viata civilizat, in conditii de calitate, siguranta in alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii

durabile.

Transpunerea pe plan local a strategiei de eficienta energetica a Romaniei, vizeaza urmatorele

obiective generale principale:

1. 1. Instituirea unui management energetic efectiv si eficient la nivelul autoritatilor publice si a

firmelor private;

2. 2. Cresterea eficientei energetice in toate domeniile de activitate;

3. 3. Utilizarea energiei din surse regenerabile acolo unde este identificat un potential exploatabil

in termeni economici;

4. 4. Diminuarea impactului negativ asupra mediului, provocat de modificarile climatice.

Strategia pentru imbunatatirea eficientei energetice a Orasului Urlati, a fost fundamentata pe

strategiile/politicile energetice europene si nationale si a avut in vedere contextul local prin analiza

situatiei energetice actuale in judet cu evaluarea consumurilor energetice specifice, a resurselor locale de

energie (in special cele regenerabile). S-au luat in considerare tendintele de dezvoltare economica si a


117

tinut cont de celelalte strategii deja promovate la nivel judetean si local stabilindu-se un planul de

actiuni realizat pe cele 4 domenii strategice. Acest plan este un document viu, perfectibil, supus unei

proces continuu de monitorizare/evaluare a implementarii, identificand necesitati, stabilind

responsabilitati si termene de realizare a actiunilor, evaluand resurse financiare necesare si efecte

scontate.

Ca obiective specifice prin implementarea programului de imbunatatire a eficientei energetice se

propune:

Reducerea consumului total de energie in cladirile publice si individuale cu 8% pana in 2022

Obiectiv de imbunatatire a calitatii serviciilor energetice:

imbunatatirea calitatii iluminatului pentru atingerea standardelor in vigoare; alaturi de

incalzire;

asigurarea continuitatii si sigurantei in alimentare, a consumatorilor finali de energie la

parametrii stabiliti prin contracte.

4.2.3. PACHETE DE ACTIUNI

Strategia de eficienta energetica urmareste utilizarea eficienta a energiei in sectoarele in care

poate influenta prin decizii si masuri administrative.

Planul de Actiune se refera la urmatoarele sectoare/domenii de actiune:

Planificarea urbana (planificarea urbana strategica, planificarea urbana de mobilitate

durabila, dezvoltarea de reglementari locale pentru sprijinirea constructiilor durabile);

Cladiri si echipamente/instalatii aferente (cladiri municipale, din sectoarele rezidential si

servicii, iluminat public);

Transport (parc auto propriu, transport public, transport privat si comercial);

Promovarea utilizarii unor surse regenerabile de energie la nivel local (instalatii termice

solare si fotovoltaice, instalatii termice folosind biomasa);

Achizitii (reglementari locale privind eficienta energetica, privind utilizarea surselor de

energie regenerabile, privind respectarea principiilor cuprinse in Directiva 2009/125/CE.)

Comunicare (servicii de asistenta tehnica si financiara, campanii de informare si

constientizare.

4.2.3.1. CLADIRI SI ECHIPAMENTE/INSTALATII

Masurile de eficienta energetica si reducerea a amprentei de carbon in cladiri, ce urmeaza a fi

propuse vor fi in conformitate cu Planul Urbanistic General, aprobat prin HCL cu referire la unitatile

teritoriale imobiliare de referinta existente.

4.2.3.1.1. CLADIRI ORASENESTI

Pentru cladirile ce deservesc institutiile publice locale se estimeaza in anul 2022 se vor atinge

urmatorii indicatori:


118

Producerea de energie din surse regenerabile prin montarea de sisteme eoliene si pompe de

caldura utilizand energia geotermala si instalarea de panouri fotovoltaice.

Reducerea de emisii de CO2 cu 57,3 tone fata de emisiile din anul 2015

Costul estimat pentru implementarea masurilor este de 1 mil. Euro in perioada 2018-2022. Surse

de finantare: Fonduri atrase, Administratia Fondului pentru Mediu, Programul Casa Verde, Agentia de

Dezvoltare Regionala, Buget local.

Responsabilitatea implementarii se afla in sfera de competenta legala de actiune a Primariei

Orasului Urlati.

Masura 1.1 - Realizarea auditului energetic pentru cladirile publice si etichetarea lor energetica.

Masura se impune pentru cunoasterea situatiei energetice a fiecarei cladiri, crearea unei baze de date ce

asigura un management energetic eficient si aplicarea unor masuri concrete pentru reducerea

consumurilor energetice.

Masura 1.2 - Reabilitarea termica a cladirilor publice. Masura se refera la interventii asupra

anvelopei cladirilor nerenovate, cu indice de consum energetic mare, cu tamplarie veche, ce favorizeaza

pierderi energetice. In aceste cladiri se utilizeaza gaze naturale pentru incalzire si preparare apa calda.

Masura 1.3 - Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente

energetic. Masura are ca scop interventii asupra instalatiilor electrice pentru implementarea de sisteme

de contorizare inteligente, inlocuirea iluminatului incandescent cu lampi cu eficienta energetica ridicata,

cu posibilitati de reglaj functie de programul de lucru.

Masura 1.4 - Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde si energiei electrice

la cladiri publice. Masura se refera la instalarea de panouri solare, panouri fotovoltaice, sisteme eoliene,

pompe de caldura si baterii de stocare pentru reducerea consumului de gaze naturale si a cheltuielilor cu

energia. Se vor monta instalatii fotovoltaice si eoliene pentru acoperirea partiala a consumului intern de

energie electrica si instalatii solare si pompe de caldura pentru prepararea apei calde menajere.

Masurile 1.1, 1.3 si 1.4 se pot implementa prin accesarea unor proiecte in cadrul POR 2014-

2020, privind eficienta energetica a cladirilor publice, in cadrul carora se finanteaza urmatoarele

categorii de inteventii:

Imbunatatirea izolatiei termice a anvelopei cladirii, (pereti exteriori, ferestre, tamplarie,

planseu superior, planseu peste subsol), sarpantelor si invelitoarelor, inclusiv masuri de consolidare a

cladirii;

Reabilitarea si modernizarea instalatiilor pentru prepararea si transportul agentului termic,

apei calde menajere si a sistemelor de ventilare si climatizare, inclusiv sisteme de racire pasiva, precum

si achizitionarea si instalarea echipamentelor aferente si racordarea la sistemele de incalzire centralizata,

dupa caz;

Implementarea sistemelor de management energetic avand ca scop imbunatatirea eficientei

energetice si monitorizarea consumurilor de energie (ex. achizitionarea si instalarea sistemelor

inteligente pentru promovarea si gestionarea energiei electrice);

Inlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent si incandescent cu corpuri de iluminat cu

eficienta energetica ridicata si durata mare de viata;

Orice alte activitati care conduc la indeplinirea realizarii obiectivelor proiectului (inlocuirea

lifturilor si a circuitelor electrice - scari, subsol, lucrari de demontare a instalatiilor si echipamentelor

montate, lucrari de reparatii la fatade etc.);


119

Realizarea de strategii pentru eficienta energetica (ex. strategii de reducere a CO2) care au

proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.

