v4. sanatatea barbatului

8/14/2019 V4. Sanatatea barbatului

1/38

1

Vol. 4 Sntatea adultului

Close Window

Sntatea brbatului

Modul de via sntos cuprinde printre altele:- evitarea fumatului,- folosirea alcoolului cu moderaie sau deloc,- consumul de alimente sntoase,- activitatea fizic zilnic,- meninerea greutii normale a corpului,- practicarea prudent a sexului,- evitarea stresului excesiv.

Brbaii sunt mai fragili biologic dect femeile. i fac infarct de miocard la vrst maitnr iar durata medie a vieii lor este mai scurt. !auzele sunt "ormonale, estrogenii avnd un

efect protector la femeie #nainte de menopauz, dar cea mai important cauz este stilul de via.$n stil de via sntos poate preveni multe din bolile cronice ale adultului %i btrnului.Monitorizarea sntii permite detectarea precoce a semnelor de boal si ofer %anse mai maride #nsnto%ire. &ac #ns examenele periodice sunt normale dar stilul de via este nesntos,poi avea probleme mai trziu.

Examinarea medical periodic la brbai'dulii ar trebui sa fac periodic aproximativ 1( examene medicale pentru a-%i urmri

sntatea. !ele mai multe necesit prezena medicului, desi multe se pot face %i acas. Medicii nu

sunt de acord #n privina examenelor periodice necesare sau a intervalului dintre ele )*ezitabelul+.

abel xaminri medicale periodice la aduli

20-29 anistoricul si examenul fizic,"emoleucograma, 'colesterolul,&/, /&/,trigliceride, examenul deurin,examenul vederii)oftalmologic+

/a fiecare 0 ani iar de la 2 ani la fiecare 3 ani.

4licemia !a mai sus sau dup nevoi pentru a urmri diabetul za"arat.

intradermoreacia latuberculin,

/a fiecare 0 ani sau mai des depinznd de factori de risc.

!4 $na la 12 ani de-alungul vietii.autoexaminarea testicular /unar5 dup 2 ani la fiecare cteva luni.

* 6egulat, depinznd de activitatea sexual.

30-39 ani'daug #n plus!4 la efort

/a fiecare 0 ani #ncepnd de la 07 ani.
http://www.webmd.com/sex/features/sex-drive-how-do-men-women-compare?print=truehttp://www.webmd.com/sex/features/sex-drive-how-do-men-women-compare?print=true


2/38

3

6x toracic &oar dac sunt simptome sau istoric de boal #n familie )cardio- pulmonar+ sau e%tifumator.

40-49 ani'daug #n plussnge #n scaun /a fiecare 3 ani.tu%eu rectal /a fiecare 3 ani.sigmoidoscopie /a fiecare 3-0 ani dac exist istoric #n familie de cancer de colon5 dac nu, la fiecare 3-0

ani dup 72 ani.peste 50 ani'daug #n plusantigen specific de

prostat )89'+/a fiecare 3 ani5 dup 2 ani, #n fiecare an.

abelul prezentat este doar un g"id. 9tarea sntii %i istoricul familiei fiecrei persoanepoate fi diferit, necesitnd o sc"em modificat care trebuie discutat cu medicul.

n laboratoarele moderne sunt necesari doar caiva centimetri cubi de snge pentruefectuarea tuturor acestor analize, iar examinrile sunt ma;oritatea nedureroase.

Pretexte folosite pentru a evita vizita medical periodic:- M simt bine, nu am nevoie de doctor. Multe boli nu au la #nceput nici un simptom,

de ex. diabetul, "ipertensiunea arterial, cele mai multe forme de cancer, colesterululcrescut %.a. Brbaii tind s ignore semnele u%oare, lsnd boala s avanseze, cndeste mai greu de tratat.

-


3/38

0

Fig. Organele sexuale masculine(seciune schematic)

8rincipala funcie a organelor genitale masculine este de a produce spermatozoizi%i de a-i transfera aparatului de reproducere femenin. $nele din organele genitale suntfolosite %i pentru funcia urinar. 'propierea celor dou sisteme, genital si urinar, face catulburrile unuia s produc simptome %i la celllt.

8enisul si uretra>uncii8enisul are funcii: s elimine urina, s se #ntreasc suficient pentru a intra in vagin, s

depun acolo sperma pentru a face copii %i s ofere plcere senzual intens.'ceste funcii sunt posibile datorit prezenei uretrei )conductului urinar+ #ncon;urat deesut spongios care se umple cu snge %i se lrge%te cnd prime%te semnale de excitaie de lacreier. moiile au rol ma;or in erecie. !nd brbatului #i place ceea ce vede, simte, gnde%te sauviseaz, penisul i se ridic %i erecia este meninut5 cnd este distrat, iritat sau descura;at, ereciaeste #ntrerupt %i penisul se dezumfl.

/a e;aculare concentra%ia de adrenalin cre%te, arterele din corpii caverno%i se contract,presiunea pe venele de drena; scade, iar sngele iese din penis #ntr-o cantitate mai mare dectintr. recia dispare astfel pn cnd o nou stimulare sexual o reinstaureaz. 'cest intervalobligatoriu #ntre doua erecii, numit perioada refractar, poate varia de la cteva minute laadolescent, la 3 ore la un vrstnic.

Brbaii snto%i au -7 erecii #n timpul nopii, #n perioada de vis a somnului. reciilenocturne scad pe msur ce brbatul #nbtrne%e. 8entru meninerea unui penis sntos brbatultrebuie sa aib cel puin trei erecii susinute pe sptmn5 este treaba lui cum le obine.

Brbaii nu discut #n general desc"is %i cinstit despre penisul lor. &e obicei glumesc sause laud, cu acest preios organ.

/ungimea penisului #n erecie variaz #ntre 11,7-17,7 cm.5 13? sunt mai scurte iar 13? mailungi. Msurarea corect se face cu o linie asezat sub penis.


4/38

8reocuparea privind mrimea penisului o au brbaii, mai ales adolescenii. 'spectulemoional este "otrtor la femei. 8enisul este oarecum un barometru al strii emoionale, alnivelului su de confort %i de stres.

8e msur ce brbaii #nainteaz #n vrst, penisul lor reacioneaz mai putin. @umtate dinbrbaii peste 2 ani necesit mai mult stimulare pentru a obine %i menine o erecie.

9ugestii pentru a menine vitalitatea penisului: controleaz stresul %i #nva s te relaxezi5 este greu de meninut o erecie cnd nu e%ti

relaxat. xemple de exerciii scurte de relaxare pentru a mic%ora stresul.1. =nc"ide oc"ii %i respir de 7 ori #ncet %i profund5 ine-i respiraia timp de cteva secunde,apoi expir #ncet %i complet5 f o pauz %i repet. magineaz-i ct mai viu posibil o scenplcut, odi"nitoare.3. 9tnd culcat pe spate, pe podea sau #n picioare, #ntinde braele deasupra capului %i#ndeprteaz picioarele ct mai mult.0. =ntinde-te punnd #n tensiune fiecare mu%c"i din corp timp de 7 secunde, apoi relaxeaz-tetimp de alte 7.

. 6epet de ori. menine sntatea aparatului cardiovascular5 mic%oreaz grsimile saturate aflate #n carne, unt %i pr;eli, ce astup arterele inimii dar %i ale

penisului. 'teroscleroza provoac slbirea ereciei la brbaii #n vrst, #ns procesul #ncepela vrsta de 02 ani. A diet sczut #n grsimi, bogat #n fibre %i un nivel crescut de &/)colesterol bun+ a fost asociat cu erecii mai puternice.

las-te de fumat5 nicotina contract vasele de snge %i contribuie la formarea plcilor deaterom #n artere, inclusiv #n cele ce duc snge la penis5

exerseaz aerobic sau munce%te fizic suficient, ca inima s pompeze mai tare, cel puin o;umtate de or de 0 ori pe sptmn. 'cestea mresc circulaia de snge %i oxigen de-alungul corpului inclusiv #n penis, cre%te rezistena la efort %i scade oboseala la efort.

xerciiile de mi%care ale bazinului cresc circulaia #n #ntreaga regiune. e;aculeaz des5 aceasta mic%oreaz stresul %i evit stagnarea spermei5 nu abuza de penisul tu5 evit friciunile excesive, contactul cu substane caustice %i nu-l

#ndoi cnd este #n erecie. !nd este #ngri;it bine dureaz o via #ntreag. Monogamia estecea mai sntoas comportare pentru un brbat. &incolo de aceasta, folose%te un prezervativde latex.

evit cldura %i umezeala care pot favoriza erupii, ciuperci sau alte infecii ale pielii5 pstreaz-i stima de tine #nsui %i simte-te bine cu propriul tau corp.

!iena la brbai9pal-i penisul %i scrotul #n acela%i fel ca celelalte pri ale corpului cu ap cald %ispun, #n fiecare zi. 9crotul trebuie splat #n cutele pielii pentru a preveni iritaii %i infecii.8repuul )pielea de pe capul penisului+ trebuie tras #napoi %i curait zona.

'ceste msuri igienice simple menin organele genitale curate %i previn infeciile minore.n timp ce te speli caut semne de anomalie, ca rni sau noduli )excrescene+. &ac gse%tivreuna, consult medicul


5/38

7

9plarea nu poate preveni #ns bolile transmise sexual. vitarea lor se face prin anga;area#n activitatea sexual doar cu o partener de #ncredere, neinfectat. >olosirea prezervativelor nuofera totu%i o protectie absoluta.

