universitatea transilvania din brasov - old.unitbv.roold.unitbv.ro/portals/31/sustineri de...

1

Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.5. „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”

Titlul proiectului: „Burse doctorale pentru dezvoltare durabila” BD-DD

Numărul de identificare al contractului: POSDRU/107/1.5/S/76945

Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov

Universitatea Transilvania din Brasov

Scoala Doctorala Interdisciplinara

Departament: Literatură Și Studii Culturale

Daniel I. PUIA DUMITRESCU

ISTORIA CENACLULUI DE LUNI

THE HISTORY OF THE MONDAY

LITERARY CLUB

Conducător ştiinţific

Prof. Univ. Dr. Andrei BODIU

BRASOV, 2013

2

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525

RECTORAT

D-lui (D-nei) ..............................................................................................................

COMPONENŢA

Comisiei de doctorat

Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov

Nr. 5940 din 22.07.2013

PREŞEDINTE

- Conf. univ. dr. Rodica ILIE

Director al Departamentului didactic

„Literatura si Studii Culturale”

Universitatea „Transilvania” din Brașov

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

- Prof. univ. dr. Andrei BODIU


REFERENŢI

- Prof. univ. dr. Alexandru CISTELECAN

Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș

- Prof. univ. dr. Ion Bogdan LEFTER

Universitatea din București

- Conf. univ. dr. Adrian LĂCĂTUȘ


Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 29.11.2013, ora

12:00, sala U II 3, Aula Universitatii TRANSILVANIA, Str. Iuliu Maniu nr. 41.

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să

le transmiteţi în timp util, pe adresa [email protected].

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

doctorat.

Vă mulţumim.

3

CUPRINS (limba romana)

INTRODUCERE Pg. Pg.

teza rez.

De ce am realizat un studiu de istorie literară folosind tehnici sociologice ..… 7 9 CAPITOLUL 1 Membrii Cenaclului de luni în Arhivele Securității ………………………..…. 45 12 Arhiva Fond Documentar ………………………………………………………. 47 12 Arhiva Fond Informativ ………………………………………………….….….. 71 12 Adrian Păunescu……………………………………………………………….…... 72 12

Angela Nache………………………………………………………………....…..... 72 12

Marian Popa……………………………………………………………………..…. 73 12

Dorin Tudoran…………………………………………………………................….73 12

Eugen Simion ……………………………………………………………..…..….... 74 12

Ovidiu S. Crohmălniceanu …………………………………………………………. 75 12

Eugen Suciu ………………………………………………………………….…..… 75 12

Radu Săplăcanu ……………………………………………………………..….….. 76 12

Ioan Groșan ……………………………………………………………………….... 77 12

Nicolae Breban ………………………………………………………………..….... 79 12

Gheorghe Iova……………………………………………………………………..... 82 12

Mircea Nedelciu …………………………………………………………………..... 82 12

Gheorghe Crăciun ……………………………………………………………...…… 84 12 Dosarele membrilor Cenaclului de Luni ………………………….………...…..... 85 12 Nicolae Manolescu…………………………………………………...…………........ 85 12

Călin Vlasie …………………………………………………………….…………..... 87 12

Ioan Buduca ……………………………………………………….........................…. 88 12

Doru Mareș …………………………………………………………………………... 88 12

Viorel Padina …………………………………………………………………..….… 90 12

Alexandru Mușina ……………………………………………………...………...….. 99 12

Ion Bogdan Lefter ……………………………………………………………….….. 105 12

Ioan Nino Stratan ………………………………………………………………....... 108 12

Mariana Marin ………………………………………………………………..……. 109 12

4

CAPITOLUL 2 Istoria Cenaclului de luni refăcută din interviuri cu membrii săi ………….… 116 13 1. Perioada de preistorie a cenaclului, tatonări pentru înființare …………………. 120 13 2. Ideea de cenaclu în perioada comunistă ………………………………….…...... 137 13 3. Începuturi, prima ședință de cenaclu, locație………………………………........ 154 14 4. Număr de participanți, frecvența întâlnirilor, citiri mai importante…………….. 166 14 5. Comentarii și comentatori în cenaclu, cercuri de influență/ cercuri de participare.187 14 6. Președinții studenți ai cenaclului ………………………………….……….……. 206 14 7. Cum se scria poezie în Cenaclul de luni; influențe ale membrilor……………..... 217 14 8. Perioada debuturilor. Antologiile……………………………...…………...……. 236 14 9. Coordonatorul Cenaclului de luni, Nicolae Manolescu………...………………... 271 14 10. Participarea Securității la întâlnirile de cenaclu. Rolul ei în epocă. Cenzura..… 302 14 11. Viața în comunism…………………………………………………………..…. 327 15 12. Închiderea Cenaclului de luni………………………………………………….. 353 15 13. Alte cenacluri după închiderea Cenaclului de luni…………………………..… 365 15 14. Analiza discuțiilor de grup din 1990 și 2008…………………………………… 385 15

CAPITOLUL 3 Membrii Cenaclului de luni în presa studențească a vremii (1977 – 1983) …. 399 15 1. Revista Amfiteatru……………………………………………………..…........ 401 16 2. Convingeri comuniste ………………………………………………..….……. 422 16 3. Revista Echinox ……………………………………………………..…..……. 439 16 4. Forum studențesc …………………………………………………….…...…… 448 16 5. Opinia studențească ………………………………………………………….… 455 16 6. România literară ……………………………………………………………....... 461 16

5

7. Săptămâna culturală a capitalei …………………………………………..….. 485 17 CAPITOLUL 4 O istorie a Cenaclului de luni ………………………………………………... 492 17 BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………….… 523 24 ANEXE …………………………………………………………………………… 531 Capitolul 1. Anexa 1 (Mircea Cărtărescu) ……...……………………………….… 531 Capitolul 1 Anexa 2 (Traian T. Coșovei) ……………………………………….… 534 Capitolul 1 Anexa 3 (Gheorghe Iova) ………………………………………….…. 535 Capitolul 1 Anexa 4 (Gheorghe Iova) ………………………………………….…. 538 Capitolul 1 Anexa 5 (Călin Vlasie) …………………………………….……….… 539 Capitolul 1 Anexa 6 (Caius Dobrescu) …………………………………………… 540 Capitolul 1 Anexa 7 (Doru Mareș) …………………………………………….….. 545 Capitolul 1 Anexa 8 (Viorel Abălaru/ Padina) ………………………………….… 547 Capitolul 2 Interviuri ……………………………………………………………… 552 Rezumat limba română/ limba engleză Curriculum Vitae (limba romana/ limba engleza)

6

CONTENTS

INTRODUCTION Pg. Pg.

teza rez.

Why did I write a literary history study using sociological techniques …. ..… 7 9 CHAPTER 1 Members of The Monday Literary Club in the Secret Police Files.………..….. 45 12 Documentary Fund Archive ……………………………………………………. 47 12 Informational Fund Archive …………………………………………….….….. 71 12 Adrian Păunescu……………………………………………………………….…... 72 12

Angela Nache………………………………………………………………....…..... 72 12

Marian Popa……………………………………………………………………..…. 73 12

Dorin Tudoran…………………………………………………………................….73 12

Eugen Simion ……………………………………………………………..…..….... 74 12

Ovidiu S. Crohmălniceanu …………………………………………………………. 75 12

Eugen Suciu ………………………………………………………………….…..… 75 12

Radu Săplăcanu ……………………………………………………………..….….. 76 12

Ioan Groșan ……………………………………………………………………….... 77 12

Nicolae Breban ………………………………………………………………..….... 79 12

Gheorghe Iova……………………………………………………………………..... 82 12

Mircea Nedelciu …………………………………………………………………..... 82 12

Gheorghe Crăciun ……………………………………………………………...…… 84 12 Files of the Monday Literary Club’s members…..……………….………...…..... 85 12 Nicolae Manolescu…………………………………………………...…………........ 85 12

Călin Vlasie …………………………………………………………….…………..... 87 12

Ioan Buduca ……………………………………………………….........................…. 88 12

Doru Mareș …………………………………………………………………………... 88 12

Viorel Padina …………………………………………………………………..….… 90 12

Alexandru Mușina ……………………………………………………...………...….. 99 12

Ion Bogdan Lefter ……………………………………………………………….….. 105 12

Ioan Nino Stratan ………………………………………………………………....... 108 12

Mariana Marin ………………………………………………………………..……. 109 12

7

CHAPTER 2 A history of The Monday Literary Club based upon interviews with its members 116 13 1. The prehistoric period of the literary club, before the opening…………………. 120 13 2. The idea of a literary club during the communism……………………….…...... 137 13 3. Beginnings, first meeting, location ………..………………………………........ 154 14 4. Number of participants, meeting frequency, more important readings………….. 166 14 5. Comments and commentators at the literary club, circles of participants ………..187 14 6. Student presidents of the literary club …………………………….……….……. 206 14 7. The way poetry was written at The Monday Literary Club; member’s influences. 217 14 8. The debuts period. Anthologies. ……..………………………...…………...……. 236 14 9. The Monday Literary Club’s coordinator, Nicolae Manolescu…………………... 271 14 10. Participation of the Security Police at meetings. Its role back then. Censorship..302 14 11. Life in the communism ……….……………………………………………..…. 327 15 12. The Monday Literary Club prohibited ..……………………………………….. 353 15 13. Other literary clubs after the prohibition of The Monday Literary Club……..… 365 15 14. Short analysis of the group discussions, 1990 and 2008 ..……………………… 385 15