Destinatie Arie

utila

Cost mediu

reabilitare

(euro/mp)

Buget

estimat

(euro)

Emisii

CO2

actuale

(tone/an)

Economii

din

eficientizare

Emisii CO2

estimate

dupa

reabilitare

(tone/an)

Economia

de Emisii

CO2 2020

(tone)

Economia

de Emisii

CO2 2022

(tone)

Cladiri publice

nereabilitate

termic

18.196 50 909.800 296,18 19% 238,88 114,60491 229,2098

iluminat public

225.215 642,98 46% 346,67 592,62 1185,23

Total Iluminat public si Cladiri publice 707,22 1 414,44

Tabel nr. 70 Reabilitare cladiri publice si iluminat stradal – POR 2014-2010 AP3, OS 3.1 B si C

Reabilitare cladiri

4.2.3.1.2. CLADIRI DIN SECTORUL REZIDENTIAL

In domeniul cladirilor din sectorul Rezidential se estimeaza in anul 2020 se vor atinge urmatorii

indicatori:

Producerea de energie din surse regenerabile

Reducerea de emisii de CO2 cu 2 711,5 tone

Costul estimat pentru implementarea masurilor este de11,75 mil. Euro.

Surse de finantare: fonduri atrase. POR, buget local, Asociatii Proprietari

Responsabilitatea implementarii masurilor cade in sarcina:

Asociatiilor de Proprietari,

Proprietarilor individuali,

ANRE,

Administratiei Fondului de Mediu.

Primaria Urlati promoveaza si recomanda solutiile de utilizare eficienta a resurselor energetice.

Masura 2.1 - Reabilitarea termica a blocurilor. Masura se refera la interventii la blocurile de

locuit realizate dupa proiecte elaborate in perioada anilor ‘50 – ’90 cu respectarea prevederilor Legii

372/2005 pentru reducerea consumurilor energetice la consumatorii finali si ameliorarea aspectului

urbanistic al municipiului.

Masura 2.2 - Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente

energetic.

Masura are ca scop interventii asupra instalatiilor electrice pentru implementarea de sisteme de

contorizare inteligente, inlocuirea iluminatului incandescent cu lampi cu eficienta energetica ridicata, cu

posibilitati de reglaj functie de dorinta utilizatorului.

Masura 2.3 - Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde la casele individuale

Masura se refera la instalarea de panouri solare pentru reducerea consumului de gaze naturale si a

cheltuielilor cu energia.


120

Aceste masuri 2.1, 2.2 si 2.3 pot fi implementate prin accesarea unor proiecte finantate in cadrul

POR- a2014-202, masura de imbunatatire a eficientei energetica a cladirilor rezidentiale, in cadrul careia

se vor finanta urmatoarele actiuni:

Imbunatatirea izolatiei termice si hidroizolare anvelopei cladirii (pereti exteriori, ferestre,

tamplarie, planseu superior, planseu peste subsol), sarpantelor si invelitoarelor inclusiv masuri de

consolidare;

Reabilitarea si modernizarea instalatiei de distributie a agentului termic – incalzire si apa

calda de consum, parte comuna a cladirii tip bloc de locuinte, inclusiv montarea de robinete cu cap

termostatic, etc.

Modernizarea sistemului de incalzire: repararea/inlocuirea centralei termice de bloc/scara;

achizitionarea si instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile -

panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de caldura si/sau centrale termice pe biomasa,

etc.;

Inlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent si incandescent din spatiile comune cu corpuri

de iluminat cu eficienta energetica ridicata si durata mare de viata;

Implementarea sistemelor de management al functionarii consumurilor energetice:

achizitionarea si instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea si gestionarea energiei electrice;

Orice alte activitati care conduc la indeplinirea realizarii obiectivelor proiectului (inlocuirea

lifturilor si a circuitelor electrice in partile comune - scari, subsol, lucrari de demontare a instalatiilor si

echipamentelor montate, lucrari de reparatii la fatade etc.);



Masura 2.4 - Aplicarea programului national ,,Casa Verde”. Masura se refera la constructia de

noi case individuale in perioada 2016-2020 pentru realizarea cladirii cu consum aproape zero de energie

,, NZEB’’. Primaria va incuraja aplicarea programului la acordarea autorizatiei de constructie.

Masura 2.5 - Promovarea etichetarii energetice a cladirilor existente. Masura se refera la

campanii de informare pentru incurajarea propietarilor sa realizeze auditul energetic ce le faciliteaza

luarea unor masuri de diminuare a cheltuielilor pentru asigurarea confortului dorit.

Proiecte

reabilitare

blocuri de

locuinte

rezidentiale

Numar

aparta

mente

Arie

utila

Cost

mediu

reabilitare

(euro/ap)

Buget

estimat

(euro)

Emisii

CO2

estimate

(tone/an)

Emisii CO2

estimate dupa

reabilitare

(tone/an)

Economia

de Emisii

CO2 2022

(tone)

Anul 2018-2022

Proiectul nr. 1

- izolare

termica

blocuri

3 854 192 700 3000 11.562.000 9038,33 6326,83 10845,993

Total interventie reabilitare blocuri 11.562.000 9038,3277 6326,82937 10845,993

Tabel nr. 71 Reabilitare termica sector rezidential - finantare POR 2014-2020, AP3, OS 3.1. A


121

4.2.3.1.3. ECHIPAMENTE /INSTALATII PENTRU ILUMINAT PUBLIC

In sectorul iluminat public se estimeaza in anul 2020 se vor atinge urmatorii indicatori:

Montarea de surse de iluminat cu LED si senzori de prezenta si crepuscul

Reducerea de emisii de CO2 cu 296,31 tone

Surse de finantare: Fonduri atrase, fonduri private, Ministerul Mediului si Schimbarilor

Climatice, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Programul Casa Verde, buget local.

Responsabilitatea implementarii masurilor cade in sarcina: Primariei Urlati (pentru actiunile care se afla

in sfera sa de competenta legala), ANRE, Administratiei Fondului de Mediu.

Masuria se pot implementa prin accesarea unor proiecte finantate in cadrul POR 2014-2020

privind investitiile in iluminatul public, in cadrul carora se pot efectua urmatoarele interventii:

Inlocuirea sistemelor de iluminatul public cu incandescenta cu iluminat prin utilizarea unor

lampi cu eficienta energetica ridicata, durata mare de viata si asigurarea confortului corespunzator (ex.

