2018 revista - uniuneascriitorilor.md · „critici voi, cu flori deşarte/care roade n-ați...
TRANSCRIPT
2018
10
ION POPbdquoECHINOX ndash 50rdquo
CHIȘINĂUL ȘI LOCUITORII LUI
A C E A S T Ă P U B L I C A Ț I E E S T E E D I T A T Ă C U S P R I J I N U L M I N I S T E R U L U I P E N T R U R O M Acirc N I I D E P R E T U T I N D E N I Ș I A L I N S T I T U T U L U I C U L T U R A L R O M Acirc N
bdquoEU NU SUNT SYLVIA PLATHrdquo
bdquomă icircnnebunesc greierii ăştia cri-cri vreau să fug peste cacircteva milioane de
gacircnduri icircnainte fără să mă uit icircn urmă fără să văd pacircnă
la capăt filmul ()rdquo
CITIȚI IcircN ACEST NUMĂRTEOFANII IcircN FORMAT A4 ndash P 4TEO CHIRIAC bdquoPOEM IcircN SINE (RAZE PROTUBERANȚE ABISURI STRĂLUMINĂTOARE)rdquo (V-VI)
PROZĂ ndash P 14 20DE VAL BUTNARU ȘI DE CONSTANTIN CHEIANU
EUROPOESIA ndash P 23FESTIVALUL DE POEZIE DE LA BRĂILA-GALAȚI-CAHUL PREZENTAT DE MIRCEA V CIOBANU
SCRIS | CETIT ndash P 24EMILIAN GALAICU-PĂUN DESPRE POETUL MIRCEA IVĂNESCU bdquoOCTOMBRIE DE CHIHLIMBARrdquo
06
12POEZIE
bdquoAureliu Busuioc este unul dintre puţinii autori de la noi care au impus modele de limbaj cult sunacircnd perfect romacircneşte utilizacircnd cuvinte din toate zonele vocabularului un limbaj intelec-tualizat degajat bine ţinut icircn fracirciele prozodiei contrastacircnd flagrant (cum
de a fost posibil) cu acele folclori-zări facile şi cu neaoşismele arhai-zante ce se cultivau cu ostentaţie şi devoţiune sociologist-autohtonis-tă icircn epocă () Aureliu Busuioc a reprezentat icircntotdeauna imaginea scriitorului liber şi emancipat
sincronizat icircn toate cu spiritul literar general romacircnesc dar şi cu esențele literaturii moderne şi postmoderne Istoria literară icircl va reține ca pe unul dintre cei mai valoroşi creatori din icircntreg arealul limbii şi literaturii romacircnerdquo
PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL
Revista
Alexandru Corduneanu cu eseulbdquoMarcaje pentru un sentiment al spațiu-lui culturalrdquo (P 11)
bdquoLa ora bilanţului din care am schiţat doar cacircteva repere gruparea şi revista Echinox are cred cu ce se macircndri () Dincolo de schimbările sau nuanţele de program de etapă icircmi place să cred că ceva dintr-o solidaritate de spirit creator şi constructiv s-a păstrat prin anii mulţi care au trecut din decembrie 1968 icircncoace adică icircn jumătatea de secol ce face astăzi parte din Centenarul Marii Uniri a Romacircnieirdquo (P 5)
de SILVIA CALOIANU
PORTRET IcircN SEPIA
ARCADIE SUCEVEANU
MIRCEA V CIOBANUbdquoACTUALITATEA DUPĂ BUSUIOCrdquo
bdquoArtist al cuvacircntului familiar (organic firesc natural genetic nu prin vreo mezali-anță nefericită) cu limba romacircnă el poate să ne mai servească drept model icircn cam toate genurile poezie dramaturgie roman Dar şi icircn publicistică pamfletele sale fiind de o inteligență selectă şi de o acuitate distinctă De altfel distincția este calitatea cu care s-a impus icircntotdeauna A fost ironic parodic şi persiflant icircntr-o epocă fariseică a fost necruțător icircn epoca ticăloşilor ordinari şi a fost artistul absolut icircn era libertățilorrdquo (P 8)
bdquoAURELIU BUSUIOC ndash ndash ARTA IRONIEIrdquo
2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Director Arcadie SuceveanuRedactor-șef Teo ChiriacRedactor-șef adjunct Adrian CiubotaruSecretar de redacție Grigore Chiper
Colegiul de redacție Vladimir Beşleagă Eugen Lungu Leo Butnaru Mircea V Ciobanu Matei Vişniec (Paris) Răzvan Voncu (Bucureşti)Ion Pop (Cluj) Ștefan Hostiuc (Cernăuți) Cassian Maria Spiridon (Iaşi) Vadim Bacinschi (Odesa)
Concepție grafică Romeo ȘvețPaginare computerizată Adrian Ciubotaru
Sediul redacției MD-2004 or Chişinăustr 31 August 1989 nr 98
Tel (+373 22) 234724Fax (+373 22) 237118E-mail revistaliterarausgmailcom
Publicație icircnregistrată la Ministerul Justiției al Republicii Moldova icircn data de 03 martie 2015Numărul de icircnregistrare 297ISSN 2345-1777
Format A3 Tipar ofsetTiraj 1000 de exemplareTipărit la Casa Editorial Poligrafică bdquoBons OfficesrdquoMD-2005 or Chişinău str Feredeului 46
Această revistă a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Romacircnii de Pretutindeni ndash wwwmrpgovro
Această revistă apare cu sprijinul Institutului Cultural Romacircn ndash wwwicrro
CUPRINS
Colaboratorii sunt invitați să-şi trimită textele la adresa electronică afişată mai sus Textele vor avea format A4 nu vor depăşi 7 000 de semne vor fi paginate icircn Word Pages sau alt program compatibil cu sistemele de operare Windows sau Mac OS
PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL
Revista
bdquoFRUMUSEȚE ȘI GAcircND IcircN LITERATURĂrdquo
bdquoNOIEMBRIErdquoUN ITALIAN IcircN BUGEAC FOTOGRAFUL ALESSANDRO VINCENZI DESPRE MOLDOVA GĂGĂUZI ȘI ARTA IMAGINII
03 1516
09
10
11
14
TEOFANII IcircN FORMAT A4bdquoPOEM IcircN SINErdquo (V-VI)
DE TEO CHIRIAC
MIRADOR bdquoECHINOX ndash 50rdquo
DE ION POP
PORTRET IcircN SEPIAbdquoAURELIU BUSUIOC ndash ARTA
IRONIEIrdquo
DE ARCADIE SUCEVEANU
CAcircMPUL ALB OILE NEGREbdquoACTUALITATEA
DUPĂ BUSUIOCrdquo
DE MIRCEA V CIOBANU
PLURALIA TANTUMbdquoJURNAL IcircN MARGINILE ISTORIEI
LITERARErdquo (XVI)
DE LEO BUTNARU
BREVIARbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE ()rdquo
DE ION CIOCANU
ASTERISCbdquoLIMPEZIRIrdquo (IV)
DE IOAN MAcircNĂSCURTĂ
IcircN RĂSPĂRbdquo() DESPRE ROMAcircNI ISTORIE
ȘI NOROCrdquo
DE VLADIMIR BEȘLEAGĂ
SCRIS | CETITIX bdquoOCTOMBRIE DE CHIHLIMBARrdquo
DE EMILIAN GALAICU-PĂUN
04
05
18
06
08
19
22
22
24
FRAGMENT DIN ROMANUL
bdquoSAU FIERUL SĂ-L RIDICI
DEASUPRA MĂRII DE GRIJIrdquo
DE CONSTANTIN CHEIANU
IcircN CURS DE APARIȚIE LA
EDITURA CARTIER
AVANPREMIERĂ
FIRUL CU PLUMBCU ALESSANDRO VINCENZIINTERVIU
EDITORIALĂ
de AURELIU BUSUIOC
ANUL 4 | NUMĂRUL 10 (36) | OCTOMBRIE | 2018
EDITORIUNIUNEA SCRIITORILOR din MoldovaUNIUNEA SCRIITORILOR din Romacircnia | Filiala Chișinău
20
Textele și imaginile inserate icircn paginile publicației Revista literară nu pot fi reproduse și nici distribuite fără acordul scris al redacției
BLOGOGRAMEbdquoAURELIU BUSUIOC laquoFIȚI
IcircNTOTDEAUNA IcircNDRĂGOSTIȚIraquordquo
DE GHEORGHE ERIZANU
ESEUbdquoPACTIZAcircND
CU AURELIU BUSIOCrdquo
DE VASILE IFTIME
CHIȘINĂULȘI LOCUITORII LUIbdquoMARCAJE PENTRU UN
SENTIMENT AL SPAȚIULUI
CULTURALrdquo
DE ALEXANDRU CORDUNEANU
PROZĂbdquoSOȚIA LUI FAUSTrdquo
DE VAL BUTNARU
Conținutul publicației bdquoRevista literarărdquo nu reprezintă poziția oficială a Ministerului pentru Romacircnii de Pretutindeni sau a Institutului Cultural Romacircn
2018
10
de GRIGORE CHIPEREDITORIAL
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 3
EDITORIALde GRIGORE CHIPER
FRUMUSEȚE ȘI GAcircND IcircN LITERATURĂIcircn ceea ce priveşte fundamentarea
demersului critic s-au prefigurat icircn general două poziții sau atitudini
formulate pe parcursul existenței criticii literare Aceste două poziții au influențat şi au modelat valorizarea literară şi au format gustul artistic icircn literatură
Prima ține de tradiția criticii literare impresioniste care a făcut multtotul pentru a instaura gustul estetic icircn apre-cierea literaturii Punctul extrem la care a ajuns acest tip de critică literară este postularea plăcerii icircn lectură (Plăcerea lecturii este chiar titlul unei cărți a lui Roland Barthes) hedonismul literar prin care e citită şi gustată o carte Critica literară aşa cum s-a dezvoltat icircn spațiul romacircnesc a apărut icircn Franța şi s-a răspacircndit peste tot icircn lume
Dar mai trebuie amintită o altă abor-dare evaluativă a literaturii apărută şi argumentată icircn Germania Se ştie că icircn cultura germană din secolul al XIX-lea cacircnd a propăşit critica literară franceză nu a existat o critică literară propriu-zisă Literații erau preocupați mai mult de cercetarea lingvistico-filologică a textului care pendula icircntre studiul literar şi critica literară scientistă Chiar şi cei mai influenți critici literari germano-lingvi din acea vreme Julian Schmidt Paul Lindau şa de la Berlin Alexander Baumgartner din Elveția sau Ferdinand Kuumlrnberger de la Viena nu au făcut critică literară de o manieră anvergură şi notorietate asemănă-toare cu moştenirea literară lăsată de Saint-Beuve sau Taine
Cacirct priveşte manifestarea spiritu-lui selectiv Schopehauer recomanda de a icircnvăța bdquoarta de a nu citi ce citesc ceilalțirdquo Pentru că această artă a celor mulți bdquoconstă icircn a nu pierde vremea cu ceea ce preocupă dintotdeauna publi-cul largrdquo Icircn viziunea filozofului cărțile mediocre distrug spiritul Acest gust comun ar da naştere unei generatio aequivoca
Schopenhauer a propus o nouă abor-dare a textului literar mutacircnd accentul icircntr-o polemică fățişă cu Hegel şi Kant de pe frumos pe gacircndire Gacircnditorul respinge ideea autonomiei esteticului şi a autonomiei textului literar şi exaltă autorul şi ideile promovate de acesta Această situație privită dintr-o perspec-tivă mai mult contemporană ar simpli-fica peisajul literar icircnțesat de numeroşi veleitari Schopenhauer spune că există trei tipuri de creatori bdquoIcircn primul racircnd
TITUMAIORESCU
DESPREADEVĂR ȘI JUDECATĂLITERARĂ
cei care scriu fără a gacircndi Scriu din memorie din amintiri tulburi ori chiar de-a dreptul după cărţile altora Aceas-ta este clasa cea mai numeroasă Icircn al doilea racircnd sunt cei ce gacircndesc icircn timp ce scriu Ei gacircndesc pentru a pune pe hacircrtie Caz foarte frecvent Icircn al treilea racircnd sunt cei care au gacircndit icircnainte să apuce să se aplece asupra foii Aceştia nu scriu decacirct pentru că au gacircndit Caz rarrdquo De aici filozoful se icircndreaptă spre ideea de geniu atacirct de curentă icircn secolul al XIX-lea şi epurată totalmente icircn secolul al XXI-lea (Este cacirct se poate de curios că unii autori recenți cum va fi şi cazul relatat mai jos aduc icircn discuție subiecte care au ieşit demult de pe agendă) Schopenhauer se expri-mă metaforic şi ironic că geniile sunt interesate bdquode ramurile icircnalte ale litera-turii şi nu de tratatele asupra distilării rachiuluirdquo
Se observă că postulacircnd arta lite-rară ca principiu esențial al gacircndirii filosoful german se icircntoarce la Ars poe-tica a lui Horațiu bdquoIcircnțelepciunea este cu adevărat principiul şi izvorul scrieriirdquo
Ideea de frumos nu lipseşte la Scho-penhauer care o pune icircn relație tot cu capacitatea de gacircndire bdquostilul icircşi trage frumusețea din gacircndire pe cacircnd la aceşti pretinşi gacircnditori textele se cer icircnfrumusețate de stilrdquo
Există păreri precum că icircncetățe-nirea canonului estetic ar fi condus la inflația şi superficializarea literaturii la dominația unei frivolități literare sub masca estetică ascunzacircndu-se o armată de scriitori nechemați iar canonul care prioritează rațiunea gacircndirea icircn artă ar reprezenta un filtru mai bun Radu Cer-nătescu de exemplu icircl invocă pe Sc-hopenhauer bdquofilosof neatins de mistica esteticuluirdquo ca bdquosă atragă atenția pe ton de flagelație că sub verbozități fără cap şi fără coadă grafomania s-a substituit literaturii iar din omniprezența spiritu-lui nu a rămas decacirct cacircteva pilde aleserdquo Icircn plus criticul bucureştean consideră că bdquofilosoful Eminescurdquo s-ar fi referit cum rezultă din context icircn versurile bdquoCritici voi cu flori deşarteCare roade n-ați adusrdquo tocmai la criticii estetizanți iar următoarele versuri din aceeaşi cu-noscută poezie bdquoE uşor a scrie versuriCacircnd nimic nu ai de spusrdquo vizează o poezie icircn care ar lipsi cu desăvacircrşire gacircndul şi gacircndirea
Radu Cernătescu propune ndash misiune imposibilă ndash chiar şi o cale de a rezolva bdquoproblemardquo bdquoicircn locul tropilor filosofe-
me icircn locul curentelor literare adevă-rul eternrdquo
Radu Cernătescu este un cunoscut anti-călinescian un critic fervent al es-tetismului icircn critica literară dar tezele lui au fost dezavuate de Andrei Terian şi Cosmin Ciotloş care au arătat icircn cronici la o carte a autorului Literatura luciferică O istorie ocultă a literaturii romacircne (2010) critica deplasată lipsită de argumente pertinente la adresa lui G Călinescu Cu toate acestea se poate afirma că critica ce privilegiază ideea icircn opera literară nu este una de alternativă ci complementară Acelaşi Eminescu citat drept model de autor al unei poezii ce reclamă o gacircndire profundă exemplară a fost recunoscut de Titu Maiorescu adeptul orientării estetice icircn literatură promotorul princi-piului bdquoartă pentru artărdquo Este de-a drep-tul greu dacă nu absurd de imaginat cum ar fi arătat poezia poetului nostru icircn afara unei haine estetice potrivite cu adevărat superioare Frumosul şi gacircndul se contopesc icircn poezie precum fondul şi forma
A scăpa icircnsă de teroarea esteticului nu icircnseamnă a trece la teroarea ideilor Icircn prezent critica estetico-impresio-nistă ajunge la o extremă a ei o artă frumoasă ocupacircnd loc alături de poezie şi proză Celălalt tip de critică angajată icircn culegerea gacircndurilor şi sistemului de gacircndire din opere ar deveni un pan-dant al filozofiei
Pe de altă parte literatura contem-porană abundă ndash situație deplacircnsă de mulți comentatori ai fenomenului lite-rar actual inclusiv de Radu Cernătescu ndash nu numai de grafomani estetici ci şi de cei gacircnditori
Totuşi sunt de acord cu cei care spun că literatura romacircnă de azi suferă de o prea mare verbozitate că nu ideile guvernează icircn ea aşa cum se prezintă civilizația occidentală la ora actuală ci cuvintele Este un defect şi totodată un specific al literaturii romacircne care vin dintr-un anume trecut al nostru dintr-o neaşezare icircn nişte tipare durabi-le care ar aduce societății icircn ansamblu prosperitate şi succese culturale verita-bile recunoscute pe plan internațional Iar tocmai acestea raportate a numărul mare de scriitori oficializați şi neoficia-lizați sunt modeste
Radu Cernătescu Hermeneutica geniului icircn bdquoScriptorrdquo Iaşi nr 9-10
bdquoCăci ceea ce icircmpiedică atacircția oameni dealtminteri inteligenți de a vedea
bine de a gacircndi adevărat şi de a scrie frumos şi ceea ce icirci condamnă să ră-
macircie totdeauna mediocri este tocmai mărginirea personalității lor la interese
exclusiv individuale Prin negura ego-ismului nu străbate lumina adevărului
nici căldura frumosuluiAşadar entuziasmul impersonal iată
semnul hotăracirctor al celor chemați() Căci nimic nu este mai greu icircn
lume decacirct a icircnțelege pe altul şi iarăşi fără a-l icircnțelege este peste putință să-l
convingi A icircnțelege pe altul icircnsă icircn-semnează a avea sau a fi avut icircn sine o
parte identică sau analoagă cu gacircndirea lui cine nu a avut aceasta icirci rămacircne străin De aceea adevărații luptători
pentru progres sunt cei ce-au icircmpărtă-şit ei icircnşii mai nainte vechea eroare şi
au găsit icircn chiar dezvoltarea lor internă argumentele pentru noul adevăr Cu
aceste argumente sunt acum icircn stare să adapteze adevărul la gradul şi la felul
de inteligență al celorlalți Din momen-tul acestei adaptări progresul adevăru-lui intră icircn a treia şi cea din urmă fază
a evoluțiunii lui icircn faza recunoaşterii generale Și aici ca icircn toate formele de
viață există lupta pentru existență Capul cel eminent a primit ca moştenire
o mai energică stăruință icircn gacircndire o mai ingenioasă icircntrebuințare a tuturor
argumentelor spre icircntărire şi măsuracircn-du-se zi pe zi cu mediocritățile ce-l
icircncunjură rezultatul nu poate fi altul decacirct supunerea lor sub autoritatea luiPe de altă parte vine un nou ajutor de la oamenii nepreveniți şi nepărtinitori deşi dealtminteri indiferenți Acum şi
ei se simt puşi icircn mişcare de vibrarea dezbaterilor şi nu pot face alta decacirct
să lucreze icircn icircnțelesul adevărului celui nou Căci orice adevăr este o formulare
mai clară a regulilor nestrămutate care sunt icircnsuşi fundamentul universului
şi corespunde direcțiunii veşnice a inteligenței omeneşti spre icircntinderea
cunoştințelor şi sporirea condițiilor binelui general Tocmai acel element
impersonal icircn chiar momentul concepți-unii noii idei icircşi arată acum valoarea sa
adevărată Căci persoana se loveşte de altă persoană gacircndul egoist se parali-
zează de alt gacircnd egoist Dar ceea ce este impersonal este din patrimoniul
comun al omenirii icircntregi şi icircndată ce prin luptă s-a dovedit a fi de o aseme-nea natură străbate prin toate indivi-
dualitățile viitoare ca o parte integrantă a lor Atunci lupta merge spre apus discordia dispare icircncetul cu icircncetul
autoritatea celor mai maturi se lățeşte asupra celorlalți şi icircntr-o generație vii-toare adevărul cel combătut odinioară
ajunge a fi adevărul primit de toți ca un substrat de sine icircnțeles
pentru cugetarea comunărdquo
(Titu Maiorescu bdquoDespre progresul ade-vărului icircn judecarea lucrărilor literarerdquo
publicat pentru prima dată icircn bdquoAlmanahul Societăței Academice laquoRomacircnia Junăraquoldquo din Viena 1883)
4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
TEOFANII IcircN FORMAT A4
copy N RĂILEANU
POEM IcircN SINE(RAZE PROTUBERANȚE ABISURI STRĂLUMINĂTOARE)
V
Să scrii să scrii cu tot regretul că icircn această lume ai vrut să devii un om unul bdquocreat după chipul şi asemănarea
Sardquo şi n-ai reuşit ai vrut să fii ndash de ce nu ndash cel mai important om din lume şi n-ai reuşit ai vrut să ieşi din statistică pentru a deveni tu icircnsuți o lume o constelație albastră un unives dar iarăşi n-ai reuşit
Să scrii că icircn lumea aceasta primează nu creația ci procreația prioritare fiind biologicul şi escatologicul iar nu bibli-ograficul să scrii că regreți şi mai mult faptul că nu te-ai născut dintr-un mare dor dintr-o mare iubire ci din nevoia unor ființe primare de a supraviețui singurătății din necesitatea perpetuării speciei tale din instinctul naşterii şi al morții
Să scrii că icircn lumea aceasta toți oamenii vor să aibă noroc vor să fie iubiți vor să devină fericiți ndash dorințe atacirct de omeneşti atacirct de legitime de fireşti să scrii că unii reprezentanți ai speciei tale tind spre o lume a perfecțiunii spre desăvacircrşire spre sublim dar nimeni nu vrea să devină cu adevărat perfect cu adevărat desăvacircrşit cu adevărat sublim cu alte cuvinte nimeni nu vrea să devină un sfacircnt un făuritor de istorie sau cel puțin un creator de geniu aceasta deoarece nimeni nu vrea să-şi asume ndash din proprie voință ndash cura-jul strălucirea grația divină nimeni nu vrea să ia asupra sa ndash conştient ndash ororile demenței agonia suferințele şi umilin-țele inerente nimeni nu este gata pentru supremul sacrificiu de sine renunțarea la propria viață icircn folosul altor vieți icircntr-un cuvacircnt să scrii că deşi viața e sfacircntă prea puțini sunt cei ce consimt să-şi trăiscă viața cu sfințenie
Să scrii icircn acest sens că oamenii icircşi adresează urări cu diverse prilejuri urări de bucurie de sănătate şi prosperitate de avansare rapidă icircn carieră dar niciodată nu-şi urează unii altora ndash sincer din tot sufletul ndash să atingă icircn viață perfecțiunea sfințenia sublimul crezacircnd probabil că asemenea urări ar conține o luare icircn racircs o batjocură să scrii subliniind cele scrise că dacă cineva reuşeşte totuşi să devină o celebritate un om strălucit sau un mare sfacircnt aceasta se icircntacircmplă icircn pofida prie-tenilor icircn pofida națiunii sale icircn pofida statului autoritar
Să scrii şi despre faptul că icircn această lume frica de a fi perfect de a fi desăvacircrşit de a fi sublim asemeni Creatorului tău este mai puternică decacirct frica de moarte să scrii că icircn această lume toate nevoile
spaimele fricile sunt defecte congenitale cauzate de lipsa echilibrului icircntre dragoste şi ură căci icircn această lume ura şi judecata icircntotdeauna au fost sunt cu mult mai mari mai puternice decacirct dragostea şi iertarea să scrii şi despre icircntrebarea care te-a frămacircntat toată viața icircntrebarea unei creaturi către Creatorul ei Doamne Tu cel care eşti icircntruchiparea perfecțiunii de ce icircți icircngădui luxul excesul risipa bunului Tău sacru făcacircnd din el creaturi imper-fecte necuviincioase uracircte De ce spre pildă creaturilor Tale numite laquogalaxieraquo laquooceanraquo laquobroască-țestoasăraquo şa le oferi existențe de milioane sau chiar miliarde de ani pentru a se apropia cacirct de cacirct de perfecțiune pe cacircnd creaturilor Tale nu-mite laquoomraquo laquotrandafirraquo sau laquoefemeridăraquo le dai pentru atingerea aceluiaşi scop timp de cel mult o sută de ani un anotimp sau o singură zi Doamne cum poate să atingă perfecțiunea icircntr-un timp atacirct de scurt omul această creație a Ta pe cacirct de frumoasă de minunată uneori pe atacirct de violentă de feroce de hidoasă alteorirdquo
Să scrii despre faptul că citind şi recitind cartea lumii icircncă n-ai găsit un răspuns mulțumitor la icircntrebarea ta mai mult să scrii că astăzi icircntrebările şi dicursurile de acest fel sunt tratate ironic sunt trecute prin derizoriu
Să scrii de asemenea că de fiecare dată ajungacircnd la paginile cu Povestea magului
călător icircn stele citeşti aceste versuri cu voce tare rostindu-le nu ca pe o invectivă ci ca pe o sentință bdquoCacircnd cartea lumii mare Dumnezeu o citeşte Se-mpiedică la cifra vieți-ți fărrsquo să vreardquo
VI
Să scrii clar şi cuprinzător despre icircncercările tale de a redacta perfec-ționa rotunji cartea acestei lumi ca
şi cum ți-ai redacta perfecționa rotunji propria scriere la lumina gacircndurilor vi-ziunilor senzațiilor proprii
Să scrii despre faptul că uneori icircn timpul sau după lecturile nocturne medi-tezi icircndelung asupra celor citite icircncercacircnd să le raportezi la propria-ți ființă să le oglindeşti icircn cugetul tău icircn deşteptare precum cerul icircnstelat se răsfracircnge icircn apa adacircncă a unei facircntacircni din satul natal să scrii că atunci simți cum emisferele cerebrale ți se mişcă icircntr-un gol mental nemărginit simți cum acestea se mişcă se mişcă icircn jurul unei clipe suspendate icircn care se compun noi forme de spațiu-timp ima-ginar clipă asemeni unui strop de cristal unui păianjen agil care icircşi țese pacircnza din fire cosmice oscilatorii ndash o pacircnză extrem de fină aproape vizibilă care uneori se extinde iar alteori se contractă să scrii că icircn timp ce se mişcă emisferele ades iau forma unei clepsidre prin care curg mili-
arde de neuroni fiecare neuron conținacircnd imensități de lumi neuronale reflexive ndash adevărate ansambluri de idei eşafodaje perceptuale cognitive emoționale apoi treptat emisferele iau forma unui fluture de o frumusețe demonică cu aripi uriaşe desfăcute icircn zbor
Să scrii că ajutat de nepotolita-ți icircnchi-puire alteori simți cum peste emisferele cerebrale (una de poet cealaltă de gacircn-ditor) se suprapun cele două emisfere pămacircnteşti iar peste ele se suprapun cele două emisfere cereşti simți apoi cum emi-sferele intră una icircntr-alta una icircntr-alta ca să icircnglobeze icircmpreună un corp rotund o sferă
Să scrii cum deodată emisferele ndash ce-rebrale terestre şi cele astrale ndash icircncep a se roti icircntacirci se rotesc icircn sensuri diferite provocacircnd mare haos icircn gacircnduri şi simțiri cauzacircnd fulgere şi tunete icircn cerul icircnnorat producacircnd găuri negre prin constelații şi galaxii să scrii cum apoi mişcacircndu-se cu viteza luminii pacircnă la un punct anume (punctul cel icircntacirci şi singur atomul pri-mordial dorul de cineva sau de ceva) emisferele brusc se opresc şi la fel de brusc prind a se roti icircn aceeaşi direcție icircn acelaşi sens şi se rotesc aşa pacircnă cacircnd icircn spațiille cele mai icircntunecate şi mai greu accesibile ale creierului tău parcă icircncepe să se zărească de ziuă apar primele semne ale spațiu-timpului imaginar apar primele culori primele sunete vii se deschid pri-mele frumuseți de paradis ale conştiinței poetice
Să scrii despre faptul cum odată ți-a trecut prin minte vertiginos o rază ca o lamă cu o mie de tăişuri străfulgeracircndu-ți resorturile imaginației creatoare provo-cacircnd şuvoaie de raze de protuberanțe de abisuri străluminătoare să scrii despre pata de lumină icircndesată icircn jurul capului acoperind ca un bandaj linia secțiunii cre-ierului asta icircn timp ce pe foaia de carte pe care ți-ai lăsat fruntea apăreau pică-turi de transpirație abundentă icircn două cu sacircnge apărea spuma roz-albă a nebuniei străvezimea de diamant a lucidității
Să scrii despre strigătul tău puternic surprinzător cu sunete care puteau fi văzu-te ca nişte corzi icircntinse icircn toate direcțiile un strigăt rostit icircntr-o limbă necunoscută nemaiauzită pacircnă atunci să scrii despre ecourile lui răsunătoare spărgacircnd bezna nopții ca pe o sferă grea de plumb icircn-cins Eu văd Văd Lumina Văd drumul către Cerrdquo
de TEO CHIRIAC
EUGEN CIOCLEADAȚI TOTUL LA O PARTE
CA SĂ VĂDANTOLOGIE DE
EMILIAN GALAICU-PĂUN
ȘERBAN FOARȚĂMULȚIMEA CU UN SINGUR ELEMENT
ANTOLOGIE DEROBERT ȘERBAN
CARTIER DE COLECȚIE | NR 16 17
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 5
bdquoECHIN Xrdquo5
MIRADOR
de ION POP
Icircn decembrie a acestui an Echinox bdquorevista studenţească de culturărdquo apărută icircn trei limbi ndash romacircnă ma-
ghiară şi germană ndash sub egida Universi-tăţii bdquoBabeş-Bolyairdquo din Cluj va icircmplini cinci decenii de viaţă Două zile 19 şi 20 octombrie vor marca momentul fes-tiv ceva mai devreme date fiind multe-le evenimente culturale din ultima lună a acestui an al Centenarului Marii Uniri O memorabilă baladă a lui Horia Bă-descu scrisă icircn tinereţea echinoxistă a poetului aşezase de altfel sub semnul somptuoaselor toamne clujene icircnchega-rea mai icircntacirci a cenaclului studenţesc bdquoEchinoxrdquo icircn rdquosubpămacircntardquo nu tocmai urmuziană a bdquocramei lui Mongolursquo de pe strada Horea nr 5 nu departe de Facul-tatea de Filologie A avea o continuitate de cincizeci de ani fie şi cu dereglări de ritm pe parcursul lor nu e oricum puţin lucru icircn zilele noastre şi exemple de longevitate ca acesta aproape că nu pot fi icircnregistrate
Se ştie că şi cenaclul şi publicaţia au fost icircntemeiate icircntr-un cerc pur studen-ţesc cu Marian Papahagi Eugen Uri-caru Petru Poantă Dinu Flămacircnd Ion Mircea Adrian Popescu Mariana Bojan Olimpia Radu Ion Maxim Danciu şi alţii cacircţiva apoi icircn formula admisă de ofici-alităţile vremii a celor trei naţionalităţi icircnfrăţite icircn pagini de revistă icircntr-un grup ce avea să schiţeze şi un icircnceput de comunicare bdquomulticulturalărdquo (acum e preferat ca mai bdquocorect politicrdquo termenul de interculturalitate iar alţii vorbesc icircn ce priveşte gruparea echinoxistă de o mai modestă bdquocooperare culturalărdquo) Fapt e că Echinox-ul a putut să se nas-că icircntr-un moment de dezgheţ ideolo-gic dictat de contextul tensiunilor cu sovieticii care nu demult invadaseră Ce-hoslovacia ndash fără participare romacircneas-că ndash cu amintirea revoluţiei maghiare anticomuniste şi a mişcărilor studen-ţeşti din mai 1968 La Cluj inițiativele precedente rămăseseră fără rezultat iar după ce icircn fruntea redacţiei curat stu-denţeşti a noii publicaţii fusese instalat tot un student Eugen Uricaru acesta a şi fost repede schimbat după ce comi-sese marea eroare ideologică a publică-rii unei prime traduceri romacircneşti din Heidegger Aşa icircncacirct şi bdquooficialrdquo (era pe atunci asistent responsabil cultural la Asociaţia Studenţilor aşadar mai bdquoma-turrdquo ideologicrdquo) şi cu acord amical-stu-denţesc de la numărul al doilea ştafeta a fost preluată de junele Ion Pop care
publicase deja icircn numărul prim al foii o pagină despre imaginea poetică dadaistă Cu mici zguduiri de moment drumul revistei a fost reluat fără mari seisme ba chiar dimpotrivă icircntr-o atmosferă de colaborare afectuoasă aş putea zice şi cu voinţa manifestă de a continua pe calea icircncepută adică a unei activităţi constructive de peda-gogie literară ce punea pe hacircrtie vorba rostită icircn mediul mai volatil al cenaclu-lui de la Filologie Cum am spus mereu şi Marian Papahagi şi eu bdquoEchinoxrdquo a icircnceput ndash şi a rămas aşa ndash ca un bdquoateli-errdquo de ucenicie şi creaţie de icircndrumare exigentă a scrisului tacircnăr sub semnul valorii estetice al condeiului cultivat şi mai puţin ca spaţiu de canalizare şi icircndiguire doctrinară a talentelor icircn curs de şlefuire bdquoEchinoxrdquo-ul n-a cultivat bdquomanifestul literarrdquo n-a pus icircn prim-pla-nul scenei teoria ndash grupări fluturacircnd un steag cu stemă prea individualizată nici nu puteau fi imaginate icircn heraldi-ca clişeizată şi pauperă a vremii ndash ci s-a angajat de la icircnceput icircntr-o acţiune de formare de exerciţiu supravegheat de un spirit critic lucid neconcesiv şi marcat ndash am repetat-o mereu ndash de nişte principii etice de probitate morală (şi o morală a scrisului) de la care a reuşit cu foarte rare excepţii să nu se abată A evitat afilierile constracircngătoare stră-duindu-se să se menţină icircntr-un aer de receptivitate foarte largă a cultivat de-opotrivă nume icircn curs de afirmare ale studenţilor fiecărei promoţii academice şi nume consacrate a tipărit pagini icircntregi de poezie a tinerilor cronici şi eseuri literare valabile şi astăzi ca jude-căţi de valoare s-a deschis spre litera-tura universală (o pagină de traduceri din toate epocile şi literaturile era permanentă) a fost atentă la dinamica ideilor icircn actualitate dar şi cu icircntoarceri spre secolele de dinainte ndash eseurile pe teme filosofice reflecţiile privind noile metode critice perspectivele novatoare din filosofie şi ştiinţe despre istoria na-ţională şi universală n-au lipsit nici ele cu inevitabile inserţii marcate ideolo-gic mai bdquoaliniaterdquo la bdquoordin de susrdquo din cacircnd icircn cacircnd şi cu stereotipele articole ocazionale de primă pagină scrise prin colaje rapide de propoziţii gata făcu-te şi fără desigur niciun cititor Se icircntacircmpla aşa ceva şi icircn mai puţinele pagini tipărite icircn germană şi maghia-ră niciodată cenzurate icircn redacţie dar controlate vigilent ca toată publicaţia
de o cenzură doar procentual icircmblacircnzi-tă care sub pretextul că bdquonu e momen-tulrdquo şi că bdquoasta se poate interpreta şi altfelrdquo tăia fraze pagini icircnlocuia după negocieri icircndelungi verbele sau atribu-tele prea tari cu sinonime icircndulcite Colecţia revistei Echinox e imaginea fidelă a acestor stări de lucruri şi spre bucuria noastră trece proba timpului Dacă a scăpat de titluri oarecum cele impuse Capitalei ndash Universitatea comu-nistă Convingeri comuniste dacă nu i s-a observat absenţa de pe frontispiciu a lozincii ubicue bdquoProletari din toate ţările uniţi-vărdquo a fost un noroc icircnsă nu puţine au fost şi conflictele cu cenzura analizele dogmatice cu obiecţii privind slaba prezenţă a vieţii de asociaţie stu-denţească etc
Despre atmosfera de atelier redacţi-onal a scris cu o empatică expresivitate regretatul Petru Poantă icircn eseul său reeditat de curacircnd Efectul bdquoEchinoxrdquo icircn care evocă minunat etapa primei vacircrste echinoxiste ca pe o oază de libertate spirituală icircn contrast radical cu peisajul ideologic apăsător şi cenuşiu ale epocii comuniste Voinţa de a se cultiva miza pe valoarea estetică luminozitatea spiritului critic exersate aici au şi constituit fundamentele unui model creator al unei consecvenţe frumoase cu sine ndash iar rezultatele acumulate prin ani stau mărturie icircn sutele de volume tipărite sub nume de autori astăzi de primă linie icircn literatura şi cultura naţi-onală
Dacă gruparea bdquoEchinoxrdquo n-a afişat cum spuneam o direcţie univoc-mili-tantă ndash cum s-a icircntacircmplat de pildă cu Cenaclul de Luni bucureştean valoroa-să pepinieră optzecistă neoavangar-distă ea a rămas sensibilă icircn felul ei relativ echilibrat la tot cea a fost mai caracteristic şi mai novator icircn spaţiul cultural la ceea ce s-a numit mereu bdquopulsul epociirdquo sau bdquoritmul vremiirdquo După momentul inaugural al icircnceputului deceniu 8 situabil icircn linii mari sub semn bdquoneomodernistrdquo ndash cu nume ca Adrian Popescu Ion Mircea Dinu Flă-macircnd Virgil Mihaiu icircn poezie Eugen Uricaru ori Marcel Constantin Runcanu Ioan Radin Peianov Mircea Ghiţulescu icircn proză critici de excelent format ca Petru Poantă Ion Marcoş-Livian Ion Simuţ Nicolae Oprea şi alţii etapa bdquoopt-zecistărdquo a cultivat personalităţi astăzi reprezentative pentru literatura şi cul-tura romacircnă de la poeţii Andrei Zanca
Marta Petreu Emil Hurezeanu Aurel Pantea Ioan Moldovan Mircea Petean Ion Mureşan Viorel Mureşan ndash pentru a nota doar cacircteva ndash un Ioan Groşan icircn proză iar dintre critici numeroşi şi de valoare oameni ca Al Cistelecan Virgil Podoabă Ștefan Borbeacutely Ioan Buduca După 1983 cacircnd Marian Papahagi Ion Vartic şi Ion Pop au fost bdquoeliberaţi din funcţierdquo Aurel Codoban a continuat icircn condiţii de supraveghere ideologică şi mai strictă direcţia de pacircnă atunci cu deplasări fireşti de accent spre eseistica filosofică dar publicacircnd şi literatură bună scrisă de Ruxandra Cesereanu şi Letiţia Ilea de exemplu atrăgacircnd icircn continuare şi tineri dintre bdquooptzeciştiirdquo bucureşteni şi nu numai prezenţi deja masiv icircn anii trecuţi După Decembrie 1989 a urmat momentul mai agitat şi mai compozit ai revistei conduse acum de studentul Dan Șăulean cu o echipă de tineri foarte sensibili la schimbările sociale icircn curs ndash de la Paul Vasilescu şi Valentin Naumescu la Sanda Cordoş Ruxandra Ivăncescu la Nora Rebreanu Tot icircn spiritul vremii icircnsă de data asta icircn sensul alinierii la cultura europeană de performanţă academică s-a situat redacţia echinoxistă sub oblăduirea lui Ștefan Borbeacutely şi Corin Braga care a cultivat numele cele mai tinere ndash un Adrian Papahagi Ioana Both Alexandru Baumgarten Ioan şi Ștefana Pop-Cur-seu Au fost acei ani şi ai unor icircntre-bări agitate privind bdquocriza Echinoxuluirdquo schiţa unei bdquodirecţii 9rdquo ndash dezbateri răsfracircngacircnd tocmai schimbările mari din cacircmpul cultural romacircnesc Un bdquocri-zismrdquo prelungit s-a putut icircnregistra sub direcţia mai relativistă bdquopostmodernărdquo a lui Horea Poenar şi Cornel Vacirclcu prin care şi mai tinerii redactori icircncercau să icircntoarcă revista spre literatură şi către o atitudine mai destinsă după cea de constracircngeri bdquoacademicerdquo simţite ca prea stricte Icircn fine după aproximativ un deceniu Rareş Moldovan a preluat şi pus să se exerseze o nouă echipă stu-denţească foarte diversificată angajată icircn miezul dezbaterilor actuale de idei cu pagini icircn plus icircn engleză şi france-ză dar icircn absenţa celor germane Cu timpul marea vizibilitate a revistei a mai scăzut ca a tuturor revistelor de cultură ndash discreţie şi penumbră dictată icircn mare parte de agresi-unea bdquoeconomiei de piaţă şi de slabele finanţări ale bdquopatronilorrdquo academici sau 07VA URMA
6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Poet prozator dramaturg sce-narist publicist şi traducător Aureliu Busuioc reprezintă un caz
aparte icircn literatura din interriverania noastră basarabeană Născut icircn inter-belic (la 26 octombrie 1928 icircn satul Cobacirclca azi Codreanca județul Orhei ndash decedat la 8 octombrie 2012 Chişinău) şi instruit la şcoala romacircnească trecut prin Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu apoi prin Centrul de filtrare de la Sighet repatriat la Chişinău icircn anul 1949 icircntr-un mediu literar totalmente ideologizat şi icircntr-o realitate lingvistică deformată idce-banizată el depăşeşte energic poezia patetismelor glorificatoare a umorului anecdotic facil din primele cărţi (Prafuri amare 1955 Piatra de icircncercare 1958 Firicel de floare rară 1959) situacircndu-se deasupra ilustrării circumstanţiale a unor teme a lozincăriilor ce dominau li-teratura din acea perioadă bdquoDeşi nu pot nega am pus cuminte icircn coada multor versuri laquoicircnainteraquo aşa cum se va confe-sadisculpa mai tacircrziu autorul mecanis-mele huruitoare ale realismului socialist n-au prea făcut carieră icircn poezia sa iar tinichelele ideologice producătoa-re de cacofonie lirică generalizată icircn epocă au sunat doar sporadic şi destul de prudent printre tropii şi vocabulele
poetului Cacirct priveşte limba scrierilor ea a refuzat să fie bdquomoldoveneascărdquo icircn toate timpurile Aureliu Busuioc fiind unul dintre puţinii autori de la noi care au impus modele de limbaj cult sunacircnd perfect romacircneşte utilizacircnd cuvinte din toate zonele vocabularului un limbaj intelectualizat degajat bine ţinut icircn fracirciele prozodiei contrastacircnd flagrant (cum de a fost posibil) cu acele folclori-zări facile şi cu neaoşismele arhaizante ce se cultivau cu ostentaţie şi devoţiu-ne sociologist-autohtonistă icircn epocă
Deşi mai comentat şi poate chiar mai cunoscut icircn ipostaza de prozator ca autor al unor romane şi piese de teatru de succes icircn deceniile şase şi şapte ale secolului trecut Aureliu Busuioc s-a impus icircn conştiinţa publică icircn primul racircnd şi icircn mod definitoriu ca poet Prin volumele ce au urmat perioadei de icircn-ceput proletcultiste ndash Dor (1962) Poezii (1964) şa dar mai cu seamă prin Icircn alb şi negru (1977) Icircmblacircnzirea maşinii de scris (1988) Plimbătorul de purici (1992) ndash el şi-a creat formula reprezentativă a unei poezii a meditaţiei existenţiale cacircnd lucid-ironică cu accente parodi-ce cacircnd vag-simbolistă străbătută de frisoane elegiace şi duh de romanţă E o poezie ce urmează linia tradiţiei
interbelice dar icircn care se profilează distinct armura unui poet intelectual ironic şi ludic cu bdquoo originală trăsătură busuiociană care constă icircntr-o prezenţă mai activă a ironiei şi parabolei icircnsemn deja al poeticii secolului nostrurdquo (Mihai Cimpoi) Versurile respiră un amestec de gravitate şi truculenţă tropii fac reve-renţe şi icircn acelaşi timp fac complice cu ochiul cuvintele emană un soi de graţie dozată cu vitriol Ici-colo distingem eşarfa interbelică a lui Minulescu flutu-racircnd icircn efuziuni romanţios-simboliste bdquoMă poartă vacircnt de toamnă o frunză din Verlaine Mai eşti frumoasă doam-nă Tot icircţi mai zici Helegravene Sau te-ai schimbat anume icircn stil autumnal şi nu mai ai nici nume nici tenul foarte palhellip Mai eşi icircn faptul serii pe digul drept şi dur s-asculţi oftatul mării şi-al crailor din jur ori cacircnd s-aprin-de farul icircn parcul palid-roz mai stai s-asculţi bdquoCorsarulrdquo de Hector Berliozrdquo (Frumoasă Doamnă) Ori umbra subţire a lui Topacircrceanu icircn travestiuri ironice pictacircnd ingenuu ori parodiind cu non-şalanţă bdquoZăpadă tu cea care-odinioară Veneai dorita iarnă a vesti De ce cobori acuma travesti ndash Adică picături de apă chioară Ce patimă ndash macircnia lenea ura Te reţinu icircn văile cereşti Pe dorul celor mari să nu mai creşti
Periclitacircnd direct agricultura Cu ce-a greşit imaculării tale Armata celor puşi pe săniuş De-aşteaptă strănutacircnd de după uşi Cu afecţiuni laringo-bronhia-lerdquo (Lamentaţii icircn lipsa zăpezii)
Chiar dacă a fost scrisă cu cinci-patru-trei decenii icircn urmă chiar dacă apare icircntrucacirctva eclipsată de statura masivă a prozatorului poezia lui Au-reliu Busuioc nu şi-a pierdut virtuţile reuşind icircn bună parte să-şi păstreze substanţa profilul său distinct şi icircn contextul noilor realităţi literare atacirct de radicale şi demolatoare Ceea ce o ține mai aproape de gustul cititorului de azi şi o face consonantă şi compatibilă cu sensibilitatea poeziei actuale este fără icircndoială recuzita ei culturală atitudi-nea parodică ironia şi (auto)persiflarea icircnclinaţia spre parabolă şi livresc
Icircn anul 1966 Aureliu Busuioc pu-blică romanul Singur icircn fața dragostei icircncepacircnd o prolifică şi strălucită cari-eră de romancier Alături de romanele Zbor fracircnt de Vladimir Beşleagă Povara bunătății noastre de Ion Druță Poves-tea cu cocoşul roşu de Vasile Vasilache Vămile de Serafim Saka lucrarea sa se icircnscrie icircn acea mirabilă constelație romanescă a deceniului şapte care a schimbat fața prozei basarabene Roma-
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Cu Ion Ungureanu regizorul piesei bdquoRadu Ștefan Icircntacirciul şi Ultimulrdquo (1970)
de ARCADIE SUCEVEANU
PORTRET IcircN SEPIA
AURELIU BUSUIOC ndash ndash ARTA IRONIEI
copy N RĂILEANU
Cu Arcadie Suceveanu (2012)
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 7
Micuțul Aureliu la vacircrsta de 4-5 ani cu tatăl Alexandru şi mama Olga (n Zaporojan)
nul este diametral opus liniei ideologice şi sociologice pe de o parte şi icircn opoziție cu proza lirică poetizantă şi oralistă ce icircnflo-rise icircn acea epocă pe de altă parte Tot din această perioadă fac parte şi piesele Radu Ștefan ndash icircntacirciul şi ultimul (1969) şi Și sub cerul acela (1971) memorabile prin tematică stil inteligenţă şi umor
Romanele ce au urmat Unchiul din Paris (1973) şi Local ndash ploi de scurtă durată (1986) au consacrat un prozator original modern icircn obsesiile sale preocupat de icircnnoirile de substanță ale unor teme şi tipologii umane blocate de schemele realismului socialist
Ciclul de romane scrise icircn perioada de după 1990 ndash Lătracircnd la lună (1997) Pacti-zacircnd cu diavolul (2000) Spune-mi Giony (2002) Drsquoale vacircnătorii (2005) Hronicul găinarilor (2006) Și a fost noaptehellip (2012) ndash tratează icircntre altele teme şi subiecte interzise icircn perioada sovietică foametea şi deportările ocuparea Basarabiei icircn 1940 şi icircn 1944 de către trupele sovietice vacircnătoarea şi bdquorepatriereardquo forțată a basarabenilor din Romacircnia icircn primii ani de după război bdquopac-tizareardquo cu regimul concentraționar sovietic etc Scrise icircntr-un limbaj polifonic ironic şi inventiv developacircnd subiectele din mai multe perspective temporale icircn care prezen-tul social alternează cu timpul istoric bdquocu scopul ridiculizării personajelor demistifică-rii ideologiilor declasificării evenimentelorrdquo (aşa cum observă Vasile Iftime icircn monografia sa Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc Editura Ju-nimea 2017) aceste romane bdquopostmodernerdquo s-au bucurat de o largă apreciere atacirct icircn pre-sa din R Moldova cacirct şi icircn cea din Romacircnia Alături de alte scrieri ele au contribuit icircn mare măsură la descoperirea conştiinței de sine a literaturii basarabene icircn noul context al literaturii romacircne contemporane Alex Ștefănescu unul din puținii critici din partea dreaptă a Prutului care au scris despre opera scriitorului de la Chişinău consemnează icircntr-un articol din Romacircnia literară bdquoAureliu Busuioc contrazice imaginea consacrată a scriitorului basarabean Nu este patriarhal ci monden nu este patetic ci ironicrdquo
Aureliu Busuioc este icircn acelaşi timp un binecunoscut şi icircndrăgit autor de cărți pentru copii şi adolescenți Se poate spune că scrierile sale destinate micilor cititori alături de cele ale lui Spiridon Vangheli şi Grigore Vieru au pus fundamentul literaturii noastre pentru copii cu adevărat naționale Icircn ele scriitorul icircmbină icircn chip firesc faptul de viață cu aventura şi cu fantezia paraboli-că spiritul ghiduşar cu tacirclcul şi icircnvățătura cultivă cu dezinvoltură expresia elevată spiritul ludic debordacircnd de fantezie şi umor Unul dintre cele mai cunoscute personaje ale sale este Nătăfleață din povestirea Aventuri-le lui Nătăfleaţă (1961) icircndrăgit de mai multe generații de copii Peripețiile lui Nătăfleață una mai nostimă decacirct alta poartă amprenta unui umor inconfundabil aureliubusuiocesc fin de o inteligență sclipitoare Icircn orice situ-ație fie atunci cacircnd se duce la cumpărături fie atunci cacircnd ndash pentru a scăpa de supa de cartofi şi macaroanele cu bracircnză pe care n-avea ochi să le vadă ndash susține că a fost ciupit de un porumbel şi icircncepe să vorbească păsăreşte cara-mara-bara cioca-boca-moca chiri-miri-biri fie atunci cacircnd icircmpreună cu cățeluşul Bimbirel se transfigurează icircntr-un redutabil detectiv ndash aventurile sale ştrengă-reşti sunt pline de farmec şi inventivitate Această povestire alături de Cizmele cocos-tacircrcului (1967) şi de Marele răţoi Max (1968) au devenit cărți de referință icircn contextul anilor `60-`70 susținacircnd cu brio proba
timpului şi menținacircndu-se şi astăzi pe scena literaturii
După o perioadă destul de icircndelunga-tă ajuns la senectute Aureliu Busuioc se icircntoarce la acest gen de literatură pe care icircl icircmbrățişase icircncă din tinerețe dacircnd la lumină alte cărți două de proză şi alta de poezie ndash Pe cacircnd bunicul era copil (2008) Sfrede-luş (2009) şi respectiv Vizavi de vizavarză (2010) Ca şi lucrările anterioare aceste cărți au cucerit icircn scurt timp simpatia micilor citi-tori prima fiind apreciată cu Premiul bdquoCartea anuluirdquo al Salonului internațional de carte pentru copii Chişinău ediția 2009 iar cea de poezie obținacircnd Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova Mai multe titluri din aceste cărți au fost preluate recent icircn antologia Literatură pentru copii (Editura Arc 2018) fiind o dovadă că scriitorul continuă să ră-macircnă icircn preferințele cititorilor de la icircncepu-tul secolului XXI
Icircn mediile literare şi artistice ale Chişinău-lui numele lui Aureliu Busuioc s-a asociat icircn-totdeauna cu imaginea scriitorului adevărat a scriitorului scriitor dublată de cea a iro-nistului inteligent şi seducător a coseurului imbatabil de o inepuizabilă vervă şi inven-tivitate umoristică care timp de o jumătate de secol a fost un nelipsit personaj al vieții literare Scriind cu ceva timp icircn urmă un eseu despre percepția actuală a poeziei lui Aureliu Busuioc i-am făcut autorului un portret pe care țin să-l reproduc fragmen-tar aici icircn semn de neştearsă dragoste şi prețuire a inubliabilului om şi scriitor de la a cărui naştere se icircmplinesc 90 de ani
bdquo hellipPersonajul icircnalt de aproape doi metri cu chip mauresc boem cu măsură icircn ti-nereţe fermecător şi la senectute un aristo-crat fumacircnd pipă chiar şi atunci cacircnd poartă blugi şi adidaşi e un neicircntrecut meşter la farse şi cacealmale risipitor de bancuri şi cutume dacircnd reprezentaţii de virtuozitate ludică definind succint şi persiflacircnd memo-rabil icircn formule sentenţios-epigramatice pe toţi acei care intră icircn şi ies din raza privirii salehellip Vorba lui icircmpunge şi zgacircrie butadele sale fac deliciul galeriei bdquodefiniţiilerdquo sale se imprimă ca o danga pe chipul cacircte unui co-leg sau pe cacircte vreun op devenind icircn scurt timp folclor scriitoriceschellip Oricacirct de caus-tice icircnsă ironiile lui Busuioc sunt aproape unanim acceptate atacirct de colegi cacirct şi de ştabii zilei ca pe nişte bufonade bdquonecesarerdquo ce dau culoare vieţii literare ca pe nişte su-pape de defulare bune să dezamorseze con-flicte ori pur şi simplu să icircnveselească ban-chete recepţii bdquovacircnători regalerdquo Or miştoul său e mai icircntotdeauna inteligent şi cu gust de elităhellip Intelectual de aleasă structură cu o pronunţată conştiinţă modernă adevărat de-can de vacircrstă al literelor basarabene Aureliu Busuioc manifestă o ireductibilă şi tranşantă solidarizare cu opţiunile estetice ale gener-aţiei postmoderniste o exemplară deschidere spre tot ce este nou şi neperisabil icircn materie de literatură Ajuns acum la vacircrsta senio-rilor el şi-a conservat tinereţea spiritului icircn aceeaşi formulă dezinhibată nonşalant-his-trionică şi liber(tin)ă ce l-a consacrat Iposta-za creatoare exerciţiul scrisului permanent şi nu icircn ultimul racircnd ironia i-au păstrat curiozitatea vie i-au cizelat şi i-au purificat fiinţa de orice sedimenterdquo
Aureliu Busuioc a reprezentat icircntotdeau-na imaginea scriitorului liber şi emancipat sincronizat icircn toate cu spiritul literar gene-ral romacircnesc dar şi cu esențele literaturii moderne şi postmoderne Istoria literară icircl va reține ca pe unul dintre cei mai valoroşi creatori din icircntreg arealul limbii şi literaturii romacircne
05 ION POPbdquoECHINOXrdquo - 50
nu icircnsă vivacitatea de spirit n-a scăzut un icircnsemnat număr de studenţi au continuat să icircnveţe meşteşugul scrisului de calitate icircn acest spaţiu Paralel icircn paginile maghiare şi germane au fost pu-blicate multe texte rezistente estetic ndash poezia germană mai ales a primei promoţii echinoxiste a chiar influenţat serios bdquooptzecismulrdquo de limbă romacircnă ndash s-au realizat traduceri reciproce de texte icircn exerciţiul continuat al unei colaborări prieteneşti comprehensive Din păcate emigrarea cvasitotală a germanilor din Romacircnia icircn anii lsquo80 a icircncheiat şi istoria lor echinoxistă rămacircnacircnd doar paginile ma-ghiare active pacircnă icircn imediata noastră apropiere E de spus cred că fie şi icircn dimensiunile ei mai restracircnse şi cu permeabilităţi de grad diferit icircntre cele trei componente lingvistice bdquoatelierulrdquo Echi-nox s-a dovedit a fi benefic căci a deschis şi icircncurajat nişte căi de comunicare interculturală a dat un exemplu catalizator de cunoaş-tere reciprocă dovedind că icircn lumea creaţiei spirituale se poate trece peste prejudecăţi resentimente mentalităţi retrograde Texte de Peter Mozzam Franz Hodjak Werner Soumlllner stăteau alături de ale lui Szoumlcz Geacuteza Egyed Peacuteter Gaal Gzoumlrgy Breacuteda Ferencz şi ale redactorilor şi colaboratorilor de limbă romacircnă
La ora bilanţului din care am schiţat doar cacircteva repere grupa-rea şi revista Echinox are cred cu ce se macircndri Ca atelier de cre-aţie icircn primul racircnd a avut o contribuţie substanţială la cultivarea unor spirite icircnzestrate a dat icircncurajatoare exemple de deschidere şi dialog cultural deopotrivă icircn spaţiul romacircnesc şi icircn cel universal a ilustrat sub regimul de cenzură comunist un spaţiu de autentică bdquorezistenţă prin culturărdquo Dincolo de schimbările sau nuanţele de program de etapă icircmi place să cred că ceva dintr-o solidaritate de spirit creator şi constructiv s-a păstrat prin anii mulţi care au trecut din decembrie 1968 icircncoace adică icircn jumătatea de secol ce face astăzi parte din Centenarul Marii Uniri a Romacircniei Sunt oameni cărora Echinox-ul le-a luminat viaţa au chiar schimbat-o Eu sunt unul dintre aceştia
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
E prima aniversare bdquorotundărdquo a lui Aureliu Busuioc pe care o con-semnăm icircn lipsa lui Am vrut
să scriu bdquoicircn lipsa Maestruluirdquo dar icirci şi icircntrevedeam zacircmbetul ironic de acolo din ceruri (o fi fiind mai curacircnd ca-zat icircn vreun cerc mai special ndash să mai conteze oare dacă e din Paradis ori din Infern de vreme ce alături icirci stau cu siguranță spirite ca Villon Rabelais Boccaccio Gogol) Nouăzeci de ani ar fi icircmplinit
Icircntacircmplarea face că tocmai reco-mandam pentru o vacanță unui cititor din familie cacircteva cacircrti De rău de bine au mers toate că aşa e vacanța pentru lecturi Dar numai Busuioc a mers ca la carte Nu mai este el icircn viață ca să se creadă că icircl linguşesc aşa că pot să spun foarte simplu că este ndash da este atacirct cacirct ne sunt la icircndemacircnă cărțile lui ndash un scriitor autentic Tipărindu-i căr-țile comercializacircndu-le sau plasacircndu-le icircn biblioteci icircn cazul lui faci dreptate cititorului nu scriitorului
Artist al cuvacircntului familiar (or-ganic firesc natural genetic nu prin vreo mezalianță nefericită) cu limba romacircnă el poate să ne mai servească drept model icircn cam toate genurile poezie dramaturgie roman Dar şi icircn publicistică pamfletele sale fiind de o
inteligență selectă şi de o acuitate dis-tinctă De altfel distincția este calitatea cu care s-a impus icircntotdeauna A fost ironic parodic şi persiflant icircntr-o epocă fariseică a fost necruțător icircn epoca ticăloşilor ordinari şi a fost artistul absolut icircn era libertăților De fapt liber a icircncercat să fie icircntotdeauna fie şi mai curacircnd icircn forma estetic-eretică decacirct icircn cea politic-disidentă
Nu l-a interesat niciodată proble-ma bdquorealismuluirdquo (bdquosocialistrdquo da) care icircncerca să măsoare raportul dintre artă şi realitate ca semn al calității ope-rei El a făcut artă atacirct Realitatea i-a fost modelul şi paleta de unde icircşi lua culorile Icircn rest totul e artefact pacircnă şi acolo unde lumea vedea o reproducere a faptelor reale (cacircți nu s-au icircntrebat la vremea lor icircn ce şcoală a predat profe-sorul Busuioc pentru a culege subiectul şi personajele din Singur icircn fata dragos-tei o poveste ficțională cap-coada)
Dar iată că tocmai el a lăsat ndash icircn aceasta constă arta scriitorului autentic ndash cele mai adevărate tablouri ale epoci-lor bdquozugrăviterdquo icircn ficțiunile sale Nimic mai ficțional decacirct Hronicul Găinarilor dar nicio carte (bdquodocumentarărdquo sau artistică) nu reflectă mai precis istoria noastră veche şi recentă
bdquoEpoca Bodiulrdquo incoloră şi absurdă nu a putut să fie redată altfel decacirct printr-o comedie postmodernă avant la lettre Radu Stefan Icircntacirciul şi Ultimul Piesa e (şi) o parodie la multe dintre evenimentele politice şi sociale din URSS icircn plin război bdquorecerdquo cu lumea ci-vilizată (dar se impun aici şi multe pa-ralele cu sistemul politic actual semn că năravurile nu s-au prea schimbat) Iată cum e parodiată spionomania din timpul bdquorăzboiului recerdquo bdquoagenturile străine nu se mai astacircmpără suntem obligați să fim vigilențirdquo Sau despre organele de securitate ale statului su-praveghind orice ndash situații ce amintesc de Orwell bdquoNu m-aş mira deloc să aflu că pereții aceştia-s plini de microfoa-nerdquo Lozincile bdquogrijardquo conducerii față de fericirea bdquomaselorrdquo sunt luate icircn căruța ironiei bdquoLupți şi te zbați icircți rişti scăfacircr-lia pentru fericirea lor a maselor iar ele masele nu-s icircn stare să icircnțeleagărdquo
Piesa conține mai multe aluzii la sistemul concentraționar al totali-tarismului cacircnd orice opinie liber exprimată punea icircn pericol viața şi libertatea persoanei Un alt obiect al satirei este turnătorul (pacircracirctorul de la securitate angajatul secret care se obligă să raporteze despre ce se discută icircn diverse medii icircn special icircn cele intelectuale) bdquoAscultă tinere ştii să
beirdquo bdquoCa toată lumea Măria Tardquo bdquoDar să tornirdquo bdquoDacă nu ştiam nu ajungeam aicirdquo (adică icircn acest rang icircnalt ndash nm mvc) Alegerile parlamentare o farsă icircn ndash toate ndash epocile totalitare sunt ridi-culizate subtil aluziv dar tăios bdquoPoate punem totuşi chestiunea la votrdquo bdquoLa ce bun formalismul acesta Unanimitatea e absolut evidentărdquo
Unele replici sunt atacirct de bine surprinse icircncacirct sunt sugestive pentru orice epocă bdquoIcircn zilele noastre a dom-ni icircnseamnă a jecmăni şi niciun fel de demagogie nu mă poate convinge de contrariurdquo O aluzie la domniile de lun-gă durată (despre cei care se par ina-movibili care guvernau decenii la racircnd neschimbați) este această meditație a lui Radu bdquoAm domnit trei zile Exact atacirct cacirct să-mi rezerv o pagină icircn cro-nicile țării Socot că slava care durează mai mult e periculoasărdquo O situație clasică este replica dată de Radu Ștefan unui carierist bdquoȘi eu voiam să-l pun responsabil cu tineretul Vezi Pafnu-tie cum se răsplăteşte bunătatea Vezi ce icircnseamnă să cunoşti omul numai din ancheterdquo Icircn replică se ascunde şi o tradiție sovietică (persistentă şi azi) de a avea un nomenclator al cadrelor fide-le şi docile care erau numite icircn funcții administrative indiferent de compe-tențele lor Acest fenomen al alegerii
ACTUALITATEA DUPĂ BUSUIOCde MIRCEA V CIOBANU
CAcircMPUL ALB OILE NEGRE
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Internaționalism mai mult sau mai puțin proletarLa Stockholm (1959) O primă pagină de bdquoJurnal cubanezrdquo ar fi putut fi scrisă aici icircn umbra acestui arbore tropical (1983)
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 9
AURELIU BUSUIOC bdquoFIȚI IcircNTOTDEAUNA IcircNDRĂGOSTIȚIrdquo
BLOGOGRAMEDEGHEORGHE ERIZANU
copy Elena DONCIU
Ultimul roman al lui Aureliu Busuioc Și a fost noaptehellip A apărut icircn colecția Rotonda icircn 2012Ultimul discurs public şi l-a ținut pe 17 mai 2012
Iată-lbdquoAm avut foarte mulți prieteni care pacircnă la urmă s-au dove-dit a fi mai puțin prieteni decacirct poate ar fi fost cazul Am avut duşmani care şi ei s-au străduit să-mi demonstreze că sunt mai duşmani decacirct m-aş fi aşteptat Dar de ce să pomenesc de ce să vorbesc de asta dacă să zicem un coleg pe care icircncercam să-l stimez icircntr-o vreme icircncepe un articol de-al lui despre mine icircn felul următor ldquoPoetul cutare cu un picior icircn groapă icircncearcă s-o facă pe postmodernistulrdquo Nu m-am supărat am hotăracirct că cel mai bun lucru e să nu răspunzi pentru că ei aşteaptă răspunsul acesta al tău şi dacă nu li-l dai sunt derutați Și la urma urmei stai şi te gacircndeşti Doamne Dumnezeule icircn țara asta nu este o lege care să le interzică cetățenilor săi să se nască idioțihellipCam asta am vrut să vă spun De altfel ar fi trebuit să vin cu un sandwich uns pe o parte cu sare pe cealaltă parte cu zahăr dar ce rost are Nu mai are niciun rost Aşa că vă doresc să fiți sănătoşi să fiți dacircrzi bravi să luați cele mai potrivite hotăracircri pentru că cea mai măruntă hotăracircre poate să-ți icircntoarcă viața icircn altă direcție Să fiți sănătoşi şi nu uitați să vă iubiți pentru că dragostea este cea mai frumoasă parte a vieții şi unde nu este dragoste nu este nimic Să trăiți să fiți sănătoşi şi să fiți icircntot-deauna icircndrăgostițirdquo
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Cu prietenul Spike (anii 1970) Despre vacircnat cu IC CiobanuAureliu Busuioc la 50 de ani Cu soția Tanți fiul Corneliu şi fiica Mariana (1978)
pe criteriul loialității nu al competențelor e ridiculizat şi icircn următorul pasaj bdquoVoiam să te pun la cultură Dar ai să comanzi forțele armaterdquo
Umorul e prezent şi icircntr-un fel special al autorului de a corela contexte istorice şi situații din registre diferite (care iată azi se potrivesc perfect) Radu Ștefan refuzacircnd să revină a doua oară la tronul țării (unde dom-nise numai trei zile) se justifică bdquoRegret din suflet Dar mă rețin afacerilerdquo (fostul dom-nitor icircşi deschise o cacircrciumă la o intersecție de drumuri) Replica lui Răzvan (viitorul domnitor) e provocatoare şi atacirct de actua-lă () bdquoScaunul Țării Moldovei nu-i o afacere serioasărdquo
Două termene de guvernare a comunişti-lor icircn Moldova bdquoindependentărdquo sunt cel mai bine surprinse icircn O sumă de cuvinte Cita-bilă integral cartea (cărțulia cartela cardul nostru de memorie şi patrimoniu condensat) divulgă o descoperire a scriitorului o epocă politică anacronică şi stupidă nu poate fi luată doar icircn răspăr ci şi icircn căruță nu poate fi tratată decacirct ironic şi persiflant or luacircnd-o icircn serios te poți contamina Icircmi amintesc icircn context şi de un portret remarcabil al unui erou al zilei bdquoUmblat ca la moară prin străi-nătăți Cu Lenin ortac la sarmale Pretinde că are vreo trei facultăți Dar nu şi pe cele mentalerdquo
Dar iată şi o bdquolegendărdquo din O suma de cu-vinte ca exemplu de atitudine față de tacircmpe-niile servite grav şi solemn
DE BĂTĂLII FĂCUTE LA VREME
Zic că icircn războiul de o sută de ani dintre angliceni şi franțuji comandantul armate-lor galice n-au vrut să se bată la Azincourt zicacircnd
ndash Icircn primul racircnd nu-mi place numele ro-macircnesc al localității apoi nu se luptă oamenii icircn Postul Mare Nu-i nice o grabă că va mai ține războiul icircncă nouăzeci şi doi de ani Dar aristocrații de la curte l-au luat peste picior şi l-au numit fricos Atunci comandan-tul s-a repezit asupra anglo-sacşilor care cu Henric al V-lea icircn frunte au cacircştigat bătălia şi i-au măcelărit pe franțuji
Și au greşit straşnic aristocrații francezi pentru că savanții de la Academia de istorie integrată din Chişinău au descoperit că dacă franțujii n-ar fi primit lupta la Azincourt războiul de o sută de ani s-ar fi scurtat cu cel puțin trei săptămacircni Vorba ceea bdquoDă Doamne franțujilor mintea savanților moldoveni cea de pe urmărdquo
Ce păcat ca nu mai este Și nu mă gacircndesc atacirct la el ndash clemență Maestre ndash cacirct la cititor desigur Atacircta tacircmpenie icircn sferele icircnalte ale bdquosocietății moldoveneştirdquo Atacircta cacircmp de in-spirație pentru un Aureliu Busuioc
Cu Nichita Stănescu şi colegi de la USM (1976)
1 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
ESEU
de VASILE IFTIME
PACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOC
Cititorul ideal al lui Aureliu Bu-suioc este un individ educat conectat la istoria naţiei şi a
lumii ancorat icircn meandrele literaturii postmoderne iniţiat icircn religie mitolo-gie filosofie etnografie etc dar mai ales icircnarmat cu ceva din spiritul critic al autorului Astfel răbdătorul cititor icircnzestrat cu aceste cacircteva virtuţi nu are decacirct să icircşi ascută creioanele şi să citească Şi cu toate aceste atuuri este bine să ştie că nu icircl aşteaptă o lectură uşoară o lectură inocentă la icircndemacircna oricărui om dotat cu o minimă experi-enţă icircn materie de literatură Pentru a ajunge la inima textului inteligentul cititor trebuie să disece precum un chirurg să exfolieze epiderma (limbajul adună icircn cuvinte scrierea) să icircnlăture carnea (personajele dau puls scrierii) să deschidă cutia toracică (construc-ţia asamblează unitar scrierea) apoihellip miezul (mesajul) şi toate acestea fără a neglija nici măcar o secundă capilarele arterele venele (timpul)
Un avantaj aparent se pare că icircl are cititorul care l-a cunoscut pe autor aparent pentru că la baza respective-lor concluzii inevitabil stau intuiţiile contextualităţile sinonimiile elemente insuficiente pentru conturarea mesa-jului unei scrieri distincte Romanele lui Aureliu Busuioc necesită mai mult decacirct o lectură expeditivă ele nu pot fi parcurse dintr-o suflare indiferent de cacircte privilegii a beneficiat atotştiutorul cititor
Construcția romanului Cu fieca-re roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susţinută icircn special de succederea planurilor narati-ve (complementare suprapuse inter-sectate opuse) de extrapolările tem-porale şi spaţiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn graniţe fluctuante) de camelionizarea persona-jelor (iniţierea icircn imoralitate creşterea şi descreşterea individului social) de retorica persiflantă ironică sarcastică a acestora Icircn virtutea respectivelor for-mule de scriere autorul din perspecti-ve narative diferite icircntregeşte romanul ca pe un joc de puzzle icircn care fiecare piesă se icircncadrează icircn context (oriunde şi oricacircnd) pur şi simplu fără a i se toci muchiile
Prin respectivele succederi de pla-nuri Aureliu Busuioc schimbă per-spectivele romanului cu scopul de a concretiza de a justifica de a motiva
un anumit act al scrierii icircn care digresi-unea de tip paranteză abaterea contro-lată omiterea intenţionată redimensi-onează sau chiar reformulează mesajul impus anterior Astfel autorul icircşi duce naraţiunea pacircnă icircntr-un anumit punct A o lasă suspendată de nicăieri pentru a demantela o altă poveste (la fel de nedusă pacircnă la capăt) spre un punct B apoi revine icircn A icircşi reia scrierea din acel punct iniţial şi o proiectează spre un punct C pregătind o altă şi altă co-nexiune Romanele lui Aureliu Busuioc sunt scrieri perfect ermetice planurile narative se icircmbracă unele pe altele se redimensionează funcţie de spectrul social necesar icircntregirii mesajului
Timpul romanului Succederea planurilor narative nu poate exista icircn afara extrapolărilor temporal-spaţia-le şi din această perspectivă Aureliu Busuioc icircşi permite anumite bucle de timp abateri cronologice atacirct cacirct să acopere să eclipseze să redimensione-ze diverse aspecte ale istoriei Icircn acest sens cronologul Busuioc icircşi icircngăduie să reconstruiască istoria omenirii din particule aşa cum de altfel fac profe-sioniştii ce se ocupă cu memoria lumii
Astfel se poate afirma că icircn ro-manele lui Aureliu Busuioc istoriile se icircntacirclnesc tocmai atunci cacircnd nu te aştepţi Lumi icircn deformare societăţi degradabile personaje dezumaniza-te sunt puse faţă icircn faţă cu imaginile confuze incerte opace ale mitologiei ale antichităţii ale tradiţionalismului Icircn romanele lui Aureliu Busuioc timpul este neglijabil fluctuant redimensiona-bil prin digresiuni concrete sau bucle ipotetice Personajul narator icircşi plimbă răbdătorul cititor prin atemporalitate creacircnd intenţionat confuzii de poziţi-onare a personajelor şi acţiunilor lor Aureliu Busuioc ştie să ridice ziduri icircn interceptarea timpului istoric social biologic sau să-l uniformizeze icircntr-atacirct icircncacirct granița dintre ev mediu şi moder-nitate dintre geneză şi zidire dintre facere şi desfacere să dispară definitiv
Personajele lui Aureliu Busuioc con-feră dinamică textului impun focalizări diferite ale istoriei sunt conectate la spectrul social-politic sunt exponente ale ideologiilor sunt manipulatori şi manipulanţi au sau se vor a fi repere icircn societate sunt oportuniste sunt adaptabile Prin tipologia lor identi-ficăm timpul spaţiul socialul icircn care
acestea există rezumacircnd elementele de cronotop icircn identitatea lor cameleoni-că
Construind personaje Aureliu Bu-suioc şi-a propus ca ţintă parodierea unei expresii cronicăreşti bdquose nasc şi la Moldova oamenirdquo prin creionarea unor individualități blamabile condamnabi-le reprobabile aflate icircntr-un continuu schimb de roluri de identităţi Ele excelează icircn negativism firul narațiu-nii redacircnd icircn mod progresiv dispoziţia acestora pentru infracţionalitate de-zumanizarea fiind direct proporţională cu ancorarea individului icircn social icircn ideologie icircn promiscuitate Personajele lui Aureliu Busuioc sunt autentice sunt modele dintr-o societate icircn care degra-dează icircntr-un ritm biologic sunt tipice mediului narat sunt maximum de inepţie ce o poate oferi societatea fie că este vorba de intelectualul pe cacirct de profund pe atacirct de rupt de realita-te de ofiţerul de securitate ce icircncă mai crede icircn steaua sa de infractorul găinar şi de urmaşii lui
Retorica romanului Icircn aceeaşi ordi-ne de idei un rol important icircn icircntregi-rea formulei de scriere a romanului icircl are retorica dimensiune aflată icircn inter-dependenţă cu temporalitatea perso-najele şi construcţia Polifonia limba-jului vocile multiple biografismul oratorismul relaţia scriitor decriptor relaţia narator ndash corector (repere ale identităţii personajelor) de asemenea impun derularea romanului pe palie-re narative diferite icircn contextul unor dimensiuni temporal-spaţiale diferite Doar aşa poate fi distinsă vocea persoa-nei icircntacirci de vocea persoanei a treia icircn situaţia icircn care uneori planurile nara-tive se suprapun se icircnlocuiesc
Aureliu Busuioc excelează icircn roma-nele sale cu o retorică coercitivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Şi totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn text
Cu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere
ndash icircn Spune-mi Gioni pe structura a două puncte de vedere opuse iden-tificăm autorul deghizat icircn erou şi călău firul narativ redacircnd o realitate interpretată restracircnsă treptat icircntr-un prezent concret de tip jurnal
(scrisoare) redactat după formula bdquocerc icircnchisrdquo
ndash icircn Hronicul Găinarilor naraţiunea cursivă fluentă cronologică la per-soana a treia icircntreruptă de inserţiile naratorului la persoana icircntacirci evidenţia-ză trei tipologii de personaje principale raportate la contextul istorico-social
ndash icircn Lătracircnd la lună autorul narează o poveste ce impune diferite paliere de interpretare susţinute de subteme condiţia familiei de intelectual icircntr-un anumit context istoric condiţia inadap-tatului (cacircine nobil) ce poartă povara unui impresionant blazon condiţia cuplului icircndrăgostit ce-şi ia soarta icircn propriile labe condiţia lupului (i)mora-list etc
O marcă a stilului Aurel Busuioc este jurnalul Fie că are ca model o scriere intențional istorică fie că icircnsumează hieroglife icircncrustate pe nişte cartoane decriptate cu ajutorul computerului (ul-timă generație) fie că un călău icircşi justi-fică trecutul icircntr-o scrisoare confesivă că o domniță icircşi consemnează neicircm-plinirile icircntr-un carnețel intim autorul nu pune textul pe seama personajului narator pentru a fi povestit ci pentru a-l scrie efectiv pentru a-i da caracter aproape documentarist Astfel citito-rul intracircnd icircn lectură constată că se află icircn fața unor scrieri consemnate a unui act ce atestă un ciob de memorie că este complice la decriptarea istoriei
ndash Ivan Verdicurov (din Spune-mi Gioni) scrie o scrisoare confesivă icircnchi-puitului nepot
ndash Viorica Vrabie (din Singur icircn faţa dragostei) icircşi consemnează nespusele icircntr-un jurnal intim
ndash Enrique (din Lătracircnd la lună) scrie un jurnal secret despre viața cacircinească etc
Toate aceste exteriorizări scriptice prin interpuşi reflectă obsesia scriitoru-lui de a pune condeiul icircn macircna propri-ilor personaje de a inventa scriitorul din scriere de a camufla naratorul icircn alt posibil narator prezent icircn text
Romanele lui Aureliu Busuioc se lasă demantelate doar de cititorii bine conectaţi la realitatea socială de con-structorii cititori iniţiaţi icircn desfacerea planurile narative de abilii cititori receptivi la retorica (icircn genere) tan-genţială la evenimente de psihanaliştii cititori experţi icircn tipologia persona-jelor de istoricii cititori predispuşi la nesfacircrşitele incursiuni temporale
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 1
MARCAJE PENTRU UN SENTIMENT
AL SPAȚIULUI CULTURAL
1 Pe una din tăblițele sumeriene stă scrijelat următorul text Oraşul este legă-tura icircntre Pămacircnt şi Cer şi noi locuim aici
2 Icircn pămacircntul şi pe cerul Chişinăului se arată icircn palimpsest cacircteva paradigme culturale ca oraşe diferite suprapuse ar-heologic şi cultural crescute spațial şi urbanistic unul prin celălalt Patrimoniul material şi imaterial al acestei icircmbinări istorice şi culturale deopotrivă este inepu-izabil şi deoarece nu mai poate fi regăsit icircn altă parte poartă caracter de unicat
3 De la o bucată de vreme locul me-moriei noastre culturale Chişinăul isto-ric suferă schimbări evidente spontane şi contradictorii sub aspect urbanistic economic şi social Ariile de-a lungul Bacirc-cului zona Pieței Centrale şi a Gării de Nord trotuarele intersecțiile rondurile vacircrfurile copacilor dar şi fețele orăşeni-lor ndash toate vădesc acelaşi haos progresiv Transformările se icircnmulțesc şi sporesc dezechilibrele psiho-urbane şi degradarea spațială a toposului care poartă amprenta identitară a etapei inițiale de fondare a localității
4 Pe acest cacircmp arhitectonic un senti-ment de slăbire treptată de lumină şi culori dă ton peisajului şi relațiilor interpersonale Privirea comună nu observă decacirct land-şafturi viciate Pe fundalul unei disoluții ruinare a ideii de vecinătate inconştientul colectiv semnalizează frica de celălalt Un neobarbarism a pus stăpacircnire pe habitatul urban Icircntre Chişinău şi locuitori săi s-a lăsat o distanță interogativă Iar clivajele nu se explică definitiv nici administrativ nici politic
5 Relația noastră cu spiritul locului este una neicircmplinită anevoioasă chiar defectuoasă Oraşul ne este bdquonecunoscutrdquo (Iurie Colesnic) bdquoascunsrdquo (Lică Sainciuc) bdquofără identitaterdquo (Mircea V Ciobanu) şi drept expresie a viciului estetizat este bdquouracirctrdquo (Adrian Ciubotaru) Mihai Cimpoi cu aplecarea sa specifică pentru orice obiect cultural ne trimite sub semnul lui bdquose parerdquo spre o marcă ontologică meniuchiana a Chişinăului bdquoicircnchidereardquo (cu precizare de bdquomarginarismrdquo) Or pentru o bună parte din mediul intelectual şi artistic Chişinăul e loc icircn stare de bdquoascundererdquo ocultație e bdquodincolordquo Un altul un străin un duşman Un viciu Un fals Un bdquonon-locrdquo Și cacircnd nu icircl luăm ca fapt divers sau folosim cu superioritate ca pe un oarecare bun de consum atunci icircl tratăm din perspectiva minoritarului de ieri drept loc al străinu-lui (rusului evreului omului sovietic) şi al străinătății zonă dincolo de hotarele noastre loc de pribegie
6 Ce o fi icircnsemnacircnd această situare a noastră icircn afara oraşului haşurarea lui atacirct de emoțională barbară Este oare fobia tradiționalismului față de spiritul citadin expresia fracturii biografice şi culturale a celor care sunt pe jumătate rurali pe jumătate orăşeni ori nici rurali nici orăşeni pacircnă la capăt
7 Deja şi icircntr-o geografie culturală romacircnească unde Bucureştii sunt regali Iaşii plini de istorie şi cultură elevată Clujul ndash apolinic şi Timişoara ndash Madonă de sare pe locul Chişinăului stă stracircmb confuz şi complexat bdquobasarabenitateardquo expresie a consolidării bdquomai lentă la noi a formelor de civilizație urbanărdquo (Mir-cea Martin) dar şi a stării de nelinişte şi tulburare a transprutenilor icircn fața unor amenințări niciodată adeverit
8 Sau poate că oraşul acesta are vo-cația bdquosecretuluirdquo
9 Scriitorul Gala Galaction părinte-pro-fesor la Facultatea de Teologie figură tolstoiană care icircn decurs de 14 ani (1926 - 1940) a dat farmec şi expresie Chişinăului interbelic icircl găsea ndash aşa bdquociudat şi etero-clitrdquo bdquocu miile lui de curiozități topogra-fice şi antropologicerdquo ndash tot icircntr-un fel de ascundere bdquoCentrul Chişinăului bogatele şi unduioasele lui icircmprejurimi chiar şi periferia lui n-au găsit icircncă printre noi pe marii dăruiți capabili să ridice din varietatea şi din aspectele vieții dijmele de aur ale talentuluirdquo
10 Icircn Război şi pace Lev Tolstoi suge-rează că spiritul locului poate fi surprins prin contemplarea de pe o icircnălțime icircn lumină potrivită a imaginii de ansamblu a oraşului cu tot cu icircmprejurimi Icircnalțimile deschid privelişti nebănuite mai ales pen-tru Chişinăul istoric care la cota statului de om pare prozaic bidimensional ne-icircngrijit plin de forfotă icircnghesuială icircn paragină lipsit de vlagă şi culoare Alt oraş se deschide la icircnălțimea vacircrfurilor de copaci şi a turlelor de biserici Ne stă icircn față textul geografiei simbolice a oraşului vechi ndash istorică şi culturală deopotrivă pe liniile drumurilor străzilor a construcţi-ilor lăcaşelor de cult care a icircmpletit şi despletit icircn structura sa limba tradiţiile şi cutumele romacircnilor cu cele ale grecilor armenilor polonezilor nemților evreilor ruşilor rutenilor bulgarilor Și mai sus dincolo de icircnălţimea zborului de pasăre şi a dronelor Chişinăul e geografie pură formă şi culoare sunet şi aromă oraş icircn fața soarelui-răsare
11 Perspectiva altitudinală ca o cotă energetică dialogală scoate icircn valoare organismul istoric şi cultural viu al Chi-
şinăului variabil şi creativ care a păstrat pe parcursul dezvoltării unitatea intrin-secă Nu ne mai putem limita la practica discursurilor-tip (geografic demografic economic urbanistic istoric psihologic sociologic de conservare a patrimoniului etc) Nu mai putem percepe oraşul doar ca un mecanism imens compus din case şi blocuri străzi icircntreprinderi autovehi-cule cabluri piețe parcuri o maşinărie care produce statistici date ecologice mult zgomot şi bunăstare aproximativă
12 Limba şi-a icircnsuşit demult pentru oraş semantica organismelor vii inima oraşului care este catedrala centrul is-toric şi cultural coloana vertebrală care este fie strada bulevardul principal fie racircul care traversează localitatea arterele oraşului care sunt străzile drumurile im-portante pe care se deplasează pietonii şi autovehiculele imitacircnd circuitul sanguin centrul nervos care este nucleul politic sau economic al oraşului plămacircnii ora-şului care sunt parcurile spațiile verzi grădinile publice
13 bdquoOraşele sunt un soi de al doilea trup al minţii omeneştirdquo (George Santayana)
14 Cum e să-ți asumi acest bdquoal doilea trup al mințiirdquo cum să comunici cu spiritul locului cum să-i percepi carisma ideea principală motorul dezvoltării Cine va citi textul Chişinăului care la vedere fiind efectiv stă ascuns aşteptacircnd bdquope marii dăruițirdquo Unde sunt lectorii pentru ora-şul care invocă ochiul creativ şi o rostire desluşită a mitului identitar (ca parte a noii paradigme culturale) o scoatere din ascundere a unei bune părți din identita-tea şi potențialul toposului actualmente icircnvăluită icircnăbuşită uitată nerealizată şi neimaginată
15 Arătarea ființei ascunse reclamă bdquomarilor dăruițirdquo un bdquosimț al Chişinău-luirdquo Icircntocmai cu icircnălțimea şi acuitatea simțurilor celor icircndrăgostiți sau a cre-atorilor bdquoLabirinturilerdquo lui Iurie Platon şi culoarea nouă de pe capitelurile Sălii cu Orgă (arhitect Gicu Bulat) albumul Oraşul ascuns (Lică Sainciuc) şi Chăul lui Em Galaicu-Păun sunt amprentele gra-vate profund ale unor experiențe bio- şi geofonice expresia relației nemijlocite a unor biografii artistice cu spiritul locului
16 Iar urbonimia este limbajul dintacirci al oraşului Nu-l poți citi dacă nu icircnveți să-l asculți Nimic din zgomotul faptului di-vers Drumul lui Vodă ndash Buecani ndash Druleşti ndash Bacirccu ndash Ghețeoani ndash Petricani ndash Ceucari ndash Hruşca ndash Vovințeni ndash Schinoasa ndash Vis-ternici ndash Cartuşa ndash Hlubocica ndash Spacircrco-ceani ndash Ciocana ndash Otovasca ndash Costiujeni
ndash Mălina ndash Melestiu ndash Mazarachi ndash Macircnceşti ndash Negreşteni ndash Tăbăcăria ndash Valea Dicescu ndash Pruncul ndash Racircşcani ndash Valea Crucii ndash Bo-tanica ndash Valea Gacircştelor ndash Sfacircnta Vineri ndash Cioriceşti ndash Furguleşti ndash Frumoasa ndash Poşta veche Oiconime şi oronime hidronime şi hodonime icircmpletite armonios istoric topografic şi textual pentru zona unei aglomerații umane străvechi O edifica-toare tramă sonoră icircnaintea şi deasupra tramei stradale
17 O nouă paradigmă culturală redă Chişinăului la acest icircnceput de mileniu valențe integratorii multiple Traiectoria exilară de aproape 200 de ani trecacircnd prin procesele de colonizare culturală imperială din secolul XIX şi cea ideologică sovietică din secolul XX provocacircnd dorul fizic şi metafizic doinit folcloric şi literar icircnclină astăzi spre timpul recuperării identitare Regeneracircnd sub aspectul componenței numerice a expresiei instituționale a po-pulației şi a capitalului cultural asumat Chişinăul reintră icircn matricea stilistică originară
18 De obicei aşa cum accentua Iurii Lotman bdquofiecare din culturi icircşi defineşte paradigma proprie a ce trebuie ținut min-te (icircnregistrat icircn memorie) şi ce trebuie uitat Acestea din urmă sunt şterse din memoria colectivă şi ca şi cum bdquoicircncetează să mai existerdquo Icircnsă vremurile se schimbă se schimbă şi sistemul de coduri culturale se modifică şi paradigma a ce trebuie ținut minte şi ce trebuie uitatrdquo
19 Revenirea lentă dar implacabilă a Chişinăului din exilul istoric şi imagologic al oraşului damnat (rdquoпрόклятый город Кишиневrdquordquoпустыняrdquo) este un proces di-namic şi anevoios de re-construcție iden-titară pentru care este solicitată icircntreaga comunitate dar mai ales mediul artistic şi intelectual
20 Filosoful catolic de origine spaniolă Mariacutea Zambrano sublinia că bdquounui oraş fără scriitori icirci lipseşte esenţa citadină rămacircnacircnd doar un complex conglome-rat care se poate schimba transmuta ori face nevăzut fără să i se remarce lip-sa Un oraş fără un scriitor e un templu pustiu o piaţă publică fără centru ori poate descentrată cu centrul la margi-ne icircntr-un colţ ca să-şi lase locul ori să lase icircn locul lui un lucru cu numele nici măcar bine catalogat un lucru căruia icircn realitate nici nu i s-a destinat un cuvacircntraquo
21 Ne este predestinat să construim icircn mintea şi inima noastră forma cea mai de preț pentru ceea ce este cu adevărat un oraş profunda şi complexa expresie a culturii
CHIȘINĂUL ȘI LOCUITORII LUI
de ALEXANDRU CORDUNEANU
1 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de SILVIA CALOIANU
SOLSTIŢIU DE VARĂ CU FINAL FERICIT
POEZIE
SILVIA CALOIANU S-A NĂSCUT IcircN 1960 LA CHIȘINĂU LICENŢIATĂ A FACULTĂŢII DE LITERE A UNIVERSITATĂȚII DE STAT DIN CHIȘINĂU CU O TEZĂ DESPRE EVOLUŢIA VALORILOR SEMANTICO-STILISTICE A TERMENILOR CROMATICI IcircN LIMBAJUL POEZIEI ROMAcircNE REFUZĂ CARIERA UNIVERSITARĂ ȘI OPTEAZĂ IcircN FAVOAREA ACTIVITĂŢII IcircN PRESA SCRISĂ ȘI TV FONDATOARE A POSTULUI AXIAL TV UNDE LUCREAZĂ PAcircNĂ IcircN PREZENT DEBUT EDITORIAL SEMNE DISTINCTIVE 1996 CĂRȚI PUBLICATE bdquoSEMNE DISTINCTIVErdquo (SUB EGIDA REVISTEI LITERARE ldquoCELE TREI CRIȘURIrdquo) ED ANOTIMP ORADEA 1996 bdquoNICIODATĂ PE NUMErdquo (CONCURS) ED ARC CHIȘINĂU 2004 bdquoNARCOTANGOrdquo ED VINEA BUCUREȘTI 2013 bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014 PREMII IMPORTANTE bdquoPENTRU CEA MAI CITITĂ CARTE A ANULUIrdquo SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE BIBLIOTECA NAŢIONALĂ CHIȘINĂU 2005bdquoPENTRU CEA MAI BUNĂ CARTE A ANULUIrdquo (bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014) bdquoPENTRU POEZIErdquo PREMIUL REVISTEI bdquoDUNĂREA DE JOSrdquo 2016 ȘA
icircntre han şi castel
parcă nu de mult venea primăvara şi chiuiau bormaşinileşi acum se aud icircnsă altfel nu e acelaşi efectul chiar dacă morţii din mine l-ar trăda pe kafka icircncă o datăşi i-ar publica manuscrisele
şi icircnainte să dispară icircn fumar da foc toamnelor acum şi copiii din curtea vecinilor placircng mai stridentbruiaţi doar din cacircnd icircn cacircnd şi absolut fulgerătorde amintirile lor dintr-o altă viaţă
parcă nu de mult venea primăvara şi noi ne perindam timizi şi trişti revoltător de străini ca să nu spun alienaţiicircntre han şi castelicircntre castel şi han
poem securizat cu parolă
noi acei care mestecăm iarba solitudiniisavuracircnd imagini mişcatepierzacircndu-ne icircn contemplaţiiextaziindu-neicircntre două nopţi sau două cafele totunaicircntre sihăstrie şi tiraniecu gura plină de sacircngele necunoaşteriide cacircte ori am strigat arată-te ieşi de după tu care porţi icircn mine labirinturi piramidegalaxiinoi acei care ne naştem de mai multe ori şi niciodată atunci cacircnd trebuievoiam să zicdar mi-am promis că nu zic noică nu generalizez nu răspund icircn locul altcuivanu cutreier tenebre şi nu ademenesc melancoliinu mă dau drept exemplueu m-am născut odată cu macii peste cacircţiva ani după ce s-a scris doctorul jivago
care nu i-a plăcut lui hruşciovtata era student şi a stracircns un buchet maremare chiar din curtea maternităţii
icircn carantină
noaptea asta pare un truc o scamatorieştiam că mă vei găsică vor trece anică icircncurcate sunt căile pămacircntului şi ale ceruluişi ale apelordar cacirct crezi că mai putem rătăci pe un fluviu plin de morţisărbătorindu-ne dragostea şi frica
spune-le să aducă ghirlandele de hacircrtie şi becurile coloratesomonul rachiul de anason şi vioarasă tacă orchestracacircntă-micacircntă-mivalsul zeiţei icircncoronate
noi nu icircmbătracircnimnoi icircnchidem cartea şi ne iubim cu lumina aprinsăicircn carantinăiar cacircnd auzim bătaia din palme ne trezim
declaraţie de avere
notaţimai sunt şi deţinătoarea unui rai privat chiar aici nu departe icircn inimăceva racircvnit nu icircndrăznesc prea mult să mă apropiistau icircn poartăicircntotdeauna mi-am spus că e prea devremecă am icircn faţă vecii vecilor
iar ăsta care icircşi rotunjeşte ochii mimacircnd uimireae partenerul meu dansatorultot el şi diavol şi dumnezeu şi sfacircntursquo petru
fumacircnd cu sine icircnsuşipipa păcii
contrabandă cu nichita
eu niciodată nu am fost un fel de lolită l-am detestat pe nabokovşi niciodată nu am fost icircndrăgostită nu fizic de nichitanu icircncercam să zbor peste gardul uniunii să icircl pupca unele studente pe atunci
dar eu icircl citeam pe nichita icircnnebuneam şiicircl visam habar nu aveam pe cine era un fel de biblie pe versoun fel de umbră pe versoun fel de ploaie de tango pe verso şi nu aşteptam neapărat să fie mare poet ca să icirci spun icircntr-o zi pe versotu eşti un fel de nichita al meu
de aşteptări cu palmele pe sticlă
pe cacircnd aveam 3 ani şi tata era icircn deplasaremama ieşise la magazin icircn spatele caseiunde icircntotdeauna era suficientă lume la coadă chiar dacă pacircinea era neagră acră şi cleioasăiar eu am găsit o foarfecă şi i-am tăiat bucăţele rochia cea nouă
la icircntoarcere trecacircnd pe sub fereastră cu pacircinea lui hruşciov pe care nu cred că am gustat-o vreodatăpe mama au luat-o fiorii văzacircndu-mă plină de sacircnge cu ochii stinşi cu palmele pe sticlă
obosisemplină de icircntrebări şi de acuarelă roşie
mi-am amintit pentru că uneori aşteptacircndicircmi vine să mă vopsesc să fac icircntuneric şisă icircmi tai rochiile
reflecţii la o cafea trăiam icircn peşteri nu aveam habar desenam hărţi pe pereţi
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 3
ciopleam un fel de poezii icircn pietre săreau scacircntei ne icircmperecheam şi ne macircncam unul pe altuldupă care trecea cacircte un nor pe cer care semăna leit cu animalul din burta noastră şi parcă ne icircncerca dorulşi frica
mi-am amintit pentru că omul nu e ceea ce ştim ce am icircnvăţat comunică altfel se reproduce altfel se alimentează altfel trage totul pe nas respiră cu degetele poartă inima icircn spate ca pe o povară sau ca pe un trofeutot o povară dar de care nu se icircncumetă să se atingă explicacircndu-şi că de aceasta ar putea să aibă mai multă nevoie din clipă icircn clipă altcineva
prizonieră
timpul meu banii mei răbdarea meafrizeriţa icircmi icircntinde fiece fir de păr uscacircndu-li-am zis vopsiţi-mi rădăcinile atacircticirci urmăresc icircn oglindă figura disperată şi tacoricum de aici ajung direct sub duşla ea e lunila mine se face marţi dar dacă mă gacircndesc mai bine se face miercurişi de mai reflectez e joide fapt cam nemiloasă mă stracircnge icircn spatechiar acumca o cămaşă vărgatăicircn care nu mai icircncapcu număr de identitate şi serievineri
de sacircmbătă nu mai zic nimicasta e ziua celor fericiţi icircn toate cazurile duminică e ziua celor care sunt iubiţi icirci spun frizeriţeişi nu mai ştiu dacă icircntotdeauna mi-a fost frică ea icircmi face contul şi zacircmbeşte ca o moară de vacircntvi l-am scurtat un pic icircmi zicee vară toridă
nu mor poeziile
doamnă fereşte-te chiar acum din calea mea da tu tu cea bisexualăcea cu plasă neagră peste ochicea cu negru icircn loc de ochicea cu albul terifiant icircn craniucea care poartă ceva sclipitor prea mult semănacircnd cu o coasăcea prea mult semănacircnd cu cineva care a hotăracirctcă trebuie să moară nişte cuvintecare nu icircşi mai amintesccare nu se mai ştiucare nu se mai ţin de mănă
doamnă uracirctă fereşte-te frumos din calea meae searăe dex-ul ameţit icircnnebunit periculosşi e vinerinu mor poeziilede jocuri periculoase
tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zicne-am fi simţit mai tineri şi mai norocoşi ne-am fi zacircmbit acum banalităţi plăcute neamendabilefără pretenţii literare cum ar fi tu eşti primăvara mea tu eşti un vis icircmplinitne-am fi plimbat şi noi acum pe sub caişii albi
ca pintr-o herghelie de cai icircnfloriţi virtuoşi plini de jăratic toţi unul şi unulsclipindu-şi coamele mustind entuziasm am fi fost icircntr-un gacircnd am fi avut acelaşi drum i-am fi scuturat să zboare trei zile şi trei nopţi timp icircn care
eu asta am făcut era o joacă eu nu am vrut să mi se piardă cu adevărat urmeledar tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zic uită-te acum icircn ochii lumii ai curaj explică-i
eu nu sunt sylvia plath
mă icircnnebunesc greierii ăştia cri-cri vreau să fug peste cacircteva milioane de gacircnduri icircnainte fără să mă uit icircn urmă fără să văd pacircnă la capăt filmulicircnchid uite ce egoistă pot fi ocrotindu-mi paradisul nu vreau să am insomnii şi icircmi e frică pentru că doctoretu speri să ajung să vorbesc icircn somn tu faci diagramee noapte sau fericirea aia tacircmpită mă icircntunecă doctorepoemul ăsta e o somnilocvie
cri-cri neicircncetatneapăraticircncăpăţacircnatorice greiere icircşi găseşte iubirea pacircnă dimineaţădoar cacircte unul mai cacircntă pacircnă cacircnd icircnnebuneşte ce bine că nu eşti greiere doctoreeu nu sunt sylvia plath
la asta mă voi gacircndi macircine
icircmi schimb de pe o macircnă pe alta brăţara de hematiticircn cacircteva secunde e fierbinteceasul tace tăcere e mut sau e un greiere carecacircntă sub alte geamuri appassionata se dă peste cap se dă legat şi furat se dă
cri-cri tic-taccri-cri tic-tacmacircine se vor placircnge stelele de nesomnce noaptece drumurifiecare dintre noi poate fi oriunde
stau ca o tacircmpită cu faţa la peretee un blond care mă iubeşte cu neclintiremă priveşte lasciv icircntrebacircndu-mă eşti acolonu icirci răspund icircmi răcesc de el frunteaicircmi răcesc de el buzele braţele şi icirci zic noapte bună pentru căapropo mulţumesc margaret mitchellvorba lui scarlettla astamă voi gacircndimacircine
poem cu parabolă de notat
dacă ştie cineva cum e să deschizi uşasă icirci spui cuiva că poate pleca şi să te rogi icircn gacircnd să nu plecesă nu plece
dacă ştie cineva cum e să treci pe aproapeicircncercacircnd să nu te uiţi icircn urmă şiicircn general să nu te prea uiţişi să nu te simţi ca un tren prin mirişte
dacă ştie cineva rog să icircmi lase un mesaj cacirct de cacirct credibildar s-ar putea să icircmi fie zdrobită cutia poştală
mesajiisus nu invadează spaţiul nimănui contrar voinţei sale
noi nu ne-am dorit să fim singuri
acum de mi-ar veni i-aş spune dragostea meacum ştiai tu să obţii sufragiisau cum nu ştiaisau icircn funcţie de cum icircnţelegeai tu astacacircnd ziceai am icircntr-o macircnă vinul iar icircn alta am cucuta
dragostea mea i-aş spune te visam intensnu hoinăream fără sens pe străzile icircnguste vaporoasepe străzile cu magazine indieneicircn timp ce tu impetuos şi retractilicircmi lăsai mesaje la recepţia hotelului
icircn timp ce ruşii inundau planeta icircncercacircndpacircnă şi icircn creierele virginesă icircşi facă pacircrtii de schi
i-aş spune dragostea mea nu-i adevăratnoi nu ne-am dorit să fim singuri
solstiţiu de vară cu final fericit
nu am icircmbrăcat ienu mi-au ieşit icircn cale flori de sacircnziene nimic tradiţional nimic poeticm-am perindat pe o alee cu duzimi-am icircnvineţit buzele macircinile maioulşi am scris cu dude pe asfaltsunt romacircncă oricum şi atacirct de singură
la icircntoarcerede pe toate gardurile se icircntindea icircnspre minemacircna maicii domnului
totul despre dragoste
dragostea nu e doar un fel de miopie contagioasăşi nici doar o iluzie din care să icircţi faci hamac să te lauzi că ai ochi de aviator
e ca şi cum ai icircntinde macircna să atingi o margine de cerşi ai simţiexact icircn momentul său de contracţie cum durerea curge invers după care timpul se opreşte corect calculatca un cal bine dresat icircn două picioare cu limba scoasă abia respiracircndicircn asteptarea zahărului cubic eu aşa icircmi explic de ce ai rămasinvariabilpeste ani şi ani responsabil de fenomenele mele cuantice einstein şi freud nu aveau habar
1 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
După asasinarea lui Modest crimă care zgacirclțacircise oraşul nostru din temelie Margo a dispărut pe ne-
aşteptate şi timp de două săptămacircni cacirct au durat căutările mele nimeni n-a fost icircn stare sau poate n-a vrut (mai tacircrziu am icircnțeles că n-a putut) să-mi spună ceva icircmbucurător privind soarta ei
Modest a fost găsit mort icircn vila lui cocoțată pe Dealul Morarilor icircn dimineața zilei de 14 iulie Tocmai se icircncheiase cam-pionatul mondial la fotbal iar pătratul de carton cu imprimeuri aurii alon zan-fan dio la patriie aşa cum cacircntam noi la şcoală de Ziua Comunei adică invitația Ambasadei franceze zăcea găurită exact la mijloc icircn buzunarul interior al sacou-lui Ucigaşul a tras fix icircn inima victimei şi anchetatorii sosiți la locul crimei au concluzionat că Modest nu-şi va putea onora promisiunea şi nu va fi prezent icircn acea seară la recepția oferită de Am-basada Franței cu ocazia Zilei Naționale a Republicii respectiv franceze
Vreau să fiu icircnțeleasă corect departe de mine intenția de a-mi manifesta mali-țiozitatea sau vreo atitudine nepotrivită icircn raport cu mortul iată de ce chiar de la bun icircnceput icircmi cer scuze pentru even-tualele incoerențe icircn expunerea mea şi mai ales pentru unele construcții stilistice de-a dreptul nefericite N-aş putea spune exact ce icircnseamnă construcție stilistică nefericită dar precizez că această icircmbinare de cuvinte am auzit-o de la Margo Ea se pricepe la şmecherii din astea literare aşa că o repet şi eu de fiecare dată cacircnd apare ocazia Dacă ar fi să mă conduc după gustul meu aş folosi o altă sintagmă auzită de la Margo ndash mai-mult-ca-perfectul Nici icircn cazul de față n-aş putea spune prea multe despre semnificația acesteia dar icircmi place cum sună Adică există perfectul dar mai e şi mai mult ca perfectul Păcat că nu putem spune mai mult ca mortul fiindcă anume o asemenea expresie ar defini cacirct se poate de exact starea de spirit a lui Modest De asemenea presupun că cineva dintre cititorii mai exigenți ar putea constata icircn relatarea mea o insuficientă pregătire ortoepică şi ortografică mai ales Mea culpa cum ar spune mama nu prea le stăpacircnesc pe toate dar cine oare e perfect pe lumea asta Eu cel puțin recunosc faptul că icircmi scapă subtilitățile de orice fel Chiar şi icircn bucătăriile destul de spațioase icircn care se icircntacircmplă să trebăluiesc nu mă simt icircn largul meu Nu-mi place să prepar bucate sofisticate şi urăsc scrisul
şmecheros care pretinde să respire aer epic icircntr-un oraş poluat şi rău mirositor ca al nostru Nici despre oraşul nostru n-aş vrea să vorbesc nimic rău dar secole apăsătoare de ocupație străină au schimbat macazul istoriei şi astfel trenul icircn care ne icircnghesuiserăm cu toții a luat-o icircntr-o altă direcție decacirct ne-am fi dorit-o naivii de noi
Și ca să icircnchei incursiunea mea icircn lumea literelor vă aduc la cunoştință icircncă un gacircnd de-al meu selectat de serialul Cugetările unui profan
bdquoConsider că literatura şi scrisul e ceva de prisos icircn viața omului e un moft al vanității rănite cum ar fi sosul de anason icircndoit cu esență de ananas cu care unii bucătari trufaşi stropesc fructele de mare sau muşchiul de vițel macircngacirciat icircn preala-bil cu miez de trufe Cu pretinsul lor mai-mult-ca-perfectul fiecare se răzbună cum poate uimindu-şi şi umilindu-şi clienții cititorii sau carnivorii e totunardquo
Faptul că s-a făcut nevăzută icircntr-o
manieră cacirct se poate de subită după un omor care provocase atacircta vacirclvă n-o ajuta cu nimic dimpotrivă producea doar efecte nedorite pentru ea dar şi pentru toți noi Icircn primul racircnd procurorul Arhi-ze şi-a pierdut răbdarea şi la un pahar de vişinată cu arahide sărate declarase icircntr-un cerc icircngust de prieteni procurori şi ei toți cu nervii la pămacircnt că Margo este prima pe lista suspecților de comi-terea omorului
Auzind asta am căutat să mă icircntacircl-nesc cu Arhize şi să-l icircntreb ce temeiuri au stat la baza ipotezei lui Avea probe concrete sau era vorba de o răzbunare personală aşa cum am presupus chiar din clipa icircn care am auzit de versiunea lui Bineicircnțeles că n-am fost lăsată să intru icircn biroul lui dar icircmpotrivirea cerberilor de pe coridoarele procuraturii m-au stimulat să-mi aduc aminte de un episod straniu chiar inexplicabil aş spune
Icircn acea dimineață de 14 iulie cacircnd vestea asasinării lui Modest se răspacircndise prin oraş cu viteza usturătoarelor brize ce sprintează de la stația de epurare odată cu răsăritul soarelui m-am icircnfățişat şi eu la poarta celei mai influente pacircnă nu demult persoane din oraşul nostru Dealul Morarilor forfotea de lume multă şi pestriță angajați icircndoliați ai primăriei jurnalişti cu figuri sceptice alții de-a dreptul deprimați purtacircnd camere video grele pe umeri sau carnețele ferfenițite icircn macircini cu indispensabilul pix cu gel icircnfipt
icircntre file gură-cască sosiți cu sufletul la gură trăgacircnd nervoşi de reverele late şi icircndreptacircnd poalele halatelor de baie ca să-şi păstreze nepătată demnitatea de mahala vecini din Văgăuna cu cipici de casă icircncălțați pe piciorul gol cacircțiva şefi de bănci şi preşedinți de judecătorii polițişti sub acoperire alții la vedere cu uniforme proaspăt călcate dar nespălate din ziua fabricării din care cauză luceau ca oglinzile la soare agenți secreți necu-noscuți marelui public icircn schimb de un hipnotism irezistibil atrăgacircnd atenția tuturor curioşilor un mic detaşament de agenți fiscali nişte lipitori tăcute şi hrăpărețe ale sacircngeroasei perioade de tranziție Mai pe scurt aproape toată lumea bună a oraşului urcase pe deal pentru a se convinge de moartea neanunțată a lui Modest
Plimbacircndu-mă prin mulțumea agitată pusă pe analiza detaliată a motivelor asa-sinatului l-am observat pe Arhize ferin-du-se nu ştiu cum tocmai de mulțimea icircn mijlocul căreia se afla (Margo ar fi spus că am folosit un oximoron) Ca şi cum se temea să fie observat de cineva anume Mergea cu capul plecat aruncacircnd priviri fugare cacircnd icircntr-o parte cacircnd icircn alta şi la fiecare cinci minute dacircnd indicații scurte unor dulapuri masive deghizați icircn oameni ai legii care răsăreau ca din pămacircnt şi se apropiau umili de el
Icircn pofida căldurii sufocante chiar şi la acea oră matinală purta o pălărie cu boruri mari o pereche de ochelari de soare imenşi şi o cămaşă gri sfacircrtecată de nişte carouri oranj cu macircnicile lungi şi gulerul ridicat Din punctul meu de vedere o asemenea opțiune vestimenta-ră burlescă nu putea avea o altă menire decacirct să-l scoată icircn evidență pacircnă şi pe cel mai amăracirct şi anonim lustragiu Un procuror care a urmărit exact contrariul ndash să nu atragă asupra sa nicio privire indiscretă ndash a reuşit cu succes să atingă efectul maximei expuneri publice
Icircntrebările mele icircnsă vizau cu totul şi cu totul alte subiecte De pildă ce căuta Arhize la locul crimei Simțea cineva lipsa lui acolo icircn timp ce casa şi icircmprejurimile erau icircnțesate de tot felul de anchetatori şi agenți de teren La asta se reducea misiunea unui procuror-şef la acea oră ndash să caşte gura icircmpreună cu toți proştii adunați pe Dealul Morarilor Cine erau indivizii care răsăreau ca din pămacircnt şi ce indicații le dădea
PROZĂ
SOȚIA LUI FAUSTde VAL BUTNARU
Noroc de el că a avut inspirația să dispară repede din peisaj dar icircntrebările pe care mi le-am pus nu s-au topit icircn bezna neantului şi al misterului enigmatic ndash asta aşa ca să mă exprim mai literar Aceleaşi icircntrebări le-am văzut articulate pe buzele multor cetățeni simpli fără cunoştințe aprofundate icircn jurisprudență
O altă consecință a dispariției cacirct se
poate de bizare a lui Margo a fost faptul că Faust s-a pomenit cu o citație la pro-curatură şi interogat chiar a treia sau a patra zi după acea dimineață marcată de descoperirea unui mort mai mult ca important
L-am icircntrebat pe Faust ce a vorbit cu Arhize dar n-a ştiut ce să-mi spună
ndash Cum aşa nu ştii ce să spui m-am revoltat mai mult decacirct era cazul probabil
ndash Nu ştiu dragă şi gata mi-a răspuns cu icircncăpățacircnare Mă icircntreba tot felul de lucruri
ndash Cum ar fi insistam eundash Ce să fie s-a stropşit la mine I-am văzut deodată ochii lui albaştri
pe timp icircnsorit acoperindu-se de nori negri şi pompacircnd prin pupile o substanță otrăvitoare Probabil că după interogatoriu trăia senzația unui naufragiat Și atunci de ce se icircmpotrivea icircncercărilor mele de a-l evacua de pe nava icircn derivă
ndash Ce te bagi icircn viața noastră a stri-gat la mine uitacircnd că se afla icircntr-un loc public icircn plină stradă adică Cacirct timp mai ai de gacircnd s-o terorizezi pe Margo De ce nu ne laşi icircn pace Crezi că nu ştiu ce urmăreşti Margo nu mă va lăsa de dragul tău n-ai icircnțeles măcar atacircta lu-cru Uită-te la tine cum arăți Ai 39 de ani dar tot grasă şi pitică ai rămas de parcă ai fi un Sancho Panza icircn fustă Ei bine nici măcar fustă nu porți
Era speriat şi derutat v-am mai spus asta vorbea prostii fără să-şi dea seama ce icircndrugă Icircn primul racircnd abia am trecut cu cinci luni şi jumătate de 38 Asta ar trebui s-o ştie Eu şi Margo suntem năs-cute icircn acelaşi an şi icircn aceeaşi zi pe 29 februarie Și dacă ar fi să ne luăm după numărătoarea stabilită de comun acord şi de tradiția de a ne sărbători ziua de naştere odată la patru ani nu anual la 28 februarie aşa cum obişnuiesc s-o facă cei fără principii ci la 29 februarie ar ieşi că suntem minore rău de tot Pe urmă habar nu am ce ştie el ce urmăresc eu Cacirct priveşte restul aberațiilorhellip Eu grasă şi pitică Ei asta-i bună Nu sunt de icircnălțimea lui Margo este evident pentru oricine dar pacircnă a mă numi Sancho Panza e o cale cosmic de lungă Adică ce voia să insinueze Că Margo este un Don Quijote luptacircnd cu morile de vacircnd şi eu sluga ei călare pe un măgar răpciugos rosto-golindu-ne ambele icircn hăul derizoriului Adică icircn viziunea lui eram nişte babe triviale şi comice pe care nu voia să le lase să se facă de racircs ca şi personajele lui Cervantes (Margo icircmi icircnşirase peripețiile şi icircntreaga poveste a celor doi clovni aşa că sunt suficient de bine documentată) Dar nu i-am spus nimic Nu era prima dată cacircnd arunca vorbe icircn vacircnt speracircnd să mă ofenseze şi să mă facă să renunț Știa el la ce ar fi vrut să mă facă să renunț
Fragment de roman icircn pregătire
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 5
Icircn anul 2017 la Editura Junimea din Iaşi apare cartea Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc un studiu critic despre proza celui care revoluționa romanul basarabean de la
mijlocul secolului XX prin Singur icircn fața dragostei Sunt analizate trei romane ndash Lătracircnd la lună Hronicul Găina-rilor Spune-mi Gioni ndash acestea confirmacircnd se pare cel mai bine constatarea pe care o face Vasile Iftime autorul lucrării icircn Introducere bdquoCu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susținută icircn special de succedarea planurilor narative (complementare suprapuse intersectate opuse) de extrapolările temporale şi spațiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn granițe fluctuante) de cameleonizarea personajelor (inițierea icircn imoralitate şi descreşterea individului social) de retorică persiflantă ironică sarcastică a acestorardquo
Fără a utiliza o terminologie excesivă Vasile Iftime analizează atent cele trei proze (comentariile pe text sunt foarte bune) urmărind planurile narative personajele şi icircn mod special limbajul Uneori suntem provocați prin icircncadrări paradigmatice neaşteptate (bdquoAureliu Busuioc icircn Lătracircnd la lună nu uzează de indicii cronologici tocmai pentru a imprima scrierii tuşa de ambiguitate necesară unei narațiuni cu elemente de tematică suprarealistărdquo bdquoRomanul ndash Spune-mi Gioni nm LȚ ndash [hellip] poate fi perceput ca o scriere icircn oglindărdquo ) alteori impresionează analiza minu-țioasă a ipostazelor unor personaje (la p 21 bunăoară ni se propune o trecere icircn revistă a schimbului continuu de roluri ale lui Enrique bdquoochiul treaz ochiul critic ochiul corector din familia Grăsanuluirdquo) decriptarea simbolisticii numerologice (din Spune-mi Gioni la p 106) sau enume-rarea punctuală a elementelor timpului biologic istoric astronomic social (icircn Hronicul Găinarilor la p 93-95)
Ceea ce icircl fascinează cu adevărat pe autorul cărții este se pare limbajul prozelor lui Aureliu Busuioc bdquoIcircn fiecare roman Aureliu Busuioc propune o altă schemă de construc-ție a romanului o altă rețetă de plăsmuire a personajelor un alt decor adaptabil subiectului Ceea ce rămacircne unic şi inconfundabil icircn proza lui Busuioc este limbajulrdquo Vasile Iftime acordă o atenție deosebită acestui aspect (şi anume aici trebuie căutată noutatea absolută a exegezei pe care o icircntreprinde) urmărind dimensiunile limbajului polifonia limbajului retorica şi ajungacircnd la concluzia că bdquoAureliu Busuioc excelează icircn romanele sale cu o retorică coerci-tivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Și totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn textrdquo
Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc este o carte necesară pentru că explorează multiaspectual trei romane ale lui Aureliu Busuioc (unul dintre cei mai importanți prozatori din a doua jumătate a secolului XX de la Chişinău despre care se vorbeşte mai mult decacirct se scrie) este o carte bine-venită pentru că publicată la o editură din Iaşi contribuie cumva la integrarea acestui autor icircn contextul general al literaturii romacircne este o carte-promisiune pentru că icircn mod sigur Vasile Iftime odată ce a pactizat cu Aureliu Busuioc va vrea să studieze şi celelalte romane Suntem curioşi ce şi cum va scrie despre Singur icircn fața dragostei Unchiul din Paris Și a fost noaptehellip şi fireşte Pactizacircnd cu diavolul
DESPRE AURELIU BUSUIOC CU MIGALĂ
LITERATURA PENTRU COPII LA IcircNCEPUT DE SECOL XXI
Icircn anul 2004 Maria Șleahtițchi făcea selecția textelor studiul introductiv şi notele biobibliografice pentru antologia Literatură pentru copii din colecția Literatura
din Basarabia Secolul XX (editurile Știința şi Arc) Icircn acel vo-lum antologatoarea icircşi exprima optimismul pe care i l-a insu-flat evoluția acestui gen de-a lungul a o sută de ani pe seg-mentul interriveran al literaturii romacircne bdquoPrimele impresii ale antologatorului au fost de bucurie De bucuria că suntem şi că scriitorii basarabeni dăruiți cu har au reuşit să dea reale valori icircn acest genrdquo
Icircn 2018 apare o altă antologie de Literatură pentru copii (Editura Arc) cu texte publicate după 2000 Analizacircnd cărți-le pentru copii apărute timp de şaptesprezece ani şi făcacircnd o listă de bdquopeste şapte sute de titluri şi nu cred că am dat de capătul acestei icircntinderi icircn revărsarerdquo antologatoarea (ace-eaşi) constată cu regret că nu prea mai avem motive de bu-curie deoarece bdquoeste clar că icircn acest gen ca icircn niciun altul al literaturii există o icircnspăimacircntătoare supraproducție de carte Scrie cine vrea cu sau fără vocație scrie ce vrea pu-blică cum şi unde poaterdquo Aşadar pentru a-i oferi citotorului o culegere de lucrări ce rezistă estetic a fost nevoie de multă răbdare şi persevernță dar şi de mult discernămacircnt (calități de care Maria Șleahtițchi cel mai bun cred cunoscător al domeniului de la noi dă dovadă cu prisosință prin selecția pe care o face) Ni se propune un volum ce cuprinde atacirct po-ezie şi proză cacirct şi dramaturgie cu autori făcacircnd parte din generații diferite şi practicacircnd formule literare diferite bdquoLa al-cătuirea antologiei de față mărturiseşte Maria Șleahtițchi icircn prefața intitulată sugestiv Literatură şi industrie am fost cu-rioasă să văd care sunt numele noi intrate icircn literatura pentru copii şi m-am bucurat să constat că domeniul rămacircne icircn con-tinuare de interes pentru tinerii scriitori (Aurelia Borzin Stela Popa Anna Leah şa) Am remarcat de asemenea prezența mai nouă a cacirctorva scriitori optzecişti care insistă pe acest palier de creație (Nicolae Popa Irina Nechit) dar şi lansarea lui Dumitru Crudu cu două cărți noi pentru profilul său literar acredtitat M-am bucurat să recitesc minunata carte Vizavi de vizavarză a regretatului scriitor Aureliu Busuioc Am reținut diversificarea tematică icircn cazul creației lui Spiridon Vangheli scriitorul evocacircnd icircn cartea sa Crăița momente dramatice de la mijlocul secolului XX M-am bucurat şi de un singur text semnat de un scriitor talentat Este şi cazul nuveletei cu firul răsucit icircn patru sau icircn opt Dirimaga de Vladimir Beşleagă Am constatat aşezarea temeinică icircn acest gen de literatură a unor scriitori icircn temei şaptezeciştirdquo
Icircn urma unei selecții riguroase ni se propun texte care icircmbină măiestrit bdquoliteratura ca artă literatura ca platformă de educație şi literatura ca jocrdquo (condiție sine qua non a unei lucrări pentru copii după cum subliniază Maria Șleahtițchi icircn prefață) Iată bunăoară cacircteva strofe din Greierul care s-cri-cri-e o frumoasă şi amuzantă poezie de Arcadie Suceveanu scrisă icircn manieră postmodernistă bdquoGreierul de-odinioară Bunul meu coautor a fugit din călimarăhellip Unde Icircn calcula-tor ndash Azi e altă racircnduială Zice el icircn dezacord Azi nu scrie cu cerneală Nimeni Toți lucrează-n Word Deşi e modern icircn toate Poartă-un frac albastru-mov Moştenit icircn taină poa-te De la Donici sau Kracirclov Cum m-ating de tastatură El se-nveseleşte ndash şi Cu har viu de la natură Icircmi dictează cri-cri-crihellip Eu traduc din greiereşre Inspirat şi plin de zel Iară el suceveneşte ndash Și-amacircndoi gacircndim la felrdquo
Lucia ȚURCANU
FIRUL CU PLUMB
AURELIU BUSUIOC
(1928-2012)
NOIEMBRIE
SEMNAL
Tic tacPic pacOrele picură-n ploaieticăie ploaia opactimpul se scurge-n odaietic tacOre s-adună grămeziPloaia e doar calitateCeasul e inimaveziBateMai batePic pacTic tacOrele apa ndash de-o seamăcurg la fereastrăCe facTimpul şi ploaia mă cheamătic pac
Pic tac
Tac
VELIMIR HLEBNIKOV CAcircND OMUL CAcircND RINOCERUL TRADUCERE PREFAȚĂ ȘI NOTE DE LEO BUTNARUCLUJ EDITURA NEUMA 2018
RAFTVASILE IFTIMEPACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOCIAȘI EDITURA JUNIMEA 2017
RAFTMARIA ȘLEAHTIȚCHILITERATURĂ PENTRU COPII (ANTOLOGIE)CHIȘINĂU EDITURA ARC 2018
1 6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Adrian CIUBOTARU Alex nu este prima dată cacircnd vizitezi o fostă republică sovietică icircn căutarea unor subiecte interesante și a unor oameni neordinari De unde vine acest interes pentru țările din Estul comu-nist al Europei inclusiv pentru Republica Moldova O curiozitate cu atacirct mai ciudată cu cacirct Vestul nu pare atras de Est decacirct dacă are loc vreun cataclism sau vreun război
Alessandro VINCENZI A fi comunist icircn Italia din perioada fascistă icircnsemna pentru cei din familia mea să fii de partea Binelui să faci parte dintre cei care au luptat pentru dreptate pentru respectarea drepturi-lor şi valorilor democratice Icircnsemna să fii de partea celor slabi să visezi la o societate mai dreaptă mai echitabilă Tatăl meu a fost comunist şi a luat mereu icircn serios toate aceste lucruri dar s-a ținut departe de propagandă şi populism Era sceptic icircn privința comunsimului sovietic deşi era totodată fascinat de măreția proiectului şi nu a ştiut icircntotdeauna să evite idolatrizarea URSS-ului Icircn timpul copilăriei mele am fost martorul unor dezbateri aprinse ce aveau loc regulat icircn casa noastră Casa era mică dar se umplea periodic cu colegii şi prietenii tatei care polemizau icircnverşunat Maniera aceasta pătimaşă de a discuta politica şi istoria m-a atras m-a făcut curios doream să icircnțeleg de ce unii oameni nu erau de acord cu tatăl meu şi icircl contraziceau mereu Treizeci de ani mai tacircr-ziu am decis să merg şi să văd cu ochii mei toate acele locuri despre care am tot auzit icircn copilărie şi pe care pacircnă atunci le puteam doar imagina Din 2008 am că-lătorit şi am făcut reportaje despre Moldova Belarus Ucraina şi Rusia
Acum m-aş putea defini ca pe o persoană care merge icircmpotriva curentului am mereu senzația că sunt pe contrasens mă interesează lucruri care icirci lasă reci pe prietenii şi colegii mei din Vest Cred icircnsă că nu are niciun rost să mergi şi să mai vezi o dată ceea ce s-a văzut şi a fost explicat icircn detaliu de sute şi mii de ori Cu cacirct mai puține ştiu despre o țară sau despre o comunitate cu atacirct mai atras mă simt de aceasta Iar dacă mass-media nu acordă mare atenție comu-nității respective ştiu că sunt pe calea cea dreaptă şi că am ales subiectul potrivit Acest mod de a aborda lucrurile comportă nişte riscuri desigur deoarece reduce uneori simțitor şansele de a-ți publica foto-grafiile şi articolele La fel de adevărat este că un story ieşit din comun un reportaj bine scris şi documentat cu imagini care intrigă poate stacircrni interesul vreunui editorhellip Uneori e bine să fii oaia neagră
AC Unul dintre subiectele tale preferate sunt comu-nitățile uitate izolate ce riscă să-și piardă identitatea etnică sau culturală icircn lumea noastră tot mai globală și mai uniformă Icircn 2008-2009 ai vizitat comunitatea italienilor din Kerci Crimeea mai bine zis ce a mai rămas din această comunitate care a emigrat icircn Ru-sia țaristă pe la mijlocul veacului XIX De asemenea
ai fost de cacircteva ori icircn Belarus unde ai fotografiat viața de zi cu zi a unor trupe de teatru semiclandes-tine persecutate de regimul Lukașenko După ce ai relatat drama acestor teatre ambasada belarusă (sau securitatea de la ambasadă) nu ți-a acordat viză pe motiv că nu ești bdquobinevenitrdquo Recent ai fost icircn regiunea autonomă Gagauz Eri Mai exact ai efectu-at trei vizite pentru a realiza un singur reportaj Pe drept cuvacircnt decizia m-a surprins dat fiind că nici regiunea nici minoritatea găgăuză nu sunt amenin-țate nici etnic nici cultural nici politic Singura ame-nințare poate veni doar de la găgăuzii icircnșiși care nu se grăbesc să-și recupereze cu adevărat nici limba nici identitatea icircn mare parte erodată Ce crezi că ar putea provoca curiozitatea cititorului spectatorului vest-european icircn Găgăuzia de azi
AV La prima vedere da sunt de acord nu există subiecte de interes major icircn Găgăuzia Dar dacă te gacircndeşti că acest grup etnic aproape necunoscut icircn afara granițelor RM reprezintă o populație turcică de religie creştină care a fost sovietizată pacircnă icircn mădu-va oaselor icircn perioada URSS iar acum fiind parte a unei țări declarat proeuropene continuă să afişeze un comportament mai mult sau mai puțin separatist şi totodată proruseschellip ei bine icircn aceste condiții devine clar că pentru un jurnalist serios Găgăuzia poate deveni o mină de aur
Sunt italian şi din 2005 locuiesc icircn Spania iar din 2011 ndash icircn Catalonia la Barcelona După cum bine ştii Catalonia este de asemenea o regiune separa-tistă care vrea să se rupă definitiv de Spania Dacă vom compara cele două cazuri icircn ciuda trecutului foarte diferit vom observa şi alte asemănări dincolo de dorința de a obține independența Și catalanii şi găgăuzii s-au strămutat sau au fost strămutați de mai multe ori de pe un teritoriu pe altul icircnainte de a se stabili acolo unde se află acum Și unii şi alții concep apartenența la statul spaniol şi respectiv la cel mol-dovenesc ca pe un accident provizoriu al istoriei şi nu ca pe o fatalitate sau necesitate
Cel mai mare oraş din Gagauz Eri este Comra-tul Deşi se cheamă oraş este mai curacircnd un sat cu elemente de urbanism Comratul seamănă cred cu toate centrele raionale din fosta Uniune căci oriunde aş fi călătorit ndash Belarus Ucraina Rusia ndash toate aceste orăşele improvizate arată la fel Ai putea identifica de-sigur nişte diferențe icircn cultura gastronomică icircn artă icircn arhitectură icircn comportamentul oamenilor dar cu macircna pe inimă pentru mine aceste diferențe sunt superficiale Da la Comrat şi icircn oraşe precum Chişină-ul oamenii vorbesc diferit şi nu mă refer aici la limbi Majoritatea chişinăuienilor icircşi văd viitorul icircn Europa pe cacircnd icircn Comrat invers mai aproape de Rusia dar nici acest lucru nu reprezintă o diferență esențială Cred că vor trebui să treacă decenii ca să vedem aces-te țări postsovietice despărțindu-se cu adevărat de trecutul rusesc sovietic şi icircncercacircnd să revină la origi-
INTERVIU
ALESSANDRO VINCENZIlaquoIcircN ȚĂRI CA MOLDOVA METABOLISMUL E MAI LENT OAMENII DIGEREAZĂ ȘI ASIMILEAZĂ MAI GREU SCHIMBĂRILE PRIN CARE TRECraquo
Alessandro Vincenzi
s-a născut pe 26 iunie 1973 icircn Bologna Italia A absolvit Facultatea de Științe Biologice a
Universității din Bologna A visat să studieze mamiferele marine dar o călătorie icircn Asia (din
Mongolia pacircnă icircn Indonezia) efectuată icircn 2001 l-a convins că omul este un obiect de studiu
mult mai interesant Icircn 2004 și-a luat maste-ratul icircn medicina tropicală iar din 2005 a fost
angajat ca biolog de organizația nonguverna-mentală Medici Fără Frontiere Prima lui misiune
s-a desfășurat icircn Somalia o țară sfacircșiată de război Timp de șapte luni a lucrat icircn laboratoa-
re improvizate diagnosticacircnd tuberculoza S-a obișnuit să poarte veste antiglonț și să meargă la baie icircnsoțit de gardieni icircnarmați Icircn Galkayo
icircn nordul Somaliei a trecut icircmpreună cu colegii și militarii care icirci păzeau printr-un asediu care a
durat peste o săptămacircnă Icircn Somalia și-a icircntacirclnit viitoarea soție pe atunci chirurg de război Au
urmat nouă luni icircn Uganda o țară de asemenea zdruncinată de confruntări armate Nici cele
cinci luni petrecute mai apoi icircn provincia Mani-pur din India exact icircn centrul bdquoTriunghiului de
Aurrdquo (regiune faimoasă pentru traficul de heroină și de ființe umane) nu au fost mai liniștite Ul-
tima misiune a avut loc icircn Teknaf (Bangladesh) icircn lagărul refugiaților birmanezi din Rohingya
Viața sub gloanțe l-a marcat profund După experiențele din zonele de conflict a hotăracirct să facă fotografie documentară și reportaje despre
comunități mai puțin cunoscute icircn Europa de Vest A icircnceput cu ce a știut mai bine prime-
le sale reportaje sunt dedicate tratamentului tuberculozei Așa ajunge icircn Republica Moldova
(2008) După o serie de călătorii icircn Turcia India și Columbia se decide să se axeze icircn special pe țările postsovietice din Europa de Est Din 2009
vizitează Ucraina (Kerci Lvov etc) Belarus (unde fotografiază Teatrul Liber persecutat de regim) Rusia (Astrahan) Icircn 2017 și 2018 revine icircn Re-publica Moldova pentru a face un reportaj des-
pre Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (Gagauz Eri) Icircn iulie 2018 fotografiază viața unei
familii de intelectuali ceangăi din Cleja Bacău Icircn 2019 urmează călătorii icircn Delta Dunării la
comunitatea lipovenilor și icircn Veria nordul Greciei la comunitatea aromacircnilor de acolo
Fotografiile și reportajele lui Alessandro Vincenzi au fost publicate icircn The Guardian Der Spie-
gel lrsquoOBS Le Monde CNN Mariclaire D della Repubblica Vanity Fair GEO Italy Geo Russia
Revue 21 Icircn 2009 a acordat un interviu publi-cației Sud-Est cultural realizat de subsemnatul
Icircn 2019 la Editura Cartier icirci va apărea un album dedicat Găgăuziei AC
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 7
nile şi la cultura lor Este la fel de adevărat că spre deosebire de Chişinău şi de Bălți Comratul arată mai curățel şi mai icircngrijit poate şi pentru că e mai mic şi mai uşor de administrat
Nu cred ca să revin la icircntrebare că occidentalii sunt foarte interesați acum de viața din Gă-găuzia dar pot deveni curioşi dacă vor percepe această regiune ca pe un punct strategic icircn care se poate naşte o nouă situație geopolitică icircn Europa de Est un nou conflict După cum ți-am spus adineaori faptul că mă ocup de regiuni ca Găgăuzia nu are cum să mă facă mai popular ca fotograf sau dacă vrei ca fotojurnalist dar ideea de a-i face pe occidentali să le cunoască mai bine este icircntotdeauna o provocare S-ar putea ca pe viitor această cunoaştere să conteze
AC Haide să vorbim totuși despre diferențe Oricacirct de puține și superficiale ele există Gă-găuzia ca și icircntreaga RM de altfel nu este o copie exactă a altor regiuni postsovietice Care ar mai fi particularitățile distinctive ale regiunii căci după cum ai spus nu te-a atras doar potențialul exploziv al separatismului local
AV Pentru a icircnțelege locurile şi oamenii am nevoie de timp Timp ca să digerez experiențele prin care am trecut Din 2008 lucrez icircn această parte a lumii şi cred că mi-am formulat deja un punct de vedere critic asupra spațiului postsovietic icircn general şi asupra RM icircn particular Deşi nu pare foarte diferită de restul Moldovei Găgăuzia tinde să sporească ceea ce o desparte şi nu ceea ce o apropie de Moldova
Cred că am dreptul să afirm asta pentru că atunci cacircnd am vizitat Chişinăul pentru prima dată zece ani icircn urmă oraşul mi s-a părut complet diferit de ceea ce am văzut acum Icircn Chişi-nău se simte că timpul a trecut că ceva s-a icircntacircmplat şi s-a schimbat se simt vibrațiile mo-dernității Asta se vede peste tot chiar dacă nu e chiar ca icircn Occident Oraşul lumea se mişcă Icircn Comrat e o altă atmosferă asemănătoare cu cea pe care am icircntacirclnit-o la Chişinău acum un deceniu Asta icircnseamnă că o parte a țării e mai dinamică pe cacircnd cealaltă parte e icircntrucacirctva blocată Acest lucru nu este nici bun nici rău icircn sine dar nu poți să nu observi că mai puțin dinamice şi active sunt tocmai acele părți ale țării care sunt atrase mai mult de modelul rusesc decacirct de cel european
De fapt e nevoie de o precizare găgăuzii sunt atraşi mai curacircnd de Rusia veche sovietică decacirct de Rusia adevărată cea de azi
Icircn Găgăuzia oamenii par foarte liniştiți respectuoşi şi foarte macircndri de originile lor Sunt ospitalieri şi săritori la nevoie Dar seamănă mai puțin cu concetățenii lor din Chişinău şi foarte mult cu țăranii italienii din copilăria mea cei pe care i-am cunoscut sau despre care am auzit atacirctea şi atacirctea istorii de la părinții mei Și tocmai acest lucru m-a surprins mai mult icircn Găgău-zia decacirct icircn altă parte faptul că lumea de acolo pare icircnghețată icircn timp icircn trecut icircntr-o epocă premodernă E un mod de trăi nu atacirct icircn realitate cacirct icircntr-un fel de nostalgie icircn bună parte icircntrucacirct nimeni şi nimic nu-i icircmpiedică pe aceşti oameni să-şi schimbe mentalitatea Icircn țări ca RM şi icircn particular icircn regiuni ca Găgăuzia metabolismul e mai lent oamenii digerează şi asimi-lează mai greu schimbările prin care trec Mulți nu acceptă necesitatea acestor schimbări şi de aceea se blochează icircn nostalgia după trecut De vină e şi viteza cu care se produc schimbările nu oricine este apt să le interiorizeze şi să le asimileze icircn timp util Se poate icircntacircmpla icircnsă ca ciocnirea vechiului cu noul să nu aibă un icircnvingător s-ar putea să dispară atacirct cultura tradițio-nală cacirct şi germenii civilizației şi mentalității moderne
AC De regulă genurile fotografice se icircmpart icircn cele artistice și icircn cele documentare Se vorbește despre fotografia artistică și cea conceptuală despre genurile populare și cele strict funcționale precum fotojurnalismul fotografia documentară sau portretul Cacirct de relevantă este această clasificare anume icircn cazul fotografiei Pentru mine de exemplu limbajul foto-grafic este mult mai unitar decacirct cel poetic poate și pentru că este mai limitat icircn mijloace Pe unde trece granița icircntre ldquodocumentarrdquo și ldquoartisticrdquo icircn fotografie Icircntrebare cu atacirct mai perti-nentă cu cacirct știm că fotografia ldquoartisticărdquo este deseori doar o pretenție estetică pe cacircnd unele poze ldquodocumentarerdquo au o valoare artistică incontestabilă de cele mai multe ori independent de intenția fotografului Arta are această proprietate de a se produce mult mai spontan icircn fotografie decacirct icircn alte limbaje
AV Este o icircntrebare interesantă şi actuală Cred că ne aflăm icircntr-o perioadă de tranziție de la ceea ce ne-am obişnuit să definim drept fotografie documentară tradițională la ceva ce icircncă nu a căpătat o definiție nu a fost deocamdată conceptualizat Mai multă lume observă că foto-grafia-document este din ce icircn ce mai marcată de personalitatea fotografului Mulți icircncearcă să creeze un stil individual recognoscibil o tendință rareori observată icircn trecut Cacirct despre mine prefer să acționez mai curacircnd icircn calitate de observator decacirct de scenograf sau designer De fiecare dată cacircnd ajung icircn mijlocul unei comunități icircntr-o familie fac ldquopasul icircnapoirdquo icirci las pe oameni să se comporte şi să vorbească aşa cum o fac de obicei pacircnă icircn clipa icircn care ei rede-vin spontani Abia atunci icircncep să fotografiez Astfel icircncerc să le documentez nu viața lor icircn general ci clipele lor de spontaneitate de firesc cacircnd sunt mai sinceri cu ei icircnşişi şi deci şi cu camera De aici uneori se naşte poezia Nu fac poze pe negacircndite dar prefer să mă las guver-nat mai degrabă de instinctul meu de fotograf profesionist decacirct de o idee preconcepută sau de un plan de acțiuni prestabilit
Icircmpărțirea pe genuri nu este icircntru totul relevantă dar există unele aspecte caracteristice pentru fotografia aşa-zis ldquodocumentarărdquo De exemplu codul etic pe care nu eşti obligat să-l urmezi dacă faci fotografie pur ldquoartisticărdquo Și apoi chiar dacă icircncerc să subordonez totul stilului meu de a face imagine sunt obligat să rămacircn fidel momentului specific pe care icircl fotografiez Fotografia artistică sau conceptuală oferă mai multă libertate fotografului mai multe posibili-tăți de utilizare a creativității De exemplu un fotograf artist sau unul conceptualist ldquovorbindrdquo despre bipolaritate poate să prezinte un suferind ca pe o ființă cu două capete Eu nu-mi pot icircngădui asemenea simboluri Totodată icircncerc să inserez şi puțină ironie icircn fotografiile mele Ironia este cel mai inteligent mod de a ilustra lucruri uneori pretins serioase Ironia te pune pe gacircnduri te apropie mai repede de semnificația unei scene sau a unei icircntacircmplări şi totodată icircți dă posibilitatea să transmiți un mesaj cumva din afară detaşat Problema e că uneori unele persoane confundă ironia cu lipsa de respect ceea ce icircn fotografia documentară este o acuza-ție gravă
Interviu realizat de Adrian CIUBOTARU
Imagini din albumul bdquoGăgăuziardquo (titlu provizoriu) icircn pregătire la Editura Cartier
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Director Arcadie SuceveanuRedactor-șef Teo ChiriacRedactor-șef adjunct Adrian CiubotaruSecretar de redacție Grigore Chiper
Colegiul de redacție Vladimir Beşleagă Eugen Lungu Leo Butnaru Mircea V Ciobanu Matei Vişniec (Paris) Răzvan Voncu (Bucureşti)Ion Pop (Cluj) Ștefan Hostiuc (Cernăuți) Cassian Maria Spiridon (Iaşi) Vadim Bacinschi (Odesa)
Concepție grafică Romeo ȘvețPaginare computerizată Adrian Ciubotaru
Sediul redacției MD-2004 or Chişinăustr 31 August 1989 nr 98
Tel (+373 22) 234724Fax (+373 22) 237118E-mail revistaliterarausgmailcom
Publicație icircnregistrată la Ministerul Justiției al Republicii Moldova icircn data de 03 martie 2015Numărul de icircnregistrare 297ISSN 2345-1777
Format A3 Tipar ofsetTiraj 1000 de exemplareTipărit la Casa Editorial Poligrafică bdquoBons OfficesrdquoMD-2005 or Chişinău str Feredeului 46
Această revistă a fost tipărită cu sprijinul Ministerului pentru Romacircnii de Pretutindeni ndash wwwmrpgovro
Această revistă apare cu sprijinul Institutului Cultural Romacircn ndash wwwicrro
CUPRINS
Colaboratorii sunt invitați să-şi trimită textele la adresa electronică afişată mai sus Textele vor avea format A4 nu vor depăşi 7 000 de semne vor fi paginate icircn Word Pages sau alt program compatibil cu sistemele de operare Windows sau Mac OS
PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL
Revista
bdquoFRUMUSEȚE ȘI GAcircND IcircN LITERATURĂrdquo
bdquoNOIEMBRIErdquoUN ITALIAN IcircN BUGEAC FOTOGRAFUL ALESSANDRO VINCENZI DESPRE MOLDOVA GĂGĂUZI ȘI ARTA IMAGINII
03 1516
09
10
11
14
TEOFANII IcircN FORMAT A4bdquoPOEM IcircN SINErdquo (V-VI)
DE TEO CHIRIAC
MIRADOR bdquoECHINOX ndash 50rdquo
DE ION POP
PORTRET IcircN SEPIAbdquoAURELIU BUSUIOC ndash ARTA
IRONIEIrdquo
DE ARCADIE SUCEVEANU
CAcircMPUL ALB OILE NEGREbdquoACTUALITATEA
DUPĂ BUSUIOCrdquo
DE MIRCEA V CIOBANU
PLURALIA TANTUMbdquoJURNAL IcircN MARGINILE ISTORIEI
LITERARErdquo (XVI)
DE LEO BUTNARU
BREVIARbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE ()rdquo
DE ION CIOCANU
ASTERISCbdquoLIMPEZIRIrdquo (IV)
DE IOAN MAcircNĂSCURTĂ
IcircN RĂSPĂRbdquo() DESPRE ROMAcircNI ISTORIE
ȘI NOROCrdquo
DE VLADIMIR BEȘLEAGĂ
SCRIS | CETITIX bdquoOCTOMBRIE DE CHIHLIMBARrdquo
DE EMILIAN GALAICU-PĂUN
04
05
18
06
08
19
22
22
24
FRAGMENT DIN ROMANUL
bdquoSAU FIERUL SĂ-L RIDICI
DEASUPRA MĂRII DE GRIJIrdquo
DE CONSTANTIN CHEIANU
IcircN CURS DE APARIȚIE LA
EDITURA CARTIER
AVANPREMIERĂ
FIRUL CU PLUMBCU ALESSANDRO VINCENZIINTERVIU
EDITORIALĂ
de AURELIU BUSUIOC
ANUL 4 | NUMĂRUL 10 (36) | OCTOMBRIE | 2018
EDITORIUNIUNEA SCRIITORILOR din MoldovaUNIUNEA SCRIITORILOR din Romacircnia | Filiala Chișinău
20
Textele și imaginile inserate icircn paginile publicației Revista literară nu pot fi reproduse și nici distribuite fără acordul scris al redacției
BLOGOGRAMEbdquoAURELIU BUSUIOC laquoFIȚI
IcircNTOTDEAUNA IcircNDRĂGOSTIȚIraquordquo
DE GHEORGHE ERIZANU
ESEUbdquoPACTIZAcircND
CU AURELIU BUSIOCrdquo
DE VASILE IFTIME
CHIȘINĂULȘI LOCUITORII LUIbdquoMARCAJE PENTRU UN
SENTIMENT AL SPAȚIULUI
CULTURALrdquo
DE ALEXANDRU CORDUNEANU
PROZĂbdquoSOȚIA LUI FAUSTrdquo
DE VAL BUTNARU
Conținutul publicației bdquoRevista literarărdquo nu reprezintă poziția oficială a Ministerului pentru Romacircnii de Pretutindeni sau a Institutului Cultural Romacircn
2018
10