"riapismulste erecia prelungit %i dureroas, ne#nsoit de dorin sau excitare sexual. !orpulpenisului este rigid dar capul )glandul+ este moale. ig. 6educerea parafimozei9ursa:"ttp:CCDDD.circumstitions.comC

&ac #ncercarea de reducere nu reu%e%te, trebuie consultat de #ndata medicul de la camerade gard sau un urolog. 8oate fi necesar circumcizia parial sau complet.

%ircumci$iaste extirparea c"irurgical a prepuului. 9e practic de obicei la nou nscui, dar mai

recent %i la aduli.
http://www.circumstitions.com/http://www.circumstitions.com/


6/38

'vanta;ele circumciziei:- scade riscul de infectare cu * a brbailor care au avut relaii sexuale cu femei

)nu %i cu brbai+5 recomandat de AM9 #n 'frica subsa"arian5- reduce rata infeciei cu 8* )virusul papilomatos uman+, a "erpesului, infeciilor

tractului urinar %i a cancerului de penis5

- se pare c scade frecvena e;aculrii premature la brbat %i cre%te orgasmul lafemeie.

!ndoirea &curbarea' penisului &(oala "e)ronie'

ste #ngrosarea %i contractura esutului fibros din penis ce-l curbeaz #n erecie. Eesutulcicatricial este dens %i nu se umple cu snge #n timpul ereciei.

>ig. 9c"ia modificrilor penisului #n boala 8eFronie9ursa: medicalpenisstretc"er.co

8enetrarea sexual poate fi #ngreunat sau imposibil iar erecia poate fi dureroas. !auzanu se cunoa%te. $neori boala se poate ameliora spontan de la cteva luni pn la civa ani.

ratamentul poate include %edinte de ultrasunete sau in;ecii de corticosteroizi #n regiuneaafectat. ntervenia c"irurgical #nlatur esutul fibros, #ns poate provoca cicatrici ulterioare ceinrutaesc boala putnd duce la impoten.

*e$area +i in#lamaia penisului8rinderea penisului #n fermoarul pantalonului produce o tietur ce se vindec de obicei

repede. &ac tietura sau iritaia se infecteaz, se trateaz cu antibiotice.8enisul secionat partial sau complet poate fi reata%at, dar sensibilitatea %i funcia se pierd

de obicei.nflamarea capului penisului )glandului+ %i a prepuului se nume%te balanit. Brbaii cu

diabet fac mai u%or aceast boal %i toi cei ce o fac trebuie investigai #n aceast direcie. 9e

manifest prin mncrime, durere, ro%eat %i umflatur )edem+ %i se poate complica cu strmtareauretrei, balanit obliterant, fimoz )prepu strmt, neretractabil+, parafimoz %i cancer.

Eritroplastia &(oala lui ,ue)rat'9e prezint ca o zon ro%ie, moale, ce apare pe pielea de la baza capului penisului

)prepuului+. 9e trateaz cu o crem coninnd fluorouracil. ste necesar examen medical lafiecare cteva luni, deoarece zona se poate canceriza, unii medici recomandd extirparea acesteizone.


7/38

G

ei ai penisului &ei enerici sau %ondilloma /cuminata'oi negii, inclusiv cei ai penisului, sunt produ%i de un virus )8apilloma virus uman+ %i

sunt contagio%i. 9e pot gsi %i #n alte pari ale corpului.


8/38

I

>ig. 'spect de uretrit gonococic9ursa: DDD.Hmle.co.Hr

Medicul poate examina microscopic secreia pentru identificarea cauzei.


9/38

(

1esticulele si scrotul.'utoexaminarea testiculelor de ctre adultul tnr trebuie fcut lunar pentru a identifica

tumori canceroase #n faza de #nceput cnd se poate vindeca. xaminarea #ncepe #n adolescen

)vezi volumul 0, 'dolescenii+ si se face mai rar dup 2 ani.1raumatismul testiculelor>iind situate in afara abdomenului, testiculele sunt predispuse la traum. &urerea produs

printr-o lovitur este sever. Mobilitatea lor le permite s suporte un %oc puternic fr leziunipermanente. &ac durerea %i umflarea scrotului produs prin lovitur sau cdere dispar dup oor, leziunea nu este probabil grav. &ac scrotul rmne umflat %i durerea persist, consultmedicul !ere deasemenea asisten de urgen dac leziunea scrotal este penetrant )ineptur,tietur+.

$n biat poate deveni infertil dup o leziune testicular netratat, datorit complicaiilor,cum ar fi c"egurile de snge. 8ierderea unui testicul nu produce impoten, infertilitate, pierderea

apetitului sexual sau a altor caractere sexuale.1orsiunea testicular=nseamn- rsucirea testiculului pe cordonul su spermatic, #nterupnd circulaia sngelui

)strangulare+. !ordonul spermatic conine vase de snge %i nervi la %i de la testicul. orsiuneaapare uneori dup o activitate fizic intens, alteori fr o cauz evident, c"iar #n somn. 9epoate intampla la orice vrst, desi este mai frecvent #ntre 13-1I ani.

9imptome:- durere brusc, sever #n testiculul afectat, ce poate radia in abdomenul inferior5- scotul umflat, ferm %i #nro%it5 testiculul afectat apare mai ridicat #n scrot dect cellalt5- grea %i vrsturi5

- le%in5- febr.&iagnostic. storicul %i examenul fizic, incluznd inspecia cordonului spermatic rsucit, permit

diagnosticul. A ecografie poate diferenia torsiunea testiculului de epididimit ce poate produceuneori simptome asemntoare. esticulul torsionat nu-%i revine in general fr tratamentmedical.

ratamentul de urgen este necesar. Mai #nta# medicul va #ncerca s #ntoarc testiculul lapoziia sa normal prin manipulare blnd. =n asemenea cazuri operaia se face mai trziu pentrua fixa testiculul %i preveni repetarea torsionrii.

!nd manipularea nu reu%e%te, este nevoie de operaie de urgen pentru a repoziionatesticulul %i a-l fixa #n poziie normal. 9e face o incizie mic #n scrot %i testiculul este rotat #npoziia normal. !a precauie %i cellalt testicul va fi ancorat #n scrot.

&ac tratamentul nu s-a fcut #n primele cteva ore, testiculul #ncepe s se atrofieze %imoare5 el trebuie scos )or"iectomie+ %i #nlocuit cu o bil de plastic.

!nsu#iciena testicular


10/38

12

ste incapacitatea testiculilor de a produce spermatozoizi sau #n alte cazuri, "ormonimasculini. 9e #ntlne%te rar. !auzele sunt anomalii cromozomiale )congenitale+, tulburri alematuraiei sexuale, lezarea testiculului matur prin boli, medicamente sau traumatisme.

9e manifest prin #ntrzierea pubertii sau a dezvoltrii caracterelor sexuale masculine,lipsa de apetit sexual %i infertilitate.

&iagnosticul cuprinde examene de snge, urin %i de sperm.ratamentul cu "ormoni masculini poate restabili uneori dezvoltarea sexual sau apetitulsexual, dar nu %i fertilitatea.

Varicocelulste lrgirea %i umflarea venelor scrotului. 9e produce cnd valvele venelor sunt slbite.

pemind sngelui s stagneze #n ele. 9e formeaz astfel vene varicoase #n scrot.

>ig. 9c"ia venelor scrotului normale %i dilatate.9ursa: "eaalt"-info-page-blogspot.com

emperatura testicolului cre%ste iar circulatia sngelui este #ncetinit. 'mbele pot in"ibaproducerea de spermatozoizi %i pot duce uneori la infertilitate.

9imptome:- umflarea nedureroas pe o parte a scrotului, de obicei stnga, ce dispare in poziie

culcat5 la atingere u%oar )palpare+ zona se simte ca un mnunc"i de tuburi elastice5- senzaie de greutate sau durere #n scrot pe vreme cald sau dup efort5&iagnosticul se face prin palpare %i examenul scrotului cu o lumin puternic spre a-l

deosebi de "idrocel, cnd apare translucid. 6areori este nevoie de ecografie.

ratament.$neori nu este necesar. 8urtarea unui suspensor suport scrotul %i mic%oreaz durerea.ntervenia c"irurgical scoate venele varicoase printr-o incizie mic #n scrot. *enele rmasecompenseaz circulaia, putnd ameliora fertilitatea.

Orita si epididimita


11/38

11

9unt inflamaia testicolului %i a epididimului. pididimul const #ntr-o o serie de tuburisinuoase situate in spatele fiecrui testicul, prin care sunt transportai spermatozoizii la canaleledeferente. &e obicei se asociaz )or"iepididimita+.

!auza cea mai frecvent este infecia bacterian transmis sexual. 8oate fi o complicaiea infeciei vezicale, prostatei sau a uretrei, nespecifice sau a gonoreei, ca %i dup cateterism

vezical sau c"irurgie de prostat. Mai rar se produce prin iritaie c"imic atunci cnd urina esteforat #n tractul genital prin efort #n timpul urinrii.8arotidita epidemic la adolesceni %i aduli se poate complica cu or"it la un sfert din

cazuri.9imptome:- durere sever #n scrot instalat #n cteva ore5- umflare %i cldur la baza testiculului, apoi a #ntregului scrot5- usturimi la urinare 5- febr.