LED), inclusiv prin reabilitarea instalatiilor electrice – stalpi, retele, etc.;

Achizitionarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public;

Extinderea/reintregirea sistemului de iluminat public in localitatile urbane;

Utilizarea surselor regenerabile de energie (ex. panouri fotovoltaice, etc.);

Orice alte activitati care conduc la indeplinirea realizarii obiectivelor proiectului;



4.2.3.1.4. ECHIPAMENTE/INSTALATII PENTRU SECTORUL APA-CANAL

Masura 5.1 - Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa a orasului Urlati (captare, aductiune,

distributie, contorizare apa). Masura are in vedere si reducerea pierderilor de apa si a consumurilor

energetice.

Masura 5.2 - Reabilitare sistem de canalizare (statii de pompare, retea de canalizare etc.). Masura

realizata determina si economisirea energiei electrice pentru statiile de pompare.

Masura 5.3 - Modernizare sistem colectare ape pluviale ( retea de canalizare etc.). Masura

realizata determina si economisirea energiei electrice pentru statiile de pompare dar in aceeasi masura

reduce riscul inundatiilor.

4.2.3.2. TRANSPORTUL

Responsabilitatea implementarii masurii: Societati Comerciale, Parteneriat PublicPrivat.

Primaria Urlati promoveaza si recomanda solutiile de utilizare eficienta a resurselor energetice in

domeniul transportului.


122

4.2.3.2.1. PARCUL AUTO

Prin modernizarea parcului auto existent la nivelul institutiilor publice aflate in subordinea

Primarie Urlati se vor putea reduce atat consumurile de combustibil cat si emisiile de gaze cu efect de

sera. Responsabilitatea implementarii masurii: Primaria Urlati (pentru actiunile care se afla in sfera sa de

competenta legala).

Masura 6.1: Achizitionarea de mijloace de transport noi cu consumuri reduse. Masura are in

vedere innoirea parcului auto in perioada 2016-2022 in functie de necesitatile primariei.

4.2.3.2.2. TRANSPORTUL PUBLIC

Masura 6.2 – Realizarea unui sistem de transport in comun electric

4.2.3.2.3. TRANSPORTUL PRIVAT SI COMERCIAL

Sursa de finantare: Fonduri atrase, fonduri proprii. Responsabilitatea implementarii masurii:

Societati Comerciale, Parteneriat Public Privat. Primaria Urlati promoveaza si recomanda solutiile de

utilizare eficienta a resurselor energetice in domeniul transportului.

Masura 6.3 - Reabilitari ale retelelor de strazi si drumuri urbane care sa contribuie la fluidizarea

traficului. Masura are in vedere fluidizarea traficului cu efecte pozitive asupra consumurilor de

carburanti.

Masura 6.4 - Realizarea de parcari in zone centrale si in cartiere conform precizarilor din PUG.

Masura are in vedere reducerea timpilor necesari pentru parcare cu implicatii pozitive asupra

consumului de carburanti.

Masura 6.5 - Extinderea pistelor de biciclete in conformitate cu precizarile din PUG. Masura are

in vedere incurajarea utilizarii bicicletelor atat in deplasarea in timpul saptamanii la programul de lucru

cat si in zilele nelucratoare.

4.2.3.3. PLANIFICAREA TERITORIULUI

Sursa de finantare: Fonduri atrase, buget local, Parteneriat Public Privat.

Responsabilitatea implementarii masurilor revine: Primariei Urlati (pentru actiunile care se afla

in sfera sa de competenta legala), Administratiei Fondului de Mediu, agentilor privati.

Masura 6.6 - Impadurirea terenurilor agricole degradate aflate in proprietatea orasului. Masura

are in vedere oprirea proceselor de degradare, protejarea terenurilor si punerea lor in valoare prin culturi

forestiere.


123

Masura 6.7 - Realizarea unui raport optim intre suprafetele construite si zonele verzi, prin

interventii pentru reutilizarea terenurilor degradate, aflate in paragina si elaborarea/ actualizarea

“Registrului local al spatiilor verzi din intravilanul orasului Urlati”

Masura 6.8 - Realizarea planului de mobilitate durabila si a planului de reutilizare a terenurilor

degradate. Dezvoltarea unor sisteme de transport urban sustenabil, cu emisii scazute de dioxid de

carbon, care promoveaza un management inteligent al mobilitatii urbane durabile.

Realizarea planului de mobilitate durabila va duce la o abordare mai eficienta a problemelor

legate de transportul de persoane si marfuri, fie el public sau privat.

Un asemenea plan vizeaza crearea unui sistem de transport urban care sa asigure:

o un acces mai usor al persoanelor la locurile de munca si la furnizorii de servicii;

o scaderea timpilor de deplasare si a costurilor de transport;

o reducerea poluarii si a consumului de energie;

o imbunatatirea sigurantei in trafic.

Realizarea Planului de reutilizare a spatiilor degradate va fi un document de baza pentru a

evidentia situatia terenurilor degradate, istoricul activitatilor desfasurate pe respectivul teren, starea

actuala a terenului, justificarea necestatii reconversiei si refunctionalizarii, utilitatea activitatilor ce se

vor desfasura, precum si prezentarea stucturii care va administra terenurile dupa reconversie.

Proiecte regenerare

urbana-creere spatii

verzi

Suprafata

(mp)

Suprafata

alocata spatiilor

verzi (mp)

Emisii CO2

absorbite

(tone/an)

Emisii CO2

absorbite pana in

2022 (tone)

Teren liber centru Urlati 250 000 250 000 444,15 1 776,60

Tabel nr. 72 Planul de reutilizare a spatiilor degradate

Masura 6.9 – Emiterea de autorizatii de construire pentru documentatiile de executie a cladirilor

noi care respecta cerintele Directivei EcoDesign si performantele energetice conform legislatiei in

vigoare. Masura recomandata este permanenta, necuantificabila.

Masura 6.10 - Emiterea de certificate de performanta energetica pentru cladirile supuse unor

contracte de vanzare-cumparare. Masura este permanenta, necuantificabila.

4.2.3.4. ACHIZITII PUBLICE DE PRODUSE SI SERVICII

Masurile propuse sunt in preocuparea Primariei Urlati si anume:

Masura 7.1 - Achizitia de echipamente electrice si electronice de clasa energetica A

Masura 7.2 - Achizitionarea de consumabile reciclabile

Masura 7.3 - Achizitionarea de dotari care incorporeaza material si tehnologii prietenoase cu

mediul.


124

4.2.3.5. CANALE DE COMUNICARE

Avand drept scop informarea publicului vizat inca de la primele etape ale PIEE se va

implementa si dezvolta o campanie de informare-educare care va fi structurata pe mai multe programe

focalizate pe un anumit tip de public tinta.