CHAPTER 3 Members of The Monday literary club in the student press of the age (1977-1983) 399 15 1. Amphitheatre Magazine ..…………………………………………………..…........ 401 16 2. Communist beliefs ……… ………………………………………………..….……. 422 16 3. Equinox Magazine ………………………………………………………..…..……. 439 16 4. Student Forum …………………………………………………………….…...…… 448 16 5. Student Opinion ………………………………………………………………….… 455 16 6. Literary Romania ………………………………………………………………....... 461 16

8

7. Cultural weekly of the Capital …………………………………………..….. 485 17 CHAPTER 4 A History of The Monday Literary Club .…………………………………... 492 17 BIBLIOGRAPHY ..………………………………………………………….… 523 24 APPENDICES ………………………………………………………………… 531 Chapter 1. Appendice 1 (Mircea Cărtărescu) ……...………………….…….… 531 Chapter 1. Appendice 2 (Traian T. Coșovei) ……………………………….… 534 Chapter 1. Appendice 3 (Gheorghe Iova) ………………………………….…. 535 Chapter 1. Appendice 4 (Gheorghe Iova) ………………………………….…. 538 Chapter 1. Appendice 5 (Călin Vlasie) ………………………………….….… 539 Chapter 1. Appendice 6 (Caius Dobrescu) ……………………………….…… 540 Chapter 1. Appendice 7 (Doru Mareș) ………………………………….….….. 545 Chapter 1. Appendice 8 (Viorel Abălaru/ Padina) ………………….……….… 547 Chapter 2 Interviews …..………………………………………….…………… 552 Romanian/ English Abstract Curriculum Vitae (Romanian/ English)

9

INTRODUCERE

Realizarea unui capitol de istorie literară este un demers destul de complicat în condițiile unor

cerințe care nu vin neapărat din domeniul literaturii. Istoria în sine este considerată un câmp

de cercetare riguros, bazându-se pe date precise și verificabile. Literatura, însă, vine cu

propriile principii, cu un domeniu care se supune unor alte reguli. De aici și o anume dilemă

care ar apărea atunci când pornești la realizarea unui studiu de istorie literară. De unde începi

și unde termini, ce urmărești, cum verifici și validezi datele?

Istoria Cenaclului de luni ar părea, la prima vedere, o temă, deși atractivă, destul de facilă și

ușor de abordat. S-ar putea spune că avem un subiect clar de istoria literaturii, după cum arată

chiar și titlul studiului, o analiză a unuia dintre episoadele istoriei literaturii române. Pentru

unii cercetători, tema ar constitui un prilej de trecere în revistă a numelor și datelor importante

ce leagă acest cenaclu sau club literar de ceea ce este deja cunoscut și definit drept Generația

80. Aceasta ar fi una dintre interpretările noțiunii de istorie literară. Pentru alții, subiectul ar

constitui o monografie simplă, fără prea mari veleități culturale, aproape lipsită de noutate ori

imaginație creatoare, novatoare, pe alocuri chiar plictisitoare. Ținând mai mult de estetic, de

analiza legăturii dintre subiecți și operele lor, aceasta ar constitui o altă interpretare a unei

istorii literare. Ce rămâne de demonstrat este că această cercetare este nu numai una

novatoare și originală, ci și faptul că depășește cu mult sfera restrânsă la care ne-am referit în

rândurile de mai sus.

Voi porni, în această mică demonstrație, de la câmpul literar de care aparține lucrarea mea.

Pentru a clarifica din start noțiunile, aș dori să subliniez că studiul de față face parte, într-

adevăr, din istoria literară. Totuși, aceasta nu se referă nici doar la o simplă arhivare și

realizare a unei cronologii, ceea ce ar ține mai degrabă de o practică istorică rigidă, nici la o

analiză monografică a scriitorilor din Cenaclul de luni și a operelor lor (cu obișnuitele

conexiuni între biografie și bibliografie ale unor monografii literare). Voi pleca, în cercetarea

mea, de la o definiție călinesciană a istoriei literare, care sună astfel: „Istoria literară este o

istorie de valori și ca atare cercetătorul trebuie să fie în stare întâi de toate să stabilească

valori, adică să fie un critic... O istorie literară fără scară de valori este un non-sens, o istorie

10

socială arbitrară"1. Prin urmare, cercetarea de față are în vedere această „istorie de valori”, în

sensul că toate datele obținute vor fi trecute prin analiza critică a autorului. În scopul realizării

unei istorii literare care să îmbine cât mai armonios partea de culegere a datelor cu cea de

analiză, am apelat și la alte metode, nu numai la cele literare. Și acestea fac parte din – după

cum vom vedea – științele umaniste, însă sunt folosite cu precădere în sociologie. Țin să

precizez că – în ciuda faptului că metodele și tehnicile vor aparține ambelor domenii, cel

literar și cel sociologic – rezultatul acestei cercetări va fi un studiu de istorie literară.

Avem, așadar, o cercetare care pleacă de la principiile unui studiu istoric și va ajunge la

rezultatele unui asemenea tip de cercetare. Plecăm de la premisele analizei unui grup literar

care s-a format într-un cadru, într-un mediu și o atmosferă specifice, dar mai ales a evoluat

într-un interval temporal. Studiile deja existente în domeniu2

prezintă, ca interval temporal

pentru existența Cenaclului de luni, anii 1977 – 1983. Capitolul final al acestei lucrări se va

concentra asupra realizării unei evoluții cronologice, deci – iată – plecăm de la unele ipoteze

istorice și ajungem la concluzii de același gen. Frumusețea studiului de față și originalitatea sa

constau în mijloacele sau metodele folosite pentru analiză. Lipsa aproape totală materialului

documentar (de tip istoric și chiar literar) a făcut ca această cercetare să se bazeze – în mare

parte, dacă nu aproape în totalitate – pe surse primare. De aici și dificultatea de a culege și a

trata izvoarele menționate cu instrumentele istoriei literare, care nu prea existau, iar dacă

unele existau, acestea erau insuficiente. Prin urmare, pentru a îmbina istoricul cu esteticul, cu

o analiză adecvată, am apelat la metodele de cercetare calitativă. Despre acestea vom vorbi în

cadrul metodologiei cercetării.

1 George Călinescu, „Tehnica criticii și a istoriei literare”, în Principii de estetică, Editura Fundației pentru Literatură și Artă, 1939, p. 144. 2 Despre care vom vorbi în paginile următoare.

11

După cum precizam mai sus, în ceea ce privește acest capitol specific de istorie literară,

studiile sunt foarte puține și dispersate. Există, bineînțeles, foarte multe referiri – mai ales în

presă – la Cenaclul de luni, dar acesta – după cum o afirm în teză – devine un brand, ceea ce,

din punct de vedere terminologic, este cu totul altceva decât fenomenul istoric în sine. De

aceea, nu putem afirma că sursele referitoare strict la evoluția temporală a Cenaclului de luni

sunt unele bogate, ci dimpotrivă.

Unele mărturii le aflăm la criticul Nicolae Manolescu, coordonatorul cenaclului, în Istoria

critică a literaturii române. 5 secole de literatură3. Cu toate acestea, introducerea pe care o

face profesorul Manolescu în cartea sa nu este nici pe departe o istorie a cenaclului. Doru

Mareș, unul dintre membrii Cenaclului de luni, pune grupul din cadrul acestui club literar în

contextul mai larg al generației 80, în teza sa de licență din 19824. Mai apoi, Radu G. Țeposu

5

tratează și el problema, dar tot la nivel de generație mai degrabă decât de grup. Cu o întârziere

de douăzeci de ani de la scrierea cărții, Ion Bogdan Lefter6

publică ceva ce ar putea fi socotit

cel mai aproape de o istorie, însă – la fel ca în cazurile prezentate – inserează detalii despre

cenaclu într-un ansamblu mai complex. Bineînțeles că mulți dintre membrii Cenaclului de

luni vorbesc despre însemnătatea mișcării, dintre ei, mai programatic scriind pe această temă,

Alexandru Mușina și Mircea Cărtărescu.7

Alte scrieri legate în special de Generația 80 mai

sunt cele ale lui Augustin Doman8

sau, mai recent, Mihail Vakulovski9, însă nici una dintre

aceste cărți nu acordă un spațiu mai larg, nu se oprește asupra momentului pe care eu îl

consider definitoriu pentru nașterea și formarea poeților Generației 80, și anume, Cenaclul de

luni. Lista de mai sus nu este, desigur, una ce pretinde a fi una completă, se poate să fi omis unele

studii care amintesc de Cenaclul de luni sau care vorbesc despre unii dintre membri. Însă

trebuie să precizăm clar că nu aceasta a fost miza cercetării de față. Aici am dorit a ne referi

strict la evenimentul care dă și titlul studiului. Bineînțeles că nu ne-am bazat doar pe surse

3 Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. 4 Doru Mareș vorbește despre aceasta în interviul pe care mi l-a acordat, Anexa 10 a acestei lucrări. 5

Radu G. Țeposu, Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, Editura Cartea Românească, 2006. 6 Ion Bogdan Lefter, Flashback 1985: Începuturile „noii poezii”, Ed. Paralela 45, Pitești, 2005. 7 Alexandru Mușina, Sinapse, Editura Aula, Brașov, 2001; Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999. 8 Dumitru Augustin Doman, Generația 80 văzută din interior, Editura Tracus Arte, București, 2010. 9 Mihail Vakulovski, Portret de grup cu Generația 80 – Poezia, Editura Tracus Arte, București, 2011.

