utilizarea serviciilor electronice
TRANSCRIPT
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
1/18
Dinamica utilizării serviciilor electronice în bibliotecileuniversitare
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I “ din BucureştiStudiu de caz
În ultimii ani, evoluţia procesului de educaţie universitară a fost marcată de influenţa
corvârşitoare a tehnologiei informaţionale, ale cărei efecte sunt riguros analizate în literatura
internaţională şi romanească de specialitate. Globalizarea societăţii contemporane a condus la nivelul
pieţei muncii, la apariţia unor noi profesii, determinând reconfigurări ale specializărilor din cadrul
universităţilor şi transformări ale funcţiilor clasice ale structurilor info-documentare în servicii
integrate, care să acopere nevoile de cercetare. În sfera acestora au intrat produsele electronice de
tipul baze de date, articole, eboo!s, e"ournals# informaţiile ştiinţifice sunt puse la dispoziţiacercetătorilor sub forma unor resurse dinamice, logic organizate şi interconectate, care permit logări
individuale, căutări după criterii comple$e, selecţii, salvări şi e$porturi în varii formate.
%dată cu diversificarea suporturilor de stocare şi a modalităţilor de furnizare, politica
managerială de achiziţie a documentelor într-o bibliotecă de nivel universitar, pune un accent sporit
pe tipul de document&carte-periodic', forma de prezentare&print-electronic', componenta legislativă
care priveşte drepturile de autor, tipul de acces&off-online, on-campus şi off-campus', costurile şi
modalităţile de disponibilizare.
($istenţa unor servicii electronice alături de cele tradiţionale, constituie valoarea adăugată a
structurilor info-documentare care le orientează către public )hibridizarea structurilor, în numele
complementarităţii funcţionale şi documentare, nu este nici ea practicată fără blocaje.
Caracteristicile fizice şi modalităţile de utilizare a diverselor tipuri de documente sunt legate de
ritmuri diferite, deprinderi diferite, consumuri diferite de resurse*+. ctivitatea bibliotecarilor în
acest conte$t se e$tinde spre implicarea în clasificări elaborate, structurări coerente, sinteză şi
difuzare a informaţiilor către public.
În cazul ibliotecii entrale /niversitare )arol 0* vorbim despre servicii electroniceintegrate care se adresează studenţilor, cadrelor didactice şi cercetătorilor din cadrul fiecărei facultăţi,
care aduc mai aproape informaţia ştiinţifică alături de colecţiile specializate în format print.
chiziţionarea documentelor electronice de tipul eboo!s, e"ournals dar şi a bazelor de date este
e$trem de costisitoare şi e$ploatarea la ma$im a acestora în spri"inul procesului de învăţământ şi
cercetare este tocmai "ustificarea acestor mari investiţii )r evistele din domeniile ştiinţifice sunt de
+ 12%0, 0on. Criza în structurile info-documentare. onstanţa (ditura ($-3onto, 455+, p. ++6+
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
2/18
şapte ori mai scumpe decât cele din zona ştiinţelor sociale. ricum ar fi abordate aceste realităţi,
ele sunt producătoare de mari dezechilibre în mişcarea informaţiei şi în alocarea resurselor.!"
m pornit de la ipoteza că, analizarea opiniilor utilizatorilor cu privire la facilităţile oferite de
serviciile electronice ale bibliotecii universitare, poate conduce la dezvoltarea unei politici de
mar!eting a colecţiilor electronice optimizate şi poate aduce mai aproape percepţia utilizatorilor
asupra dinamicii informaţiei digitale.
7e-am îndreptat spre serviciile electronice din cadrul celei mai mari biblioteci româneşti de
acest tip, tocmai pentru a observa măsura şi modul în care se utilizează şi în care se aplică informaţia
ştiinţifică în format electronic în practica de cercetare a utilizatorilor. În urmărirea acestui scop, am
conceput şi aplicat un set de 89 de chestionare în sediul central al ibliotecii entrale /niversitare,
în special în spaţiile care furnizează servicii electronice 0nternet, sală cataloage, referinţe
electronice, baze de date, săli de lectură, pentru a observa cum sunt e$ploatate aceste facilităţi, dar şi
pentru a cunoaşte opiniile utilizatorilor cu privire la calitatea produselor de informare şi la consiliereade specialitate din partea personalului bibliotecii.