>ig. Ar"iepididimit9ursa: JiHidoc.com

&iagnosticul se face prin examenul fizic. &e obicei un singur testicul este afectat.

Medicul va lua probe de urin %i de secreie din prostat, obinut prin masa; la tu%eul rectal.voluia este de obicei acut iar tratamentul medicamentos o vindec de obicei frurmri. $neori or"ita #ns poate leza ambii testiculi care se mic%oreaz %i produc infertilitate.6areori se formeaz un abces ce se simte ca o mas moale in scrotul inflamat. 'bcesul sedesc"ide singur, dar uneori necesit drena; c"irurgical.

ratamentul include:- antibiotice pentru infeciile bacteriene )se vor trata concomitent partenerii

sexuali+,- repaus la pat cu spri;inul scrotului pe un prosop rulat,- comprese cu g"ea pe scrot pentru a mic%ora edemul )nu se folosesc comprese

calde deoarece pot leza celulele productoare de sperm+,

- suspensor pentru scrot,- medicamente pentru durere )paracetamol+.'ntibioticele nu sunt eficace #n or"ita viral din parotidit, tratamentul fiind doarsimptomatic.xtirparea c"irurgical a epididimului poate fi necesar doar pentru cazuri grave %irepetate, rezistente la antibiotice.


12/38

13

%ancerul de testicul8roduce mrirea testiculelor sau o tumor #n scrot. !ele mai multe tumori din scrot nu

sunt canceroase dar cele din testicul sunt. !ancerul testicular este rar, mai frecvent #ntre 17-0ani, rareori dupa 2 ani. 'proape totdeauna cuprinde un singur testicul.

!auza nu se cunoa%te dar este mai frecvent la brbaii al caror testicul nu a cobort #n

scrot pna la vrsta de 0 ani precum %i la cei cu parotidit epidemic sau "ernie ing"inal #ncopilrie.

9imptome:- primul simptom este un nodul dur, nedureros, #n cre%tere, pe unul din testicule5 muli

brbai #l descoper singuri prin examinarea testiculelor5 cu ct este descoperit mai devreme cuatt mai bine5

'utoexaminarea testicolilor9ursa:testicularcancersFmptoms.org

- senzaie de greutate sau #ndurare #n testicul5- durere testicular5 rareori cnd vasele de snge se rup #n tumora provocnd cre%terea ei

rapid5- cre%terea snilor %i sensibilitatea mamelonului5- #n cazurile avansate: durere abdominal %i de spate, dificulti de urinare, ganglioni

limfatici mriti, pierdere #n greutate, oboseal, respiraie dificil.

9unt tipuri de cancer testicular: seminom, teratom, carcinom embrionar sic"oriocarcinom )cel mai malign+.

&iagnostic.storicul bolii %i examinarea fizic. /a examinarea cu o lumin puternic a scrotului

tumora apare opac, pe cnd "idrocelul )acumularea de lic"id #n scrot+ apare translucid.cografia poate confirma prezena tumorii. 'lte boli ce pot produce o umflatur #n

testicul sau scrot sunt: epididimita, "idrocelul, varicocelul, or"ita, c"istul spermatic benign)spermatocel+, snge #n scrot )"ematocel+ %i "ernii ing"inale.


13/38

10

xamenul de snge evalueaz nivelul a dou proteine: alfa-fetoproteina %i gonadotrofinac"orionica uman ce tind s fie crescute la brbaii cu cancer testicular. 'ceste probe suntfolosite pentru detectarea cancerului %i urmrirea eficacitii tratamentului.

Biopsia testicular pentru confirmarea diagnosticului este evitat #n general #nainteaoperaiei deoarece poate favoriza rspndirea cancerului.

omografie computerizat a abdomenului si pelvisului pentru determinarea eventualelormetastaze.ratamentul.&epinde de stadiul tumorii %i de tipul cancerului. ratamentul iniial este extirparea

c"irurgical a #ntregului testicul cu biopsie #n timpul operaiei. !ellalt testicul nu este scos, a%a#nct brbatul rmne fertil %i cu suficieni "ormoni masculini. esticulul scos poate fi #nlocuit cuo protez de plastic.

ratamentul ulterior depinde de tipul tumorii. 9eminoamele sunt tratate prin iradiereaganglionilor limfatici din pelvis, abdomen, torace %i gt. =n celelalte tipuri de cancer ganglioniilimfatici din abdomen sunt sco%i c"irurgical.

!"imioterapia se folose%te cnd cancerul a produs metastaze #n alte pri din corp. 'cest

tratament produce deseori infertilitate.Brbaii cu cancer testicular ce vor s aib copii #n viitor #%i pot eventual pstra spermarecoltat #nainte de tratament, #ntr-o banc de sperm. !ele dou sptmni intarziate pentruaceasta prelevare nu par sa influeneze evoluia bolii.

voluia depinde de tipul %i extinderea tumorii. n centrele medicale moderne, prinasociera tratamentului c"irurgical si c"imioterapic, peste I2? din brbaii cu seminom, teratomsau carcinom embrionar supravieuiesc 7 ani sau mai mult, ceea ce reprezinta un triumf altratamentului anticanceros.

"rostataste o gland accesorie a aparatului de reproducere masculin, de mrimea unei nuci.ste

situat sub vezic, #n faa rectului %i #ncon;oar poriunea superioar a uretrei- tubul prin care sescurge urina din vezic #n afara corpului, prin penis.

ste format mai ales din esut muscular %i glandular. 're doi lobi ce contin 02-72 aciniglandulari #ncon;urai de o capsul fibroas.

8rostata secret un lic"id laptos ce formeaz cea mai mare parte din sperm. 'ceastsecreie este eliminat in timpul e;aculrii, ve"iculnd spermatozoizii.

>uncia prostatei este reglat de "ormoni, ca testosteronul produs de testiculi %i alii dinglandele "ipofiz %i suprarenal.

8rostata este inervat bogat %i contribuie la senzaia placut din timpul actului sexual. 9emre%te %i se #ntare%te cu vrsta, produand obstrucia urinii %i este foarte susceptibil la cancer.

Sugestiipentru a menine prostata in stare bun:- f efort fizic, mergi pe ;os, pe biciclet sau alearg5- urineaz des5 gole%te-i vezica #nainte de exerciii sau de ridicarea de greuti5 o vezic

supraplin poate reflua urina in prostat, iritnd-o5


14/38

1

- nu sta pe scaun peste dou ore5 ridic-te %i mi%c-te5 poziia %eznd creiaz presiune #nprostat5 mersul prelungit pe biciclet, motociclet sau automobil provoac vibraii constanteasupra prostatei, congestionnd-o5

- practic regulat activitatea sexual5 e;aculile regulate previn staza %i congestiaprostatei5

- mic%oreaz consumul de grsimi saturate %i mare%te-l pe cel vegetarian5alimentele bogate #n vitaminele ', %i !, ca %i zincul, menin sntatea prostatei.9ursele de vitamina ' sunt: ficat de vit, dovleac, morcovii, spanac, pepene

galben, cartofii dulci, caise, salata verde )#nc"is+ %i broccoli5vitamina ! se gase%te #n: citrice, pepene galben, varza de Bruxelles, cap%uni,

afine, ardei gras, conopid, ptrun;el proaspt, ro%ii, pepene ro%u, varz5 vitamina se gase%te #n: germenii de gru, semine de floarea soarelui, uleivegetal, cartofi dulci5

zincul se gse%te #n: soia, nuci, semine de dovleac, tre, lapte, carnea depasre, linte.

'limentaia bogat #n grsimi cre%te riscul de cancer de prostat.

"rostatitaste inflamaia acut sau cronic a prostatei )cronic #nseamn #ndelungat sau repetat+.

Prostatita acutconst #n apariia brusc de simptome, iar cea cronic prin simptomepersistente, #ndelungate %i asemntoare dar mai puin severe.

8rostatita poate fi produs de bacterii, ciuperci )fungi+, virusuri sau protozoare. $neoriinfecia tractului urinar, transmis sexual, se rspnde%te la prostat. &eseori cauza nu poate fiidentificat. 6iscul de prostatit acut este mai mare la brbaii #ntre 32-2 ani cu partenereCisexuale multiple %i care au risc crescut, prin nefolosirea prezervativului sau sau prin sex anal.

9imptome:- febr brusc %i frisoane5- urinare frecvent %i dificil5- arsuri sau dureri la urinat5- senzaie de plin #n vezic5- durere #n zona dintre rect %i testicule sau #n partea de ;os a spatelui5- snge in urin )uneori+5- e;aculare dureroas, posibil cu snge sau impoten )#n forma cronic+.


15/38

17

>ig. 8rostata normal %i mrit9ursa: prostatitis"ome.com

/egenda: 1. 8rostata normal5 3. *ezica urinar5 0. $retra. . 8rostata mrit5 7. *ezica urinar5. $retra.