de GRIGORE CHIPEREDITORIAL
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 3
EDITORIALde GRIGORE CHIPER
FRUMUSEȚE ȘI GAcircND IcircN LITERATURĂIcircn ceea ce priveşte fundamentarea
demersului critic s-au prefigurat icircn general două poziții sau atitudini
formulate pe parcursul existenței criticii literare Aceste două poziții au influențat şi au modelat valorizarea literară şi au format gustul artistic icircn literatură
Prima ține de tradiția criticii literare impresioniste care a făcut multtotul pentru a instaura gustul estetic icircn apre-cierea literaturii Punctul extrem la care a ajuns acest tip de critică literară este postularea plăcerii icircn lectură (Plăcerea lecturii este chiar titlul unei cărți a lui Roland Barthes) hedonismul literar prin care e citită şi gustată o carte Critica literară aşa cum s-a dezvoltat icircn spațiul romacircnesc a apărut icircn Franța şi s-a răspacircndit peste tot icircn lume
Dar mai trebuie amintită o altă abor-dare evaluativă a literaturii apărută şi argumentată icircn Germania Se ştie că icircn cultura germană din secolul al XIX-lea cacircnd a propăşit critica literară franceză nu a existat o critică literară propriu-zisă Literații erau preocupați mai mult de cercetarea lingvistico-filologică a textului care pendula icircntre studiul literar şi critica literară scientistă Chiar şi cei mai influenți critici literari germano-lingvi din acea vreme Julian Schmidt Paul Lindau şa de la Berlin Alexander Baumgartner din Elveția sau Ferdinand Kuumlrnberger de la Viena nu au făcut critică literară de o manieră anvergură şi notorietate asemănă-toare cu moştenirea literară lăsată de Saint-Beuve sau Taine
Cacirct priveşte manifestarea spiritu-lui selectiv Schopehauer recomanda de a icircnvăța bdquoarta de a nu citi ce citesc ceilalțirdquo Pentru că această artă a celor mulți bdquoconstă icircn a nu pierde vremea cu ceea ce preocupă dintotdeauna publi-cul largrdquo Icircn viziunea filozofului cărțile mediocre distrug spiritul Acest gust comun ar da naştere unei generatio aequivoca
Schopenhauer a propus o nouă abor-dare a textului literar mutacircnd accentul icircntr-o polemică fățişă cu Hegel şi Kant de pe frumos pe gacircndire Gacircnditorul respinge ideea autonomiei esteticului şi a autonomiei textului literar şi exaltă autorul şi ideile promovate de acesta Această situație privită dintr-o perspec-tivă mai mult contemporană ar simpli-fica peisajul literar icircnțesat de numeroşi veleitari Schopenhauer spune că există trei tipuri de creatori bdquoIcircn primul racircnd
TITUMAIORESCU
DESPREADEVĂR ȘI JUDECATĂLITERARĂ
cei care scriu fără a gacircndi Scriu din memorie din amintiri tulburi ori chiar de-a dreptul după cărţile altora Aceas-ta este clasa cea mai numeroasă Icircn al doilea racircnd sunt cei ce gacircndesc icircn timp ce scriu Ei gacircndesc pentru a pune pe hacircrtie Caz foarte frecvent Icircn al treilea racircnd sunt cei care au gacircndit icircnainte să apuce să se aplece asupra foii Aceştia nu scriu decacirct pentru că au gacircndit Caz rarrdquo De aici filozoful se icircndreaptă spre ideea de geniu atacirct de curentă icircn secolul al XIX-lea şi epurată totalmente icircn secolul al XXI-lea (Este cacirct se poate de curios că unii autori recenți cum va fi şi cazul relatat mai jos aduc icircn discuție subiecte care au ieşit demult de pe agendă) Schopenhauer se expri-mă metaforic şi ironic că geniile sunt interesate bdquode ramurile icircnalte ale litera-turii şi nu de tratatele asupra distilării rachiuluirdquo
Se observă că postulacircnd arta lite-rară ca principiu esențial al gacircndirii filosoful german se icircntoarce la Ars poe-tica a lui Horațiu bdquoIcircnțelepciunea este cu adevărat principiul şi izvorul scrieriirdquo
Ideea de frumos nu lipseşte la Scho-penhauer care o pune icircn relație tot cu capacitatea de gacircndire bdquostilul icircşi trage frumusețea din gacircndire pe cacircnd la aceşti pretinşi gacircnditori textele se cer icircnfrumusețate de stilrdquo
Există păreri precum că icircncetățe-nirea canonului estetic ar fi condus la inflația şi superficializarea literaturii la dominația unei frivolități literare sub masca estetică ascunzacircndu-se o armată de scriitori nechemați iar canonul care prioritează rațiunea gacircndirea icircn artă ar reprezenta un filtru mai bun Radu Cer-nătescu de exemplu icircl invocă pe Sc-hopenhauer bdquofilosof neatins de mistica esteticuluirdquo ca bdquosă atragă atenția pe ton de flagelație că sub verbozități fără cap şi fără coadă grafomania s-a substituit literaturii iar din omniprezența spiritu-lui nu a rămas decacirct cacircteva pilde aleserdquo Icircn plus criticul bucureştean consideră că bdquofilosoful Eminescurdquo s-ar fi referit cum rezultă din context icircn versurile bdquoCritici voi cu flori deşarteCare roade n-ați adusrdquo tocmai la criticii estetizanți iar următoarele versuri din aceeaşi cu-noscută poezie bdquoE uşor a scrie versuriCacircnd nimic nu ai de spusrdquo vizează o poezie icircn care ar lipsi cu desăvacircrşire gacircndul şi gacircndirea
Radu Cernătescu propune ndash misiune imposibilă ndash chiar şi o cale de a rezolva bdquoproblemardquo bdquoicircn locul tropilor filosofe-
me icircn locul curentelor literare adevă-rul eternrdquo
Radu Cernătescu este un cunoscut anti-călinescian un critic fervent al es-tetismului icircn critica literară dar tezele lui au fost dezavuate de Andrei Terian şi Cosmin Ciotloş care au arătat icircn cronici la o carte a autorului Literatura luciferică O istorie ocultă a literaturii romacircne (2010) critica deplasată lipsită de argumente pertinente la adresa lui G Călinescu Cu toate acestea se poate afirma că critica ce privilegiază ideea icircn opera literară nu este una de alternativă ci complementară Acelaşi Eminescu citat drept model de autor al unei poezii ce reclamă o gacircndire profundă exemplară a fost recunoscut de Titu Maiorescu adeptul orientării estetice icircn literatură promotorul princi-piului bdquoartă pentru artărdquo Este de-a drep-tul greu dacă nu absurd de imaginat cum ar fi arătat poezia poetului nostru icircn afara unei haine estetice potrivite cu adevărat superioare Frumosul şi gacircndul se contopesc icircn poezie precum fondul şi forma
A scăpa icircnsă de teroarea esteticului nu icircnseamnă a trece la teroarea ideilor Icircn prezent critica estetico-impresio-nistă ajunge la o extremă a ei o artă frumoasă ocupacircnd loc alături de poezie şi proză Celălalt tip de critică angajată icircn culegerea gacircndurilor şi sistemului de gacircndire din opere ar deveni un pan-dant al filozofiei
Pe de altă parte literatura contem-porană abundă ndash situație deplacircnsă de mulți comentatori ai fenomenului lite-rar actual inclusiv de Radu Cernătescu ndash nu numai de grafomani estetici ci şi de cei gacircnditori
Totuşi sunt de acord cu cei care spun că literatura romacircnă de azi suferă de o prea mare verbozitate că nu ideile guvernează icircn ea aşa cum se prezintă civilizația occidentală la ora actuală ci cuvintele Este un defect şi totodată un specific al literaturii romacircne care vin dintr-un anume trecut al nostru dintr-o neaşezare icircn nişte tipare durabi-le care ar aduce societății icircn ansamblu prosperitate şi succese culturale verita-bile recunoscute pe plan internațional Iar tocmai acestea raportate a numărul mare de scriitori oficializați şi neoficia-lizați sunt modeste
Radu Cernătescu Hermeneutica geniului icircn bdquoScriptorrdquo Iaşi nr 9-10
bdquoCăci ceea ce icircmpiedică atacircția oameni dealtminteri inteligenți de a vedea
bine de a gacircndi adevărat şi de a scrie frumos şi ceea ce icirci condamnă să ră-
macircie totdeauna mediocri este tocmai mărginirea personalității lor la interese
exclusiv individuale Prin negura ego-ismului nu străbate lumina adevărului
nici căldura frumosuluiAşadar entuziasmul impersonal iată
semnul hotăracirctor al celor chemați() Căci nimic nu este mai greu icircn
lume decacirct a icircnțelege pe altul şi iarăşi fără a-l icircnțelege este peste putință să-l
convingi A icircnțelege pe altul icircnsă icircn-semnează a avea sau a fi avut icircn sine o
parte identică sau analoagă cu gacircndirea lui cine nu a avut aceasta icirci rămacircne străin De aceea adevărații luptători
pentru progres sunt cei ce-au icircmpărtă-şit ei icircnşii mai nainte vechea eroare şi
au găsit icircn chiar dezvoltarea lor internă argumentele pentru noul adevăr Cu
aceste argumente sunt acum icircn stare să adapteze adevărul la gradul şi la felul
de inteligență al celorlalți Din momen-tul acestei adaptări progresul adevăru-lui intră icircn a treia şi cea din urmă fază
a evoluțiunii lui icircn faza recunoaşterii generale Și aici ca icircn toate formele de
viață există lupta pentru existență Capul cel eminent a primit ca moştenire
o mai energică stăruință icircn gacircndire o mai ingenioasă icircntrebuințare a tuturor
argumentelor spre icircntărire şi măsuracircn-du-se zi pe zi cu mediocritățile ce-l
icircncunjură rezultatul nu poate fi altul decacirct supunerea lor sub autoritatea luiPe de altă parte vine un nou ajutor de la oamenii nepreveniți şi nepărtinitori deşi dealtminteri indiferenți Acum şi
ei se simt puşi icircn mişcare de vibrarea dezbaterilor şi nu pot face alta decacirct
să lucreze icircn icircnțelesul adevărului celui nou Căci orice adevăr este o formulare
mai clară a regulilor nestrămutate care sunt icircnsuşi fundamentul universului
şi corespunde direcțiunii veşnice a inteligenței omeneşti spre icircntinderea
cunoştințelor şi sporirea condițiilor binelui general Tocmai acel element
impersonal icircn chiar momentul concepți-unii noii idei icircşi arată acum valoarea sa
adevărată Căci persoana se loveşte de altă persoană gacircndul egoist se parali-
zează de alt gacircnd egoist Dar ceea ce este impersonal este din patrimoniul
comun al omenirii icircntregi şi icircndată ce prin luptă s-a dovedit a fi de o aseme-nea natură străbate prin toate indivi-
dualitățile viitoare ca o parte integrantă a lor Atunci lupta merge spre apus discordia dispare icircncetul cu icircncetul
autoritatea celor mai maturi se lățeşte asupra celorlalți şi icircntr-o generație vii-toare adevărul cel combătut odinioară
ajunge a fi adevărul primit de toți ca un substrat de sine icircnțeles
pentru cugetarea comunărdquo
(Titu Maiorescu bdquoDespre progresul ade-vărului icircn judecarea lucrărilor literarerdquo
publicat pentru prima dată icircn bdquoAlmanahul Societăței Academice laquoRomacircnia Junăraquoldquo din Viena 1883)
4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
TEOFANII IcircN FORMAT A4
copy N RĂILEANU
POEM IcircN SINE(RAZE PROTUBERANȚE ABISURI STRĂLUMINĂTOARE)
V
Să scrii să scrii cu tot regretul că icircn această lume ai vrut să devii un om unul bdquocreat după chipul şi asemănarea
Sardquo şi n-ai reuşit ai vrut să fii ndash de ce nu ndash cel mai important om din lume şi n-ai reuşit ai vrut să ieşi din statistică pentru a deveni tu icircnsuți o lume o constelație albastră un unives dar iarăşi n-ai reuşit
Să scrii că icircn lumea aceasta primează nu creația ci procreația prioritare fiind biologicul şi escatologicul iar nu bibli-ograficul să scrii că regreți şi mai mult faptul că nu te-ai născut dintr-un mare dor dintr-o mare iubire ci din nevoia unor ființe primare de a supraviețui singurătății din necesitatea perpetuării speciei tale din instinctul naşterii şi al morții
Să scrii că icircn lumea aceasta toți oamenii vor să aibă noroc vor să fie iubiți vor să devină fericiți ndash dorințe atacirct de omeneşti atacirct de legitime de fireşti să scrii că unii reprezentanți ai speciei tale tind spre o lume a perfecțiunii spre desăvacircrşire spre sublim dar nimeni nu vrea să devină cu adevărat perfect cu adevărat desăvacircrşit cu adevărat sublim cu alte cuvinte nimeni nu vrea să devină un sfacircnt un făuritor de istorie sau cel puțin un creator de geniu aceasta deoarece nimeni nu vrea să-şi asume ndash din proprie voință ndash cura-jul strălucirea grația divină nimeni nu vrea să ia asupra sa ndash conştient ndash ororile demenței agonia suferințele şi umilin-țele inerente nimeni nu este gata pentru supremul sacrificiu de sine renunțarea la propria viață icircn folosul altor vieți icircntr-un cuvacircnt să scrii că deşi viața e sfacircntă prea puțini sunt cei ce consimt să-şi trăiscă viața cu sfințenie
Să scrii icircn acest sens că oamenii icircşi adresează urări cu diverse prilejuri urări de bucurie de sănătate şi prosperitate de avansare rapidă icircn carieră dar niciodată nu-şi urează unii altora ndash sincer din tot sufletul ndash să atingă icircn viață perfecțiunea sfințenia sublimul crezacircnd probabil că asemenea urări ar conține o luare icircn racircs o batjocură să scrii subliniind cele scrise că dacă cineva reuşeşte totuşi să devină o celebritate un om strălucit sau un mare sfacircnt aceasta se icircntacircmplă icircn pofida prie-tenilor icircn pofida națiunii sale icircn pofida statului autoritar
Să scrii şi despre faptul că icircn această lume frica de a fi perfect de a fi desăvacircrşit de a fi sublim asemeni Creatorului tău este mai puternică decacirct frica de moarte să scrii că icircn această lume toate nevoile
spaimele fricile sunt defecte congenitale cauzate de lipsa echilibrului icircntre dragoste şi ură căci icircn această lume ura şi judecata icircntotdeauna au fost sunt cu mult mai mari mai puternice decacirct dragostea şi iertarea să scrii şi despre icircntrebarea care te-a frămacircntat toată viața icircntrebarea unei creaturi către Creatorul ei Doamne Tu cel care eşti icircntruchiparea perfecțiunii de ce icircți icircngădui luxul excesul risipa bunului Tău sacru făcacircnd din el creaturi imper-fecte necuviincioase uracircte De ce spre pildă creaturilor Tale numite laquogalaxieraquo laquooceanraquo laquobroască-țestoasăraquo şa le oferi existențe de milioane sau chiar miliarde de ani pentru a se apropia cacirct de cacirct de perfecțiune pe cacircnd creaturilor Tale nu-mite laquoomraquo laquotrandafirraquo sau laquoefemeridăraquo le dai pentru atingerea aceluiaşi scop timp de cel mult o sută de ani un anotimp sau o singură zi Doamne cum poate să atingă perfecțiunea icircntr-un timp atacirct de scurt omul această creație a Ta pe cacirct de frumoasă de minunată uneori pe atacirct de violentă de feroce de hidoasă alteorirdquo
Să scrii despre faptul că citind şi recitind cartea lumii icircncă n-ai găsit un răspuns mulțumitor la icircntrebarea ta mai mult să scrii că astăzi icircntrebările şi dicursurile de acest fel sunt tratate ironic sunt trecute prin derizoriu
Să scrii de asemenea că de fiecare dată ajungacircnd la paginile cu Povestea magului
călător icircn stele citeşti aceste versuri cu voce tare rostindu-le nu ca pe o invectivă ci ca pe o sentință bdquoCacircnd cartea lumii mare Dumnezeu o citeşte Se-mpiedică la cifra vieți-ți fărrsquo să vreardquo
VI
Să scrii clar şi cuprinzător despre icircncercările tale de a redacta perfec-ționa rotunji cartea acestei lumi ca
şi cum ți-ai redacta perfecționa rotunji propria scriere la lumina gacircndurilor vi-ziunilor senzațiilor proprii
Să scrii despre faptul că uneori icircn timpul sau după lecturile nocturne medi-tezi icircndelung asupra celor citite icircncercacircnd să le raportezi la propria-ți ființă să le oglindeşti icircn cugetul tău icircn deşteptare precum cerul icircnstelat se răsfracircnge icircn apa adacircncă a unei facircntacircni din satul natal să scrii că atunci simți cum emisferele cerebrale ți se mişcă icircntr-un gol mental nemărginit simți cum acestea se mişcă se mişcă icircn jurul unei clipe suspendate icircn care se compun noi forme de spațiu-timp ima-ginar clipă asemeni unui strop de cristal unui păianjen agil care icircşi țese pacircnza din fire cosmice oscilatorii ndash o pacircnză extrem de fină aproape vizibilă care uneori se extinde iar alteori se contractă să scrii că icircn timp ce se mişcă emisferele ades iau forma unei clepsidre prin care curg mili-
arde de neuroni fiecare neuron conținacircnd imensități de lumi neuronale reflexive ndash adevărate ansambluri de idei eşafodaje perceptuale cognitive emoționale apoi treptat emisferele iau forma unui fluture de o frumusețe demonică cu aripi uriaşe desfăcute icircn zbor
Să scrii că ajutat de nepotolita-ți icircnchi-puire alteori simți cum peste emisferele cerebrale (una de poet cealaltă de gacircn-ditor) se suprapun cele două emisfere pămacircnteşti iar peste ele se suprapun cele două emisfere cereşti simți apoi cum emi-sferele intră una icircntr-alta una icircntr-alta ca să icircnglobeze icircmpreună un corp rotund o sferă
Să scrii cum deodată emisferele ndash ce-rebrale terestre şi cele astrale ndash icircncep a se roti icircntacirci se rotesc icircn sensuri diferite provocacircnd mare haos icircn gacircnduri şi simțiri cauzacircnd fulgere şi tunete icircn cerul icircnnorat producacircnd găuri negre prin constelații şi galaxii să scrii cum apoi mişcacircndu-se cu viteza luminii pacircnă la un punct anume (punctul cel icircntacirci şi singur atomul pri-mordial dorul de cineva sau de ceva) emisferele brusc se opresc şi la fel de brusc prind a se roti icircn aceeaşi direcție icircn acelaşi sens şi se rotesc aşa pacircnă cacircnd icircn spațiille cele mai icircntunecate şi mai greu accesibile ale creierului tău parcă icircncepe să se zărească de ziuă apar primele semne ale spațiu-timpului imaginar apar primele culori primele sunete vii se deschid pri-mele frumuseți de paradis ale conştiinței poetice
Să scrii despre faptul cum odată ți-a trecut prin minte vertiginos o rază ca o lamă cu o mie de tăişuri străfulgeracircndu-ți resorturile imaginației creatoare provo-cacircnd şuvoaie de raze de protuberanțe de abisuri străluminătoare să scrii despre pata de lumină icircndesată icircn jurul capului acoperind ca un bandaj linia secțiunii cre-ierului asta icircn timp ce pe foaia de carte pe care ți-ai lăsat fruntea apăreau pică-turi de transpirație abundentă icircn două cu sacircnge apărea spuma roz-albă a nebuniei străvezimea de diamant a lucidității
Să scrii despre strigătul tău puternic surprinzător cu sunete care puteau fi văzu-te ca nişte corzi icircntinse icircn toate direcțiile un strigăt rostit icircntr-o limbă necunoscută nemaiauzită pacircnă atunci să scrii despre ecourile lui răsunătoare spărgacircnd bezna nopții ca pe o sferă grea de plumb icircn-cins Eu văd Văd Lumina Văd drumul către Cerrdquo
de TEO CHIRIAC
EUGEN CIOCLEADAȚI TOTUL LA O PARTE
CA SĂ VĂDANTOLOGIE DE
EMILIAN GALAICU-PĂUN
ȘERBAN FOARȚĂMULȚIMEA CU UN SINGUR ELEMENT
ANTOLOGIE DEROBERT ȘERBAN
CARTIER DE COLECȚIE | NR 16 17
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 5
bdquoECHIN Xrdquo5
MIRADOR
de ION POP
Icircn decembrie a acestui an Echinox bdquorevista studenţească de culturărdquo apărută icircn trei limbi ndash romacircnă ma-
ghiară şi germană ndash sub egida Universi-tăţii bdquoBabeş-Bolyairdquo din Cluj va icircmplini cinci decenii de viaţă Două zile 19 şi 20 octombrie vor marca momentul fes-tiv ceva mai devreme date fiind multe-le evenimente culturale din ultima lună a acestui an al Centenarului Marii Uniri O memorabilă baladă a lui Horia Bă-descu scrisă icircn tinereţea echinoxistă a poetului aşezase de altfel sub semnul somptuoaselor toamne clujene icircnchega-rea mai icircntacirci a cenaclului studenţesc bdquoEchinoxrdquo icircn rdquosubpămacircntardquo nu tocmai urmuziană a bdquocramei lui Mongolursquo de pe strada Horea nr 5 nu departe de Facul-tatea de Filologie A avea o continuitate de cincizeci de ani fie şi cu dereglări de ritm pe parcursul lor nu e oricum puţin lucru icircn zilele noastre şi exemple de longevitate ca acesta aproape că nu pot fi icircnregistrate
Se ştie că şi cenaclul şi publicaţia au fost icircntemeiate icircntr-un cerc pur studen-ţesc cu Marian Papahagi Eugen Uri-caru Petru Poantă Dinu Flămacircnd Ion Mircea Adrian Popescu Mariana Bojan Olimpia Radu Ion Maxim Danciu şi alţii cacircţiva apoi icircn formula admisă de ofici-alităţile vremii a celor trei naţionalităţi icircnfrăţite icircn pagini de revistă icircntr-un grup ce avea să schiţeze şi un icircnceput de comunicare bdquomulticulturalărdquo (acum e preferat ca mai bdquocorect politicrdquo termenul de interculturalitate iar alţii vorbesc icircn ce priveşte gruparea echinoxistă de o mai modestă bdquocooperare culturalărdquo) Fapt e că Echinox-ul a putut să se nas-că icircntr-un moment de dezgheţ ideolo-gic dictat de contextul tensiunilor cu sovieticii care nu demult invadaseră Ce-hoslovacia ndash fără participare romacircneas-că ndash cu amintirea revoluţiei maghiare anticomuniste şi a mişcărilor studen-ţeşti din mai 1968 La Cluj inițiativele precedente rămăseseră fără rezultat iar după ce icircn fruntea redacţiei curat stu-denţeşti a noii publicaţii fusese instalat tot un student Eugen Uricaru acesta a şi fost repede schimbat după ce comi-sese marea eroare ideologică a publică-rii unei prime traduceri romacircneşti din Heidegger Aşa icircncacirct şi bdquooficialrdquo (era pe atunci asistent responsabil cultural la Asociaţia Studenţilor aşadar mai bdquoma-turrdquo ideologicrdquo) şi cu acord amical-stu-denţesc de la numărul al doilea ştafeta a fost preluată de junele Ion Pop care
publicase deja icircn numărul prim al foii o pagină despre imaginea poetică dadaistă Cu mici zguduiri de moment drumul revistei a fost reluat fără mari seisme ba chiar dimpotrivă icircntr-o atmosferă de colaborare afectuoasă aş putea zice şi cu voinţa manifestă de a continua pe calea icircncepută adică a unei activităţi constructive de peda-gogie literară ce punea pe hacircrtie vorba rostită icircn mediul mai volatil al cenaclu-lui de la Filologie Cum am spus mereu şi Marian Papahagi şi eu bdquoEchinoxrdquo a icircnceput ndash şi a rămas aşa ndash ca un bdquoateli-errdquo de ucenicie şi creaţie de icircndrumare exigentă a scrisului tacircnăr sub semnul valorii estetice al condeiului cultivat şi mai puţin ca spaţiu de canalizare şi icircndiguire doctrinară a talentelor icircn curs de şlefuire bdquoEchinoxrdquo-ul n-a cultivat bdquomanifestul literarrdquo n-a pus icircn prim-pla-nul scenei teoria ndash grupări fluturacircnd un steag cu stemă prea individualizată nici nu puteau fi imaginate icircn heraldi-ca clişeizată şi pauperă a vremii ndash ci s-a angajat de la icircnceput icircntr-o acţiune de formare de exerciţiu supravegheat de un spirit critic lucid neconcesiv şi marcat ndash am repetat-o mereu ndash de nişte principii etice de probitate morală (şi o morală a scrisului) de la care a reuşit cu foarte rare excepţii să nu se abată A evitat afilierile constracircngătoare stră-duindu-se să se menţină icircntr-un aer de receptivitate foarte largă a cultivat de-opotrivă nume icircn curs de afirmare ale studenţilor fiecărei promoţii academice şi nume consacrate a tipărit pagini icircntregi de poezie a tinerilor cronici şi eseuri literare valabile şi astăzi ca jude-căţi de valoare s-a deschis spre litera-tura universală (o pagină de traduceri din toate epocile şi literaturile era permanentă) a fost atentă la dinamica ideilor icircn actualitate dar şi cu icircntoarceri spre secolele de dinainte ndash eseurile pe teme filosofice reflecţiile privind noile metode critice perspectivele novatoare din filosofie şi ştiinţe despre istoria na-ţională şi universală n-au lipsit nici ele cu inevitabile inserţii marcate ideolo-gic mai bdquoaliniaterdquo la bdquoordin de susrdquo din cacircnd icircn cacircnd şi cu stereotipele articole ocazionale de primă pagină scrise prin colaje rapide de propoziţii gata făcu-te şi fără desigur niciun cititor Se icircntacircmpla aşa ceva şi icircn mai puţinele pagini tipărite icircn germană şi maghia-ră niciodată cenzurate icircn redacţie dar controlate vigilent ca toată publicaţia
de o cenzură doar procentual icircmblacircnzi-tă care sub pretextul că bdquonu e momen-tulrdquo şi că bdquoasta se poate interpreta şi altfelrdquo tăia fraze pagini icircnlocuia după negocieri icircndelungi verbele sau atribu-tele prea tari cu sinonime icircndulcite Colecţia revistei Echinox e imaginea fidelă a acestor stări de lucruri şi spre bucuria noastră trece proba timpului Dacă a scăpat de titluri oarecum cele impuse Capitalei ndash Universitatea comu-nistă Convingeri comuniste dacă nu i s-a observat absenţa de pe frontispiciu a lozincii ubicue bdquoProletari din toate ţările uniţi-vărdquo a fost un noroc icircnsă nu puţine au fost şi conflictele cu cenzura analizele dogmatice cu obiecţii privind slaba prezenţă a vieţii de asociaţie stu-denţească etc
Despre atmosfera de atelier redacţi-onal a scris cu o empatică expresivitate regretatul Petru Poantă icircn eseul său reeditat de curacircnd Efectul bdquoEchinoxrdquo icircn care evocă minunat etapa primei vacircrste echinoxiste ca pe o oază de libertate spirituală icircn contrast radical cu peisajul ideologic apăsător şi cenuşiu ale epocii comuniste Voinţa de a se cultiva miza pe valoarea estetică luminozitatea spiritului critic exersate aici au şi constituit fundamentele unui model creator al unei consecvenţe frumoase cu sine ndash iar rezultatele acumulate prin ani stau mărturie icircn sutele de volume tipărite sub nume de autori astăzi de primă linie icircn literatura şi cultura naţi-onală
Dacă gruparea bdquoEchinoxrdquo n-a afişat cum spuneam o direcţie univoc-mili-tantă ndash cum s-a icircntacircmplat de pildă cu Cenaclul de Luni bucureştean valoroa-să pepinieră optzecistă neoavangar-distă ea a rămas sensibilă icircn felul ei relativ echilibrat la tot cea a fost mai caracteristic şi mai novator icircn spaţiul cultural la ceea ce s-a numit mereu bdquopulsul epociirdquo sau bdquoritmul vremiirdquo După momentul inaugural al icircnceputului deceniu 8 situabil icircn linii mari sub semn bdquoneomodernistrdquo ndash cu nume ca Adrian Popescu Ion Mircea Dinu Flă-macircnd Virgil Mihaiu icircn poezie Eugen Uricaru ori Marcel Constantin Runcanu Ioan Radin Peianov Mircea Ghiţulescu icircn proză critici de excelent format ca Petru Poantă Ion Marcoş-Livian Ion Simuţ Nicolae Oprea şi alţii etapa bdquoopt-zecistărdquo a cultivat personalităţi astăzi reprezentative pentru literatura şi cul-tura romacircnă de la poeţii Andrei Zanca
Marta Petreu Emil Hurezeanu Aurel Pantea Ioan Moldovan Mircea Petean Ion Mureşan Viorel Mureşan ndash pentru a nota doar cacircteva ndash un Ioan Groşan icircn proză iar dintre critici numeroşi şi de valoare oameni ca Al Cistelecan Virgil Podoabă Ștefan Borbeacutely Ioan Buduca După 1983 cacircnd Marian Papahagi Ion Vartic şi Ion Pop au fost bdquoeliberaţi din funcţierdquo Aurel Codoban a continuat icircn condiţii de supraveghere ideologică şi mai strictă direcţia de pacircnă atunci cu deplasări fireşti de accent spre eseistica filosofică dar publicacircnd şi literatură bună scrisă de Ruxandra Cesereanu şi Letiţia Ilea de exemplu atrăgacircnd icircn continuare şi tineri dintre bdquooptzeciştiirdquo bucureşteni şi nu numai prezenţi deja masiv icircn anii trecuţi După Decembrie 1989 a urmat momentul mai agitat şi mai compozit ai revistei conduse acum de studentul Dan Șăulean cu o echipă de tineri foarte sensibili la schimbările sociale icircn curs ndash de la Paul Vasilescu şi Valentin Naumescu la Sanda Cordoş Ruxandra Ivăncescu la Nora Rebreanu Tot icircn spiritul vremii icircnsă de data asta icircn sensul alinierii la cultura europeană de performanţă academică s-a situat redacţia echinoxistă sub oblăduirea lui Ștefan Borbeacutely şi Corin Braga care a cultivat numele cele mai tinere ndash un Adrian Papahagi Ioana Both Alexandru Baumgarten Ioan şi Ștefana Pop-Cur-seu Au fost acei ani şi ai unor icircntre-bări agitate privind bdquocriza Echinoxuluirdquo schiţa unei bdquodirecţii 9rdquo ndash dezbateri răsfracircngacircnd tocmai schimbările mari din cacircmpul cultural romacircnesc Un bdquocri-zismrdquo prelungit s-a putut icircnregistra sub direcţia mai relativistă bdquopostmodernărdquo a lui Horea Poenar şi Cornel Vacirclcu prin care şi mai tinerii redactori icircncercau să icircntoarcă revista spre literatură şi către o atitudine mai destinsă după cea de constracircngeri bdquoacademicerdquo simţite ca prea stricte Icircn fine după aproximativ un deceniu Rareş Moldovan a preluat şi pus să se exerseze o nouă echipă stu-denţească foarte diversificată angajată icircn miezul dezbaterilor actuale de idei cu pagini icircn plus icircn engleză şi france-ză dar icircn absenţa celor germane Cu timpul marea vizibilitate a revistei a mai scăzut ca a tuturor revistelor de cultură ndash discreţie şi penumbră dictată icircn mare parte de agresi-unea bdquoeconomiei de piaţă şi de slabele finanţări ale bdquopatronilorrdquo academici sau 07VA URMA
6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Poet prozator dramaturg sce-narist publicist şi traducător Aureliu Busuioc reprezintă un caz
aparte icircn literatura din interriverania noastră basarabeană Născut icircn inter-belic (la 26 octombrie 1928 icircn satul Cobacirclca azi Codreanca județul Orhei ndash decedat la 8 octombrie 2012 Chişinău) şi instruit la şcoala romacircnească trecut prin Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu apoi prin Centrul de filtrare de la Sighet repatriat la Chişinău icircn anul 1949 icircntr-un mediu literar totalmente ideologizat şi icircntr-o realitate lingvistică deformată idce-banizată el depăşeşte energic poezia patetismelor glorificatoare a umorului anecdotic facil din primele cărţi (Prafuri amare 1955 Piatra de icircncercare 1958 Firicel de floare rară 1959) situacircndu-se deasupra ilustrării circumstanţiale a unor teme a lozincăriilor ce dominau li-teratura din acea perioadă bdquoDeşi nu pot nega am pus cuminte icircn coada multor versuri laquoicircnainteraquo aşa cum se va confe-sadisculpa mai tacircrziu autorul mecanis-mele huruitoare ale realismului socialist n-au prea făcut carieră icircn poezia sa iar tinichelele ideologice producătoa-re de cacofonie lirică generalizată icircn epocă au sunat doar sporadic şi destul de prudent printre tropii şi vocabulele
poetului Cacirct priveşte limba scrierilor ea a refuzat să fie bdquomoldoveneascărdquo icircn toate timpurile Aureliu Busuioc fiind unul dintre puţinii autori de la noi care au impus modele de limbaj cult sunacircnd perfect romacircneşte utilizacircnd cuvinte din toate zonele vocabularului un limbaj intelectualizat degajat bine ţinut icircn fracirciele prozodiei contrastacircnd flagrant (cum de a fost posibil) cu acele folclori-zări facile şi cu neaoşismele arhaizante ce se cultivau cu ostentaţie şi devoţiu-ne sociologist-autohtonistă icircn epocă
Deşi mai comentat şi poate chiar mai cunoscut icircn ipostaza de prozator ca autor al unor romane şi piese de teatru de succes icircn deceniile şase şi şapte ale secolului trecut Aureliu Busuioc s-a impus icircn conştiinţa publică icircn primul racircnd şi icircn mod definitoriu ca poet Prin volumele ce au urmat perioadei de icircn-ceput proletcultiste ndash Dor (1962) Poezii (1964) şa dar mai cu seamă prin Icircn alb şi negru (1977) Icircmblacircnzirea maşinii de scris (1988) Plimbătorul de purici (1992) ndash el şi-a creat formula reprezentativă a unei poezii a meditaţiei existenţiale cacircnd lucid-ironică cu accente parodi-ce cacircnd vag-simbolistă străbătută de frisoane elegiace şi duh de romanţă E o poezie ce urmează linia tradiţiei
interbelice dar icircn care se profilează distinct armura unui poet intelectual ironic şi ludic cu bdquoo originală trăsătură busuiociană care constă icircntr-o prezenţă mai activă a ironiei şi parabolei icircnsemn deja al poeticii secolului nostrurdquo (Mihai Cimpoi) Versurile respiră un amestec de gravitate şi truculenţă tropii fac reve-renţe şi icircn acelaşi timp fac complice cu ochiul cuvintele emană un soi de graţie dozată cu vitriol Ici-colo distingem eşarfa interbelică a lui Minulescu flutu-racircnd icircn efuziuni romanţios-simboliste bdquoMă poartă vacircnt de toamnă o frunză din Verlaine Mai eşti frumoasă doam-nă Tot icircţi mai zici Helegravene Sau te-ai schimbat anume icircn stil autumnal şi nu mai ai nici nume nici tenul foarte palhellip Mai eşi icircn faptul serii pe digul drept şi dur s-asculţi oftatul mării şi-al crailor din jur ori cacircnd s-aprin-de farul icircn parcul palid-roz mai stai s-asculţi bdquoCorsarulrdquo de Hector Berliozrdquo (Frumoasă Doamnă) Ori umbra subţire a lui Topacircrceanu icircn travestiuri ironice pictacircnd ingenuu ori parodiind cu non-şalanţă bdquoZăpadă tu cea care-odinioară Veneai dorita iarnă a vesti De ce cobori acuma travesti ndash Adică picături de apă chioară Ce patimă ndash macircnia lenea ura Te reţinu icircn văile cereşti Pe dorul celor mari să nu mai creşti
Periclitacircnd direct agricultura Cu ce-a greşit imaculării tale Armata celor puşi pe săniuş De-aşteaptă strănutacircnd de după uşi Cu afecţiuni laringo-bronhia-lerdquo (Lamentaţii icircn lipsa zăpezii)
Chiar dacă a fost scrisă cu cinci-patru-trei decenii icircn urmă chiar dacă apare icircntrucacirctva eclipsată de statura masivă a prozatorului poezia lui Au-reliu Busuioc nu şi-a pierdut virtuţile reuşind icircn bună parte să-şi păstreze substanţa profilul său distinct şi icircn contextul noilor realităţi literare atacirct de radicale şi demolatoare Ceea ce o ține mai aproape de gustul cititorului de azi şi o face consonantă şi compatibilă cu sensibilitatea poeziei actuale este fără icircndoială recuzita ei culturală atitudi-nea parodică ironia şi (auto)persiflarea icircnclinaţia spre parabolă şi livresc
Icircn anul 1966 Aureliu Busuioc pu-blică romanul Singur icircn fața dragostei icircncepacircnd o prolifică şi strălucită cari-eră de romancier Alături de romanele Zbor fracircnt de Vladimir Beşleagă Povara bunătății noastre de Ion Druță Poves-tea cu cocoşul roşu de Vasile Vasilache Vămile de Serafim Saka lucrarea sa se icircnscrie icircn acea mirabilă constelație romanescă a deceniului şapte care a schimbat fața prozei basarabene Roma-
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Cu Ion Ungureanu regizorul piesei bdquoRadu Ștefan Icircntacirciul şi Ultimulrdquo (1970)
de ARCADIE SUCEVEANU
PORTRET IcircN SEPIA
AURELIU BUSUIOC ndash ndash ARTA IRONIEI
copy N RĂILEANU
Cu Arcadie Suceveanu (2012)
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 7
Micuțul Aureliu la vacircrsta de 4-5 ani cu tatăl Alexandru şi mama Olga (n Zaporojan)
nul este diametral opus liniei ideologice şi sociologice pe de o parte şi icircn opoziție cu proza lirică poetizantă şi oralistă ce icircnflo-rise icircn acea epocă pe de altă parte Tot din această perioadă fac parte şi piesele Radu Ștefan ndash icircntacirciul şi ultimul (1969) şi Și sub cerul acela (1971) memorabile prin tematică stil inteligenţă şi umor
Romanele ce au urmat Unchiul din Paris (1973) şi Local ndash ploi de scurtă durată (1986) au consacrat un prozator original modern icircn obsesiile sale preocupat de icircnnoirile de substanță ale unor teme şi tipologii umane blocate de schemele realismului socialist
Ciclul de romane scrise icircn perioada de după 1990 ndash Lătracircnd la lună (1997) Pacti-zacircnd cu diavolul (2000) Spune-mi Giony (2002) Drsquoale vacircnătorii (2005) Hronicul găinarilor (2006) Și a fost noaptehellip (2012) ndash tratează icircntre altele teme şi subiecte interzise icircn perioada sovietică foametea şi deportările ocuparea Basarabiei icircn 1940 şi icircn 1944 de către trupele sovietice vacircnătoarea şi bdquorepatriereardquo forțată a basarabenilor din Romacircnia icircn primii ani de după război bdquopac-tizareardquo cu regimul concentraționar sovietic etc Scrise icircntr-un limbaj polifonic ironic şi inventiv developacircnd subiectele din mai multe perspective temporale icircn care prezen-tul social alternează cu timpul istoric bdquocu scopul ridiculizării personajelor demistifică-rii ideologiilor declasificării evenimentelorrdquo (aşa cum observă Vasile Iftime icircn monografia sa Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc Editura Ju-nimea 2017) aceste romane bdquopostmodernerdquo s-au bucurat de o largă apreciere atacirct icircn pre-sa din R Moldova cacirct şi icircn cea din Romacircnia Alături de alte scrieri ele au contribuit icircn mare măsură la descoperirea conştiinței de sine a literaturii basarabene icircn noul context al literaturii romacircne contemporane Alex Ștefănescu unul din puținii critici din partea dreaptă a Prutului care au scris despre opera scriitorului de la Chişinău consemnează icircntr-un articol din Romacircnia literară bdquoAureliu Busuioc contrazice imaginea consacrată a scriitorului basarabean Nu este patriarhal ci monden nu este patetic ci ironicrdquo
Aureliu Busuioc este icircn acelaşi timp un binecunoscut şi icircndrăgit autor de cărți pentru copii şi adolescenți Se poate spune că scrierile sale destinate micilor cititori alături de cele ale lui Spiridon Vangheli şi Grigore Vieru au pus fundamentul literaturii noastre pentru copii cu adevărat naționale Icircn ele scriitorul icircmbină icircn chip firesc faptul de viață cu aventura şi cu fantezia paraboli-că spiritul ghiduşar cu tacirclcul şi icircnvățătura cultivă cu dezinvoltură expresia elevată spiritul ludic debordacircnd de fantezie şi umor Unul dintre cele mai cunoscute personaje ale sale este Nătăfleață din povestirea Aventuri-le lui Nătăfleaţă (1961) icircndrăgit de mai multe generații de copii Peripețiile lui Nătăfleață una mai nostimă decacirct alta poartă amprenta unui umor inconfundabil aureliubusuiocesc fin de o inteligență sclipitoare Icircn orice situ-ație fie atunci cacircnd se duce la cumpărături fie atunci cacircnd ndash pentru a scăpa de supa de cartofi şi macaroanele cu bracircnză pe care n-avea ochi să le vadă ndash susține că a fost ciupit de un porumbel şi icircncepe să vorbească păsăreşte cara-mara-bara cioca-boca-moca chiri-miri-biri fie atunci cacircnd icircmpreună cu cățeluşul Bimbirel se transfigurează icircntr-un redutabil detectiv ndash aventurile sale ştrengă-reşti sunt pline de farmec şi inventivitate Această povestire alături de Cizmele cocos-tacircrcului (1967) şi de Marele răţoi Max (1968) au devenit cărți de referință icircn contextul anilor `60-`70 susținacircnd cu brio proba
timpului şi menținacircndu-se şi astăzi pe scena literaturii
După o perioadă destul de icircndelunga-tă ajuns la senectute Aureliu Busuioc se icircntoarce la acest gen de literatură pe care icircl icircmbrățişase icircncă din tinerețe dacircnd la lumină alte cărți două de proză şi alta de poezie ndash Pe cacircnd bunicul era copil (2008) Sfrede-luş (2009) şi respectiv Vizavi de vizavarză (2010) Ca şi lucrările anterioare aceste cărți au cucerit icircn scurt timp simpatia micilor citi-tori prima fiind apreciată cu Premiul bdquoCartea anuluirdquo al Salonului internațional de carte pentru copii Chişinău ediția 2009 iar cea de poezie obținacircnd Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova Mai multe titluri din aceste cărți au fost preluate recent icircn antologia Literatură pentru copii (Editura Arc 2018) fiind o dovadă că scriitorul continuă să ră-macircnă icircn preferințele cititorilor de la icircncepu-tul secolului XXI
Icircn mediile literare şi artistice ale Chişinău-lui numele lui Aureliu Busuioc s-a asociat icircn-totdeauna cu imaginea scriitorului adevărat a scriitorului scriitor dublată de cea a iro-nistului inteligent şi seducător a coseurului imbatabil de o inepuizabilă vervă şi inven-tivitate umoristică care timp de o jumătate de secol a fost un nelipsit personaj al vieții literare Scriind cu ceva timp icircn urmă un eseu despre percepția actuală a poeziei lui Aureliu Busuioc i-am făcut autorului un portret pe care țin să-l reproduc fragmen-tar aici icircn semn de neştearsă dragoste şi prețuire a inubliabilului om şi scriitor de la a cărui naştere se icircmplinesc 90 de ani
bdquo hellipPersonajul icircnalt de aproape doi metri cu chip mauresc boem cu măsură icircn ti-nereţe fermecător şi la senectute un aristo-crat fumacircnd pipă chiar şi atunci cacircnd poartă blugi şi adidaşi e un neicircntrecut meşter la farse şi cacealmale risipitor de bancuri şi cutume dacircnd reprezentaţii de virtuozitate ludică definind succint şi persiflacircnd memo-rabil icircn formule sentenţios-epigramatice pe toţi acei care intră icircn şi ies din raza privirii salehellip Vorba lui icircmpunge şi zgacircrie butadele sale fac deliciul galeriei bdquodefiniţiilerdquo sale se imprimă ca o danga pe chipul cacircte unui co-leg sau pe cacircte vreun op devenind icircn scurt timp folclor scriitoriceschellip Oricacirct de caus-tice icircnsă ironiile lui Busuioc sunt aproape unanim acceptate atacirct de colegi cacirct şi de ştabii zilei ca pe nişte bufonade bdquonecesarerdquo ce dau culoare vieţii literare ca pe nişte su-pape de defulare bune să dezamorseze con-flicte ori pur şi simplu să icircnveselească ban-chete recepţii bdquovacircnători regalerdquo Or miştoul său e mai icircntotdeauna inteligent şi cu gust de elităhellip Intelectual de aleasă structură cu o pronunţată conştiinţă modernă adevărat de-can de vacircrstă al literelor basarabene Aureliu Busuioc manifestă o ireductibilă şi tranşantă solidarizare cu opţiunile estetice ale gener-aţiei postmoderniste o exemplară deschidere spre tot ce este nou şi neperisabil icircn materie de literatură Ajuns acum la vacircrsta senio-rilor el şi-a conservat tinereţea spiritului icircn aceeaşi formulă dezinhibată nonşalant-his-trionică şi liber(tin)ă ce l-a consacrat Iposta-za creatoare exerciţiul scrisului permanent şi nu icircn ultimul racircnd ironia i-au păstrat curiozitatea vie i-au cizelat şi i-au purificat fiinţa de orice sedimenterdquo
Aureliu Busuioc a reprezentat icircntotdeau-na imaginea scriitorului liber şi emancipat sincronizat icircn toate cu spiritul literar gene-ral romacircnesc dar şi cu esențele literaturii moderne şi postmoderne Istoria literară icircl va reține ca pe unul dintre cei mai valoroşi creatori din icircntreg arealul limbii şi literaturii romacircne
05 ION POPbdquoECHINOXrdquo - 50
nu icircnsă vivacitatea de spirit n-a scăzut un icircnsemnat număr de studenţi au continuat să icircnveţe meşteşugul scrisului de calitate icircn acest spaţiu Paralel icircn paginile maghiare şi germane au fost pu-blicate multe texte rezistente estetic ndash poezia germană mai ales a primei promoţii echinoxiste a chiar influenţat serios bdquooptzecismulrdquo de limbă romacircnă ndash s-au realizat traduceri reciproce de texte icircn exerciţiul continuat al unei colaborări prieteneşti comprehensive Din păcate emigrarea cvasitotală a germanilor din Romacircnia icircn anii lsquo80 a icircncheiat şi istoria lor echinoxistă rămacircnacircnd doar paginile ma-ghiare active pacircnă icircn imediata noastră apropiere E de spus cred că fie şi icircn dimensiunile ei mai restracircnse şi cu permeabilităţi de grad diferit icircntre cele trei componente lingvistice bdquoatelierulrdquo Echi-nox s-a dovedit a fi benefic căci a deschis şi icircncurajat nişte căi de comunicare interculturală a dat un exemplu catalizator de cunoaş-tere reciprocă dovedind că icircn lumea creaţiei spirituale se poate trece peste prejudecăţi resentimente mentalităţi retrograde Texte de Peter Mozzam Franz Hodjak Werner Soumlllner stăteau alături de ale lui Szoumlcz Geacuteza Egyed Peacuteter Gaal Gzoumlrgy Breacuteda Ferencz şi ale redactorilor şi colaboratorilor de limbă romacircnă
La ora bilanţului din care am schiţat doar cacircteva repere grupa-rea şi revista Echinox are cred cu ce se macircndri Ca atelier de cre-aţie icircn primul racircnd a avut o contribuţie substanţială la cultivarea unor spirite icircnzestrate a dat icircncurajatoare exemple de deschidere şi dialog cultural deopotrivă icircn spaţiul romacircnesc şi icircn cel universal a ilustrat sub regimul de cenzură comunist un spaţiu de autentică bdquorezistenţă prin culturărdquo Dincolo de schimbările sau nuanţele de program de etapă icircmi place să cred că ceva dintr-o solidaritate de spirit creator şi constructiv s-a păstrat prin anii mulţi care au trecut din decembrie 1968 icircncoace adică icircn jumătatea de secol ce face astăzi parte din Centenarul Marii Uniri a Romacircniei Sunt oameni cărora Echinox-ul le-a luminat viaţa au chiar schimbat-o Eu sunt unul dintre aceştia
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
E prima aniversare bdquorotundărdquo a lui Aureliu Busuioc pe care o con-semnăm icircn lipsa lui Am vrut
să scriu bdquoicircn lipsa Maestruluirdquo dar icirci şi icircntrevedeam zacircmbetul ironic de acolo din ceruri (o fi fiind mai curacircnd ca-zat icircn vreun cerc mai special ndash să mai conteze oare dacă e din Paradis ori din Infern de vreme ce alături icirci stau cu siguranță spirite ca Villon Rabelais Boccaccio Gogol) Nouăzeci de ani ar fi icircmplinit
Icircntacircmplarea face că tocmai reco-mandam pentru o vacanță unui cititor din familie cacircteva cacircrti De rău de bine au mers toate că aşa e vacanța pentru lecturi Dar numai Busuioc a mers ca la carte Nu mai este el icircn viață ca să se creadă că icircl linguşesc aşa că pot să spun foarte simplu că este ndash da este atacirct cacirct ne sunt la icircndemacircnă cărțile lui ndash un scriitor autentic Tipărindu-i căr-țile comercializacircndu-le sau plasacircndu-le icircn biblioteci icircn cazul lui faci dreptate cititorului nu scriitorului
Artist al cuvacircntului familiar (or-ganic firesc natural genetic nu prin vreo mezalianță nefericită) cu limba romacircnă el poate să ne mai servească drept model icircn cam toate genurile poezie dramaturgie roman Dar şi icircn publicistică pamfletele sale fiind de o
inteligență selectă şi de o acuitate dis-tinctă De altfel distincția este calitatea cu care s-a impus icircntotdeauna A fost ironic parodic şi persiflant icircntr-o epocă fariseică a fost necruțător icircn epoca ticăloşilor ordinari şi a fost artistul absolut icircn era libertăților De fapt liber a icircncercat să fie icircntotdeauna fie şi mai curacircnd icircn forma estetic-eretică decacirct icircn cea politic-disidentă
Nu l-a interesat niciodată proble-ma bdquorealismuluirdquo (bdquosocialistrdquo da) care icircncerca să măsoare raportul dintre artă şi realitate ca semn al calității ope-rei El a făcut artă atacirct Realitatea i-a fost modelul şi paleta de unde icircşi lua culorile Icircn rest totul e artefact pacircnă şi acolo unde lumea vedea o reproducere a faptelor reale (cacircți nu s-au icircntrebat la vremea lor icircn ce şcoală a predat profe-sorul Busuioc pentru a culege subiectul şi personajele din Singur icircn fata dragos-tei o poveste ficțională cap-coada)
Dar iată că tocmai el a lăsat ndash icircn aceasta constă arta scriitorului autentic ndash cele mai adevărate tablouri ale epoci-lor bdquozugrăviterdquo icircn ficțiunile sale Nimic mai ficțional decacirct Hronicul Găinarilor dar nicio carte (bdquodocumentarărdquo sau artistică) nu reflectă mai precis istoria noastră veche şi recentă
bdquoEpoca Bodiulrdquo incoloră şi absurdă nu a putut să fie redată altfel decacirct printr-o comedie postmodernă avant la lettre Radu Stefan Icircntacirciul şi Ultimul Piesa e (şi) o parodie la multe dintre evenimentele politice şi sociale din URSS icircn plin război bdquorecerdquo cu lumea ci-vilizată (dar se impun aici şi multe pa-ralele cu sistemul politic actual semn că năravurile nu s-au prea schimbat) Iată cum e parodiată spionomania din timpul bdquorăzboiului recerdquo bdquoagenturile străine nu se mai astacircmpără suntem obligați să fim vigilențirdquo Sau despre organele de securitate ale statului su-praveghind orice ndash situații ce amintesc de Orwell bdquoNu m-aş mira deloc să aflu că pereții aceştia-s plini de microfoa-nerdquo Lozincile bdquogrijardquo conducerii față de fericirea bdquomaselorrdquo sunt luate icircn căruța ironiei bdquoLupți şi te zbați icircți rişti scăfacircr-lia pentru fericirea lor a maselor iar ele masele nu-s icircn stare să icircnțeleagărdquo
Piesa conține mai multe aluzii la sistemul concentraționar al totali-tarismului cacircnd orice opinie liber exprimată punea icircn pericol viața şi libertatea persoanei Un alt obiect al satirei este turnătorul (pacircracirctorul de la securitate angajatul secret care se obligă să raporteze despre ce se discută icircn diverse medii icircn special icircn cele intelectuale) bdquoAscultă tinere ştii să
beirdquo bdquoCa toată lumea Măria Tardquo bdquoDar să tornirdquo bdquoDacă nu ştiam nu ajungeam aicirdquo (adică icircn acest rang icircnalt ndash nm mvc) Alegerile parlamentare o farsă icircn ndash toate ndash epocile totalitare sunt ridi-culizate subtil aluziv dar tăios bdquoPoate punem totuşi chestiunea la votrdquo bdquoLa ce bun formalismul acesta Unanimitatea e absolut evidentărdquo
Unele replici sunt atacirct de bine surprinse icircncacirct sunt sugestive pentru orice epocă bdquoIcircn zilele noastre a dom-ni icircnseamnă a jecmăni şi niciun fel de demagogie nu mă poate convinge de contrariurdquo O aluzie la domniile de lun-gă durată (despre cei care se par ina-movibili care guvernau decenii la racircnd neschimbați) este această meditație a lui Radu bdquoAm domnit trei zile Exact atacirct cacirct să-mi rezerv o pagină icircn cro-nicile țării Socot că slava care durează mai mult e periculoasărdquo O situație clasică este replica dată de Radu Ștefan unui carierist bdquoȘi eu voiam să-l pun responsabil cu tineretul Vezi Pafnu-tie cum se răsplăteşte bunătatea Vezi ce icircnseamnă să cunoşti omul numai din ancheterdquo Icircn replică se ascunde şi o tradiție sovietică (persistentă şi azi) de a avea un nomenclator al cadrelor fide-le şi docile care erau numite icircn funcții administrative indiferent de compe-tențele lor Acest fenomen al alegerii
ACTUALITATEA DUPĂ BUSUIOCde MIRCEA V CIOBANU
CAcircMPUL ALB OILE NEGRE
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Internaționalism mai mult sau mai puțin proletarLa Stockholm (1959) O primă pagină de bdquoJurnal cubanezrdquo ar fi putut fi scrisă aici icircn umbra acestui arbore tropical (1983)
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 9
AURELIU BUSUIOC bdquoFIȚI IcircNTOTDEAUNA IcircNDRĂGOSTIȚIrdquo
BLOGOGRAMEDEGHEORGHE ERIZANU
copy Elena DONCIU
Ultimul roman al lui Aureliu Busuioc Și a fost noaptehellip A apărut icircn colecția Rotonda icircn 2012Ultimul discurs public şi l-a ținut pe 17 mai 2012
Iată-lbdquoAm avut foarte mulți prieteni care pacircnă la urmă s-au dove-dit a fi mai puțin prieteni decacirct poate ar fi fost cazul Am avut duşmani care şi ei s-au străduit să-mi demonstreze că sunt mai duşmani decacirct m-aş fi aşteptat Dar de ce să pomenesc de ce să vorbesc de asta dacă să zicem un coleg pe care icircncercam să-l stimez icircntr-o vreme icircncepe un articol de-al lui despre mine icircn felul următor ldquoPoetul cutare cu un picior icircn groapă icircncearcă s-o facă pe postmodernistulrdquo Nu m-am supărat am hotăracirct că cel mai bun lucru e să nu răspunzi pentru că ei aşteaptă răspunsul acesta al tău şi dacă nu li-l dai sunt derutați Și la urma urmei stai şi te gacircndeşti Doamne Dumnezeule icircn țara asta nu este o lege care să le interzică cetățenilor săi să se nască idioțihellipCam asta am vrut să vă spun De altfel ar fi trebuit să vin cu un sandwich uns pe o parte cu sare pe cealaltă parte cu zahăr dar ce rost are Nu mai are niciun rost Aşa că vă doresc să fiți sănătoşi să fiți dacircrzi bravi să luați cele mai potrivite hotăracircri pentru că cea mai măruntă hotăracircre poate să-ți icircntoarcă viața icircn altă direcție Să fiți sănătoşi şi nu uitați să vă iubiți pentru că dragostea este cea mai frumoasă parte a vieții şi unde nu este dragoste nu este nimic Să trăiți să fiți sănătoşi şi să fiți icircntot-deauna icircndrăgostițirdquo
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Cu prietenul Spike (anii 1970) Despre vacircnat cu IC CiobanuAureliu Busuioc la 50 de ani Cu soția Tanți fiul Corneliu şi fiica Mariana (1978)
pe criteriul loialității nu al competențelor e ridiculizat şi icircn următorul pasaj bdquoVoiam să te pun la cultură Dar ai să comanzi forțele armaterdquo
Umorul e prezent şi icircntr-un fel special al autorului de a corela contexte istorice şi situații din registre diferite (care iată azi se potrivesc perfect) Radu Ștefan refuzacircnd să revină a doua oară la tronul țării (unde dom-nise numai trei zile) se justifică bdquoRegret din suflet Dar mă rețin afacerilerdquo (fostul dom-nitor icircşi deschise o cacircrciumă la o intersecție de drumuri) Replica lui Răzvan (viitorul domnitor) e provocatoare şi atacirct de actua-lă () bdquoScaunul Țării Moldovei nu-i o afacere serioasărdquo
Două termene de guvernare a comunişti-lor icircn Moldova bdquoindependentărdquo sunt cel mai bine surprinse icircn O sumă de cuvinte Cita-bilă integral cartea (cărțulia cartela cardul nostru de memorie şi patrimoniu condensat) divulgă o descoperire a scriitorului o epocă politică anacronică şi stupidă nu poate fi luată doar icircn răspăr ci şi icircn căruță nu poate fi tratată decacirct ironic şi persiflant or luacircnd-o icircn serios te poți contamina Icircmi amintesc icircn context şi de un portret remarcabil al unui erou al zilei bdquoUmblat ca la moară prin străi-nătăți Cu Lenin ortac la sarmale Pretinde că are vreo trei facultăți Dar nu şi pe cele mentalerdquo
Dar iată şi o bdquolegendărdquo din O suma de cu-vinte ca exemplu de atitudine față de tacircmpe-niile servite grav şi solemn
DE BĂTĂLII FĂCUTE LA VREME
Zic că icircn războiul de o sută de ani dintre angliceni şi franțuji comandantul armate-lor galice n-au vrut să se bată la Azincourt zicacircnd
ndash Icircn primul racircnd nu-mi place numele ro-macircnesc al localității apoi nu se luptă oamenii icircn Postul Mare Nu-i nice o grabă că va mai ține războiul icircncă nouăzeci şi doi de ani Dar aristocrații de la curte l-au luat peste picior şi l-au numit fricos Atunci comandan-tul s-a repezit asupra anglo-sacşilor care cu Henric al V-lea icircn frunte au cacircştigat bătălia şi i-au măcelărit pe franțuji
Și au greşit straşnic aristocrații francezi pentru că savanții de la Academia de istorie integrată din Chişinău au descoperit că dacă franțujii n-ar fi primit lupta la Azincourt războiul de o sută de ani s-ar fi scurtat cu cel puțin trei săptămacircni Vorba ceea bdquoDă Doamne franțujilor mintea savanților moldoveni cea de pe urmărdquo
Ce păcat ca nu mai este Și nu mă gacircndesc atacirct la el ndash clemență Maestre ndash cacirct la cititor desigur Atacircta tacircmpenie icircn sferele icircnalte ale bdquosocietății moldoveneştirdquo Atacircta cacircmp de in-spirație pentru un Aureliu Busuioc
Cu Nichita Stănescu şi colegi de la USM (1976)
1 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
ESEU
de VASILE IFTIME
PACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOC
Cititorul ideal al lui Aureliu Bu-suioc este un individ educat conectat la istoria naţiei şi a
lumii ancorat icircn meandrele literaturii postmoderne iniţiat icircn religie mitolo-gie filosofie etnografie etc dar mai ales icircnarmat cu ceva din spiritul critic al autorului Astfel răbdătorul cititor icircnzestrat cu aceste cacircteva virtuţi nu are decacirct să icircşi ascută creioanele şi să citească Şi cu toate aceste atuuri este bine să ştie că nu icircl aşteaptă o lectură uşoară o lectură inocentă la icircndemacircna oricărui om dotat cu o minimă experi-enţă icircn materie de literatură Pentru a ajunge la inima textului inteligentul cititor trebuie să disece precum un chirurg să exfolieze epiderma (limbajul adună icircn cuvinte scrierea) să icircnlăture carnea (personajele dau puls scrierii) să deschidă cutia toracică (construc-ţia asamblează unitar scrierea) apoihellip miezul (mesajul) şi toate acestea fără a neglija nici măcar o secundă capilarele arterele venele (timpul)
Un avantaj aparent se pare că icircl are cititorul care l-a cunoscut pe autor aparent pentru că la baza respective-lor concluzii inevitabil stau intuiţiile contextualităţile sinonimiile elemente insuficiente pentru conturarea mesa-jului unei scrieri distincte Romanele lui Aureliu Busuioc necesită mai mult decacirct o lectură expeditivă ele nu pot fi parcurse dintr-o suflare indiferent de cacircte privilegii a beneficiat atotştiutorul cititor
Construcția romanului Cu fieca-re roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susţinută icircn special de succederea planurilor narati-ve (complementare suprapuse inter-sectate opuse) de extrapolările tem-porale şi spaţiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn graniţe fluctuante) de camelionizarea persona-jelor (iniţierea icircn imoralitate creşterea şi descreşterea individului social) de retorica persiflantă ironică sarcastică a acestora Icircn virtutea respectivelor for-mule de scriere autorul din perspecti-ve narative diferite icircntregeşte romanul ca pe un joc de puzzle icircn care fiecare piesă se icircncadrează icircn context (oriunde şi oricacircnd) pur şi simplu fără a i se toci muchiile
Prin respectivele succederi de pla-nuri Aureliu Busuioc schimbă per-spectivele romanului cu scopul de a concretiza de a justifica de a motiva
un anumit act al scrierii icircn care digresi-unea de tip paranteză abaterea contro-lată omiterea intenţionată redimensi-onează sau chiar reformulează mesajul impus anterior Astfel autorul icircşi duce naraţiunea pacircnă icircntr-un anumit punct A o lasă suspendată de nicăieri pentru a demantela o altă poveste (la fel de nedusă pacircnă la capăt) spre un punct B apoi revine icircn A icircşi reia scrierea din acel punct iniţial şi o proiectează spre un punct C pregătind o altă şi altă co-nexiune Romanele lui Aureliu Busuioc sunt scrieri perfect ermetice planurile narative se icircmbracă unele pe altele se redimensionează funcţie de spectrul social necesar icircntregirii mesajului
Timpul romanului Succederea planurilor narative nu poate exista icircn afara extrapolărilor temporal-spaţia-le şi din această perspectivă Aureliu Busuioc icircşi permite anumite bucle de timp abateri cronologice atacirct cacirct să acopere să eclipseze să redimensione-ze diverse aspecte ale istoriei Icircn acest sens cronologul Busuioc icircşi icircngăduie să reconstruiască istoria omenirii din particule aşa cum de altfel fac profe-sioniştii ce se ocupă cu memoria lumii
Astfel se poate afirma că icircn ro-manele lui Aureliu Busuioc istoriile se icircntacirclnesc tocmai atunci cacircnd nu te aştepţi Lumi icircn deformare societăţi degradabile personaje dezumaniza-te sunt puse faţă icircn faţă cu imaginile confuze incerte opace ale mitologiei ale antichităţii ale tradiţionalismului Icircn romanele lui Aureliu Busuioc timpul este neglijabil fluctuant redimensiona-bil prin digresiuni concrete sau bucle ipotetice Personajul narator icircşi plimbă răbdătorul cititor prin atemporalitate creacircnd intenţionat confuzii de poziţi-onare a personajelor şi acţiunilor lor Aureliu Busuioc ştie să ridice ziduri icircn interceptarea timpului istoric social biologic sau să-l uniformizeze icircntr-atacirct icircncacirct granița dintre ev mediu şi moder-nitate dintre geneză şi zidire dintre facere şi desfacere să dispară definitiv
Personajele lui Aureliu Busuioc con-feră dinamică textului impun focalizări diferite ale istoriei sunt conectate la spectrul social-politic sunt exponente ale ideologiilor sunt manipulatori şi manipulanţi au sau se vor a fi repere icircn societate sunt oportuniste sunt adaptabile Prin tipologia lor identi-ficăm timpul spaţiul socialul icircn care
acestea există rezumacircnd elementele de cronotop icircn identitatea lor cameleoni-că
Construind personaje Aureliu Bu-suioc şi-a propus ca ţintă parodierea unei expresii cronicăreşti bdquose nasc şi la Moldova oamenirdquo prin creionarea unor individualități blamabile condamnabi-le reprobabile aflate icircntr-un continuu schimb de roluri de identităţi Ele excelează icircn negativism firul narațiu-nii redacircnd icircn mod progresiv dispoziţia acestora pentru infracţionalitate de-zumanizarea fiind direct proporţională cu ancorarea individului icircn social icircn ideologie icircn promiscuitate Personajele lui Aureliu Busuioc sunt autentice sunt modele dintr-o societate icircn care degra-dează icircntr-un ritm biologic sunt tipice mediului narat sunt maximum de inepţie ce o poate oferi societatea fie că este vorba de intelectualul pe cacirct de profund pe atacirct de rupt de realita-te de ofiţerul de securitate ce icircncă mai crede icircn steaua sa de infractorul găinar şi de urmaşii lui
Retorica romanului Icircn aceeaşi ordi-ne de idei un rol important icircn icircntregi-rea formulei de scriere a romanului icircl are retorica dimensiune aflată icircn inter-dependenţă cu temporalitatea perso-najele şi construcţia Polifonia limba-jului vocile multiple biografismul oratorismul relaţia scriitor decriptor relaţia narator ndash corector (repere ale identităţii personajelor) de asemenea impun derularea romanului pe palie-re narative diferite icircn contextul unor dimensiuni temporal-spaţiale diferite Doar aşa poate fi distinsă vocea persoa-nei icircntacirci de vocea persoanei a treia icircn situaţia icircn care uneori planurile nara-tive se suprapun se icircnlocuiesc
Aureliu Busuioc excelează icircn roma-nele sale cu o retorică coercitivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Şi totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn text
Cu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere
ndash icircn Spune-mi Gioni pe structura a două puncte de vedere opuse iden-tificăm autorul deghizat icircn erou şi călău firul narativ redacircnd o realitate interpretată restracircnsă treptat icircntr-un prezent concret de tip jurnal
(scrisoare) redactat după formula bdquocerc icircnchisrdquo
ndash icircn Hronicul Găinarilor naraţiunea cursivă fluentă cronologică la per-soana a treia icircntreruptă de inserţiile naratorului la persoana icircntacirci evidenţia-ză trei tipologii de personaje principale raportate la contextul istorico-social
ndash icircn Lătracircnd la lună autorul narează o poveste ce impune diferite paliere de interpretare susţinute de subteme condiţia familiei de intelectual icircntr-un anumit context istoric condiţia inadap-tatului (cacircine nobil) ce poartă povara unui impresionant blazon condiţia cuplului icircndrăgostit ce-şi ia soarta icircn propriile labe condiţia lupului (i)mora-list etc
O marcă a stilului Aurel Busuioc este jurnalul Fie că are ca model o scriere intențional istorică fie că icircnsumează hieroglife icircncrustate pe nişte cartoane decriptate cu ajutorul computerului (ul-timă generație) fie că un călău icircşi justi-fică trecutul icircntr-o scrisoare confesivă că o domniță icircşi consemnează neicircm-plinirile icircntr-un carnețel intim autorul nu pune textul pe seama personajului narator pentru a fi povestit ci pentru a-l scrie efectiv pentru a-i da caracter aproape documentarist Astfel citito-rul intracircnd icircn lectură constată că se află icircn fața unor scrieri consemnate a unui act ce atestă un ciob de memorie că este complice la decriptarea istoriei
ndash Ivan Verdicurov (din Spune-mi Gioni) scrie o scrisoare confesivă icircnchi-puitului nepot
ndash Viorica Vrabie (din Singur icircn faţa dragostei) icircşi consemnează nespusele icircntr-un jurnal intim
ndash Enrique (din Lătracircnd la lună) scrie un jurnal secret despre viața cacircinească etc
Toate aceste exteriorizări scriptice prin interpuşi reflectă obsesia scriitoru-lui de a pune condeiul icircn macircna propri-ilor personaje de a inventa scriitorul din scriere de a camufla naratorul icircn alt posibil narator prezent icircn text
Romanele lui Aureliu Busuioc se lasă demantelate doar de cititorii bine conectaţi la realitatea socială de con-structorii cititori iniţiaţi icircn desfacerea planurile narative de abilii cititori receptivi la retorica (icircn genere) tan-genţială la evenimente de psihanaliştii cititori experţi icircn tipologia persona-jelor de istoricii cititori predispuşi la nesfacircrşitele incursiuni temporale
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 1
MARCAJE PENTRU UN SENTIMENT
AL SPAȚIULUI CULTURAL
1 Pe una din tăblițele sumeriene stă scrijelat următorul text Oraşul este legă-tura icircntre Pămacircnt şi Cer şi noi locuim aici
2 Icircn pămacircntul şi pe cerul Chişinăului se arată icircn palimpsest cacircteva paradigme culturale ca oraşe diferite suprapuse ar-heologic şi cultural crescute spațial şi urbanistic unul prin celălalt Patrimoniul material şi imaterial al acestei icircmbinări istorice şi culturale deopotrivă este inepu-izabil şi deoarece nu mai poate fi regăsit icircn altă parte poartă caracter de unicat
3 De la o bucată de vreme locul me-moriei noastre culturale Chişinăul isto-ric suferă schimbări evidente spontane şi contradictorii sub aspect urbanistic economic şi social Ariile de-a lungul Bacirc-cului zona Pieței Centrale şi a Gării de Nord trotuarele intersecțiile rondurile vacircrfurile copacilor dar şi fețele orăşeni-lor ndash toate vădesc acelaşi haos progresiv Transformările se icircnmulțesc şi sporesc dezechilibrele psiho-urbane şi degradarea spațială a toposului care poartă amprenta identitară a etapei inițiale de fondare a localității
4 Pe acest cacircmp arhitectonic un senti-ment de slăbire treptată de lumină şi culori dă ton peisajului şi relațiilor interpersonale Privirea comună nu observă decacirct land-şafturi viciate Pe fundalul unei disoluții ruinare a ideii de vecinătate inconştientul colectiv semnalizează frica de celălalt Un neobarbarism a pus stăpacircnire pe habitatul urban Icircntre Chişinău şi locuitori săi s-a lăsat o distanță interogativă Iar clivajele nu se explică definitiv nici administrativ nici politic
5 Relația noastră cu spiritul locului este una neicircmplinită anevoioasă chiar defectuoasă Oraşul ne este bdquonecunoscutrdquo (Iurie Colesnic) bdquoascunsrdquo (Lică Sainciuc) bdquofără identitaterdquo (Mircea V Ciobanu) şi drept expresie a viciului estetizat este bdquouracirctrdquo (Adrian Ciubotaru) Mihai Cimpoi cu aplecarea sa specifică pentru orice obiect cultural ne trimite sub semnul lui bdquose parerdquo spre o marcă ontologică meniuchiana a Chişinăului bdquoicircnchidereardquo (cu precizare de bdquomarginarismrdquo) Or pentru o bună parte din mediul intelectual şi artistic Chişinăul e loc icircn stare de bdquoascundererdquo ocultație e bdquodincolordquo Un altul un străin un duşman Un viciu Un fals Un bdquonon-locrdquo Și cacircnd nu icircl luăm ca fapt divers sau folosim cu superioritate ca pe un oarecare bun de consum atunci icircl tratăm din perspectiva minoritarului de ieri drept loc al străinu-lui (rusului evreului omului sovietic) şi al străinătății zonă dincolo de hotarele noastre loc de pribegie
6 Ce o fi icircnsemnacircnd această situare a noastră icircn afara oraşului haşurarea lui atacirct de emoțională barbară Este oare fobia tradiționalismului față de spiritul citadin expresia fracturii biografice şi culturale a celor care sunt pe jumătate rurali pe jumătate orăşeni ori nici rurali nici orăşeni pacircnă la capăt
7 Deja şi icircntr-o geografie culturală romacircnească unde Bucureştii sunt regali Iaşii plini de istorie şi cultură elevată Clujul ndash apolinic şi Timişoara ndash Madonă de sare pe locul Chişinăului stă stracircmb confuz şi complexat bdquobasarabenitateardquo expresie a consolidării bdquomai lentă la noi a formelor de civilizație urbanărdquo (Mir-cea Martin) dar şi a stării de nelinişte şi tulburare a transprutenilor icircn fața unor amenințări niciodată adeverit
8 Sau poate că oraşul acesta are vo-cația bdquosecretuluirdquo
9 Scriitorul Gala Galaction părinte-pro-fesor la Facultatea de Teologie figură tolstoiană care icircn decurs de 14 ani (1926 - 1940) a dat farmec şi expresie Chişinăului interbelic icircl găsea ndash aşa bdquociudat şi etero-clitrdquo bdquocu miile lui de curiozități topogra-fice şi antropologicerdquo ndash tot icircntr-un fel de ascundere bdquoCentrul Chişinăului bogatele şi unduioasele lui icircmprejurimi chiar şi periferia lui n-au găsit icircncă printre noi pe marii dăruiți capabili să ridice din varietatea şi din aspectele vieții dijmele de aur ale talentuluirdquo
10 Icircn Război şi pace Lev Tolstoi suge-rează că spiritul locului poate fi surprins prin contemplarea de pe o icircnălțime icircn lumină potrivită a imaginii de ansamblu a oraşului cu tot cu icircmprejurimi Icircnalțimile deschid privelişti nebănuite mai ales pen-tru Chişinăul istoric care la cota statului de om pare prozaic bidimensional ne-icircngrijit plin de forfotă icircnghesuială icircn paragină lipsit de vlagă şi culoare Alt oraş se deschide la icircnălțimea vacircrfurilor de copaci şi a turlelor de biserici Ne stă icircn față textul geografiei simbolice a oraşului vechi ndash istorică şi culturală deopotrivă pe liniile drumurilor străzilor a construcţi-ilor lăcaşelor de cult care a icircmpletit şi despletit icircn structura sa limba tradiţiile şi cutumele romacircnilor cu cele ale grecilor armenilor polonezilor nemților evreilor ruşilor rutenilor bulgarilor Și mai sus dincolo de icircnălţimea zborului de pasăre şi a dronelor Chişinăul e geografie pură formă şi culoare sunet şi aromă oraş icircn fața soarelui-răsare
11 Perspectiva altitudinală ca o cotă energetică dialogală scoate icircn valoare organismul istoric şi cultural viu al Chi-
şinăului variabil şi creativ care a păstrat pe parcursul dezvoltării unitatea intrin-secă Nu ne mai putem limita la practica discursurilor-tip (geografic demografic economic urbanistic istoric psihologic sociologic de conservare a patrimoniului etc) Nu mai putem percepe oraşul doar ca un mecanism imens compus din case şi blocuri străzi icircntreprinderi autovehi-cule cabluri piețe parcuri o maşinărie care produce statistici date ecologice mult zgomot şi bunăstare aproximativă
12 Limba şi-a icircnsuşit demult pentru oraş semantica organismelor vii inima oraşului care este catedrala centrul is-toric şi cultural coloana vertebrală care este fie strada bulevardul principal fie racircul care traversează localitatea arterele oraşului care sunt străzile drumurile im-portante pe care se deplasează pietonii şi autovehiculele imitacircnd circuitul sanguin centrul nervos care este nucleul politic sau economic al oraşului plămacircnii ora-şului care sunt parcurile spațiile verzi grădinile publice
13 bdquoOraşele sunt un soi de al doilea trup al minţii omeneştirdquo (George Santayana)
14 Cum e să-ți asumi acest bdquoal doilea trup al mințiirdquo cum să comunici cu spiritul locului cum să-i percepi carisma ideea principală motorul dezvoltării Cine va citi textul Chişinăului care la vedere fiind efectiv stă ascuns aşteptacircnd bdquope marii dăruițirdquo Unde sunt lectorii pentru ora-şul care invocă ochiul creativ şi o rostire desluşită a mitului identitar (ca parte a noii paradigme culturale) o scoatere din ascundere a unei bune părți din identita-tea şi potențialul toposului actualmente icircnvăluită icircnăbuşită uitată nerealizată şi neimaginată
15 Arătarea ființei ascunse reclamă bdquomarilor dăruițirdquo un bdquosimț al Chişinău-luirdquo Icircntocmai cu icircnălțimea şi acuitatea simțurilor celor icircndrăgostiți sau a cre-atorilor bdquoLabirinturilerdquo lui Iurie Platon şi culoarea nouă de pe capitelurile Sălii cu Orgă (arhitect Gicu Bulat) albumul Oraşul ascuns (Lică Sainciuc) şi Chăul lui Em Galaicu-Păun sunt amprentele gra-vate profund ale unor experiențe bio- şi geofonice expresia relației nemijlocite a unor biografii artistice cu spiritul locului
16 Iar urbonimia este limbajul dintacirci al oraşului Nu-l poți citi dacă nu icircnveți să-l asculți Nimic din zgomotul faptului di-vers Drumul lui Vodă ndash Buecani ndash Druleşti ndash Bacirccu ndash Ghețeoani ndash Petricani ndash Ceucari ndash Hruşca ndash Vovințeni ndash Schinoasa ndash Vis-ternici ndash Cartuşa ndash Hlubocica ndash Spacircrco-ceani ndash Ciocana ndash Otovasca ndash Costiujeni
ndash Mălina ndash Melestiu ndash Mazarachi ndash Macircnceşti ndash Negreşteni ndash Tăbăcăria ndash Valea Dicescu ndash Pruncul ndash Racircşcani ndash Valea Crucii ndash Bo-tanica ndash Valea Gacircştelor ndash Sfacircnta Vineri ndash Cioriceşti ndash Furguleşti ndash Frumoasa ndash Poşta veche Oiconime şi oronime hidronime şi hodonime icircmpletite armonios istoric topografic şi textual pentru zona unei aglomerații umane străvechi O edifica-toare tramă sonoră icircnaintea şi deasupra tramei stradale
17 O nouă paradigmă culturală redă Chişinăului la acest icircnceput de mileniu valențe integratorii multiple Traiectoria exilară de aproape 200 de ani trecacircnd prin procesele de colonizare culturală imperială din secolul XIX şi cea ideologică sovietică din secolul XX provocacircnd dorul fizic şi metafizic doinit folcloric şi literar icircnclină astăzi spre timpul recuperării identitare Regeneracircnd sub aspectul componenței numerice a expresiei instituționale a po-pulației şi a capitalului cultural asumat Chişinăul reintră icircn matricea stilistică originară
18 De obicei aşa cum accentua Iurii Lotman bdquofiecare din culturi icircşi defineşte paradigma proprie a ce trebuie ținut min-te (icircnregistrat icircn memorie) şi ce trebuie uitat Acestea din urmă sunt şterse din memoria colectivă şi ca şi cum bdquoicircncetează să mai existerdquo Icircnsă vremurile se schimbă se schimbă şi sistemul de coduri culturale se modifică şi paradigma a ce trebuie ținut minte şi ce trebuie uitatrdquo
19 Revenirea lentă dar implacabilă a Chişinăului din exilul istoric şi imagologic al oraşului damnat (rdquoпрόклятый город Кишиневrdquordquoпустыняrdquo) este un proces di-namic şi anevoios de re-construcție iden-titară pentru care este solicitată icircntreaga comunitate dar mai ales mediul artistic şi intelectual
20 Filosoful catolic de origine spaniolă Mariacutea Zambrano sublinia că bdquounui oraş fără scriitori icirci lipseşte esenţa citadină rămacircnacircnd doar un complex conglome-rat care se poate schimba transmuta ori face nevăzut fără să i se remarce lip-sa Un oraş fără un scriitor e un templu pustiu o piaţă publică fără centru ori poate descentrată cu centrul la margi-ne icircntr-un colţ ca să-şi lase locul ori să lase icircn locul lui un lucru cu numele nici măcar bine catalogat un lucru căruia icircn realitate nici nu i s-a destinat un cuvacircntraquo
21 Ne este predestinat să construim icircn mintea şi inima noastră forma cea mai de preț pentru ceea ce este cu adevărat un oraş profunda şi complexa expresie a culturii
CHIȘINĂUL ȘI LOCUITORII LUI
de ALEXANDRU CORDUNEANU
1 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de SILVIA CALOIANU
SOLSTIŢIU DE VARĂ CU FINAL FERICIT
POEZIE
SILVIA CALOIANU S-A NĂSCUT IcircN 1960 LA CHIȘINĂU LICENŢIATĂ A FACULTĂŢII DE LITERE A UNIVERSITATĂȚII DE STAT DIN CHIȘINĂU CU O TEZĂ DESPRE EVOLUŢIA VALORILOR SEMANTICO-STILISTICE A TERMENILOR CROMATICI IcircN LIMBAJUL POEZIEI ROMAcircNE REFUZĂ CARIERA UNIVERSITARĂ ȘI OPTEAZĂ IcircN FAVOAREA ACTIVITĂŢII IcircN PRESA SCRISĂ ȘI TV FONDATOARE A POSTULUI AXIAL TV UNDE LUCREAZĂ PAcircNĂ IcircN PREZENT DEBUT EDITORIAL SEMNE DISTINCTIVE 1996 CĂRȚI PUBLICATE bdquoSEMNE DISTINCTIVErdquo (SUB EGIDA REVISTEI LITERARE ldquoCELE TREI CRIȘURIrdquo) ED ANOTIMP ORADEA 1996 bdquoNICIODATĂ PE NUMErdquo (CONCURS) ED ARC CHIȘINĂU 2004 bdquoNARCOTANGOrdquo ED VINEA BUCUREȘTI 2013 bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014 PREMII IMPORTANTE bdquoPENTRU CEA MAI CITITĂ CARTE A ANULUIrdquo SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE BIBLIOTECA NAŢIONALĂ CHIȘINĂU 2005bdquoPENTRU CEA MAI BUNĂ CARTE A ANULUIrdquo (bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014) bdquoPENTRU POEZIErdquo PREMIUL REVISTEI bdquoDUNĂREA DE JOSrdquo 2016 ȘA
icircntre han şi castel
parcă nu de mult venea primăvara şi chiuiau bormaşinileşi acum se aud icircnsă altfel nu e acelaşi efectul chiar dacă morţii din mine l-ar trăda pe kafka icircncă o datăşi i-ar publica manuscrisele
şi icircnainte să dispară icircn fumar da foc toamnelor acum şi copiii din curtea vecinilor placircng mai stridentbruiaţi doar din cacircnd icircn cacircnd şi absolut fulgerătorde amintirile lor dintr-o altă viaţă
parcă nu de mult venea primăvara şi noi ne perindam timizi şi trişti revoltător de străini ca să nu spun alienaţiicircntre han şi castelicircntre castel şi han
poem securizat cu parolă
noi acei care mestecăm iarba solitudiniisavuracircnd imagini mişcatepierzacircndu-ne icircn contemplaţiiextaziindu-neicircntre două nopţi sau două cafele totunaicircntre sihăstrie şi tiraniecu gura plină de sacircngele necunoaşteriide cacircte ori am strigat arată-te ieşi de după tu care porţi icircn mine labirinturi piramidegalaxiinoi acei care ne naştem de mai multe ori şi niciodată atunci cacircnd trebuievoiam să zicdar mi-am promis că nu zic noică nu generalizez nu răspund icircn locul altcuivanu cutreier tenebre şi nu ademenesc melancoliinu mă dau drept exemplueu m-am născut odată cu macii peste cacircţiva ani după ce s-a scris doctorul jivago
care nu i-a plăcut lui hruşciovtata era student şi a stracircns un buchet maremare chiar din curtea maternităţii
icircn carantină
noaptea asta pare un truc o scamatorieştiam că mă vei găsică vor trece anică icircncurcate sunt căile pămacircntului şi ale ceruluişi ale apelordar cacirct crezi că mai putem rătăci pe un fluviu plin de morţisărbătorindu-ne dragostea şi frica
spune-le să aducă ghirlandele de hacircrtie şi becurile coloratesomonul rachiul de anason şi vioarasă tacă orchestracacircntă-micacircntă-mivalsul zeiţei icircncoronate
noi nu icircmbătracircnimnoi icircnchidem cartea şi ne iubim cu lumina aprinsăicircn carantinăiar cacircnd auzim bătaia din palme ne trezim
declaraţie de avere
notaţimai sunt şi deţinătoarea unui rai privat chiar aici nu departe icircn inimăceva racircvnit nu icircndrăznesc prea mult să mă apropiistau icircn poartăicircntotdeauna mi-am spus că e prea devremecă am icircn faţă vecii vecilor
iar ăsta care icircşi rotunjeşte ochii mimacircnd uimireae partenerul meu dansatorultot el şi diavol şi dumnezeu şi sfacircntursquo petru
fumacircnd cu sine icircnsuşipipa păcii
contrabandă cu nichita
eu niciodată nu am fost un fel de lolită l-am detestat pe nabokovşi niciodată nu am fost icircndrăgostită nu fizic de nichitanu icircncercam să zbor peste gardul uniunii să icircl pupca unele studente pe atunci
dar eu icircl citeam pe nichita icircnnebuneam şiicircl visam habar nu aveam pe cine era un fel de biblie pe versoun fel de umbră pe versoun fel de ploaie de tango pe verso şi nu aşteptam neapărat să fie mare poet ca să icirci spun icircntr-o zi pe versotu eşti un fel de nichita al meu
de aşteptări cu palmele pe sticlă
pe cacircnd aveam 3 ani şi tata era icircn deplasaremama ieşise la magazin icircn spatele caseiunde icircntotdeauna era suficientă lume la coadă chiar dacă pacircinea era neagră acră şi cleioasăiar eu am găsit o foarfecă şi i-am tăiat bucăţele rochia cea nouă
la icircntoarcere trecacircnd pe sub fereastră cu pacircinea lui hruşciov pe care nu cred că am gustat-o vreodatăpe mama au luat-o fiorii văzacircndu-mă plină de sacircnge cu ochii stinşi cu palmele pe sticlă
obosisemplină de icircntrebări şi de acuarelă roşie
mi-am amintit pentru că uneori aşteptacircndicircmi vine să mă vopsesc să fac icircntuneric şisă icircmi tai rochiile
reflecţii la o cafea trăiam icircn peşteri nu aveam habar desenam hărţi pe pereţi
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 3
ciopleam un fel de poezii icircn pietre săreau scacircntei ne icircmperecheam şi ne macircncam unul pe altuldupă care trecea cacircte un nor pe cer care semăna leit cu animalul din burta noastră şi parcă ne icircncerca dorulşi frica
mi-am amintit pentru că omul nu e ceea ce ştim ce am icircnvăţat comunică altfel se reproduce altfel se alimentează altfel trage totul pe nas respiră cu degetele poartă inima icircn spate ca pe o povară sau ca pe un trofeutot o povară dar de care nu se icircncumetă să se atingă explicacircndu-şi că de aceasta ar putea să aibă mai multă nevoie din clipă icircn clipă altcineva
prizonieră
timpul meu banii mei răbdarea meafrizeriţa icircmi icircntinde fiece fir de păr uscacircndu-li-am zis vopsiţi-mi rădăcinile atacircticirci urmăresc icircn oglindă figura disperată şi tacoricum de aici ajung direct sub duşla ea e lunila mine se face marţi dar dacă mă gacircndesc mai bine se face miercurişi de mai reflectez e joide fapt cam nemiloasă mă stracircnge icircn spatechiar acumca o cămaşă vărgatăicircn care nu mai icircncapcu număr de identitate şi serievineri
de sacircmbătă nu mai zic nimicasta e ziua celor fericiţi icircn toate cazurile duminică e ziua celor care sunt iubiţi icirci spun frizeriţeişi nu mai ştiu dacă icircntotdeauna mi-a fost frică ea icircmi face contul şi zacircmbeşte ca o moară de vacircntvi l-am scurtat un pic icircmi zicee vară toridă
nu mor poeziile
doamnă fereşte-te chiar acum din calea mea da tu tu cea bisexualăcea cu plasă neagră peste ochicea cu negru icircn loc de ochicea cu albul terifiant icircn craniucea care poartă ceva sclipitor prea mult semănacircnd cu o coasăcea prea mult semănacircnd cu cineva care a hotăracirctcă trebuie să moară nişte cuvintecare nu icircşi mai amintesccare nu se mai ştiucare nu se mai ţin de mănă
doamnă uracirctă fereşte-te frumos din calea meae searăe dex-ul ameţit icircnnebunit periculosşi e vinerinu mor poeziilede jocuri periculoase
tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zicne-am fi simţit mai tineri şi mai norocoşi ne-am fi zacircmbit acum banalităţi plăcute neamendabilefără pretenţii literare cum ar fi tu eşti primăvara mea tu eşti un vis icircmplinitne-am fi plimbat şi noi acum pe sub caişii albi
ca pintr-o herghelie de cai icircnfloriţi virtuoşi plini de jăratic toţi unul şi unulsclipindu-şi coamele mustind entuziasm am fi fost icircntr-un gacircnd am fi avut acelaşi drum i-am fi scuturat să zboare trei zile şi trei nopţi timp icircn care
eu asta am făcut era o joacă eu nu am vrut să mi se piardă cu adevărat urmeledar tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zic uită-te acum icircn ochii lumii ai curaj explică-i
eu nu sunt sylvia plath
mă icircnnebunesc greierii ăştia cri-cri vreau să fug peste cacircteva milioane de gacircnduri icircnainte fără să mă uit icircn urmă fără să văd pacircnă la capăt filmulicircnchid uite ce egoistă pot fi ocrotindu-mi paradisul nu vreau să am insomnii şi icircmi e frică pentru că doctoretu speri să ajung să vorbesc icircn somn tu faci diagramee noapte sau fericirea aia tacircmpită mă icircntunecă doctorepoemul ăsta e o somnilocvie
cri-cri neicircncetatneapăraticircncăpăţacircnatorice greiere icircşi găseşte iubirea pacircnă dimineaţădoar cacircte unul mai cacircntă pacircnă cacircnd icircnnebuneşte ce bine că nu eşti greiere doctoreeu nu sunt sylvia plath
la asta mă voi gacircndi macircine
icircmi schimb de pe o macircnă pe alta brăţara de hematiticircn cacircteva secunde e fierbinteceasul tace tăcere e mut sau e un greiere carecacircntă sub alte geamuri appassionata se dă peste cap se dă legat şi furat se dă
cri-cri tic-taccri-cri tic-tacmacircine se vor placircnge stelele de nesomnce noaptece drumurifiecare dintre noi poate fi oriunde
stau ca o tacircmpită cu faţa la peretee un blond care mă iubeşte cu neclintiremă priveşte lasciv icircntrebacircndu-mă eşti acolonu icirci răspund icircmi răcesc de el frunteaicircmi răcesc de el buzele braţele şi icirci zic noapte bună pentru căapropo mulţumesc margaret mitchellvorba lui scarlettla astamă voi gacircndimacircine
poem cu parabolă de notat
dacă ştie cineva cum e să deschizi uşasă icirci spui cuiva că poate pleca şi să te rogi icircn gacircnd să nu plecesă nu plece
dacă ştie cineva cum e să treci pe aproapeicircncercacircnd să nu te uiţi icircn urmă şiicircn general să nu te prea uiţişi să nu te simţi ca un tren prin mirişte
dacă ştie cineva rog să icircmi lase un mesaj cacirct de cacirct credibildar s-ar putea să icircmi fie zdrobită cutia poştală
mesajiisus nu invadează spaţiul nimănui contrar voinţei sale
noi nu ne-am dorit să fim singuri
acum de mi-ar veni i-aş spune dragostea meacum ştiai tu să obţii sufragiisau cum nu ştiaisau icircn funcţie de cum icircnţelegeai tu astacacircnd ziceai am icircntr-o macircnă vinul iar icircn alta am cucuta
dragostea mea i-aş spune te visam intensnu hoinăream fără sens pe străzile icircnguste vaporoasepe străzile cu magazine indieneicircn timp ce tu impetuos şi retractilicircmi lăsai mesaje la recepţia hotelului
icircn timp ce ruşii inundau planeta icircncercacircndpacircnă şi icircn creierele virginesă icircşi facă pacircrtii de schi
i-aş spune dragostea mea nu-i adevăratnoi nu ne-am dorit să fim singuri
solstiţiu de vară cu final fericit
nu am icircmbrăcat ienu mi-au ieşit icircn cale flori de sacircnziene nimic tradiţional nimic poeticm-am perindat pe o alee cu duzimi-am icircnvineţit buzele macircinile maioulşi am scris cu dude pe asfaltsunt romacircncă oricum şi atacirct de singură
la icircntoarcerede pe toate gardurile se icircntindea icircnspre minemacircna maicii domnului
totul despre dragoste
dragostea nu e doar un fel de miopie contagioasăşi nici doar o iluzie din care să icircţi faci hamac să te lauzi că ai ochi de aviator
e ca şi cum ai icircntinde macircna să atingi o margine de cerşi ai simţiexact icircn momentul său de contracţie cum durerea curge invers după care timpul se opreşte corect calculatca un cal bine dresat icircn două picioare cu limba scoasă abia respiracircndicircn asteptarea zahărului cubic eu aşa icircmi explic de ce ai rămasinvariabilpeste ani şi ani responsabil de fenomenele mele cuantice einstein şi freud nu aveau habar
1 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
După asasinarea lui Modest crimă care zgacirclțacircise oraşul nostru din temelie Margo a dispărut pe ne-
aşteptate şi timp de două săptămacircni cacirct au durat căutările mele nimeni n-a fost icircn stare sau poate n-a vrut (mai tacircrziu am icircnțeles că n-a putut) să-mi spună ceva icircmbucurător privind soarta ei
Modest a fost găsit mort icircn vila lui cocoțată pe Dealul Morarilor icircn dimineața zilei de 14 iulie Tocmai se icircncheiase cam-pionatul mondial la fotbal iar pătratul de carton cu imprimeuri aurii alon zan-fan dio la patriie aşa cum cacircntam noi la şcoală de Ziua Comunei adică invitația Ambasadei franceze zăcea găurită exact la mijloc icircn buzunarul interior al sacou-lui Ucigaşul a tras fix icircn inima victimei şi anchetatorii sosiți la locul crimei au concluzionat că Modest nu-şi va putea onora promisiunea şi nu va fi prezent icircn acea seară la recepția oferită de Am-basada Franței cu ocazia Zilei Naționale a Republicii respectiv franceze
Vreau să fiu icircnțeleasă corect departe de mine intenția de a-mi manifesta mali-țiozitatea sau vreo atitudine nepotrivită icircn raport cu mortul iată de ce chiar de la bun icircnceput icircmi cer scuze pentru even-tualele incoerențe icircn expunerea mea şi mai ales pentru unele construcții stilistice de-a dreptul nefericite N-aş putea spune exact ce icircnseamnă construcție stilistică nefericită dar precizez că această icircmbinare de cuvinte am auzit-o de la Margo Ea se pricepe la şmecherii din astea literare aşa că o repet şi eu de fiecare dată cacircnd apare ocazia Dacă ar fi să mă conduc după gustul meu aş folosi o altă sintagmă auzită de la Margo ndash mai-mult-ca-perfectul Nici icircn cazul de față n-aş putea spune prea multe despre semnificația acesteia dar icircmi place cum sună Adică există perfectul dar mai e şi mai mult ca perfectul Păcat că nu putem spune mai mult ca mortul fiindcă anume o asemenea expresie ar defini cacirct se poate de exact starea de spirit a lui Modest De asemenea presupun că cineva dintre cititorii mai exigenți ar putea constata icircn relatarea mea o insuficientă pregătire ortoepică şi ortografică mai ales Mea culpa cum ar spune mama nu prea le stăpacircnesc pe toate dar cine oare e perfect pe lumea asta Eu cel puțin recunosc faptul că icircmi scapă subtilitățile de orice fel Chiar şi icircn bucătăriile destul de spațioase icircn care se icircntacircmplă să trebăluiesc nu mă simt icircn largul meu Nu-mi place să prepar bucate sofisticate şi urăsc scrisul
şmecheros care pretinde să respire aer epic icircntr-un oraş poluat şi rău mirositor ca al nostru Nici despre oraşul nostru n-aş vrea să vorbesc nimic rău dar secole apăsătoare de ocupație străină au schimbat macazul istoriei şi astfel trenul icircn care ne icircnghesuiserăm cu toții a luat-o icircntr-o altă direcție decacirct ne-am fi dorit-o naivii de noi
Și ca să icircnchei incursiunea mea icircn lumea literelor vă aduc la cunoştință icircncă un gacircnd de-al meu selectat de serialul Cugetările unui profan
bdquoConsider că literatura şi scrisul e ceva de prisos icircn viața omului e un moft al vanității rănite cum ar fi sosul de anason icircndoit cu esență de ananas cu care unii bucătari trufaşi stropesc fructele de mare sau muşchiul de vițel macircngacirciat icircn preala-bil cu miez de trufe Cu pretinsul lor mai-mult-ca-perfectul fiecare se răzbună cum poate uimindu-şi şi umilindu-şi clienții cititorii sau carnivorii e totunardquo
Faptul că s-a făcut nevăzută icircntr-o
manieră cacirct se poate de subită după un omor care provocase atacircta vacirclvă n-o ajuta cu nimic dimpotrivă producea doar efecte nedorite pentru ea dar şi pentru toți noi Icircn primul racircnd procurorul Arhi-ze şi-a pierdut răbdarea şi la un pahar de vişinată cu arahide sărate declarase icircntr-un cerc icircngust de prieteni procurori şi ei toți cu nervii la pămacircnt că Margo este prima pe lista suspecților de comi-terea omorului
Auzind asta am căutat să mă icircntacircl-nesc cu Arhize şi să-l icircntreb ce temeiuri au stat la baza ipotezei lui Avea probe concrete sau era vorba de o răzbunare personală aşa cum am presupus chiar din clipa icircn care am auzit de versiunea lui Bineicircnțeles că n-am fost lăsată să intru icircn biroul lui dar icircmpotrivirea cerberilor de pe coridoarele procuraturii m-au stimulat să-mi aduc aminte de un episod straniu chiar inexplicabil aş spune
Icircn acea dimineață de 14 iulie cacircnd vestea asasinării lui Modest se răspacircndise prin oraş cu viteza usturătoarelor brize ce sprintează de la stația de epurare odată cu răsăritul soarelui m-am icircnfățişat şi eu la poarta celei mai influente pacircnă nu demult persoane din oraşul nostru Dealul Morarilor forfotea de lume multă şi pestriță angajați icircndoliați ai primăriei jurnalişti cu figuri sceptice alții de-a dreptul deprimați purtacircnd camere video grele pe umeri sau carnețele ferfenițite icircn macircini cu indispensabilul pix cu gel icircnfipt
icircntre file gură-cască sosiți cu sufletul la gură trăgacircnd nervoşi de reverele late şi icircndreptacircnd poalele halatelor de baie ca să-şi păstreze nepătată demnitatea de mahala vecini din Văgăuna cu cipici de casă icircncălțați pe piciorul gol cacircțiva şefi de bănci şi preşedinți de judecătorii polițişti sub acoperire alții la vedere cu uniforme proaspăt călcate dar nespălate din ziua fabricării din care cauză luceau ca oglinzile la soare agenți secreți necu-noscuți marelui public icircn schimb de un hipnotism irezistibil atrăgacircnd atenția tuturor curioşilor un mic detaşament de agenți fiscali nişte lipitori tăcute şi hrăpărețe ale sacircngeroasei perioade de tranziție Mai pe scurt aproape toată lumea bună a oraşului urcase pe deal pentru a se convinge de moartea neanunțată a lui Modest
Plimbacircndu-mă prin mulțumea agitată pusă pe analiza detaliată a motivelor asa-sinatului l-am observat pe Arhize ferin-du-se nu ştiu cum tocmai de mulțimea icircn mijlocul căreia se afla (Margo ar fi spus că am folosit un oximoron) Ca şi cum se temea să fie observat de cineva anume Mergea cu capul plecat aruncacircnd priviri fugare cacircnd icircntr-o parte cacircnd icircn alta şi la fiecare cinci minute dacircnd indicații scurte unor dulapuri masive deghizați icircn oameni ai legii care răsăreau ca din pămacircnt şi se apropiau umili de el
Icircn pofida căldurii sufocante chiar şi la acea oră matinală purta o pălărie cu boruri mari o pereche de ochelari de soare imenşi şi o cămaşă gri sfacircrtecată de nişte carouri oranj cu macircnicile lungi şi gulerul ridicat Din punctul meu de vedere o asemenea opțiune vestimenta-ră burlescă nu putea avea o altă menire decacirct să-l scoată icircn evidență pacircnă şi pe cel mai amăracirct şi anonim lustragiu Un procuror care a urmărit exact contrariul ndash să nu atragă asupra sa nicio privire indiscretă ndash a reuşit cu succes să atingă efectul maximei expuneri publice
Icircntrebările mele icircnsă vizau cu totul şi cu totul alte subiecte De pildă ce căuta Arhize la locul crimei Simțea cineva lipsa lui acolo icircn timp ce casa şi icircmprejurimile erau icircnțesate de tot felul de anchetatori şi agenți de teren La asta se reducea misiunea unui procuror-şef la acea oră ndash să caşte gura icircmpreună cu toți proştii adunați pe Dealul Morarilor Cine erau indivizii care răsăreau ca din pămacircnt şi ce indicații le dădea
PROZĂ
SOȚIA LUI FAUSTde VAL BUTNARU
Noroc de el că a avut inspirația să dispară repede din peisaj dar icircntrebările pe care mi le-am pus nu s-au topit icircn bezna neantului şi al misterului enigmatic ndash asta aşa ca să mă exprim mai literar Aceleaşi icircntrebări le-am văzut articulate pe buzele multor cetățeni simpli fără cunoştințe aprofundate icircn jurisprudență
O altă consecință a dispariției cacirct se
poate de bizare a lui Margo a fost faptul că Faust s-a pomenit cu o citație la pro-curatură şi interogat chiar a treia sau a patra zi după acea dimineață marcată de descoperirea unui mort mai mult ca important
L-am icircntrebat pe Faust ce a vorbit cu Arhize dar n-a ştiut ce să-mi spună
ndash Cum aşa nu ştii ce să spui m-am revoltat mai mult decacirct era cazul probabil
ndash Nu ştiu dragă şi gata mi-a răspuns cu icircncăpățacircnare Mă icircntreba tot felul de lucruri
ndash Cum ar fi insistam eundash Ce să fie s-a stropşit la mine I-am văzut deodată ochii lui albaştri
pe timp icircnsorit acoperindu-se de nori negri şi pompacircnd prin pupile o substanță otrăvitoare Probabil că după interogatoriu trăia senzația unui naufragiat Și atunci de ce se icircmpotrivea icircncercărilor mele de a-l evacua de pe nava icircn derivă
ndash Ce te bagi icircn viața noastră a stri-gat la mine uitacircnd că se afla icircntr-un loc public icircn plină stradă adică Cacirct timp mai ai de gacircnd s-o terorizezi pe Margo De ce nu ne laşi icircn pace Crezi că nu ştiu ce urmăreşti Margo nu mă va lăsa de dragul tău n-ai icircnțeles măcar atacircta lu-cru Uită-te la tine cum arăți Ai 39 de ani dar tot grasă şi pitică ai rămas de parcă ai fi un Sancho Panza icircn fustă Ei bine nici măcar fustă nu porți
Era speriat şi derutat v-am mai spus asta vorbea prostii fără să-şi dea seama ce icircndrugă Icircn primul racircnd abia am trecut cu cinci luni şi jumătate de 38 Asta ar trebui s-o ştie Eu şi Margo suntem năs-cute icircn acelaşi an şi icircn aceeaşi zi pe 29 februarie Și dacă ar fi să ne luăm după numărătoarea stabilită de comun acord şi de tradiția de a ne sărbători ziua de naştere odată la patru ani nu anual la 28 februarie aşa cum obişnuiesc s-o facă cei fără principii ci la 29 februarie ar ieşi că suntem minore rău de tot Pe urmă habar nu am ce ştie el ce urmăresc eu Cacirct priveşte restul aberațiilorhellip Eu grasă şi pitică Ei asta-i bună Nu sunt de icircnălțimea lui Margo este evident pentru oricine dar pacircnă a mă numi Sancho Panza e o cale cosmic de lungă Adică ce voia să insinueze Că Margo este un Don Quijote luptacircnd cu morile de vacircnd şi eu sluga ei călare pe un măgar răpciugos rosto-golindu-ne ambele icircn hăul derizoriului Adică icircn viziunea lui eram nişte babe triviale şi comice pe care nu voia să le lase să se facă de racircs ca şi personajele lui Cervantes (Margo icircmi icircnşirase peripețiile şi icircntreaga poveste a celor doi clovni aşa că sunt suficient de bine documentată) Dar nu i-am spus nimic Nu era prima dată cacircnd arunca vorbe icircn vacircnt speracircnd să mă ofenseze şi să mă facă să renunț Știa el la ce ar fi vrut să mă facă să renunț
Fragment de roman icircn pregătire
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 5
Icircn anul 2017 la Editura Junimea din Iaşi apare cartea Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc un studiu critic despre proza celui care revoluționa romanul basarabean de la
mijlocul secolului XX prin Singur icircn fața dragostei Sunt analizate trei romane ndash Lătracircnd la lună Hronicul Găina-rilor Spune-mi Gioni ndash acestea confirmacircnd se pare cel mai bine constatarea pe care o face Vasile Iftime autorul lucrării icircn Introducere bdquoCu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susținută icircn special de succedarea planurilor narative (complementare suprapuse intersectate opuse) de extrapolările temporale şi spațiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn granițe fluctuante) de cameleonizarea personajelor (inițierea icircn imoralitate şi descreşterea individului social) de retorică persiflantă ironică sarcastică a acestorardquo
Fără a utiliza o terminologie excesivă Vasile Iftime analizează atent cele trei proze (comentariile pe text sunt foarte bune) urmărind planurile narative personajele şi icircn mod special limbajul Uneori suntem provocați prin icircncadrări paradigmatice neaşteptate (bdquoAureliu Busuioc icircn Lătracircnd la lună nu uzează de indicii cronologici tocmai pentru a imprima scrierii tuşa de ambiguitate necesară unei narațiuni cu elemente de tematică suprarealistărdquo bdquoRomanul ndash Spune-mi Gioni nm LȚ ndash [hellip] poate fi perceput ca o scriere icircn oglindărdquo ) alteori impresionează analiza minu-țioasă a ipostazelor unor personaje (la p 21 bunăoară ni se propune o trecere icircn revistă a schimbului continuu de roluri ale lui Enrique bdquoochiul treaz ochiul critic ochiul corector din familia Grăsanuluirdquo) decriptarea simbolisticii numerologice (din Spune-mi Gioni la p 106) sau enume-rarea punctuală a elementelor timpului biologic istoric astronomic social (icircn Hronicul Găinarilor la p 93-95)
Ceea ce icircl fascinează cu adevărat pe autorul cărții este se pare limbajul prozelor lui Aureliu Busuioc bdquoIcircn fiecare roman Aureliu Busuioc propune o altă schemă de construc-ție a romanului o altă rețetă de plăsmuire a personajelor un alt decor adaptabil subiectului Ceea ce rămacircne unic şi inconfundabil icircn proza lui Busuioc este limbajulrdquo Vasile Iftime acordă o atenție deosebită acestui aspect (şi anume aici trebuie căutată noutatea absolută a exegezei pe care o icircntreprinde) urmărind dimensiunile limbajului polifonia limbajului retorica şi ajungacircnd la concluzia că bdquoAureliu Busuioc excelează icircn romanele sale cu o retorică coerci-tivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Și totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn textrdquo
Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc este o carte necesară pentru că explorează multiaspectual trei romane ale lui Aureliu Busuioc (unul dintre cei mai importanți prozatori din a doua jumătate a secolului XX de la Chişinău despre care se vorbeşte mai mult decacirct se scrie) este o carte bine-venită pentru că publicată la o editură din Iaşi contribuie cumva la integrarea acestui autor icircn contextul general al literaturii romacircne este o carte-promisiune pentru că icircn mod sigur Vasile Iftime odată ce a pactizat cu Aureliu Busuioc va vrea să studieze şi celelalte romane Suntem curioşi ce şi cum va scrie despre Singur icircn fața dragostei Unchiul din Paris Și a fost noaptehellip şi fireşte Pactizacircnd cu diavolul
DESPRE AURELIU BUSUIOC CU MIGALĂ
LITERATURA PENTRU COPII LA IcircNCEPUT DE SECOL XXI
Icircn anul 2004 Maria Șleahtițchi făcea selecția textelor studiul introductiv şi notele biobibliografice pentru antologia Literatură pentru copii din colecția Literatura
din Basarabia Secolul XX (editurile Știința şi Arc) Icircn acel vo-lum antologatoarea icircşi exprima optimismul pe care i l-a insu-flat evoluția acestui gen de-a lungul a o sută de ani pe seg-mentul interriveran al literaturii romacircne bdquoPrimele impresii ale antologatorului au fost de bucurie De bucuria că suntem şi că scriitorii basarabeni dăruiți cu har au reuşit să dea reale valori icircn acest genrdquo
Icircn 2018 apare o altă antologie de Literatură pentru copii (Editura Arc) cu texte publicate după 2000 Analizacircnd cărți-le pentru copii apărute timp de şaptesprezece ani şi făcacircnd o listă de bdquopeste şapte sute de titluri şi nu cred că am dat de capătul acestei icircntinderi icircn revărsarerdquo antologatoarea (ace-eaşi) constată cu regret că nu prea mai avem motive de bu-curie deoarece bdquoeste clar că icircn acest gen ca icircn niciun altul al literaturii există o icircnspăimacircntătoare supraproducție de carte Scrie cine vrea cu sau fără vocație scrie ce vrea pu-blică cum şi unde poaterdquo Aşadar pentru a-i oferi citotorului o culegere de lucrări ce rezistă estetic a fost nevoie de multă răbdare şi persevernță dar şi de mult discernămacircnt (calități de care Maria Șleahtițchi cel mai bun cred cunoscător al domeniului de la noi dă dovadă cu prisosință prin selecția pe care o face) Ni se propune un volum ce cuprinde atacirct po-ezie şi proză cacirct şi dramaturgie cu autori făcacircnd parte din generații diferite şi practicacircnd formule literare diferite bdquoLa al-cătuirea antologiei de față mărturiseşte Maria Șleahtițchi icircn prefața intitulată sugestiv Literatură şi industrie am fost cu-rioasă să văd care sunt numele noi intrate icircn literatura pentru copii şi m-am bucurat să constat că domeniul rămacircne icircn con-tinuare de interes pentru tinerii scriitori (Aurelia Borzin Stela Popa Anna Leah şa) Am remarcat de asemenea prezența mai nouă a cacirctorva scriitori optzecişti care insistă pe acest palier de creație (Nicolae Popa Irina Nechit) dar şi lansarea lui Dumitru Crudu cu două cărți noi pentru profilul său literar acredtitat M-am bucurat să recitesc minunata carte Vizavi de vizavarză a regretatului scriitor Aureliu Busuioc Am reținut diversificarea tematică icircn cazul creației lui Spiridon Vangheli scriitorul evocacircnd icircn cartea sa Crăița momente dramatice de la mijlocul secolului XX M-am bucurat şi de un singur text semnat de un scriitor talentat Este şi cazul nuveletei cu firul răsucit icircn patru sau icircn opt Dirimaga de Vladimir Beşleagă Am constatat aşezarea temeinică icircn acest gen de literatură a unor scriitori icircn temei şaptezeciştirdquo
Icircn urma unei selecții riguroase ni se propun texte care icircmbină măiestrit bdquoliteratura ca artă literatura ca platformă de educație şi literatura ca jocrdquo (condiție sine qua non a unei lucrări pentru copii după cum subliniază Maria Șleahtițchi icircn prefață) Iată bunăoară cacircteva strofe din Greierul care s-cri-cri-e o frumoasă şi amuzantă poezie de Arcadie Suceveanu scrisă icircn manieră postmodernistă bdquoGreierul de-odinioară Bunul meu coautor a fugit din călimarăhellip Unde Icircn calcula-tor ndash Azi e altă racircnduială Zice el icircn dezacord Azi nu scrie cu cerneală Nimeni Toți lucrează-n Word Deşi e modern icircn toate Poartă-un frac albastru-mov Moştenit icircn taină poa-te De la Donici sau Kracirclov Cum m-ating de tastatură El se-nveseleşte ndash şi Cu har viu de la natură Icircmi dictează cri-cri-crihellip Eu traduc din greiereşre Inspirat şi plin de zel Iară el suceveneşte ndash Și-amacircndoi gacircndim la felrdquo
Lucia ȚURCANU
FIRUL CU PLUMB
AURELIU BUSUIOC
(1928-2012)
NOIEMBRIE
SEMNAL
Tic tacPic pacOrele picură-n ploaieticăie ploaia opactimpul se scurge-n odaietic tacOre s-adună grămeziPloaia e doar calitateCeasul e inimaveziBateMai batePic pacTic tacOrele apa ndash de-o seamăcurg la fereastrăCe facTimpul şi ploaia mă cheamătic pac
Pic tac
Tac
VELIMIR HLEBNIKOV CAcircND OMUL CAcircND RINOCERUL TRADUCERE PREFAȚĂ ȘI NOTE DE LEO BUTNARUCLUJ EDITURA NEUMA 2018
RAFTVASILE IFTIMEPACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOCIAȘI EDITURA JUNIMEA 2017
RAFTMARIA ȘLEAHTIȚCHILITERATURĂ PENTRU COPII (ANTOLOGIE)CHIȘINĂU EDITURA ARC 2018
1 6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Adrian CIUBOTARU Alex nu este prima dată cacircnd vizitezi o fostă republică sovietică icircn căutarea unor subiecte interesante și a unor oameni neordinari De unde vine acest interes pentru țările din Estul comu-nist al Europei inclusiv pentru Republica Moldova O curiozitate cu atacirct mai ciudată cu cacirct Vestul nu pare atras de Est decacirct dacă are loc vreun cataclism sau vreun război
Alessandro VINCENZI A fi comunist icircn Italia din perioada fascistă icircnsemna pentru cei din familia mea să fii de partea Binelui să faci parte dintre cei care au luptat pentru dreptate pentru respectarea drepturi-lor şi valorilor democratice Icircnsemna să fii de partea celor slabi să visezi la o societate mai dreaptă mai echitabilă Tatăl meu a fost comunist şi a luat mereu icircn serios toate aceste lucruri dar s-a ținut departe de propagandă şi populism Era sceptic icircn privința comunsimului sovietic deşi era totodată fascinat de măreția proiectului şi nu a ştiut icircntotdeauna să evite idolatrizarea URSS-ului Icircn timpul copilăriei mele am fost martorul unor dezbateri aprinse ce aveau loc regulat icircn casa noastră Casa era mică dar se umplea periodic cu colegii şi prietenii tatei care polemizau icircnverşunat Maniera aceasta pătimaşă de a discuta politica şi istoria m-a atras m-a făcut curios doream să icircnțeleg de ce unii oameni nu erau de acord cu tatăl meu şi icircl contraziceau mereu Treizeci de ani mai tacircr-ziu am decis să merg şi să văd cu ochii mei toate acele locuri despre care am tot auzit icircn copilărie şi pe care pacircnă atunci le puteam doar imagina Din 2008 am că-lătorit şi am făcut reportaje despre Moldova Belarus Ucraina şi Rusia
Acum m-aş putea defini ca pe o persoană care merge icircmpotriva curentului am mereu senzația că sunt pe contrasens mă interesează lucruri care icirci lasă reci pe prietenii şi colegii mei din Vest Cred icircnsă că nu are niciun rost să mergi şi să mai vezi o dată ceea ce s-a văzut şi a fost explicat icircn detaliu de sute şi mii de ori Cu cacirct mai puține ştiu despre o țară sau despre o comunitate cu atacirct mai atras mă simt de aceasta Iar dacă mass-media nu acordă mare atenție comu-nității respective ştiu că sunt pe calea cea dreaptă şi că am ales subiectul potrivit Acest mod de a aborda lucrurile comportă nişte riscuri desigur deoarece reduce uneori simțitor şansele de a-ți publica foto-grafiile şi articolele La fel de adevărat este că un story ieşit din comun un reportaj bine scris şi documentat cu imagini care intrigă poate stacircrni interesul vreunui editorhellip Uneori e bine să fii oaia neagră
AC Unul dintre subiectele tale preferate sunt comu-nitățile uitate izolate ce riscă să-și piardă identitatea etnică sau culturală icircn lumea noastră tot mai globală și mai uniformă Icircn 2008-2009 ai vizitat comunitatea italienilor din Kerci Crimeea mai bine zis ce a mai rămas din această comunitate care a emigrat icircn Ru-sia țaristă pe la mijlocul veacului XIX De asemenea
ai fost de cacircteva ori icircn Belarus unde ai fotografiat viața de zi cu zi a unor trupe de teatru semiclandes-tine persecutate de regimul Lukașenko După ce ai relatat drama acestor teatre ambasada belarusă (sau securitatea de la ambasadă) nu ți-a acordat viză pe motiv că nu ești bdquobinevenitrdquo Recent ai fost icircn regiunea autonomă Gagauz Eri Mai exact ai efectu-at trei vizite pentru a realiza un singur reportaj Pe drept cuvacircnt decizia m-a surprins dat fiind că nici regiunea nici minoritatea găgăuză nu sunt amenin-țate nici etnic nici cultural nici politic Singura ame-nințare poate veni doar de la găgăuzii icircnșiși care nu se grăbesc să-și recupereze cu adevărat nici limba nici identitatea icircn mare parte erodată Ce crezi că ar putea provoca curiozitatea cititorului spectatorului vest-european icircn Găgăuzia de azi
AV La prima vedere da sunt de acord nu există subiecte de interes major icircn Găgăuzia Dar dacă te gacircndeşti că acest grup etnic aproape necunoscut icircn afara granițelor RM reprezintă o populație turcică de religie creştină care a fost sovietizată pacircnă icircn mădu-va oaselor icircn perioada URSS iar acum fiind parte a unei țări declarat proeuropene continuă să afişeze un comportament mai mult sau mai puțin separatist şi totodată proruseschellip ei bine icircn aceste condiții devine clar că pentru un jurnalist serios Găgăuzia poate deveni o mină de aur
Sunt italian şi din 2005 locuiesc icircn Spania iar din 2011 ndash icircn Catalonia la Barcelona După cum bine ştii Catalonia este de asemenea o regiune separa-tistă care vrea să se rupă definitiv de Spania Dacă vom compara cele două cazuri icircn ciuda trecutului foarte diferit vom observa şi alte asemănări dincolo de dorința de a obține independența Și catalanii şi găgăuzii s-au strămutat sau au fost strămutați de mai multe ori de pe un teritoriu pe altul icircnainte de a se stabili acolo unde se află acum Și unii şi alții concep apartenența la statul spaniol şi respectiv la cel mol-dovenesc ca pe un accident provizoriu al istoriei şi nu ca pe o fatalitate sau necesitate
Cel mai mare oraş din Gagauz Eri este Comra-tul Deşi se cheamă oraş este mai curacircnd un sat cu elemente de urbanism Comratul seamănă cred cu toate centrele raionale din fosta Uniune căci oriunde aş fi călătorit ndash Belarus Ucraina Rusia ndash toate aceste orăşele improvizate arată la fel Ai putea identifica de-sigur nişte diferențe icircn cultura gastronomică icircn artă icircn arhitectură icircn comportamentul oamenilor dar cu macircna pe inimă pentru mine aceste diferențe sunt superficiale Da la Comrat şi icircn oraşe precum Chişină-ul oamenii vorbesc diferit şi nu mă refer aici la limbi Majoritatea chişinăuienilor icircşi văd viitorul icircn Europa pe cacircnd icircn Comrat invers mai aproape de Rusia dar nici acest lucru nu reprezintă o diferență esențială Cred că vor trebui să treacă decenii ca să vedem aces-te țări postsovietice despărțindu-se cu adevărat de trecutul rusesc sovietic şi icircncercacircnd să revină la origi-
INTERVIU
ALESSANDRO VINCENZIlaquoIcircN ȚĂRI CA MOLDOVA METABOLISMUL E MAI LENT OAMENII DIGEREAZĂ ȘI ASIMILEAZĂ MAI GREU SCHIMBĂRILE PRIN CARE TRECraquo
Alessandro Vincenzi
s-a născut pe 26 iunie 1973 icircn Bologna Italia A absolvit Facultatea de Științe Biologice a
Universității din Bologna A visat să studieze mamiferele marine dar o călătorie icircn Asia (din
Mongolia pacircnă icircn Indonezia) efectuată icircn 2001 l-a convins că omul este un obiect de studiu
mult mai interesant Icircn 2004 și-a luat maste-ratul icircn medicina tropicală iar din 2005 a fost
angajat ca biolog de organizația nonguverna-mentală Medici Fără Frontiere Prima lui misiune
s-a desfășurat icircn Somalia o țară sfacircșiată de război Timp de șapte luni a lucrat icircn laboratoa-
re improvizate diagnosticacircnd tuberculoza S-a obișnuit să poarte veste antiglonț și să meargă la baie icircnsoțit de gardieni icircnarmați Icircn Galkayo
icircn nordul Somaliei a trecut icircmpreună cu colegii și militarii care icirci păzeau printr-un asediu care a
durat peste o săptămacircnă Icircn Somalia și-a icircntacirclnit viitoarea soție pe atunci chirurg de război Au
urmat nouă luni icircn Uganda o țară de asemenea zdruncinată de confruntări armate Nici cele
cinci luni petrecute mai apoi icircn provincia Mani-pur din India exact icircn centrul bdquoTriunghiului de
Aurrdquo (regiune faimoasă pentru traficul de heroină și de ființe umane) nu au fost mai liniștite Ul-
tima misiune a avut loc icircn Teknaf (Bangladesh) icircn lagărul refugiaților birmanezi din Rohingya
Viața sub gloanțe l-a marcat profund După experiențele din zonele de conflict a hotăracirct să facă fotografie documentară și reportaje despre
comunități mai puțin cunoscute icircn Europa de Vest A icircnceput cu ce a știut mai bine prime-
le sale reportaje sunt dedicate tratamentului tuberculozei Așa ajunge icircn Republica Moldova
(2008) După o serie de călătorii icircn Turcia India și Columbia se decide să se axeze icircn special pe țările postsovietice din Europa de Est Din 2009
vizitează Ucraina (Kerci Lvov etc) Belarus (unde fotografiază Teatrul Liber persecutat de regim) Rusia (Astrahan) Icircn 2017 și 2018 revine icircn Re-publica Moldova pentru a face un reportaj des-
pre Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (Gagauz Eri) Icircn iulie 2018 fotografiază viața unei
familii de intelectuali ceangăi din Cleja Bacău Icircn 2019 urmează călătorii icircn Delta Dunării la
comunitatea lipovenilor și icircn Veria nordul Greciei la comunitatea aromacircnilor de acolo
Fotografiile și reportajele lui Alessandro Vincenzi au fost publicate icircn The Guardian Der Spie-
gel lrsquoOBS Le Monde CNN Mariclaire D della Repubblica Vanity Fair GEO Italy Geo Russia
Revue 21 Icircn 2009 a acordat un interviu publi-cației Sud-Est cultural realizat de subsemnatul
Icircn 2019 la Editura Cartier icirci va apărea un album dedicat Găgăuziei AC
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 7
nile şi la cultura lor Este la fel de adevărat că spre deosebire de Chişinău şi de Bălți Comratul arată mai curățel şi mai icircngrijit poate şi pentru că e mai mic şi mai uşor de administrat
Nu cred ca să revin la icircntrebare că occidentalii sunt foarte interesați acum de viața din Gă-găuzia dar pot deveni curioşi dacă vor percepe această regiune ca pe un punct strategic icircn care se poate naşte o nouă situație geopolitică icircn Europa de Est un nou conflict După cum ți-am spus adineaori faptul că mă ocup de regiuni ca Găgăuzia nu are cum să mă facă mai popular ca fotograf sau dacă vrei ca fotojurnalist dar ideea de a-i face pe occidentali să le cunoască mai bine este icircntotdeauna o provocare S-ar putea ca pe viitor această cunoaştere să conteze
AC Haide să vorbim totuși despre diferențe Oricacirct de puține și superficiale ele există Gă-găuzia ca și icircntreaga RM de altfel nu este o copie exactă a altor regiuni postsovietice Care ar mai fi particularitățile distinctive ale regiunii căci după cum ai spus nu te-a atras doar potențialul exploziv al separatismului local
AV Pentru a icircnțelege locurile şi oamenii am nevoie de timp Timp ca să digerez experiențele prin care am trecut Din 2008 lucrez icircn această parte a lumii şi cred că mi-am formulat deja un punct de vedere critic asupra spațiului postsovietic icircn general şi asupra RM icircn particular Deşi nu pare foarte diferită de restul Moldovei Găgăuzia tinde să sporească ceea ce o desparte şi nu ceea ce o apropie de Moldova
Cred că am dreptul să afirm asta pentru că atunci cacircnd am vizitat Chişinăul pentru prima dată zece ani icircn urmă oraşul mi s-a părut complet diferit de ceea ce am văzut acum Icircn Chişi-nău se simte că timpul a trecut că ceva s-a icircntacircmplat şi s-a schimbat se simt vibrațiile mo-dernității Asta se vede peste tot chiar dacă nu e chiar ca icircn Occident Oraşul lumea se mişcă Icircn Comrat e o altă atmosferă asemănătoare cu cea pe care am icircntacirclnit-o la Chişinău acum un deceniu Asta icircnseamnă că o parte a țării e mai dinamică pe cacircnd cealaltă parte e icircntrucacirctva blocată Acest lucru nu este nici bun nici rău icircn sine dar nu poți să nu observi că mai puțin dinamice şi active sunt tocmai acele părți ale țării care sunt atrase mai mult de modelul rusesc decacirct de cel european
De fapt e nevoie de o precizare găgăuzii sunt atraşi mai curacircnd de Rusia veche sovietică decacirct de Rusia adevărată cea de azi
Icircn Găgăuzia oamenii par foarte liniştiți respectuoşi şi foarte macircndri de originile lor Sunt ospitalieri şi săritori la nevoie Dar seamănă mai puțin cu concetățenii lor din Chişinău şi foarte mult cu țăranii italienii din copilăria mea cei pe care i-am cunoscut sau despre care am auzit atacirctea şi atacirctea istorii de la părinții mei Și tocmai acest lucru m-a surprins mai mult icircn Găgău-zia decacirct icircn altă parte faptul că lumea de acolo pare icircnghețată icircn timp icircn trecut icircntr-o epocă premodernă E un mod de trăi nu atacirct icircn realitate cacirct icircntr-un fel de nostalgie icircn bună parte icircntrucacirct nimeni şi nimic nu-i icircmpiedică pe aceşti oameni să-şi schimbe mentalitatea Icircn țări ca RM şi icircn particular icircn regiuni ca Găgăuzia metabolismul e mai lent oamenii digerează şi asimi-lează mai greu schimbările prin care trec Mulți nu acceptă necesitatea acestor schimbări şi de aceea se blochează icircn nostalgia după trecut De vină e şi viteza cu care se produc schimbările nu oricine este apt să le interiorizeze şi să le asimileze icircn timp util Se poate icircntacircmpla icircnsă ca ciocnirea vechiului cu noul să nu aibă un icircnvingător s-ar putea să dispară atacirct cultura tradițio-nală cacirct şi germenii civilizației şi mentalității moderne
AC De regulă genurile fotografice se icircmpart icircn cele artistice și icircn cele documentare Se vorbește despre fotografia artistică și cea conceptuală despre genurile populare și cele strict funcționale precum fotojurnalismul fotografia documentară sau portretul Cacirct de relevantă este această clasificare anume icircn cazul fotografiei Pentru mine de exemplu limbajul foto-grafic este mult mai unitar decacirct cel poetic poate și pentru că este mai limitat icircn mijloace Pe unde trece granița icircntre ldquodocumentarrdquo și ldquoartisticrdquo icircn fotografie Icircntrebare cu atacirct mai perti-nentă cu cacirct știm că fotografia ldquoartisticărdquo este deseori doar o pretenție estetică pe cacircnd unele poze ldquodocumentarerdquo au o valoare artistică incontestabilă de cele mai multe ori independent de intenția fotografului Arta are această proprietate de a se produce mult mai spontan icircn fotografie decacirct icircn alte limbaje
AV Este o icircntrebare interesantă şi actuală Cred că ne aflăm icircntr-o perioadă de tranziție de la ceea ce ne-am obişnuit să definim drept fotografie documentară tradițională la ceva ce icircncă nu a căpătat o definiție nu a fost deocamdată conceptualizat Mai multă lume observă că foto-grafia-document este din ce icircn ce mai marcată de personalitatea fotografului Mulți icircncearcă să creeze un stil individual recognoscibil o tendință rareori observată icircn trecut Cacirct despre mine prefer să acționez mai curacircnd icircn calitate de observator decacirct de scenograf sau designer De fiecare dată cacircnd ajung icircn mijlocul unei comunități icircntr-o familie fac ldquopasul icircnapoirdquo icirci las pe oameni să se comporte şi să vorbească aşa cum o fac de obicei pacircnă icircn clipa icircn care ei rede-vin spontani Abia atunci icircncep să fotografiez Astfel icircncerc să le documentez nu viața lor icircn general ci clipele lor de spontaneitate de firesc cacircnd sunt mai sinceri cu ei icircnşişi şi deci şi cu camera De aici uneori se naşte poezia Nu fac poze pe negacircndite dar prefer să mă las guver-nat mai degrabă de instinctul meu de fotograf profesionist decacirct de o idee preconcepută sau de un plan de acțiuni prestabilit
Icircmpărțirea pe genuri nu este icircntru totul relevantă dar există unele aspecte caracteristice pentru fotografia aşa-zis ldquodocumentarărdquo De exemplu codul etic pe care nu eşti obligat să-l urmezi dacă faci fotografie pur ldquoartisticărdquo Și apoi chiar dacă icircncerc să subordonez totul stilului meu de a face imagine sunt obligat să rămacircn fidel momentului specific pe care icircl fotografiez Fotografia artistică sau conceptuală oferă mai multă libertate fotografului mai multe posibili-tăți de utilizare a creativității De exemplu un fotograf artist sau unul conceptualist ldquovorbindrdquo despre bipolaritate poate să prezinte un suferind ca pe o ființă cu două capete Eu nu-mi pot icircngădui asemenea simboluri Totodată icircncerc să inserez şi puțină ironie icircn fotografiile mele Ironia este cel mai inteligent mod de a ilustra lucruri uneori pretins serioase Ironia te pune pe gacircnduri te apropie mai repede de semnificația unei scene sau a unei icircntacircmplări şi totodată icircți dă posibilitatea să transmiți un mesaj cumva din afară detaşat Problema e că uneori unele persoane confundă ironia cu lipsa de respect ceea ce icircn fotografia documentară este o acuza-ție gravă
Interviu realizat de Adrian CIUBOTARU
Imagini din albumul bdquoGăgăuziardquo (titlu provizoriu) icircn pregătire la Editura Cartier
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 3
EDITORIALde GRIGORE CHIPER
FRUMUSEȚE ȘI GAcircND IcircN LITERATURĂIcircn ceea ce priveşte fundamentarea
demersului critic s-au prefigurat icircn general două poziții sau atitudini
formulate pe parcursul existenței criticii literare Aceste două poziții au influențat şi au modelat valorizarea literară şi au format gustul artistic icircn literatură
Prima ține de tradiția criticii literare impresioniste care a făcut multtotul pentru a instaura gustul estetic icircn apre-cierea literaturii Punctul extrem la care a ajuns acest tip de critică literară este postularea plăcerii icircn lectură (Plăcerea lecturii este chiar titlul unei cărți a lui Roland Barthes) hedonismul literar prin care e citită şi gustată o carte Critica literară aşa cum s-a dezvoltat icircn spațiul romacircnesc a apărut icircn Franța şi s-a răspacircndit peste tot icircn lume
Dar mai trebuie amintită o altă abor-dare evaluativă a literaturii apărută şi argumentată icircn Germania Se ştie că icircn cultura germană din secolul al XIX-lea cacircnd a propăşit critica literară franceză nu a existat o critică literară propriu-zisă Literații erau preocupați mai mult de cercetarea lingvistico-filologică a textului care pendula icircntre studiul literar şi critica literară scientistă Chiar şi cei mai influenți critici literari germano-lingvi din acea vreme Julian Schmidt Paul Lindau şa de la Berlin Alexander Baumgartner din Elveția sau Ferdinand Kuumlrnberger de la Viena nu au făcut critică literară de o manieră anvergură şi notorietate asemănă-toare cu moştenirea literară lăsată de Saint-Beuve sau Taine
Cacirct priveşte manifestarea spiritu-lui selectiv Schopehauer recomanda de a icircnvăța bdquoarta de a nu citi ce citesc ceilalțirdquo Pentru că această artă a celor mulți bdquoconstă icircn a nu pierde vremea cu ceea ce preocupă dintotdeauna publi-cul largrdquo Icircn viziunea filozofului cărțile mediocre distrug spiritul Acest gust comun ar da naştere unei generatio aequivoca
Schopenhauer a propus o nouă abor-dare a textului literar mutacircnd accentul icircntr-o polemică fățişă cu Hegel şi Kant de pe frumos pe gacircndire Gacircnditorul respinge ideea autonomiei esteticului şi a autonomiei textului literar şi exaltă autorul şi ideile promovate de acesta Această situație privită dintr-o perspec-tivă mai mult contemporană ar simpli-fica peisajul literar icircnțesat de numeroşi veleitari Schopenhauer spune că există trei tipuri de creatori bdquoIcircn primul racircnd
TITUMAIORESCU
DESPREADEVĂR ȘI JUDECATĂLITERARĂ
cei care scriu fără a gacircndi Scriu din memorie din amintiri tulburi ori chiar de-a dreptul după cărţile altora Aceas-ta este clasa cea mai numeroasă Icircn al doilea racircnd sunt cei ce gacircndesc icircn timp ce scriu Ei gacircndesc pentru a pune pe hacircrtie Caz foarte frecvent Icircn al treilea racircnd sunt cei care au gacircndit icircnainte să apuce să se aplece asupra foii Aceştia nu scriu decacirct pentru că au gacircndit Caz rarrdquo De aici filozoful se icircndreaptă spre ideea de geniu atacirct de curentă icircn secolul al XIX-lea şi epurată totalmente icircn secolul al XXI-lea (Este cacirct se poate de curios că unii autori recenți cum va fi şi cazul relatat mai jos aduc icircn discuție subiecte care au ieşit demult de pe agendă) Schopenhauer se expri-mă metaforic şi ironic că geniile sunt interesate bdquode ramurile icircnalte ale litera-turii şi nu de tratatele asupra distilării rachiuluirdquo
Se observă că postulacircnd arta lite-rară ca principiu esențial al gacircndirii filosoful german se icircntoarce la Ars poe-tica a lui Horațiu bdquoIcircnțelepciunea este cu adevărat principiul şi izvorul scrieriirdquo
Ideea de frumos nu lipseşte la Scho-penhauer care o pune icircn relație tot cu capacitatea de gacircndire bdquostilul icircşi trage frumusețea din gacircndire pe cacircnd la aceşti pretinşi gacircnditori textele se cer icircnfrumusețate de stilrdquo
Există păreri precum că icircncetățe-nirea canonului estetic ar fi condus la inflația şi superficializarea literaturii la dominația unei frivolități literare sub masca estetică ascunzacircndu-se o armată de scriitori nechemați iar canonul care prioritează rațiunea gacircndirea icircn artă ar reprezenta un filtru mai bun Radu Cer-nătescu de exemplu icircl invocă pe Sc-hopenhauer bdquofilosof neatins de mistica esteticuluirdquo ca bdquosă atragă atenția pe ton de flagelație că sub verbozități fără cap şi fără coadă grafomania s-a substituit literaturii iar din omniprezența spiritu-lui nu a rămas decacirct cacircteva pilde aleserdquo Icircn plus criticul bucureştean consideră că bdquofilosoful Eminescurdquo s-ar fi referit cum rezultă din context icircn versurile bdquoCritici voi cu flori deşarteCare roade n-ați adusrdquo tocmai la criticii estetizanți iar următoarele versuri din aceeaşi cu-noscută poezie bdquoE uşor a scrie versuriCacircnd nimic nu ai de spusrdquo vizează o poezie icircn care ar lipsi cu desăvacircrşire gacircndul şi gacircndirea
Radu Cernătescu propune ndash misiune imposibilă ndash chiar şi o cale de a rezolva bdquoproblemardquo bdquoicircn locul tropilor filosofe-
me icircn locul curentelor literare adevă-rul eternrdquo
Radu Cernătescu este un cunoscut anti-călinescian un critic fervent al es-tetismului icircn critica literară dar tezele lui au fost dezavuate de Andrei Terian şi Cosmin Ciotloş care au arătat icircn cronici la o carte a autorului Literatura luciferică O istorie ocultă a literaturii romacircne (2010) critica deplasată lipsită de argumente pertinente la adresa lui G Călinescu Cu toate acestea se poate afirma că critica ce privilegiază ideea icircn opera literară nu este una de alternativă ci complementară Acelaşi Eminescu citat drept model de autor al unei poezii ce reclamă o gacircndire profundă exemplară a fost recunoscut de Titu Maiorescu adeptul orientării estetice icircn literatură promotorul princi-piului bdquoartă pentru artărdquo Este de-a drep-tul greu dacă nu absurd de imaginat cum ar fi arătat poezia poetului nostru icircn afara unei haine estetice potrivite cu adevărat superioare Frumosul şi gacircndul se contopesc icircn poezie precum fondul şi forma
A scăpa icircnsă de teroarea esteticului nu icircnseamnă a trece la teroarea ideilor Icircn prezent critica estetico-impresio-nistă ajunge la o extremă a ei o artă frumoasă ocupacircnd loc alături de poezie şi proză Celălalt tip de critică angajată icircn culegerea gacircndurilor şi sistemului de gacircndire din opere ar deveni un pan-dant al filozofiei
Pe de altă parte literatura contem-porană abundă ndash situație deplacircnsă de mulți comentatori ai fenomenului lite-rar actual inclusiv de Radu Cernătescu ndash nu numai de grafomani estetici ci şi de cei gacircnditori
Totuşi sunt de acord cu cei care spun că literatura romacircnă de azi suferă de o prea mare verbozitate că nu ideile guvernează icircn ea aşa cum se prezintă civilizația occidentală la ora actuală ci cuvintele Este un defect şi totodată un specific al literaturii romacircne care vin dintr-un anume trecut al nostru dintr-o neaşezare icircn nişte tipare durabi-le care ar aduce societății icircn ansamblu prosperitate şi succese culturale verita-bile recunoscute pe plan internațional Iar tocmai acestea raportate a numărul mare de scriitori oficializați şi neoficia-lizați sunt modeste
Radu Cernătescu Hermeneutica geniului icircn bdquoScriptorrdquo Iaşi nr 9-10
bdquoCăci ceea ce icircmpiedică atacircția oameni dealtminteri inteligenți de a vedea
bine de a gacircndi adevărat şi de a scrie frumos şi ceea ce icirci condamnă să ră-
macircie totdeauna mediocri este tocmai mărginirea personalității lor la interese
exclusiv individuale Prin negura ego-ismului nu străbate lumina adevărului
nici căldura frumosuluiAşadar entuziasmul impersonal iată
semnul hotăracirctor al celor chemați() Căci nimic nu este mai greu icircn
lume decacirct a icircnțelege pe altul şi iarăşi fără a-l icircnțelege este peste putință să-l
convingi A icircnțelege pe altul icircnsă icircn-semnează a avea sau a fi avut icircn sine o
parte identică sau analoagă cu gacircndirea lui cine nu a avut aceasta icirci rămacircne străin De aceea adevărații luptători
pentru progres sunt cei ce-au icircmpărtă-şit ei icircnşii mai nainte vechea eroare şi
au găsit icircn chiar dezvoltarea lor internă argumentele pentru noul adevăr Cu
aceste argumente sunt acum icircn stare să adapteze adevărul la gradul şi la felul
de inteligență al celorlalți Din momen-tul acestei adaptări progresul adevăru-lui intră icircn a treia şi cea din urmă fază
a evoluțiunii lui icircn faza recunoaşterii generale Și aici ca icircn toate formele de
viață există lupta pentru existență Capul cel eminent a primit ca moştenire
o mai energică stăruință icircn gacircndire o mai ingenioasă icircntrebuințare a tuturor
argumentelor spre icircntărire şi măsuracircn-du-se zi pe zi cu mediocritățile ce-l
icircncunjură rezultatul nu poate fi altul decacirct supunerea lor sub autoritatea luiPe de altă parte vine un nou ajutor de la oamenii nepreveniți şi nepărtinitori deşi dealtminteri indiferenți Acum şi
ei se simt puşi icircn mişcare de vibrarea dezbaterilor şi nu pot face alta decacirct
să lucreze icircn icircnțelesul adevărului celui nou Căci orice adevăr este o formulare
mai clară a regulilor nestrămutate care sunt icircnsuşi fundamentul universului
şi corespunde direcțiunii veşnice a inteligenței omeneşti spre icircntinderea
cunoştințelor şi sporirea condițiilor binelui general Tocmai acel element
impersonal icircn chiar momentul concepți-unii noii idei icircşi arată acum valoarea sa
adevărată Căci persoana se loveşte de altă persoană gacircndul egoist se parali-
zează de alt gacircnd egoist Dar ceea ce este impersonal este din patrimoniul
