$tefan M69u

v

IATA, VINEIISUS HRISTOS

-tfr

CupnrNs

Spovedaniaautorului. " """ 15

I. OMENIREA PREGATITA PENTRU VENIREA

MANTUITORULUI. .....29A. Un plan divin de mdntuire a lumii " " " " "29B. Poplrul eweu in wemea lui Iisus ' ' ' '34

t. Israel, PoPorul ales. . . " "342. O istoriezbuciumatlarelalieicuDumnezeu ' " ' ' ' " ' " '4O

a. De la societatea tribali la statul centralizat' ' ' ' ' ' ' '40

b. Exitul babilonian, cotituri istorici 9i religioasi ' ' ' '42

c. Iudaismul sub dominalia persani' " " " '44

d.Dominafiagiinfluenfagreaci.. ' " " " "47e. Iudeea devine o provincie romanl " " " '52

3. Structura gi ierahia societllii ' ' ' ' '56

C. Agteptarea lui Mesia gi plinirea vremii " ' " " " " "64f . in aqteptarealuiMesia. " " " " "642. (im)plinirea vremii " " "723. Un nou Adam, o noui Evi . . ' " "74

D. SiL mergem la izvoarele invlflturii " " " " "771. Despre Testament qi Sfinta Scriptur[ ' ' ' ' '77

2.Bibliacreqtini' " " " " "82a.OCarteacirlilor " " " '82

b. Vechiul Testament " " "84c.NoulTestamentqicanonullui' " " " " "85

3. Cele patru Evanghelii 9i ceipatru Evangheligti'''''''''''90a. Evangheliaesteunasinguri " " " " " "90b.EvangheliadupiMatei " " " " '93

c. Evanghelialui Marcu " "95d. Evanghelialui Luca " ' "96e. Evanghelia Sfintului Ioan, o evanghelie "spirituald'''''''''98

8 $TEFAN MA$U

rr. ttsus HRrsros, cuvANTuL iNrnupet . . . 101A. Nagterea gi copiliria lui Iisus, dup[ Evangheliire canonice . . .101

f.ingerulDomnuluibinevestegie .........1012.NagterealuiloanBotezitorul... ........1O73.NagterealuilisusHristos..... .........1094. intruparea Cuvdntului prin nagtere supranatural dL . . . . . . .ll45. Tiei Crai de la Risirit, Fuga in Egipt. . . . .1 1g

B. Dumnezeu-Fiuligiincepe misiuneaprintre oameni . . . .. . . .LZ31. Iisus primegte botezul lui Ioan Botezitorul . . . . . .lZ32.Ispitirile diavolului in deEert . . . .tZ83. De la nunta din Cana Galileii la Templul din Ierusalim. . .1313. Nicodimvinelalisus. .. .1354. Destinul tragic Ai sacru al Botezltorului Ioan . . . .l4l5.Iisusvorbegtecuosamariteanci. .......I44

C. Iisus in Galileea . . . .t4g1. Niciun prooroc nu este bine primit in fara lui . . . .l4g2. $itu,Capernaume?..... .......1543. ApostoligiUcenici. .....L624. Schimbarea la FafI gi alte minuni de inceput. . . . .lZL5. Femeile din jurul lui Iisus. . . . . . .L77

rrr. RABBr ITSUS, 1NVAIATORUI $r PREDTCATORUL . . . . . . . 183A. Predicadepemunte .......183B. Predica din Sinagoga de la Capernaum . . . . .191C.InviflturipentruApostoli... ......1ggD. Iisusvorbegtelamarile slrbltorireligioase. . . . . . .. .206E.Alegorii,Pilde,parabole..... ......220

1. Cumvorbealisus.. .....22O2. Parabole despre lmplr[fia Cerurilor . . . .2333. Paraboledespreiertare girecunogtinfe..... .....24L

IV. MINUNI PENTRU OAMENI, DIN IUBIRE DE OAMENI. . .265A. Puteri, mirturii gi semne . . .265B. DespreminuniinVechiulTestament .......274

1. Unconceptdiferit ..... _2742.PlIgileEgiptului. .......2773.TrecereaprinMareaRogie. .....2g14.Managiprepelifele ..... _Z8Z5. Sunt acestea minuni dumnezeieqti?. . . . . .2gs

IATA, VINE IISUS HRISTOS 9

C. Iisus a readus la viall trei morfi. ' ' ' '289

1. Divinitatea este esenlialmente miraculoas[. . ' ' ' '289

2. Fiul viduvei din Nain ' ' '29I3. invierea fiicei lui Iair ' ' ' '2934.invierealuilazir " " " '298

a.Ominuneaminunilor. " " " "298b.Lazfu,prietenulnostru,aadormit .... ' " " " "303c. IisusqiMarta " " " " '306d.Lazile,vinoafar6! " " '309e. Din ziua aceea s-au ho6rat sa-L ucid6 ' " " " " '313

D. Luptacudemoniipentruvindecareacelorposedali' ' ' ' ' ' ' '315

E. $i avindecat pe mulli. " " "329F. Iisus invinge legile naturii ' ' '347

i. Legile t ut tii gi puterea lui Dumnezeu' " " " " '347

2. Apatransformatl in vin la nunta din Cana ' ' ' ' ' '351

A. inmullireapAinilorgiapeqtilor " " " " '3554. Potolirea furtunii pe mare . " " '359

5. Iisus merge Pe mare. ' ' ' '363

6. Pescuirea minunati. " "368

V.1NCEPUTDESAPTAMANAUENB .....,...373A.Iisusgilerusalimulostil .. """"'373B. Intrarea triumfall in Duminica Floriilor ' ' '383