&iagnostic.storia %i examenul fizic ce include un tu%eu rectal. Medicul poate obine o prob de urin

sau lic"id pentru examen microscopic %i cultur, masnd prostata in timpul examenului.cografia pentru detectarea unui abces.

voluie.8rostatita acut poate duce la formarea unui abces, retenie acut de urin sau cnd nu se

vindec, se poate croniciza. >orma cronic se poate asocia cu alte infecii ale tractului urinar.ratamentul.rebuie facut prompt, ca pentru orice alt infecie a tractului urinar. >orma acut se

trateaz cu antibiotice pe gur sau intravenos. 9pitalizarea %i sonda;ul vezical pot fi necesare.

8rostatita bacterian acut sau cronic se poate trata cu antibiotice pe gur, ca trimet"oprim-sulfametoxazol timp de 1-0 luni. A durat a tratamentului mai scurt dect cea prescris demedic poate vindeca infecia doar partial.

'lte msuri de tratament: bi de %ezut, medicamente contra durerii ca paracetamol sauaspirin %i consumul de cantiti mari de lic"id.

Mai rar recomandate #n prezent sunt masa;ul periodic al prostatei %i e;aculrile frecventepentru a mic%ora simptomele.


16/38

1

>ig. Masa;ul prostatei/egenda: 1. 6ectul5 3. 8rostata.

"rostatita cronicste inflamaia #ndelungat, de peste trei luni, a prostatei.ipuri de prostatit cronic:

- 8rostatit cronic bacterian5 simpomele sunt asemntoare cu cele din prostatitaacut bacterian, dar mai u%oare %i pot fluctua #n intensitate.

- 8rostatit cronic nebacterian sau sindrom de durere pelvin cronic este cea maifrecvent %i se maifest prin durere urianr %i genital.

8rostaita afecteaz brbaii #n mod diferit. 8entru evaluarea simptomelor se poate folosiun index propus de nstitutul national de sntate al 9tatelor $nite )


17/38

1G

- Mai puin de ;umtate 3- !am ;umtate de ori 0- Mai mult de ;umtate - 'proape totdeauna 7

fectul simptomelor

G. !t de mult te-au reint simptomele tale, #n ultima sptmn, s faci ceea ce fceai de obiceiK- &e loc 2- 8uin 1- Aarecum 3- Mult 0

I. !t de mult te-ai gndit la simptomele tale #n ultima sptmnK - &e loc 2

- 8uin 1- Aarecum 3

- Mult 0

!alitatea vieii

(. &ac ar trebui s-i peteci restul vieii cu simptomele pe care le-ai avut #n ultima sptmn, cum te-ai

simiK- Bucuros 2- 8lcut 1- Mai de grab satisfcut 3- 'mestecat )aproape egal satisfcut %i nesatisfcut+ 0- Mai mult nesatisfcut -


18/38

1I

benign de prostat )B8+. !am G7? din brbaii de peste 72 ani au prostata marit iar dintre eiun sfert au simptome urinare )ca frecven crescut, nenoie brusc de a uriina %i incontinen+.

8rostata conine dou feluri de esuturi: glandular, ce secret lic"idul %i mu%c"i netezi, ceforeaz afar secreia. 'mbele esuturi se pot "ipertrofia contribuind la obstrucia urinar.&eoarece prostata #ncon;oar uretra, "ipertrofia prostatei #ngusteaz lumenul uretrei, blocnd

progresiv scurgerea urinii.Abstrucia uretrei este mai accentuat cnd nodulii sunt situai #n apropierea ei %i cndsunt "ipertrofiai mu%c"ii netezi din ;urul acestor noduli. &rept consecin, unii brbati cu ocre%tere moderat a prostatei pot avea simptome marcate de obstrucie urinar, pe cnd alii cuprostata foarte mare pot sa nu aib obstrucie uretral.

8entru a compensa #ngustarea uretrei peretele muscular al vezicii se contract maiputernic spre a elimina urina. 'ceste contracii puternice duc la #ngro%area peretelui vezical %i lao scdere a capacitii ei de a depozita urina. !u timpul vezica ine tot mai puin urin iarbrbatul simte nevoia s urineze tot mai des. 8e msur ce #ngustarea uretrei avanseaz,contraciile nu mai pot goli complet vezica. $rina reinut #n vezic, numit urin rezidual, sepoate infecta sau forma calculi )pietre+. nfecia sau presiunea crescut se pot transmite la rinic"i

producnd leziuni.>recvena B8 cre%te cu vrsta. Mrirea prostatei nu duce la cancer, de%i simptomeleambelor sunt asemntoare5 ele pot coexista. 9imptomele B8 )numite %i prostatism+ suntproduse de astuparea uretrei %i modificri #n vezica urinar.

9imptomele de obstrucie sunt:- greutatea de a #ncepe urinatul, #n ciuda efortului5

;et slab de urin cu intreruperi5 picurarea urinii la sfr%itul urinrii5

Modificrile #n vezic produc: dorin puternic, brusc, de a urina5 urinare frecvent5 senzaie c vezica nu s-a golit dup urinare5 urinare frecvent #n timpul nopii )nicturie+5 cu timpul brbatul devine incapabil s-%i controleze urina )incontinent+5 sngele in urin )"ematurie+5 este rar5 arsuri sau dureri la urinat, apar in infecii urinare5 uneori brbaii cu B8 devin brusc incapabili sa urineze )retenie acut de urin+5 aceasta

necesit #ngri;ire medical de urgen, de obicei prin sonda; vezical5 factorii ce favorizeaz retenia acut sunt:

infeciile urinare5 #ntrzierea prelungit de a urina5 consumul de alcool sau de medicamente antidepresive %i decongestionante.

8entru a evalua gravitatea simptomelor de B8 se poate folosi o list de #ntrebri pentrua formula un index )scor+ de prostatism )vezi tabelul urmtor+.

Tabel Scor de prostatism

ntrebri 6spuns posibil1. !t de des ai avut senzaia c nu-i poi goli complet vezica dup ce ai terminat de 2 niciodat


19/38

1(

urinat #n decursul ultimei luniK 1 mai puin de o dat din 73 mai puin de ;umtate de ori0 cam ;umtate de ori mai mult de ;umtate de ori7 aproape totdeauna

3. n ultima lun, ct de des a trebuit s urinezi din nou #n primele dou ore dup ce aiterminat de urinatK0. n ultima lun, ct de des te-ai oprit din urinat %i ai #nceput din nouK

. n ultima lun, ct de des i-a fost greu sa amni urinatulK7. n ultima lun, ct de des ai avut un ;et urinar slabK. n ultima lun, ct de des a trebuit sa te forezi pentru a #ncepe urinareaK

G. n ultima lun, ct de des a trebuit s te scoli noaptea din pat pentru a urinaK 2,1,3,0, sau C>7 ori

9e #ncercuie%te un numr pentru fiecare #ntrebare. 9uma rspunsurilor d scorul simptomelor.9imptomele sunt clasificate astfel: 2- G prostatism u%or I-1( prostatism moderat32-07 prostatism sever.'ceast evaluare o face pacientul singur %i poate folosi ca un g"id de tratament. !nd simptomele sunt u%oare nu este necesar #n

general nici un tratament. 9imptomele moderate necesit o form oarecare de tratament iar cele severe sunt in general indicaie de operaie.)9ursa: 'merican $rological 'ssociation.+

&iagnostic.storicul si examenul fizic ce include tu%eu rectal. 'cesta se face de medic prinintroducerea unui deget #nvelit cu mnu% #n rect %i palparea prostatei pentru a evalua noduli saumrirea glandei.

9umar de urin %i urocultur.xemene de snge pentru creatinin si uree, "emoglobin %i antigen specific de prostat

)89'+ pentru diagnosticul diferenial cu cancerul de prostata. 89'-ul izolat nu poate #nsdetermina dac simptomele sunt datorate "ipertrofiei benigne sau cancerului de prostat5 poate ficrescut in ambele boli.

Msurarea presiunii din vezica urinar.8robe de msurare a fluxului urinar.

!istoscopie.cografie de prostat cu sonda rectala sau #n lips ecografie abdominala.

ratament.voluia "ipertrofiei benigne de prostat la o anumit persoan nu se poate prevedea

exact. !am la 1C0 din brbai, simptomele pot rmane stabile timp de civa ani %i c"iar#nbunti.

9cderea progresiv a forei de eliminare a urinei de-alungul anilor este indiciul cel maiimportant de necesitate a tratamentului, artd agravarea obstruciei uretrale.

&ac obstrucia uretral este netratat, apar complicaii ca:- vezic urinar iritabil, cu capacitate sczut,

- cre%terea riscului de retenie de urin,- calculi vezicali )pietre la b%ica urinar+ %i- reflux de urin, care lezeaz rinic"ii.

&ecizia de a face tratament se bazeaz pe gravitatea simptomelor )vezi tabelul de maisus+, leziunile tractului urinar, vrsta %i starea general a brbatului. 8rezena ctorva simptomefr tulburari nu impune #n general nici un tratament. !ei cu simptome moderate trebuie s"otrasc dac acestea #i deran;eaz suficient sau le influeneaza viaa destul, pentru a meritatratament.


20/38

32

ratamentul c"irurgical este necesar #n :- golirea insuficient a vezicii ce produce lezarea rinic"ilor5- neputina de a urina dup retenia acut de urin5- incontinena datorat umplerii excesive sau sensibilitii crescute a vezicii5- calculi vezicali5

- urin rezidual infectat5- "ematurie )urinat cu snge+ sever, repetat5- alte simptome care-l supr pe pacient %i-i scad calitatea vieii.