comun al omenirii icircntregi şi icircndată ce prin luptă s-a dovedit a fi de o aseme-nea natură străbate prin toate indivi-
dualitățile viitoare ca o parte integrantă a lor Atunci lupta merge spre apus discordia dispare icircncetul cu icircncetul
autoritatea celor mai maturi se lățeşte asupra celorlalți şi icircntr-o generație vii-toare adevărul cel combătut odinioară
ajunge a fi adevărul primit de toți ca un substrat de sine icircnțeles
pentru cugetarea comunărdquo
(Titu Maiorescu bdquoDespre progresul ade-vărului icircn judecarea lucrărilor literarerdquo
publicat pentru prima dată icircn bdquoAlmanahul Societăței Academice laquoRomacircnia Junăraquoldquo din Viena 1883)
4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
TEOFANII IcircN FORMAT A4
copy N RĂILEANU
POEM IcircN SINE(RAZE PROTUBERANȚE ABISURI STRĂLUMINĂTOARE)
V
Să scrii să scrii cu tot regretul că icircn această lume ai vrut să devii un om unul bdquocreat după chipul şi asemănarea
Sardquo şi n-ai reuşit ai vrut să fii ndash de ce nu ndash cel mai important om din lume şi n-ai reuşit ai vrut să ieşi din statistică pentru a deveni tu icircnsuți o lume o constelație albastră un unives dar iarăşi n-ai reuşit
Să scrii că icircn lumea aceasta primează nu creația ci procreația prioritare fiind biologicul şi escatologicul iar nu bibli-ograficul să scrii că regreți şi mai mult faptul că nu te-ai născut dintr-un mare dor dintr-o mare iubire ci din nevoia unor ființe primare de a supraviețui singurătății din necesitatea perpetuării speciei tale din instinctul naşterii şi al morții
Să scrii că icircn lumea aceasta toți oamenii vor să aibă noroc vor să fie iubiți vor să devină fericiți ndash dorințe atacirct de omeneşti atacirct de legitime de fireşti să scrii că unii reprezentanți ai speciei tale tind spre o lume a perfecțiunii spre desăvacircrşire spre sublim dar nimeni nu vrea să devină cu adevărat perfect cu adevărat desăvacircrşit cu adevărat sublim cu alte cuvinte nimeni nu vrea să devină un sfacircnt un făuritor de istorie sau cel puțin un creator de geniu aceasta deoarece nimeni nu vrea să-şi asume ndash din proprie voință ndash cura-jul strălucirea grația divină nimeni nu vrea să ia asupra sa ndash conştient ndash ororile demenței agonia suferințele şi umilin-țele inerente nimeni nu este gata pentru supremul sacrificiu de sine renunțarea la propria viață icircn folosul altor vieți icircntr-un cuvacircnt să scrii că deşi viața e sfacircntă prea puțini sunt cei ce consimt să-şi trăiscă viața cu sfințenie
Să scrii icircn acest sens că oamenii icircşi adresează urări cu diverse prilejuri urări de bucurie de sănătate şi prosperitate de avansare rapidă icircn carieră dar niciodată nu-şi urează unii altora ndash sincer din tot sufletul ndash să atingă icircn viață perfecțiunea sfințenia sublimul crezacircnd probabil că asemenea urări ar conține o luare icircn racircs o batjocură să scrii subliniind cele scrise că dacă cineva reuşeşte totuşi să devină o celebritate un om strălucit sau un mare sfacircnt aceasta se icircntacircmplă icircn pofida prie-tenilor icircn pofida națiunii sale icircn pofida statului autoritar
Să scrii şi despre faptul că icircn această lume frica de a fi perfect de a fi desăvacircrşit de a fi sublim asemeni Creatorului tău este mai puternică decacirct frica de moarte să scrii că icircn această lume toate nevoile
spaimele fricile sunt defecte congenitale cauzate de lipsa echilibrului icircntre dragoste şi ură căci icircn această lume ura şi judecata icircntotdeauna au fost sunt cu mult mai mari mai puternice decacirct dragostea şi iertarea să scrii şi despre icircntrebarea care te-a frămacircntat toată viața icircntrebarea unei creaturi către Creatorul ei Doamne Tu cel care eşti icircntruchiparea perfecțiunii de ce icircți icircngădui luxul excesul risipa bunului Tău sacru făcacircnd din el creaturi imper-fecte necuviincioase uracircte De ce spre pildă creaturilor Tale numite laquogalaxieraquo laquooceanraquo laquobroască-țestoasăraquo şa le oferi existențe de milioane sau chiar miliarde de ani pentru a se apropia cacirct de cacirct de perfecțiune pe cacircnd creaturilor Tale nu-mite laquoomraquo laquotrandafirraquo sau laquoefemeridăraquo le dai pentru atingerea aceluiaşi scop timp de cel mult o sută de ani un anotimp sau o singură zi Doamne cum poate să atingă perfecțiunea icircntr-un timp atacirct de scurt omul această creație a Ta pe cacirct de frumoasă de minunată uneori pe atacirct de violentă de feroce de hidoasă alteorirdquo
Să scrii despre faptul că citind şi recitind cartea lumii icircncă n-ai găsit un răspuns mulțumitor la icircntrebarea ta mai mult să scrii că astăzi icircntrebările şi dicursurile de acest fel sunt tratate ironic sunt trecute prin derizoriu
Să scrii de asemenea că de fiecare dată ajungacircnd la paginile cu Povestea magului
călător icircn stele citeşti aceste versuri cu voce tare rostindu-le nu ca pe o invectivă ci ca pe o sentință bdquoCacircnd cartea lumii mare Dumnezeu o citeşte Se-mpiedică la cifra vieți-ți fărrsquo să vreardquo
VI
Să scrii clar şi cuprinzător despre icircncercările tale de a redacta perfec-ționa rotunji cartea acestei lumi ca
şi cum ți-ai redacta perfecționa rotunji propria scriere la lumina gacircndurilor vi-ziunilor senzațiilor proprii
Să scrii despre faptul că uneori icircn timpul sau după lecturile nocturne medi-tezi icircndelung asupra celor citite icircncercacircnd să le raportezi la propria-ți ființă să le oglindeşti icircn cugetul tău icircn deşteptare precum cerul icircnstelat se răsfracircnge icircn apa adacircncă a unei facircntacircni din satul natal să scrii că atunci simți cum emisferele cerebrale ți se mişcă icircntr-un gol mental nemărginit simți cum acestea se mişcă se mişcă icircn jurul unei clipe suspendate icircn care se compun noi forme de spațiu-timp ima-ginar clipă asemeni unui strop de cristal unui păianjen agil care icircşi țese pacircnza din fire cosmice oscilatorii ndash o pacircnză extrem de fină aproape vizibilă care uneori se extinde iar alteori se contractă să scrii că icircn timp ce se mişcă emisferele ades iau forma unei clepsidre prin care curg mili-
arde de neuroni fiecare neuron conținacircnd imensități de lumi neuronale reflexive ndash adevărate ansambluri de idei eşafodaje perceptuale cognitive emoționale apoi treptat emisferele iau forma unui fluture de o frumusețe demonică cu aripi uriaşe desfăcute icircn zbor
Să scrii că ajutat de nepotolita-ți icircnchi-puire alteori simți cum peste emisferele cerebrale (una de poet cealaltă de gacircn-ditor) se suprapun cele două emisfere pămacircnteşti iar peste ele se suprapun cele două emisfere cereşti simți apoi cum emi-sferele intră una icircntr-alta una icircntr-alta ca să icircnglobeze icircmpreună un corp rotund o sferă
Să scrii cum deodată emisferele ndash ce-rebrale terestre şi cele astrale ndash icircncep a se roti icircntacirci se rotesc icircn sensuri diferite provocacircnd mare haos icircn gacircnduri şi simțiri cauzacircnd fulgere şi tunete icircn cerul icircnnorat producacircnd găuri negre prin constelații şi galaxii să scrii cum apoi mişcacircndu-se cu viteza luminii pacircnă la un punct anume (punctul cel icircntacirci şi singur atomul pri-mordial dorul de cineva sau de ceva) emisferele brusc se opresc şi la fel de brusc prind a se roti icircn aceeaşi direcție icircn acelaşi sens şi se rotesc aşa pacircnă cacircnd icircn spațiille cele mai icircntunecate şi mai greu accesibile ale creierului tău parcă icircncepe să se zărească de ziuă apar primele semne ale spațiu-timpului imaginar apar primele culori primele sunete vii se deschid pri-mele frumuseți de paradis ale conştiinței poetice
Să scrii despre faptul cum odată ți-a trecut prin minte vertiginos o rază ca o lamă cu o mie de tăişuri străfulgeracircndu-ți resorturile imaginației creatoare provo-cacircnd şuvoaie de raze de protuberanțe de abisuri străluminătoare să scrii despre pata de lumină icircndesată icircn jurul capului acoperind ca un bandaj linia secțiunii cre-ierului asta icircn timp ce pe foaia de carte pe care ți-ai lăsat fruntea apăreau pică-turi de transpirație abundentă icircn două cu sacircnge apărea spuma roz-albă a nebuniei străvezimea de diamant a lucidității
Să scrii despre strigătul tău puternic surprinzător cu sunete care puteau fi văzu-te ca nişte corzi icircntinse icircn toate direcțiile un strigăt rostit icircntr-o limbă necunoscută nemaiauzită pacircnă atunci să scrii despre ecourile lui răsunătoare spărgacircnd bezna nopții ca pe o sferă grea de plumb icircn-cins Eu văd Văd Lumina Văd drumul către Cerrdquo
de TEO CHIRIAC
EUGEN CIOCLEADAȚI TOTUL LA O PARTE
CA SĂ VĂDANTOLOGIE DE
EMILIAN GALAICU-PĂUN
ȘERBAN FOARȚĂMULȚIMEA CU UN SINGUR ELEMENT
ANTOLOGIE DEROBERT ȘERBAN
CARTIER DE COLECȚIE | NR 16 17
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 5
bdquoECHIN Xrdquo5
MIRADOR
de ION POP
Icircn decembrie a acestui an Echinox bdquorevista studenţească de culturărdquo apărută icircn trei limbi ndash romacircnă ma-
ghiară şi germană ndash sub egida Universi-tăţii bdquoBabeş-Bolyairdquo din Cluj va icircmplini cinci decenii de viaţă Două zile 19 şi 20 octombrie vor marca momentul fes-tiv ceva mai devreme date fiind multe-le evenimente culturale din ultima lună a acestui an al Centenarului Marii Uniri O memorabilă baladă a lui Horia Bă-descu scrisă icircn tinereţea echinoxistă a poetului aşezase de altfel sub semnul somptuoaselor toamne clujene icircnchega-rea mai icircntacirci a cenaclului studenţesc bdquoEchinoxrdquo icircn rdquosubpămacircntardquo nu tocmai urmuziană a bdquocramei lui Mongolursquo de pe strada Horea nr 5 nu departe de Facul-tatea de Filologie A avea o continuitate de cincizeci de ani fie şi cu dereglări de ritm pe parcursul lor nu e oricum puţin lucru icircn zilele noastre şi exemple de longevitate ca acesta aproape că nu pot fi icircnregistrate
Se ştie că şi cenaclul şi publicaţia au fost icircntemeiate icircntr-un cerc pur studen-ţesc cu Marian Papahagi Eugen Uri-caru Petru Poantă Dinu Flămacircnd Ion Mircea Adrian Popescu Mariana Bojan Olimpia Radu Ion Maxim Danciu şi alţii cacircţiva apoi icircn formula admisă de ofici-alităţile vremii a celor trei naţionalităţi icircnfrăţite icircn pagini de revistă icircntr-un grup ce avea să schiţeze şi un icircnceput de comunicare bdquomulticulturalărdquo (acum e preferat ca mai bdquocorect politicrdquo termenul de interculturalitate iar alţii vorbesc icircn ce priveşte gruparea echinoxistă de o mai modestă bdquocooperare culturalărdquo) Fapt e că Echinox-ul a putut să se nas-că icircntr-un moment de dezgheţ ideolo-gic dictat de contextul tensiunilor cu sovieticii care nu demult invadaseră Ce-hoslovacia ndash fără participare romacircneas-că ndash cu amintirea revoluţiei maghiare anticomuniste şi a mişcărilor studen-ţeşti din mai 1968 La Cluj inițiativele precedente rămăseseră fără rezultat iar după ce icircn fruntea redacţiei curat stu-denţeşti a noii publicaţii fusese instalat tot un student Eugen Uricaru acesta a şi fost repede schimbat după ce comi-sese marea eroare ideologică a publică-rii unei prime traduceri romacircneşti din Heidegger Aşa icircncacirct şi bdquooficialrdquo (era pe atunci asistent responsabil cultural la Asociaţia Studenţilor aşadar mai bdquoma-turrdquo ideologicrdquo) şi cu acord amical-stu-denţesc de la numărul al doilea ştafeta a fost preluată de junele Ion Pop care
publicase deja icircn numărul prim al foii o pagină despre imaginea poetică dadaistă Cu mici zguduiri de moment drumul revistei a fost reluat fără mari seisme ba chiar dimpotrivă icircntr-o atmosferă de colaborare afectuoasă aş putea zice şi cu voinţa manifestă de a continua pe calea icircncepută adică a unei activităţi constructive de peda-gogie literară ce punea pe hacircrtie vorba rostită icircn mediul mai volatil al cenaclu-lui de la Filologie Cum am spus mereu şi Marian Papahagi şi eu bdquoEchinoxrdquo a icircnceput ndash şi a rămas aşa ndash ca un bdquoateli-errdquo de ucenicie şi creaţie de icircndrumare exigentă a scrisului tacircnăr sub semnul valorii estetice al condeiului cultivat şi mai puţin ca spaţiu de canalizare şi icircndiguire doctrinară a talentelor icircn curs de şlefuire bdquoEchinoxrdquo-ul n-a cultivat bdquomanifestul literarrdquo n-a pus icircn prim-pla-nul scenei teoria ndash grupări fluturacircnd un steag cu stemă prea individualizată nici nu puteau fi imaginate icircn heraldi-ca clişeizată şi pauperă a vremii ndash ci s-a angajat de la icircnceput icircntr-o acţiune de formare de exerciţiu supravegheat de un spirit critic lucid neconcesiv şi marcat ndash am repetat-o mereu ndash de nişte principii etice de probitate morală (şi o morală a scrisului) de la care a reuşit cu foarte rare excepţii să nu se abată A evitat afilierile constracircngătoare stră-duindu-se să se menţină icircntr-un aer de receptivitate foarte largă a cultivat de-opotrivă nume icircn curs de afirmare ale studenţilor fiecărei promoţii academice şi nume consacrate a tipărit pagini icircntregi de poezie a tinerilor cronici şi eseuri literare valabile şi astăzi ca jude-căţi de valoare s-a deschis spre litera-tura universală (o pagină de traduceri din toate epocile şi literaturile era permanentă) a fost atentă la dinamica ideilor icircn actualitate dar şi cu icircntoarceri spre secolele de dinainte ndash eseurile pe teme filosofice reflecţiile privind noile metode critice perspectivele novatoare din filosofie şi ştiinţe despre istoria na-ţională şi universală n-au lipsit nici ele cu inevitabile inserţii marcate ideolo-gic mai bdquoaliniaterdquo la bdquoordin de susrdquo din cacircnd icircn cacircnd şi cu stereotipele articole ocazionale de primă pagină scrise prin colaje rapide de propoziţii gata făcu-te şi fără desigur niciun cititor Se icircntacircmpla aşa ceva şi icircn mai puţinele pagini tipărite icircn germană şi maghia-ră niciodată cenzurate icircn redacţie dar controlate vigilent ca toată publicaţia
de o cenzură doar procentual icircmblacircnzi-tă care sub pretextul că bdquonu e momen-tulrdquo şi că bdquoasta se poate interpreta şi altfelrdquo tăia fraze pagini icircnlocuia după negocieri icircndelungi verbele sau atribu-tele prea tari cu sinonime icircndulcite Colecţia revistei Echinox e imaginea fidelă a acestor stări de lucruri şi spre bucuria noastră trece proba timpului Dacă a scăpat de titluri oarecum cele impuse Capitalei ndash Universitatea comu-nistă Convingeri comuniste dacă nu i s-a observat absenţa de pe frontispiciu a lozincii ubicue bdquoProletari din toate ţările uniţi-vărdquo a fost un noroc icircnsă nu puţine au fost şi conflictele cu cenzura analizele dogmatice cu obiecţii privind slaba prezenţă a vieţii de asociaţie stu-denţească etc
Despre atmosfera de atelier redacţi-onal a scris cu o empatică expresivitate regretatul Petru Poantă icircn eseul său reeditat de curacircnd Efectul bdquoEchinoxrdquo icircn care evocă minunat etapa primei vacircrste echinoxiste ca pe o oază de libertate spirituală icircn contrast radical cu peisajul ideologic apăsător şi cenuşiu ale epocii comuniste Voinţa de a se cultiva miza pe valoarea estetică luminozitatea spiritului critic exersate aici au şi constituit fundamentele unui model creator al unei consecvenţe frumoase cu sine ndash iar rezultatele acumulate prin ani stau mărturie icircn sutele de volume tipărite sub nume de autori astăzi de primă linie icircn literatura şi cultura naţi-onală
Dacă gruparea bdquoEchinoxrdquo n-a afişat cum spuneam o direcţie univoc-mili-tantă ndash cum s-a icircntacircmplat de pildă cu Cenaclul de Luni bucureştean valoroa-să pepinieră optzecistă neoavangar-distă ea a rămas sensibilă icircn felul ei relativ echilibrat la tot cea a fost mai caracteristic şi mai novator icircn spaţiul cultural la ceea ce s-a numit mereu bdquopulsul epociirdquo sau bdquoritmul vremiirdquo După momentul inaugural al icircnceputului deceniu 8 situabil icircn linii mari sub semn bdquoneomodernistrdquo ndash cu nume ca Adrian Popescu Ion Mircea Dinu Flă-macircnd Virgil Mihaiu icircn poezie Eugen Uricaru ori Marcel Constantin Runcanu Ioan Radin Peianov Mircea Ghiţulescu icircn proză critici de excelent format ca Petru Poantă Ion Marcoş-Livian Ion Simuţ Nicolae Oprea şi alţii etapa bdquoopt-zecistărdquo a cultivat personalităţi astăzi reprezentative pentru literatura şi cul-tura romacircnă de la poeţii Andrei Zanca
Marta Petreu Emil Hurezeanu Aurel Pantea Ioan Moldovan Mircea Petean Ion Mureşan Viorel Mureşan ndash pentru a nota doar cacircteva ndash un Ioan Groşan icircn proză iar dintre critici numeroşi şi de valoare oameni ca Al Cistelecan Virgil Podoabă Ștefan Borbeacutely Ioan Buduca După 1983 cacircnd Marian Papahagi Ion Vartic şi Ion Pop au fost bdquoeliberaţi din funcţierdquo Aurel Codoban a continuat icircn condiţii de supraveghere ideologică şi mai strictă direcţia de pacircnă atunci cu deplasări fireşti de accent spre eseistica filosofică dar publicacircnd şi literatură bună scrisă de Ruxandra Cesereanu şi Letiţia Ilea de exemplu atrăgacircnd icircn continuare şi tineri dintre bdquooptzeciştiirdquo bucureşteni şi nu numai prezenţi deja masiv icircn anii trecuţi După Decembrie 1989 a urmat momentul mai agitat şi mai compozit ai revistei conduse acum de studentul Dan Șăulean cu o echipă de tineri foarte sensibili la schimbările sociale icircn curs ndash de la Paul Vasilescu şi Valentin Naumescu la Sanda Cordoş Ruxandra Ivăncescu la Nora Rebreanu Tot icircn spiritul vremii icircnsă de data asta icircn sensul alinierii la cultura europeană de performanţă academică s-a situat redacţia echinoxistă sub oblăduirea lui Ștefan Borbeacutely şi Corin Braga care a cultivat numele cele mai tinere ndash un Adrian Papahagi Ioana Both Alexandru Baumgarten Ioan şi Ștefana Pop-Cur-seu Au fost acei ani şi ai unor icircntre-bări agitate privind bdquocriza Echinoxuluirdquo schiţa unei bdquodirecţii 9rdquo ndash dezbateri răsfracircngacircnd tocmai schimbările mari din cacircmpul cultural romacircnesc Un bdquocri-zismrdquo prelungit s-a putut icircnregistra sub direcţia mai relativistă bdquopostmodernărdquo a lui Horea Poenar şi Cornel Vacirclcu prin care şi mai tinerii redactori icircncercau să icircntoarcă revista spre literatură şi către o atitudine mai destinsă după cea de constracircngeri bdquoacademicerdquo simţite ca prea stricte Icircn fine după aproximativ un deceniu Rareş Moldovan a preluat şi pus să se exerseze o nouă echipă stu-denţească foarte diversificată angajată icircn miezul dezbaterilor actuale de idei cu pagini icircn plus icircn engleză şi france-ză dar icircn absenţa celor germane Cu timpul marea vizibilitate a revistei a mai scăzut ca a tuturor revistelor de cultură ndash discreţie şi penumbră dictată icircn mare parte de agresi-unea bdquoeconomiei de piaţă şi de slabele finanţări ale bdquopatronilorrdquo academici sau 07VA URMA
6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Poet prozator dramaturg sce-narist publicist şi traducător Aureliu Busuioc reprezintă un caz
aparte icircn literatura din interriverania noastră basarabeană Născut icircn inter-belic (la 26 octombrie 1928 icircn satul Cobacirclca azi Codreanca județul Orhei ndash decedat la 8 octombrie 2012 Chişinău) şi instruit la şcoala romacircnească trecut prin Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu apoi prin Centrul de filtrare de la Sighet repatriat la Chişinău icircn anul 1949 icircntr-un mediu literar totalmente ideologizat şi icircntr-o realitate lingvistică deformată idce-banizată el depăşeşte energic poezia patetismelor glorificatoare a umorului anecdotic facil din primele cărţi (Prafuri amare 1955 Piatra de icircncercare 1958 Firicel de floare rară 1959) situacircndu-se deasupra ilustrării circumstanţiale a unor teme a lozincăriilor ce dominau li-teratura din acea perioadă bdquoDeşi nu pot nega am pus cuminte icircn coada multor versuri laquoicircnainteraquo aşa cum se va confe-sadisculpa mai tacircrziu autorul mecanis-mele huruitoare ale realismului socialist n-au prea făcut carieră icircn poezia sa iar tinichelele ideologice producătoa-re de cacofonie lirică generalizată icircn epocă au sunat doar sporadic şi destul de prudent printre tropii şi vocabulele
poetului Cacirct priveşte limba scrierilor ea a refuzat să fie bdquomoldoveneascărdquo icircn toate timpurile Aureliu Busuioc fiind unul dintre puţinii autori de la noi care au impus modele de limbaj cult sunacircnd perfect romacircneşte utilizacircnd cuvinte din toate zonele vocabularului un limbaj intelectualizat degajat bine ţinut icircn fracirciele prozodiei contrastacircnd flagrant (cum de a fost posibil) cu acele folclori-zări facile şi cu neaoşismele arhaizante ce se cultivau cu ostentaţie şi devoţiu-ne sociologist-autohtonistă icircn epocă
Deşi mai comentat şi poate chiar mai cunoscut icircn ipostaza de prozator ca autor al unor romane şi piese de teatru de succes icircn deceniile şase şi şapte ale secolului trecut Aureliu Busuioc s-a impus icircn conştiinţa publică icircn primul racircnd şi icircn mod definitoriu ca poet Prin volumele ce au urmat perioadei de icircn-ceput proletcultiste ndash Dor (1962) Poezii (1964) şa dar mai cu seamă prin Icircn alb şi negru (1977) Icircmblacircnzirea maşinii de scris (1988) Plimbătorul de purici (1992) ndash el şi-a creat formula reprezentativă a unei poezii a meditaţiei existenţiale cacircnd lucid-ironică cu accente parodi-ce cacircnd vag-simbolistă străbătută de frisoane elegiace şi duh de romanţă E o poezie ce urmează linia tradiţiei
interbelice dar icircn care se profilează distinct armura unui poet intelectual ironic şi ludic cu bdquoo originală trăsătură busuiociană care constă icircntr-o prezenţă mai activă a ironiei şi parabolei icircnsemn deja al poeticii secolului nostrurdquo (Mihai Cimpoi) Versurile respiră un amestec de gravitate şi truculenţă tropii fac reve-renţe şi icircn acelaşi timp fac complice cu ochiul cuvintele emană un soi de graţie dozată cu vitriol Ici-colo distingem eşarfa interbelică a lui Minulescu flutu-racircnd icircn efuziuni romanţios-simboliste bdquoMă poartă vacircnt de toamnă o frunză din Verlaine Mai eşti frumoasă doam-nă Tot icircţi mai zici Helegravene Sau te-ai schimbat anume icircn stil autumnal şi nu mai ai nici nume nici tenul foarte palhellip Mai eşi icircn faptul serii pe digul drept şi dur s-asculţi oftatul mării şi-al crailor din jur ori cacircnd s-aprin-de farul icircn parcul palid-roz mai stai s-asculţi bdquoCorsarulrdquo de Hector Berliozrdquo (Frumoasă Doamnă) Ori umbra subţire a lui Topacircrceanu icircn travestiuri ironice pictacircnd ingenuu ori parodiind cu non-şalanţă bdquoZăpadă tu cea care-odinioară Veneai dorita iarnă a vesti De ce cobori acuma travesti ndash Adică picături de apă chioară Ce patimă ndash macircnia lenea ura Te reţinu icircn văile cereşti Pe dorul celor mari să nu mai creşti
Periclitacircnd direct agricultura Cu ce-a greşit imaculării tale Armata celor puşi pe săniuş De-aşteaptă strănutacircnd de după uşi Cu afecţiuni laringo-bronhia-lerdquo (Lamentaţii icircn lipsa zăpezii)
Chiar dacă a fost scrisă cu cinci-patru-trei decenii icircn urmă chiar dacă apare icircntrucacirctva eclipsată de statura masivă a prozatorului poezia lui Au-reliu Busuioc nu şi-a pierdut virtuţile reuşind icircn bună parte să-şi păstreze substanţa profilul său distinct şi icircn contextul noilor realităţi literare atacirct de radicale şi demolatoare Ceea ce o ține mai aproape de gustul cititorului de azi şi o face consonantă şi compatibilă cu sensibilitatea poeziei actuale este fără icircndoială recuzita ei culturală atitudi-nea parodică ironia şi (auto)persiflarea icircnclinaţia spre parabolă şi livresc
Icircn anul 1966 Aureliu Busuioc pu-blică romanul Singur icircn fața dragostei icircncepacircnd o prolifică şi strălucită cari-eră de romancier Alături de romanele Zbor fracircnt de Vladimir Beşleagă Povara bunătății noastre de Ion Druță Poves-tea cu cocoşul roşu de Vasile Vasilache Vămile de Serafim Saka lucrarea sa se icircnscrie icircn acea mirabilă constelație romanescă a deceniului şapte care a schimbat fața prozei basarabene Roma-
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Cu Ion Ungureanu regizorul piesei bdquoRadu Ștefan Icircntacirciul şi Ultimulrdquo (1970)
de ARCADIE SUCEVEANU
PORTRET IcircN SEPIA
AURELIU BUSUIOC ndash ndash ARTA IRONIEI
copy N RĂILEANU
Cu Arcadie Suceveanu (2012)
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 7
Micuțul Aureliu la vacircrsta de 4-5 ani cu tatăl Alexandru şi mama Olga (n Zaporojan)
nul este diametral opus liniei ideologice şi sociologice pe de o parte şi icircn opoziție cu proza lirică poetizantă şi oralistă ce icircnflo-rise icircn acea epocă pe de altă parte Tot din această perioadă fac parte şi piesele Radu Ștefan ndash icircntacirciul şi ultimul (1969) şi Și sub cerul acela (1971) memorabile prin tematică stil inteligenţă şi umor
Romanele ce au urmat Unchiul din Paris (1973) şi Local ndash ploi de scurtă durată (1986) au consacrat un prozator original modern icircn obsesiile sale preocupat de icircnnoirile de substanță ale unor teme şi tipologii umane blocate de schemele realismului socialist
Ciclul de romane scrise icircn perioada de după 1990 ndash Lătracircnd la lună (1997) Pacti-zacircnd cu diavolul (2000) Spune-mi Giony (2002) Drsquoale vacircnătorii (2005) Hronicul găinarilor (2006) Și a fost noaptehellip (2012) ndash tratează icircntre altele teme şi subiecte interzise icircn perioada sovietică foametea şi deportările ocuparea Basarabiei icircn 1940 şi icircn 1944 de către trupele sovietice vacircnătoarea şi bdquorepatriereardquo forțată a basarabenilor din Romacircnia icircn primii ani de după război bdquopac-tizareardquo cu regimul concentraționar sovietic etc Scrise icircntr-un limbaj polifonic ironic şi inventiv developacircnd subiectele din mai multe perspective temporale icircn care prezen-tul social alternează cu timpul istoric bdquocu scopul ridiculizării personajelor demistifică-rii ideologiilor declasificării evenimentelorrdquo (aşa cum observă Vasile Iftime icircn monografia sa Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc Editura Ju-nimea 2017) aceste romane bdquopostmodernerdquo s-au bucurat de o largă apreciere atacirct icircn pre-sa din R Moldova cacirct şi icircn cea din Romacircnia Alături de alte scrieri ele au contribuit icircn mare măsură la descoperirea conştiinței de sine a literaturii basarabene icircn noul context al literaturii romacircne contemporane Alex Ștefănescu unul din puținii critici din partea dreaptă a Prutului care au scris despre opera scriitorului de la Chişinău consemnează icircntr-un articol din Romacircnia literară bdquoAureliu Busuioc contrazice imaginea consacrată a scriitorului basarabean Nu este patriarhal ci monden nu este patetic ci ironicrdquo
Aureliu Busuioc este icircn acelaşi timp un binecunoscut şi icircndrăgit autor de cărți pentru copii şi adolescenți Se poate spune că scrierile sale destinate micilor cititori alături de cele ale lui Spiridon Vangheli şi Grigore Vieru au pus fundamentul literaturii noastre pentru copii cu adevărat naționale Icircn ele scriitorul icircmbină icircn chip firesc faptul de viață cu aventura şi cu fantezia paraboli-că spiritul ghiduşar cu tacirclcul şi icircnvățătura cultivă cu dezinvoltură expresia elevată spiritul ludic debordacircnd de fantezie şi umor Unul dintre cele mai cunoscute personaje ale sale este Nătăfleață din povestirea Aventuri-le lui Nătăfleaţă (1961) icircndrăgit de mai multe generații de copii Peripețiile lui Nătăfleață una mai nostimă decacirct alta poartă amprenta unui umor inconfundabil aureliubusuiocesc fin de o inteligență sclipitoare Icircn orice situ-ație fie atunci cacircnd se duce la cumpărături fie atunci cacircnd ndash pentru a scăpa de supa de cartofi şi macaroanele cu bracircnză pe care n-avea ochi să le vadă ndash susține că a fost ciupit de un porumbel şi icircncepe să vorbească păsăreşte cara-mara-bara cioca-boca-moca chiri-miri-biri fie atunci cacircnd icircmpreună cu cățeluşul Bimbirel se transfigurează icircntr-un redutabil detectiv ndash aventurile sale ştrengă-reşti sunt pline de farmec şi inventivitate Această povestire alături de Cizmele cocos-tacircrcului (1967) şi de Marele răţoi Max (1968) au devenit cărți de referință icircn contextul anilor `60-`70 susținacircnd cu brio proba
timpului şi menținacircndu-se şi astăzi pe scena literaturii
După o perioadă destul de icircndelunga-tă ajuns la senectute Aureliu Busuioc se icircntoarce la acest gen de literatură pe care icircl icircmbrățişase icircncă din tinerețe dacircnd la lumină alte cărți două de proză şi alta de poezie ndash Pe cacircnd bunicul era copil (2008) Sfrede-luş (2009) şi respectiv Vizavi de vizavarză (2010) Ca şi lucrările anterioare aceste cărți au cucerit icircn scurt timp simpatia micilor citi-tori prima fiind apreciată cu Premiul bdquoCartea anuluirdquo al Salonului internațional de carte pentru copii Chişinău ediția 2009 iar cea de poezie obținacircnd Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova Mai multe titluri din aceste cărți au fost preluate recent icircn antologia Literatură pentru copii (Editura Arc 2018) fiind o dovadă că scriitorul continuă să ră-macircnă icircn preferințele cititorilor de la icircncepu-tul secolului XXI
Icircn mediile literare şi artistice ale Chişinău-lui numele lui Aureliu Busuioc s-a asociat icircn-totdeauna cu imaginea scriitorului adevărat a scriitorului scriitor dublată de cea a iro-nistului inteligent şi seducător a coseurului imbatabil de o inepuizabilă vervă şi inven-tivitate umoristică care timp de o jumătate de secol a fost un nelipsit personaj al vieții literare Scriind cu ceva timp icircn urmă un eseu despre percepția actuală a poeziei lui Aureliu Busuioc i-am făcut autorului un portret pe care țin să-l reproduc fragmen-tar aici icircn semn de neştearsă dragoste şi prețuire a inubliabilului om şi scriitor de la a cărui naştere se icircmplinesc 90 de ani
bdquo hellipPersonajul icircnalt de aproape doi metri cu chip mauresc boem cu măsură icircn ti-nereţe fermecător şi la senectute un aristo-crat fumacircnd pipă chiar şi atunci cacircnd poartă blugi şi adidaşi e un neicircntrecut meşter la farse şi cacealmale risipitor de bancuri şi cutume dacircnd reprezentaţii de virtuozitate ludică definind succint şi persiflacircnd memo-rabil icircn formule sentenţios-epigramatice pe toţi acei care intră icircn şi ies din raza privirii salehellip Vorba lui icircmpunge şi zgacircrie butadele sale fac deliciul galeriei bdquodefiniţiilerdquo sale se imprimă ca o danga pe chipul cacircte unui co-leg sau pe cacircte vreun op devenind icircn scurt timp folclor scriitoriceschellip Oricacirct de caus-tice icircnsă ironiile lui Busuioc sunt aproape unanim acceptate atacirct de colegi cacirct şi de ştabii zilei ca pe nişte bufonade bdquonecesarerdquo ce dau culoare vieţii literare ca pe nişte su-pape de defulare bune să dezamorseze con-flicte ori pur şi simplu să icircnveselească ban-chete recepţii bdquovacircnători regalerdquo Or miştoul său e mai icircntotdeauna inteligent şi cu gust de elităhellip Intelectual de aleasă structură cu o pronunţată conştiinţă modernă adevărat de-can de vacircrstă al literelor basarabene Aureliu Busuioc manifestă o ireductibilă şi tranşantă solidarizare cu opţiunile estetice ale gener-aţiei postmoderniste o exemplară deschidere spre tot ce este nou şi neperisabil icircn materie de literatură Ajuns acum la vacircrsta senio-rilor el şi-a conservat tinereţea spiritului icircn aceeaşi formulă dezinhibată nonşalant-his-trionică şi liber(tin)ă ce l-a consacrat Iposta-za creatoare exerciţiul scrisului permanent şi nu icircn ultimul racircnd ironia i-au păstrat curiozitatea vie i-au cizelat şi i-au purificat fiinţa de orice sedimenterdquo
Aureliu Busuioc a reprezentat icircntotdeau-na imaginea scriitorului liber şi emancipat sincronizat icircn toate cu spiritul literar gene-ral romacircnesc dar şi cu esențele literaturii moderne şi postmoderne Istoria literară icircl va reține ca pe unul dintre cei mai valoroşi creatori din icircntreg arealul limbii şi literaturii romacircne
05 ION POPbdquoECHINOXrdquo - 50
nu icircnsă vivacitatea de spirit n-a scăzut un icircnsemnat număr de studenţi au continuat să icircnveţe meşteşugul scrisului de calitate icircn acest spaţiu Paralel icircn paginile maghiare şi germane au fost pu-blicate multe texte rezistente estetic ndash poezia germană mai ales a primei promoţii echinoxiste a chiar influenţat serios bdquooptzecismulrdquo de limbă romacircnă ndash s-au realizat traduceri reciproce de texte icircn exerciţiul continuat al unei colaborări prieteneşti comprehensive Din păcate emigrarea cvasitotală a germanilor din Romacircnia icircn anii lsquo80 a icircncheiat şi istoria lor echinoxistă rămacircnacircnd doar paginile ma-ghiare active pacircnă icircn imediata noastră apropiere E de spus cred că fie şi icircn dimensiunile ei mai restracircnse şi cu permeabilităţi de grad diferit icircntre cele trei componente lingvistice bdquoatelierulrdquo Echi-nox s-a dovedit a fi benefic căci a deschis şi icircncurajat nişte căi de comunicare interculturală a dat un exemplu catalizator de cunoaş-tere reciprocă dovedind că icircn lumea creaţiei spirituale se poate trece peste prejudecăţi resentimente mentalităţi retrograde Texte de Peter Mozzam Franz Hodjak Werner Soumlllner stăteau alături de ale lui Szoumlcz Geacuteza Egyed Peacuteter Gaal Gzoumlrgy Breacuteda Ferencz şi ale redactorilor şi colaboratorilor de limbă romacircnă
La ora bilanţului din care am schiţat doar cacircteva repere grupa-rea şi revista Echinox are cred cu ce se macircndri Ca atelier de cre-aţie icircn primul racircnd a avut o contribuţie substanţială la cultivarea unor spirite icircnzestrate a dat icircncurajatoare exemple de deschidere şi dialog cultural deopotrivă icircn spaţiul romacircnesc şi icircn cel universal a ilustrat sub regimul de cenzură comunist un spaţiu de autentică bdquorezistenţă prin culturărdquo Dincolo de schimbările sau nuanţele de program de etapă icircmi place să cred că ceva dintr-o solidaritate de spirit creator şi constructiv s-a păstrat prin anii mulţi care au trecut din decembrie 1968 icircncoace adică icircn jumătatea de secol ce face astăzi parte din Centenarul Marii Uniri a Romacircniei Sunt oameni cărora Echinox-ul le-a luminat viaţa au chiar schimbat-o Eu sunt unul dintre aceştia
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
E prima aniversare bdquorotundărdquo a lui Aureliu Busuioc pe care o con-semnăm icircn lipsa lui Am vrut
să scriu bdquoicircn lipsa Maestruluirdquo dar icirci şi icircntrevedeam zacircmbetul ironic de acolo din ceruri (o fi fiind mai curacircnd ca-zat icircn vreun cerc mai special ndash să mai conteze oare dacă e din Paradis ori din Infern de vreme ce alături icirci stau cu siguranță spirite ca Villon Rabelais Boccaccio Gogol) Nouăzeci de ani ar fi icircmplinit
Icircntacircmplarea face că tocmai reco-mandam pentru o vacanță unui cititor din familie cacircteva cacircrti De rău de bine au mers toate că aşa e vacanța pentru lecturi Dar numai Busuioc a mers ca la carte Nu mai este el icircn viață ca să se creadă că icircl linguşesc aşa că pot să spun foarte simplu că este ndash da este atacirct cacirct ne sunt la icircndemacircnă cărțile lui ndash un scriitor autentic Tipărindu-i căr-țile comercializacircndu-le sau plasacircndu-le icircn biblioteci icircn cazul lui faci dreptate cititorului nu scriitorului
Artist al cuvacircntului familiar (or-ganic firesc natural genetic nu prin vreo mezalianță nefericită) cu limba romacircnă el poate să ne mai servească drept model icircn cam toate genurile poezie dramaturgie roman Dar şi icircn publicistică pamfletele sale fiind de o
inteligență selectă şi de o acuitate dis-tinctă De altfel distincția este calitatea cu care s-a impus icircntotdeauna A fost ironic parodic şi persiflant icircntr-o epocă fariseică a fost necruțător icircn epoca ticăloşilor ordinari şi a fost artistul absolut icircn era libertăților De fapt liber a icircncercat să fie icircntotdeauna fie şi mai curacircnd icircn forma estetic-eretică decacirct icircn cea politic-disidentă
Nu l-a interesat niciodată proble-ma bdquorealismuluirdquo (bdquosocialistrdquo da) care icircncerca să măsoare raportul dintre artă şi realitate ca semn al calității ope-rei El a făcut artă atacirct Realitatea i-a fost modelul şi paleta de unde icircşi lua culorile Icircn rest totul e artefact pacircnă şi acolo unde lumea vedea o reproducere a faptelor reale (cacircți nu s-au icircntrebat la vremea lor icircn ce şcoală a predat profe-sorul Busuioc pentru a culege subiectul şi personajele din Singur icircn fata dragos-tei o poveste ficțională cap-coada)
Dar iată că tocmai el a lăsat ndash icircn aceasta constă arta scriitorului autentic ndash cele mai adevărate tablouri ale epoci-lor bdquozugrăviterdquo icircn ficțiunile sale Nimic mai ficțional decacirct Hronicul Găinarilor dar nicio carte (bdquodocumentarărdquo sau artistică) nu reflectă mai precis istoria noastră veche şi recentă
bdquoEpoca Bodiulrdquo incoloră şi absurdă nu a putut să fie redată altfel decacirct printr-o comedie postmodernă avant la lettre Radu Stefan Icircntacirciul şi Ultimul Piesa e (şi) o parodie la multe dintre evenimentele politice şi sociale din URSS icircn plin război bdquorecerdquo cu lumea ci-vilizată (dar se impun aici şi multe pa-ralele cu sistemul politic actual semn că năravurile nu s-au prea schimbat) Iată cum e parodiată spionomania din timpul bdquorăzboiului recerdquo bdquoagenturile străine nu se mai astacircmpără suntem obligați să fim vigilențirdquo Sau despre organele de securitate ale statului su-praveghind orice ndash situații ce amintesc de Orwell bdquoNu m-aş mira deloc să aflu că pereții aceştia-s plini de microfoa-nerdquo Lozincile bdquogrijardquo conducerii față de fericirea bdquomaselorrdquo sunt luate icircn căruța ironiei bdquoLupți şi te zbați icircți rişti scăfacircr-lia pentru fericirea lor a maselor iar ele masele nu-s icircn stare să icircnțeleagărdquo
Piesa conține mai multe aluzii la sistemul concentraționar al totali-tarismului cacircnd orice opinie liber exprimată punea icircn pericol viața şi libertatea persoanei Un alt obiect al satirei este turnătorul (pacircracirctorul de la securitate angajatul secret care se obligă să raporteze despre ce se discută icircn diverse medii icircn special icircn cele intelectuale) bdquoAscultă tinere ştii să
beirdquo bdquoCa toată lumea Măria Tardquo bdquoDar să tornirdquo bdquoDacă nu ştiam nu ajungeam aicirdquo (adică icircn acest rang icircnalt ndash nm mvc) Alegerile parlamentare o farsă icircn ndash toate ndash epocile totalitare sunt ridi-culizate subtil aluziv dar tăios bdquoPoate punem totuşi chestiunea la votrdquo bdquoLa ce bun formalismul acesta Unanimitatea e absolut evidentărdquo
Unele replici sunt atacirct de bine surprinse icircncacirct sunt sugestive pentru orice epocă bdquoIcircn zilele noastre a dom-ni icircnseamnă a jecmăni şi niciun fel de demagogie nu mă poate convinge de contrariurdquo O aluzie la domniile de lun-gă durată (despre cei care se par ina-movibili care guvernau decenii la racircnd neschimbați) este această meditație a lui Radu bdquoAm domnit trei zile Exact atacirct cacirct să-mi rezerv o pagină icircn cro-nicile țării Socot că slava care durează mai mult e periculoasărdquo O situație clasică este replica dată de Radu Ștefan unui carierist bdquoȘi eu voiam să-l pun responsabil cu tineretul Vezi Pafnu-tie cum se răsplăteşte bunătatea Vezi ce icircnseamnă să cunoşti omul numai din ancheterdquo Icircn replică se ascunde şi o tradiție sovietică (persistentă şi azi) de a avea un nomenclator al cadrelor fide-le şi docile care erau numite icircn funcții administrative indiferent de compe-tențele lor Acest fenomen al alegerii
ACTUALITATEA DUPĂ BUSUIOCde MIRCEA V CIOBANU
CAcircMPUL ALB OILE NEGRE
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Internaționalism mai mult sau mai puțin proletarLa Stockholm (1959) O primă pagină de bdquoJurnal cubanezrdquo ar fi putut fi scrisă aici icircn umbra acestui arbore tropical (1983)
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 9
AURELIU BUSUIOC bdquoFIȚI IcircNTOTDEAUNA IcircNDRĂGOSTIȚIrdquo
BLOGOGRAMEDEGHEORGHE ERIZANU
copy Elena DONCIU
Ultimul roman al lui Aureliu Busuioc Și a fost noaptehellip A apărut icircn colecția Rotonda icircn 2012Ultimul discurs public şi l-a ținut pe 17 mai 2012
Iată-lbdquoAm avut foarte mulți prieteni care pacircnă la urmă s-au dove-dit a fi mai puțin prieteni decacirct poate ar fi fost cazul Am avut duşmani care şi ei s-au străduit să-mi demonstreze că sunt mai duşmani decacirct m-aş fi aşteptat Dar de ce să pomenesc de ce să vorbesc de asta dacă să zicem un coleg pe care icircncercam să-l stimez icircntr-o vreme icircncepe un articol de-al lui despre mine icircn felul următor ldquoPoetul cutare cu un picior icircn groapă icircncearcă s-o facă pe postmodernistulrdquo Nu m-am supărat am hotăracirct că cel mai bun lucru e să nu răspunzi pentru că ei aşteaptă răspunsul acesta al tău şi dacă nu li-l dai sunt derutați Și la urma urmei stai şi te gacircndeşti Doamne Dumnezeule icircn țara asta nu este o lege care să le interzică cetățenilor săi să se nască idioțihellipCam asta am vrut să vă spun De altfel ar fi trebuit să vin cu un sandwich uns pe o parte cu sare pe cealaltă parte cu zahăr dar ce rost are Nu mai are niciun rost Aşa că vă doresc să fiți sănătoşi să fiți dacircrzi bravi să luați cele mai potrivite hotăracircri pentru că cea mai măruntă hotăracircre poate să-ți icircntoarcă viața icircn altă direcție Să fiți sănătoşi şi nu uitați să vă iubiți pentru că dragostea este cea mai frumoasă parte a vieții şi unde nu este dragoste nu este nimic Să trăiți să fiți sănătoşi şi să fiți icircntot-deauna icircndrăgostițirdquo
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Cu prietenul Spike (anii 1970) Despre vacircnat cu IC CiobanuAureliu Busuioc la 50 de ani Cu soția Tanți fiul Corneliu şi fiica Mariana (1978)
pe criteriul loialității nu al competențelor e ridiculizat şi icircn următorul pasaj bdquoVoiam să te pun la cultură Dar ai să comanzi forțele armaterdquo
Umorul e prezent şi icircntr-un fel special al autorului de a corela contexte istorice şi situații din registre diferite (care iată azi se potrivesc perfect) Radu Ștefan refuzacircnd să revină a doua oară la tronul țării (unde dom-nise numai trei zile) se justifică bdquoRegret din suflet Dar mă rețin afacerilerdquo (fostul dom-nitor icircşi deschise o cacircrciumă la o intersecție de drumuri) Replica lui Răzvan (viitorul domnitor) e provocatoare şi atacirct de actua-lă () bdquoScaunul Țării Moldovei nu-i o afacere serioasărdquo
Două termene de guvernare a comunişti-lor icircn Moldova bdquoindependentărdquo sunt cel mai bine surprinse icircn O sumă de cuvinte Cita-bilă integral cartea (cărțulia cartela cardul nostru de memorie şi patrimoniu condensat) divulgă o descoperire a scriitorului o epocă politică anacronică şi stupidă nu poate fi luată doar icircn răspăr ci şi icircn căruță nu poate fi tratată decacirct ironic şi persiflant or luacircnd-o icircn serios te poți contamina Icircmi amintesc icircn context şi de un portret remarcabil al unui erou al zilei bdquoUmblat ca la moară prin străi-nătăți Cu Lenin ortac la sarmale Pretinde că are vreo trei facultăți Dar nu şi pe cele mentalerdquo
Dar iată şi o bdquolegendărdquo din O suma de cu-vinte ca exemplu de atitudine față de tacircmpe-niile servite grav şi solemn
DE BĂTĂLII FĂCUTE LA VREME
Zic că icircn războiul de o sută de ani dintre angliceni şi franțuji comandantul armate-lor galice n-au vrut să se bată la Azincourt zicacircnd
ndash Icircn primul racircnd nu-mi place numele ro-macircnesc al localității apoi nu se luptă oamenii icircn Postul Mare Nu-i nice o grabă că va mai ține războiul icircncă nouăzeci şi doi de ani Dar aristocrații de la curte l-au luat peste picior şi l-au numit fricos Atunci comandan-tul s-a repezit asupra anglo-sacşilor care cu Henric al V-lea icircn frunte au cacircştigat bătălia şi i-au măcelărit pe franțuji
Și au greşit straşnic aristocrații francezi pentru că savanții de la Academia de istorie integrată din Chişinău au descoperit că dacă franțujii n-ar fi primit lupta la Azincourt războiul de o sută de ani s-ar fi scurtat cu cel puțin trei săptămacircni Vorba ceea bdquoDă Doamne franțujilor mintea savanților moldoveni cea de pe urmărdquo
Ce păcat ca nu mai este Și nu mă gacircndesc atacirct la el ndash clemență Maestre ndash cacirct la cititor desigur Atacircta tacircmpenie icircn sferele icircnalte ale bdquosocietății moldoveneştirdquo Atacircta cacircmp de in-spirație pentru un Aureliu Busuioc
Cu Nichita Stănescu şi colegi de la USM (1976)
1 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
ESEU
de VASILE IFTIME
PACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOC
Cititorul ideal al lui Aureliu Bu-suioc este un individ educat conectat la istoria naţiei şi a
lumii ancorat icircn meandrele literaturii postmoderne iniţiat icircn religie mitolo-gie filosofie etnografie etc dar mai ales icircnarmat cu ceva din spiritul critic al autorului Astfel răbdătorul cititor icircnzestrat cu aceste cacircteva virtuţi nu are decacirct să icircşi ascută creioanele şi să citească Şi cu toate aceste atuuri este bine să ştie că nu icircl aşteaptă o lectură uşoară o lectură inocentă la icircndemacircna oricărui om dotat cu o minimă experi-enţă icircn materie de literatură Pentru a ajunge la inima textului inteligentul cititor trebuie să disece precum un chirurg să exfolieze epiderma (limbajul adună icircn cuvinte scrierea) să icircnlăture carnea (personajele dau puls scrierii) să deschidă cutia toracică (construc-ţia asamblează unitar scrierea) apoihellip miezul (mesajul) şi toate acestea fără a neglija nici măcar o secundă capilarele arterele venele (timpul)
Un avantaj aparent se pare că icircl are cititorul care l-a cunoscut pe autor aparent pentru că la baza respective-lor concluzii inevitabil stau intuiţiile contextualităţile sinonimiile elemente insuficiente pentru conturarea mesa-jului unei scrieri distincte Romanele lui Aureliu Busuioc necesită mai mult decacirct o lectură expeditivă ele nu pot fi parcurse dintr-o suflare indiferent de cacircte privilegii a beneficiat atotştiutorul cititor
Construcția romanului Cu fieca-re roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susţinută icircn special de succederea planurilor narati-ve (complementare suprapuse inter-sectate opuse) de extrapolările tem-porale şi spaţiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn graniţe fluctuante) de camelionizarea persona-jelor (iniţierea icircn imoralitate creşterea şi descreşterea individului social) de retorica persiflantă ironică sarcastică a acestora Icircn virtutea respectivelor for-mule de scriere autorul din perspecti-ve narative diferite icircntregeşte romanul ca pe un joc de puzzle icircn care fiecare piesă se icircncadrează icircn context (oriunde şi oricacircnd) pur şi simplu fără a i se toci muchiile
Prin respectivele succederi de pla-nuri Aureliu Busuioc schimbă per-spectivele romanului cu scopul de a concretiza de a justifica de a motiva
un anumit act al scrierii icircn care digresi-unea de tip paranteză abaterea contro-lată omiterea intenţionată redimensi-onează sau chiar reformulează mesajul impus anterior Astfel autorul icircşi duce naraţiunea pacircnă icircntr-un anumit punct A o lasă suspendată de nicăieri pentru a demantela o altă poveste (la fel de nedusă pacircnă la capăt) spre un punct B apoi revine icircn A icircşi reia scrierea din acel punct iniţial şi o proiectează spre un punct C pregătind o altă şi altă co-nexiune Romanele lui Aureliu Busuioc sunt scrieri perfect ermetice planurile narative se icircmbracă unele pe altele se redimensionează funcţie de spectrul social necesar icircntregirii mesajului
Timpul romanului Succederea planurilor narative nu poate exista icircn afara extrapolărilor temporal-spaţia-le şi din această perspectivă Aureliu Busuioc icircşi permite anumite bucle de timp abateri cronologice atacirct cacirct să acopere să eclipseze să redimensione-ze diverse aspecte ale istoriei Icircn acest sens cronologul Busuioc icircşi icircngăduie să reconstruiască istoria omenirii din particule aşa cum de altfel fac profe-sioniştii ce se ocupă cu memoria lumii
Astfel se poate afirma că icircn ro-manele lui Aureliu Busuioc istoriile se icircntacirclnesc tocmai atunci cacircnd nu te aştepţi Lumi icircn deformare societăţi degradabile personaje dezumaniza-te sunt puse faţă icircn faţă cu imaginile confuze incerte opace ale mitologiei ale antichităţii ale tradiţionalismului Icircn romanele lui Aureliu Busuioc timpul este neglijabil fluctuant redimensiona-bil prin digresiuni concrete sau bucle ipotetice Personajul narator icircşi plimbă răbdătorul cititor prin atemporalitate creacircnd intenţionat confuzii de poziţi-onare a personajelor şi acţiunilor lor Aureliu Busuioc ştie să ridice ziduri icircn interceptarea timpului istoric social biologic sau să-l uniformizeze icircntr-atacirct icircncacirct granița dintre ev mediu şi moder-nitate dintre geneză şi zidire dintre facere şi desfacere să dispară definitiv
Personajele lui Aureliu Busuioc con-feră dinamică textului impun focalizări diferite ale istoriei sunt conectate la spectrul social-politic sunt exponente ale ideologiilor sunt manipulatori şi manipulanţi au sau se vor a fi repere icircn societate sunt oportuniste sunt adaptabile Prin tipologia lor identi-ficăm timpul spaţiul socialul icircn care
acestea există rezumacircnd elementele de cronotop icircn identitatea lor cameleoni-că
Construind personaje Aureliu Bu-suioc şi-a propus ca ţintă parodierea unei expresii cronicăreşti bdquose nasc şi la Moldova oamenirdquo prin creionarea unor individualități blamabile condamnabi-le reprobabile aflate icircntr-un continuu schimb de roluri de identităţi Ele excelează icircn negativism firul narațiu-nii redacircnd icircn mod progresiv dispoziţia acestora pentru infracţionalitate de-zumanizarea fiind direct proporţională cu ancorarea individului icircn social icircn ideologie icircn promiscuitate Personajele lui Aureliu Busuioc sunt autentice sunt modele dintr-o societate icircn care degra-dează icircntr-un ritm biologic sunt tipice mediului narat sunt maximum de inepţie ce o poate oferi societatea fie că este vorba de intelectualul pe cacirct de profund pe atacirct de rupt de realita-te de ofiţerul de securitate ce icircncă mai crede icircn steaua sa de infractorul găinar şi de urmaşii lui
Retorica romanului Icircn aceeaşi ordi-ne de idei un rol important icircn icircntregi-rea formulei de scriere a romanului icircl are retorica dimensiune aflată icircn inter-dependenţă cu temporalitatea perso-najele şi construcţia Polifonia limba-jului vocile multiple biografismul oratorismul relaţia scriitor decriptor relaţia narator ndash corector (repere ale identităţii personajelor) de asemenea impun derularea romanului pe palie-re narative diferite icircn contextul unor dimensiuni temporal-spaţiale diferite Doar aşa poate fi distinsă vocea persoa-nei icircntacirci de vocea persoanei a treia icircn situaţia icircn care uneori planurile nara-tive se suprapun se icircnlocuiesc
Aureliu Busuioc excelează icircn roma-nele sale cu o retorică coercitivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Şi totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn text
Cu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere
ndash icircn Spune-mi Gioni pe structura a două puncte de vedere opuse iden-tificăm autorul deghizat icircn erou şi călău firul narativ redacircnd o realitate interpretată restracircnsă treptat icircntr-un prezent concret de tip jurnal
(scrisoare) redactat după formula bdquocerc icircnchisrdquo
ndash icircn Hronicul Găinarilor naraţiunea cursivă fluentă cronologică la per-soana a treia icircntreruptă de inserţiile naratorului la persoana icircntacirci evidenţia-ză trei tipologii de personaje principale raportate la contextul istorico-social
ndash icircn Lătracircnd la lună autorul narează o poveste ce impune diferite paliere de interpretare susţinute de subteme condiţia familiei de intelectual icircntr-un anumit context istoric condiţia inadap-tatului (cacircine nobil) ce poartă povara unui impresionant blazon condiţia cuplului icircndrăgostit ce-şi ia soarta icircn propriile labe condiţia lupului (i)mora-list etc
O marcă a stilului Aurel Busuioc este jurnalul Fie că are ca model o scriere intențional istorică fie că icircnsumează hieroglife icircncrustate pe nişte cartoane decriptate cu ajutorul computerului (ul-timă generație) fie că un călău icircşi justi-fică trecutul icircntr-o scrisoare confesivă că o domniță icircşi consemnează neicircm-plinirile icircntr-un carnețel intim autorul nu pune textul pe seama personajului narator pentru a fi povestit ci pentru a-l scrie efectiv pentru a-i da caracter aproape documentarist Astfel citito-rul intracircnd icircn lectură constată că se află icircn fața unor scrieri consemnate a unui act ce atestă un ciob de memorie că este complice la decriptarea istoriei
ndash Ivan Verdicurov (din Spune-mi Gioni) scrie o scrisoare confesivă icircnchi-puitului nepot
ndash Viorica Vrabie (din Singur icircn faţa dragostei) icircşi consemnează nespusele icircntr-un jurnal intim
ndash Enrique (din Lătracircnd la lună) scrie un jurnal secret despre viața cacircinească etc
Toate aceste exteriorizări scriptice prin interpuşi reflectă obsesia scriitoru-lui de a pune condeiul icircn macircna propri-ilor personaje de a inventa scriitorul din scriere de a camufla naratorul icircn alt posibil narator prezent icircn text
Romanele lui Aureliu Busuioc se lasă demantelate doar de cititorii bine conectaţi la realitatea socială de con-structorii cititori iniţiaţi icircn desfacerea planurile narative de abilii cititori receptivi la retorica (icircn genere) tan-genţială la evenimente de psihanaliştii cititori experţi icircn tipologia persona-jelor de istoricii cititori predispuşi la nesfacircrşitele incursiuni temporale
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 1
MARCAJE PENTRU UN SENTIMENT
AL SPAȚIULUI CULTURAL
1 Pe una din tăblițele sumeriene stă scrijelat următorul text Oraşul este legă-tura icircntre Pămacircnt şi Cer şi noi locuim aici
2 Icircn pămacircntul şi pe cerul Chişinăului se arată icircn palimpsest cacircteva paradigme culturale ca oraşe diferite suprapuse ar-heologic şi cultural crescute spațial şi urbanistic unul prin celălalt Patrimoniul material şi imaterial al acestei icircmbinări istorice şi culturale deopotrivă este inepu-izabil şi deoarece nu mai poate fi regăsit icircn altă parte poartă caracter de unicat
3 De la o bucată de vreme locul me-moriei noastre culturale Chişinăul isto-ric suferă schimbări evidente spontane şi contradictorii sub aspect urbanistic economic şi social Ariile de-a lungul Bacirc-cului zona Pieței Centrale şi a Gării de Nord trotuarele intersecțiile rondurile vacircrfurile copacilor dar şi fețele orăşeni-lor ndash toate vădesc acelaşi haos progresiv Transformările se icircnmulțesc şi sporesc dezechilibrele psiho-urbane şi degradarea spațială a toposului care poartă amprenta identitară a etapei inițiale de fondare a localității
4 Pe acest cacircmp arhitectonic un senti-ment de slăbire treptată de lumină şi culori dă ton peisajului şi relațiilor interpersonale Privirea comună nu observă decacirct land-şafturi viciate Pe fundalul unei disoluții ruinare a ideii de vecinătate inconştientul colectiv semnalizează frica de celălalt Un neobarbarism a pus stăpacircnire pe habitatul urban Icircntre Chişinău şi locuitori săi s-a lăsat o distanță interogativă Iar clivajele nu se explică definitiv nici administrativ nici politic
5 Relația noastră cu spiritul locului este una neicircmplinită anevoioasă chiar defectuoasă Oraşul ne este bdquonecunoscutrdquo (Iurie Colesnic) bdquoascunsrdquo (Lică Sainciuc) bdquofără identitaterdquo (Mircea V Ciobanu) şi drept expresie a viciului estetizat este bdquouracirctrdquo (Adrian Ciubotaru) Mihai Cimpoi cu aplecarea sa specifică pentru orice obiect cultural ne trimite sub semnul lui bdquose parerdquo spre o marcă ontologică meniuchiana a Chişinăului bdquoicircnchidereardquo (cu precizare de bdquomarginarismrdquo) Or pentru o bună parte din mediul intelectual şi artistic Chişinăul e loc icircn stare de bdquoascundererdquo ocultație e bdquodincolordquo Un altul un străin un duşman Un viciu Un fals Un bdquonon-locrdquo Și cacircnd nu icircl luăm ca fapt divers sau folosim cu superioritate ca pe un oarecare bun de consum atunci icircl tratăm din perspectiva minoritarului de ieri drept loc al străinu-lui (rusului evreului omului sovietic) şi al străinătății zonă dincolo de hotarele noastre loc de pribegie
6 Ce o fi icircnsemnacircnd această situare a noastră icircn afara oraşului haşurarea lui atacirct de emoțională barbară Este oare fobia tradiționalismului față de spiritul citadin expresia fracturii biografice şi culturale a celor care sunt pe jumătate rurali pe jumătate orăşeni ori nici rurali nici orăşeni pacircnă la capăt
7 Deja şi icircntr-o geografie culturală romacircnească unde Bucureştii sunt regali Iaşii plini de istorie şi cultură elevată Clujul ndash apolinic şi Timişoara ndash Madonă de sare pe locul Chişinăului stă stracircmb confuz şi complexat bdquobasarabenitateardquo expresie a consolidării bdquomai lentă la noi a formelor de civilizație urbanărdquo (Mir-cea Martin) dar şi a stării de nelinişte şi tulburare a transprutenilor icircn fața unor amenințări niciodată adeverit
8 Sau poate că oraşul acesta are vo-cația bdquosecretuluirdquo
9 Scriitorul Gala Galaction părinte-pro-fesor la Facultatea de Teologie figură tolstoiană care icircn decurs de 14 ani (1926 - 1940) a dat farmec şi expresie Chişinăului interbelic icircl găsea ndash aşa bdquociudat şi etero-clitrdquo bdquocu miile lui de curiozități topogra-fice şi antropologicerdquo ndash tot icircntr-un fel de ascundere bdquoCentrul Chişinăului bogatele şi unduioasele lui icircmprejurimi chiar şi periferia lui n-au găsit icircncă printre noi pe marii dăruiți capabili să ridice din varietatea şi din aspectele vieții dijmele de aur ale talentuluirdquo
10 Icircn Război şi pace Lev Tolstoi suge-rează că spiritul locului poate fi surprins prin contemplarea de pe o icircnălțime icircn lumină potrivită a imaginii de ansamblu a oraşului cu tot cu icircmprejurimi Icircnalțimile deschid privelişti nebănuite mai ales pen-tru Chişinăul istoric care la cota statului de om pare prozaic bidimensional ne-icircngrijit plin de forfotă icircnghesuială icircn paragină lipsit de vlagă şi culoare Alt oraş se deschide la icircnălțimea vacircrfurilor de copaci şi a turlelor de biserici Ne stă icircn față textul geografiei simbolice a oraşului vechi ndash istorică şi culturală deopotrivă pe liniile drumurilor străzilor a construcţi-ilor lăcaşelor de cult care a icircmpletit şi despletit icircn structura sa limba tradiţiile şi cutumele romacircnilor cu cele ale grecilor armenilor polonezilor nemților evreilor ruşilor rutenilor bulgarilor Și mai sus dincolo de icircnălţimea zborului de pasăre şi a dronelor Chişinăul e geografie pură formă şi culoare sunet şi aromă oraş icircn fața soarelui-răsare
11 Perspectiva altitudinală ca o cotă energetică dialogală scoate icircn valoare organismul istoric şi cultural viu al Chi-
şinăului variabil şi creativ care a păstrat pe parcursul dezvoltării unitatea intrin-secă Nu ne mai putem limita la practica discursurilor-tip (geografic demografic economic urbanistic istoric psihologic sociologic de conservare a patrimoniului etc) Nu mai putem percepe oraşul doar ca un mecanism imens compus din case şi blocuri străzi icircntreprinderi autovehi-cule cabluri piețe parcuri o maşinărie care produce statistici date ecologice mult zgomot şi bunăstare aproximativă
12 Limba şi-a icircnsuşit demult pentru oraş semantica organismelor vii inima oraşului care este catedrala centrul is-toric şi cultural coloana vertebrală care este fie strada bulevardul principal fie racircul care traversează localitatea arterele oraşului care sunt străzile drumurile im-portante pe care se deplasează pietonii şi autovehiculele imitacircnd circuitul sanguin centrul nervos care este nucleul politic sau economic al oraşului plămacircnii ora-şului care sunt parcurile spațiile verzi grădinile publice
13 bdquoOraşele sunt un soi de al doilea trup al minţii omeneştirdquo (George Santayana)
14 Cum e să-ți asumi acest bdquoal doilea trup al mințiirdquo cum să comunici cu spiritul locului cum să-i percepi carisma ideea principală motorul dezvoltării Cine va citi textul Chişinăului care la vedere fiind efectiv stă ascuns aşteptacircnd bdquope marii dăruițirdquo Unde sunt lectorii pentru ora-şul care invocă ochiul creativ şi o rostire desluşită a mitului identitar (ca parte a noii paradigme culturale) o scoatere din ascundere a unei bune părți din identita-tea şi potențialul toposului actualmente icircnvăluită icircnăbuşită uitată nerealizată şi neimaginată
15 Arătarea ființei ascunse reclamă bdquomarilor dăruițirdquo un bdquosimț al Chişinău-luirdquo Icircntocmai cu icircnălțimea şi acuitatea simțurilor celor icircndrăgostiți sau a cre-atorilor bdquoLabirinturilerdquo lui Iurie Platon şi culoarea nouă de pe capitelurile Sălii cu Orgă (arhitect Gicu Bulat) albumul Oraşul ascuns (Lică Sainciuc) şi Chăul lui Em Galaicu-Păun sunt amprentele gra-vate profund ale unor experiențe bio- şi geofonice expresia relației nemijlocite a unor biografii artistice cu spiritul locului
16 Iar urbonimia este limbajul dintacirci al oraşului Nu-l poți citi dacă nu icircnveți să-l asculți Nimic din zgomotul faptului di-vers Drumul lui Vodă ndash Buecani ndash Druleşti ndash Bacirccu ndash Ghețeoani ndash Petricani ndash Ceucari ndash Hruşca ndash Vovințeni ndash Schinoasa ndash Vis-ternici ndash Cartuşa ndash Hlubocica ndash Spacircrco-ceani ndash Ciocana ndash Otovasca ndash Costiujeni
ndash Mălina ndash Melestiu ndash Mazarachi ndash Macircnceşti ndash Negreşteni ndash Tăbăcăria ndash Valea Dicescu ndash Pruncul ndash Racircşcani ndash Valea Crucii ndash Bo-tanica ndash Valea Gacircştelor ndash Sfacircnta Vineri ndash Cioriceşti ndash Furguleşti ndash Frumoasa ndash Poşta veche Oiconime şi oronime hidronime şi hodonime icircmpletite armonios istoric topografic şi textual pentru zona unei aglomerații umane străvechi O edifica-toare tramă sonoră icircnaintea şi deasupra tramei stradale
17 O nouă paradigmă culturală redă Chişinăului la acest icircnceput de mileniu valențe integratorii multiple Traiectoria exilară de aproape 200 de ani trecacircnd prin procesele de colonizare culturală imperială din secolul XIX şi cea ideologică sovietică din secolul XX provocacircnd dorul fizic şi metafizic doinit folcloric şi literar icircnclină astăzi spre timpul recuperării identitare Regeneracircnd sub aspectul componenței numerice a expresiei instituționale a po-pulației şi a capitalului cultural asumat Chişinăul reintră icircn matricea stilistică originară
18 De obicei aşa cum accentua Iurii Lotman bdquofiecare din culturi icircşi defineşte paradigma proprie a ce trebuie ținut min-te (icircnregistrat icircn memorie) şi ce trebuie uitat Acestea din urmă sunt şterse din memoria colectivă şi ca şi cum bdquoicircncetează să mai existerdquo Icircnsă vremurile se schimbă se schimbă şi sistemul de coduri culturale se modifică şi paradigma a ce trebuie ținut minte şi ce trebuie uitatrdquo
19 Revenirea lentă dar implacabilă a Chişinăului din exilul istoric şi imagologic al oraşului damnat (rdquoпрόклятый город Кишиневrdquordquoпустыняrdquo) este un proces di-namic şi anevoios de re-construcție iden-titară pentru care este solicitată icircntreaga comunitate dar mai ales mediul artistic şi intelectual
20 Filosoful catolic de origine spaniolă Mariacutea Zambrano sublinia că bdquounui oraş fără scriitori icirci lipseşte esenţa citadină rămacircnacircnd doar un complex conglome-rat care se poate schimba transmuta ori face nevăzut fără să i se remarce lip-sa Un oraş fără un scriitor e un templu pustiu o piaţă publică fără centru ori poate descentrată cu centrul la margi-ne icircntr-un colţ ca să-şi lase locul ori să lase icircn locul lui un lucru cu numele nici măcar bine catalogat un lucru căruia icircn realitate nici nu i s-a destinat un cuvacircntraquo
21 Ne este predestinat să construim icircn mintea şi inima noastră forma cea mai de preț pentru ceea ce este cu adevărat un oraş profunda şi complexa expresie a culturii
CHIȘINĂUL ȘI LOCUITORII LUI
de ALEXANDRU CORDUNEANU
1 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de SILVIA CALOIANU
SOLSTIŢIU DE VARĂ CU FINAL FERICIT
POEZIE
SILVIA CALOIANU S-A NĂSCUT IcircN 1960 LA CHIȘINĂU LICENŢIATĂ A FACULTĂŢII DE LITERE A UNIVERSITATĂȚII DE STAT DIN CHIȘINĂU CU O TEZĂ DESPRE EVOLUŢIA VALORILOR SEMANTICO-STILISTICE A TERMENILOR CROMATICI IcircN LIMBAJUL POEZIEI ROMAcircNE REFUZĂ CARIERA UNIVERSITARĂ ȘI OPTEAZĂ IcircN FAVOAREA ACTIVITĂŢII IcircN PRESA SCRISĂ ȘI TV FONDATOARE A POSTULUI AXIAL TV UNDE LUCREAZĂ PAcircNĂ IcircN PREZENT DEBUT EDITORIAL SEMNE DISTINCTIVE 1996 CĂRȚI PUBLICATE bdquoSEMNE DISTINCTIVErdquo (SUB EGIDA REVISTEI LITERARE ldquoCELE TREI CRIȘURIrdquo) ED ANOTIMP ORADEA 1996 bdquoNICIODATĂ PE NUMErdquo (CONCURS) ED ARC CHIȘINĂU 2004 bdquoNARCOTANGOrdquo ED VINEA BUCUREȘTI 2013 bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014 PREMII IMPORTANTE bdquoPENTRU CEA MAI CITITĂ CARTE A ANULUIrdquo SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE BIBLIOTECA NAŢIONALĂ CHIȘINĂU 2005bdquoPENTRU CEA MAI BUNĂ CARTE A ANULUIrdquo (bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014) bdquoPENTRU POEZIErdquo PREMIUL REVISTEI bdquoDUNĂREA DE JOSrdquo 2016 ȘA
icircntre han şi castel
parcă nu de mult venea primăvara şi chiuiau bormaşinileşi acum se aud icircnsă altfel nu e acelaşi efectul chiar dacă morţii din mine l-ar trăda pe kafka icircncă o datăşi i-ar publica manuscrisele
şi icircnainte să dispară icircn fumar da foc toamnelor acum şi copiii din curtea vecinilor placircng mai stridentbruiaţi doar din cacircnd icircn cacircnd şi absolut fulgerătorde amintirile lor dintr-o altă viaţă
parcă nu de mult venea primăvara şi noi ne perindam timizi şi trişti revoltător de străini ca să nu spun alienaţiicircntre han şi castelicircntre castel şi han
poem securizat cu parolă
noi acei care mestecăm iarba solitudiniisavuracircnd imagini mişcatepierzacircndu-ne icircn contemplaţiiextaziindu-neicircntre două nopţi sau două cafele totunaicircntre sihăstrie şi tiraniecu gura plină de sacircngele necunoaşteriide cacircte ori am strigat arată-te ieşi de după tu care porţi icircn mine labirinturi piramidegalaxiinoi acei care ne naştem de mai multe ori şi niciodată atunci cacircnd trebuievoiam să zicdar mi-am promis că nu zic noică nu generalizez nu răspund icircn locul altcuivanu cutreier tenebre şi nu ademenesc melancoliinu mă dau drept exemplueu m-am născut odată cu macii peste cacircţiva ani după ce s-a scris doctorul jivago
care nu i-a plăcut lui hruşciovtata era student şi a stracircns un buchet maremare chiar din curtea maternităţii
icircn carantină
noaptea asta pare un truc o scamatorieştiam că mă vei găsică vor trece anică icircncurcate sunt căile pămacircntului şi ale ceruluişi ale apelordar cacirct crezi că mai putem rătăci pe un fluviu plin de morţisărbătorindu-ne dragostea şi frica
spune-le să aducă ghirlandele de hacircrtie şi becurile coloratesomonul rachiul de anason şi vioarasă tacă orchestracacircntă-micacircntă-mivalsul zeiţei icircncoronate
noi nu icircmbătracircnimnoi icircnchidem cartea şi ne iubim cu lumina aprinsăicircn carantinăiar cacircnd auzim bătaia din palme ne trezim
declaraţie de avere
notaţimai sunt şi deţinătoarea unui rai privat chiar aici nu departe icircn inimăceva racircvnit nu icircndrăznesc prea mult să mă apropiistau icircn poartăicircntotdeauna mi-am spus că e prea devremecă am icircn faţă vecii vecilor
iar ăsta care icircşi rotunjeşte ochii mimacircnd uimireae partenerul meu dansatorultot el şi diavol şi dumnezeu şi sfacircntursquo petru
fumacircnd cu sine icircnsuşipipa păcii
contrabandă cu nichita
eu niciodată nu am fost un fel de lolită l-am detestat pe nabokovşi niciodată nu am fost icircndrăgostită nu fizic de nichitanu icircncercam să zbor peste gardul uniunii să icircl pupca unele studente pe atunci
dar eu icircl citeam pe nichita icircnnebuneam şiicircl visam habar nu aveam pe cine era un fel de biblie pe versoun fel de umbră pe versoun fel de ploaie de tango pe verso şi nu aşteptam neapărat să fie mare poet ca să icirci spun icircntr-o zi pe versotu eşti un fel de nichita al meu
de aşteptări cu palmele pe sticlă
pe cacircnd aveam 3 ani şi tata era icircn deplasaremama ieşise la magazin icircn spatele caseiunde icircntotdeauna era suficientă lume la coadă chiar dacă pacircinea era neagră acră şi cleioasăiar eu am găsit o foarfecă şi i-am tăiat bucăţele rochia cea nouă
la icircntoarcere trecacircnd pe sub fereastră cu pacircinea lui hruşciov pe care nu cred că am gustat-o vreodatăpe mama au luat-o fiorii văzacircndu-mă plină de sacircnge cu ochii stinşi cu palmele pe sticlă
obosisemplină de icircntrebări şi de acuarelă roşie
mi-am amintit pentru că uneori aşteptacircndicircmi vine să mă vopsesc să fac icircntuneric şisă icircmi tai rochiile
reflecţii la o cafea trăiam icircn peşteri nu aveam habar desenam hărţi pe pereţi
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 3
ciopleam un fel de poezii icircn pietre săreau scacircntei ne icircmperecheam şi ne macircncam unul pe altuldupă care trecea cacircte un nor pe cer care semăna leit cu animalul din burta noastră şi parcă ne icircncerca dorulşi frica
mi-am amintit pentru că omul nu e ceea ce ştim ce am icircnvăţat comunică altfel se reproduce altfel se alimentează altfel trage totul pe nas respiră cu degetele poartă inima icircn spate ca pe o povară sau ca pe un trofeutot o povară dar de care nu se icircncumetă să se atingă explicacircndu-şi că de aceasta ar putea să aibă mai multă nevoie din clipă icircn clipă altcineva
prizonieră
timpul meu banii mei răbdarea meafrizeriţa icircmi icircntinde fiece fir de păr uscacircndu-li-am zis vopsiţi-mi rădăcinile atacircticirci urmăresc icircn oglindă figura disperată şi tacoricum de aici ajung direct sub duşla ea e lunila mine se face marţi dar dacă mă gacircndesc mai bine se face miercurişi de mai reflectez e joide fapt cam nemiloasă mă stracircnge icircn spatechiar acumca o cămaşă vărgatăicircn care nu mai icircncapcu număr de identitate şi serievineri
de sacircmbătă nu mai zic nimicasta e ziua celor fericiţi icircn toate cazurile duminică e ziua celor care sunt iubiţi icirci spun frizeriţeişi nu mai ştiu dacă icircntotdeauna mi-a fost frică ea icircmi face contul şi zacircmbeşte ca o moară de vacircntvi l-am scurtat un pic icircmi zicee vară toridă
nu mor poeziile
doamnă fereşte-te chiar acum din calea mea da tu tu cea bisexualăcea cu plasă neagră peste ochicea cu negru icircn loc de ochicea cu albul terifiant icircn craniucea care poartă ceva sclipitor prea mult semănacircnd cu o coasăcea prea mult semănacircnd cu cineva care a hotăracirctcă trebuie să moară nişte cuvintecare nu icircşi mai amintesccare nu se mai ştiucare nu se mai ţin de mănă
doamnă uracirctă fereşte-te frumos din calea meae searăe dex-ul ameţit icircnnebunit periculosşi e vinerinu mor poeziilede jocuri periculoase
tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zicne-am fi simţit mai tineri şi mai norocoşi ne-am fi zacircmbit acum banalităţi plăcute neamendabilefără pretenţii literare cum ar fi tu eşti primăvara mea tu eşti un vis icircmplinitne-am fi plimbat şi noi acum pe sub caişii albi
ca pintr-o herghelie de cai icircnfloriţi virtuoşi plini de jăratic toţi unul şi unulsclipindu-şi coamele mustind entuziasm am fi fost icircntr-un gacircnd am fi avut acelaşi drum i-am fi scuturat să zboare trei zile şi trei nopţi timp icircn care
eu asta am făcut era o joacă eu nu am vrut să mi se piardă cu adevărat urmeledar tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zic uită-te acum icircn ochii lumii ai curaj explică-i
eu nu sunt sylvia plath
mă icircnnebunesc greierii ăştia cri-cri vreau să fug peste cacircteva milioane de gacircnduri icircnainte fără să mă uit icircn urmă fără să văd pacircnă la capăt filmulicircnchid uite ce egoistă pot fi ocrotindu-mi paradisul nu vreau să am insomnii şi icircmi e frică pentru că doctoretu speri să ajung să vorbesc icircn somn tu faci diagramee noapte sau fericirea aia tacircmpită mă icircntunecă doctorepoemul ăsta e o somnilocvie
cri-cri neicircncetatneapăraticircncăpăţacircnatorice greiere icircşi găseşte iubirea pacircnă dimineaţădoar cacircte unul mai cacircntă pacircnă cacircnd icircnnebuneşte ce bine că nu eşti greiere doctoreeu nu sunt sylvia plath
la asta mă voi gacircndi macircine
icircmi schimb de pe o macircnă pe alta brăţara de hematiticircn cacircteva secunde e fierbinteceasul tace tăcere e mut sau e un greiere carecacircntă sub alte geamuri appassionata se dă peste cap se dă legat şi furat se dă
cri-cri tic-taccri-cri tic-tacmacircine se vor placircnge stelele de nesomnce noaptece drumurifiecare dintre noi poate fi oriunde
stau ca o tacircmpită cu faţa la peretee un blond care mă iubeşte cu neclintiremă priveşte lasciv icircntrebacircndu-mă eşti acolonu icirci răspund icircmi răcesc de el frunteaicircmi răcesc de el buzele braţele şi icirci zic noapte bună pentru căapropo mulţumesc margaret mitchellvorba lui scarlettla astamă voi gacircndimacircine
poem cu parabolă de notat
dacă ştie cineva cum e să deschizi uşasă icirci spui cuiva că poate pleca şi să te rogi icircn gacircnd să nu plecesă nu plece
dacă ştie cineva cum e să treci pe aproapeicircncercacircnd să nu te uiţi icircn urmă şiicircn general să nu te prea uiţişi să nu te simţi ca un tren prin mirişte
dacă ştie cineva rog să icircmi lase un mesaj cacirct de cacirct credibildar s-ar putea să icircmi fie zdrobită cutia poştală
mesajiisus nu invadează spaţiul nimănui contrar voinţei sale
noi nu ne-am dorit să fim singuri
acum de mi-ar veni i-aş spune dragostea meacum ştiai tu să obţii sufragiisau cum nu ştiaisau icircn funcţie de cum icircnţelegeai tu astacacircnd ziceai am icircntr-o macircnă vinul iar icircn alta am cucuta
dragostea mea i-aş spune te visam intensnu hoinăream fără sens pe străzile icircnguste vaporoasepe străzile cu magazine indieneicircn timp ce tu impetuos şi retractilicircmi lăsai mesaje la recepţia hotelului
icircn timp ce ruşii inundau planeta icircncercacircndpacircnă şi icircn creierele virginesă icircşi facă pacircrtii de schi
i-aş spune dragostea mea nu-i adevăratnoi nu ne-am dorit să fim singuri
solstiţiu de vară cu final fericit
nu am icircmbrăcat ienu mi-au ieşit icircn cale flori de sacircnziene nimic tradiţional nimic poeticm-am perindat pe o alee cu duzimi-am icircnvineţit buzele macircinile maioulşi am scris cu dude pe asfaltsunt romacircncă oricum şi atacirct de singură
la icircntoarcerede pe toate gardurile se icircntindea icircnspre minemacircna maicii domnului
totul despre dragoste
dragostea nu e doar un fel de miopie contagioasăşi nici doar o iluzie din care să icircţi faci hamac să te lauzi că ai ochi de aviator
e ca şi cum ai icircntinde macircna să atingi o margine de cerşi ai simţiexact icircn momentul său de contracţie cum durerea curge invers după care timpul se opreşte corect calculatca un cal bine dresat icircn două picioare cu limba scoasă abia respiracircndicircn asteptarea zahărului cubic eu aşa icircmi explic de ce ai rămasinvariabilpeste ani şi ani responsabil de fenomenele mele cuantice einstein şi freud nu aveau habar
1 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
După asasinarea lui Modest crimă care zgacirclțacircise oraşul nostru din temelie Margo a dispărut pe ne-
aşteptate şi timp de două săptămacircni cacirct au durat căutările mele nimeni n-a fost icircn stare sau poate n-a vrut (mai tacircrziu am icircnțeles că n-a putut) să-mi spună ceva icircmbucurător privind soarta ei
Modest a fost găsit mort icircn vila lui cocoțată pe Dealul Morarilor icircn dimineața zilei de 14 iulie Tocmai se icircncheiase cam-pionatul mondial la fotbal iar pătratul de carton cu imprimeuri aurii alon zan-fan dio la patriie aşa cum cacircntam noi la şcoală de Ziua Comunei adică invitația Ambasadei franceze zăcea găurită exact la mijloc icircn buzunarul interior al sacou-lui Ucigaşul a tras fix icircn inima victimei şi anchetatorii sosiți la locul crimei au concluzionat că Modest nu-şi va putea onora promisiunea şi nu va fi prezent icircn acea seară la recepția oferită de Am-basada Franței cu ocazia Zilei Naționale a Republicii respectiv franceze
Vreau să fiu icircnțeleasă corect departe de mine intenția de a-mi manifesta mali-țiozitatea sau vreo atitudine nepotrivită icircn raport cu mortul iată de ce chiar de la bun icircnceput icircmi cer scuze pentru even-tualele incoerențe icircn expunerea mea şi mai ales pentru unele construcții stilistice de-a dreptul nefericite N-aş putea spune exact ce icircnseamnă construcție stilistică nefericită dar precizez că această icircmbinare de cuvinte am auzit-o de la Margo Ea se pricepe la şmecherii din astea literare aşa că o repet şi eu de fiecare dată cacircnd apare ocazia Dacă ar fi să mă conduc după gustul meu aş folosi o altă sintagmă auzită de la Margo ndash mai-mult-ca-perfectul Nici icircn cazul de față n-aş putea spune prea multe despre semnificația acesteia dar icircmi place cum sună Adică există perfectul dar mai e şi mai mult ca perfectul Păcat că nu putem spune mai mult ca mortul fiindcă anume o asemenea expresie ar defini cacirct se poate de exact starea de spirit a lui Modest De asemenea presupun că cineva dintre cititorii mai exigenți ar putea constata icircn relatarea mea o insuficientă pregătire ortoepică şi ortografică mai ales Mea culpa cum ar spune mama nu prea le stăpacircnesc pe toate dar cine oare e perfect pe lumea asta Eu cel puțin recunosc faptul că icircmi scapă subtilitățile de orice fel Chiar şi icircn bucătăriile destul de spațioase icircn care se icircntacircmplă să trebăluiesc nu mă simt icircn largul meu Nu-mi place să prepar bucate sofisticate şi urăsc scrisul
şmecheros care pretinde să respire aer epic icircntr-un oraş poluat şi rău mirositor ca al nostru Nici despre oraşul nostru n-aş vrea să vorbesc nimic rău dar secole apăsătoare de ocupație străină au schimbat macazul istoriei şi astfel trenul icircn care ne icircnghesuiserăm cu toții a luat-o icircntr-o altă direcție decacirct ne-am fi dorit-o naivii de noi
Și ca să icircnchei incursiunea mea icircn lumea literelor vă aduc la cunoştință icircncă un gacircnd de-al meu selectat de serialul Cugetările unui profan
bdquoConsider că literatura şi scrisul e ceva de prisos icircn viața omului e un moft al vanității rănite cum ar fi sosul de anason icircndoit cu esență de ananas cu care unii bucătari trufaşi stropesc fructele de mare sau muşchiul de vițel macircngacirciat icircn preala-bil cu miez de trufe Cu pretinsul lor mai-mult-ca-perfectul fiecare se răzbună cum poate uimindu-şi şi umilindu-şi clienții cititorii sau carnivorii e totunardquo
Faptul că s-a făcut nevăzută icircntr-o
manieră cacirct se poate de subită după un omor care provocase atacircta vacirclvă n-o ajuta cu nimic dimpotrivă producea doar efecte nedorite pentru ea dar şi pentru toți noi Icircn primul racircnd procurorul Arhi-ze şi-a pierdut răbdarea şi la un pahar de vişinată cu arahide sărate declarase icircntr-un cerc icircngust de prieteni procurori şi ei toți cu nervii la pămacircnt că Margo este prima pe lista suspecților de comi-terea omorului
Auzind asta am căutat să mă icircntacircl-nesc cu Arhize şi să-l icircntreb ce temeiuri au stat la baza ipotezei lui Avea probe concrete sau era vorba de o răzbunare personală aşa cum am presupus chiar din clipa icircn care am auzit de versiunea lui Bineicircnțeles că n-am fost lăsată să intru icircn biroul lui dar icircmpotrivirea cerberilor de pe coridoarele procuraturii m-au stimulat să-mi aduc aminte de un episod straniu chiar inexplicabil aş spune
Icircn acea dimineață de 14 iulie cacircnd vestea asasinării lui Modest se răspacircndise prin oraş cu viteza usturătoarelor brize ce sprintează de la stația de epurare odată cu răsăritul soarelui m-am icircnfățişat şi eu la poarta celei mai influente pacircnă nu demult persoane din oraşul nostru Dealul Morarilor forfotea de lume multă şi pestriță angajați icircndoliați ai primăriei jurnalişti cu figuri sceptice alții de-a dreptul deprimați purtacircnd camere video grele pe umeri sau carnețele ferfenițite icircn macircini cu indispensabilul pix cu gel icircnfipt
icircntre file gură-cască sosiți cu sufletul la gură trăgacircnd nervoşi de reverele late şi icircndreptacircnd poalele halatelor de baie ca să-şi păstreze nepătată demnitatea de mahala vecini din Văgăuna cu cipici de casă icircncălțați pe piciorul gol cacircțiva şefi de bănci şi preşedinți de judecătorii polițişti sub acoperire alții la vedere cu uniforme proaspăt călcate dar nespălate din ziua fabricării din care cauză luceau ca oglinzile la soare agenți secreți necu-noscuți marelui public icircn schimb de un hipnotism irezistibil atrăgacircnd atenția tuturor curioşilor un mic detaşament de agenți fiscali nişte lipitori tăcute şi hrăpărețe ale sacircngeroasei perioade de tranziție Mai pe scurt aproape toată lumea bună a oraşului urcase pe deal pentru a se convinge de moartea neanunțată a lui Modest
Plimbacircndu-mă prin mulțumea agitată pusă pe analiza detaliată a motivelor asa-sinatului l-am observat pe Arhize ferin-du-se nu ştiu cum tocmai de mulțimea icircn mijlocul căreia se afla (Margo ar fi spus că am folosit un oximoron) Ca şi cum se temea să fie observat de cineva anume Mergea cu capul plecat aruncacircnd priviri fugare cacircnd icircntr-o parte cacircnd icircn alta şi la fiecare cinci minute dacircnd indicații scurte unor dulapuri masive deghizați icircn oameni ai legii care răsăreau ca din pămacircnt şi se apropiau umili de el
Icircn pofida căldurii sufocante chiar şi la acea oră matinală purta o pălărie cu boruri mari o pereche de ochelari de soare imenşi şi o cămaşă gri sfacircrtecată de nişte carouri oranj cu macircnicile lungi şi gulerul ridicat Din punctul meu de vedere o asemenea opțiune vestimenta-ră burlescă nu putea avea o altă menire decacirct să-l scoată icircn evidență pacircnă şi pe cel mai amăracirct şi anonim lustragiu Un procuror care a urmărit exact contrariul ndash să nu atragă asupra sa nicio privire indiscretă ndash a reuşit cu succes să atingă efectul maximei expuneri publice
Icircntrebările mele icircnsă vizau cu totul şi cu totul alte subiecte De pildă ce căuta Arhize la locul crimei Simțea cineva lipsa lui acolo icircn timp ce casa şi icircmprejurimile erau icircnțesate de tot felul de anchetatori şi agenți de teren La asta se reducea misiunea unui procuror-şef la acea oră ndash să caşte gura icircmpreună cu toți proştii adunați pe Dealul Morarilor Cine erau indivizii care răsăreau ca din pămacircnt şi ce indicații le dădea
PROZĂ
SOȚIA LUI FAUSTde VAL BUTNARU
Noroc de el că a avut inspirația să dispară repede din peisaj dar icircntrebările pe care mi le-am pus nu s-au topit icircn bezna neantului şi al misterului enigmatic ndash asta aşa ca să mă exprim mai literar Aceleaşi icircntrebări le-am văzut articulate pe buzele multor cetățeni simpli fără cunoştințe aprofundate icircn jurisprudență
O altă consecință a dispariției cacirct se
poate de bizare a lui Margo a fost faptul că Faust s-a pomenit cu o citație la pro-curatură şi interogat chiar a treia sau a patra zi după acea dimineață marcată de descoperirea unui mort mai mult ca important
L-am icircntrebat pe Faust ce a vorbit cu Arhize dar n-a ştiut ce să-mi spună
ndash Cum aşa nu ştii ce să spui m-am revoltat mai mult decacirct era cazul probabil
ndash Nu ştiu dragă şi gata mi-a răspuns cu icircncăpățacircnare Mă icircntreba tot felul de lucruri
ndash Cum ar fi insistam eundash Ce să fie s-a stropşit la mine I-am văzut deodată ochii lui albaştri
pe timp icircnsorit acoperindu-se de nori negri şi pompacircnd prin pupile o substanță otrăvitoare Probabil că după interogatoriu trăia senzația unui naufragiat Și atunci de ce se icircmpotrivea icircncercărilor mele de a-l evacua de pe nava icircn derivă
ndash Ce te bagi icircn viața noastră a stri-gat la mine uitacircnd că se afla icircntr-un loc public icircn plină stradă adică Cacirct timp mai ai de gacircnd s-o terorizezi pe Margo De ce nu ne laşi icircn pace Crezi că nu ştiu ce urmăreşti Margo nu mă va lăsa de dragul tău n-ai icircnțeles măcar atacircta lu-cru Uită-te la tine cum arăți Ai 39 de ani dar tot grasă şi pitică ai rămas de parcă ai fi un Sancho Panza icircn fustă Ei bine nici măcar fustă nu porți
Era speriat şi derutat v-am mai spus asta vorbea prostii fără să-şi dea seama ce icircndrugă Icircn primul racircnd abia am trecut cu cinci luni şi jumătate de 38 Asta ar trebui s-o ştie Eu şi Margo suntem năs-cute icircn acelaşi an şi icircn aceeaşi zi pe 29 februarie Și dacă ar fi să ne luăm după numărătoarea stabilită de comun acord şi de tradiția de a ne sărbători ziua de naştere odată la patru ani nu anual la 28 februarie aşa cum obişnuiesc s-o facă cei fără principii ci la 29 februarie ar ieşi că suntem minore rău de tot Pe urmă habar nu am ce ştie el ce urmăresc eu Cacirct priveşte restul aberațiilorhellip Eu grasă şi pitică Ei asta-i bună Nu sunt de icircnălțimea lui Margo este evident pentru oricine dar pacircnă a mă numi Sancho Panza e o cale cosmic de lungă Adică ce voia să insinueze Că Margo este un Don Quijote luptacircnd cu morile de vacircnd şi eu sluga ei călare pe un măgar răpciugos rosto-golindu-ne ambele icircn hăul derizoriului Adică icircn viziunea lui eram nişte babe triviale şi comice pe care nu voia să le lase să se facă de racircs ca şi personajele lui Cervantes (Margo icircmi icircnşirase peripețiile şi icircntreaga poveste a celor doi clovni aşa că sunt suficient de bine documentată) Dar nu i-am spus nimic Nu era prima dată cacircnd arunca vorbe icircn vacircnt speracircnd să mă ofenseze şi să mă facă să renunț Știa el la ce ar fi vrut să mă facă să renunț
Fragment de roman icircn pregătire
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 5
Icircn anul 2017 la Editura Junimea din Iaşi apare cartea Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc un studiu critic despre proza celui care revoluționa romanul basarabean de la
mijlocul secolului XX prin Singur icircn fața dragostei Sunt analizate trei romane ndash Lătracircnd la lună Hronicul Găina-rilor Spune-mi Gioni ndash acestea confirmacircnd se pare cel mai bine constatarea pe care o face Vasile Iftime autorul lucrării icircn Introducere bdquoCu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susținută icircn special de succedarea planurilor narative (complementare suprapuse intersectate opuse) de extrapolările temporale şi spațiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn granițe fluctuante) de cameleonizarea personajelor (inițierea icircn imoralitate şi descreşterea individului social) de retorică persiflantă ironică sarcastică a acestorardquo
Fără a utiliza o terminologie excesivă Vasile Iftime analizează atent cele trei proze (comentariile pe text sunt foarte bune) urmărind planurile narative personajele şi icircn mod special limbajul Uneori suntem provocați prin icircncadrări paradigmatice neaşteptate (bdquoAureliu Busuioc icircn Lătracircnd la lună nu uzează de indicii cronologici tocmai pentru a imprima scrierii tuşa de ambiguitate necesară unei narațiuni cu elemente de tematică suprarealistărdquo bdquoRomanul ndash Spune-mi Gioni nm LȚ ndash [hellip] poate fi perceput ca o scriere icircn oglindărdquo ) alteori impresionează analiza minu-țioasă a ipostazelor unor personaje (la p 21 bunăoară ni se propune o trecere icircn revistă a schimbului continuu de roluri ale lui Enrique bdquoochiul treaz ochiul critic ochiul corector din familia Grăsanuluirdquo) decriptarea simbolisticii numerologice (din Spune-mi Gioni la p 106) sau enume-rarea punctuală a elementelor timpului biologic istoric astronomic social (icircn Hronicul Găinarilor la p 93-95)
Ceea ce icircl fascinează cu adevărat pe autorul cărții este se pare limbajul prozelor lui Aureliu Busuioc bdquoIcircn fiecare roman Aureliu Busuioc propune o altă schemă de construc-ție a romanului o altă rețetă de plăsmuire a personajelor un alt decor adaptabil subiectului Ceea ce rămacircne unic şi inconfundabil icircn proza lui Busuioc este limbajulrdquo Vasile Iftime acordă o atenție deosebită acestui aspect (şi anume aici trebuie căutată noutatea absolută a exegezei pe care o icircntreprinde) urmărind dimensiunile limbajului polifonia limbajului retorica şi ajungacircnd la concluzia că bdquoAureliu Busuioc excelează icircn romanele sale cu o retorică coerci-tivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Și totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn textrdquo
Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc este o carte necesară pentru că explorează multiaspectual trei romane ale lui Aureliu Busuioc (unul dintre cei mai importanți prozatori din a doua jumătate a secolului XX de la Chişinău despre care se vorbeşte mai mult decacirct se scrie) este o carte bine-venită pentru că publicată la o editură din Iaşi contribuie cumva la integrarea acestui autor icircn contextul general al literaturii romacircne este o carte-promisiune pentru că icircn mod sigur Vasile Iftime odată ce a pactizat cu Aureliu Busuioc va vrea să studieze şi celelalte romane Suntem curioşi ce şi cum va scrie despre Singur icircn fața dragostei Unchiul din Paris Și a fost noaptehellip şi fireşte Pactizacircnd cu diavolul
DESPRE AURELIU BUSUIOC CU MIGALĂ
LITERATURA PENTRU COPII LA IcircNCEPUT DE SECOL XXI
Icircn anul 2004 Maria Șleahtițchi făcea selecția textelor studiul introductiv şi notele biobibliografice pentru antologia Literatură pentru copii din colecția Literatura
din Basarabia Secolul XX (editurile Știința şi Arc) Icircn acel vo-lum antologatoarea icircşi exprima optimismul pe care i l-a insu-flat evoluția acestui gen de-a lungul a o sută de ani pe seg-mentul interriveran al literaturii romacircne bdquoPrimele impresii ale antologatorului au fost de bucurie De bucuria că suntem şi că scriitorii basarabeni dăruiți cu har au reuşit să dea reale valori icircn acest genrdquo
Icircn 2018 apare o altă antologie de Literatură pentru copii (Editura Arc) cu texte publicate după 2000 Analizacircnd cărți-le pentru copii apărute timp de şaptesprezece ani şi făcacircnd o listă de bdquopeste şapte sute de titluri şi nu cred că am dat de capătul acestei icircntinderi icircn revărsarerdquo antologatoarea (ace-eaşi) constată cu regret că nu prea mai avem motive de bu-curie deoarece bdquoeste clar că icircn acest gen ca icircn niciun altul al literaturii există o icircnspăimacircntătoare supraproducție de carte Scrie cine vrea cu sau fără vocație scrie ce vrea pu-blică cum şi unde poaterdquo Aşadar pentru a-i oferi citotorului o culegere de lucrări ce rezistă estetic a fost nevoie de multă răbdare şi persevernță dar şi de mult discernămacircnt (calități de care Maria Șleahtițchi cel mai bun cred cunoscător al domeniului de la noi dă dovadă cu prisosință prin selecția pe care o face) Ni se propune un volum ce cuprinde atacirct po-ezie şi proză cacirct şi dramaturgie cu autori făcacircnd parte din generații diferite şi practicacircnd formule literare diferite bdquoLa al-cătuirea antologiei de față mărturiseşte Maria Șleahtițchi icircn prefața intitulată sugestiv Literatură şi industrie am fost cu-rioasă să văd care sunt numele noi intrate icircn literatura pentru copii şi m-am bucurat să constat că domeniul rămacircne icircn con-tinuare de interes pentru tinerii scriitori (Aurelia Borzin Stela Popa Anna Leah şa) Am remarcat de asemenea prezența mai nouă a cacirctorva scriitori optzecişti care insistă pe acest palier de creație (Nicolae Popa Irina Nechit) dar şi lansarea lui Dumitru Crudu cu două cărți noi pentru profilul său literar acredtitat M-am bucurat să recitesc minunata carte Vizavi de vizavarză a regretatului scriitor Aureliu Busuioc Am reținut diversificarea tematică icircn cazul creației lui Spiridon Vangheli scriitorul evocacircnd icircn cartea sa Crăița momente dramatice de la mijlocul secolului XX M-am bucurat şi de un singur text semnat de un scriitor talentat Este şi cazul nuveletei cu firul răsucit icircn patru sau icircn opt Dirimaga de Vladimir Beşleagă Am constatat aşezarea temeinică icircn acest gen de literatură a unor scriitori icircn temei şaptezeciştirdquo
Icircn urma unei selecții riguroase ni se propun texte care icircmbină măiestrit bdquoliteratura ca artă literatura ca platformă de educație şi literatura ca jocrdquo (condiție sine qua non a unei lucrări pentru copii după cum subliniază Maria Șleahtițchi icircn prefață) Iată bunăoară cacircteva strofe din Greierul care s-cri-cri-e o frumoasă şi amuzantă poezie de Arcadie Suceveanu scrisă icircn manieră postmodernistă bdquoGreierul de-odinioară Bunul meu coautor a fugit din călimarăhellip Unde Icircn calcula-tor ndash Azi e altă racircnduială Zice el icircn dezacord Azi nu scrie cu cerneală Nimeni Toți lucrează-n Word Deşi e modern icircn toate Poartă-un frac albastru-mov Moştenit icircn taină poa-te De la Donici sau Kracirclov Cum m-ating de tastatură El se-nveseleşte ndash şi Cu har viu de la natură Icircmi dictează cri-cri-crihellip Eu traduc din greiereşre Inspirat şi plin de zel Iară el suceveneşte ndash Și-amacircndoi gacircndim la felrdquo
Lucia ȚURCANU
FIRUL CU PLUMB
AURELIU BUSUIOC
(1928-2012)
NOIEMBRIE
SEMNAL
Tic tacPic pacOrele picură-n ploaieticăie ploaia opactimpul se scurge-n odaietic tacOre s-adună grămeziPloaia e doar calitateCeasul e inimaveziBateMai batePic pacTic tacOrele apa ndash de-o seamăcurg la fereastrăCe facTimpul şi ploaia mă cheamătic pac
Pic tac
Tac
VELIMIR HLEBNIKOV CAcircND OMUL CAcircND RINOCERUL TRADUCERE PREFAȚĂ ȘI NOTE DE LEO BUTNARUCLUJ EDITURA NEUMA 2018
RAFTVASILE IFTIMEPACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOCIAȘI EDITURA JUNIMEA 2017
RAFTMARIA ȘLEAHTIȚCHILITERATURĂ PENTRU COPII (ANTOLOGIE)CHIȘINĂU EDITURA ARC 2018
1 6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Adrian CIUBOTARU Alex nu este prima dată cacircnd vizitezi o fostă republică sovietică icircn căutarea unor subiecte interesante și a unor oameni neordinari De unde vine acest interes pentru țările din Estul comu-nist al Europei inclusiv pentru Republica Moldova O curiozitate cu atacirct mai ciudată cu cacirct Vestul nu pare atras de Est decacirct dacă are loc vreun cataclism sau vreun război
Alessandro VINCENZI A fi comunist icircn Italia din perioada fascistă icircnsemna pentru cei din familia mea să fii de partea Binelui să faci parte dintre cei care au luptat pentru dreptate pentru respectarea drepturi-lor şi valorilor democratice Icircnsemna să fii de partea celor slabi să visezi la o societate mai dreaptă mai echitabilă Tatăl meu a fost comunist şi a luat mereu icircn serios toate aceste lucruri dar s-a ținut departe de propagandă şi populism Era sceptic icircn privința comunsimului sovietic deşi era totodată fascinat de măreția proiectului şi nu a ştiut icircntotdeauna să evite idolatrizarea URSS-ului Icircn timpul copilăriei mele am fost martorul unor dezbateri aprinse ce aveau loc regulat icircn casa noastră Casa era mică dar se umplea periodic cu colegii şi prietenii tatei care polemizau icircnverşunat Maniera aceasta pătimaşă de a discuta politica şi istoria m-a atras m-a făcut curios doream să icircnțeleg de ce unii oameni nu erau de acord cu tatăl meu şi icircl contraziceau mereu Treizeci de ani mai tacircr-ziu am decis să merg şi să văd cu ochii mei toate acele locuri despre care am tot auzit icircn copilărie şi pe care pacircnă atunci le puteam doar imagina Din 2008 am că-lătorit şi am făcut reportaje despre Moldova Belarus Ucraina şi Rusia
Acum m-aş putea defini ca pe o persoană care merge icircmpotriva curentului am mereu senzația că sunt pe contrasens mă interesează lucruri care icirci lasă reci pe prietenii şi colegii mei din Vest Cred icircnsă că nu are niciun rost să mergi şi să mai vezi o dată ceea ce s-a văzut şi a fost explicat icircn detaliu de sute şi mii de ori Cu cacirct mai puține ştiu despre o țară sau despre o comunitate cu atacirct mai atras mă simt de aceasta Iar dacă mass-media nu acordă mare atenție comu-nității respective ştiu că sunt pe calea cea dreaptă şi că am ales subiectul potrivit Acest mod de a aborda lucrurile comportă nişte riscuri desigur deoarece reduce uneori simțitor şansele de a-ți publica foto-grafiile şi articolele La fel de adevărat este că un story ieşit din comun un reportaj bine scris şi documentat cu imagini care intrigă poate stacircrni interesul vreunui editorhellip Uneori e bine să fii oaia neagră
AC Unul dintre subiectele tale preferate sunt comu-nitățile uitate izolate ce riscă să-și piardă identitatea etnică sau culturală icircn lumea noastră tot mai globală și mai uniformă Icircn 2008-2009 ai vizitat comunitatea italienilor din Kerci Crimeea mai bine zis ce a mai rămas din această comunitate care a emigrat icircn Ru-sia țaristă pe la mijlocul veacului XIX De asemenea
ai fost de cacircteva ori icircn Belarus unde ai fotografiat viața de zi cu zi a unor trupe de teatru semiclandes-tine persecutate de regimul Lukașenko După ce ai relatat drama acestor teatre ambasada belarusă (sau securitatea de la ambasadă) nu ți-a acordat viză pe motiv că nu ești bdquobinevenitrdquo Recent ai fost icircn regiunea autonomă Gagauz Eri Mai exact ai efectu-at trei vizite pentru a realiza un singur reportaj Pe drept cuvacircnt decizia m-a surprins dat fiind că nici regiunea nici minoritatea găgăuză nu sunt amenin-țate nici etnic nici cultural nici politic Singura ame-nințare poate veni doar de la găgăuzii icircnșiși care nu se grăbesc să-și recupereze cu adevărat nici limba nici identitatea icircn mare parte erodată Ce crezi că ar putea provoca curiozitatea cititorului spectatorului vest-european icircn Găgăuzia de azi
AV La prima vedere da sunt de acord nu există subiecte de interes major icircn Găgăuzia Dar dacă te gacircndeşti că acest grup etnic aproape necunoscut icircn afara granițelor RM reprezintă o populație turcică de religie creştină care a fost sovietizată pacircnă icircn mădu-va oaselor icircn perioada URSS iar acum fiind parte a unei țări declarat proeuropene continuă să afişeze un comportament mai mult sau mai puțin separatist şi totodată proruseschellip ei bine icircn aceste condiții devine clar că pentru un jurnalist serios Găgăuzia poate deveni o mină de aur
Sunt italian şi din 2005 locuiesc icircn Spania iar din 2011 ndash icircn Catalonia la Barcelona După cum bine ştii Catalonia este de asemenea o regiune separa-tistă care vrea să se rupă definitiv de Spania Dacă vom compara cele două cazuri icircn ciuda trecutului foarte diferit vom observa şi alte asemănări dincolo de dorința de a obține independența Și catalanii şi găgăuzii s-au strămutat sau au fost strămutați de mai multe ori de pe un teritoriu pe altul icircnainte de a se stabili acolo unde se află acum Și unii şi alții concep apartenența la statul spaniol şi respectiv la cel mol-dovenesc ca pe un accident provizoriu al istoriei şi nu ca pe o fatalitate sau necesitate
Cel mai mare oraş din Gagauz Eri este Comra-tul Deşi se cheamă oraş este mai curacircnd un sat cu elemente de urbanism Comratul seamănă cred cu toate centrele raionale din fosta Uniune căci oriunde aş fi călătorit ndash Belarus Ucraina Rusia ndash toate aceste orăşele improvizate arată la fel Ai putea identifica de-sigur nişte diferențe icircn cultura gastronomică icircn artă icircn arhitectură icircn comportamentul oamenilor dar cu macircna pe inimă pentru mine aceste diferențe sunt superficiale Da la Comrat şi icircn oraşe precum Chişină-ul oamenii vorbesc diferit şi nu mă refer aici la limbi Majoritatea chişinăuienilor icircşi văd viitorul icircn Europa pe cacircnd icircn Comrat invers mai aproape de Rusia dar nici acest lucru nu reprezintă o diferență esențială Cred că vor trebui să treacă decenii ca să vedem aces-te țări postsovietice despărțindu-se cu adevărat de trecutul rusesc sovietic şi icircncercacircnd să revină la origi-
INTERVIU
ALESSANDRO VINCENZIlaquoIcircN ȚĂRI CA MOLDOVA METABOLISMUL E MAI LENT OAMENII DIGEREAZĂ ȘI ASIMILEAZĂ MAI GREU SCHIMBĂRILE PRIN CARE TRECraquo
Alessandro Vincenzi
s-a născut pe 26 iunie 1973 icircn Bologna Italia A absolvit Facultatea de Științe Biologice a
Universității din Bologna A visat să studieze mamiferele marine dar o călătorie icircn Asia (din
Mongolia pacircnă icircn Indonezia) efectuată icircn 2001 l-a convins că omul este un obiect de studiu
mult mai interesant Icircn 2004 și-a luat maste-ratul icircn medicina tropicală iar din 2005 a fost
angajat ca biolog de organizația nonguverna-mentală Medici Fără Frontiere Prima lui misiune
s-a desfășurat icircn Somalia o țară sfacircșiată de război Timp de șapte luni a lucrat icircn laboratoa-
re improvizate diagnosticacircnd tuberculoza S-a obișnuit să poarte veste antiglonț și să meargă la baie icircnsoțit de gardieni icircnarmați Icircn Galkayo
icircn nordul Somaliei a trecut icircmpreună cu colegii și militarii care icirci păzeau printr-un asediu care a
durat peste o săptămacircnă Icircn Somalia și-a icircntacirclnit viitoarea soție pe atunci chirurg de război Au
urmat nouă luni icircn Uganda o țară de asemenea zdruncinată de confruntări armate Nici cele
cinci luni petrecute mai apoi icircn provincia Mani-pur din India exact icircn centrul bdquoTriunghiului de
Aurrdquo (regiune faimoasă pentru traficul de heroină și de ființe umane) nu au fost mai liniștite Ul-
tima misiune a avut loc icircn Teknaf (Bangladesh) icircn lagărul refugiaților birmanezi din Rohingya
Viața sub gloanțe l-a marcat profund După experiențele din zonele de conflict a hotăracirct să facă fotografie documentară și reportaje despre
comunități mai puțin cunoscute icircn Europa de Vest A icircnceput cu ce a știut mai bine prime-
le sale reportaje sunt dedicate tratamentului tuberculozei Așa ajunge icircn Republica Moldova
(2008) După o serie de călătorii icircn Turcia India și Columbia se decide să se axeze icircn special pe țările postsovietice din Europa de Est Din 2009
vizitează Ucraina (Kerci Lvov etc) Belarus (unde fotografiază Teatrul Liber persecutat de regim) Rusia (Astrahan) Icircn 2017 și 2018 revine icircn Re-publica Moldova pentru a face un reportaj des-
pre Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (Gagauz Eri) Icircn iulie 2018 fotografiază viața unei
familii de intelectuali ceangăi din Cleja Bacău Icircn 2019 urmează călătorii icircn Delta Dunării la
comunitatea lipovenilor și icircn Veria nordul Greciei la comunitatea aromacircnilor de acolo
Fotografiile și reportajele lui Alessandro Vincenzi au fost publicate icircn The Guardian Der Spie-
gel lrsquoOBS Le Monde CNN Mariclaire D della Repubblica Vanity Fair GEO Italy Geo Russia
Revue 21 Icircn 2009 a acordat un interviu publi-cației Sud-Est cultural realizat de subsemnatul
Icircn 2019 la Editura Cartier icirci va apărea un album dedicat Găgăuziei AC
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 7
nile şi la cultura lor Este la fel de adevărat că spre deosebire de Chişinău şi de Bălți Comratul arată mai curățel şi mai icircngrijit poate şi pentru că e mai mic şi mai uşor de administrat
Nu cred ca să revin la icircntrebare că occidentalii sunt foarte interesați acum de viața din Gă-găuzia dar pot deveni curioşi dacă vor percepe această regiune ca pe un punct strategic icircn care se poate naşte o nouă situație geopolitică icircn Europa de Est un nou conflict După cum ți-am spus adineaori faptul că mă ocup de regiuni ca Găgăuzia nu are cum să mă facă mai popular ca fotograf sau dacă vrei ca fotojurnalist dar ideea de a-i face pe occidentali să le cunoască mai bine este icircntotdeauna o provocare S-ar putea ca pe viitor această cunoaştere să conteze
AC Haide să vorbim totuși despre diferențe Oricacirct de puține și superficiale ele există Gă-găuzia ca și icircntreaga RM de altfel nu este o copie exactă a altor regiuni postsovietice Care ar mai fi particularitățile distinctive ale regiunii căci după cum ai spus nu te-a atras doar potențialul exploziv al separatismului local
AV Pentru a icircnțelege locurile şi oamenii am nevoie de timp Timp ca să digerez experiențele prin care am trecut Din 2008 lucrez icircn această parte a lumii şi cred că mi-am formulat deja un punct de vedere critic asupra spațiului postsovietic icircn general şi asupra RM icircn particular Deşi nu pare foarte diferită de restul Moldovei Găgăuzia tinde să sporească ceea ce o desparte şi nu ceea ce o apropie de Moldova
Cred că am dreptul să afirm asta pentru că atunci cacircnd am vizitat Chişinăul pentru prima dată zece ani icircn urmă oraşul mi s-a părut complet diferit de ceea ce am văzut acum Icircn Chişi-nău se simte că timpul a trecut că ceva s-a icircntacircmplat şi s-a schimbat se simt vibrațiile mo-dernității Asta se vede peste tot chiar dacă nu e chiar ca icircn Occident Oraşul lumea se mişcă Icircn Comrat e o altă atmosferă asemănătoare cu cea pe care am icircntacirclnit-o la Chişinău acum un deceniu Asta icircnseamnă că o parte a țării e mai dinamică pe cacircnd cealaltă parte e icircntrucacirctva blocată Acest lucru nu este nici bun nici rău icircn sine dar nu poți să nu observi că mai puțin dinamice şi active sunt tocmai acele părți ale țării care sunt atrase mai mult de modelul rusesc decacirct de cel european
De fapt e nevoie de o precizare găgăuzii sunt atraşi mai curacircnd de Rusia veche sovietică decacirct de Rusia adevărată cea de azi
Icircn Găgăuzia oamenii par foarte liniştiți respectuoşi şi foarte macircndri de originile lor Sunt ospitalieri şi săritori la nevoie Dar seamănă mai puțin cu concetățenii lor din Chişinău şi foarte mult cu țăranii italienii din copilăria mea cei pe care i-am cunoscut sau despre care am auzit atacirctea şi atacirctea istorii de la părinții mei Și tocmai acest lucru m-a surprins mai mult icircn Găgău-zia decacirct icircn altă parte faptul că lumea de acolo pare icircnghețată icircn timp icircn trecut icircntr-o epocă premodernă E un mod de trăi nu atacirct icircn realitate cacirct icircntr-un fel de nostalgie icircn bună parte icircntrucacirct nimeni şi nimic nu-i icircmpiedică pe aceşti oameni să-şi schimbe mentalitatea Icircn țări ca RM şi icircn particular icircn regiuni ca Găgăuzia metabolismul e mai lent oamenii digerează şi asimi-lează mai greu schimbările prin care trec Mulți nu acceptă necesitatea acestor schimbări şi de aceea se blochează icircn nostalgia după trecut De vină e şi viteza cu care se produc schimbările nu oricine este apt să le interiorizeze şi să le asimileze icircn timp util Se poate icircntacircmpla icircnsă ca ciocnirea vechiului cu noul să nu aibă un icircnvingător s-ar putea să dispară atacirct cultura tradițio-nală cacirct şi germenii civilizației şi mentalității moderne
AC De regulă genurile fotografice se icircmpart icircn cele artistice și icircn cele documentare Se vorbește despre fotografia artistică și cea conceptuală despre genurile populare și cele strict funcționale precum fotojurnalismul fotografia documentară sau portretul Cacirct de relevantă este această clasificare anume icircn cazul fotografiei Pentru mine de exemplu limbajul foto-grafic este mult mai unitar decacirct cel poetic poate și pentru că este mai limitat icircn mijloace Pe unde trece granița icircntre ldquodocumentarrdquo și ldquoartisticrdquo icircn fotografie Icircntrebare cu atacirct mai perti-nentă cu cacirct știm că fotografia ldquoartisticărdquo este deseori doar o pretenție estetică pe cacircnd unele poze ldquodocumentarerdquo au o valoare artistică incontestabilă de cele mai multe ori independent de intenția fotografului Arta are această proprietate de a se produce mult mai spontan icircn fotografie decacirct icircn alte limbaje
AV Este o icircntrebare interesantă şi actuală Cred că ne aflăm icircntr-o perioadă de tranziție de la ceea ce ne-am obişnuit să definim drept fotografie documentară tradițională la ceva ce icircncă nu a căpătat o definiție nu a fost deocamdată conceptualizat Mai multă lume observă că foto-grafia-document este din ce icircn ce mai marcată de personalitatea fotografului Mulți icircncearcă să creeze un stil individual recognoscibil o tendință rareori observată icircn trecut Cacirct despre mine prefer să acționez mai curacircnd icircn calitate de observator decacirct de scenograf sau designer De fiecare dată cacircnd ajung icircn mijlocul unei comunități icircntr-o familie fac ldquopasul icircnapoirdquo icirci las pe oameni să se comporte şi să vorbească aşa cum o fac de obicei pacircnă icircn clipa icircn care ei rede-vin spontani Abia atunci icircncep să fotografiez Astfel icircncerc să le documentez nu viața lor icircn general ci clipele lor de spontaneitate de firesc cacircnd sunt mai sinceri cu ei icircnşişi şi deci şi cu camera De aici uneori se naşte poezia Nu fac poze pe negacircndite dar prefer să mă las guver-nat mai degrabă de instinctul meu de fotograf profesionist decacirct de o idee preconcepută sau de un plan de acțiuni prestabilit
Icircmpărțirea pe genuri nu este icircntru totul relevantă dar există unele aspecte caracteristice pentru fotografia aşa-zis ldquodocumentarărdquo De exemplu codul etic pe care nu eşti obligat să-l urmezi dacă faci fotografie pur ldquoartisticărdquo Și apoi chiar dacă icircncerc să subordonez totul stilului meu de a face imagine sunt obligat să rămacircn fidel momentului specific pe care icircl fotografiez Fotografia artistică sau conceptuală oferă mai multă libertate fotografului mai multe posibili-tăți de utilizare a creativității De exemplu un fotograf artist sau unul conceptualist ldquovorbindrdquo despre bipolaritate poate să prezinte un suferind ca pe o ființă cu două capete Eu nu-mi pot icircngădui asemenea simboluri Totodată icircncerc să inserez şi puțină ironie icircn fotografiile mele Ironia este cel mai inteligent mod de a ilustra lucruri uneori pretins serioase Ironia te pune pe gacircnduri te apropie mai repede de semnificația unei scene sau a unei icircntacircmplări şi totodată icircți dă posibilitatea să transmiți un mesaj cumva din afară detaşat Problema e că uneori unele persoane confundă ironia cu lipsa de respect ceea ce icircn fotografia documentară este o acuza-ție gravă
Interviu realizat de Adrian CIUBOTARU
Imagini din albumul bdquoGăgăuziardquo (titlu provizoriu) icircn pregătire la Editura Cartier
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
TEOFANII IcircN FORMAT A4
copy N RĂILEANU
POEM IcircN SINE(RAZE PROTUBERANȚE ABISURI STRĂLUMINĂTOARE)
V
Să scrii să scrii cu tot regretul că icircn această lume ai vrut să devii un om unul bdquocreat după chipul şi asemănarea
Sardquo şi n-ai reuşit ai vrut să fii ndash de ce nu ndash cel mai important om din lume şi n-ai reuşit ai vrut să ieşi din statistică pentru a deveni tu icircnsuți o lume o constelație albastră un unives dar iarăşi n-ai reuşit
Să scrii că icircn lumea aceasta primează nu creația ci procreația prioritare fiind biologicul şi escatologicul iar nu bibli-ograficul să scrii că regreți şi mai mult faptul că nu te-ai născut dintr-un mare dor dintr-o mare iubire ci din nevoia unor ființe primare de a supraviețui singurătății din necesitatea perpetuării speciei tale din instinctul naşterii şi al morții
Să scrii că icircn lumea aceasta toți oamenii vor să aibă noroc vor să fie iubiți vor să devină fericiți ndash dorințe atacirct de omeneşti atacirct de legitime de fireşti să scrii că unii reprezentanți ai speciei tale tind spre o lume a perfecțiunii spre desăvacircrşire spre sublim dar nimeni nu vrea să devină cu adevărat perfect cu adevărat desăvacircrşit cu adevărat sublim cu alte cuvinte nimeni nu vrea să devină un sfacircnt un făuritor de istorie sau cel puțin un creator de geniu aceasta deoarece nimeni nu vrea să-şi asume ndash din proprie voință ndash cura-jul strălucirea grația divină nimeni nu vrea să ia asupra sa ndash conştient ndash ororile demenței agonia suferințele şi umilin-țele inerente nimeni nu este gata pentru supremul sacrificiu de sine renunțarea la propria viață icircn folosul altor vieți icircntr-un cuvacircnt să scrii că deşi viața e sfacircntă prea puțini sunt cei ce consimt să-şi trăiscă viața cu sfințenie
Să scrii icircn acest sens că oamenii icircşi adresează urări cu diverse prilejuri urări de bucurie de sănătate şi prosperitate de avansare rapidă icircn carieră dar niciodată nu-şi urează unii altora ndash sincer din tot sufletul ndash să atingă icircn viață perfecțiunea sfințenia sublimul crezacircnd probabil că asemenea urări ar conține o luare icircn racircs o batjocură să scrii subliniind cele scrise că dacă cineva reuşeşte totuşi să devină o celebritate un om strălucit sau un mare sfacircnt aceasta se icircntacircmplă icircn pofida prie-tenilor icircn pofida națiunii sale icircn pofida statului autoritar
Să scrii şi despre faptul că icircn această lume frica de a fi perfect de a fi desăvacircrşit de a fi sublim asemeni Creatorului tău este mai puternică decacirct frica de moarte să scrii că icircn această lume toate nevoile
spaimele fricile sunt defecte congenitale cauzate de lipsa echilibrului icircntre dragoste şi ură căci icircn această lume ura şi judecata icircntotdeauna au fost sunt cu mult mai mari mai puternice decacirct dragostea şi iertarea să scrii şi despre icircntrebarea care te-a frămacircntat toată viața icircntrebarea unei creaturi către Creatorul ei Doamne Tu cel care eşti icircntruchiparea perfecțiunii de ce icircți icircngădui luxul excesul risipa bunului Tău sacru făcacircnd din el creaturi imper-fecte necuviincioase uracircte De ce spre pildă creaturilor Tale numite laquogalaxieraquo laquooceanraquo laquobroască-țestoasăraquo şa le oferi existențe de milioane sau chiar miliarde de ani pentru a se apropia cacirct de cacirct de perfecțiune pe cacircnd creaturilor Tale nu-mite laquoomraquo laquotrandafirraquo sau laquoefemeridăraquo le dai pentru atingerea aceluiaşi scop timp de cel mult o sută de ani un anotimp sau o singură zi Doamne cum poate să atingă perfecțiunea icircntr-un timp atacirct de scurt omul această creație a Ta pe cacirct de frumoasă de minunată uneori pe atacirct de violentă de feroce de hidoasă alteorirdquo
Să scrii despre faptul că citind şi recitind cartea lumii icircncă n-ai găsit un răspuns mulțumitor la icircntrebarea ta mai mult să scrii că astăzi icircntrebările şi dicursurile de acest fel sunt tratate ironic sunt trecute prin derizoriu
Să scrii de asemenea că de fiecare dată ajungacircnd la paginile cu Povestea magului
călător icircn stele citeşti aceste versuri cu voce tare rostindu-le nu ca pe o invectivă ci ca pe o sentință bdquoCacircnd cartea lumii mare Dumnezeu o citeşte Se-mpiedică la cifra vieți-ți fărrsquo să vreardquo
VI
Să scrii clar şi cuprinzător despre icircncercările tale de a redacta perfec-ționa rotunji cartea acestei lumi ca
şi cum ți-ai redacta perfecționa rotunji propria scriere la lumina gacircndurilor vi-ziunilor senzațiilor proprii
Să scrii despre faptul că uneori icircn timpul sau după lecturile nocturne medi-tezi icircndelung asupra celor citite icircncercacircnd să le raportezi la propria-ți ființă să le oglindeşti icircn cugetul tău icircn deşteptare precum cerul icircnstelat se răsfracircnge icircn apa adacircncă a unei facircntacircni din satul natal să scrii că atunci simți cum emisferele cerebrale ți se mişcă icircntr-un gol mental nemărginit simți cum acestea se mişcă se mişcă icircn jurul unei clipe suspendate icircn care se compun noi forme de spațiu-timp ima-ginar clipă asemeni unui strop de cristal unui păianjen agil care icircşi țese pacircnza din fire cosmice oscilatorii ndash o pacircnză extrem de fină aproape vizibilă care uneori se extinde iar alteori se contractă să scrii că icircn timp ce se mişcă emisferele ades iau forma unei clepsidre prin care curg mili-
arde de neuroni fiecare neuron conținacircnd imensități de lumi neuronale reflexive ndash adevărate ansambluri de idei eşafodaje perceptuale cognitive emoționale apoi treptat emisferele iau forma unui fluture de o frumusețe demonică cu aripi uriaşe desfăcute icircn zbor
Să scrii că ajutat de nepotolita-ți icircnchi-puire alteori simți cum peste emisferele cerebrale (una de poet cealaltă de gacircn-ditor) se suprapun cele două emisfere pămacircnteşti iar peste ele se suprapun cele două emisfere cereşti simți apoi cum emi-sferele intră una icircntr-alta una icircntr-alta ca să icircnglobeze icircmpreună un corp rotund o sferă
Să scrii cum deodată emisferele ndash ce-rebrale terestre şi cele astrale ndash icircncep a se roti icircntacirci se rotesc icircn sensuri diferite provocacircnd mare haos icircn gacircnduri şi simțiri cauzacircnd fulgere şi tunete icircn cerul icircnnorat producacircnd găuri negre prin constelații şi galaxii să scrii cum apoi mişcacircndu-se cu viteza luminii pacircnă la un punct anume (punctul cel icircntacirci şi singur atomul pri-mordial dorul de cineva sau de ceva) emisferele brusc se opresc şi la fel de brusc prind a se roti icircn aceeaşi direcție icircn acelaşi sens şi se rotesc aşa pacircnă cacircnd icircn spațiille cele mai icircntunecate şi mai greu accesibile ale creierului tău parcă icircncepe să se zărească de ziuă apar primele semne ale spațiu-timpului imaginar apar primele culori primele sunete vii se deschid pri-mele frumuseți de paradis ale conştiinței poetice
Să scrii despre faptul cum odată ți-a trecut prin minte vertiginos o rază ca o lamă cu o mie de tăişuri străfulgeracircndu-ți resorturile imaginației creatoare provo-cacircnd şuvoaie de raze de protuberanțe de abisuri străluminătoare să scrii despre pata de lumină icircndesată icircn jurul capului acoperind ca un bandaj linia secțiunii cre-ierului asta icircn timp ce pe foaia de carte pe care ți-ai lăsat fruntea apăreau pică-turi de transpirație abundentă icircn două cu sacircnge apărea spuma roz-albă a nebuniei străvezimea de diamant a lucidității
Să scrii despre strigătul tău puternic surprinzător cu sunete care puteau fi văzu-te ca nişte corzi icircntinse icircn toate direcțiile un strigăt rostit icircntr-o limbă necunoscută nemaiauzită pacircnă atunci să scrii despre ecourile lui răsunătoare spărgacircnd bezna nopții ca pe o sferă grea de plumb icircn-cins Eu văd Văd Lumina Văd drumul către Cerrdquo
de TEO CHIRIAC
EUGEN CIOCLEADAȚI TOTUL LA O PARTE
CA SĂ VĂDANTOLOGIE DE
EMILIAN GALAICU-PĂUN
ȘERBAN FOARȚĂMULȚIMEA CU UN SINGUR ELEMENT
ANTOLOGIE DEROBERT ȘERBAN
CARTIER DE COLECȚIE | NR 16 17
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 5
bdquoECHIN Xrdquo5
MIRADOR
de ION POP
Icircn decembrie a acestui an Echinox bdquorevista studenţească de culturărdquo apărută icircn trei limbi ndash romacircnă ma-
ghiară şi germană ndash sub egida Universi-tăţii bdquoBabeş-Bolyairdquo din Cluj va icircmplini cinci decenii de viaţă Două zile 19 şi 20 octombrie vor marca momentul fes-tiv ceva mai devreme date fiind multe-le evenimente culturale din ultima lună a acestui an al Centenarului Marii Uniri O memorabilă baladă a lui Horia Bă-descu scrisă icircn tinereţea echinoxistă a poetului aşezase de altfel sub semnul somptuoaselor toamne clujene icircnchega-rea mai icircntacirci a cenaclului studenţesc bdquoEchinoxrdquo icircn rdquosubpămacircntardquo nu tocmai urmuziană a bdquocramei lui Mongolursquo de pe strada Horea nr 5 nu departe de Facul-tatea de Filologie A avea o continuitate de cincizeci de ani fie şi cu dereglări de ritm pe parcursul lor nu e oricum puţin lucru icircn zilele noastre şi exemple de longevitate ca acesta aproape că nu pot fi icircnregistrate
Se ştie că şi cenaclul şi publicaţia au fost icircntemeiate icircntr-un cerc pur studen-ţesc cu Marian Papahagi Eugen Uri-caru Petru Poantă Dinu Flămacircnd Ion Mircea Adrian Popescu Mariana Bojan Olimpia Radu Ion Maxim Danciu şi alţii cacircţiva apoi icircn formula admisă de ofici-alităţile vremii a celor trei naţionalităţi icircnfrăţite icircn pagini de revistă icircntr-un grup ce avea să schiţeze şi un icircnceput de comunicare bdquomulticulturalărdquo (acum e preferat ca mai bdquocorect politicrdquo termenul de interculturalitate iar alţii vorbesc icircn ce priveşte gruparea echinoxistă de o mai modestă bdquocooperare culturalărdquo) Fapt e că Echinox-ul a putut să se nas-că icircntr-un moment de dezgheţ ideolo-gic dictat de contextul tensiunilor cu sovieticii care nu demult invadaseră Ce-hoslovacia ndash fără participare romacircneas-că ndash cu amintirea revoluţiei maghiare anticomuniste şi a mişcărilor studen-ţeşti din mai 1968 La Cluj inițiativele precedente rămăseseră fără rezultat iar după ce icircn fruntea redacţiei curat stu-denţeşti a noii publicaţii fusese instalat tot un student Eugen Uricaru acesta a şi fost repede schimbat după ce comi-sese marea eroare ideologică a publică-rii unei prime traduceri romacircneşti din Heidegger Aşa icircncacirct şi bdquooficialrdquo (era pe atunci asistent responsabil cultural la Asociaţia Studenţilor aşadar mai bdquoma-turrdquo ideologicrdquo) şi cu acord amical-stu-denţesc de la numărul al doilea ştafeta a fost preluată de junele Ion Pop care
publicase deja icircn numărul prim al foii o pagină despre imaginea poetică dadaistă Cu mici zguduiri de moment drumul revistei a fost reluat fără mari seisme ba chiar dimpotrivă icircntr-o atmosferă de colaborare afectuoasă aş putea zice şi cu voinţa manifestă de a continua pe calea icircncepută adică a unei activităţi constructive de peda-gogie literară ce punea pe hacircrtie vorba rostită icircn mediul mai volatil al cenaclu-lui de la Filologie Cum am spus mereu şi Marian Papahagi şi eu bdquoEchinoxrdquo a icircnceput ndash şi a rămas aşa ndash ca un bdquoateli-errdquo de ucenicie şi creaţie de icircndrumare exigentă a scrisului tacircnăr sub semnul valorii estetice al condeiului cultivat şi mai puţin ca spaţiu de canalizare şi icircndiguire doctrinară a talentelor icircn curs de şlefuire bdquoEchinoxrdquo-ul n-a cultivat bdquomanifestul literarrdquo n-a pus icircn prim-pla-nul scenei teoria ndash grupări fluturacircnd un steag cu stemă prea individualizată nici nu puteau fi imaginate icircn heraldi-ca clişeizată şi pauperă a vremii ndash ci s-a angajat de la icircnceput icircntr-o acţiune de formare de exerciţiu supravegheat de un spirit critic lucid neconcesiv şi marcat ndash am repetat-o mereu ndash de nişte principii etice de probitate morală (şi o morală a scrisului) de la care a reuşit cu foarte rare excepţii să nu se abată A evitat afilierile constracircngătoare stră-duindu-se să se menţină icircntr-un aer de receptivitate foarte largă a cultivat de-opotrivă nume icircn curs de afirmare ale studenţilor fiecărei promoţii academice şi nume consacrate a tipărit pagini icircntregi de poezie a tinerilor cronici şi eseuri literare valabile şi astăzi ca jude-căţi de valoare s-a deschis spre litera-tura universală (o pagină de traduceri din toate epocile şi literaturile era permanentă) a fost atentă la dinamica ideilor icircn actualitate dar şi cu icircntoarceri spre secolele de dinainte ndash eseurile pe teme filosofice reflecţiile privind noile metode critice perspectivele novatoare din filosofie şi ştiinţe despre istoria na-ţională şi universală n-au lipsit nici ele cu inevitabile inserţii marcate ideolo-gic mai bdquoaliniaterdquo la bdquoordin de susrdquo din cacircnd icircn cacircnd şi cu stereotipele articole ocazionale de primă pagină scrise prin colaje rapide de propoziţii gata făcu-te şi fără desigur niciun cititor Se icircntacircmpla aşa ceva şi icircn mai puţinele pagini tipărite icircn germană şi maghia-ră niciodată cenzurate icircn redacţie dar controlate vigilent ca toată publicaţia
de o cenzură doar procentual icircmblacircnzi-tă care sub pretextul că bdquonu e momen-tulrdquo şi că bdquoasta se poate interpreta şi altfelrdquo tăia fraze pagini icircnlocuia după negocieri icircndelungi verbele sau atribu-tele prea tari cu sinonime icircndulcite Colecţia revistei Echinox e imaginea fidelă a acestor stări de lucruri şi spre bucuria noastră trece proba timpului Dacă a scăpat de titluri oarecum cele impuse Capitalei ndash Universitatea comu-nistă Convingeri comuniste dacă nu i s-a observat absenţa de pe frontispiciu a lozincii ubicue bdquoProletari din toate ţările uniţi-vărdquo a fost un noroc icircnsă nu puţine au fost şi conflictele cu cenzura analizele dogmatice cu obiecţii privind slaba prezenţă a vieţii de asociaţie stu-denţească etc
Despre atmosfera de atelier redacţi-onal a scris cu o empatică expresivitate regretatul Petru Poantă icircn eseul său reeditat de curacircnd Efectul bdquoEchinoxrdquo icircn care evocă minunat etapa primei vacircrste echinoxiste ca pe o oază de libertate spirituală icircn contrast radical cu peisajul ideologic apăsător şi cenuşiu ale epocii comuniste Voinţa de a se cultiva miza pe valoarea estetică luminozitatea spiritului critic exersate aici au şi constituit fundamentele unui model creator al unei consecvenţe frumoase cu sine ndash iar rezultatele acumulate prin ani stau mărturie icircn sutele de volume tipărite sub nume de autori astăzi de primă linie icircn literatura şi cultura naţi-onală
Dacă gruparea bdquoEchinoxrdquo n-a afişat cum spuneam o direcţie univoc-mili-tantă ndash cum s-a icircntacircmplat de pildă cu Cenaclul de Luni bucureştean valoroa-să pepinieră optzecistă neoavangar-distă ea a rămas sensibilă icircn felul ei relativ echilibrat la tot cea a fost mai caracteristic şi mai novator icircn spaţiul cultural la ceea ce s-a numit mereu bdquopulsul epociirdquo sau bdquoritmul vremiirdquo După momentul inaugural al icircnceputului deceniu 8 situabil icircn linii mari sub semn bdquoneomodernistrdquo ndash cu nume ca Adrian Popescu Ion Mircea Dinu Flă-macircnd Virgil Mihaiu icircn poezie Eugen Uricaru ori Marcel Constantin Runcanu Ioan Radin Peianov Mircea Ghiţulescu icircn proză critici de excelent format ca Petru Poantă Ion Marcoş-Livian Ion Simuţ Nicolae Oprea şi alţii etapa bdquoopt-zecistărdquo a cultivat personalităţi astăzi reprezentative pentru literatura şi cul-tura romacircnă de la poeţii Andrei Zanca
Marta Petreu Emil Hurezeanu Aurel Pantea Ioan Moldovan Mircea Petean Ion Mureşan Viorel Mureşan ndash pentru a nota doar cacircteva ndash un Ioan Groşan icircn proză iar dintre critici numeroşi şi de valoare oameni ca Al Cistelecan Virgil Podoabă Ștefan Borbeacutely Ioan Buduca După 1983 cacircnd Marian Papahagi Ion Vartic şi Ion Pop au fost bdquoeliberaţi din funcţierdquo Aurel Codoban a continuat icircn condiţii de supraveghere ideologică şi mai strictă direcţia de pacircnă atunci cu deplasări fireşti de accent spre eseistica filosofică dar publicacircnd şi literatură bună scrisă de Ruxandra Cesereanu şi Letiţia Ilea de exemplu atrăgacircnd icircn continuare şi tineri dintre bdquooptzeciştiirdquo bucureşteni şi nu numai prezenţi deja masiv icircn anii trecuţi După Decembrie 1989 a urmat momentul mai agitat şi mai compozit ai revistei conduse acum de studentul Dan Șăulean cu o echipă de tineri foarte sensibili la schimbările sociale icircn curs ndash de la Paul Vasilescu şi Valentin Naumescu la Sanda Cordoş Ruxandra Ivăncescu la Nora Rebreanu Tot icircn spiritul vremii icircnsă de data asta icircn sensul alinierii la cultura europeană de performanţă academică s-a situat redacţia echinoxistă sub oblăduirea lui Ștefan Borbeacutely şi Corin Braga care a cultivat numele cele mai tinere ndash un Adrian Papahagi Ioana Both Alexandru Baumgarten Ioan şi Ștefana Pop-Cur-seu Au fost acei ani şi ai unor icircntre-bări agitate privind bdquocriza Echinoxuluirdquo schiţa unei bdquodirecţii 9rdquo ndash dezbateri răsfracircngacircnd tocmai schimbările mari din cacircmpul cultural romacircnesc Un bdquocri-zismrdquo prelungit s-a putut icircnregistra sub direcţia mai relativistă bdquopostmodernărdquo a lui Horea Poenar şi Cornel Vacirclcu prin care şi mai tinerii redactori icircncercau să icircntoarcă revista spre literatură şi către o atitudine mai destinsă după cea de constracircngeri bdquoacademicerdquo simţite ca prea stricte Icircn fine după aproximativ un deceniu Rareş Moldovan a preluat şi pus să se exerseze o nouă echipă stu-denţească foarte diversificată angajată icircn miezul dezbaterilor actuale de idei cu pagini icircn plus icircn engleză şi france-ză dar icircn absenţa celor germane Cu timpul marea vizibilitate a revistei a mai scăzut ca a tuturor revistelor de cultură ndash discreţie şi penumbră dictată icircn mare parte de agresi-unea bdquoeconomiei de piaţă şi de slabele finanţări ale bdquopatronilorrdquo academici sau 07VA URMA
6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Poet prozator dramaturg sce-narist publicist şi traducător Aureliu Busuioc reprezintă un caz
aparte icircn literatura din interriverania noastră basarabeană Născut icircn inter-belic (la 26 octombrie 1928 icircn satul Cobacirclca azi Codreanca județul Orhei ndash decedat la 8 octombrie 2012 Chişinău) şi instruit la şcoala romacircnească trecut prin Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu apoi prin Centrul de filtrare de la Sighet repatriat la Chişinău icircn anul 1949 icircntr-un mediu literar totalmente ideologizat şi icircntr-o realitate lingvistică deformată idce-banizată el depăşeşte energic poezia patetismelor glorificatoare a umorului anecdotic facil din primele cărţi (Prafuri amare 1955 Piatra de icircncercare 1958 Firicel de floare rară 1959) situacircndu-se deasupra ilustrării circumstanţiale a unor teme a lozincăriilor ce dominau li-teratura din acea perioadă bdquoDeşi nu pot nega am pus cuminte icircn coada multor versuri laquoicircnainteraquo aşa cum se va confe-sadisculpa mai tacircrziu autorul mecanis-mele huruitoare ale realismului socialist n-au prea făcut carieră icircn poezia sa iar tinichelele ideologice producătoa-re de cacofonie lirică generalizată icircn epocă au sunat doar sporadic şi destul de prudent printre tropii şi vocabulele