C. Smochinul blestemat 9i cele trei pilde din zinn de Luni ' ' ' ' ' '393

1. Blestemarea smochinului neroditor " " '393

2. Ca ceputere faci acestea? " " " '397

3. Pilda celor doi fii trimigi la vie . " " " " '399

4. Parabola lucrltorilor newednici 9i ucigaqi' ' ' ' ' ' '401

5. Nunta fiului de implrat; mulli sunt chemafi,

darpufinialeqi.. """ 405

D. Controversele din ziaadema4i . ' ' '4O9

1. Dali Cezarului cele ce sunt ale Cezarului ' ' ' ' ' ' '409

2. Saducheii contestl invierea mor]ilor ' ' ' '412

3.CeamaimarePorunci " " " " '415

4. Fiul lui David este Dumnezeul lui David " ' " " '417

5. Vai, voui, cirturarilor gi Fariseilor frfarnici' ' ' ' ' '420

a. Facefi ce spun Fariseii, dar si nu faceli ce fac ei ' ' ' " " ' "4?Ob. $apte malediclii pentru Farisei 9i cirturari ' ' ' ' ' '423c. Ierusalime, Ierusalime " " " " '427

6. Cutia darurilor sau trunchiul viduvei ' ' '43O

7. Miercuri, tridarea lui luda . . " "432

l0 $TEFAN MA$U

VI. PERSPECTIVA ESHATOLOGICA iN DISCURSULLUI IISUS .,...439A.SfhrgitullumiiinVechiulTestament. .......43g

1. Cdnd Dumnezeu se suplra pe oameni . . .43ga. PotopuluniversalgisindromulluiNoe . . . . . . . . .439b.TirrnulBabilonului;pedepsireaseme{iei ........445c. Sodoma qi Gomora, pedepsirea desfrAului gi necredinfei. . .451

2.Profelie,eshatologie,apocalipsl ........457a.Profetismulbiblic. ... _.457b.Eshatologiegieshatologiecregtini ......462c.Apocalipsiqiapocaliptic .......467

3. ProfeflaeshatologicialuiDaniel. .......47tB. Luali seama gi fili gata . . . . . .483

1. Iisus anunfi distrugerea Templului. . . . . .4g32. Ierusalimulva fi distrus giva fi inceputul durerilor . . . . . .4g23. Semne multe in cer gi pe pimdnt. . . _ _ . . .499

a. Multe catastrofe gi nenorociri . . .49gb. Se vor ridica hristogi mincinoqi Ei prooroci mincinoqi . . . .504c. $i se va propovldui aceasti Evanghelie in toatl lumea . . . .510

1. Pilda talanlilor sau cum ingrijim darurile Domnului. . . . .5L72.Pildacelorzecefecioare ........5203. Pildaminelorinmullite ........523

vrr. lorA MARE $r SFANTA . . . .s27A. CinaceadeTaini. .........527

l.DataCineigi,,ceasulluiIisus... ........_5272. Cenaclul gi agezarea la masi. . . . .5303.IisusspalipicioareleApostolilor..... ...5334. Unul dintre voi Md va vinde. . . . .53g

B. Euharistia,sfdntaTainlaimpdrtlganiei...... ... ...5421. Acesta este trupul Meu, acesta este singele Meu. . . . . . . . .5422. Acest pahar este legea cea noui, intru Sdngele Meu . . . . . .5463. Facefi aceasta in amintirea mea; dimensiunea

eshatologiciaEuharistiei ......5514.YizibilgiinvizibilinrealitateaEuharistiei .. . ... .557

C. Ultimuldiscurs, ultimaleclie .......5631. Spre Muntele Mlslinilor sau Lege noul, poruncl noui. . .5632. Vestirealeplddriiluipetru. .....5643. Despre suirea la Tatil gi figiduinta Duhului Sfnnt . . . . . . .567

IATA, VINE IISUS HRISTOS II

4. SfAntul Duh, Mingdietor . " " "5725. Un Testament pentru veqnicie: ,,Pacea Mea o dau voui"' ' '5756.DacLM-au prigonit pe Mine, 9i pe voi vi vor prigoni ' ' ' '5777.VoitolivivelismintiintruMine ' ' ' ' ' ' '581

D. Rugiciuneaarhiereasclaluilisus. " " " " '5851. O rugiciune sacerdotal[, testamentari, pe un strivechi

2. Viafi vegnici tuturor ' ' ' '5883. Sfinlirea intru Adevir gi lubire. " " " " '590

4. ,,Am fbcut cunoscut numele Teu'. . ' ' ' ' '593

5. Iisus Se roaglpentruunitateaucenicilorSei ' ' ' ' " ' ' " ' '597

VIII. BATJOCORIT, SCHINGIUIT $I RASTIGNIT' . . ' ' '602A. in grldina Ghetsimani " " '602

1. Si treac[ de la Mine paharul acesta' ' ' ' ' '602

2. Ucenicii au adormit. ' ' ' '605

3.Slruhrlluiluda. """'608B. De la Anna la Caiafa " " " '613

1. Lepidarea lui Petru " " '613

2.infalaSinedriului " " "6163. Iuda se sPdnzuri. " " " '622

l.IisusinfapluiPilat.. .""'' "'6262. Iisus ori Baraba. " " " "6303. Ecce Homo " " '633