12

primare obținute personal, ci am apelat și la interviuri sau documente prezentate de terți. Cu

toate acestea, în ceea ce privește istoria Cenaclului de luni, putem afirma cu tărie că am

realizat un prim studiu de istorie literară despre clubul literar menționat.

STRUCTURA ȘI ORGANIZAREA TEZEI

Studiul nostru este împărțit în patru capitole, precedate de o introducere teoretică și urmate de

anexe, care cuprind mai multe mărturii pe baza cărora ne-am desfășurat cercetarea.

În introducerea teoretică am încercat să prezentăm metodele și tehnicile de cercetare

calitativă folosite, dar și felul în care acestea au fost îmbinate în cadrul lucrării cu tehnicile de

istorie literară. Am încercat să subliniem faptul că o cercetare calitativă, cu toate etapele sale,

nu este neapărat o unealtă sociologică, ci poate fi folosită foarte bine în diferite științe

umaniste, printre care și în literatură. În orice caz, demonstrația a avut ca rezultat un capitol de

istorie literară.

În primul capitol, intitulat, Membrii Cenaclului de luni în Arhivele Securității, ne-am propus

să realizăm o analiză a prezenței membrilor Cenaclului de Luni în dosarele aflate la arhivele

CNSAS, atât în dosare personale, cât și ale altor persoane, apropiate lor, sau în dosare de

grup. Scopul nostru a fost acela de a cerceta îndeosebi legăturile acestor scriitori cu Cenaclul

de Luni privite prin ochii Securității. Chiar dacă nu există în arhive un dosar special al

Cenaclului (ceea ce este considerat ciudat de către mai mulți foști membri și de către alți

cercetători cu care am discutat, unii chiar angajați ai CNSAS, dar se mai speră la deschiderea

dosarelor de universități, care nu le-au parvenit încă), Cenaclul de Luni este menționat destul

de des atât în dosare de Fond Documentar, cât și în dosare personale.

Din acest capitol reiese clar faptul că dosarele existente ale membrilor Cenaclului de Luni

constituie surse foarte valoroase de informații nu numai pentru cercetarea de față. Ele dau o

notă oficială istoriei pe care am conturat-o aici, istorie care a fost construită în special pe baza

mărturiilor participanților și a membrilor intervievați. Mai mult decât atât, credem că există

elemente de noutate care nu pot fi trecute cu vederea – după cum sunt informațiile din

declarațiile unui Viorel Abălaru/ Padina, după cum sunt fișele întocmite de Inspectoratele

Județene și de către Serviciul de Securitate al Municipiului București – elemente care vor

ajuta la o mai bună înțelegere nu numai a fenomenului, ci și a epocii în care acesta a avut loc.

13

În ceea ce privește întreaga lucrare, credem că am reușit să schițăm un fundal pentru existența

Cenaclului de Luni, aducând dovezi din epocă despre viața cultural – artistică în perioada

comunistă și creionând cadrul în care acesta și-a desfășurat activitatea. Am realizat și o

argumentație pentru ce însemnau atunci un organ de conducere a vieții literare, precum era

Uniunea Scriitorilor, ce erau cenaclurile și după ce reguli trebuia să funcționeze. Chiar mai

mult, am arătat în ce condiții a apărut Cenaclul de Luni și ce dificultăți a întâmpinat în nevoia

de a se manifesta. Fără pretenția ca această cercetare să fie considerată una exhaustivă, cred că

am epuizat sursele de informare care există la momentul actual în arhivele CNSAS.

În cel de-al doilea capitol, intitulat, Istoria Cenaclului de luni refăcută din interviuri cu

membrii săi, am folosit un alt tip de analiză – una tematică – ce s-a concentrat pe datele

obținute în urma mărturiilor a douăzeci de participanți la Cenaclul de luni, plus cea a lui

Mircea Martin, profesorul coordonator al cenaclului Universitas. Această analiză tematică a

unor interviuri sau mărturii individuale va fi completată de analiza a două discuții de grup,

care au avut loc în anii 1990 și 2008. Am folosit cincisprezece interviuri realizate personal10

,

paisprezece dintre ele cu membri ai Cenaclului de luni, unul – cu Mircea Martin, informații

din arhiva personală de interviuri a lui Matei Vișniec11

, mărturii din interviuri realizate de

Mihail Vakulovski12

, dar și din diverse cărți ale membrilor sau alte cărți de interviuri13

. Am împărțit cercetarea din cadrul acestui capitol în paisprezece teme, pe care le-am analizat

separat, fiecare dintre acestea începând printr-o introducere – în care am enunțat scopurile – și

încheindu-se cu acele concluzii pe care le-am considerat utile pentru fiecare temă. În cadrul

analizei, am încercat să prezint opiniile membrilor, pe parcurs am emis anumite ipoteze, iar în

final am ajuns la concluzii personale, pornind de la aceste ipoteze. Concluziile fiecărei teme

în parte alcătuiesc un corp solid de informații, care au ajutat la verificarea datelor obținute din

mărturii. Am început cu preliminariile, perioada de tatonări pentru debutul cenaclului – anii

1975 – 1976 – începutul lui 1977 – și am ajuns la anii de după închiderea Cenaclului de luni,

la perioada migrării către alte cenacluri. Printre teme, pot aminti: cele legate de prima ședință,

locație, frecvența întâlnirilor, numărul de participanți, o teorie personală a cercurilor de

influență din cenaclu, perioada debuturilor, antologiile, publicarea în presa vremii, moda sau

10 Am realizat interviuri (care vor fi anexate acestei lucrări) cu – în ordinea citării: Radu Călin Cristea, Călin Vlasie, Traian T. Coșovei, Ion Bogdan Lefter, Florin Iaru, Romulus Bucur, Alexandru Mușina, Bogdan Ghiu, Magda Cârneci, Doru Mareș, Romulus Brâncoveanu, Ioan Buduca, Mircea Martin, Eugen Suciu și Daniel Pișcu. 11 Pe care am obținut-o prin bunăvoința acestuia, în format de fișiere Word, prin intermediul poștei electronice. 12 Mihail Vakulovski, Portret cu Generația 80 (interviuri), Ed. Tracus Arte, București, 2011. 13 Cum este cazul cărții lui Dumitru Augustin Doman, Generația 80 văzută din interior, Editura Tracus Arte, București, 2010.

14

trendul în care se scria poezie, influențe asupra acesteia, președinții studenți ai cenaclului,

coordonatorul, participarea Securității și rolul ei în viața cenaclului, rolul comunismului în

viețile membrilor, închiderea cenaclului și diversele încercări de continuare, dar și analiza

celor două discuții de grup.

Dincolo de metodele folosite, merită să vorbim și despre istoria propriu – zisă ce se

conturează, începând cu primul capitol. Astfel, am încercat să prezint situația de ansamblu, să

schițez un fundal pentru ceea ce se întâmplă în epocă, atât în ce privește the big picture –

regimul și coordonatele sale –, cât și imaginea mai concentrată, a Cenaclului de luni. Am

vorbit despre felul în care trebuia să fie organizate principalele instituții cu care ne întâlnim în

această lucrare – Uniunea Scriitorilor, dar și cenaclurile – pentru ca apoi să mă opresc asupra

felului în care erau descrise persoanele ce aveau legătură cu Cenaclul de luni în Arhiva de

Fond Documentar. În continuare, am restrâns aria de căutare la persoane care aveau legături –

într-un fel sau altul – cu membrii Cenaclului de luni, printre scriitorii care – în marea lor

majoritate – erau deja membri ai Uniunii. O următoare fază a însemnat cercetarea dosarelor

personale (cele care există momentan) ale membrilor Cenaclului de luni – dintre care am avut

acces la nouă mape în care erau incluse mai multe volume sau chiar și dosare de colaborator

alături de cele de urmărire informativă.

Istoria Cenaclului de luni începe – în acest fel – cu destul de mult timp înainte de prima

ședință a acestuia, din 3 martie 1977. Ea este legată și de faptul că numai un singur membru și

coordonatorul vor fi – până la închiderea cenaclului – membri ai Uniunii Scriitorilor. Acest

aspect este unul foarte important, după cum am subliniat și în capitolul anterior, deoarece

neapartenența la Uniune le-a oferit posibilitatea de a evita contactele multiple cu Securitatea.

Dacă am privi lucrurile din perspectiva discursului legat de avantajele din anii 1960 – 1970 de

a fi membru al U.S.R., atunci ar putea fi considerată drept paradoxală afirmația de mai sus.

Însă pentru poeții anilor 1980 – în opinia noastră – a fost un avantaj faptul că nu au evoluat ca

membri ai Uniunii mai sus amintite. Mai departe, un alt avantaj a fost acela că – indiferent de

regulile și regulamentele care veneau de la centru – Nicolae Manolescu a păstrat Cenaclul de

luni în afara limitelor impuse cenaclurilor obișnuite în epocă. Regulamentele prezentate în

capitolul anterior ne fac să înțelegem de ce lumea era foarte circumspectă când venea vorba

despre așa ceva (și avem exemplul, pe care îl voi prezenta în acest capitol, al lui Călin Vlasie,

ce a refuzat, după cum mărturisește, cererea de a alcătui și a se supune unui regulament).