poetului Cacirct priveşte limba scrierilor ea a refuzat să fie bdquomoldoveneascărdquo icircn toate timpurile Aureliu Busuioc fiind unul dintre puţinii autori de la noi care au impus modele de limbaj cult sunacircnd perfect romacircneşte utilizacircnd cuvinte din toate zonele vocabularului un limbaj intelectualizat degajat bine ţinut icircn fracirciele prozodiei contrastacircnd flagrant (cum de a fost posibil) cu acele folclori-zări facile şi cu neaoşismele arhaizante ce se cultivau cu ostentaţie şi devoţiu-ne sociologist-autohtonistă icircn epocă
Deşi mai comentat şi poate chiar mai cunoscut icircn ipostaza de prozator ca autor al unor romane şi piese de teatru de succes icircn deceniile şase şi şapte ale secolului trecut Aureliu Busuioc s-a impus icircn conştiinţa publică icircn primul racircnd şi icircn mod definitoriu ca poet Prin volumele ce au urmat perioadei de icircn-ceput proletcultiste ndash Dor (1962) Poezii (1964) şa dar mai cu seamă prin Icircn alb şi negru (1977) Icircmblacircnzirea maşinii de scris (1988) Plimbătorul de purici (1992) ndash el şi-a creat formula reprezentativă a unei poezii a meditaţiei existenţiale cacircnd lucid-ironică cu accente parodi-ce cacircnd vag-simbolistă străbătută de frisoane elegiace şi duh de romanţă E o poezie ce urmează linia tradiţiei
interbelice dar icircn care se profilează distinct armura unui poet intelectual ironic şi ludic cu bdquoo originală trăsătură busuiociană care constă icircntr-o prezenţă mai activă a ironiei şi parabolei icircnsemn deja al poeticii secolului nostrurdquo (Mihai Cimpoi) Versurile respiră un amestec de gravitate şi truculenţă tropii fac reve-renţe şi icircn acelaşi timp fac complice cu ochiul cuvintele emană un soi de graţie dozată cu vitriol Ici-colo distingem eşarfa interbelică a lui Minulescu flutu-racircnd icircn efuziuni romanţios-simboliste bdquoMă poartă vacircnt de toamnă o frunză din Verlaine Mai eşti frumoasă doam-nă Tot icircţi mai zici Helegravene Sau te-ai schimbat anume icircn stil autumnal şi nu mai ai nici nume nici tenul foarte palhellip Mai eşi icircn faptul serii pe digul drept şi dur s-asculţi oftatul mării şi-al crailor din jur ori cacircnd s-aprin-de farul icircn parcul palid-roz mai stai s-asculţi bdquoCorsarulrdquo de Hector Berliozrdquo (Frumoasă Doamnă) Ori umbra subţire a lui Topacircrceanu icircn travestiuri ironice pictacircnd ingenuu ori parodiind cu non-şalanţă bdquoZăpadă tu cea care-odinioară Veneai dorita iarnă a vesti De ce cobori acuma travesti ndash Adică picături de apă chioară Ce patimă ndash macircnia lenea ura Te reţinu icircn văile cereşti Pe dorul celor mari să nu mai creşti
Periclitacircnd direct agricultura Cu ce-a greşit imaculării tale Armata celor puşi pe săniuş De-aşteaptă strănutacircnd de după uşi Cu afecţiuni laringo-bronhia-lerdquo (Lamentaţii icircn lipsa zăpezii)
Chiar dacă a fost scrisă cu cinci-patru-trei decenii icircn urmă chiar dacă apare icircntrucacirctva eclipsată de statura masivă a prozatorului poezia lui Au-reliu Busuioc nu şi-a pierdut virtuţile reuşind icircn bună parte să-şi păstreze substanţa profilul său distinct şi icircn contextul noilor realităţi literare atacirct de radicale şi demolatoare Ceea ce o ține mai aproape de gustul cititorului de azi şi o face consonantă şi compatibilă cu sensibilitatea poeziei actuale este fără icircndoială recuzita ei culturală atitudi-nea parodică ironia şi (auto)persiflarea icircnclinaţia spre parabolă şi livresc
Icircn anul 1966 Aureliu Busuioc pu-blică romanul Singur icircn fața dragostei icircncepacircnd o prolifică şi strălucită cari-eră de romancier Alături de romanele Zbor fracircnt de Vladimir Beşleagă Povara bunătății noastre de Ion Druță Poves-tea cu cocoşul roşu de Vasile Vasilache Vămile de Serafim Saka lucrarea sa se icircnscrie icircn acea mirabilă constelație romanescă a deceniului şapte care a schimbat fața prozei basarabene Roma-
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Cu Ion Ungureanu regizorul piesei bdquoRadu Ștefan Icircntacirciul şi Ultimulrdquo (1970)
de ARCADIE SUCEVEANU
PORTRET IcircN SEPIA
AURELIU BUSUIOC ndash ndash ARTA IRONIEI
copy N RĂILEANU
Cu Arcadie Suceveanu (2012)
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 7
Micuțul Aureliu la vacircrsta de 4-5 ani cu tatăl Alexandru şi mama Olga (n Zaporojan)
nul este diametral opus liniei ideologice şi sociologice pe de o parte şi icircn opoziție cu proza lirică poetizantă şi oralistă ce icircnflo-rise icircn acea epocă pe de altă parte Tot din această perioadă fac parte şi piesele Radu Ștefan ndash icircntacirciul şi ultimul (1969) şi Și sub cerul acela (1971) memorabile prin tematică stil inteligenţă şi umor
Romanele ce au urmat Unchiul din Paris (1973) şi Local ndash ploi de scurtă durată (1986) au consacrat un prozator original modern icircn obsesiile sale preocupat de icircnnoirile de substanță ale unor teme şi tipologii umane blocate de schemele realismului socialist
Ciclul de romane scrise icircn perioada de după 1990 ndash Lătracircnd la lună (1997) Pacti-zacircnd cu diavolul (2000) Spune-mi Giony (2002) Drsquoale vacircnătorii (2005) Hronicul găinarilor (2006) Și a fost noaptehellip (2012) ndash tratează icircntre altele teme şi subiecte interzise icircn perioada sovietică foametea şi deportările ocuparea Basarabiei icircn 1940 şi icircn 1944 de către trupele sovietice vacircnătoarea şi bdquorepatriereardquo forțată a basarabenilor din Romacircnia icircn primii ani de după război bdquopac-tizareardquo cu regimul concentraționar sovietic etc Scrise icircntr-un limbaj polifonic ironic şi inventiv developacircnd subiectele din mai multe perspective temporale icircn care prezen-tul social alternează cu timpul istoric bdquocu scopul ridiculizării personajelor demistifică-rii ideologiilor declasificării evenimentelorrdquo (aşa cum observă Vasile Iftime icircn monografia sa Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc Editura Ju-nimea 2017) aceste romane bdquopostmodernerdquo s-au bucurat de o largă apreciere atacirct icircn pre-sa din R Moldova cacirct şi icircn cea din Romacircnia Alături de alte scrieri ele au contribuit icircn mare măsură la descoperirea conştiinței de sine a literaturii basarabene icircn noul context al literaturii romacircne contemporane Alex Ștefănescu unul din puținii critici din partea dreaptă a Prutului care au scris despre opera scriitorului de la Chişinău consemnează icircntr-un articol din Romacircnia literară bdquoAureliu Busuioc contrazice imaginea consacrată a scriitorului basarabean Nu este patriarhal ci monden nu este patetic ci ironicrdquo
Aureliu Busuioc este icircn acelaşi timp un binecunoscut şi icircndrăgit autor de cărți pentru copii şi adolescenți Se poate spune că scrierile sale destinate micilor cititori alături de cele ale lui Spiridon Vangheli şi Grigore Vieru au pus fundamentul literaturii noastre pentru copii cu adevărat naționale Icircn ele scriitorul icircmbină icircn chip firesc faptul de viață cu aventura şi cu fantezia paraboli-că spiritul ghiduşar cu tacirclcul şi icircnvățătura cultivă cu dezinvoltură expresia elevată spiritul ludic debordacircnd de fantezie şi umor Unul dintre cele mai cunoscute personaje ale sale este Nătăfleață din povestirea Aventuri-le lui Nătăfleaţă (1961) icircndrăgit de mai multe generații de copii Peripețiile lui Nătăfleață una mai nostimă decacirct alta poartă amprenta unui umor inconfundabil aureliubusuiocesc fin de o inteligență sclipitoare Icircn orice situ-ație fie atunci cacircnd se duce la cumpărături fie atunci cacircnd ndash pentru a scăpa de supa de cartofi şi macaroanele cu bracircnză pe care n-avea ochi să le vadă ndash susține că a fost ciupit de un porumbel şi icircncepe să vorbească păsăreşte cara-mara-bara cioca-boca-moca chiri-miri-biri fie atunci cacircnd icircmpreună cu cățeluşul Bimbirel se transfigurează icircntr-un redutabil detectiv ndash aventurile sale ştrengă-reşti sunt pline de farmec şi inventivitate Această povestire alături de Cizmele cocos-tacircrcului (1967) şi de Marele răţoi Max (1968) au devenit cărți de referință icircn contextul anilor `60-`70 susținacircnd cu brio proba
timpului şi menținacircndu-se şi astăzi pe scena literaturii
După o perioadă destul de icircndelunga-tă ajuns la senectute Aureliu Busuioc se icircntoarce la acest gen de literatură pe care icircl icircmbrățişase icircncă din tinerețe dacircnd la lumină alte cărți două de proză şi alta de poezie ndash Pe cacircnd bunicul era copil (2008) Sfrede-luş (2009) şi respectiv Vizavi de vizavarză (2010) Ca şi lucrările anterioare aceste cărți au cucerit icircn scurt timp simpatia micilor citi-tori prima fiind apreciată cu Premiul bdquoCartea anuluirdquo al Salonului internațional de carte pentru copii Chişinău ediția 2009 iar cea de poezie obținacircnd Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova Mai multe titluri din aceste cărți au fost preluate recent icircn antologia Literatură pentru copii (Editura Arc 2018) fiind o dovadă că scriitorul continuă să ră-macircnă icircn preferințele cititorilor de la icircncepu-tul secolului XXI
Icircn mediile literare şi artistice ale Chişinău-lui numele lui Aureliu Busuioc s-a asociat icircn-totdeauna cu imaginea scriitorului adevărat a scriitorului scriitor dublată de cea a iro-nistului inteligent şi seducător a coseurului imbatabil de o inepuizabilă vervă şi inven-tivitate umoristică care timp de o jumătate de secol a fost un nelipsit personaj al vieții literare Scriind cu ceva timp icircn urmă un eseu despre percepția actuală a poeziei lui Aureliu Busuioc i-am făcut autorului un portret pe care țin să-l reproduc fragmen-tar aici icircn semn de neştearsă dragoste şi prețuire a inubliabilului om şi scriitor de la a cărui naştere se icircmplinesc 90 de ani
bdquo hellipPersonajul icircnalt de aproape doi metri cu chip mauresc boem cu măsură icircn ti-nereţe fermecător şi la senectute un aristo-crat fumacircnd pipă chiar şi atunci cacircnd poartă blugi şi adidaşi e un neicircntrecut meşter la farse şi cacealmale risipitor de bancuri şi cutume dacircnd reprezentaţii de virtuozitate ludică definind succint şi persiflacircnd memo-rabil icircn formule sentenţios-epigramatice pe toţi acei care intră icircn şi ies din raza privirii salehellip Vorba lui icircmpunge şi zgacircrie butadele sale fac deliciul galeriei bdquodefiniţiilerdquo sale se imprimă ca o danga pe chipul cacircte unui co-leg sau pe cacircte vreun op devenind icircn scurt timp folclor scriitoriceschellip Oricacirct de caus-tice icircnsă ironiile lui Busuioc sunt aproape unanim acceptate atacirct de colegi cacirct şi de ştabii zilei ca pe nişte bufonade bdquonecesarerdquo ce dau culoare vieţii literare ca pe nişte su-pape de defulare bune să dezamorseze con-flicte ori pur şi simplu să icircnveselească ban-chete recepţii bdquovacircnători regalerdquo Or miştoul său e mai icircntotdeauna inteligent şi cu gust de elităhellip Intelectual de aleasă structură cu o pronunţată conştiinţă modernă adevărat de-can de vacircrstă al literelor basarabene Aureliu Busuioc manifestă o ireductibilă şi tranşantă solidarizare cu opţiunile estetice ale gener-aţiei postmoderniste o exemplară deschidere spre tot ce este nou şi neperisabil icircn materie de literatură Ajuns acum la vacircrsta senio-rilor el şi-a conservat tinereţea spiritului icircn aceeaşi formulă dezinhibată nonşalant-his-trionică şi liber(tin)ă ce l-a consacrat Iposta-za creatoare exerciţiul scrisului permanent şi nu icircn ultimul racircnd ironia i-au păstrat curiozitatea vie i-au cizelat şi i-au purificat fiinţa de orice sedimenterdquo
Aureliu Busuioc a reprezentat icircntotdeau-na imaginea scriitorului liber şi emancipat sincronizat icircn toate cu spiritul literar gene-ral romacircnesc dar şi cu esențele literaturii moderne şi postmoderne Istoria literară icircl va reține ca pe unul dintre cei mai valoroşi creatori din icircntreg arealul limbii şi literaturii romacircne
05 ION POPbdquoECHINOXrdquo - 50
nu icircnsă vivacitatea de spirit n-a scăzut un icircnsemnat număr de studenţi au continuat să icircnveţe meşteşugul scrisului de calitate icircn acest spaţiu Paralel icircn paginile maghiare şi germane au fost pu-blicate multe texte rezistente estetic ndash poezia germană mai ales a primei promoţii echinoxiste a chiar influenţat serios bdquooptzecismulrdquo de limbă romacircnă ndash s-au realizat traduceri reciproce de texte icircn exerciţiul continuat al unei colaborări prieteneşti comprehensive Din păcate emigrarea cvasitotală a germanilor din Romacircnia icircn anii lsquo80 a icircncheiat şi istoria lor echinoxistă rămacircnacircnd doar paginile ma-ghiare active pacircnă icircn imediata noastră apropiere E de spus cred că fie şi icircn dimensiunile ei mai restracircnse şi cu permeabilităţi de grad diferit icircntre cele trei componente lingvistice bdquoatelierulrdquo Echi-nox s-a dovedit a fi benefic căci a deschis şi icircncurajat nişte căi de comunicare interculturală a dat un exemplu catalizator de cunoaş-tere reciprocă dovedind că icircn lumea creaţiei spirituale se poate trece peste prejudecăţi resentimente mentalităţi retrograde Texte de Peter Mozzam Franz Hodjak Werner Soumlllner stăteau alături de ale lui Szoumlcz Geacuteza Egyed Peacuteter Gaal Gzoumlrgy Breacuteda Ferencz şi ale redactorilor şi colaboratorilor de limbă romacircnă
La ora bilanţului din care am schiţat doar cacircteva repere grupa-rea şi revista Echinox are cred cu ce se macircndri Ca atelier de cre-aţie icircn primul racircnd a avut o contribuţie substanţială la cultivarea unor spirite icircnzestrate a dat icircncurajatoare exemple de deschidere şi dialog cultural deopotrivă icircn spaţiul romacircnesc şi icircn cel universal a ilustrat sub regimul de cenzură comunist un spaţiu de autentică bdquorezistenţă prin culturărdquo Dincolo de schimbările sau nuanţele de program de etapă icircmi place să cred că ceva dintr-o solidaritate de spirit creator şi constructiv s-a păstrat prin anii mulţi care au trecut din decembrie 1968 icircncoace adică icircn jumătatea de secol ce face astăzi parte din Centenarul Marii Uniri a Romacircniei Sunt oameni cărora Echinox-ul le-a luminat viaţa au chiar schimbat-o Eu sunt unul dintre aceştia
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
E prima aniversare bdquorotundărdquo a lui Aureliu Busuioc pe care o con-semnăm icircn lipsa lui Am vrut
să scriu bdquoicircn lipsa Maestruluirdquo dar icirci şi icircntrevedeam zacircmbetul ironic de acolo din ceruri (o fi fiind mai curacircnd ca-zat icircn vreun cerc mai special ndash să mai conteze oare dacă e din Paradis ori din Infern de vreme ce alături icirci stau cu siguranță spirite ca Villon Rabelais Boccaccio Gogol) Nouăzeci de ani ar fi icircmplinit
Icircntacircmplarea face că tocmai reco-mandam pentru o vacanță unui cititor din familie cacircteva cacircrti De rău de bine au mers toate că aşa e vacanța pentru lecturi Dar numai Busuioc a mers ca la carte Nu mai este el icircn viață ca să se creadă că icircl linguşesc aşa că pot să spun foarte simplu că este ndash da este atacirct cacirct ne sunt la icircndemacircnă cărțile lui ndash un scriitor autentic Tipărindu-i căr-țile comercializacircndu-le sau plasacircndu-le icircn biblioteci icircn cazul lui faci dreptate cititorului nu scriitorului
Artist al cuvacircntului familiar (or-ganic firesc natural genetic nu prin vreo mezalianță nefericită) cu limba romacircnă el poate să ne mai servească drept model icircn cam toate genurile poezie dramaturgie roman Dar şi icircn publicistică pamfletele sale fiind de o
inteligență selectă şi de o acuitate dis-tinctă De altfel distincția este calitatea cu care s-a impus icircntotdeauna A fost ironic parodic şi persiflant icircntr-o epocă fariseică a fost necruțător icircn epoca ticăloşilor ordinari şi a fost artistul absolut icircn era libertăților De fapt liber a icircncercat să fie icircntotdeauna fie şi mai curacircnd icircn forma estetic-eretică decacirct icircn cea politic-disidentă
Nu l-a interesat niciodată proble-ma bdquorealismuluirdquo (bdquosocialistrdquo da) care icircncerca să măsoare raportul dintre artă şi realitate ca semn al calității ope-rei El a făcut artă atacirct Realitatea i-a fost modelul şi paleta de unde icircşi lua culorile Icircn rest totul e artefact pacircnă şi acolo unde lumea vedea o reproducere a faptelor reale (cacircți nu s-au icircntrebat la vremea lor icircn ce şcoală a predat profe-sorul Busuioc pentru a culege subiectul şi personajele din Singur icircn fata dragos-tei o poveste ficțională cap-coada)
Dar iată că tocmai el a lăsat ndash icircn aceasta constă arta scriitorului autentic ndash cele mai adevărate tablouri ale epoci-lor bdquozugrăviterdquo icircn ficțiunile sale Nimic mai ficțional decacirct Hronicul Găinarilor dar nicio carte (bdquodocumentarărdquo sau artistică) nu reflectă mai precis istoria noastră veche şi recentă
bdquoEpoca Bodiulrdquo incoloră şi absurdă nu a putut să fie redată altfel decacirct printr-o comedie postmodernă avant la lettre Radu Stefan Icircntacirciul şi Ultimul Piesa e (şi) o parodie la multe dintre evenimentele politice şi sociale din URSS icircn plin război bdquorecerdquo cu lumea ci-vilizată (dar se impun aici şi multe pa-ralele cu sistemul politic actual semn că năravurile nu s-au prea schimbat) Iată cum e parodiată spionomania din timpul bdquorăzboiului recerdquo bdquoagenturile străine nu se mai astacircmpără suntem obligați să fim vigilențirdquo Sau despre organele de securitate ale statului su-praveghind orice ndash situații ce amintesc de Orwell bdquoNu m-aş mira deloc să aflu că pereții aceştia-s plini de microfoa-nerdquo Lozincile bdquogrijardquo conducerii față de fericirea bdquomaselorrdquo sunt luate icircn căruța ironiei bdquoLupți şi te zbați icircți rişti scăfacircr-lia pentru fericirea lor a maselor iar ele masele nu-s icircn stare să icircnțeleagărdquo
Piesa conține mai multe aluzii la sistemul concentraționar al totali-tarismului cacircnd orice opinie liber exprimată punea icircn pericol viața şi libertatea persoanei Un alt obiect al satirei este turnătorul (pacircracirctorul de la securitate angajatul secret care se obligă să raporteze despre ce se discută icircn diverse medii icircn special icircn cele intelectuale) bdquoAscultă tinere ştii să
beirdquo bdquoCa toată lumea Măria Tardquo bdquoDar să tornirdquo bdquoDacă nu ştiam nu ajungeam aicirdquo (adică icircn acest rang icircnalt ndash nm mvc) Alegerile parlamentare o farsă icircn ndash toate ndash epocile totalitare sunt ridi-culizate subtil aluziv dar tăios bdquoPoate punem totuşi chestiunea la votrdquo bdquoLa ce bun formalismul acesta Unanimitatea e absolut evidentărdquo
Unele replici sunt atacirct de bine surprinse icircncacirct sunt sugestive pentru orice epocă bdquoIcircn zilele noastre a dom-ni icircnseamnă a jecmăni şi niciun fel de demagogie nu mă poate convinge de contrariurdquo O aluzie la domniile de lun-gă durată (despre cei care se par ina-movibili care guvernau decenii la racircnd neschimbați) este această meditație a lui Radu bdquoAm domnit trei zile Exact atacirct cacirct să-mi rezerv o pagină icircn cro-nicile țării Socot că slava care durează mai mult e periculoasărdquo O situație clasică este replica dată de Radu Ștefan unui carierist bdquoȘi eu voiam să-l pun responsabil cu tineretul Vezi Pafnu-tie cum se răsplăteşte bunătatea Vezi ce icircnseamnă să cunoşti omul numai din ancheterdquo Icircn replică se ascunde şi o tradiție sovietică (persistentă şi azi) de a avea un nomenclator al cadrelor fide-le şi docile care erau numite icircn funcții administrative indiferent de compe-tențele lor Acest fenomen al alegerii
ACTUALITATEA DUPĂ BUSUIOCde MIRCEA V CIOBANU
CAcircMPUL ALB OILE NEGRE
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Internaționalism mai mult sau mai puțin proletarLa Stockholm (1959) O primă pagină de bdquoJurnal cubanezrdquo ar fi putut fi scrisă aici icircn umbra acestui arbore tropical (1983)
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 9
AURELIU BUSUIOC bdquoFIȚI IcircNTOTDEAUNA IcircNDRĂGOSTIȚIrdquo
BLOGOGRAMEDEGHEORGHE ERIZANU
copy Elena DONCIU
Ultimul roman al lui Aureliu Busuioc Și a fost noaptehellip A apărut icircn colecția Rotonda icircn 2012Ultimul discurs public şi l-a ținut pe 17 mai 2012
Iată-lbdquoAm avut foarte mulți prieteni care pacircnă la urmă s-au dove-dit a fi mai puțin prieteni decacirct poate ar fi fost cazul Am avut duşmani care şi ei s-au străduit să-mi demonstreze că sunt mai duşmani decacirct m-aş fi aşteptat Dar de ce să pomenesc de ce să vorbesc de asta dacă să zicem un coleg pe care icircncercam să-l stimez icircntr-o vreme icircncepe un articol de-al lui despre mine icircn felul următor ldquoPoetul cutare cu un picior icircn groapă icircncearcă s-o facă pe postmodernistulrdquo Nu m-am supărat am hotăracirct că cel mai bun lucru e să nu răspunzi pentru că ei aşteaptă răspunsul acesta al tău şi dacă nu li-l dai sunt derutați Și la urma urmei stai şi te gacircndeşti Doamne Dumnezeule icircn țara asta nu este o lege care să le interzică cetățenilor săi să se nască idioțihellipCam asta am vrut să vă spun De altfel ar fi trebuit să vin cu un sandwich uns pe o parte cu sare pe cealaltă parte cu zahăr dar ce rost are Nu mai are niciun rost Aşa că vă doresc să fiți sănătoşi să fiți dacircrzi bravi să luați cele mai potrivite hotăracircri pentru că cea mai măruntă hotăracircre poate să-ți icircntoarcă viața icircn altă direcție Să fiți sănătoşi şi nu uitați să vă iubiți pentru că dragostea este cea mai frumoasă parte a vieții şi unde nu este dragoste nu este nimic Să trăiți să fiți sănătoşi şi să fiți icircntot-deauna icircndrăgostițirdquo
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Cu prietenul Spike (anii 1970) Despre vacircnat cu IC CiobanuAureliu Busuioc la 50 de ani Cu soția Tanți fiul Corneliu şi fiica Mariana (1978)
pe criteriul loialității nu al competențelor e ridiculizat şi icircn următorul pasaj bdquoVoiam să te pun la cultură Dar ai să comanzi forțele armaterdquo
Umorul e prezent şi icircntr-un fel special al autorului de a corela contexte istorice şi situații din registre diferite (care iată azi se potrivesc perfect) Radu Ștefan refuzacircnd să revină a doua oară la tronul țării (unde dom-nise numai trei zile) se justifică bdquoRegret din suflet Dar mă rețin afacerilerdquo (fostul dom-nitor icircşi deschise o cacircrciumă la o intersecție de drumuri) Replica lui Răzvan (viitorul domnitor) e provocatoare şi atacirct de actua-lă () bdquoScaunul Țării Moldovei nu-i o afacere serioasărdquo
Două termene de guvernare a comunişti-lor icircn Moldova bdquoindependentărdquo sunt cel mai bine surprinse icircn O sumă de cuvinte Cita-bilă integral cartea (cărțulia cartela cardul nostru de memorie şi patrimoniu condensat) divulgă o descoperire a scriitorului o epocă politică anacronică şi stupidă nu poate fi luată doar icircn răspăr ci şi icircn căruță nu poate fi tratată decacirct ironic şi persiflant or luacircnd-o icircn serios te poți contamina Icircmi amintesc icircn context şi de un portret remarcabil al unui erou al zilei bdquoUmblat ca la moară prin străi-nătăți Cu Lenin ortac la sarmale Pretinde că are vreo trei facultăți Dar nu şi pe cele mentalerdquo
Dar iată şi o bdquolegendărdquo din O suma de cu-vinte ca exemplu de atitudine față de tacircmpe-niile servite grav şi solemn
DE BĂTĂLII FĂCUTE LA VREME
Zic că icircn războiul de o sută de ani dintre angliceni şi franțuji comandantul armate-lor galice n-au vrut să se bată la Azincourt zicacircnd
ndash Icircn primul racircnd nu-mi place numele ro-macircnesc al localității apoi nu se luptă oamenii icircn Postul Mare Nu-i nice o grabă că va mai ține războiul icircncă nouăzeci şi doi de ani Dar aristocrații de la curte l-au luat peste picior şi l-au numit fricos Atunci comandan-tul s-a repezit asupra anglo-sacşilor care cu Henric al V-lea icircn frunte au cacircştigat bătălia şi i-au măcelărit pe franțuji
Și au greşit straşnic aristocrații francezi pentru că savanții de la Academia de istorie integrată din Chişinău au descoperit că dacă franțujii n-ar fi primit lupta la Azincourt războiul de o sută de ani s-ar fi scurtat cu cel puțin trei săptămacircni Vorba ceea bdquoDă Doamne franțujilor mintea savanților moldoveni cea de pe urmărdquo
Ce păcat ca nu mai este Și nu mă gacircndesc atacirct la el ndash clemență Maestre ndash cacirct la cititor desigur Atacircta tacircmpenie icircn sferele icircnalte ale bdquosocietății moldoveneştirdquo Atacircta cacircmp de in-spirație pentru un Aureliu Busuioc
Cu Nichita Stănescu şi colegi de la USM (1976)
1 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
ESEU
de VASILE IFTIME
PACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOC
Cititorul ideal al lui Aureliu Bu-suioc este un individ educat conectat la istoria naţiei şi a
lumii ancorat icircn meandrele literaturii postmoderne iniţiat icircn religie mitolo-gie filosofie etnografie etc dar mai ales icircnarmat cu ceva din spiritul critic al autorului Astfel răbdătorul cititor icircnzestrat cu aceste cacircteva virtuţi nu are decacirct să icircşi ascută creioanele şi să citească Şi cu toate aceste atuuri este bine să ştie că nu icircl aşteaptă o lectură uşoară o lectură inocentă la icircndemacircna oricărui om dotat cu o minimă experi-enţă icircn materie de literatură Pentru a ajunge la inima textului inteligentul cititor trebuie să disece precum un chirurg să exfolieze epiderma (limbajul adună icircn cuvinte scrierea) să icircnlăture carnea (personajele dau puls scrierii) să deschidă cutia toracică (construc-ţia asamblează unitar scrierea) apoihellip miezul (mesajul) şi toate acestea fără a neglija nici măcar o secundă capilarele arterele venele (timpul)
Un avantaj aparent se pare că icircl are cititorul care l-a cunoscut pe autor aparent pentru că la baza respective-lor concluzii inevitabil stau intuiţiile contextualităţile sinonimiile elemente insuficiente pentru conturarea mesa-jului unei scrieri distincte Romanele lui Aureliu Busuioc necesită mai mult decacirct o lectură expeditivă ele nu pot fi parcurse dintr-o suflare indiferent de cacircte privilegii a beneficiat atotştiutorul cititor
Construcția romanului Cu fieca-re roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susţinută icircn special de succederea planurilor narati-ve (complementare suprapuse inter-sectate opuse) de extrapolările tem-porale şi spaţiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn graniţe fluctuante) de camelionizarea persona-jelor (iniţierea icircn imoralitate creşterea şi descreşterea individului social) de retorica persiflantă ironică sarcastică a acestora Icircn virtutea respectivelor for-mule de scriere autorul din perspecti-ve narative diferite icircntregeşte romanul ca pe un joc de puzzle icircn care fiecare piesă se icircncadrează icircn context (oriunde şi oricacircnd) pur şi simplu fără a i se toci muchiile
Prin respectivele succederi de pla-nuri Aureliu Busuioc schimbă per-spectivele romanului cu scopul de a concretiza de a justifica de a motiva
un anumit act al scrierii icircn care digresi-unea de tip paranteză abaterea contro-lată omiterea intenţionată redimensi-onează sau chiar reformulează mesajul impus anterior Astfel autorul icircşi duce naraţiunea pacircnă icircntr-un anumit punct A o lasă suspendată de nicăieri pentru a demantela o altă poveste (la fel de nedusă pacircnă la capăt) spre un punct B apoi revine icircn A icircşi reia scrierea din acel punct iniţial şi o proiectează spre un punct C pregătind o altă şi altă co-nexiune Romanele lui Aureliu Busuioc sunt scrieri perfect ermetice planurile narative se icircmbracă unele pe altele se redimensionează funcţie de spectrul social necesar icircntregirii mesajului
Timpul romanului Succederea planurilor narative nu poate exista icircn afara extrapolărilor temporal-spaţia-le şi din această perspectivă Aureliu Busuioc icircşi permite anumite bucle de timp abateri cronologice atacirct cacirct să acopere să eclipseze să redimensione-ze diverse aspecte ale istoriei Icircn acest sens cronologul Busuioc icircşi icircngăduie să reconstruiască istoria omenirii din particule aşa cum de altfel fac profe-sioniştii ce se ocupă cu memoria lumii
Astfel se poate afirma că icircn ro-manele lui Aureliu Busuioc istoriile se icircntacirclnesc tocmai atunci cacircnd nu te aştepţi Lumi icircn deformare societăţi degradabile personaje dezumaniza-te sunt puse faţă icircn faţă cu imaginile confuze incerte opace ale mitologiei ale antichităţii ale tradiţionalismului Icircn romanele lui Aureliu Busuioc timpul este neglijabil fluctuant redimensiona-bil prin digresiuni concrete sau bucle ipotetice Personajul narator icircşi plimbă răbdătorul cititor prin atemporalitate creacircnd intenţionat confuzii de poziţi-onare a personajelor şi acţiunilor lor Aureliu Busuioc ştie să ridice ziduri icircn interceptarea timpului istoric social biologic sau să-l uniformizeze icircntr-atacirct icircncacirct granița dintre ev mediu şi moder-nitate dintre geneză şi zidire dintre facere şi desfacere să dispară definitiv
Personajele lui Aureliu Busuioc con-feră dinamică textului impun focalizări diferite ale istoriei sunt conectate la spectrul social-politic sunt exponente ale ideologiilor sunt manipulatori şi manipulanţi au sau se vor a fi repere icircn societate sunt oportuniste sunt adaptabile Prin tipologia lor identi-ficăm timpul spaţiul socialul icircn care
acestea există rezumacircnd elementele de cronotop icircn identitatea lor cameleoni-că
Construind personaje Aureliu Bu-suioc şi-a propus ca ţintă parodierea unei expresii cronicăreşti bdquose nasc şi la Moldova oamenirdquo prin creionarea unor individualități blamabile condamnabi-le reprobabile aflate icircntr-un continuu schimb de roluri de identităţi Ele excelează icircn negativism firul narațiu-nii redacircnd icircn mod progresiv dispoziţia acestora pentru infracţionalitate de-zumanizarea fiind direct proporţională cu ancorarea individului icircn social icircn ideologie icircn promiscuitate Personajele lui Aureliu Busuioc sunt autentice sunt modele dintr-o societate icircn care degra-dează icircntr-un ritm biologic sunt tipice mediului narat sunt maximum de inepţie ce o poate oferi societatea fie că este vorba de intelectualul pe cacirct de profund pe atacirct de rupt de realita-te de ofiţerul de securitate ce icircncă mai crede icircn steaua sa de infractorul găinar şi de urmaşii lui
Retorica romanului Icircn aceeaşi ordi-ne de idei un rol important icircn icircntregi-rea formulei de scriere a romanului icircl are retorica dimensiune aflată icircn inter-dependenţă cu temporalitatea perso-najele şi construcţia Polifonia limba-jului vocile multiple biografismul oratorismul relaţia scriitor decriptor relaţia narator ndash corector (repere ale identităţii personajelor) de asemenea impun derularea romanului pe palie-re narative diferite icircn contextul unor dimensiuni temporal-spaţiale diferite Doar aşa poate fi distinsă vocea persoa-nei icircntacirci de vocea persoanei a treia icircn situaţia icircn care uneori planurile nara-tive se suprapun se icircnlocuiesc
Aureliu Busuioc excelează icircn roma-nele sale cu o retorică coercitivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Şi totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn text
Cu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere
ndash icircn Spune-mi Gioni pe structura a două puncte de vedere opuse iden-tificăm autorul deghizat icircn erou şi călău firul narativ redacircnd o realitate interpretată restracircnsă treptat icircntr-un prezent concret de tip jurnal
(scrisoare) redactat după formula bdquocerc icircnchisrdquo
ndash icircn Hronicul Găinarilor naraţiunea cursivă fluentă cronologică la per-soana a treia icircntreruptă de inserţiile naratorului la persoana icircntacirci evidenţia-ză trei tipologii de personaje principale raportate la contextul istorico-social
ndash icircn Lătracircnd la lună autorul narează o poveste ce impune diferite paliere de interpretare susţinute de subteme condiţia familiei de intelectual icircntr-un anumit context istoric condiţia inadap-tatului (cacircine nobil) ce poartă povara unui impresionant blazon condiţia cuplului icircndrăgostit ce-şi ia soarta icircn propriile labe condiţia lupului (i)mora-list etc
O marcă a stilului Aurel Busuioc este jurnalul Fie că are ca model o scriere intențional istorică fie că icircnsumează hieroglife icircncrustate pe nişte cartoane decriptate cu ajutorul computerului (ul-timă generație) fie că un călău icircşi justi-fică trecutul icircntr-o scrisoare confesivă că o domniță icircşi consemnează neicircm-plinirile icircntr-un carnețel intim autorul nu pune textul pe seama personajului narator pentru a fi povestit ci pentru a-l scrie efectiv pentru a-i da caracter aproape documentarist Astfel citito-rul intracircnd icircn lectură constată că se află icircn fața unor scrieri consemnate a unui act ce atestă un ciob de memorie că este complice la decriptarea istoriei
ndash Ivan Verdicurov (din Spune-mi Gioni) scrie o scrisoare confesivă icircnchi-puitului nepot
ndash Viorica Vrabie (din Singur icircn faţa dragostei) icircşi consemnează nespusele icircntr-un jurnal intim
ndash Enrique (din Lătracircnd la lună) scrie un jurnal secret despre viața cacircinească etc
Toate aceste exteriorizări scriptice prin interpuşi reflectă obsesia scriitoru-lui de a pune condeiul icircn macircna propri-ilor personaje de a inventa scriitorul din scriere de a camufla naratorul icircn alt posibil narator prezent icircn text
Romanele lui Aureliu Busuioc se lasă demantelate doar de cititorii bine conectaţi la realitatea socială de con-structorii cititori iniţiaţi icircn desfacerea planurile narative de abilii cititori receptivi la retorica (icircn genere) tan-genţială la evenimente de psihanaliştii cititori experţi icircn tipologia persona-jelor de istoricii cititori predispuşi la nesfacircrşitele incursiuni temporale
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 1
MARCAJE PENTRU UN SENTIMENT
AL SPAȚIULUI CULTURAL
1 Pe una din tăblițele sumeriene stă scrijelat următorul text Oraşul este legă-tura icircntre Pămacircnt şi Cer şi noi locuim aici
2 Icircn pămacircntul şi pe cerul Chişinăului se arată icircn palimpsest cacircteva paradigme culturale ca oraşe diferite suprapuse ar-heologic şi cultural crescute spațial şi urbanistic unul prin celălalt Patrimoniul material şi imaterial al acestei icircmbinări istorice şi culturale deopotrivă este inepu-izabil şi deoarece nu mai poate fi regăsit icircn altă parte poartă caracter de unicat
3 De la o bucată de vreme locul me-moriei noastre culturale Chişinăul isto-ric suferă schimbări evidente spontane şi contradictorii sub aspect urbanistic economic şi social Ariile de-a lungul Bacirc-cului zona Pieței Centrale şi a Gării de Nord trotuarele intersecțiile rondurile vacircrfurile copacilor dar şi fețele orăşeni-lor ndash toate vădesc acelaşi haos progresiv Transformările se icircnmulțesc şi sporesc dezechilibrele psiho-urbane şi degradarea spațială a toposului care poartă amprenta identitară a etapei inițiale de fondare a localității
4 Pe acest cacircmp arhitectonic un senti-ment de slăbire treptată de lumină şi culori dă ton peisajului şi relațiilor interpersonale Privirea comună nu observă decacirct land-şafturi viciate Pe fundalul unei disoluții ruinare a ideii de vecinătate inconştientul colectiv semnalizează frica de celălalt Un neobarbarism a pus stăpacircnire pe habitatul urban Icircntre Chişinău şi locuitori săi s-a lăsat o distanță interogativă Iar clivajele nu se explică definitiv nici administrativ nici politic
5 Relația noastră cu spiritul locului este una neicircmplinită anevoioasă chiar defectuoasă Oraşul ne este bdquonecunoscutrdquo (Iurie Colesnic) bdquoascunsrdquo (Lică Sainciuc) bdquofără identitaterdquo (Mircea V Ciobanu) şi drept expresie a viciului estetizat este bdquouracirctrdquo (Adrian Ciubotaru) Mihai Cimpoi cu aplecarea sa specifică pentru orice obiect cultural ne trimite sub semnul lui bdquose parerdquo spre o marcă ontologică meniuchiana a Chişinăului bdquoicircnchidereardquo (cu precizare de bdquomarginarismrdquo) Or pentru o bună parte din mediul intelectual şi artistic Chişinăul e loc icircn stare de bdquoascundererdquo ocultație e bdquodincolordquo Un altul un străin un duşman Un viciu Un fals Un bdquonon-locrdquo Și cacircnd nu icircl luăm ca fapt divers sau folosim cu superioritate ca pe un oarecare bun de consum atunci icircl tratăm din perspectiva minoritarului de ieri drept loc al străinu-lui (rusului evreului omului sovietic) şi al străinătății zonă dincolo de hotarele noastre loc de pribegie
6 Ce o fi icircnsemnacircnd această situare a noastră icircn afara oraşului haşurarea lui atacirct de emoțională barbară Este oare fobia tradiționalismului față de spiritul citadin expresia fracturii biografice şi culturale a celor care sunt pe jumătate rurali pe jumătate orăşeni ori nici rurali nici orăşeni pacircnă la capăt
7 Deja şi icircntr-o geografie culturală romacircnească unde Bucureştii sunt regali Iaşii plini de istorie şi cultură elevată Clujul ndash apolinic şi Timişoara ndash Madonă de sare pe locul Chişinăului stă stracircmb confuz şi complexat bdquobasarabenitateardquo expresie a consolidării bdquomai lentă la noi a formelor de civilizație urbanărdquo (Mir-cea Martin) dar şi a stării de nelinişte şi tulburare a transprutenilor icircn fața unor amenințări niciodată adeverit
8 Sau poate că oraşul acesta are vo-cația bdquosecretuluirdquo
9 Scriitorul Gala Galaction părinte-pro-fesor la Facultatea de Teologie figură tolstoiană care icircn decurs de 14 ani (1926 - 1940) a dat farmec şi expresie Chişinăului interbelic icircl găsea ndash aşa bdquociudat şi etero-clitrdquo bdquocu miile lui de curiozități topogra-fice şi antropologicerdquo ndash tot icircntr-un fel de ascundere bdquoCentrul Chişinăului bogatele şi unduioasele lui icircmprejurimi chiar şi periferia lui n-au găsit icircncă printre noi pe marii dăruiți capabili să ridice din varietatea şi din aspectele vieții dijmele de aur ale talentuluirdquo
10 Icircn Război şi pace Lev Tolstoi suge-rează că spiritul locului poate fi surprins prin contemplarea de pe o icircnălțime icircn lumină potrivită a imaginii de ansamblu a oraşului cu tot cu icircmprejurimi Icircnalțimile deschid privelişti nebănuite mai ales pen-tru Chişinăul istoric care la cota statului de om pare prozaic bidimensional ne-icircngrijit plin de forfotă icircnghesuială icircn paragină lipsit de vlagă şi culoare Alt oraş se deschide la icircnălțimea vacircrfurilor de copaci şi a turlelor de biserici Ne stă icircn față textul geografiei simbolice a oraşului vechi ndash istorică şi culturală deopotrivă pe liniile drumurilor străzilor a construcţi-ilor lăcaşelor de cult care a icircmpletit şi despletit icircn structura sa limba tradiţiile şi cutumele romacircnilor cu cele ale grecilor armenilor polonezilor nemților evreilor ruşilor rutenilor bulgarilor Și mai sus dincolo de icircnălţimea zborului de pasăre şi a dronelor Chişinăul e geografie pură formă şi culoare sunet şi aromă oraş icircn fața soarelui-răsare
11 Perspectiva altitudinală ca o cotă energetică dialogală scoate icircn valoare organismul istoric şi cultural viu al Chi-
şinăului variabil şi creativ care a păstrat pe parcursul dezvoltării unitatea intrin-secă Nu ne mai putem limita la practica discursurilor-tip (geografic demografic economic urbanistic istoric psihologic sociologic de conservare a patrimoniului etc) Nu mai putem percepe oraşul doar ca un mecanism imens compus din case şi blocuri străzi icircntreprinderi autovehi-cule cabluri piețe parcuri o maşinărie care produce statistici date ecologice mult zgomot şi bunăstare aproximativă
12 Limba şi-a icircnsuşit demult pentru oraş semantica organismelor vii inima oraşului care este catedrala centrul is-toric şi cultural coloana vertebrală care este fie strada bulevardul principal fie racircul care traversează localitatea arterele oraşului care sunt străzile drumurile im-portante pe care se deplasează pietonii şi autovehiculele imitacircnd circuitul sanguin centrul nervos care este nucleul politic sau economic al oraşului plămacircnii ora-şului care sunt parcurile spațiile verzi grădinile publice
13 bdquoOraşele sunt un soi de al doilea trup al minţii omeneştirdquo (George Santayana)
14 Cum e să-ți asumi acest bdquoal doilea trup al mințiirdquo cum să comunici cu spiritul locului cum să-i percepi carisma ideea principală motorul dezvoltării Cine va citi textul Chişinăului care la vedere fiind efectiv stă ascuns aşteptacircnd bdquope marii dăruițirdquo Unde sunt lectorii pentru ora-şul care invocă ochiul creativ şi o rostire desluşită a mitului identitar (ca parte a noii paradigme culturale) o scoatere din ascundere a unei bune părți din identita-tea şi potențialul toposului actualmente icircnvăluită icircnăbuşită uitată nerealizată şi neimaginată
15 Arătarea ființei ascunse reclamă bdquomarilor dăruițirdquo un bdquosimț al Chişinău-luirdquo Icircntocmai cu icircnălțimea şi acuitatea simțurilor celor icircndrăgostiți sau a cre-atorilor bdquoLabirinturilerdquo lui Iurie Platon şi culoarea nouă de pe capitelurile Sălii cu Orgă (arhitect Gicu Bulat) albumul Oraşul ascuns (Lică Sainciuc) şi Chăul lui Em Galaicu-Păun sunt amprentele gra-vate profund ale unor experiențe bio- şi geofonice expresia relației nemijlocite a unor biografii artistice cu spiritul locului
16 Iar urbonimia este limbajul dintacirci al oraşului Nu-l poți citi dacă nu icircnveți să-l asculți Nimic din zgomotul faptului di-vers Drumul lui Vodă ndash Buecani ndash Druleşti ndash Bacirccu ndash Ghețeoani ndash Petricani ndash Ceucari ndash Hruşca ndash Vovințeni ndash Schinoasa ndash Vis-ternici ndash Cartuşa ndash Hlubocica ndash Spacircrco-ceani ndash Ciocana ndash Otovasca ndash Costiujeni
ndash Mălina ndash Melestiu ndash Mazarachi ndash Macircnceşti ndash Negreşteni ndash Tăbăcăria ndash Valea Dicescu ndash Pruncul ndash Racircşcani ndash Valea Crucii ndash Bo-tanica ndash Valea Gacircştelor ndash Sfacircnta Vineri ndash Cioriceşti ndash Furguleşti ndash Frumoasa ndash Poşta veche Oiconime şi oronime hidronime şi hodonime icircmpletite armonios istoric topografic şi textual pentru zona unei aglomerații umane străvechi O edifica-toare tramă sonoră icircnaintea şi deasupra tramei stradale
17 O nouă paradigmă culturală redă Chişinăului la acest icircnceput de mileniu valențe integratorii multiple Traiectoria exilară de aproape 200 de ani trecacircnd prin procesele de colonizare culturală imperială din secolul XIX şi cea ideologică sovietică din secolul XX provocacircnd dorul fizic şi metafizic doinit folcloric şi literar icircnclină astăzi spre timpul recuperării identitare Regeneracircnd sub aspectul componenței numerice a expresiei instituționale a po-pulației şi a capitalului cultural asumat Chişinăul reintră icircn matricea stilistică originară
18 De obicei aşa cum accentua Iurii Lotman bdquofiecare din culturi icircşi defineşte paradigma proprie a ce trebuie ținut min-te (icircnregistrat icircn memorie) şi ce trebuie uitat Acestea din urmă sunt şterse din memoria colectivă şi ca şi cum bdquoicircncetează să mai existerdquo Icircnsă vremurile se schimbă se schimbă şi sistemul de coduri culturale se modifică şi paradigma a ce trebuie ținut minte şi ce trebuie uitatrdquo
19 Revenirea lentă dar implacabilă a Chişinăului din exilul istoric şi imagologic al oraşului damnat (rdquoпрόклятый город Кишиневrdquordquoпустыняrdquo) este un proces di-namic şi anevoios de re-construcție iden-titară pentru care este solicitată icircntreaga comunitate dar mai ales mediul artistic şi intelectual
20 Filosoful catolic de origine spaniolă Mariacutea Zambrano sublinia că bdquounui oraş fără scriitori icirci lipseşte esenţa citadină rămacircnacircnd doar un complex conglome-rat care se poate schimba transmuta ori face nevăzut fără să i se remarce lip-sa Un oraş fără un scriitor e un templu pustiu o piaţă publică fără centru ori poate descentrată cu centrul la margi-ne icircntr-un colţ ca să-şi lase locul ori să lase icircn locul lui un lucru cu numele nici măcar bine catalogat un lucru căruia icircn realitate nici nu i s-a destinat un cuvacircntraquo
21 Ne este predestinat să construim icircn mintea şi inima noastră forma cea mai de preț pentru ceea ce este cu adevărat un oraş profunda şi complexa expresie a culturii
CHIȘINĂUL ȘI LOCUITORII LUI
de ALEXANDRU CORDUNEANU
1 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de SILVIA CALOIANU
SOLSTIŢIU DE VARĂ CU FINAL FERICIT
POEZIE
SILVIA CALOIANU S-A NĂSCUT IcircN 1960 LA CHIȘINĂU LICENŢIATĂ A FACULTĂŢII DE LITERE A UNIVERSITATĂȚII DE STAT DIN CHIȘINĂU CU O TEZĂ DESPRE EVOLUŢIA VALORILOR SEMANTICO-STILISTICE A TERMENILOR CROMATICI IcircN LIMBAJUL POEZIEI ROMAcircNE REFUZĂ CARIERA UNIVERSITARĂ ȘI OPTEAZĂ IcircN FAVOAREA ACTIVITĂŢII IcircN PRESA SCRISĂ ȘI TV FONDATOARE A POSTULUI AXIAL TV UNDE LUCREAZĂ PAcircNĂ IcircN PREZENT DEBUT EDITORIAL SEMNE DISTINCTIVE 1996 CĂRȚI PUBLICATE bdquoSEMNE DISTINCTIVErdquo (SUB EGIDA REVISTEI LITERARE ldquoCELE TREI CRIȘURIrdquo) ED ANOTIMP ORADEA 1996 bdquoNICIODATĂ PE NUMErdquo (CONCURS) ED ARC CHIȘINĂU 2004 bdquoNARCOTANGOrdquo ED VINEA BUCUREȘTI 2013 bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014 PREMII IMPORTANTE bdquoPENTRU CEA MAI CITITĂ CARTE A ANULUIrdquo SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE BIBLIOTECA NAŢIONALĂ CHIȘINĂU 2005bdquoPENTRU CEA MAI BUNĂ CARTE A ANULUIrdquo (bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014) bdquoPENTRU POEZIErdquo PREMIUL REVISTEI bdquoDUNĂREA DE JOSrdquo 2016 ȘA
icircntre han şi castel
parcă nu de mult venea primăvara şi chiuiau bormaşinileşi acum se aud icircnsă altfel nu e acelaşi efectul chiar dacă morţii din mine l-ar trăda pe kafka icircncă o datăşi i-ar publica manuscrisele
şi icircnainte să dispară icircn fumar da foc toamnelor acum şi copiii din curtea vecinilor placircng mai stridentbruiaţi doar din cacircnd icircn cacircnd şi absolut fulgerătorde amintirile lor dintr-o altă viaţă
parcă nu de mult venea primăvara şi noi ne perindam timizi şi trişti revoltător de străini ca să nu spun alienaţiicircntre han şi castelicircntre castel şi han
poem securizat cu parolă
noi acei care mestecăm iarba solitudiniisavuracircnd imagini mişcatepierzacircndu-ne icircn contemplaţiiextaziindu-neicircntre două nopţi sau două cafele totunaicircntre sihăstrie şi tiraniecu gura plină de sacircngele necunoaşteriide cacircte ori am strigat arată-te ieşi de după tu care porţi icircn mine labirinturi piramidegalaxiinoi acei care ne naştem de mai multe ori şi niciodată atunci cacircnd trebuievoiam să zicdar mi-am promis că nu zic noică nu generalizez nu răspund icircn locul altcuivanu cutreier tenebre şi nu ademenesc melancoliinu mă dau drept exemplueu m-am născut odată cu macii peste cacircţiva ani după ce s-a scris doctorul jivago
care nu i-a plăcut lui hruşciovtata era student şi a stracircns un buchet maremare chiar din curtea maternităţii
icircn carantină
noaptea asta pare un truc o scamatorieştiam că mă vei găsică vor trece anică icircncurcate sunt căile pămacircntului şi ale ceruluişi ale apelordar cacirct crezi că mai putem rătăci pe un fluviu plin de morţisărbătorindu-ne dragostea şi frica
spune-le să aducă ghirlandele de hacircrtie şi becurile coloratesomonul rachiul de anason şi vioarasă tacă orchestracacircntă-micacircntă-mivalsul zeiţei icircncoronate
noi nu icircmbătracircnimnoi icircnchidem cartea şi ne iubim cu lumina aprinsăicircn carantinăiar cacircnd auzim bătaia din palme ne trezim
declaraţie de avere
notaţimai sunt şi deţinătoarea unui rai privat chiar aici nu departe icircn inimăceva racircvnit nu icircndrăznesc prea mult să mă apropiistau icircn poartăicircntotdeauna mi-am spus că e prea devremecă am icircn faţă vecii vecilor
iar ăsta care icircşi rotunjeşte ochii mimacircnd uimireae partenerul meu dansatorultot el şi diavol şi dumnezeu şi sfacircntursquo petru
fumacircnd cu sine icircnsuşipipa păcii
contrabandă cu nichita
eu niciodată nu am fost un fel de lolită l-am detestat pe nabokovşi niciodată nu am fost icircndrăgostită nu fizic de nichitanu icircncercam să zbor peste gardul uniunii să icircl pupca unele studente pe atunci
dar eu icircl citeam pe nichita icircnnebuneam şiicircl visam habar nu aveam pe cine era un fel de biblie pe versoun fel de umbră pe versoun fel de ploaie de tango pe verso şi nu aşteptam neapărat să fie mare poet ca să icirci spun icircntr-o zi pe versotu eşti un fel de nichita al meu
de aşteptări cu palmele pe sticlă
pe cacircnd aveam 3 ani şi tata era icircn deplasaremama ieşise la magazin icircn spatele caseiunde icircntotdeauna era suficientă lume la coadă chiar dacă pacircinea era neagră acră şi cleioasăiar eu am găsit o foarfecă şi i-am tăiat bucăţele rochia cea nouă
la icircntoarcere trecacircnd pe sub fereastră cu pacircinea lui hruşciov pe care nu cred că am gustat-o vreodatăpe mama au luat-o fiorii văzacircndu-mă plină de sacircnge cu ochii stinşi cu palmele pe sticlă
obosisemplină de icircntrebări şi de acuarelă roşie
mi-am amintit pentru că uneori aşteptacircndicircmi vine să mă vopsesc să fac icircntuneric şisă icircmi tai rochiile
reflecţii la o cafea trăiam icircn peşteri nu aveam habar desenam hărţi pe pereţi
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 3
ciopleam un fel de poezii icircn pietre săreau scacircntei ne icircmperecheam şi ne macircncam unul pe altuldupă care trecea cacircte un nor pe cer care semăna leit cu animalul din burta noastră şi parcă ne icircncerca dorulşi frica
mi-am amintit pentru că omul nu e ceea ce ştim ce am icircnvăţat comunică altfel se reproduce altfel se alimentează altfel trage totul pe nas respiră cu degetele poartă inima icircn spate ca pe o povară sau ca pe un trofeutot o povară dar de care nu se icircncumetă să se atingă explicacircndu-şi că de aceasta ar putea să aibă mai multă nevoie din clipă icircn clipă altcineva
prizonieră
timpul meu banii mei răbdarea meafrizeriţa icircmi icircntinde fiece fir de păr uscacircndu-li-am zis vopsiţi-mi rădăcinile atacircticirci urmăresc icircn oglindă figura disperată şi tacoricum de aici ajung direct sub duşla ea e lunila mine se face marţi dar dacă mă gacircndesc mai bine se face miercurişi de mai reflectez e joide fapt cam nemiloasă mă stracircnge icircn spatechiar acumca o cămaşă vărgatăicircn care nu mai icircncapcu număr de identitate şi serievineri
de sacircmbătă nu mai zic nimicasta e ziua celor fericiţi icircn toate cazurile duminică e ziua celor care sunt iubiţi icirci spun frizeriţeişi nu mai ştiu dacă icircntotdeauna mi-a fost frică ea icircmi face contul şi zacircmbeşte ca o moară de vacircntvi l-am scurtat un pic icircmi zicee vară toridă
nu mor poeziile
doamnă fereşte-te chiar acum din calea mea da tu tu cea bisexualăcea cu plasă neagră peste ochicea cu negru icircn loc de ochicea cu albul terifiant icircn craniucea care poartă ceva sclipitor prea mult semănacircnd cu o coasăcea prea mult semănacircnd cu cineva care a hotăracirctcă trebuie să moară nişte cuvintecare nu icircşi mai amintesccare nu se mai ştiucare nu se mai ţin de mănă
doamnă uracirctă fereşte-te frumos din calea meae searăe dex-ul ameţit icircnnebunit periculosşi e vinerinu mor poeziilede jocuri periculoase
tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zicne-am fi simţit mai tineri şi mai norocoşi ne-am fi zacircmbit acum banalităţi plăcute neamendabilefără pretenţii literare cum ar fi tu eşti primăvara mea tu eşti un vis icircmplinitne-am fi plimbat şi noi acum pe sub caişii albi
ca pintr-o herghelie de cai icircnfloriţi virtuoşi plini de jăratic toţi unul şi unulsclipindu-şi coamele mustind entuziasm am fi fost icircntr-un gacircnd am fi avut acelaşi drum i-am fi scuturat să zboare trei zile şi trei nopţi timp icircn care
eu asta am făcut era o joacă eu nu am vrut să mi se piardă cu adevărat urmeledar tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zic uită-te acum icircn ochii lumii ai curaj explică-i
eu nu sunt sylvia plath
mă icircnnebunesc greierii ăştia cri-cri vreau să fug peste cacircteva milioane de gacircnduri icircnainte fără să mă uit icircn urmă fără să văd pacircnă la capăt filmulicircnchid uite ce egoistă pot fi ocrotindu-mi paradisul nu vreau să am insomnii şi icircmi e frică pentru că doctoretu speri să ajung să vorbesc icircn somn tu faci diagramee noapte sau fericirea aia tacircmpită mă icircntunecă doctorepoemul ăsta e o somnilocvie
cri-cri neicircncetatneapăraticircncăpăţacircnatorice greiere icircşi găseşte iubirea pacircnă dimineaţădoar cacircte unul mai cacircntă pacircnă cacircnd icircnnebuneşte ce bine că nu eşti greiere doctoreeu nu sunt sylvia plath
la asta mă voi gacircndi macircine
icircmi schimb de pe o macircnă pe alta brăţara de hematiticircn cacircteva secunde e fierbinteceasul tace tăcere e mut sau e un greiere carecacircntă sub alte geamuri appassionata se dă peste cap se dă legat şi furat se dă
cri-cri tic-taccri-cri tic-tacmacircine se vor placircnge stelele de nesomnce noaptece drumurifiecare dintre noi poate fi oriunde
stau ca o tacircmpită cu faţa la peretee un blond care mă iubeşte cu neclintiremă priveşte lasciv icircntrebacircndu-mă eşti acolonu icirci răspund icircmi răcesc de el frunteaicircmi răcesc de el buzele braţele şi icirci zic noapte bună pentru căapropo mulţumesc margaret mitchellvorba lui scarlettla astamă voi gacircndimacircine
poem cu parabolă de notat
dacă ştie cineva cum e să deschizi uşasă icirci spui cuiva că poate pleca şi să te rogi icircn gacircnd să nu plecesă nu plece
dacă ştie cineva cum e să treci pe aproapeicircncercacircnd să nu te uiţi icircn urmă şiicircn general să nu te prea uiţişi să nu te simţi ca un tren prin mirişte
dacă ştie cineva rog să icircmi lase un mesaj cacirct de cacirct credibildar s-ar putea să icircmi fie zdrobită cutia poştală
mesajiisus nu invadează spaţiul nimănui contrar voinţei sale
noi nu ne-am dorit să fim singuri
acum de mi-ar veni i-aş spune dragostea meacum ştiai tu să obţii sufragiisau cum nu ştiaisau icircn funcţie de cum icircnţelegeai tu astacacircnd ziceai am icircntr-o macircnă vinul iar icircn alta am cucuta
dragostea mea i-aş spune te visam intensnu hoinăream fără sens pe străzile icircnguste vaporoasepe străzile cu magazine indieneicircn timp ce tu impetuos şi retractilicircmi lăsai mesaje la recepţia hotelului
icircn timp ce ruşii inundau planeta icircncercacircndpacircnă şi icircn creierele virginesă icircşi facă pacircrtii de schi
i-aş spune dragostea mea nu-i adevăratnoi nu ne-am dorit să fim singuri
solstiţiu de vară cu final fericit
nu am icircmbrăcat ienu mi-au ieşit icircn cale flori de sacircnziene nimic tradiţional nimic poeticm-am perindat pe o alee cu duzimi-am icircnvineţit buzele macircinile maioulşi am scris cu dude pe asfaltsunt romacircncă oricum şi atacirct de singură
la icircntoarcerede pe toate gardurile se icircntindea icircnspre minemacircna maicii domnului
totul despre dragoste
dragostea nu e doar un fel de miopie contagioasăşi nici doar o iluzie din care să icircţi faci hamac să te lauzi că ai ochi de aviator
e ca şi cum ai icircntinde macircna să atingi o margine de cerşi ai simţiexact icircn momentul său de contracţie cum durerea curge invers după care timpul se opreşte corect calculatca un cal bine dresat icircn două picioare cu limba scoasă abia respiracircndicircn asteptarea zahărului cubic eu aşa icircmi explic de ce ai rămasinvariabilpeste ani şi ani responsabil de fenomenele mele cuantice einstein şi freud nu aveau habar
1 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
După asasinarea lui Modest crimă care zgacirclțacircise oraşul nostru din temelie Margo a dispărut pe ne-
aşteptate şi timp de două săptămacircni cacirct au durat căutările mele nimeni n-a fost icircn stare sau poate n-a vrut (mai tacircrziu am icircnțeles că n-a putut) să-mi spună ceva icircmbucurător privind soarta ei
Modest a fost găsit mort icircn vila lui cocoțată pe Dealul Morarilor icircn dimineața zilei de 14 iulie Tocmai se icircncheiase cam-pionatul mondial la fotbal iar pătratul de carton cu imprimeuri aurii alon zan-fan dio la patriie aşa cum cacircntam noi la şcoală de Ziua Comunei adică invitația Ambasadei franceze zăcea găurită exact la mijloc icircn buzunarul interior al sacou-lui Ucigaşul a tras fix icircn inima victimei şi anchetatorii sosiți la locul crimei au concluzionat că Modest nu-şi va putea onora promisiunea şi nu va fi prezent icircn acea seară la recepția oferită de Am-basada Franței cu ocazia Zilei Naționale a Republicii respectiv franceze
Vreau să fiu icircnțeleasă corect departe de mine intenția de a-mi manifesta mali-țiozitatea sau vreo atitudine nepotrivită icircn raport cu mortul iată de ce chiar de la bun icircnceput icircmi cer scuze pentru even-tualele incoerențe icircn expunerea mea şi mai ales pentru unele construcții stilistice de-a dreptul nefericite N-aş putea spune exact ce icircnseamnă construcție stilistică nefericită dar precizez că această icircmbinare de cuvinte am auzit-o de la Margo Ea se pricepe la şmecherii din astea literare aşa că o repet şi eu de fiecare dată cacircnd apare ocazia Dacă ar fi să mă conduc după gustul meu aş folosi o altă sintagmă auzită de la Margo ndash mai-mult-ca-perfectul Nici icircn cazul de față n-aş putea spune prea multe despre semnificația acesteia dar icircmi place cum sună Adică există perfectul dar mai e şi mai mult ca perfectul Păcat că nu putem spune mai mult ca mortul fiindcă anume o asemenea expresie ar defini cacirct se poate de exact starea de spirit a lui Modest De asemenea presupun că cineva dintre cititorii mai exigenți ar putea constata icircn relatarea mea o insuficientă pregătire ortoepică şi ortografică mai ales Mea culpa cum ar spune mama nu prea le stăpacircnesc pe toate dar cine oare e perfect pe lumea asta Eu cel puțin recunosc faptul că icircmi scapă subtilitățile de orice fel Chiar şi icircn bucătăriile destul de spațioase icircn care se icircntacircmplă să trebăluiesc nu mă simt icircn largul meu Nu-mi place să prepar bucate sofisticate şi urăsc scrisul
şmecheros care pretinde să respire aer epic icircntr-un oraş poluat şi rău mirositor ca al nostru Nici despre oraşul nostru n-aş vrea să vorbesc nimic rău dar secole apăsătoare de ocupație străină au schimbat macazul istoriei şi astfel trenul icircn care ne icircnghesuiserăm cu toții a luat-o icircntr-o altă direcție decacirct ne-am fi dorit-o naivii de noi
Și ca să icircnchei incursiunea mea icircn lumea literelor vă aduc la cunoştință icircncă un gacircnd de-al meu selectat de serialul Cugetările unui profan
bdquoConsider că literatura şi scrisul e ceva de prisos icircn viața omului e un moft al vanității rănite cum ar fi sosul de anason icircndoit cu esență de ananas cu care unii bucătari trufaşi stropesc fructele de mare sau muşchiul de vițel macircngacirciat icircn preala-bil cu miez de trufe Cu pretinsul lor mai-mult-ca-perfectul fiecare se răzbună cum poate uimindu-şi şi umilindu-şi clienții cititorii sau carnivorii e totunardquo
Faptul că s-a făcut nevăzută icircntr-o
manieră cacirct se poate de subită după un omor care provocase atacircta vacirclvă n-o ajuta cu nimic dimpotrivă producea doar efecte nedorite pentru ea dar şi pentru toți noi Icircn primul racircnd procurorul Arhi-ze şi-a pierdut răbdarea şi la un pahar de vişinată cu arahide sărate declarase icircntr-un cerc icircngust de prieteni procurori şi ei toți cu nervii la pămacircnt că Margo este prima pe lista suspecților de comi-terea omorului
Auzind asta am căutat să mă icircntacircl-nesc cu Arhize şi să-l icircntreb ce temeiuri au stat la baza ipotezei lui Avea probe concrete sau era vorba de o răzbunare personală aşa cum am presupus chiar din clipa icircn care am auzit de versiunea lui Bineicircnțeles că n-am fost lăsată să intru icircn biroul lui dar icircmpotrivirea cerberilor de pe coridoarele procuraturii m-au stimulat să-mi aduc aminte de un episod straniu chiar inexplicabil aş spune
Icircn acea dimineață de 14 iulie cacircnd vestea asasinării lui Modest se răspacircndise prin oraş cu viteza usturătoarelor brize ce sprintează de la stația de epurare odată cu răsăritul soarelui m-am icircnfățişat şi eu la poarta celei mai influente pacircnă nu demult persoane din oraşul nostru Dealul Morarilor forfotea de lume multă şi pestriță angajați icircndoliați ai primăriei jurnalişti cu figuri sceptice alții de-a dreptul deprimați purtacircnd camere video grele pe umeri sau carnețele ferfenițite icircn macircini cu indispensabilul pix cu gel icircnfipt
icircntre file gură-cască sosiți cu sufletul la gură trăgacircnd nervoşi de reverele late şi icircndreptacircnd poalele halatelor de baie ca să-şi păstreze nepătată demnitatea de mahala vecini din Văgăuna cu cipici de casă icircncălțați pe piciorul gol cacircțiva şefi de bănci şi preşedinți de judecătorii polițişti sub acoperire alții la vedere cu uniforme proaspăt călcate dar nespălate din ziua fabricării din care cauză luceau ca oglinzile la soare agenți secreți necu-noscuți marelui public icircn schimb de un hipnotism irezistibil atrăgacircnd atenția tuturor curioşilor un mic detaşament de agenți fiscali nişte lipitori tăcute şi hrăpărețe ale sacircngeroasei perioade de tranziție Mai pe scurt aproape toată lumea bună a oraşului urcase pe deal pentru a se convinge de moartea neanunțată a lui Modest
Plimbacircndu-mă prin mulțumea agitată pusă pe analiza detaliată a motivelor asa-sinatului l-am observat pe Arhize ferin-du-se nu ştiu cum tocmai de mulțimea icircn mijlocul căreia se afla (Margo ar fi spus că am folosit un oximoron) Ca şi cum se temea să fie observat de cineva anume Mergea cu capul plecat aruncacircnd priviri fugare cacircnd icircntr-o parte cacircnd icircn alta şi la fiecare cinci minute dacircnd indicații scurte unor dulapuri masive deghizați icircn oameni ai legii care răsăreau ca din pămacircnt şi se apropiau umili de el
Icircn pofida căldurii sufocante chiar şi la acea oră matinală purta o pălărie cu boruri mari o pereche de ochelari de soare imenşi şi o cămaşă gri sfacircrtecată de nişte carouri oranj cu macircnicile lungi şi gulerul ridicat Din punctul meu de vedere o asemenea opțiune vestimenta-ră burlescă nu putea avea o altă menire decacirct să-l scoată icircn evidență pacircnă şi pe cel mai amăracirct şi anonim lustragiu Un procuror care a urmărit exact contrariul ndash să nu atragă asupra sa nicio privire indiscretă ndash a reuşit cu succes să atingă efectul maximei expuneri publice
Icircntrebările mele icircnsă vizau cu totul şi cu totul alte subiecte De pildă ce căuta Arhize la locul crimei Simțea cineva lipsa lui acolo icircn timp ce casa şi icircmprejurimile erau icircnțesate de tot felul de anchetatori şi agenți de teren La asta se reducea misiunea unui procuror-şef la acea oră ndash să caşte gura icircmpreună cu toți proştii adunați pe Dealul Morarilor Cine erau indivizii care răsăreau ca din pămacircnt şi ce indicații le dădea
PROZĂ
SOȚIA LUI FAUSTde VAL BUTNARU
Noroc de el că a avut inspirația să dispară repede din peisaj dar icircntrebările pe care mi le-am pus nu s-au topit icircn bezna neantului şi al misterului enigmatic ndash asta aşa ca să mă exprim mai literar Aceleaşi icircntrebări le-am văzut articulate pe buzele multor cetățeni simpli fără cunoştințe aprofundate icircn jurisprudență
O altă consecință a dispariției cacirct se
poate de bizare a lui Margo a fost faptul că Faust s-a pomenit cu o citație la pro-curatură şi interogat chiar a treia sau a patra zi după acea dimineață marcată de descoperirea unui mort mai mult ca important
L-am icircntrebat pe Faust ce a vorbit cu Arhize dar n-a ştiut ce să-mi spună
ndash Cum aşa nu ştii ce să spui m-am revoltat mai mult decacirct era cazul probabil
ndash Nu ştiu dragă şi gata mi-a răspuns cu icircncăpățacircnare Mă icircntreba tot felul de lucruri
ndash Cum ar fi insistam eundash Ce să fie s-a stropşit la mine I-am văzut deodată ochii lui albaştri
pe timp icircnsorit acoperindu-se de nori negri şi pompacircnd prin pupile o substanță otrăvitoare Probabil că după interogatoriu trăia senzația unui naufragiat Și atunci de ce se icircmpotrivea icircncercărilor mele de a-l evacua de pe nava icircn derivă
ndash Ce te bagi icircn viața noastră a stri-gat la mine uitacircnd că se afla icircntr-un loc public icircn plină stradă adică Cacirct timp mai ai de gacircnd s-o terorizezi pe Margo De ce nu ne laşi icircn pace Crezi că nu ştiu ce urmăreşti Margo nu mă va lăsa de dragul tău n-ai icircnțeles măcar atacircta lu-cru Uită-te la tine cum arăți Ai 39 de ani dar tot grasă şi pitică ai rămas de parcă ai fi un Sancho Panza icircn fustă Ei bine nici măcar fustă nu porți
Era speriat şi derutat v-am mai spus asta vorbea prostii fără să-şi dea seama ce icircndrugă Icircn primul racircnd abia am trecut cu cinci luni şi jumătate de 38 Asta ar trebui s-o ştie Eu şi Margo suntem năs-cute icircn acelaşi an şi icircn aceeaşi zi pe 29 februarie Și dacă ar fi să ne luăm după numărătoarea stabilită de comun acord şi de tradiția de a ne sărbători ziua de naştere odată la patru ani nu anual la 28 februarie aşa cum obişnuiesc s-o facă cei fără principii ci la 29 februarie ar ieşi că suntem minore rău de tot Pe urmă habar nu am ce ştie el ce urmăresc eu Cacirct priveşte restul aberațiilorhellip Eu grasă şi pitică Ei asta-i bună Nu sunt de icircnălțimea lui Margo este evident pentru oricine dar pacircnă a mă numi Sancho Panza e o cale cosmic de lungă Adică ce voia să insinueze Că Margo este un Don Quijote luptacircnd cu morile de vacircnd şi eu sluga ei călare pe un măgar răpciugos rosto-golindu-ne ambele icircn hăul derizoriului Adică icircn viziunea lui eram nişte babe triviale şi comice pe care nu voia să le lase să se facă de racircs ca şi personajele lui Cervantes (Margo icircmi icircnşirase peripețiile şi icircntreaga poveste a celor doi clovni aşa că sunt suficient de bine documentată) Dar nu i-am spus nimic Nu era prima dată cacircnd arunca vorbe icircn vacircnt speracircnd să mă ofenseze şi să mă facă să renunț Știa el la ce ar fi vrut să mă facă să renunț
Fragment de roman icircn pregătire
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 5
Icircn anul 2017 la Editura Junimea din Iaşi apare cartea Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc un studiu critic despre proza celui care revoluționa romanul basarabean de la
mijlocul secolului XX prin Singur icircn fața dragostei Sunt analizate trei romane ndash Lătracircnd la lună Hronicul Găina-rilor Spune-mi Gioni ndash acestea confirmacircnd se pare cel mai bine constatarea pe care o face Vasile Iftime autorul lucrării icircn Introducere bdquoCu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susținută icircn special de succedarea planurilor narative (complementare suprapuse intersectate opuse) de extrapolările temporale şi spațiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn granițe fluctuante) de cameleonizarea personajelor (inițierea icircn imoralitate şi descreşterea individului social) de retorică persiflantă ironică sarcastică a acestorardquo
Fără a utiliza o terminologie excesivă Vasile Iftime analizează atent cele trei proze (comentariile pe text sunt foarte bune) urmărind planurile narative personajele şi icircn mod special limbajul Uneori suntem provocați prin icircncadrări paradigmatice neaşteptate (bdquoAureliu Busuioc icircn Lătracircnd la lună nu uzează de indicii cronologici tocmai pentru a imprima scrierii tuşa de ambiguitate necesară unei narațiuni cu elemente de tematică suprarealistărdquo bdquoRomanul ndash Spune-mi Gioni nm LȚ ndash [hellip] poate fi perceput ca o scriere icircn oglindărdquo ) alteori impresionează analiza minu-țioasă a ipostazelor unor personaje (la p 21 bunăoară ni se propune o trecere icircn revistă a schimbului continuu de roluri ale lui Enrique bdquoochiul treaz ochiul critic ochiul corector din familia Grăsanuluirdquo) decriptarea simbolisticii numerologice (din Spune-mi Gioni la p 106) sau enume-rarea punctuală a elementelor timpului biologic istoric astronomic social (icircn Hronicul Găinarilor la p 93-95)
Ceea ce icircl fascinează cu adevărat pe autorul cărții este se pare limbajul prozelor lui Aureliu Busuioc bdquoIcircn fiecare roman Aureliu Busuioc propune o altă schemă de construc-ție a romanului o altă rețetă de plăsmuire a personajelor un alt decor adaptabil subiectului Ceea ce rămacircne unic şi inconfundabil icircn proza lui Busuioc este limbajulrdquo Vasile Iftime acordă o atenție deosebită acestui aspect (şi anume aici trebuie căutată noutatea absolută a exegezei pe care o icircntreprinde) urmărind dimensiunile limbajului polifonia limbajului retorica şi ajungacircnd la concluzia că bdquoAureliu Busuioc excelează icircn romanele sale cu o retorică coerci-tivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Și totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn textrdquo
Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc este o carte necesară pentru că explorează multiaspectual trei romane ale lui Aureliu Busuioc (unul dintre cei mai importanți prozatori din a doua jumătate a secolului XX de la Chişinău despre care se vorbeşte mai mult decacirct se scrie) este o carte bine-venită pentru că publicată la o editură din Iaşi contribuie cumva la integrarea acestui autor icircn contextul general al literaturii romacircne este o carte-promisiune pentru că icircn mod sigur Vasile Iftime odată ce a pactizat cu Aureliu Busuioc va vrea să studieze şi celelalte romane Suntem curioşi ce şi cum va scrie despre Singur icircn fața dragostei Unchiul din Paris Și a fost noaptehellip şi fireşte Pactizacircnd cu diavolul
DESPRE AURELIU BUSUIOC CU MIGALĂ
LITERATURA PENTRU COPII LA IcircNCEPUT DE SECOL XXI
Icircn anul 2004 Maria Șleahtițchi făcea selecția textelor studiul introductiv şi notele biobibliografice pentru antologia Literatură pentru copii din colecția Literatura
din Basarabia Secolul XX (editurile Știința şi Arc) Icircn acel vo-lum antologatoarea icircşi exprima optimismul pe care i l-a insu-flat evoluția acestui gen de-a lungul a o sută de ani pe seg-mentul interriveran al literaturii romacircne bdquoPrimele impresii ale antologatorului au fost de bucurie De bucuria că suntem şi că scriitorii basarabeni dăruiți cu har au reuşit să dea reale valori icircn acest genrdquo
Icircn 2018 apare o altă antologie de Literatură pentru copii (Editura Arc) cu texte publicate după 2000 Analizacircnd cărți-le pentru copii apărute timp de şaptesprezece ani şi făcacircnd o listă de bdquopeste şapte sute de titluri şi nu cred că am dat de capătul acestei icircntinderi icircn revărsarerdquo antologatoarea (ace-eaşi) constată cu regret că nu prea mai avem motive de bu-curie deoarece bdquoeste clar că icircn acest gen ca icircn niciun altul al literaturii există o icircnspăimacircntătoare supraproducție de carte Scrie cine vrea cu sau fără vocație scrie ce vrea pu-blică cum şi unde poaterdquo Aşadar pentru a-i oferi citotorului o culegere de lucrări ce rezistă estetic a fost nevoie de multă răbdare şi persevernță dar şi de mult discernămacircnt (calități de care Maria Șleahtițchi cel mai bun cred cunoscător al domeniului de la noi dă dovadă cu prisosință prin selecția pe care o face) Ni se propune un volum ce cuprinde atacirct po-ezie şi proză cacirct şi dramaturgie cu autori făcacircnd parte din generații diferite şi practicacircnd formule literare diferite bdquoLa al-cătuirea antologiei de față mărturiseşte Maria Șleahtițchi icircn prefața intitulată sugestiv Literatură şi industrie am fost cu-rioasă să văd care sunt numele noi intrate icircn literatura pentru copii şi m-am bucurat să constat că domeniul rămacircne icircn con-tinuare de interes pentru tinerii scriitori (Aurelia Borzin Stela Popa Anna Leah şa) Am remarcat de asemenea prezența mai nouă a cacirctorva scriitori optzecişti care insistă pe acest palier de creație (Nicolae Popa Irina Nechit) dar şi lansarea lui Dumitru Crudu cu două cărți noi pentru profilul său literar acredtitat M-am bucurat să recitesc minunata carte Vizavi de vizavarză a regretatului scriitor Aureliu Busuioc Am reținut diversificarea tematică icircn cazul creației lui Spiridon Vangheli scriitorul evocacircnd icircn cartea sa Crăița momente dramatice de la mijlocul secolului XX M-am bucurat şi de un singur text semnat de un scriitor talentat Este şi cazul nuveletei cu firul răsucit icircn patru sau icircn opt Dirimaga de Vladimir Beşleagă Am constatat aşezarea temeinică icircn acest gen de literatură a unor scriitori icircn temei şaptezeciştirdquo
Icircn urma unei selecții riguroase ni se propun texte care icircmbină măiestrit bdquoliteratura ca artă literatura ca platformă de educație şi literatura ca jocrdquo (condiție sine qua non a unei lucrări pentru copii după cum subliniază Maria Șleahtițchi icircn prefață) Iată bunăoară cacircteva strofe din Greierul care s-cri-cri-e o frumoasă şi amuzantă poezie de Arcadie Suceveanu scrisă icircn manieră postmodernistă bdquoGreierul de-odinioară Bunul meu coautor a fugit din călimarăhellip Unde Icircn calcula-tor ndash Azi e altă racircnduială Zice el icircn dezacord Azi nu scrie cu cerneală Nimeni Toți lucrează-n Word Deşi e modern icircn toate Poartă-un frac albastru-mov Moştenit icircn taină poa-te De la Donici sau Kracirclov Cum m-ating de tastatură El se-nveseleşte ndash şi Cu har viu de la natură Icircmi dictează cri-cri-crihellip Eu traduc din greiereşre Inspirat şi plin de zel Iară el suceveneşte ndash Și-amacircndoi gacircndim la felrdquo
Lucia ȚURCANU
FIRUL CU PLUMB
AURELIU BUSUIOC
(1928-2012)
NOIEMBRIE
SEMNAL
Tic tacPic pacOrele picură-n ploaieticăie ploaia opactimpul se scurge-n odaietic tacOre s-adună grămeziPloaia e doar calitateCeasul e inimaveziBateMai batePic pacTic tacOrele apa ndash de-o seamăcurg la fereastrăCe facTimpul şi ploaia mă cheamătic pac
Pic tac
Tac
VELIMIR HLEBNIKOV CAcircND OMUL CAcircND RINOCERUL TRADUCERE PREFAȚĂ ȘI NOTE DE LEO BUTNARUCLUJ EDITURA NEUMA 2018
RAFTVASILE IFTIMEPACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOCIAȘI EDITURA JUNIMEA 2017
RAFTMARIA ȘLEAHTIȚCHILITERATURĂ PENTRU COPII (ANTOLOGIE)CHIȘINĂU EDITURA ARC 2018
1 6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Adrian CIUBOTARU Alex nu este prima dată cacircnd vizitezi o fostă republică sovietică icircn căutarea unor subiecte interesante și a unor oameni neordinari De unde vine acest interes pentru țările din Estul comu-nist al Europei inclusiv pentru Republica Moldova O curiozitate cu atacirct mai ciudată cu cacirct Vestul nu pare atras de Est decacirct dacă are loc vreun cataclism sau vreun război
Alessandro VINCENZI A fi comunist icircn Italia din perioada fascistă icircnsemna pentru cei din familia mea să fii de partea Binelui să faci parte dintre cei care au luptat pentru dreptate pentru respectarea drepturi-lor şi valorilor democratice Icircnsemna să fii de partea celor slabi să visezi la o societate mai dreaptă mai echitabilă Tatăl meu a fost comunist şi a luat mereu icircn serios toate aceste lucruri dar s-a ținut departe de propagandă şi populism Era sceptic icircn privința comunsimului sovietic deşi era totodată fascinat de măreția proiectului şi nu a ştiut icircntotdeauna să evite idolatrizarea URSS-ului Icircn timpul copilăriei mele am fost martorul unor dezbateri aprinse ce aveau loc regulat icircn casa noastră Casa era mică dar se umplea periodic cu colegii şi prietenii tatei care polemizau icircnverşunat Maniera aceasta pătimaşă de a discuta politica şi istoria m-a atras m-a făcut curios doream să icircnțeleg de ce unii oameni nu erau de acord cu tatăl meu şi icircl contraziceau mereu Treizeci de ani mai tacircr-ziu am decis să merg şi să văd cu ochii mei toate acele locuri despre care am tot auzit icircn copilărie şi pe care pacircnă atunci le puteam doar imagina Din 2008 am că-lătorit şi am făcut reportaje despre Moldova Belarus Ucraina şi Rusia
Acum m-aş putea defini ca pe o persoană care merge icircmpotriva curentului am mereu senzația că sunt pe contrasens mă interesează lucruri care icirci lasă reci pe prietenii şi colegii mei din Vest Cred icircnsă că nu are niciun rost să mergi şi să mai vezi o dată ceea ce s-a văzut şi a fost explicat icircn detaliu de sute şi mii de ori Cu cacirct mai puține ştiu despre o țară sau despre o comunitate cu atacirct mai atras mă simt de aceasta Iar dacă mass-media nu acordă mare atenție comu-nității respective ştiu că sunt pe calea cea dreaptă şi că am ales subiectul potrivit Acest mod de a aborda lucrurile comportă nişte riscuri desigur deoarece reduce uneori simțitor şansele de a-ți publica foto-grafiile şi articolele La fel de adevărat este că un story ieşit din comun un reportaj bine scris şi documentat cu imagini care intrigă poate stacircrni interesul vreunui editorhellip Uneori e bine să fii oaia neagră
AC Unul dintre subiectele tale preferate sunt comu-nitățile uitate izolate ce riscă să-și piardă identitatea etnică sau culturală icircn lumea noastră tot mai globală și mai uniformă Icircn 2008-2009 ai vizitat comunitatea italienilor din Kerci Crimeea mai bine zis ce a mai rămas din această comunitate care a emigrat icircn Ru-sia țaristă pe la mijlocul veacului XIX De asemenea
ai fost de cacircteva ori icircn Belarus unde ai fotografiat viața de zi cu zi a unor trupe de teatru semiclandes-tine persecutate de regimul Lukașenko După ce ai relatat drama acestor teatre ambasada belarusă (sau securitatea de la ambasadă) nu ți-a acordat viză pe motiv că nu ești bdquobinevenitrdquo Recent ai fost icircn regiunea autonomă Gagauz Eri Mai exact ai efectu-at trei vizite pentru a realiza un singur reportaj Pe drept cuvacircnt decizia m-a surprins dat fiind că nici regiunea nici minoritatea găgăuză nu sunt amenin-țate nici etnic nici cultural nici politic Singura ame-nințare poate veni doar de la găgăuzii icircnșiși care nu se grăbesc să-și recupereze cu adevărat nici limba nici identitatea icircn mare parte erodată Ce crezi că ar putea provoca curiozitatea cititorului spectatorului vest-european icircn Găgăuzia de azi
AV La prima vedere da sunt de acord nu există subiecte de interes major icircn Găgăuzia Dar dacă te gacircndeşti că acest grup etnic aproape necunoscut icircn afara granițelor RM reprezintă o populație turcică de religie creştină care a fost sovietizată pacircnă icircn mădu-va oaselor icircn perioada URSS iar acum fiind parte a unei țări declarat proeuropene continuă să afişeze un comportament mai mult sau mai puțin separatist şi totodată proruseschellip ei bine icircn aceste condiții devine clar că pentru un jurnalist serios Găgăuzia poate deveni o mină de aur
Sunt italian şi din 2005 locuiesc icircn Spania iar din 2011 ndash icircn Catalonia la Barcelona După cum bine ştii Catalonia este de asemenea o regiune separa-tistă care vrea să se rupă definitiv de Spania Dacă vom compara cele două cazuri icircn ciuda trecutului foarte diferit vom observa şi alte asemănări dincolo de dorința de a obține independența Și catalanii şi găgăuzii s-au strămutat sau au fost strămutați de mai multe ori de pe un teritoriu pe altul icircnainte de a se stabili acolo unde se află acum Și unii şi alții concep apartenența la statul spaniol şi respectiv la cel mol-dovenesc ca pe un accident provizoriu al istoriei şi nu ca pe o fatalitate sau necesitate
Cel mai mare oraş din Gagauz Eri este Comra-tul Deşi se cheamă oraş este mai curacircnd un sat cu elemente de urbanism Comratul seamănă cred cu toate centrele raionale din fosta Uniune căci oriunde aş fi călătorit ndash Belarus Ucraina Rusia ndash toate aceste orăşele improvizate arată la fel Ai putea identifica de-sigur nişte diferențe icircn cultura gastronomică icircn artă icircn arhitectură icircn comportamentul oamenilor dar cu macircna pe inimă pentru mine aceste diferențe sunt superficiale Da la Comrat şi icircn oraşe precum Chişină-ul oamenii vorbesc diferit şi nu mă refer aici la limbi Majoritatea chişinăuienilor icircşi văd viitorul icircn Europa pe cacircnd icircn Comrat invers mai aproape de Rusia dar nici acest lucru nu reprezintă o diferență esențială Cred că vor trebui să treacă decenii ca să vedem aces-te țări postsovietice despărțindu-se cu adevărat de trecutul rusesc sovietic şi icircncercacircnd să revină la origi-
INTERVIU
ALESSANDRO VINCENZIlaquoIcircN ȚĂRI CA MOLDOVA METABOLISMUL E MAI LENT OAMENII DIGEREAZĂ ȘI ASIMILEAZĂ MAI GREU SCHIMBĂRILE PRIN CARE TRECraquo
Alessandro Vincenzi
s-a născut pe 26 iunie 1973 icircn Bologna Italia A absolvit Facultatea de Științe Biologice a
Universității din Bologna A visat să studieze mamiferele marine dar o călătorie icircn Asia (din
Mongolia pacircnă icircn Indonezia) efectuată icircn 2001 l-a convins că omul este un obiect de studiu
mult mai interesant Icircn 2004 și-a luat maste-ratul icircn medicina tropicală iar din 2005 a fost
angajat ca biolog de organizația nonguverna-mentală Medici Fără Frontiere Prima lui misiune
s-a desfășurat icircn Somalia o țară sfacircșiată de război Timp de șapte luni a lucrat icircn laboratoa-
re improvizate diagnosticacircnd tuberculoza S-a obișnuit să poarte veste antiglonț și să meargă la baie icircnsoțit de gardieni icircnarmați Icircn Galkayo
icircn nordul Somaliei a trecut icircmpreună cu colegii și militarii care icirci păzeau printr-un asediu care a
durat peste o săptămacircnă Icircn Somalia și-a icircntacirclnit viitoarea soție pe atunci chirurg de război Au
urmat nouă luni icircn Uganda o țară de asemenea zdruncinată de confruntări armate Nici cele
cinci luni petrecute mai apoi icircn provincia Mani-pur din India exact icircn centrul bdquoTriunghiului de
Aurrdquo (regiune faimoasă pentru traficul de heroină și de ființe umane) nu au fost mai liniștite Ul-
tima misiune a avut loc icircn Teknaf (Bangladesh) icircn lagărul refugiaților birmanezi din Rohingya
Viața sub gloanțe l-a marcat profund După experiențele din zonele de conflict a hotăracirct să facă fotografie documentară și reportaje despre
comunități mai puțin cunoscute icircn Europa de Vest A icircnceput cu ce a știut mai bine prime-
le sale reportaje sunt dedicate tratamentului tuberculozei Așa ajunge icircn Republica Moldova
(2008) După o serie de călătorii icircn Turcia India și Columbia se decide să se axeze icircn special pe țările postsovietice din Europa de Est Din 2009
vizitează Ucraina (Kerci Lvov etc) Belarus (unde fotografiază Teatrul Liber persecutat de regim) Rusia (Astrahan) Icircn 2017 și 2018 revine icircn Re-publica Moldova pentru a face un reportaj des-
pre Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (Gagauz Eri) Icircn iulie 2018 fotografiază viața unei
familii de intelectuali ceangăi din Cleja Bacău Icircn 2019 urmează călătorii icircn Delta Dunării la
comunitatea lipovenilor și icircn Veria nordul Greciei la comunitatea aromacircnilor de acolo
Fotografiile și reportajele lui Alessandro Vincenzi au fost publicate icircn The Guardian Der Spie-
gel lrsquoOBS Le Monde CNN Mariclaire D della Repubblica Vanity Fair GEO Italy Geo Russia
Revue 21 Icircn 2009 a acordat un interviu publi-cației Sud-Est cultural realizat de subsemnatul
Icircn 2019 la Editura Cartier icirci va apărea un album dedicat Găgăuziei AC
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 7
nile şi la cultura lor Este la fel de adevărat că spre deosebire de Chişinău şi de Bălți Comratul arată mai curățel şi mai icircngrijit poate şi pentru că e mai mic şi mai uşor de administrat
Nu cred ca să revin la icircntrebare că occidentalii sunt foarte interesați acum de viața din Gă-găuzia dar pot deveni curioşi dacă vor percepe această regiune ca pe un punct strategic icircn care se poate naşte o nouă situație geopolitică icircn Europa de Est un nou conflict După cum ți-am spus adineaori faptul că mă ocup de regiuni ca Găgăuzia nu are cum să mă facă mai popular ca fotograf sau dacă vrei ca fotojurnalist dar ideea de a-i face pe occidentali să le cunoască mai bine este icircntotdeauna o provocare S-ar putea ca pe viitor această cunoaştere să conteze
AC Haide să vorbim totuși despre diferențe Oricacirct de puține și superficiale ele există Gă-găuzia ca și icircntreaga RM de altfel nu este o copie exactă a altor regiuni postsovietice Care ar mai fi particularitățile distinctive ale regiunii căci după cum ai spus nu te-a atras doar potențialul exploziv al separatismului local
AV Pentru a icircnțelege locurile şi oamenii am nevoie de timp Timp ca să digerez experiențele prin care am trecut Din 2008 lucrez icircn această parte a lumii şi cred că mi-am formulat deja un punct de vedere critic asupra spațiului postsovietic icircn general şi asupra RM icircn particular Deşi nu pare foarte diferită de restul Moldovei Găgăuzia tinde să sporească ceea ce o desparte şi nu ceea ce o apropie de Moldova
Cred că am dreptul să afirm asta pentru că atunci cacircnd am vizitat Chişinăul pentru prima dată zece ani icircn urmă oraşul mi s-a părut complet diferit de ceea ce am văzut acum Icircn Chişi-nău se simte că timpul a trecut că ceva s-a icircntacircmplat şi s-a schimbat se simt vibrațiile mo-dernității Asta se vede peste tot chiar dacă nu e chiar ca icircn Occident Oraşul lumea se mişcă Icircn Comrat e o altă atmosferă asemănătoare cu cea pe care am icircntacirclnit-o la Chişinău acum un deceniu Asta icircnseamnă că o parte a țării e mai dinamică pe cacircnd cealaltă parte e icircntrucacirctva blocată Acest lucru nu este nici bun nici rău icircn sine dar nu poți să nu observi că mai puțin dinamice şi active sunt tocmai acele părți ale țării care sunt atrase mai mult de modelul rusesc decacirct de cel european
De fapt e nevoie de o precizare găgăuzii sunt atraşi mai curacircnd de Rusia veche sovietică decacirct de Rusia adevărată cea de azi
Icircn Găgăuzia oamenii par foarte liniştiți respectuoşi şi foarte macircndri de originile lor Sunt ospitalieri şi săritori la nevoie Dar seamănă mai puțin cu concetățenii lor din Chişinău şi foarte mult cu țăranii italienii din copilăria mea cei pe care i-am cunoscut sau despre care am auzit atacirctea şi atacirctea istorii de la părinții mei Și tocmai acest lucru m-a surprins mai mult icircn Găgău-zia decacirct icircn altă parte faptul că lumea de acolo pare icircnghețată icircn timp icircn trecut icircntr-o epocă premodernă E un mod de trăi nu atacirct icircn realitate cacirct icircntr-un fel de nostalgie icircn bună parte icircntrucacirct nimeni şi nimic nu-i icircmpiedică pe aceşti oameni să-şi schimbe mentalitatea Icircn țări ca RM şi icircn particular icircn regiuni ca Găgăuzia metabolismul e mai lent oamenii digerează şi asimi-lează mai greu schimbările prin care trec Mulți nu acceptă necesitatea acestor schimbări şi de aceea se blochează icircn nostalgia după trecut De vină e şi viteza cu care se produc schimbările nu oricine este apt să le interiorizeze şi să le asimileze icircn timp util Se poate icircntacircmpla icircnsă ca ciocnirea vechiului cu noul să nu aibă un icircnvingător s-ar putea să dispară atacirct cultura tradițio-nală cacirct şi germenii civilizației şi mentalității moderne
AC De regulă genurile fotografice se icircmpart icircn cele artistice și icircn cele documentare Se vorbește despre fotografia artistică și cea conceptuală despre genurile populare și cele strict funcționale precum fotojurnalismul fotografia documentară sau portretul Cacirct de relevantă este această clasificare anume icircn cazul fotografiei Pentru mine de exemplu limbajul foto-grafic este mult mai unitar decacirct cel poetic poate și pentru că este mai limitat icircn mijloace Pe unde trece granița icircntre ldquodocumentarrdquo și ldquoartisticrdquo icircn fotografie Icircntrebare cu atacirct mai perti-nentă cu cacirct știm că fotografia ldquoartisticărdquo este deseori doar o pretenție estetică pe cacircnd unele poze ldquodocumentarerdquo au o valoare artistică incontestabilă de cele mai multe ori independent de intenția fotografului Arta are această proprietate de a se produce mult mai spontan icircn fotografie decacirct icircn alte limbaje
AV Este o icircntrebare interesantă şi actuală Cred că ne aflăm icircntr-o perioadă de tranziție de la ceea ce ne-am obişnuit să definim drept fotografie documentară tradițională la ceva ce icircncă nu a căpătat o definiție nu a fost deocamdată conceptualizat Mai multă lume observă că foto-grafia-document este din ce icircn ce mai marcată de personalitatea fotografului Mulți icircncearcă să creeze un stil individual recognoscibil o tendință rareori observată icircn trecut Cacirct despre mine prefer să acționez mai curacircnd icircn calitate de observator decacirct de scenograf sau designer De fiecare dată cacircnd ajung icircn mijlocul unei comunități icircntr-o familie fac ldquopasul icircnapoirdquo icirci las pe oameni să se comporte şi să vorbească aşa cum o fac de obicei pacircnă icircn clipa icircn care ei rede-vin spontani Abia atunci icircncep să fotografiez Astfel icircncerc să le documentez nu viața lor icircn general ci clipele lor de spontaneitate de firesc cacircnd sunt mai sinceri cu ei icircnşişi şi deci şi cu camera De aici uneori se naşte poezia Nu fac poze pe negacircndite dar prefer să mă las guver-nat mai degrabă de instinctul meu de fotograf profesionist decacirct de o idee preconcepută sau de un plan de acțiuni prestabilit
Icircmpărțirea pe genuri nu este icircntru totul relevantă dar există unele aspecte caracteristice pentru fotografia aşa-zis ldquodocumentarărdquo De exemplu codul etic pe care nu eşti obligat să-l urmezi dacă faci fotografie pur ldquoartisticărdquo Și apoi chiar dacă icircncerc să subordonez totul stilului meu de a face imagine sunt obligat să rămacircn fidel momentului specific pe care icircl fotografiez Fotografia artistică sau conceptuală oferă mai multă libertate fotografului mai multe posibili-tăți de utilizare a creativității De exemplu un fotograf artist sau unul conceptualist ldquovorbindrdquo despre bipolaritate poate să prezinte un suferind ca pe o ființă cu două capete Eu nu-mi pot icircngădui asemenea simboluri Totodată icircncerc să inserez şi puțină ironie icircn fotografiile mele Ironia este cel mai inteligent mod de a ilustra lucruri uneori pretins serioase Ironia te pune pe gacircnduri te apropie mai repede de semnificația unei scene sau a unei icircntacircmplări şi totodată icircți dă posibilitatea să transmiți un mesaj cumva din afară detaşat Problema e că uneori unele persoane confundă ironia cu lipsa de respect ceea ce icircn fotografia documentară este o acuza-ție gravă
Interviu realizat de Adrian CIUBOTARU
Imagini din albumul bdquoGăgăuziardquo (titlu provizoriu) icircn pregătire la Editura Cartier
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 5
bdquoECHIN Xrdquo5
MIRADOR
de ION POP
Icircn decembrie a acestui an Echinox bdquorevista studenţească de culturărdquo apărută icircn trei limbi ndash romacircnă ma-
ghiară şi germană ndash sub egida Universi-tăţii bdquoBabeş-Bolyairdquo din Cluj va icircmplini cinci decenii de viaţă Două zile 19 şi 20 octombrie vor marca momentul fes-tiv ceva mai devreme date fiind multe-le evenimente culturale din ultima lună a acestui an al Centenarului Marii Uniri O memorabilă baladă a lui Horia Bă-descu scrisă icircn tinereţea echinoxistă a poetului aşezase de altfel sub semnul somptuoaselor toamne clujene icircnchega-rea mai icircntacirci a cenaclului studenţesc bdquoEchinoxrdquo icircn rdquosubpămacircntardquo nu tocmai urmuziană a bdquocramei lui Mongolursquo de pe strada Horea nr 5 nu departe de Facul-tatea de Filologie A avea o continuitate de cincizeci de ani fie şi cu dereglări de ritm pe parcursul lor nu e oricum puţin lucru icircn zilele noastre şi exemple de longevitate ca acesta aproape că nu pot fi icircnregistrate
Se ştie că şi cenaclul şi publicaţia au fost icircntemeiate icircntr-un cerc pur studen-ţesc cu Marian Papahagi Eugen Uri-caru Petru Poantă Dinu Flămacircnd Ion Mircea Adrian Popescu Mariana Bojan Olimpia Radu Ion Maxim Danciu şi alţii cacircţiva apoi icircn formula admisă de ofici-alităţile vremii a celor trei naţionalităţi icircnfrăţite icircn pagini de revistă icircntr-un grup ce avea să schiţeze şi un icircnceput de comunicare bdquomulticulturalărdquo (acum e preferat ca mai bdquocorect politicrdquo termenul de interculturalitate iar alţii vorbesc icircn ce priveşte gruparea echinoxistă de o mai modestă bdquocooperare culturalărdquo) Fapt e că Echinox-ul a putut să se nas-că icircntr-un moment de dezgheţ ideolo-gic dictat de contextul tensiunilor cu sovieticii care nu demult invadaseră Ce-hoslovacia ndash fără participare romacircneas-că ndash cu amintirea revoluţiei maghiare anticomuniste şi a mişcărilor studen-ţeşti din mai 1968 La Cluj inițiativele precedente rămăseseră fără rezultat iar după ce icircn fruntea redacţiei curat stu-denţeşti a noii publicaţii fusese instalat tot un student Eugen Uricaru acesta a şi fost repede schimbat după ce comi-sese marea eroare ideologică a publică-rii unei prime traduceri romacircneşti din Heidegger Aşa icircncacirct şi bdquooficialrdquo (era pe atunci asistent responsabil cultural la Asociaţia Studenţilor aşadar mai bdquoma-turrdquo ideologicrdquo) şi cu acord amical-stu-denţesc de la numărul al doilea ştafeta a fost preluată de junele Ion Pop care
publicase deja icircn numărul prim al foii o pagină despre imaginea poetică dadaistă Cu mici zguduiri de moment drumul revistei a fost reluat fără mari seisme ba chiar dimpotrivă icircntr-o atmosferă de colaborare afectuoasă aş putea zice şi cu voinţa manifestă de a continua pe calea icircncepută adică a unei activităţi constructive de peda-gogie literară ce punea pe hacircrtie vorba rostită icircn mediul mai volatil al cenaclu-lui de la Filologie Cum am spus mereu şi Marian Papahagi şi eu bdquoEchinoxrdquo a icircnceput ndash şi a rămas aşa ndash ca un bdquoateli-errdquo de ucenicie şi creaţie de icircndrumare exigentă a scrisului tacircnăr sub semnul valorii estetice al condeiului cultivat şi mai puţin ca spaţiu de canalizare şi icircndiguire doctrinară a talentelor icircn curs de şlefuire bdquoEchinoxrdquo-ul n-a cultivat bdquomanifestul literarrdquo n-a pus icircn prim-pla-nul scenei teoria ndash grupări fluturacircnd un steag cu stemă prea individualizată nici nu puteau fi imaginate icircn heraldi-ca clişeizată şi pauperă a vremii ndash ci s-a angajat de la icircnceput icircntr-o acţiune de formare de exerciţiu supravegheat de un spirit critic lucid neconcesiv şi marcat ndash am repetat-o mereu ndash de nişte principii etice de probitate morală (şi o morală a scrisului) de la care a reuşit cu foarte rare excepţii să nu se abată A evitat afilierile constracircngătoare stră-duindu-se să se menţină icircntr-un aer de receptivitate foarte largă a cultivat de-opotrivă nume icircn curs de afirmare ale studenţilor fiecărei promoţii academice şi nume consacrate a tipărit pagini icircntregi de poezie a tinerilor cronici şi eseuri literare valabile şi astăzi ca jude-căţi de valoare s-a deschis spre litera-tura universală (o pagină de traduceri din toate epocile şi literaturile era permanentă) a fost atentă la dinamica ideilor icircn actualitate dar şi cu icircntoarceri spre secolele de dinainte ndash eseurile pe teme filosofice reflecţiile privind noile metode critice perspectivele novatoare din filosofie şi ştiinţe despre istoria na-ţională şi universală n-au lipsit nici ele cu inevitabile inserţii marcate ideolo-gic mai bdquoaliniaterdquo la bdquoordin de susrdquo din cacircnd icircn cacircnd şi cu stereotipele articole ocazionale de primă pagină scrise prin colaje rapide de propoziţii gata făcu-te şi fără desigur niciun cititor Se icircntacircmpla aşa ceva şi icircn mai puţinele pagini tipărite icircn germană şi maghia-ră niciodată cenzurate icircn redacţie dar controlate vigilent ca toată publicaţia
de o cenzură doar procentual icircmblacircnzi-tă care sub pretextul că bdquonu e momen-tulrdquo şi că bdquoasta se poate interpreta şi altfelrdquo tăia fraze pagini icircnlocuia după negocieri icircndelungi verbele sau atribu-tele prea tari cu sinonime icircndulcite Colecţia revistei Echinox e imaginea fidelă a acestor stări de lucruri şi spre bucuria noastră trece proba timpului Dacă a scăpat de titluri oarecum cele impuse Capitalei ndash Universitatea comu-nistă Convingeri comuniste dacă nu i s-a observat absenţa de pe frontispiciu a lozincii ubicue bdquoProletari din toate ţările uniţi-vărdquo a fost un noroc icircnsă nu puţine au fost şi conflictele cu cenzura analizele dogmatice cu obiecţii privind slaba prezenţă a vieţii de asociaţie stu-denţească etc
Despre atmosfera de atelier redacţi-onal a scris cu o empatică expresivitate regretatul Petru Poantă icircn eseul său reeditat de curacircnd Efectul bdquoEchinoxrdquo icircn care evocă minunat etapa primei vacircrste echinoxiste ca pe o oază de libertate spirituală icircn contrast radical cu peisajul ideologic apăsător şi cenuşiu ale epocii comuniste Voinţa de a se cultiva miza pe valoarea estetică luminozitatea spiritului critic exersate aici au şi constituit fundamentele unui model creator al unei consecvenţe frumoase cu sine ndash iar rezultatele acumulate prin ani stau mărturie icircn sutele de volume tipărite sub nume de autori astăzi de primă linie icircn literatura şi cultura naţi-onală
Dacă gruparea bdquoEchinoxrdquo n-a afişat cum spuneam o direcţie univoc-mili-tantă ndash cum s-a icircntacircmplat de pildă cu Cenaclul de Luni bucureştean valoroa-să pepinieră optzecistă neoavangar-distă ea a rămas sensibilă icircn felul ei relativ echilibrat la tot cea a fost mai caracteristic şi mai novator icircn spaţiul cultural la ceea ce s-a numit mereu bdquopulsul epociirdquo sau bdquoritmul vremiirdquo După momentul inaugural al icircnceputului deceniu 8 situabil icircn linii mari sub semn bdquoneomodernistrdquo ndash cu nume ca Adrian Popescu Ion Mircea Dinu Flă-macircnd Virgil Mihaiu icircn poezie Eugen Uricaru ori Marcel Constantin Runcanu Ioan Radin Peianov Mircea Ghiţulescu icircn proză critici de excelent format ca Petru Poantă Ion Marcoş-Livian Ion Simuţ Nicolae Oprea şi alţii etapa bdquoopt-zecistărdquo a cultivat personalităţi astăzi reprezentative pentru literatura şi cul-tura romacircnă de la poeţii Andrei Zanca
Marta Petreu Emil Hurezeanu Aurel Pantea Ioan Moldovan Mircea Petean Ion Mureşan Viorel Mureşan ndash pentru a nota doar cacircteva ndash un Ioan Groşan icircn proză iar dintre critici numeroşi şi de valoare oameni ca Al Cistelecan Virgil Podoabă Ștefan Borbeacutely Ioan Buduca După 1983 cacircnd Marian Papahagi Ion Vartic şi Ion Pop au fost bdquoeliberaţi din funcţierdquo Aurel Codoban a continuat icircn condiţii de supraveghere ideologică şi mai strictă direcţia de pacircnă atunci cu deplasări fireşti de accent spre eseistica filosofică dar publicacircnd şi literatură bună scrisă de Ruxandra Cesereanu şi Letiţia Ilea de exemplu atrăgacircnd icircn continuare şi tineri dintre bdquooptzeciştiirdquo bucureşteni şi nu numai prezenţi deja masiv icircn anii trecuţi După Decembrie 1989 a urmat momentul mai agitat şi mai compozit ai revistei conduse acum de studentul Dan Șăulean cu o echipă de tineri foarte sensibili la schimbările sociale icircn curs ndash de la Paul Vasilescu şi Valentin Naumescu la Sanda Cordoş Ruxandra Ivăncescu la Nora Rebreanu Tot icircn spiritul vremii icircnsă de data asta icircn sensul alinierii la cultura europeană de performanţă academică s-a situat redacţia echinoxistă sub oblăduirea lui Ștefan Borbeacutely şi Corin Braga care a cultivat numele cele mai tinere ndash un Adrian Papahagi Ioana Both Alexandru Baumgarten Ioan şi Ștefana Pop-Cur-seu Au fost acei ani şi ai unor icircntre-bări agitate privind bdquocriza Echinoxuluirdquo schiţa unei bdquodirecţii 9rdquo ndash dezbateri răsfracircngacircnd tocmai schimbările mari din cacircmpul cultural romacircnesc Un bdquocri-zismrdquo prelungit s-a putut icircnregistra sub direcţia mai relativistă bdquopostmodernărdquo a lui Horea Poenar şi Cornel Vacirclcu prin care şi mai tinerii redactori icircncercau să icircntoarcă revista spre literatură şi către o atitudine mai destinsă după cea de constracircngeri bdquoacademicerdquo simţite ca prea stricte Icircn fine după aproximativ un deceniu Rareş Moldovan a preluat şi pus să se exerseze o nouă echipă stu-denţească foarte diversificată angajată icircn miezul dezbaterilor actuale de idei cu pagini icircn plus icircn engleză şi france-ză dar icircn absenţa celor germane Cu timpul marea vizibilitate a revistei a mai scăzut ca a tuturor revistelor de cultură ndash discreţie şi penumbră dictată icircn mare parte de agresi-unea bdquoeconomiei de piaţă şi de slabele finanţări ale bdquopatronilorrdquo academici sau 07VA URMA
6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Poet prozator dramaturg sce-narist publicist şi traducător Aureliu Busuioc reprezintă un caz
aparte icircn literatura din interriverania noastră basarabeană Născut icircn inter-belic (la 26 octombrie 1928 icircn satul Cobacirclca azi Codreanca județul Orhei ndash decedat la 8 octombrie 2012 Chişinău) şi instruit la şcoala romacircnească trecut prin Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu apoi prin Centrul de filtrare de la Sighet repatriat la Chişinău icircn anul 1949 icircntr-un mediu literar totalmente ideologizat şi icircntr-o realitate lingvistică deformată idce-banizată el depăşeşte energic poezia patetismelor glorificatoare a umorului anecdotic facil din primele cărţi (Prafuri amare 1955 Piatra de icircncercare 1958 Firicel de floare rară 1959) situacircndu-se deasupra ilustrării circumstanţiale a unor teme a lozincăriilor ce dominau li-teratura din acea perioadă bdquoDeşi nu pot nega am pus cuminte icircn coada multor versuri laquoicircnainteraquo aşa cum se va confe-sadisculpa mai tacircrziu autorul mecanis-mele huruitoare ale realismului socialist n-au prea făcut carieră icircn poezia sa iar tinichelele ideologice producătoa-re de cacofonie lirică generalizată icircn epocă au sunat doar sporadic şi destul de prudent printre tropii şi vocabulele
poetului Cacirct priveşte limba scrierilor ea a refuzat să fie bdquomoldoveneascărdquo icircn toate timpurile Aureliu Busuioc fiind unul dintre puţinii autori de la noi care au impus modele de limbaj cult sunacircnd perfect romacircneşte utilizacircnd cuvinte din toate zonele vocabularului un limbaj intelectualizat degajat bine ţinut icircn fracirciele prozodiei contrastacircnd flagrant (cum de a fost posibil) cu acele folclori-zări facile şi cu neaoşismele arhaizante ce se cultivau cu ostentaţie şi devoţiu-ne sociologist-autohtonistă icircn epocă
Deşi mai comentat şi poate chiar mai cunoscut icircn ipostaza de prozator ca autor al unor romane şi piese de teatru de succes icircn deceniile şase şi şapte ale secolului trecut Aureliu Busuioc s-a impus icircn conştiinţa publică icircn primul racircnd şi icircn mod definitoriu ca poet Prin volumele ce au urmat perioadei de icircn-ceput proletcultiste ndash Dor (1962) Poezii (1964) şa dar mai cu seamă prin Icircn alb şi negru (1977) Icircmblacircnzirea maşinii de scris (1988) Plimbătorul de purici (1992) ndash el şi-a creat formula reprezentativă a unei poezii a meditaţiei existenţiale cacircnd lucid-ironică cu accente parodi-ce cacircnd vag-simbolistă străbătută de frisoane elegiace şi duh de romanţă E o poezie ce urmează linia tradiţiei
interbelice dar icircn care se profilează distinct armura unui poet intelectual ironic şi ludic cu bdquoo originală trăsătură busuiociană care constă icircntr-o prezenţă mai activă a ironiei şi parabolei icircnsemn deja al poeticii secolului nostrurdquo (Mihai Cimpoi) Versurile respiră un amestec de gravitate şi truculenţă tropii fac reve-renţe şi icircn acelaşi timp fac complice cu ochiul cuvintele emană un soi de graţie dozată cu vitriol Ici-colo distingem eşarfa interbelică a lui Minulescu flutu-racircnd icircn efuziuni romanţios-simboliste bdquoMă poartă vacircnt de toamnă o frunză din Verlaine Mai eşti frumoasă doam-nă Tot icircţi mai zici Helegravene Sau te-ai schimbat anume icircn stil autumnal şi nu mai ai nici nume nici tenul foarte palhellip Mai eşi icircn faptul serii pe digul drept şi dur s-asculţi oftatul mării şi-al crailor din jur ori cacircnd s-aprin-de farul icircn parcul palid-roz mai stai s-asculţi bdquoCorsarulrdquo de Hector Berliozrdquo (Frumoasă Doamnă) Ori umbra subţire a lui Topacircrceanu icircn travestiuri ironice pictacircnd ingenuu ori parodiind cu non-şalanţă bdquoZăpadă tu cea care-odinioară Veneai dorita iarnă a vesti De ce cobori acuma travesti ndash Adică picături de apă chioară Ce patimă ndash macircnia lenea ura Te reţinu icircn văile cereşti Pe dorul celor mari să nu mai creşti
Periclitacircnd direct agricultura Cu ce-a greşit imaculării tale Armata celor puşi pe săniuş De-aşteaptă strănutacircnd de după uşi Cu afecţiuni laringo-bronhia-lerdquo (Lamentaţii icircn lipsa zăpezii)
Chiar dacă a fost scrisă cu cinci-patru-trei decenii icircn urmă chiar dacă apare icircntrucacirctva eclipsată de statura masivă a prozatorului poezia lui Au-reliu Busuioc nu şi-a pierdut virtuţile reuşind icircn bună parte să-şi păstreze substanţa profilul său distinct şi icircn contextul noilor realităţi literare atacirct de radicale şi demolatoare Ceea ce o ține mai aproape de gustul cititorului de azi şi o face consonantă şi compatibilă cu sensibilitatea poeziei actuale este fără icircndoială recuzita ei culturală atitudi-nea parodică ironia şi (auto)persiflarea icircnclinaţia spre parabolă şi livresc
Icircn anul 1966 Aureliu Busuioc pu-blică romanul Singur icircn fața dragostei icircncepacircnd o prolifică şi strălucită cari-eră de romancier Alături de romanele Zbor fracircnt de Vladimir Beşleagă Povara bunătății noastre de Ion Druță Poves-tea cu cocoşul roşu de Vasile Vasilache Vămile de Serafim Saka lucrarea sa se icircnscrie icircn acea mirabilă constelație romanescă a deceniului şapte care a schimbat fața prozei basarabene Roma-
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Cu Ion Ungureanu regizorul piesei bdquoRadu Ștefan Icircntacirciul şi Ultimulrdquo (1970)
de ARCADIE SUCEVEANU
PORTRET IcircN SEPIA
AURELIU BUSUIOC ndash ndash ARTA IRONIEI
copy N RĂILEANU
Cu Arcadie Suceveanu (2012)
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 7
Micuțul Aureliu la vacircrsta de 4-5 ani cu tatăl Alexandru şi mama Olga (n Zaporojan)
nul este diametral opus liniei ideologice şi sociologice pe de o parte şi icircn opoziție cu proza lirică poetizantă şi oralistă ce icircnflo-rise icircn acea epocă pe de altă parte Tot din această perioadă fac parte şi piesele Radu Ștefan ndash icircntacirciul şi ultimul (1969) şi Și sub cerul acela (1971) memorabile prin tematică stil inteligenţă şi umor
Romanele ce au urmat Unchiul din Paris (1973) şi Local ndash ploi de scurtă durată (1986) au consacrat un prozator original modern icircn obsesiile sale preocupat de icircnnoirile de substanță ale unor teme şi tipologii umane blocate de schemele realismului socialist
Ciclul de romane scrise icircn perioada de după 1990 ndash Lătracircnd la lună (1997) Pacti-zacircnd cu diavolul (2000) Spune-mi Giony (2002) Drsquoale vacircnătorii (2005) Hronicul găinarilor (2006) Și a fost noaptehellip (2012) ndash tratează icircntre altele teme şi subiecte interzise icircn perioada sovietică foametea şi deportările ocuparea Basarabiei icircn 1940 şi icircn 1944 de către trupele sovietice vacircnătoarea şi bdquorepatriereardquo forțată a basarabenilor din Romacircnia icircn primii ani de după război bdquopac-tizareardquo cu regimul concentraționar sovietic etc Scrise icircntr-un limbaj polifonic ironic şi inventiv developacircnd subiectele din mai multe perspective temporale icircn care prezen-tul social alternează cu timpul istoric bdquocu scopul ridiculizării personajelor demistifică-rii ideologiilor declasificării evenimentelorrdquo (aşa cum observă Vasile Iftime icircn monografia sa Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc Editura Ju-nimea 2017) aceste romane bdquopostmodernerdquo s-au bucurat de o largă apreciere atacirct icircn pre-sa din R Moldova cacirct şi icircn cea din Romacircnia Alături de alte scrieri ele au contribuit icircn mare măsură la descoperirea conştiinței de sine a literaturii basarabene icircn noul context al literaturii romacircne contemporane Alex Ștefănescu unul din puținii critici din partea dreaptă a Prutului care au scris despre opera scriitorului de la Chişinău consemnează icircntr-un articol din Romacircnia literară bdquoAureliu Busuioc contrazice imaginea consacrată a scriitorului basarabean Nu este patriarhal ci monden nu este patetic ci ironicrdquo
Aureliu Busuioc este icircn acelaşi timp un binecunoscut şi icircndrăgit autor de cărți pentru copii şi adolescenți Se poate spune că scrierile sale destinate micilor cititori alături de cele ale lui Spiridon Vangheli şi Grigore Vieru au pus fundamentul literaturii noastre pentru copii cu adevărat naționale Icircn ele scriitorul icircmbină icircn chip firesc faptul de viață cu aventura şi cu fantezia paraboli-că spiritul ghiduşar cu tacirclcul şi icircnvățătura cultivă cu dezinvoltură expresia elevată spiritul ludic debordacircnd de fantezie şi umor Unul dintre cele mai cunoscute personaje ale sale este Nătăfleață din povestirea Aventuri-le lui Nătăfleaţă (1961) icircndrăgit de mai multe generații de copii Peripețiile lui Nătăfleață una mai nostimă decacirct alta poartă amprenta unui umor inconfundabil aureliubusuiocesc fin de o inteligență sclipitoare Icircn orice situ-ație fie atunci cacircnd se duce la cumpărături fie atunci cacircnd ndash pentru a scăpa de supa de cartofi şi macaroanele cu bracircnză pe care n-avea ochi să le vadă ndash susține că a fost ciupit de un porumbel şi icircncepe să vorbească păsăreşte cara-mara-bara cioca-boca-moca chiri-miri-biri fie atunci cacircnd icircmpreună cu cățeluşul Bimbirel se transfigurează icircntr-un redutabil detectiv ndash aventurile sale ştrengă-reşti sunt pline de farmec şi inventivitate Această povestire alături de Cizmele cocos-tacircrcului (1967) şi de Marele răţoi Max (1968) au devenit cărți de referință icircn contextul anilor `60-`70 susținacircnd cu brio proba
timpului şi menținacircndu-se şi astăzi pe scena literaturii
După o perioadă destul de icircndelunga-tă ajuns la senectute Aureliu Busuioc se icircntoarce la acest gen de literatură pe care icircl icircmbrățişase icircncă din tinerețe dacircnd la lumină alte cărți două de proză şi alta de poezie ndash Pe cacircnd bunicul era copil (2008) Sfrede-luş (2009) şi respectiv Vizavi de vizavarză (2010) Ca şi lucrările anterioare aceste cărți au cucerit icircn scurt timp simpatia micilor citi-tori prima fiind apreciată cu Premiul bdquoCartea anuluirdquo al Salonului internațional de carte pentru copii Chişinău ediția 2009 iar cea de poezie obținacircnd Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova Mai multe titluri din aceste cărți au fost preluate recent icircn antologia Literatură pentru copii (Editura Arc 2018) fiind o dovadă că scriitorul continuă să ră-macircnă icircn preferințele cititorilor de la icircncepu-tul secolului XXI
Icircn mediile literare şi artistice ale Chişinău-lui numele lui Aureliu Busuioc s-a asociat icircn-totdeauna cu imaginea scriitorului adevărat a scriitorului scriitor dublată de cea a iro-nistului inteligent şi seducător a coseurului imbatabil de o inepuizabilă vervă şi inven-tivitate umoristică care timp de o jumătate de secol a fost un nelipsit personaj al vieții literare Scriind cu ceva timp icircn urmă un eseu despre percepția actuală a poeziei lui Aureliu Busuioc i-am făcut autorului un portret pe care țin să-l reproduc fragmen-tar aici icircn semn de neştearsă dragoste şi prețuire a inubliabilului om şi scriitor de la a cărui naştere se icircmplinesc 90 de ani
bdquo hellipPersonajul icircnalt de aproape doi metri cu chip mauresc boem cu măsură icircn ti-nereţe fermecător şi la senectute un aristo-crat fumacircnd pipă chiar şi atunci cacircnd poartă blugi şi adidaşi e un neicircntrecut meşter la farse şi cacealmale risipitor de bancuri şi cutume dacircnd reprezentaţii de virtuozitate ludică definind succint şi persiflacircnd memo-rabil icircn formule sentenţios-epigramatice pe toţi acei care intră icircn şi ies din raza privirii salehellip Vorba lui icircmpunge şi zgacircrie butadele sale fac deliciul galeriei bdquodefiniţiilerdquo sale se imprimă ca o danga pe chipul cacircte unui co-leg sau pe cacircte vreun op devenind icircn scurt timp folclor scriitoriceschellip Oricacirct de caus-tice icircnsă ironiile lui Busuioc sunt aproape unanim acceptate atacirct de colegi cacirct şi de ştabii zilei ca pe nişte bufonade bdquonecesarerdquo ce dau culoare vieţii literare ca pe nişte su-pape de defulare bune să dezamorseze con-flicte ori pur şi simplu să icircnveselească ban-chete recepţii bdquovacircnători regalerdquo Or miştoul său e mai icircntotdeauna inteligent şi cu gust de elităhellip Intelectual de aleasă structură cu o pronunţată conştiinţă modernă adevărat de-can de vacircrstă al literelor basarabene Aureliu Busuioc manifestă o ireductibilă şi tranşantă solidarizare cu opţiunile estetice ale gener-aţiei postmoderniste o exemplară deschidere spre tot ce este nou şi neperisabil icircn materie de literatură Ajuns acum la vacircrsta senio-rilor el şi-a conservat tinereţea spiritului icircn aceeaşi formulă dezinhibată nonşalant-his-trionică şi liber(tin)ă ce l-a consacrat Iposta-za creatoare exerciţiul scrisului permanent şi nu icircn ultimul racircnd ironia i-au păstrat curiozitatea vie i-au cizelat şi i-au purificat fiinţa de orice sedimenterdquo
Aureliu Busuioc a reprezentat icircntotdeau-na imaginea scriitorului liber şi emancipat sincronizat icircn toate cu spiritul literar gene-ral romacircnesc dar şi cu esențele literaturii moderne şi postmoderne Istoria literară icircl va reține ca pe unul dintre cei mai valoroşi creatori din icircntreg arealul limbii şi literaturii romacircne
05 ION POPbdquoECHINOXrdquo - 50
nu icircnsă vivacitatea de spirit n-a scăzut un icircnsemnat număr de studenţi au continuat să icircnveţe meşteşugul scrisului de calitate icircn acest spaţiu Paralel icircn paginile maghiare şi germane au fost pu-blicate multe texte rezistente estetic ndash poezia germană mai ales a primei promoţii echinoxiste a chiar influenţat serios bdquooptzecismulrdquo de limbă romacircnă ndash s-au realizat traduceri reciproce de texte icircn exerciţiul continuat al unei colaborări prieteneşti comprehensive Din păcate emigrarea cvasitotală a germanilor din Romacircnia icircn anii lsquo80 a icircncheiat şi istoria lor echinoxistă rămacircnacircnd doar paginile ma-ghiare active pacircnă icircn imediata noastră apropiere E de spus cred că fie şi icircn dimensiunile ei mai restracircnse şi cu permeabilităţi de grad diferit icircntre cele trei componente lingvistice bdquoatelierulrdquo Echi-nox s-a dovedit a fi benefic căci a deschis şi icircncurajat nişte căi de comunicare interculturală a dat un exemplu catalizator de cunoaş-tere reciprocă dovedind că icircn lumea creaţiei spirituale se poate trece peste prejudecăţi resentimente mentalităţi retrograde Texte de Peter Mozzam Franz Hodjak Werner Soumlllner stăteau alături de ale lui Szoumlcz Geacuteza Egyed Peacuteter Gaal Gzoumlrgy Breacuteda Ferencz şi ale redactorilor şi colaboratorilor de limbă romacircnă
La ora bilanţului din care am schiţat doar cacircteva repere grupa-rea şi revista Echinox are cred cu ce se macircndri Ca atelier de cre-aţie icircn primul racircnd a avut o contribuţie substanţială la cultivarea unor spirite icircnzestrate a dat icircncurajatoare exemple de deschidere şi dialog cultural deopotrivă icircn spaţiul romacircnesc şi icircn cel universal a ilustrat sub regimul de cenzură comunist un spaţiu de autentică bdquorezistenţă prin culturărdquo Dincolo de schimbările sau nuanţele de program de etapă icircmi place să cred că ceva dintr-o solidaritate de spirit creator şi constructiv s-a păstrat prin anii mulţi care au trecut din decembrie 1968 icircncoace adică icircn jumătatea de secol ce face astăzi parte din Centenarul Marii Uniri a Romacircniei Sunt oameni cărora Echinox-ul le-a luminat viaţa au chiar schimbat-o Eu sunt unul dintre aceştia
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
E prima aniversare bdquorotundărdquo a lui Aureliu Busuioc pe care o con-semnăm icircn lipsa lui Am vrut
să scriu bdquoicircn lipsa Maestruluirdquo dar icirci şi icircntrevedeam zacircmbetul ironic de acolo din ceruri (o fi fiind mai curacircnd ca-zat icircn vreun cerc mai special ndash să mai conteze oare dacă e din Paradis ori din Infern de vreme ce alături icirci stau cu siguranță spirite ca Villon Rabelais Boccaccio Gogol) Nouăzeci de ani ar fi icircmplinit
Icircntacircmplarea face că tocmai reco-mandam pentru o vacanță unui cititor din familie cacircteva cacircrti De rău de bine au mers toate că aşa e vacanța pentru lecturi Dar numai Busuioc a mers ca la carte Nu mai este el icircn viață ca să se creadă că icircl linguşesc aşa că pot să spun foarte simplu că este ndash da este atacirct cacirct ne sunt la icircndemacircnă cărțile lui ndash un scriitor autentic Tipărindu-i căr-țile comercializacircndu-le sau plasacircndu-le icircn biblioteci icircn cazul lui faci dreptate cititorului nu scriitorului
Artist al cuvacircntului familiar (or-ganic firesc natural genetic nu prin vreo mezalianță nefericită) cu limba romacircnă el poate să ne mai servească drept model icircn cam toate genurile poezie dramaturgie roman Dar şi icircn publicistică pamfletele sale fiind de o
inteligență selectă şi de o acuitate dis-tinctă De altfel distincția este calitatea cu care s-a impus icircntotdeauna A fost ironic parodic şi persiflant icircntr-o epocă fariseică a fost necruțător icircn epoca ticăloşilor ordinari şi a fost artistul absolut icircn era libertăților De fapt liber a icircncercat să fie icircntotdeauna fie şi mai curacircnd icircn forma estetic-eretică decacirct icircn cea politic-disidentă
Nu l-a interesat niciodată proble-ma bdquorealismuluirdquo (bdquosocialistrdquo da) care icircncerca să măsoare raportul dintre artă şi realitate ca semn al calității ope-rei El a făcut artă atacirct Realitatea i-a fost modelul şi paleta de unde icircşi lua culorile Icircn rest totul e artefact pacircnă şi acolo unde lumea vedea o reproducere a faptelor reale (cacircți nu s-au icircntrebat la vremea lor icircn ce şcoală a predat profe-sorul Busuioc pentru a culege subiectul şi personajele din Singur icircn fata dragos-tei o poveste ficțională cap-coada)
Dar iată că tocmai el a lăsat ndash icircn aceasta constă arta scriitorului autentic ndash cele mai adevărate tablouri ale epoci-lor bdquozugrăviterdquo icircn ficțiunile sale Nimic mai ficțional decacirct Hronicul Găinarilor dar nicio carte (bdquodocumentarărdquo sau artistică) nu reflectă mai precis istoria noastră veche şi recentă
bdquoEpoca Bodiulrdquo incoloră şi absurdă nu a putut să fie redată altfel decacirct printr-o comedie postmodernă avant la lettre Radu Stefan Icircntacirciul şi Ultimul Piesa e (şi) o parodie la multe dintre evenimentele politice şi sociale din URSS icircn plin război bdquorecerdquo cu lumea ci-vilizată (dar se impun aici şi multe pa-ralele cu sistemul politic actual semn că năravurile nu s-au prea schimbat) Iată cum e parodiată spionomania din timpul bdquorăzboiului recerdquo bdquoagenturile străine nu se mai astacircmpără suntem obligați să fim vigilențirdquo Sau despre organele de securitate ale statului su-praveghind orice ndash situații ce amintesc de Orwell bdquoNu m-aş mira deloc să aflu că pereții aceştia-s plini de microfoa-nerdquo Lozincile bdquogrijardquo conducerii față de fericirea bdquomaselorrdquo sunt luate icircn căruța ironiei bdquoLupți şi te zbați icircți rişti scăfacircr-lia pentru fericirea lor a maselor iar ele masele nu-s icircn stare să icircnțeleagărdquo
Piesa conține mai multe aluzii la sistemul concentraționar al totali-tarismului cacircnd orice opinie liber exprimată punea icircn pericol viața şi libertatea persoanei Un alt obiect al satirei este turnătorul (pacircracirctorul de la securitate angajatul secret care se obligă să raporteze despre ce se discută icircn diverse medii icircn special icircn cele intelectuale) bdquoAscultă tinere ştii să
beirdquo bdquoCa toată lumea Măria Tardquo bdquoDar să tornirdquo bdquoDacă nu ştiam nu ajungeam aicirdquo (adică icircn acest rang icircnalt ndash nm mvc) Alegerile parlamentare o farsă icircn ndash toate ndash epocile totalitare sunt ridi-culizate subtil aluziv dar tăios bdquoPoate punem totuşi chestiunea la votrdquo bdquoLa ce bun formalismul acesta Unanimitatea e absolut evidentărdquo
Unele replici sunt atacirct de bine surprinse icircncacirct sunt sugestive pentru orice epocă bdquoIcircn zilele noastre a dom-ni icircnseamnă a jecmăni şi niciun fel de demagogie nu mă poate convinge de contrariurdquo O aluzie la domniile de lun-gă durată (despre cei care se par ina-movibili care guvernau decenii la racircnd neschimbați) este această meditație a lui Radu bdquoAm domnit trei zile Exact atacirct cacirct să-mi rezerv o pagină icircn cro-nicile țării Socot că slava care durează mai mult e periculoasărdquo O situație clasică este replica dată de Radu Ștefan unui carierist bdquoȘi eu voiam să-l pun responsabil cu tineretul Vezi Pafnu-tie cum se răsplăteşte bunătatea Vezi ce icircnseamnă să cunoşti omul numai din ancheterdquo Icircn replică se ascunde şi o tradiție sovietică (persistentă şi azi) de a avea un nomenclator al cadrelor fide-le şi docile care erau numite icircn funcții administrative indiferent de compe-tențele lor Acest fenomen al alegerii
ACTUALITATEA DUPĂ BUSUIOCde MIRCEA V CIOBANU
CAcircMPUL ALB OILE NEGRE
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Internaționalism mai mult sau mai puțin proletarLa Stockholm (1959) O primă pagină de bdquoJurnal cubanezrdquo ar fi putut fi scrisă aici icircn umbra acestui arbore tropical (1983)
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 9
AURELIU BUSUIOC bdquoFIȚI IcircNTOTDEAUNA IcircNDRĂGOSTIȚIrdquo
BLOGOGRAMEDEGHEORGHE ERIZANU
copy Elena DONCIU
Ultimul roman al lui Aureliu Busuioc Și a fost noaptehellip A apărut icircn colecția Rotonda icircn 2012Ultimul discurs public şi l-a ținut pe 17 mai 2012
Iată-lbdquoAm avut foarte mulți prieteni care pacircnă la urmă s-au dove-dit a fi mai puțin prieteni decacirct poate ar fi fost cazul Am avut duşmani care şi ei s-au străduit să-mi demonstreze că sunt mai duşmani decacirct m-aş fi aşteptat Dar de ce să pomenesc de ce să vorbesc de asta dacă să zicem un coleg pe care icircncercam să-l stimez icircntr-o vreme icircncepe un articol de-al lui despre mine icircn felul următor ldquoPoetul cutare cu un picior icircn groapă icircncearcă s-o facă pe postmodernistulrdquo Nu m-am supărat am hotăracirct că cel mai bun lucru e să nu răspunzi pentru că ei aşteaptă răspunsul acesta al tău şi dacă nu li-l dai sunt derutați Și la urma urmei stai şi te gacircndeşti Doamne Dumnezeule icircn țara asta nu este o lege care să le interzică cetățenilor săi să se nască idioțihellipCam asta am vrut să vă spun De altfel ar fi trebuit să vin cu un sandwich uns pe o parte cu sare pe cealaltă parte cu zahăr dar ce rost are Nu mai are niciun rost Aşa că vă doresc să fiți sănătoşi să fiți dacircrzi bravi să luați cele mai potrivite hotăracircri pentru că cea mai măruntă hotăracircre poate să-ți icircntoarcă viața icircn altă direcție Să fiți sănătoşi şi nu uitați să vă iubiți pentru că dragostea este cea mai frumoasă parte a vieții şi unde nu este dragoste nu este nimic Să trăiți să fiți sănătoşi şi să fiți icircntot-deauna icircndrăgostițirdquo
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Cu prietenul Spike (anii 1970) Despre vacircnat cu IC CiobanuAureliu Busuioc la 50 de ani Cu soția Tanți fiul Corneliu şi fiica Mariana (1978)
pe criteriul loialității nu al competențelor e ridiculizat şi icircn următorul pasaj bdquoVoiam să te pun la cultură Dar ai să comanzi forțele armaterdquo
Umorul e prezent şi icircntr-un fel special al autorului de a corela contexte istorice şi situații din registre diferite (care iată azi se potrivesc perfect) Radu Ștefan refuzacircnd să revină a doua oară la tronul țării (unde dom-nise numai trei zile) se justifică bdquoRegret din suflet Dar mă rețin afacerilerdquo (fostul dom-nitor icircşi deschise o cacircrciumă la o intersecție de drumuri) Replica lui Răzvan (viitorul domnitor) e provocatoare şi atacirct de actua-lă () bdquoScaunul Țării Moldovei nu-i o afacere serioasărdquo
Două termene de guvernare a comunişti-lor icircn Moldova bdquoindependentărdquo sunt cel mai bine surprinse icircn O sumă de cuvinte Cita-bilă integral cartea (cărțulia cartela cardul nostru de memorie şi patrimoniu condensat) divulgă o descoperire a scriitorului o epocă politică anacronică şi stupidă nu poate fi luată doar icircn răspăr ci şi icircn căruță nu poate fi tratată decacirct ironic şi persiflant or luacircnd-o icircn serios te poți contamina Icircmi amintesc icircn context şi de un portret remarcabil al unui erou al zilei bdquoUmblat ca la moară prin străi-nătăți Cu Lenin ortac la sarmale Pretinde că are vreo trei facultăți Dar nu şi pe cele mentalerdquo
Dar iată şi o bdquolegendărdquo din O suma de cu-vinte ca exemplu de atitudine față de tacircmpe-niile servite grav şi solemn
DE BĂTĂLII FĂCUTE LA VREME
Zic că icircn războiul de o sută de ani dintre angliceni şi franțuji comandantul armate-lor galice n-au vrut să se bată la Azincourt zicacircnd
ndash Icircn primul racircnd nu-mi place numele ro-macircnesc al localității apoi nu se luptă oamenii icircn Postul Mare Nu-i nice o grabă că va mai ține războiul icircncă nouăzeci şi doi de ani Dar aristocrații de la curte l-au luat peste picior şi l-au numit fricos Atunci comandan-tul s-a repezit asupra anglo-sacşilor care cu Henric al V-lea icircn frunte au cacircştigat bătălia şi i-au măcelărit pe franțuji
Și au greşit straşnic aristocrații francezi pentru că savanții de la Academia de istorie integrată din Chişinău au descoperit că dacă franțujii n-ar fi primit lupta la Azincourt războiul de o sută de ani s-ar fi scurtat cu cel puțin trei săptămacircni Vorba ceea bdquoDă Doamne franțujilor mintea savanților moldoveni cea de pe urmărdquo
Ce păcat ca nu mai este Și nu mă gacircndesc atacirct la el ndash clemență Maestre ndash cacirct la cititor desigur Atacircta tacircmpenie icircn sferele icircnalte ale bdquosocietății moldoveneştirdquo Atacircta cacircmp de in-spirație pentru un Aureliu Busuioc
Cu Nichita Stănescu şi colegi de la USM (1976)
1 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
ESEU
de VASILE IFTIME
PACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOC
Cititorul ideal al lui Aureliu Bu-suioc este un individ educat conectat la istoria naţiei şi a
lumii ancorat icircn meandrele literaturii postmoderne iniţiat icircn religie mitolo-gie filosofie etnografie etc dar mai ales icircnarmat cu ceva din spiritul critic al autorului Astfel răbdătorul cititor icircnzestrat cu aceste cacircteva virtuţi nu are decacirct să icircşi ascută creioanele şi să citească Şi cu toate aceste atuuri este bine să ştie că nu icircl aşteaptă o lectură uşoară o lectură inocentă la icircndemacircna oricărui om dotat cu o minimă experi-enţă icircn materie de literatură Pentru a ajunge la inima textului inteligentul cititor trebuie să disece precum un chirurg să exfolieze epiderma (limbajul adună icircn cuvinte scrierea) să icircnlăture carnea (personajele dau puls scrierii) să deschidă cutia toracică (construc-ţia asamblează unitar scrierea) apoihellip miezul (mesajul) şi toate acestea fără a neglija nici măcar o secundă capilarele arterele venele (timpul)
Un avantaj aparent se pare că icircl are cititorul care l-a cunoscut pe autor aparent pentru că la baza respective-lor concluzii inevitabil stau intuiţiile contextualităţile sinonimiile elemente insuficiente pentru conturarea mesa-jului unei scrieri distincte Romanele lui Aureliu Busuioc necesită mai mult decacirct o lectură expeditivă ele nu pot fi parcurse dintr-o suflare indiferent de cacircte privilegii a beneficiat atotştiutorul cititor
Construcția romanului Cu fieca-re roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susţinută icircn special de succederea planurilor narati-ve (complementare suprapuse inter-sectate opuse) de extrapolările tem-porale şi spaţiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn graniţe fluctuante) de camelionizarea persona-jelor (iniţierea icircn imoralitate creşterea şi descreşterea individului social) de retorica persiflantă ironică sarcastică a acestora Icircn virtutea respectivelor for-mule de scriere autorul din perspecti-ve narative diferite icircntregeşte romanul ca pe un joc de puzzle icircn care fiecare piesă se icircncadrează icircn context (oriunde şi oricacircnd) pur şi simplu fără a i se toci muchiile
Prin respectivele succederi de pla-nuri Aureliu Busuioc schimbă per-spectivele romanului cu scopul de a concretiza de a justifica de a motiva
un anumit act al scrierii icircn care digresi-unea de tip paranteză abaterea contro-lată omiterea intenţionată redimensi-onează sau chiar reformulează mesajul impus anterior Astfel autorul icircşi duce naraţiunea pacircnă icircntr-un anumit punct A o lasă suspendată de nicăieri pentru a demantela o altă poveste (la fel de nedusă pacircnă la capăt) spre un punct B apoi revine icircn A icircşi reia scrierea din acel punct iniţial şi o proiectează spre un punct C pregătind o altă şi altă co-nexiune Romanele lui Aureliu Busuioc sunt scrieri perfect ermetice planurile narative se icircmbracă unele pe altele se redimensionează funcţie de spectrul social necesar icircntregirii mesajului
Timpul romanului Succederea planurilor narative nu poate exista icircn afara extrapolărilor temporal-spaţia-le şi din această perspectivă Aureliu Busuioc icircşi permite anumite bucle de timp abateri cronologice atacirct cacirct să acopere să eclipseze să redimensione-ze diverse aspecte ale istoriei Icircn acest sens cronologul Busuioc icircşi icircngăduie să reconstruiască istoria omenirii din particule aşa cum de altfel fac profe-sioniştii ce se ocupă cu memoria lumii