4. Pilat se spali pe miini. " " " " '677

D. Ristignirea gi moartea lui Iisus . ' ' ' '64I)

t. pe Via Dolorosa, Drumul Crucii pdni la Golgota' ' ' ' ' ' ' '640

a. Crucea qi simbolistica ei . . ' " "640b. Pe Drumul Crucii. " " '643

c. Ristignirea pe Golgota. " " " "6472. Iisus, batjocorit 9i chinuit, moare in ruglciune ' ' '650

a. Pirinte, iart[-le lor, ci nu qtiu ce fac! ' ' ' '650b. Femeie, iate fiul teu! . ' ' '653

c. Dumnezeul Meu' Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai pliasit? ' '658

3. Moartea qi punerea in mormant " ' " " '662a. Str6Puns culancea " " '662b. Iosif din Arimateea ' ' ' '666

c. ,,Dupi trei zile m[ voi scula" ' ' ' ' '671

d. Iisus printre morfii din iad' ' ' ' ' ' '674

t2 $TEFAN MA$U

IX. HRISTOSAINVIAT .........680A. Ainviat,nuesteaici... ....6g0

1. Femeilemironosifelamormdntulgol.... .......6g02. Bucurafi-vi!Nuvitemeli! ......6843. Nolimetangere ........6g74. Preoliiiudeidespremormdntulgol.. .. .........694

B. giS-ainllptlacer... .....6981. IisusSearati.Apostolilor .......69g

a. in drum spre Emaus . . .69gb.,,Pacevou6"; Iisus Se arat6ucenicilor, ftriToma . . . . . . . . .7OLc.Fericificeicen-auvizutgiau creztt! ....7Osd. Aparilia de pe Muntele Galileii . . .708e.PelirmulMiriiTiberiadei... .........7LO

2. $i pe cdnd ii binecuvinta, S-a desplrfit de ei gi S_a inilptlacer. ........7L4

3. CobordreaSfantuluiDuh.. .....72OC. Larlscrucedeistorie. _.....72g

1. Aga ceva nu s-a mai ylzut. . . . . . .7Zg2.ApostoligiMartiri ......7293.MariaMagdalenagilosifdinArimateea. ... _....7374. DupI fapti 9i risplat[ . . .73g

D.InHocSignoVinces .......7431. DelalerusalimlaRoma ........7432. Primii Pirinli gi literatura cregtini . . . . . .7473.Erezii,SchismegiDezacorduri..... .....751

a.PrimeleErezii. ........751b.PrimeleSchisme. ......755c.Mariledezacorduridoctrinare .........756

4. Geografiacreqtinismuluitimpuriu ......75g5.Mareariscruce.. .......766

X. VINO, DOAMNE IISUSE! DA, VIN CURAND! AMIN! . . . . .769A. SemneleapropiateivenirialuilisusHristos ... .. . . .769

1. VenirealuiAntihrist ....7692. Venireape pimdnt a proorocilorEnoh gi Ilie . . . . . . . . . . .7733. Convertireaevreilorlacregtinism. ......77g

B. Venirea lui Hristos gi a impiri{iei Sale . . . . . .7831. Moarteanue delaDumnezeu. .........7g32. Sufletele intre douijudecifi. . . . .788

a. De la moarte la judecata particulard. . . . .7gg

IATA, VINE IISUS HRISTOS 13

b. ]udecataparticulariasufletului ... '. " '792c.Ostareprovizorieqinedeplinl .....--..796d. Despre Rai 9i Edenul impirliiei Cerurilor- ' . . ' . .800

e.Iadulsau,,ingheenafocului".... ..."'807f. Purificarea intermediari prin Purgatoriul catolic. . . . . . .''8 1 1

3. Parusia, aDouaVenire aluilisus Hristos ... " " '817a. Speranligicertitudine. ... " " '817b. lnvierea tuturor morfilor. " " "822c. Judecata de APoi. . " " '827d. lmpiritia de mii de ani . " " " '834e. Restaurarea universall a sti.rii paradiziace (Apocatastaza) ' ' '842

C. OnoulCreafie. .: " " " " '846l. Viata cea vegnici " " " '8462. Un cer nou gi un plmint nou. ' ' '8523. Da, vin cur6nd. Amin! " " " " '862

ANrxeNn. r. Tatilnostru sauRuglciuneadomneascl ... .. " " '871ANnxa Nn. z. SfALnta Maria, Pururea Fecioara 9i Niscltoare de