Notele informative din diferitele dosare personale sau de obiectiv, de grup, ne ajută să

creionăm istoria destul de zbuciumată a membrilor cenaclului. Avem la îndemână exemplul

15

lui Alexandru Mușina și a navetei care l-a afectat foarte mult, navetă și condiții despre care

vorbește cu mai mulți prieteni și apropiați din țară (iar notele reproduc aceste discuții). Avem

și cazurile extreme, cum este cel al lui Viorel Padina (Abălaru), care reprezintă și el un anumit

nivel de paradoxal. Aceasta pentru că tânărul Padina încearcă o existență în care să nu

negocieze cu sistemul, ci dimpotrivă, este un exemplu de teaser, de persoană care testează,

cumva, limitele până la care îi este permis să acționeze împotriva regimului. Pe lângă aceste

exemple, mai avem și cel al pelerinei de ploaie Nicolae Manolescu, despre care ajungi la un

punct în care nu mai știi ce să afirmi. Dosarul de colaborator nu este unul concludent, însă

poate justifica o anumită poziție de inaccesibilitate pe care o ocupă în epocă. El este foarte

contestat, însă – în același timp – nu are dosar de urmărire informativă datând din anii 1980 și

nici nu este pedepsit mai drastic când ia atitudine împotriva sistemului. La fel, îi apără cât de

mult poate (atât ad intra cât și ad extra cenaclu) pe tinerii săi colegi, îl scapă pe Viorel Padina

din închisoare, nu pățește nimic, însă nici nu are foarte mari beneficii de pe urma sistemului.

De aceea, credem că i se potrivește foarte bine descrierea de pelerină de ploaie, nefiind scopul

acestei cercetări descoperirea altor detalii în ceea ce-l privește. În continuare, avem și alte

posibilități de colaboratori chiar din mijlocul cenacliștilor, avem destul de mulți urmăriți

informativ, chiar și unii care nu au dosar deloc.

Toate aceste date contribuie la o istorie destul de detaliată a Cenaclului de luni. Până aici nu

am stabilit numai fundalul – cum ar putea părea că am afirmat mai sus – ci am mers mai

departe, oferind date importante – și, deopotrivă, interesante – despre anii de existență ai

Cenaclului de luni. A urmat, în acest capitol, o și mai mare detaliere, o încercare de a

surprinde nu numai evoluția cronologică a acestui club literar, ci și relațiile dintre membri,

atmosfera din cadrul cenaclului, relația dintre realitatea din interior și cea din exteriorul

acestei mișcări, dar și multe alte aspecte – în opinia noastră – foarte interesante. Și această

analiză tematică se vrea una circulară, în sensul că am pornit de la mărturiile personale,

pentru a ajunge la unele acceptate aproape unanim în cadrul grupului. Informațiile ce s-au

verificat prin compararea unora cu celelalte, oferite de alți membri în interviuri, au putut fi din

nou măsurate prin suprapunerea cu opinia colectivă din cadrul discuțiilor de grup. În felul

acesta – credem noi – reconstrucția evenimentului este una validă, verificabilă și chiar solidă.

În capitolul al treilea, intitulat, Membrii Cenaclului de luni în presa studențească a vremii

(1977 – 1983), am încercat să realizez o arhivă cu evoluția membrilor cenaclului în presa

studențească a vremii pe perioada cât acesta a existat ca eveniment per se. Se poate argumenta

faptul că și după 1983 sau 1984, numele membrilor au rămas sub acest brand. Totuși, aici ne

16

referim strict la o evoluție și pe plan publicistic atâta timp cât a existat Cenaclul de luni. Ni se

pare foarte important să urmărim participarea lor activă și la viața publicistică, cu toate că –

de mai multe ori – ei preferă să fie legați mai degrabă de Cenaclul de luni, decât de un alt fel

de reviste. Preferă acea revistă vorbită, unora pe hârtie, datorită, poate, și feedbackului

imediat pe care îl primeau în cadrul cenaclului. Considerăm că apariția lor în presa

studențească a vremii, dar nu numai, este la fel de importantă.

După cum am spus, în acest capitol am realizat o arhivă cu articolele publicate de ei în presa

studențească a epocii. Avem aici în vedere atât revistele bucureștene, cât și cele din țară.

Considerăm că – indiferent de numele său – revista Convingeri comuniste a constituit un

atelier destul de valoros pentru – după cum vom vedea – foarte mulți dintre membri. Urmează

revistele Amfiteatru și Viața Studențească. În ce privește aceste două publicații, am dori să

precizăm faptul că – în urma cercetării în Biblioteca Academiei – am decis să ne concentrăm

doar asupra revistei Amfiteatru. Principalul motiv a fost acela că în Viața studențească nu prea

au fost publicate articole ale tinerilor din Cenaclul de luni. Un al doilea motiv ar fi deosebirea

dintre cele două reviste afiliate, cumva, una celeilalte, Amfiteatru fiind un fel de supliment

cultural lunar al Vieții studențești. Din această cauză, în cea de-a doua – un săptămânal – nu

găsim foarte multe articole de interes, pe când, în prima avem un cu totul alt profil. Ne oprim

aici cu această comparație/ justificare. Am ales, apoi, să întocmim o arhivă a articolelor

publicate de și despre membrii Cenaclului de luni în revista clujeană Echinox. O altă

publicație importantă pe care am ales să o studiem a fost Opinia studențească, de la Iași (din

nou, aici am decis între Dialog și Opinia). De la Timișoara, am ales revista Forum studențesc,

drept una dintre cele mai importante publicații studențești ale vremii.

Pentru a nu ne opri aici și pentru a lua în considerare și două publicații cu o răspândire mult

mai largă, dar opuse ca tendințe, din presa – de data aceasta – adultă, am alcătuit o arhivă a

articolelor de și despre membrii Cenaclului de luni din Săptămâna culturală a capitalei și

România literară. Prin acestea, cred că am reușit să întregim tabloul Cenaclului de luni și al

membrilor săi în presa (un pic mai mult decât) studențească a perioadei. Este – sperăm –

evident faptul că am ales cele două publicații adulte și datorită implicațiilor pe care le-au avut

în realizarea unei publicități a Cenaclului de luni. Fie că a fost una pozitivă – cum s-a

întâmplat de cele mai multe ori în România literară, fie că a fost una negativă – iar aici este

bine cunoscut rolul Săptămânii, cu ai săi crainici, Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, dar și

Dan Ciachir și Adrian Păunescu, publicitatea a contat.

17

Trebuie să menționăm un alt lucru important, și anume acela că am încercat realizarea unei

arhive inedite, în sensul că nu am semnalat numai articolele și autorii lor, ci – acolo unde am

considerat necesar – am prezentat și părți din acestea, dar și comentarii personale legate de

subiectele lor. Din nou, am dori să subliniem faptul că nici această parte a cercetării nu s-a

dorit a fi una exhaustivă, ci doar un mijloc spre reconstrucția unei istorii a cenaclului.

De aceea, capitolul al patrulea, intitulat O istorie a Cenaclului de luni, reprezintă nu numai

cronologia existenței cenaclului, ci și concluziile acestei lucrări. Unul dintre scopurile

cercetării noastre a fost acela de a realiza o reconstrucție a evoluției cronologice a Cenaclului

de luni. Ne referim aici la stricta povestire a istoriei Cenaclului de luni sub forma unei

cronologii. Această întreprindere este una total originală și a avut ca scop realizarea unui

demers coerent bazat pe cercetarea din cele trei capitole anterioare. Am încercat să refacem

existența Cenaclului de luni din perioada preliminariilor până în faza de închidere, dar și în

etapa ascunderii de Securitate sub masca cenaclului Rapid. Trebuie să precizăm faptul că

această reconstrucție a noastră se va baza pe datele oferite anterior în lucrare, de aceea nu am

mai citat, ci efectiv am făcut o povestire care credem că are o mare coerență internă.

Ținând cont de premisele de la care a pornit cercetarea noastră, considerăm scopul său

îndeplinit. Prin metode de comparare a datelor, pe care le vom prezenta mai jos, am realizat o

istorie a Cenaclului de luni.

OBIECTIVELE CERCETĂRII. IMPORTANŢA PREZENTULUI STUDIU

Principalul obiectiv al cercetării noastre a fost realizarea unui prim studiu de istorie literară –

echivalentul unei monografii – legat de Cenaclul de luni. O asemenea cercetare nu a mai fost

realizată, în ciuda eforturilor unora dintre membrii cenaclului de a aduna cât mai multe date

despre existența acestui club literar. Împărțită în trei capitole de analiză a datelor și unul de

sinteză și concluzii, cercetarea și-a atins – în opinia noastră – acest obiectiv.

Printre obiectivele secundare pe care am dori să le menționăm aici sunt toate cele enunțate în

titlurile temelor alese spre analiză în cadrul capitolului al doilea (ce pot fi observate în

Cuprinsul înfățișat mai sus). Ar fi necesar să subliniem importanța realizării unei teorii a

cercurilor de influență/ de participare în cenaclu, ce poate fi găsită tot în acest capitol al

doilea. Un alt obiectiv important a fost acela al analizei documentelor aflate în Arhivele

18

Securității. Considerăm utilă și avenită și îndeplinirea unui alt obiectiv, și anume, arhiva

inedită ce se află în capitolul al treilea.