hestionarele au fost structurate pe o schemă de treisprezece întrebări, mare parte
precodificate, menite a canaliza răspunsurile pe obiectivele cercetării noastre şi a facilita evaluarea
lor statistic:. 3entru a verifica consistenţa opiniilor cititorilor în legătură cu dinamica serviciilor
electronice, am adresat spre final o întrebare deschisă şi o întrebare de control care au permis
respondenţilor să e$prime propriile propuneri de optimizare. m introdus în studiul nostru şi
variabile independente-vârstă, se$, ocupaţie, factori utili în stratificarea chestionarelor. stfel, am
constatat că, în perioada aplicării, pla"a utilizatorilor de servicii electronice care au răspuns invitaţiei
noastre, a fost alcătuită din 9; femei si 48 bărbaţi structuraţi ocupaţional astfel
4 #bidem., p $%&.4
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
3/18
3rima întrebare Cât de des utilizaţi serviciile oferite de 'iblioteca Centrală (niversitară)
formulată cu cinci variante de răspuns precodificate, a vizat observarea comportamentului periodic al
utilizatorilor bibliotecii. şa cum a rezultat din datele oferite, frecvenţa utilizării ibliotecii entrale
/niversitare )arol 0< a fost următoarea =5 subiecţi au vizitat săptămânal biblioteca, > subiecţi
lunar, 9 subiecţi în sesiune, 4 subiecţi de câte ori a fost necesar, + subiect a fost pentru prima dată la
bibliotecă şi 48 subiecţi săptămânal.
?i,
pentru că interesul nostru s-a concentrat pe măsura în care serviciile electronice ale / sunt
cunoscute şi folosite, am formulat întrebarea filtru nr. 4 Cunoaşteţi serviciile electronice pe care
'C( 'ucureşti le oferă utilizatorilor săi) cu două variante de răspuns @-7/, unde am înregistrat
+> răspunsuri negative, 6= afirmative, şi două non răspunsuri. Aormularea cerinţei *numeraţi două
dintre serviciile electronice oferite de bibliotecă, pe care le consideraţi mai importante pentrudumneavoastră a avut drept "ustificare descoperirea acelor facilităţi care le sunt mai utile şi la care
fac apel mai des. @in totalul respondenţilor, tocmai cei care au afirmat că nu cunosc aceste servicii
au specificat catalog online, cărţi în format electronic, articole.
m constatat, astfel că, pentru aceşti &puţini' subiecţi nu era limpede dacă sfera de cuprindere
a serviciilor electronice a inclus cartea în format electronic, articolele B bazele de date, dar şi
catalogul online, primul tip de serviciu electronic furnizat sau, că nu s-a acordat o atienţie suficientă
lecturării chestionarului. (ste în primul caz, o confuzie de tip conceptual cu toate că, materialele
promoţionale difuzate în fiecare an universitar, tutorialele bazelor de date, pliantele e$istente special
pentru informarea utilizatorilor, tipizatele pentru dezideratele venite din partea cititorilor stau
mărturii evidente că e$istă o permanentă strategie de promovare şi analiză a populaţiei deservite şi
preocuparea constantă de a informa şi de a ţine citiorii la curent cu noile apariţii editoriale. Cămâne
ca şi atenţia utilizatorilor la noile tipuri de servicii şi la logica funcţionării lor să a"ute demersurile.
@in rezultatele obţinute în urma filtrării opţiunilor de căutare pe categorii profesionale, observăm că
ma"oritatea utilizatorilor de servicii electronice sunt profesorii şi studenţii, urmaţi de medici,
cercetători, masteranzi şi alte categorii socio-profesionale.
Dilnic 1ăptămânal Eunar În sesiune @e câte ori este necesar 3rima dată
=5 48 > 9 4 +
Tipuri de serviciielectronice %pac Febopac
Ceferinţeelectronice 3rouest (bsco hadHic! 1pringer 1cience direct
1cor I9 +4 4> +8 +> 4 +9 +
3rocent=+,+;J +=,++J I=,++J 4+.+;J 44.I9J 4.I9J +;.6=J +.+;J
I
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
4/18
Kom putea realiza o analiză mult mai relevantă şi deci mai interesantă şi utilă, dacă vom repeta
chestionarul la intervale determinate de timp, pentru a desprinde şi profilul căutărilor efectuate,
factor decisiv în investigarea sociologică a serviciilor unei biblioteci. (ste pe deplin întemeiată în
acest sens, opinia Kictoriei Arâncu cu privire la comportamentul utilizatorului bibliotecii pe care-l
consideră )cel mai credibil barometru în privinţa eficienţei +eb C-ului.!