Dumnezeu. ....885ANpxe Nn. 3. Cirfile Vechiului Testament . . . .' " 895

ANrxl rvn. 4. Cirfile gi Epistolele Noului Testament. . . . ' '897

ANrxa Nn. 5. Ierusalimul Noului Testament . " " ' 898

ANrxe Nn. 6. Palestina Noului Testament ' ' ' 899

Bibliografie .."""901

CAPITOLUL I

oMENIREA PREGAUTA PENTRU

vENIREA UANTUIToRULUI

A. UN PLAN DrvrN oa uANlurRE A LUMrr

Pentru ca omenirea si doreasci sosirea Mintuitorului, ea tre-buia si conqtientizeze picdtogenia gi declderea la care a ajuns, astfel

incit venirea Mintuitorului s[ fie perceputi ca o salvare. Aga cumarati gi Arhid. Prof. Dr. Ioan Zitgreangi Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran,

aceasti pregitire s-a fbcut pe douS' cli: una pozitivl, prin revelafia

supranaturall, prin care Ii s-a descoperit oamenilor, din timp, civa veni un izbivitor ca si-i elibereze de sub poYara plcatului, 9i una

negativi, prin necazurile, greut[file gi suferinfele indurate de

oameni, care au niscut in ei dorin[a gi nevoia unui mdntuitor.Preg[tirea a inceput inci din momentul in care Dumnezeu a pro-

nunfat pedeapsa protopirin]ilor, atunci cind, odatl cu pedeapsa,

le-a dat qi nidejdea mingiietoare despre venirea MAntuitorului,adicl a unui Riscumpirltor care sl-i slobozeasci din starea in care

se aflau.l Aceasta a fost prima bunlvestire, protoevanghelia, datl de

Dumnezeu protoperinlilor, cu privire la Cel care Ya zdrobi capul

larpelui, prin care a venit riul in lume.2 in sprijinul argumentirii lor,autorii menfionali propun acest citat biblic (capitolul 3 intitulat.Ciderea strimogilor in picat. Pedeapsa. Figiduinfa lui Mesia");

. \ ezi gi Pr. Prof. Dumitru Stlniloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, vol. I, Editura-:rstitutului Biblic gi de Misiune Ortodoxi, Bucuregti,2010, cap. ,,Ciderea protopi-:::rtilor gi urmlrile ei', pp.486-511.: -{rhid. Prof. Dr. loanZigrean, Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran, Dogmatica ortodoxd,!d Renaqterea, Cluj Napoca,2009, cap. ,,Pregitirea omenirii (iudei 9i plgini) pentru. rnirea Mintuitorului', pp. 168-172.

30 $TEFAN MA$U

Dumnezeu se adreseazi garpelui: ,,Dugmdnie voi pune intre tine qifemeie, intre siminfa ta gi s6mAn[a ei; aceasta. ili va zdrobi capul,gi tu ii vei inlepa cilcdiul". Agadar, fbgiduinfele lui Dumnezeu auinceput in Rai; cuvintele de mai sus, privitoare la,,simdnp femeii",au un infeles duhormicesc qi Pr. Mihail Pomazanski le regisegte gimai limpede in Cartea Apocalipsei.l Iar Natalia Manoilescu Dinusubliniazd ci, deoarece picatul alterase lumea pdnl in strlfundurilesale, la sfhrgitul istoriei se va produce o adevdrati mutafie in cadrulcreatiei. Urmirile cdderii s-au fhcut insi simfite in primul rAnd inom, principalul responsabil al acestui act generator al intregii deve-niri istorice. Adam s-a rupt din comuniunea cu Dumnezeu, intrucitplcatul s-a interpus intre el gi Creatorul siu, fhcindu-l sI rimAniinchis in cuprinsul lumii create qi incapabil de a restabili, cu mij-loace proprii, legitura cu transcendentul.2

inci de la primul p6cat, nldejdea venirii unui mdntuitor a fostmereu prezenti in conqtiinla oamenilor. Dobindind primul fiu, peCain (numele insemnAnd ,,dobdndire, ciqtig"), Eva a sperat ci el va fiRiscumpiritorul fbgiduit; credin{a ei s-a reinnoit gi la naqterea luiAbel (,,simdn{a'). Nndejdea ci Riscumplritorul nu va intdrzia s[ vinis-a mentinut la tot girul de urmagi ai lui Adam, pani ta potop. Lameh

1,,$i a fost-aruncat,balaurul cel mare, garpele de demult, care se cheami diavolul giSatana, cel ce_ingali pe toati lumea, aruncat a fost pe pfunAnt gi ingerii lui au fost

T""._uli cu et' (Apoc., 12.9). Citat de Pr. Mihail pomazanski, Teoligia DogmaticdOrtodoxd, Ed. Sophia, Bucuregti, 2009, cap.,,Pregitirea neamului oirenesJpentruprimirea Mintuitoruluii pp. 136-141.2 Pdcatul protopirintelui a luat dublul aspect al revoltei intelectuale, nlscute din tru-fie, precum gi al aderirii la plicerile senzuale; prin el, omul a optat pentru un mod dea fi ce-l instrlina de adevirata lui vocafie, aceea de a inainta spre Dumnezeu, gi astfela pus in primejdie insigi existenfa cosmosului, deoarece, prin cidere, s,a desfiguratopera Ziditorului. ciderea presupune o ac[iune centrifugi-, care tinde s6 rupi cieafia;i pe om de centrul lor ontologic, punindu-i sub semnul dezagregirii, al disocieiii.Moartea, extinsi la scari cosmici, nu este decit una dintre forme6 de manifestare atendintei spre autonomie. Acest proces lnsi nu s-a desfbgurat pini in ultimele sale

9on1ecr1}e, din cauza faptului ci lucrarea de suslinere a crealiei a fost continuati gidupi cidere, de citre Dumnezeu-Cuvinh:I, in care toate sunt aqezate, in impreunilucrare cu Duhul cel Sfdnt. intruparea va avea 9i scopul de a stiviii aceasti acli'une derisipire, de dizolvare in.neant a creali!:i. Hristos va rea?una toate intr-insul (E/es, r .10),reunind in Sine, prin intruparea qi invierea sa, toate formele de existenli gi ftcandastfel posibili transfigurarea intregii zidiri. Natalia Manoilescu Dinu, Iisus HristosMdntuitorul" in lumina Sfintelor Etanghelii, Ed. Bizantini, Bucuregti, 2004, subcap.,,Intruparea Cuvdntului renduiti din vecie", p. 8.