Îndeplinirea obiectivelor prezentate aici face ca această lucrare să își demonstreze nu numai

utilitatea în cadrul istoriei literaturii române, ci și importanța în sine. Pe lângă faptul că

reprezintă un prim studiu concentrat doar pe existența Cenaclului de luni, cercetarea aceasta

are încă o serie de puncte forte. Ea folosește aproape în exclusivitate surse primare, realizându-

se aici analiza, atât a unor documente sociale primare (note informative, rapoarte, transcrieri

ale unor scrisori și convorbiri telefonice, dar și articole din presa vremii), cât și a unor mărturii

personale ale membrilor Cenaclului de luni. Prin compararea acestor informații obținute, am

realizat un capitol de istorie, de reconstrucție cronologică a existenței unui eveniment foarte

important pentru literatura (cel puțin română) contemporană.

METODOLOGIA CERCETĂRII

Am afirmat mai sus că studiul nostru este unul inedit nu numai din punctul de vedere al

rezultatelor, ci și din cel al metodelor folosite. Am încercat aici îmbinarea tehnicilor de istorie

literară cu cele sociologice. Am putea spune că am folosit aceste tehnici din științele socio–

umane în scopuri literare. Aceasta are legătură în special cu întinderea și complexitatea

cercetării de față. Deoarece am dorit a face o istorie a evoluției Cenaclului de luni, dar și a

dezvoltării membrilor acestuia în interiorul său, după cum spuneam mai sus, metodele și

resursele istorice și de istorie literară s-au dovedit insuficiente. Aceasta, în primul rând, pentru

că nu există documente nici oficiale, nici personale care să descrie întâlnirile sau participanții

la cenaclu, nici din acea perioadă, nici din perioada imediat următoare. În al doilea rând, am

fost în imposibilitatea de a folosi unele măsurători istorice exacte pentru că nu s-a păstrat nici

un fel de jurnal sau vreun alt fel de arhivă a cenaclului. Nu există nici măcar un dosar oficial

de obiectiv pentru Cenaclului de luni. Din aceste cauze, am ales să folosim și un alt tip de

metode, utilizate și ele în cercetările umaniste, dar mai degrabă în sociologie și științele

sociale.

Trebuie să mai precizăm că lucrarea noastră a plecat de la general la particular, de la colectiv

la individual și de la complex la simplu, încercând să parcurgem acest traseu nu numai în

cercetarea propriu-zisă, dar și în ceea ce privește prezentarea metodelor pe care le-am folosit.

În același timp, am dori să subliniem că nu s-a dorit a fi o cercetare exhaustivă, ci dimpotrivă.

19

După cum o subliniază chiar și definițiile metodelor calitative folosite, este una care dorește

să construiască ipotezele pe parcurs și să ajungă la o teorie, în cazul nostru, la o istorie, o

cronologie. Este vorba despre o simplă analiză a unor documente, evenimente și fapte, spre

redarea cu o cât mai mare fidelitate a unor momente din viața unor indivizi, dar și mai

important, din viața unui grup.

Am realizat, astfel, o cercetare calitativă, cu tehnicile și instrumentele sale. După cum afirmă

sociologul Alex Mucchielli, „o metodă calitativă este o succesiune de operații și de

manipulări tehnice și intelectuale pe care un cercetător la aplică unui obiect sau unui fenomen

uman în scopul de a-i extrage semnificațiile pentru el și pentru ceilalți oameni. Într-o metodă

calitativă distingem în mod clasic faza de culegere și faza de tratament al datelor.”14

Faza de

culegere a datelor în cadrul cercetării noastre s-a derulat în trei etape. Prima etapă – care va

constitui și un prim capitol – a fost cea a cercetării în Arhivele CNSAS. Aceasta a fost

derulată pe un număr de peste o sută de dosare de fond documentar, dosar de obiectiv, dosare

personale de urmărire informativă, dar și dosare de colaborare cu Securitatea comunistă, ce a

privit nu numai perioada 1977 – 1983, ci și anii imediat următori, până în 1989. A doua etapă

a culegerii datelor au constituit-o interviurile cu membrii Cenaclului de luni. Unele au fost

realizate personal (în acest scop am realizat interviuri cu majoritatea membrilor fondatori și

membri ai nucleului dur al cenaclului – termen pe care l-am explicat în capitolul dedicat

acestei analize), altele, preluate din diverse documente din epocă sau contemporane. Alte

mărturii am aflat în cărți scrise chiar de unii dintre membri. În continuare, am realizat analiza

tematică a acestora (aici îmbinând cele două faze, aceea de culegere și cea de tratament

definite mai sus). O a treia etapă de culegere a datelor a constituit-o analiza în special a presei

studențești a epocii15

, dar și a unor reviste culturale în care au publicat sau s-a vorbit despre

membrii Cenaclului de luni ori despre generația lor. Am apelat la acest fel de cercetare, una calitativă, deoarece am considerat că îndeplinește nu

numai criteriile științifice necesare unei cercetări în domeniul umanist, în speță, cel de istorie

literară, dar și rigorile cerute de un subiect de o asemenea importanță și anvergură. O

cercetare cantitativă, care se bazează pe cifre, pe date clare și pe documente oficiale și are

pretenția unor rezultate cuantificabile este, în aparență, una preferabilă, deoarece rezultatele

14 Alex Mucchielli, coord., Dicționar al metodelor calitative în științele umane și sociale, trad. de Veronica Suciu, Polirom, 2002, p. 36. 15

Mă refer aici în special la revistele studențești, Convingeri comuniste, Echinox, Dialog, Opinia studențească, Amfiteatru, Forum studențesc, dar și la reviste de literatură adultă, cum ar numi-o Ion Bogdan Lefter, gen România literară, sau dintre cele aservite sistemului, cum era Săptămâna culturală a capitalei.

20

sunt unele cu o marjă mai mică de eroare. Cu toate acestea, în cazul nostru, nu este posibilă

realizarea unei astfel de cercetări. Aici, o cercetare calitativă nu numai că se dovedea mai

folositoare și mai productivă, dar era chiar necesară. Condițiile cercetării impuneau folosirea

unor metode calitative, deoarece, așa cum am subliniat mai sus, în acest caz nu am avut parte

de documente oficiale, de date sau cifre exacte. Aici a fost vorba doar despre documente

privind viețile unor oameni sau evoluțiile unor instituții, legate cumva de Cenaclul de luni,

mărturii din presa vremii și alte mărturii personale ale membrilor grupului respectiv. Cu toate

acestea, ne-am aflat în situația fericită de a face o cercetare asupra unui fenomen uman, nu a

unui obiect științific, asupra nașterii și evoluției unui grup care constituie un punct maxim de

interes în istoria literaturii române. Chiar dacă existența Cenaclului de luni a fost de multe ori

marcată și amintită, nu există până acum – din câte știm – o cercetare amănunțită și un istoric

al evoluției acestui club literar și a membrilor săi. De aceea, considerăm că punerea în lumină,

prin multiple metode de cercetare calitativă, a principalelor aspecte legate de nașterea,

dezvoltarea și închiderea cenaclului era una necesară. Pentru aceasta, am apelat la o

combinare a metodelor de culegere a datelor. „În contextul discuției despre combinarea

metodelor de culegere a datelor, vorbim despre triangulație metodologică. Astfel, în una și

aceeași cercetare putem folosi mai multe tehnici ale aceleiași metode (triangulație în cadrul

metodei) pentru culegerea aceluiași tip de date.”16

Astfel, am folosit interviurile individuale și

discuțiile de grup, plus documentele sociale tip dosare CNSAS și articole din presa vremii. De

aici, o comparație s-a realizat la nivelul interviurilor individuale, o alta la nivelul individual/

grup, iar o a treia, între interviuri și documentele sociale adunate – în cazul nostru, informații

despre prezența membrilor Cenaclului de luni în presa studențească a vremii, dar și

documentele CNSAS. În urma acestor comparații, deci în urma triangulației, am scris un

capitol conclusiv în care am realizat o cronologie a desfășurării Cenaclului de luni.

Ceea ce credem că merită subliniat legat de cercetarea calitativă, este faptul că, „în final, teza

sau raportul de cercetare se inserează într-un spațiu al dialogului descoperirii și validării

proceselor, nu într-o logică a probelor”.17

Ținem să subliniem acest ultim aspect, care ni se

pare deosebit de important și relevant, deoarece și în cazul de față considerăm că au fost

importante descoperirea informațiilor și realizarea unui dialog de idei, validarea întregului

proces și nu dovedirea prin probe care să aibă pretenția că nu pot fi tăgăduite.

16Florentina Scârneci, Îndrumar de cercetare calitativă în științele socio-umane, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2007, p. 68. 17 Septimiu Chelcea, Metodologia cercetării sociologice – Metode cantitative și calitative, ediția a doua, Editura Economică, București, 2004, p. 79.

21

Mergând mai departe și referindu-ne strict la tehnicile de cercetare calitativă folosite, pot

spune că am utilizat atât metode de istorie orală, cât și metode tip povestea vieții, însă nu ne-

am identificat întru totul cercetarea cu nici una dintre cele două tipologii. O explicație mai pe

larg a acestor metode se află în partea introductivă a lucrării. Următoarele tehnici folosite fac

parte și din istoria literaturii, de aceea doar le vom preciza, și anume interviurile și

monografia.

Iată, așadar, că metodele folosite au fost unele aparținând ambelor domenii precizate mai sus.

Scopul de a realiza un studiu nu numai valoros, dar și valid ori verificabil din punct de vedere

documentar ne-a cerut adoptarea unor măsuri cel puțin diferite. Iar partea aceasta de cercetare

calitativă ne-a oferit mijloacele.