3rouest, (bsco şi 1pringerlin!, furnizori mondiali de materiale online, sunt bazele de date
cel mai des accesate de către utilizatorii de servicii electronice ai / ucureşti. 2rebuie să
menţionăm că accesările nu au fost direcţionate strict pe un singur serviciu ci au fost e$tinse de la
opac la referinţe sau direct la interogarea mai multor baze de date.
2ipurile de căutări efectuate dau măsura reală a flu$ului de informaţii într-o structură
infodocumentară# analiza sinta$elor de căutare ar trebui să devină una din preocupările specialiştilor
din bibliotecile universitare.
@acă primele două acoperă ştiinţele sociale şi umaniste, 1pringerlin! &accesată şi de medici'este a$ată în special pe ştiinţe aplicate&medicină, informatică'.
hadHic! LealeM integrată în 3rouest a fost accesată doar de doi dintre subiecţii analizaţi,
iar 1cience @irect de către un utilizator.
?i din documentul elaborat de către instituţie, Raport 2008, observăm că 3rouest este clasată
pe prima poziţie în ierarhia bazelor de date, urmată de 1pringerEin!, care în anul 4558 şi-a dublat
numărul accesărilor, a"ungând la 48.9+5=.
I ACN7/. Kictoria. /tudierea comportamentului utilizatorului. 0ormarea utilizatorului unei biblioteci universitare.@isponibil online la adresa 111.bcub.ro= iblioteca entrală /niversitară )arol 0, p. I>-=5.
Ebsco 2otal ercetător @octorand Oasterand Oedic 3rofesor 1tudent1cor +> + + + 4 = +5
3rocent 44,I9J +,+;J +,+;J +,+;J 4,I9J =,;5J ++,;6J
Proquest 2otal ercetător @octorand Oasterand Oedic 3rofesor 1tudent1cor +8 4 + + 4 = 8
3rocent 4+,+;J 4,I9J +,+;J +,+;J 4.I9J =,;5J >,=+J
SpringerLink 2otal ercetător Oedic 3rofesor 1tudent1cor += + 4 4 >
3rocent +6,=;J +,+;J 4,I9J 4,I9J +5,98J
=
http://www.bcub.ro/http://www.bcub.ro/http://www.bcub.ro/
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
5/18
1ubiecţii care au apelat 1erviciul Ceferinţe au înregistrat I=,++J, procent "ustificat de
comple$itatea activităţilor derulate &cereri de informare pe mail, bibliografii la cerere, bibliografii
retrospective', de nevoile tot mai diverse de cercetare, scor aflat în concordanţă şi cu analiza anuală a
instituţiei care notează creşteri progresive de utilizare a acestui serviciu.