IATA, VINE IISUS HRISTOS 3I

a creztJt ci primul siu fiu, Noe (numele insemnind ,,linigte"), vafaceca oamenii ,,si se odihneasci de lucrurile lor gi de osteneala mAinilor gi

de pi.mdntul blestemat de Dumnezei' (Fac.,5.29);la rdndul siu, Noe,salvatorul neamului omenesc de la potop, a creatt cI primul siu fiu,Sem, va fi Riscumpiritorul ftgiduit. Pregltirea poporului ales, subaspect pozitiv, s-a realizat prin intirirea ftgiduinlelor lui Dumnezeudespre trimiterea unui Riscumpiritor lui Avraarn, Isaac qi Iacov, prinpromisiunile frcute fieciruia. Lui Awaam i se spunea: ,,$i se vor bine-cuvAnta prin neamul tiu toate popoarele pimintului, pentru ci aiascultat glasul Meu' (Fac.,22.18);Iacov pe patul de moarte, inspirat de

Duhul SfAnt, a prezis chiar timpul venirii Riscumpiritorului, precumqi seminfia &n care se va nasJe. ,,Nu va lipsi sceptru din luda, nici toiagde cirmuitor din coapsele sale, pini ce va veni impiciuitoruf Ciruias€ vor supune popoarele" (Fac., 49.10). Moise avea congtiin{a vie atlgiduinfei, fbcuti de Dumnezeu protopirinfilor gi a profefit ciRiscumpiritorul va fi prooroc. ,,Prooroc din mijlocul teu gi din frafiitii, ca qi mine, i1i va ridica Domnul Dumnezeul Tiu; pe acela si-lasculg" (Deuteronom., cap. 18. 1 5).1

Viziunea profetici a proorocilor se inscrie lntr-o gdndire ele-vati, chiar o doctrini inchegati qi coerenti a acestora vizind rela-

lia dintre Creatorul divin, Dumnezeul unic, Yahve gi Creafia sa.

intregul pimdnt era considerat o creaturi, o persoani vie, gi nu omaterie inerti, cu un destin absurd; destinul lui spiritual se incadrain unirea mistici intre Dumnezeu, om gi pimint, in care rela[iaomului cu pimintul (natura) nu putea fi disociatd de Cel Vegnic gi

Necreat care le-a fhcut. Este o armonie in care Omul dialogheazi nunumai cu Dumnezeu, ci gi cu elementele care fin de voinla Sa gi pe

care le poate integra sau nu in armonia globaln.Dupi cum omul este bun sau riu gi picltos, cerurile vor fi favo-

rabile sau intunecate, iar pimintul va fi imbelqugat cu lapte gi mieresau, dimpotrivi, greu gi aspru pentru om; plmintul intreg parti-cipi la Legimintul divin. Omul ii acordi pimintului repaosulcelei de-a gaptea zile gi intr-o ,,ecologie biblicl", in care pdmdntul, ca

9i omul, are dreptul si guste din odihna binefhcitoare ldLsati de

Dumnezeu. De aici, concepfia concreti ci Ierusalimul are o propri-etate, un patrimoniu al lui, gi aceasta aparline lui Dumnezeu, omul

I Arhid. Prof. Dr. Ioan Zigrean gi Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran, op.cit.,p. 169; de ase-

nenea, Pr. Mihail Pomazansl<t, op. cit., p. 1 37 .

32 $TEFAN MA$U

bucurindu-se numai de uzufructul ei, in folosin{i licitl qi frri excese.

Aceste legi fac ca nafiunea care graiteazi in jurul Ierusalimului si fieo societate a jertfei.

in coerenla unui astfel de sistem de gdndire, pimintul in intre-gimea, unitatea gi divinitatea lui este inclus in opera divini de mdn-tuire, pentru a face si dispari divorful, existent intre voinfa luiDumnezeu gi realitatea lumii. In,,ziua" hotiriti de Dumnezeu,cind va triumfa impiri{ia Lui, se vor nagte un om nou, un pimintnou gi ceruri noi. Lumina va striluci peste intuneric, dreptatea pestefrridelege, iubirea peste urd, pacea peste rilzboi,via{a peste moarte.in ziua Domnului, moartea insiqi va fi invinsi in triumfrrl univer-sal al iubirii qi nuva mai avea nicio putere asupra realitl1ii omuluigi a naturii; atunci va avea loc invierea mortilor.l