VALIDAREA IPOTEZELOR

Afirmam mai sus, cel puțin printre rânduri, că rezultatele sunt valide doar prin verificare. De

aceea, am recurs la unele mijloace – considerăm noi – potrivite pentru aceasta. Dintre metodele de validare a ipotezelor și rezultatelor pe care le-am obținut am putea

menționa compararea datelor și coroborarea. Compararea informațiilor obținute în interviuri

și coroborarea datelor obținute sunt procese foarte importante în analiză. Și în acest fel se

asigură comunitatea științifică – și nu numai – de validitatea și caracterul puternic al

reconstrucției întreprinse pe baza acestora. Verificările periodice dau încredere în primul rând

cercetătorului. Pentru noi, coroborarea și persuasiunea au constituit un criteriu principal atât

în analiza tematică a interviurilor, cât și în reconstrucția cronologică întreprinsă pe baza

tuturor datelor colectate. Faptul că mai multe persoane spun același lucru, chiar dacă în feluri

diferite, apoi documentele sociale o confirmă, arată că respectiva afirmație este validă. Alte

două metode de care am ținut cont au fost saturația și completitudinea. A fost important

faptul că ne-am oprit din colectarea de date atunci când am ajuns la saturație (dacă

informațiile pe care le obții se repetă și nu mai prezintă relevanță, înseamnă că ai atins acest

punct). Constituie un pas important în cercetare să realizezi acest lucru și să ții cont de el.

Orice alt demers dincolo de punctul respectiv este un efort în plus, lipsit de relevanță și

consumator de timp. Completitudinea este un termen înrudit cu cel de saturație sau saturare

și se referă la sentimentul că datele obținute sunt complete în măsura în care nu se mai pot

obține informații în plus. Acest lucru pornește de la faptul că, atunci când se ajunge la punctul

22

de saturație, trebuie înțeles că datele sunt maximumul ce a putut fi obținut și nici un alt

demers nu va aduce cu sine ceva nou. Revenind la termenul de triangulare sau triangulație, pe care l-am abordat mai sus, acesta se

referă la „compararea diferitelor tipuri de date (de ex. cantitative și calitative) și diferitelor

metode (de ex. observația și interviul) pentru a vedea dacă se completează unele pe altele.

Această formă de comparare numită triangulare (triangulatio – n.tr.) provine din manevrele

de navigație cu ajutorul cărora se căuta plasarea corectă în spațiu a unui obiect.”18

Credem că

am subliniat și mai sus că și în cazul cercetării noastre s-a realizat verificarea prin această

metodă sau prin această comparare a diverselor metode folosite.

Dincolo de aceste criterii de validare a datelor, am mai dori să precizăm că, „într-un studiu

calitativ, în special într-un interviu de tip povestea vieții… ar fi cel mai bine să suspendăm

supozițiile teoretice până la finalizarea interviului și să observăm atunci dacă și ce teorie

decurge din poveste. Dacă vrem ca studiul să fie cât mai valid posibil, teoria potrivită va

decurge chiar din aceasta.”19

Vrem doar să subliniem că a fost important și pentru cercetarea

noastră să construim teoria pe parcurs și să nu ne lăsăm influențați de diferitele opinii sau

chiar teorii mai mult sau mai puțin în fașă pe care ni le-au prezentat membrii cenaclului.

Important credem că este să te implici, însă implicarea să se oprească acolo unde trebuie să

dai dovadă de obiectivitate. și anume în momentul analizei. Se vorbește foarte mult în jur

despre îndrăgostirea cercetătorului de obiectul cercetării sale, iar în cazul cercetării calitative

acest pericol este unul evident. Este, însă, foarte important să te detașezi, chiar dacă trebuie să

treci totul printr-un filtru personal, printr-o analiză care, până la urmă, este una subiectivă, și

să privești lucrurile la rece.

CONTRIBUŢII PERSONALE LA CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ

Dincolo de utilizarea unor metode de istorie literară combinate cu cele specifice sociologiei,

aparținând câmpului cercetării calitative, spre realizarea unei istorii a Cenaclului de luni,

putem spune că mai există și alte contribuții personale la această cercetare. Una dintre ele ar fi

cercetarea realizată atât pe arhivele Securității, cât și în Biblioteca Academiei, legată de presa

18 David Silverman, Interpretarea datelor calitative – Metode de analiză a comunicării, textului și interacțiunii, traducere de Adela Toplean, Iași: Polirom, 2004, p. 256. 19 Robert Atkinson, Povestea Vieții – Interviul, traducere de Sebastian Năstuță, Iași: Polirom, 2006, p. 115.

23

vremii. Acest studiu a avut ca rezultate realizarea unei arhive din documente CNSAS și

analiza acesteia, dar și a unei arhive inedite din presa – mai ales studențească – a vremii.

Teoria cercurilor de influență/ de participare din cadrul Cenaclului de luni este încă o

contribuție personală spre înțelegerea fenomenului analizat. Analiza tematică a interviurilor a

fost o altă abordare ce constituie o contribuție personală în cadrul acestei cercetări. Mai mult

decât atât, întreaga lucrare constituie o primă descriere amănunțită a acestui moment din

istoria literaturii române.

LIMITE ŞI PROPUNERI PENTRU EXTINDEREA CERCETĂRII ÎN VIITOR

Între limitele unei astfel de abordări se numără acelea că, în primul rând, deși o cercetare de

istorie literară, rezultatele sale nu pot fi cuantificate. Vor putea exista întotdeauna îndoieli cu

privire la veridicitatea și verosimilitatea informațiilor obținute (cel puțin în ceea ce privește

interviurile). Dincolo de aceste îndoieli, scopul cercetării de față nu a fost niciodată acela de a

obține Adevărul. În al doilea rând, unii cercetători ar putea considera că se putea aborda

problema și dintr-un alt unghi – acela și al unei analize a poeziei cenacliștilor de luni. Din

nou, acesta nu a constituit unul dintre scopurile noastre. Se mai poate pretinde că datele

obținute de la CNSAS nu au fost unele complete. Am menționat și mai sus faptul că acesta

este stadiul actual al informațiilor existente în arhivele Securității.

De aici pornește și planul de extindere al cercetării în viitor. În speranța că va fi găsit un dosar

de obiectiv al Cenaclului de luni, datele de la CNSAS pot oferi un prilej de realizare a unei

cercetări mai amănunțite. Un alt orizont de extindere a cercetării ar fi aflarea unor documente

personale, de tip jurnal, scrisori ori altele de genul acesta, care să dea o mai bună perspectivă

asupra evenimentului.

În concluzie, cercetarea noastră a surprins un moment din istoria literaturii române, pe care a

încercat să îl reconstituie cât de bine s-a putut la ora actuală. Analizele de mai multe feluri,

asupra datelor din Arhivele Securității, a datelor obținute din mărturiile membrilor, dar și a

celor din presa vremii, au dus la unele rezultate cel puțin interesante și utile, dacă nu

importante. Acea istorie realizată în final certifică faptul că studiul a realizat ce și-a propus,

prin compararea informațiilor din cele trei capitole precedente. O privire mai amănunțită

asupra fenomenului rămâne la latitudinea unor cercetări ulterioare.

24

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Cărți Atkinson, Robert, Povestea Vieții – Interviul, traducere de Sebastian Năstuță, Iași,

Polirom, 2006

Blanchet, Alain, Gotman, Anne, Kaufmann, Jean-Claude, Ancheta și metodele ei:

chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv, prefață de

Elisabeta Stănciulescu, Iași: Polirom, 1998.

Bodiu, Andrei, Direcția ‘80 în Literatura Română, Ed. Paralela 45, Pitești, 2000.

Călinescu, George, Principii de estetică, Editura Fundației pentru Literatură și Artă, 1939.

Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice – Metode cantitative și calitative,

ediția a doua, Editura Economică, București, 2004. Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999.

Doman, Dumitru Augustin, Generația 80 văzută din interior, Editura Tracus Arte,

București, 2010.

Lefter, Ion Bogdan, Flashback 1985: Începuturile „noii poezii”, Ed. Paralela 45,

Pitești, 2005.

Lefter, Ion Bogdan, O Oglindă Purtată de-a Lungul unui Drum, Ed. Paralela 45,

Pitești, 2010.

Lefter, Ion Bogdan, Puzzle cu noul val, Addenda la falsul tratat de poezie Flashback 1985,

Ed. Paralela 45, Pitești, 2005.

Lefter, Ion Bogdan, Vlasie, Călin (coord.), Nicolae Manolescu 70, Ed. Paralela 45, 2009. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Editura

Paralela 45, Pitești, 2008.

Mucchielli, Alex, coord., Dicționar al metodelor calitative în științele umane și sociale, trad.

de Veronica Suciu, Polirom, 2002.

25

Mușina, Alexandru, Sinapse, Editura Aula, Brașov, 2001. Mușina, Alexandru, Poezia – teze, ipoteze, explorări, Brașov, Ed. Aula, 2008.

Țeposu, Radu G., Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, Editura

Cartea Românească, 2006.

Scârneci, Florentina, Îndrumar de cercetare calitativă în științele socio-umane, Editura

Universității Transilvania, Brașov, 2007.

Silverman, David, Interpretarea datelor calitative – Metode de analiză a comunicării,

textului și interacțiunii, traducere de Adela Toplean, Iași: Polirom, 2004.