Astfel se poate afirma că icircn ro-manele lui Aureliu Busuioc istoriile se icircntacirclnesc tocmai atunci cacircnd nu te aştepţi Lumi icircn deformare societăţi degradabile personaje dezumaniza-te sunt puse faţă icircn faţă cu imaginile confuze incerte opace ale mitologiei ale antichităţii ale tradiţionalismului Icircn romanele lui Aureliu Busuioc timpul este neglijabil fluctuant redimensiona-bil prin digresiuni concrete sau bucle ipotetice Personajul narator icircşi plimbă răbdătorul cititor prin atemporalitate creacircnd intenţionat confuzii de poziţi-onare a personajelor şi acţiunilor lor Aureliu Busuioc ştie să ridice ziduri icircn interceptarea timpului istoric social biologic sau să-l uniformizeze icircntr-atacirct icircncacirct granița dintre ev mediu şi moder-nitate dintre geneză şi zidire dintre facere şi desfacere să dispară definitiv
Personajele lui Aureliu Busuioc con-feră dinamică textului impun focalizări diferite ale istoriei sunt conectate la spectrul social-politic sunt exponente ale ideologiilor sunt manipulatori şi manipulanţi au sau se vor a fi repere icircn societate sunt oportuniste sunt adaptabile Prin tipologia lor identi-ficăm timpul spaţiul socialul icircn care
acestea există rezumacircnd elementele de cronotop icircn identitatea lor cameleoni-că
Construind personaje Aureliu Bu-suioc şi-a propus ca ţintă parodierea unei expresii cronicăreşti bdquose nasc şi la Moldova oamenirdquo prin creionarea unor individualități blamabile condamnabi-le reprobabile aflate icircntr-un continuu schimb de roluri de identităţi Ele excelează icircn negativism firul narațiu-nii redacircnd icircn mod progresiv dispoziţia acestora pentru infracţionalitate de-zumanizarea fiind direct proporţională cu ancorarea individului icircn social icircn ideologie icircn promiscuitate Personajele lui Aureliu Busuioc sunt autentice sunt modele dintr-o societate icircn care degra-dează icircntr-un ritm biologic sunt tipice mediului narat sunt maximum de inepţie ce o poate oferi societatea fie că este vorba de intelectualul pe cacirct de profund pe atacirct de rupt de realita-te de ofiţerul de securitate ce icircncă mai crede icircn steaua sa de infractorul găinar şi de urmaşii lui
Retorica romanului Icircn aceeaşi ordi-ne de idei un rol important icircn icircntregi-rea formulei de scriere a romanului icircl are retorica dimensiune aflată icircn inter-dependenţă cu temporalitatea perso-najele şi construcţia Polifonia limba-jului vocile multiple biografismul oratorismul relaţia scriitor decriptor relaţia narator ndash corector (repere ale identităţii personajelor) de asemenea impun derularea romanului pe palie-re narative diferite icircn contextul unor dimensiuni temporal-spaţiale diferite Doar aşa poate fi distinsă vocea persoa-nei icircntacirci de vocea persoanei a treia icircn situaţia icircn care uneori planurile nara-tive se suprapun se icircnlocuiesc
Aureliu Busuioc excelează icircn roma-nele sale cu o retorică coercitivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Şi totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn text
Cu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere
ndash icircn Spune-mi Gioni pe structura a două puncte de vedere opuse iden-tificăm autorul deghizat icircn erou şi călău firul narativ redacircnd o realitate interpretată restracircnsă treptat icircntr-un prezent concret de tip jurnal
(scrisoare) redactat după formula bdquocerc icircnchisrdquo
ndash icircn Hronicul Găinarilor naraţiunea cursivă fluentă cronologică la per-soana a treia icircntreruptă de inserţiile naratorului la persoana icircntacirci evidenţia-ză trei tipologii de personaje principale raportate la contextul istorico-social
ndash icircn Lătracircnd la lună autorul narează o poveste ce impune diferite paliere de interpretare susţinute de subteme condiţia familiei de intelectual icircntr-un anumit context istoric condiţia inadap-tatului (cacircine nobil) ce poartă povara unui impresionant blazon condiţia cuplului icircndrăgostit ce-şi ia soarta icircn propriile labe condiţia lupului (i)mora-list etc
O marcă a stilului Aurel Busuioc este jurnalul Fie că are ca model o scriere intențional istorică fie că icircnsumează hieroglife icircncrustate pe nişte cartoane decriptate cu ajutorul computerului (ul-timă generație) fie că un călău icircşi justi-fică trecutul icircntr-o scrisoare confesivă că o domniță icircşi consemnează neicircm-plinirile icircntr-un carnețel intim autorul nu pune textul pe seama personajului narator pentru a fi povestit ci pentru a-l scrie efectiv pentru a-i da caracter aproape documentarist Astfel citito-rul intracircnd icircn lectură constată că se află icircn fața unor scrieri consemnate a unui act ce atestă un ciob de memorie că este complice la decriptarea istoriei
ndash Ivan Verdicurov (din Spune-mi Gioni) scrie o scrisoare confesivă icircnchi-puitului nepot
ndash Viorica Vrabie (din Singur icircn faţa dragostei) icircşi consemnează nespusele icircntr-un jurnal intim
ndash Enrique (din Lătracircnd la lună) scrie un jurnal secret despre viața cacircinească etc
Toate aceste exteriorizări scriptice prin interpuşi reflectă obsesia scriitoru-lui de a pune condeiul icircn macircna propri-ilor personaje de a inventa scriitorul din scriere de a camufla naratorul icircn alt posibil narator prezent icircn text
Romanele lui Aureliu Busuioc se lasă demantelate doar de cititorii bine conectaţi la realitatea socială de con-structorii cititori iniţiaţi icircn desfacerea planurile narative de abilii cititori receptivi la retorica (icircn genere) tan-genţială la evenimente de psihanaliştii cititori experţi icircn tipologia persona-jelor de istoricii cititori predispuşi la nesfacircrşitele incursiuni temporale
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 1
MARCAJE PENTRU UN SENTIMENT
AL SPAȚIULUI CULTURAL
1 Pe una din tăblițele sumeriene stă scrijelat următorul text Oraşul este legă-tura icircntre Pămacircnt şi Cer şi noi locuim aici
2 Icircn pămacircntul şi pe cerul Chişinăului se arată icircn palimpsest cacircteva paradigme culturale ca oraşe diferite suprapuse ar-heologic şi cultural crescute spațial şi urbanistic unul prin celălalt Patrimoniul material şi imaterial al acestei icircmbinări istorice şi culturale deopotrivă este inepu-izabil şi deoarece nu mai poate fi regăsit icircn altă parte poartă caracter de unicat
3 De la o bucată de vreme locul me-moriei noastre culturale Chişinăul isto-ric suferă schimbări evidente spontane şi contradictorii sub aspect urbanistic economic şi social Ariile de-a lungul Bacirc-cului zona Pieței Centrale şi a Gării de Nord trotuarele intersecțiile rondurile vacircrfurile copacilor dar şi fețele orăşeni-lor ndash toate vădesc acelaşi haos progresiv Transformările se icircnmulțesc şi sporesc dezechilibrele psiho-urbane şi degradarea spațială a toposului care poartă amprenta identitară a etapei inițiale de fondare a localității
4 Pe acest cacircmp arhitectonic un senti-ment de slăbire treptată de lumină şi culori dă ton peisajului şi relațiilor interpersonale Privirea comună nu observă decacirct land-şafturi viciate Pe fundalul unei disoluții ruinare a ideii de vecinătate inconştientul colectiv semnalizează frica de celălalt Un neobarbarism a pus stăpacircnire pe habitatul urban Icircntre Chişinău şi locuitori săi s-a lăsat o distanță interogativă Iar clivajele nu se explică definitiv nici administrativ nici politic
5 Relația noastră cu spiritul locului este una neicircmplinită anevoioasă chiar defectuoasă Oraşul ne este bdquonecunoscutrdquo (Iurie Colesnic) bdquoascunsrdquo (Lică Sainciuc) bdquofără identitaterdquo (Mircea V Ciobanu) şi drept expresie a viciului estetizat este bdquouracirctrdquo (Adrian Ciubotaru) Mihai Cimpoi cu aplecarea sa specifică pentru orice obiect cultural ne trimite sub semnul lui bdquose parerdquo spre o marcă ontologică meniuchiana a Chişinăului bdquoicircnchidereardquo (cu precizare de bdquomarginarismrdquo) Or pentru o bună parte din mediul intelectual şi artistic Chişinăul e loc icircn stare de bdquoascundererdquo ocultație e bdquodincolordquo Un altul un străin un duşman Un viciu Un fals Un bdquonon-locrdquo Și cacircnd nu icircl luăm ca fapt divers sau folosim cu superioritate ca pe un oarecare bun de consum atunci icircl tratăm din perspectiva minoritarului de ieri drept loc al străinu-lui (rusului evreului omului sovietic) şi al străinătății zonă dincolo de hotarele noastre loc de pribegie
6 Ce o fi icircnsemnacircnd această situare a noastră icircn afara oraşului haşurarea lui atacirct de emoțională barbară Este oare fobia tradiționalismului față de spiritul citadin expresia fracturii biografice şi culturale a celor care sunt pe jumătate rurali pe jumătate orăşeni ori nici rurali nici orăşeni pacircnă la capăt
7 Deja şi icircntr-o geografie culturală romacircnească unde Bucureştii sunt regali Iaşii plini de istorie şi cultură elevată Clujul ndash apolinic şi Timişoara ndash Madonă de sare pe locul Chişinăului stă stracircmb confuz şi complexat bdquobasarabenitateardquo expresie a consolidării bdquomai lentă la noi a formelor de civilizație urbanărdquo (Mir-cea Martin) dar şi a stării de nelinişte şi tulburare a transprutenilor icircn fața unor amenințări niciodată adeverit
8 Sau poate că oraşul acesta are vo-cația bdquosecretuluirdquo
9 Scriitorul Gala Galaction părinte-pro-fesor la Facultatea de Teologie figură tolstoiană care icircn decurs de 14 ani (1926 - 1940) a dat farmec şi expresie Chişinăului interbelic icircl găsea ndash aşa bdquociudat şi etero-clitrdquo bdquocu miile lui de curiozități topogra-fice şi antropologicerdquo ndash tot icircntr-un fel de ascundere bdquoCentrul Chişinăului bogatele şi unduioasele lui icircmprejurimi chiar şi periferia lui n-au găsit icircncă printre noi pe marii dăruiți capabili să ridice din varietatea şi din aspectele vieții dijmele de aur ale talentuluirdquo
10 Icircn Război şi pace Lev Tolstoi suge-rează că spiritul locului poate fi surprins prin contemplarea de pe o icircnălțime icircn lumină potrivită a imaginii de ansamblu a oraşului cu tot cu icircmprejurimi Icircnalțimile deschid privelişti nebănuite mai ales pen-tru Chişinăul istoric care la cota statului de om pare prozaic bidimensional ne-icircngrijit plin de forfotă icircnghesuială icircn paragină lipsit de vlagă şi culoare Alt oraş se deschide la icircnălțimea vacircrfurilor de copaci şi a turlelor de biserici Ne stă icircn față textul geografiei simbolice a oraşului vechi ndash istorică şi culturală deopotrivă pe liniile drumurilor străzilor a construcţi-ilor lăcaşelor de cult care a icircmpletit şi despletit icircn structura sa limba tradiţiile şi cutumele romacircnilor cu cele ale grecilor armenilor polonezilor nemților evreilor ruşilor rutenilor bulgarilor Și mai sus dincolo de icircnălţimea zborului de pasăre şi a dronelor Chişinăul e geografie pură formă şi culoare sunet şi aromă oraş icircn fața soarelui-răsare
11 Perspectiva altitudinală ca o cotă energetică dialogală scoate icircn valoare organismul istoric şi cultural viu al Chi-
şinăului variabil şi creativ care a păstrat pe parcursul dezvoltării unitatea intrin-secă Nu ne mai putem limita la practica discursurilor-tip (geografic demografic economic urbanistic istoric psihologic sociologic de conservare a patrimoniului etc) Nu mai putem percepe oraşul doar ca un mecanism imens compus din case şi blocuri străzi icircntreprinderi autovehi-cule cabluri piețe parcuri o maşinărie care produce statistici date ecologice mult zgomot şi bunăstare aproximativă
12 Limba şi-a icircnsuşit demult pentru oraş semantica organismelor vii inima oraşului care este catedrala centrul is-toric şi cultural coloana vertebrală care este fie strada bulevardul principal fie racircul care traversează localitatea arterele oraşului care sunt străzile drumurile im-portante pe care se deplasează pietonii şi autovehiculele imitacircnd circuitul sanguin centrul nervos care este nucleul politic sau economic al oraşului plămacircnii ora-şului care sunt parcurile spațiile verzi grădinile publice
13 bdquoOraşele sunt un soi de al doilea trup al minţii omeneştirdquo (George Santayana)
14 Cum e să-ți asumi acest bdquoal doilea trup al mințiirdquo cum să comunici cu spiritul locului cum să-i percepi carisma ideea principală motorul dezvoltării Cine va citi textul Chişinăului care la vedere fiind efectiv stă ascuns aşteptacircnd bdquope marii dăruițirdquo Unde sunt lectorii pentru ora-şul care invocă ochiul creativ şi o rostire desluşită a mitului identitar (ca parte a noii paradigme culturale) o scoatere din ascundere a unei bune părți din identita-tea şi potențialul toposului actualmente icircnvăluită icircnăbuşită uitată nerealizată şi neimaginată
15 Arătarea ființei ascunse reclamă bdquomarilor dăruițirdquo un bdquosimț al Chişinău-luirdquo Icircntocmai cu icircnălțimea şi acuitatea simțurilor celor icircndrăgostiți sau a cre-atorilor bdquoLabirinturilerdquo lui Iurie Platon şi culoarea nouă de pe capitelurile Sălii cu Orgă (arhitect Gicu Bulat) albumul Oraşul ascuns (Lică Sainciuc) şi Chăul lui Em Galaicu-Păun sunt amprentele gra-vate profund ale unor experiențe bio- şi geofonice expresia relației nemijlocite a unor biografii artistice cu spiritul locului
16 Iar urbonimia este limbajul dintacirci al oraşului Nu-l poți citi dacă nu icircnveți să-l asculți Nimic din zgomotul faptului di-vers Drumul lui Vodă ndash Buecani ndash Druleşti ndash Bacirccu ndash Ghețeoani ndash Petricani ndash Ceucari ndash Hruşca ndash Vovințeni ndash Schinoasa ndash Vis-ternici ndash Cartuşa ndash Hlubocica ndash Spacircrco-ceani ndash Ciocana ndash Otovasca ndash Costiujeni
ndash Mălina ndash Melestiu ndash Mazarachi ndash Macircnceşti ndash Negreşteni ndash Tăbăcăria ndash Valea Dicescu ndash Pruncul ndash Racircşcani ndash Valea Crucii ndash Bo-tanica ndash Valea Gacircştelor ndash Sfacircnta Vineri ndash Cioriceşti ndash Furguleşti ndash Frumoasa ndash Poşta veche Oiconime şi oronime hidronime şi hodonime icircmpletite armonios istoric topografic şi textual pentru zona unei aglomerații umane străvechi O edifica-toare tramă sonoră icircnaintea şi deasupra tramei stradale
17 O nouă paradigmă culturală redă Chişinăului la acest icircnceput de mileniu valențe integratorii multiple Traiectoria exilară de aproape 200 de ani trecacircnd prin procesele de colonizare culturală imperială din secolul XIX şi cea ideologică sovietică din secolul XX provocacircnd dorul fizic şi metafizic doinit folcloric şi literar icircnclină astăzi spre timpul recuperării identitare Regeneracircnd sub aspectul componenței numerice a expresiei instituționale a po-pulației şi a capitalului cultural asumat Chişinăul reintră icircn matricea stilistică originară
18 De obicei aşa cum accentua Iurii Lotman bdquofiecare din culturi icircşi defineşte paradigma proprie a ce trebuie ținut min-te (icircnregistrat icircn memorie) şi ce trebuie uitat Acestea din urmă sunt şterse din memoria colectivă şi ca şi cum bdquoicircncetează să mai existerdquo Icircnsă vremurile se schimbă se schimbă şi sistemul de coduri culturale se modifică şi paradigma a ce trebuie ținut minte şi ce trebuie uitatrdquo
19 Revenirea lentă dar implacabilă a Chişinăului din exilul istoric şi imagologic al oraşului damnat (rdquoпрόклятый город Кишиневrdquordquoпустыняrdquo) este un proces di-namic şi anevoios de re-construcție iden-titară pentru care este solicitată icircntreaga comunitate dar mai ales mediul artistic şi intelectual
20 Filosoful catolic de origine spaniolă Mariacutea Zambrano sublinia că bdquounui oraş fără scriitori icirci lipseşte esenţa citadină rămacircnacircnd doar un complex conglome-rat care se poate schimba transmuta ori face nevăzut fără să i se remarce lip-sa Un oraş fără un scriitor e un templu pustiu o piaţă publică fără centru ori poate descentrată cu centrul la margi-ne icircntr-un colţ ca să-şi lase locul ori să lase icircn locul lui un lucru cu numele nici măcar bine catalogat un lucru căruia icircn realitate nici nu i s-a destinat un cuvacircntraquo
21 Ne este predestinat să construim icircn mintea şi inima noastră forma cea mai de preț pentru ceea ce este cu adevărat un oraş profunda şi complexa expresie a culturii
CHIȘINĂUL ȘI LOCUITORII LUI
de ALEXANDRU CORDUNEANU
1 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de SILVIA CALOIANU
SOLSTIŢIU DE VARĂ CU FINAL FERICIT
POEZIE
SILVIA CALOIANU S-A NĂSCUT IcircN 1960 LA CHIȘINĂU LICENŢIATĂ A FACULTĂŢII DE LITERE A UNIVERSITATĂȚII DE STAT DIN CHIȘINĂU CU O TEZĂ DESPRE EVOLUŢIA VALORILOR SEMANTICO-STILISTICE A TERMENILOR CROMATICI IcircN LIMBAJUL POEZIEI ROMAcircNE REFUZĂ CARIERA UNIVERSITARĂ ȘI OPTEAZĂ IcircN FAVOAREA ACTIVITĂŢII IcircN PRESA SCRISĂ ȘI TV FONDATOARE A POSTULUI AXIAL TV UNDE LUCREAZĂ PAcircNĂ IcircN PREZENT DEBUT EDITORIAL SEMNE DISTINCTIVE 1996 CĂRȚI PUBLICATE bdquoSEMNE DISTINCTIVErdquo (SUB EGIDA REVISTEI LITERARE ldquoCELE TREI CRIȘURIrdquo) ED ANOTIMP ORADEA 1996 bdquoNICIODATĂ PE NUMErdquo (CONCURS) ED ARC CHIȘINĂU 2004 bdquoNARCOTANGOrdquo ED VINEA BUCUREȘTI 2013 bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014 PREMII IMPORTANTE bdquoPENTRU CEA MAI CITITĂ CARTE A ANULUIrdquo SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE BIBLIOTECA NAŢIONALĂ CHIȘINĂU 2005bdquoPENTRU CEA MAI BUNĂ CARTE A ANULUIrdquo (bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014) bdquoPENTRU POEZIErdquo PREMIUL REVISTEI bdquoDUNĂREA DE JOSrdquo 2016 ȘA
icircntre han şi castel
parcă nu de mult venea primăvara şi chiuiau bormaşinileşi acum se aud icircnsă altfel nu e acelaşi efectul chiar dacă morţii din mine l-ar trăda pe kafka icircncă o datăşi i-ar publica manuscrisele
şi icircnainte să dispară icircn fumar da foc toamnelor acum şi copiii din curtea vecinilor placircng mai stridentbruiaţi doar din cacircnd icircn cacircnd şi absolut fulgerătorde amintirile lor dintr-o altă viaţă
parcă nu de mult venea primăvara şi noi ne perindam timizi şi trişti revoltător de străini ca să nu spun alienaţiicircntre han şi castelicircntre castel şi han
poem securizat cu parolă
noi acei care mestecăm iarba solitudiniisavuracircnd imagini mişcatepierzacircndu-ne icircn contemplaţiiextaziindu-neicircntre două nopţi sau două cafele totunaicircntre sihăstrie şi tiraniecu gura plină de sacircngele necunoaşteriide cacircte ori am strigat arată-te ieşi de după tu care porţi icircn mine labirinturi piramidegalaxiinoi acei care ne naştem de mai multe ori şi niciodată atunci cacircnd trebuievoiam să zicdar mi-am promis că nu zic noică nu generalizez nu răspund icircn locul altcuivanu cutreier tenebre şi nu ademenesc melancoliinu mă dau drept exemplueu m-am născut odată cu macii peste cacircţiva ani după ce s-a scris doctorul jivago
care nu i-a plăcut lui hruşciovtata era student şi a stracircns un buchet maremare chiar din curtea maternităţii
icircn carantină
noaptea asta pare un truc o scamatorieştiam că mă vei găsică vor trece anică icircncurcate sunt căile pămacircntului şi ale ceruluişi ale apelordar cacirct crezi că mai putem rătăci pe un fluviu plin de morţisărbătorindu-ne dragostea şi frica
spune-le să aducă ghirlandele de hacircrtie şi becurile coloratesomonul rachiul de anason şi vioarasă tacă orchestracacircntă-micacircntă-mivalsul zeiţei icircncoronate
noi nu icircmbătracircnimnoi icircnchidem cartea şi ne iubim cu lumina aprinsăicircn carantinăiar cacircnd auzim bătaia din palme ne trezim
declaraţie de avere
notaţimai sunt şi deţinătoarea unui rai privat chiar aici nu departe icircn inimăceva racircvnit nu icircndrăznesc prea mult să mă apropiistau icircn poartăicircntotdeauna mi-am spus că e prea devremecă am icircn faţă vecii vecilor
iar ăsta care icircşi rotunjeşte ochii mimacircnd uimireae partenerul meu dansatorultot el şi diavol şi dumnezeu şi sfacircntursquo petru
fumacircnd cu sine icircnsuşipipa păcii
contrabandă cu nichita
eu niciodată nu am fost un fel de lolită l-am detestat pe nabokovşi niciodată nu am fost icircndrăgostită nu fizic de nichitanu icircncercam să zbor peste gardul uniunii să icircl pupca unele studente pe atunci
dar eu icircl citeam pe nichita icircnnebuneam şiicircl visam habar nu aveam pe cine era un fel de biblie pe versoun fel de umbră pe versoun fel de ploaie de tango pe verso şi nu aşteptam neapărat să fie mare poet ca să icirci spun icircntr-o zi pe versotu eşti un fel de nichita al meu
de aşteptări cu palmele pe sticlă
pe cacircnd aveam 3 ani şi tata era icircn deplasaremama ieşise la magazin icircn spatele caseiunde icircntotdeauna era suficientă lume la coadă chiar dacă pacircinea era neagră acră şi cleioasăiar eu am găsit o foarfecă şi i-am tăiat bucăţele rochia cea nouă
la icircntoarcere trecacircnd pe sub fereastră cu pacircinea lui hruşciov pe care nu cred că am gustat-o vreodatăpe mama au luat-o fiorii văzacircndu-mă plină de sacircnge cu ochii stinşi cu palmele pe sticlă
obosisemplină de icircntrebări şi de acuarelă roşie
mi-am amintit pentru că uneori aşteptacircndicircmi vine să mă vopsesc să fac icircntuneric şisă icircmi tai rochiile
reflecţii la o cafea trăiam icircn peşteri nu aveam habar desenam hărţi pe pereţi
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 3
ciopleam un fel de poezii icircn pietre săreau scacircntei ne icircmperecheam şi ne macircncam unul pe altuldupă care trecea cacircte un nor pe cer care semăna leit cu animalul din burta noastră şi parcă ne icircncerca dorulşi frica
mi-am amintit pentru că omul nu e ceea ce ştim ce am icircnvăţat comunică altfel se reproduce altfel se alimentează altfel trage totul pe nas respiră cu degetele poartă inima icircn spate ca pe o povară sau ca pe un trofeutot o povară dar de care nu se icircncumetă să se atingă explicacircndu-şi că de aceasta ar putea să aibă mai multă nevoie din clipă icircn clipă altcineva
prizonieră
timpul meu banii mei răbdarea meafrizeriţa icircmi icircntinde fiece fir de păr uscacircndu-li-am zis vopsiţi-mi rădăcinile atacircticirci urmăresc icircn oglindă figura disperată şi tacoricum de aici ajung direct sub duşla ea e lunila mine se face marţi dar dacă mă gacircndesc mai bine se face miercurişi de mai reflectez e joide fapt cam nemiloasă mă stracircnge icircn spatechiar acumca o cămaşă vărgatăicircn care nu mai icircncapcu număr de identitate şi serievineri
de sacircmbătă nu mai zic nimicasta e ziua celor fericiţi icircn toate cazurile duminică e ziua celor care sunt iubiţi icirci spun frizeriţeişi nu mai ştiu dacă icircntotdeauna mi-a fost frică ea icircmi face contul şi zacircmbeşte ca o moară de vacircntvi l-am scurtat un pic icircmi zicee vară toridă
nu mor poeziile
doamnă fereşte-te chiar acum din calea mea da tu tu cea bisexualăcea cu plasă neagră peste ochicea cu negru icircn loc de ochicea cu albul terifiant icircn craniucea care poartă ceva sclipitor prea mult semănacircnd cu o coasăcea prea mult semănacircnd cu cineva care a hotăracirctcă trebuie să moară nişte cuvintecare nu icircşi mai amintesccare nu se mai ştiucare nu se mai ţin de mănă
doamnă uracirctă fereşte-te frumos din calea meae searăe dex-ul ameţit icircnnebunit periculosşi e vinerinu mor poeziilede jocuri periculoase
tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zicne-am fi simţit mai tineri şi mai norocoşi ne-am fi zacircmbit acum banalităţi plăcute neamendabilefără pretenţii literare cum ar fi tu eşti primăvara mea tu eşti un vis icircmplinitne-am fi plimbat şi noi acum pe sub caişii albi
ca pintr-o herghelie de cai icircnfloriţi virtuoşi plini de jăratic toţi unul şi unulsclipindu-şi coamele mustind entuziasm am fi fost icircntr-un gacircnd am fi avut acelaşi drum i-am fi scuturat să zboare trei zile şi trei nopţi timp icircn care
eu asta am făcut era o joacă eu nu am vrut să mi se piardă cu adevărat urmeledar tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zic uită-te acum icircn ochii lumii ai curaj explică-i
eu nu sunt sylvia plath
mă icircnnebunesc greierii ăştia cri-cri vreau să fug peste cacircteva milioane de gacircnduri icircnainte fără să mă uit icircn urmă fără să văd pacircnă la capăt filmulicircnchid uite ce egoistă pot fi ocrotindu-mi paradisul nu vreau să am insomnii şi icircmi e frică pentru că doctoretu speri să ajung să vorbesc icircn somn tu faci diagramee noapte sau fericirea aia tacircmpită mă icircntunecă doctorepoemul ăsta e o somnilocvie
cri-cri neicircncetatneapăraticircncăpăţacircnatorice greiere icircşi găseşte iubirea pacircnă dimineaţădoar cacircte unul mai cacircntă pacircnă cacircnd icircnnebuneşte ce bine că nu eşti greiere doctoreeu nu sunt sylvia plath
la asta mă voi gacircndi macircine
icircmi schimb de pe o macircnă pe alta brăţara de hematiticircn cacircteva secunde e fierbinteceasul tace tăcere e mut sau e un greiere carecacircntă sub alte geamuri appassionata se dă peste cap se dă legat şi furat se dă
cri-cri tic-taccri-cri tic-tacmacircine se vor placircnge stelele de nesomnce noaptece drumurifiecare dintre noi poate fi oriunde
stau ca o tacircmpită cu faţa la peretee un blond care mă iubeşte cu neclintiremă priveşte lasciv icircntrebacircndu-mă eşti acolonu icirci răspund icircmi răcesc de el frunteaicircmi răcesc de el buzele braţele şi icirci zic noapte bună pentru căapropo mulţumesc margaret mitchellvorba lui scarlettla astamă voi gacircndimacircine
poem cu parabolă de notat
dacă ştie cineva cum e să deschizi uşasă icirci spui cuiva că poate pleca şi să te rogi icircn gacircnd să nu plecesă nu plece
dacă ştie cineva cum e să treci pe aproapeicircncercacircnd să nu te uiţi icircn urmă şiicircn general să nu te prea uiţişi să nu te simţi ca un tren prin mirişte
dacă ştie cineva rog să icircmi lase un mesaj cacirct de cacirct credibildar s-ar putea să icircmi fie zdrobită cutia poştală
mesajiisus nu invadează spaţiul nimănui contrar voinţei sale
noi nu ne-am dorit să fim singuri
acum de mi-ar veni i-aş spune dragostea meacum ştiai tu să obţii sufragiisau cum nu ştiaisau icircn funcţie de cum icircnţelegeai tu astacacircnd ziceai am icircntr-o macircnă vinul iar icircn alta am cucuta
dragostea mea i-aş spune te visam intensnu hoinăream fără sens pe străzile icircnguste vaporoasepe străzile cu magazine indieneicircn timp ce tu impetuos şi retractilicircmi lăsai mesaje la recepţia hotelului
icircn timp ce ruşii inundau planeta icircncercacircndpacircnă şi icircn creierele virginesă icircşi facă pacircrtii de schi
i-aş spune dragostea mea nu-i adevăratnoi nu ne-am dorit să fim singuri
solstiţiu de vară cu final fericit
nu am icircmbrăcat ienu mi-au ieşit icircn cale flori de sacircnziene nimic tradiţional nimic poeticm-am perindat pe o alee cu duzimi-am icircnvineţit buzele macircinile maioulşi am scris cu dude pe asfaltsunt romacircncă oricum şi atacirct de singură
la icircntoarcerede pe toate gardurile se icircntindea icircnspre minemacircna maicii domnului
totul despre dragoste
dragostea nu e doar un fel de miopie contagioasăşi nici doar o iluzie din care să icircţi faci hamac să te lauzi că ai ochi de aviator
e ca şi cum ai icircntinde macircna să atingi o margine de cerşi ai simţiexact icircn momentul său de contracţie cum durerea curge invers după care timpul se opreşte corect calculatca un cal bine dresat icircn două picioare cu limba scoasă abia respiracircndicircn asteptarea zahărului cubic eu aşa icircmi explic de ce ai rămasinvariabilpeste ani şi ani responsabil de fenomenele mele cuantice einstein şi freud nu aveau habar
1 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
După asasinarea lui Modest crimă care zgacirclțacircise oraşul nostru din temelie Margo a dispărut pe ne-
aşteptate şi timp de două săptămacircni cacirct au durat căutările mele nimeni n-a fost icircn stare sau poate n-a vrut (mai tacircrziu am icircnțeles că n-a putut) să-mi spună ceva icircmbucurător privind soarta ei
Modest a fost găsit mort icircn vila lui cocoțată pe Dealul Morarilor icircn dimineața zilei de 14 iulie Tocmai se icircncheiase cam-pionatul mondial la fotbal iar pătratul de carton cu imprimeuri aurii alon zan-fan dio la patriie aşa cum cacircntam noi la şcoală de Ziua Comunei adică invitația Ambasadei franceze zăcea găurită exact la mijloc icircn buzunarul interior al sacou-lui Ucigaşul a tras fix icircn inima victimei şi anchetatorii sosiți la locul crimei au concluzionat că Modest nu-şi va putea onora promisiunea şi nu va fi prezent icircn acea seară la recepția oferită de Am-basada Franței cu ocazia Zilei Naționale a Republicii respectiv franceze
Vreau să fiu icircnțeleasă corect departe de mine intenția de a-mi manifesta mali-țiozitatea sau vreo atitudine nepotrivită icircn raport cu mortul iată de ce chiar de la bun icircnceput icircmi cer scuze pentru even-tualele incoerențe icircn expunerea mea şi mai ales pentru unele construcții stilistice de-a dreptul nefericite N-aş putea spune exact ce icircnseamnă construcție stilistică nefericită dar precizez că această icircmbinare de cuvinte am auzit-o de la Margo Ea se pricepe la şmecherii din astea literare aşa că o repet şi eu de fiecare dată cacircnd apare ocazia Dacă ar fi să mă conduc după gustul meu aş folosi o altă sintagmă auzită de la Margo ndash mai-mult-ca-perfectul Nici icircn cazul de față n-aş putea spune prea multe despre semnificația acesteia dar icircmi place cum sună Adică există perfectul dar mai e şi mai mult ca perfectul Păcat că nu putem spune mai mult ca mortul fiindcă anume o asemenea expresie ar defini cacirct se poate de exact starea de spirit a lui Modest De asemenea presupun că cineva dintre cititorii mai exigenți ar putea constata icircn relatarea mea o insuficientă pregătire ortoepică şi ortografică mai ales Mea culpa cum ar spune mama nu prea le stăpacircnesc pe toate dar cine oare e perfect pe lumea asta Eu cel puțin recunosc faptul că icircmi scapă subtilitățile de orice fel Chiar şi icircn bucătăriile destul de spațioase icircn care se icircntacircmplă să trebăluiesc nu mă simt icircn largul meu Nu-mi place să prepar bucate sofisticate şi urăsc scrisul
şmecheros care pretinde să respire aer epic icircntr-un oraş poluat şi rău mirositor ca al nostru Nici despre oraşul nostru n-aş vrea să vorbesc nimic rău dar secole apăsătoare de ocupație străină au schimbat macazul istoriei şi astfel trenul icircn care ne icircnghesuiserăm cu toții a luat-o icircntr-o altă direcție decacirct ne-am fi dorit-o naivii de noi
Și ca să icircnchei incursiunea mea icircn lumea literelor vă aduc la cunoştință icircncă un gacircnd de-al meu selectat de serialul Cugetările unui profan
bdquoConsider că literatura şi scrisul e ceva de prisos icircn viața omului e un moft al vanității rănite cum ar fi sosul de anason icircndoit cu esență de ananas cu care unii bucătari trufaşi stropesc fructele de mare sau muşchiul de vițel macircngacirciat icircn preala-bil cu miez de trufe Cu pretinsul lor mai-mult-ca-perfectul fiecare se răzbună cum poate uimindu-şi şi umilindu-şi clienții cititorii sau carnivorii e totunardquo
Faptul că s-a făcut nevăzută icircntr-o
manieră cacirct se poate de subită după un omor care provocase atacircta vacirclvă n-o ajuta cu nimic dimpotrivă producea doar efecte nedorite pentru ea dar şi pentru toți noi Icircn primul racircnd procurorul Arhi-ze şi-a pierdut răbdarea şi la un pahar de vişinată cu arahide sărate declarase icircntr-un cerc icircngust de prieteni procurori şi ei toți cu nervii la pămacircnt că Margo este prima pe lista suspecților de comi-terea omorului
Auzind asta am căutat să mă icircntacircl-nesc cu Arhize şi să-l icircntreb ce temeiuri au stat la baza ipotezei lui Avea probe concrete sau era vorba de o răzbunare personală aşa cum am presupus chiar din clipa icircn care am auzit de versiunea lui Bineicircnțeles că n-am fost lăsată să intru icircn biroul lui dar icircmpotrivirea cerberilor de pe coridoarele procuraturii m-au stimulat să-mi aduc aminte de un episod straniu chiar inexplicabil aş spune
Icircn acea dimineață de 14 iulie cacircnd vestea asasinării lui Modest se răspacircndise prin oraş cu viteza usturătoarelor brize ce sprintează de la stația de epurare odată cu răsăritul soarelui m-am icircnfățişat şi eu la poarta celei mai influente pacircnă nu demult persoane din oraşul nostru Dealul Morarilor forfotea de lume multă şi pestriță angajați icircndoliați ai primăriei jurnalişti cu figuri sceptice alții de-a dreptul deprimați purtacircnd camere video grele pe umeri sau carnețele ferfenițite icircn macircini cu indispensabilul pix cu gel icircnfipt
icircntre file gură-cască sosiți cu sufletul la gură trăgacircnd nervoşi de reverele late şi icircndreptacircnd poalele halatelor de baie ca să-şi păstreze nepătată demnitatea de mahala vecini din Văgăuna cu cipici de casă icircncălțați pe piciorul gol cacircțiva şefi de bănci şi preşedinți de judecătorii polițişti sub acoperire alții la vedere cu uniforme proaspăt călcate dar nespălate din ziua fabricării din care cauză luceau ca oglinzile la soare agenți secreți necu-noscuți marelui public icircn schimb de un hipnotism irezistibil atrăgacircnd atenția tuturor curioşilor un mic detaşament de agenți fiscali nişte lipitori tăcute şi hrăpărețe ale sacircngeroasei perioade de tranziție Mai pe scurt aproape toată lumea bună a oraşului urcase pe deal pentru a se convinge de moartea neanunțată a lui Modest
Plimbacircndu-mă prin mulțumea agitată pusă pe analiza detaliată a motivelor asa-sinatului l-am observat pe Arhize ferin-du-se nu ştiu cum tocmai de mulțimea icircn mijlocul căreia se afla (Margo ar fi spus că am folosit un oximoron) Ca şi cum se temea să fie observat de cineva anume Mergea cu capul plecat aruncacircnd priviri fugare cacircnd icircntr-o parte cacircnd icircn alta şi la fiecare cinci minute dacircnd indicații scurte unor dulapuri masive deghizați icircn oameni ai legii care răsăreau ca din pămacircnt şi se apropiau umili de el
Icircn pofida căldurii sufocante chiar şi la acea oră matinală purta o pălărie cu boruri mari o pereche de ochelari de soare imenşi şi o cămaşă gri sfacircrtecată de nişte carouri oranj cu macircnicile lungi şi gulerul ridicat Din punctul meu de vedere o asemenea opțiune vestimenta-ră burlescă nu putea avea o altă menire decacirct să-l scoată icircn evidență pacircnă şi pe cel mai amăracirct şi anonim lustragiu Un procuror care a urmărit exact contrariul ndash să nu atragă asupra sa nicio privire indiscretă ndash a reuşit cu succes să atingă efectul maximei expuneri publice
Icircntrebările mele icircnsă vizau cu totul şi cu totul alte subiecte De pildă ce căuta Arhize la locul crimei Simțea cineva lipsa lui acolo icircn timp ce casa şi icircmprejurimile erau icircnțesate de tot felul de anchetatori şi agenți de teren La asta se reducea misiunea unui procuror-şef la acea oră ndash să caşte gura icircmpreună cu toți proştii adunați pe Dealul Morarilor Cine erau indivizii care răsăreau ca din pămacircnt şi ce indicații le dădea
PROZĂ
SOȚIA LUI FAUSTde VAL BUTNARU
Noroc de el că a avut inspirația să dispară repede din peisaj dar icircntrebările pe care mi le-am pus nu s-au topit icircn bezna neantului şi al misterului enigmatic ndash asta aşa ca să mă exprim mai literar Aceleaşi icircntrebări le-am văzut articulate pe buzele multor cetățeni simpli fără cunoştințe aprofundate icircn jurisprudență
O altă consecință a dispariției cacirct se
poate de bizare a lui Margo a fost faptul că Faust s-a pomenit cu o citație la pro-curatură şi interogat chiar a treia sau a patra zi după acea dimineață marcată de descoperirea unui mort mai mult ca important
L-am icircntrebat pe Faust ce a vorbit cu Arhize dar n-a ştiut ce să-mi spună
ndash Cum aşa nu ştii ce să spui m-am revoltat mai mult decacirct era cazul probabil
ndash Nu ştiu dragă şi gata mi-a răspuns cu icircncăpățacircnare Mă icircntreba tot felul de lucruri
ndash Cum ar fi insistam eundash Ce să fie s-a stropşit la mine I-am văzut deodată ochii lui albaştri
pe timp icircnsorit acoperindu-se de nori negri şi pompacircnd prin pupile o substanță otrăvitoare Probabil că după interogatoriu trăia senzația unui naufragiat Și atunci de ce se icircmpotrivea icircncercărilor mele de a-l evacua de pe nava icircn derivă
ndash Ce te bagi icircn viața noastră a stri-gat la mine uitacircnd că se afla icircntr-un loc public icircn plină stradă adică Cacirct timp mai ai de gacircnd s-o terorizezi pe Margo De ce nu ne laşi icircn pace Crezi că nu ştiu ce urmăreşti Margo nu mă va lăsa de dragul tău n-ai icircnțeles măcar atacircta lu-cru Uită-te la tine cum arăți Ai 39 de ani dar tot grasă şi pitică ai rămas de parcă ai fi un Sancho Panza icircn fustă Ei bine nici măcar fustă nu porți
Era speriat şi derutat v-am mai spus asta vorbea prostii fără să-şi dea seama ce icircndrugă Icircn primul racircnd abia am trecut cu cinci luni şi jumătate de 38 Asta ar trebui s-o ştie Eu şi Margo suntem năs-cute icircn acelaşi an şi icircn aceeaşi zi pe 29 februarie Și dacă ar fi să ne luăm după numărătoarea stabilită de comun acord şi de tradiția de a ne sărbători ziua de naştere odată la patru ani nu anual la 28 februarie aşa cum obişnuiesc s-o facă cei fără principii ci la 29 februarie ar ieşi că suntem minore rău de tot Pe urmă habar nu am ce ştie el ce urmăresc eu Cacirct priveşte restul aberațiilorhellip Eu grasă şi pitică Ei asta-i bună Nu sunt de icircnălțimea lui Margo este evident pentru oricine dar pacircnă a mă numi Sancho Panza e o cale cosmic de lungă Adică ce voia să insinueze Că Margo este un Don Quijote luptacircnd cu morile de vacircnd şi eu sluga ei călare pe un măgar răpciugos rosto-golindu-ne ambele icircn hăul derizoriului Adică icircn viziunea lui eram nişte babe triviale şi comice pe care nu voia să le lase să se facă de racircs ca şi personajele lui Cervantes (Margo icircmi icircnşirase peripețiile şi icircntreaga poveste a celor doi clovni aşa că sunt suficient de bine documentată) Dar nu i-am spus nimic Nu era prima dată cacircnd arunca vorbe icircn vacircnt speracircnd să mă ofenseze şi să mă facă să renunț Știa el la ce ar fi vrut să mă facă să renunț
Fragment de roman icircn pregătire
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 5
Icircn anul 2017 la Editura Junimea din Iaşi apare cartea Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc un studiu critic despre proza celui care revoluționa romanul basarabean de la
mijlocul secolului XX prin Singur icircn fața dragostei Sunt analizate trei romane ndash Lătracircnd la lună Hronicul Găina-rilor Spune-mi Gioni ndash acestea confirmacircnd se pare cel mai bine constatarea pe care o face Vasile Iftime autorul lucrării icircn Introducere bdquoCu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susținută icircn special de succedarea planurilor narative (complementare suprapuse intersectate opuse) de extrapolările temporale şi spațiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn granițe fluctuante) de cameleonizarea personajelor (inițierea icircn imoralitate şi descreşterea individului social) de retorică persiflantă ironică sarcastică a acestorardquo
Fără a utiliza o terminologie excesivă Vasile Iftime analizează atent cele trei proze (comentariile pe text sunt foarte bune) urmărind planurile narative personajele şi icircn mod special limbajul Uneori suntem provocați prin icircncadrări paradigmatice neaşteptate (bdquoAureliu Busuioc icircn Lătracircnd la lună nu uzează de indicii cronologici tocmai pentru a imprima scrierii tuşa de ambiguitate necesară unei narațiuni cu elemente de tematică suprarealistărdquo bdquoRomanul ndash Spune-mi Gioni nm LȚ ndash [hellip] poate fi perceput ca o scriere icircn oglindărdquo ) alteori impresionează analiza minu-țioasă a ipostazelor unor personaje (la p 21 bunăoară ni se propune o trecere icircn revistă a schimbului continuu de roluri ale lui Enrique bdquoochiul treaz ochiul critic ochiul corector din familia Grăsanuluirdquo) decriptarea simbolisticii numerologice (din Spune-mi Gioni la p 106) sau enume-rarea punctuală a elementelor timpului biologic istoric astronomic social (icircn Hronicul Găinarilor la p 93-95)
Ceea ce icircl fascinează cu adevărat pe autorul cărții este se pare limbajul prozelor lui Aureliu Busuioc bdquoIcircn fiecare roman Aureliu Busuioc propune o altă schemă de construc-ție a romanului o altă rețetă de plăsmuire a personajelor un alt decor adaptabil subiectului Ceea ce rămacircne unic şi inconfundabil icircn proza lui Busuioc este limbajulrdquo Vasile Iftime acordă o atenție deosebită acestui aspect (şi anume aici trebuie căutată noutatea absolută a exegezei pe care o icircntreprinde) urmărind dimensiunile limbajului polifonia limbajului retorica şi ajungacircnd la concluzia că bdquoAureliu Busuioc excelează icircn romanele sale cu o retorică coerci-tivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Și totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn textrdquo
Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc este o carte necesară pentru că explorează multiaspectual trei romane ale lui Aureliu Busuioc (unul dintre cei mai importanți prozatori din a doua jumătate a secolului XX de la Chişinău despre care se vorbeşte mai mult decacirct se scrie) este o carte bine-venită pentru că publicată la o editură din Iaşi contribuie cumva la integrarea acestui autor icircn contextul general al literaturii romacircne este o carte-promisiune pentru că icircn mod sigur Vasile Iftime odată ce a pactizat cu Aureliu Busuioc va vrea să studieze şi celelalte romane Suntem curioşi ce şi cum va scrie despre Singur icircn fața dragostei Unchiul din Paris Și a fost noaptehellip şi fireşte Pactizacircnd cu diavolul
DESPRE AURELIU BUSUIOC CU MIGALĂ
LITERATURA PENTRU COPII LA IcircNCEPUT DE SECOL XXI
Icircn anul 2004 Maria Șleahtițchi făcea selecția textelor studiul introductiv şi notele biobibliografice pentru antologia Literatură pentru copii din colecția Literatura
din Basarabia Secolul XX (editurile Știința şi Arc) Icircn acel vo-lum antologatoarea icircşi exprima optimismul pe care i l-a insu-flat evoluția acestui gen de-a lungul a o sută de ani pe seg-mentul interriveran al literaturii romacircne bdquoPrimele impresii ale antologatorului au fost de bucurie De bucuria că suntem şi că scriitorii basarabeni dăruiți cu har au reuşit să dea reale valori icircn acest genrdquo
Icircn 2018 apare o altă antologie de Literatură pentru copii (Editura Arc) cu texte publicate după 2000 Analizacircnd cărți-le pentru copii apărute timp de şaptesprezece ani şi făcacircnd o listă de bdquopeste şapte sute de titluri şi nu cred că am dat de capătul acestei icircntinderi icircn revărsarerdquo antologatoarea (ace-eaşi) constată cu regret că nu prea mai avem motive de bu-curie deoarece bdquoeste clar că icircn acest gen ca icircn niciun altul al literaturii există o icircnspăimacircntătoare supraproducție de carte Scrie cine vrea cu sau fără vocație scrie ce vrea pu-blică cum şi unde poaterdquo Aşadar pentru a-i oferi citotorului o culegere de lucrări ce rezistă estetic a fost nevoie de multă răbdare şi persevernță dar şi de mult discernămacircnt (calități de care Maria Șleahtițchi cel mai bun cred cunoscător al domeniului de la noi dă dovadă cu prisosință prin selecția pe care o face) Ni se propune un volum ce cuprinde atacirct po-ezie şi proză cacirct şi dramaturgie cu autori făcacircnd parte din generații diferite şi practicacircnd formule literare diferite bdquoLa al-cătuirea antologiei de față mărturiseşte Maria Șleahtițchi icircn prefața intitulată sugestiv Literatură şi industrie am fost cu-rioasă să văd care sunt numele noi intrate icircn literatura pentru copii şi m-am bucurat să constat că domeniul rămacircne icircn con-tinuare de interes pentru tinerii scriitori (Aurelia Borzin Stela Popa Anna Leah şa) Am remarcat de asemenea prezența mai nouă a cacirctorva scriitori optzecişti care insistă pe acest palier de creație (Nicolae Popa Irina Nechit) dar şi lansarea lui Dumitru Crudu cu două cărți noi pentru profilul său literar acredtitat M-am bucurat să recitesc minunata carte Vizavi de vizavarză a regretatului scriitor Aureliu Busuioc Am reținut diversificarea tematică icircn cazul creației lui Spiridon Vangheli scriitorul evocacircnd icircn cartea sa Crăița momente dramatice de la mijlocul secolului XX M-am bucurat şi de un singur text semnat de un scriitor talentat Este şi cazul nuveletei cu firul răsucit icircn patru sau icircn opt Dirimaga de Vladimir Beşleagă Am constatat aşezarea temeinică icircn acest gen de literatură a unor scriitori icircn temei şaptezeciştirdquo
Icircn urma unei selecții riguroase ni se propun texte care icircmbină măiestrit bdquoliteratura ca artă literatura ca platformă de educație şi literatura ca jocrdquo (condiție sine qua non a unei lucrări pentru copii după cum subliniază Maria Șleahtițchi icircn prefață) Iată bunăoară cacircteva strofe din Greierul care s-cri-cri-e o frumoasă şi amuzantă poezie de Arcadie Suceveanu scrisă icircn manieră postmodernistă bdquoGreierul de-odinioară Bunul meu coautor a fugit din călimarăhellip Unde Icircn calcula-tor ndash Azi e altă racircnduială Zice el icircn dezacord Azi nu scrie cu cerneală Nimeni Toți lucrează-n Word Deşi e modern icircn toate Poartă-un frac albastru-mov Moştenit icircn taină poa-te De la Donici sau Kracirclov Cum m-ating de tastatură El se-nveseleşte ndash şi Cu har viu de la natură Icircmi dictează cri-cri-crihellip Eu traduc din greiereşre Inspirat şi plin de zel Iară el suceveneşte ndash Și-amacircndoi gacircndim la felrdquo
Lucia ȚURCANU
FIRUL CU PLUMB
AURELIU BUSUIOC
(1928-2012)
NOIEMBRIE
SEMNAL
Tic tacPic pacOrele picură-n ploaieticăie ploaia opactimpul se scurge-n odaietic tacOre s-adună grămeziPloaia e doar calitateCeasul e inimaveziBateMai batePic pacTic tacOrele apa ndash de-o seamăcurg la fereastrăCe facTimpul şi ploaia mă cheamătic pac
Pic tac
Tac
VELIMIR HLEBNIKOV CAcircND OMUL CAcircND RINOCERUL TRADUCERE PREFAȚĂ ȘI NOTE DE LEO BUTNARUCLUJ EDITURA NEUMA 2018
RAFTVASILE IFTIMEPACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOCIAȘI EDITURA JUNIMEA 2017
RAFTMARIA ȘLEAHTIȚCHILITERATURĂ PENTRU COPII (ANTOLOGIE)CHIȘINĂU EDITURA ARC 2018
1 6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Adrian CIUBOTARU Alex nu este prima dată cacircnd vizitezi o fostă republică sovietică icircn căutarea unor subiecte interesante și a unor oameni neordinari De unde vine acest interes pentru țările din Estul comu-nist al Europei inclusiv pentru Republica Moldova O curiozitate cu atacirct mai ciudată cu cacirct Vestul nu pare atras de Est decacirct dacă are loc vreun cataclism sau vreun război
Alessandro VINCENZI A fi comunist icircn Italia din perioada fascistă icircnsemna pentru cei din familia mea să fii de partea Binelui să faci parte dintre cei care au luptat pentru dreptate pentru respectarea drepturi-lor şi valorilor democratice Icircnsemna să fii de partea celor slabi să visezi la o societate mai dreaptă mai echitabilă Tatăl meu a fost comunist şi a luat mereu icircn serios toate aceste lucruri dar s-a ținut departe de propagandă şi populism Era sceptic icircn privința comunsimului sovietic deşi era totodată fascinat de măreția proiectului şi nu a ştiut icircntotdeauna să evite idolatrizarea URSS-ului Icircn timpul copilăriei mele am fost martorul unor dezbateri aprinse ce aveau loc regulat icircn casa noastră Casa era mică dar se umplea periodic cu colegii şi prietenii tatei care polemizau icircnverşunat Maniera aceasta pătimaşă de a discuta politica şi istoria m-a atras m-a făcut curios doream să icircnțeleg de ce unii oameni nu erau de acord cu tatăl meu şi icircl contraziceau mereu Treizeci de ani mai tacircr-ziu am decis să merg şi să văd cu ochii mei toate acele locuri despre care am tot auzit icircn copilărie şi pe care pacircnă atunci le puteam doar imagina Din 2008 am că-lătorit şi am făcut reportaje despre Moldova Belarus Ucraina şi Rusia
Acum m-aş putea defini ca pe o persoană care merge icircmpotriva curentului am mereu senzația că sunt pe contrasens mă interesează lucruri care icirci lasă reci pe prietenii şi colegii mei din Vest Cred icircnsă că nu are niciun rost să mergi şi să mai vezi o dată ceea ce s-a văzut şi a fost explicat icircn detaliu de sute şi mii de ori Cu cacirct mai puține ştiu despre o țară sau despre o comunitate cu atacirct mai atras mă simt de aceasta Iar dacă mass-media nu acordă mare atenție comu-nității respective ştiu că sunt pe calea cea dreaptă şi că am ales subiectul potrivit Acest mod de a aborda lucrurile comportă nişte riscuri desigur deoarece reduce uneori simțitor şansele de a-ți publica foto-grafiile şi articolele La fel de adevărat este că un story ieşit din comun un reportaj bine scris şi documentat cu imagini care intrigă poate stacircrni interesul vreunui editorhellip Uneori e bine să fii oaia neagră
AC Unul dintre subiectele tale preferate sunt comu-nitățile uitate izolate ce riscă să-și piardă identitatea etnică sau culturală icircn lumea noastră tot mai globală și mai uniformă Icircn 2008-2009 ai vizitat comunitatea italienilor din Kerci Crimeea mai bine zis ce a mai rămas din această comunitate care a emigrat icircn Ru-sia țaristă pe la mijlocul veacului XIX De asemenea
ai fost de cacircteva ori icircn Belarus unde ai fotografiat viața de zi cu zi a unor trupe de teatru semiclandes-tine persecutate de regimul Lukașenko După ce ai relatat drama acestor teatre ambasada belarusă (sau securitatea de la ambasadă) nu ți-a acordat viză pe motiv că nu ești bdquobinevenitrdquo Recent ai fost icircn regiunea autonomă Gagauz Eri Mai exact ai efectu-at trei vizite pentru a realiza un singur reportaj Pe drept cuvacircnt decizia m-a surprins dat fiind că nici regiunea nici minoritatea găgăuză nu sunt amenin-țate nici etnic nici cultural nici politic Singura ame-nințare poate veni doar de la găgăuzii icircnșiși care nu se grăbesc să-și recupereze cu adevărat nici limba nici identitatea icircn mare parte erodată Ce crezi că ar putea provoca curiozitatea cititorului spectatorului vest-european icircn Găgăuzia de azi
AV La prima vedere da sunt de acord nu există subiecte de interes major icircn Găgăuzia Dar dacă te gacircndeşti că acest grup etnic aproape necunoscut icircn afara granițelor RM reprezintă o populație turcică de religie creştină care a fost sovietizată pacircnă icircn mădu-va oaselor icircn perioada URSS iar acum fiind parte a unei țări declarat proeuropene continuă să afişeze un comportament mai mult sau mai puțin separatist şi totodată proruseschellip ei bine icircn aceste condiții devine clar că pentru un jurnalist serios Găgăuzia poate deveni o mină de aur
Sunt italian şi din 2005 locuiesc icircn Spania iar din 2011 ndash icircn Catalonia la Barcelona După cum bine ştii Catalonia este de asemenea o regiune separa-tistă care vrea să se rupă definitiv de Spania Dacă vom compara cele două cazuri icircn ciuda trecutului foarte diferit vom observa şi alte asemănări dincolo de dorința de a obține independența Și catalanii şi găgăuzii s-au strămutat sau au fost strămutați de mai multe ori de pe un teritoriu pe altul icircnainte de a se stabili acolo unde se află acum Și unii şi alții concep apartenența la statul spaniol şi respectiv la cel mol-dovenesc ca pe un accident provizoriu al istoriei şi nu ca pe o fatalitate sau necesitate
Cel mai mare oraş din Gagauz Eri este Comra-tul Deşi se cheamă oraş este mai curacircnd un sat cu elemente de urbanism Comratul seamănă cred cu toate centrele raionale din fosta Uniune căci oriunde aş fi călătorit ndash Belarus Ucraina Rusia ndash toate aceste orăşele improvizate arată la fel Ai putea identifica de-sigur nişte diferențe icircn cultura gastronomică icircn artă icircn arhitectură icircn comportamentul oamenilor dar cu macircna pe inimă pentru mine aceste diferențe sunt superficiale Da la Comrat şi icircn oraşe precum Chişină-ul oamenii vorbesc diferit şi nu mă refer aici la limbi Majoritatea chişinăuienilor icircşi văd viitorul icircn Europa pe cacircnd icircn Comrat invers mai aproape de Rusia dar nici acest lucru nu reprezintă o diferență esențială Cred că vor trebui să treacă decenii ca să vedem aces-te țări postsovietice despărțindu-se cu adevărat de trecutul rusesc sovietic şi icircncercacircnd să revină la origi-
INTERVIU
ALESSANDRO VINCENZIlaquoIcircN ȚĂRI CA MOLDOVA METABOLISMUL E MAI LENT OAMENII DIGEREAZĂ ȘI ASIMILEAZĂ MAI GREU SCHIMBĂRILE PRIN CARE TRECraquo
Alessandro Vincenzi
s-a născut pe 26 iunie 1973 icircn Bologna Italia A absolvit Facultatea de Științe Biologice a
Universității din Bologna A visat să studieze mamiferele marine dar o călătorie icircn Asia (din
Mongolia pacircnă icircn Indonezia) efectuată icircn 2001 l-a convins că omul este un obiect de studiu
mult mai interesant Icircn 2004 și-a luat maste-ratul icircn medicina tropicală iar din 2005 a fost
angajat ca biolog de organizația nonguverna-mentală Medici Fără Frontiere Prima lui misiune
s-a desfășurat icircn Somalia o țară sfacircșiată de război Timp de șapte luni a lucrat icircn laboratoa-
re improvizate diagnosticacircnd tuberculoza S-a obișnuit să poarte veste antiglonț și să meargă la baie icircnsoțit de gardieni icircnarmați Icircn Galkayo
icircn nordul Somaliei a trecut icircmpreună cu colegii și militarii care icirci păzeau printr-un asediu care a
durat peste o săptămacircnă Icircn Somalia și-a icircntacirclnit viitoarea soție pe atunci chirurg de război Au
urmat nouă luni icircn Uganda o țară de asemenea zdruncinată de confruntări armate Nici cele
cinci luni petrecute mai apoi icircn provincia Mani-pur din India exact icircn centrul bdquoTriunghiului de
Aurrdquo (regiune faimoasă pentru traficul de heroină și de ființe umane) nu au fost mai liniștite Ul-
tima misiune a avut loc icircn Teknaf (Bangladesh) icircn lagărul refugiaților birmanezi din Rohingya
Viața sub gloanțe l-a marcat profund După experiențele din zonele de conflict a hotăracirct să facă fotografie documentară și reportaje despre
comunități mai puțin cunoscute icircn Europa de Vest A icircnceput cu ce a știut mai bine prime-
le sale reportaje sunt dedicate tratamentului tuberculozei Așa ajunge icircn Republica Moldova
(2008) După o serie de călătorii icircn Turcia India și Columbia se decide să se axeze icircn special pe țările postsovietice din Europa de Est Din 2009
vizitează Ucraina (Kerci Lvov etc) Belarus (unde fotografiază Teatrul Liber persecutat de regim) Rusia (Astrahan) Icircn 2017 și 2018 revine icircn Re-publica Moldova pentru a face un reportaj des-
pre Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (Gagauz Eri) Icircn iulie 2018 fotografiază viața unei
familii de intelectuali ceangăi din Cleja Bacău Icircn 2019 urmează călătorii icircn Delta Dunării la
comunitatea lipovenilor și icircn Veria nordul Greciei la comunitatea aromacircnilor de acolo
Fotografiile și reportajele lui Alessandro Vincenzi au fost publicate icircn The Guardian Der Spie-
gel lrsquoOBS Le Monde CNN Mariclaire D della Repubblica Vanity Fair GEO Italy Geo Russia
Revue 21 Icircn 2009 a acordat un interviu publi-cației Sud-Est cultural realizat de subsemnatul
Icircn 2019 la Editura Cartier icirci va apărea un album dedicat Găgăuziei AC
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 7
nile şi la cultura lor Este la fel de adevărat că spre deosebire de Chişinău şi de Bălți Comratul arată mai curățel şi mai icircngrijit poate şi pentru că e mai mic şi mai uşor de administrat
Nu cred ca să revin la icircntrebare că occidentalii sunt foarte interesați acum de viața din Gă-găuzia dar pot deveni curioşi dacă vor percepe această regiune ca pe un punct strategic icircn care se poate naşte o nouă situație geopolitică icircn Europa de Est un nou conflict După cum ți-am spus adineaori faptul că mă ocup de regiuni ca Găgăuzia nu are cum să mă facă mai popular ca fotograf sau dacă vrei ca fotojurnalist dar ideea de a-i face pe occidentali să le cunoască mai bine este icircntotdeauna o provocare S-ar putea ca pe viitor această cunoaştere să conteze
AC Haide să vorbim totuși despre diferențe Oricacirct de puține și superficiale ele există Gă-găuzia ca și icircntreaga RM de altfel nu este o copie exactă a altor regiuni postsovietice Care ar mai fi particularitățile distinctive ale regiunii căci după cum ai spus nu te-a atras doar potențialul exploziv al separatismului local
AV Pentru a icircnțelege locurile şi oamenii am nevoie de timp Timp ca să digerez experiențele prin care am trecut Din 2008 lucrez icircn această parte a lumii şi cred că mi-am formulat deja un punct de vedere critic asupra spațiului postsovietic icircn general şi asupra RM icircn particular Deşi nu pare foarte diferită de restul Moldovei Găgăuzia tinde să sporească ceea ce o desparte şi nu ceea ce o apropie de Moldova
Cred că am dreptul să afirm asta pentru că atunci cacircnd am vizitat Chişinăul pentru prima dată zece ani icircn urmă oraşul mi s-a părut complet diferit de ceea ce am văzut acum Icircn Chişi-nău se simte că timpul a trecut că ceva s-a icircntacircmplat şi s-a schimbat se simt vibrațiile mo-dernității Asta se vede peste tot chiar dacă nu e chiar ca icircn Occident Oraşul lumea se mişcă Icircn Comrat e o altă atmosferă asemănătoare cu cea pe care am icircntacirclnit-o la Chişinău acum un deceniu Asta icircnseamnă că o parte a țării e mai dinamică pe cacircnd cealaltă parte e icircntrucacirctva blocată Acest lucru nu este nici bun nici rău icircn sine dar nu poți să nu observi că mai puțin dinamice şi active sunt tocmai acele părți ale țării care sunt atrase mai mult de modelul rusesc decacirct de cel european
De fapt e nevoie de o precizare găgăuzii sunt atraşi mai curacircnd de Rusia veche sovietică decacirct de Rusia adevărată cea de azi
Icircn Găgăuzia oamenii par foarte liniştiți respectuoşi şi foarte macircndri de originile lor Sunt ospitalieri şi săritori la nevoie Dar seamănă mai puțin cu concetățenii lor din Chişinău şi foarte mult cu țăranii italienii din copilăria mea cei pe care i-am cunoscut sau despre care am auzit atacirctea şi atacirctea istorii de la părinții mei Și tocmai acest lucru m-a surprins mai mult icircn Găgău-zia decacirct icircn altă parte faptul că lumea de acolo pare icircnghețată icircn timp icircn trecut icircntr-o epocă premodernă E un mod de trăi nu atacirct icircn realitate cacirct icircntr-un fel de nostalgie icircn bună parte icircntrucacirct nimeni şi nimic nu-i icircmpiedică pe aceşti oameni să-şi schimbe mentalitatea Icircn țări ca RM şi icircn particular icircn regiuni ca Găgăuzia metabolismul e mai lent oamenii digerează şi asimi-lează mai greu schimbările prin care trec Mulți nu acceptă necesitatea acestor schimbări şi de aceea se blochează icircn nostalgia după trecut De vină e şi viteza cu care se produc schimbările nu oricine este apt să le interiorizeze şi să le asimileze icircn timp util Se poate icircntacircmpla icircnsă ca ciocnirea vechiului cu noul să nu aibă un icircnvingător s-ar putea să dispară atacirct cultura tradițio-nală cacirct şi germenii civilizației şi mentalității moderne
AC De regulă genurile fotografice se icircmpart icircn cele artistice și icircn cele documentare Se vorbește despre fotografia artistică și cea conceptuală despre genurile populare și cele strict funcționale precum fotojurnalismul fotografia documentară sau portretul Cacirct de relevantă este această clasificare anume icircn cazul fotografiei Pentru mine de exemplu limbajul foto-grafic este mult mai unitar decacirct cel poetic poate și pentru că este mai limitat icircn mijloace Pe unde trece granița icircntre ldquodocumentarrdquo și ldquoartisticrdquo icircn fotografie Icircntrebare cu atacirct mai perti-nentă cu cacirct știm că fotografia ldquoartisticărdquo este deseori doar o pretenție estetică pe cacircnd unele poze ldquodocumentarerdquo au o valoare artistică incontestabilă de cele mai multe ori independent de intenția fotografului Arta are această proprietate de a se produce mult mai spontan icircn fotografie decacirct icircn alte limbaje
AV Este o icircntrebare interesantă şi actuală Cred că ne aflăm icircntr-o perioadă de tranziție de la ceea ce ne-am obişnuit să definim drept fotografie documentară tradițională la ceva ce icircncă nu a căpătat o definiție nu a fost deocamdată conceptualizat Mai multă lume observă că foto-grafia-document este din ce icircn ce mai marcată de personalitatea fotografului Mulți icircncearcă să creeze un stil individual recognoscibil o tendință rareori observată icircn trecut Cacirct despre mine prefer să acționez mai curacircnd icircn calitate de observator decacirct de scenograf sau designer De fiecare dată cacircnd ajung icircn mijlocul unei comunități icircntr-o familie fac ldquopasul icircnapoirdquo icirci las pe oameni să se comporte şi să vorbească aşa cum o fac de obicei pacircnă icircn clipa icircn care ei rede-vin spontani Abia atunci icircncep să fotografiez Astfel icircncerc să le documentez nu viața lor icircn general ci clipele lor de spontaneitate de firesc cacircnd sunt mai sinceri cu ei icircnşişi şi deci şi cu camera De aici uneori se naşte poezia Nu fac poze pe negacircndite dar prefer să mă las guver-nat mai degrabă de instinctul meu de fotograf profesionist decacirct de o idee preconcepută sau de un plan de acțiuni prestabilit
Icircmpărțirea pe genuri nu este icircntru totul relevantă dar există unele aspecte caracteristice pentru fotografia aşa-zis ldquodocumentarărdquo De exemplu codul etic pe care nu eşti obligat să-l urmezi dacă faci fotografie pur ldquoartisticărdquo Și apoi chiar dacă icircncerc să subordonez totul stilului meu de a face imagine sunt obligat să rămacircn fidel momentului specific pe care icircl fotografiez Fotografia artistică sau conceptuală oferă mai multă libertate fotografului mai multe posibili-tăți de utilizare a creativității De exemplu un fotograf artist sau unul conceptualist ldquovorbindrdquo despre bipolaritate poate să prezinte un suferind ca pe o ființă cu două capete Eu nu-mi pot icircngădui asemenea simboluri Totodată icircncerc să inserez şi puțină ironie icircn fotografiile mele Ironia este cel mai inteligent mod de a ilustra lucruri uneori pretins serioase Ironia te pune pe gacircnduri te apropie mai repede de semnificația unei scene sau a unei icircntacircmplări şi totodată icircți dă posibilitatea să transmiți un mesaj cumva din afară detaşat Problema e că uneori unele persoane confundă ironia cu lipsa de respect ceea ce icircn fotografia documentară este o acuza-ție gravă
Interviu realizat de Adrian CIUBOTARU
Imagini din albumul bdquoGăgăuziardquo (titlu provizoriu) icircn pregătire la Editura Cartier
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Poet prozator dramaturg sce-narist publicist şi traducător Aureliu Busuioc reprezintă un caz
aparte icircn literatura din interriverania noastră basarabeană Născut icircn inter-belic (la 26 octombrie 1928 icircn satul Cobacirclca azi Codreanca județul Orhei ndash decedat la 8 octombrie 2012 Chişinău) şi instruit la şcoala romacircnească trecut prin Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu apoi prin Centrul de filtrare de la Sighet repatriat la Chişinău icircn anul 1949 icircntr-un mediu literar totalmente ideologizat şi icircntr-o realitate lingvistică deformată idce-banizată el depăşeşte energic poezia patetismelor glorificatoare a umorului anecdotic facil din primele cărţi (Prafuri amare 1955 Piatra de icircncercare 1958 Firicel de floare rară 1959) situacircndu-se deasupra ilustrării circumstanţiale a unor teme a lozincăriilor ce dominau li-teratura din acea perioadă bdquoDeşi nu pot nega am pus cuminte icircn coada multor versuri laquoicircnainteraquo aşa cum se va confe-sadisculpa mai tacircrziu autorul mecanis-mele huruitoare ale realismului socialist n-au prea făcut carieră icircn poezia sa iar tinichelele ideologice producătoa-re de cacofonie lirică generalizată icircn epocă au sunat doar sporadic şi destul de prudent printre tropii şi vocabulele
poetului Cacirct priveşte limba scrierilor ea a refuzat să fie bdquomoldoveneascărdquo icircn toate timpurile Aureliu Busuioc fiind unul dintre puţinii autori de la noi care au impus modele de limbaj cult sunacircnd perfect romacircneşte utilizacircnd cuvinte din toate zonele vocabularului un limbaj intelectualizat degajat bine ţinut icircn fracirciele prozodiei contrastacircnd flagrant (cum de a fost posibil) cu acele folclori-zări facile şi cu neaoşismele arhaizante ce se cultivau cu ostentaţie şi devoţiu-ne sociologist-autohtonistă icircn epocă
Deşi mai comentat şi poate chiar mai cunoscut icircn ipostaza de prozator ca autor al unor romane şi piese de teatru de succes icircn deceniile şase şi şapte ale secolului trecut Aureliu Busuioc s-a impus icircn conştiinţa publică icircn primul racircnd şi icircn mod definitoriu ca poet Prin volumele ce au urmat perioadei de icircn-ceput proletcultiste ndash Dor (1962) Poezii (1964) şa dar mai cu seamă prin Icircn alb şi negru (1977) Icircmblacircnzirea maşinii de scris (1988) Plimbătorul de purici (1992) ndash el şi-a creat formula reprezentativă a unei poezii a meditaţiei existenţiale cacircnd lucid-ironică cu accente parodi-ce cacircnd vag-simbolistă străbătută de frisoane elegiace şi duh de romanţă E o poezie ce urmează linia tradiţiei
interbelice dar icircn care se profilează distinct armura unui poet intelectual ironic şi ludic cu bdquoo originală trăsătură busuiociană care constă icircntr-o prezenţă mai activă a ironiei şi parabolei icircnsemn deja al poeticii secolului nostrurdquo (Mihai Cimpoi) Versurile respiră un amestec de gravitate şi truculenţă tropii fac reve-renţe şi icircn acelaşi timp fac complice cu ochiul cuvintele emană un soi de graţie dozată cu vitriol Ici-colo distingem eşarfa interbelică a lui Minulescu flutu-racircnd icircn efuziuni romanţios-simboliste bdquoMă poartă vacircnt de toamnă o frunză din Verlaine Mai eşti frumoasă doam-nă Tot icircţi mai zici Helegravene Sau te-ai schimbat anume icircn stil autumnal şi nu mai ai nici nume nici tenul foarte palhellip Mai eşi icircn faptul serii pe digul drept şi dur s-asculţi oftatul mării şi-al crailor din jur ori cacircnd s-aprin-de farul icircn parcul palid-roz mai stai s-asculţi bdquoCorsarulrdquo de Hector Berliozrdquo (Frumoasă Doamnă) Ori umbra subţire a lui Topacircrceanu icircn travestiuri ironice pictacircnd ingenuu ori parodiind cu non-şalanţă bdquoZăpadă tu cea care-odinioară Veneai dorita iarnă a vesti De ce cobori acuma travesti ndash Adică picături de apă chioară Ce patimă ndash macircnia lenea ura Te reţinu icircn văile cereşti Pe dorul celor mari să nu mai creşti
Periclitacircnd direct agricultura Cu ce-a greşit imaculării tale Armata celor puşi pe săniuş De-aşteaptă strănutacircnd de după uşi Cu afecţiuni laringo-bronhia-lerdquo (Lamentaţii icircn lipsa zăpezii)
Chiar dacă a fost scrisă cu cinci-patru-trei decenii icircn urmă chiar dacă apare icircntrucacirctva eclipsată de statura masivă a prozatorului poezia lui Au-reliu Busuioc nu şi-a pierdut virtuţile reuşind icircn bună parte să-şi păstreze substanţa profilul său distinct şi icircn contextul noilor realităţi literare atacirct de radicale şi demolatoare Ceea ce o ține mai aproape de gustul cititorului de azi şi o face consonantă şi compatibilă cu sensibilitatea poeziei actuale este fără icircndoială recuzita ei culturală atitudi-nea parodică ironia şi (auto)persiflarea icircnclinaţia spre parabolă şi livresc
Icircn anul 1966 Aureliu Busuioc pu-blică romanul Singur icircn fața dragostei icircncepacircnd o prolifică şi strălucită cari-eră de romancier Alături de romanele Zbor fracircnt de Vladimir Beşleagă Povara bunătății noastre de Ion Druță Poves-tea cu cocoşul roşu de Vasile Vasilache Vămile de Serafim Saka lucrarea sa se icircnscrie icircn acea mirabilă constelație romanescă a deceniului şapte care a schimbat fața prozei basarabene Roma-
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Cu Ion Ungureanu regizorul piesei bdquoRadu Ștefan Icircntacirciul şi Ultimulrdquo (1970)
de ARCADIE SUCEVEANU
PORTRET IcircN SEPIA
AURELIU BUSUIOC ndash ndash ARTA IRONIEI
copy N RĂILEANU
Cu Arcadie Suceveanu (2012)
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 7
Micuțul Aureliu la vacircrsta de 4-5 ani cu tatăl Alexandru şi mama Olga (n Zaporojan)
nul este diametral opus liniei ideologice şi sociologice pe de o parte şi icircn opoziție cu proza lirică poetizantă şi oralistă ce icircnflo-rise icircn acea epocă pe de altă parte Tot din această perioadă fac parte şi piesele Radu Ștefan ndash icircntacirciul şi ultimul (1969) şi Și sub cerul acela (1971) memorabile prin tematică stil inteligenţă şi umor
Romanele ce au urmat Unchiul din Paris (1973) şi Local ndash ploi de scurtă durată (1986) au consacrat un prozator original modern icircn obsesiile sale preocupat de icircnnoirile de substanță ale unor teme şi tipologii umane blocate de schemele realismului socialist
Ciclul de romane scrise icircn perioada de după 1990 ndash Lătracircnd la lună (1997) Pacti-zacircnd cu diavolul (2000) Spune-mi Giony (2002) Drsquoale vacircnătorii (2005) Hronicul găinarilor (2006) Și a fost noaptehellip (2012) ndash tratează icircntre altele teme şi subiecte interzise icircn perioada sovietică foametea şi deportările ocuparea Basarabiei icircn 1940 şi icircn 1944 de către trupele sovietice vacircnătoarea şi bdquorepatriereardquo forțată a basarabenilor din Romacircnia icircn primii ani de după război bdquopac-tizareardquo cu regimul concentraționar sovietic etc Scrise icircntr-un limbaj polifonic ironic şi inventiv developacircnd subiectele din mai multe perspective temporale icircn care prezen-tul social alternează cu timpul istoric bdquocu scopul ridiculizării personajelor demistifică-rii ideologiilor declasificării evenimentelorrdquo (aşa cum observă Vasile Iftime icircn monografia sa Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc Editura Ju-nimea 2017) aceste romane bdquopostmodernerdquo s-au bucurat de o largă apreciere atacirct icircn pre-sa din R Moldova cacirct şi icircn cea din Romacircnia Alături de alte scrieri ele au contribuit icircn mare măsură la descoperirea conştiinței de sine a literaturii basarabene icircn noul context al literaturii romacircne contemporane Alex Ștefănescu unul din puținii critici din partea dreaptă a Prutului care au scris despre opera scriitorului de la Chişinău consemnează icircntr-un articol din Romacircnia literară bdquoAureliu Busuioc contrazice imaginea consacrată a scriitorului basarabean Nu este patriarhal ci monden nu este patetic ci ironicrdquo
Aureliu Busuioc este icircn acelaşi timp un binecunoscut şi icircndrăgit autor de cărți pentru copii şi adolescenți Se poate spune că scrierile sale destinate micilor cititori alături de cele ale lui Spiridon Vangheli şi Grigore Vieru au pus fundamentul literaturii noastre pentru copii cu adevărat naționale Icircn ele scriitorul icircmbină icircn chip firesc faptul de viață cu aventura şi cu fantezia paraboli-că spiritul ghiduşar cu tacirclcul şi icircnvățătura cultivă cu dezinvoltură expresia elevată spiritul ludic debordacircnd de fantezie şi umor Unul dintre cele mai cunoscute personaje ale sale este Nătăfleață din povestirea Aventuri-le lui Nătăfleaţă (1961) icircndrăgit de mai multe generații de copii Peripețiile lui Nătăfleață una mai nostimă decacirct alta poartă amprenta unui umor inconfundabil aureliubusuiocesc fin de o inteligență sclipitoare Icircn orice situ-ație fie atunci cacircnd se duce la cumpărături fie atunci cacircnd ndash pentru a scăpa de supa de cartofi şi macaroanele cu bracircnză pe care n-avea ochi să le vadă ndash susține că a fost ciupit de un porumbel şi icircncepe să vorbească păsăreşte cara-mara-bara cioca-boca-moca chiri-miri-biri fie atunci cacircnd icircmpreună cu cățeluşul Bimbirel se transfigurează icircntr-un redutabil detectiv ndash aventurile sale ştrengă-reşti sunt pline de farmec şi inventivitate Această povestire alături de Cizmele cocos-tacircrcului (1967) şi de Marele răţoi Max (1968) au devenit cărți de referință icircn contextul anilor `60-`70 susținacircnd cu brio proba
timpului şi menținacircndu-se şi astăzi pe scena literaturii
După o perioadă destul de icircndelunga-tă ajuns la senectute Aureliu Busuioc se icircntoarce la acest gen de literatură pe care icircl icircmbrățişase icircncă din tinerețe dacircnd la lumină alte cărți două de proză şi alta de poezie ndash Pe cacircnd bunicul era copil (2008) Sfrede-luş (2009) şi respectiv Vizavi de vizavarză (2010) Ca şi lucrările anterioare aceste cărți au cucerit icircn scurt timp simpatia micilor citi-tori prima fiind apreciată cu Premiul bdquoCartea anuluirdquo al Salonului internațional de carte pentru copii Chişinău ediția 2009 iar cea de poezie obținacircnd Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova Mai multe titluri din aceste cărți au fost preluate recent icircn antologia Literatură pentru copii (Editura Arc 2018) fiind o dovadă că scriitorul continuă să ră-macircnă icircn preferințele cititorilor de la icircncepu-tul secolului XXI
Icircn mediile literare şi artistice ale Chişinău-lui numele lui Aureliu Busuioc s-a asociat icircn-totdeauna cu imaginea scriitorului adevărat a scriitorului scriitor dublată de cea a iro-nistului inteligent şi seducător a coseurului imbatabil de o inepuizabilă vervă şi inven-tivitate umoristică care timp de o jumătate de secol a fost un nelipsit personaj al vieții literare Scriind cu ceva timp icircn urmă un eseu despre percepția actuală a poeziei lui Aureliu Busuioc i-am făcut autorului un portret pe care țin să-l reproduc fragmen-tar aici icircn semn de neştearsă dragoste şi prețuire a inubliabilului om şi scriitor de la a cărui naştere se icircmplinesc 90 de ani
bdquo hellipPersonajul icircnalt de aproape doi metri cu chip mauresc boem cu măsură icircn ti-nereţe fermecător şi la senectute un aristo-crat fumacircnd pipă chiar şi atunci cacircnd poartă blugi şi adidaşi e un neicircntrecut meşter la farse şi cacealmale risipitor de bancuri şi cutume dacircnd reprezentaţii de virtuozitate ludică definind succint şi persiflacircnd memo-rabil icircn formule sentenţios-epigramatice pe toţi acei care intră icircn şi ies din raza privirii salehellip Vorba lui icircmpunge şi zgacircrie butadele sale fac deliciul galeriei bdquodefiniţiilerdquo sale se imprimă ca o danga pe chipul cacircte unui co-leg sau pe cacircte vreun op devenind icircn scurt timp folclor scriitoriceschellip Oricacirct de caus-tice icircnsă ironiile lui Busuioc sunt aproape unanim acceptate atacirct de colegi cacirct şi de ştabii zilei ca pe nişte bufonade bdquonecesarerdquo ce dau culoare vieţii literare ca pe nişte su-pape de defulare bune să dezamorseze con-flicte ori pur şi simplu să icircnveselească ban-chete recepţii bdquovacircnători regalerdquo Or miştoul său e mai icircntotdeauna inteligent şi cu gust de elităhellip Intelectual de aleasă structură cu o pronunţată conştiinţă modernă adevărat de-can de vacircrstă al literelor basarabene Aureliu Busuioc manifestă o ireductibilă şi tranşantă solidarizare cu opţiunile estetice ale gener-aţiei postmoderniste o exemplară deschidere spre tot ce este nou şi neperisabil icircn materie de literatură Ajuns acum la vacircrsta senio-rilor el şi-a conservat tinereţea spiritului icircn aceeaşi formulă dezinhibată nonşalant-his-trionică şi liber(tin)ă ce l-a consacrat Iposta-za creatoare exerciţiul scrisului permanent şi nu icircn ultimul racircnd ironia i-au păstrat curiozitatea vie i-au cizelat şi i-au purificat fiinţa de orice sedimenterdquo
Aureliu Busuioc a reprezentat icircntotdeau-na imaginea scriitorului liber şi emancipat sincronizat icircn toate cu spiritul literar gene-ral romacircnesc dar şi cu esențele literaturii moderne şi postmoderne Istoria literară icircl va reține ca pe unul dintre cei mai valoroşi creatori din icircntreg arealul limbii şi literaturii romacircne
05 ION POPbdquoECHINOXrdquo - 50
nu icircnsă vivacitatea de spirit n-a scăzut un icircnsemnat număr de studenţi au continuat să icircnveţe meşteşugul scrisului de calitate icircn acest spaţiu Paralel icircn paginile maghiare şi germane au fost pu-blicate multe texte rezistente estetic ndash poezia germană mai ales a primei promoţii echinoxiste a chiar influenţat serios bdquooptzecismulrdquo de limbă romacircnă ndash s-au realizat traduceri reciproce de texte icircn exerciţiul continuat al unei colaborări prieteneşti comprehensive Din păcate emigrarea cvasitotală a germanilor din Romacircnia icircn anii lsquo80 a icircncheiat şi istoria lor echinoxistă rămacircnacircnd doar paginile ma-ghiare active pacircnă icircn imediata noastră apropiere E de spus cred că fie şi icircn dimensiunile ei mai restracircnse şi cu permeabilităţi de grad diferit icircntre cele trei componente lingvistice bdquoatelierulrdquo Echi-nox s-a dovedit a fi benefic căci a deschis şi icircncurajat nişte căi de comunicare interculturală a dat un exemplu catalizator de cunoaş-tere reciprocă dovedind că icircn lumea creaţiei spirituale se poate trece peste prejudecăţi resentimente mentalităţi retrograde Texte de Peter Mozzam Franz Hodjak Werner Soumlllner stăteau alături de ale lui Szoumlcz Geacuteza Egyed Peacuteter Gaal Gzoumlrgy Breacuteda Ferencz şi ale redactorilor şi colaboratorilor de limbă romacircnă
La ora bilanţului din care am schiţat doar cacircteva repere grupa-rea şi revista Echinox are cred cu ce se macircndri Ca atelier de cre-aţie icircn primul racircnd a avut o contribuţie substanţială la cultivarea unor spirite icircnzestrate a dat icircncurajatoare exemple de deschidere şi dialog cultural deopotrivă icircn spaţiul romacircnesc şi icircn cel universal a ilustrat sub regimul de cenzură comunist un spaţiu de autentică bdquorezistenţă prin culturărdquo Dincolo de schimbările sau nuanţele de program de etapă icircmi place să cred că ceva dintr-o solidaritate de spirit creator şi constructiv s-a păstrat prin anii mulţi care au trecut din decembrie 1968 icircncoace adică icircn jumătatea de secol ce face astăzi parte din Centenarul Marii Uniri a Romacircniei Sunt oameni cărora Echinox-ul le-a luminat viaţa au chiar schimbat-o Eu sunt unul dintre aceştia
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
E prima aniversare bdquorotundărdquo a lui Aureliu Busuioc pe care o con-semnăm icircn lipsa lui Am vrut
să scriu bdquoicircn lipsa Maestruluirdquo dar icirci şi icircntrevedeam zacircmbetul ironic de acolo din ceruri (o fi fiind mai curacircnd ca-zat icircn vreun cerc mai special ndash să mai conteze oare dacă e din Paradis ori din Infern de vreme ce alături icirci stau cu siguranță spirite ca Villon Rabelais Boccaccio Gogol) Nouăzeci de ani ar fi icircmplinit
Icircntacircmplarea face că tocmai reco-mandam pentru o vacanță unui cititor din familie cacircteva cacircrti De rău de bine au mers toate că aşa e vacanța pentru lecturi Dar numai Busuioc a mers ca la carte Nu mai este el icircn viață ca să se creadă că icircl linguşesc aşa că pot să spun foarte simplu că este ndash da este atacirct cacirct ne sunt la icircndemacircnă cărțile lui ndash un scriitor autentic Tipărindu-i căr-țile comercializacircndu-le sau plasacircndu-le icircn biblioteci icircn cazul lui faci dreptate cititorului nu scriitorului
Artist al cuvacircntului familiar (or-ganic firesc natural genetic nu prin vreo mezalianță nefericită) cu limba romacircnă el poate să ne mai servească drept model icircn cam toate genurile poezie dramaturgie roman Dar şi icircn publicistică pamfletele sale fiind de o
inteligență selectă şi de o acuitate dis-tinctă De altfel distincția este calitatea cu care s-a impus icircntotdeauna A fost ironic parodic şi persiflant icircntr-o epocă fariseică a fost necruțător icircn epoca ticăloşilor ordinari şi a fost artistul absolut icircn era libertăților De fapt liber a icircncercat să fie icircntotdeauna fie şi mai curacircnd icircn forma estetic-eretică decacirct icircn cea politic-disidentă
Nu l-a interesat niciodată proble-ma bdquorealismuluirdquo (bdquosocialistrdquo da) care icircncerca să măsoare raportul dintre artă şi realitate ca semn al calității ope-rei El a făcut artă atacirct Realitatea i-a fost modelul şi paleta de unde icircşi lua culorile Icircn rest totul e artefact pacircnă şi acolo unde lumea vedea o reproducere a faptelor reale (cacircți nu s-au icircntrebat la vremea lor icircn ce şcoală a predat profe-sorul Busuioc pentru a culege subiectul şi personajele din Singur icircn fata dragos-tei o poveste ficțională cap-coada)
Dar iată că tocmai el a lăsat ndash icircn aceasta constă arta scriitorului autentic ndash cele mai adevărate tablouri ale epoci-lor bdquozugrăviterdquo icircn ficțiunile sale Nimic mai ficțional decacirct Hronicul Găinarilor dar nicio carte (bdquodocumentarărdquo sau artistică) nu reflectă mai precis istoria noastră veche şi recentă
bdquoEpoca Bodiulrdquo incoloră şi absurdă nu a putut să fie redată altfel decacirct printr-o comedie postmodernă avant la lettre Radu Stefan Icircntacirciul şi Ultimul Piesa e (şi) o parodie la multe dintre evenimentele politice şi sociale din URSS icircn plin război bdquorecerdquo cu lumea ci-vilizată (dar se impun aici şi multe pa-ralele cu sistemul politic actual semn că năravurile nu s-au prea schimbat) Iată cum e parodiată spionomania din timpul bdquorăzboiului recerdquo bdquoagenturile străine nu se mai astacircmpără suntem obligați să fim vigilențirdquo Sau despre organele de securitate ale statului su-praveghind orice ndash situații ce amintesc de Orwell bdquoNu m-aş mira deloc să aflu că pereții aceştia-s plini de microfoa-nerdquo Lozincile bdquogrijardquo conducerii față de fericirea bdquomaselorrdquo sunt luate icircn căruța ironiei bdquoLupți şi te zbați icircți rişti scăfacircr-lia pentru fericirea lor a maselor iar ele masele nu-s icircn stare să icircnțeleagărdquo
Piesa conține mai multe aluzii la sistemul concentraționar al totali-tarismului cacircnd orice opinie liber exprimată punea icircn pericol viața şi libertatea persoanei Un alt obiect al satirei este turnătorul (pacircracirctorul de la securitate angajatul secret care se obligă să raporteze despre ce se discută icircn diverse medii icircn special icircn cele intelectuale) bdquoAscultă tinere ştii să
beirdquo bdquoCa toată lumea Măria Tardquo bdquoDar să tornirdquo bdquoDacă nu ştiam nu ajungeam aicirdquo (adică icircn acest rang icircnalt ndash nm mvc) Alegerile parlamentare o farsă icircn ndash toate ndash epocile totalitare sunt ridi-culizate subtil aluziv dar tăios bdquoPoate punem totuşi chestiunea la votrdquo bdquoLa ce bun formalismul acesta Unanimitatea e absolut evidentărdquo
Unele replici sunt atacirct de bine surprinse icircncacirct sunt sugestive pentru orice epocă bdquoIcircn zilele noastre a dom-ni icircnseamnă a jecmăni şi niciun fel de demagogie nu mă poate convinge de contrariurdquo O aluzie la domniile de lun-gă durată (despre cei care se par ina-movibili care guvernau decenii la racircnd neschimbați) este această meditație a lui Radu bdquoAm domnit trei zile Exact atacirct cacirct să-mi rezerv o pagină icircn cro-nicile țării Socot că slava care durează mai mult e periculoasărdquo O situație clasică este replica dată de Radu Ștefan unui carierist bdquoȘi eu voiam să-l pun responsabil cu tineretul Vezi Pafnu-tie cum se răsplăteşte bunătatea Vezi ce icircnseamnă să cunoşti omul numai din ancheterdquo Icircn replică se ascunde şi o tradiție sovietică (persistentă şi azi) de a avea un nomenclator al cadrelor fide-le şi docile care erau numite icircn funcții administrative indiferent de compe-tențele lor Acest fenomen al alegerii
ACTUALITATEA DUPĂ BUSUIOCde MIRCEA V CIOBANU
CAcircMPUL ALB OILE NEGRE
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Internaționalism mai mult sau mai puțin proletarLa Stockholm (1959) O primă pagină de bdquoJurnal cubanezrdquo ar fi putut fi scrisă aici icircn umbra acestui arbore tropical (1983)
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 9
AURELIU BUSUIOC bdquoFIȚI IcircNTOTDEAUNA IcircNDRĂGOSTIȚIrdquo
BLOGOGRAMEDEGHEORGHE ERIZANU
copy Elena DONCIU
Ultimul roman al lui Aureliu Busuioc Și a fost noaptehellip A apărut icircn colecția Rotonda icircn 2012Ultimul discurs public şi l-a ținut pe 17 mai 2012
Iată-lbdquoAm avut foarte mulți prieteni care pacircnă la urmă s-au dove-dit a fi mai puțin prieteni decacirct poate ar fi fost cazul Am avut duşmani care şi ei s-au străduit să-mi demonstreze că sunt mai duşmani decacirct m-aş fi aşteptat Dar de ce să pomenesc de ce să vorbesc de asta dacă să zicem un coleg pe care icircncercam să-l stimez icircntr-o vreme icircncepe un articol de-al lui despre mine icircn felul următor ldquoPoetul cutare cu un picior icircn groapă icircncearcă s-o facă pe postmodernistulrdquo Nu m-am supărat am hotăracirct că cel mai bun lucru e să nu răspunzi pentru că ei aşteaptă răspunsul acesta al tău şi dacă nu li-l dai sunt derutați Și la urma urmei stai şi te gacircndeşti Doamne Dumnezeule icircn țara asta nu este o lege care să le interzică cetățenilor săi să se nască idioțihellipCam asta am vrut să vă spun De altfel ar fi trebuit să vin cu un sandwich uns pe o parte cu sare pe cealaltă parte cu zahăr dar ce rost are Nu mai are niciun rost Aşa că vă doresc să fiți sănătoşi să fiți dacircrzi bravi să luați cele mai potrivite hotăracircri pentru că cea mai măruntă hotăracircre poate să-ți icircntoarcă viața icircn altă direcție Să fiți sănătoşi şi nu uitați să vă iubiți pentru că dragostea este cea mai frumoasă parte a vieții şi unde nu este dragoste nu este nimic Să trăiți să fiți sănătoşi şi să fiți icircntot-deauna icircndrăgostițirdquo
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Cu prietenul Spike (anii 1970) Despre vacircnat cu IC CiobanuAureliu Busuioc la 50 de ani Cu soția Tanți fiul Corneliu şi fiica Mariana (1978)
pe criteriul loialității nu al competențelor e ridiculizat şi icircn următorul pasaj bdquoVoiam să te pun la cultură Dar ai să comanzi forțele armaterdquo
Umorul e prezent şi icircntr-un fel special al autorului de a corela contexte istorice şi situații din registre diferite (care iată azi se potrivesc perfect) Radu Ștefan refuzacircnd să revină a doua oară la tronul țării (unde dom-nise numai trei zile) se justifică bdquoRegret din suflet Dar mă rețin afacerilerdquo (fostul dom-nitor icircşi deschise o cacircrciumă la o intersecție de drumuri) Replica lui Răzvan (viitorul domnitor) e provocatoare şi atacirct de actua-lă () bdquoScaunul Țării Moldovei nu-i o afacere serioasărdquo
Două termene de guvernare a comunişti-lor icircn Moldova bdquoindependentărdquo sunt cel mai bine surprinse icircn O sumă de cuvinte Cita-bilă integral cartea (cărțulia cartela cardul nostru de memorie şi patrimoniu condensat) divulgă o descoperire a scriitorului o epocă politică anacronică şi stupidă nu poate fi luată doar icircn răspăr ci şi icircn căruță nu poate fi tratată decacirct ironic şi persiflant or luacircnd-o icircn serios te poți contamina Icircmi amintesc icircn context şi de un portret remarcabil al unui erou al zilei bdquoUmblat ca la moară prin străi-nătăți Cu Lenin ortac la sarmale Pretinde că are vreo trei facultăți Dar nu şi pe cele mentalerdquo
Dar iată şi o bdquolegendărdquo din O suma de cu-vinte ca exemplu de atitudine față de tacircmpe-niile servite grav şi solemn
DE BĂTĂLII FĂCUTE LA VREME
Zic că icircn războiul de o sută de ani dintre angliceni şi franțuji comandantul armate-lor galice n-au vrut să se bată la Azincourt zicacircnd
ndash Icircn primul racircnd nu-mi place numele ro-macircnesc al localității apoi nu se luptă oamenii icircn Postul Mare Nu-i nice o grabă că va mai ține războiul icircncă nouăzeci şi doi de ani Dar aristocrații de la curte l-au luat peste picior şi l-au numit fricos Atunci comandan-tul s-a repezit asupra anglo-sacşilor care cu Henric al V-lea icircn frunte au cacircştigat bătălia şi i-au măcelărit pe franțuji
Și au greşit straşnic aristocrații francezi pentru că savanții de la Academia de istorie integrată din Chişinău au descoperit că dacă franțujii n-ar fi primit lupta la Azincourt războiul de o sută de ani s-ar fi scurtat cu cel puțin trei săptămacircni Vorba ceea bdquoDă Doamne franțujilor mintea savanților moldoveni cea de pe urmărdquo
Ce păcat ca nu mai este Și nu mă gacircndesc atacirct la el ndash clemență Maestre ndash cacirct la cititor desigur Atacircta tacircmpenie icircn sferele icircnalte ale bdquosocietății moldoveneştirdquo Atacircta cacircmp de in-spirație pentru un Aureliu Busuioc
Cu Nichita Stănescu şi colegi de la USM (1976)
1 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
ESEU
de VASILE IFTIME
PACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOC
Cititorul ideal al lui Aureliu Bu-suioc este un individ educat conectat la istoria naţiei şi a
lumii ancorat icircn meandrele literaturii postmoderne iniţiat icircn religie mitolo-gie filosofie etnografie etc dar mai ales icircnarmat cu ceva din spiritul critic al autorului Astfel răbdătorul cititor icircnzestrat cu aceste cacircteva virtuţi nu are decacirct să icircşi ascută creioanele şi să citească Şi cu toate aceste atuuri este bine să ştie că nu icircl aşteaptă o lectură uşoară o lectură inocentă la icircndemacircna oricărui om dotat cu o minimă experi-enţă icircn materie de literatură Pentru a ajunge la inima textului inteligentul cititor trebuie să disece precum un chirurg să exfolieze epiderma (limbajul adună icircn cuvinte scrierea) să icircnlăture carnea (personajele dau puls scrierii) să deschidă cutia toracică (construc-ţia asamblează unitar scrierea) apoihellip miezul (mesajul) şi toate acestea fără a neglija nici măcar o secundă capilarele arterele venele (timpul)
Un avantaj aparent se pare că icircl are cititorul care l-a cunoscut pe autor aparent pentru că la baza respective-lor concluzii inevitabil stau intuiţiile contextualităţile sinonimiile elemente insuficiente pentru conturarea mesa-jului unei scrieri distincte Romanele lui Aureliu Busuioc necesită mai mult decacirct o lectură expeditivă ele nu pot fi parcurse dintr-o suflare indiferent de cacircte privilegii a beneficiat atotştiutorul cititor
Construcția romanului Cu fieca-re roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susţinută icircn special de succederea planurilor narati-ve (complementare suprapuse inter-sectate opuse) de extrapolările tem-porale şi spaţiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn graniţe fluctuante) de camelionizarea persona-jelor (iniţierea icircn imoralitate creşterea şi descreşterea individului social) de retorica persiflantă ironică sarcastică a acestora Icircn virtutea respectivelor for-mule de scriere autorul din perspecti-ve narative diferite icircntregeşte romanul ca pe un joc de puzzle icircn care fiecare piesă se icircncadrează icircn context (oriunde şi oricacircnd) pur şi simplu fără a i se toci muchiile
Prin respectivele succederi de pla-nuri Aureliu Busuioc schimbă per-spectivele romanului cu scopul de a concretiza de a justifica de a motiva
un anumit act al scrierii icircn care digresi-unea de tip paranteză abaterea contro-lată omiterea intenţionată redimensi-onează sau chiar reformulează mesajul impus anterior Astfel autorul icircşi duce naraţiunea pacircnă icircntr-un anumit punct A o lasă suspendată de nicăieri pentru a demantela o altă poveste (la fel de nedusă pacircnă la capăt) spre un punct B apoi revine icircn A icircşi reia scrierea din acel punct iniţial şi o proiectează spre un punct C pregătind o altă şi altă co-nexiune Romanele lui Aureliu Busuioc sunt scrieri perfect ermetice planurile narative se icircmbracă unele pe altele se redimensionează funcţie de spectrul social necesar icircntregirii mesajului
Timpul romanului Succederea planurilor narative nu poate exista icircn afara extrapolărilor temporal-spaţia-le şi din această perspectivă Aureliu Busuioc icircşi permite anumite bucle de timp abateri cronologice atacirct cacirct să acopere să eclipseze să redimensione-ze diverse aspecte ale istoriei Icircn acest sens cronologul Busuioc icircşi icircngăduie să reconstruiască istoria omenirii din particule aşa cum de altfel fac profe-sioniştii ce se ocupă cu memoria lumii
Astfel se poate afirma că icircn ro-manele lui Aureliu Busuioc istoriile se icircntacirclnesc tocmai atunci cacircnd nu te aştepţi Lumi icircn deformare societăţi degradabile personaje dezumaniza-te sunt puse faţă icircn faţă cu imaginile confuze incerte opace ale mitologiei ale antichităţii ale tradiţionalismului Icircn romanele lui Aureliu Busuioc timpul este neglijabil fluctuant redimensiona-bil prin digresiuni concrete sau bucle ipotetice Personajul narator icircşi plimbă răbdătorul cititor prin atemporalitate creacircnd intenţionat confuzii de poziţi-onare a personajelor şi acţiunilor lor Aureliu Busuioc ştie să ridice ziduri icircn interceptarea timpului istoric social biologic sau să-l uniformizeze icircntr-atacirct icircncacirct granița dintre ev mediu şi moder-nitate dintre geneză şi zidire dintre facere şi desfacere să dispară definitiv
Personajele lui Aureliu Busuioc con-feră dinamică textului impun focalizări diferite ale istoriei sunt conectate la spectrul social-politic sunt exponente ale ideologiilor sunt manipulatori şi manipulanţi au sau se vor a fi repere icircn societate sunt oportuniste sunt adaptabile Prin tipologia lor identi-ficăm timpul spaţiul socialul icircn care
acestea există rezumacircnd elementele de cronotop icircn identitatea lor cameleoni-că
Construind personaje Aureliu Bu-suioc şi-a propus ca ţintă parodierea unei expresii cronicăreşti bdquose nasc şi la Moldova oamenirdquo prin creionarea unor individualități blamabile condamnabi-le reprobabile aflate icircntr-un continuu schimb de roluri de identităţi Ele excelează icircn negativism firul narațiu-nii redacircnd icircn mod progresiv dispoziţia acestora pentru infracţionalitate de-zumanizarea fiind direct proporţională cu ancorarea individului icircn social icircn ideologie icircn promiscuitate Personajele lui Aureliu Busuioc sunt autentice sunt modele dintr-o societate icircn care degra-dează icircntr-un ritm biologic sunt tipice mediului narat sunt maximum de inepţie ce o poate oferi societatea fie că este vorba de intelectualul pe cacirct de profund pe atacirct de rupt de realita-te de ofiţerul de securitate ce icircncă mai crede icircn steaua sa de infractorul găinar şi de urmaşii lui
Retorica romanului Icircn aceeaşi ordi-ne de idei un rol important icircn icircntregi-rea formulei de scriere a romanului icircl are retorica dimensiune aflată icircn inter-dependenţă cu temporalitatea perso-najele şi construcţia Polifonia limba-jului vocile multiple biografismul oratorismul relaţia scriitor decriptor relaţia narator ndash corector (repere ale identităţii personajelor) de asemenea impun derularea romanului pe palie-re narative diferite icircn contextul unor dimensiuni temporal-spaţiale diferite Doar aşa poate fi distinsă vocea persoa-nei icircntacirci de vocea persoanei a treia icircn situaţia icircn care uneori planurile nara-tive se suprapun se icircnlocuiesc
Aureliu Busuioc excelează icircn roma-nele sale cu o retorică coercitivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Şi totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn text
Cu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere
ndash icircn Spune-mi Gioni pe structura a două puncte de vedere opuse iden-tificăm autorul deghizat icircn erou şi călău firul narativ redacircnd o realitate interpretată restracircnsă treptat icircntr-un prezent concret de tip jurnal
(scrisoare) redactat după formula bdquocerc icircnchisrdquo
ndash icircn Hronicul Găinarilor naraţiunea cursivă fluentă cronologică la per-soana a treia icircntreruptă de inserţiile naratorului la persoana icircntacirci evidenţia-ză trei tipologii de personaje principale raportate la contextul istorico-social
ndash icircn Lătracircnd la lună autorul narează o poveste ce impune diferite paliere de interpretare susţinute de subteme condiţia familiei de intelectual icircntr-un anumit context istoric condiţia inadap-tatului (cacircine nobil) ce poartă povara unui impresionant blazon condiţia cuplului icircndrăgostit ce-şi ia soarta icircn propriile labe condiţia lupului (i)mora-list etc
O marcă a stilului Aurel Busuioc este jurnalul Fie că are ca model o scriere intențional istorică fie că icircnsumează hieroglife icircncrustate pe nişte cartoane decriptate cu ajutorul computerului (ul-timă generație) fie că un călău icircşi justi-fică trecutul icircntr-o scrisoare confesivă că o domniță icircşi consemnează neicircm-plinirile icircntr-un carnețel intim autorul nu pune textul pe seama personajului narator pentru a fi povestit ci pentru a-l scrie efectiv pentru a-i da caracter aproape documentarist Astfel citito-rul intracircnd icircn lectură constată că se află icircn fața unor scrieri consemnate a unui act ce atestă un ciob de memorie că este complice la decriptarea istoriei
ndash Ivan Verdicurov (din Spune-mi Gioni) scrie o scrisoare confesivă icircnchi-puitului nepot
ndash Viorica Vrabie (din Singur icircn faţa dragostei) icircşi consemnează nespusele icircntr-un jurnal intim
ndash Enrique (din Lătracircnd la lună) scrie un jurnal secret despre viața cacircinească etc
Toate aceste exteriorizări scriptice prin interpuşi reflectă obsesia scriitoru-lui de a pune condeiul icircn macircna propri-ilor personaje de a inventa scriitorul din scriere de a camufla naratorul icircn alt posibil narator prezent icircn text
Romanele lui Aureliu Busuioc se lasă demantelate doar de cititorii bine conectaţi la realitatea socială de con-structorii cititori iniţiaţi icircn desfacerea planurile narative de abilii cititori receptivi la retorica (icircn genere) tan-genţială la evenimente de psihanaliştii cititori experţi icircn tipologia persona-jelor de istoricii cititori predispuşi la nesfacircrşitele incursiuni temporale
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 1
MARCAJE PENTRU UN SENTIMENT
AL SPAȚIULUI CULTURAL
1 Pe una din tăblițele sumeriene stă scrijelat următorul text Oraşul este legă-tura icircntre Pămacircnt şi Cer şi noi locuim aici
2 Icircn pămacircntul şi pe cerul Chişinăului se arată icircn palimpsest cacircteva paradigme culturale ca oraşe diferite suprapuse ar-heologic şi cultural crescute spațial şi urbanistic unul prin celălalt Patrimoniul material şi imaterial al acestei icircmbinări istorice şi culturale deopotrivă este inepu-izabil şi deoarece nu mai poate fi regăsit icircn altă parte poartă caracter de unicat
3 De la o bucată de vreme locul me-moriei noastre culturale Chişinăul isto-ric suferă schimbări evidente spontane şi contradictorii sub aspect urbanistic economic şi social Ariile de-a lungul Bacirc-cului zona Pieței Centrale şi a Gării de Nord trotuarele intersecțiile rondurile vacircrfurile copacilor dar şi fețele orăşeni-lor ndash toate vădesc acelaşi haos progresiv Transformările se icircnmulțesc şi sporesc dezechilibrele psiho-urbane şi degradarea spațială a toposului care poartă amprenta identitară a etapei inițiale de fondare a localității
4 Pe acest cacircmp arhitectonic un senti-ment de slăbire treptată de lumină şi culori dă ton peisajului şi relațiilor interpersonale Privirea comună nu observă decacirct land-şafturi viciate Pe fundalul unei disoluții ruinare a ideii de vecinătate inconştientul colectiv semnalizează frica de celălalt Un neobarbarism a pus stăpacircnire pe habitatul urban Icircntre Chişinău şi locuitori săi s-a lăsat o distanță interogativă Iar clivajele nu se explică definitiv nici administrativ nici politic
5 Relația noastră cu spiritul locului este una neicircmplinită anevoioasă chiar defectuoasă Oraşul ne este bdquonecunoscutrdquo (Iurie Colesnic) bdquoascunsrdquo (Lică Sainciuc) bdquofără identitaterdquo (Mircea V Ciobanu) şi drept expresie a viciului estetizat este bdquouracirctrdquo (Adrian Ciubotaru) Mihai Cimpoi cu aplecarea sa specifică pentru orice obiect cultural ne trimite sub semnul lui bdquose parerdquo spre o marcă ontologică meniuchiana a Chişinăului bdquoicircnchidereardquo (cu precizare de bdquomarginarismrdquo) Or pentru o bună parte din mediul intelectual şi artistic Chişinăul e loc icircn stare de bdquoascundererdquo ocultație e bdquodincolordquo Un altul un străin un duşman Un viciu Un fals Un bdquonon-locrdquo Și cacircnd nu icircl luăm ca fapt divers sau folosim cu superioritate ca pe un oarecare bun de consum atunci icircl tratăm din perspectiva minoritarului de ieri drept loc al străinu-lui (rusului evreului omului sovietic) şi al străinătății zonă dincolo de hotarele noastre loc de pribegie
6 Ce o fi icircnsemnacircnd această situare a noastră icircn afara oraşului haşurarea lui atacirct de emoțională barbară Este oare fobia tradiționalismului față de spiritul citadin expresia fracturii biografice şi culturale a celor care sunt pe jumătate rurali pe jumătate orăşeni ori nici rurali nici orăşeni pacircnă la capăt
7 Deja şi icircntr-o geografie culturală romacircnească unde Bucureştii sunt regali Iaşii plini de istorie şi cultură elevată Clujul ndash apolinic şi Timişoara ndash Madonă de sare pe locul Chişinăului stă stracircmb confuz şi complexat bdquobasarabenitateardquo expresie a consolidării bdquomai lentă la noi a formelor de civilizație urbanărdquo (Mir-cea Martin) dar şi a stării de nelinişte şi tulburare a transprutenilor icircn fața unor amenințări niciodată adeverit
8 Sau poate că oraşul acesta are vo-cația bdquosecretuluirdquo
9 Scriitorul Gala Galaction părinte-pro-fesor la Facultatea de Teologie figură tolstoiană care icircn decurs de 14 ani (1926 - 1940) a dat farmec şi expresie Chişinăului interbelic icircl găsea ndash aşa bdquociudat şi etero-clitrdquo bdquocu miile lui de curiozități topogra-fice şi antropologicerdquo ndash tot icircntr-un fel de ascundere bdquoCentrul Chişinăului bogatele şi unduioasele lui icircmprejurimi chiar şi periferia lui n-au găsit icircncă printre noi pe marii dăruiți capabili să ridice din varietatea şi din aspectele vieții dijmele de aur ale talentuluirdquo
10 Icircn Război şi pace Lev Tolstoi suge-rează că spiritul locului poate fi surprins prin contemplarea de pe o icircnălțime icircn lumină potrivită a imaginii de ansamblu a oraşului cu tot cu icircmprejurimi Icircnalțimile deschid privelişti nebănuite mai ales pen-tru Chişinăul istoric care la cota statului de om pare prozaic bidimensional ne-icircngrijit plin de forfotă icircnghesuială icircn paragină lipsit de vlagă şi culoare Alt oraş se deschide la icircnălțimea vacircrfurilor de copaci şi a turlelor de biserici Ne stă icircn față textul geografiei simbolice a oraşului vechi ndash istorică şi culturală deopotrivă pe liniile drumurilor străzilor a construcţi-ilor lăcaşelor de cult care a icircmpletit şi despletit icircn structura sa limba tradiţiile şi cutumele romacircnilor cu cele ale grecilor armenilor polonezilor nemților evreilor ruşilor rutenilor bulgarilor Și mai sus dincolo de icircnălţimea zborului de pasăre şi a dronelor Chişinăul e geografie pură formă şi culoare sunet şi aromă oraş icircn fața soarelui-răsare
11 Perspectiva altitudinală ca o cotă energetică dialogală scoate icircn valoare organismul istoric şi cultural viu al Chi-
şinăului variabil şi creativ care a păstrat pe parcursul dezvoltării unitatea intrin-secă Nu ne mai putem limita la practica discursurilor-tip (geografic demografic economic urbanistic istoric psihologic sociologic de conservare a patrimoniului etc) Nu mai putem percepe oraşul doar ca un mecanism imens compus din case şi blocuri străzi icircntreprinderi autovehi-cule cabluri piețe parcuri o maşinărie care produce statistici date ecologice mult zgomot şi bunăstare aproximativă
12 Limba şi-a icircnsuşit demult pentru oraş semantica organismelor vii inima oraşului care este catedrala centrul is-toric şi cultural coloana vertebrală care este fie strada bulevardul principal fie racircul care traversează localitatea arterele oraşului care sunt străzile drumurile im-portante pe care se deplasează pietonii şi autovehiculele imitacircnd circuitul sanguin centrul nervos care este nucleul politic sau economic al oraşului plămacircnii ora-şului care sunt parcurile spațiile verzi grădinile publice
13 bdquoOraşele sunt un soi de al doilea trup al minţii omeneştirdquo (George Santayana)
14 Cum e să-ți asumi acest bdquoal doilea trup al mințiirdquo cum să comunici cu spiritul locului cum să-i percepi carisma ideea principală motorul dezvoltării Cine va citi textul Chişinăului care la vedere fiind efectiv stă ascuns aşteptacircnd bdquope marii dăruițirdquo Unde sunt lectorii pentru ora-şul care invocă ochiul creativ şi o rostire desluşită a mitului identitar (ca parte a noii paradigme culturale) o scoatere din ascundere a unei bune părți din identita-tea şi potențialul toposului actualmente icircnvăluită icircnăbuşită uitată nerealizată şi neimaginată
15 Arătarea ființei ascunse reclamă bdquomarilor dăruițirdquo un bdquosimț al Chişinău-luirdquo Icircntocmai cu icircnălțimea şi acuitatea simțurilor celor icircndrăgostiți sau a cre-atorilor bdquoLabirinturilerdquo lui Iurie Platon şi culoarea nouă de pe capitelurile Sălii cu Orgă (arhitect Gicu Bulat) albumul Oraşul ascuns (Lică Sainciuc) şi Chăul lui Em Galaicu-Păun sunt amprentele gra-vate profund ale unor experiențe bio- şi geofonice expresia relației nemijlocite a unor biografii artistice cu spiritul locului
16 Iar urbonimia este limbajul dintacirci al oraşului Nu-l poți citi dacă nu icircnveți să-l asculți Nimic din zgomotul faptului di-vers Drumul lui Vodă ndash Buecani ndash Druleşti ndash Bacirccu ndash Ghețeoani ndash Petricani ndash Ceucari ndash Hruşca ndash Vovințeni ndash Schinoasa ndash Vis-ternici ndash Cartuşa ndash Hlubocica ndash Spacircrco-ceani ndash Ciocana ndash Otovasca ndash Costiujeni
ndash Mălina ndash Melestiu ndash Mazarachi ndash Macircnceşti ndash Negreşteni ndash Tăbăcăria ndash Valea Dicescu ndash Pruncul ndash Racircşcani ndash Valea Crucii ndash Bo-tanica ndash Valea Gacircştelor ndash Sfacircnta Vineri ndash Cioriceşti ndash Furguleşti ndash Frumoasa ndash Poşta veche Oiconime şi oronime hidronime şi hodonime icircmpletite armonios istoric topografic şi textual pentru zona unei aglomerații umane străvechi O edifica-toare tramă sonoră icircnaintea şi deasupra tramei stradale
17 O nouă paradigmă culturală redă Chişinăului la acest icircnceput de mileniu valențe integratorii multiple Traiectoria exilară de aproape 200 de ani trecacircnd prin procesele de colonizare culturală imperială din secolul XIX şi cea ideologică sovietică din secolul XX provocacircnd dorul fizic şi metafizic doinit folcloric şi literar icircnclină astăzi spre timpul recuperării identitare Regeneracircnd sub aspectul componenței numerice a expresiei instituționale a po-pulației şi a capitalului cultural asumat Chişinăul reintră icircn matricea stilistică originară
18 De obicei aşa cum accentua Iurii Lotman bdquofiecare din culturi icircşi defineşte paradigma proprie a ce trebuie ținut min-te (icircnregistrat icircn memorie) şi ce trebuie uitat Acestea din urmă sunt şterse din memoria colectivă şi ca şi cum bdquoicircncetează să mai existerdquo Icircnsă vremurile se schimbă se schimbă şi sistemul de coduri culturale se modifică şi paradigma a ce trebuie ținut minte şi ce trebuie uitatrdquo
19 Revenirea lentă dar implacabilă a Chişinăului din exilul istoric şi imagologic al oraşului damnat (rdquoпрόклятый город Кишиневrdquordquoпустыняrdquo) este un proces di-namic şi anevoios de re-construcție iden-titară pentru care este solicitată icircntreaga comunitate dar mai ales mediul artistic şi intelectual
20 Filosoful catolic de origine spaniolă Mariacutea Zambrano sublinia că bdquounui oraş fără scriitori icirci lipseşte esenţa citadină rămacircnacircnd doar un complex conglome-rat care se poate schimba transmuta ori face nevăzut fără să i se remarce lip-sa Un oraş fără un scriitor e un templu pustiu o piaţă publică fără centru ori poate descentrată cu centrul la margi-ne icircntr-un colţ ca să-şi lase locul ori să lase icircn locul lui un lucru cu numele nici măcar bine catalogat un lucru căruia icircn realitate nici nu i s-a destinat un cuvacircntraquo
21 Ne este predestinat să construim icircn mintea şi inima noastră forma cea mai de preț pentru ceea ce este cu adevărat un oraş profunda şi complexa expresie a culturii
CHIȘINĂUL ȘI LOCUITORII LUI
de ALEXANDRU CORDUNEANU
1 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de SILVIA CALOIANU
SOLSTIŢIU DE VARĂ CU FINAL FERICIT
POEZIE
SILVIA CALOIANU S-A NĂSCUT IcircN 1960 LA CHIȘINĂU LICENŢIATĂ A FACULTĂŢII DE LITERE A UNIVERSITATĂȚII DE STAT DIN CHIȘINĂU CU O TEZĂ DESPRE EVOLUŢIA VALORILOR SEMANTICO-STILISTICE A TERMENILOR CROMATICI IcircN LIMBAJUL POEZIEI ROMAcircNE REFUZĂ CARIERA UNIVERSITARĂ ȘI OPTEAZĂ IcircN FAVOAREA ACTIVITĂŢII IcircN PRESA SCRISĂ ȘI TV FONDATOARE A POSTULUI AXIAL TV UNDE LUCREAZĂ PAcircNĂ IcircN PREZENT DEBUT EDITORIAL SEMNE DISTINCTIVE 1996 CĂRȚI PUBLICATE bdquoSEMNE DISTINCTIVErdquo (SUB EGIDA REVISTEI LITERARE ldquoCELE TREI CRIȘURIrdquo) ED ANOTIMP ORADEA 1996 bdquoNICIODATĂ PE NUMErdquo (CONCURS) ED ARC CHIȘINĂU 2004 bdquoNARCOTANGOrdquo ED VINEA BUCUREȘTI 2013 bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014 PREMII IMPORTANTE bdquoPENTRU CEA MAI CITITĂ CARTE A ANULUIrdquo SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE BIBLIOTECA NAŢIONALĂ CHIȘINĂU 2005bdquoPENTRU CEA MAI BUNĂ CARTE A ANULUIrdquo (bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014) bdquoPENTRU POEZIErdquo PREMIUL REVISTEI bdquoDUNĂREA DE JOSrdquo 2016 ȘA
icircntre han şi castel
parcă nu de mult venea primăvara şi chiuiau bormaşinileşi acum se aud icircnsă altfel nu e acelaşi efectul chiar dacă morţii din mine l-ar trăda pe kafka icircncă o datăşi i-ar publica manuscrisele
şi icircnainte să dispară icircn fumar da foc toamnelor acum şi copiii din curtea vecinilor placircng mai stridentbruiaţi doar din cacircnd icircn cacircnd şi absolut fulgerătorde amintirile lor dintr-o altă viaţă
parcă nu de mult venea primăvara şi noi ne perindam timizi şi trişti revoltător de străini ca să nu spun alienaţiicircntre han şi castelicircntre castel şi han
poem securizat cu parolă
noi acei care mestecăm iarba solitudiniisavuracircnd imagini mişcatepierzacircndu-ne icircn contemplaţiiextaziindu-neicircntre două nopţi sau două cafele totunaicircntre sihăstrie şi tiraniecu gura plină de sacircngele necunoaşteriide cacircte ori am strigat arată-te ieşi de după tu care porţi icircn mine labirinturi piramidegalaxiinoi acei care ne naştem de mai multe ori şi niciodată atunci cacircnd trebuievoiam să zicdar mi-am promis că nu zic noică nu generalizez nu răspund icircn locul altcuivanu cutreier tenebre şi nu ademenesc melancoliinu mă dau drept exemplueu m-am născut odată cu macii peste cacircţiva ani după ce s-a scris doctorul jivago
care nu i-a plăcut lui hruşciovtata era student şi a stracircns un buchet maremare chiar din curtea maternităţii
icircn carantină
noaptea asta pare un truc o scamatorieştiam că mă vei găsică vor trece anică icircncurcate sunt căile pămacircntului şi ale ceruluişi ale apelordar cacirct crezi că mai putem rătăci pe un fluviu plin de morţisărbătorindu-ne dragostea şi frica
spune-le să aducă ghirlandele de hacircrtie şi becurile coloratesomonul rachiul de anason şi vioarasă tacă orchestracacircntă-micacircntă-mivalsul zeiţei icircncoronate
noi nu icircmbătracircnimnoi icircnchidem cartea şi ne iubim cu lumina aprinsăicircn carantinăiar cacircnd auzim bătaia din palme ne trezim
declaraţie de avere
notaţimai sunt şi deţinătoarea unui rai privat chiar aici nu departe icircn inimăceva racircvnit nu icircndrăznesc prea mult să mă apropiistau icircn poartăicircntotdeauna mi-am spus că e prea devremecă am icircn faţă vecii vecilor
iar ăsta care icircşi rotunjeşte ochii mimacircnd uimireae partenerul meu dansatorultot el şi diavol şi dumnezeu şi sfacircntursquo petru
fumacircnd cu sine icircnsuşipipa păcii
contrabandă cu nichita
eu niciodată nu am fost un fel de lolită l-am detestat pe nabokovşi niciodată nu am fost icircndrăgostită nu fizic de nichitanu icircncercam să zbor peste gardul uniunii să icircl pupca unele studente pe atunci
dar eu icircl citeam pe nichita icircnnebuneam şiicircl visam habar nu aveam pe cine era un fel de biblie pe versoun fel de umbră pe versoun fel de ploaie de tango pe verso şi nu aşteptam neapărat să fie mare poet ca să icirci spun icircntr-o zi pe versotu eşti un fel de nichita al meu
de aşteptări cu palmele pe sticlă
pe cacircnd aveam 3 ani şi tata era icircn deplasaremama ieşise la magazin icircn spatele caseiunde icircntotdeauna era suficientă lume la coadă chiar dacă pacircinea era neagră acră şi cleioasăiar eu am găsit o foarfecă şi i-am tăiat bucăţele rochia cea nouă
la icircntoarcere trecacircnd pe sub fereastră cu pacircinea lui hruşciov pe care nu cred că am gustat-o vreodatăpe mama au luat-o fiorii văzacircndu-mă plină de sacircnge cu ochii stinşi cu palmele pe sticlă
obosisemplină de icircntrebări şi de acuarelă roşie
mi-am amintit pentru că uneori aşteptacircndicircmi vine să mă vopsesc să fac icircntuneric şisă icircmi tai rochiile
reflecţii la o cafea trăiam icircn peşteri nu aveam habar desenam hărţi pe pereţi
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 3
ciopleam un fel de poezii icircn pietre săreau scacircntei ne icircmperecheam şi ne macircncam unul pe altuldupă care trecea cacircte un nor pe cer care semăna leit cu animalul din burta noastră şi parcă ne icircncerca dorulşi frica
mi-am amintit pentru că omul nu e ceea ce ştim ce am icircnvăţat comunică altfel se reproduce altfel se alimentează altfel trage totul pe nas respiră cu degetele poartă inima icircn spate ca pe o povară sau ca pe un trofeutot o povară dar de care nu se icircncumetă să se atingă explicacircndu-şi că de aceasta ar putea să aibă mai multă nevoie din clipă icircn clipă altcineva
prizonieră
timpul meu banii mei răbdarea meafrizeriţa icircmi icircntinde fiece fir de păr uscacircndu-li-am zis vopsiţi-mi rădăcinile atacircticirci urmăresc icircn oglindă figura disperată şi tacoricum de aici ajung direct sub duşla ea e lunila mine se face marţi dar dacă mă gacircndesc mai bine se face miercurişi de mai reflectez e joide fapt cam nemiloasă mă stracircnge icircn spatechiar acumca o cămaşă vărgatăicircn care nu mai icircncapcu număr de identitate şi serievineri
de sacircmbătă nu mai zic nimicasta e ziua celor fericiţi icircn toate cazurile duminică e ziua celor care sunt iubiţi icirci spun frizeriţeişi nu mai ştiu dacă icircntotdeauna mi-a fost frică ea icircmi face contul şi zacircmbeşte ca o moară de vacircntvi l-am scurtat un pic icircmi zicee vară toridă
nu mor poeziile
doamnă fereşte-te chiar acum din calea mea da tu tu cea bisexualăcea cu plasă neagră peste ochicea cu negru icircn loc de ochicea cu albul terifiant icircn craniucea care poartă ceva sclipitor prea mult semănacircnd cu o coasăcea prea mult semănacircnd cu cineva care a hotăracirctcă trebuie să moară nişte cuvintecare nu icircşi mai amintesccare nu se mai ştiucare nu se mai ţin de mănă
doamnă uracirctă fereşte-te frumos din calea meae searăe dex-ul ameţit icircnnebunit periculosşi e vinerinu mor poeziilede jocuri periculoase
tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zicne-am fi simţit mai tineri şi mai norocoşi ne-am fi zacircmbit acum banalităţi plăcute neamendabilefără pretenţii literare cum ar fi tu eşti primăvara mea tu eşti un vis icircmplinitne-am fi plimbat şi noi acum pe sub caişii albi
ca pintr-o herghelie de cai icircnfloriţi virtuoşi plini de jăratic toţi unul şi unulsclipindu-şi coamele mustind entuziasm am fi fost icircntr-un gacircnd am fi avut acelaşi drum i-am fi scuturat să zboare trei zile şi trei nopţi timp icircn care
eu asta am făcut era o joacă eu nu am vrut să mi se piardă cu adevărat urmeledar tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zic uită-te acum icircn ochii lumii ai curaj explică-i
eu nu sunt sylvia plath
mă icircnnebunesc greierii ăştia cri-cri vreau să fug peste cacircteva milioane de gacircnduri icircnainte fără să mă uit icircn urmă fără să văd pacircnă la capăt filmulicircnchid uite ce egoistă pot fi ocrotindu-mi paradisul nu vreau să am insomnii şi icircmi e frică pentru că doctoretu speri să ajung să vorbesc icircn somn tu faci diagramee noapte sau fericirea aia tacircmpită mă icircntunecă doctorepoemul ăsta e o somnilocvie
cri-cri neicircncetatneapăraticircncăpăţacircnatorice greiere icircşi găseşte iubirea pacircnă dimineaţădoar cacircte unul mai cacircntă pacircnă cacircnd icircnnebuneşte ce bine că nu eşti greiere doctoreeu nu sunt sylvia plath
la asta mă voi gacircndi macircine
icircmi schimb de pe o macircnă pe alta brăţara de hematiticircn cacircteva secunde e fierbinteceasul tace tăcere e mut sau e un greiere carecacircntă sub alte geamuri appassionata se dă peste cap se dă legat şi furat se dă
cri-cri tic-taccri-cri tic-tacmacircine se vor placircnge stelele de nesomnce noaptece drumurifiecare dintre noi poate fi oriunde
stau ca o tacircmpită cu faţa la peretee un blond care mă iubeşte cu neclintiremă priveşte lasciv icircntrebacircndu-mă eşti acolonu icirci răspund icircmi răcesc de el frunteaicircmi răcesc de el buzele braţele şi icirci zic noapte bună pentru căapropo mulţumesc margaret mitchellvorba lui scarlettla astamă voi gacircndimacircine
poem cu parabolă de notat
dacă ştie cineva cum e să deschizi uşasă icirci spui cuiva că poate pleca şi să te rogi icircn gacircnd să nu plecesă nu plece
dacă ştie cineva cum e să treci pe aproapeicircncercacircnd să nu te uiţi icircn urmă şiicircn general să nu te prea uiţişi să nu te simţi ca un tren prin mirişte
dacă ştie cineva rog să icircmi lase un mesaj cacirct de cacirct credibildar s-ar putea să icircmi fie zdrobită cutia poştală
mesajiisus nu invadează spaţiul nimănui contrar voinţei sale
noi nu ne-am dorit să fim singuri
acum de mi-ar veni i-aş spune dragostea meacum ştiai tu să obţii sufragiisau cum nu ştiaisau icircn funcţie de cum icircnţelegeai tu astacacircnd ziceai am icircntr-o macircnă vinul iar icircn alta am cucuta
dragostea mea i-aş spune te visam intensnu hoinăream fără sens pe străzile icircnguste vaporoasepe străzile cu magazine indieneicircn timp ce tu impetuos şi retractilicircmi lăsai mesaje la recepţia hotelului
icircn timp ce ruşii inundau planeta icircncercacircndpacircnă şi icircn creierele virginesă icircşi facă pacircrtii de schi
i-aş spune dragostea mea nu-i adevăratnoi nu ne-am dorit să fim singuri
solstiţiu de vară cu final fericit
nu am icircmbrăcat ienu mi-au ieşit icircn cale flori de sacircnziene nimic tradiţional nimic poeticm-am perindat pe o alee cu duzimi-am icircnvineţit buzele macircinile maioulşi am scris cu dude pe asfaltsunt romacircncă oricum şi atacirct de singură
la icircntoarcerede pe toate gardurile se icircntindea icircnspre minemacircna maicii domnului
totul despre dragoste
dragostea nu e doar un fel de miopie contagioasăşi nici doar o iluzie din care să icircţi faci hamac să te lauzi că ai ochi de aviator
e ca şi cum ai icircntinde macircna să atingi o margine de cerşi ai simţiexact icircn momentul său de contracţie cum durerea curge invers după care timpul se opreşte corect calculatca un cal bine dresat icircn două picioare cu limba scoasă abia respiracircndicircn asteptarea zahărului cubic eu aşa icircmi explic de ce ai rămasinvariabilpeste ani şi ani responsabil de fenomenele mele cuantice einstein şi freud nu aveau habar
1 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
După asasinarea lui Modest crimă care zgacirclțacircise oraşul nostru din temelie Margo a dispărut pe ne-
aşteptate şi timp de două săptămacircni cacirct au durat căutările mele nimeni n-a fost icircn stare sau poate n-a vrut (mai tacircrziu am icircnțeles că n-a putut) să-mi spună ceva icircmbucurător privind soarta ei
Modest a fost găsit mort icircn vila lui cocoțată pe Dealul Morarilor icircn dimineața zilei de 14 iulie Tocmai se icircncheiase cam-pionatul mondial la fotbal iar pătratul de carton cu imprimeuri aurii alon zan-fan dio la patriie aşa cum cacircntam noi la şcoală de Ziua Comunei adică invitația Ambasadei franceze zăcea găurită exact la mijloc icircn buzunarul interior al sacou-lui Ucigaşul a tras fix icircn inima victimei şi anchetatorii sosiți la locul crimei au concluzionat că Modest nu-şi va putea onora promisiunea şi nu va fi prezent icircn acea seară la recepția oferită de Am-basada Franței cu ocazia Zilei Naționale a Republicii respectiv franceze
Vreau să fiu icircnțeleasă corect departe de mine intenția de a-mi manifesta mali-țiozitatea sau vreo atitudine nepotrivită icircn raport cu mortul iată de ce chiar de la bun icircnceput icircmi cer scuze pentru even-tualele incoerențe icircn expunerea mea şi mai ales pentru unele construcții stilistice de-a dreptul nefericite N-aş putea spune exact ce icircnseamnă construcție stilistică nefericită dar precizez că această icircmbinare de cuvinte am auzit-o de la Margo Ea se pricepe la şmecherii din astea literare aşa că o repet şi eu de fiecare dată cacircnd apare ocazia Dacă ar fi să mă conduc după gustul meu aş folosi o altă sintagmă auzită de la Margo ndash mai-mult-ca-perfectul Nici icircn cazul de față n-aş putea spune prea multe despre semnificația acesteia dar icircmi place cum sună Adică există perfectul dar mai e şi mai mult ca perfectul Păcat că nu putem spune mai mult ca mortul fiindcă anume o asemenea expresie ar defini cacirct se poate de exact starea de spirit a lui Modest De asemenea presupun că cineva dintre cititorii mai exigenți ar putea constata icircn relatarea mea o insuficientă pregătire ortoepică şi ortografică mai ales Mea culpa cum ar spune mama nu prea le stăpacircnesc pe toate dar cine oare e perfect pe lumea asta Eu cel puțin recunosc faptul că icircmi scapă subtilitățile de orice fel Chiar şi icircn bucătăriile destul de spațioase icircn care se icircntacircmplă să trebăluiesc nu mă simt icircn largul meu Nu-mi place să prepar bucate sofisticate şi urăsc scrisul
şmecheros care pretinde să respire aer epic icircntr-un oraş poluat şi rău mirositor ca al nostru Nici despre oraşul nostru n-aş vrea să vorbesc nimic rău dar secole apăsătoare de ocupație străină au schimbat macazul istoriei şi astfel trenul icircn care ne icircnghesuiserăm cu toții a luat-o icircntr-o altă direcție decacirct ne-am fi dorit-o naivii de noi
Și ca să icircnchei incursiunea mea icircn lumea literelor vă aduc la cunoştință icircncă un gacircnd de-al meu selectat de serialul Cugetările unui profan
bdquoConsider că literatura şi scrisul e ceva de prisos icircn viața omului e un moft al vanității rănite cum ar fi sosul de anason icircndoit cu esență de ananas cu care unii bucătari trufaşi stropesc fructele de mare sau muşchiul de vițel macircngacirciat icircn preala-bil cu miez de trufe Cu pretinsul lor mai-mult-ca-perfectul fiecare se răzbună cum poate uimindu-şi şi umilindu-şi clienții cititorii sau carnivorii e totunardquo
Faptul că s-a făcut nevăzută icircntr-o
manieră cacirct se poate de subită după un omor care provocase atacircta vacirclvă n-o ajuta cu nimic dimpotrivă producea doar efecte nedorite pentru ea dar şi pentru toți noi Icircn primul racircnd procurorul Arhi-ze şi-a pierdut răbdarea şi la un pahar de vişinată cu arahide sărate declarase icircntr-un cerc icircngust de prieteni procurori şi ei toți cu nervii la pămacircnt că Margo este prima pe lista suspecților de comi-terea omorului
Auzind asta am căutat să mă icircntacircl-nesc cu Arhize şi să-l icircntreb ce temeiuri au stat la baza ipotezei lui Avea probe concrete sau era vorba de o răzbunare personală aşa cum am presupus chiar din clipa icircn care am auzit de versiunea lui Bineicircnțeles că n-am fost lăsată să intru icircn biroul lui dar icircmpotrivirea cerberilor de pe coridoarele procuraturii m-au stimulat să-mi aduc aminte de un episod straniu chiar inexplicabil aş spune
Icircn acea dimineață de 14 iulie cacircnd vestea asasinării lui Modest se răspacircndise prin oraş cu viteza usturătoarelor brize ce sprintează de la stația de epurare odată cu răsăritul soarelui m-am icircnfățişat şi eu la poarta celei mai influente pacircnă nu demult persoane din oraşul nostru Dealul Morarilor forfotea de lume multă şi pestriță angajați icircndoliați ai primăriei jurnalişti cu figuri sceptice alții de-a dreptul deprimați purtacircnd camere video grele pe umeri sau carnețele ferfenițite icircn macircini cu indispensabilul pix cu gel icircnfipt
icircntre file gură-cască sosiți cu sufletul la gură trăgacircnd nervoşi de reverele late şi icircndreptacircnd poalele halatelor de baie ca să-şi păstreze nepătată demnitatea de mahala vecini din Văgăuna cu cipici de casă icircncălțați pe piciorul gol cacircțiva şefi de bănci şi preşedinți de judecătorii polițişti sub acoperire alții la vedere cu uniforme proaspăt călcate dar nespălate din ziua fabricării din care cauză luceau ca oglinzile la soare agenți secreți necu-noscuți marelui public icircn schimb de un hipnotism irezistibil atrăgacircnd atenția tuturor curioşilor un mic detaşament de agenți fiscali nişte lipitori tăcute şi hrăpărețe ale sacircngeroasei perioade de tranziție Mai pe scurt aproape toată lumea bună a oraşului urcase pe deal pentru a se convinge de moartea neanunțată a lui Modest
Plimbacircndu-mă prin mulțumea agitată pusă pe analiza detaliată a motivelor asa-sinatului l-am observat pe Arhize ferin-du-se nu ştiu cum tocmai de mulțimea icircn mijlocul căreia se afla (Margo ar fi spus că am folosit un oximoron) Ca şi cum se temea să fie observat de cineva anume Mergea cu capul plecat aruncacircnd priviri fugare cacircnd icircntr-o parte cacircnd icircn alta şi la fiecare cinci minute dacircnd indicații scurte unor dulapuri masive deghizați icircn oameni ai legii care răsăreau ca din pămacircnt şi se apropiau umili de el
Icircn pofida căldurii sufocante chiar şi la acea oră matinală purta o pălărie cu boruri mari o pereche de ochelari de soare imenşi şi o cămaşă gri sfacircrtecată de nişte carouri oranj cu macircnicile lungi şi gulerul ridicat Din punctul meu de vedere o asemenea opțiune vestimenta-ră burlescă nu putea avea o altă menire decacirct să-l scoată icircn evidență pacircnă şi pe cel mai amăracirct şi anonim lustragiu Un procuror care a urmărit exact contrariul ndash să nu atragă asupra sa nicio privire indiscretă ndash a reuşit cu succes să atingă efectul maximei expuneri publice
Icircntrebările mele icircnsă vizau cu totul şi cu totul alte subiecte De pildă ce căuta Arhize la locul crimei Simțea cineva lipsa lui acolo icircn timp ce casa şi icircmprejurimile erau icircnțesate de tot felul de anchetatori şi agenți de teren La asta se reducea misiunea unui procuror-şef la acea oră ndash să caşte gura icircmpreună cu toți proştii adunați pe Dealul Morarilor Cine erau indivizii care răsăreau ca din pămacircnt şi ce indicații le dădea
PROZĂ
SOȚIA LUI FAUSTde VAL BUTNARU
Noroc de el că a avut inspirația să dispară repede din peisaj dar icircntrebările pe care mi le-am pus nu s-au topit icircn bezna neantului şi al misterului enigmatic ndash asta aşa ca să mă exprim mai literar Aceleaşi icircntrebări le-am văzut articulate pe buzele multor cetățeni simpli fără cunoştințe aprofundate icircn jurisprudență
O altă consecință a dispariției cacirct se
poate de bizare a lui Margo a fost faptul că Faust s-a pomenit cu o citație la pro-curatură şi interogat chiar a treia sau a patra zi după acea dimineață marcată de descoperirea unui mort mai mult ca important
L-am icircntrebat pe Faust ce a vorbit cu Arhize dar n-a ştiut ce să-mi spună
ndash Cum aşa nu ştii ce să spui m-am revoltat mai mult decacirct era cazul probabil
ndash Nu ştiu dragă şi gata mi-a răspuns cu icircncăpățacircnare Mă icircntreba tot felul de lucruri
ndash Cum ar fi insistam eundash Ce să fie s-a stropşit la mine I-am văzut deodată ochii lui albaştri
pe timp icircnsorit acoperindu-se de nori negri şi pompacircnd prin pupile o substanță otrăvitoare Probabil că după interogatoriu trăia senzația unui naufragiat Și atunci de ce se icircmpotrivea icircncercărilor mele de a-l evacua de pe nava icircn derivă
ndash Ce te bagi icircn viața noastră a stri-gat la mine uitacircnd că se afla icircntr-un loc public icircn plină stradă adică Cacirct timp mai ai de gacircnd s-o terorizezi pe Margo De ce nu ne laşi icircn pace Crezi că nu ştiu ce urmăreşti Margo nu mă va lăsa de dragul tău n-ai icircnțeles măcar atacircta lu-cru Uită-te la tine cum arăți Ai 39 de ani dar tot grasă şi pitică ai rămas de parcă ai fi un Sancho Panza icircn fustă Ei bine nici măcar fustă nu porți
Era speriat şi derutat v-am mai spus asta vorbea prostii fără să-şi dea seama ce icircndrugă Icircn primul racircnd abia am trecut cu cinci luni şi jumătate de 38 Asta ar trebui s-o ştie Eu şi Margo suntem năs-cute icircn acelaşi an şi icircn aceeaşi zi pe 29 februarie Și dacă ar fi să ne luăm după numărătoarea stabilită de comun acord şi de tradiția de a ne sărbători ziua de naştere odată la patru ani nu anual la 28 februarie aşa cum obişnuiesc s-o facă cei fără principii ci la 29 februarie ar ieşi că suntem minore rău de tot Pe urmă habar nu am ce ştie el ce urmăresc eu Cacirct priveşte restul aberațiilorhellip Eu grasă şi pitică Ei asta-i bună Nu sunt de icircnălțimea lui Margo este evident pentru oricine dar pacircnă a mă numi Sancho Panza e o cale cosmic de lungă Adică ce voia să insinueze Că Margo este un Don Quijote luptacircnd cu morile de vacircnd şi eu sluga ei călare pe un măgar răpciugos rosto-golindu-ne ambele icircn hăul derizoriului Adică icircn viziunea lui eram nişte babe triviale şi comice pe care nu voia să le lase să se facă de racircs ca şi personajele lui Cervantes (Margo icircmi icircnşirase peripețiile şi icircntreaga poveste a celor doi clovni aşa că sunt suficient de bine documentată) Dar nu i-am spus nimic Nu era prima dată cacircnd arunca vorbe icircn vacircnt speracircnd să mă ofenseze şi să mă facă să renunț Știa el la ce ar fi vrut să mă facă să renunț
Fragment de roman icircn pregătire
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 5
Icircn anul 2017 la Editura Junimea din Iaşi apare cartea Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc un studiu critic despre proza celui care revoluționa romanul basarabean de la
mijlocul secolului XX prin Singur icircn fața dragostei Sunt analizate trei romane ndash Lătracircnd la lună Hronicul Găina-rilor Spune-mi Gioni ndash acestea confirmacircnd se pare cel mai bine constatarea pe care o face Vasile Iftime autorul lucrării icircn Introducere bdquoCu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susținută icircn special de succedarea planurilor narative (complementare suprapuse intersectate opuse) de extrapolările temporale şi spațiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn granițe fluctuante) de cameleonizarea personajelor (inițierea icircn imoralitate şi descreşterea individului social) de retorică persiflantă ironică sarcastică a acestorardquo