Conqtiinla venirii unui Riscumplritor se intilneqte gi la popoa-rele ptrgine, in mijlocul carora a triit poporul evreu qi cu care a efec-tuat transferuri reciproce de credin{e, obiceiuri, mentaliteti. inaintede cucerirea Canaanului, vrijitorul pigdn Valaam a fost chemat deregele moabit Balac ca sI blesteme poporul israelit; venind peste elDuhul Sfint, Valaam nu numai c[ nu a proferat blestemul cerutde rege, ci, binecuvintAndu-i pe ewei, a profelit venirea ,,unui om dinsimdnla lui Israel, care rra stapdni neamuri multe"2. Credinfa unuiRiscumpiritor 9i reformator religios se regisegte qi la popoare maiindepirtate, care nu au avut relafli cu eweii. La vechii pergi existacredinp ci, la sfrrgitul fieclreia dintre cele trei perioade de aproxi-rnativ 3 000 de ani din viala omenirii, va veni cite un trimis al zeuluibun, Ahura Mazda, spre a-l invinge pe zeul r5.u, Angromainius. inreligia hindusi il gdsim pe Krishna cel inlelept, incarnare azev-lui Vishnu, venit pe lume pentru a zdrobi capul garpelui Calua,

I Andr6 Chouraqri,l4rusalem, une ville sanctuaire,Ed. du Rocher, Paris, 1996, sub-cap. ,,Une contestation proph6tique", pp. 5l-52.2 Vezi gi Alexandru Miheile, (Ne)Ldmuriri din Vechiul Testament, Ed. Nemira,Bucuregti, 201 1, cap. ,,Paradox ortodox, Valaam, vrijitor sau profet?", unde autorulciteaz| ci ,yitzdnd Valaam ci Domnul il binecuvi'rrteazi pe Israel, n-a mai alergat,dupi obicei, la wijitori" 9i ci ,,Domnul a pus cuvint in gura lui Valaam 9i a fost pesteel Duhul Domrrului gi qi-a rostit cuvintul siu'. Cum de a fost posibil ca un vrijitorsi devini profet qi si primeasci Duhul Domnului?; autorul explici: ,,profetismuleste, aqadar, un dar extraordinar, care poate fi primit pe moment gi, in mod excep-

!i9nal, gi de persoane picitoase, chiar pigine; la Dumnezeu, totul este cu putinli,El intorcind chiar gi blestemul magic al wdjitorilor in binecuvintd.ri gi profelii'.Op.cit.,pp.l16-121.

IATA, VINE NSUS HRISTOS 33

duqmanul oamenilor; tema garpelui rupt in buclli de zeul Soarelui,

Teotl, este frecvent intilniti la vechii mexicani. intr-un mit egip-

tean, zeul Horus, fiul lui Osiris gi al lui Isis, il biruie pe zeul riu,Tifon, cu chip de Earpe gi izvor al tuturor nenorocirilor omeneEti.

La greci, Prometeu, osAndit de Zeus si i se sfdgie zilnic ficatul de

citre un l'ultur, pentru cd a adus oamenilor focul din cer, primeqte

din partea zeului Hermes mangALierea ci i se vor sfArqi chinurile

doaiatunci cind se va arlta un zelJ care,,si ia asuprd-gi muncile tale

:i si indrizneasci a se urca in intunericul tartarului"l'Arhid. Prof. Dr. IoatZdgrean Ei Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran sub-

liniazi, qi ei, ci la popoarele pigine mai culte, precum grecii 9i roma-

nii, s-au pistrat numeroase elemente din Revelafie, prin cei mai de

seaml oameni ai Antichitetii, filosofii; ideea despre Logosul dMn,

care insufli oamenilor aleqi nofiunile adevir, bine, frumos, despre

care vorbesc Socrate, Platon qi istoricii, eraprezentl in astfel de ter-

meni deoarece se pdrea ci Logosului i se atribuia calitatea de fiinlipersonali, cu un rol echivalent celui de mintuitor. o asemenea g6n-

dire le-a adus unor mari filosofi pigini stima qi preluirea Sfinlilor

Pirinfi, vLzindin Logosul, despre care aceqtia au vorbit, Duhul luiDumnezeu, care a lucrat asupra paginilor, spre a-i aduce la mintuire;

acegti mari oameni au triit in conformitate cu poruncile Logosului,

.au fost creqtini inainte de vreme"2. Un episod asupra ciruia vom

reveni intr-un capitol ulterior, respectiv venirea Magilor de la

Risirit la staulul din Betleem, spre a se inchina noului impirat ce s-a

niscut, cilauzifi fiind de steaua prevestitoare, arali cd 9i popoarele

din Orientul indepirtat aqteptau venirea unui mantuitor; ele au aflat

chiar cu precizie locul qi timpul sosirii lui; pregdtirea in vederea veni-

rii Miniuitorului gi sosirea efectivi a Acestuia nu sunt deci

:Arhid. prof. Dr. loanzigreangi Pr. Prof. Dr. Isidor Todorar"it, op.cit.,pp._170-171.

De asemenea, $tefan Ma!u, Marele Arhitect al (Jniversulur, Ed. RAO, Bucuregti,

2012, cap.,,Cosmogoniile mitologiilor antice", pp: l3-1 15-.eriiia.'p-f. Dr. IJan ZdgreangiPr. Prof. Dr. Isidor Todoran, op.cit. Eisubliniazi'd"

"r.*"rr.", ci nu este ie mirare daci unii Sfin$ Pnrinli spun despre Platon ci a

fost un Moise care a vorbit grece$te, iar Sfdntul Iustin Martirul afirma c[ Socrate,

Jetori d" Heraclit, pentru c*i au iriit in conformitate cu poruncile Logosulul. au

f"ri ..+i"i f"ainie'de vreme. Aceasta _explici $i faptul c[ numerogi filosofi ai

-\ntichiieFi greco-romane' ca Socrate, Platon, Heraclit, Seneca, Zenon' Cicero 9i

al1ii, sunt'zrfirevig pe perelii exteriori ai unor biserici s,i miLndstiri-ortodoxe.ori

d;; ilti"d;"...toiu 1rptir., p.l7l).Vezi, totodati' $tefan Migu, Marele Arhitect

al Universului, PP. 184-200.