Referinţe
electronice
Total: Casieră Cercetător Consilier Medic
reident
Pensionară Profesor Student
Scor 4> + + + + + I 4+
Procent I=,++J +,+;J +,+;J +,+;J +,+;J +,+;J I,94J 4=,;5J
Opac Total Cercetător Doctorand Istoric Jurnalist Profesor Publicist Şomer Student
Scor 35 1 1 1 1 5 1 1 24
%
4!"% 1,17% 1,17% 1,17% 1,17% 5,88% 1,17% 1,17% 28,23%
9
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
6/18
29
1 1 1 1 13
21
34,11%
1,17% 1,17% 1,17% 1,17% 1,17%3,52%
24,70%
0
5
10
15
20
25
30
35
T o t a l :
c o n s i l e
r a f a
c e r i e u
r o p e
n e
m e d i c
r e z i d
e n t
p r o f e s
o r
s t u d
e n t
0,00%
5,00%
10,00%
15,00%
20,00%
25,00%
30,00%
35,00%
40,00%
Scor
Procent
35
1 1 1 15
1 1
24
1,17% 1,17% 1,17% 1,17%5,%
1,17% 1,17%
41,17% 2,23%
0
5
10
1520
25
30
35
40
T o t a l
c e r c e t a t o r
d o c t o r a n
d
i s t o r i c
! u r n a l i s
t
p r o f e
s o r
p u " l i
c i s t
s o m e r
s t u d
e n t
0,00%
5,00%10,00%
15,00%
20,00%
25,00%30,00%
35,00%40,00%
45,00%
T o t a l
c e r c e t a t o r
d o c t o r a n
d
i s t o r i c
! u r n a l i s
t
p r o f e s
o r
p u " l i
c i s t
s o m e r
s t u d
e n t
Scor
Procent
!ebopac Total Cecetător "octorand Profesor Student
Scor +4 + + I ;
Procent +=,++J +,+;J +,+;J I,94J 8,4IJ
6
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
7/18
12
1 1
3
7
14,11%
1,17% 1,17%
3,52%
,23%
0
2
4
#
10
12
14
Total cecetator doctorand profesor Student
0,00%
2,00%
4,00%
#,00%
,00%
10,00%
12,00%
14,00%
1#,00%
Total cecetator doctorand profesor Student
Scor
Procent
artea electronică este în accepţiunea academicianului Oihai @răgănescu ) principalul vector al
produselor informaţionale pentru cunoaştere, dar nu numai pentru cunoaştere29, permiţândutilizatorilor operarea rapidă cu noţiunile fundamentale în procesul de învăţare sau cercetare.
7umărul mare de titluri pe care biblioteca le-a achiziţionat în 4558 &=4>=' pluralitatea domeniilor pe
care le acoperă, au făcut ca ele să fie incluse în tot mai multe opţiuni de lectură.
"ocu#enteelectronice
Cercetători "octorani Profesori Studenţi Consiler$storic
MedicPublicist
So#erCasieră
Masterand
%rticole de 4 + 8 =I + + I + +
specialitate&iare 'ireviste
+ + 4 ++ 5 + + + +
Legislaţie + 9 + + +
Cărţielectronice
9 46 4 + +
9 @CPGP7(1/, Oihai. /ocietatea #nformaţională şi a cunoaşterii. 3ectorii societăţii cunoaşterii. ucureşticademia Comână, p.I4.
;
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
8/18
T(T%L ) * +, -. + * , ) / + +
$radul de utilizare al documetelor pe cate%orii socio profesionale
2 1
43
1 1 3 1 11 1 211
0 1 1 1 115 1 1 15
2#
2 1 13 2
1#
5
1 2# 3 4 1 1
&100
1020
304050
#070090
d o c t o
r a n z i
p r o f e
s o r i
c o n s i l e
r
i s t o r i c
m e d i c
p u " l i
c i s t
s o m e r
m a s t e r
a n d
'rticole de
specialitate
(iare )i re*iste+e%isla,ie
-.r,i electronice
Total
@ouă argumente puternice stau fundament acestei preferinţe costurile de achiziţie &ţinând
cont că ma"oritatea sunt lucrări în limbi străine', imposibil de suportat pentru un student nici chiar un
cadru didactic, dar şi nivelul ştiinţific al conţinutului.
3rincipalele domenii de interes pentru utilizatorii bazelor de date preferă ştiinţele sociale
=6J, literatura 46J, ştiinţele e$acte +;J iar "urnalism şi mass media ++J. @iversificarea
specializărilor psiho-socio-pedagogice, apariţia unor câmpuri de investigare noi în sfera ştiinţelor
sociale au determinat o creştere importanţă a lecturii de specialitate.
8
Domenii de interes
Literatura
26%Stiinte sociale
46%
Stiinte exacte
17%
Jurnalism si
mass media
11%
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
9/18
În urma filtrării rezultatelor observăm că, populaţia ma"oritară care frecventează sălile
ibliotecii entrale /niversitare este alcătuită din studenţi 0*12 indicator pozitiv, ţinând cont de
faptul că, aceştia au la îndemână şi spaţiile bibliotecilor filiale, din campusul /niversităţii din
ucureşti. (ste evident un semn al preocupării pentru facilităţile oferite şi de alte servicii &periodice,
0nternet, săli specializate' în procesul de învăţare respectiv cercetare, şi nu semn al suficienţei
resurselor oferite în cadrul facultăţilor.