Fără a utiliza o terminologie excesivă Vasile Iftime analizează atent cele trei proze (comentariile pe text sunt foarte bune) urmărind planurile narative personajele şi icircn mod special limbajul Uneori suntem provocați prin icircncadrări paradigmatice neaşteptate (bdquoAureliu Busuioc icircn Lătracircnd la lună nu uzează de indicii cronologici tocmai pentru a imprima scrierii tuşa de ambiguitate necesară unei narațiuni cu elemente de tematică suprarealistărdquo bdquoRomanul ndash Spune-mi Gioni nm LȚ ndash [hellip] poate fi perceput ca o scriere icircn oglindărdquo ) alteori impresionează analiza minu-țioasă a ipostazelor unor personaje (la p 21 bunăoară ni se propune o trecere icircn revistă a schimbului continuu de roluri ale lui Enrique bdquoochiul treaz ochiul critic ochiul corector din familia Grăsanuluirdquo) decriptarea simbolisticii numerologice (din Spune-mi Gioni la p 106) sau enume-rarea punctuală a elementelor timpului biologic istoric astronomic social (icircn Hronicul Găinarilor la p 93-95)
Ceea ce icircl fascinează cu adevărat pe autorul cărții este se pare limbajul prozelor lui Aureliu Busuioc bdquoIcircn fiecare roman Aureliu Busuioc propune o altă schemă de construc-ție a romanului o altă rețetă de plăsmuire a personajelor un alt decor adaptabil subiectului Ceea ce rămacircne unic şi inconfundabil icircn proza lui Busuioc este limbajulrdquo Vasile Iftime acordă o atenție deosebită acestui aspect (şi anume aici trebuie căutată noutatea absolută a exegezei pe care o icircntreprinde) urmărind dimensiunile limbajului polifonia limbajului retorica şi ajungacircnd la concluzia că bdquoAureliu Busuioc excelează icircn romanele sale cu o retorică coerci-tivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Și totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn textrdquo
Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc este o carte necesară pentru că explorează multiaspectual trei romane ale lui Aureliu Busuioc (unul dintre cei mai importanți prozatori din a doua jumătate a secolului XX de la Chişinău despre care se vorbeşte mai mult decacirct se scrie) este o carte bine-venită pentru că publicată la o editură din Iaşi contribuie cumva la integrarea acestui autor icircn contextul general al literaturii romacircne este o carte-promisiune pentru că icircn mod sigur Vasile Iftime odată ce a pactizat cu Aureliu Busuioc va vrea să studieze şi celelalte romane Suntem curioşi ce şi cum va scrie despre Singur icircn fața dragostei Unchiul din Paris Și a fost noaptehellip şi fireşte Pactizacircnd cu diavolul
DESPRE AURELIU BUSUIOC CU MIGALĂ
LITERATURA PENTRU COPII LA IcircNCEPUT DE SECOL XXI
Icircn anul 2004 Maria Șleahtițchi făcea selecția textelor studiul introductiv şi notele biobibliografice pentru antologia Literatură pentru copii din colecția Literatura
din Basarabia Secolul XX (editurile Știința şi Arc) Icircn acel vo-lum antologatoarea icircşi exprima optimismul pe care i l-a insu-flat evoluția acestui gen de-a lungul a o sută de ani pe seg-mentul interriveran al literaturii romacircne bdquoPrimele impresii ale antologatorului au fost de bucurie De bucuria că suntem şi că scriitorii basarabeni dăruiți cu har au reuşit să dea reale valori icircn acest genrdquo
Icircn 2018 apare o altă antologie de Literatură pentru copii (Editura Arc) cu texte publicate după 2000 Analizacircnd cărți-le pentru copii apărute timp de şaptesprezece ani şi făcacircnd o listă de bdquopeste şapte sute de titluri şi nu cred că am dat de capătul acestei icircntinderi icircn revărsarerdquo antologatoarea (ace-eaşi) constată cu regret că nu prea mai avem motive de bu-curie deoarece bdquoeste clar că icircn acest gen ca icircn niciun altul al literaturii există o icircnspăimacircntătoare supraproducție de carte Scrie cine vrea cu sau fără vocație scrie ce vrea pu-blică cum şi unde poaterdquo Aşadar pentru a-i oferi citotorului o culegere de lucrări ce rezistă estetic a fost nevoie de multă răbdare şi persevernță dar şi de mult discernămacircnt (calități de care Maria Șleahtițchi cel mai bun cred cunoscător al domeniului de la noi dă dovadă cu prisosință prin selecția pe care o face) Ni se propune un volum ce cuprinde atacirct po-ezie şi proză cacirct şi dramaturgie cu autori făcacircnd parte din generații diferite şi practicacircnd formule literare diferite bdquoLa al-cătuirea antologiei de față mărturiseşte Maria Șleahtițchi icircn prefața intitulată sugestiv Literatură şi industrie am fost cu-rioasă să văd care sunt numele noi intrate icircn literatura pentru copii şi m-am bucurat să constat că domeniul rămacircne icircn con-tinuare de interes pentru tinerii scriitori (Aurelia Borzin Stela Popa Anna Leah şa) Am remarcat de asemenea prezența mai nouă a cacirctorva scriitori optzecişti care insistă pe acest palier de creație (Nicolae Popa Irina Nechit) dar şi lansarea lui Dumitru Crudu cu două cărți noi pentru profilul său literar acredtitat M-am bucurat să recitesc minunata carte Vizavi de vizavarză a regretatului scriitor Aureliu Busuioc Am reținut diversificarea tematică icircn cazul creației lui Spiridon Vangheli scriitorul evocacircnd icircn cartea sa Crăița momente dramatice de la mijlocul secolului XX M-am bucurat şi de un singur text semnat de un scriitor talentat Este şi cazul nuveletei cu firul răsucit icircn patru sau icircn opt Dirimaga de Vladimir Beşleagă Am constatat aşezarea temeinică icircn acest gen de literatură a unor scriitori icircn temei şaptezeciştirdquo
Icircn urma unei selecții riguroase ni se propun texte care icircmbină măiestrit bdquoliteratura ca artă literatura ca platformă de educație şi literatura ca jocrdquo (condiție sine qua non a unei lucrări pentru copii după cum subliniază Maria Șleahtițchi icircn prefață) Iată bunăoară cacircteva strofe din Greierul care s-cri-cri-e o frumoasă şi amuzantă poezie de Arcadie Suceveanu scrisă icircn manieră postmodernistă bdquoGreierul de-odinioară Bunul meu coautor a fugit din călimarăhellip Unde Icircn calcula-tor ndash Azi e altă racircnduială Zice el icircn dezacord Azi nu scrie cu cerneală Nimeni Toți lucrează-n Word Deşi e modern icircn toate Poartă-un frac albastru-mov Moştenit icircn taină poa-te De la Donici sau Kracirclov Cum m-ating de tastatură El se-nveseleşte ndash şi Cu har viu de la natură Icircmi dictează cri-cri-crihellip Eu traduc din greiereşre Inspirat şi plin de zel Iară el suceveneşte ndash Și-amacircndoi gacircndim la felrdquo
Lucia ȚURCANU
FIRUL CU PLUMB
AURELIU BUSUIOC
(1928-2012)
NOIEMBRIE
SEMNAL
Tic tacPic pacOrele picură-n ploaieticăie ploaia opactimpul se scurge-n odaietic tacOre s-adună grămeziPloaia e doar calitateCeasul e inimaveziBateMai batePic pacTic tacOrele apa ndash de-o seamăcurg la fereastrăCe facTimpul şi ploaia mă cheamătic pac
Pic tac
Tac
VELIMIR HLEBNIKOV CAcircND OMUL CAcircND RINOCERUL TRADUCERE PREFAȚĂ ȘI NOTE DE LEO BUTNARUCLUJ EDITURA NEUMA 2018
RAFTVASILE IFTIMEPACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOCIAȘI EDITURA JUNIMEA 2017
RAFTMARIA ȘLEAHTIȚCHILITERATURĂ PENTRU COPII (ANTOLOGIE)CHIȘINĂU EDITURA ARC 2018
1 6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Adrian CIUBOTARU Alex nu este prima dată cacircnd vizitezi o fostă republică sovietică icircn căutarea unor subiecte interesante și a unor oameni neordinari De unde vine acest interes pentru țările din Estul comu-nist al Europei inclusiv pentru Republica Moldova O curiozitate cu atacirct mai ciudată cu cacirct Vestul nu pare atras de Est decacirct dacă are loc vreun cataclism sau vreun război
Alessandro VINCENZI A fi comunist icircn Italia din perioada fascistă icircnsemna pentru cei din familia mea să fii de partea Binelui să faci parte dintre cei care au luptat pentru dreptate pentru respectarea drepturi-lor şi valorilor democratice Icircnsemna să fii de partea celor slabi să visezi la o societate mai dreaptă mai echitabilă Tatăl meu a fost comunist şi a luat mereu icircn serios toate aceste lucruri dar s-a ținut departe de propagandă şi populism Era sceptic icircn privința comunsimului sovietic deşi era totodată fascinat de măreția proiectului şi nu a ştiut icircntotdeauna să evite idolatrizarea URSS-ului Icircn timpul copilăriei mele am fost martorul unor dezbateri aprinse ce aveau loc regulat icircn casa noastră Casa era mică dar se umplea periodic cu colegii şi prietenii tatei care polemizau icircnverşunat Maniera aceasta pătimaşă de a discuta politica şi istoria m-a atras m-a făcut curios doream să icircnțeleg de ce unii oameni nu erau de acord cu tatăl meu şi icircl contraziceau mereu Treizeci de ani mai tacircr-ziu am decis să merg şi să văd cu ochii mei toate acele locuri despre care am tot auzit icircn copilărie şi pe care pacircnă atunci le puteam doar imagina Din 2008 am că-lătorit şi am făcut reportaje despre Moldova Belarus Ucraina şi Rusia
Acum m-aş putea defini ca pe o persoană care merge icircmpotriva curentului am mereu senzația că sunt pe contrasens mă interesează lucruri care icirci lasă reci pe prietenii şi colegii mei din Vest Cred icircnsă că nu are niciun rost să mergi şi să mai vezi o dată ceea ce s-a văzut şi a fost explicat icircn detaliu de sute şi mii de ori Cu cacirct mai puține ştiu despre o țară sau despre o comunitate cu atacirct mai atras mă simt de aceasta Iar dacă mass-media nu acordă mare atenție comu-nității respective ştiu că sunt pe calea cea dreaptă şi că am ales subiectul potrivit Acest mod de a aborda lucrurile comportă nişte riscuri desigur deoarece reduce uneori simțitor şansele de a-ți publica foto-grafiile şi articolele La fel de adevărat este că un story ieşit din comun un reportaj bine scris şi documentat cu imagini care intrigă poate stacircrni interesul vreunui editorhellip Uneori e bine să fii oaia neagră
AC Unul dintre subiectele tale preferate sunt comu-nitățile uitate izolate ce riscă să-și piardă identitatea etnică sau culturală icircn lumea noastră tot mai globală și mai uniformă Icircn 2008-2009 ai vizitat comunitatea italienilor din Kerci Crimeea mai bine zis ce a mai rămas din această comunitate care a emigrat icircn Ru-sia țaristă pe la mijlocul veacului XIX De asemenea
ai fost de cacircteva ori icircn Belarus unde ai fotografiat viața de zi cu zi a unor trupe de teatru semiclandes-tine persecutate de regimul Lukașenko După ce ai relatat drama acestor teatre ambasada belarusă (sau securitatea de la ambasadă) nu ți-a acordat viză pe motiv că nu ești bdquobinevenitrdquo Recent ai fost icircn regiunea autonomă Gagauz Eri Mai exact ai efectu-at trei vizite pentru a realiza un singur reportaj Pe drept cuvacircnt decizia m-a surprins dat fiind că nici regiunea nici minoritatea găgăuză nu sunt amenin-țate nici etnic nici cultural nici politic Singura ame-nințare poate veni doar de la găgăuzii icircnșiși care nu se grăbesc să-și recupereze cu adevărat nici limba nici identitatea icircn mare parte erodată Ce crezi că ar putea provoca curiozitatea cititorului spectatorului vest-european icircn Găgăuzia de azi
AV La prima vedere da sunt de acord nu există subiecte de interes major icircn Găgăuzia Dar dacă te gacircndeşti că acest grup etnic aproape necunoscut icircn afara granițelor RM reprezintă o populație turcică de religie creştină care a fost sovietizată pacircnă icircn mădu-va oaselor icircn perioada URSS iar acum fiind parte a unei țări declarat proeuropene continuă să afişeze un comportament mai mult sau mai puțin separatist şi totodată proruseschellip ei bine icircn aceste condiții devine clar că pentru un jurnalist serios Găgăuzia poate deveni o mină de aur
Sunt italian şi din 2005 locuiesc icircn Spania iar din 2011 ndash icircn Catalonia la Barcelona După cum bine ştii Catalonia este de asemenea o regiune separa-tistă care vrea să se rupă definitiv de Spania Dacă vom compara cele două cazuri icircn ciuda trecutului foarte diferit vom observa şi alte asemănări dincolo de dorința de a obține independența Și catalanii şi găgăuzii s-au strămutat sau au fost strămutați de mai multe ori de pe un teritoriu pe altul icircnainte de a se stabili acolo unde se află acum Și unii şi alții concep apartenența la statul spaniol şi respectiv la cel mol-dovenesc ca pe un accident provizoriu al istoriei şi nu ca pe o fatalitate sau necesitate
Cel mai mare oraş din Gagauz Eri este Comra-tul Deşi se cheamă oraş este mai curacircnd un sat cu elemente de urbanism Comratul seamănă cred cu toate centrele raionale din fosta Uniune căci oriunde aş fi călătorit ndash Belarus Ucraina Rusia ndash toate aceste orăşele improvizate arată la fel Ai putea identifica de-sigur nişte diferențe icircn cultura gastronomică icircn artă icircn arhitectură icircn comportamentul oamenilor dar cu macircna pe inimă pentru mine aceste diferențe sunt superficiale Da la Comrat şi icircn oraşe precum Chişină-ul oamenii vorbesc diferit şi nu mă refer aici la limbi Majoritatea chişinăuienilor icircşi văd viitorul icircn Europa pe cacircnd icircn Comrat invers mai aproape de Rusia dar nici acest lucru nu reprezintă o diferență esențială Cred că vor trebui să treacă decenii ca să vedem aces-te țări postsovietice despărțindu-se cu adevărat de trecutul rusesc sovietic şi icircncercacircnd să revină la origi-
INTERVIU
ALESSANDRO VINCENZIlaquoIcircN ȚĂRI CA MOLDOVA METABOLISMUL E MAI LENT OAMENII DIGEREAZĂ ȘI ASIMILEAZĂ MAI GREU SCHIMBĂRILE PRIN CARE TRECraquo
Alessandro Vincenzi
s-a născut pe 26 iunie 1973 icircn Bologna Italia A absolvit Facultatea de Științe Biologice a
Universității din Bologna A visat să studieze mamiferele marine dar o călătorie icircn Asia (din
Mongolia pacircnă icircn Indonezia) efectuată icircn 2001 l-a convins că omul este un obiect de studiu
mult mai interesant Icircn 2004 și-a luat maste-ratul icircn medicina tropicală iar din 2005 a fost
angajat ca biolog de organizația nonguverna-mentală Medici Fără Frontiere Prima lui misiune
s-a desfășurat icircn Somalia o țară sfacircșiată de război Timp de șapte luni a lucrat icircn laboratoa-
re improvizate diagnosticacircnd tuberculoza S-a obișnuit să poarte veste antiglonț și să meargă la baie icircnsoțit de gardieni icircnarmați Icircn Galkayo
icircn nordul Somaliei a trecut icircmpreună cu colegii și militarii care icirci păzeau printr-un asediu care a
durat peste o săptămacircnă Icircn Somalia și-a icircntacirclnit viitoarea soție pe atunci chirurg de război Au
urmat nouă luni icircn Uganda o țară de asemenea zdruncinată de confruntări armate Nici cele
cinci luni petrecute mai apoi icircn provincia Mani-pur din India exact icircn centrul bdquoTriunghiului de
Aurrdquo (regiune faimoasă pentru traficul de heroină și de ființe umane) nu au fost mai liniștite Ul-
tima misiune a avut loc icircn Teknaf (Bangladesh) icircn lagărul refugiaților birmanezi din Rohingya
Viața sub gloanțe l-a marcat profund După experiențele din zonele de conflict a hotăracirct să facă fotografie documentară și reportaje despre
comunități mai puțin cunoscute icircn Europa de Vest A icircnceput cu ce a știut mai bine prime-
le sale reportaje sunt dedicate tratamentului tuberculozei Așa ajunge icircn Republica Moldova
(2008) După o serie de călătorii icircn Turcia India și Columbia se decide să se axeze icircn special pe țările postsovietice din Europa de Est Din 2009
vizitează Ucraina (Kerci Lvov etc) Belarus (unde fotografiază Teatrul Liber persecutat de regim) Rusia (Astrahan) Icircn 2017 și 2018 revine icircn Re-publica Moldova pentru a face un reportaj des-
pre Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (Gagauz Eri) Icircn iulie 2018 fotografiază viața unei
familii de intelectuali ceangăi din Cleja Bacău Icircn 2019 urmează călătorii icircn Delta Dunării la
comunitatea lipovenilor și icircn Veria nordul Greciei la comunitatea aromacircnilor de acolo
Fotografiile și reportajele lui Alessandro Vincenzi au fost publicate icircn The Guardian Der Spie-
gel lrsquoOBS Le Monde CNN Mariclaire D della Repubblica Vanity Fair GEO Italy Geo Russia
Revue 21 Icircn 2009 a acordat un interviu publi-cației Sud-Est cultural realizat de subsemnatul
Icircn 2019 la Editura Cartier icirci va apărea un album dedicat Găgăuziei AC
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 7
nile şi la cultura lor Este la fel de adevărat că spre deosebire de Chişinău şi de Bălți Comratul arată mai curățel şi mai icircngrijit poate şi pentru că e mai mic şi mai uşor de administrat
Nu cred ca să revin la icircntrebare că occidentalii sunt foarte interesați acum de viața din Gă-găuzia dar pot deveni curioşi dacă vor percepe această regiune ca pe un punct strategic icircn care se poate naşte o nouă situație geopolitică icircn Europa de Est un nou conflict După cum ți-am spus adineaori faptul că mă ocup de regiuni ca Găgăuzia nu are cum să mă facă mai popular ca fotograf sau dacă vrei ca fotojurnalist dar ideea de a-i face pe occidentali să le cunoască mai bine este icircntotdeauna o provocare S-ar putea ca pe viitor această cunoaştere să conteze
AC Haide să vorbim totuși despre diferențe Oricacirct de puține și superficiale ele există Gă-găuzia ca și icircntreaga RM de altfel nu este o copie exactă a altor regiuni postsovietice Care ar mai fi particularitățile distinctive ale regiunii căci după cum ai spus nu te-a atras doar potențialul exploziv al separatismului local
AV Pentru a icircnțelege locurile şi oamenii am nevoie de timp Timp ca să digerez experiențele prin care am trecut Din 2008 lucrez icircn această parte a lumii şi cred că mi-am formulat deja un punct de vedere critic asupra spațiului postsovietic icircn general şi asupra RM icircn particular Deşi nu pare foarte diferită de restul Moldovei Găgăuzia tinde să sporească ceea ce o desparte şi nu ceea ce o apropie de Moldova
Cred că am dreptul să afirm asta pentru că atunci cacircnd am vizitat Chişinăul pentru prima dată zece ani icircn urmă oraşul mi s-a părut complet diferit de ceea ce am văzut acum Icircn Chişi-nău se simte că timpul a trecut că ceva s-a icircntacircmplat şi s-a schimbat se simt vibrațiile mo-dernității Asta se vede peste tot chiar dacă nu e chiar ca icircn Occident Oraşul lumea se mişcă Icircn Comrat e o altă atmosferă asemănătoare cu cea pe care am icircntacirclnit-o la Chişinău acum un deceniu Asta icircnseamnă că o parte a țării e mai dinamică pe cacircnd cealaltă parte e icircntrucacirctva blocată Acest lucru nu este nici bun nici rău icircn sine dar nu poți să nu observi că mai puțin dinamice şi active sunt tocmai acele părți ale țării care sunt atrase mai mult de modelul rusesc decacirct de cel european
De fapt e nevoie de o precizare găgăuzii sunt atraşi mai curacircnd de Rusia veche sovietică decacirct de Rusia adevărată cea de azi
Icircn Găgăuzia oamenii par foarte liniştiți respectuoşi şi foarte macircndri de originile lor Sunt ospitalieri şi săritori la nevoie Dar seamănă mai puțin cu concetățenii lor din Chişinău şi foarte mult cu țăranii italienii din copilăria mea cei pe care i-am cunoscut sau despre care am auzit atacirctea şi atacirctea istorii de la părinții mei Și tocmai acest lucru m-a surprins mai mult icircn Găgău-zia decacirct icircn altă parte faptul că lumea de acolo pare icircnghețată icircn timp icircn trecut icircntr-o epocă premodernă E un mod de trăi nu atacirct icircn realitate cacirct icircntr-un fel de nostalgie icircn bună parte icircntrucacirct nimeni şi nimic nu-i icircmpiedică pe aceşti oameni să-şi schimbe mentalitatea Icircn țări ca RM şi icircn particular icircn regiuni ca Găgăuzia metabolismul e mai lent oamenii digerează şi asimi-lează mai greu schimbările prin care trec Mulți nu acceptă necesitatea acestor schimbări şi de aceea se blochează icircn nostalgia după trecut De vină e şi viteza cu care se produc schimbările nu oricine este apt să le interiorizeze şi să le asimileze icircn timp util Se poate icircntacircmpla icircnsă ca ciocnirea vechiului cu noul să nu aibă un icircnvingător s-ar putea să dispară atacirct cultura tradițio-nală cacirct şi germenii civilizației şi mentalității moderne
AC De regulă genurile fotografice se icircmpart icircn cele artistice și icircn cele documentare Se vorbește despre fotografia artistică și cea conceptuală despre genurile populare și cele strict funcționale precum fotojurnalismul fotografia documentară sau portretul Cacirct de relevantă este această clasificare anume icircn cazul fotografiei Pentru mine de exemplu limbajul foto-grafic este mult mai unitar decacirct cel poetic poate și pentru că este mai limitat icircn mijloace Pe unde trece granița icircntre ldquodocumentarrdquo și ldquoartisticrdquo icircn fotografie Icircntrebare cu atacirct mai perti-nentă cu cacirct știm că fotografia ldquoartisticărdquo este deseori doar o pretenție estetică pe cacircnd unele poze ldquodocumentarerdquo au o valoare artistică incontestabilă de cele mai multe ori independent de intenția fotografului Arta are această proprietate de a se produce mult mai spontan icircn fotografie decacirct icircn alte limbaje
AV Este o icircntrebare interesantă şi actuală Cred că ne aflăm icircntr-o perioadă de tranziție de la ceea ce ne-am obişnuit să definim drept fotografie documentară tradițională la ceva ce icircncă nu a căpătat o definiție nu a fost deocamdată conceptualizat Mai multă lume observă că foto-grafia-document este din ce icircn ce mai marcată de personalitatea fotografului Mulți icircncearcă să creeze un stil individual recognoscibil o tendință rareori observată icircn trecut Cacirct despre mine prefer să acționez mai curacircnd icircn calitate de observator decacirct de scenograf sau designer De fiecare dată cacircnd ajung icircn mijlocul unei comunități icircntr-o familie fac ldquopasul icircnapoirdquo icirci las pe oameni să se comporte şi să vorbească aşa cum o fac de obicei pacircnă icircn clipa icircn care ei rede-vin spontani Abia atunci icircncep să fotografiez Astfel icircncerc să le documentez nu viața lor icircn general ci clipele lor de spontaneitate de firesc cacircnd sunt mai sinceri cu ei icircnşişi şi deci şi cu camera De aici uneori se naşte poezia Nu fac poze pe negacircndite dar prefer să mă las guver-nat mai degrabă de instinctul meu de fotograf profesionist decacirct de o idee preconcepută sau de un plan de acțiuni prestabilit
Icircmpărțirea pe genuri nu este icircntru totul relevantă dar există unele aspecte caracteristice pentru fotografia aşa-zis ldquodocumentarărdquo De exemplu codul etic pe care nu eşti obligat să-l urmezi dacă faci fotografie pur ldquoartisticărdquo Și apoi chiar dacă icircncerc să subordonez totul stilului meu de a face imagine sunt obligat să rămacircn fidel momentului specific pe care icircl fotografiez Fotografia artistică sau conceptuală oferă mai multă libertate fotografului mai multe posibili-tăți de utilizare a creativității De exemplu un fotograf artist sau unul conceptualist ldquovorbindrdquo despre bipolaritate poate să prezinte un suferind ca pe o ființă cu două capete Eu nu-mi pot icircngădui asemenea simboluri Totodată icircncerc să inserez şi puțină ironie icircn fotografiile mele Ironia este cel mai inteligent mod de a ilustra lucruri uneori pretins serioase Ironia te pune pe gacircnduri te apropie mai repede de semnificația unei scene sau a unei icircntacircmplări şi totodată icircți dă posibilitatea să transmiți un mesaj cumva din afară detaşat Problema e că uneori unele persoane confundă ironia cu lipsa de respect ceea ce icircn fotografia documentară este o acuza-ție gravă
Interviu realizat de Adrian CIUBOTARU
Imagini din albumul bdquoGăgăuziardquo (titlu provizoriu) icircn pregătire la Editura Cartier
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 7
Micuțul Aureliu la vacircrsta de 4-5 ani cu tatăl Alexandru şi mama Olga (n Zaporojan)
nul este diametral opus liniei ideologice şi sociologice pe de o parte şi icircn opoziție cu proza lirică poetizantă şi oralistă ce icircnflo-rise icircn acea epocă pe de altă parte Tot din această perioadă fac parte şi piesele Radu Ștefan ndash icircntacirciul şi ultimul (1969) şi Și sub cerul acela (1971) memorabile prin tematică stil inteligenţă şi umor
Romanele ce au urmat Unchiul din Paris (1973) şi Local ndash ploi de scurtă durată (1986) au consacrat un prozator original modern icircn obsesiile sale preocupat de icircnnoirile de substanță ale unor teme şi tipologii umane blocate de schemele realismului socialist
Ciclul de romane scrise icircn perioada de după 1990 ndash Lătracircnd la lună (1997) Pacti-zacircnd cu diavolul (2000) Spune-mi Giony (2002) Drsquoale vacircnătorii (2005) Hronicul găinarilor (2006) Și a fost noaptehellip (2012) ndash tratează icircntre altele teme şi subiecte interzise icircn perioada sovietică foametea şi deportările ocuparea Basarabiei icircn 1940 şi icircn 1944 de către trupele sovietice vacircnătoarea şi bdquorepatriereardquo forțată a basarabenilor din Romacircnia icircn primii ani de după război bdquopac-tizareardquo cu regimul concentraționar sovietic etc Scrise icircntr-un limbaj polifonic ironic şi inventiv developacircnd subiectele din mai multe perspective temporale icircn care prezen-tul social alternează cu timpul istoric bdquocu scopul ridiculizării personajelor demistifică-rii ideologiilor declasificării evenimentelorrdquo (aşa cum observă Vasile Iftime icircn monografia sa Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc Editura Ju-nimea 2017) aceste romane bdquopostmodernerdquo s-au bucurat de o largă apreciere atacirct icircn pre-sa din R Moldova cacirct şi icircn cea din Romacircnia Alături de alte scrieri ele au contribuit icircn mare măsură la descoperirea conştiinței de sine a literaturii basarabene icircn noul context al literaturii romacircne contemporane Alex Ștefănescu unul din puținii critici din partea dreaptă a Prutului care au scris despre opera scriitorului de la Chişinău consemnează icircntr-un articol din Romacircnia literară bdquoAureliu Busuioc contrazice imaginea consacrată a scriitorului basarabean Nu este patriarhal ci monden nu este patetic ci ironicrdquo
Aureliu Busuioc este icircn acelaşi timp un binecunoscut şi icircndrăgit autor de cărți pentru copii şi adolescenți Se poate spune că scrierile sale destinate micilor cititori alături de cele ale lui Spiridon Vangheli şi Grigore Vieru au pus fundamentul literaturii noastre pentru copii cu adevărat naționale Icircn ele scriitorul icircmbină icircn chip firesc faptul de viață cu aventura şi cu fantezia paraboli-că spiritul ghiduşar cu tacirclcul şi icircnvățătura cultivă cu dezinvoltură expresia elevată spiritul ludic debordacircnd de fantezie şi umor Unul dintre cele mai cunoscute personaje ale sale este Nătăfleață din povestirea Aventuri-le lui Nătăfleaţă (1961) icircndrăgit de mai multe generații de copii Peripețiile lui Nătăfleață una mai nostimă decacirct alta poartă amprenta unui umor inconfundabil aureliubusuiocesc fin de o inteligență sclipitoare Icircn orice situ-ație fie atunci cacircnd se duce la cumpărături fie atunci cacircnd ndash pentru a scăpa de supa de cartofi şi macaroanele cu bracircnză pe care n-avea ochi să le vadă ndash susține că a fost ciupit de un porumbel şi icircncepe să vorbească păsăreşte cara-mara-bara cioca-boca-moca chiri-miri-biri fie atunci cacircnd icircmpreună cu cățeluşul Bimbirel se transfigurează icircntr-un redutabil detectiv ndash aventurile sale ştrengă-reşti sunt pline de farmec şi inventivitate Această povestire alături de Cizmele cocos-tacircrcului (1967) şi de Marele răţoi Max (1968) au devenit cărți de referință icircn contextul anilor `60-`70 susținacircnd cu brio proba
timpului şi menținacircndu-se şi astăzi pe scena literaturii
După o perioadă destul de icircndelunga-tă ajuns la senectute Aureliu Busuioc se icircntoarce la acest gen de literatură pe care icircl icircmbrățişase icircncă din tinerețe dacircnd la lumină alte cărți două de proză şi alta de poezie ndash Pe cacircnd bunicul era copil (2008) Sfrede-luş (2009) şi respectiv Vizavi de vizavarză (2010) Ca şi lucrările anterioare aceste cărți au cucerit icircn scurt timp simpatia micilor citi-tori prima fiind apreciată cu Premiul bdquoCartea anuluirdquo al Salonului internațional de carte pentru copii Chişinău ediția 2009 iar cea de poezie obținacircnd Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova Mai multe titluri din aceste cărți au fost preluate recent icircn antologia Literatură pentru copii (Editura Arc 2018) fiind o dovadă că scriitorul continuă să ră-macircnă icircn preferințele cititorilor de la icircncepu-tul secolului XXI
Icircn mediile literare şi artistice ale Chişinău-lui numele lui Aureliu Busuioc s-a asociat icircn-totdeauna cu imaginea scriitorului adevărat a scriitorului scriitor dublată de cea a iro-nistului inteligent şi seducător a coseurului imbatabil de o inepuizabilă vervă şi inven-tivitate umoristică care timp de o jumătate de secol a fost un nelipsit personaj al vieții literare Scriind cu ceva timp icircn urmă un eseu despre percepția actuală a poeziei lui Aureliu Busuioc i-am făcut autorului un portret pe care țin să-l reproduc fragmen-tar aici icircn semn de neştearsă dragoste şi prețuire a inubliabilului om şi scriitor de la a cărui naştere se icircmplinesc 90 de ani
bdquo hellipPersonajul icircnalt de aproape doi metri cu chip mauresc boem cu măsură icircn ti-nereţe fermecător şi la senectute un aristo-crat fumacircnd pipă chiar şi atunci cacircnd poartă blugi şi adidaşi e un neicircntrecut meşter la farse şi cacealmale risipitor de bancuri şi cutume dacircnd reprezentaţii de virtuozitate ludică definind succint şi persiflacircnd memo-rabil icircn formule sentenţios-epigramatice pe toţi acei care intră icircn şi ies din raza privirii salehellip Vorba lui icircmpunge şi zgacircrie butadele sale fac deliciul galeriei bdquodefiniţiilerdquo sale se imprimă ca o danga pe chipul cacircte unui co-leg sau pe cacircte vreun op devenind icircn scurt timp folclor scriitoriceschellip Oricacirct de caus-tice icircnsă ironiile lui Busuioc sunt aproape unanim acceptate atacirct de colegi cacirct şi de ştabii zilei ca pe nişte bufonade bdquonecesarerdquo ce dau culoare vieţii literare ca pe nişte su-pape de defulare bune să dezamorseze con-flicte ori pur şi simplu să icircnveselească ban-chete recepţii bdquovacircnători regalerdquo Or miştoul său e mai icircntotdeauna inteligent şi cu gust de elităhellip Intelectual de aleasă structură cu o pronunţată conştiinţă modernă adevărat de-can de vacircrstă al literelor basarabene Aureliu Busuioc manifestă o ireductibilă şi tranşantă solidarizare cu opţiunile estetice ale gener-aţiei postmoderniste o exemplară deschidere spre tot ce este nou şi neperisabil icircn materie de literatură Ajuns acum la vacircrsta senio-rilor el şi-a conservat tinereţea spiritului icircn aceeaşi formulă dezinhibată nonşalant-his-trionică şi liber(tin)ă ce l-a consacrat Iposta-za creatoare exerciţiul scrisului permanent şi nu icircn ultimul racircnd ironia i-au păstrat curiozitatea vie i-au cizelat şi i-au purificat fiinţa de orice sedimenterdquo
Aureliu Busuioc a reprezentat icircntotdeau-na imaginea scriitorului liber şi emancipat sincronizat icircn toate cu spiritul literar gene-ral romacircnesc dar şi cu esențele literaturii moderne şi postmoderne Istoria literară icircl va reține ca pe unul dintre cei mai valoroşi creatori din icircntreg arealul limbii şi literaturii romacircne
05 ION POPbdquoECHINOXrdquo - 50
nu icircnsă vivacitatea de spirit n-a scăzut un icircnsemnat număr de studenţi au continuat să icircnveţe meşteşugul scrisului de calitate icircn acest spaţiu Paralel icircn paginile maghiare şi germane au fost pu-blicate multe texte rezistente estetic ndash poezia germană mai ales a primei promoţii echinoxiste a chiar influenţat serios bdquooptzecismulrdquo de limbă romacircnă ndash s-au realizat traduceri reciproce de texte icircn exerciţiul continuat al unei colaborări prieteneşti comprehensive Din păcate emigrarea cvasitotală a germanilor din Romacircnia icircn anii lsquo80 a icircncheiat şi istoria lor echinoxistă rămacircnacircnd doar paginile ma-ghiare active pacircnă icircn imediata noastră apropiere E de spus cred că fie şi icircn dimensiunile ei mai restracircnse şi cu permeabilităţi de grad diferit icircntre cele trei componente lingvistice bdquoatelierulrdquo Echi-nox s-a dovedit a fi benefic căci a deschis şi icircncurajat nişte căi de comunicare interculturală a dat un exemplu catalizator de cunoaş-tere reciprocă dovedind că icircn lumea creaţiei spirituale se poate trece peste prejudecăţi resentimente mentalităţi retrograde Texte de Peter Mozzam Franz Hodjak Werner Soumlllner stăteau alături de ale lui Szoumlcz Geacuteza Egyed Peacuteter Gaal Gzoumlrgy Breacuteda Ferencz şi ale redactorilor şi colaboratorilor de limbă romacircnă
La ora bilanţului din care am schiţat doar cacircteva repere grupa-rea şi revista Echinox are cred cu ce se macircndri Ca atelier de cre-aţie icircn primul racircnd a avut o contribuţie substanţială la cultivarea unor spirite icircnzestrate a dat icircncurajatoare exemple de deschidere şi dialog cultural deopotrivă icircn spaţiul romacircnesc şi icircn cel universal a ilustrat sub regimul de cenzură comunist un spaţiu de autentică bdquorezistenţă prin culturărdquo Dincolo de schimbările sau nuanţele de program de etapă icircmi place să cred că ceva dintr-o solidaritate de spirit creator şi constructiv s-a păstrat prin anii mulţi care au trecut din decembrie 1968 icircncoace adică icircn jumătatea de secol ce face astăzi parte din Centenarul Marii Uniri a Romacircniei Sunt oameni cărora Echinox-ul le-a luminat viaţa au chiar schimbat-o Eu sunt unul dintre aceştia
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
E prima aniversare bdquorotundărdquo a lui Aureliu Busuioc pe care o con-semnăm icircn lipsa lui Am vrut
să scriu bdquoicircn lipsa Maestruluirdquo dar icirci şi icircntrevedeam zacircmbetul ironic de acolo din ceruri (o fi fiind mai curacircnd ca-zat icircn vreun cerc mai special ndash să mai conteze oare dacă e din Paradis ori din Infern de vreme ce alături icirci stau cu siguranță spirite ca Villon Rabelais Boccaccio Gogol) Nouăzeci de ani ar fi icircmplinit
Icircntacircmplarea face că tocmai reco-mandam pentru o vacanță unui cititor din familie cacircteva cacircrti De rău de bine au mers toate că aşa e vacanța pentru lecturi Dar numai Busuioc a mers ca la carte Nu mai este el icircn viață ca să se creadă că icircl linguşesc aşa că pot să spun foarte simplu că este ndash da este atacirct cacirct ne sunt la icircndemacircnă cărțile lui ndash un scriitor autentic Tipărindu-i căr-țile comercializacircndu-le sau plasacircndu-le icircn biblioteci icircn cazul lui faci dreptate cititorului nu scriitorului
Artist al cuvacircntului familiar (or-ganic firesc natural genetic nu prin vreo mezalianță nefericită) cu limba romacircnă el poate să ne mai servească drept model icircn cam toate genurile poezie dramaturgie roman Dar şi icircn publicistică pamfletele sale fiind de o
inteligență selectă şi de o acuitate dis-tinctă De altfel distincția este calitatea cu care s-a impus icircntotdeauna A fost ironic parodic şi persiflant icircntr-o epocă fariseică a fost necruțător icircn epoca ticăloşilor ordinari şi a fost artistul absolut icircn era libertăților De fapt liber a icircncercat să fie icircntotdeauna fie şi mai curacircnd icircn forma estetic-eretică decacirct icircn cea politic-disidentă
Nu l-a interesat niciodată proble-ma bdquorealismuluirdquo (bdquosocialistrdquo da) care icircncerca să măsoare raportul dintre artă şi realitate ca semn al calității ope-rei El a făcut artă atacirct Realitatea i-a fost modelul şi paleta de unde icircşi lua culorile Icircn rest totul e artefact pacircnă şi acolo unde lumea vedea o reproducere a faptelor reale (cacircți nu s-au icircntrebat la vremea lor icircn ce şcoală a predat profe-sorul Busuioc pentru a culege subiectul şi personajele din Singur icircn fata dragos-tei o poveste ficțională cap-coada)
Dar iată că tocmai el a lăsat ndash icircn aceasta constă arta scriitorului autentic ndash cele mai adevărate tablouri ale epoci-lor bdquozugrăviterdquo icircn ficțiunile sale Nimic mai ficțional decacirct Hronicul Găinarilor dar nicio carte (bdquodocumentarărdquo sau artistică) nu reflectă mai precis istoria noastră veche şi recentă
bdquoEpoca Bodiulrdquo incoloră şi absurdă nu a putut să fie redată altfel decacirct printr-o comedie postmodernă avant la lettre Radu Stefan Icircntacirciul şi Ultimul Piesa e (şi) o parodie la multe dintre evenimentele politice şi sociale din URSS icircn plin război bdquorecerdquo cu lumea ci-vilizată (dar se impun aici şi multe pa-ralele cu sistemul politic actual semn că năravurile nu s-au prea schimbat) Iată cum e parodiată spionomania din timpul bdquorăzboiului recerdquo bdquoagenturile străine nu se mai astacircmpără suntem obligați să fim vigilențirdquo Sau despre organele de securitate ale statului su-praveghind orice ndash situații ce amintesc de Orwell bdquoNu m-aş mira deloc să aflu că pereții aceştia-s plini de microfoa-nerdquo Lozincile bdquogrijardquo conducerii față de fericirea bdquomaselorrdquo sunt luate icircn căruța ironiei bdquoLupți şi te zbați icircți rişti scăfacircr-lia pentru fericirea lor a maselor iar ele masele nu-s icircn stare să icircnțeleagărdquo
Piesa conține mai multe aluzii la sistemul concentraționar al totali-tarismului cacircnd orice opinie liber exprimată punea icircn pericol viața şi libertatea persoanei Un alt obiect al satirei este turnătorul (pacircracirctorul de la securitate angajatul secret care se obligă să raporteze despre ce se discută icircn diverse medii icircn special icircn cele intelectuale) bdquoAscultă tinere ştii să
beirdquo bdquoCa toată lumea Măria Tardquo bdquoDar să tornirdquo bdquoDacă nu ştiam nu ajungeam aicirdquo (adică icircn acest rang icircnalt ndash nm mvc) Alegerile parlamentare o farsă icircn ndash toate ndash epocile totalitare sunt ridi-culizate subtil aluziv dar tăios bdquoPoate punem totuşi chestiunea la votrdquo bdquoLa ce bun formalismul acesta Unanimitatea e absolut evidentărdquo
Unele replici sunt atacirct de bine surprinse icircncacirct sunt sugestive pentru orice epocă bdquoIcircn zilele noastre a dom-ni icircnseamnă a jecmăni şi niciun fel de demagogie nu mă poate convinge de contrariurdquo O aluzie la domniile de lun-gă durată (despre cei care se par ina-movibili care guvernau decenii la racircnd neschimbați) este această meditație a lui Radu bdquoAm domnit trei zile Exact atacirct cacirct să-mi rezerv o pagină icircn cro-nicile țării Socot că slava care durează mai mult e periculoasărdquo O situație clasică este replica dată de Radu Ștefan unui carierist bdquoȘi eu voiam să-l pun responsabil cu tineretul Vezi Pafnu-tie cum se răsplăteşte bunătatea Vezi ce icircnseamnă să cunoşti omul numai din ancheterdquo Icircn replică se ascunde şi o tradiție sovietică (persistentă şi azi) de a avea un nomenclator al cadrelor fide-le şi docile care erau numite icircn funcții administrative indiferent de compe-tențele lor Acest fenomen al alegerii
ACTUALITATEA DUPĂ BUSUIOCde MIRCEA V CIOBANU
CAcircMPUL ALB OILE NEGRE
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Internaționalism mai mult sau mai puțin proletarLa Stockholm (1959) O primă pagină de bdquoJurnal cubanezrdquo ar fi putut fi scrisă aici icircn umbra acestui arbore tropical (1983)
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 9
AURELIU BUSUIOC bdquoFIȚI IcircNTOTDEAUNA IcircNDRĂGOSTIȚIrdquo
BLOGOGRAMEDEGHEORGHE ERIZANU
copy Elena DONCIU
Ultimul roman al lui Aureliu Busuioc Și a fost noaptehellip A apărut icircn colecția Rotonda icircn 2012Ultimul discurs public şi l-a ținut pe 17 mai 2012
Iată-lbdquoAm avut foarte mulți prieteni care pacircnă la urmă s-au dove-dit a fi mai puțin prieteni decacirct poate ar fi fost cazul Am avut duşmani care şi ei s-au străduit să-mi demonstreze că sunt mai duşmani decacirct m-aş fi aşteptat Dar de ce să pomenesc de ce să vorbesc de asta dacă să zicem un coleg pe care icircncercam să-l stimez icircntr-o vreme icircncepe un articol de-al lui despre mine icircn felul următor ldquoPoetul cutare cu un picior icircn groapă icircncearcă s-o facă pe postmodernistulrdquo Nu m-am supărat am hotăracirct că cel mai bun lucru e să nu răspunzi pentru că ei aşteaptă răspunsul acesta al tău şi dacă nu li-l dai sunt derutați Și la urma urmei stai şi te gacircndeşti Doamne Dumnezeule icircn țara asta nu este o lege care să le interzică cetățenilor săi să se nască idioțihellipCam asta am vrut să vă spun De altfel ar fi trebuit să vin cu un sandwich uns pe o parte cu sare pe cealaltă parte cu zahăr dar ce rost are Nu mai are niciun rost Aşa că vă doresc să fiți sănătoşi să fiți dacircrzi bravi să luați cele mai potrivite hotăracircri pentru că cea mai măruntă hotăracircre poate să-ți icircntoarcă viața icircn altă direcție Să fiți sănătoşi şi nu uitați să vă iubiți pentru că dragostea este cea mai frumoasă parte a vieții şi unde nu este dragoste nu este nimic Să trăiți să fiți sănătoşi şi să fiți icircntot-deauna icircndrăgostițirdquo
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Cu prietenul Spike (anii 1970) Despre vacircnat cu IC CiobanuAureliu Busuioc la 50 de ani Cu soția Tanți fiul Corneliu şi fiica Mariana (1978)
pe criteriul loialității nu al competențelor e ridiculizat şi icircn următorul pasaj bdquoVoiam să te pun la cultură Dar ai să comanzi forțele armaterdquo
Umorul e prezent şi icircntr-un fel special al autorului de a corela contexte istorice şi situații din registre diferite (care iată azi se potrivesc perfect) Radu Ștefan refuzacircnd să revină a doua oară la tronul țării (unde dom-nise numai trei zile) se justifică bdquoRegret din suflet Dar mă rețin afacerilerdquo (fostul dom-nitor icircşi deschise o cacircrciumă la o intersecție de drumuri) Replica lui Răzvan (viitorul domnitor) e provocatoare şi atacirct de actua-lă () bdquoScaunul Țării Moldovei nu-i o afacere serioasărdquo
Două termene de guvernare a comunişti-lor icircn Moldova bdquoindependentărdquo sunt cel mai bine surprinse icircn O sumă de cuvinte Cita-bilă integral cartea (cărțulia cartela cardul nostru de memorie şi patrimoniu condensat) divulgă o descoperire a scriitorului o epocă politică anacronică şi stupidă nu poate fi luată doar icircn răspăr ci şi icircn căruță nu poate fi tratată decacirct ironic şi persiflant or luacircnd-o icircn serios te poți contamina Icircmi amintesc icircn context şi de un portret remarcabil al unui erou al zilei bdquoUmblat ca la moară prin străi-nătăți Cu Lenin ortac la sarmale Pretinde că are vreo trei facultăți Dar nu şi pe cele mentalerdquo
Dar iată şi o bdquolegendărdquo din O suma de cu-vinte ca exemplu de atitudine față de tacircmpe-niile servite grav şi solemn
DE BĂTĂLII FĂCUTE LA VREME
Zic că icircn războiul de o sută de ani dintre angliceni şi franțuji comandantul armate-lor galice n-au vrut să se bată la Azincourt zicacircnd
ndash Icircn primul racircnd nu-mi place numele ro-macircnesc al localității apoi nu se luptă oamenii icircn Postul Mare Nu-i nice o grabă că va mai ține războiul icircncă nouăzeci şi doi de ani Dar aristocrații de la curte l-au luat peste picior şi l-au numit fricos Atunci comandan-tul s-a repezit asupra anglo-sacşilor care cu Henric al V-lea icircn frunte au cacircştigat bătălia şi i-au măcelărit pe franțuji
Și au greşit straşnic aristocrații francezi pentru că savanții de la Academia de istorie integrată din Chişinău au descoperit că dacă franțujii n-ar fi primit lupta la Azincourt războiul de o sută de ani s-ar fi scurtat cu cel puțin trei săptămacircni Vorba ceea bdquoDă Doamne franțujilor mintea savanților moldoveni cea de pe urmărdquo
Ce păcat ca nu mai este Și nu mă gacircndesc atacirct la el ndash clemență Maestre ndash cacirct la cititor desigur Atacircta tacircmpenie icircn sferele icircnalte ale bdquosocietății moldoveneştirdquo Atacircta cacircmp de in-spirație pentru un Aureliu Busuioc
Cu Nichita Stănescu şi colegi de la USM (1976)
1 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
ESEU
de VASILE IFTIME
PACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOC
Cititorul ideal al lui Aureliu Bu-suioc este un individ educat conectat la istoria naţiei şi a
lumii ancorat icircn meandrele literaturii postmoderne iniţiat icircn religie mitolo-gie filosofie etnografie etc dar mai ales icircnarmat cu ceva din spiritul critic al autorului Astfel răbdătorul cititor icircnzestrat cu aceste cacircteva virtuţi nu are decacirct să icircşi ascută creioanele şi să citească Şi cu toate aceste atuuri este bine să ştie că nu icircl aşteaptă o lectură uşoară o lectură inocentă la icircndemacircna oricărui om dotat cu o minimă experi-enţă icircn materie de literatură Pentru a ajunge la inima textului inteligentul cititor trebuie să disece precum un chirurg să exfolieze epiderma (limbajul adună icircn cuvinte scrierea) să icircnlăture carnea (personajele dau puls scrierii) să deschidă cutia toracică (construc-ţia asamblează unitar scrierea) apoihellip miezul (mesajul) şi toate acestea fără a neglija nici măcar o secundă capilarele arterele venele (timpul)
Un avantaj aparent se pare că icircl are cititorul care l-a cunoscut pe autor aparent pentru că la baza respective-lor concluzii inevitabil stau intuiţiile contextualităţile sinonimiile elemente insuficiente pentru conturarea mesa-jului unei scrieri distincte Romanele lui Aureliu Busuioc necesită mai mult decacirct o lectură expeditivă ele nu pot fi parcurse dintr-o suflare indiferent de cacircte privilegii a beneficiat atotştiutorul cititor
Construcția romanului Cu fieca-re roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susţinută icircn special de succederea planurilor narati-ve (complementare suprapuse inter-sectate opuse) de extrapolările tem-porale şi spaţiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn graniţe fluctuante) de camelionizarea persona-jelor (iniţierea icircn imoralitate creşterea şi descreşterea individului social) de retorica persiflantă ironică sarcastică a acestora Icircn virtutea respectivelor for-mule de scriere autorul din perspecti-ve narative diferite icircntregeşte romanul ca pe un joc de puzzle icircn care fiecare piesă se icircncadrează icircn context (oriunde şi oricacircnd) pur şi simplu fără a i se toci muchiile
Prin respectivele succederi de pla-nuri Aureliu Busuioc schimbă per-spectivele romanului cu scopul de a concretiza de a justifica de a motiva
un anumit act al scrierii icircn care digresi-unea de tip paranteză abaterea contro-lată omiterea intenţionată redimensi-onează sau chiar reformulează mesajul impus anterior Astfel autorul icircşi duce naraţiunea pacircnă icircntr-un anumit punct A o lasă suspendată de nicăieri pentru a demantela o altă poveste (la fel de nedusă pacircnă la capăt) spre un punct B apoi revine icircn A icircşi reia scrierea din acel punct iniţial şi o proiectează spre un punct C pregătind o altă şi altă co-nexiune Romanele lui Aureliu Busuioc sunt scrieri perfect ermetice planurile narative se icircmbracă unele pe altele se redimensionează funcţie de spectrul social necesar icircntregirii mesajului
Timpul romanului Succederea planurilor narative nu poate exista icircn afara extrapolărilor temporal-spaţia-le şi din această perspectivă Aureliu Busuioc icircşi permite anumite bucle de timp abateri cronologice atacirct cacirct să acopere să eclipseze să redimensione-ze diverse aspecte ale istoriei Icircn acest sens cronologul Busuioc icircşi icircngăduie să reconstruiască istoria omenirii din particule aşa cum de altfel fac profe-sioniştii ce se ocupă cu memoria lumii
Astfel se poate afirma că icircn ro-manele lui Aureliu Busuioc istoriile se icircntacirclnesc tocmai atunci cacircnd nu te aştepţi Lumi icircn deformare societăţi degradabile personaje dezumaniza-te sunt puse faţă icircn faţă cu imaginile confuze incerte opace ale mitologiei ale antichităţii ale tradiţionalismului Icircn romanele lui Aureliu Busuioc timpul este neglijabil fluctuant redimensiona-bil prin digresiuni concrete sau bucle ipotetice Personajul narator icircşi plimbă răbdătorul cititor prin atemporalitate creacircnd intenţionat confuzii de poziţi-onare a personajelor şi acţiunilor lor Aureliu Busuioc ştie să ridice ziduri icircn interceptarea timpului istoric social biologic sau să-l uniformizeze icircntr-atacirct icircncacirct granița dintre ev mediu şi moder-nitate dintre geneză şi zidire dintre facere şi desfacere să dispară definitiv
Personajele lui Aureliu Busuioc con-feră dinamică textului impun focalizări diferite ale istoriei sunt conectate la spectrul social-politic sunt exponente ale ideologiilor sunt manipulatori şi manipulanţi au sau se vor a fi repere icircn societate sunt oportuniste sunt adaptabile Prin tipologia lor identi-ficăm timpul spaţiul socialul icircn care
acestea există rezumacircnd elementele de cronotop icircn identitatea lor cameleoni-că
Construind personaje Aureliu Bu-suioc şi-a propus ca ţintă parodierea unei expresii cronicăreşti bdquose nasc şi la Moldova oamenirdquo prin creionarea unor individualități blamabile condamnabi-le reprobabile aflate icircntr-un continuu schimb de roluri de identităţi Ele excelează icircn negativism firul narațiu-nii redacircnd icircn mod progresiv dispoziţia acestora pentru infracţionalitate de-zumanizarea fiind direct proporţională cu ancorarea individului icircn social icircn ideologie icircn promiscuitate Personajele lui Aureliu Busuioc sunt autentice sunt modele dintr-o societate icircn care degra-dează icircntr-un ritm biologic sunt tipice mediului narat sunt maximum de inepţie ce o poate oferi societatea fie că este vorba de intelectualul pe cacirct de profund pe atacirct de rupt de realita-te de ofiţerul de securitate ce icircncă mai crede icircn steaua sa de infractorul găinar şi de urmaşii lui
Retorica romanului Icircn aceeaşi ordi-ne de idei un rol important icircn icircntregi-rea formulei de scriere a romanului icircl are retorica dimensiune aflată icircn inter-dependenţă cu temporalitatea perso-najele şi construcţia Polifonia limba-jului vocile multiple biografismul oratorismul relaţia scriitor decriptor relaţia narator ndash corector (repere ale identităţii personajelor) de asemenea impun derularea romanului pe palie-re narative diferite icircn contextul unor dimensiuni temporal-spaţiale diferite Doar aşa poate fi distinsă vocea persoa-nei icircntacirci de vocea persoanei a treia icircn situaţia icircn care uneori planurile nara-tive se suprapun se icircnlocuiesc
Aureliu Busuioc excelează icircn roma-nele sale cu o retorică coercitivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Şi totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn text
Cu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere
ndash icircn Spune-mi Gioni pe structura a două puncte de vedere opuse iden-tificăm autorul deghizat icircn erou şi călău firul narativ redacircnd o realitate interpretată restracircnsă treptat icircntr-un prezent concret de tip jurnal
(scrisoare) redactat după formula bdquocerc icircnchisrdquo
ndash icircn Hronicul Găinarilor naraţiunea cursivă fluentă cronologică la per-soana a treia icircntreruptă de inserţiile naratorului la persoana icircntacirci evidenţia-ză trei tipologii de personaje principale raportate la contextul istorico-social
ndash icircn Lătracircnd la lună autorul narează o poveste ce impune diferite paliere de interpretare susţinute de subteme condiţia familiei de intelectual icircntr-un anumit context istoric condiţia inadap-tatului (cacircine nobil) ce poartă povara unui impresionant blazon condiţia cuplului icircndrăgostit ce-şi ia soarta icircn propriile labe condiţia lupului (i)mora-list etc
O marcă a stilului Aurel Busuioc este jurnalul Fie că are ca model o scriere intențional istorică fie că icircnsumează hieroglife icircncrustate pe nişte cartoane decriptate cu ajutorul computerului (ul-timă generație) fie că un călău icircşi justi-fică trecutul icircntr-o scrisoare confesivă că o domniță icircşi consemnează neicircm-plinirile icircntr-un carnețel intim autorul nu pune textul pe seama personajului narator pentru a fi povestit ci pentru a-l scrie efectiv pentru a-i da caracter aproape documentarist Astfel citito-rul intracircnd icircn lectură constată că se află icircn fața unor scrieri consemnate a unui act ce atestă un ciob de memorie că este complice la decriptarea istoriei
ndash Ivan Verdicurov (din Spune-mi Gioni) scrie o scrisoare confesivă icircnchi-puitului nepot
ndash Viorica Vrabie (din Singur icircn faţa dragostei) icircşi consemnează nespusele icircntr-un jurnal intim
ndash Enrique (din Lătracircnd la lună) scrie un jurnal secret despre viața cacircinească etc
Toate aceste exteriorizări scriptice prin interpuşi reflectă obsesia scriitoru-lui de a pune condeiul icircn macircna propri-ilor personaje de a inventa scriitorul din scriere de a camufla naratorul icircn alt posibil narator prezent icircn text
Romanele lui Aureliu Busuioc se lasă demantelate doar de cititorii bine conectaţi la realitatea socială de con-structorii cititori iniţiaţi icircn desfacerea planurile narative de abilii cititori receptivi la retorica (icircn genere) tan-genţială la evenimente de psihanaliştii cititori experţi icircn tipologia persona-jelor de istoricii cititori predispuşi la nesfacircrşitele incursiuni temporale
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 1
MARCAJE PENTRU UN SENTIMENT
AL SPAȚIULUI CULTURAL
1 Pe una din tăblițele sumeriene stă scrijelat următorul text Oraşul este legă-tura icircntre Pămacircnt şi Cer şi noi locuim aici
2 Icircn pămacircntul şi pe cerul Chişinăului se arată icircn palimpsest cacircteva paradigme culturale ca oraşe diferite suprapuse ar-heologic şi cultural crescute spațial şi urbanistic unul prin celălalt Patrimoniul material şi imaterial al acestei icircmbinări istorice şi culturale deopotrivă este inepu-izabil şi deoarece nu mai poate fi regăsit icircn altă parte poartă caracter de unicat
3 De la o bucată de vreme locul me-moriei noastre culturale Chişinăul isto-ric suferă schimbări evidente spontane şi contradictorii sub aspect urbanistic economic şi social Ariile de-a lungul Bacirc-cului zona Pieței Centrale şi a Gării de Nord trotuarele intersecțiile rondurile vacircrfurile copacilor dar şi fețele orăşeni-lor ndash toate vădesc acelaşi haos progresiv Transformările se icircnmulțesc şi sporesc dezechilibrele psiho-urbane şi degradarea spațială a toposului care poartă amprenta identitară a etapei inițiale de fondare a localității
4 Pe acest cacircmp arhitectonic un senti-ment de slăbire treptată de lumină şi culori dă ton peisajului şi relațiilor interpersonale Privirea comună nu observă decacirct land-şafturi viciate Pe fundalul unei disoluții ruinare a ideii de vecinătate inconştientul colectiv semnalizează frica de celălalt Un neobarbarism a pus stăpacircnire pe habitatul urban Icircntre Chişinău şi locuitori săi s-a lăsat o distanță interogativă Iar clivajele nu se explică definitiv nici administrativ nici politic
5 Relația noastră cu spiritul locului este una neicircmplinită anevoioasă chiar defectuoasă Oraşul ne este bdquonecunoscutrdquo (Iurie Colesnic) bdquoascunsrdquo (Lică Sainciuc) bdquofără identitaterdquo (Mircea V Ciobanu) şi drept expresie a viciului estetizat este bdquouracirctrdquo (Adrian Ciubotaru) Mihai Cimpoi cu aplecarea sa specifică pentru orice obiect cultural ne trimite sub semnul lui bdquose parerdquo spre o marcă ontologică meniuchiana a Chişinăului bdquoicircnchidereardquo (cu precizare de bdquomarginarismrdquo) Or pentru o bună parte din mediul intelectual şi artistic Chişinăul e loc icircn stare de bdquoascundererdquo ocultație e bdquodincolordquo Un altul un străin un duşman Un viciu Un fals Un bdquonon-locrdquo Și cacircnd nu icircl luăm ca fapt divers sau folosim cu superioritate ca pe un oarecare bun de consum atunci icircl tratăm din perspectiva minoritarului de ieri drept loc al străinu-lui (rusului evreului omului sovietic) şi al străinătății zonă dincolo de hotarele noastre loc de pribegie
6 Ce o fi icircnsemnacircnd această situare a noastră icircn afara oraşului haşurarea lui atacirct de emoțională barbară Este oare fobia tradiționalismului față de spiritul citadin expresia fracturii biografice şi culturale a celor care sunt pe jumătate rurali pe jumătate orăşeni ori nici rurali nici orăşeni pacircnă la capăt
7 Deja şi icircntr-o geografie culturală romacircnească unde Bucureştii sunt regali Iaşii plini de istorie şi cultură elevată Clujul ndash apolinic şi Timişoara ndash Madonă de sare pe locul Chişinăului stă stracircmb confuz şi complexat bdquobasarabenitateardquo expresie a consolidării bdquomai lentă la noi a formelor de civilizație urbanărdquo (Mir-cea Martin) dar şi a stării de nelinişte şi tulburare a transprutenilor icircn fața unor amenințări niciodată adeverit
8 Sau poate că oraşul acesta are vo-cația bdquosecretuluirdquo
9 Scriitorul Gala Galaction părinte-pro-fesor la Facultatea de Teologie figură tolstoiană care icircn decurs de 14 ani (1926 - 1940) a dat farmec şi expresie Chişinăului interbelic icircl găsea ndash aşa bdquociudat şi etero-clitrdquo bdquocu miile lui de curiozități topogra-fice şi antropologicerdquo ndash tot icircntr-un fel de ascundere bdquoCentrul Chişinăului bogatele şi unduioasele lui icircmprejurimi chiar şi periferia lui n-au găsit icircncă printre noi pe marii dăruiți capabili să ridice din varietatea şi din aspectele vieții dijmele de aur ale talentuluirdquo
10 Icircn Război şi pace Lev Tolstoi suge-rează că spiritul locului poate fi surprins prin contemplarea de pe o icircnălțime icircn lumină potrivită a imaginii de ansamblu a oraşului cu tot cu icircmprejurimi Icircnalțimile deschid privelişti nebănuite mai ales pen-tru Chişinăul istoric care la cota statului de om pare prozaic bidimensional ne-icircngrijit plin de forfotă icircnghesuială icircn paragină lipsit de vlagă şi culoare Alt oraş se deschide la icircnălțimea vacircrfurilor de copaci şi a turlelor de biserici Ne stă icircn față textul geografiei simbolice a oraşului vechi ndash istorică şi culturală deopotrivă pe liniile drumurilor străzilor a construcţi-ilor lăcaşelor de cult care a icircmpletit şi despletit icircn structura sa limba tradiţiile şi cutumele romacircnilor cu cele ale grecilor armenilor polonezilor nemților evreilor ruşilor rutenilor bulgarilor Și mai sus dincolo de icircnălţimea zborului de pasăre şi a dronelor Chişinăul e geografie pură formă şi culoare sunet şi aromă oraş icircn fața soarelui-răsare
11 Perspectiva altitudinală ca o cotă energetică dialogală scoate icircn valoare organismul istoric şi cultural viu al Chi-
şinăului variabil şi creativ care a păstrat pe parcursul dezvoltării unitatea intrin-secă Nu ne mai putem limita la practica discursurilor-tip (geografic demografic economic urbanistic istoric psihologic sociologic de conservare a patrimoniului etc) Nu mai putem percepe oraşul doar ca un mecanism imens compus din case şi blocuri străzi icircntreprinderi autovehi-cule cabluri piețe parcuri o maşinărie care produce statistici date ecologice mult zgomot şi bunăstare aproximativă
12 Limba şi-a icircnsuşit demult pentru oraş semantica organismelor vii inima oraşului care este catedrala centrul is-toric şi cultural coloana vertebrală care este fie strada bulevardul principal fie racircul care traversează localitatea arterele oraşului care sunt străzile drumurile im-portante pe care se deplasează pietonii şi autovehiculele imitacircnd circuitul sanguin centrul nervos care este nucleul politic sau economic al oraşului plămacircnii ora-şului care sunt parcurile spațiile verzi grădinile publice
13 bdquoOraşele sunt un soi de al doilea trup al minţii omeneştirdquo (George Santayana)
14 Cum e să-ți asumi acest bdquoal doilea trup al mințiirdquo cum să comunici cu spiritul locului cum să-i percepi carisma ideea principală motorul dezvoltării Cine va citi textul Chişinăului care la vedere fiind efectiv stă ascuns aşteptacircnd bdquope marii dăruițirdquo Unde sunt lectorii pentru ora-şul care invocă ochiul creativ şi o rostire desluşită a mitului identitar (ca parte a noii paradigme culturale) o scoatere din ascundere a unei bune părți din identita-tea şi potențialul toposului actualmente icircnvăluită icircnăbuşită uitată nerealizată şi neimaginată
15 Arătarea ființei ascunse reclamă bdquomarilor dăruițirdquo un bdquosimț al Chişinău-luirdquo Icircntocmai cu icircnălțimea şi acuitatea simțurilor celor icircndrăgostiți sau a cre-atorilor bdquoLabirinturilerdquo lui Iurie Platon şi culoarea nouă de pe capitelurile Sălii cu Orgă (arhitect Gicu Bulat) albumul Oraşul ascuns (Lică Sainciuc) şi Chăul lui Em Galaicu-Păun sunt amprentele gra-vate profund ale unor experiențe bio- şi geofonice expresia relației nemijlocite a unor biografii artistice cu spiritul locului
16 Iar urbonimia este limbajul dintacirci al oraşului Nu-l poți citi dacă nu icircnveți să-l asculți Nimic din zgomotul faptului di-vers Drumul lui Vodă ndash Buecani ndash Druleşti ndash Bacirccu ndash Ghețeoani ndash Petricani ndash Ceucari ndash Hruşca ndash Vovințeni ndash Schinoasa ndash Vis-ternici ndash Cartuşa ndash Hlubocica ndash Spacircrco-ceani ndash Ciocana ndash Otovasca ndash Costiujeni
ndash Mălina ndash Melestiu ndash Mazarachi ndash Macircnceşti ndash Negreşteni ndash Tăbăcăria ndash Valea Dicescu ndash Pruncul ndash Racircşcani ndash Valea Crucii ndash Bo-tanica ndash Valea Gacircştelor ndash Sfacircnta Vineri ndash Cioriceşti ndash Furguleşti ndash Frumoasa ndash Poşta veche Oiconime şi oronime hidronime şi hodonime icircmpletite armonios istoric topografic şi textual pentru zona unei aglomerații umane străvechi O edifica-toare tramă sonoră icircnaintea şi deasupra tramei stradale
17 O nouă paradigmă culturală redă Chişinăului la acest icircnceput de mileniu valențe integratorii multiple Traiectoria exilară de aproape 200 de ani trecacircnd prin procesele de colonizare culturală imperială din secolul XIX şi cea ideologică sovietică din secolul XX provocacircnd dorul fizic şi metafizic doinit folcloric şi literar icircnclină astăzi spre timpul recuperării identitare Regeneracircnd sub aspectul componenței numerice a expresiei instituționale a po-pulației şi a capitalului cultural asumat Chişinăul reintră icircn matricea stilistică originară
18 De obicei aşa cum accentua Iurii Lotman bdquofiecare din culturi icircşi defineşte paradigma proprie a ce trebuie ținut min-te (icircnregistrat icircn memorie) şi ce trebuie uitat Acestea din urmă sunt şterse din memoria colectivă şi ca şi cum bdquoicircncetează să mai existerdquo Icircnsă vremurile se schimbă se schimbă şi sistemul de coduri culturale se modifică şi paradigma a ce trebuie ținut minte şi ce trebuie uitatrdquo
19 Revenirea lentă dar implacabilă a Chişinăului din exilul istoric şi imagologic al oraşului damnat (rdquoпрόклятый город Кишиневrdquordquoпустыняrdquo) este un proces di-namic şi anevoios de re-construcție iden-titară pentru care este solicitată icircntreaga comunitate dar mai ales mediul artistic şi intelectual
20 Filosoful catolic de origine spaniolă Mariacutea Zambrano sublinia că bdquounui oraş fără scriitori icirci lipseşte esenţa citadină rămacircnacircnd doar un complex conglome-rat care se poate schimba transmuta ori face nevăzut fără să i se remarce lip-sa Un oraş fără un scriitor e un templu pustiu o piaţă publică fără centru ori poate descentrată cu centrul la margi-ne icircntr-un colţ ca să-şi lase locul ori să lase icircn locul lui un lucru cu numele nici măcar bine catalogat un lucru căruia icircn realitate nici nu i s-a destinat un cuvacircntraquo
21 Ne este predestinat să construim icircn mintea şi inima noastră forma cea mai de preț pentru ceea ce este cu adevărat un oraş profunda şi complexa expresie a culturii
CHIȘINĂUL ȘI LOCUITORII LUI
de ALEXANDRU CORDUNEANU
1 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de SILVIA CALOIANU
SOLSTIŢIU DE VARĂ CU FINAL FERICIT
POEZIE
SILVIA CALOIANU S-A NĂSCUT IcircN 1960 LA CHIȘINĂU LICENŢIATĂ A FACULTĂŢII DE LITERE A UNIVERSITATĂȚII DE STAT DIN CHIȘINĂU CU O TEZĂ DESPRE EVOLUŢIA VALORILOR SEMANTICO-STILISTICE A TERMENILOR CROMATICI IcircN LIMBAJUL POEZIEI ROMAcircNE REFUZĂ CARIERA UNIVERSITARĂ ȘI OPTEAZĂ IcircN FAVOAREA ACTIVITĂŢII IcircN PRESA SCRISĂ ȘI TV FONDATOARE A POSTULUI AXIAL TV UNDE LUCREAZĂ PAcircNĂ IcircN PREZENT DEBUT EDITORIAL SEMNE DISTINCTIVE 1996 CĂRȚI PUBLICATE bdquoSEMNE DISTINCTIVErdquo (SUB EGIDA REVISTEI LITERARE ldquoCELE TREI CRIȘURIrdquo) ED ANOTIMP ORADEA 1996 bdquoNICIODATĂ PE NUMErdquo (CONCURS) ED ARC CHIȘINĂU 2004 bdquoNARCOTANGOrdquo ED VINEA BUCUREȘTI 2013 bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014 PREMII IMPORTANTE bdquoPENTRU CEA MAI CITITĂ CARTE A ANULUIrdquo SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE BIBLIOTECA NAŢIONALĂ CHIȘINĂU 2005bdquoPENTRU CEA MAI BUNĂ CARTE A ANULUIrdquo (bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014) bdquoPENTRU POEZIErdquo PREMIUL REVISTEI bdquoDUNĂREA DE JOSrdquo 2016 ȘA
icircntre han şi castel
parcă nu de mult venea primăvara şi chiuiau bormaşinileşi acum se aud icircnsă altfel nu e acelaşi efectul chiar dacă morţii din mine l-ar trăda pe kafka icircncă o datăşi i-ar publica manuscrisele
şi icircnainte să dispară icircn fumar da foc toamnelor acum şi copiii din curtea vecinilor placircng mai stridentbruiaţi doar din cacircnd icircn cacircnd şi absolut fulgerătorde amintirile lor dintr-o altă viaţă
parcă nu de mult venea primăvara şi noi ne perindam timizi şi trişti revoltător de străini ca să nu spun alienaţiicircntre han şi castelicircntre castel şi han
poem securizat cu parolă
noi acei care mestecăm iarba solitudiniisavuracircnd imagini mişcatepierzacircndu-ne icircn contemplaţiiextaziindu-neicircntre două nopţi sau două cafele totunaicircntre sihăstrie şi tiraniecu gura plină de sacircngele necunoaşteriide cacircte ori am strigat arată-te ieşi de după tu care porţi icircn mine labirinturi piramidegalaxiinoi acei care ne naştem de mai multe ori şi niciodată atunci cacircnd trebuievoiam să zicdar mi-am promis că nu zic noică nu generalizez nu răspund icircn locul altcuivanu cutreier tenebre şi nu ademenesc melancoliinu mă dau drept exemplueu m-am născut odată cu macii peste cacircţiva ani după ce s-a scris doctorul jivago
care nu i-a plăcut lui hruşciovtata era student şi a stracircns un buchet maremare chiar din curtea maternităţii
icircn carantină
noaptea asta pare un truc o scamatorieştiam că mă vei găsică vor trece anică icircncurcate sunt căile pămacircntului şi ale ceruluişi ale apelordar cacirct crezi că mai putem rătăci pe un fluviu plin de morţisărbătorindu-ne dragostea şi frica
spune-le să aducă ghirlandele de hacircrtie şi becurile coloratesomonul rachiul de anason şi vioarasă tacă orchestracacircntă-micacircntă-mivalsul zeiţei icircncoronate
noi nu icircmbătracircnimnoi icircnchidem cartea şi ne iubim cu lumina aprinsăicircn carantinăiar cacircnd auzim bătaia din palme ne trezim
declaraţie de avere
notaţimai sunt şi deţinătoarea unui rai privat chiar aici nu departe icircn inimăceva racircvnit nu icircndrăznesc prea mult să mă apropiistau icircn poartăicircntotdeauna mi-am spus că e prea devremecă am icircn faţă vecii vecilor
iar ăsta care icircşi rotunjeşte ochii mimacircnd uimireae partenerul meu dansatorultot el şi diavol şi dumnezeu şi sfacircntursquo petru
fumacircnd cu sine icircnsuşipipa păcii
contrabandă cu nichita
eu niciodată nu am fost un fel de lolită l-am detestat pe nabokovşi niciodată nu am fost icircndrăgostită nu fizic de nichitanu icircncercam să zbor peste gardul uniunii să icircl pupca unele studente pe atunci
dar eu icircl citeam pe nichita icircnnebuneam şiicircl visam habar nu aveam pe cine era un fel de biblie pe versoun fel de umbră pe versoun fel de ploaie de tango pe verso şi nu aşteptam neapărat să fie mare poet ca să icirci spun icircntr-o zi pe versotu eşti un fel de nichita al meu
de aşteptări cu palmele pe sticlă
pe cacircnd aveam 3 ani şi tata era icircn deplasaremama ieşise la magazin icircn spatele caseiunde icircntotdeauna era suficientă lume la coadă chiar dacă pacircinea era neagră acră şi cleioasăiar eu am găsit o foarfecă şi i-am tăiat bucăţele rochia cea nouă
la icircntoarcere trecacircnd pe sub fereastră cu pacircinea lui hruşciov pe care nu cred că am gustat-o vreodatăpe mama au luat-o fiorii văzacircndu-mă plină de sacircnge cu ochii stinşi cu palmele pe sticlă
obosisemplină de icircntrebări şi de acuarelă roşie
mi-am amintit pentru că uneori aşteptacircndicircmi vine să mă vopsesc să fac icircntuneric şisă icircmi tai rochiile
reflecţii la o cafea trăiam icircn peşteri nu aveam habar desenam hărţi pe pereţi
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 3
ciopleam un fel de poezii icircn pietre săreau scacircntei ne icircmperecheam şi ne macircncam unul pe altuldupă care trecea cacircte un nor pe cer care semăna leit cu animalul din burta noastră şi parcă ne icircncerca dorulşi frica
mi-am amintit pentru că omul nu e ceea ce ştim ce am icircnvăţat comunică altfel se reproduce altfel se alimentează altfel trage totul pe nas respiră cu degetele poartă inima icircn spate ca pe o povară sau ca pe un trofeutot o povară dar de care nu se icircncumetă să se atingă explicacircndu-şi că de aceasta ar putea să aibă mai multă nevoie din clipă icircn clipă altcineva
prizonieră
timpul meu banii mei răbdarea meafrizeriţa icircmi icircntinde fiece fir de păr uscacircndu-li-am zis vopsiţi-mi rădăcinile atacircticirci urmăresc icircn oglindă figura disperată şi tacoricum de aici ajung direct sub duşla ea e lunila mine se face marţi dar dacă mă gacircndesc mai bine se face miercurişi de mai reflectez e joide fapt cam nemiloasă mă stracircnge icircn spatechiar acumca o cămaşă vărgatăicircn care nu mai icircncapcu număr de identitate şi serievineri
de sacircmbătă nu mai zic nimicasta e ziua celor fericiţi icircn toate cazurile duminică e ziua celor care sunt iubiţi icirci spun frizeriţeişi nu mai ştiu dacă icircntotdeauna mi-a fost frică ea icircmi face contul şi zacircmbeşte ca o moară de vacircntvi l-am scurtat un pic icircmi zicee vară toridă
nu mor poeziile
doamnă fereşte-te chiar acum din calea mea da tu tu cea bisexualăcea cu plasă neagră peste ochicea cu negru icircn loc de ochicea cu albul terifiant icircn craniucea care poartă ceva sclipitor prea mult semănacircnd cu o coasăcea prea mult semănacircnd cu cineva care a hotăracirctcă trebuie să moară nişte cuvintecare nu icircşi mai amintesccare nu se mai ştiucare nu se mai ţin de mănă
doamnă uracirctă fereşte-te frumos din calea meae searăe dex-ul ameţit icircnnebunit periculosşi e vinerinu mor poeziilede jocuri periculoase
tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zicne-am fi simţit mai tineri şi mai norocoşi ne-am fi zacircmbit acum banalităţi plăcute neamendabilefără pretenţii literare cum ar fi tu eşti primăvara mea tu eşti un vis icircmplinitne-am fi plimbat şi noi acum pe sub caişii albi
ca pintr-o herghelie de cai icircnfloriţi virtuoşi plini de jăratic toţi unul şi unulsclipindu-şi coamele mustind entuziasm am fi fost icircntr-un gacircnd am fi avut acelaşi drum i-am fi scuturat să zboare trei zile şi trei nopţi timp icircn care
eu asta am făcut era o joacă eu nu am vrut să mi se piardă cu adevărat urmeledar tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zic uită-te acum icircn ochii lumii ai curaj explică-i
eu nu sunt sylvia plath
mă icircnnebunesc greierii ăştia cri-cri vreau să fug peste cacircteva milioane de gacircnduri icircnainte fără să mă uit icircn urmă fără să văd pacircnă la capăt filmulicircnchid uite ce egoistă pot fi ocrotindu-mi paradisul nu vreau să am insomnii şi icircmi e frică pentru că doctoretu speri să ajung să vorbesc icircn somn tu faci diagramee noapte sau fericirea aia tacircmpită mă icircntunecă doctorepoemul ăsta e o somnilocvie
cri-cri neicircncetatneapăraticircncăpăţacircnatorice greiere icircşi găseşte iubirea pacircnă dimineaţădoar cacircte unul mai cacircntă pacircnă cacircnd icircnnebuneşte ce bine că nu eşti greiere doctoreeu nu sunt sylvia plath
la asta mă voi gacircndi macircine
icircmi schimb de pe o macircnă pe alta brăţara de hematiticircn cacircteva secunde e fierbinteceasul tace tăcere e mut sau e un greiere carecacircntă sub alte geamuri appassionata se dă peste cap se dă legat şi furat se dă
cri-cri tic-taccri-cri tic-tacmacircine se vor placircnge stelele de nesomnce noaptece drumurifiecare dintre noi poate fi oriunde
stau ca o tacircmpită cu faţa la peretee un blond care mă iubeşte cu neclintiremă priveşte lasciv icircntrebacircndu-mă eşti acolonu icirci răspund icircmi răcesc de el frunteaicircmi răcesc de el buzele braţele şi icirci zic noapte bună pentru căapropo mulţumesc margaret mitchellvorba lui scarlettla astamă voi gacircndimacircine
poem cu parabolă de notat
dacă ştie cineva cum e să deschizi uşasă icirci spui cuiva că poate pleca şi să te rogi icircn gacircnd să nu plecesă nu plece
dacă ştie cineva cum e să treci pe aproapeicircncercacircnd să nu te uiţi icircn urmă şiicircn general să nu te prea uiţişi să nu te simţi ca un tren prin mirişte
dacă ştie cineva rog să icircmi lase un mesaj cacirct de cacirct credibildar s-ar putea să icircmi fie zdrobită cutia poştală
mesajiisus nu invadează spaţiul nimănui contrar voinţei sale
noi nu ne-am dorit să fim singuri
acum de mi-ar veni i-aş spune dragostea meacum ştiai tu să obţii sufragiisau cum nu ştiaisau icircn funcţie de cum icircnţelegeai tu astacacircnd ziceai am icircntr-o macircnă vinul iar icircn alta am cucuta
dragostea mea i-aş spune te visam intensnu hoinăream fără sens pe străzile icircnguste vaporoasepe străzile cu magazine indieneicircn timp ce tu impetuos şi retractilicircmi lăsai mesaje la recepţia hotelului
icircn timp ce ruşii inundau planeta icircncercacircndpacircnă şi icircn creierele virginesă icircşi facă pacircrtii de schi
i-aş spune dragostea mea nu-i adevăratnoi nu ne-am dorit să fim singuri
solstiţiu de vară cu final fericit
nu am icircmbrăcat ienu mi-au ieşit icircn cale flori de sacircnziene nimic tradiţional nimic poeticm-am perindat pe o alee cu duzimi-am icircnvineţit buzele macircinile maioulşi am scris cu dude pe asfaltsunt romacircncă oricum şi atacirct de singură
la icircntoarcerede pe toate gardurile se icircntindea icircnspre minemacircna maicii domnului
totul despre dragoste
dragostea nu e doar un fel de miopie contagioasăşi nici doar o iluzie din care să icircţi faci hamac să te lauzi că ai ochi de aviator
e ca şi cum ai icircntinde macircna să atingi o margine de cerşi ai simţiexact icircn momentul său de contracţie cum durerea curge invers după care timpul se opreşte corect calculatca un cal bine dresat icircn două picioare cu limba scoasă abia respiracircndicircn asteptarea zahărului cubic eu aşa icircmi explic de ce ai rămasinvariabilpeste ani şi ani responsabil de fenomenele mele cuantice einstein şi freud nu aveau habar
1 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
După asasinarea lui Modest crimă care zgacirclțacircise oraşul nostru din temelie Margo a dispărut pe ne-
aşteptate şi timp de două săptămacircni cacirct au durat căutările mele nimeni n-a fost icircn stare sau poate n-a vrut (mai tacircrziu am icircnțeles că n-a putut) să-mi spună ceva icircmbucurător privind soarta ei
Modest a fost găsit mort icircn vila lui cocoțată pe Dealul Morarilor icircn dimineața zilei de 14 iulie Tocmai se icircncheiase cam-pionatul mondial la fotbal iar pătratul de carton cu imprimeuri aurii alon zan-fan dio la patriie aşa cum cacircntam noi la şcoală de Ziua Comunei adică invitația Ambasadei franceze zăcea găurită exact la mijloc icircn buzunarul interior al sacou-lui Ucigaşul a tras fix icircn inima victimei şi anchetatorii sosiți la locul crimei au concluzionat că Modest nu-şi va putea onora promisiunea şi nu va fi prezent icircn acea seară la recepția oferită de Am-basada Franței cu ocazia Zilei Naționale a Republicii respectiv franceze
Vreau să fiu icircnțeleasă corect departe de mine intenția de a-mi manifesta mali-țiozitatea sau vreo atitudine nepotrivită icircn raport cu mortul iată de ce chiar de la bun icircnceput icircmi cer scuze pentru even-tualele incoerențe icircn expunerea mea şi mai ales pentru unele construcții stilistice de-a dreptul nefericite N-aş putea spune exact ce icircnseamnă construcție stilistică nefericită dar precizez că această icircmbinare de cuvinte am auzit-o de la Margo Ea se pricepe la şmecherii din astea literare aşa că o repet şi eu de fiecare dată cacircnd apare ocazia Dacă ar fi să mă conduc după gustul meu aş folosi o altă sintagmă auzită de la Margo ndash mai-mult-ca-perfectul Nici icircn cazul de față n-aş putea spune prea multe despre semnificația acesteia dar icircmi place cum sună Adică există perfectul dar mai e şi mai mult ca perfectul Păcat că nu putem spune mai mult ca mortul fiindcă anume o asemenea expresie ar defini cacirct se poate de exact starea de spirit a lui Modest De asemenea presupun că cineva dintre cititorii mai exigenți ar putea constata icircn relatarea mea o insuficientă pregătire ortoepică şi ortografică mai ales Mea culpa cum ar spune mama nu prea le stăpacircnesc pe toate dar cine oare e perfect pe lumea asta Eu cel puțin recunosc faptul că icircmi scapă subtilitățile de orice fel Chiar şi icircn bucătăriile destul de spațioase icircn care se icircntacircmplă să trebăluiesc nu mă simt icircn largul meu Nu-mi place să prepar bucate sofisticate şi urăsc scrisul
şmecheros care pretinde să respire aer epic icircntr-un oraş poluat şi rău mirositor ca al nostru Nici despre oraşul nostru n-aş vrea să vorbesc nimic rău dar secole apăsătoare de ocupație străină au schimbat macazul istoriei şi astfel trenul icircn care ne icircnghesuiserăm cu toții a luat-o icircntr-o altă direcție decacirct ne-am fi dorit-o naivii de noi
Și ca să icircnchei incursiunea mea icircn lumea literelor vă aduc la cunoştință icircncă un gacircnd de-al meu selectat de serialul Cugetările unui profan
bdquoConsider că literatura şi scrisul e ceva de prisos icircn viața omului e un moft al vanității rănite cum ar fi sosul de anason icircndoit cu esență de ananas cu care unii bucătari trufaşi stropesc fructele de mare sau muşchiul de vițel macircngacirciat icircn preala-bil cu miez de trufe Cu pretinsul lor mai-mult-ca-perfectul fiecare se răzbună cum poate uimindu-şi şi umilindu-şi clienții cititorii sau carnivorii e totunardquo
Faptul că s-a făcut nevăzută icircntr-o
manieră cacirct se poate de subită după un omor care provocase atacircta vacirclvă n-o ajuta cu nimic dimpotrivă producea doar efecte nedorite pentru ea dar şi pentru toți noi Icircn primul racircnd procurorul Arhi-ze şi-a pierdut răbdarea şi la un pahar de vişinată cu arahide sărate declarase icircntr-un cerc icircngust de prieteni procurori şi ei toți cu nervii la pămacircnt că Margo este prima pe lista suspecților de comi-terea omorului
Auzind asta am căutat să mă icircntacircl-nesc cu Arhize şi să-l icircntreb ce temeiuri au stat la baza ipotezei lui Avea probe concrete sau era vorba de o răzbunare personală aşa cum am presupus chiar din clipa icircn care am auzit de versiunea lui Bineicircnțeles că n-am fost lăsată să intru icircn biroul lui dar icircmpotrivirea cerberilor de pe coridoarele procuraturii m-au stimulat să-mi aduc aminte de un episod straniu chiar inexplicabil aş spune
Icircn acea dimineață de 14 iulie cacircnd vestea asasinării lui Modest se răspacircndise prin oraş cu viteza usturătoarelor brize ce sprintează de la stația de epurare odată cu răsăritul soarelui m-am icircnfățişat şi eu la poarta celei mai influente pacircnă nu demult persoane din oraşul nostru Dealul Morarilor forfotea de lume multă şi pestriță angajați icircndoliați ai primăriei jurnalişti cu figuri sceptice alții de-a dreptul deprimați purtacircnd camere video grele pe umeri sau carnețele ferfenițite icircn macircini cu indispensabilul pix cu gel icircnfipt
icircntre file gură-cască sosiți cu sufletul la gură trăgacircnd nervoşi de reverele late şi icircndreptacircnd poalele halatelor de baie ca să-şi păstreze nepătată demnitatea de mahala vecini din Văgăuna cu cipici de casă icircncălțați pe piciorul gol cacircțiva şefi de bănci şi preşedinți de judecătorii polițişti sub acoperire alții la vedere cu uniforme proaspăt călcate dar nespălate din ziua fabricării din care cauză luceau ca oglinzile la soare agenți secreți necu-noscuți marelui public icircn schimb de un hipnotism irezistibil atrăgacircnd atenția tuturor curioşilor un mic detaşament de agenți fiscali nişte lipitori tăcute şi hrăpărețe ale sacircngeroasei perioade de tranziție Mai pe scurt aproape toată lumea bună a oraşului urcase pe deal pentru a se convinge de moartea neanunțată a lui Modest
Plimbacircndu-mă prin mulțumea agitată pusă pe analiza detaliată a motivelor asa-sinatului l-am observat pe Arhize ferin-du-se nu ştiu cum tocmai de mulțimea icircn mijlocul căreia se afla (Margo ar fi spus că am folosit un oximoron) Ca şi cum se temea să fie observat de cineva anume Mergea cu capul plecat aruncacircnd priviri fugare cacircnd icircntr-o parte cacircnd icircn alta şi la fiecare cinci minute dacircnd indicații scurte unor dulapuri masive deghizați icircn oameni ai legii care răsăreau ca din pămacircnt şi se apropiau umili de el
Icircn pofida căldurii sufocante chiar şi la acea oră matinală purta o pălărie cu boruri mari o pereche de ochelari de soare imenşi şi o cămaşă gri sfacircrtecată de nişte carouri oranj cu macircnicile lungi şi gulerul ridicat Din punctul meu de vedere o asemenea opțiune vestimenta-ră burlescă nu putea avea o altă menire decacirct să-l scoată icircn evidență pacircnă şi pe cel mai amăracirct şi anonim lustragiu Un procuror care a urmărit exact contrariul ndash să nu atragă asupra sa nicio privire indiscretă ndash a reuşit cu succes să atingă efectul maximei expuneri publice
Icircntrebările mele icircnsă vizau cu totul şi cu totul alte subiecte De pildă ce căuta Arhize la locul crimei Simțea cineva lipsa lui acolo icircn timp ce casa şi icircmprejurimile erau icircnțesate de tot felul de anchetatori şi agenți de teren La asta se reducea misiunea unui procuror-şef la acea oră ndash să caşte gura icircmpreună cu toți proştii adunați pe Dealul Morarilor Cine erau indivizii care răsăreau ca din pămacircnt şi ce indicații le dădea
PROZĂ
SOȚIA LUI FAUSTde VAL BUTNARU
Noroc de el că a avut inspirația să dispară repede din peisaj dar icircntrebările pe care mi le-am pus nu s-au topit icircn bezna neantului şi al misterului enigmatic ndash asta aşa ca să mă exprim mai literar Aceleaşi icircntrebări le-am văzut articulate pe buzele multor cetățeni simpli fără cunoştințe aprofundate icircn jurisprudență
O altă consecință a dispariției cacirct se
poate de bizare a lui Margo a fost faptul că Faust s-a pomenit cu o citație la pro-curatură şi interogat chiar a treia sau a patra zi după acea dimineață marcată de descoperirea unui mort mai mult ca important
L-am icircntrebat pe Faust ce a vorbit cu Arhize dar n-a ştiut ce să-mi spună
ndash Cum aşa nu ştii ce să spui m-am revoltat mai mult decacirct era cazul probabil
ndash Nu ştiu dragă şi gata mi-a răspuns cu icircncăpățacircnare Mă icircntreba tot felul de lucruri
ndash Cum ar fi insistam eundash Ce să fie s-a stropşit la mine I-am văzut deodată ochii lui albaştri
pe timp icircnsorit acoperindu-se de nori negri şi pompacircnd prin pupile o substanță otrăvitoare Probabil că după interogatoriu trăia senzația unui naufragiat Și atunci de ce se icircmpotrivea icircncercărilor mele de a-l evacua de pe nava icircn derivă
ndash Ce te bagi icircn viața noastră a stri-gat la mine uitacircnd că se afla icircntr-un loc public icircn plină stradă adică Cacirct timp mai ai de gacircnd s-o terorizezi pe Margo De ce nu ne laşi icircn pace Crezi că nu ştiu ce urmăreşti Margo nu mă va lăsa de dragul tău n-ai icircnțeles măcar atacircta lu-cru Uită-te la tine cum arăți Ai 39 de ani dar tot grasă şi pitică ai rămas de parcă ai fi un Sancho Panza icircn fustă Ei bine nici măcar fustă nu porți
Era speriat şi derutat v-am mai spus asta vorbea prostii fără să-şi dea seama ce icircndrugă Icircn primul racircnd abia am trecut cu cinci luni şi jumătate de 38 Asta ar trebui s-o ştie Eu şi Margo suntem năs-cute icircn acelaşi an şi icircn aceeaşi zi pe 29 februarie Și dacă ar fi să ne luăm după numărătoarea stabilită de comun acord şi de tradiția de a ne sărbători ziua de naştere odată la patru ani nu anual la 28 februarie aşa cum obişnuiesc s-o facă cei fără principii ci la 29 februarie ar ieşi că suntem minore rău de tot Pe urmă habar nu am ce ştie el ce urmăresc eu Cacirct priveşte restul aberațiilorhellip Eu grasă şi pitică Ei asta-i bună Nu sunt de icircnălțimea lui Margo este evident pentru oricine dar pacircnă a mă numi Sancho Panza e o cale cosmic de lungă Adică ce voia să insinueze Că Margo este un Don Quijote luptacircnd cu morile de vacircnd şi eu sluga ei călare pe un măgar răpciugos rosto-golindu-ne ambele icircn hăul derizoriului Adică icircn viziunea lui eram nişte babe triviale şi comice pe care nu voia să le lase să se facă de racircs ca şi personajele lui Cervantes (Margo icircmi icircnşirase peripețiile şi icircntreaga poveste a celor doi clovni aşa că sunt suficient de bine documentată) Dar nu i-am spus nimic Nu era prima dată cacircnd arunca vorbe icircn vacircnt speracircnd să mă ofenseze şi să mă facă să renunț Știa el la ce ar fi vrut să mă facă să renunț
Fragment de roman icircn pregătire
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 5
Icircn anul 2017 la Editura Junimea din Iaşi apare cartea Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc un studiu critic despre proza celui care revoluționa romanul basarabean de la
mijlocul secolului XX prin Singur icircn fața dragostei Sunt analizate trei romane ndash Lătracircnd la lună Hronicul Găina-rilor Spune-mi Gioni ndash acestea confirmacircnd se pare cel mai bine constatarea pe care o face Vasile Iftime autorul lucrării icircn Introducere bdquoCu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susținută icircn special de succedarea planurilor narative (complementare suprapuse intersectate opuse) de extrapolările temporale şi spațiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn granițe fluctuante) de cameleonizarea personajelor (inițierea icircn imoralitate şi descreşterea individului social) de retorică persiflantă ironică sarcastică a acestorardquo
Fără a utiliza o terminologie excesivă Vasile Iftime analizează atent cele trei proze (comentariile pe text sunt foarte bune) urmărind planurile narative personajele şi icircn mod special limbajul Uneori suntem provocați prin icircncadrări paradigmatice neaşteptate (bdquoAureliu Busuioc icircn Lătracircnd la lună nu uzează de indicii cronologici tocmai pentru a imprima scrierii tuşa de ambiguitate necesară unei narațiuni cu elemente de tematică suprarealistărdquo bdquoRomanul ndash Spune-mi Gioni nm LȚ ndash [hellip] poate fi perceput ca o scriere icircn oglindărdquo ) alteori impresionează analiza minu-țioasă a ipostazelor unor personaje (la p 21 bunăoară ni se propune o trecere icircn revistă a schimbului continuu de roluri ale lui Enrique bdquoochiul treaz ochiul critic ochiul corector din familia Grăsanuluirdquo) decriptarea simbolisticii numerologice (din Spune-mi Gioni la p 106) sau enume-rarea punctuală a elementelor timpului biologic istoric astronomic social (icircn Hronicul Găinarilor la p 93-95)
Ceea ce icircl fascinează cu adevărat pe autorul cărții este se pare limbajul prozelor lui Aureliu Busuioc bdquoIcircn fiecare roman Aureliu Busuioc propune o altă schemă de construc-ție a romanului o altă rețetă de plăsmuire a personajelor un alt decor adaptabil subiectului Ceea ce rămacircne unic şi inconfundabil icircn proza lui Busuioc este limbajulrdquo Vasile Iftime acordă o atenție deosebită acestui aspect (şi anume aici trebuie căutată noutatea absolută a exegezei pe care o icircntreprinde) urmărind dimensiunile limbajului polifonia limbajului retorica şi ajungacircnd la concluzia că bdquoAureliu Busuioc excelează icircn romanele sale cu o retorică coerci-tivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Și totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn textrdquo
Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc este o carte necesară pentru că explorează multiaspectual trei romane ale lui Aureliu Busuioc (unul dintre cei mai importanți prozatori din a doua jumătate a secolului XX de la Chişinău despre care se vorbeşte mai mult decacirct se scrie) este o carte bine-venită pentru că publicată la o editură din Iaşi contribuie cumva la integrarea acestui autor icircn contextul general al literaturii romacircne este o carte-promisiune pentru că icircn mod sigur Vasile Iftime odată ce a pactizat cu Aureliu Busuioc va vrea să studieze şi celelalte romane Suntem curioşi ce şi cum va scrie despre Singur icircn fața dragostei Unchiul din Paris Și a fost noaptehellip şi fireşte Pactizacircnd cu diavolul
DESPRE AURELIU BUSUIOC CU MIGALĂ
LITERATURA PENTRU COPII LA IcircNCEPUT DE SECOL XXI
Icircn anul 2004 Maria Șleahtițchi făcea selecția textelor studiul introductiv şi notele biobibliografice pentru antologia Literatură pentru copii din colecția Literatura
din Basarabia Secolul XX (editurile Știința şi Arc) Icircn acel vo-lum antologatoarea icircşi exprima optimismul pe care i l-a insu-flat evoluția acestui gen de-a lungul a o sută de ani pe seg-mentul interriveran al literaturii romacircne bdquoPrimele impresii ale antologatorului au fost de bucurie De bucuria că suntem şi că scriitorii basarabeni dăruiți cu har au reuşit să dea reale valori icircn acest genrdquo
Icircn 2018 apare o altă antologie de Literatură pentru copii (Editura Arc) cu texte publicate după 2000 Analizacircnd cărți-le pentru copii apărute timp de şaptesprezece ani şi făcacircnd o listă de bdquopeste şapte sute de titluri şi nu cred că am dat de capătul acestei icircntinderi icircn revărsarerdquo antologatoarea (ace-eaşi) constată cu regret că nu prea mai avem motive de bu-curie deoarece bdquoeste clar că icircn acest gen ca icircn niciun altul al literaturii există o icircnspăimacircntătoare supraproducție de carte Scrie cine vrea cu sau fără vocație scrie ce vrea pu-blică cum şi unde poaterdquo Aşadar pentru a-i oferi citotorului o culegere de lucrări ce rezistă estetic a fost nevoie de multă răbdare şi persevernță dar şi de mult discernămacircnt (calități de care Maria Șleahtițchi cel mai bun cred cunoscător al domeniului de la noi dă dovadă cu prisosință prin selecția pe care o face) Ni se propune un volum ce cuprinde atacirct po-ezie şi proză cacirct şi dramaturgie cu autori făcacircnd parte din generații diferite şi practicacircnd formule literare diferite bdquoLa al-cătuirea antologiei de față mărturiseşte Maria Șleahtițchi icircn prefața intitulată sugestiv Literatură şi industrie am fost cu-rioasă să văd care sunt numele noi intrate icircn literatura pentru copii şi m-am bucurat să constat că domeniul rămacircne icircn con-tinuare de interes pentru tinerii scriitori (Aurelia Borzin Stela Popa Anna Leah şa) Am remarcat de asemenea prezența mai nouă a cacirctorva scriitori optzecişti care insistă pe acest palier de creație (Nicolae Popa Irina Nechit) dar şi lansarea lui Dumitru Crudu cu două cărți noi pentru profilul său literar acredtitat M-am bucurat să recitesc minunata carte Vizavi de vizavarză a regretatului scriitor Aureliu Busuioc Am reținut diversificarea tematică icircn cazul creației lui Spiridon Vangheli scriitorul evocacircnd icircn cartea sa Crăița momente dramatice de la mijlocul secolului XX M-am bucurat şi de un singur text semnat de un scriitor talentat Este şi cazul nuveletei cu firul răsucit icircn patru sau icircn opt Dirimaga de Vladimir Beşleagă Am constatat aşezarea temeinică icircn acest gen de literatură a unor scriitori icircn temei şaptezeciştirdquo
Icircn urma unei selecții riguroase ni se propun texte care icircmbină măiestrit bdquoliteratura ca artă literatura ca platformă de educație şi literatura ca jocrdquo (condiție sine qua non a unei lucrări pentru copii după cum subliniază Maria Șleahtițchi icircn prefață) Iată bunăoară cacircteva strofe din Greierul care s-cri-cri-e o frumoasă şi amuzantă poezie de Arcadie Suceveanu scrisă icircn manieră postmodernistă bdquoGreierul de-odinioară Bunul meu coautor a fugit din călimarăhellip Unde Icircn calcula-tor ndash Azi e altă racircnduială Zice el icircn dezacord Azi nu scrie cu cerneală Nimeni Toți lucrează-n Word Deşi e modern icircn toate Poartă-un frac albastru-mov Moştenit icircn taină poa-te De la Donici sau Kracirclov Cum m-ating de tastatură El se-nveseleşte ndash şi Cu har viu de la natură Icircmi dictează cri-cri-crihellip Eu traduc din greiereşre Inspirat şi plin de zel Iară el suceveneşte ndash Și-amacircndoi gacircndim la felrdquo
Lucia ȚURCANU
FIRUL CU PLUMB
AURELIU BUSUIOC
(1928-2012)
NOIEMBRIE
SEMNAL
Tic tacPic pacOrele picură-n ploaieticăie ploaia opactimpul se scurge-n odaietic tacOre s-adună grămeziPloaia e doar calitateCeasul e inimaveziBateMai batePic pacTic tacOrele apa ndash de-o seamăcurg la fereastrăCe facTimpul şi ploaia mă cheamătic pac
Pic tac
Tac
VELIMIR HLEBNIKOV CAcircND OMUL CAcircND RINOCERUL TRADUCERE PREFAȚĂ ȘI NOTE DE LEO BUTNARUCLUJ EDITURA NEUMA 2018
RAFTVASILE IFTIMEPACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOCIAȘI EDITURA JUNIMEA 2017
RAFTMARIA ȘLEAHTIȚCHILITERATURĂ PENTRU COPII (ANTOLOGIE)CHIȘINĂU EDITURA ARC 2018
1 6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Adrian CIUBOTARU Alex nu este prima dată cacircnd vizitezi o fostă republică sovietică icircn căutarea unor subiecte interesante și a unor oameni neordinari De unde vine acest interes pentru țările din Estul comu-nist al Europei inclusiv pentru Republica Moldova O curiozitate cu atacirct mai ciudată cu cacirct Vestul nu pare atras de Est decacirct dacă are loc vreun cataclism sau vreun război
Alessandro VINCENZI A fi comunist icircn Italia din perioada fascistă icircnsemna pentru cei din familia mea să fii de partea Binelui să faci parte dintre cei care au luptat pentru dreptate pentru respectarea drepturi-lor şi valorilor democratice Icircnsemna să fii de partea celor slabi să visezi la o societate mai dreaptă mai echitabilă Tatăl meu a fost comunist şi a luat mereu icircn serios toate aceste lucruri dar s-a ținut departe de propagandă şi populism Era sceptic icircn privința comunsimului sovietic deşi era totodată fascinat de măreția proiectului şi nu a ştiut icircntotdeauna să evite idolatrizarea URSS-ului Icircn timpul copilăriei mele am fost martorul unor dezbateri aprinse ce aveau loc regulat icircn casa noastră Casa era mică dar se umplea periodic cu colegii şi prietenii tatei care polemizau icircnverşunat Maniera aceasta pătimaşă de a discuta politica şi istoria m-a atras m-a făcut curios doream să icircnțeleg de ce unii oameni nu erau de acord cu tatăl meu şi icircl contraziceau mereu Treizeci de ani mai tacircr-ziu am decis să merg şi să văd cu ochii mei toate acele locuri despre care am tot auzit icircn copilărie şi pe care pacircnă atunci le puteam doar imagina Din 2008 am că-lătorit şi am făcut reportaje despre Moldova Belarus Ucraina şi Rusia
Acum m-aş putea defini ca pe o persoană care merge icircmpotriva curentului am mereu senzația că sunt pe contrasens mă interesează lucruri care icirci lasă reci pe prietenii şi colegii mei din Vest Cred icircnsă că nu are niciun rost să mergi şi să mai vezi o dată ceea ce s-a văzut şi a fost explicat icircn detaliu de sute şi mii de ori Cu cacirct mai puține ştiu despre o țară sau despre o comunitate cu atacirct mai atras mă simt de aceasta Iar dacă mass-media nu acordă mare atenție comu-nității respective ştiu că sunt pe calea cea dreaptă şi că am ales subiectul potrivit Acest mod de a aborda lucrurile comportă nişte riscuri desigur deoarece reduce uneori simțitor şansele de a-ți publica foto-grafiile şi articolele La fel de adevărat este că un story ieşit din comun un reportaj bine scris şi documentat cu imagini care intrigă poate stacircrni interesul vreunui editorhellip Uneori e bine să fii oaia neagră
AC Unul dintre subiectele tale preferate sunt comu-nitățile uitate izolate ce riscă să-și piardă identitatea etnică sau culturală icircn lumea noastră tot mai globală și mai uniformă Icircn 2008-2009 ai vizitat comunitatea italienilor din Kerci Crimeea mai bine zis ce a mai rămas din această comunitate care a emigrat icircn Ru-sia țaristă pe la mijlocul veacului XIX De asemenea
ai fost de cacircteva ori icircn Belarus unde ai fotografiat viața de zi cu zi a unor trupe de teatru semiclandes-tine persecutate de regimul Lukașenko După ce ai relatat drama acestor teatre ambasada belarusă (sau securitatea de la ambasadă) nu ți-a acordat viză pe motiv că nu ești bdquobinevenitrdquo Recent ai fost icircn regiunea autonomă Gagauz Eri Mai exact ai efectu-at trei vizite pentru a realiza un singur reportaj Pe drept cuvacircnt decizia m-a surprins dat fiind că nici regiunea nici minoritatea găgăuză nu sunt amenin-țate nici etnic nici cultural nici politic Singura ame-nințare poate veni doar de la găgăuzii icircnșiși care nu se grăbesc să-și recupereze cu adevărat nici limba nici identitatea icircn mare parte erodată Ce crezi că ar putea provoca curiozitatea cititorului spectatorului vest-european icircn Găgăuzia de azi
AV La prima vedere da sunt de acord nu există subiecte de interes major icircn Găgăuzia Dar dacă te gacircndeşti că acest grup etnic aproape necunoscut icircn afara granițelor RM reprezintă o populație turcică de religie creştină care a fost sovietizată pacircnă icircn mădu-va oaselor icircn perioada URSS iar acum fiind parte a unei țări declarat proeuropene continuă să afişeze un comportament mai mult sau mai puțin separatist şi totodată proruseschellip ei bine icircn aceste condiții devine clar că pentru un jurnalist serios Găgăuzia poate deveni o mină de aur
Sunt italian şi din 2005 locuiesc icircn Spania iar din 2011 ndash icircn Catalonia la Barcelona După cum bine ştii Catalonia este de asemenea o regiune separa-tistă care vrea să se rupă definitiv de Spania Dacă vom compara cele două cazuri icircn ciuda trecutului foarte diferit vom observa şi alte asemănări dincolo de dorința de a obține independența Și catalanii şi găgăuzii s-au strămutat sau au fost strămutați de mai multe ori de pe un teritoriu pe altul icircnainte de a se stabili acolo unde se află acum Și unii şi alții concep apartenența la statul spaniol şi respectiv la cel mol-dovenesc ca pe un accident provizoriu al istoriei şi nu ca pe o fatalitate sau necesitate
Cel mai mare oraş din Gagauz Eri este Comra-tul Deşi se cheamă oraş este mai curacircnd un sat cu elemente de urbanism Comratul seamănă cred cu toate centrele raionale din fosta Uniune căci oriunde aş fi călătorit ndash Belarus Ucraina Rusia ndash toate aceste orăşele improvizate arată la fel Ai putea identifica de-sigur nişte diferențe icircn cultura gastronomică icircn artă icircn arhitectură icircn comportamentul oamenilor dar cu macircna pe inimă pentru mine aceste diferențe sunt superficiale Da la Comrat şi icircn oraşe precum Chişină-ul oamenii vorbesc diferit şi nu mă refer aici la limbi Majoritatea chişinăuienilor icircşi văd viitorul icircn Europa pe cacircnd icircn Comrat invers mai aproape de Rusia dar nici acest lucru nu reprezintă o diferență esențială Cred că vor trebui să treacă decenii ca să vedem aces-te țări postsovietice despărțindu-se cu adevărat de trecutul rusesc sovietic şi icircncercacircnd să revină la origi-
INTERVIU
ALESSANDRO VINCENZIlaquoIcircN ȚĂRI CA MOLDOVA METABOLISMUL E MAI LENT OAMENII DIGEREAZĂ ȘI ASIMILEAZĂ MAI GREU SCHIMBĂRILE PRIN CARE TRECraquo
Alessandro Vincenzi
s-a născut pe 26 iunie 1973 icircn Bologna Italia A absolvit Facultatea de Științe Biologice a
Universității din Bologna A visat să studieze mamiferele marine dar o călătorie icircn Asia (din
Mongolia pacircnă icircn Indonezia) efectuată icircn 2001 l-a convins că omul este un obiect de studiu
mult mai interesant Icircn 2004 și-a luat maste-ratul icircn medicina tropicală iar din 2005 a fost
angajat ca biolog de organizația nonguverna-mentală Medici Fără Frontiere Prima lui misiune
s-a desfășurat icircn Somalia o țară sfacircșiată de război Timp de șapte luni a lucrat icircn laboratoa-
re improvizate diagnosticacircnd tuberculoza S-a obișnuit să poarte veste antiglonț și să meargă la baie icircnsoțit de gardieni icircnarmați Icircn Galkayo
icircn nordul Somaliei a trecut icircmpreună cu colegii și militarii care icirci păzeau printr-un asediu care a
durat peste o săptămacircnă Icircn Somalia și-a icircntacirclnit viitoarea soție pe atunci chirurg de război Au
urmat nouă luni icircn Uganda o țară de asemenea zdruncinată de confruntări armate Nici cele
cinci luni petrecute mai apoi icircn provincia Mani-pur din India exact icircn centrul bdquoTriunghiului de
Aurrdquo (regiune faimoasă pentru traficul de heroină și de ființe umane) nu au fost mai liniștite Ul-
tima misiune a avut loc icircn Teknaf (Bangladesh) icircn lagărul refugiaților birmanezi din Rohingya
Viața sub gloanțe l-a marcat profund După experiențele din zonele de conflict a hotăracirct să facă fotografie documentară și reportaje despre
comunități mai puțin cunoscute icircn Europa de Vest A icircnceput cu ce a știut mai bine prime-
le sale reportaje sunt dedicate tratamentului tuberculozei Așa ajunge icircn Republica Moldova
(2008) După o serie de călătorii icircn Turcia India și Columbia se decide să se axeze icircn special pe țările postsovietice din Europa de Est Din 2009
vizitează Ucraina (Kerci Lvov etc) Belarus (unde fotografiază Teatrul Liber persecutat de regim) Rusia (Astrahan) Icircn 2017 și 2018 revine icircn Re-publica Moldova pentru a face un reportaj des-
pre Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (Gagauz Eri) Icircn iulie 2018 fotografiază viața unei
familii de intelectuali ceangăi din Cleja Bacău Icircn 2019 urmează călătorii icircn Delta Dunării la
comunitatea lipovenilor și icircn Veria nordul Greciei la comunitatea aromacircnilor de acolo
Fotografiile și reportajele lui Alessandro Vincenzi au fost publicate icircn The Guardian Der Spie-
gel lrsquoOBS Le Monde CNN Mariclaire D della Repubblica Vanity Fair GEO Italy Geo Russia
Revue 21 Icircn 2009 a acordat un interviu publi-cației Sud-Est cultural realizat de subsemnatul
Icircn 2019 la Editura Cartier icirci va apărea un album dedicat Găgăuziei AC
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 7
nile şi la cultura lor Este la fel de adevărat că spre deosebire de Chişinău şi de Bălți Comratul arată mai curățel şi mai icircngrijit poate şi pentru că e mai mic şi mai uşor de administrat
Nu cred ca să revin la icircntrebare că occidentalii sunt foarte interesați acum de viața din Gă-găuzia dar pot deveni curioşi dacă vor percepe această regiune ca pe un punct strategic icircn care se poate naşte o nouă situație geopolitică icircn Europa de Est un nou conflict După cum ți-am spus adineaori faptul că mă ocup de regiuni ca Găgăuzia nu are cum să mă facă mai popular ca fotograf sau dacă vrei ca fotojurnalist dar ideea de a-i face pe occidentali să le cunoască mai bine este icircntotdeauna o provocare S-ar putea ca pe viitor această cunoaştere să conteze
AC Haide să vorbim totuși despre diferențe Oricacirct de puține și superficiale ele există Gă-găuzia ca și icircntreaga RM de altfel nu este o copie exactă a altor regiuni postsovietice Care ar mai fi particularitățile distinctive ale regiunii căci după cum ai spus nu te-a atras doar potențialul exploziv al separatismului local
AV Pentru a icircnțelege locurile şi oamenii am nevoie de timp Timp ca să digerez experiențele prin care am trecut Din 2008 lucrez icircn această parte a lumii şi cred că mi-am formulat deja un punct de vedere critic asupra spațiului postsovietic icircn general şi asupra RM icircn particular Deşi nu pare foarte diferită de restul Moldovei Găgăuzia tinde să sporească ceea ce o desparte şi nu ceea ce o apropie de Moldova
Cred că am dreptul să afirm asta pentru că atunci cacircnd am vizitat Chişinăul pentru prima dată zece ani icircn urmă oraşul mi s-a părut complet diferit de ceea ce am văzut acum Icircn Chişi-nău se simte că timpul a trecut că ceva s-a icircntacircmplat şi s-a schimbat se simt vibrațiile mo-dernității Asta se vede peste tot chiar dacă nu e chiar ca icircn Occident Oraşul lumea se mişcă Icircn Comrat e o altă atmosferă asemănătoare cu cea pe care am icircntacirclnit-o la Chişinău acum un deceniu Asta icircnseamnă că o parte a țării e mai dinamică pe cacircnd cealaltă parte e icircntrucacirctva blocată Acest lucru nu este nici bun nici rău icircn sine dar nu poți să nu observi că mai puțin dinamice şi active sunt tocmai acele părți ale țării care sunt atrase mai mult de modelul rusesc decacirct de cel european
De fapt e nevoie de o precizare găgăuzii sunt atraşi mai curacircnd de Rusia veche sovietică decacirct de Rusia adevărată cea de azi
Icircn Găgăuzia oamenii par foarte liniştiți respectuoşi şi foarte macircndri de originile lor Sunt ospitalieri şi săritori la nevoie Dar seamănă mai puțin cu concetățenii lor din Chişinău şi foarte mult cu țăranii italienii din copilăria mea cei pe care i-am cunoscut sau despre care am auzit atacirctea şi atacirctea istorii de la părinții mei Și tocmai acest lucru m-a surprins mai mult icircn Găgău-zia decacirct icircn altă parte faptul că lumea de acolo pare icircnghețată icircn timp icircn trecut icircntr-o epocă premodernă E un mod de trăi nu atacirct icircn realitate cacirct icircntr-un fel de nostalgie icircn bună parte icircntrucacirct nimeni şi nimic nu-i icircmpiedică pe aceşti oameni să-şi schimbe mentalitatea Icircn țări ca RM şi icircn particular icircn regiuni ca Găgăuzia metabolismul e mai lent oamenii digerează şi asimi-lează mai greu schimbările prin care trec Mulți nu acceptă necesitatea acestor schimbări şi de aceea se blochează icircn nostalgia după trecut De vină e şi viteza cu care se produc schimbările nu oricine este apt să le interiorizeze şi să le asimileze icircn timp util Se poate icircntacircmpla icircnsă ca ciocnirea vechiului cu noul să nu aibă un icircnvingător s-ar putea să dispară atacirct cultura tradițio-nală cacirct şi germenii civilizației şi mentalității moderne
AC De regulă genurile fotografice se icircmpart icircn cele artistice și icircn cele documentare Se vorbește despre fotografia artistică și cea conceptuală despre genurile populare și cele strict funcționale precum fotojurnalismul fotografia documentară sau portretul Cacirct de relevantă este această clasificare anume icircn cazul fotografiei Pentru mine de exemplu limbajul foto-grafic este mult mai unitar decacirct cel poetic poate și pentru că este mai limitat icircn mijloace Pe unde trece granița icircntre ldquodocumentarrdquo și ldquoartisticrdquo icircn fotografie Icircntrebare cu atacirct mai perti-nentă cu cacirct știm că fotografia ldquoartisticărdquo este deseori doar o pretenție estetică pe cacircnd unele poze ldquodocumentarerdquo au o valoare artistică incontestabilă de cele mai multe ori independent de intenția fotografului Arta are această proprietate de a se produce mult mai spontan icircn fotografie decacirct icircn alte limbaje
AV Este o icircntrebare interesantă şi actuală Cred că ne aflăm icircntr-o perioadă de tranziție de la ceea ce ne-am obişnuit să definim drept fotografie documentară tradițională la ceva ce icircncă nu a căpătat o definiție nu a fost deocamdată conceptualizat Mai multă lume observă că foto-grafia-document este din ce icircn ce mai marcată de personalitatea fotografului Mulți icircncearcă să creeze un stil individual recognoscibil o tendință rareori observată icircn trecut Cacirct despre mine prefer să acționez mai curacircnd icircn calitate de observator decacirct de scenograf sau designer De fiecare dată cacircnd ajung icircn mijlocul unei comunități icircntr-o familie fac ldquopasul icircnapoirdquo icirci las pe oameni să se comporte şi să vorbească aşa cum o fac de obicei pacircnă icircn clipa icircn care ei rede-vin spontani Abia atunci icircncep să fotografiez Astfel icircncerc să le documentez nu viața lor icircn general ci clipele lor de spontaneitate de firesc cacircnd sunt mai sinceri cu ei icircnşişi şi deci şi cu camera De aici uneori se naşte poezia Nu fac poze pe negacircndite dar prefer să mă las guver-nat mai degrabă de instinctul meu de fotograf profesionist decacirct de o idee preconcepută sau de un plan de acțiuni prestabilit
Icircmpărțirea pe genuri nu este icircntru totul relevantă dar există unele aspecte caracteristice pentru fotografia aşa-zis ldquodocumentarărdquo De exemplu codul etic pe care nu eşti obligat să-l urmezi dacă faci fotografie pur ldquoartisticărdquo Și apoi chiar dacă icircncerc să subordonez totul stilului meu de a face imagine sunt obligat să rămacircn fidel momentului specific pe care icircl fotografiez Fotografia artistică sau conceptuală oferă mai multă libertate fotografului mai multe posibili-tăți de utilizare a creativității De exemplu un fotograf artist sau unul conceptualist ldquovorbindrdquo despre bipolaritate poate să prezinte un suferind ca pe o ființă cu două capete Eu nu-mi pot icircngădui asemenea simboluri Totodată icircncerc să inserez şi puțină ironie icircn fotografiile mele Ironia este cel mai inteligent mod de a ilustra lucruri uneori pretins serioase Ironia te pune pe gacircnduri te apropie mai repede de semnificația unei scene sau a unei icircntacircmplări şi totodată icircți dă posibilitatea să transmiți un mesaj cumva din afară detaşat Problema e că uneori unele persoane confundă ironia cu lipsa de respect ceea ce icircn fotografia documentară este o acuza-ție gravă
Interviu realizat de Adrian CIUBOTARU
Imagini din albumul bdquoGăgăuziardquo (titlu provizoriu) icircn pregătire la Editura Cartier
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
E prima aniversare bdquorotundărdquo a lui Aureliu Busuioc pe care o con-semnăm icircn lipsa lui Am vrut
să scriu bdquoicircn lipsa Maestruluirdquo dar icirci şi icircntrevedeam zacircmbetul ironic de acolo din ceruri (o fi fiind mai curacircnd ca-zat icircn vreun cerc mai special ndash să mai conteze oare dacă e din Paradis ori din Infern de vreme ce alături icirci stau cu siguranță spirite ca Villon Rabelais Boccaccio Gogol) Nouăzeci de ani ar fi icircmplinit
Icircntacircmplarea face că tocmai reco-mandam pentru o vacanță unui cititor din familie cacircteva cacircrti De rău de bine au mers toate că aşa e vacanța pentru lecturi Dar numai Busuioc a mers ca la carte Nu mai este el icircn viață ca să se creadă că icircl linguşesc aşa că pot să spun foarte simplu că este ndash da este atacirct cacirct ne sunt la icircndemacircnă cărțile lui ndash un scriitor autentic Tipărindu-i căr-țile comercializacircndu-le sau plasacircndu-le icircn biblioteci icircn cazul lui faci dreptate cititorului nu scriitorului
Artist al cuvacircntului familiar (or-ganic firesc natural genetic nu prin vreo mezalianță nefericită) cu limba romacircnă el poate să ne mai servească drept model icircn cam toate genurile poezie dramaturgie roman Dar şi icircn publicistică pamfletele sale fiind de o
inteligență selectă şi de o acuitate dis-tinctă De altfel distincția este calitatea cu care s-a impus icircntotdeauna A fost ironic parodic şi persiflant icircntr-o epocă fariseică a fost necruțător icircn epoca ticăloşilor ordinari şi a fost artistul absolut icircn era libertăților De fapt liber a icircncercat să fie icircntotdeauna fie şi mai curacircnd icircn forma estetic-eretică decacirct icircn cea politic-disidentă
Nu l-a interesat niciodată proble-ma bdquorealismuluirdquo (bdquosocialistrdquo da) care icircncerca să măsoare raportul dintre artă şi realitate ca semn al calității ope-rei El a făcut artă atacirct Realitatea i-a fost modelul şi paleta de unde icircşi lua culorile Icircn rest totul e artefact pacircnă şi acolo unde lumea vedea o reproducere a faptelor reale (cacircți nu s-au icircntrebat la vremea lor icircn ce şcoală a predat profe-sorul Busuioc pentru a culege subiectul şi personajele din Singur icircn fata dragos-tei o poveste ficțională cap-coada)
Dar iată că tocmai el a lăsat ndash icircn aceasta constă arta scriitorului autentic ndash cele mai adevărate tablouri ale epoci-lor bdquozugrăviterdquo icircn ficțiunile sale Nimic mai ficțional decacirct Hronicul Găinarilor dar nicio carte (bdquodocumentarărdquo sau artistică) nu reflectă mai precis istoria noastră veche şi recentă
bdquoEpoca Bodiulrdquo incoloră şi absurdă nu a putut să fie redată altfel decacirct printr-o comedie postmodernă avant la lettre Radu Stefan Icircntacirciul şi Ultimul Piesa e (şi) o parodie la multe dintre evenimentele politice şi sociale din URSS icircn plin război bdquorecerdquo cu lumea ci-vilizată (dar se impun aici şi multe pa-ralele cu sistemul politic actual semn că năravurile nu s-au prea schimbat) Iată cum e parodiată spionomania din timpul bdquorăzboiului recerdquo bdquoagenturile străine nu se mai astacircmpără suntem obligați să fim vigilențirdquo Sau despre organele de securitate ale statului su-praveghind orice ndash situații ce amintesc de Orwell bdquoNu m-aş mira deloc să aflu că pereții aceştia-s plini de microfoa-nerdquo Lozincile bdquogrijardquo conducerii față de fericirea bdquomaselorrdquo sunt luate icircn căruța ironiei bdquoLupți şi te zbați icircți rişti scăfacircr-lia pentru fericirea lor a maselor iar ele masele nu-s icircn stare să icircnțeleagărdquo
Piesa conține mai multe aluzii la sistemul concentraționar al totali-tarismului cacircnd orice opinie liber exprimată punea icircn pericol viața şi libertatea persoanei Un alt obiect al satirei este turnătorul (pacircracirctorul de la securitate angajatul secret care se obligă să raporteze despre ce se discută icircn diverse medii icircn special icircn cele intelectuale) bdquoAscultă tinere ştii să
beirdquo bdquoCa toată lumea Măria Tardquo bdquoDar să tornirdquo bdquoDacă nu ştiam nu ajungeam aicirdquo (adică icircn acest rang icircnalt ndash nm mvc) Alegerile parlamentare o farsă icircn ndash toate ndash epocile totalitare sunt ridi-culizate subtil aluziv dar tăios bdquoPoate punem totuşi chestiunea la votrdquo bdquoLa ce bun formalismul acesta Unanimitatea e absolut evidentărdquo
Unele replici sunt atacirct de bine surprinse icircncacirct sunt sugestive pentru orice epocă bdquoIcircn zilele noastre a dom-ni icircnseamnă a jecmăni şi niciun fel de demagogie nu mă poate convinge de contrariurdquo O aluzie la domniile de lun-gă durată (despre cei care se par ina-movibili care guvernau decenii la racircnd neschimbați) este această meditație a lui Radu bdquoAm domnit trei zile Exact atacirct cacirct să-mi rezerv o pagină icircn cro-nicile țării Socot că slava care durează mai mult e periculoasărdquo O situație clasică este replica dată de Radu Ștefan unui carierist bdquoȘi eu voiam să-l pun responsabil cu tineretul Vezi Pafnu-tie cum se răsplăteşte bunătatea Vezi ce icircnseamnă să cunoşti omul numai din ancheterdquo Icircn replică se ascunde şi o tradiție sovietică (persistentă şi azi) de a avea un nomenclator al cadrelor fide-le şi docile care erau numite icircn funcții administrative indiferent de compe-tențele lor Acest fenomen al alegerii
ACTUALITATEA DUPĂ BUSUIOCde MIRCEA V CIOBANU
CAcircMPUL ALB OILE NEGRE
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Internaționalism mai mult sau mai puțin proletarLa Stockholm (1959) O primă pagină de bdquoJurnal cubanezrdquo ar fi putut fi scrisă aici icircn umbra acestui arbore tropical (1983)
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 9
AURELIU BUSUIOC bdquoFIȚI IcircNTOTDEAUNA IcircNDRĂGOSTIȚIrdquo
BLOGOGRAMEDEGHEORGHE ERIZANU
copy Elena DONCIU
Ultimul roman al lui Aureliu Busuioc Și a fost noaptehellip A apărut icircn colecția Rotonda icircn 2012Ultimul discurs public şi l-a ținut pe 17 mai 2012
Iată-lbdquoAm avut foarte mulți prieteni care pacircnă la urmă s-au dove-dit a fi mai puțin prieteni decacirct poate ar fi fost cazul Am avut duşmani care şi ei s-au străduit să-mi demonstreze că sunt mai duşmani decacirct m-aş fi aşteptat Dar de ce să pomenesc de ce să vorbesc de asta dacă să zicem un coleg pe care icircncercam să-l stimez icircntr-o vreme icircncepe un articol de-al lui despre mine icircn felul următor ldquoPoetul cutare cu un picior icircn groapă icircncearcă s-o facă pe postmodernistulrdquo Nu m-am supărat am hotăracirct că cel mai bun lucru e să nu răspunzi pentru că ei aşteaptă răspunsul acesta al tău şi dacă nu li-l dai sunt derutați Și la urma urmei stai şi te gacircndeşti Doamne Dumnezeule icircn țara asta nu este o lege care să le interzică cetățenilor săi să se nască idioțihellipCam asta am vrut să vă spun De altfel ar fi trebuit să vin cu un sandwich uns pe o parte cu sare pe cealaltă parte cu zahăr dar ce rost are Nu mai are niciun rost Aşa că vă doresc să fiți sănătoşi să fiți dacircrzi bravi să luați cele mai potrivite hotăracircri pentru că cea mai măruntă hotăracircre poate să-ți icircntoarcă viața icircn altă direcție Să fiți sănătoşi şi nu uitați să vă iubiți pentru că dragostea este cea mai frumoasă parte a vieții şi unde nu este dragoste nu este nimic Să trăiți să fiți sănătoşi şi să fiți icircntot-deauna icircndrăgostițirdquo
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Cu prietenul Spike (anii 1970) Despre vacircnat cu IC CiobanuAureliu Busuioc la 50 de ani Cu soția Tanți fiul Corneliu şi fiica Mariana (1978)
pe criteriul loialității nu al competențelor e ridiculizat şi icircn următorul pasaj bdquoVoiam să te pun la cultură Dar ai să comanzi forțele armaterdquo
Umorul e prezent şi icircntr-un fel special al autorului de a corela contexte istorice şi situații din registre diferite (care iată azi se potrivesc perfect) Radu Ștefan refuzacircnd să revină a doua oară la tronul țării (unde dom-nise numai trei zile) se justifică bdquoRegret din suflet Dar mă rețin afacerilerdquo (fostul dom-nitor icircşi deschise o cacircrciumă la o intersecție de drumuri) Replica lui Răzvan (viitorul domnitor) e provocatoare şi atacirct de actua-lă () bdquoScaunul Țării Moldovei nu-i o afacere serioasărdquo
Două termene de guvernare a comunişti-lor icircn Moldova bdquoindependentărdquo sunt cel mai bine surprinse icircn O sumă de cuvinte Cita-bilă integral cartea (cărțulia cartela cardul nostru de memorie şi patrimoniu condensat) divulgă o descoperire a scriitorului o epocă politică anacronică şi stupidă nu poate fi luată doar icircn răspăr ci şi icircn căruță nu poate fi tratată decacirct ironic şi persiflant or luacircnd-o icircn serios te poți contamina Icircmi amintesc icircn context şi de un portret remarcabil al unui erou al zilei bdquoUmblat ca la moară prin străi-nătăți Cu Lenin ortac la sarmale Pretinde că are vreo trei facultăți Dar nu şi pe cele mentalerdquo
Dar iată şi o bdquolegendărdquo din O suma de cu-vinte ca exemplu de atitudine față de tacircmpe-niile servite grav şi solemn
DE BĂTĂLII FĂCUTE LA VREME
Zic că icircn războiul de o sută de ani dintre angliceni şi franțuji comandantul armate-lor galice n-au vrut să se bată la Azincourt zicacircnd
ndash Icircn primul racircnd nu-mi place numele ro-macircnesc al localității apoi nu se luptă oamenii icircn Postul Mare Nu-i nice o grabă că va mai ține războiul icircncă nouăzeci şi doi de ani Dar aristocrații de la curte l-au luat peste picior şi l-au numit fricos Atunci comandan-tul s-a repezit asupra anglo-sacşilor care cu Henric al V-lea icircn frunte au cacircştigat bătălia şi i-au măcelărit pe franțuji
Și au greşit straşnic aristocrații francezi pentru că savanții de la Academia de istorie integrată din Chişinău au descoperit că dacă franțujii n-ar fi primit lupta la Azincourt războiul de o sută de ani s-ar fi scurtat cu cel puțin trei săptămacircni Vorba ceea bdquoDă Doamne franțujilor mintea savanților moldoveni cea de pe urmărdquo
Ce păcat ca nu mai este Și nu mă gacircndesc atacirct la el ndash clemență Maestre ndash cacirct la cititor desigur Atacircta tacircmpenie icircn sferele icircnalte ale bdquosocietății moldoveneştirdquo Atacircta cacircmp de in-spirație pentru un Aureliu Busuioc
Cu Nichita Stănescu şi colegi de la USM (1976)
1 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
ESEU
de VASILE IFTIME
PACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOC
Cititorul ideal al lui Aureliu Bu-suioc este un individ educat conectat la istoria naţiei şi a
lumii ancorat icircn meandrele literaturii postmoderne iniţiat icircn religie mitolo-gie filosofie etnografie etc dar mai ales icircnarmat cu ceva din spiritul critic al autorului Astfel răbdătorul cititor icircnzestrat cu aceste cacircteva virtuţi nu are decacirct să icircşi ascută creioanele şi să citească Şi cu toate aceste atuuri este bine să ştie că nu icircl aşteaptă o lectură uşoară o lectură inocentă la icircndemacircna oricărui om dotat cu o minimă experi-enţă icircn materie de literatură Pentru a ajunge la inima textului inteligentul cititor trebuie să disece precum un chirurg să exfolieze epiderma (limbajul adună icircn cuvinte scrierea) să icircnlăture carnea (personajele dau puls scrierii) să deschidă cutia toracică (construc-ţia asamblează unitar scrierea) apoihellip miezul (mesajul) şi toate acestea fără a neglija nici măcar o secundă capilarele arterele venele (timpul)
Un avantaj aparent se pare că icircl are cititorul care l-a cunoscut pe autor aparent pentru că la baza respective-lor concluzii inevitabil stau intuiţiile contextualităţile sinonimiile elemente insuficiente pentru conturarea mesa-jului unei scrieri distincte Romanele lui Aureliu Busuioc necesită mai mult decacirct o lectură expeditivă ele nu pot fi parcurse dintr-o suflare indiferent de cacircte privilegii a beneficiat atotştiutorul cititor
Construcția romanului Cu fieca-re roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susţinută icircn special de succederea planurilor narati-ve (complementare suprapuse inter-sectate opuse) de extrapolările tem-porale şi spaţiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn graniţe fluctuante) de camelionizarea persona-jelor (iniţierea icircn imoralitate creşterea şi descreşterea individului social) de retorica persiflantă ironică sarcastică a acestora Icircn virtutea respectivelor for-mule de scriere autorul din perspecti-ve narative diferite icircntregeşte romanul ca pe un joc de puzzle icircn care fiecare piesă se icircncadrează icircn context (oriunde şi oricacircnd) pur şi simplu fără a i se toci muchiile
Prin respectivele succederi de pla-nuri Aureliu Busuioc schimbă per-spectivele romanului cu scopul de a concretiza de a justifica de a motiva
un anumit act al scrierii icircn care digresi-unea de tip paranteză abaterea contro-lată omiterea intenţionată redimensi-onează sau chiar reformulează mesajul impus anterior Astfel autorul icircşi duce naraţiunea pacircnă icircntr-un anumit punct A o lasă suspendată de nicăieri pentru a demantela o altă poveste (la fel de nedusă pacircnă la capăt) spre un punct B apoi revine icircn A icircşi reia scrierea din acel punct iniţial şi o proiectează spre un punct C pregătind o altă şi altă co-nexiune Romanele lui Aureliu Busuioc sunt scrieri perfect ermetice planurile narative se icircmbracă unele pe altele se redimensionează funcţie de spectrul social necesar icircntregirii mesajului
Timpul romanului Succederea planurilor narative nu poate exista icircn afara extrapolărilor temporal-spaţia-le şi din această perspectivă Aureliu Busuioc icircşi permite anumite bucle de timp abateri cronologice atacirct cacirct să acopere să eclipseze să redimensione-ze diverse aspecte ale istoriei Icircn acest sens cronologul Busuioc icircşi icircngăduie să reconstruiască istoria omenirii din particule aşa cum de altfel fac profe-sioniştii ce se ocupă cu memoria lumii
Astfel se poate afirma că icircn ro-manele lui Aureliu Busuioc istoriile se icircntacirclnesc tocmai atunci cacircnd nu te aştepţi Lumi icircn deformare societăţi degradabile personaje dezumaniza-te sunt puse faţă icircn faţă cu imaginile confuze incerte opace ale mitologiei ale antichităţii ale tradiţionalismului Icircn romanele lui Aureliu Busuioc timpul este neglijabil fluctuant redimensiona-bil prin digresiuni concrete sau bucle ipotetice Personajul narator icircşi plimbă răbdătorul cititor prin atemporalitate creacircnd intenţionat confuzii de poziţi-onare a personajelor şi acţiunilor lor Aureliu Busuioc ştie să ridice ziduri icircn interceptarea timpului istoric social biologic sau să-l uniformizeze icircntr-atacirct icircncacirct granița dintre ev mediu şi moder-nitate dintre geneză şi zidire dintre facere şi desfacere să dispară definitiv
Personajele lui Aureliu Busuioc con-feră dinamică textului impun focalizări diferite ale istoriei sunt conectate la spectrul social-politic sunt exponente ale ideologiilor sunt manipulatori şi manipulanţi au sau se vor a fi repere icircn societate sunt oportuniste sunt adaptabile Prin tipologia lor identi-ficăm timpul spaţiul socialul icircn care
acestea există rezumacircnd elementele de cronotop icircn identitatea lor cameleoni-că
Construind personaje Aureliu Bu-suioc şi-a propus ca ţintă parodierea unei expresii cronicăreşti bdquose nasc şi la Moldova oamenirdquo prin creionarea unor individualități blamabile condamnabi-le reprobabile aflate icircntr-un continuu schimb de roluri de identităţi Ele excelează icircn negativism firul narațiu-nii redacircnd icircn mod progresiv dispoziţia acestora pentru infracţionalitate de-zumanizarea fiind direct proporţională cu ancorarea individului icircn social icircn ideologie icircn promiscuitate Personajele lui Aureliu Busuioc sunt autentice sunt modele dintr-o societate icircn care degra-dează icircntr-un ritm biologic sunt tipice mediului narat sunt maximum de inepţie ce o poate oferi societatea fie că este vorba de intelectualul pe cacirct de profund pe atacirct de rupt de realita-te de ofiţerul de securitate ce icircncă mai crede icircn steaua sa de infractorul găinar şi de urmaşii lui
Retorica romanului Icircn aceeaşi ordi-ne de idei un rol important icircn icircntregi-rea formulei de scriere a romanului icircl are retorica dimensiune aflată icircn inter-dependenţă cu temporalitatea perso-najele şi construcţia Polifonia limba-jului vocile multiple biografismul oratorismul relaţia scriitor decriptor relaţia narator ndash corector (repere ale identităţii personajelor) de asemenea impun derularea romanului pe palie-re narative diferite icircn contextul unor dimensiuni temporal-spaţiale diferite Doar aşa poate fi distinsă vocea persoa-nei icircntacirci de vocea persoanei a treia icircn situaţia icircn care uneori planurile nara-tive se suprapun se icircnlocuiesc
Aureliu Busuioc excelează icircn roma-nele sale cu o retorică coercitivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Şi totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn text
Cu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere
ndash icircn Spune-mi Gioni pe structura a două puncte de vedere opuse iden-tificăm autorul deghizat icircn erou şi călău firul narativ redacircnd o realitate interpretată restracircnsă treptat icircntr-un prezent concret de tip jurnal
(scrisoare) redactat după formula bdquocerc icircnchisrdquo
ndash icircn Hronicul Găinarilor naraţiunea cursivă fluentă cronologică la per-soana a treia icircntreruptă de inserţiile naratorului la persoana icircntacirci evidenţia-ză trei tipologii de personaje principale raportate la contextul istorico-social
ndash icircn Lătracircnd la lună autorul narează o poveste ce impune diferite paliere de interpretare susţinute de subteme condiţia familiei de intelectual icircntr-un anumit context istoric condiţia inadap-tatului (cacircine nobil) ce poartă povara unui impresionant blazon condiţia cuplului icircndrăgostit ce-şi ia soarta icircn propriile labe condiţia lupului (i)mora-list etc
O marcă a stilului Aurel Busuioc este jurnalul Fie că are ca model o scriere intențional istorică fie că icircnsumează hieroglife icircncrustate pe nişte cartoane decriptate cu ajutorul computerului (ul-timă generație) fie că un călău icircşi justi-fică trecutul icircntr-o scrisoare confesivă că o domniță icircşi consemnează neicircm-plinirile icircntr-un carnețel intim autorul nu pune textul pe seama personajului narator pentru a fi povestit ci pentru a-l scrie efectiv pentru a-i da caracter aproape documentarist Astfel citito-rul intracircnd icircn lectură constată că se află icircn fața unor scrieri consemnate a unui act ce atestă un ciob de memorie că este complice la decriptarea istoriei
ndash Ivan Verdicurov (din Spune-mi Gioni) scrie o scrisoare confesivă icircnchi-puitului nepot
ndash Viorica Vrabie (din Singur icircn faţa dragostei) icircşi consemnează nespusele icircntr-un jurnal intim
ndash Enrique (din Lătracircnd la lună) scrie un jurnal secret despre viața cacircinească etc
Toate aceste exteriorizări scriptice prin interpuşi reflectă obsesia scriitoru-lui de a pune condeiul icircn macircna propri-ilor personaje de a inventa scriitorul din scriere de a camufla naratorul icircn alt posibil narator prezent icircn text
Romanele lui Aureliu Busuioc se lasă demantelate doar de cititorii bine conectaţi la realitatea socială de con-structorii cititori iniţiaţi icircn desfacerea planurile narative de abilii cititori receptivi la retorica (icircn genere) tan-genţială la evenimente de psihanaliştii cititori experţi icircn tipologia persona-jelor de istoricii cititori predispuşi la nesfacircrşitele incursiuni temporale
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 1
MARCAJE PENTRU UN SENTIMENT
AL SPAȚIULUI CULTURAL
1 Pe una din tăblițele sumeriene stă scrijelat următorul text Oraşul este legă-tura icircntre Pămacircnt şi Cer şi noi locuim aici
2 Icircn pămacircntul şi pe cerul Chişinăului se arată icircn palimpsest cacircteva paradigme culturale ca oraşe diferite suprapuse ar-heologic şi cultural crescute spațial şi urbanistic unul prin celălalt Patrimoniul material şi imaterial al acestei icircmbinări istorice şi culturale deopotrivă este inepu-izabil şi deoarece nu mai poate fi regăsit icircn altă parte poartă caracter de unicat