34 $TEFAN MA$U

evenimente care fin (numai) de istoria gi geografia poporului evreu,nu sunt evenimente locale, ci ele dovedesc universalitatea unor ele-mente fundamentale, de credinli, indreptd{ind pozifia teologiei creq-tine de a generaliza experienfa gi triirea poporului eweu la intreagaomenire' MAntuirea lumii face parte din planul lui Dumnezeu gi acestplan nu poate fi nici oprit, nici int?rziat,nici schimbat.l

Toati epoca anterioari intrupirii Cuvdntului, precizeazi NataliaManoilescu Dinu, va fi dominati de sentimentul tragic al distanfeidintre om gi Dumnezeu gi de aspirafia de a anula pripastia care des-pirlea fiptura de Ziditorul siu. Prin intrupare, Dumnezeu va veniin maxim6" apropiere fafi de om. Ciderea a avut insd consecinfedirecte gi in zonele cele mai profunde ale fiin{ei omenegti. ConforminvSfiturii Bisericii Ortodoxe, chipul divin din om s-a pistrat gidupi cidere, dar el a fost umbrit, intunecat din catzaalunecirii sprepicat. Natura omeneasci a fost deci viciati, fiindci in om s-a pro-dus, ca de altfel in intregul cosmos, o fisuri prin care puteau oricindsi se strecoare sugestiile spiritului riu. picatul tindea astfel si seextin4i, ca o molimi, in adAncurile omului gi si inlbuge scdnteiadivini din el. Numai prin asumarea de citre Fiul a naturii omenqtiintinate de picat putea fi restabilit echilibrul din fiin{a omeneasci Eiinliturate astfel urmirile ontologice ale cdderii.2

B. Poponul ErrREU iN vneMrA LUr Lsus

1. Israel, poporul ales

in contextul istoriei universale, Israel ocupi un loc unic, d.etermi-nat de misiunea ce i-a fost conferitr in cadrul iconomiei mdntuirii-I ,,Planul lui Dumnezeu nu poate fi rlsturnat.., scria Arhim. Mina Dobzeu,Apocalipsa - planul de safuare alumii in 7 etape,Ed.Agaton, Fignrag,201f , p. 53.2fertfa, sinonimi cu consacrarea, cu autodiiuirea omirlui citrJDu'mnezeu', trebu-ia si constituie, inainte de cidere, modul perfect de adorare a Divinitifii. Dup[ ceAdam.a crlcat porunca ascultdrii, jertfa a

-devenit singurul mijloc pentiu gtergerea

picatului. Dar, deoarece adeverata jertfh presupune"cura;enia desavargiti a"celuijertfit, numai FiuI Tatilui, cel I{e de prcat, putea s6 Se aduci pe Sine, din dragos-te pentru ftptura cizrttl, jertfr. sfanta 9i flrn prihann, meniti si restabileasci aitfelcomuniunea dintre om si Dumnezeu. Nurnai intrupindu-Se, adici numai inte-grandu-Se in cadrul lumii create, putea Fiul lui Duninezeu si dea formi de lertfidrruirii Salleterne fafi de Tatil. Nitalia Manoilescu Dinu, ftiz s Hristos Mdntuitorul,in lumina Sfintelor Evanghelii, p. 9.

IATA, VINE IISUS HRISTOS 35

Natalia Manoilescu Dinu considera ci destinul lui este ancorat inmister, deoarece atat alegerea sa providenfiali, cat 9i tragica rene-

gare a chemirii sale, prin uciderea Fiului lui Dumnezeu, sunt taine

de nepi,truns prin mijlocirea rafiunii. ceea ce aPare insi neindoiel-

nic este faptul c[ destinul lui Israel rimine indisolubil legat de

intruparea cuvintului, a clrui umanitate igi va afla matca in sinulacestui neam. Poporul evreu poarti deci, in fiin1a sa, un mister mai

presus de fire, care ii va hotiri intreaga istorie. Este dovada unei

alegeri unice, dar care implic[ o grea responsabilitate qi va deveni o

adevlrati povarl pentru colectivitatea nalionali, obligat[ siL trd-

iasci o asemenea experienfi. Chemat s6 fie, in mijlocul neamurilor,

martorul adeviratului Dumnezeu gi sd faci posibill, printr-o pregl-

tire progresivi, coborirea in trup a Cuvdntului divin, Israel devine

rade;in; spirituali a tuturor neamurilor ceurmeazd s[ fie mAntuite

de Hristos. El este mislinul cel bun pe care, conform invifituriipauline, vor fi altoite ramurile mislinilor sdlbatici, ce vor dobdndi

astfel belgug de roade duhovniceEti.lin aceastl perspectivdL, rnisiunea lui Israel este coextensivi cu

durata istoricd, gi se va incheia doar odati cu transfigurarea finali.