Vakulovski, Mihail, Portret de grup cu Generația 80 – Poezia, Editura Tracus Arte,

București, 2011. Vakulovski, Mihail, Portret de grup cu Generația 80 – Interviuri, Editura Tracus Arte,

București, 2011.

Reviste Amfiteatru, anul X, 1975, numerele 1 (109) – 12 (120). Amfiteatru,

București, anul XI, 1976, 1 (121) – 12 (132). Amfiteatru, București,

anul XII, 1977, 1 (133) – 12 (144). Amfiteatru, București, anul XIII,

1978, 1 (145) – 12 (156). Amfiteatru, București, anul XIV, 1979, 1

(157) – 12 (168). Amfiteatru, București, anul XV, 1980, 1 (169) – 12

(180). Amfiteatru, București, anul XVI, ianuarie 1981, 1 (181) – 12

(192). Amfiteatru, București, anul XVII, ianuarie 1982, 1 (193) – 12

(204).

Amfiteatru, București, anul XVIII, ianuarie 1983, 1 (205) – 12 (216).

Amfiteatru, București, anul XIX, ianuarie 1984, 1 (217) – 12 (228).

Contrapunct, nr. 3/ 1990.

Convingeri comuniste, București, 1976, 1 (10) – 5 (14).

26














Echinox, Cluj – Napoca, Anul IX, 1977, 1 – 12.

Echinox, Cluj – Napoca, Anul X, 1978, 1 – 12.

Echinox, Cluj – Napoca, Anul XI, 1979, 1 – 12.

Echinox, Cluj – Napoca, Anul XII, 1980, 1 – 12.

Echinox, Cluj – Napoca, Anul XIII, 1981, 1 – 12.

Echinox, Cluj – Napoca, Anul XIV, 1982, 1 – 12.

Echinox, Cluj – Napoca, Anul XV, 1983, 1 – 12.

Echinox, Cluj – Napoca, Anul XVI, 1984, 1 – 12.

Forum studențesc, revistă a u. a. s. c. din centrul universitar Timișoara, anul V, 1977, 1 – 11. Forum studențesc, revistă a u. a. s. c. din centrul universitar Timișoara, anul VI, 1978,

1 – 10.

Forum studențesc, revistă a u. a. s. c. din centrul universitar Timișoara, anul VII, 1979,

1 – 10.

27

Forum studențesc, revistă a u. a. s. c. din centrul universitar Timișoara, anul VIII, 1980,

1 – 10. Forum studențesc, revistă a u. a. s. c. din centrul universitar Timișoara, anul IX, 1981,

1 – 11.

Forum studențesc, revistă a u. a. s. c. din centrul universitar Timișoara, anul X, 1982, 1 – 10.

Forum studențesc, revistă a u. a. s. c. din centrul universitar Timișoara, anul XI, 1983, 1 – 7.

Opinia studențească, anul V, 1978,

Opinia studențească, anul VI, 1979.

Opinia studențească, anul VII, 1980.

Opinia studențească, anul VIII, 1981.

Opinia studențească, anul IX, 1982.

Opinia studențească, anul X, 1983.

România literară, anul X, 1977, 1 – 41.

România literară, anul XI, 1978, 1 – 49.

România literară, anul XII, 1979, 1 – 52.

România literară, anul XIII, 1980, 1 – 52.

România literară, anul XIV, 1981, 1 – 52.

România literară, anul XV, 1982, 1 – 53.

România literară, anul XVI, 1983, 1 – 52.

Săptămâna culturală a capitalei, 1977, 318 – 369.







28


Dosare Arhive CNSAS Arhiva Fond Documentar Dosarele 20 și 21 în problema „Eterul”.

Arhiva Fond Documentar Dosar nr. 10960 în problema „Presa” – volum 1- 16.

Arhiva Fond Documentar Dosar nr. 10962 în problema Artă – Cultură – volum 1 – 11.

Arhiva Fond Documentar Dosar nr. 10 966 – Creație literară – volum 1 – 27.

Arhiva Fond Documentar Dosar nr. 10 784 – vol. 15 – Cenacluri literare, vol. 19, 22, 24 –

Creație literară, vol. 25 – Cenacluri literare, Case de Cultură.

Arhiva Fond Documentar Dosar nr.11 119 – Scriitori – volum 1 – 8. Arhiva Fond Informativ dosar nr. 145821 (I310366) – Angela Nache.

Arhiva Fond Informativ, Dosar de Urmărire Informativă nr. 4810 – Adrian Păunescu.

Arhiva Fond Informativ dosar nr. 239868 (I254529) – Marian Popa. Arhiva

Fond Informativ dosar nr. 233433 (I153657) – Dorin Tudoran. Arhiva Fond

Informativ Dosarul nr. 238357 (I257278) –Ioan Eugen Simion.

Arhiva Fond Informativ, Dosar de Urmărire Informativă nr. 38799 (I 000027), vol. 1 și 2,

dosar de grup nr. 252 Arhiva Fond Informativ, Dosar de Urmărire Informativă nr. 38799 privind pe

Crohmălniceanu Ovidiu.

Arhiva Fond Informativ, DUI nr. 2025 nume conspirativ „CAROL” –


Arhiva Fond Informativ, DUI nr. 15500, nume conspirativ „CRONICARUL” –


Arhiva Fond Informativ, DUI nr. 3793 – nume conspirativ „ENESCU SANDU” –

Eugen Suciu. Arhiva Fond Informativ, Dosar De Urmărire Informativă Nr. 5220 – nume conspirativ

29

GELU – Radu Săplăcanu. Arhiva Fond Informativ, Dosar personal nr. 18789 (R182773) al informatorului

„RADU GRECEANU” – Ioan Groșan.

Arhiva Fond Informativ, Dosar de Urmărire Informativă nr. 226892, vol. 1, privind pe

BREBAN NICOLAE – ALEXANDRU, nume conspirativ „BALTAG”.

Arhiva Fond Informativ, DOSAR DE URMĂRIRE INFORMATIVĂ NR. 792 –

nume conspirativ SCRIITORUL (I 251426) – Gheorghe Iova.

Arhiva Fond Informativ, Dosar nr. 425 – I 137592 – vol. 1. – Nicolae Manolescu Apolozan

Arhiva Fond Informativ, Dosar nr. 680. – Nicolae Manolescu Apolozan

Arhiva Fond Informativ, Anexă T.O. DUI 7348. – Nicolae Manolescu Apolozan

Arhiva Fond Informativ, Dosar privind pe IOAN BUDUCA, nr. 29915 (I 256760).

Arhiva Fond Informativ, Dosar de Urmărire Informativă nr. 1691 – nume conspirativ

DOREL (I 203825) – Doru Mareș. Arhiva Fond Informativ, Dosarul „CRONICARUL” – cota SRI: 33827/ cota CNSAS

I 4041/ 1 – Dosar de Urmărire Informativă nr. 875 – Viorel Abălaru/ Padina.

Arhiva Fond Informativ, Dosar de Urmărire Informativă nr. 1372, nume conspirativ

„Poetul” – „Eterul” – Viorel Abălaru/ Padina. Arhiva Fond Informativ, Dosar Informativ – Mapă de Verificare nr. 5909 privind

nume conspirativ „SANDU” – Mușina Alexandru – Unitatea 0879 Brașov.

Arhiva Fond Informativ, Dosar de urmărire informativă nr. 3825/ 1. 11. 1983, MI,

Unitatea SMB/ 122/ V.H. numele conspirativ „LAZĂR” – Ion Bogdan Lefter

Arhiva Fond Informativ, Dosar de urmărire informativă nr. 6591 – nume conspirativ

„Lazăr” – RSR, Dosar nr. 238081 (MI Unitatea 0800/s) – Ion Bogdan Lefter. Arhiva Fond Informativ, Dosar de urmărire informativă nr. 5799 (I 257133) –

nume conspirativ STAN – Stratan Ioan.

Arhiva Fond Informativ, Dosar de Urmărire Informativă nr. 4321 – nume conspirativ

30

MARA (238080) – Mariana Marin. Arhiva Fond Colaboratori, R 288 – Nicolae Manolescu Apolozan

Arhiva Operativă – Dosar Fond Operativ Simion Ion – Eugen, dosar nr. 169046 (I257740) –

Siguranța Națională cf. pv. 0034386/ 16. 10. 2001 – Comisia Mixtă SRI – CNSAS –

Dosar de Verificare privind pe SIMU.

Arhiva Fond Penal dosar nr. 66100 (P014449) – Marian Popa. DOSAR PERSONAL AL COLABORATORULUI „DIKENS” – MI, Unitatea 0879 Brașov

– cu specificația „dosar predat pt. distrugere” – Z-26524 (R 144404) –

Gheorghe Crăciun.

Dosar Personal al colaboratorului „NICKY” – NEDELCIU MIRCEA – nr. 4159 (R 368043). DOSAR PERSONAL AL INFORMATORULUI „MATEI” – FR 135846 – Unitatea 0610

București – deschis la data de 11. 06. 1986 (R 075594) – Mircea Nedelciu.

Dosar Personal al lui WALHAL HRISTODOR nr. 21. 886 I.J. Securitate Argeș

(cota R111834) – Călin Florinel Vlasie

Dosar SIE nr. 57308 (microfilmat) – anul 1986 – nume conspirativ „GAVRILĂ” –

Ioan Groșan.

MAPA ANEXĂ cuprinzând materialele informative furnizate de RADU GRECEANU

(nume conspirativ), (R182773, vol. 2) – Ioan Groșan.