Masura 7.4 – Comunicare privind implementarea Strategiei de eficienta energetica

Actiunile de comunicare dezvoltate prin activitatile de transfer de cunostinte si informare vor fi

structurate atat pe componenta interna (in interiorul autoritatii publice locale) cat si cea externa

(relationarea autoritatii publice locale cu publicul vizat), astfel incat sa fie atinse obiectivele specifice

ale PIEE si sa se obtina rezultatele asteptate. La nivel extern instrumentele de comunicare de tipul

conferintelor, atelierelor de lucru, cele destinate reprezentantilor massmedia (conferinte de presa,

comunicate si articole de presa) si canalele de comunicare (verbal si non-verbal, scris pe suport hartie si

on-line, audio-video) care vor fi utilizate,sunt necesare pentru obtinerea unei reactii pozitive din partea

factorilor cheie implicati si a publicului larg, asupra caruia implementarea PIEE va avea impact.

In acest moment Primaria Urlati utilizeaza urmatoarele canale pentru comunicarea externa:

o Pagina web proprie a institutiei

o Conferinte de presa, adresate presei locale

o Comunicate de presa

o Afise/brosuri

o Intalniri periodice cu locuitorii orasului in cartiere

Pentru comunicarea interna se vor utiliza adresele de e-mail ale angajatilor sau notele interne

scrise. Pentru comunicare cu publicul vizat– beneficiarii directi ai implementarii PIEE, se vor identifica

mijloace specific de informare a acestora in functie de nivelul de cunoastere si intelegere al acestora si

de mijloace de informae la care au acces.

Sub coordonarea persoanei responsabile pentru monitorizarea implementarii PIEE-ului se va

dezvolta un proces comunicare eficient, corect si constant, planul de comunicare fiind permanent

monitorizat si ajustat, daca va fi cazul, pe parcursul derularii.

Informatiile, volumul acestora, vocabularul utilizat, gradul de detaliere si transparenta vor fi

alese functie de audienta careia se adreseaza, nivelul de cunoastere, pregatirea profesionala si nivelul de

implicare. Mesajele vor fi clare, echilibrate – prezentand beneficiile asociate PIEE, personalizate pe

grupul tinta caruia se adreseaza.

Luand in considerare cele de mai sus planul media poate include urmatoarele activitati:

1 x comunicat in presa locala la aprobarea PIEE

1 x conferinta de presa la lansarea primului proiect de implementare masuri prevazute in PIEE

1 x macheta publicitara publicata intr-un cotidian de circulatie regionala la lansarea primului

proiect de implementare masuri prevazute in PIEE

1 x rubrica pe website-ul Primariei unde sa fie publicate comunicatele si informatiile cu referire la

PIEE


125

1 x comunicat in presa locala in fazele determinante ale diverselor proiecte de implementare masuri

PIEE

Realizarea de brosuri informative pentru cetateni cu referire la PIEE, diferitele proiecte destinate

implementarii masurilor PIEE.

Campania de informare-educare a publicului larg, activitatile de transfer de cunostinte la nivelul

factorilor interesati, sesiunile de instruire a reprezentantilor Comitetului PIEE se recomanda a fi

demarate inca de la primele etape ale implementarii PIEE. Publicul vizat va fi structurat in 2 mari

categorii:

1. INTERN –reprezentat de Coordonator Monitorizare PIEE; Directorii/managerii de proiect

nominalizati pentruproiectele prin care se vor implementa masurile din cadrul PIEE, alti reprezentanti ai

autoritatii publicelocale si a altor institutii publice ce activeaza pe teritoriul orasului Urlati

2. EXTERN - alte parti interesate:

Autoritati la nivel local si national

Administratia publica judeteana

Mediul de afaceri

Mediul academic, invatamant

Asociatiile profesionale, camere de comert,

ADR (Agentii de dezvoltare regionala),

ADI (Asociatia de dezvoltare intercomunitara),

AOER (Asociatia oraselor energie din Romania),

Publicul larg - beneficiari directi ai rezultatelor PIEE - Comunitatea locala – cetatenii, lideri

locali informali / lideri de opinie, grupuri ale minoritatilor etnice si religioase, turisti

Societatea civila – reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale active in domeniul

energiei si al protectie mediului - Mass-media – presa scrisa, radio si TV

4.3. PROIECTE PRIORITAREventie p

Nr.

crt

Interventie

propusa

Buget

estimat

EURO

Sursa de

finantare

Perioada

implemen

tare

Demartamente

implicate

reducere

emisii CO2

(tone)

% reducere

emisii CO2

1

Reabilitare

locuinte

rezidentiale

11.562.000 POR, PNDL,

Buget Local

2018-

2022

Management

energetic Investitii

fonduri europene

Asociatii de

proprietari

2711,50 30,00%

2

Iluminat

public cu

LED

225.215 POR, Buget

Local

2018-

2022

Management

energetic Investitii

fonduri europene

296,31 46,08%

3

Regenerare

urbana

terenuri

abandonate

POR, Buget

Local

2018-

2022

Nu este cazul,

spatiile verzi

absorb emisiile de

CO2 existente

Tabel nr. 73 Interventie propusaopusa


126

Nr.

crt

Interventie

propusa Buget estimat EURO

Sursa de

finantare

Perioada

implementare

Demartamente

implicate

reducere

emisii

CO2

(tone)

%

reducere

emisii CO2

1

Reabilitare

locuinte

rezidentiale

11.562.000

POR,

PNDL,

Buget Local

2018-2022

Management

energetic

Investitii fonduri

europene

Asociatii de

proprietari

2711,50 30,00%

2

Iluminat

public cu

LED

225.215 POR, Buget

Local 2018-2022

Management

energetic

Investitii fonduri

europene

296,31 46,08%

3

Regenerare

urbana

terenuri

abandonate

POR, Buget

Local 2018-2022

Nu este

cazul,

spatiile

verzi absorb

emisiile de

CO2

existente

Nr.

crt

Interventie

propusa Buget estimat EURO

Sursa de

finantare

Perioada

implementare

Demartamente

implicate

reducere

emisii

CO2

(tone)

% reducere

emisii CO2

1

Reabilitare

locuinte

rezidentiale

11.562.000

POR,

PNDL,

Buget Local

2018-2022

Management

energetic

Investitii fonduri

europene

Asociatii de

proprietari

2711,50 30,00%

2

Iluminat

public cu

LED

225.215 POR, Buget

Local 2018-2022

Management

energetic

Investitii fonduri

europene

296,31 46,08%

3

Regenerare

urbana

terenuri

abandonate

POR, Buget

Local 2018-2022

Nu este

cazul,

spatiile

verzi absorb

emisiile de

CO2

existente


127

Nr.

crt

Sector

consum

Masuri de economie de

energie

Indicator

cantitativ

Valoarea

estimata a

economiei de

energie (tep/an)

Fonduri necesare

(euro)