Metodele actuale de tratament sunt: supraveg"erea medical, medicamente %i c"irurgie.&ac medicamentele nu dau rezultat iar brbatul nu tolereaz operaia, obstrucia uretral poate fi#ngri;it pentru un timp prin sonda; vezical.

9upraveg"erea medical const #n urmrirea periodic a simptomelor )fr nici untratament+ pentru a se constata dac exist o agravare a lor in timp. ste indicat pentru cei cusimptome minime. *izitele medicale se fac cel puin o dat pe an, asociate cu cteva probesimple de laborator. =n acest timp brbatul trebuie s evite tranc"ilizantele %i decongestionantelenazale care pot agrava simptomele. vitarea lic"idelor seara poate mic%ora urinarea in timpul

nopii. Medicatia cuprinde dou tipuri principale de medicamente: in"ibitori de 7 alfa-reductaz%i blocante alfa-adrenergice.

>inasterid )8roscar+ este principalul in"ibitor de 7 alfa-reductaz. /a unii brbaimedicamentul poate scade simptomele de "ipertrofie benign de prostat )nu %i cele de cancer+crescnd fluxul urinar %i mic%ornd prostata5 efectul maxim se obine dup luni de tratamentcare trebuie continuat permanent pentru a preveni reapariia simptomelor. ste mai eficace la ceicu prostata relativ mare.

>inasterida scade nivelul 89'-ului cu circa 72?. 8entru a beneficia de fiasterinpermind in acela% timp diagnosticul precoce de cancer de prostat, este nevoie de recoltarea89'-ului #nainte de #nceperea tratamentului %i urmrirea acestuia ulterior.

fectele secundare ale finasterinei sunt relativ puine %i includ impoten )0-?+ %icre%terea snilor )ginecomastie+.Blocantele alfa-adrenergice folosite pentru tratamentul "ipertensiunii relaxeaz %i mu%c"ii

netezi din prostat, crescnd fluxul urinar %i mic%ornd simptomele de urinare frecvent %i deurinare nocturn. =n acest scop au fost folosite doxazosin )!ardura+, terazosin )Ftrin+ siprazosin )Minipress+.

fectele secundare posibile sunt:- ameeal la ridicare #n picioare datorit scderii tensiunii arteriale )"ipotensiune

ortostatic+,- dureri de cap,- insomnie %i- oboseal.

8entru a mic%ora aceste efecte se recomand luarea medicamentului seara la culcare. 9predeosebire de finasterid, efectul acestor medicamente este aproape imediat.

'ceste medicamente au avanta;ul de a trata ambele boli, "ipertensiunea si "ipertrofia deprostat. /a persoanele cu boli ale arterelor coronare, medicamentele pot provoca #ns angin depiept. &e aceea controlul medical este obligatoriu.

Tratamentul alternativ al adenomului de prostat.


21/38

31

xtractele de plante )fitoterapia+ s-au folosit timp de secole pentru adenomul de prostat.9-au obinut o scdere de 2-I2? a simptomelor adenomului, dar fr o cre%tere important avitezei fluxului urinar.

>ructele din copacul OsaD palmettoP)serenoa repens-palmier pitic+ sunt printre cele maifolosite. $n lic"id din fructele acestui palmier se vnd sub diverse denumiri ca: 8rosta-max,

8rostex, 8rostata. 'cest remediu poate conine substane active )fitosteroli+ asemntoarefinasteridei. n prezent aceste substane nu sunt dozate, pot fi vndute fr dovada c sunt eficace%i nici nu exist studii clinice riguroase privind efectele lor. !am 37? din cei astfel tratai aubeneficiat, urinnd mai rar in timpul noptii. 8orumbul %i soia conin beta-fitosterol care #n unele studii #mbuntesc simptomele deadenom de prostata.

$n extract de polen din unele plante suedeze conine cernilton cu efect bun asuprasimptomelor, dar cu mecanism de aciune necunoscut.

xtractul de prun african )pFgeum africanum+ se folose%te #n unele amestecuri pentrumic%orarea prostratei.

9eminele de dovleac %i uleiul lor sunt bogate in magneziu, zinc, unii aminoacizi %i o

substan cu aciune "ormonal ce previn mrirea prostatei %i amelioreaz simptomele deadenom. $leiul lor contine un diuretic care mreste fluxul de urin, dnd iluzia mic%orriiprostatei.

Dac ai tulburari urinare, consult medicul. Dac ai simptome de prostat i te tratezisingur cu ierburi fr a avea un diagnostic, poi avea cancer, care nu va fi descoperit dect !ntr"o faz incurabil.

Medicul poate cere examene de laborator pentru a diagnostica o infecie %i 89' pentrucancer de prostat. &upa ce s-a eliminat posibilitatea cancerului, infeciilor, leziunilor derinic"i %i altele %i s-a gsit c tulburarile provin de la prostata mrit, brbatul poate folositratamentul "erbal dac dore%te.8lantele medicinale sunt mai ieftine decat finastreida %i au mai puine efecte secundare,

ca impotena )erecie ineficace+.!a pentru orice alt tratament natural, este important s se consulte medicul #n loc de a tetrata singur, deoarece simptomele pot apare %i de la alte tulburri de tract urinar #n afaraadenomului. 8acientul trebuie s informeze medicul de folosirea acestor substane cnd i se faceanaliza de 89' a carui valoare poate fi influenat, #ngreunnd diagnosticul de cancer deprostat.

&aca ierburile nu sunt eficace, exist totu%i numeroase alte posibiliti medicale.

Tratamentul c#irurgical $prostatectomia%poate fi transuretral )$68+ sau simplu.

Prostatectomia transuretraleste in prezent operaia cea mai frecvent folosit pentru"ipertrofia benign de prostat, #n centrele cu dotare adecvat. 9e scoate partea intern a prostateicu un instrument )numit rezectoscop N un tub subire luminat+ trecut prin penis in uretr. A anssubire de srm de la capatul tubului, conectat la curent electric, permite excizia esutuluiprostatic %i coagularea vaselor de snge.


22/38

33

>ig. 8rostatectomie transuretral )$68+9ursa: filsDeb.uc"c.edu

/eganda: 1. 8rostata5 3. 6ectoscop5 0. 6ezecia esutului prostatic.Aperaia se face de obicei sub ra"ianestezie, dup care o sond rmne pe loc pentru

irigarea vezicii timp de cteva zile. &upa operaie bolnavul are dureri mici %i se reface completdup cteva sptmni. !omplicaiile postoperatorii sunt: impotena, incontinena de urin %ie;acularea retrograd )sperma a;uge #n urina din vezic, ceea ce poate duce la infertilitate+.Metoda d cele mai bune rezultate #n cazul adenomului. Aperaia se aman pn dup rezolvareaunei eventuale infecii urinare. 9e evit aspirina G-12 zile #nainte de operaie deoareceinflueneaz coagularea. !ei cu prostata mare pot pierde o cantitate important de snge.

8entru a evita transfuzia de snge de la alte persoane ) snge "eterolog+, bolnavul poatedepune din timp propriul sau snge spre a fi folosit la nevoie #n timpul sau dup operaie.'ceasta se nume%te transfuzie de snge autolog.

8rostatectomia simpl )desc"is+ rezec partea intern a prostatei. 9e folose%te cndprostata este foarte mare dar se asociaz cu complicaii mai grave la brbaii cu bolicardiovasculare, operaia fiind mai larg dect rezecia transuretral.

8rostatectomiile desc"ise pentru adenomul de prostat )"ipertrofie+, se pot face prinincizia perineului sau a abdomenului.

8rostatectomia prin incizia perineului )perineal+ nu se mai folose%te pentru tratamentuladenomului datorit riscului crescut de lezare a organelor vecine, dar este #nc practicat pentrucancerul de prostat.

8rostatectomia cu incizie abdominal ;oas folose%te o incizie de la ombilic la pubis.!omplicatiile operatorii principale sunt sngerare mare %i infecia superficial a rnii.

'lte complicaii mai rare sunt infarctul de miocard, pneumonia %i embolia pulmonar )c"eag desnge la plmni+. 8entru prevenirea complicaiiloir se recomand exerciii respiratorii, mi%careapicioarelor in pat )flexia si extensia gleznei+ %i mobilizarea din pat ct mai devreme posibil.

ratamente experimentale in adenomul de prostat.


23/38

30

Dilatarea cu balona- un balon mic este introdus in uretr printr-un cateter %i umflat lanivelul prostatei pentru a lrgi uretra #ngustat. ste o procedur u%oar fcut ambulator subanestezie local %i nu se #nsoe%te de complicaii grave. 8rocedeul nu opre%te #ns evoluia"iperplaziei, iar rezultatele nu dureaz mai mult de un an. 9e folose%te tot mai rar.

ratamente termice prin diferite piese introduse #n rect sau uretr, care emit microunde,

de ultrasunete, sau frecvene radio pentru a #nclzi prostata la 7

!. /a aceast temperatur suntdistru%i nervii din prostat, ceea ce poate provoca relaxarea musculaturii netede, asemntorblocantelor alfa-adrenergice.

Prostatectomia de contact prin laser )ablaia vizual cu laser a prostatei+. >olose%te unfascicol de lumin laser, transmis printr-un fibroscop flexibil, pentru a distruge esutul prostatic.