@in evaluarea răspunsurilor date de studenţi la întrebarea nr. + Cât de des utilizaţi serviciile
oferite de 'iblioteca Centrală (niversitară) am constatat că +; studenţi vin zilnic la bibliotecă, 48
săptămânal, ; studenţi vin lunar, 9 studenţi vin în sesiune, 4 afirmă că trec pe la bibliotecă de câte ori
este necesar, şi numai un student se află pentru prima dată în spaţiile comple$ului. 3rocenta"ul este
pe deplin motivat deoarece nevoile imediate de informare sunt satisfăcute de către bibliotecile filiale.
@omeniile investigate de către studenţii care frecventează zilnic / sunt &în ordinea
numărului de cititori' ştiinţe sociale 9 subiecţi# ştiinţe e$acte I subiecţi# "urnalism-4 subiecţi#
literatură-4 subiecţi# medicină-4 subiecţi# legislaţie + subiect# limbi străine + subiect# ştiinţe
economice-+ subiect. Căspunsurile oferite la întrebarea nr. ; &Care tipuri de documente electronice
vă sunt mai mult necesare)4 ne arată interesul a ++ din cei +; studenţi care trec zilnic pe la bibliotecă
pentru articole de specialitate şi carte electronică.
3rocesul de învăţare şi cercetare este influenţat în mare măsură de conţinuturile electroncie
ale publicaţiilor internaţionale de specialitate inde$ate de aceste baze de date. (ste din ce în ce mai
evident că opţiunea pentru publicaţiile electronice primează în faţa celor print şi datorită timpului de
livrare dar mai ales datorită acestui mare avanta" de a fi uşor de regăsit, uşor de trimis prin poşta
electronică, uşor de structurat în bibliografii.m remarcat în răspunsurile oferite o propunere interesantă din partea unui student )
personal mă pierd prin hăţisul căutărilor din /pringer sau ro5uest, aşa că aş lua parte cu interes la
un mic training de $& minute pe care dumneavoastră l-aţi putea organiza sistematic6.7n acest fel ar
putea fi cunoscute şi aceste servicii mai bine.* Ceiese din afirmaţia de mai sus, dorinţa de a fi instruit
de un specialist al bibliotecii - ceea ce constituie recunoaşterea calităţii bibliotecarului de instructor-
>
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
10/18
asistent în căutare, respectiv cercetare şi dă în acelaşi timp măsura nevoii de comunicare
interpersonală, de interactivitate în procesul de documentare între bibliotecar şi utilizator.
rgumente în legătură cu metamorfoza profesiilor info-documentare aduce şi 0on 1toica )au
devenit profesii ale cetăţii6 din iniţiatori ai unor domenii ei s-au transformat în furnizori de
cunoaştere.eror? ++20, 1
) %cces la bae de date
Sage .2-- 1Muse =2)/ 1@stor *2=/ 1$nterscience -2.3 1
/ Posibilitatea de a intra cu propriile cărţi
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
11/18
/tilizatorii cadre didactice în procent de +4J din totalul subiecţilor investigaţi, se
încadrează în intervalul de vârstă 4+-9; de ani# din +5 subiecţi prezenţi, 8 declară că vin săptămânal
să studieze la bibliotecă în timp ce doar 4 trec zilnic. /n mare beneficiu pentru instituţie este că
subiecţii B profesori cunosc în procent de +55J serviciile electronice oferite de /, enumerând în
plus faţă de ceilalţi utilizatori bazele de date 1copus, hadHic! şi mai nou achiziţionata bază de dateOuse.
(merald ($tra Oanagement a fost des accesată pentru articole full te$t şi pentru articolele din
management-tehnic-inginerie. @omeniile interogate electronic de către cadre didactice fac parte
preponderent din categoria ştiintelor e$acte şi a stiinţelor sociale# întâlnim însă şi solicitări pentru
"urnalism-4 subiecţi, legislaţie-+ subiect, matematică-+ subiect.
%pţiunile pentru e-boo!s, baze de date, serviciile de referinţe, demonstrează buna cunoaştere
a tuturor tipurilor de servicii electronice care îi spri"ină în procesul de predare şi cercetare. @in
totalul celor +5 subiecţi cadre didactice, 9 au specificat propunerile de optimizare a serviciilor, pe
care le enunţăm mai "os
4r5 crt5 Propuneri de opti#iarecadre didactice Scor
+ Oai multa receptivitate şi rapiditate la cererileQîntrebările celor care au nevoie deserviciile bibliotecii.