Sursa de

finantar

e

Perioada de

aplicare

1 Iluminat public

2 Rutier Schimbarea becurilor

economice

fluorescente cu

becuri tip led,

functionand cu

tempozitoare si

fotocelule

1.829 33 225.215

POR

2018-2022

3 Pietonal

4 Arhitectural Folosire lampi cu

panouri solare 50

7500

POR 2018-2022

5 Peisagistic

6 Cladiri publice

7

Cladiri

publice

nereabilitate

termic

Izolare termica a

imobilelor 18 32,323482 909.800

Programul

de

reabilitare

termica,

Fonduri

UE

2018-2022

8 Sector rezidential

9 Blocuri Izolare termica a

imobilelor 1 1505,043 11.562.000

Programul

de

reabilitare

termica,

Fonduri

UE

2018-2022

10 Utilizare surse regenerabile

11 Energie

geotermala Pompe de caldura 3 90% 561.798

Programul

de

reabilitare

termica,

Fonduri

UE

2018-2022

12 Energie

electrica

Instalatie eoliana

300kW 1 100% 1.000.000

Buget

local,

Fonduri

private,

POR

2018-2022

13 Energie

termica

Centrala biomasa

pentru incalzire si

apa calda menajera

3 80% 700.000 AFM,

Buget

local 2018-2022

Tabel nr. 74 Proiecte prioritareBuget

Estimat


128

EUROCentralizarea investitiilor pentru masurile propuse

CLADIRI SI ECHIPAMENTE/INSTALATII Valoare

estimata (€)

CLADIRI PUBLICE 1.029.800

Masura 1.1 Realizarea auditului energetic pentru cladirile publice si etichetarea lor energetica 10.000

Masura 1.2 Reabilitarea termica a cladirilor publice. 909.800

Masura 1.3 Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente

energetic. 10.000

Masura 1.4 Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde si energiei electrice la

cladiri publice. 100.000

CLADIRI DIN SECTORUL REZIDENTIAL 11.752.000

Masura 2.1 Reabilitarea termica a blocurilor., inclusiv auditarea energetica a acestora 11.562.000


energetic 190.000

Masura 2.3 Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde la casele individuale -

Masura 2.4 Aplicarea programului national ,,Casa Verde”. -

Masura 2.5 Promovarea etichetarii energetice a cladirilor existente -

CLADIRI DIN SECTORUL SERVICII 170.000

Masura 3.1 Realizarea auditului energetic pentru cladirile din sectorul servicii si etichetarea lor

energetica 10.000

Masura 3.2 Implementarea unui sistem de contorizare inteligenta a energiei electrice si termice, a

apei a gazelor natural. 50.000

Masura 3.3 Reabilitarea termica a cladirilor din sectorul servicii 100.000


energetic. 10.000

Masura 3.5 Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde si energiei electrice la

cladiri din sectorul servicii 10.000

ECHIPAMENTE/ INSTALATII PENTRU ILUMINAT PUBLIC 245.215

Masura 4.1 Instalarea unor sisteme de iluminat independente energetic (panouri fotovoltaice) 20.000

Masura 4.2 Modernizarea si eficientizarea iluminatului public existent 225.215

ECHIPAMENTE/ INSTALATII PENTRU SECTORUL APA-CANAL -

Masura 5.1 Reabilitarea Sistemului de alimentare cu apa (captare, aductiune, distributie,

contorizare apa). -

Masura 5.2 Reabilitare sistem de canalizare (statii de pompare, retea de canalizare etc.) -

Masura 5.3 Modernizare sistem colectare ape pluviale ( retea de canalizare etc.) -

TRANSPORT -

PARCUL AUTO

Masura 6.1 Achizitionarea de mijloace de transport noi cu consumuri reduse. -

TRANSPORTUL PUBLIC

Masura 6.2 Realizarea unui sistem de transport electric -

TRANSPORTUL PRIVAT SI COMERCIAL

Masura 6.3 Reabilitari ale retelelor de strazi si drumuri urbane care sa contribuie la fluidizarea

traficului. -

Masura 6.4 Realizarea de parcari in zone centrale si in cartiere conform precizarilor din PUG. -

Masura 6.5 Extinderea pistelor de biciclete in conformitate cu precizarile din PUG. -


129

PLANIFICAREA TERITORIULUI 550.000

Masura 6.6 Impadurirea terenurilor agricole degradate aflate in proprietatea orasului. -

Masura 6.7 Realizarea unui raport optim intre suprafetele construite si zonele verzi 500.000

Masura 6.8 Realizarea planului de mobilitate durabila si a planului de reutilizare a terenurilor

degradate. 50.000

Masura 6.9 Emiterea de autorizatii de construire pentru documentatiile de executie a cladirilor

noi -

Masura 6.10 Emiterea de certificate de performanta energetica pentru cladirile reabilitate 5.000

ACHIZITII PUBLICE DE SERVICII SI PRODUSE -

Masura 7.1 Achizitia de echipamente electrice si electronice de clasa energetica A -

Masura 7.2 Achizitionarea de consumabile reciclabile -

Masura 7.3 Achizitionarea de dotari care incorporeaza material si tehnologii prietenoase cu

mediul -

COMUNICARE, LUCRUL CU CETATENII -

Masura 7.4 Comunicare privind implementarea Strategiei de eficienta energetica -

TOTAL GENERAL 13.747.015

Tabel nr. 75 Cost investitii

4.4. MIJLOACE FINANCIARE

Finantarea acestor obiective se poate face prin accesarea PROGRAMELOR OPERATIONALE

disponibile pentru perioada 2014-2020, aprobate de catre Comisia Europeana in baza Acordului de

Parteneriat pe care Romania l-a semnat in cursul anului 2014. Acordul de parteneriat (AP) include cinci

fonduri structurale si de investitii europene (fonduri ESI):

- Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR);

- Fondul de coeziune (FC);

- Fondul social european (FSE);

- Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR);

- Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime (EMFF).

ACORDUL DE PARTENERIAT vizeaza urmatoarele provocari si prioritati:

promovarea competitivitatii si a dezvoltarii locale, in vederea consolidarii sustenabilitatii

operatorilor economici si a imbunatatirii atractivitatii regionale;

dezvoltarea capitalului uman prin cresterea ratei de ocupare a fortei de munca si a numarului

de absolventi din invatamantul tertiar, oferind totodata solutii pentru provocarile sociale severe si

combaterea saraciei, in special la nivelul comunitatilor defavorizate sau marginalizate ori in zonele

rurale;

dezvoltarea infrastructurii fizice, atat in sectorul TIC, cat si in sectorul transporturilor, in

vederea sporirii accesibilitatii regiunilor din Romania si a atractivitatii acestora pentru investitori;

incurajarea utilizarii durabile si eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficientei

energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protectiei mediului si a adaptarii la schimbarile

climatice;

consolidarea unei administratii publice moderne si profesioniste prin intermediul unei

reforme sistemice, orientata catre solutionarea erorilor structurale de guvernanta.


130

Aceste prioritati se regasesc la nivelul fiecarui Program Operational, dintre cele 5 enumerate mai

sus fiind transpuse in 10 obiective tematice (strategia Europa 2020). Abordarea acestor obiective

tematice se face prin stabilirea unor prioritati de investitii la nivelul fiecarui program operational, pentru

care s-au stabilit bugetele si indicatorii comuni de cuantificare a gradului de indeplinire a respectivelor

obiective.