3 De la o bucată de vreme locul me-moriei noastre culturale Chişinăul isto-ric suferă schimbări evidente spontane şi contradictorii sub aspect urbanistic economic şi social Ariile de-a lungul Bacirc-cului zona Pieței Centrale şi a Gării de Nord trotuarele intersecțiile rondurile vacircrfurile copacilor dar şi fețele orăşeni-lor ndash toate vădesc acelaşi haos progresiv Transformările se icircnmulțesc şi sporesc dezechilibrele psiho-urbane şi degradarea spațială a toposului care poartă amprenta identitară a etapei inițiale de fondare a localității
4 Pe acest cacircmp arhitectonic un senti-ment de slăbire treptată de lumină şi culori dă ton peisajului şi relațiilor interpersonale Privirea comună nu observă decacirct land-şafturi viciate Pe fundalul unei disoluții ruinare a ideii de vecinătate inconştientul colectiv semnalizează frica de celălalt Un neobarbarism a pus stăpacircnire pe habitatul urban Icircntre Chişinău şi locuitori săi s-a lăsat o distanță interogativă Iar clivajele nu se explică definitiv nici administrativ nici politic
5 Relația noastră cu spiritul locului este una neicircmplinită anevoioasă chiar defectuoasă Oraşul ne este bdquonecunoscutrdquo (Iurie Colesnic) bdquoascunsrdquo (Lică Sainciuc) bdquofără identitaterdquo (Mircea V Ciobanu) şi drept expresie a viciului estetizat este bdquouracirctrdquo (Adrian Ciubotaru) Mihai Cimpoi cu aplecarea sa specifică pentru orice obiect cultural ne trimite sub semnul lui bdquose parerdquo spre o marcă ontologică meniuchiana a Chişinăului bdquoicircnchidereardquo (cu precizare de bdquomarginarismrdquo) Or pentru o bună parte din mediul intelectual şi artistic Chişinăul e loc icircn stare de bdquoascundererdquo ocultație e bdquodincolordquo Un altul un străin un duşman Un viciu Un fals Un bdquonon-locrdquo Și cacircnd nu icircl luăm ca fapt divers sau folosim cu superioritate ca pe un oarecare bun de consum atunci icircl tratăm din perspectiva minoritarului de ieri drept loc al străinu-lui (rusului evreului omului sovietic) şi al străinătății zonă dincolo de hotarele noastre loc de pribegie
6 Ce o fi icircnsemnacircnd această situare a noastră icircn afara oraşului haşurarea lui atacirct de emoțională barbară Este oare fobia tradiționalismului față de spiritul citadin expresia fracturii biografice şi culturale a celor care sunt pe jumătate rurali pe jumătate orăşeni ori nici rurali nici orăşeni pacircnă la capăt
7 Deja şi icircntr-o geografie culturală romacircnească unde Bucureştii sunt regali Iaşii plini de istorie şi cultură elevată Clujul ndash apolinic şi Timişoara ndash Madonă de sare pe locul Chişinăului stă stracircmb confuz şi complexat bdquobasarabenitateardquo expresie a consolidării bdquomai lentă la noi a formelor de civilizație urbanărdquo (Mir-cea Martin) dar şi a stării de nelinişte şi tulburare a transprutenilor icircn fața unor amenințări niciodată adeverit
8 Sau poate că oraşul acesta are vo-cația bdquosecretuluirdquo
9 Scriitorul Gala Galaction părinte-pro-fesor la Facultatea de Teologie figură tolstoiană care icircn decurs de 14 ani (1926 - 1940) a dat farmec şi expresie Chişinăului interbelic icircl găsea ndash aşa bdquociudat şi etero-clitrdquo bdquocu miile lui de curiozități topogra-fice şi antropologicerdquo ndash tot icircntr-un fel de ascundere bdquoCentrul Chişinăului bogatele şi unduioasele lui icircmprejurimi chiar şi periferia lui n-au găsit icircncă printre noi pe marii dăruiți capabili să ridice din varietatea şi din aspectele vieții dijmele de aur ale talentuluirdquo
10 Icircn Război şi pace Lev Tolstoi suge-rează că spiritul locului poate fi surprins prin contemplarea de pe o icircnălțime icircn lumină potrivită a imaginii de ansamblu a oraşului cu tot cu icircmprejurimi Icircnalțimile deschid privelişti nebănuite mai ales pen-tru Chişinăul istoric care la cota statului de om pare prozaic bidimensional ne-icircngrijit plin de forfotă icircnghesuială icircn paragină lipsit de vlagă şi culoare Alt oraş se deschide la icircnălțimea vacircrfurilor de copaci şi a turlelor de biserici Ne stă icircn față textul geografiei simbolice a oraşului vechi ndash istorică şi culturală deopotrivă pe liniile drumurilor străzilor a construcţi-ilor lăcaşelor de cult care a icircmpletit şi despletit icircn structura sa limba tradiţiile şi cutumele romacircnilor cu cele ale grecilor armenilor polonezilor nemților evreilor ruşilor rutenilor bulgarilor Și mai sus dincolo de icircnălţimea zborului de pasăre şi a dronelor Chişinăul e geografie pură formă şi culoare sunet şi aromă oraş icircn fața soarelui-răsare
11 Perspectiva altitudinală ca o cotă energetică dialogală scoate icircn valoare organismul istoric şi cultural viu al Chi-
şinăului variabil şi creativ care a păstrat pe parcursul dezvoltării unitatea intrin-secă Nu ne mai putem limita la practica discursurilor-tip (geografic demografic economic urbanistic istoric psihologic sociologic de conservare a patrimoniului etc) Nu mai putem percepe oraşul doar ca un mecanism imens compus din case şi blocuri străzi icircntreprinderi autovehi-cule cabluri piețe parcuri o maşinărie care produce statistici date ecologice mult zgomot şi bunăstare aproximativă
12 Limba şi-a icircnsuşit demult pentru oraş semantica organismelor vii inima oraşului care este catedrala centrul is-toric şi cultural coloana vertebrală care este fie strada bulevardul principal fie racircul care traversează localitatea arterele oraşului care sunt străzile drumurile im-portante pe care se deplasează pietonii şi autovehiculele imitacircnd circuitul sanguin centrul nervos care este nucleul politic sau economic al oraşului plămacircnii ora-şului care sunt parcurile spațiile verzi grădinile publice
13 bdquoOraşele sunt un soi de al doilea trup al minţii omeneştirdquo (George Santayana)
14 Cum e să-ți asumi acest bdquoal doilea trup al mințiirdquo cum să comunici cu spiritul locului cum să-i percepi carisma ideea principală motorul dezvoltării Cine va citi textul Chişinăului care la vedere fiind efectiv stă ascuns aşteptacircnd bdquope marii dăruițirdquo Unde sunt lectorii pentru ora-şul care invocă ochiul creativ şi o rostire desluşită a mitului identitar (ca parte a noii paradigme culturale) o scoatere din ascundere a unei bune părți din identita-tea şi potențialul toposului actualmente icircnvăluită icircnăbuşită uitată nerealizată şi neimaginată
15 Arătarea ființei ascunse reclamă bdquomarilor dăruițirdquo un bdquosimț al Chişinău-luirdquo Icircntocmai cu icircnălțimea şi acuitatea simțurilor celor icircndrăgostiți sau a cre-atorilor bdquoLabirinturilerdquo lui Iurie Platon şi culoarea nouă de pe capitelurile Sălii cu Orgă (arhitect Gicu Bulat) albumul Oraşul ascuns (Lică Sainciuc) şi Chăul lui Em Galaicu-Păun sunt amprentele gra-vate profund ale unor experiențe bio- şi geofonice expresia relației nemijlocite a unor biografii artistice cu spiritul locului
16 Iar urbonimia este limbajul dintacirci al oraşului Nu-l poți citi dacă nu icircnveți să-l asculți Nimic din zgomotul faptului di-vers Drumul lui Vodă ndash Buecani ndash Druleşti ndash Bacirccu ndash Ghețeoani ndash Petricani ndash Ceucari ndash Hruşca ndash Vovințeni ndash Schinoasa ndash Vis-ternici ndash Cartuşa ndash Hlubocica ndash Spacircrco-ceani ndash Ciocana ndash Otovasca ndash Costiujeni
ndash Mălina ndash Melestiu ndash Mazarachi ndash Macircnceşti ndash Negreşteni ndash Tăbăcăria ndash Valea Dicescu ndash Pruncul ndash Racircşcani ndash Valea Crucii ndash Bo-tanica ndash Valea Gacircştelor ndash Sfacircnta Vineri ndash Cioriceşti ndash Furguleşti ndash Frumoasa ndash Poşta veche Oiconime şi oronime hidronime şi hodonime icircmpletite armonios istoric topografic şi textual pentru zona unei aglomerații umane străvechi O edifica-toare tramă sonoră icircnaintea şi deasupra tramei stradale
17 O nouă paradigmă culturală redă Chişinăului la acest icircnceput de mileniu valențe integratorii multiple Traiectoria exilară de aproape 200 de ani trecacircnd prin procesele de colonizare culturală imperială din secolul XIX şi cea ideologică sovietică din secolul XX provocacircnd dorul fizic şi metafizic doinit folcloric şi literar icircnclină astăzi spre timpul recuperării identitare Regeneracircnd sub aspectul componenței numerice a expresiei instituționale a po-pulației şi a capitalului cultural asumat Chişinăul reintră icircn matricea stilistică originară
18 De obicei aşa cum accentua Iurii Lotman bdquofiecare din culturi icircşi defineşte paradigma proprie a ce trebuie ținut min-te (icircnregistrat icircn memorie) şi ce trebuie uitat Acestea din urmă sunt şterse din memoria colectivă şi ca şi cum bdquoicircncetează să mai existerdquo Icircnsă vremurile se schimbă se schimbă şi sistemul de coduri culturale se modifică şi paradigma a ce trebuie ținut minte şi ce trebuie uitatrdquo
19 Revenirea lentă dar implacabilă a Chişinăului din exilul istoric şi imagologic al oraşului damnat (rdquoпрόклятый город Кишиневrdquordquoпустыняrdquo) este un proces di-namic şi anevoios de re-construcție iden-titară pentru care este solicitată icircntreaga comunitate dar mai ales mediul artistic şi intelectual
20 Filosoful catolic de origine spaniolă Mariacutea Zambrano sublinia că bdquounui oraş fără scriitori icirci lipseşte esenţa citadină rămacircnacircnd doar un complex conglome-rat care se poate schimba transmuta ori face nevăzut fără să i se remarce lip-sa Un oraş fără un scriitor e un templu pustiu o piaţă publică fără centru ori poate descentrată cu centrul la margi-ne icircntr-un colţ ca să-şi lase locul ori să lase icircn locul lui un lucru cu numele nici măcar bine catalogat un lucru căruia icircn realitate nici nu i s-a destinat un cuvacircntraquo
21 Ne este predestinat să construim icircn mintea şi inima noastră forma cea mai de preț pentru ceea ce este cu adevărat un oraş profunda şi complexa expresie a culturii
CHIȘINĂUL ȘI LOCUITORII LUI
de ALEXANDRU CORDUNEANU
1 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de SILVIA CALOIANU
SOLSTIŢIU DE VARĂ CU FINAL FERICIT
POEZIE
SILVIA CALOIANU S-A NĂSCUT IcircN 1960 LA CHIȘINĂU LICENŢIATĂ A FACULTĂŢII DE LITERE A UNIVERSITATĂȚII DE STAT DIN CHIȘINĂU CU O TEZĂ DESPRE EVOLUŢIA VALORILOR SEMANTICO-STILISTICE A TERMENILOR CROMATICI IcircN LIMBAJUL POEZIEI ROMAcircNE REFUZĂ CARIERA UNIVERSITARĂ ȘI OPTEAZĂ IcircN FAVOAREA ACTIVITĂŢII IcircN PRESA SCRISĂ ȘI TV FONDATOARE A POSTULUI AXIAL TV UNDE LUCREAZĂ PAcircNĂ IcircN PREZENT DEBUT EDITORIAL SEMNE DISTINCTIVE 1996 CĂRȚI PUBLICATE bdquoSEMNE DISTINCTIVErdquo (SUB EGIDA REVISTEI LITERARE ldquoCELE TREI CRIȘURIrdquo) ED ANOTIMP ORADEA 1996 bdquoNICIODATĂ PE NUMErdquo (CONCURS) ED ARC CHIȘINĂU 2004 bdquoNARCOTANGOrdquo ED VINEA BUCUREȘTI 2013 bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014 PREMII IMPORTANTE bdquoPENTRU CEA MAI CITITĂ CARTE A ANULUIrdquo SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE BIBLIOTECA NAŢIONALĂ CHIȘINĂU 2005bdquoPENTRU CEA MAI BUNĂ CARTE A ANULUIrdquo (bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014) bdquoPENTRU POEZIErdquo PREMIUL REVISTEI bdquoDUNĂREA DE JOSrdquo 2016 ȘA
icircntre han şi castel
parcă nu de mult venea primăvara şi chiuiau bormaşinileşi acum se aud icircnsă altfel nu e acelaşi efectul chiar dacă morţii din mine l-ar trăda pe kafka icircncă o datăşi i-ar publica manuscrisele
şi icircnainte să dispară icircn fumar da foc toamnelor acum şi copiii din curtea vecinilor placircng mai stridentbruiaţi doar din cacircnd icircn cacircnd şi absolut fulgerătorde amintirile lor dintr-o altă viaţă
parcă nu de mult venea primăvara şi noi ne perindam timizi şi trişti revoltător de străini ca să nu spun alienaţiicircntre han şi castelicircntre castel şi han
poem securizat cu parolă
noi acei care mestecăm iarba solitudiniisavuracircnd imagini mişcatepierzacircndu-ne icircn contemplaţiiextaziindu-neicircntre două nopţi sau două cafele totunaicircntre sihăstrie şi tiraniecu gura plină de sacircngele necunoaşteriide cacircte ori am strigat arată-te ieşi de după tu care porţi icircn mine labirinturi piramidegalaxiinoi acei care ne naştem de mai multe ori şi niciodată atunci cacircnd trebuievoiam să zicdar mi-am promis că nu zic noică nu generalizez nu răspund icircn locul altcuivanu cutreier tenebre şi nu ademenesc melancoliinu mă dau drept exemplueu m-am născut odată cu macii peste cacircţiva ani după ce s-a scris doctorul jivago
care nu i-a plăcut lui hruşciovtata era student şi a stracircns un buchet maremare chiar din curtea maternităţii
icircn carantină
noaptea asta pare un truc o scamatorieştiam că mă vei găsică vor trece anică icircncurcate sunt căile pămacircntului şi ale ceruluişi ale apelordar cacirct crezi că mai putem rătăci pe un fluviu plin de morţisărbătorindu-ne dragostea şi frica
spune-le să aducă ghirlandele de hacircrtie şi becurile coloratesomonul rachiul de anason şi vioarasă tacă orchestracacircntă-micacircntă-mivalsul zeiţei icircncoronate
noi nu icircmbătracircnimnoi icircnchidem cartea şi ne iubim cu lumina aprinsăicircn carantinăiar cacircnd auzim bătaia din palme ne trezim
declaraţie de avere
notaţimai sunt şi deţinătoarea unui rai privat chiar aici nu departe icircn inimăceva racircvnit nu icircndrăznesc prea mult să mă apropiistau icircn poartăicircntotdeauna mi-am spus că e prea devremecă am icircn faţă vecii vecilor
iar ăsta care icircşi rotunjeşte ochii mimacircnd uimireae partenerul meu dansatorultot el şi diavol şi dumnezeu şi sfacircntursquo petru
fumacircnd cu sine icircnsuşipipa păcii
contrabandă cu nichita
eu niciodată nu am fost un fel de lolită l-am detestat pe nabokovşi niciodată nu am fost icircndrăgostită nu fizic de nichitanu icircncercam să zbor peste gardul uniunii să icircl pupca unele studente pe atunci
dar eu icircl citeam pe nichita icircnnebuneam şiicircl visam habar nu aveam pe cine era un fel de biblie pe versoun fel de umbră pe versoun fel de ploaie de tango pe verso şi nu aşteptam neapărat să fie mare poet ca să icirci spun icircntr-o zi pe versotu eşti un fel de nichita al meu
de aşteptări cu palmele pe sticlă
pe cacircnd aveam 3 ani şi tata era icircn deplasaremama ieşise la magazin icircn spatele caseiunde icircntotdeauna era suficientă lume la coadă chiar dacă pacircinea era neagră acră şi cleioasăiar eu am găsit o foarfecă şi i-am tăiat bucăţele rochia cea nouă
la icircntoarcere trecacircnd pe sub fereastră cu pacircinea lui hruşciov pe care nu cred că am gustat-o vreodatăpe mama au luat-o fiorii văzacircndu-mă plină de sacircnge cu ochii stinşi cu palmele pe sticlă
obosisemplină de icircntrebări şi de acuarelă roşie
mi-am amintit pentru că uneori aşteptacircndicircmi vine să mă vopsesc să fac icircntuneric şisă icircmi tai rochiile
reflecţii la o cafea trăiam icircn peşteri nu aveam habar desenam hărţi pe pereţi
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 3
ciopleam un fel de poezii icircn pietre săreau scacircntei ne icircmperecheam şi ne macircncam unul pe altuldupă care trecea cacircte un nor pe cer care semăna leit cu animalul din burta noastră şi parcă ne icircncerca dorulşi frica
mi-am amintit pentru că omul nu e ceea ce ştim ce am icircnvăţat comunică altfel se reproduce altfel se alimentează altfel trage totul pe nas respiră cu degetele poartă inima icircn spate ca pe o povară sau ca pe un trofeutot o povară dar de care nu se icircncumetă să se atingă explicacircndu-şi că de aceasta ar putea să aibă mai multă nevoie din clipă icircn clipă altcineva
prizonieră
timpul meu banii mei răbdarea meafrizeriţa icircmi icircntinde fiece fir de păr uscacircndu-li-am zis vopsiţi-mi rădăcinile atacircticirci urmăresc icircn oglindă figura disperată şi tacoricum de aici ajung direct sub duşla ea e lunila mine se face marţi dar dacă mă gacircndesc mai bine se face miercurişi de mai reflectez e joide fapt cam nemiloasă mă stracircnge icircn spatechiar acumca o cămaşă vărgatăicircn care nu mai icircncapcu număr de identitate şi serievineri
de sacircmbătă nu mai zic nimicasta e ziua celor fericiţi icircn toate cazurile duminică e ziua celor care sunt iubiţi icirci spun frizeriţeişi nu mai ştiu dacă icircntotdeauna mi-a fost frică ea icircmi face contul şi zacircmbeşte ca o moară de vacircntvi l-am scurtat un pic icircmi zicee vară toridă
nu mor poeziile
doamnă fereşte-te chiar acum din calea mea da tu tu cea bisexualăcea cu plasă neagră peste ochicea cu negru icircn loc de ochicea cu albul terifiant icircn craniucea care poartă ceva sclipitor prea mult semănacircnd cu o coasăcea prea mult semănacircnd cu cineva care a hotăracirctcă trebuie să moară nişte cuvintecare nu icircşi mai amintesccare nu se mai ştiucare nu se mai ţin de mănă
doamnă uracirctă fereşte-te frumos din calea meae searăe dex-ul ameţit icircnnebunit periculosşi e vinerinu mor poeziilede jocuri periculoase
tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zicne-am fi simţit mai tineri şi mai norocoşi ne-am fi zacircmbit acum banalităţi plăcute neamendabilefără pretenţii literare cum ar fi tu eşti primăvara mea tu eşti un vis icircmplinitne-am fi plimbat şi noi acum pe sub caişii albi
ca pintr-o herghelie de cai icircnfloriţi virtuoşi plini de jăratic toţi unul şi unulsclipindu-şi coamele mustind entuziasm am fi fost icircntr-un gacircnd am fi avut acelaşi drum i-am fi scuturat să zboare trei zile şi trei nopţi timp icircn care
eu asta am făcut era o joacă eu nu am vrut să mi se piardă cu adevărat urmeledar tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zic uită-te acum icircn ochii lumii ai curaj explică-i
eu nu sunt sylvia plath
mă icircnnebunesc greierii ăştia cri-cri vreau să fug peste cacircteva milioane de gacircnduri icircnainte fără să mă uit icircn urmă fără să văd pacircnă la capăt filmulicircnchid uite ce egoistă pot fi ocrotindu-mi paradisul nu vreau să am insomnii şi icircmi e frică pentru că doctoretu speri să ajung să vorbesc icircn somn tu faci diagramee noapte sau fericirea aia tacircmpită mă icircntunecă doctorepoemul ăsta e o somnilocvie
cri-cri neicircncetatneapăraticircncăpăţacircnatorice greiere icircşi găseşte iubirea pacircnă dimineaţădoar cacircte unul mai cacircntă pacircnă cacircnd icircnnebuneşte ce bine că nu eşti greiere doctoreeu nu sunt sylvia plath
la asta mă voi gacircndi macircine
icircmi schimb de pe o macircnă pe alta brăţara de hematiticircn cacircteva secunde e fierbinteceasul tace tăcere e mut sau e un greiere carecacircntă sub alte geamuri appassionata se dă peste cap se dă legat şi furat se dă
cri-cri tic-taccri-cri tic-tacmacircine se vor placircnge stelele de nesomnce noaptece drumurifiecare dintre noi poate fi oriunde
stau ca o tacircmpită cu faţa la peretee un blond care mă iubeşte cu neclintiremă priveşte lasciv icircntrebacircndu-mă eşti acolonu icirci răspund icircmi răcesc de el frunteaicircmi răcesc de el buzele braţele şi icirci zic noapte bună pentru căapropo mulţumesc margaret mitchellvorba lui scarlettla astamă voi gacircndimacircine
poem cu parabolă de notat
dacă ştie cineva cum e să deschizi uşasă icirci spui cuiva că poate pleca şi să te rogi icircn gacircnd să nu plecesă nu plece
dacă ştie cineva cum e să treci pe aproapeicircncercacircnd să nu te uiţi icircn urmă şiicircn general să nu te prea uiţişi să nu te simţi ca un tren prin mirişte
dacă ştie cineva rog să icircmi lase un mesaj cacirct de cacirct credibildar s-ar putea să icircmi fie zdrobită cutia poştală
mesajiisus nu invadează spaţiul nimănui contrar voinţei sale
noi nu ne-am dorit să fim singuri
acum de mi-ar veni i-aş spune dragostea meacum ştiai tu să obţii sufragiisau cum nu ştiaisau icircn funcţie de cum icircnţelegeai tu astacacircnd ziceai am icircntr-o macircnă vinul iar icircn alta am cucuta
dragostea mea i-aş spune te visam intensnu hoinăream fără sens pe străzile icircnguste vaporoasepe străzile cu magazine indieneicircn timp ce tu impetuos şi retractilicircmi lăsai mesaje la recepţia hotelului
icircn timp ce ruşii inundau planeta icircncercacircndpacircnă şi icircn creierele virginesă icircşi facă pacircrtii de schi
i-aş spune dragostea mea nu-i adevăratnoi nu ne-am dorit să fim singuri
solstiţiu de vară cu final fericit
nu am icircmbrăcat ienu mi-au ieşit icircn cale flori de sacircnziene nimic tradiţional nimic poeticm-am perindat pe o alee cu duzimi-am icircnvineţit buzele macircinile maioulşi am scris cu dude pe asfaltsunt romacircncă oricum şi atacirct de singură
la icircntoarcerede pe toate gardurile se icircntindea icircnspre minemacircna maicii domnului
totul despre dragoste
dragostea nu e doar un fel de miopie contagioasăşi nici doar o iluzie din care să icircţi faci hamac să te lauzi că ai ochi de aviator
e ca şi cum ai icircntinde macircna să atingi o margine de cerşi ai simţiexact icircn momentul său de contracţie cum durerea curge invers după care timpul se opreşte corect calculatca un cal bine dresat icircn două picioare cu limba scoasă abia respiracircndicircn asteptarea zahărului cubic eu aşa icircmi explic de ce ai rămasinvariabilpeste ani şi ani responsabil de fenomenele mele cuantice einstein şi freud nu aveau habar
1 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
După asasinarea lui Modest crimă care zgacirclțacircise oraşul nostru din temelie Margo a dispărut pe ne-
aşteptate şi timp de două săptămacircni cacirct au durat căutările mele nimeni n-a fost icircn stare sau poate n-a vrut (mai tacircrziu am icircnțeles că n-a putut) să-mi spună ceva icircmbucurător privind soarta ei
Modest a fost găsit mort icircn vila lui cocoțată pe Dealul Morarilor icircn dimineața zilei de 14 iulie Tocmai se icircncheiase cam-pionatul mondial la fotbal iar pătratul de carton cu imprimeuri aurii alon zan-fan dio la patriie aşa cum cacircntam noi la şcoală de Ziua Comunei adică invitația Ambasadei franceze zăcea găurită exact la mijloc icircn buzunarul interior al sacou-lui Ucigaşul a tras fix icircn inima victimei şi anchetatorii sosiți la locul crimei au concluzionat că Modest nu-şi va putea onora promisiunea şi nu va fi prezent icircn acea seară la recepția oferită de Am-basada Franței cu ocazia Zilei Naționale a Republicii respectiv franceze
Vreau să fiu icircnțeleasă corect departe de mine intenția de a-mi manifesta mali-țiozitatea sau vreo atitudine nepotrivită icircn raport cu mortul iată de ce chiar de la bun icircnceput icircmi cer scuze pentru even-tualele incoerențe icircn expunerea mea şi mai ales pentru unele construcții stilistice de-a dreptul nefericite N-aş putea spune exact ce icircnseamnă construcție stilistică nefericită dar precizez că această icircmbinare de cuvinte am auzit-o de la Margo Ea se pricepe la şmecherii din astea literare aşa că o repet şi eu de fiecare dată cacircnd apare ocazia Dacă ar fi să mă conduc după gustul meu aş folosi o altă sintagmă auzită de la Margo ndash mai-mult-ca-perfectul Nici icircn cazul de față n-aş putea spune prea multe despre semnificația acesteia dar icircmi place cum sună Adică există perfectul dar mai e şi mai mult ca perfectul Păcat că nu putem spune mai mult ca mortul fiindcă anume o asemenea expresie ar defini cacirct se poate de exact starea de spirit a lui Modest De asemenea presupun că cineva dintre cititorii mai exigenți ar putea constata icircn relatarea mea o insuficientă pregătire ortoepică şi ortografică mai ales Mea culpa cum ar spune mama nu prea le stăpacircnesc pe toate dar cine oare e perfect pe lumea asta Eu cel puțin recunosc faptul că icircmi scapă subtilitățile de orice fel Chiar şi icircn bucătăriile destul de spațioase icircn care se icircntacircmplă să trebăluiesc nu mă simt icircn largul meu Nu-mi place să prepar bucate sofisticate şi urăsc scrisul
şmecheros care pretinde să respire aer epic icircntr-un oraş poluat şi rău mirositor ca al nostru Nici despre oraşul nostru n-aş vrea să vorbesc nimic rău dar secole apăsătoare de ocupație străină au schimbat macazul istoriei şi astfel trenul icircn care ne icircnghesuiserăm cu toții a luat-o icircntr-o altă direcție decacirct ne-am fi dorit-o naivii de noi
Și ca să icircnchei incursiunea mea icircn lumea literelor vă aduc la cunoştință icircncă un gacircnd de-al meu selectat de serialul Cugetările unui profan
bdquoConsider că literatura şi scrisul e ceva de prisos icircn viața omului e un moft al vanității rănite cum ar fi sosul de anason icircndoit cu esență de ananas cu care unii bucătari trufaşi stropesc fructele de mare sau muşchiul de vițel macircngacirciat icircn preala-bil cu miez de trufe Cu pretinsul lor mai-mult-ca-perfectul fiecare se răzbună cum poate uimindu-şi şi umilindu-şi clienții cititorii sau carnivorii e totunardquo
Faptul că s-a făcut nevăzută icircntr-o
manieră cacirct se poate de subită după un omor care provocase atacircta vacirclvă n-o ajuta cu nimic dimpotrivă producea doar efecte nedorite pentru ea dar şi pentru toți noi Icircn primul racircnd procurorul Arhi-ze şi-a pierdut răbdarea şi la un pahar de vişinată cu arahide sărate declarase icircntr-un cerc icircngust de prieteni procurori şi ei toți cu nervii la pămacircnt că Margo este prima pe lista suspecților de comi-terea omorului
Auzind asta am căutat să mă icircntacircl-nesc cu Arhize şi să-l icircntreb ce temeiuri au stat la baza ipotezei lui Avea probe concrete sau era vorba de o răzbunare personală aşa cum am presupus chiar din clipa icircn care am auzit de versiunea lui Bineicircnțeles că n-am fost lăsată să intru icircn biroul lui dar icircmpotrivirea cerberilor de pe coridoarele procuraturii m-au stimulat să-mi aduc aminte de un episod straniu chiar inexplicabil aş spune
Icircn acea dimineață de 14 iulie cacircnd vestea asasinării lui Modest se răspacircndise prin oraş cu viteza usturătoarelor brize ce sprintează de la stația de epurare odată cu răsăritul soarelui m-am icircnfățişat şi eu la poarta celei mai influente pacircnă nu demult persoane din oraşul nostru Dealul Morarilor forfotea de lume multă şi pestriță angajați icircndoliați ai primăriei jurnalişti cu figuri sceptice alții de-a dreptul deprimați purtacircnd camere video grele pe umeri sau carnețele ferfenițite icircn macircini cu indispensabilul pix cu gel icircnfipt
icircntre file gură-cască sosiți cu sufletul la gură trăgacircnd nervoşi de reverele late şi icircndreptacircnd poalele halatelor de baie ca să-şi păstreze nepătată demnitatea de mahala vecini din Văgăuna cu cipici de casă icircncălțați pe piciorul gol cacircțiva şefi de bănci şi preşedinți de judecătorii polițişti sub acoperire alții la vedere cu uniforme proaspăt călcate dar nespălate din ziua fabricării din care cauză luceau ca oglinzile la soare agenți secreți necu-noscuți marelui public icircn schimb de un hipnotism irezistibil atrăgacircnd atenția tuturor curioşilor un mic detaşament de agenți fiscali nişte lipitori tăcute şi hrăpărețe ale sacircngeroasei perioade de tranziție Mai pe scurt aproape toată lumea bună a oraşului urcase pe deal pentru a se convinge de moartea neanunțată a lui Modest
Plimbacircndu-mă prin mulțumea agitată pusă pe analiza detaliată a motivelor asa-sinatului l-am observat pe Arhize ferin-du-se nu ştiu cum tocmai de mulțimea icircn mijlocul căreia se afla (Margo ar fi spus că am folosit un oximoron) Ca şi cum se temea să fie observat de cineva anume Mergea cu capul plecat aruncacircnd priviri fugare cacircnd icircntr-o parte cacircnd icircn alta şi la fiecare cinci minute dacircnd indicații scurte unor dulapuri masive deghizați icircn oameni ai legii care răsăreau ca din pămacircnt şi se apropiau umili de el
Icircn pofida căldurii sufocante chiar şi la acea oră matinală purta o pălărie cu boruri mari o pereche de ochelari de soare imenşi şi o cămaşă gri sfacircrtecată de nişte carouri oranj cu macircnicile lungi şi gulerul ridicat Din punctul meu de vedere o asemenea opțiune vestimenta-ră burlescă nu putea avea o altă menire decacirct să-l scoată icircn evidență pacircnă şi pe cel mai amăracirct şi anonim lustragiu Un procuror care a urmărit exact contrariul ndash să nu atragă asupra sa nicio privire indiscretă ndash a reuşit cu succes să atingă efectul maximei expuneri publice
Icircntrebările mele icircnsă vizau cu totul şi cu totul alte subiecte De pildă ce căuta Arhize la locul crimei Simțea cineva lipsa lui acolo icircn timp ce casa şi icircmprejurimile erau icircnțesate de tot felul de anchetatori şi agenți de teren La asta se reducea misiunea unui procuror-şef la acea oră ndash să caşte gura icircmpreună cu toți proştii adunați pe Dealul Morarilor Cine erau indivizii care răsăreau ca din pămacircnt şi ce indicații le dădea
PROZĂ
SOȚIA LUI FAUSTde VAL BUTNARU
Noroc de el că a avut inspirația să dispară repede din peisaj dar icircntrebările pe care mi le-am pus nu s-au topit icircn bezna neantului şi al misterului enigmatic ndash asta aşa ca să mă exprim mai literar Aceleaşi icircntrebări le-am văzut articulate pe buzele multor cetățeni simpli fără cunoştințe aprofundate icircn jurisprudență
O altă consecință a dispariției cacirct se
poate de bizare a lui Margo a fost faptul că Faust s-a pomenit cu o citație la pro-curatură şi interogat chiar a treia sau a patra zi după acea dimineață marcată de descoperirea unui mort mai mult ca important
L-am icircntrebat pe Faust ce a vorbit cu Arhize dar n-a ştiut ce să-mi spună
ndash Cum aşa nu ştii ce să spui m-am revoltat mai mult decacirct era cazul probabil
ndash Nu ştiu dragă şi gata mi-a răspuns cu icircncăpățacircnare Mă icircntreba tot felul de lucruri
ndash Cum ar fi insistam eundash Ce să fie s-a stropşit la mine I-am văzut deodată ochii lui albaştri
pe timp icircnsorit acoperindu-se de nori negri şi pompacircnd prin pupile o substanță otrăvitoare Probabil că după interogatoriu trăia senzația unui naufragiat Și atunci de ce se icircmpotrivea icircncercărilor mele de a-l evacua de pe nava icircn derivă
ndash Ce te bagi icircn viața noastră a stri-gat la mine uitacircnd că se afla icircntr-un loc public icircn plină stradă adică Cacirct timp mai ai de gacircnd s-o terorizezi pe Margo De ce nu ne laşi icircn pace Crezi că nu ştiu ce urmăreşti Margo nu mă va lăsa de dragul tău n-ai icircnțeles măcar atacircta lu-cru Uită-te la tine cum arăți Ai 39 de ani dar tot grasă şi pitică ai rămas de parcă ai fi un Sancho Panza icircn fustă Ei bine nici măcar fustă nu porți
Era speriat şi derutat v-am mai spus asta vorbea prostii fără să-şi dea seama ce icircndrugă Icircn primul racircnd abia am trecut cu cinci luni şi jumătate de 38 Asta ar trebui s-o ştie Eu şi Margo suntem năs-cute icircn acelaşi an şi icircn aceeaşi zi pe 29 februarie Și dacă ar fi să ne luăm după numărătoarea stabilită de comun acord şi de tradiția de a ne sărbători ziua de naştere odată la patru ani nu anual la 28 februarie aşa cum obişnuiesc s-o facă cei fără principii ci la 29 februarie ar ieşi că suntem minore rău de tot Pe urmă habar nu am ce ştie el ce urmăresc eu Cacirct priveşte restul aberațiilorhellip Eu grasă şi pitică Ei asta-i bună Nu sunt de icircnălțimea lui Margo este evident pentru oricine dar pacircnă a mă numi Sancho Panza e o cale cosmic de lungă Adică ce voia să insinueze Că Margo este un Don Quijote luptacircnd cu morile de vacircnd şi eu sluga ei călare pe un măgar răpciugos rosto-golindu-ne ambele icircn hăul derizoriului Adică icircn viziunea lui eram nişte babe triviale şi comice pe care nu voia să le lase să se facă de racircs ca şi personajele lui Cervantes (Margo icircmi icircnşirase peripețiile şi icircntreaga poveste a celor doi clovni aşa că sunt suficient de bine documentată) Dar nu i-am spus nimic Nu era prima dată cacircnd arunca vorbe icircn vacircnt speracircnd să mă ofenseze şi să mă facă să renunț Știa el la ce ar fi vrut să mă facă să renunț
Fragment de roman icircn pregătire
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 5
Icircn anul 2017 la Editura Junimea din Iaşi apare cartea Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc un studiu critic despre proza celui care revoluționa romanul basarabean de la
mijlocul secolului XX prin Singur icircn fața dragostei Sunt analizate trei romane ndash Lătracircnd la lună Hronicul Găina-rilor Spune-mi Gioni ndash acestea confirmacircnd se pare cel mai bine constatarea pe care o face Vasile Iftime autorul lucrării icircn Introducere bdquoCu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susținută icircn special de succedarea planurilor narative (complementare suprapuse intersectate opuse) de extrapolările temporale şi spațiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn granițe fluctuante) de cameleonizarea personajelor (inițierea icircn imoralitate şi descreşterea individului social) de retorică persiflantă ironică sarcastică a acestorardquo
Fără a utiliza o terminologie excesivă Vasile Iftime analizează atent cele trei proze (comentariile pe text sunt foarte bune) urmărind planurile narative personajele şi icircn mod special limbajul Uneori suntem provocați prin icircncadrări paradigmatice neaşteptate (bdquoAureliu Busuioc icircn Lătracircnd la lună nu uzează de indicii cronologici tocmai pentru a imprima scrierii tuşa de ambiguitate necesară unei narațiuni cu elemente de tematică suprarealistărdquo bdquoRomanul ndash Spune-mi Gioni nm LȚ ndash [hellip] poate fi perceput ca o scriere icircn oglindărdquo ) alteori impresionează analiza minu-țioasă a ipostazelor unor personaje (la p 21 bunăoară ni se propune o trecere icircn revistă a schimbului continuu de roluri ale lui Enrique bdquoochiul treaz ochiul critic ochiul corector din familia Grăsanuluirdquo) decriptarea simbolisticii numerologice (din Spune-mi Gioni la p 106) sau enume-rarea punctuală a elementelor timpului biologic istoric astronomic social (icircn Hronicul Găinarilor la p 93-95)
Ceea ce icircl fascinează cu adevărat pe autorul cărții este se pare limbajul prozelor lui Aureliu Busuioc bdquoIcircn fiecare roman Aureliu Busuioc propune o altă schemă de construc-ție a romanului o altă rețetă de plăsmuire a personajelor un alt decor adaptabil subiectului Ceea ce rămacircne unic şi inconfundabil icircn proza lui Busuioc este limbajulrdquo Vasile Iftime acordă o atenție deosebită acestui aspect (şi anume aici trebuie căutată noutatea absolută a exegezei pe care o icircntreprinde) urmărind dimensiunile limbajului polifonia limbajului retorica şi ajungacircnd la concluzia că bdquoAureliu Busuioc excelează icircn romanele sale cu o retorică coerci-tivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Și totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn textrdquo
Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc este o carte necesară pentru că explorează multiaspectual trei romane ale lui Aureliu Busuioc (unul dintre cei mai importanți prozatori din a doua jumătate a secolului XX de la Chişinău despre care se vorbeşte mai mult decacirct se scrie) este o carte bine-venită pentru că publicată la o editură din Iaşi contribuie cumva la integrarea acestui autor icircn contextul general al literaturii romacircne este o carte-promisiune pentru că icircn mod sigur Vasile Iftime odată ce a pactizat cu Aureliu Busuioc va vrea să studieze şi celelalte romane Suntem curioşi ce şi cum va scrie despre Singur icircn fața dragostei Unchiul din Paris Și a fost noaptehellip şi fireşte Pactizacircnd cu diavolul
DESPRE AURELIU BUSUIOC CU MIGALĂ
LITERATURA PENTRU COPII LA IcircNCEPUT DE SECOL XXI
Icircn anul 2004 Maria Șleahtițchi făcea selecția textelor studiul introductiv şi notele biobibliografice pentru antologia Literatură pentru copii din colecția Literatura
din Basarabia Secolul XX (editurile Știința şi Arc) Icircn acel vo-lum antologatoarea icircşi exprima optimismul pe care i l-a insu-flat evoluția acestui gen de-a lungul a o sută de ani pe seg-mentul interriveran al literaturii romacircne bdquoPrimele impresii ale antologatorului au fost de bucurie De bucuria că suntem şi că scriitorii basarabeni dăruiți cu har au reuşit să dea reale valori icircn acest genrdquo
Icircn 2018 apare o altă antologie de Literatură pentru copii (Editura Arc) cu texte publicate după 2000 Analizacircnd cărți-le pentru copii apărute timp de şaptesprezece ani şi făcacircnd o listă de bdquopeste şapte sute de titluri şi nu cred că am dat de capătul acestei icircntinderi icircn revărsarerdquo antologatoarea (ace-eaşi) constată cu regret că nu prea mai avem motive de bu-curie deoarece bdquoeste clar că icircn acest gen ca icircn niciun altul al literaturii există o icircnspăimacircntătoare supraproducție de carte Scrie cine vrea cu sau fără vocație scrie ce vrea pu-blică cum şi unde poaterdquo Aşadar pentru a-i oferi citotorului o culegere de lucrări ce rezistă estetic a fost nevoie de multă răbdare şi persevernță dar şi de mult discernămacircnt (calități de care Maria Șleahtițchi cel mai bun cred cunoscător al domeniului de la noi dă dovadă cu prisosință prin selecția pe care o face) Ni se propune un volum ce cuprinde atacirct po-ezie şi proză cacirct şi dramaturgie cu autori făcacircnd parte din generații diferite şi practicacircnd formule literare diferite bdquoLa al-cătuirea antologiei de față mărturiseşte Maria Șleahtițchi icircn prefața intitulată sugestiv Literatură şi industrie am fost cu-rioasă să văd care sunt numele noi intrate icircn literatura pentru copii şi m-am bucurat să constat că domeniul rămacircne icircn con-tinuare de interes pentru tinerii scriitori (Aurelia Borzin Stela Popa Anna Leah şa) Am remarcat de asemenea prezența mai nouă a cacirctorva scriitori optzecişti care insistă pe acest palier de creație (Nicolae Popa Irina Nechit) dar şi lansarea lui Dumitru Crudu cu două cărți noi pentru profilul său literar acredtitat M-am bucurat să recitesc minunata carte Vizavi de vizavarză a regretatului scriitor Aureliu Busuioc Am reținut diversificarea tematică icircn cazul creației lui Spiridon Vangheli scriitorul evocacircnd icircn cartea sa Crăița momente dramatice de la mijlocul secolului XX M-am bucurat şi de un singur text semnat de un scriitor talentat Este şi cazul nuveletei cu firul răsucit icircn patru sau icircn opt Dirimaga de Vladimir Beşleagă Am constatat aşezarea temeinică icircn acest gen de literatură a unor scriitori icircn temei şaptezeciştirdquo
Icircn urma unei selecții riguroase ni se propun texte care icircmbină măiestrit bdquoliteratura ca artă literatura ca platformă de educație şi literatura ca jocrdquo (condiție sine qua non a unei lucrări pentru copii după cum subliniază Maria Șleahtițchi icircn prefață) Iată bunăoară cacircteva strofe din Greierul care s-cri-cri-e o frumoasă şi amuzantă poezie de Arcadie Suceveanu scrisă icircn manieră postmodernistă bdquoGreierul de-odinioară Bunul meu coautor a fugit din călimarăhellip Unde Icircn calcula-tor ndash Azi e altă racircnduială Zice el icircn dezacord Azi nu scrie cu cerneală Nimeni Toți lucrează-n Word Deşi e modern icircn toate Poartă-un frac albastru-mov Moştenit icircn taină poa-te De la Donici sau Kracirclov Cum m-ating de tastatură El se-nveseleşte ndash şi Cu har viu de la natură Icircmi dictează cri-cri-crihellip Eu traduc din greiereşre Inspirat şi plin de zel Iară el suceveneşte ndash Și-amacircndoi gacircndim la felrdquo
Lucia ȚURCANU
FIRUL CU PLUMB
AURELIU BUSUIOC
(1928-2012)
NOIEMBRIE
SEMNAL
Tic tacPic pacOrele picură-n ploaieticăie ploaia opactimpul se scurge-n odaietic tacOre s-adună grămeziPloaia e doar calitateCeasul e inimaveziBateMai batePic pacTic tacOrele apa ndash de-o seamăcurg la fereastrăCe facTimpul şi ploaia mă cheamătic pac
Pic tac
Tac
VELIMIR HLEBNIKOV CAcircND OMUL CAcircND RINOCERUL TRADUCERE PREFAȚĂ ȘI NOTE DE LEO BUTNARUCLUJ EDITURA NEUMA 2018
RAFTVASILE IFTIMEPACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOCIAȘI EDITURA JUNIMEA 2017
RAFTMARIA ȘLEAHTIȚCHILITERATURĂ PENTRU COPII (ANTOLOGIE)CHIȘINĂU EDITURA ARC 2018
1 6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Adrian CIUBOTARU Alex nu este prima dată cacircnd vizitezi o fostă republică sovietică icircn căutarea unor subiecte interesante și a unor oameni neordinari De unde vine acest interes pentru țările din Estul comu-nist al Europei inclusiv pentru Republica Moldova O curiozitate cu atacirct mai ciudată cu cacirct Vestul nu pare atras de Est decacirct dacă are loc vreun cataclism sau vreun război
Alessandro VINCENZI A fi comunist icircn Italia din perioada fascistă icircnsemna pentru cei din familia mea să fii de partea Binelui să faci parte dintre cei care au luptat pentru dreptate pentru respectarea drepturi-lor şi valorilor democratice Icircnsemna să fii de partea celor slabi să visezi la o societate mai dreaptă mai echitabilă Tatăl meu a fost comunist şi a luat mereu icircn serios toate aceste lucruri dar s-a ținut departe de propagandă şi populism Era sceptic icircn privința comunsimului sovietic deşi era totodată fascinat de măreția proiectului şi nu a ştiut icircntotdeauna să evite idolatrizarea URSS-ului Icircn timpul copilăriei mele am fost martorul unor dezbateri aprinse ce aveau loc regulat icircn casa noastră Casa era mică dar se umplea periodic cu colegii şi prietenii tatei care polemizau icircnverşunat Maniera aceasta pătimaşă de a discuta politica şi istoria m-a atras m-a făcut curios doream să icircnțeleg de ce unii oameni nu erau de acord cu tatăl meu şi icircl contraziceau mereu Treizeci de ani mai tacircr-ziu am decis să merg şi să văd cu ochii mei toate acele locuri despre care am tot auzit icircn copilărie şi pe care pacircnă atunci le puteam doar imagina Din 2008 am că-lătorit şi am făcut reportaje despre Moldova Belarus Ucraina şi Rusia
Acum m-aş putea defini ca pe o persoană care merge icircmpotriva curentului am mereu senzația că sunt pe contrasens mă interesează lucruri care icirci lasă reci pe prietenii şi colegii mei din Vest Cred icircnsă că nu are niciun rost să mergi şi să mai vezi o dată ceea ce s-a văzut şi a fost explicat icircn detaliu de sute şi mii de ori Cu cacirct mai puține ştiu despre o țară sau despre o comunitate cu atacirct mai atras mă simt de aceasta Iar dacă mass-media nu acordă mare atenție comu-nității respective ştiu că sunt pe calea cea dreaptă şi că am ales subiectul potrivit Acest mod de a aborda lucrurile comportă nişte riscuri desigur deoarece reduce uneori simțitor şansele de a-ți publica foto-grafiile şi articolele La fel de adevărat este că un story ieşit din comun un reportaj bine scris şi documentat cu imagini care intrigă poate stacircrni interesul vreunui editorhellip Uneori e bine să fii oaia neagră
AC Unul dintre subiectele tale preferate sunt comu-nitățile uitate izolate ce riscă să-și piardă identitatea etnică sau culturală icircn lumea noastră tot mai globală și mai uniformă Icircn 2008-2009 ai vizitat comunitatea italienilor din Kerci Crimeea mai bine zis ce a mai rămas din această comunitate care a emigrat icircn Ru-sia țaristă pe la mijlocul veacului XIX De asemenea
ai fost de cacircteva ori icircn Belarus unde ai fotografiat viața de zi cu zi a unor trupe de teatru semiclandes-tine persecutate de regimul Lukașenko După ce ai relatat drama acestor teatre ambasada belarusă (sau securitatea de la ambasadă) nu ți-a acordat viză pe motiv că nu ești bdquobinevenitrdquo Recent ai fost icircn regiunea autonomă Gagauz Eri Mai exact ai efectu-at trei vizite pentru a realiza un singur reportaj Pe drept cuvacircnt decizia m-a surprins dat fiind că nici regiunea nici minoritatea găgăuză nu sunt amenin-țate nici etnic nici cultural nici politic Singura ame-nințare poate veni doar de la găgăuzii icircnșiși care nu se grăbesc să-și recupereze cu adevărat nici limba nici identitatea icircn mare parte erodată Ce crezi că ar putea provoca curiozitatea cititorului spectatorului vest-european icircn Găgăuzia de azi
AV La prima vedere da sunt de acord nu există subiecte de interes major icircn Găgăuzia Dar dacă te gacircndeşti că acest grup etnic aproape necunoscut icircn afara granițelor RM reprezintă o populație turcică de religie creştină care a fost sovietizată pacircnă icircn mădu-va oaselor icircn perioada URSS iar acum fiind parte a unei țări declarat proeuropene continuă să afişeze un comportament mai mult sau mai puțin separatist şi totodată proruseschellip ei bine icircn aceste condiții devine clar că pentru un jurnalist serios Găgăuzia poate deveni o mină de aur
Sunt italian şi din 2005 locuiesc icircn Spania iar din 2011 ndash icircn Catalonia la Barcelona După cum bine ştii Catalonia este de asemenea o regiune separa-tistă care vrea să se rupă definitiv de Spania Dacă vom compara cele două cazuri icircn ciuda trecutului foarte diferit vom observa şi alte asemănări dincolo de dorința de a obține independența Și catalanii şi găgăuzii s-au strămutat sau au fost strămutați de mai multe ori de pe un teritoriu pe altul icircnainte de a se stabili acolo unde se află acum Și unii şi alții concep apartenența la statul spaniol şi respectiv la cel mol-dovenesc ca pe un accident provizoriu al istoriei şi nu ca pe o fatalitate sau necesitate
Cel mai mare oraş din Gagauz Eri este Comra-tul Deşi se cheamă oraş este mai curacircnd un sat cu elemente de urbanism Comratul seamănă cred cu toate centrele raionale din fosta Uniune căci oriunde aş fi călătorit ndash Belarus Ucraina Rusia ndash toate aceste orăşele improvizate arată la fel Ai putea identifica de-sigur nişte diferențe icircn cultura gastronomică icircn artă icircn arhitectură icircn comportamentul oamenilor dar cu macircna pe inimă pentru mine aceste diferențe sunt superficiale Da la Comrat şi icircn oraşe precum Chişină-ul oamenii vorbesc diferit şi nu mă refer aici la limbi Majoritatea chişinăuienilor icircşi văd viitorul icircn Europa pe cacircnd icircn Comrat invers mai aproape de Rusia dar nici acest lucru nu reprezintă o diferență esențială Cred că vor trebui să treacă decenii ca să vedem aces-te țări postsovietice despărțindu-se cu adevărat de trecutul rusesc sovietic şi icircncercacircnd să revină la origi-
INTERVIU
ALESSANDRO VINCENZIlaquoIcircN ȚĂRI CA MOLDOVA METABOLISMUL E MAI LENT OAMENII DIGEREAZĂ ȘI ASIMILEAZĂ MAI GREU SCHIMBĂRILE PRIN CARE TRECraquo
Alessandro Vincenzi
s-a născut pe 26 iunie 1973 icircn Bologna Italia A absolvit Facultatea de Științe Biologice a
Universității din Bologna A visat să studieze mamiferele marine dar o călătorie icircn Asia (din
Mongolia pacircnă icircn Indonezia) efectuată icircn 2001 l-a convins că omul este un obiect de studiu
mult mai interesant Icircn 2004 și-a luat maste-ratul icircn medicina tropicală iar din 2005 a fost
angajat ca biolog de organizația nonguverna-mentală Medici Fără Frontiere Prima lui misiune
s-a desfășurat icircn Somalia o țară sfacircșiată de război Timp de șapte luni a lucrat icircn laboratoa-
re improvizate diagnosticacircnd tuberculoza S-a obișnuit să poarte veste antiglonț și să meargă la baie icircnsoțit de gardieni icircnarmați Icircn Galkayo
icircn nordul Somaliei a trecut icircmpreună cu colegii și militarii care icirci păzeau printr-un asediu care a
durat peste o săptămacircnă Icircn Somalia și-a icircntacirclnit viitoarea soție pe atunci chirurg de război Au
urmat nouă luni icircn Uganda o țară de asemenea zdruncinată de confruntări armate Nici cele
cinci luni petrecute mai apoi icircn provincia Mani-pur din India exact icircn centrul bdquoTriunghiului de
Aurrdquo (regiune faimoasă pentru traficul de heroină și de ființe umane) nu au fost mai liniștite Ul-
tima misiune a avut loc icircn Teknaf (Bangladesh) icircn lagărul refugiaților birmanezi din Rohingya
Viața sub gloanțe l-a marcat profund După experiențele din zonele de conflict a hotăracirct să facă fotografie documentară și reportaje despre
comunități mai puțin cunoscute icircn Europa de Vest A icircnceput cu ce a știut mai bine prime-
le sale reportaje sunt dedicate tratamentului tuberculozei Așa ajunge icircn Republica Moldova
(2008) După o serie de călătorii icircn Turcia India și Columbia se decide să se axeze icircn special pe țările postsovietice din Europa de Est Din 2009
vizitează Ucraina (Kerci Lvov etc) Belarus (unde fotografiază Teatrul Liber persecutat de regim) Rusia (Astrahan) Icircn 2017 și 2018 revine icircn Re-publica Moldova pentru a face un reportaj des-
pre Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (Gagauz Eri) Icircn iulie 2018 fotografiază viața unei
familii de intelectuali ceangăi din Cleja Bacău Icircn 2019 urmează călătorii icircn Delta Dunării la
comunitatea lipovenilor și icircn Veria nordul Greciei la comunitatea aromacircnilor de acolo
Fotografiile și reportajele lui Alessandro Vincenzi au fost publicate icircn The Guardian Der Spie-
gel lrsquoOBS Le Monde CNN Mariclaire D della Repubblica Vanity Fair GEO Italy Geo Russia
Revue 21 Icircn 2009 a acordat un interviu publi-cației Sud-Est cultural realizat de subsemnatul
Icircn 2019 la Editura Cartier icirci va apărea un album dedicat Găgăuziei AC
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 7
nile şi la cultura lor Este la fel de adevărat că spre deosebire de Chişinău şi de Bălți Comratul arată mai curățel şi mai icircngrijit poate şi pentru că e mai mic şi mai uşor de administrat
Nu cred ca să revin la icircntrebare că occidentalii sunt foarte interesați acum de viața din Gă-găuzia dar pot deveni curioşi dacă vor percepe această regiune ca pe un punct strategic icircn care se poate naşte o nouă situație geopolitică icircn Europa de Est un nou conflict După cum ți-am spus adineaori faptul că mă ocup de regiuni ca Găgăuzia nu are cum să mă facă mai popular ca fotograf sau dacă vrei ca fotojurnalist dar ideea de a-i face pe occidentali să le cunoască mai bine este icircntotdeauna o provocare S-ar putea ca pe viitor această cunoaştere să conteze
AC Haide să vorbim totuși despre diferențe Oricacirct de puține și superficiale ele există Gă-găuzia ca și icircntreaga RM de altfel nu este o copie exactă a altor regiuni postsovietice Care ar mai fi particularitățile distinctive ale regiunii căci după cum ai spus nu te-a atras doar potențialul exploziv al separatismului local
AV Pentru a icircnțelege locurile şi oamenii am nevoie de timp Timp ca să digerez experiențele prin care am trecut Din 2008 lucrez icircn această parte a lumii şi cred că mi-am formulat deja un punct de vedere critic asupra spațiului postsovietic icircn general şi asupra RM icircn particular Deşi nu pare foarte diferită de restul Moldovei Găgăuzia tinde să sporească ceea ce o desparte şi nu ceea ce o apropie de Moldova
Cred că am dreptul să afirm asta pentru că atunci cacircnd am vizitat Chişinăul pentru prima dată zece ani icircn urmă oraşul mi s-a părut complet diferit de ceea ce am văzut acum Icircn Chişi-nău se simte că timpul a trecut că ceva s-a icircntacircmplat şi s-a schimbat se simt vibrațiile mo-dernității Asta se vede peste tot chiar dacă nu e chiar ca icircn Occident Oraşul lumea se mişcă Icircn Comrat e o altă atmosferă asemănătoare cu cea pe care am icircntacirclnit-o la Chişinău acum un deceniu Asta icircnseamnă că o parte a țării e mai dinamică pe cacircnd cealaltă parte e icircntrucacirctva blocată Acest lucru nu este nici bun nici rău icircn sine dar nu poți să nu observi că mai puțin dinamice şi active sunt tocmai acele părți ale țării care sunt atrase mai mult de modelul rusesc decacirct de cel european
De fapt e nevoie de o precizare găgăuzii sunt atraşi mai curacircnd de Rusia veche sovietică decacirct de Rusia adevărată cea de azi
Icircn Găgăuzia oamenii par foarte liniştiți respectuoşi şi foarte macircndri de originile lor Sunt ospitalieri şi săritori la nevoie Dar seamănă mai puțin cu concetățenii lor din Chişinău şi foarte mult cu țăranii italienii din copilăria mea cei pe care i-am cunoscut sau despre care am auzit atacirctea şi atacirctea istorii de la părinții mei Și tocmai acest lucru m-a surprins mai mult icircn Găgău-zia decacirct icircn altă parte faptul că lumea de acolo pare icircnghețată icircn timp icircn trecut icircntr-o epocă premodernă E un mod de trăi nu atacirct icircn realitate cacirct icircntr-un fel de nostalgie icircn bună parte icircntrucacirct nimeni şi nimic nu-i icircmpiedică pe aceşti oameni să-şi schimbe mentalitatea Icircn țări ca RM şi icircn particular icircn regiuni ca Găgăuzia metabolismul e mai lent oamenii digerează şi asimi-lează mai greu schimbările prin care trec Mulți nu acceptă necesitatea acestor schimbări şi de aceea se blochează icircn nostalgia după trecut De vină e şi viteza cu care se produc schimbările nu oricine este apt să le interiorizeze şi să le asimileze icircn timp util Se poate icircntacircmpla icircnsă ca ciocnirea vechiului cu noul să nu aibă un icircnvingător s-ar putea să dispară atacirct cultura tradițio-nală cacirct şi germenii civilizației şi mentalității moderne
AC De regulă genurile fotografice se icircmpart icircn cele artistice și icircn cele documentare Se vorbește despre fotografia artistică și cea conceptuală despre genurile populare și cele strict funcționale precum fotojurnalismul fotografia documentară sau portretul Cacirct de relevantă este această clasificare anume icircn cazul fotografiei Pentru mine de exemplu limbajul foto-grafic este mult mai unitar decacirct cel poetic poate și pentru că este mai limitat icircn mijloace Pe unde trece granița icircntre ldquodocumentarrdquo și ldquoartisticrdquo icircn fotografie Icircntrebare cu atacirct mai perti-nentă cu cacirct știm că fotografia ldquoartisticărdquo este deseori doar o pretenție estetică pe cacircnd unele poze ldquodocumentarerdquo au o valoare artistică incontestabilă de cele mai multe ori independent de intenția fotografului Arta are această proprietate de a se produce mult mai spontan icircn fotografie decacirct icircn alte limbaje
AV Este o icircntrebare interesantă şi actuală Cred că ne aflăm icircntr-o perioadă de tranziție de la ceea ce ne-am obişnuit să definim drept fotografie documentară tradițională la ceva ce icircncă nu a căpătat o definiție nu a fost deocamdată conceptualizat Mai multă lume observă că foto-grafia-document este din ce icircn ce mai marcată de personalitatea fotografului Mulți icircncearcă să creeze un stil individual recognoscibil o tendință rareori observată icircn trecut Cacirct despre mine prefer să acționez mai curacircnd icircn calitate de observator decacirct de scenograf sau designer De fiecare dată cacircnd ajung icircn mijlocul unei comunități icircntr-o familie fac ldquopasul icircnapoirdquo icirci las pe oameni să se comporte şi să vorbească aşa cum o fac de obicei pacircnă icircn clipa icircn care ei rede-vin spontani Abia atunci icircncep să fotografiez Astfel icircncerc să le documentez nu viața lor icircn general ci clipele lor de spontaneitate de firesc cacircnd sunt mai sinceri cu ei icircnşişi şi deci şi cu camera De aici uneori se naşte poezia Nu fac poze pe negacircndite dar prefer să mă las guver-nat mai degrabă de instinctul meu de fotograf profesionist decacirct de o idee preconcepută sau de un plan de acțiuni prestabilit
Icircmpărțirea pe genuri nu este icircntru totul relevantă dar există unele aspecte caracteristice pentru fotografia aşa-zis ldquodocumentarărdquo De exemplu codul etic pe care nu eşti obligat să-l urmezi dacă faci fotografie pur ldquoartisticărdquo Și apoi chiar dacă icircncerc să subordonez totul stilului meu de a face imagine sunt obligat să rămacircn fidel momentului specific pe care icircl fotografiez Fotografia artistică sau conceptuală oferă mai multă libertate fotografului mai multe posibili-tăți de utilizare a creativității De exemplu un fotograf artist sau unul conceptualist ldquovorbindrdquo despre bipolaritate poate să prezinte un suferind ca pe o ființă cu două capete Eu nu-mi pot icircngădui asemenea simboluri Totodată icircncerc să inserez şi puțină ironie icircn fotografiile mele Ironia este cel mai inteligent mod de a ilustra lucruri uneori pretins serioase Ironia te pune pe gacircnduri te apropie mai repede de semnificația unei scene sau a unei icircntacircmplări şi totodată icircți dă posibilitatea să transmiți un mesaj cumva din afară detaşat Problema e că uneori unele persoane confundă ironia cu lipsa de respect ceea ce icircn fotografia documentară este o acuza-ție gravă
Interviu realizat de Adrian CIUBOTARU
Imagini din albumul bdquoGăgăuziardquo (titlu provizoriu) icircn pregătire la Editura Cartier
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 9
AURELIU BUSUIOC bdquoFIȚI IcircNTOTDEAUNA IcircNDRĂGOSTIȚIrdquo
BLOGOGRAMEDEGHEORGHE ERIZANU
copy Elena DONCIU
Ultimul roman al lui Aureliu Busuioc Și a fost noaptehellip A apărut icircn colecția Rotonda icircn 2012Ultimul discurs public şi l-a ținut pe 17 mai 2012
Iată-lbdquoAm avut foarte mulți prieteni care pacircnă la urmă s-au dove-dit a fi mai puțin prieteni decacirct poate ar fi fost cazul Am avut duşmani care şi ei s-au străduit să-mi demonstreze că sunt mai duşmani decacirct m-aş fi aşteptat Dar de ce să pomenesc de ce să vorbesc de asta dacă să zicem un coleg pe care icircncercam să-l stimez icircntr-o vreme icircncepe un articol de-al lui despre mine icircn felul următor ldquoPoetul cutare cu un picior icircn groapă icircncearcă s-o facă pe postmodernistulrdquo Nu m-am supărat am hotăracirct că cel mai bun lucru e să nu răspunzi pentru că ei aşteaptă răspunsul acesta al tău şi dacă nu li-l dai sunt derutați Și la urma urmei stai şi te gacircndeşti Doamne Dumnezeule icircn țara asta nu este o lege care să le interzică cetățenilor săi să se nască idioțihellipCam asta am vrut să vă spun De altfel ar fi trebuit să vin cu un sandwich uns pe o parte cu sare pe cealaltă parte cu zahăr dar ce rost are Nu mai are niciun rost Aşa că vă doresc să fiți sănătoşi să fiți dacircrzi bravi să luați cele mai potrivite hotăracircri pentru că cea mai măruntă hotăracircre poate să-ți icircntoarcă viața icircn altă direcție Să fiți sănătoşi şi nu uitați să vă iubiți pentru că dragostea este cea mai frumoasă parte a vieții şi unde nu este dragoste nu este nimic Să trăiți să fiți sănătoşi şi să fiți icircntot-deauna icircndrăgostițirdquo
FOTOGRAFII DIN ALBUMUL FAMILIEI BUSUIOC
Cu prietenul Spike (anii 1970) Despre vacircnat cu IC CiobanuAureliu Busuioc la 50 de ani Cu soția Tanți fiul Corneliu şi fiica Mariana (1978)
pe criteriul loialității nu al competențelor e ridiculizat şi icircn următorul pasaj bdquoVoiam să te pun la cultură Dar ai să comanzi forțele armaterdquo
Umorul e prezent şi icircntr-un fel special al autorului de a corela contexte istorice şi situații din registre diferite (care iată azi se potrivesc perfect) Radu Ștefan refuzacircnd să revină a doua oară la tronul țării (unde dom-nise numai trei zile) se justifică bdquoRegret din suflet Dar mă rețin afacerilerdquo (fostul dom-nitor icircşi deschise o cacircrciumă la o intersecție de drumuri) Replica lui Răzvan (viitorul domnitor) e provocatoare şi atacirct de actua-lă () bdquoScaunul Țării Moldovei nu-i o afacere serioasărdquo
Două termene de guvernare a comunişti-lor icircn Moldova bdquoindependentărdquo sunt cel mai bine surprinse icircn O sumă de cuvinte Cita-bilă integral cartea (cărțulia cartela cardul nostru de memorie şi patrimoniu condensat) divulgă o descoperire a scriitorului o epocă politică anacronică şi stupidă nu poate fi luată doar icircn răspăr ci şi icircn căruță nu poate fi tratată decacirct ironic şi persiflant or luacircnd-o icircn serios te poți contamina Icircmi amintesc icircn context şi de un portret remarcabil al unui erou al zilei bdquoUmblat ca la moară prin străi-nătăți Cu Lenin ortac la sarmale Pretinde că are vreo trei facultăți Dar nu şi pe cele mentalerdquo
Dar iată şi o bdquolegendărdquo din O suma de cu-vinte ca exemplu de atitudine față de tacircmpe-niile servite grav şi solemn
DE BĂTĂLII FĂCUTE LA VREME
Zic că icircn războiul de o sută de ani dintre angliceni şi franțuji comandantul armate-lor galice n-au vrut să se bată la Azincourt zicacircnd
ndash Icircn primul racircnd nu-mi place numele ro-macircnesc al localității apoi nu se luptă oamenii icircn Postul Mare Nu-i nice o grabă că va mai ține războiul icircncă nouăzeci şi doi de ani Dar aristocrații de la curte l-au luat peste picior şi l-au numit fricos Atunci comandan-tul s-a repezit asupra anglo-sacşilor care cu Henric al V-lea icircn frunte au cacircştigat bătălia şi i-au măcelărit pe franțuji
Și au greşit straşnic aristocrații francezi pentru că savanții de la Academia de istorie integrată din Chişinău au descoperit că dacă franțujii n-ar fi primit lupta la Azincourt războiul de o sută de ani s-ar fi scurtat cu cel puțin trei săptămacircni Vorba ceea bdquoDă Doamne franțujilor mintea savanților moldoveni cea de pe urmărdquo
Ce păcat ca nu mai este Și nu mă gacircndesc atacirct la el ndash clemență Maestre ndash cacirct la cititor desigur Atacircta tacircmpenie icircn sferele icircnalte ale bdquosocietății moldoveneştirdquo Atacircta cacircmp de in-spirație pentru un Aureliu Busuioc
Cu Nichita Stănescu şi colegi de la USM (1976)
1 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
ESEU
de VASILE IFTIME
PACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOC
Cititorul ideal al lui Aureliu Bu-suioc este un individ educat conectat la istoria naţiei şi a
lumii ancorat icircn meandrele literaturii postmoderne iniţiat icircn religie mitolo-gie filosofie etnografie etc dar mai ales icircnarmat cu ceva din spiritul critic al autorului Astfel răbdătorul cititor icircnzestrat cu aceste cacircteva virtuţi nu are decacirct să icircşi ascută creioanele şi să citească Şi cu toate aceste atuuri este bine să ştie că nu icircl aşteaptă o lectură uşoară o lectură inocentă la icircndemacircna oricărui om dotat cu o minimă experi-enţă icircn materie de literatură Pentru a ajunge la inima textului inteligentul cititor trebuie să disece precum un chirurg să exfolieze epiderma (limbajul adună icircn cuvinte scrierea) să icircnlăture carnea (personajele dau puls scrierii) să deschidă cutia toracică (construc-ţia asamblează unitar scrierea) apoihellip miezul (mesajul) şi toate acestea fără a neglija nici măcar o secundă capilarele arterele venele (timpul)
Un avantaj aparent se pare că icircl are cititorul care l-a cunoscut pe autor aparent pentru că la baza respective-lor concluzii inevitabil stau intuiţiile contextualităţile sinonimiile elemente insuficiente pentru conturarea mesa-jului unei scrieri distincte Romanele lui Aureliu Busuioc necesită mai mult decacirct o lectură expeditivă ele nu pot fi parcurse dintr-o suflare indiferent de cacircte privilegii a beneficiat atotştiutorul cititor
Construcția romanului Cu fieca-re roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susţinută icircn special de succederea planurilor narati-ve (complementare suprapuse inter-sectate opuse) de extrapolările tem-porale şi spaţiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn graniţe fluctuante) de camelionizarea persona-jelor (iniţierea icircn imoralitate creşterea şi descreşterea individului social) de retorica persiflantă ironică sarcastică a acestora Icircn virtutea respectivelor for-mule de scriere autorul din perspecti-ve narative diferite icircntregeşte romanul ca pe un joc de puzzle icircn care fiecare piesă se icircncadrează icircn context (oriunde şi oricacircnd) pur şi simplu fără a i se toci muchiile
Prin respectivele succederi de pla-nuri Aureliu Busuioc schimbă per-spectivele romanului cu scopul de a concretiza de a justifica de a motiva
un anumit act al scrierii icircn care digresi-unea de tip paranteză abaterea contro-lată omiterea intenţionată redimensi-onează sau chiar reformulează mesajul impus anterior Astfel autorul icircşi duce naraţiunea pacircnă icircntr-un anumit punct A o lasă suspendată de nicăieri pentru a demantela o altă poveste (la fel de nedusă pacircnă la capăt) spre un punct B apoi revine icircn A icircşi reia scrierea din acel punct iniţial şi o proiectează spre un punct C pregătind o altă şi altă co-nexiune Romanele lui Aureliu Busuioc sunt scrieri perfect ermetice planurile narative se icircmbracă unele pe altele se redimensionează funcţie de spectrul social necesar icircntregirii mesajului
Timpul romanului Succederea planurilor narative nu poate exista icircn afara extrapolărilor temporal-spaţia-le şi din această perspectivă Aureliu Busuioc icircşi permite anumite bucle de timp abateri cronologice atacirct cacirct să acopere să eclipseze să redimensione-ze diverse aspecte ale istoriei Icircn acest sens cronologul Busuioc icircşi icircngăduie să reconstruiască istoria omenirii din particule aşa cum de altfel fac profe-sioniştii ce se ocupă cu memoria lumii
Astfel se poate afirma că icircn ro-manele lui Aureliu Busuioc istoriile se icircntacirclnesc tocmai atunci cacircnd nu te aştepţi Lumi icircn deformare societăţi degradabile personaje dezumaniza-te sunt puse faţă icircn faţă cu imaginile confuze incerte opace ale mitologiei ale antichităţii ale tradiţionalismului Icircn romanele lui Aureliu Busuioc timpul este neglijabil fluctuant redimensiona-bil prin digresiuni concrete sau bucle ipotetice Personajul narator icircşi plimbă răbdătorul cititor prin atemporalitate creacircnd intenţionat confuzii de poziţi-onare a personajelor şi acţiunilor lor Aureliu Busuioc ştie să ridice ziduri icircn interceptarea timpului istoric social biologic sau să-l uniformizeze icircntr-atacirct icircncacirct granița dintre ev mediu şi moder-nitate dintre geneză şi zidire dintre facere şi desfacere să dispară definitiv
Personajele lui Aureliu Busuioc con-feră dinamică textului impun focalizări diferite ale istoriei sunt conectate la spectrul social-politic sunt exponente ale ideologiilor sunt manipulatori şi manipulanţi au sau se vor a fi repere icircn societate sunt oportuniste sunt adaptabile Prin tipologia lor identi-ficăm timpul spaţiul socialul icircn care
acestea există rezumacircnd elementele de cronotop icircn identitatea lor cameleoni-că
Construind personaje Aureliu Bu-suioc şi-a propus ca ţintă parodierea unei expresii cronicăreşti bdquose nasc şi la Moldova oamenirdquo prin creionarea unor individualități blamabile condamnabi-le reprobabile aflate icircntr-un continuu schimb de roluri de identităţi Ele excelează icircn negativism firul narațiu-nii redacircnd icircn mod progresiv dispoziţia acestora pentru infracţionalitate de-zumanizarea fiind direct proporţională cu ancorarea individului icircn social icircn ideologie icircn promiscuitate Personajele lui Aureliu Busuioc sunt autentice sunt modele dintr-o societate icircn care degra-dează icircntr-un ritm biologic sunt tipice mediului narat sunt maximum de inepţie ce o poate oferi societatea fie că este vorba de intelectualul pe cacirct de profund pe atacirct de rupt de realita-te de ofiţerul de securitate ce icircncă mai crede icircn steaua sa de infractorul găinar şi de urmaşii lui
Retorica romanului Icircn aceeaşi ordi-ne de idei un rol important icircn icircntregi-rea formulei de scriere a romanului icircl are retorica dimensiune aflată icircn inter-dependenţă cu temporalitatea perso-najele şi construcţia Polifonia limba-jului vocile multiple biografismul oratorismul relaţia scriitor decriptor relaţia narator ndash corector (repere ale identităţii personajelor) de asemenea impun derularea romanului pe palie-re narative diferite icircn contextul unor dimensiuni temporal-spaţiale diferite Doar aşa poate fi distinsă vocea persoa-nei icircntacirci de vocea persoanei a treia icircn situaţia icircn care uneori planurile nara-tive se suprapun se icircnlocuiesc
Aureliu Busuioc excelează icircn roma-nele sale cu o retorică coercitivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Şi totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn text
Cu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere
ndash icircn Spune-mi Gioni pe structura a două puncte de vedere opuse iden-tificăm autorul deghizat icircn erou şi călău firul narativ redacircnd o realitate interpretată restracircnsă treptat icircntr-un prezent concret de tip jurnal
(scrisoare) redactat după formula bdquocerc icircnchisrdquo
ndash icircn Hronicul Găinarilor naraţiunea cursivă fluentă cronologică la per-soana a treia icircntreruptă de inserţiile naratorului la persoana icircntacirci evidenţia-ză trei tipologii de personaje principale raportate la contextul istorico-social
ndash icircn Lătracircnd la lună autorul narează o poveste ce impune diferite paliere de interpretare susţinute de subteme condiţia familiei de intelectual icircntr-un anumit context istoric condiţia inadap-tatului (cacircine nobil) ce poartă povara unui impresionant blazon condiţia cuplului icircndrăgostit ce-şi ia soarta icircn propriile labe condiţia lupului (i)mora-list etc
O marcă a stilului Aurel Busuioc este jurnalul Fie că are ca model o scriere intențional istorică fie că icircnsumează hieroglife icircncrustate pe nişte cartoane decriptate cu ajutorul computerului (ul-timă generație) fie că un călău icircşi justi-fică trecutul icircntr-o scrisoare confesivă că o domniță icircşi consemnează neicircm-plinirile icircntr-un carnețel intim autorul nu pune textul pe seama personajului narator pentru a fi povestit ci pentru a-l scrie efectiv pentru a-i da caracter aproape documentarist Astfel citito-rul intracircnd icircn lectură constată că se află icircn fața unor scrieri consemnate a unui act ce atestă un ciob de memorie că este complice la decriptarea istoriei
ndash Ivan Verdicurov (din Spune-mi Gioni) scrie o scrisoare confesivă icircnchi-puitului nepot
ndash Viorica Vrabie (din Singur icircn faţa dragostei) icircşi consemnează nespusele icircntr-un jurnal intim
ndash Enrique (din Lătracircnd la lună) scrie un jurnal secret despre viața cacircinească etc
Toate aceste exteriorizări scriptice prin interpuşi reflectă obsesia scriitoru-lui de a pune condeiul icircn macircna propri-ilor personaje de a inventa scriitorul din scriere de a camufla naratorul icircn alt posibil narator prezent icircn text
Romanele lui Aureliu Busuioc se lasă demantelate doar de cititorii bine conectaţi la realitatea socială de con-structorii cititori iniţiaţi icircn desfacerea planurile narative de abilii cititori receptivi la retorica (icircn genere) tan-genţială la evenimente de psihanaliştii cititori experţi icircn tipologia persona-jelor de istoricii cititori predispuşi la nesfacircrşitele incursiuni temporale
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 1
MARCAJE PENTRU UN SENTIMENT
AL SPAȚIULUI CULTURAL
1 Pe una din tăblițele sumeriene stă scrijelat următorul text Oraşul este legă-tura icircntre Pămacircnt şi Cer şi noi locuim aici
2 Icircn pămacircntul şi pe cerul Chişinăului se arată icircn palimpsest cacircteva paradigme culturale ca oraşe diferite suprapuse ar-heologic şi cultural crescute spațial şi urbanistic unul prin celălalt Patrimoniul material şi imaterial al acestei icircmbinări istorice şi culturale deopotrivă este inepu-izabil şi deoarece nu mai poate fi regăsit icircn altă parte poartă caracter de unicat
3 De la o bucată de vreme locul me-moriei noastre culturale Chişinăul isto-ric suferă schimbări evidente spontane şi contradictorii sub aspect urbanistic economic şi social Ariile de-a lungul Bacirc-cului zona Pieței Centrale şi a Gării de Nord trotuarele intersecțiile rondurile vacircrfurile copacilor dar şi fețele orăşeni-lor ndash toate vădesc acelaşi haos progresiv Transformările se icircnmulțesc şi sporesc dezechilibrele psiho-urbane şi degradarea spațială a toposului care poartă amprenta identitară a etapei inițiale de fondare a localității
4 Pe acest cacircmp arhitectonic un senti-ment de slăbire treptată de lumină şi culori dă ton peisajului şi relațiilor interpersonale Privirea comună nu observă decacirct land-şafturi viciate Pe fundalul unei disoluții ruinare a ideii de vecinătate inconştientul colectiv semnalizează frica de celălalt Un neobarbarism a pus stăpacircnire pe habitatul urban Icircntre Chişinău şi locuitori săi s-a lăsat o distanță interogativă Iar clivajele nu se explică definitiv nici administrativ nici politic
5 Relația noastră cu spiritul locului este una neicircmplinită anevoioasă chiar defectuoasă Oraşul ne este bdquonecunoscutrdquo (Iurie Colesnic) bdquoascunsrdquo (Lică Sainciuc) bdquofără identitaterdquo (Mircea V Ciobanu) şi drept expresie a viciului estetizat este bdquouracirctrdquo (Adrian Ciubotaru) Mihai Cimpoi cu aplecarea sa specifică pentru orice obiect cultural ne trimite sub semnul lui bdquose parerdquo spre o marcă ontologică meniuchiana a Chişinăului bdquoicircnchidereardquo (cu precizare de bdquomarginarismrdquo) Or pentru o bună parte din mediul intelectual şi artistic Chişinăul e loc icircn stare de bdquoascundererdquo ocultație e bdquodincolordquo Un altul un străin un duşman Un viciu Un fals Un bdquonon-locrdquo Și cacircnd nu icircl luăm ca fapt divers sau folosim cu superioritate ca pe un oarecare bun de consum atunci icircl tratăm din perspectiva minoritarului de ieri drept loc al străinu-lui (rusului evreului omului sovietic) şi al străinătății zonă dincolo de hotarele noastre loc de pribegie
6 Ce o fi icircnsemnacircnd această situare a noastră icircn afara oraşului haşurarea lui atacirct de emoțională barbară Este oare fobia tradiționalismului față de spiritul citadin expresia fracturii biografice şi culturale a celor care sunt pe jumătate rurali pe jumătate orăşeni ori nici rurali nici orăşeni pacircnă la capăt
7 Deja şi icircntr-o geografie culturală romacircnească unde Bucureştii sunt regali Iaşii plini de istorie şi cultură elevată Clujul ndash apolinic şi Timişoara ndash Madonă de sare pe locul Chişinăului stă stracircmb confuz şi complexat bdquobasarabenitateardquo expresie a consolidării bdquomai lentă la noi a formelor de civilizație urbanărdquo (Mir-cea Martin) dar şi a stării de nelinişte şi tulburare a transprutenilor icircn fața unor amenințări niciodată adeverit
8 Sau poate că oraşul acesta are vo-cația bdquosecretuluirdquo
9 Scriitorul Gala Galaction părinte-pro-fesor la Facultatea de Teologie figură tolstoiană care icircn decurs de 14 ani (1926 - 1940) a dat farmec şi expresie Chişinăului interbelic icircl găsea ndash aşa bdquociudat şi etero-clitrdquo bdquocu miile lui de curiozități topogra-fice şi antropologicerdquo ndash tot icircntr-un fel de ascundere bdquoCentrul Chişinăului bogatele şi unduioasele lui icircmprejurimi chiar şi periferia lui n-au găsit icircncă printre noi pe marii dăruiți capabili să ridice din varietatea şi din aspectele vieții dijmele de aur ale talentuluirdquo
10 Icircn Război şi pace Lev Tolstoi suge-rează că spiritul locului poate fi surprins prin contemplarea de pe o icircnălțime icircn lumină potrivită a imaginii de ansamblu a oraşului cu tot cu icircmprejurimi Icircnalțimile deschid privelişti nebănuite mai ales pen-tru Chişinăul istoric care la cota statului de om pare prozaic bidimensional ne-icircngrijit plin de forfotă icircnghesuială icircn paragină lipsit de vlagă şi culoare Alt oraş se deschide la icircnălțimea vacircrfurilor de copaci şi a turlelor de biserici Ne stă icircn față textul geografiei simbolice a oraşului vechi ndash istorică şi culturală deopotrivă pe liniile drumurilor străzilor a construcţi-ilor lăcaşelor de cult care a icircmpletit şi despletit icircn structura sa limba tradiţiile şi cutumele romacircnilor cu cele ale grecilor armenilor polonezilor nemților evreilor ruşilor rutenilor bulgarilor Și mai sus dincolo de icircnălţimea zborului de pasăre şi a dronelor Chişinăul e geografie pură formă şi culoare sunet şi aromă oraş icircn fața soarelui-răsare
11 Perspectiva altitudinală ca o cotă energetică dialogală scoate icircn valoare organismul istoric şi cultural viu al Chi-
şinăului variabil şi creativ care a păstrat pe parcursul dezvoltării unitatea intrin-secă Nu ne mai putem limita la practica discursurilor-tip (geografic demografic economic urbanistic istoric psihologic sociologic de conservare a patrimoniului etc) Nu mai putem percepe oraşul doar ca un mecanism imens compus din case şi blocuri străzi icircntreprinderi autovehi-cule cabluri piețe parcuri o maşinărie care produce statistici date ecologice mult zgomot şi bunăstare aproximativă
12 Limba şi-a icircnsuşit demult pentru oraş semantica organismelor vii inima oraşului care este catedrala centrul is-toric şi cultural coloana vertebrală care este fie strada bulevardul principal fie racircul care traversează localitatea arterele oraşului care sunt străzile drumurile im-portante pe care se deplasează pietonii şi autovehiculele imitacircnd circuitul sanguin centrul nervos care este nucleul politic sau economic al oraşului plămacircnii ora-şului care sunt parcurile spațiile verzi grădinile publice
13 bdquoOraşele sunt un soi de al doilea trup al minţii omeneştirdquo (George Santayana)
14 Cum e să-ți asumi acest bdquoal doilea trup al mințiirdquo cum să comunici cu spiritul locului cum să-i percepi carisma ideea principală motorul dezvoltării Cine va citi textul Chişinăului care la vedere fiind efectiv stă ascuns aşteptacircnd bdquope marii dăruițirdquo Unde sunt lectorii pentru ora-şul care invocă ochiul creativ şi o rostire desluşită a mitului identitar (ca parte a noii paradigme culturale) o scoatere din ascundere a unei bune părți din identita-tea şi potențialul toposului actualmente icircnvăluită icircnăbuşită uitată nerealizată şi neimaginată
15 Arătarea ființei ascunse reclamă bdquomarilor dăruițirdquo un bdquosimț al Chişinău-luirdquo Icircntocmai cu icircnălțimea şi acuitatea simțurilor celor icircndrăgostiți sau a cre-atorilor bdquoLabirinturilerdquo lui Iurie Platon şi culoarea nouă de pe capitelurile Sălii cu Orgă (arhitect Gicu Bulat) albumul Oraşul ascuns (Lică Sainciuc) şi Chăul lui Em Galaicu-Păun sunt amprentele gra-vate profund ale unor experiențe bio- şi geofonice expresia relației nemijlocite a unor biografii artistice cu spiritul locului
16 Iar urbonimia este limbajul dintacirci al oraşului Nu-l poți citi dacă nu icircnveți să-l asculți Nimic din zgomotul faptului di-vers Drumul lui Vodă ndash Buecani ndash Druleşti ndash Bacirccu ndash Ghețeoani ndash Petricani ndash Ceucari ndash Hruşca ndash Vovințeni ndash Schinoasa ndash Vis-ternici ndash Cartuşa ndash Hlubocica ndash Spacircrco-ceani ndash Ciocana ndash Otovasca ndash Costiujeni
ndash Mălina ndash Melestiu ndash Mazarachi ndash Macircnceşti ndash Negreşteni ndash Tăbăcăria ndash Valea Dicescu ndash Pruncul ndash Racircşcani ndash Valea Crucii ndash Bo-tanica ndash Valea Gacircştelor ndash Sfacircnta Vineri ndash Cioriceşti ndash Furguleşti ndash Frumoasa ndash Poşta veche Oiconime şi oronime hidronime şi hodonime icircmpletite armonios istoric topografic şi textual pentru zona unei aglomerații umane străvechi O edifica-toare tramă sonoră icircnaintea şi deasupra tramei stradale
17 O nouă paradigmă culturală redă Chişinăului la acest icircnceput de mileniu valențe integratorii multiple Traiectoria exilară de aproape 200 de ani trecacircnd prin procesele de colonizare culturală imperială din secolul XIX şi cea ideologică sovietică din secolul XX provocacircnd dorul fizic şi metafizic doinit folcloric şi literar icircnclină astăzi spre timpul recuperării identitare Regeneracircnd sub aspectul componenței numerice a expresiei instituționale a po-pulației şi a capitalului cultural asumat Chişinăul reintră icircn matricea stilistică originară
18 De obicei aşa cum accentua Iurii Lotman bdquofiecare din culturi icircşi defineşte paradigma proprie a ce trebuie ținut min-te (icircnregistrat icircn memorie) şi ce trebuie uitat Acestea din urmă sunt şterse din memoria colectivă şi ca şi cum bdquoicircncetează să mai existerdquo Icircnsă vremurile se schimbă se schimbă şi sistemul de coduri culturale se modifică şi paradigma a ce trebuie ținut minte şi ce trebuie uitatrdquo
19 Revenirea lentă dar implacabilă a Chişinăului din exilul istoric şi imagologic al oraşului damnat (rdquoпрόклятый город Кишиневrdquordquoпустыняrdquo) este un proces di-namic şi anevoios de re-construcție iden-titară pentru care este solicitată icircntreaga comunitate dar mai ales mediul artistic şi intelectual
20 Filosoful catolic de origine spaniolă Mariacutea Zambrano sublinia că bdquounui oraş fără scriitori icirci lipseşte esenţa citadină rămacircnacircnd doar un complex conglome-rat care se poate schimba transmuta ori face nevăzut fără să i se remarce lip-sa Un oraş fără un scriitor e un templu pustiu o piaţă publică fără centru ori poate descentrată cu centrul la margi-ne icircntr-un colţ ca să-şi lase locul ori să lase icircn locul lui un lucru cu numele nici măcar bine catalogat un lucru căruia icircn realitate nici nu i s-a destinat un cuvacircntraquo
21 Ne este predestinat să construim icircn mintea şi inima noastră forma cea mai de preț pentru ceea ce este cu adevărat un oraş profunda şi complexa expresie a culturii
CHIȘINĂUL ȘI LOCUITORII LUI
de ALEXANDRU CORDUNEANU
1 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de SILVIA CALOIANU
SOLSTIŢIU DE VARĂ CU FINAL FERICIT
POEZIE
SILVIA CALOIANU S-A NĂSCUT IcircN 1960 LA CHIȘINĂU LICENŢIATĂ A FACULTĂŢII DE LITERE A UNIVERSITATĂȚII DE STAT DIN CHIȘINĂU CU O TEZĂ DESPRE EVOLUŢIA VALORILOR SEMANTICO-STILISTICE A TERMENILOR CROMATICI IcircN LIMBAJUL POEZIEI ROMAcircNE REFUZĂ CARIERA UNIVERSITARĂ ȘI OPTEAZĂ IcircN FAVOAREA ACTIVITĂŢII IcircN PRESA SCRISĂ ȘI TV FONDATOARE A POSTULUI AXIAL TV UNDE LUCREAZĂ PAcircNĂ IcircN PREZENT DEBUT EDITORIAL SEMNE DISTINCTIVE 1996 CĂRȚI PUBLICATE bdquoSEMNE DISTINCTIVErdquo (SUB EGIDA REVISTEI LITERARE ldquoCELE TREI CRIȘURIrdquo) ED ANOTIMP ORADEA 1996 bdquoNICIODATĂ PE NUMErdquo (CONCURS) ED ARC CHIȘINĂU 2004 bdquoNARCOTANGOrdquo ED VINEA BUCUREȘTI 2013 bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014 PREMII IMPORTANTE bdquoPENTRU CEA MAI CITITĂ CARTE A ANULUIrdquo SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE BIBLIOTECA NAŢIONALĂ CHIȘINĂU 2005bdquoPENTRU CEA MAI BUNĂ CARTE A ANULUIrdquo (bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014) bdquoPENTRU POEZIErdquo PREMIUL REVISTEI bdquoDUNĂREA DE JOSrdquo 2016 ȘA
icircntre han şi castel
parcă nu de mult venea primăvara şi chiuiau bormaşinileşi acum se aud icircnsă altfel nu e acelaşi efectul chiar dacă morţii din mine l-ar trăda pe kafka icircncă o datăşi i-ar publica manuscrisele
şi icircnainte să dispară icircn fumar da foc toamnelor acum şi copiii din curtea vecinilor placircng mai stridentbruiaţi doar din cacircnd icircn cacircnd şi absolut fulgerătorde amintirile lor dintr-o altă viaţă
parcă nu de mult venea primăvara şi noi ne perindam timizi şi trişti revoltător de străini ca să nu spun alienaţiicircntre han şi castelicircntre castel şi han
poem securizat cu parolă
noi acei care mestecăm iarba solitudiniisavuracircnd imagini mişcatepierzacircndu-ne icircn contemplaţiiextaziindu-neicircntre două nopţi sau două cafele totunaicircntre sihăstrie şi tiraniecu gura plină de sacircngele necunoaşteriide cacircte ori am strigat arată-te ieşi de după tu care porţi icircn mine labirinturi piramidegalaxiinoi acei care ne naştem de mai multe ori şi niciodată atunci cacircnd trebuievoiam să zicdar mi-am promis că nu zic noică nu generalizez nu răspund icircn locul altcuivanu cutreier tenebre şi nu ademenesc melancoliinu mă dau drept exemplueu m-am născut odată cu macii peste cacircţiva ani după ce s-a scris doctorul jivago
care nu i-a plăcut lui hruşciovtata era student şi a stracircns un buchet maremare chiar din curtea maternităţii
icircn carantină
noaptea asta pare un truc o scamatorieştiam că mă vei găsică vor trece anică icircncurcate sunt căile pămacircntului şi ale ceruluişi ale apelordar cacirct crezi că mai putem rătăci pe un fluviu plin de morţisărbătorindu-ne dragostea şi frica
spune-le să aducă ghirlandele de hacircrtie şi becurile coloratesomonul rachiul de anason şi vioarasă tacă orchestracacircntă-micacircntă-mivalsul zeiţei icircncoronate
noi nu icircmbătracircnimnoi icircnchidem cartea şi ne iubim cu lumina aprinsăicircn carantinăiar cacircnd auzim bătaia din palme ne trezim
declaraţie de avere
notaţimai sunt şi deţinătoarea unui rai privat chiar aici nu departe icircn inimăceva racircvnit nu icircndrăznesc prea mult să mă apropiistau icircn poartăicircntotdeauna mi-am spus că e prea devremecă am icircn faţă vecii vecilor
iar ăsta care icircşi rotunjeşte ochii mimacircnd uimireae partenerul meu dansatorultot el şi diavol şi dumnezeu şi sfacircntursquo petru
fumacircnd cu sine icircnsuşipipa păcii
contrabandă cu nichita
eu niciodată nu am fost un fel de lolită l-am detestat pe nabokovşi niciodată nu am fost icircndrăgostită nu fizic de nichitanu icircncercam să zbor peste gardul uniunii să icircl pupca unele studente pe atunci
dar eu icircl citeam pe nichita icircnnebuneam şiicircl visam habar nu aveam pe cine era un fel de biblie pe versoun fel de umbră pe versoun fel de ploaie de tango pe verso şi nu aşteptam neapărat să fie mare poet ca să icirci spun icircntr-o zi pe versotu eşti un fel de nichita al meu
de aşteptări cu palmele pe sticlă
pe cacircnd aveam 3 ani şi tata era icircn deplasaremama ieşise la magazin icircn spatele caseiunde icircntotdeauna era suficientă lume la coadă chiar dacă pacircinea era neagră acră şi cleioasăiar eu am găsit o foarfecă şi i-am tăiat bucăţele rochia cea nouă
la icircntoarcere trecacircnd pe sub fereastră cu pacircinea lui hruşciov pe care nu cred că am gustat-o vreodatăpe mama au luat-o fiorii văzacircndu-mă plină de sacircnge cu ochii stinşi cu palmele pe sticlă
obosisemplină de icircntrebări şi de acuarelă roşie
mi-am amintit pentru că uneori aşteptacircndicircmi vine să mă vopsesc să fac icircntuneric şisă icircmi tai rochiile
reflecţii la o cafea trăiam icircn peşteri nu aveam habar desenam hărţi pe pereţi
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 3
ciopleam un fel de poezii icircn pietre săreau scacircntei ne icircmperecheam şi ne macircncam unul pe altuldupă care trecea cacircte un nor pe cer care semăna leit cu animalul din burta noastră şi parcă ne icircncerca dorulşi frica
mi-am amintit pentru că omul nu e ceea ce ştim ce am icircnvăţat comunică altfel se reproduce altfel se alimentează altfel trage totul pe nas respiră cu degetele poartă inima icircn spate ca pe o povară sau ca pe un trofeutot o povară dar de care nu se icircncumetă să se atingă explicacircndu-şi că de aceasta ar putea să aibă mai multă nevoie din clipă icircn clipă altcineva
prizonieră
timpul meu banii mei răbdarea meafrizeriţa icircmi icircntinde fiece fir de păr uscacircndu-li-am zis vopsiţi-mi rădăcinile atacircticirci urmăresc icircn oglindă figura disperată şi tacoricum de aici ajung direct sub duşla ea e lunila mine se face marţi dar dacă mă gacircndesc mai bine se face miercurişi de mai reflectez e joide fapt cam nemiloasă mă stracircnge icircn spatechiar acumca o cămaşă vărgatăicircn care nu mai icircncapcu număr de identitate şi serievineri
de sacircmbătă nu mai zic nimicasta e ziua celor fericiţi icircn toate cazurile duminică e ziua celor care sunt iubiţi icirci spun frizeriţeişi nu mai ştiu dacă icircntotdeauna mi-a fost frică ea icircmi face contul şi zacircmbeşte ca o moară de vacircntvi l-am scurtat un pic icircmi zicee vară toridă
nu mor poeziile
doamnă fereşte-te chiar acum din calea mea da tu tu cea bisexualăcea cu plasă neagră peste ochicea cu negru icircn loc de ochicea cu albul terifiant icircn craniucea care poartă ceva sclipitor prea mult semănacircnd cu o coasăcea prea mult semănacircnd cu cineva care a hotăracirctcă trebuie să moară nişte cuvintecare nu icircşi mai amintesccare nu se mai ştiucare nu se mai ţin de mănă
doamnă uracirctă fereşte-te frumos din calea meae searăe dex-ul ameţit icircnnebunit periculosşi e vinerinu mor poeziilede jocuri periculoase
tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zicne-am fi simţit mai tineri şi mai norocoşi ne-am fi zacircmbit acum banalităţi plăcute neamendabilefără pretenţii literare cum ar fi tu eşti primăvara mea tu eşti un vis icircmplinitne-am fi plimbat şi noi acum pe sub caişii albi
ca pintr-o herghelie de cai icircnfloriţi virtuoşi plini de jăratic toţi unul şi unulsclipindu-şi coamele mustind entuziasm am fi fost icircntr-un gacircnd am fi avut acelaşi drum i-am fi scuturat să zboare trei zile şi trei nopţi timp icircn care
eu asta am făcut era o joacă eu nu am vrut să mi se piardă cu adevărat urmeledar tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zic uită-te acum icircn ochii lumii ai curaj explică-i
eu nu sunt sylvia plath
mă icircnnebunesc greierii ăştia cri-cri vreau să fug peste cacircteva milioane de gacircnduri icircnainte fără să mă uit icircn urmă fără să văd pacircnă la capăt filmulicircnchid uite ce egoistă pot fi ocrotindu-mi paradisul nu vreau să am insomnii şi icircmi e frică pentru că doctoretu speri să ajung să vorbesc icircn somn tu faci diagramee noapte sau fericirea aia tacircmpită mă icircntunecă doctorepoemul ăsta e o somnilocvie
cri-cri neicircncetatneapăraticircncăpăţacircnatorice greiere icircşi găseşte iubirea pacircnă dimineaţădoar cacircte unul mai cacircntă pacircnă cacircnd icircnnebuneşte ce bine că nu eşti greiere doctoreeu nu sunt sylvia plath
la asta mă voi gacircndi macircine
icircmi schimb de pe o macircnă pe alta brăţara de hematiticircn cacircteva secunde e fierbinteceasul tace tăcere e mut sau e un greiere carecacircntă sub alte geamuri appassionata se dă peste cap se dă legat şi furat se dă
cri-cri tic-taccri-cri tic-tacmacircine se vor placircnge stelele de nesomnce noaptece drumurifiecare dintre noi poate fi oriunde
stau ca o tacircmpită cu faţa la peretee un blond care mă iubeşte cu neclintiremă priveşte lasciv icircntrebacircndu-mă eşti acolonu icirci răspund icircmi răcesc de el frunteaicircmi răcesc de el buzele braţele şi icirci zic noapte bună pentru căapropo mulţumesc margaret mitchellvorba lui scarlettla astamă voi gacircndimacircine
poem cu parabolă de notat
dacă ştie cineva cum e să deschizi uşasă icirci spui cuiva că poate pleca şi să te rogi icircn gacircnd să nu plecesă nu plece
dacă ştie cineva cum e să treci pe aproapeicircncercacircnd să nu te uiţi icircn urmă şiicircn general să nu te prea uiţişi să nu te simţi ca un tren prin mirişte
dacă ştie cineva rog să icircmi lase un mesaj cacirct de cacirct credibildar s-ar putea să icircmi fie zdrobită cutia poştală
mesajiisus nu invadează spaţiul nimănui contrar voinţei sale
noi nu ne-am dorit să fim singuri
acum de mi-ar veni i-aş spune dragostea meacum ştiai tu să obţii sufragiisau cum nu ştiaisau icircn funcţie de cum icircnţelegeai tu astacacircnd ziceai am icircntr-o macircnă vinul iar icircn alta am cucuta
dragostea mea i-aş spune te visam intensnu hoinăream fără sens pe străzile icircnguste vaporoasepe străzile cu magazine indieneicircn timp ce tu impetuos şi retractilicircmi lăsai mesaje la recepţia hotelului
icircn timp ce ruşii inundau planeta icircncercacircndpacircnă şi icircn creierele virginesă icircşi facă pacircrtii de schi
i-aş spune dragostea mea nu-i adevăratnoi nu ne-am dorit să fim singuri
solstiţiu de vară cu final fericit
nu am icircmbrăcat ienu mi-au ieşit icircn cale flori de sacircnziene nimic tradiţional nimic poeticm-am perindat pe o alee cu duzimi-am icircnvineţit buzele macircinile maioulşi am scris cu dude pe asfaltsunt romacircncă oricum şi atacirct de singură
la icircntoarcerede pe toate gardurile se icircntindea icircnspre minemacircna maicii domnului
totul despre dragoste
dragostea nu e doar un fel de miopie contagioasăşi nici doar o iluzie din care să icircţi faci hamac să te lauzi că ai ochi de aviator
e ca şi cum ai icircntinde macircna să atingi o margine de cerşi ai simţiexact icircn momentul său de contracţie cum durerea curge invers după care timpul se opreşte corect calculatca un cal bine dresat icircn două picioare cu limba scoasă abia respiracircndicircn asteptarea zahărului cubic eu aşa icircmi explic de ce ai rămasinvariabilpeste ani şi ani responsabil de fenomenele mele cuantice einstein şi freud nu aveau habar
1 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
După asasinarea lui Modest crimă care zgacirclțacircise oraşul nostru din temelie Margo a dispărut pe ne-
aşteptate şi timp de două săptămacircni cacirct au durat căutările mele nimeni n-a fost icircn stare sau poate n-a vrut (mai tacircrziu am icircnțeles că n-a putut) să-mi spună ceva icircmbucurător privind soarta ei
Modest a fost găsit mort icircn vila lui cocoțată pe Dealul Morarilor icircn dimineața zilei de 14 iulie Tocmai se icircncheiase cam-pionatul mondial la fotbal iar pătratul de carton cu imprimeuri aurii alon zan-fan dio la patriie aşa cum cacircntam noi la şcoală de Ziua Comunei adică invitația Ambasadei franceze zăcea găurită exact la mijloc icircn buzunarul interior al sacou-lui Ucigaşul a tras fix icircn inima victimei şi anchetatorii sosiți la locul crimei au concluzionat că Modest nu-şi va putea onora promisiunea şi nu va fi prezent icircn acea seară la recepția oferită de Am-basada Franței cu ocazia Zilei Naționale a Republicii respectiv franceze
Vreau să fiu icircnțeleasă corect departe de mine intenția de a-mi manifesta mali-țiozitatea sau vreo atitudine nepotrivită icircn raport cu mortul iată de ce chiar de la bun icircnceput icircmi cer scuze pentru even-tualele incoerențe icircn expunerea mea şi mai ales pentru unele construcții stilistice de-a dreptul nefericite N-aş putea spune exact ce icircnseamnă construcție stilistică nefericită dar precizez că această icircmbinare de cuvinte am auzit-o de la Margo Ea se pricepe la şmecherii din astea literare aşa că o repet şi eu de fiecare dată cacircnd apare ocazia Dacă ar fi să mă conduc după gustul meu aş folosi o altă sintagmă auzită de la Margo ndash mai-mult-ca-perfectul Nici icircn cazul de față n-aş putea spune prea multe despre semnificația acesteia dar icircmi place cum sună Adică există perfectul dar mai e şi mai mult ca perfectul Păcat că nu putem spune mai mult ca mortul fiindcă anume o asemenea expresie ar defini cacirct se poate de exact starea de spirit a lui Modest De asemenea presupun că cineva dintre cititorii mai exigenți ar putea constata icircn relatarea mea o insuficientă pregătire ortoepică şi ortografică mai ales Mea culpa cum ar spune mama nu prea le stăpacircnesc pe toate dar cine oare e perfect pe lumea asta Eu cel puțin recunosc faptul că icircmi scapă subtilitățile de orice fel Chiar şi icircn bucătăriile destul de spațioase icircn care se icircntacircmplă să trebăluiesc nu mă simt icircn largul meu Nu-mi place să prepar bucate sofisticate şi urăsc scrisul
şmecheros care pretinde să respire aer epic icircntr-un oraş poluat şi rău mirositor ca al nostru Nici despre oraşul nostru n-aş vrea să vorbesc nimic rău dar secole apăsătoare de ocupație străină au schimbat macazul istoriei şi astfel trenul icircn care ne icircnghesuiserăm cu toții a luat-o icircntr-o altă direcție decacirct ne-am fi dorit-o naivii de noi
Și ca să icircnchei incursiunea mea icircn lumea literelor vă aduc la cunoştință icircncă un gacircnd de-al meu selectat de serialul Cugetările unui profan
bdquoConsider că literatura şi scrisul e ceva de prisos icircn viața omului e un moft al vanității rănite cum ar fi sosul de anason icircndoit cu esență de ananas cu care unii bucătari trufaşi stropesc fructele de mare sau muşchiul de vițel macircngacirciat icircn preala-bil cu miez de trufe Cu pretinsul lor mai-mult-ca-perfectul fiecare se răzbună cum poate uimindu-şi şi umilindu-şi clienții cititorii sau carnivorii e totunardquo
Faptul că s-a făcut nevăzută icircntr-o
manieră cacirct se poate de subită după un omor care provocase atacircta vacirclvă n-o ajuta cu nimic dimpotrivă producea doar efecte nedorite pentru ea dar şi pentru toți noi Icircn primul racircnd procurorul Arhi-ze şi-a pierdut răbdarea şi la un pahar de vişinată cu arahide sărate declarase icircntr-un cerc icircngust de prieteni procurori şi ei toți cu nervii la pămacircnt că Margo este prima pe lista suspecților de comi-terea omorului
Auzind asta am căutat să mă icircntacircl-nesc cu Arhize şi să-l icircntreb ce temeiuri au stat la baza ipotezei lui Avea probe concrete sau era vorba de o răzbunare personală aşa cum am presupus chiar din clipa icircn care am auzit de versiunea lui Bineicircnțeles că n-am fost lăsată să intru icircn biroul lui dar icircmpotrivirea cerberilor de pe coridoarele procuraturii m-au stimulat să-mi aduc aminte de un episod straniu chiar inexplicabil aş spune
Icircn acea dimineață de 14 iulie cacircnd vestea asasinării lui Modest se răspacircndise prin oraş cu viteza usturătoarelor brize ce sprintează de la stația de epurare odată cu răsăritul soarelui m-am icircnfățişat şi eu la poarta celei mai influente pacircnă nu demult persoane din oraşul nostru Dealul Morarilor forfotea de lume multă şi pestriță angajați icircndoliați ai primăriei jurnalişti cu figuri sceptice alții de-a dreptul deprimați purtacircnd camere video grele pe umeri sau carnețele ferfenițite icircn macircini cu indispensabilul pix cu gel icircnfipt
icircntre file gură-cască sosiți cu sufletul la gură trăgacircnd nervoşi de reverele late şi icircndreptacircnd poalele halatelor de baie ca să-şi păstreze nepătată demnitatea de mahala vecini din Văgăuna cu cipici de casă icircncălțați pe piciorul gol cacircțiva şefi de bănci şi preşedinți de judecătorii polițişti sub acoperire alții la vedere cu uniforme proaspăt călcate dar nespălate din ziua fabricării din care cauză luceau ca oglinzile la soare agenți secreți necu-noscuți marelui public icircn schimb de un hipnotism irezistibil atrăgacircnd atenția tuturor curioşilor un mic detaşament de agenți fiscali nişte lipitori tăcute şi hrăpărețe ale sacircngeroasei perioade de tranziție Mai pe scurt aproape toată lumea bună a oraşului urcase pe deal pentru a se convinge de moartea neanunțată a lui Modest
Plimbacircndu-mă prin mulțumea agitată pusă pe analiza detaliată a motivelor asa-sinatului l-am observat pe Arhize ferin-du-se nu ştiu cum tocmai de mulțimea icircn mijlocul căreia se afla (Margo ar fi spus că am folosit un oximoron) Ca şi cum se temea să fie observat de cineva anume Mergea cu capul plecat aruncacircnd priviri fugare cacircnd icircntr-o parte cacircnd icircn alta şi la fiecare cinci minute dacircnd indicații scurte unor dulapuri masive deghizați icircn oameni ai legii care răsăreau ca din pămacircnt şi se apropiau umili de el
Icircn pofida căldurii sufocante chiar şi la acea oră matinală purta o pălărie cu boruri mari o pereche de ochelari de soare imenşi şi o cămaşă gri sfacircrtecată de nişte carouri oranj cu macircnicile lungi şi gulerul ridicat Din punctul meu de vedere o asemenea opțiune vestimenta-ră burlescă nu putea avea o altă menire decacirct să-l scoată icircn evidență pacircnă şi pe cel mai amăracirct şi anonim lustragiu Un procuror care a urmărit exact contrariul ndash să nu atragă asupra sa nicio privire indiscretă ndash a reuşit cu succes să atingă efectul maximei expuneri publice
Icircntrebările mele icircnsă vizau cu totul şi cu totul alte subiecte De pildă ce căuta Arhize la locul crimei Simțea cineva lipsa lui acolo icircn timp ce casa şi icircmprejurimile erau icircnțesate de tot felul de anchetatori şi agenți de teren La asta se reducea misiunea unui procuror-şef la acea oră ndash să caşte gura icircmpreună cu toți proştii adunați pe Dealul Morarilor Cine erau indivizii care răsăreau ca din pămacircnt şi ce indicații le dădea
PROZĂ
SOȚIA LUI FAUSTde VAL BUTNARU
Noroc de el că a avut inspirația să dispară repede din peisaj dar icircntrebările pe care mi le-am pus nu s-au topit icircn bezna neantului şi al misterului enigmatic ndash asta aşa ca să mă exprim mai literar Aceleaşi icircntrebări le-am văzut articulate pe buzele multor cetățeni simpli fără cunoştințe aprofundate icircn jurisprudență
O altă consecință a dispariției cacirct se
poate de bizare a lui Margo a fost faptul că Faust s-a pomenit cu o citație la pro-curatură şi interogat chiar a treia sau a patra zi după acea dimineață marcată de descoperirea unui mort mai mult ca important
L-am icircntrebat pe Faust ce a vorbit cu Arhize dar n-a ştiut ce să-mi spună
ndash Cum aşa nu ştii ce să spui m-am revoltat mai mult decacirct era cazul probabil
ndash Nu ştiu dragă şi gata mi-a răspuns cu icircncăpățacircnare Mă icircntreba tot felul de lucruri
ndash Cum ar fi insistam eundash Ce să fie s-a stropşit la mine I-am văzut deodată ochii lui albaştri
pe timp icircnsorit acoperindu-se de nori negri şi pompacircnd prin pupile o substanță otrăvitoare Probabil că după interogatoriu trăia senzația unui naufragiat Și atunci de ce se icircmpotrivea icircncercărilor mele de a-l evacua de pe nava icircn derivă
ndash Ce te bagi icircn viața noastră a stri-gat la mine uitacircnd că se afla icircntr-un loc public icircn plină stradă adică Cacirct timp mai ai de gacircnd s-o terorizezi pe Margo De ce nu ne laşi icircn pace Crezi că nu ştiu ce urmăreşti Margo nu mă va lăsa de dragul tău n-ai icircnțeles măcar atacircta lu-cru Uită-te la tine cum arăți Ai 39 de ani dar tot grasă şi pitică ai rămas de parcă ai fi un Sancho Panza icircn fustă Ei bine nici măcar fustă nu porți
Era speriat şi derutat v-am mai spus asta vorbea prostii fără să-şi dea seama ce icircndrugă Icircn primul racircnd abia am trecut cu cinci luni şi jumătate de 38 Asta ar trebui s-o ştie Eu şi Margo suntem năs-cute icircn acelaşi an şi icircn aceeaşi zi pe 29 februarie Și dacă ar fi să ne luăm după numărătoarea stabilită de comun acord şi de tradiția de a ne sărbători ziua de naştere odată la patru ani nu anual la 28 februarie aşa cum obişnuiesc s-o facă cei fără principii ci la 29 februarie ar ieşi că suntem minore rău de tot Pe urmă habar nu am ce ştie el ce urmăresc eu Cacirct priveşte restul aberațiilorhellip Eu grasă şi pitică Ei asta-i bună Nu sunt de icircnălțimea lui Margo este evident pentru oricine dar pacircnă a mă numi Sancho Panza e o cale cosmic de lungă Adică ce voia să insinueze Că Margo este un Don Quijote luptacircnd cu morile de vacircnd şi eu sluga ei călare pe un măgar răpciugos rosto-golindu-ne ambele icircn hăul derizoriului Adică icircn viziunea lui eram nişte babe triviale şi comice pe care nu voia să le lase să se facă de racircs ca şi personajele lui Cervantes (Margo icircmi icircnşirase peripețiile şi icircntreaga poveste a celor doi clovni aşa că sunt suficient de bine documentată) Dar nu i-am spus nimic Nu era prima dată cacircnd arunca vorbe icircn vacircnt speracircnd să mă ofenseze şi să mă facă să renunț Știa el la ce ar fi vrut să mă facă să renunț
Fragment de roman icircn pregătire
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 5
Icircn anul 2017 la Editura Junimea din Iaşi apare cartea Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc un studiu critic despre proza celui care revoluționa romanul basarabean de la
mijlocul secolului XX prin Singur icircn fața dragostei Sunt analizate trei romane ndash Lătracircnd la lună Hronicul Găina-rilor Spune-mi Gioni ndash acestea confirmacircnd se pare cel mai bine constatarea pe care o face Vasile Iftime autorul lucrării icircn Introducere bdquoCu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susținută icircn special de succedarea planurilor narative (complementare suprapuse intersectate opuse) de extrapolările temporale şi spațiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn granițe fluctuante) de cameleonizarea personajelor (inițierea icircn imoralitate şi descreşterea individului social) de retorică persiflantă ironică sarcastică a acestorardquo
Fără a utiliza o terminologie excesivă Vasile Iftime analizează atent cele trei proze (comentariile pe text sunt foarte bune) urmărind planurile narative personajele şi icircn mod special limbajul Uneori suntem provocați prin icircncadrări paradigmatice neaşteptate (bdquoAureliu Busuioc icircn Lătracircnd la lună nu uzează de indicii cronologici tocmai pentru a imprima scrierii tuşa de ambiguitate necesară unei narațiuni cu elemente de tematică suprarealistărdquo bdquoRomanul ndash Spune-mi Gioni nm LȚ ndash [hellip] poate fi perceput ca o scriere icircn oglindărdquo ) alteori impresionează analiza minu-țioasă a ipostazelor unor personaje (la p 21 bunăoară ni se propune o trecere icircn revistă a schimbului continuu de roluri ale lui Enrique bdquoochiul treaz ochiul critic ochiul corector din familia Grăsanuluirdquo) decriptarea simbolisticii numerologice (din Spune-mi Gioni la p 106) sau enume-rarea punctuală a elementelor timpului biologic istoric astronomic social (icircn Hronicul Găinarilor la p 93-95)
Ceea ce icircl fascinează cu adevărat pe autorul cărții este se pare limbajul prozelor lui Aureliu Busuioc bdquoIcircn fiecare roman Aureliu Busuioc propune o altă schemă de construc-ție a romanului o altă rețetă de plăsmuire a personajelor un alt decor adaptabil subiectului Ceea ce rămacircne unic şi inconfundabil icircn proza lui Busuioc este limbajulrdquo Vasile Iftime acordă o atenție deosebită acestui aspect (şi anume aici trebuie căutată noutatea absolută a exegezei pe care o icircntreprinde) urmărind dimensiunile limbajului polifonia limbajului retorica şi ajungacircnd la concluzia că bdquoAureliu Busuioc excelează icircn romanele sale cu o retorică coerci-tivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Și totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn textrdquo
Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc este o carte necesară pentru că explorează multiaspectual trei romane ale lui Aureliu Busuioc (unul dintre cei mai importanți prozatori din a doua jumătate a secolului XX de la Chişinău despre care se vorbeşte mai mult decacirct se scrie) este o carte bine-venită pentru că publicată la o editură din Iaşi contribuie cumva la integrarea acestui autor icircn contextul general al literaturii romacircne este o carte-promisiune pentru că icircn mod sigur Vasile Iftime odată ce a pactizat cu Aureliu Busuioc va vrea să studieze şi celelalte romane Suntem curioşi ce şi cum va scrie despre Singur icircn fața dragostei Unchiul din Paris Și a fost noaptehellip şi fireşte Pactizacircnd cu diavolul
DESPRE AURELIU BUSUIOC CU MIGALĂ
LITERATURA PENTRU COPII LA IcircNCEPUT DE SECOL XXI
Icircn anul 2004 Maria Șleahtițchi făcea selecția textelor studiul introductiv şi notele biobibliografice pentru antologia Literatură pentru copii din colecția Literatura
din Basarabia Secolul XX (editurile Știința şi Arc) Icircn acel vo-lum antologatoarea icircşi exprima optimismul pe care i l-a insu-flat evoluția acestui gen de-a lungul a o sută de ani pe seg-mentul interriveran al literaturii romacircne bdquoPrimele impresii ale antologatorului au fost de bucurie De bucuria că suntem şi că scriitorii basarabeni dăruiți cu har au reuşit să dea reale valori icircn acest genrdquo
Icircn 2018 apare o altă antologie de Literatură pentru copii (Editura Arc) cu texte publicate după 2000 Analizacircnd cărți-le pentru copii apărute timp de şaptesprezece ani şi făcacircnd o listă de bdquopeste şapte sute de titluri şi nu cred că am dat de capătul acestei icircntinderi icircn revărsarerdquo antologatoarea (ace-eaşi) constată cu regret că nu prea mai avem motive de bu-curie deoarece bdquoeste clar că icircn acest gen ca icircn niciun altul al literaturii există o icircnspăimacircntătoare supraproducție de carte Scrie cine vrea cu sau fără vocație scrie ce vrea pu-blică cum şi unde poaterdquo Aşadar pentru a-i oferi citotorului o culegere de lucrări ce rezistă estetic a fost nevoie de multă răbdare şi persevernță dar şi de mult discernămacircnt (calități de care Maria Șleahtițchi cel mai bun cred cunoscător al domeniului de la noi dă dovadă cu prisosință prin selecția pe care o face) Ni se propune un volum ce cuprinde atacirct po-ezie şi proză cacirct şi dramaturgie cu autori făcacircnd parte din generații diferite şi practicacircnd formule literare diferite bdquoLa al-cătuirea antologiei de față mărturiseşte Maria Șleahtițchi icircn prefața intitulată sugestiv Literatură şi industrie am fost cu-rioasă să văd care sunt numele noi intrate icircn literatura pentru copii şi m-am bucurat să constat că domeniul rămacircne icircn con-tinuare de interes pentru tinerii scriitori (Aurelia Borzin Stela Popa Anna Leah şa) Am remarcat de asemenea prezența mai nouă a cacirctorva scriitori optzecişti care insistă pe acest palier de creație (Nicolae Popa Irina Nechit) dar şi lansarea lui Dumitru Crudu cu două cărți noi pentru profilul său literar acredtitat M-am bucurat să recitesc minunata carte Vizavi de vizavarză a regretatului scriitor Aureliu Busuioc Am reținut diversificarea tematică icircn cazul creației lui Spiridon Vangheli scriitorul evocacircnd icircn cartea sa Crăița momente dramatice de la mijlocul secolului XX M-am bucurat şi de un singur text semnat de un scriitor talentat Este şi cazul nuveletei cu firul răsucit icircn patru sau icircn opt Dirimaga de Vladimir Beşleagă Am constatat aşezarea temeinică icircn acest gen de literatură a unor scriitori icircn temei şaptezeciştirdquo
Icircn urma unei selecții riguroase ni se propun texte care icircmbină măiestrit bdquoliteratura ca artă literatura ca platformă de educație şi literatura ca jocrdquo (condiție sine qua non a unei lucrări pentru copii după cum subliniază Maria Șleahtițchi icircn prefață) Iată bunăoară cacircteva strofe din Greierul care s-cri-cri-e o frumoasă şi amuzantă poezie de Arcadie Suceveanu scrisă icircn manieră postmodernistă bdquoGreierul de-odinioară Bunul meu coautor a fugit din călimarăhellip Unde Icircn calcula-tor ndash Azi e altă racircnduială Zice el icircn dezacord Azi nu scrie cu cerneală Nimeni Toți lucrează-n Word Deşi e modern icircn toate Poartă-un frac albastru-mov Moştenit icircn taină poa-te De la Donici sau Kracirclov Cum m-ating de tastatură El se-nveseleşte ndash şi Cu har viu de la natură Icircmi dictează cri-cri-crihellip Eu traduc din greiereşre Inspirat şi plin de zel Iară el suceveneşte ndash Și-amacircndoi gacircndim la felrdquo
Lucia ȚURCANU
FIRUL CU PLUMB
AURELIU BUSUIOC
(1928-2012)
NOIEMBRIE
SEMNAL
Tic tacPic pacOrele picură-n ploaieticăie ploaia opactimpul se scurge-n odaietic tacOre s-adună grămeziPloaia e doar calitateCeasul e inimaveziBateMai batePic pacTic tacOrele apa ndash de-o seamăcurg la fereastrăCe facTimpul şi ploaia mă cheamătic pac
Pic tac
Tac
VELIMIR HLEBNIKOV CAcircND OMUL CAcircND RINOCERUL TRADUCERE PREFAȚĂ ȘI NOTE DE LEO BUTNARUCLUJ EDITURA NEUMA 2018
RAFTVASILE IFTIMEPACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOCIAȘI EDITURA JUNIMEA 2017
RAFTMARIA ȘLEAHTIȚCHILITERATURĂ PENTRU COPII (ANTOLOGIE)CHIȘINĂU EDITURA ARC 2018
1 6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Adrian CIUBOTARU Alex nu este prima dată cacircnd vizitezi o fostă republică sovietică icircn căutarea unor subiecte interesante și a unor oameni neordinari De unde vine acest interes pentru țările din Estul comu-nist al Europei inclusiv pentru Republica Moldova O curiozitate cu atacirct mai ciudată cu cacirct Vestul nu pare atras de Est decacirct dacă are loc vreun cataclism sau vreun război
Alessandro VINCENZI A fi comunist icircn Italia din perioada fascistă icircnsemna pentru cei din familia mea să fii de partea Binelui să faci parte dintre cei care au luptat pentru dreptate pentru respectarea drepturi-lor şi valorilor democratice Icircnsemna să fii de partea celor slabi să visezi la o societate mai dreaptă mai echitabilă Tatăl meu a fost comunist şi a luat mereu icircn serios toate aceste lucruri dar s-a ținut departe de propagandă şi populism Era sceptic icircn privința comunsimului sovietic deşi era totodată fascinat de măreția proiectului şi nu a ştiut icircntotdeauna să evite idolatrizarea URSS-ului Icircn timpul copilăriei mele am fost martorul unor dezbateri aprinse ce aveau loc regulat icircn casa noastră Casa era mică dar se umplea periodic cu colegii şi prietenii tatei care polemizau icircnverşunat Maniera aceasta pătimaşă de a discuta politica şi istoria m-a atras m-a făcut curios doream să icircnțeleg de ce unii oameni nu erau de acord cu tatăl meu şi icircl contraziceau mereu Treizeci de ani mai tacircr-ziu am decis să merg şi să văd cu ochii mei toate acele locuri despre care am tot auzit icircn copilărie şi pe care pacircnă atunci le puteam doar imagina Din 2008 am că-lătorit şi am făcut reportaje despre Moldova Belarus Ucraina şi Rusia
Acum m-aş putea defini ca pe o persoană care merge icircmpotriva curentului am mereu senzația că sunt pe contrasens mă interesează lucruri care icirci lasă reci pe prietenii şi colegii mei din Vest Cred icircnsă că nu are niciun rost să mergi şi să mai vezi o dată ceea ce s-a văzut şi a fost explicat icircn detaliu de sute şi mii de ori Cu cacirct mai puține ştiu despre o țară sau despre o comunitate cu atacirct mai atras mă simt de aceasta Iar dacă mass-media nu acordă mare atenție comu-nității respective ştiu că sunt pe calea cea dreaptă şi că am ales subiectul potrivit Acest mod de a aborda lucrurile comportă nişte riscuri desigur deoarece reduce uneori simțitor şansele de a-ți publica foto-grafiile şi articolele La fel de adevărat este că un story ieşit din comun un reportaj bine scris şi documentat cu imagini care intrigă poate stacircrni interesul vreunui editorhellip Uneori e bine să fii oaia neagră
AC Unul dintre subiectele tale preferate sunt comu-nitățile uitate izolate ce riscă să-și piardă identitatea etnică sau culturală icircn lumea noastră tot mai globală și mai uniformă Icircn 2008-2009 ai vizitat comunitatea italienilor din Kerci Crimeea mai bine zis ce a mai rămas din această comunitate care a emigrat icircn Ru-sia țaristă pe la mijlocul veacului XIX De asemenea
ai fost de cacircteva ori icircn Belarus unde ai fotografiat viața de zi cu zi a unor trupe de teatru semiclandes-tine persecutate de regimul Lukașenko După ce ai relatat drama acestor teatre ambasada belarusă (sau securitatea de la ambasadă) nu ți-a acordat viză pe motiv că nu ești bdquobinevenitrdquo Recent ai fost icircn regiunea autonomă Gagauz Eri Mai exact ai efectu-at trei vizite pentru a realiza un singur reportaj Pe drept cuvacircnt decizia m-a surprins dat fiind că nici regiunea nici minoritatea găgăuză nu sunt amenin-țate nici etnic nici cultural nici politic Singura ame-nințare poate veni doar de la găgăuzii icircnșiși care nu se grăbesc să-și recupereze cu adevărat nici limba nici identitatea icircn mare parte erodată Ce crezi că ar putea provoca curiozitatea cititorului spectatorului vest-european icircn Găgăuzia de azi
AV La prima vedere da sunt de acord nu există subiecte de interes major icircn Găgăuzia Dar dacă te gacircndeşti că acest grup etnic aproape necunoscut icircn afara granițelor RM reprezintă o populație turcică de religie creştină care a fost sovietizată pacircnă icircn mădu-va oaselor icircn perioada URSS iar acum fiind parte a unei țări declarat proeuropene continuă să afişeze un comportament mai mult sau mai puțin separatist şi totodată proruseschellip ei bine icircn aceste condiții devine clar că pentru un jurnalist serios Găgăuzia poate deveni o mină de aur
Sunt italian şi din 2005 locuiesc icircn Spania iar din 2011 ndash icircn Catalonia la Barcelona După cum bine ştii Catalonia este de asemenea o regiune separa-tistă care vrea să se rupă definitiv de Spania Dacă vom compara cele două cazuri icircn ciuda trecutului foarte diferit vom observa şi alte asemănări dincolo de dorința de a obține independența Și catalanii şi găgăuzii s-au strămutat sau au fost strămutați de mai multe ori de pe un teritoriu pe altul icircnainte de a se stabili acolo unde se află acum Și unii şi alții concep apartenența la statul spaniol şi respectiv la cel mol-dovenesc ca pe un accident provizoriu al istoriei şi nu ca pe o fatalitate sau necesitate
Cel mai mare oraş din Gagauz Eri este Comra-tul Deşi se cheamă oraş este mai curacircnd un sat cu elemente de urbanism Comratul seamănă cred cu toate centrele raionale din fosta Uniune căci oriunde aş fi călătorit ndash Belarus Ucraina Rusia ndash toate aceste orăşele improvizate arată la fel Ai putea identifica de-sigur nişte diferențe icircn cultura gastronomică icircn artă icircn arhitectură icircn comportamentul oamenilor dar cu macircna pe inimă pentru mine aceste diferențe sunt superficiale Da la Comrat şi icircn oraşe precum Chişină-ul oamenii vorbesc diferit şi nu mă refer aici la limbi Majoritatea chişinăuienilor icircşi văd viitorul icircn Europa pe cacircnd icircn Comrat invers mai aproape de Rusia dar nici acest lucru nu reprezintă o diferență esențială Cred că vor trebui să treacă decenii ca să vedem aces-te țări postsovietice despărțindu-se cu adevărat de trecutul rusesc sovietic şi icircncercacircnd să revină la origi-
INTERVIU
ALESSANDRO VINCENZIlaquoIcircN ȚĂRI CA MOLDOVA METABOLISMUL E MAI LENT OAMENII DIGEREAZĂ ȘI ASIMILEAZĂ MAI GREU SCHIMBĂRILE PRIN CARE TRECraquo
Alessandro Vincenzi
s-a născut pe 26 iunie 1973 icircn Bologna Italia A absolvit Facultatea de Științe Biologice a
Universității din Bologna A visat să studieze mamiferele marine dar o călătorie icircn Asia (din
Mongolia pacircnă icircn Indonezia) efectuată icircn 2001 l-a convins că omul este un obiect de studiu
mult mai interesant Icircn 2004 și-a luat maste-ratul icircn medicina tropicală iar din 2005 a fost
angajat ca biolog de organizația nonguverna-mentală Medici Fără Frontiere Prima lui misiune
s-a desfășurat icircn Somalia o țară sfacircșiată de război Timp de șapte luni a lucrat icircn laboratoa-
re improvizate diagnosticacircnd tuberculoza S-a obișnuit să poarte veste antiglonț și să meargă la baie icircnsoțit de gardieni icircnarmați Icircn Galkayo
icircn nordul Somaliei a trecut icircmpreună cu colegii și militarii care icirci păzeau printr-un asediu care a
durat peste o săptămacircnă Icircn Somalia și-a icircntacirclnit viitoarea soție pe atunci chirurg de război Au
urmat nouă luni icircn Uganda o țară de asemenea zdruncinată de confruntări armate Nici cele
cinci luni petrecute mai apoi icircn provincia Mani-pur din India exact icircn centrul bdquoTriunghiului de
Aurrdquo (regiune faimoasă pentru traficul de heroină și de ființe umane) nu au fost mai liniștite Ul-
tima misiune a avut loc icircn Teknaf (Bangladesh) icircn lagărul refugiaților birmanezi din Rohingya
Viața sub gloanțe l-a marcat profund După experiențele din zonele de conflict a hotăracirct să facă fotografie documentară și reportaje despre
comunități mai puțin cunoscute icircn Europa de Vest A icircnceput cu ce a știut mai bine prime-
le sale reportaje sunt dedicate tratamentului tuberculozei Așa ajunge icircn Republica Moldova
(2008) După o serie de călătorii icircn Turcia India și Columbia se decide să se axeze icircn special pe țările postsovietice din Europa de Est Din 2009
vizitează Ucraina (Kerci Lvov etc) Belarus (unde fotografiază Teatrul Liber persecutat de regim) Rusia (Astrahan) Icircn 2017 și 2018 revine icircn Re-publica Moldova pentru a face un reportaj des-
pre Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (Gagauz Eri) Icircn iulie 2018 fotografiază viața unei
familii de intelectuali ceangăi din Cleja Bacău Icircn 2019 urmează călătorii icircn Delta Dunării la
comunitatea lipovenilor și icircn Veria nordul Greciei la comunitatea aromacircnilor de acolo
Fotografiile și reportajele lui Alessandro Vincenzi au fost publicate icircn The Guardian Der Spie-
gel lrsquoOBS Le Monde CNN Mariclaire D della Repubblica Vanity Fair GEO Italy Geo Russia
Revue 21 Icircn 2009 a acordat un interviu publi-cației Sud-Est cultural realizat de subsemnatul
Icircn 2019 la Editura Cartier icirci va apărea un album dedicat Găgăuziei AC
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 7
nile şi la cultura lor Este la fel de adevărat că spre deosebire de Chişinău şi de Bălți Comratul arată mai curățel şi mai icircngrijit poate şi pentru că e mai mic şi mai uşor de administrat
Nu cred ca să revin la icircntrebare că occidentalii sunt foarte interesați acum de viața din Gă-găuzia dar pot deveni curioşi dacă vor percepe această regiune ca pe un punct strategic icircn care se poate naşte o nouă situație geopolitică icircn Europa de Est un nou conflict După cum ți-am spus adineaori faptul că mă ocup de regiuni ca Găgăuzia nu are cum să mă facă mai popular ca fotograf sau dacă vrei ca fotojurnalist dar ideea de a-i face pe occidentali să le cunoască mai bine este icircntotdeauna o provocare S-ar putea ca pe viitor această cunoaştere să conteze
AC Haide să vorbim totuși despre diferențe Oricacirct de puține și superficiale ele există Gă-găuzia ca și icircntreaga RM de altfel nu este o copie exactă a altor regiuni postsovietice Care ar mai fi particularitățile distinctive ale regiunii căci după cum ai spus nu te-a atras doar potențialul exploziv al separatismului local
AV Pentru a icircnțelege locurile şi oamenii am nevoie de timp Timp ca să digerez experiențele prin care am trecut Din 2008 lucrez icircn această parte a lumii şi cred că mi-am formulat deja un punct de vedere critic asupra spațiului postsovietic icircn general şi asupra RM icircn particular Deşi nu pare foarte diferită de restul Moldovei Găgăuzia tinde să sporească ceea ce o desparte şi nu ceea ce o apropie de Moldova
Cred că am dreptul să afirm asta pentru că atunci cacircnd am vizitat Chişinăul pentru prima dată zece ani icircn urmă oraşul mi s-a părut complet diferit de ceea ce am văzut acum Icircn Chişi-nău se simte că timpul a trecut că ceva s-a icircntacircmplat şi s-a schimbat se simt vibrațiile mo-dernității Asta se vede peste tot chiar dacă nu e chiar ca icircn Occident Oraşul lumea se mişcă Icircn Comrat e o altă atmosferă asemănătoare cu cea pe care am icircntacirclnit-o la Chişinău acum un deceniu Asta icircnseamnă că o parte a țării e mai dinamică pe cacircnd cealaltă parte e icircntrucacirctva blocată Acest lucru nu este nici bun nici rău icircn sine dar nu poți să nu observi că mai puțin dinamice şi active sunt tocmai acele părți ale țării care sunt atrase mai mult de modelul rusesc decacirct de cel european
De fapt e nevoie de o precizare găgăuzii sunt atraşi mai curacircnd de Rusia veche sovietică decacirct de Rusia adevărată cea de azi
Icircn Găgăuzia oamenii par foarte liniştiți respectuoşi şi foarte macircndri de originile lor Sunt ospitalieri şi săritori la nevoie Dar seamănă mai puțin cu concetățenii lor din Chişinău şi foarte mult cu țăranii italienii din copilăria mea cei pe care i-am cunoscut sau despre care am auzit atacirctea şi atacirctea istorii de la părinții mei Și tocmai acest lucru m-a surprins mai mult icircn Găgău-zia decacirct icircn altă parte faptul că lumea de acolo pare icircnghețată icircn timp icircn trecut icircntr-o epocă premodernă E un mod de trăi nu atacirct icircn realitate cacirct icircntr-un fel de nostalgie icircn bună parte icircntrucacirct nimeni şi nimic nu-i icircmpiedică pe aceşti oameni să-şi schimbe mentalitatea Icircn țări ca RM şi icircn particular icircn regiuni ca Găgăuzia metabolismul e mai lent oamenii digerează şi asimi-lează mai greu schimbările prin care trec Mulți nu acceptă necesitatea acestor schimbări şi de aceea se blochează icircn nostalgia după trecut De vină e şi viteza cu care se produc schimbările nu oricine este apt să le interiorizeze şi să le asimileze icircn timp util Se poate icircntacircmpla icircnsă ca ciocnirea vechiului cu noul să nu aibă un icircnvingător s-ar putea să dispară atacirct cultura tradițio-nală cacirct şi germenii civilizației şi mentalității moderne
AC De regulă genurile fotografice se icircmpart icircn cele artistice și icircn cele documentare Se vorbește despre fotografia artistică și cea conceptuală despre genurile populare și cele strict funcționale precum fotojurnalismul fotografia documentară sau portretul Cacirct de relevantă este această clasificare anume icircn cazul fotografiei Pentru mine de exemplu limbajul foto-grafic este mult mai unitar decacirct cel poetic poate și pentru că este mai limitat icircn mijloace Pe unde trece granița icircntre ldquodocumentarrdquo și ldquoartisticrdquo icircn fotografie Icircntrebare cu atacirct mai perti-nentă cu cacirct știm că fotografia ldquoartisticărdquo este deseori doar o pretenție estetică pe cacircnd unele poze ldquodocumentarerdquo au o valoare artistică incontestabilă de cele mai multe ori independent de intenția fotografului Arta are această proprietate de a se produce mult mai spontan icircn fotografie decacirct icircn alte limbaje
AV Este o icircntrebare interesantă şi actuală Cred că ne aflăm icircntr-o perioadă de tranziție de la ceea ce ne-am obişnuit să definim drept fotografie documentară tradițională la ceva ce icircncă nu a căpătat o definiție nu a fost deocamdată conceptualizat Mai multă lume observă că foto-grafia-document este din ce icircn ce mai marcată de personalitatea fotografului Mulți icircncearcă să creeze un stil individual recognoscibil o tendință rareori observată icircn trecut Cacirct despre mine prefer să acționez mai curacircnd icircn calitate de observator decacirct de scenograf sau designer De fiecare dată cacircnd ajung icircn mijlocul unei comunități icircntr-o familie fac ldquopasul icircnapoirdquo icirci las pe oameni să se comporte şi să vorbească aşa cum o fac de obicei pacircnă icircn clipa icircn care ei rede-vin spontani Abia atunci icircncep să fotografiez Astfel icircncerc să le documentez nu viața lor icircn general ci clipele lor de spontaneitate de firesc cacircnd sunt mai sinceri cu ei icircnşişi şi deci şi cu camera De aici uneori se naşte poezia Nu fac poze pe negacircndite dar prefer să mă las guver-nat mai degrabă de instinctul meu de fotograf profesionist decacirct de o idee preconcepută sau de un plan de acțiuni prestabilit
Icircmpărțirea pe genuri nu este icircntru totul relevantă dar există unele aspecte caracteristice pentru fotografia aşa-zis ldquodocumentarărdquo De exemplu codul etic pe care nu eşti obligat să-l urmezi dacă faci fotografie pur ldquoartisticărdquo Și apoi chiar dacă icircncerc să subordonez totul stilului meu de a face imagine sunt obligat să rămacircn fidel momentului specific pe care icircl fotografiez Fotografia artistică sau conceptuală oferă mai multă libertate fotografului mai multe posibili-tăți de utilizare a creativității De exemplu un fotograf artist sau unul conceptualist ldquovorbindrdquo despre bipolaritate poate să prezinte un suferind ca pe o ființă cu două capete Eu nu-mi pot icircngădui asemenea simboluri Totodată icircncerc să inserez şi puțină ironie icircn fotografiile mele Ironia este cel mai inteligent mod de a ilustra lucruri uneori pretins serioase Ironia te pune pe gacircnduri te apropie mai repede de semnificația unei scene sau a unei icircntacircmplări şi totodată icircți dă posibilitatea să transmiți un mesaj cumva din afară detaşat Problema e că uneori unele persoane confundă ironia cu lipsa de respect ceea ce icircn fotografia documentară este o acuza-ție gravă
Interviu realizat de Adrian CIUBOTARU
Imagini din albumul bdquoGăgăuziardquo (titlu provizoriu) icircn pregătire la Editura Cartier
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
1 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
ESEU
de VASILE IFTIME
PACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOC
Cititorul ideal al lui Aureliu Bu-suioc este un individ educat conectat la istoria naţiei şi a
lumii ancorat icircn meandrele literaturii postmoderne iniţiat icircn religie mitolo-gie filosofie etnografie etc dar mai ales icircnarmat cu ceva din spiritul critic al autorului Astfel răbdătorul cititor icircnzestrat cu aceste cacircteva virtuţi nu are decacirct să icircşi ascută creioanele şi să citească Şi cu toate aceste atuuri este bine să ştie că nu icircl aşteaptă o lectură uşoară o lectură inocentă la icircndemacircna oricărui om dotat cu o minimă experi-enţă icircn materie de literatură Pentru a ajunge la inima textului inteligentul cititor trebuie să disece precum un chirurg să exfolieze epiderma (limbajul adună icircn cuvinte scrierea) să icircnlăture carnea (personajele dau puls scrierii) să deschidă cutia toracică (construc-ţia asamblează unitar scrierea) apoihellip miezul (mesajul) şi toate acestea fără a neglija nici măcar o secundă capilarele arterele venele (timpul)
Un avantaj aparent se pare că icircl are cititorul care l-a cunoscut pe autor aparent pentru că la baza respective-lor concluzii inevitabil stau intuiţiile contextualităţile sinonimiile elemente insuficiente pentru conturarea mesa-jului unei scrieri distincte Romanele lui Aureliu Busuioc necesită mai mult decacirct o lectură expeditivă ele nu pot fi parcurse dintr-o suflare indiferent de cacircte privilegii a beneficiat atotştiutorul cititor
Construcția romanului Cu fieca-re roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susţinută icircn special de succederea planurilor narati-ve (complementare suprapuse inter-sectate opuse) de extrapolările tem-porale şi spaţiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn graniţe fluctuante) de camelionizarea persona-jelor (iniţierea icircn imoralitate creşterea şi descreşterea individului social) de retorica persiflantă ironică sarcastică a acestora Icircn virtutea respectivelor for-mule de scriere autorul din perspecti-ve narative diferite icircntregeşte romanul ca pe un joc de puzzle icircn care fiecare piesă se icircncadrează icircn context (oriunde şi oricacircnd) pur şi simplu fără a i se toci muchiile
Prin respectivele succederi de pla-nuri Aureliu Busuioc schimbă per-spectivele romanului cu scopul de a concretiza de a justifica de a motiva
un anumit act al scrierii icircn care digresi-unea de tip paranteză abaterea contro-lată omiterea intenţionată redimensi-onează sau chiar reformulează mesajul impus anterior Astfel autorul icircşi duce naraţiunea pacircnă icircntr-un anumit punct A o lasă suspendată de nicăieri pentru a demantela o altă poveste (la fel de nedusă pacircnă la capăt) spre un punct B apoi revine icircn A icircşi reia scrierea din acel punct iniţial şi o proiectează spre un punct C pregătind o altă şi altă co-nexiune Romanele lui Aureliu Busuioc sunt scrieri perfect ermetice planurile narative se icircmbracă unele pe altele se redimensionează funcţie de spectrul social necesar icircntregirii mesajului
Timpul romanului Succederea planurilor narative nu poate exista icircn afara extrapolărilor temporal-spaţia-le şi din această perspectivă Aureliu Busuioc icircşi permite anumite bucle de timp abateri cronologice atacirct cacirct să acopere să eclipseze să redimensione-ze diverse aspecte ale istoriei Icircn acest sens cronologul Busuioc icircşi icircngăduie să reconstruiască istoria omenirii din particule aşa cum de altfel fac profe-sioniştii ce se ocupă cu memoria lumii