+
4 bonament la Ruestia. +
I Oai multe e$emplare şi o e$cepţie de la regulă privind anumite cărţi. +
= % atenţie sporită faţă de cărţile aflate la raft. % metodă prin care persoana care are locrezervat la un birou de studiu sa poată coborî la 0nternet fără să-şi piardă locul din sala destudiu. Cecomandări din partea bibliotecii ale noilor apariţii de valoare pe diferiteledomenii de studiu.
+
9 alculatoare mai silenţioase şi mai performante, monitor mai mare, prelungirea orarului pana la 4+ sau 44 atât în timpul săptămânii cât şi în Hee!end.
+
++
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
12/18
/tilitatea ma"oră a serviciilor electronice ale / pentru subiecţii investigaţi este formarea
iniţială-formarea continuă B cercetarea, aspecte care ne întăresc convingerea că, obiectivele centrale
ale instituţiei de a spri"ini procesul universitar de învăţare şi cercetare sunt astfel îndeplinite.
iblioteca universitară spri"ină procesul universitar de educaţie şi perfecţionre, complează baza
teoretică a utilizatorilor cu informaţii ştiinţifice de actualitate, se constituie într-o punte de legătură
între producţia ştiinţifică internaţională şi cea românească, între sisteme culturale diferite. 7e sumăm
opinia profesorului Oircea Cegneală cu privire la rolul cadrelor didactice în îndrumarea şi orientarea
studenţilor către biblioteca )bibliotecile din învăţământ, şcolare şi universitare, în general, nu pot
reuşi pe deplin fără sprijinul cadrelor didactice, care sunt primele chemate la clasă, la cursuri şi
seminarii, să-i îndrume pe elevi şi studenţi spre bibliotecă. ceasta este o cerinţă e8trem de actualăastăzi în condiţiile în care studiul individual constituie baza învăţării2 % .
1copul vizitei la bibliotecă aşa cum rezultă din răspunsurile date a fost pentru I6 subiecţi
învăţarea, pentru I8 cercetarea, pentru doi subiecţi elaborarea lucrării de licenţă, pentru 9 utilizatori
predarea, pentru un utilizator informarea personală, 4 au fost non răspunsuri. ernard LennesM
clasifică motivaţiile subiecţilor care optează pentru non răspuns astfel &a' respondenţii improvizează
un răspuns pentru că nu sunt siguri pe ceea ce ştiu# &b' greutatea în e$primare determină apelarea la
bine cunoscutul )nu ştiu, p. 989+4
informarea personala
+,+;J
invatarea
=4,I9J
licenta
4,I9J
cercetarea
==,;5J
predarea
;,59J
invatarea
informarea personala
cercetarea
licenta
predarea
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
13/18
Procent /*2).1 +2+01 //2031 *5).1 023.1
(ficienţa cu care sistemul de căutare şi regăsire răspunde nevoilor utilizatorilor este indicată
de răspunsurile la întrebarea nr. >: Cât de rapid răspunde sistemul căutării dvsS# astfel 4; dintre
subiecţi consideră sistemul )foarte rapid*, =+ l-au calificat )rapid*, şi doar +9 utilizatori îl consideră
)satisfăcător*.
Gradul de satisfacţie are legătură directă cu mediul de cercetare, comple$itatea subiectului
căutat, cu viteza sistemului dar şi cu abilităţile tehnice ale subiecţilor&care de cele mai multe ori sunt
la înălţimea aşteptărilor'. @espre tendinţele subiecţilor de a răspunde unor întrebări de măsurare a
satisfacţiei, 1eptimiu helcea afirma )oamenii au tendinţa de a evita răspunsurile e8treme,
înclinând s; aleagă răspunsuri moderate, dac; nu chiar neutre.!<
Căspunsurile obţinute la întrebarea nr. $&: =aterialele informative în format electronic vă
sunt de folos în cunoaşterea serviciilor oferite de 'C() ne indică două categorii de subiecţi care
folosesc tutorialele resurselor electronice, =8,4J şi alţii care nu apelează la ele-I8,8J.
m încheiat chestionar cu întrebări deschise, deoarece scot în evidenţă percepţia actuală a
utilizatorilor asupra bibliotecii, reflectând şi ariile pentru care s-au dorit ameliorări
7n condiţiile diversificării surselor de informare, biblioteca pierde în faţa cititorului de carte
în format print) 3esimişti în legătură cu concurenţa dintre serviciile bibliotecii universitare şi alte
platforme care furnizează informaţii au fost 4= subiecţi din cei 89 respondenţi.