Stenturi uretrale sunt piese plastice sau metalice a%ezate in uretr printr-un cateter,pentru a o menine desc"is.

>ig. 9tent #n uretra prostatic9ursa: americanmedicalsFstems.com

9e folose%te mai ales la pacienii vrstnici, fragili, pentru a evita prostatectomia.8rocedeul este rapid, sub anestezie regional, convalescena este scurt, nu altereaz potenasexual.

&aporizarea transuretral a prostatei. ste un procedeu promitor de modificare aoperaiei $68. n loc de a tia esutul, curentul electric, aplicat repetat, produce vaporizareaesutului prostatic cu sngerare foarte mic.

>ig. *aporizarea transuretrala a prostatei.9ursa: europeanurologF.com

fectele secundare sunt mici. 9e prescriu antibiotice pentru infectiile bacteriene adaugate.


24/38


25/38

37

6iscul cre%te treptat pe msur ce 89' se mre%te c"iar dac examenul rectal estenormal, de exemplu un 89' 2-3 nanogrameCml se asociaz cu un risc de 13?5 3- nanogrameCmlN un risc de 17-37?5 -12 nanogrameCml N un risc de 1G-03?5 12-32 ngCml N un risc 72-G7?5peste 32 ngCml N un risc de (2? de cancer de prostat.

Simptome +i semne(n fazele precoce cancerul de prostat nu produce simptome.8e msur ce prostata semre%te apar simptome asemntoare celor din "ipertrofia benign sau infecii:

N urinare frecvent mai ales noaptea,-dificultatea de a ine urina sau de a #ncepe urinatul,- flux urinar slab sau #ntrerupt,- urinat dureros, cu arsuri,- neputina de a urina,- snge sau sperm #n urin,- dificultatea de a e;acula,- e;aculare dureroas,

- dureri frecvente #n spate, %olduri sau coapse.=n prezena acestor simptome trebuie consultat de urgen urologul pentru diagnostic %itratament.

ianostic=n prezent diagnosticul cancerului de prostat #ncepe cu msurarea 89'-ului N care este

ridicat N sau mai rar printr-un examen rectal suspicios, urmat de ecografia transrectal %i biopsiede prostat.

)xamenul digital rectal&iagnosticul prococe este dificil doar prin aceast examinare, deoarece cancerul are

tendina s se rspndeasc #n #ntreaga prostat, #n loc s formeze o mas solid, u%or palpabil.$n examen digital rectal omite #ntre 02-2? din cancerele de prostat, iar cnd acesta este gsitse afl #ntr-un stadiu tardiv, mai puin vindecabil.

!el mai bun mod de a dectecta cancerul de prostat la #nceput este combinareaexamenului digital cu proba 89' %i ecografia transrectal.

Proba de antigen specific de prostat $PS*%8roba 89' msoar o enzim produs #n marea ma;oritate de celulele secretorii ale

prostatei. 89' este secretat #n timpul e;aculrii #n prostat de unde se elimin prin uretr. =n modnormal o foarte mic cantitate de 89' este prezent #n snge. !nd structura prostatei este alterat89'-ul trece #n snge. !oncentraii crescute de 89' #n snge arat tulburri de prostat ca"ipertrofia benign %i cancer.


26/38

3

- !ele mai multe cancere descoperite prin testul 89' sunt vindecabile.- estarea 89'-ului la intervale regulate permite scderea pn la eliminarea a cancerului

de prostat avansat.Dezavantaele testului PS*:

- olosirea acestui test poate scade numrul biopsiilor deprostat inutile.


27/38

3G

- PS*"ul specific vrsteiN este a;ustarea rezultatului testului 89' la vrsta pacientului.89'-ul cre%te cu vrsta deoarece prostata se mre%te treptat cu anii. ig. cografia transrectal de prostat9ursa: edu.obgFnmenopause.com

/egnda: 1. Monitor5 3. ransducer de ultrasunete.

iopsia de prostat9e face sub anestezie local, cu xilin, #n poziie culcat. 8rintr-o singur #neptur se

scot 12-1 probe de esut pentru biopsie. 8rovoac un disconfort minor cu efecte secundare rare.8ot s apar o u%oar sngerare rectal, snge #n scaun, urin sau sperm %i sensibilitate local.

!"iar cu te"nici corecte, cutnd s ia esut din zona periferic situat lng rect, biopsiile pot snu detecteze 17-32? din cancerele de prostat )s fie fals negative+.

Extinderea cancerului&eterminarea extinderii cancerului de prostat permite prezicerea evoluiei bolii %i

alegerea tratamentului celui mai apropiat. 9e folosesc datele obinute de la examenul digitalrectal, testul 89' %i #n special biopsia.


28/38

3I

&up examenul microscopic al probei de biopsie, patologul clasific tumora dup ct deanormal arat celulele %i ct sunt mai CprobabilC s se rspndeasc.

9e folose%tescorul /leasonpentru a evalua ct de agresiv este cancerul. !u ct scoruleste mai mare cu att este mai agresiv.

9corul 4leason variaz #ntre 3 )prognostic bun+ %i 12 )cel mai ru prognostic+. 9corul

final este o combinaie de dou scoruri diferite care variaz de la 1 la 7. ste determinat prinsuma gradelor a 3 moduri de organizare mai frecvente ale tumorii. &ac de exemplu biopsiaarat c gradul primar de 3 este cel mai frecvent mod de organizare al tumorii, iar urmtorul gradsecundar de organizare este gradul 7, scorul 4leason final este G. 9e face suma acestor douscoruri %i se afl scorul 4leason final. &ac (7? din tumor are un singur grad, acest numr se#nmule%te cu doi %i se afl scorul 4leason final.

9corul 4leason se asociaz cu urmtoarele caracteristici:- 4radul 1: celulele canceroase sunt foarte asemntoare celulelor normale ale prostatei.

4landele sunt mici, de form normal, uniforme, foarte bine difereniate.- 4radul 3: esutul are #nc glande de form normal, care sunt mai largi %i mai distanate

#ntre ele.

- 4radul 0: #n esut se recunosc glande, dar celulele sunt mai #ntunecate. $nele celule auprsit glandele %i au #nceput s invadeze celulele din ;ur.- 4radul : #n esut se pot recunoa%te cteva glande. !ele mai multe celule au invadat

esuturile din ;ur.- 4radul 7: esutul este foarte slab difereniat %i nu se mai recunosc glande #n esut5 sunt

doar straturi de celule prin esuturile din ;ur.

>ig. 9c"ia scorului 4leason9ursa: FananoD.org

$rologii consider scorul 4leason de 7- drept sczut, cu prognostic bun, scorul G ca

intermediar, iar scorul I-12 crescut cu prognosticul cel mai puin favorabil.e"nicile de patologie modern permit detectarea a 0 grade diferite #n aceea%i biopsie,

ceea ce complic scorul 4leason, care va fi modificat #n anii urmtori.9corul 4leason se folose%te #mpreun cu clasificarea pentru stadiu )


29/38

3(

1

umora nu poate fi simit prin tu%eu rectal nici vzut prin ecografie transrectal. 1a tumor gsit accidental #ntimpul operaiei pentru B8.1b - tumor gsit #ntmpltor #n timpul operaiei pentru B8 %i cuprinde o mare parte din esutul extirpat.1c - tumor gsit #n timpul biopsiei cu acul la pacieni cu 89' ridicat.

3

umora poate fi simit prin tu%eu rectal, dar pare s fie limitat la prostat.3a - tumora cuprinde cel mult ;umtate dintr-o parte a prostatei.

3b- tumora cuprinde mai mult de ;umtate dintr-o parte a prostatei.3c - tumora cuprinde ambele pri a prostatei

0

umora se #ntinde prin capsula prostatei %i s-a extins la veziculele seminale.0a - tumora a trecut prin capsul dar nu s-a #ntins la veziculele seminale.0b - tumora s-a #ntins la veziculele seminale.

umora s-a #ntins la esuturile vecine, dincolo de veziculele seminale: vezic, rect, pelvis.


30/38

02

Supraveg#erea activ: nici un tratament iniial, doar monitorizare atent continu aprogresului cancerului. 8oate fi indicat la cei #n vrst, la care tumorile evolueaz lent, la careriscurile %i efectele secundare ale tratamentului dep%esc beneficiile posbile. 9tatisticele arat cbarbaii de G2 - I2 de ani, diagnosticaiC cu cancer incipient de prostat pot s decedeze maidegrab de alte cauze dect de cancer de prostat.

!andidaii cei mai buni sunt brbaii de peste 7 de ani, cu tumori mici ce nu pot fisinite la examenult rectal, cu o densitate 89' sub 2,1 ngCm/5 nivelul de 89' liber de peste 12?5semne de cancer #n cel mult doua biopsii %i un scor 4leason de sau mai mic.

&e%i pacientul evit efectele secundare ale tratamentului, sunt unele aspecte negative %ianume: scade posibilitatea de a controla boala #nainte de a se rspndi %i #i va fi mai greu stolereze operaia mai trziu, pe msur ce #nainteaz #n vrst. &ac #%i sc"imb parerea poateopta pentru alt fel de tratament.

rebuie consultat degrab urologul dac apar dificuli de urinare, snge #n urin sau onou durere. !nd cancerul progreseaz i se ofer un tratament paliativ.