4.4.1. SCHEMA LOGICA A PROGRAMELOR OPERATIONALE EXISTENTE PENTRU

PERIOADA 2014 – 2020

4.4.2. CORESPONDENTA DINTRE OBIECTIVELE TEMATICE STABILITE PENTRU

PERIOADA DE PROGRAMARE 2014-2020 (ART.9 – REG.CE NR.1303/2013) SI PROGRAMELE

OPERATIONALE DESTINATE ROMANIEI

1. CONSOLIDAREA CERCETARII, DEZVOLTARII TEHNOLOGICE SI IONOVARII –

POCU, POC, POR

2. IMBUNATATIRE, ACCES SI UTILIZARE SI CRESTEREA CALITATII TIC – POC,

POCA

3. IMBUNATATIRE COMPETITIVITATE IMM, A SECTORULUI AGRICOL SI

ASECTORULUI PESCUITULUI SI ACVACULTURII – POCU, POC, POR, PNDR, POPAM

4. SPRIJINIREA TRANZITIEI CATRE O ECONOMIE CU EMISII SCAZUTE DE CARBON

IN TOATE SECTOARELE - POR

5. PROMOVAREA ADAPTARII LA SCHIMBARILE CLIMATICE, PREVENIREA SI

GESTIONAREA RISCURILOR POIM

6. PROTECTIA MEDIULUI SI PROMOVAREA UTILIZARII EFICIENTE A RESURSELOR

- POIM, POR

7. PROMOVAREA SISTEMELOR DE TRANSPORT DURABILE SI ELIMINAREA

BLOCAJELOR DIN CADRUL INFRASTRUCTURILOR RETELEOR MAJORE - POIM, POR

8. PROMOVAREA SUSTENABILITATII SI CALITATII LOCURILORE DE MUNCA SI

SPRIJINIREA MOBILITATII FORTEI DE MUNCA – POCU, POC


131

9. PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE, COMBATEREA SARACIEI SI A ORICAREI

FORME DE DEISCRIMINARE – POCU, POR

10. INVESTITII IN EDUCATIE FORMAR SI FORMARE PROFESIONALA PENTRU

COMPETENTE SI INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII – POCU, POC, POR

11. CONSOLIDAREA CAPACITATII INSTITUTIONALE A AUTORITATILOR PUBLICE

SI A APARTILOR INTERESEATE SI O ADMINISTRATIE PUBLICA EFICIENTA - POCA

4.4.3. PREZENTARE PROGRAME OPERATIONALE RELEVANTE PENTRU STRATEGIA DE

IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE IN URLATI

Avand in vedere obiectivele de investitii propuse, putem vorbi de o impartire a lor pe doua mari

categorii de proiecte, respectiv proiecte de investitii pentru dezvoltarea diferitelor infrastructuri locale si

dotarea corespunzatoare a acestora si pe de alta parte dezvoltarea capacitatii resurselor umane locale de

a deservi respectivele infrastructuri.

Din aceasta perspectiva putem vorbi de o complementaritate ce asigura o abordare integrata a

unei investitii strategice, respective creearea /dezvoltarea infrastructurii si pregatirea capitalului uman ce

o poate deservi sau chiar utilizarea ei ca atare ca baza materiala pentru dezvoltarea/consolidarea unor

servicii dedicate comunitatii locale.

Principalele surse de finantare pentru cele doua categorii de investitii vor fi Programul

Operational Capital Uman, Programul Operational Infrastructura Mare si Programul Operational

Regional.

In cadrul celor trei Programe sunt vizate o serie de obiective tematice din Acordul de Parteneriat,

pentru a caror realizare se vor finanta o serie de proiecte investitionale pe tipologia propusa prin

Strategia de Dezvoltare a Orasului Urlati, pentru perioada 2014-2020.


132

5. MONITORIZAREA REZULTATELOR IMPLEMENTARII MASURILOR DE

CRESTERE A EFICIENTEI ENERGETICE

Pentru monitorizarea progresului si rezultatelor obtinute, pe masura ce se vor implementa

proiectele propuse pentru cresterea eficientei energetice, este indicat sa se foloseasca un sistem simplu

de evaluare a rezultatelor, bazat pe acelasi set de indicatori cu cel folosit la stabilirea punctului de

pornire.

Comparatiile intre valorile indicatorilor pe masura ce se implementeaza strategia si valorile de

pornire, arata in mod obiectiv evolutia obiectivelor propuse.

Principalii parametrii ce vor trebui monitorizati se refera la:

A. Starea obiectivelor inainte si dupa punerea in aplicare a masurilor din Programul de

imbunatatire a eficientei energetice;

B. Cantitatea totala de energie economisita pentru intreaga perioada de punere in aplicare a

programului, precum si proiectiile pentru o anumita perioada de timp, folosind datele din masuratori

reale si previziunile bazate pe rezultatele efective de la masurile puse in aplicare.

Evaluarea programului trebuie sa includa si o comparatie a rezultatelor obtinute pentru fiecare

dintre obiectivele stabilite:

Scaderea costurilor cu energia,

Reducerea emisiilor

Imbunatatirea calitatii serviciilor energetice etc.

Legislatia in vigoare impune o monitorizare anuala, insa monitorizarea si evaluarea incep de

obicei de la primii pasi ai proiectului si continua dupa finalizarea implementarii masurilor in scopul

stabilirii impactului pe termen lung al programului asupra economiei locale, consumului de energie,

mediului si asupra comportamentului uman.

Pentru descrierea masurilor de eficienta energetica implementare se va completa tabelul de mai

jos si conform legislatiei in vigoare acest tabel se va actualiza anual si se va transmite la ANRE pana la

data de 30 septembrie:

Sector

consum

Masuri de economie de

energie

Indicator

cantitativ

Valoarea

estimata a

economiei de

energie (tep/an)

Fonduri

necesare

(lei/euro)

Sursa de

finantare

Perioada

de

aplicare

Tabel nr. 76 Tabel de trimis anual la ANRE


133

Persoanele ce se vor ocupa cu colectarea datelor, monitorizarea si raportarea acestora va fi

desemnata din cadrul aparatului administrativ al autoritatii publice locale si pentru actualizarea valorilor,

avand in vedere metodologia de calcul, se poate apela la un specialist care sa ofere consultanta tehnica

pentru actualizarea valorii indicatorilor.

Pentru fluidizarea procesului de colectare a datelor, este de dorit ca prin procedurile de lucru

disponibile la nivelul diferitelor servicii/compartimente din cadrul aparatului administrativ local, sa se

stipuleze necesitatea ca in fiecare luna persoana/persoanele implicate in monitorizarea si evaluarea

rezultatelor acestui program, sa primesca facturile transmise de catre diferiti furnizori de energie pentru

a se contoriza nivelul si valoarea consumurilor energetice pe fiecare obiectiv in parte.