8 L(E(, 1eptimiu. #niţiere în cercetarea sociologică. ucureşti omunicare.ro, 455=, p. +++
itea de răspuns a siste#ului Rapid Doarte rapid Satisfăcător 4on răspuns
1cor =+ 4; +9 4
3rocent =8,4I I+,;6 +;,6= 4,I9
%R$%4TE "E RSPA4S SC(R PR(CE4T
1erviciile ar putea fi optimizate 96 69,8J
7u ar trebui făcute ameliorări 4I 4;,59J
7on răspuns 6 ;,59J
Total: -. +331
+I
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
14/18
@in pla"a răspunsurilor oferite, constatăm că +4 din cei 4= subiecţi care afirmă că biblioteca
pierde în faţa altor structuri de informare, menţionează că ar trebui să schimbe ceva, şi în consecinţă
chiar fac aceste propuneri.
+=
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
15/18
%R$%4TE "E RSPA4S SC(R PR(CE4Tiblioteca ar pierde în fata diversificării resurselor 4= 48,4IJ
iblioteca nu ar pierde în fata diversificării resurselor de informare 98 68,4IJ
7on răspuns I I,94J
Total: -. +331
3ropunerile făcute de către utilizatori reflectă nevoia de implicare, de co-participare în
procesul de ameliorare a condiţiilor de lectură, utilizatorii simt nevoia de diversitate a serviciilor,
menţionând în acest sens şi alte baze de date &Tstor, Ruestia, 1age, Ouse', declară necesitatea de a le
accesa şi de acasă în baza unui permis de lectură, care să includă şi această importantă facilitate.
Kan der 3ost, F.D., de oning, 2. T., (. 1mith numeau în termeni manageriali acest tip de
relaţionare orientare pe client şi o defineau )măsura în care organizaţia ia în considerare punctele
de vedere ale clienţilor si care se bazează pe calitate, servicii şi pertinenţa produselor şi serviciilor.
vem disponibilitatea de a asculta clienţii, de a descoperi ceea ce vor aceştia, ideile lor despre un
anume produs sau despre ameliorarea unui serviciu)!>
/n domeniu pentru care nevoia de informare este în continuă creştere este biologia
&biochimie, biologie celulară, biotehnolgie, biologie moleculară', chimia &chimie-fizică, fitochimie'
pentru care subiecţii au făcut propuneri de achiziţionare de carte. @isponibilitatea personalului
anga"at este iarăşi un factor de definire a calităţii în derularea serviciilor bibliotecii.
/n număr de =8 de subiecţi investigaţi reprezentând 96,=;J din totalul utilizatorilor, au
e$primat propuneri similare de ameliorare a serviciilor# ma"oritatea doresc să se achiziţioneze lucrări
din domeniul biologiei pentru că mişcările produse în acest domeniu sunt rapide şi consecinţele
acestora influenţează cercetarea dar şi viaţa socială# o altă parte a subiecţilor propune achiziţionarea
altor baze de date despre care neîndoielnic au cunoştinţă şi al căror potenţial ştiinţific îl valorifică,
restricţionat însă de costuri# scanarea presei este un aspect important pentru o bibliotecă universitară,
> K7 @(C 3%12, F.D, @( %707G, 2. T., 1O02L, (. n instrument to measure organizational culture. În 1outhfrican Tournal of usiness Oanagement, vol 48, nr. =, dec, +>>;, p.+=;-+68.
ariante co#une de răspuns Scor Procent
3relungirea programului bibliotecii = =,;5Jchiziţionarea de cărţi de specialitate biologie 8 >,=+J
chiziţionarea unui $ero$ ; 8,4IJ
chiziţionarea altor baze de date &1age, Tstor, Ouse, Ruestia, 010, T12%C' 6 ;,59J
0nternet Hireless în toate spaţiile bibliotecii 9 9,88J
1canarea presei şi postarea acesteia pe site 4 4,I9J
3ersonal mai amabil. = =,;5J
0ncluderea în preţul de abonament a accesului de la distanţă la bazele de date 9 9,88J
+9
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
16/18
care trebuie supus analizei pe principalele componente pe care le implică, ne referim la dotarea
tehnică, la factorul uman la timp şi costuri.