Tratamentul paliativ are rolul de a alinara durerea %i limita complicaile, mai degrab

dect vindecarea bolii. >orme de tratament paliativ includ operaii de #nlturare a obstacoluluiurinar, ca rezecia transuretral de prostat )$68+ iar dac tumora s-a #ntins, tratament cu"ormoni %i radioterapie. Brbaii cu tumori agresive, care au un pronostic relativ grav cu oricetratament, pot cosidera aceasta opiune.

1ntervenia c#irurgical este forma cea mai frevent de tratament pentru stadiile de#nceput a cancerului de prostat. &e obicei c"irurgul scoate prostata #n #ntregime5 operaia senume%teprostatectomie radical.

ste singurul tratament al cancerului localizat la prostat dovedit a reduce mortalitateadin aceast boal. 'ceast operaie ofer posibilitatea vindecrii doar cnd cancerul nu s-a #ntinsla ganglionii din pelvis sau #n alte organe. &in acest motiv c"irurgul poate face o biopsie

laparoscopic de ganglioni limfatici #nainte de a scoate prostata5 dac patologul gse%te celulecanceroase #n biopsie, #nseamn c ganglionii sunt prin%i iar boala s-a #ntins #n alte pri din corp5#n acest caz c"irurgul poate #ntrerupe operaia %i propune alt form de tratament.

Prostatectomia radicaleste o operaie complex %i dificil. 'ccesul c"irurgical se poateface prin dou metode: abdominal N printr-o incizie median sub ombilic N sau perineal cu oincizie #ntre anus %i scrot.

>ig. ncizia abdominal %i perineal.9ursa:


31/38

01

!"irurgul trebuie s scoat tumora #mpreun cu o zon de esut sntos, ceea ce #nseamnc tot cancerul a fost extirpat.

!"irurgul poate folosi o te"nic modern de pstrare a nervilor din ;urul prostatei carecontroleaz erecia. xperiena c"irurgului are o importan ma;or. !"irurgii care fac mai pu in de 72 prostatectomii pe an au o inciden de complica ii mult mai mare dect cei cu 122- 132

opera ii pe an.


32/38

03

1radierea intern $Bra"iterapia+ folose%te I2-132 de granule radioactive implantate #nprostat sub control ecografic. 4runele radioactive rmn #n corp dup ce energia lor s-aepuizat. ste indicat #n fazele iniiale de cancer de prostat, dar eficacitatea pare s fie mai micdect prostatectomia radical sau iradierea extern.

fectele secundare sunt asemntoare cu cele ale iradierii externe, dar mai frecvente.

!ombinaia cu iradierea extern cre%te riscul efectelor secundare %i nu este recomandat de uniiexperi.

Tratamentul #ormonal- xtirparea testicolelor bilateral )castrare c"irurgical, or"iectomie+ care sunt principala sursde "ormoni masculini. A variant este or"iectomia subcapsular, care scoate doar coninutultesticulelor. fectul este bun, dar exist riscul ca unele celule productoare de testosteron srmne nescoase.- !astrarea medical se obine prin medicamente: agoni%ti ai "ormonilor eliberatori de "ormonluteinizant )/-6+ de tipul /euprolid )/upron+, 4oserelin, Buserelin. Medicamentele se dau #nin;ecii.

- Medicamente antiandrogene: flutamid, bicalutamid N previne "ormonii androgeni s seata%eze celulelor canceroase.- Medicamente care bloc"eaz secreia de androgeni de ctre glandele suprarenale: de ex.Hetoconazol )olosit pentru a scade extinderea cancerului de prostat, nu a dat rezultate #ncura;atoare.

ratamente recente cu &ocetaxel plus stramustin sau prednison pot prelungi viaa pacienilor cucancer de prostat avansat, dar pentru scurt timp.

Tratamentul simptomatic&urerea produs de metastazele cancerul de prostat poate fi tratat prin Mitoxantron

)


33/38

00

Sexualitaea brbatului

+omparaie !ntre dorina sexual la brbat cu cea a femeii.

/ibidoul brbailor este #n general mai puternic %i mai direct dect cel al femeii. =n

apriderea flacii sexuale, femeile pun o valoare mai mare pe legtura emoional ca %i pe factoriisociali %i culturali. &orina sexual la femei este foarte sensibil la mediu %i #mpre;urri.9atisfacerea sexual este mai direct la brbai5 pentru ei sexul este limba;ul intimitii.

>emeile vor mai #nti s vorbrasc, s stabileasc o legtur, apoi s fac dragoste.Brbaii, #n medie, obin e;acularea #n minute %i #n proporie de G7?, pe cnd femeile

au un orgasm dup 12N11 minute, la doar 3? dintre ele.

1ulburari sexuale

*nomalii de erecieste incapacitatea persistent de a obine o erecie %i de a o menine timp suficient pentru

actul sexual. 8oate fi de la o form u%oar la incapacitatea total de a avea o erecie.9e pot manifesta prin: incapacitatea penisului sa a;ung sau s se menin #n erecie,#ndoirea penisului #n timpul ereciei, erecie prelungit %i dureroas )priapism+.

!auzele sunt fie psi"ologice, fie fizice.!auzele fizice sunt mai frecvente la brbaii #n vrst datorit tulburarilor vasculare,

neurologice, alcoolului, medicamentelor )anti"ipertensive, litium, antidepresive, antipsi"otice,unele sedative, cimetidina, ranitidina+ si anomaliilor penisului.

'teroscleroza poate produce impoten deoarece penisul are nevoie de o circulaieadecvat pentru a intra #n erecie. >umatul favorizeaz ateroscleroza %i contribuie astfel laimpoten.

8oate rezulta datorit unui c"eag de snge )embolie+ sau operaie pe vase care tulbur

circulaia arterial in penis. /a G7? din brbaii impoteni cu funciile "ormonal si neurologicnormale, sngele intr #n penis in mod normal dar iese afar prea repede./ezarea nervilor ce produce impoten are drept cauze:- diabetul za"arat,- traumatismul,- "emoragia cerebrala )accident cerebral vascular+,- scleroza multipl,-operaii de prostat sau rect %i- boli ale mduvei spinrii #n poriunea inferioar.$neori impotena rezult din modificri "ormonale, ca scderea testosteronului, #n care

caz se asociaz %i o scadre a dorinei sexuale )libidoului+. 'semenea impoten devine mai

frecvent pe masur ce brbatul #mbtrne%te.>actorii psi"ologici sunt:- depresia,- teama de a nu performa,- vinovaia sexuala,- teama de intimitate %i- orientare sexual ambigu.


34/38

0

&ac un brbat nu se poate relaxa %i concentra pe activitatea sexual sau dac estecople%it de gri;i, nu obine sau are cu greu o erecie.

9entimentele negative pentru partenerul sexual sau exprimate de acesta, ca lipsa deinteres, ostilitatea %i ranc"iuna, pot contribui la impoten.

pisoade ocazionale de pierdere a ereciei se #ntampl la cei mai multi brbai normali %i

nu sunt #ngri;ortoare. !nd #ns se repet, devenind persistente, impotena decimeaz stimabrbatului de sine #nsu%i %i viaa sa sexual.

>ig. &epresie prin impoten psi"ogen9uresa: "ealt"express.co.uH

!el mai bun lucru dup un asemenea episod este s-l uii %i s a%tepi o experienpozitiv data urmtoare.

&iagnosticul #ncepe cu istoricul activitii sexuale. Medicul intreab despre simptomelede impotena spre a le deosebi de cele legate de e;aculare.

8entru a afla dac impotena este fizic sau psi"ologic, medicul intreab dac dorinasexual se #nsoe%te de o erecie suficient pentru actul sexual sau dac brbatul are erecii #nsomn sau dimineaa la sculare.

Medicul intreab despre operaii #n pelvis %i caut modifiari ale caracterelor sexualemasculine - marimea penisului, testicolilor %i snilor, modificri ale vocii, prului %i pielii.

>actorii psi"ologici sunt evaluai prin posibilitatea asocierii depresiei sau anxietatii, cauzenoi de stres in familie sau la lucru. 8acientul este #ntrebat despre folosirea medicamentelor,drogurilor, alcoolului si a tutunului.

xamenul de snge se face pentru determinarea anemiei, glucozei, infeciei %i"ormonului stimulant al tiroidei )9+, precum %i pentru determinarea concentraiei detestosteron.

9e msoar apoi tensiunea arterial #n membrele inferioare pentru a decela o obstruciepartial #n arterele ce vin din pelvis.

*asele de snge ale penisului pot fi cercetate prin ecografie %i rareori prin in;ectarea #npenis de medicamente care dilat arterele.

9e mai poate evalua dac inervaia penisului este normal.

Tratamentul impotenei#ncepe prin a #ntelege cum se produce o erecie.8enisul are doua formaiuni cilindrice spongioase, paralele cu uretra, situat #n corpul

spongios.!nd brbatul este stimulat sexual, impulsurile nervoase provoac o cre%tere de G ori a

fluxului de snge in penis, care #ntre%te penisul, producnd o erecie.


35/38

07

ste necesar o continu dorin sau excitare sexual pentru a menine fluxul sangvincrescut %i deci erecia.