Totodata, pentru indicatorii a caror valoare depinde de colectarea unor rezultate ale unor

masuratori din teren, sa se stabilesca la inceputul fiecarui an, odata cu intocmirea Programului Anual de

Achizitii, daca este necesar sa se contracteze servicii de specialitate pentru efectuarea respectivelor

masuratori si in ce perioada se va dori derularea masuratorilor, astfel incat sa se poata dispune de toate

datele necesare unei evaluari corecte a impactului.

In situatia in care se va dori o analiza detaliata pe fiecare sector in parte, pe diferite categorii de

interventie, precum si a sinergiilor create, pentru a putea cuantifica impactul fiecarei interventii,

Autoritatea Publica Locala Urlati poate apela la o companie specializata pentru efectuarea auditului

energetic, astfel incat sa se ofere o imagine detaliata asupra rezultatelor si necesitatilro suplimentare de

interventii.

Se recomanda ca la fiecare actualizare a valorilor indicatorilor monitorizati, sa se evalueze si

necesitatea modificarii interventiilor (cantitativa sau calitativa), renuntarea la cele care se dovedesc cu

impact nesemnificativ sau cu costuri mult prea mari fata de rezultatele obtinute in raport cu rezultatele

scontate.

Prin urmare programul de imbunatatire a eficientei energetice reprezinta un material dinamic, ce

suporta imbunatatiri/ajustari ori de cate ori rezultatele obtinute dovedesc aceasta necesitate, precum si in

cazul in care evolutia tehnologica pe anumite sectoare este de impact crescut si nu in ultimul rand ori de

cate ori cadrul legislativ vine si modifica indicatorii/parametri ce trebuiesc monitorizati.

Actualizarea Programului de Imbunatatirea a Eficientei Energetice, ca parte componenta a

strategiei de eficienta energetica durabila la nivelul orasului Urlati, va fi in raspunderea autoritatii

Publice Locale si nu presupune obligatoriu, in mod implicit o remodelare a intregii strategii, tinand cont

ca rezultatele dorite pot ramane aceleasi dar metodele, procedurile, interventiile se pot modifica.

Intocmit,

Auditor Energetic ANRE,

SC SHUMICON SRL


134

6 ANEXE

ANEXA 1 – MATRICE EVALUARE DIN PUNCT DE VEDERE AL

MANAGEMENTULUI ENERGETIC

NIVEL

ORGANIZARE 1 2 3

Manager energetic Nici unul desemnat

Atributii desemnate, dar

nu imputernicite 20-40%

din timp este dedicat

energiei

Recunoscut si imputernicit

care are sprijinul

municipalitatii

Compartiment specializat EE Nici unul desemnat Activitate sporadica

Echipa activa ce

coordoneaza programe de

eficienta energetica

Politica Energetica Fara politica

energetica

Nivel scazut de

cunoastere si de aplicare

Politica organizationala

sprijinita la nivel de

municipalitate. Toti

angajatii sunt instiintati de

obiective si

responsabilitati

Raspundere privind consumul

de energie

Fara raspundere, fara

buget

Raspundere sporadica,

estimari folosite in

alocarea bugetelor

Principalii consumatori

sunt contorizati separat.

Fiecare entitate are

raspundere totala in ceea

ce priveste consumul de

energie PREGATIREA

PROGRAMULUI de

imbunatatire a EE

PREGATIREA PROGRAMULUI de imbunatatire a EE

Colectare informatii /

dezvoltare sistem baza de

date

Colectare limitata

Se verifica facturile la

energie/ fara sistem de

baza de date

Contorizare, analizare si

raportare zilnica. Exista

sistem de baza de date

Documentatie

Nu sunt disponibile

planuri, manuale,

schite pentru cladiri si

echipamente

Exista anumite documente

si inregistrari..

Existenta documentatie

pentru cladire si

echipament pentru punere

in functiune

Benchmarking

Performanta

energetica a

sistemelor si

echipamentelor nu

sunt evaluate

Evaluari limitate ale

functiilor specifice ale

municipalitati

Folosirea instrumentelor

de evaluare cum ar fi

indicatorii de performanta

energetica

Evaluare tehnica Nu exista

analize tehnice

Nu exista analize

tehnice

Analize limitate din partea

furnizorilor

Analize extinse efectuate

in mod regulat de catre o

echipa formata din experti

interni si externi.


135

Bune practici Nu au fost identificate Monitorizari rare

Monitorizarea regulata a

revistelor de specialitate,

bazelor de date interne si a

altor documente Crearea

PROGRAMULUI de

imbunatatire a EE

Crearea PROGRAMULUI de imbunatatire a EE

Obiective Potential

Obiectivele de

reducere a

consumului de

energie nu au fost

stabilite

Nedefinit. Constientizare

mica a obiectivelor

energetice de catre altii in

afara echipei de energie

Potential definit prin

experienta sau evaluari.

Imbunatatirea planurilor

existente de eficienta

energetica

Nu este prevazuta

imbunatatirea

planurilor existente de


Exista planuri de


Imbunatatirea planurilor

stabilite; reflecta

evaluarile. Respectarea

deplina cu liniile

directoare si obiectivele

organizatiei

Roluri si Resurse Nu sunt abordate, sau

sunt abordate sporadic

Sprijin redus din

programele organizatiei

Roluri definite si finantari

identificate. Program de

sprijin garantate.

Integrare analiza energetica Impactul energiei nu

este considerat. e

Deciziile cu impact

energetic sunt considerate

numai pe baza de costuri

reduse

Proiectele / contractele

includ analiza de energie.

Proiecte energetice

evaluate cu alte investitii.

Se aplica durata ciclului de

viata in analiza investitiei

Implementarea

PROGRAMULUI de

imbunatatire a EE

Implementarea PROGRAMULUI de imbunatatire a EE

Planul de comunicare Planul nu este

dezvoltat.

Comunicari periodice

pentru proiecte.

Toate partile interesate

sunt abordate in mod

regulat.

Constientizarea eficientei

energetice

Nu exista Campanii

ocazionale de

constientizare a

eficientei energetice.

Constientizarea eficientei

energetice Nu exista

Campanii ocazionale de

constientizare a eficientei

energetice.

Sensibilizare si

comunicare. Sprijinirea

initiativelor de organizare.

Consolidare competente

personal Nu exista

Cursuri pentru persoanele

cheie.

Cursuri / certificari pentru

intreg personalul.

Gestionarea Contractelor

Contractele cu

furnizorii de utilitati

sunt reinnoite

automat, fara analiza.

Revizuirea periodica a

contractelor cu furnizorii.

Exista politica de achizitii

eficiente energetic ..

Revizuirea periodica a

contractelor cu furnizorii.