(vident că, aceste sugestii reflectă o stare de fapt reală şi repetabilitatea aplicării
chestionarului la scară largă dar şi pe o durată e$tinsă de timp, ar a"uta procesul de management al
colecţiilor şi ar fi în egală măsură, un factor de îmbunătăţire a politicii de relaţii cu publicul.
omple$itatea procedeelor de lucru cu instrumentele de căutare, respectiv cercetare, trebuie
să constituie un stimul şi nu o povară:2la rândul lor, specialiştii din structurile infodocumentare n-
au învăţat destul că inventivitatea, nevoia de nou şi de continuă perfecţionare, proprii zonelor celor
mai dinamice ale cunoaşterii, trebuie să caracterizeze, în egală măsură, câmpul lor de activitate, că
producerea valorii, ca în oricare sferă a e8istenţei umane, nu este nici aici posibilă fără efort,
inteligenţă şi dăruire, fără raportare la universul valorilor.!$& alitatea comunicării cu utilizatorii
are un impact puternic asupra dinamicii viitoare a instituţiei# literatura biblioteconomică pune un
accent important asupra managementului personalului în structurile info-documentare, proces în care
bibliotecarul are o misiune e$trem de importantă în modul de transmitere a informaţiilor şi motivare
a cititorilor de a reveni în spaţiile bibliotecii.
ctivităţile derulate într-o bibliotecă universitară se înscriu sub semnul educaţiei pentru
informţie, al culturii şi comunicării, sunt procese care ascund întrepătrunderi elaborate şi ale căror
efecte se pot uşor observa în evoluţia ştiinţifică a fiecărei naţiuni.
@in această perspectivă, dar şi din datele reflectate din prezenta analiză, putem structura
concluziile noastre pe trei niveluri al eficienţei resurselor disponibilizate, unde s-a constatat o bunăcunoaştere a serviciilor / şi un grad ridicat de interactivitate între furnizor&/' şi
beneficiari&cadre didactice, studenţi, cercetători, etc', al resurselor umane, unde încă este loc de
optimizări atât pe partea de comunicare bibliotecar-utilizator, cât şi pe pregătirea profesională de
specialitate pe care nivelul universitar o pretinde, şi al politicii de diversificare a serviciilor
+5 p. cit , p +++
+6
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
17/18
electronice, unde ma"oritatea beneficarilor au demonstrat o bună cunoaştere, ba mai mult, am
remarcat dorinţa de a afla cele mai noi informaţii ştiinţifice.
7$7L$(FR%D$E
+5 0E0%2( (72CEP /70K(C102CP )C%E 0, I>-=5 p.
*5 L(E(, 1eptimiu. 0niţiere în cercetarea sociologică. ucureşti omunicare.ro, 455=, +++ p.
)5 @CPGP7(1/, Oihai. 1ocietatea 0nformaţională şi a cunoaşterii. Kectorii societăţiicunoaşterii. ucureşti cademia Comână, I4 p.
/5 ACN7/. Kictoria. 1tudierea comportamentului utilizatorului. Aormarea utilizatorului unei
biblioteci universitare. Uitat 6 ianuarie 45+5V. @isponibil pe 0nternet la adresahttpQQHHH.bcub.ro.
.5 C(G7(EP, Oircea. 7oi studii de biblioteconomie. ucureşti (ditura C, 455>, 989 p.
,5 12%0, 0on. riza în structurile info-documentare. onstanţa (ditura ($-3onto, 455+, ++6 p.
+;
http://www.bcub.ro/http://www.bcub.ro/
-
8/19/2019 Utilizarea serviciilor electronice
18/18
05 K7 @(C 3%12, F.D, @( %707G, 2. T., 1O02L, (. n instrument to measureorganizational culture. În 1outh frican Tournal of usiness Oanagement, +>>;, Kol 48, nr.=, +=;-+68 p.
+8