&up e;aculare sau #ncetarea excitaiei sexuale, excesul de snge iese din esutul spongios%i penisul revine la repaus.

=n producerea ereciei intervin 0 etape:

- stimularea sexual obtinut prin vz, pipit, auz, miros si imaginatie5- excitaia sexual este transmis de la creier la penis5- vasele de snge ale penisului se dilat intrnd mai mult snge pentru a produce erecia.$mflarea venelor mic%oreaz #ntoarcerea venoas, deci staza de snge #n penis %i erecia.=n impoten, dorina sexual este pstrat.Tratamentul/a fiecare din aceste nivele se poate interveni prin tratament./a #nceputul brbatul trebuie examinat de un urolog, pentru a stabili cauza impotenii %i

da indicaii de tratament.=n impotena psi"ic )emoional+ brbaii au totu%i erecii in timpul somnului )erecie

nocturn+ %i anume in faza de vise sau 6M. 8entru a afla aceasta se #ntreab brbatul sau i se

cere s-%i aplice pe baza penisului flasc, seara la culcare, un rulou de "rtie din cteva timbrepo%tale alturate. 6uperea "rtiei #n timpul nopii este un indiciu c brbatul a avut o erecienocturn %i c impotena lui este de natur emoional - de%i nu totdeauna. 8rin cre%terea#ncrederii #n el, brbatul a;unge s poata avea erecie %i cand e treaz- c"iar %i cu o femeie alturi.

8entru cei cu impoten psi"ogen se poate folosi o metod de apropiere senzual intreparteneri. 9e #ncura;eaz# contactul intim %i cldura emoional, punnd accentul pe formarea uneirelaii intime %i mai puin pe actul sexual.

e"nica cuprinde trei stadii:- primul stadiu const #n plcerea reciproc prin mngieri pe tot corpul, cu excepia

zonelor genitale5- #n al doilea stadiu, partenerilor le este permis s-%i ating regiunile genitale %i zonele

erogene, dar penetrarea este interzis5- #n a treia faz este permis penetrarea.nainte de a trece la un stadiu urmtor, ambii parteneri devin mai apropiai la fiecare nivelde intimitate.!nd asemenea te"nici nu dau rezultate se poate consulta un sex terapeut.mpotena trectoare sau cea persistent trebuie discutate cu partenerul sexual.>emeia poate considera erecia ca un semn c este dorit5 lipsa unei erecii o poate face s

cread contrariul. maginea de sine #nssi a femeii poate fi lezat de impotena partenerului. &eaceea comunicarea cuplului este util.

Brbatul trebuie s exprime limpede c este atras de ea. 'ducerea micului de;unpartenerei la pat poate fi preludiul unui act sexual.

!auzele fizice %i psi"ice ale impotenei se pot combina. &e exemplu, o problem minor,datorat aterosclerozei, care #ncetine%te rspunsul sexual, poate produce #ngri;orare c nu obineo erecie, iar aceasta agraveaz impotena. Brbaii in vrst pot face sex mai degrab dimineaa,cand sunt odi"nii, dect noaptea.

Medicamentele folosite #n trecut pentru impoten erau rareori eficace. *iagra a revolutionattratamentul impotenei.


36/38

0

ratamentul de #nlocuire cu testosteron poate fi recomandat #n impoten %i lipsa dorineisexuale prin deficit "ormonal, dup evaluarea nivelului seric al "ormonului. 9e in;ecteazsptmnal sau se aplic pe piele sub forma de disc"et. estosteronul poate avea efectesecundare, de ex., cre%terea excesiv de globule ro%ii ce poate duce la congestie cerebral %icre%terea prostatei. rebuie evitat la persoanele cu cancer de prostat.

nele elastice, aplicate la baza penisului pentru a mic%ora ie%irea sngelui, au oarecareeficacitate #n impotena u%oar. olositeprea des pot provoca vnti.

n;ecii #n esutul erectil al penisului )#n corpii caverno%i+ de ctre brbatul #nsu%i )!aver;ect-medicament ce relaxeaz mu%c"ii+. recia apare la 7-12 minute dupa in;ecie %i poate durapn la o or. fecte secundare pot fi ec"imoze, durere %i erecie prelungit %i dureroas)priapism+.

8roteze in penis.

>ig. 8rotez cu pomp #n penis9ursa:stevenlas".blogspot.com

/egenda: 1. !ilindrii protezei5 3. 6ezervor5 0. 8omp.

9unt piese de material plastic, implantate c"irurgical #n penis. $nele menin ereciepermanent, altele sunt conectate la un balona% umplut cu lic"id %i o pomp pe care brbatulo activeaz pentru a provoca erecia.

E8acularea prematurste e;acularea involuntar, #nainte de penetrare sau prea devreme #n timpul actului

sexual pentru a satisface partenera. =n realitate nu toate femeile pot avea orgasm prin penetrare,

orict de #ndelungat ar fi. &eoarece cele mai multe femei vor s simt senzaa penetrrii,indiferent c au sau nu orgasm, brbaii trebuie s #nvee te"nici care le permit s #ntrziee;acularea, de ex. pentru 12-32 minute.

9unt diferite grade de e;aculare prematur. $nii e;aculeaz imediat, iar alii fac c"iar #npantaloni. &ac #ns dinamica cuplului necesit o activitate prelungit, c"iar 17 minute de ereciepot sa nu fie suficiente.

ste #ntlnit mai frecvent la brbaii tineri %i are cauze psi"ologice.2emedii:


37/38

0G

6ecunoa%terea senzaiilor preliminare, dup care e;acularea devine inevitabil.Brbatul #nva s controleze apariia e;aculrii prea devreme. 8entru aceasta are nevoie

de o partener cooperant %i suportiv.Masters %i @o"nson, pioneri #n terapia sexual, recomand cre%terea lent a nivelului de

excitaie, pauza ce permite brbatului s se calmeze, apoi cuplul continu activitatea sexual. /a

inceput femeia poate stimula manual brbatul %i se opre%te cnd acesta #i cere. 6epetnd ;ocul,brbatul capt tot mai mult control. 'poi cuplul practic un ritm asemntor #n cursul actuluisexual. 6ezultatele pot apare #n decurs de cteva sptmni pna la cteva luni.

Te#nica comprimrii.&ac brbatul nu se poate controla prin metoda anterioar, se poate#ncerca te"nica comprimrii. =n perioada de ;oc dinaintea penetrrii, cuplul a;unge la stimulareapenisului pn aproape de e;aculare. 'tunci partenera strnge penisul #ntre degete timp de ctevasecunde, la locul de unire al glandului )capului+ cu corpul. &up terminarea comprimrii sea%teapt ;umtate de minut apoi se continu ;ocul sexual. 9trngerea penisului micsoreazerecia, dar prin reluarea stimulrii erecia complet se reface. 6epetnd aceste manevre de cteori este necesar, brbatul a;unge s poat penetra partenera fr s fi e;aculat. 8rin repetareaacestei te"nici se poate a;unge la un act sexual normal.

)xerciii 3egelde #ntrire a mu%c"iului pubo-coccigian asemntor cu cel de la femeie.8entru a identifica mu%c"iul, brbatul pune un deget sub testicule %i se opre%te #n timp ceurineaz. Mu%c"iul simit contractndu-se este cel ce trebuie intrit prin exercitii repetate de cte12 contracii, de mai multe ori pe zi. !nd acest mu%c"i devine puternic, brbatul #l poate folosipentru a-%i controla e;aculrile. Abinerea controlului e;acularii necesit #n general efort#ndelungat.

'lte metode mai putin eficace:>olosirea prezervativelor, poate uneori #ntarzia e;acularea, prin mic%orarea senzaiilor.$ngerea penisului pentru a mic%ora senzaia de frecare.Brbatul gnde%te la ceva asexual #ntrziind orgasmul, desi acesta nu este un mod bun de

a face dragoste.

Masturbarea anterioar pentru a scdea intensitatea dorinei #n sperana de a ca%tiga unoarecare control asupra e;aculrii5 nu este eficace %i nici recomandabil.9c"imbarea poziiei sexuale poate mri controlul unor brbai asupra orgasmului lor.

8ozitia misionarului, in care brbatul se spri;in pe brae, poate accentueaz e;aculareaprematur. &ac #ns sexul se limiteaz la o singur poziie devine mai puin satisfctor.

E8acularea retrorad9perma intr #napoi #n vezic #n timpul orgasmului, in loc de a ie%i afar. 9e poate

distinge de lipsa e;aculrii, urinnd printr-o pnz colorat #n ro%u, imediat dup actul sexual saumasturbare. 8nza acioneaz ca un filtru reinnd sperma, care devine vizibil.

!auzele pot fi: diabetul, operaii de prostat, ca rezecia transuretral, medicamenteanti"ipertensive, antidepresive.

'ceast stare nu este periculoas dar poate scade fertilitatea. &ac este produs de unmedicament anume, acesta va fi #ntrerupt. 8oate fi eventual controlat prin o combinaie declorfeniramin si fenilpropanolamina )Arnade+ sau prin efedrin.

nfertilitatea datorat e;aculrii retrograde poate fi eventual corectat prin #nsmnareartificial cu spermatozoizi obtinui prin cateterizarea vezicii imediat dup un act sexual.


38/38

0I

v4. sanatatea barbatului

Documents