136

Stimulente Nu exista

Cunostinte limitate a

programelor de

stimulente.

Stimulente oferite la nivel

regional si national.

Monitorizarea si Evaluarea

PROGRAMULUI de

imbunatatire a EE

Monitorizarea si Evaluarea Programului de imbunatatire a EE

Monitorizarea rezultatelor Monitorizarea

rezultatelor Nu exista

Comparatii istorice,

raportari sporadice

Rezultatele raportate

managementului

organizational

Revizuirea Planului de

Actiune Nu exista

Revizuire informala

asupra progresului.

Revizuirea planului este

bazat pe rezultate.

Diseminare bune practici

Tabel nr. 77 Macheta de evaluare a managementului energetic


137

ANEXA 2 – FISA DE PREZENTARE ENERGETICA A LOCALITATII

Destinatia consumului UM Tipul consumatorului

Total Casnic Non-casnic

1. populatie MWh 9 722,50

9 722,50

2. iluminat public MWh

820,772 820,772

3. sector tertiar (crese, gradinite, scoli, spitale, alte

cladiri publice, etc) MWh

614,07 614,068

4. alimentare cu apa MWh

0 0

5. transport local de calatori MWh

0 0

6. consum aferent pompajului de energie termica MWh

0 0

Tabel nr. 78 Energie electrica - 2015



1. populatie MWh 48 612,50

48 612,50


0 0



1 902,93 1 902,925


0 0


0 0


0 0

Tabel nr. 79 Gaze naturale - 2015



1. populatie MWh 0

0


0 0



0 0


0 0


0 0


0 0

Tabel nr. 80 Biomasa - 2015

Destinatia consumului UM Motorina Benzina

1. transport local de calatori tone 0 0

2. transport privat tone 0 0

3. parc de masini primarie tone 142.796 136.719

Tabel nr. 81 Carburanti - 2015


ANEXA 3 – ETAPELE FUNDAMENTARII PROIECTELOR PRIORITARE

3.1. ETAPELE GENERALE IN FUNDAMENTAREA PROIECTELOR DE EFICIENTA

ENERGETICA

1) Justificarea necesitatii derularii proiectelor de eficienta energetica

2) Stabilirea obiectivelor punctuale ale proiectelor

3) Analiza fezabilitatii proiectelor

4) Analiza de risc a proiectelor

5) Modalitatea de finantare si contractare a furnizorilor pe proiect in scopul indeplinirii obiectivelor


3.2. FUNDAMENTAREA PROIECTELOR DE EFICIENTA ENERGETICA IN ORASULUI URLATI

Nr.

Crt. Interventie propusa Necesitate Oiective Fezabilitate Riscuri Finantare

1 Proiectul nr. 1 - izolare

termica blocuri

Cresterea emisiilor de

gaze cu efect de sera.

Cresterea costurilor cu

incalzirea locuintelor

Reducerea emisiilor de gaze

cu efect de sera.

Scaderea costurilor si a

consumurilor de gaze si

energie electrica la nivelul

populatiei

Proiectul generaza beneficii

sociale si de mediu in sensul

cresterii nivelului de trai si al

confortului termic in paralel cu

reducerea emisiilor de gaze cu

efect de sera

Risc financiar: suportarea contributiei proprii a

asociatiilor de proprietari

Riscuri tehnice, de proiectare si de executie:

-Aparitia igrasiei in locuinte dupa reabilitarea blocurilor

-Desprinderea placilor de fatada

-Evacuarea corecta a apelor pluviale pentru a nu eroda

fundatia

POR 2014-2020, AP3,

PI 3.1

2 Cladiri publice

nereabilitate termic-

reabilitare termica



Cresterea costurilor

energetice


cu efect de sera.


consumurilor energetice



cresterii nivelului confortului in

paralel cu reducerea emisiilor de

gaze cu efect de sera

Risc financiar: suportarea contributiei proprii din bugetul

local pentru manopera aferenta lucrarilor


-Aparitia igrasiei in locuinte dupa reabilitarea imobilelor



fundatia

POR 2014-2020

3

Modernizare iluminat

public prin montarea de

corpuri de iluminat cu

LED




energetice


cu efect de sera.








Risc de finantare, respectiv neobtinerea fondurilor

nerambursabile pentur finantarea proiectului

POR 2014-2020

Bugetul local

4 Regenerare urbana

Revitalizarea orasului

prin crearea de spatii

pentru petrecerea

timpului liber - parc

joaca copii


cu efect de sera prin

cresterea spatiului verde din

interiorul orasului

Cresterea nivelului de trai

prin oferirea de alternative la

petrecerea timpului liber in

aer curat



cresterii nivelului de confort si

socializare a locuitorilor, in


gaze cu efect de sera ca urmare a

amenajarii de spatii verzi

Risc de finantare, respectiv neobtinerea fondurilor

nerambursabile pentur finantarea proiectului

POR 2014-2020, AP5,

PI 5.2

5 Cladiri publice

nereabilitate termic-

reabilitare termica




energetice


cu efect de sera.








Risc financiar: suportarea contributiei proprii din bugetul

local pentru manopera aferenta lucrarilor


-Aparitia igrasiei in locuinte dupa reabilitarea imobilelor



fundatia

POR 2014-2020

Tabel nr. 82 Fundamentarea proiectelor de eficienta energetica


ANEXA 4 - SINTEZA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE

Destinatie Arie utila

Cost mediu

reabilitare

(euro/mp)

Buget

estimat

(euro)

Emisii

CO2

actuale

(tone/an)

Economii

din

eficientizar

e

Emisii

CO2

estimate

dupa

reabilitare

(tone/an)

Economia

de Emisii

CO2 2020

(tone)

Economia

de Emisii

CO2 2022

(tone)

Cladiri publice

nereabilitate

termic

18.196 50 909.800 296,18 19% 238,88 114,60491 229,2098

Iluminat public

225.215 642,98 46% 346,67 592,62 1185,23

Total Iluminat public si Cladiri publice 707,22 1414,44

Tabel nr. 83 Reabilitare cladiri publice si iluminat stradal - POR 2014 -2020 AP3, OS 3.1. b si c

Proiecte reabilitare

blocuri de locuinte

rezidentiale

Numar

apartamente Arie utila

Cost mediu

reabilitare

(euro/ap)

Buget estimat

(euro)

Emisii

CO2

estimate

(tone/an)

Emisii CO2

estimate

dupa

reabilitare

(tone/an)

Economia

de Emisii

CO2 2022

(tone)

Anul 2018-2022

Proiectul nr. 1 -

izolare termica

blocuri

3854 192700 3000 11.562.000 9038,33 6326,83 10845,993

Total interventie reabilitare blocuri 11.562.000 9038,3277 6326,82937 10845,993

Tabel nr. 84 Reabilitare termica sector rezidential - finantare POR 2014-2020, AP3, OS 3.1. a

strategia de eficienta energetica a orasului urlati...

Documents