Interviuri Interviu cu Radu Călin Cristea, Anexa 1.

Interviu cu Călin Vlasie, Anexa 2.

Interviu cu Traian T. Coșovei, Anexa 3

Interviu cu Ion Bogdan Lefter, p. 2, Anexa 4. Interviu cu Florin Iaru, Anexa 5.

Interviu cu Romulus Bucur, Anexa 6.

31

Interviu cu Alexandru Mușina, Anexa 7.

Interviu cu Bogdan Ghiu, Anexa 8.

Interviu cu Magda Cârneci, Anexa 9.

Interviu cu Doru Mareș, Anexa 10.

Interviu cu Romulus Brâncoveanu, Anexa 11.

Interviu cu Ioan Buduca, p. 2, Anexa 12.

Interviu cu Mircea Martin, Anexa 13.

Interviu cu Eugen Suciu, p. 1, Anexa 14. Interviu cu Daniel Pișcu, Anexa 15.

Interviu cu dramaturgul Matei Vișniec realizat de Gelu Nicolae Ionescu, pentru revista

Atitudini, Ploiești, 8 aprilie 2008 – din arhiva personală Matei Vișniec.

Furtună, Angela, Conferință Matei Vișniec la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava,

primăvara lui 2007, din arhiva personală Matei Vișniec.

Interviurile “României Literare” cu Matei VIŞNIEC, Interviu realizat de Iulian BOLDEA,

în România literară, nr. 36, septembrie 2012.

Surse web Lefter, Ion Bogdan, „Monografia istorico literară”, în Observator cultural, nr. 133, 2002,

http://www.observatorcultural.ro/Monografia-istorico-literara*articleID_4827-

articles_details.html, consultată la 29. 06. 2013.

Manolescu, Nicolae, Cum se face o teză, în „Adevărul” din 26 aprilie 2013;

http://adevarul.ro/cultura/carti/cum-teza 1_517aa210053c7dd83f4d0b8f/index.html,

citat în 15. 06. 2013.

http://dexonline.ro, consultat la 29. 06. 2013.

http://www.observatorcultural.ro/Monografia-istorico-literara

http://www.observatorcultural.ro/Monografia-istorico-literara

http://adevarul.ro/cultura/carti/cum-teza

http://dexonline.ro/

32

ISTORIA CENACLULUI DE LUNI

- rezumat –

Conducător stiinţific Doctorand

Andrei Bodiu Daniel Puia Dumitrescu

Cercetarea de față a avut ca scop realizarea unei istorii a Cenaclului de luni, eveniment

important în cadrul istoriei literaturii române. Este vorba despre un club literar care și-a

desfășurat activitatea între anii 1977 și 1983/ 1984, în București. Din cauza lipsei unor alte studii

pe această temă și a unor date oficiale, s-a recurs la o împletire a unor tehnici de istorie literară

cu unele de sociologie în scopul realizării unei cronologii a evenimentului (in ultimul capitol).

Toate datele culese au fost din surse primare. Primul capitol folosește date obținute într-o

cercetare în Arhivele Securității (la CNSAS), ceea ce nu a mai fost realizat până acum în

legătură cu subiectul propus. Al doilea capitol se bazează în mare parte pe interviuri obținute

personal de la membrii Cenaclului de luni, dar și pe mărturii princeps din alte dialoguri ale

acestora. Capitolul al treilea pornește de la o cercetare în Biblioteca Academiei, desfășurată pe

șapte publicații ale perioadei, dintre care, cinci, studențești. Capitolul final se bazează pe o

comparație a datelor prezentate în cele trei părți. Aceasta îmi dă posibilitatea de a spune că

informațiile obținute sunt verificate, deci valabile și valide. Astfel, întreaga lucrare este un

episod de istorie literară, după cum am menționat și mai sus, o istorie a Cenaclului de luni, chiar

mai mult, prima de acest fel.

THE HISTORY OF THE MONDAY LITERARY CLUB

– abstract –

The purpose of this research was to build up towards a history of the Monday Literary Club, an

important event for Romanian literature. This literary club existed between 1977 and 1983/

1984, in Bucharest. Because of the lack of historical studies on this subject, and also because of

the lack of any official data, I developed a chronological theory (in the last chapter) starting

from working with both literary history and sociological techniques. All data have been selected

from primary sources. The first chapter uses information from a research at the Security

Archives (CNSAS), the first on this subject. The second chapter is primarily based on personally

acquired interviews from the Monday Literary Club’s members, but also on primary testimonies.

The third chapter starts from a research which took place at the Academy Library. I have looked

at seven publications of the period, which from, five were student newspapers. The final chapter

is based on previous chapters’ data comparison. Therefore, the information is all checked, and

valid. The entire dissertation constitutes an episode of literary history, and, as I mentioned

above, a history of the Monday Literary Club, the first one.

33

Curriculum Vitae

Daniel Puia Dumitrescu

Experienta profesionala:

2011 – 2013 redactor la revista literara “Corpul T”, a Facultatii de Litere, Universitatea

“Transilvania” din Brasov.

2006 – 2010 profesor la diferite scoli generale din Brasov.

Studii:

2010 – 2013 doctorand, Universitatea „Transilvania” Brașov, Facultatea de Litere,

Departamentul de Inovație Culturală, Comunicare și Dezvoltare Socială

2012, februarie – iunie stadiu de cercetare, Universitatea Salford, Manchester,

Marea Britanie, profesor Judy Kendall

2009 – 2012 studii de licenta, Facultatea de Litere, Universitatea „Transilvania” Brasov,

specializarea română-engleză

2006 – 2008 Masterat de „Literatură și comunicare” la Universitatea „Transilvania” Brașov,

Facultatea de Litere

2003 – 2005 Masterat de “Teologie si Studii Pastorale” la Universitatea din Leeds, Colegiul

Invierii, Mirfield, Marea Britanie

1999 – 2003 studii de licenta, Facultatea de Teologie, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu,

specializarea Teologie Pastorala

Activitate publicistica:

1999 – 2013 diferite articole in reviste din Sibiu, Brasov, Bucuresti, Arad, Iasi, Graz, Austria,

Leeds, Marea Britanie, Manchester, Marea Britanie.

2005 Mugur de stanca, volum de versuri, Editura Marineasa, Timisoara

2007 Junii 007 – Antologia tinerilor brasoveni, Editura Aula, ingrijita de Alexandru Musina

2010 Povesti cu telecomanda, volum de versuri, Editura Tracus Arte, Bucuresti

2010 Legitimarea literaturii în secolul XX european. Studii asupra discursurilor și strategiilor

culturale, ed. Universității Transilvania din Brașov, coautor

2011 Meister Ulricus si imparatul/ Meister Ulricus und der Kaiser, carte bilingva pentru copii,

Editura Transilvania Express, Brasov

2012 Lumina de avarie – Antologie de poezie, coautor si editor, Editura Tracus Arte, Bucuresti

2013 diverse articole si studii pe teme literare in revistele Corpul T, Buletinul Universitatii

Transilvania, Revista Transilvania, Poesis International, Studia Politica, Acta

Universitatis Sapientiae – Philologica, International Journal of Literature and

Psychology, Revista Hyperion, etc.

34

Curriculum Vitae

Daniel Puia Dumitrescu

Professional experience:

2011 – 2013 editor of the literary review “Corpul T”, published by the Faculty of Letters,

“Transilvania” University

2006 – 2010 teaching positions at different schools in Brasov.

Studies:

2010 – 2013 PhD, “Transilvania” University of Brașov, Faculty of Letters,

Departament of Cultural Inovation, Communication and Social Development

2012, februarie – iunie Research fellow, Salford University, Manchester,

United Kingdom, professor Judy Kendall

2009 – 2012 BA, “Transilvania” University of Brașov, Faculty of Letters,

Romanian – English Languages and Literatures

2006 – 2008 Master of Arts in Creative Writing and Translations, “Transilvania” University of

Brașov, Faculty of Letters

2003 – 2005 Master of Arts in Theology and Pastoral Studies, Leeds University, College of the

Resurrection, Mirfield, UK

1999 – 2003 BA, “Andrei Saguna” Theological Institute, “Lucian Blaga” University of Sibiu,

Pastoral Theology

Publishing activity:

1999 – 2013 different articles in magazines from Sibiu, Brasov, Bucuresti, Arad, Iasi, Graz,

Austria, Leeds, Marea Britanie, Manchester, Marea Britanie.

2005 Cliff bud, poetry, Marineasa Publishing House, Timisoara

2007 Junii 007 – The Anthology of Young writers from Brasov, Aula Publishing House,

Edited by Alexandru Musina

2010 Remote controlled stories, poetry, Tracus Arte Publishing House, Bucuresti

2010 Literature legitimation in the 20th century in Europe. Studies on discourses and cultural

strategies, Transilvania University Publishing House, Brașov, coauthor

2011 Meister Ulricus and the Emperror/ Meister Ulricus und der Kaiser, bilingual children’s

book, Transilvania Express Publishing House, Brasov

2012 The backup light – Poetry Anthology, coauthor and editor, Tracus Arte PH, Bucuresti

2013 different articles and studies in the magazines: Corpul T, Buletinul Universitatii

Transilvania, Revista Transilvania, Poesis International, Studia Politica, Acta

Universitatis Sapientiae – Philologica, International Journal of Literature and

Psychology, Revista Hyperion, etc.

universitatea transilvania din brasov - old.unitbv.roold.unitbv.ro/portals/31/sustineri de...

Documents