F-ste semnificativ faptul ci termenii menifi sI traduc6, in irnagini

sensibile, etapa cosmosului transfigurat sunt imprumutafi din istoria

poporului eweu. Pe plan istoric, supravieluirea acestui nerun, suPus'

pini in epoca noastri, la atitea perseculii 9i vicisitudini, mereu pri-

gonit gi mereu reinviind la o viaf6 noui, dovedegte ci ne aflim in fafa

Lui caz unic gi confirmi tema paulini, conform cireia Israel nu a

fost pirisit definitiv, ,,cici darurile gi chemarea lui Dumnezeu nu se

prot lua inapoi" (Rom., 11.29).2

Dupi Sfartol Apostol Pavel, care a triit intens drama cideriipoporoloi ales, desftqurarea istoriei va atinge punctul finalatunci;ind Israel se va reintoarce la Dumnezeu, recunoscdndu-L pe Hristos,

F€ care el insugi L-a ristignit. Acest neam constituie astfel pivotul

,Jevenirii istorice, datoriti rela[iei unice 9i inefabile existente intre el si

ln Epistola cdtre Romani,sfintulA_postol Pavel scria: ,,Iar daci unele din ramuri au

n61 iaiate gi tu, care erai mislin serlbatic, ai fost altoit printre cele rimase qi pirtag*,+.ai ficut.ada.irrii gi grisimii m5,slinului, nu te mdndri fali de ramuri, iar daci te*indlgqfi, nu tu poriiiedicina, ci rldlcina pe tine. Dar vei zice: <Au fost tiiate ra-

-urile ca si fiu altoit eu>" (Rom.,ll.l7-19).: \atalia Manoilescu Dinu,Iisus Hristos Mhntuitorul, in lumina sfintelor Evanghelii,

rutrap. ,,Misiunea poporului ales", pp. 11-12.

36 $TEFAN MA$U

Fiul lui Dumnezeu. Ne aflim aici in fafa unui mister cutremuritor:Israel di Logosului posibilitatea, prin vlistarul siu cel mai ales, si iachip de om gi tot Israel va fi acela care ii va da putinfa de a Se jertfi pecruce, implinind astfel mdntuirea omului gi a crealiei. prin reprezen-tanlii castei lor sacerdotale, evreii il vor ucide pe Hristos, devenindastfel instrumentul indirect al lucririi de r[scumpdrare. conforminvifiturii Sfhntului Pavel, gi a Doua Venire a Domnului, careyainsemna trecerea in vesnicie, va fi condilionati de convertirea finali alui Israel. Existd deci o interdependenfi tainici intre istoria poporuluieweu gi diferitele etape ale iconomiei mintuirii.l

Episodul din Genezi, cu Iacov care s-a luptat cu ingerul luiDumnezeu gi i-a smuls binecuvintarea, dobindind numele plin desemnificafie Israel - insemnind ,,cel ce s-a luptat cu Dumnezeu..(Fac.,32.39) -, valabil atdt pentru sine, cdt gi pentru poporul ce se vanagte din el, di intr-o anumitr misuri cheia destinului antinomic alacestui neam.2

Israel trebuia si devini un receptacul al Divinitifii; in acest scop,el ar fi trebuit si se lase in mAinile lui Dumnezeu. insi, din cauzatemperamentului siu, acest popor ,,tare de cerbice.. nu s-a lisatmodelat de har. De-a lungul intregii sale istorii pot fi constatateperioade de mare evlavie, de supunere la voinfa divinl, care alter-neazd. cu altele de rdzvriltire, de respingere a misiunii primite.3

I lbidem.2 Iacov este personficarea poporului ales - fiii sii vor da, de altfel, numele celor L2seminfii - care incearci si ia cerul cu asalt. Desigur aceasti aspira{ie denoti o adevi-rati sete de Dumnezeu, care va domina toati isioria lui Israeli gi o mare indriznealispirituali.xpisodul cu ingenrl pune in lumini, de asemenea, tenacitatea excepfiona-li a acestui popor care va rdspunde uneori afirmativ la chemarea dMnn, dar iJ mul-!g ori_v_a opung o rezistenJi ddrzl, faTi deltrcrarea harutui. Natalia Manoilescu Dinu,Iisus Hristos Mdntuitorul, in lumina sfintelor Evanghelii, subcap. ,,Misiunea poporu-lui ales", pp. l1-13.3 Acliuneade respingere a mesajului divin, de revolti lmpotriva lui Dumnezeu, derefuz al misiunii incredin{ate, vizibili in atitea momerite din istoria sa, se dato-reazi, in mare parte, ciocnirii in sufletul poporului evreu a douiL tendinfe contra-dictorii: setea de absolut qi dragostea perrtru tot ceea ce este pirnintesc. cerul 9ipimintul se lupti neincetat in inima sa. De aici, impletirea inire intensa triire re-ligioasi gi dorinfa de posesiune terestra. Israel poaitr in suflet

"ortagin..;d"i,dar are ridicini infipte adinc in pimant. Natalia Manoilescu Dina, isus HristosMdntuitor.ul, iylyryina Sfintelor Evanghelii,p. l4.,,Apostazia nafionali., a9a cum onumea Ellen G. white, a inceput imidiat dupi moartea lui Ieioboam, J""a p.porul lui Israel, guvernat de regi gi oameni fhri credinp gi teami de Dumnezeir, aimpus adoptarea unor practici de idoratrie, uitdnd de L.ge-a"hrl cu Dumnezeul