Astfel se poate afirma că icircn ro-manele lui Aureliu Busuioc istoriile se icircntacirclnesc tocmai atunci cacircnd nu te aştepţi Lumi icircn deformare societăţi degradabile personaje dezumaniza-te sunt puse faţă icircn faţă cu imaginile confuze incerte opace ale mitologiei ale antichităţii ale tradiţionalismului Icircn romanele lui Aureliu Busuioc timpul este neglijabil fluctuant redimensiona-bil prin digresiuni concrete sau bucle ipotetice Personajul narator icircşi plimbă răbdătorul cititor prin atemporalitate creacircnd intenţionat confuzii de poziţi-onare a personajelor şi acţiunilor lor Aureliu Busuioc ştie să ridice ziduri icircn interceptarea timpului istoric social biologic sau să-l uniformizeze icircntr-atacirct icircncacirct granița dintre ev mediu şi moder-nitate dintre geneză şi zidire dintre facere şi desfacere să dispară definitiv
Personajele lui Aureliu Busuioc con-feră dinamică textului impun focalizări diferite ale istoriei sunt conectate la spectrul social-politic sunt exponente ale ideologiilor sunt manipulatori şi manipulanţi au sau se vor a fi repere icircn societate sunt oportuniste sunt adaptabile Prin tipologia lor identi-ficăm timpul spaţiul socialul icircn care
acestea există rezumacircnd elementele de cronotop icircn identitatea lor cameleoni-că
Construind personaje Aureliu Bu-suioc şi-a propus ca ţintă parodierea unei expresii cronicăreşti bdquose nasc şi la Moldova oamenirdquo prin creionarea unor individualități blamabile condamnabi-le reprobabile aflate icircntr-un continuu schimb de roluri de identităţi Ele excelează icircn negativism firul narațiu-nii redacircnd icircn mod progresiv dispoziţia acestora pentru infracţionalitate de-zumanizarea fiind direct proporţională cu ancorarea individului icircn social icircn ideologie icircn promiscuitate Personajele lui Aureliu Busuioc sunt autentice sunt modele dintr-o societate icircn care degra-dează icircntr-un ritm biologic sunt tipice mediului narat sunt maximum de inepţie ce o poate oferi societatea fie că este vorba de intelectualul pe cacirct de profund pe atacirct de rupt de realita-te de ofiţerul de securitate ce icircncă mai crede icircn steaua sa de infractorul găinar şi de urmaşii lui
Retorica romanului Icircn aceeaşi ordi-ne de idei un rol important icircn icircntregi-rea formulei de scriere a romanului icircl are retorica dimensiune aflată icircn inter-dependenţă cu temporalitatea perso-najele şi construcţia Polifonia limba-jului vocile multiple biografismul oratorismul relaţia scriitor decriptor relaţia narator ndash corector (repere ale identităţii personajelor) de asemenea impun derularea romanului pe palie-re narative diferite icircn contextul unor dimensiuni temporal-spaţiale diferite Doar aşa poate fi distinsă vocea persoa-nei icircntacirci de vocea persoanei a treia icircn situaţia icircn care uneori planurile nara-tive se suprapun se icircnlocuiesc
Aureliu Busuioc excelează icircn roma-nele sale cu o retorică coercitivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Şi totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn text
Cu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere
ndash icircn Spune-mi Gioni pe structura a două puncte de vedere opuse iden-tificăm autorul deghizat icircn erou şi călău firul narativ redacircnd o realitate interpretată restracircnsă treptat icircntr-un prezent concret de tip jurnal
(scrisoare) redactat după formula bdquocerc icircnchisrdquo
ndash icircn Hronicul Găinarilor naraţiunea cursivă fluentă cronologică la per-soana a treia icircntreruptă de inserţiile naratorului la persoana icircntacirci evidenţia-ză trei tipologii de personaje principale raportate la contextul istorico-social
ndash icircn Lătracircnd la lună autorul narează o poveste ce impune diferite paliere de interpretare susţinute de subteme condiţia familiei de intelectual icircntr-un anumit context istoric condiţia inadap-tatului (cacircine nobil) ce poartă povara unui impresionant blazon condiţia cuplului icircndrăgostit ce-şi ia soarta icircn propriile labe condiţia lupului (i)mora-list etc
O marcă a stilului Aurel Busuioc este jurnalul Fie că are ca model o scriere intențional istorică fie că icircnsumează hieroglife icircncrustate pe nişte cartoane decriptate cu ajutorul computerului (ul-timă generație) fie că un călău icircşi justi-fică trecutul icircntr-o scrisoare confesivă că o domniță icircşi consemnează neicircm-plinirile icircntr-un carnețel intim autorul nu pune textul pe seama personajului narator pentru a fi povestit ci pentru a-l scrie efectiv pentru a-i da caracter aproape documentarist Astfel citito-rul intracircnd icircn lectură constată că se află icircn fața unor scrieri consemnate a unui act ce atestă un ciob de memorie că este complice la decriptarea istoriei
ndash Ivan Verdicurov (din Spune-mi Gioni) scrie o scrisoare confesivă icircnchi-puitului nepot
ndash Viorica Vrabie (din Singur icircn faţa dragostei) icircşi consemnează nespusele icircntr-un jurnal intim
ndash Enrique (din Lătracircnd la lună) scrie un jurnal secret despre viața cacircinească etc
Toate aceste exteriorizări scriptice prin interpuşi reflectă obsesia scriitoru-lui de a pune condeiul icircn macircna propri-ilor personaje de a inventa scriitorul din scriere de a camufla naratorul icircn alt posibil narator prezent icircn text
Romanele lui Aureliu Busuioc se lasă demantelate doar de cititorii bine conectaţi la realitatea socială de con-structorii cititori iniţiaţi icircn desfacerea planurile narative de abilii cititori receptivi la retorica (icircn genere) tan-genţială la evenimente de psihanaliştii cititori experţi icircn tipologia persona-jelor de istoricii cititori predispuşi la nesfacircrşitele incursiuni temporale
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 1
MARCAJE PENTRU UN SENTIMENT
AL SPAȚIULUI CULTURAL
1 Pe una din tăblițele sumeriene stă scrijelat următorul text Oraşul este legă-tura icircntre Pămacircnt şi Cer şi noi locuim aici
2 Icircn pămacircntul şi pe cerul Chişinăului se arată icircn palimpsest cacircteva paradigme culturale ca oraşe diferite suprapuse ar-heologic şi cultural crescute spațial şi urbanistic unul prin celălalt Patrimoniul material şi imaterial al acestei icircmbinări istorice şi culturale deopotrivă este inepu-izabil şi deoarece nu mai poate fi regăsit icircn altă parte poartă caracter de unicat
3 De la o bucată de vreme locul me-moriei noastre culturale Chişinăul isto-ric suferă schimbări evidente spontane şi contradictorii sub aspect urbanistic economic şi social Ariile de-a lungul Bacirc-cului zona Pieței Centrale şi a Gării de Nord trotuarele intersecțiile rondurile vacircrfurile copacilor dar şi fețele orăşeni-lor ndash toate vădesc acelaşi haos progresiv Transformările se icircnmulțesc şi sporesc dezechilibrele psiho-urbane şi degradarea spațială a toposului care poartă amprenta identitară a etapei inițiale de fondare a localității
4 Pe acest cacircmp arhitectonic un senti-ment de slăbire treptată de lumină şi culori dă ton peisajului şi relațiilor interpersonale Privirea comună nu observă decacirct land-şafturi viciate Pe fundalul unei disoluții ruinare a ideii de vecinătate inconştientul colectiv semnalizează frica de celălalt Un neobarbarism a pus stăpacircnire pe habitatul urban Icircntre Chişinău şi locuitori săi s-a lăsat o distanță interogativă Iar clivajele nu se explică definitiv nici administrativ nici politic
5 Relația noastră cu spiritul locului este una neicircmplinită anevoioasă chiar defectuoasă Oraşul ne este bdquonecunoscutrdquo (Iurie Colesnic) bdquoascunsrdquo (Lică Sainciuc) bdquofără identitaterdquo (Mircea V Ciobanu) şi drept expresie a viciului estetizat este bdquouracirctrdquo (Adrian Ciubotaru) Mihai Cimpoi cu aplecarea sa specifică pentru orice obiect cultural ne trimite sub semnul lui bdquose parerdquo spre o marcă ontologică meniuchiana a Chişinăului bdquoicircnchidereardquo (cu precizare de bdquomarginarismrdquo) Or pentru o bună parte din mediul intelectual şi artistic Chişinăul e loc icircn stare de bdquoascundererdquo ocultație e bdquodincolordquo Un altul un străin un duşman Un viciu Un fals Un bdquonon-locrdquo Și cacircnd nu icircl luăm ca fapt divers sau folosim cu superioritate ca pe un oarecare bun de consum atunci icircl tratăm din perspectiva minoritarului de ieri drept loc al străinu-lui (rusului evreului omului sovietic) şi al străinătății zonă dincolo de hotarele noastre loc de pribegie
6 Ce o fi icircnsemnacircnd această situare a noastră icircn afara oraşului haşurarea lui atacirct de emoțională barbară Este oare fobia tradiționalismului față de spiritul citadin expresia fracturii biografice şi culturale a celor care sunt pe jumătate rurali pe jumătate orăşeni ori nici rurali nici orăşeni pacircnă la capăt
7 Deja şi icircntr-o geografie culturală romacircnească unde Bucureştii sunt regali Iaşii plini de istorie şi cultură elevată Clujul ndash apolinic şi Timişoara ndash Madonă de sare pe locul Chişinăului stă stracircmb confuz şi complexat bdquobasarabenitateardquo expresie a consolidării bdquomai lentă la noi a formelor de civilizație urbanărdquo (Mir-cea Martin) dar şi a stării de nelinişte şi tulburare a transprutenilor icircn fața unor amenințări niciodată adeverit
8 Sau poate că oraşul acesta are vo-cația bdquosecretuluirdquo
9 Scriitorul Gala Galaction părinte-pro-fesor la Facultatea de Teologie figură tolstoiană care icircn decurs de 14 ani (1926 - 1940) a dat farmec şi expresie Chişinăului interbelic icircl găsea ndash aşa bdquociudat şi etero-clitrdquo bdquocu miile lui de curiozități topogra-fice şi antropologicerdquo ndash tot icircntr-un fel de ascundere bdquoCentrul Chişinăului bogatele şi unduioasele lui icircmprejurimi chiar şi periferia lui n-au găsit icircncă printre noi pe marii dăruiți capabili să ridice din varietatea şi din aspectele vieții dijmele de aur ale talentuluirdquo
10 Icircn Război şi pace Lev Tolstoi suge-rează că spiritul locului poate fi surprins prin contemplarea de pe o icircnălțime icircn lumină potrivită a imaginii de ansamblu a oraşului cu tot cu icircmprejurimi Icircnalțimile deschid privelişti nebănuite mai ales pen-tru Chişinăul istoric care la cota statului de om pare prozaic bidimensional ne-icircngrijit plin de forfotă icircnghesuială icircn paragină lipsit de vlagă şi culoare Alt oraş se deschide la icircnălțimea vacircrfurilor de copaci şi a turlelor de biserici Ne stă icircn față textul geografiei simbolice a oraşului vechi ndash istorică şi culturală deopotrivă pe liniile drumurilor străzilor a construcţi-ilor lăcaşelor de cult care a icircmpletit şi despletit icircn structura sa limba tradiţiile şi cutumele romacircnilor cu cele ale grecilor armenilor polonezilor nemților evreilor ruşilor rutenilor bulgarilor Și mai sus dincolo de icircnălţimea zborului de pasăre şi a dronelor Chişinăul e geografie pură formă şi culoare sunet şi aromă oraş icircn fața soarelui-răsare
11 Perspectiva altitudinală ca o cotă energetică dialogală scoate icircn valoare organismul istoric şi cultural viu al Chi-
şinăului variabil şi creativ care a păstrat pe parcursul dezvoltării unitatea intrin-secă Nu ne mai putem limita la practica discursurilor-tip (geografic demografic economic urbanistic istoric psihologic sociologic de conservare a patrimoniului etc) Nu mai putem percepe oraşul doar ca un mecanism imens compus din case şi blocuri străzi icircntreprinderi autovehi-cule cabluri piețe parcuri o maşinărie care produce statistici date ecologice mult zgomot şi bunăstare aproximativă
12 Limba şi-a icircnsuşit demult pentru oraş semantica organismelor vii inima oraşului care este catedrala centrul is-toric şi cultural coloana vertebrală care este fie strada bulevardul principal fie racircul care traversează localitatea arterele oraşului care sunt străzile drumurile im-portante pe care se deplasează pietonii şi autovehiculele imitacircnd circuitul sanguin centrul nervos care este nucleul politic sau economic al oraşului plămacircnii ora-şului care sunt parcurile spațiile verzi grădinile publice
13 bdquoOraşele sunt un soi de al doilea trup al minţii omeneştirdquo (George Santayana)
14 Cum e să-ți asumi acest bdquoal doilea trup al mințiirdquo cum să comunici cu spiritul locului cum să-i percepi carisma ideea principală motorul dezvoltării Cine va citi textul Chişinăului care la vedere fiind efectiv stă ascuns aşteptacircnd bdquope marii dăruițirdquo Unde sunt lectorii pentru ora-şul care invocă ochiul creativ şi o rostire desluşită a mitului identitar (ca parte a noii paradigme culturale) o scoatere din ascundere a unei bune părți din identita-tea şi potențialul toposului actualmente icircnvăluită icircnăbuşită uitată nerealizată şi neimaginată
15 Arătarea ființei ascunse reclamă bdquomarilor dăruițirdquo un bdquosimț al Chişinău-luirdquo Icircntocmai cu icircnălțimea şi acuitatea simțurilor celor icircndrăgostiți sau a cre-atorilor bdquoLabirinturilerdquo lui Iurie Platon şi culoarea nouă de pe capitelurile Sălii cu Orgă (arhitect Gicu Bulat) albumul Oraşul ascuns (Lică Sainciuc) şi Chăul lui Em Galaicu-Păun sunt amprentele gra-vate profund ale unor experiențe bio- şi geofonice expresia relației nemijlocite a unor biografii artistice cu spiritul locului
16 Iar urbonimia este limbajul dintacirci al oraşului Nu-l poți citi dacă nu icircnveți să-l asculți Nimic din zgomotul faptului di-vers Drumul lui Vodă ndash Buecani ndash Druleşti ndash Bacirccu ndash Ghețeoani ndash Petricani ndash Ceucari ndash Hruşca ndash Vovințeni ndash Schinoasa ndash Vis-ternici ndash Cartuşa ndash Hlubocica ndash Spacircrco-ceani ndash Ciocana ndash Otovasca ndash Costiujeni
ndash Mălina ndash Melestiu ndash Mazarachi ndash Macircnceşti ndash Negreşteni ndash Tăbăcăria ndash Valea Dicescu ndash Pruncul ndash Racircşcani ndash Valea Crucii ndash Bo-tanica ndash Valea Gacircştelor ndash Sfacircnta Vineri ndash Cioriceşti ndash Furguleşti ndash Frumoasa ndash Poşta veche Oiconime şi oronime hidronime şi hodonime icircmpletite armonios istoric topografic şi textual pentru zona unei aglomerații umane străvechi O edifica-toare tramă sonoră icircnaintea şi deasupra tramei stradale
17 O nouă paradigmă culturală redă Chişinăului la acest icircnceput de mileniu valențe integratorii multiple Traiectoria exilară de aproape 200 de ani trecacircnd prin procesele de colonizare culturală imperială din secolul XIX şi cea ideologică sovietică din secolul XX provocacircnd dorul fizic şi metafizic doinit folcloric şi literar icircnclină astăzi spre timpul recuperării identitare Regeneracircnd sub aspectul componenței numerice a expresiei instituționale a po-pulației şi a capitalului cultural asumat Chişinăul reintră icircn matricea stilistică originară
18 De obicei aşa cum accentua Iurii Lotman bdquofiecare din culturi icircşi defineşte paradigma proprie a ce trebuie ținut min-te (icircnregistrat icircn memorie) şi ce trebuie uitat Acestea din urmă sunt şterse din memoria colectivă şi ca şi cum bdquoicircncetează să mai existerdquo Icircnsă vremurile se schimbă se schimbă şi sistemul de coduri culturale se modifică şi paradigma a ce trebuie ținut minte şi ce trebuie uitatrdquo
19 Revenirea lentă dar implacabilă a Chişinăului din exilul istoric şi imagologic al oraşului damnat (rdquoпрόклятый город Кишиневrdquordquoпустыняrdquo) este un proces di-namic şi anevoios de re-construcție iden-titară pentru care este solicitată icircntreaga comunitate dar mai ales mediul artistic şi intelectual
20 Filosoful catolic de origine spaniolă Mariacutea Zambrano sublinia că bdquounui oraş fără scriitori icirci lipseşte esenţa citadină rămacircnacircnd doar un complex conglome-rat care se poate schimba transmuta ori face nevăzut fără să i se remarce lip-sa Un oraş fără un scriitor e un templu pustiu o piaţă publică fără centru ori poate descentrată cu centrul la margi-ne icircntr-un colţ ca să-şi lase locul ori să lase icircn locul lui un lucru cu numele nici măcar bine catalogat un lucru căruia icircn realitate nici nu i s-a destinat un cuvacircntraquo
21 Ne este predestinat să construim icircn mintea şi inima noastră forma cea mai de preț pentru ceea ce este cu adevărat un oraş profunda şi complexa expresie a culturii
CHIȘINĂUL ȘI LOCUITORII LUI
de ALEXANDRU CORDUNEANU
1 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de SILVIA CALOIANU
SOLSTIŢIU DE VARĂ CU FINAL FERICIT
POEZIE
SILVIA CALOIANU S-A NĂSCUT IcircN 1960 LA CHIȘINĂU LICENŢIATĂ A FACULTĂŢII DE LITERE A UNIVERSITATĂȚII DE STAT DIN CHIȘINĂU CU O TEZĂ DESPRE EVOLUŢIA VALORILOR SEMANTICO-STILISTICE A TERMENILOR CROMATICI IcircN LIMBAJUL POEZIEI ROMAcircNE REFUZĂ CARIERA UNIVERSITARĂ ȘI OPTEAZĂ IcircN FAVOAREA ACTIVITĂŢII IcircN PRESA SCRISĂ ȘI TV FONDATOARE A POSTULUI AXIAL TV UNDE LUCREAZĂ PAcircNĂ IcircN PREZENT DEBUT EDITORIAL SEMNE DISTINCTIVE 1996 CĂRȚI PUBLICATE bdquoSEMNE DISTINCTIVErdquo (SUB EGIDA REVISTEI LITERARE ldquoCELE TREI CRIȘURIrdquo) ED ANOTIMP ORADEA 1996 bdquoNICIODATĂ PE NUMErdquo (CONCURS) ED ARC CHIȘINĂU 2004 bdquoNARCOTANGOrdquo ED VINEA BUCUREȘTI 2013 bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014 PREMII IMPORTANTE bdquoPENTRU CEA MAI CITITĂ CARTE A ANULUIrdquo SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE BIBLIOTECA NAŢIONALĂ CHIȘINĂU 2005bdquoPENTRU CEA MAI BUNĂ CARTE A ANULUIrdquo (bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014) bdquoPENTRU POEZIErdquo PREMIUL REVISTEI bdquoDUNĂREA DE JOSrdquo 2016 ȘA
icircntre han şi castel
parcă nu de mult venea primăvara şi chiuiau bormaşinileşi acum se aud icircnsă altfel nu e acelaşi efectul chiar dacă morţii din mine l-ar trăda pe kafka icircncă o datăşi i-ar publica manuscrisele
şi icircnainte să dispară icircn fumar da foc toamnelor acum şi copiii din curtea vecinilor placircng mai stridentbruiaţi doar din cacircnd icircn cacircnd şi absolut fulgerătorde amintirile lor dintr-o altă viaţă
parcă nu de mult venea primăvara şi noi ne perindam timizi şi trişti revoltător de străini ca să nu spun alienaţiicircntre han şi castelicircntre castel şi han
poem securizat cu parolă
noi acei care mestecăm iarba solitudiniisavuracircnd imagini mişcatepierzacircndu-ne icircn contemplaţiiextaziindu-neicircntre două nopţi sau două cafele totunaicircntre sihăstrie şi tiraniecu gura plină de sacircngele necunoaşteriide cacircte ori am strigat arată-te ieşi de după tu care porţi icircn mine labirinturi piramidegalaxiinoi acei care ne naştem de mai multe ori şi niciodată atunci cacircnd trebuievoiam să zicdar mi-am promis că nu zic noică nu generalizez nu răspund icircn locul altcuivanu cutreier tenebre şi nu ademenesc melancoliinu mă dau drept exemplueu m-am născut odată cu macii peste cacircţiva ani după ce s-a scris doctorul jivago
care nu i-a plăcut lui hruşciovtata era student şi a stracircns un buchet maremare chiar din curtea maternităţii
icircn carantină
noaptea asta pare un truc o scamatorieştiam că mă vei găsică vor trece anică icircncurcate sunt căile pămacircntului şi ale ceruluişi ale apelordar cacirct crezi că mai putem rătăci pe un fluviu plin de morţisărbătorindu-ne dragostea şi frica
spune-le să aducă ghirlandele de hacircrtie şi becurile coloratesomonul rachiul de anason şi vioarasă tacă orchestracacircntă-micacircntă-mivalsul zeiţei icircncoronate
noi nu icircmbătracircnimnoi icircnchidem cartea şi ne iubim cu lumina aprinsăicircn carantinăiar cacircnd auzim bătaia din palme ne trezim
declaraţie de avere
notaţimai sunt şi deţinătoarea unui rai privat chiar aici nu departe icircn inimăceva racircvnit nu icircndrăznesc prea mult să mă apropiistau icircn poartăicircntotdeauna mi-am spus că e prea devremecă am icircn faţă vecii vecilor
iar ăsta care icircşi rotunjeşte ochii mimacircnd uimireae partenerul meu dansatorultot el şi diavol şi dumnezeu şi sfacircntursquo petru
fumacircnd cu sine icircnsuşipipa păcii
contrabandă cu nichita
eu niciodată nu am fost un fel de lolită l-am detestat pe nabokovşi niciodată nu am fost icircndrăgostită nu fizic de nichitanu icircncercam să zbor peste gardul uniunii să icircl pupca unele studente pe atunci
dar eu icircl citeam pe nichita icircnnebuneam şiicircl visam habar nu aveam pe cine era un fel de biblie pe versoun fel de umbră pe versoun fel de ploaie de tango pe verso şi nu aşteptam neapărat să fie mare poet ca să icirci spun icircntr-o zi pe versotu eşti un fel de nichita al meu
de aşteptări cu palmele pe sticlă
pe cacircnd aveam 3 ani şi tata era icircn deplasaremama ieşise la magazin icircn spatele caseiunde icircntotdeauna era suficientă lume la coadă chiar dacă pacircinea era neagră acră şi cleioasăiar eu am găsit o foarfecă şi i-am tăiat bucăţele rochia cea nouă
la icircntoarcere trecacircnd pe sub fereastră cu pacircinea lui hruşciov pe care nu cred că am gustat-o vreodatăpe mama au luat-o fiorii văzacircndu-mă plină de sacircnge cu ochii stinşi cu palmele pe sticlă
obosisemplină de icircntrebări şi de acuarelă roşie
mi-am amintit pentru că uneori aşteptacircndicircmi vine să mă vopsesc să fac icircntuneric şisă icircmi tai rochiile
reflecţii la o cafea trăiam icircn peşteri nu aveam habar desenam hărţi pe pereţi
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 3
ciopleam un fel de poezii icircn pietre săreau scacircntei ne icircmperecheam şi ne macircncam unul pe altuldupă care trecea cacircte un nor pe cer care semăna leit cu animalul din burta noastră şi parcă ne icircncerca dorulşi frica
mi-am amintit pentru că omul nu e ceea ce ştim ce am icircnvăţat comunică altfel se reproduce altfel se alimentează altfel trage totul pe nas respiră cu degetele poartă inima icircn spate ca pe o povară sau ca pe un trofeutot o povară dar de care nu se icircncumetă să se atingă explicacircndu-şi că de aceasta ar putea să aibă mai multă nevoie din clipă icircn clipă altcineva
prizonieră
timpul meu banii mei răbdarea meafrizeriţa icircmi icircntinde fiece fir de păr uscacircndu-li-am zis vopsiţi-mi rădăcinile atacircticirci urmăresc icircn oglindă figura disperată şi tacoricum de aici ajung direct sub duşla ea e lunila mine se face marţi dar dacă mă gacircndesc mai bine se face miercurişi de mai reflectez e joide fapt cam nemiloasă mă stracircnge icircn spatechiar acumca o cămaşă vărgatăicircn care nu mai icircncapcu număr de identitate şi serievineri
de sacircmbătă nu mai zic nimicasta e ziua celor fericiţi icircn toate cazurile duminică e ziua celor care sunt iubiţi icirci spun frizeriţeişi nu mai ştiu dacă icircntotdeauna mi-a fost frică ea icircmi face contul şi zacircmbeşte ca o moară de vacircntvi l-am scurtat un pic icircmi zicee vară toridă
nu mor poeziile
doamnă fereşte-te chiar acum din calea mea da tu tu cea bisexualăcea cu plasă neagră peste ochicea cu negru icircn loc de ochicea cu albul terifiant icircn craniucea care poartă ceva sclipitor prea mult semănacircnd cu o coasăcea prea mult semănacircnd cu cineva care a hotăracirctcă trebuie să moară nişte cuvintecare nu icircşi mai amintesccare nu se mai ştiucare nu se mai ţin de mănă
doamnă uracirctă fereşte-te frumos din calea meae searăe dex-ul ameţit icircnnebunit periculosşi e vinerinu mor poeziilede jocuri periculoase
tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zicne-am fi simţit mai tineri şi mai norocoşi ne-am fi zacircmbit acum banalităţi plăcute neamendabilefără pretenţii literare cum ar fi tu eşti primăvara mea tu eşti un vis icircmplinitne-am fi plimbat şi noi acum pe sub caişii albi
ca pintr-o herghelie de cai icircnfloriţi virtuoşi plini de jăratic toţi unul şi unulsclipindu-şi coamele mustind entuziasm am fi fost icircntr-un gacircnd am fi avut acelaşi drum i-am fi scuturat să zboare trei zile şi trei nopţi timp icircn care
eu asta am făcut era o joacă eu nu am vrut să mi se piardă cu adevărat urmeledar tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zic uită-te acum icircn ochii lumii ai curaj explică-i
eu nu sunt sylvia plath
mă icircnnebunesc greierii ăştia cri-cri vreau să fug peste cacircteva milioane de gacircnduri icircnainte fără să mă uit icircn urmă fără să văd pacircnă la capăt filmulicircnchid uite ce egoistă pot fi ocrotindu-mi paradisul nu vreau să am insomnii şi icircmi e frică pentru că doctoretu speri să ajung să vorbesc icircn somn tu faci diagramee noapte sau fericirea aia tacircmpită mă icircntunecă doctorepoemul ăsta e o somnilocvie
cri-cri neicircncetatneapăraticircncăpăţacircnatorice greiere icircşi găseşte iubirea pacircnă dimineaţădoar cacircte unul mai cacircntă pacircnă cacircnd icircnnebuneşte ce bine că nu eşti greiere doctoreeu nu sunt sylvia plath
la asta mă voi gacircndi macircine
icircmi schimb de pe o macircnă pe alta brăţara de hematiticircn cacircteva secunde e fierbinteceasul tace tăcere e mut sau e un greiere carecacircntă sub alte geamuri appassionata se dă peste cap se dă legat şi furat se dă
cri-cri tic-taccri-cri tic-tacmacircine se vor placircnge stelele de nesomnce noaptece drumurifiecare dintre noi poate fi oriunde
stau ca o tacircmpită cu faţa la peretee un blond care mă iubeşte cu neclintiremă priveşte lasciv icircntrebacircndu-mă eşti acolonu icirci răspund icircmi răcesc de el frunteaicircmi răcesc de el buzele braţele şi icirci zic noapte bună pentru căapropo mulţumesc margaret mitchellvorba lui scarlettla astamă voi gacircndimacircine
poem cu parabolă de notat
dacă ştie cineva cum e să deschizi uşasă icirci spui cuiva că poate pleca şi să te rogi icircn gacircnd să nu plecesă nu plece
dacă ştie cineva cum e să treci pe aproapeicircncercacircnd să nu te uiţi icircn urmă şiicircn general să nu te prea uiţişi să nu te simţi ca un tren prin mirişte
dacă ştie cineva rog să icircmi lase un mesaj cacirct de cacirct credibildar s-ar putea să icircmi fie zdrobită cutia poştală
mesajiisus nu invadează spaţiul nimănui contrar voinţei sale
noi nu ne-am dorit să fim singuri
acum de mi-ar veni i-aş spune dragostea meacum ştiai tu să obţii sufragiisau cum nu ştiaisau icircn funcţie de cum icircnţelegeai tu astacacircnd ziceai am icircntr-o macircnă vinul iar icircn alta am cucuta
dragostea mea i-aş spune te visam intensnu hoinăream fără sens pe străzile icircnguste vaporoasepe străzile cu magazine indieneicircn timp ce tu impetuos şi retractilicircmi lăsai mesaje la recepţia hotelului
icircn timp ce ruşii inundau planeta icircncercacircndpacircnă şi icircn creierele virginesă icircşi facă pacircrtii de schi
i-aş spune dragostea mea nu-i adevăratnoi nu ne-am dorit să fim singuri
solstiţiu de vară cu final fericit
nu am icircmbrăcat ienu mi-au ieşit icircn cale flori de sacircnziene nimic tradiţional nimic poeticm-am perindat pe o alee cu duzimi-am icircnvineţit buzele macircinile maioulşi am scris cu dude pe asfaltsunt romacircncă oricum şi atacirct de singură
la icircntoarcerede pe toate gardurile se icircntindea icircnspre minemacircna maicii domnului
totul despre dragoste
dragostea nu e doar un fel de miopie contagioasăşi nici doar o iluzie din care să icircţi faci hamac să te lauzi că ai ochi de aviator
e ca şi cum ai icircntinde macircna să atingi o margine de cerşi ai simţiexact icircn momentul său de contracţie cum durerea curge invers după care timpul se opreşte corect calculatca un cal bine dresat icircn două picioare cu limba scoasă abia respiracircndicircn asteptarea zahărului cubic eu aşa icircmi explic de ce ai rămasinvariabilpeste ani şi ani responsabil de fenomenele mele cuantice einstein şi freud nu aveau habar
1 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
După asasinarea lui Modest crimă care zgacirclțacircise oraşul nostru din temelie Margo a dispărut pe ne-
aşteptate şi timp de două săptămacircni cacirct au durat căutările mele nimeni n-a fost icircn stare sau poate n-a vrut (mai tacircrziu am icircnțeles că n-a putut) să-mi spună ceva icircmbucurător privind soarta ei
Modest a fost găsit mort icircn vila lui cocoțată pe Dealul Morarilor icircn dimineața zilei de 14 iulie Tocmai se icircncheiase cam-pionatul mondial la fotbal iar pătratul de carton cu imprimeuri aurii alon zan-fan dio la patriie aşa cum cacircntam noi la şcoală de Ziua Comunei adică invitația Ambasadei franceze zăcea găurită exact la mijloc icircn buzunarul interior al sacou-lui Ucigaşul a tras fix icircn inima victimei şi anchetatorii sosiți la locul crimei au concluzionat că Modest nu-şi va putea onora promisiunea şi nu va fi prezent icircn acea seară la recepția oferită de Am-basada Franței cu ocazia Zilei Naționale a Republicii respectiv franceze
Vreau să fiu icircnțeleasă corect departe de mine intenția de a-mi manifesta mali-țiozitatea sau vreo atitudine nepotrivită icircn raport cu mortul iată de ce chiar de la bun icircnceput icircmi cer scuze pentru even-tualele incoerențe icircn expunerea mea şi mai ales pentru unele construcții stilistice de-a dreptul nefericite N-aş putea spune exact ce icircnseamnă construcție stilistică nefericită dar precizez că această icircmbinare de cuvinte am auzit-o de la Margo Ea se pricepe la şmecherii din astea literare aşa că o repet şi eu de fiecare dată cacircnd apare ocazia Dacă ar fi să mă conduc după gustul meu aş folosi o altă sintagmă auzită de la Margo ndash mai-mult-ca-perfectul Nici icircn cazul de față n-aş putea spune prea multe despre semnificația acesteia dar icircmi place cum sună Adică există perfectul dar mai e şi mai mult ca perfectul Păcat că nu putem spune mai mult ca mortul fiindcă anume o asemenea expresie ar defini cacirct se poate de exact starea de spirit a lui Modest De asemenea presupun că cineva dintre cititorii mai exigenți ar putea constata icircn relatarea mea o insuficientă pregătire ortoepică şi ortografică mai ales Mea culpa cum ar spune mama nu prea le stăpacircnesc pe toate dar cine oare e perfect pe lumea asta Eu cel puțin recunosc faptul că icircmi scapă subtilitățile de orice fel Chiar şi icircn bucătăriile destul de spațioase icircn care se icircntacircmplă să trebăluiesc nu mă simt icircn largul meu Nu-mi place să prepar bucate sofisticate şi urăsc scrisul
şmecheros care pretinde să respire aer epic icircntr-un oraş poluat şi rău mirositor ca al nostru Nici despre oraşul nostru n-aş vrea să vorbesc nimic rău dar secole apăsătoare de ocupație străină au schimbat macazul istoriei şi astfel trenul icircn care ne icircnghesuiserăm cu toții a luat-o icircntr-o altă direcție decacirct ne-am fi dorit-o naivii de noi
Și ca să icircnchei incursiunea mea icircn lumea literelor vă aduc la cunoştință icircncă un gacircnd de-al meu selectat de serialul Cugetările unui profan
bdquoConsider că literatura şi scrisul e ceva de prisos icircn viața omului e un moft al vanității rănite cum ar fi sosul de anason icircndoit cu esență de ananas cu care unii bucătari trufaşi stropesc fructele de mare sau muşchiul de vițel macircngacirciat icircn preala-bil cu miez de trufe Cu pretinsul lor mai-mult-ca-perfectul fiecare se răzbună cum poate uimindu-şi şi umilindu-şi clienții cititorii sau carnivorii e totunardquo
Faptul că s-a făcut nevăzută icircntr-o
manieră cacirct se poate de subită după un omor care provocase atacircta vacirclvă n-o ajuta cu nimic dimpotrivă producea doar efecte nedorite pentru ea dar şi pentru toți noi Icircn primul racircnd procurorul Arhi-ze şi-a pierdut răbdarea şi la un pahar de vişinată cu arahide sărate declarase icircntr-un cerc icircngust de prieteni procurori şi ei toți cu nervii la pămacircnt că Margo este prima pe lista suspecților de comi-terea omorului
Auzind asta am căutat să mă icircntacircl-nesc cu Arhize şi să-l icircntreb ce temeiuri au stat la baza ipotezei lui Avea probe concrete sau era vorba de o răzbunare personală aşa cum am presupus chiar din clipa icircn care am auzit de versiunea lui Bineicircnțeles că n-am fost lăsată să intru icircn biroul lui dar icircmpotrivirea cerberilor de pe coridoarele procuraturii m-au stimulat să-mi aduc aminte de un episod straniu chiar inexplicabil aş spune
Icircn acea dimineață de 14 iulie cacircnd vestea asasinării lui Modest se răspacircndise prin oraş cu viteza usturătoarelor brize ce sprintează de la stația de epurare odată cu răsăritul soarelui m-am icircnfățişat şi eu la poarta celei mai influente pacircnă nu demult persoane din oraşul nostru Dealul Morarilor forfotea de lume multă şi pestriță angajați icircndoliați ai primăriei jurnalişti cu figuri sceptice alții de-a dreptul deprimați purtacircnd camere video grele pe umeri sau carnețele ferfenițite icircn macircini cu indispensabilul pix cu gel icircnfipt
icircntre file gură-cască sosiți cu sufletul la gură trăgacircnd nervoşi de reverele late şi icircndreptacircnd poalele halatelor de baie ca să-şi păstreze nepătată demnitatea de mahala vecini din Văgăuna cu cipici de casă icircncălțați pe piciorul gol cacircțiva şefi de bănci şi preşedinți de judecătorii polițişti sub acoperire alții la vedere cu uniforme proaspăt călcate dar nespălate din ziua fabricării din care cauză luceau ca oglinzile la soare agenți secreți necu-noscuți marelui public icircn schimb de un hipnotism irezistibil atrăgacircnd atenția tuturor curioşilor un mic detaşament de agenți fiscali nişte lipitori tăcute şi hrăpărețe ale sacircngeroasei perioade de tranziție Mai pe scurt aproape toată lumea bună a oraşului urcase pe deal pentru a se convinge de moartea neanunțată a lui Modest
Plimbacircndu-mă prin mulțumea agitată pusă pe analiza detaliată a motivelor asa-sinatului l-am observat pe Arhize ferin-du-se nu ştiu cum tocmai de mulțimea icircn mijlocul căreia se afla (Margo ar fi spus că am folosit un oximoron) Ca şi cum se temea să fie observat de cineva anume Mergea cu capul plecat aruncacircnd priviri fugare cacircnd icircntr-o parte cacircnd icircn alta şi la fiecare cinci minute dacircnd indicații scurte unor dulapuri masive deghizați icircn oameni ai legii care răsăreau ca din pămacircnt şi se apropiau umili de el
Icircn pofida căldurii sufocante chiar şi la acea oră matinală purta o pălărie cu boruri mari o pereche de ochelari de soare imenşi şi o cămaşă gri sfacircrtecată de nişte carouri oranj cu macircnicile lungi şi gulerul ridicat Din punctul meu de vedere o asemenea opțiune vestimenta-ră burlescă nu putea avea o altă menire decacirct să-l scoată icircn evidență pacircnă şi pe cel mai amăracirct şi anonim lustragiu Un procuror care a urmărit exact contrariul ndash să nu atragă asupra sa nicio privire indiscretă ndash a reuşit cu succes să atingă efectul maximei expuneri publice
Icircntrebările mele icircnsă vizau cu totul şi cu totul alte subiecte De pildă ce căuta Arhize la locul crimei Simțea cineva lipsa lui acolo icircn timp ce casa şi icircmprejurimile erau icircnțesate de tot felul de anchetatori şi agenți de teren La asta se reducea misiunea unui procuror-şef la acea oră ndash să caşte gura icircmpreună cu toți proştii adunați pe Dealul Morarilor Cine erau indivizii care răsăreau ca din pămacircnt şi ce indicații le dădea
PROZĂ
SOȚIA LUI FAUSTde VAL BUTNARU
Noroc de el că a avut inspirația să dispară repede din peisaj dar icircntrebările pe care mi le-am pus nu s-au topit icircn bezna neantului şi al misterului enigmatic ndash asta aşa ca să mă exprim mai literar Aceleaşi icircntrebări le-am văzut articulate pe buzele multor cetățeni simpli fără cunoştințe aprofundate icircn jurisprudență
O altă consecință a dispariției cacirct se
poate de bizare a lui Margo a fost faptul că Faust s-a pomenit cu o citație la pro-curatură şi interogat chiar a treia sau a patra zi după acea dimineață marcată de descoperirea unui mort mai mult ca important
L-am icircntrebat pe Faust ce a vorbit cu Arhize dar n-a ştiut ce să-mi spună
ndash Cum aşa nu ştii ce să spui m-am revoltat mai mult decacirct era cazul probabil
ndash Nu ştiu dragă şi gata mi-a răspuns cu icircncăpățacircnare Mă icircntreba tot felul de lucruri
ndash Cum ar fi insistam eundash Ce să fie s-a stropşit la mine I-am văzut deodată ochii lui albaştri
pe timp icircnsorit acoperindu-se de nori negri şi pompacircnd prin pupile o substanță otrăvitoare Probabil că după interogatoriu trăia senzația unui naufragiat Și atunci de ce se icircmpotrivea icircncercărilor mele de a-l evacua de pe nava icircn derivă
ndash Ce te bagi icircn viața noastră a stri-gat la mine uitacircnd că se afla icircntr-un loc public icircn plină stradă adică Cacirct timp mai ai de gacircnd s-o terorizezi pe Margo De ce nu ne laşi icircn pace Crezi că nu ştiu ce urmăreşti Margo nu mă va lăsa de dragul tău n-ai icircnțeles măcar atacircta lu-cru Uită-te la tine cum arăți Ai 39 de ani dar tot grasă şi pitică ai rămas de parcă ai fi un Sancho Panza icircn fustă Ei bine nici măcar fustă nu porți
Era speriat şi derutat v-am mai spus asta vorbea prostii fără să-şi dea seama ce icircndrugă Icircn primul racircnd abia am trecut cu cinci luni şi jumătate de 38 Asta ar trebui s-o ştie Eu şi Margo suntem năs-cute icircn acelaşi an şi icircn aceeaşi zi pe 29 februarie Și dacă ar fi să ne luăm după numărătoarea stabilită de comun acord şi de tradiția de a ne sărbători ziua de naştere odată la patru ani nu anual la 28 februarie aşa cum obişnuiesc s-o facă cei fără principii ci la 29 februarie ar ieşi că suntem minore rău de tot Pe urmă habar nu am ce ştie el ce urmăresc eu Cacirct priveşte restul aberațiilorhellip Eu grasă şi pitică Ei asta-i bună Nu sunt de icircnălțimea lui Margo este evident pentru oricine dar pacircnă a mă numi Sancho Panza e o cale cosmic de lungă Adică ce voia să insinueze Că Margo este un Don Quijote luptacircnd cu morile de vacircnd şi eu sluga ei călare pe un măgar răpciugos rosto-golindu-ne ambele icircn hăul derizoriului Adică icircn viziunea lui eram nişte babe triviale şi comice pe care nu voia să le lase să se facă de racircs ca şi personajele lui Cervantes (Margo icircmi icircnşirase peripețiile şi icircntreaga poveste a celor doi clovni aşa că sunt suficient de bine documentată) Dar nu i-am spus nimic Nu era prima dată cacircnd arunca vorbe icircn vacircnt speracircnd să mă ofenseze şi să mă facă să renunț Știa el la ce ar fi vrut să mă facă să renunț
Fragment de roman icircn pregătire
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 5
Icircn anul 2017 la Editura Junimea din Iaşi apare cartea Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc un studiu critic despre proza celui care revoluționa romanul basarabean de la
mijlocul secolului XX prin Singur icircn fața dragostei Sunt analizate trei romane ndash Lătracircnd la lună Hronicul Găina-rilor Spune-mi Gioni ndash acestea confirmacircnd se pare cel mai bine constatarea pe care o face Vasile Iftime autorul lucrării icircn Introducere bdquoCu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susținută icircn special de succedarea planurilor narative (complementare suprapuse intersectate opuse) de extrapolările temporale şi spațiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn granițe fluctuante) de cameleonizarea personajelor (inițierea icircn imoralitate şi descreşterea individului social) de retorică persiflantă ironică sarcastică a acestorardquo
Fără a utiliza o terminologie excesivă Vasile Iftime analizează atent cele trei proze (comentariile pe text sunt foarte bune) urmărind planurile narative personajele şi icircn mod special limbajul Uneori suntem provocați prin icircncadrări paradigmatice neaşteptate (bdquoAureliu Busuioc icircn Lătracircnd la lună nu uzează de indicii cronologici tocmai pentru a imprima scrierii tuşa de ambiguitate necesară unei narațiuni cu elemente de tematică suprarealistărdquo bdquoRomanul ndash Spune-mi Gioni nm LȚ ndash [hellip] poate fi perceput ca o scriere icircn oglindărdquo ) alteori impresionează analiza minu-țioasă a ipostazelor unor personaje (la p 21 bunăoară ni se propune o trecere icircn revistă a schimbului continuu de roluri ale lui Enrique bdquoochiul treaz ochiul critic ochiul corector din familia Grăsanuluirdquo) decriptarea simbolisticii numerologice (din Spune-mi Gioni la p 106) sau enume-rarea punctuală a elementelor timpului biologic istoric astronomic social (icircn Hronicul Găinarilor la p 93-95)
Ceea ce icircl fascinează cu adevărat pe autorul cărții este se pare limbajul prozelor lui Aureliu Busuioc bdquoIcircn fiecare roman Aureliu Busuioc propune o altă schemă de construc-ție a romanului o altă rețetă de plăsmuire a personajelor un alt decor adaptabil subiectului Ceea ce rămacircne unic şi inconfundabil icircn proza lui Busuioc este limbajulrdquo Vasile Iftime acordă o atenție deosebită acestui aspect (şi anume aici trebuie căutată noutatea absolută a exegezei pe care o icircntreprinde) urmărind dimensiunile limbajului polifonia limbajului retorica şi ajungacircnd la concluzia că bdquoAureliu Busuioc excelează icircn romanele sale cu o retorică coerci-tivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Și totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn textrdquo
Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc este o carte necesară pentru că explorează multiaspectual trei romane ale lui Aureliu Busuioc (unul dintre cei mai importanți prozatori din a doua jumătate a secolului XX de la Chişinău despre care se vorbeşte mai mult decacirct se scrie) este o carte bine-venită pentru că publicată la o editură din Iaşi contribuie cumva la integrarea acestui autor icircn contextul general al literaturii romacircne este o carte-promisiune pentru că icircn mod sigur Vasile Iftime odată ce a pactizat cu Aureliu Busuioc va vrea să studieze şi celelalte romane Suntem curioşi ce şi cum va scrie despre Singur icircn fața dragostei Unchiul din Paris Și a fost noaptehellip şi fireşte Pactizacircnd cu diavolul
DESPRE AURELIU BUSUIOC CU MIGALĂ
LITERATURA PENTRU COPII LA IcircNCEPUT DE SECOL XXI
Icircn anul 2004 Maria Șleahtițchi făcea selecția textelor studiul introductiv şi notele biobibliografice pentru antologia Literatură pentru copii din colecția Literatura
din Basarabia Secolul XX (editurile Știința şi Arc) Icircn acel vo-lum antologatoarea icircşi exprima optimismul pe care i l-a insu-flat evoluția acestui gen de-a lungul a o sută de ani pe seg-mentul interriveran al literaturii romacircne bdquoPrimele impresii ale antologatorului au fost de bucurie De bucuria că suntem şi că scriitorii basarabeni dăruiți cu har au reuşit să dea reale valori icircn acest genrdquo
Icircn 2018 apare o altă antologie de Literatură pentru copii (Editura Arc) cu texte publicate după 2000 Analizacircnd cărți-le pentru copii apărute timp de şaptesprezece ani şi făcacircnd o listă de bdquopeste şapte sute de titluri şi nu cred că am dat de capătul acestei icircntinderi icircn revărsarerdquo antologatoarea (ace-eaşi) constată cu regret că nu prea mai avem motive de bu-curie deoarece bdquoeste clar că icircn acest gen ca icircn niciun altul al literaturii există o icircnspăimacircntătoare supraproducție de carte Scrie cine vrea cu sau fără vocație scrie ce vrea pu-blică cum şi unde poaterdquo Aşadar pentru a-i oferi citotorului o culegere de lucrări ce rezistă estetic a fost nevoie de multă răbdare şi persevernță dar şi de mult discernămacircnt (calități de care Maria Șleahtițchi cel mai bun cred cunoscător al domeniului de la noi dă dovadă cu prisosință prin selecția pe care o face) Ni se propune un volum ce cuprinde atacirct po-ezie şi proză cacirct şi dramaturgie cu autori făcacircnd parte din generații diferite şi practicacircnd formule literare diferite bdquoLa al-cătuirea antologiei de față mărturiseşte Maria Șleahtițchi icircn prefața intitulată sugestiv Literatură şi industrie am fost cu-rioasă să văd care sunt numele noi intrate icircn literatura pentru copii şi m-am bucurat să constat că domeniul rămacircne icircn con-tinuare de interes pentru tinerii scriitori (Aurelia Borzin Stela Popa Anna Leah şa) Am remarcat de asemenea prezența mai nouă a cacirctorva scriitori optzecişti care insistă pe acest palier de creație (Nicolae Popa Irina Nechit) dar şi lansarea lui Dumitru Crudu cu două cărți noi pentru profilul său literar acredtitat M-am bucurat să recitesc minunata carte Vizavi de vizavarză a regretatului scriitor Aureliu Busuioc Am reținut diversificarea tematică icircn cazul creației lui Spiridon Vangheli scriitorul evocacircnd icircn cartea sa Crăița momente dramatice de la mijlocul secolului XX M-am bucurat şi de un singur text semnat de un scriitor talentat Este şi cazul nuveletei cu firul răsucit icircn patru sau icircn opt Dirimaga de Vladimir Beşleagă Am constatat aşezarea temeinică icircn acest gen de literatură a unor scriitori icircn temei şaptezeciştirdquo
Icircn urma unei selecții riguroase ni se propun texte care icircmbină măiestrit bdquoliteratura ca artă literatura ca platformă de educație şi literatura ca jocrdquo (condiție sine qua non a unei lucrări pentru copii după cum subliniază Maria Șleahtițchi icircn prefață) Iată bunăoară cacircteva strofe din Greierul care s-cri-cri-e o frumoasă şi amuzantă poezie de Arcadie Suceveanu scrisă icircn manieră postmodernistă bdquoGreierul de-odinioară Bunul meu coautor a fugit din călimarăhellip Unde Icircn calcula-tor ndash Azi e altă racircnduială Zice el icircn dezacord Azi nu scrie cu cerneală Nimeni Toți lucrează-n Word Deşi e modern icircn toate Poartă-un frac albastru-mov Moştenit icircn taină poa-te De la Donici sau Kracirclov Cum m-ating de tastatură El se-nveseleşte ndash şi Cu har viu de la natură Icircmi dictează cri-cri-crihellip Eu traduc din greiereşre Inspirat şi plin de zel Iară el suceveneşte ndash Și-amacircndoi gacircndim la felrdquo
Lucia ȚURCANU
FIRUL CU PLUMB
AURELIU BUSUIOC
(1928-2012)
NOIEMBRIE
SEMNAL
Tic tacPic pacOrele picură-n ploaieticăie ploaia opactimpul se scurge-n odaietic tacOre s-adună grămeziPloaia e doar calitateCeasul e inimaveziBateMai batePic pacTic tacOrele apa ndash de-o seamăcurg la fereastrăCe facTimpul şi ploaia mă cheamătic pac
Pic tac
Tac
VELIMIR HLEBNIKOV CAcircND OMUL CAcircND RINOCERUL TRADUCERE PREFAȚĂ ȘI NOTE DE LEO BUTNARUCLUJ EDITURA NEUMA 2018
RAFTVASILE IFTIMEPACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOCIAȘI EDITURA JUNIMEA 2017
RAFTMARIA ȘLEAHTIȚCHILITERATURĂ PENTRU COPII (ANTOLOGIE)CHIȘINĂU EDITURA ARC 2018
1 6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Adrian CIUBOTARU Alex nu este prima dată cacircnd vizitezi o fostă republică sovietică icircn căutarea unor subiecte interesante și a unor oameni neordinari De unde vine acest interes pentru țările din Estul comu-nist al Europei inclusiv pentru Republica Moldova O curiozitate cu atacirct mai ciudată cu cacirct Vestul nu pare atras de Est decacirct dacă are loc vreun cataclism sau vreun război
Alessandro VINCENZI A fi comunist icircn Italia din perioada fascistă icircnsemna pentru cei din familia mea să fii de partea Binelui să faci parte dintre cei care au luptat pentru dreptate pentru respectarea drepturi-lor şi valorilor democratice Icircnsemna să fii de partea celor slabi să visezi la o societate mai dreaptă mai echitabilă Tatăl meu a fost comunist şi a luat mereu icircn serios toate aceste lucruri dar s-a ținut departe de propagandă şi populism Era sceptic icircn privința comunsimului sovietic deşi era totodată fascinat de măreția proiectului şi nu a ştiut icircntotdeauna să evite idolatrizarea URSS-ului Icircn timpul copilăriei mele am fost martorul unor dezbateri aprinse ce aveau loc regulat icircn casa noastră Casa era mică dar se umplea periodic cu colegii şi prietenii tatei care polemizau icircnverşunat Maniera aceasta pătimaşă de a discuta politica şi istoria m-a atras m-a făcut curios doream să icircnțeleg de ce unii oameni nu erau de acord cu tatăl meu şi icircl contraziceau mereu Treizeci de ani mai tacircr-ziu am decis să merg şi să văd cu ochii mei toate acele locuri despre care am tot auzit icircn copilărie şi pe care pacircnă atunci le puteam doar imagina Din 2008 am că-lătorit şi am făcut reportaje despre Moldova Belarus Ucraina şi Rusia
Acum m-aş putea defini ca pe o persoană care merge icircmpotriva curentului am mereu senzația că sunt pe contrasens mă interesează lucruri care icirci lasă reci pe prietenii şi colegii mei din Vest Cred icircnsă că nu are niciun rost să mergi şi să mai vezi o dată ceea ce s-a văzut şi a fost explicat icircn detaliu de sute şi mii de ori Cu cacirct mai puține ştiu despre o țară sau despre o comunitate cu atacirct mai atras mă simt de aceasta Iar dacă mass-media nu acordă mare atenție comu-nității respective ştiu că sunt pe calea cea dreaptă şi că am ales subiectul potrivit Acest mod de a aborda lucrurile comportă nişte riscuri desigur deoarece reduce uneori simțitor şansele de a-ți publica foto-grafiile şi articolele La fel de adevărat este că un story ieşit din comun un reportaj bine scris şi documentat cu imagini care intrigă poate stacircrni interesul vreunui editorhellip Uneori e bine să fii oaia neagră
AC Unul dintre subiectele tale preferate sunt comu-nitățile uitate izolate ce riscă să-și piardă identitatea etnică sau culturală icircn lumea noastră tot mai globală și mai uniformă Icircn 2008-2009 ai vizitat comunitatea italienilor din Kerci Crimeea mai bine zis ce a mai rămas din această comunitate care a emigrat icircn Ru-sia țaristă pe la mijlocul veacului XIX De asemenea
ai fost de cacircteva ori icircn Belarus unde ai fotografiat viața de zi cu zi a unor trupe de teatru semiclandes-tine persecutate de regimul Lukașenko După ce ai relatat drama acestor teatre ambasada belarusă (sau securitatea de la ambasadă) nu ți-a acordat viză pe motiv că nu ești bdquobinevenitrdquo Recent ai fost icircn regiunea autonomă Gagauz Eri Mai exact ai efectu-at trei vizite pentru a realiza un singur reportaj Pe drept cuvacircnt decizia m-a surprins dat fiind că nici regiunea nici minoritatea găgăuză nu sunt amenin-țate nici etnic nici cultural nici politic Singura ame-nințare poate veni doar de la găgăuzii icircnșiși care nu se grăbesc să-și recupereze cu adevărat nici limba nici identitatea icircn mare parte erodată Ce crezi că ar putea provoca curiozitatea cititorului spectatorului vest-european icircn Găgăuzia de azi
AV La prima vedere da sunt de acord nu există subiecte de interes major icircn Găgăuzia Dar dacă te gacircndeşti că acest grup etnic aproape necunoscut icircn afara granițelor RM reprezintă o populație turcică de religie creştină care a fost sovietizată pacircnă icircn mădu-va oaselor icircn perioada URSS iar acum fiind parte a unei țări declarat proeuropene continuă să afişeze un comportament mai mult sau mai puțin separatist şi totodată proruseschellip ei bine icircn aceste condiții devine clar că pentru un jurnalist serios Găgăuzia poate deveni o mină de aur
Sunt italian şi din 2005 locuiesc icircn Spania iar din 2011 ndash icircn Catalonia la Barcelona După cum bine ştii Catalonia este de asemenea o regiune separa-tistă care vrea să se rupă definitiv de Spania Dacă vom compara cele două cazuri icircn ciuda trecutului foarte diferit vom observa şi alte asemănări dincolo de dorința de a obține independența Și catalanii şi găgăuzii s-au strămutat sau au fost strămutați de mai multe ori de pe un teritoriu pe altul icircnainte de a se stabili acolo unde se află acum Și unii şi alții concep apartenența la statul spaniol şi respectiv la cel mol-dovenesc ca pe un accident provizoriu al istoriei şi nu ca pe o fatalitate sau necesitate
Cel mai mare oraş din Gagauz Eri este Comra-tul Deşi se cheamă oraş este mai curacircnd un sat cu elemente de urbanism Comratul seamănă cred cu toate centrele raionale din fosta Uniune căci oriunde aş fi călătorit ndash Belarus Ucraina Rusia ndash toate aceste orăşele improvizate arată la fel Ai putea identifica de-sigur nişte diferențe icircn cultura gastronomică icircn artă icircn arhitectură icircn comportamentul oamenilor dar cu macircna pe inimă pentru mine aceste diferențe sunt superficiale Da la Comrat şi icircn oraşe precum Chişină-ul oamenii vorbesc diferit şi nu mă refer aici la limbi Majoritatea chişinăuienilor icircşi văd viitorul icircn Europa pe cacircnd icircn Comrat invers mai aproape de Rusia dar nici acest lucru nu reprezintă o diferență esențială Cred că vor trebui să treacă decenii ca să vedem aces-te țări postsovietice despărțindu-se cu adevărat de trecutul rusesc sovietic şi icircncercacircnd să revină la origi-
INTERVIU
ALESSANDRO VINCENZIlaquoIcircN ȚĂRI CA MOLDOVA METABOLISMUL E MAI LENT OAMENII DIGEREAZĂ ȘI ASIMILEAZĂ MAI GREU SCHIMBĂRILE PRIN CARE TRECraquo
Alessandro Vincenzi
s-a născut pe 26 iunie 1973 icircn Bologna Italia A absolvit Facultatea de Științe Biologice a
Universității din Bologna A visat să studieze mamiferele marine dar o călătorie icircn Asia (din
Mongolia pacircnă icircn Indonezia) efectuată icircn 2001 l-a convins că omul este un obiect de studiu
mult mai interesant Icircn 2004 și-a luat maste-ratul icircn medicina tropicală iar din 2005 a fost
angajat ca biolog de organizația nonguverna-mentală Medici Fără Frontiere Prima lui misiune
s-a desfășurat icircn Somalia o țară sfacircșiată de război Timp de șapte luni a lucrat icircn laboratoa-
re improvizate diagnosticacircnd tuberculoza S-a obișnuit să poarte veste antiglonț și să meargă la baie icircnsoțit de gardieni icircnarmați Icircn Galkayo
icircn nordul Somaliei a trecut icircmpreună cu colegii și militarii care icirci păzeau printr-un asediu care a
durat peste o săptămacircnă Icircn Somalia și-a icircntacirclnit viitoarea soție pe atunci chirurg de război Au
urmat nouă luni icircn Uganda o țară de asemenea zdruncinată de confruntări armate Nici cele
cinci luni petrecute mai apoi icircn provincia Mani-pur din India exact icircn centrul bdquoTriunghiului de
Aurrdquo (regiune faimoasă pentru traficul de heroină și de ființe umane) nu au fost mai liniștite Ul-
tima misiune a avut loc icircn Teknaf (Bangladesh) icircn lagărul refugiaților birmanezi din Rohingya
Viața sub gloanțe l-a marcat profund După experiențele din zonele de conflict a hotăracirct să facă fotografie documentară și reportaje despre
comunități mai puțin cunoscute icircn Europa de Vest A icircnceput cu ce a știut mai bine prime-
le sale reportaje sunt dedicate tratamentului tuberculozei Așa ajunge icircn Republica Moldova
(2008) După o serie de călătorii icircn Turcia India și Columbia se decide să se axeze icircn special pe țările postsovietice din Europa de Est Din 2009
vizitează Ucraina (Kerci Lvov etc) Belarus (unde fotografiază Teatrul Liber persecutat de regim) Rusia (Astrahan) Icircn 2017 și 2018 revine icircn Re-publica Moldova pentru a face un reportaj des-
pre Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (Gagauz Eri) Icircn iulie 2018 fotografiază viața unei
familii de intelectuali ceangăi din Cleja Bacău Icircn 2019 urmează călătorii icircn Delta Dunării la
comunitatea lipovenilor și icircn Veria nordul Greciei la comunitatea aromacircnilor de acolo
Fotografiile și reportajele lui Alessandro Vincenzi au fost publicate icircn The Guardian Der Spie-
gel lrsquoOBS Le Monde CNN Mariclaire D della Repubblica Vanity Fair GEO Italy Geo Russia
Revue 21 Icircn 2009 a acordat un interviu publi-cației Sud-Est cultural realizat de subsemnatul
Icircn 2019 la Editura Cartier icirci va apărea un album dedicat Găgăuziei AC
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 7
nile şi la cultura lor Este la fel de adevărat că spre deosebire de Chişinău şi de Bălți Comratul arată mai curățel şi mai icircngrijit poate şi pentru că e mai mic şi mai uşor de administrat
Nu cred ca să revin la icircntrebare că occidentalii sunt foarte interesați acum de viața din Gă-găuzia dar pot deveni curioşi dacă vor percepe această regiune ca pe un punct strategic icircn care se poate naşte o nouă situație geopolitică icircn Europa de Est un nou conflict După cum ți-am spus adineaori faptul că mă ocup de regiuni ca Găgăuzia nu are cum să mă facă mai popular ca fotograf sau dacă vrei ca fotojurnalist dar ideea de a-i face pe occidentali să le cunoască mai bine este icircntotdeauna o provocare S-ar putea ca pe viitor această cunoaştere să conteze
AC Haide să vorbim totuși despre diferențe Oricacirct de puține și superficiale ele există Gă-găuzia ca și icircntreaga RM de altfel nu este o copie exactă a altor regiuni postsovietice Care ar mai fi particularitățile distinctive ale regiunii căci după cum ai spus nu te-a atras doar potențialul exploziv al separatismului local
AV Pentru a icircnțelege locurile şi oamenii am nevoie de timp Timp ca să digerez experiențele prin care am trecut Din 2008 lucrez icircn această parte a lumii şi cred că mi-am formulat deja un punct de vedere critic asupra spațiului postsovietic icircn general şi asupra RM icircn particular Deşi nu pare foarte diferită de restul Moldovei Găgăuzia tinde să sporească ceea ce o desparte şi nu ceea ce o apropie de Moldova
Cred că am dreptul să afirm asta pentru că atunci cacircnd am vizitat Chişinăul pentru prima dată zece ani icircn urmă oraşul mi s-a părut complet diferit de ceea ce am văzut acum Icircn Chişi-nău se simte că timpul a trecut că ceva s-a icircntacircmplat şi s-a schimbat se simt vibrațiile mo-dernității Asta se vede peste tot chiar dacă nu e chiar ca icircn Occident Oraşul lumea se mişcă Icircn Comrat e o altă atmosferă asemănătoare cu cea pe care am icircntacirclnit-o la Chişinău acum un deceniu Asta icircnseamnă că o parte a țării e mai dinamică pe cacircnd cealaltă parte e icircntrucacirctva blocată Acest lucru nu este nici bun nici rău icircn sine dar nu poți să nu observi că mai puțin dinamice şi active sunt tocmai acele părți ale țării care sunt atrase mai mult de modelul rusesc decacirct de cel european
De fapt e nevoie de o precizare găgăuzii sunt atraşi mai curacircnd de Rusia veche sovietică decacirct de Rusia adevărată cea de azi
Icircn Găgăuzia oamenii par foarte liniştiți respectuoşi şi foarte macircndri de originile lor Sunt ospitalieri şi săritori la nevoie Dar seamănă mai puțin cu concetățenii lor din Chişinău şi foarte mult cu țăranii italienii din copilăria mea cei pe care i-am cunoscut sau despre care am auzit atacirctea şi atacirctea istorii de la părinții mei Și tocmai acest lucru m-a surprins mai mult icircn Găgău-zia decacirct icircn altă parte faptul că lumea de acolo pare icircnghețată icircn timp icircn trecut icircntr-o epocă premodernă E un mod de trăi nu atacirct icircn realitate cacirct icircntr-un fel de nostalgie icircn bună parte icircntrucacirct nimeni şi nimic nu-i icircmpiedică pe aceşti oameni să-şi schimbe mentalitatea Icircn țări ca RM şi icircn particular icircn regiuni ca Găgăuzia metabolismul e mai lent oamenii digerează şi asimi-lează mai greu schimbările prin care trec Mulți nu acceptă necesitatea acestor schimbări şi de aceea se blochează icircn nostalgia după trecut De vină e şi viteza cu care se produc schimbările nu oricine este apt să le interiorizeze şi să le asimileze icircn timp util Se poate icircntacircmpla icircnsă ca ciocnirea vechiului cu noul să nu aibă un icircnvingător s-ar putea să dispară atacirct cultura tradițio-nală cacirct şi germenii civilizației şi mentalității moderne
AC De regulă genurile fotografice se icircmpart icircn cele artistice și icircn cele documentare Se vorbește despre fotografia artistică și cea conceptuală despre genurile populare și cele strict funcționale precum fotojurnalismul fotografia documentară sau portretul Cacirct de relevantă este această clasificare anume icircn cazul fotografiei Pentru mine de exemplu limbajul foto-grafic este mult mai unitar decacirct cel poetic poate și pentru că este mai limitat icircn mijloace Pe unde trece granița icircntre ldquodocumentarrdquo și ldquoartisticrdquo icircn fotografie Icircntrebare cu atacirct mai perti-nentă cu cacirct știm că fotografia ldquoartisticărdquo este deseori doar o pretenție estetică pe cacircnd unele poze ldquodocumentarerdquo au o valoare artistică incontestabilă de cele mai multe ori independent de intenția fotografului Arta are această proprietate de a se produce mult mai spontan icircn fotografie decacirct icircn alte limbaje
AV Este o icircntrebare interesantă şi actuală Cred că ne aflăm icircntr-o perioadă de tranziție de la ceea ce ne-am obişnuit să definim drept fotografie documentară tradițională la ceva ce icircncă nu a căpătat o definiție nu a fost deocamdată conceptualizat Mai multă lume observă că foto-grafia-document este din ce icircn ce mai marcată de personalitatea fotografului Mulți icircncearcă să creeze un stil individual recognoscibil o tendință rareori observată icircn trecut Cacirct despre mine prefer să acționez mai curacircnd icircn calitate de observator decacirct de scenograf sau designer De fiecare dată cacircnd ajung icircn mijlocul unei comunități icircntr-o familie fac ldquopasul icircnapoirdquo icirci las pe oameni să se comporte şi să vorbească aşa cum o fac de obicei pacircnă icircn clipa icircn care ei rede-vin spontani Abia atunci icircncep să fotografiez Astfel icircncerc să le documentez nu viața lor icircn general ci clipele lor de spontaneitate de firesc cacircnd sunt mai sinceri cu ei icircnşişi şi deci şi cu camera De aici uneori se naşte poezia Nu fac poze pe negacircndite dar prefer să mă las guver-nat mai degrabă de instinctul meu de fotograf profesionist decacirct de o idee preconcepută sau de un plan de acțiuni prestabilit
Icircmpărțirea pe genuri nu este icircntru totul relevantă dar există unele aspecte caracteristice pentru fotografia aşa-zis ldquodocumentarărdquo De exemplu codul etic pe care nu eşti obligat să-l urmezi dacă faci fotografie pur ldquoartisticărdquo Și apoi chiar dacă icircncerc să subordonez totul stilului meu de a face imagine sunt obligat să rămacircn fidel momentului specific pe care icircl fotografiez Fotografia artistică sau conceptuală oferă mai multă libertate fotografului mai multe posibili-tăți de utilizare a creativității De exemplu un fotograf artist sau unul conceptualist ldquovorbindrdquo despre bipolaritate poate să prezinte un suferind ca pe o ființă cu două capete Eu nu-mi pot icircngădui asemenea simboluri Totodată icircncerc să inserez şi puțină ironie icircn fotografiile mele Ironia este cel mai inteligent mod de a ilustra lucruri uneori pretins serioase Ironia te pune pe gacircnduri te apropie mai repede de semnificația unei scene sau a unei icircntacircmplări şi totodată icircți dă posibilitatea să transmiți un mesaj cumva din afară detaşat Problema e că uneori unele persoane confundă ironia cu lipsa de respect ceea ce icircn fotografia documentară este o acuza-ție gravă
Interviu realizat de Adrian CIUBOTARU
Imagini din albumul bdquoGăgăuziardquo (titlu provizoriu) icircn pregătire la Editura Cartier
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 1
MARCAJE PENTRU UN SENTIMENT
AL SPAȚIULUI CULTURAL
1 Pe una din tăblițele sumeriene stă scrijelat următorul text Oraşul este legă-tura icircntre Pămacircnt şi Cer şi noi locuim aici
2 Icircn pămacircntul şi pe cerul Chişinăului se arată icircn palimpsest cacircteva paradigme culturale ca oraşe diferite suprapuse ar-heologic şi cultural crescute spațial şi urbanistic unul prin celălalt Patrimoniul material şi imaterial al acestei icircmbinări istorice şi culturale deopotrivă este inepu-izabil şi deoarece nu mai poate fi regăsit icircn altă parte poartă caracter de unicat
3 De la o bucată de vreme locul me-moriei noastre culturale Chişinăul isto-ric suferă schimbări evidente spontane şi contradictorii sub aspect urbanistic economic şi social Ariile de-a lungul Bacirc-cului zona Pieței Centrale şi a Gării de Nord trotuarele intersecțiile rondurile vacircrfurile copacilor dar şi fețele orăşeni-lor ndash toate vădesc acelaşi haos progresiv Transformările se icircnmulțesc şi sporesc dezechilibrele psiho-urbane şi degradarea spațială a toposului care poartă amprenta identitară a etapei inițiale de fondare a localității
4 Pe acest cacircmp arhitectonic un senti-ment de slăbire treptată de lumină şi culori dă ton peisajului şi relațiilor interpersonale Privirea comună nu observă decacirct land-şafturi viciate Pe fundalul unei disoluții ruinare a ideii de vecinătate inconştientul colectiv semnalizează frica de celălalt Un neobarbarism a pus stăpacircnire pe habitatul urban Icircntre Chişinău şi locuitori săi s-a lăsat o distanță interogativă Iar clivajele nu se explică definitiv nici administrativ nici politic
5 Relația noastră cu spiritul locului este una neicircmplinită anevoioasă chiar defectuoasă Oraşul ne este bdquonecunoscutrdquo (Iurie Colesnic) bdquoascunsrdquo (Lică Sainciuc) bdquofără identitaterdquo (Mircea V Ciobanu) şi drept expresie a viciului estetizat este bdquouracirctrdquo (Adrian Ciubotaru) Mihai Cimpoi cu aplecarea sa specifică pentru orice obiect cultural ne trimite sub semnul lui bdquose parerdquo spre o marcă ontologică meniuchiana a Chişinăului bdquoicircnchidereardquo (cu precizare de bdquomarginarismrdquo) Or pentru o bună parte din mediul intelectual şi artistic Chişinăul e loc icircn stare de bdquoascundererdquo ocultație e bdquodincolordquo Un altul un străin un duşman Un viciu Un fals Un bdquonon-locrdquo Și cacircnd nu icircl luăm ca fapt divers sau folosim cu superioritate ca pe un oarecare bun de consum atunci icircl tratăm din perspectiva minoritarului de ieri drept loc al străinu-lui (rusului evreului omului sovietic) şi al străinătății zonă dincolo de hotarele noastre loc de pribegie
6 Ce o fi icircnsemnacircnd această situare a noastră icircn afara oraşului haşurarea lui atacirct de emoțională barbară Este oare fobia tradiționalismului față de spiritul citadin expresia fracturii biografice şi culturale a celor care sunt pe jumătate rurali pe jumătate orăşeni ori nici rurali nici orăşeni pacircnă la capăt
7 Deja şi icircntr-o geografie culturală romacircnească unde Bucureştii sunt regali Iaşii plini de istorie şi cultură elevată Clujul ndash apolinic şi Timişoara ndash Madonă de sare pe locul Chişinăului stă stracircmb confuz şi complexat bdquobasarabenitateardquo expresie a consolidării bdquomai lentă la noi a formelor de civilizație urbanărdquo (Mir-cea Martin) dar şi a stării de nelinişte şi tulburare a transprutenilor icircn fața unor amenințări niciodată adeverit
8 Sau poate că oraşul acesta are vo-cația bdquosecretuluirdquo
9 Scriitorul Gala Galaction părinte-pro-fesor la Facultatea de Teologie figură tolstoiană care icircn decurs de 14 ani (1926 - 1940) a dat farmec şi expresie Chişinăului interbelic icircl găsea ndash aşa bdquociudat şi etero-clitrdquo bdquocu miile lui de curiozități topogra-fice şi antropologicerdquo ndash tot icircntr-un fel de ascundere bdquoCentrul Chişinăului bogatele şi unduioasele lui icircmprejurimi chiar şi periferia lui n-au găsit icircncă printre noi pe marii dăruiți capabili să ridice din varietatea şi din aspectele vieții dijmele de aur ale talentuluirdquo
10 Icircn Război şi pace Lev Tolstoi suge-rează că spiritul locului poate fi surprins prin contemplarea de pe o icircnălțime icircn lumină potrivită a imaginii de ansamblu a oraşului cu tot cu icircmprejurimi Icircnalțimile deschid privelişti nebănuite mai ales pen-tru Chişinăul istoric care la cota statului de om pare prozaic bidimensional ne-icircngrijit plin de forfotă icircnghesuială icircn paragină lipsit de vlagă şi culoare Alt oraş se deschide la icircnălțimea vacircrfurilor de copaci şi a turlelor de biserici Ne stă icircn față textul geografiei simbolice a oraşului vechi ndash istorică şi culturală deopotrivă pe liniile drumurilor străzilor a construcţi-ilor lăcaşelor de cult care a icircmpletit şi despletit icircn structura sa limba tradiţiile şi cutumele romacircnilor cu cele ale grecilor armenilor polonezilor nemților evreilor ruşilor rutenilor bulgarilor Și mai sus dincolo de icircnălţimea zborului de pasăre şi a dronelor Chişinăul e geografie pură formă şi culoare sunet şi aromă oraş icircn fața soarelui-răsare
11 Perspectiva altitudinală ca o cotă energetică dialogală scoate icircn valoare organismul istoric şi cultural viu al Chi-
şinăului variabil şi creativ care a păstrat pe parcursul dezvoltării unitatea intrin-secă Nu ne mai putem limita la practica discursurilor-tip (geografic demografic economic urbanistic istoric psihologic sociologic de conservare a patrimoniului etc) Nu mai putem percepe oraşul doar ca un mecanism imens compus din case şi blocuri străzi icircntreprinderi autovehi-cule cabluri piețe parcuri o maşinărie care produce statistici date ecologice mult zgomot şi bunăstare aproximativă
12 Limba şi-a icircnsuşit demult pentru oraş semantica organismelor vii inima oraşului care este catedrala centrul is-toric şi cultural coloana vertebrală care este fie strada bulevardul principal fie racircul care traversează localitatea arterele oraşului care sunt străzile drumurile im-portante pe care se deplasează pietonii şi autovehiculele imitacircnd circuitul sanguin centrul nervos care este nucleul politic sau economic al oraşului plămacircnii ora-şului care sunt parcurile spațiile verzi grădinile publice
13 bdquoOraşele sunt un soi de al doilea trup al minţii omeneştirdquo (George Santayana)
14 Cum e să-ți asumi acest bdquoal doilea trup al mințiirdquo cum să comunici cu spiritul locului cum să-i percepi carisma ideea principală motorul dezvoltării Cine va citi textul Chişinăului care la vedere fiind efectiv stă ascuns aşteptacircnd bdquope marii dăruițirdquo Unde sunt lectorii pentru ora-şul care invocă ochiul creativ şi o rostire desluşită a mitului identitar (ca parte a noii paradigme culturale) o scoatere din ascundere a unei bune părți din identita-tea şi potențialul toposului actualmente icircnvăluită icircnăbuşită uitată nerealizată şi neimaginată
15 Arătarea ființei ascunse reclamă bdquomarilor dăruițirdquo un bdquosimț al Chişinău-luirdquo Icircntocmai cu icircnălțimea şi acuitatea simțurilor celor icircndrăgostiți sau a cre-atorilor bdquoLabirinturilerdquo lui Iurie Platon şi culoarea nouă de pe capitelurile Sălii cu Orgă (arhitect Gicu Bulat) albumul Oraşul ascuns (Lică Sainciuc) şi Chăul lui Em Galaicu-Păun sunt amprentele gra-vate profund ale unor experiențe bio- şi geofonice expresia relației nemijlocite a unor biografii artistice cu spiritul locului
16 Iar urbonimia este limbajul dintacirci al oraşului Nu-l poți citi dacă nu icircnveți să-l asculți Nimic din zgomotul faptului di-vers Drumul lui Vodă ndash Buecani ndash Druleşti ndash Bacirccu ndash Ghețeoani ndash Petricani ndash Ceucari ndash Hruşca ndash Vovințeni ndash Schinoasa ndash Vis-ternici ndash Cartuşa ndash Hlubocica ndash Spacircrco-ceani ndash Ciocana ndash Otovasca ndash Costiujeni
ndash Mălina ndash Melestiu ndash Mazarachi ndash Macircnceşti ndash Negreşteni ndash Tăbăcăria ndash Valea Dicescu ndash Pruncul ndash Racircşcani ndash Valea Crucii ndash Bo-tanica ndash Valea Gacircştelor ndash Sfacircnta Vineri ndash Cioriceşti ndash Furguleşti ndash Frumoasa ndash Poşta veche Oiconime şi oronime hidronime şi hodonime icircmpletite armonios istoric topografic şi textual pentru zona unei aglomerații umane străvechi O edifica-toare tramă sonoră icircnaintea şi deasupra tramei stradale
17 O nouă paradigmă culturală redă Chişinăului la acest icircnceput de mileniu valențe integratorii multiple Traiectoria exilară de aproape 200 de ani trecacircnd prin procesele de colonizare culturală imperială din secolul XIX şi cea ideologică sovietică din secolul XX provocacircnd dorul fizic şi metafizic doinit folcloric şi literar icircnclină astăzi spre timpul recuperării identitare Regeneracircnd sub aspectul componenței numerice a expresiei instituționale a po-pulației şi a capitalului cultural asumat Chişinăul reintră icircn matricea stilistică originară
18 De obicei aşa cum accentua Iurii Lotman bdquofiecare din culturi icircşi defineşte paradigma proprie a ce trebuie ținut min-te (icircnregistrat icircn memorie) şi ce trebuie uitat Acestea din urmă sunt şterse din memoria colectivă şi ca şi cum bdquoicircncetează să mai existerdquo Icircnsă vremurile se schimbă se schimbă şi sistemul de coduri culturale se modifică şi paradigma a ce trebuie ținut minte şi ce trebuie uitatrdquo
19 Revenirea lentă dar implacabilă a Chişinăului din exilul istoric şi imagologic al oraşului damnat (rdquoпрόклятый город Кишиневrdquordquoпустыняrdquo) este un proces di-namic şi anevoios de re-construcție iden-titară pentru care este solicitată icircntreaga comunitate dar mai ales mediul artistic şi intelectual
20 Filosoful catolic de origine spaniolă Mariacutea Zambrano sublinia că bdquounui oraş fără scriitori icirci lipseşte esenţa citadină rămacircnacircnd doar un complex conglome-rat care se poate schimba transmuta ori face nevăzut fără să i se remarce lip-sa Un oraş fără un scriitor e un templu pustiu o piaţă publică fără centru ori poate descentrată cu centrul la margi-ne icircntr-un colţ ca să-şi lase locul ori să lase icircn locul lui un lucru cu numele nici măcar bine catalogat un lucru căruia icircn realitate nici nu i s-a destinat un cuvacircntraquo
21 Ne este predestinat să construim icircn mintea şi inima noastră forma cea mai de preț pentru ceea ce este cu adevărat un oraş profunda şi complexa expresie a culturii
CHIȘINĂUL ȘI LOCUITORII LUI
de ALEXANDRU CORDUNEANU
1 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de SILVIA CALOIANU
SOLSTIŢIU DE VARĂ CU FINAL FERICIT
POEZIE
SILVIA CALOIANU S-A NĂSCUT IcircN 1960 LA CHIȘINĂU LICENŢIATĂ A FACULTĂŢII DE LITERE A UNIVERSITATĂȚII DE STAT DIN CHIȘINĂU CU O TEZĂ DESPRE EVOLUŢIA VALORILOR SEMANTICO-STILISTICE A TERMENILOR CROMATICI IcircN LIMBAJUL POEZIEI ROMAcircNE REFUZĂ CARIERA UNIVERSITARĂ ȘI OPTEAZĂ IcircN FAVOAREA ACTIVITĂŢII IcircN PRESA SCRISĂ ȘI TV FONDATOARE A POSTULUI AXIAL TV UNDE LUCREAZĂ PAcircNĂ IcircN PREZENT DEBUT EDITORIAL SEMNE DISTINCTIVE 1996 CĂRȚI PUBLICATE bdquoSEMNE DISTINCTIVErdquo (SUB EGIDA REVISTEI LITERARE ldquoCELE TREI CRIȘURIrdquo) ED ANOTIMP ORADEA 1996 bdquoNICIODATĂ PE NUMErdquo (CONCURS) ED ARC CHIȘINĂU 2004 bdquoNARCOTANGOrdquo ED VINEA BUCUREȘTI 2013 bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014 PREMII IMPORTANTE bdquoPENTRU CEA MAI CITITĂ CARTE A ANULUIrdquo SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE BIBLIOTECA NAŢIONALĂ CHIȘINĂU 2005bdquoPENTRU CEA MAI BUNĂ CARTE A ANULUIrdquo (bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014) bdquoPENTRU POEZIErdquo PREMIUL REVISTEI bdquoDUNĂREA DE JOSrdquo 2016 ȘA
icircntre han şi castel
parcă nu de mult venea primăvara şi chiuiau bormaşinileşi acum se aud icircnsă altfel nu e acelaşi efectul chiar dacă morţii din mine l-ar trăda pe kafka icircncă o datăşi i-ar publica manuscrisele
şi icircnainte să dispară icircn fumar da foc toamnelor acum şi copiii din curtea vecinilor placircng mai stridentbruiaţi doar din cacircnd icircn cacircnd şi absolut fulgerătorde amintirile lor dintr-o altă viaţă
parcă nu de mult venea primăvara şi noi ne perindam timizi şi trişti revoltător de străini ca să nu spun alienaţiicircntre han şi castelicircntre castel şi han
poem securizat cu parolă
noi acei care mestecăm iarba solitudiniisavuracircnd imagini mişcatepierzacircndu-ne icircn contemplaţiiextaziindu-neicircntre două nopţi sau două cafele totunaicircntre sihăstrie şi tiraniecu gura plină de sacircngele necunoaşteriide cacircte ori am strigat arată-te ieşi de după tu care porţi icircn mine labirinturi piramidegalaxiinoi acei care ne naştem de mai multe ori şi niciodată atunci cacircnd trebuievoiam să zicdar mi-am promis că nu zic noică nu generalizez nu răspund icircn locul altcuivanu cutreier tenebre şi nu ademenesc melancoliinu mă dau drept exemplueu m-am născut odată cu macii peste cacircţiva ani după ce s-a scris doctorul jivago
care nu i-a plăcut lui hruşciovtata era student şi a stracircns un buchet maremare chiar din curtea maternităţii
icircn carantină
noaptea asta pare un truc o scamatorieştiam că mă vei găsică vor trece anică icircncurcate sunt căile pămacircntului şi ale ceruluişi ale apelordar cacirct crezi că mai putem rătăci pe un fluviu plin de morţisărbătorindu-ne dragostea şi frica
spune-le să aducă ghirlandele de hacircrtie şi becurile coloratesomonul rachiul de anason şi vioarasă tacă orchestracacircntă-micacircntă-mivalsul zeiţei icircncoronate
noi nu icircmbătracircnimnoi icircnchidem cartea şi ne iubim cu lumina aprinsăicircn carantinăiar cacircnd auzim bătaia din palme ne trezim
declaraţie de avere
notaţimai sunt şi deţinătoarea unui rai privat chiar aici nu departe icircn inimăceva racircvnit nu icircndrăznesc prea mult să mă apropiistau icircn poartăicircntotdeauna mi-am spus că e prea devremecă am icircn faţă vecii vecilor
iar ăsta care icircşi rotunjeşte ochii mimacircnd uimireae partenerul meu dansatorultot el şi diavol şi dumnezeu şi sfacircntursquo petru
fumacircnd cu sine icircnsuşipipa păcii
contrabandă cu nichita
eu niciodată nu am fost un fel de lolită l-am detestat pe nabokovşi niciodată nu am fost icircndrăgostită nu fizic de nichitanu icircncercam să zbor peste gardul uniunii să icircl pupca unele studente pe atunci
dar eu icircl citeam pe nichita icircnnebuneam şiicircl visam habar nu aveam pe cine era un fel de biblie pe versoun fel de umbră pe versoun fel de ploaie de tango pe verso şi nu aşteptam neapărat să fie mare poet ca să icirci spun icircntr-o zi pe versotu eşti un fel de nichita al meu
de aşteptări cu palmele pe sticlă
pe cacircnd aveam 3 ani şi tata era icircn deplasaremama ieşise la magazin icircn spatele caseiunde icircntotdeauna era suficientă lume la coadă chiar dacă pacircinea era neagră acră şi cleioasăiar eu am găsit o foarfecă şi i-am tăiat bucăţele rochia cea nouă
la icircntoarcere trecacircnd pe sub fereastră cu pacircinea lui hruşciov pe care nu cred că am gustat-o vreodatăpe mama au luat-o fiorii văzacircndu-mă plină de sacircnge cu ochii stinşi cu palmele pe sticlă
obosisemplină de icircntrebări şi de acuarelă roşie
mi-am amintit pentru că uneori aşteptacircndicircmi vine să mă vopsesc să fac icircntuneric şisă icircmi tai rochiile
reflecţii la o cafea trăiam icircn peşteri nu aveam habar desenam hărţi pe pereţi
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 3
ciopleam un fel de poezii icircn pietre săreau scacircntei ne icircmperecheam şi ne macircncam unul pe altuldupă care trecea cacircte un nor pe cer care semăna leit cu animalul din burta noastră şi parcă ne icircncerca dorulşi frica
mi-am amintit pentru că omul nu e ceea ce ştim ce am icircnvăţat comunică altfel se reproduce altfel se alimentează altfel trage totul pe nas respiră cu degetele poartă inima icircn spate ca pe o povară sau ca pe un trofeutot o povară dar de care nu se icircncumetă să se atingă explicacircndu-şi că de aceasta ar putea să aibă mai multă nevoie din clipă icircn clipă altcineva
prizonieră
timpul meu banii mei răbdarea meafrizeriţa icircmi icircntinde fiece fir de păr uscacircndu-li-am zis vopsiţi-mi rădăcinile atacircticirci urmăresc icircn oglindă figura disperată şi tacoricum de aici ajung direct sub duşla ea e lunila mine se face marţi dar dacă mă gacircndesc mai bine se face miercurişi de mai reflectez e joide fapt cam nemiloasă mă stracircnge icircn spatechiar acumca o cămaşă vărgatăicircn care nu mai icircncapcu număr de identitate şi serievineri
de sacircmbătă nu mai zic nimicasta e ziua celor fericiţi icircn toate cazurile duminică e ziua celor care sunt iubiţi icirci spun frizeriţeişi nu mai ştiu dacă icircntotdeauna mi-a fost frică ea icircmi face contul şi zacircmbeşte ca o moară de vacircntvi l-am scurtat un pic icircmi zicee vară toridă
nu mor poeziile
doamnă fereşte-te chiar acum din calea mea da tu tu cea bisexualăcea cu plasă neagră peste ochicea cu negru icircn loc de ochicea cu albul terifiant icircn craniucea care poartă ceva sclipitor prea mult semănacircnd cu o coasăcea prea mult semănacircnd cu cineva care a hotăracirctcă trebuie să moară nişte cuvintecare nu icircşi mai amintesccare nu se mai ştiucare nu se mai ţin de mănă
doamnă uracirctă fereşte-te frumos din calea meae searăe dex-ul ameţit icircnnebunit periculosşi e vinerinu mor poeziilede jocuri periculoase
tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zicne-am fi simţit mai tineri şi mai norocoşi ne-am fi zacircmbit acum banalităţi plăcute neamendabilefără pretenţii literare cum ar fi tu eşti primăvara mea tu eşti un vis icircmplinitne-am fi plimbat şi noi acum pe sub caişii albi
ca pintr-o herghelie de cai icircnfloriţi virtuoşi plini de jăratic toţi unul şi unulsclipindu-şi coamele mustind entuziasm am fi fost icircntr-un gacircnd am fi avut acelaşi drum i-am fi scuturat să zboare trei zile şi trei nopţi timp icircn care
eu asta am făcut era o joacă eu nu am vrut să mi se piardă cu adevărat urmeledar tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zic uită-te acum icircn ochii lumii ai curaj explică-i
eu nu sunt sylvia plath
mă icircnnebunesc greierii ăştia cri-cri vreau să fug peste cacircteva milioane de gacircnduri icircnainte fără să mă uit icircn urmă fără să văd pacircnă la capăt filmulicircnchid uite ce egoistă pot fi ocrotindu-mi paradisul nu vreau să am insomnii şi icircmi e frică pentru că doctoretu speri să ajung să vorbesc icircn somn tu faci diagramee noapte sau fericirea aia tacircmpită mă icircntunecă doctorepoemul ăsta e o somnilocvie
cri-cri neicircncetatneapăraticircncăpăţacircnatorice greiere icircşi găseşte iubirea pacircnă dimineaţădoar cacircte unul mai cacircntă pacircnă cacircnd icircnnebuneşte ce bine că nu eşti greiere doctoreeu nu sunt sylvia plath
la asta mă voi gacircndi macircine
icircmi schimb de pe o macircnă pe alta brăţara de hematiticircn cacircteva secunde e fierbinteceasul tace tăcere e mut sau e un greiere carecacircntă sub alte geamuri appassionata se dă peste cap se dă legat şi furat se dă
cri-cri tic-taccri-cri tic-tacmacircine se vor placircnge stelele de nesomnce noaptece drumurifiecare dintre noi poate fi oriunde
stau ca o tacircmpită cu faţa la peretee un blond care mă iubeşte cu neclintiremă priveşte lasciv icircntrebacircndu-mă eşti acolonu icirci răspund icircmi răcesc de el frunteaicircmi răcesc de el buzele braţele şi icirci zic noapte bună pentru căapropo mulţumesc margaret mitchellvorba lui scarlettla astamă voi gacircndimacircine
poem cu parabolă de notat
dacă ştie cineva cum e să deschizi uşasă icirci spui cuiva că poate pleca şi să te rogi icircn gacircnd să nu plecesă nu plece
dacă ştie cineva cum e să treci pe aproapeicircncercacircnd să nu te uiţi icircn urmă şiicircn general să nu te prea uiţişi să nu te simţi ca un tren prin mirişte
dacă ştie cineva rog să icircmi lase un mesaj cacirct de cacirct credibildar s-ar putea să icircmi fie zdrobită cutia poştală
mesajiisus nu invadează spaţiul nimănui contrar voinţei sale
noi nu ne-am dorit să fim singuri
acum de mi-ar veni i-aş spune dragostea meacum ştiai tu să obţii sufragiisau cum nu ştiaisau icircn funcţie de cum icircnţelegeai tu astacacircnd ziceai am icircntr-o macircnă vinul iar icircn alta am cucuta
dragostea mea i-aş spune te visam intensnu hoinăream fără sens pe străzile icircnguste vaporoasepe străzile cu magazine indieneicircn timp ce tu impetuos şi retractilicircmi lăsai mesaje la recepţia hotelului
icircn timp ce ruşii inundau planeta icircncercacircndpacircnă şi icircn creierele virginesă icircşi facă pacircrtii de schi
i-aş spune dragostea mea nu-i adevăratnoi nu ne-am dorit să fim singuri
solstiţiu de vară cu final fericit
nu am icircmbrăcat ienu mi-au ieşit icircn cale flori de sacircnziene nimic tradiţional nimic poeticm-am perindat pe o alee cu duzimi-am icircnvineţit buzele macircinile maioulşi am scris cu dude pe asfaltsunt romacircncă oricum şi atacirct de singură
la icircntoarcerede pe toate gardurile se icircntindea icircnspre minemacircna maicii domnului
totul despre dragoste
dragostea nu e doar un fel de miopie contagioasăşi nici doar o iluzie din care să icircţi faci hamac să te lauzi că ai ochi de aviator
e ca şi cum ai icircntinde macircna să atingi o margine de cerşi ai simţiexact icircn momentul său de contracţie cum durerea curge invers după care timpul se opreşte corect calculatca un cal bine dresat icircn două picioare cu limba scoasă abia respiracircndicircn asteptarea zahărului cubic eu aşa icircmi explic de ce ai rămasinvariabilpeste ani şi ani responsabil de fenomenele mele cuantice einstein şi freud nu aveau habar
1 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
După asasinarea lui Modest crimă care zgacirclțacircise oraşul nostru din temelie Margo a dispărut pe ne-
aşteptate şi timp de două săptămacircni cacirct au durat căutările mele nimeni n-a fost icircn stare sau poate n-a vrut (mai tacircrziu am icircnțeles că n-a putut) să-mi spună ceva icircmbucurător privind soarta ei
Modest a fost găsit mort icircn vila lui cocoțată pe Dealul Morarilor icircn dimineața zilei de 14 iulie Tocmai se icircncheiase cam-pionatul mondial la fotbal iar pătratul de carton cu imprimeuri aurii alon zan-fan dio la patriie aşa cum cacircntam noi la şcoală de Ziua Comunei adică invitația Ambasadei franceze zăcea găurită exact la mijloc icircn buzunarul interior al sacou-lui Ucigaşul a tras fix icircn inima victimei şi anchetatorii sosiți la locul crimei au concluzionat că Modest nu-şi va putea onora promisiunea şi nu va fi prezent icircn acea seară la recepția oferită de Am-basada Franței cu ocazia Zilei Naționale a Republicii respectiv franceze
Vreau să fiu icircnțeleasă corect departe de mine intenția de a-mi manifesta mali-țiozitatea sau vreo atitudine nepotrivită icircn raport cu mortul iată de ce chiar de la bun icircnceput icircmi cer scuze pentru even-tualele incoerențe icircn expunerea mea şi mai ales pentru unele construcții stilistice de-a dreptul nefericite N-aş putea spune exact ce icircnseamnă construcție stilistică nefericită dar precizez că această icircmbinare de cuvinte am auzit-o de la Margo Ea se pricepe la şmecherii din astea literare aşa că o repet şi eu de fiecare dată cacircnd apare ocazia Dacă ar fi să mă conduc după gustul meu aş folosi o altă sintagmă auzită de la Margo ndash mai-mult-ca-perfectul Nici icircn cazul de față n-aş putea spune prea multe despre semnificația acesteia dar icircmi place cum sună Adică există perfectul dar mai e şi mai mult ca perfectul Păcat că nu putem spune mai mult ca mortul fiindcă anume o asemenea expresie ar defini cacirct se poate de exact starea de spirit a lui Modest De asemenea presupun că cineva dintre cititorii mai exigenți ar putea constata icircn relatarea mea o insuficientă pregătire ortoepică şi ortografică mai ales Mea culpa cum ar spune mama nu prea le stăpacircnesc pe toate dar cine oare e perfect pe lumea asta Eu cel puțin recunosc faptul că icircmi scapă subtilitățile de orice fel Chiar şi icircn bucătăriile destul de spațioase icircn care se icircntacircmplă să trebăluiesc nu mă simt icircn largul meu Nu-mi place să prepar bucate sofisticate şi urăsc scrisul
şmecheros care pretinde să respire aer epic icircntr-un oraş poluat şi rău mirositor ca al nostru Nici despre oraşul nostru n-aş vrea să vorbesc nimic rău dar secole apăsătoare de ocupație străină au schimbat macazul istoriei şi astfel trenul icircn care ne icircnghesuiserăm cu toții a luat-o icircntr-o altă direcție decacirct ne-am fi dorit-o naivii de noi
Și ca să icircnchei incursiunea mea icircn lumea literelor vă aduc la cunoştință icircncă un gacircnd de-al meu selectat de serialul Cugetările unui profan
bdquoConsider că literatura şi scrisul e ceva de prisos icircn viața omului e un moft al vanității rănite cum ar fi sosul de anason icircndoit cu esență de ananas cu care unii bucătari trufaşi stropesc fructele de mare sau muşchiul de vițel macircngacirciat icircn preala-bil cu miez de trufe Cu pretinsul lor mai-mult-ca-perfectul fiecare se răzbună cum poate uimindu-şi şi umilindu-şi clienții cititorii sau carnivorii e totunardquo
Faptul că s-a făcut nevăzută icircntr-o
manieră cacirct se poate de subită după un omor care provocase atacircta vacirclvă n-o ajuta cu nimic dimpotrivă producea doar efecte nedorite pentru ea dar şi pentru toți noi Icircn primul racircnd procurorul Arhi-ze şi-a pierdut răbdarea şi la un pahar de vişinată cu arahide sărate declarase icircntr-un cerc icircngust de prieteni procurori şi ei toți cu nervii la pămacircnt că Margo este prima pe lista suspecților de comi-terea omorului
Auzind asta am căutat să mă icircntacircl-nesc cu Arhize şi să-l icircntreb ce temeiuri au stat la baza ipotezei lui Avea probe concrete sau era vorba de o răzbunare personală aşa cum am presupus chiar din clipa icircn care am auzit de versiunea lui Bineicircnțeles că n-am fost lăsată să intru icircn biroul lui dar icircmpotrivirea cerberilor de pe coridoarele procuraturii m-au stimulat să-mi aduc aminte de un episod straniu chiar inexplicabil aş spune
Icircn acea dimineață de 14 iulie cacircnd vestea asasinării lui Modest se răspacircndise prin oraş cu viteza usturătoarelor brize ce sprintează de la stația de epurare odată cu răsăritul soarelui m-am icircnfățişat şi eu la poarta celei mai influente pacircnă nu demult persoane din oraşul nostru Dealul Morarilor forfotea de lume multă şi pestriță angajați icircndoliați ai primăriei jurnalişti cu figuri sceptice alții de-a dreptul deprimați purtacircnd camere video grele pe umeri sau carnețele ferfenițite icircn macircini cu indispensabilul pix cu gel icircnfipt
icircntre file gură-cască sosiți cu sufletul la gură trăgacircnd nervoşi de reverele late şi icircndreptacircnd poalele halatelor de baie ca să-şi păstreze nepătată demnitatea de mahala vecini din Văgăuna cu cipici de casă icircncălțați pe piciorul gol cacircțiva şefi de bănci şi preşedinți de judecătorii polițişti sub acoperire alții la vedere cu uniforme proaspăt călcate dar nespălate din ziua fabricării din care cauză luceau ca oglinzile la soare agenți secreți necu-noscuți marelui public icircn schimb de un hipnotism irezistibil atrăgacircnd atenția tuturor curioşilor un mic detaşament de agenți fiscali nişte lipitori tăcute şi hrăpărețe ale sacircngeroasei perioade de tranziție Mai pe scurt aproape toată lumea bună a oraşului urcase pe deal pentru a se convinge de moartea neanunțată a lui Modest
Plimbacircndu-mă prin mulțumea agitată pusă pe analiza detaliată a motivelor asa-sinatului l-am observat pe Arhize ferin-du-se nu ştiu cum tocmai de mulțimea icircn mijlocul căreia se afla (Margo ar fi spus că am folosit un oximoron) Ca şi cum se temea să fie observat de cineva anume Mergea cu capul plecat aruncacircnd priviri fugare cacircnd icircntr-o parte cacircnd icircn alta şi la fiecare cinci minute dacircnd indicații scurte unor dulapuri masive deghizați icircn oameni ai legii care răsăreau ca din pămacircnt şi se apropiau umili de el
Icircn pofida căldurii sufocante chiar şi la acea oră matinală purta o pălărie cu boruri mari o pereche de ochelari de soare imenşi şi o cămaşă gri sfacircrtecată de nişte carouri oranj cu macircnicile lungi şi gulerul ridicat Din punctul meu de vedere o asemenea opțiune vestimenta-ră burlescă nu putea avea o altă menire decacirct să-l scoată icircn evidență pacircnă şi pe cel mai amăracirct şi anonim lustragiu Un procuror care a urmărit exact contrariul ndash să nu atragă asupra sa nicio privire indiscretă ndash a reuşit cu succes să atingă efectul maximei expuneri publice
Icircntrebările mele icircnsă vizau cu totul şi cu totul alte subiecte De pildă ce căuta Arhize la locul crimei Simțea cineva lipsa lui acolo icircn timp ce casa şi icircmprejurimile erau icircnțesate de tot felul de anchetatori şi agenți de teren La asta se reducea misiunea unui procuror-şef la acea oră ndash să caşte gura icircmpreună cu toți proştii adunați pe Dealul Morarilor Cine erau indivizii care răsăreau ca din pămacircnt şi ce indicații le dădea
PROZĂ
SOȚIA LUI FAUSTde VAL BUTNARU
Noroc de el că a avut inspirația să dispară repede din peisaj dar icircntrebările pe care mi le-am pus nu s-au topit icircn bezna neantului şi al misterului enigmatic ndash asta aşa ca să mă exprim mai literar Aceleaşi icircntrebări le-am văzut articulate pe buzele multor cetățeni simpli fără cunoştințe aprofundate icircn jurisprudență
O altă consecință a dispariției cacirct se
poate de bizare a lui Margo a fost faptul că Faust s-a pomenit cu o citație la pro-curatură şi interogat chiar a treia sau a patra zi după acea dimineață marcată de descoperirea unui mort mai mult ca important
L-am icircntrebat pe Faust ce a vorbit cu Arhize dar n-a ştiut ce să-mi spună
ndash Cum aşa nu ştii ce să spui m-am revoltat mai mult decacirct era cazul probabil
ndash Nu ştiu dragă şi gata mi-a răspuns cu icircncăpățacircnare Mă icircntreba tot felul de lucruri
ndash Cum ar fi insistam eundash Ce să fie s-a stropşit la mine I-am văzut deodată ochii lui albaştri
pe timp icircnsorit acoperindu-se de nori negri şi pompacircnd prin pupile o substanță otrăvitoare Probabil că după interogatoriu trăia senzația unui naufragiat Și atunci de ce se icircmpotrivea icircncercărilor mele de a-l evacua de pe nava icircn derivă
ndash Ce te bagi icircn viața noastră a stri-gat la mine uitacircnd că se afla icircntr-un loc public icircn plină stradă adică Cacirct timp mai ai de gacircnd s-o terorizezi pe Margo De ce nu ne laşi icircn pace Crezi că nu ştiu ce urmăreşti Margo nu mă va lăsa de dragul tău n-ai icircnțeles măcar atacircta lu-cru Uită-te la tine cum arăți Ai 39 de ani dar tot grasă şi pitică ai rămas de parcă ai fi un Sancho Panza icircn fustă Ei bine nici măcar fustă nu porți
Era speriat şi derutat v-am mai spus asta vorbea prostii fără să-şi dea seama ce icircndrugă Icircn primul racircnd abia am trecut cu cinci luni şi jumătate de 38 Asta ar trebui s-o ştie Eu şi Margo suntem năs-cute icircn acelaşi an şi icircn aceeaşi zi pe 29 februarie Și dacă ar fi să ne luăm după numărătoarea stabilită de comun acord şi de tradiția de a ne sărbători ziua de naştere odată la patru ani nu anual la 28 februarie aşa cum obişnuiesc s-o facă cei fără principii ci la 29 februarie ar ieşi că suntem minore rău de tot Pe urmă habar nu am ce ştie el ce urmăresc eu Cacirct priveşte restul aberațiilorhellip Eu grasă şi pitică Ei asta-i bună Nu sunt de icircnălțimea lui Margo este evident pentru oricine dar pacircnă a mă numi Sancho Panza e o cale cosmic de lungă Adică ce voia să insinueze Că Margo este un Don Quijote luptacircnd cu morile de vacircnd şi eu sluga ei călare pe un măgar răpciugos rosto-golindu-ne ambele icircn hăul derizoriului Adică icircn viziunea lui eram nişte babe triviale şi comice pe care nu voia să le lase să se facă de racircs ca şi personajele lui Cervantes (Margo icircmi icircnşirase peripețiile şi icircntreaga poveste a celor doi clovni aşa că sunt suficient de bine documentată) Dar nu i-am spus nimic Nu era prima dată cacircnd arunca vorbe icircn vacircnt speracircnd să mă ofenseze şi să mă facă să renunț Știa el la ce ar fi vrut să mă facă să renunț
Fragment de roman icircn pregătire
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 5
Icircn anul 2017 la Editura Junimea din Iaşi apare cartea Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc un studiu critic despre proza celui care revoluționa romanul basarabean de la
mijlocul secolului XX prin Singur icircn fața dragostei Sunt analizate trei romane ndash Lătracircnd la lună Hronicul Găina-rilor Spune-mi Gioni ndash acestea confirmacircnd se pare cel mai bine constatarea pe care o face Vasile Iftime autorul lucrării icircn Introducere bdquoCu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susținută icircn special de succedarea planurilor narative (complementare suprapuse intersectate opuse) de extrapolările temporale şi spațiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn granițe fluctuante) de cameleonizarea personajelor (inițierea icircn imoralitate şi descreşterea individului social) de retorică persiflantă ironică sarcastică a acestorardquo
Fără a utiliza o terminologie excesivă Vasile Iftime analizează atent cele trei proze (comentariile pe text sunt foarte bune) urmărind planurile narative personajele şi icircn mod special limbajul Uneori suntem provocați prin icircncadrări paradigmatice neaşteptate (bdquoAureliu Busuioc icircn Lătracircnd la lună nu uzează de indicii cronologici tocmai pentru a imprima scrierii tuşa de ambiguitate necesară unei narațiuni cu elemente de tematică suprarealistărdquo bdquoRomanul ndash Spune-mi Gioni nm LȚ ndash [hellip] poate fi perceput ca o scriere icircn oglindărdquo ) alteori impresionează analiza minu-țioasă a ipostazelor unor personaje (la p 21 bunăoară ni se propune o trecere icircn revistă a schimbului continuu de roluri ale lui Enrique bdquoochiul treaz ochiul critic ochiul corector din familia Grăsanuluirdquo) decriptarea simbolisticii numerologice (din Spune-mi Gioni la p 106) sau enume-rarea punctuală a elementelor timpului biologic istoric astronomic social (icircn Hronicul Găinarilor la p 93-95)
Ceea ce icircl fascinează cu adevărat pe autorul cărții este se pare limbajul prozelor lui Aureliu Busuioc bdquoIcircn fiecare roman Aureliu Busuioc propune o altă schemă de construc-ție a romanului o altă rețetă de plăsmuire a personajelor un alt decor adaptabil subiectului Ceea ce rămacircne unic şi inconfundabil icircn proza lui Busuioc este limbajulrdquo Vasile Iftime acordă o atenție deosebită acestui aspect (şi anume aici trebuie căutată noutatea absolută a exegezei pe care o icircntreprinde) urmărind dimensiunile limbajului polifonia limbajului retorica şi ajungacircnd la concluzia că bdquoAureliu Busuioc excelează icircn romanele sale cu o retorică coerci-tivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Și totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn textrdquo
Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc este o carte necesară pentru că explorează multiaspectual trei romane ale lui Aureliu Busuioc (unul dintre cei mai importanți prozatori din a doua jumătate a secolului XX de la Chişinău despre care se vorbeşte mai mult decacirct se scrie) este o carte bine-venită pentru că publicată la o editură din Iaşi contribuie cumva la integrarea acestui autor icircn contextul general al literaturii romacircne este o carte-promisiune pentru că icircn mod sigur Vasile Iftime odată ce a pactizat cu Aureliu Busuioc va vrea să studieze şi celelalte romane Suntem curioşi ce şi cum va scrie despre Singur icircn fața dragostei Unchiul din Paris Și a fost noaptehellip şi fireşte Pactizacircnd cu diavolul
DESPRE AURELIU BUSUIOC CU MIGALĂ
LITERATURA PENTRU COPII LA IcircNCEPUT DE SECOL XXI
Icircn anul 2004 Maria Șleahtițchi făcea selecția textelor studiul introductiv şi notele biobibliografice pentru antologia Literatură pentru copii din colecția Literatura
din Basarabia Secolul XX (editurile Știința şi Arc) Icircn acel vo-lum antologatoarea icircşi exprima optimismul pe care i l-a insu-flat evoluția acestui gen de-a lungul a o sută de ani pe seg-mentul interriveran al literaturii romacircne bdquoPrimele impresii ale antologatorului au fost de bucurie De bucuria că suntem şi că scriitorii basarabeni dăruiți cu har au reuşit să dea reale valori icircn acest genrdquo
Icircn 2018 apare o altă antologie de Literatură pentru copii (Editura Arc) cu texte publicate după 2000 Analizacircnd cărți-le pentru copii apărute timp de şaptesprezece ani şi făcacircnd o listă de bdquopeste şapte sute de titluri şi nu cred că am dat de capătul acestei icircntinderi icircn revărsarerdquo antologatoarea (ace-eaşi) constată cu regret că nu prea mai avem motive de bu-curie deoarece bdquoeste clar că icircn acest gen ca icircn niciun altul al literaturii există o icircnspăimacircntătoare supraproducție de carte Scrie cine vrea cu sau fără vocație scrie ce vrea pu-blică cum şi unde poaterdquo Aşadar pentru a-i oferi citotorului o culegere de lucrări ce rezistă estetic a fost nevoie de multă răbdare şi persevernță dar şi de mult discernămacircnt (calități de care Maria Șleahtițchi cel mai bun cred cunoscător al domeniului de la noi dă dovadă cu prisosință prin selecția pe care o face) Ni se propune un volum ce cuprinde atacirct po-ezie şi proză cacirct şi dramaturgie cu autori făcacircnd parte din generații diferite şi practicacircnd formule literare diferite bdquoLa al-cătuirea antologiei de față mărturiseşte Maria Șleahtițchi icircn prefața intitulată sugestiv Literatură şi industrie am fost cu-rioasă să văd care sunt numele noi intrate icircn literatura pentru copii şi m-am bucurat să constat că domeniul rămacircne icircn con-tinuare de interes pentru tinerii scriitori (Aurelia Borzin Stela Popa Anna Leah şa) Am remarcat de asemenea prezența mai nouă a cacirctorva scriitori optzecişti care insistă pe acest palier de creație (Nicolae Popa Irina Nechit) dar şi lansarea lui Dumitru Crudu cu două cărți noi pentru profilul său literar acredtitat M-am bucurat să recitesc minunata carte Vizavi de vizavarză a regretatului scriitor Aureliu Busuioc Am reținut diversificarea tematică icircn cazul creației lui Spiridon Vangheli scriitorul evocacircnd icircn cartea sa Crăița momente dramatice de la mijlocul secolului XX M-am bucurat şi de un singur text semnat de un scriitor talentat Este şi cazul nuveletei cu firul răsucit icircn patru sau icircn opt Dirimaga de Vladimir Beşleagă Am constatat aşezarea temeinică icircn acest gen de literatură a unor scriitori icircn temei şaptezeciştirdquo
Icircn urma unei selecții riguroase ni se propun texte care icircmbină măiestrit bdquoliteratura ca artă literatura ca platformă de educație şi literatura ca jocrdquo (condiție sine qua non a unei lucrări pentru copii după cum subliniază Maria Șleahtițchi icircn prefață) Iată bunăoară cacircteva strofe din Greierul care s-cri-cri-e o frumoasă şi amuzantă poezie de Arcadie Suceveanu scrisă icircn manieră postmodernistă bdquoGreierul de-odinioară Bunul meu coautor a fugit din călimarăhellip Unde Icircn calcula-tor ndash Azi e altă racircnduială Zice el icircn dezacord Azi nu scrie cu cerneală Nimeni Toți lucrează-n Word Deşi e modern icircn toate Poartă-un frac albastru-mov Moştenit icircn taină poa-te De la Donici sau Kracirclov Cum m-ating de tastatură El se-nveseleşte ndash şi Cu har viu de la natură Icircmi dictează cri-cri-crihellip Eu traduc din greiereşre Inspirat şi plin de zel Iară el suceveneşte ndash Și-amacircndoi gacircndim la felrdquo
Lucia ȚURCANU
FIRUL CU PLUMB
AURELIU BUSUIOC
(1928-2012)
NOIEMBRIE
SEMNAL
Tic tacPic pacOrele picură-n ploaieticăie ploaia opactimpul se scurge-n odaietic tacOre s-adună grămeziPloaia e doar calitateCeasul e inimaveziBateMai batePic pacTic tacOrele apa ndash de-o seamăcurg la fereastrăCe facTimpul şi ploaia mă cheamătic pac
Pic tac
Tac
VELIMIR HLEBNIKOV CAcircND OMUL CAcircND RINOCERUL TRADUCERE PREFAȚĂ ȘI NOTE DE LEO BUTNARUCLUJ EDITURA NEUMA 2018
RAFTVASILE IFTIMEPACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOCIAȘI EDITURA JUNIMEA 2017
RAFTMARIA ȘLEAHTIȚCHILITERATURĂ PENTRU COPII (ANTOLOGIE)CHIȘINĂU EDITURA ARC 2018
1 6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Adrian CIUBOTARU Alex nu este prima dată cacircnd vizitezi o fostă republică sovietică icircn căutarea unor subiecte interesante și a unor oameni neordinari De unde vine acest interes pentru țările din Estul comu-nist al Europei inclusiv pentru Republica Moldova O curiozitate cu atacirct mai ciudată cu cacirct Vestul nu pare atras de Est decacirct dacă are loc vreun cataclism sau vreun război
Alessandro VINCENZI A fi comunist icircn Italia din perioada fascistă icircnsemna pentru cei din familia mea să fii de partea Binelui să faci parte dintre cei care au luptat pentru dreptate pentru respectarea drepturi-lor şi valorilor democratice Icircnsemna să fii de partea celor slabi să visezi la o societate mai dreaptă mai echitabilă Tatăl meu a fost comunist şi a luat mereu icircn serios toate aceste lucruri dar s-a ținut departe de propagandă şi populism Era sceptic icircn privința comunsimului sovietic deşi era totodată fascinat de măreția proiectului şi nu a ştiut icircntotdeauna să evite idolatrizarea URSS-ului Icircn timpul copilăriei mele am fost martorul unor dezbateri aprinse ce aveau loc regulat icircn casa noastră Casa era mică dar se umplea periodic cu colegii şi prietenii tatei care polemizau icircnverşunat Maniera aceasta pătimaşă de a discuta politica şi istoria m-a atras m-a făcut curios doream să icircnțeleg de ce unii oameni nu erau de acord cu tatăl meu şi icircl contraziceau mereu Treizeci de ani mai tacircr-ziu am decis să merg şi să văd cu ochii mei toate acele locuri despre care am tot auzit icircn copilărie şi pe care pacircnă atunci le puteam doar imagina Din 2008 am că-lătorit şi am făcut reportaje despre Moldova Belarus Ucraina şi Rusia
Acum m-aş putea defini ca pe o persoană care merge icircmpotriva curentului am mereu senzația că sunt pe contrasens mă interesează lucruri care icirci lasă reci pe prietenii şi colegii mei din Vest Cred icircnsă că nu are niciun rost să mergi şi să mai vezi o dată ceea ce s-a văzut şi a fost explicat icircn detaliu de sute şi mii de ori Cu cacirct mai puține ştiu despre o țară sau despre o comunitate cu atacirct mai atras mă simt de aceasta Iar dacă mass-media nu acordă mare atenție comu-nității respective ştiu că sunt pe calea cea dreaptă şi că am ales subiectul potrivit Acest mod de a aborda lucrurile comportă nişte riscuri desigur deoarece reduce uneori simțitor şansele de a-ți publica foto-grafiile şi articolele La fel de adevărat este că un story ieşit din comun un reportaj bine scris şi documentat cu imagini care intrigă poate stacircrni interesul vreunui editorhellip Uneori e bine să fii oaia neagră
AC Unul dintre subiectele tale preferate sunt comu-nitățile uitate izolate ce riscă să-și piardă identitatea etnică sau culturală icircn lumea noastră tot mai globală și mai uniformă Icircn 2008-2009 ai vizitat comunitatea italienilor din Kerci Crimeea mai bine zis ce a mai rămas din această comunitate care a emigrat icircn Ru-sia țaristă pe la mijlocul veacului XIX De asemenea
ai fost de cacircteva ori icircn Belarus unde ai fotografiat viața de zi cu zi a unor trupe de teatru semiclandes-tine persecutate de regimul Lukașenko După ce ai relatat drama acestor teatre ambasada belarusă (sau securitatea de la ambasadă) nu ți-a acordat viză pe motiv că nu ești bdquobinevenitrdquo Recent ai fost icircn regiunea autonomă Gagauz Eri Mai exact ai efectu-at trei vizite pentru a realiza un singur reportaj Pe drept cuvacircnt decizia m-a surprins dat fiind că nici regiunea nici minoritatea găgăuză nu sunt amenin-țate nici etnic nici cultural nici politic Singura ame-nințare poate veni doar de la găgăuzii icircnșiși care nu se grăbesc să-și recupereze cu adevărat nici limba nici identitatea icircn mare parte erodată Ce crezi că ar putea provoca curiozitatea cititorului spectatorului vest-european icircn Găgăuzia de azi
AV La prima vedere da sunt de acord nu există subiecte de interes major icircn Găgăuzia Dar dacă te gacircndeşti că acest grup etnic aproape necunoscut icircn afara granițelor RM reprezintă o populație turcică de religie creştină care a fost sovietizată pacircnă icircn mădu-va oaselor icircn perioada URSS iar acum fiind parte a unei țări declarat proeuropene continuă să afişeze un comportament mai mult sau mai puțin separatist şi totodată proruseschellip ei bine icircn aceste condiții devine clar că pentru un jurnalist serios Găgăuzia poate deveni o mină de aur
Sunt italian şi din 2005 locuiesc icircn Spania iar din 2011 ndash icircn Catalonia la Barcelona După cum bine ştii Catalonia este de asemenea o regiune separa-tistă care vrea să se rupă definitiv de Spania Dacă vom compara cele două cazuri icircn ciuda trecutului foarte diferit vom observa şi alte asemănări dincolo de dorința de a obține independența Și catalanii şi găgăuzii s-au strămutat sau au fost strămutați de mai multe ori de pe un teritoriu pe altul icircnainte de a se stabili acolo unde se află acum Și unii şi alții concep apartenența la statul spaniol şi respectiv la cel mol-dovenesc ca pe un accident provizoriu al istoriei şi nu ca pe o fatalitate sau necesitate
Cel mai mare oraş din Gagauz Eri este Comra-tul Deşi se cheamă oraş este mai curacircnd un sat cu elemente de urbanism Comratul seamănă cred cu toate centrele raionale din fosta Uniune căci oriunde aş fi călătorit ndash Belarus Ucraina Rusia ndash toate aceste orăşele improvizate arată la fel Ai putea identifica de-sigur nişte diferențe icircn cultura gastronomică icircn artă icircn arhitectură icircn comportamentul oamenilor dar cu macircna pe inimă pentru mine aceste diferențe sunt superficiale Da la Comrat şi icircn oraşe precum Chişină-ul oamenii vorbesc diferit şi nu mă refer aici la limbi Majoritatea chişinăuienilor icircşi văd viitorul icircn Europa pe cacircnd icircn Comrat invers mai aproape de Rusia dar nici acest lucru nu reprezintă o diferență esențială Cred că vor trebui să treacă decenii ca să vedem aces-te țări postsovietice despărțindu-se cu adevărat de trecutul rusesc sovietic şi icircncercacircnd să revină la origi-
INTERVIU
ALESSANDRO VINCENZIlaquoIcircN ȚĂRI CA MOLDOVA METABOLISMUL E MAI LENT OAMENII DIGEREAZĂ ȘI ASIMILEAZĂ MAI GREU SCHIMBĂRILE PRIN CARE TRECraquo
Alessandro Vincenzi
s-a născut pe 26 iunie 1973 icircn Bologna Italia A absolvit Facultatea de Științe Biologice a
Universității din Bologna A visat să studieze mamiferele marine dar o călătorie icircn Asia (din
Mongolia pacircnă icircn Indonezia) efectuată icircn 2001 l-a convins că omul este un obiect de studiu
mult mai interesant Icircn 2004 și-a luat maste-ratul icircn medicina tropicală iar din 2005 a fost
angajat ca biolog de organizația nonguverna-mentală Medici Fără Frontiere Prima lui misiune
s-a desfășurat icircn Somalia o țară sfacircșiată de război Timp de șapte luni a lucrat icircn laboratoa-
re improvizate diagnosticacircnd tuberculoza S-a obișnuit să poarte veste antiglonț și să meargă la baie icircnsoțit de gardieni icircnarmați Icircn Galkayo
icircn nordul Somaliei a trecut icircmpreună cu colegii și militarii care icirci păzeau printr-un asediu care a
durat peste o săptămacircnă Icircn Somalia și-a icircntacirclnit viitoarea soție pe atunci chirurg de război Au
urmat nouă luni icircn Uganda o țară de asemenea zdruncinată de confruntări armate Nici cele
cinci luni petrecute mai apoi icircn provincia Mani-pur din India exact icircn centrul bdquoTriunghiului de
Aurrdquo (regiune faimoasă pentru traficul de heroină și de ființe umane) nu au fost mai liniștite Ul-
tima misiune a avut loc icircn Teknaf (Bangladesh) icircn lagărul refugiaților birmanezi din Rohingya
Viața sub gloanțe l-a marcat profund După experiențele din zonele de conflict a hotăracirct să facă fotografie documentară și reportaje despre
comunități mai puțin cunoscute icircn Europa de Vest A icircnceput cu ce a știut mai bine prime-
le sale reportaje sunt dedicate tratamentului tuberculozei Așa ajunge icircn Republica Moldova
(2008) După o serie de călătorii icircn Turcia India și Columbia se decide să se axeze icircn special pe țările postsovietice din Europa de Est Din 2009
vizitează Ucraina (Kerci Lvov etc) Belarus (unde fotografiază Teatrul Liber persecutat de regim) Rusia (Astrahan) Icircn 2017 și 2018 revine icircn Re-publica Moldova pentru a face un reportaj des-
pre Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (Gagauz Eri) Icircn iulie 2018 fotografiază viața unei
familii de intelectuali ceangăi din Cleja Bacău Icircn 2019 urmează călătorii icircn Delta Dunării la
comunitatea lipovenilor și icircn Veria nordul Greciei la comunitatea aromacircnilor de acolo
Fotografiile și reportajele lui Alessandro Vincenzi au fost publicate icircn The Guardian Der Spie-
gel lrsquoOBS Le Monde CNN Mariclaire D della Repubblica Vanity Fair GEO Italy Geo Russia
Revue 21 Icircn 2009 a acordat un interviu publi-cației Sud-Est cultural realizat de subsemnatul
Icircn 2019 la Editura Cartier icirci va apărea un album dedicat Găgăuziei AC
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 7
nile şi la cultura lor Este la fel de adevărat că spre deosebire de Chişinău şi de Bălți Comratul arată mai curățel şi mai icircngrijit poate şi pentru că e mai mic şi mai uşor de administrat
Nu cred ca să revin la icircntrebare că occidentalii sunt foarte interesați acum de viața din Gă-găuzia dar pot deveni curioşi dacă vor percepe această regiune ca pe un punct strategic icircn care se poate naşte o nouă situație geopolitică icircn Europa de Est un nou conflict După cum ți-am spus adineaori faptul că mă ocup de regiuni ca Găgăuzia nu are cum să mă facă mai popular ca fotograf sau dacă vrei ca fotojurnalist dar ideea de a-i face pe occidentali să le cunoască mai bine este icircntotdeauna o provocare S-ar putea ca pe viitor această cunoaştere să conteze
AC Haide să vorbim totuși despre diferențe Oricacirct de puține și superficiale ele există Gă-găuzia ca și icircntreaga RM de altfel nu este o copie exactă a altor regiuni postsovietice Care ar mai fi particularitățile distinctive ale regiunii căci după cum ai spus nu te-a atras doar potențialul exploziv al separatismului local
AV Pentru a icircnțelege locurile şi oamenii am nevoie de timp Timp ca să digerez experiențele prin care am trecut Din 2008 lucrez icircn această parte a lumii şi cred că mi-am formulat deja un punct de vedere critic asupra spațiului postsovietic icircn general şi asupra RM icircn particular Deşi nu pare foarte diferită de restul Moldovei Găgăuzia tinde să sporească ceea ce o desparte şi nu ceea ce o apropie de Moldova
Cred că am dreptul să afirm asta pentru că atunci cacircnd am vizitat Chişinăul pentru prima dată zece ani icircn urmă oraşul mi s-a părut complet diferit de ceea ce am văzut acum Icircn Chişi-nău se simte că timpul a trecut că ceva s-a icircntacircmplat şi s-a schimbat se simt vibrațiile mo-dernității Asta se vede peste tot chiar dacă nu e chiar ca icircn Occident Oraşul lumea se mişcă Icircn Comrat e o altă atmosferă asemănătoare cu cea pe care am icircntacirclnit-o la Chişinău acum un deceniu Asta icircnseamnă că o parte a țării e mai dinamică pe cacircnd cealaltă parte e icircntrucacirctva blocată Acest lucru nu este nici bun nici rău icircn sine dar nu poți să nu observi că mai puțin dinamice şi active sunt tocmai acele părți ale țării care sunt atrase mai mult de modelul rusesc decacirct de cel european
De fapt e nevoie de o precizare găgăuzii sunt atraşi mai curacircnd de Rusia veche sovietică decacirct de Rusia adevărată cea de azi
Icircn Găgăuzia oamenii par foarte liniştiți respectuoşi şi foarte macircndri de originile lor Sunt ospitalieri şi săritori la nevoie Dar seamănă mai puțin cu concetățenii lor din Chişinău şi foarte mult cu țăranii italienii din copilăria mea cei pe care i-am cunoscut sau despre care am auzit atacirctea şi atacirctea istorii de la părinții mei Și tocmai acest lucru m-a surprins mai mult icircn Găgău-zia decacirct icircn altă parte faptul că lumea de acolo pare icircnghețată icircn timp icircn trecut icircntr-o epocă premodernă E un mod de trăi nu atacirct icircn realitate cacirct icircntr-un fel de nostalgie icircn bună parte icircntrucacirct nimeni şi nimic nu-i icircmpiedică pe aceşti oameni să-şi schimbe mentalitatea Icircn țări ca RM şi icircn particular icircn regiuni ca Găgăuzia metabolismul e mai lent oamenii digerează şi asimi-lează mai greu schimbările prin care trec Mulți nu acceptă necesitatea acestor schimbări şi de aceea se blochează icircn nostalgia după trecut De vină e şi viteza cu care se produc schimbările nu oricine este apt să le interiorizeze şi să le asimileze icircn timp util Se poate icircntacircmpla icircnsă ca ciocnirea vechiului cu noul să nu aibă un icircnvingător s-ar putea să dispară atacirct cultura tradițio-nală cacirct şi germenii civilizației şi mentalității moderne
AC De regulă genurile fotografice se icircmpart icircn cele artistice și icircn cele documentare Se vorbește despre fotografia artistică și cea conceptuală despre genurile populare și cele strict funcționale precum fotojurnalismul fotografia documentară sau portretul Cacirct de relevantă este această clasificare anume icircn cazul fotografiei Pentru mine de exemplu limbajul foto-grafic este mult mai unitar decacirct cel poetic poate și pentru că este mai limitat icircn mijloace Pe unde trece granița icircntre ldquodocumentarrdquo și ldquoartisticrdquo icircn fotografie Icircntrebare cu atacirct mai perti-nentă cu cacirct știm că fotografia ldquoartisticărdquo este deseori doar o pretenție estetică pe cacircnd unele poze ldquodocumentarerdquo au o valoare artistică incontestabilă de cele mai multe ori independent de intenția fotografului Arta are această proprietate de a se produce mult mai spontan icircn fotografie decacirct icircn alte limbaje
AV Este o icircntrebare interesantă şi actuală Cred că ne aflăm icircntr-o perioadă de tranziție de la ceea ce ne-am obişnuit să definim drept fotografie documentară tradițională la ceva ce icircncă nu a căpătat o definiție nu a fost deocamdată conceptualizat Mai multă lume observă că foto-grafia-document este din ce icircn ce mai marcată de personalitatea fotografului Mulți icircncearcă să creeze un stil individual recognoscibil o tendință rareori observată icircn trecut Cacirct despre mine prefer să acționez mai curacircnd icircn calitate de observator decacirct de scenograf sau designer De fiecare dată cacircnd ajung icircn mijlocul unei comunități icircntr-o familie fac ldquopasul icircnapoirdquo icirci las pe oameni să se comporte şi să vorbească aşa cum o fac de obicei pacircnă icircn clipa icircn care ei rede-vin spontani Abia atunci icircncep să fotografiez Astfel icircncerc să le documentez nu viața lor icircn general ci clipele lor de spontaneitate de firesc cacircnd sunt mai sinceri cu ei icircnşişi şi deci şi cu camera De aici uneori se naşte poezia Nu fac poze pe negacircndite dar prefer să mă las guver-nat mai degrabă de instinctul meu de fotograf profesionist decacirct de o idee preconcepută sau de un plan de acțiuni prestabilit
Icircmpărțirea pe genuri nu este icircntru totul relevantă dar există unele aspecte caracteristice pentru fotografia aşa-zis ldquodocumentarărdquo De exemplu codul etic pe care nu eşti obligat să-l urmezi dacă faci fotografie pur ldquoartisticărdquo Și apoi chiar dacă icircncerc să subordonez totul stilului meu de a face imagine sunt obligat să rămacircn fidel momentului specific pe care icircl fotografiez Fotografia artistică sau conceptuală oferă mai multă libertate fotografului mai multe posibili-tăți de utilizare a creativității De exemplu un fotograf artist sau unul conceptualist ldquovorbindrdquo despre bipolaritate poate să prezinte un suferind ca pe o ființă cu două capete Eu nu-mi pot icircngădui asemenea simboluri Totodată icircncerc să inserez şi puțină ironie icircn fotografiile mele Ironia este cel mai inteligent mod de a ilustra lucruri uneori pretins serioase Ironia te pune pe gacircnduri te apropie mai repede de semnificația unei scene sau a unei icircntacircmplări şi totodată icircți dă posibilitatea să transmiți un mesaj cumva din afară detaşat Problema e că uneori unele persoane confundă ironia cu lipsa de respect ceea ce icircn fotografia documentară este o acuza-ție gravă
Interviu realizat de Adrian CIUBOTARU
Imagini din albumul bdquoGăgăuziardquo (titlu provizoriu) icircn pregătire la Editura Cartier
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
1 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de SILVIA CALOIANU
SOLSTIŢIU DE VARĂ CU FINAL FERICIT
POEZIE
SILVIA CALOIANU S-A NĂSCUT IcircN 1960 LA CHIȘINĂU LICENŢIATĂ A FACULTĂŢII DE LITERE A UNIVERSITATĂȚII DE STAT DIN CHIȘINĂU CU O TEZĂ DESPRE EVOLUŢIA VALORILOR SEMANTICO-STILISTICE A TERMENILOR CROMATICI IcircN LIMBAJUL POEZIEI ROMAcircNE REFUZĂ CARIERA UNIVERSITARĂ ȘI OPTEAZĂ IcircN FAVOAREA ACTIVITĂŢII IcircN PRESA SCRISĂ ȘI TV FONDATOARE A POSTULUI AXIAL TV UNDE LUCREAZĂ PAcircNĂ IcircN PREZENT DEBUT EDITORIAL SEMNE DISTINCTIVE 1996 CĂRȚI PUBLICATE bdquoSEMNE DISTINCTIVErdquo (SUB EGIDA REVISTEI LITERARE ldquoCELE TREI CRIȘURIrdquo) ED ANOTIMP ORADEA 1996 bdquoNICIODATĂ PE NUMErdquo (CONCURS) ED ARC CHIȘINĂU 2004 bdquoNARCOTANGOrdquo ED VINEA BUCUREȘTI 2013 bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014 PREMII IMPORTANTE bdquoPENTRU CEA MAI CITITĂ CARTE A ANULUIrdquo SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE BIBLIOTECA NAŢIONALĂ CHIȘINĂU 2005bdquoPENTRU CEA MAI BUNĂ CARTE A ANULUIrdquo (bdquoCAcircNTEC IcircN STAŢIA ZOOrdquo ED VINEA 2014) bdquoPENTRU POEZIErdquo PREMIUL REVISTEI bdquoDUNĂREA DE JOSrdquo 2016 ȘA
icircntre han şi castel
parcă nu de mult venea primăvara şi chiuiau bormaşinileşi acum se aud icircnsă altfel nu e acelaşi efectul chiar dacă morţii din mine l-ar trăda pe kafka icircncă o datăşi i-ar publica manuscrisele
şi icircnainte să dispară icircn fumar da foc toamnelor acum şi copiii din curtea vecinilor placircng mai stridentbruiaţi doar din cacircnd icircn cacircnd şi absolut fulgerătorde amintirile lor dintr-o altă viaţă
parcă nu de mult venea primăvara şi noi ne perindam timizi şi trişti revoltător de străini ca să nu spun alienaţiicircntre han şi castelicircntre castel şi han
poem securizat cu parolă
noi acei care mestecăm iarba solitudiniisavuracircnd imagini mişcatepierzacircndu-ne icircn contemplaţiiextaziindu-neicircntre două nopţi sau două cafele totunaicircntre sihăstrie şi tiraniecu gura plină de sacircngele necunoaşteriide cacircte ori am strigat arată-te ieşi de după tu care porţi icircn mine labirinturi piramidegalaxiinoi acei care ne naştem de mai multe ori şi niciodată atunci cacircnd trebuievoiam să zicdar mi-am promis că nu zic noică nu generalizez nu răspund icircn locul altcuivanu cutreier tenebre şi nu ademenesc melancoliinu mă dau drept exemplueu m-am născut odată cu macii peste cacircţiva ani după ce s-a scris doctorul jivago
care nu i-a plăcut lui hruşciovtata era student şi a stracircns un buchet maremare chiar din curtea maternităţii
icircn carantină
noaptea asta pare un truc o scamatorieştiam că mă vei găsică vor trece anică icircncurcate sunt căile pămacircntului şi ale ceruluişi ale apelordar cacirct crezi că mai putem rătăci pe un fluviu plin de morţisărbătorindu-ne dragostea şi frica
spune-le să aducă ghirlandele de hacircrtie şi becurile coloratesomonul rachiul de anason şi vioarasă tacă orchestracacircntă-micacircntă-mivalsul zeiţei icircncoronate
noi nu icircmbătracircnimnoi icircnchidem cartea şi ne iubim cu lumina aprinsăicircn carantinăiar cacircnd auzim bătaia din palme ne trezim
declaraţie de avere
notaţimai sunt şi deţinătoarea unui rai privat chiar aici nu departe icircn inimăceva racircvnit nu icircndrăznesc prea mult să mă apropiistau icircn poartăicircntotdeauna mi-am spus că e prea devremecă am icircn faţă vecii vecilor
iar ăsta care icircşi rotunjeşte ochii mimacircnd uimireae partenerul meu dansatorultot el şi diavol şi dumnezeu şi sfacircntursquo petru
fumacircnd cu sine icircnsuşipipa păcii
contrabandă cu nichita
eu niciodată nu am fost un fel de lolită l-am detestat pe nabokovşi niciodată nu am fost icircndrăgostită nu fizic de nichitanu icircncercam să zbor peste gardul uniunii să icircl pupca unele studente pe atunci
dar eu icircl citeam pe nichita icircnnebuneam şiicircl visam habar nu aveam pe cine era un fel de biblie pe versoun fel de umbră pe versoun fel de ploaie de tango pe verso şi nu aşteptam neapărat să fie mare poet ca să icirci spun icircntr-o zi pe versotu eşti un fel de nichita al meu
de aşteptări cu palmele pe sticlă
pe cacircnd aveam 3 ani şi tata era icircn deplasaremama ieşise la magazin icircn spatele caseiunde icircntotdeauna era suficientă lume la coadă chiar dacă pacircinea era neagră acră şi cleioasăiar eu am găsit o foarfecă şi i-am tăiat bucăţele rochia cea nouă
la icircntoarcere trecacircnd pe sub fereastră cu pacircinea lui hruşciov pe care nu cred că am gustat-o vreodatăpe mama au luat-o fiorii văzacircndu-mă plină de sacircnge cu ochii stinşi cu palmele pe sticlă
obosisemplină de icircntrebări şi de acuarelă roşie
mi-am amintit pentru că uneori aşteptacircndicircmi vine să mă vopsesc să fac icircntuneric şisă icircmi tai rochiile
reflecţii la o cafea trăiam icircn peşteri nu aveam habar desenam hărţi pe pereţi
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 3
ciopleam un fel de poezii icircn pietre săreau scacircntei ne icircmperecheam şi ne macircncam unul pe altuldupă care trecea cacircte un nor pe cer care semăna leit cu animalul din burta noastră şi parcă ne icircncerca dorulşi frica
mi-am amintit pentru că omul nu e ceea ce ştim ce am icircnvăţat comunică altfel se reproduce altfel se alimentează altfel trage totul pe nas respiră cu degetele poartă inima icircn spate ca pe o povară sau ca pe un trofeutot o povară dar de care nu se icircncumetă să se atingă explicacircndu-şi că de aceasta ar putea să aibă mai multă nevoie din clipă icircn clipă altcineva
prizonieră
timpul meu banii mei răbdarea meafrizeriţa icircmi icircntinde fiece fir de păr uscacircndu-li-am zis vopsiţi-mi rădăcinile atacircticirci urmăresc icircn oglindă figura disperată şi tacoricum de aici ajung direct sub duşla ea e lunila mine se face marţi dar dacă mă gacircndesc mai bine se face miercurişi de mai reflectez e joide fapt cam nemiloasă mă stracircnge icircn spatechiar acumca o cămaşă vărgatăicircn care nu mai icircncapcu număr de identitate şi serievineri
de sacircmbătă nu mai zic nimicasta e ziua celor fericiţi icircn toate cazurile duminică e ziua celor care sunt iubiţi icirci spun frizeriţeişi nu mai ştiu dacă icircntotdeauna mi-a fost frică ea icircmi face contul şi zacircmbeşte ca o moară de vacircntvi l-am scurtat un pic icircmi zicee vară toridă
nu mor poeziile
doamnă fereşte-te chiar acum din calea mea da tu tu cea bisexualăcea cu plasă neagră peste ochicea cu negru icircn loc de ochicea cu albul terifiant icircn craniucea care poartă ceva sclipitor prea mult semănacircnd cu o coasăcea prea mult semănacircnd cu cineva care a hotăracirctcă trebuie să moară nişte cuvintecare nu icircşi mai amintesccare nu se mai ştiucare nu se mai ţin de mănă
doamnă uracirctă fereşte-te frumos din calea meae searăe dex-ul ameţit icircnnebunit periculosşi e vinerinu mor poeziilede jocuri periculoase
tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zicne-am fi simţit mai tineri şi mai norocoşi ne-am fi zacircmbit acum banalităţi plăcute neamendabilefără pretenţii literare cum ar fi tu eşti primăvara mea tu eşti un vis icircmplinitne-am fi plimbat şi noi acum pe sub caişii albi
ca pintr-o herghelie de cai icircnfloriţi virtuoşi plini de jăratic toţi unul şi unulsclipindu-şi coamele mustind entuziasm am fi fost icircntr-un gacircnd am fi avut acelaşi drum i-am fi scuturat să zboare trei zile şi trei nopţi timp icircn care
eu asta am făcut era o joacă eu nu am vrut să mi se piardă cu adevărat urmeledar tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zic uită-te acum icircn ochii lumii ai curaj explică-i
eu nu sunt sylvia plath
mă icircnnebunesc greierii ăştia cri-cri vreau să fug peste cacircteva milioane de gacircnduri icircnainte fără să mă uit icircn urmă fără să văd pacircnă la capăt filmulicircnchid uite ce egoistă pot fi ocrotindu-mi paradisul nu vreau să am insomnii şi icircmi e frică pentru că doctoretu speri să ajung să vorbesc icircn somn tu faci diagramee noapte sau fericirea aia tacircmpită mă icircntunecă doctorepoemul ăsta e o somnilocvie
cri-cri neicircncetatneapăraticircncăpăţacircnatorice greiere icircşi găseşte iubirea pacircnă dimineaţădoar cacircte unul mai cacircntă pacircnă cacircnd icircnnebuneşte ce bine că nu eşti greiere doctoreeu nu sunt sylvia plath
la asta mă voi gacircndi macircine
icircmi schimb de pe o macircnă pe alta brăţara de hematiticircn cacircteva secunde e fierbinteceasul tace tăcere e mut sau e un greiere carecacircntă sub alte geamuri appassionata se dă peste cap se dă legat şi furat se dă
cri-cri tic-taccri-cri tic-tacmacircine se vor placircnge stelele de nesomnce noaptece drumurifiecare dintre noi poate fi oriunde
stau ca o tacircmpită cu faţa la peretee un blond care mă iubeşte cu neclintiremă priveşte lasciv icircntrebacircndu-mă eşti acolonu icirci răspund icircmi răcesc de el frunteaicircmi răcesc de el buzele braţele şi icirci zic noapte bună pentru căapropo mulţumesc margaret mitchellvorba lui scarlettla astamă voi gacircndimacircine
poem cu parabolă de notat
dacă ştie cineva cum e să deschizi uşasă icirci spui cuiva că poate pleca şi să te rogi icircn gacircnd să nu plecesă nu plece
dacă ştie cineva cum e să treci pe aproapeicircncercacircnd să nu te uiţi icircn urmă şiicircn general să nu te prea uiţişi să nu te simţi ca un tren prin mirişte
dacă ştie cineva rog să icircmi lase un mesaj cacirct de cacirct credibildar s-ar putea să icircmi fie zdrobită cutia poştală
mesajiisus nu invadează spaţiul nimănui contrar voinţei sale
noi nu ne-am dorit să fim singuri
acum de mi-ar veni i-aş spune dragostea meacum ştiai tu să obţii sufragiisau cum nu ştiaisau icircn funcţie de cum icircnţelegeai tu astacacircnd ziceai am icircntr-o macircnă vinul iar icircn alta am cucuta
dragostea mea i-aş spune te visam intensnu hoinăream fără sens pe străzile icircnguste vaporoasepe străzile cu magazine indieneicircn timp ce tu impetuos şi retractilicircmi lăsai mesaje la recepţia hotelului
icircn timp ce ruşii inundau planeta icircncercacircndpacircnă şi icircn creierele virginesă icircşi facă pacircrtii de schi
i-aş spune dragostea mea nu-i adevăratnoi nu ne-am dorit să fim singuri
solstiţiu de vară cu final fericit
nu am icircmbrăcat ienu mi-au ieşit icircn cale flori de sacircnziene nimic tradiţional nimic poeticm-am perindat pe o alee cu duzimi-am icircnvineţit buzele macircinile maioulşi am scris cu dude pe asfaltsunt romacircncă oricum şi atacirct de singură
la icircntoarcerede pe toate gardurile se icircntindea icircnspre minemacircna maicii domnului
totul despre dragoste
dragostea nu e doar un fel de miopie contagioasăşi nici doar o iluzie din care să icircţi faci hamac să te lauzi că ai ochi de aviator
e ca şi cum ai icircntinde macircna să atingi o margine de cerşi ai simţiexact icircn momentul său de contracţie cum durerea curge invers după care timpul se opreşte corect calculatca un cal bine dresat icircn două picioare cu limba scoasă abia respiracircndicircn asteptarea zahărului cubic eu aşa icircmi explic de ce ai rămasinvariabilpeste ani şi ani responsabil de fenomenele mele cuantice einstein şi freud nu aveau habar
1 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
După asasinarea lui Modest crimă care zgacirclțacircise oraşul nostru din temelie Margo a dispărut pe ne-
aşteptate şi timp de două săptămacircni cacirct au durat căutările mele nimeni n-a fost icircn stare sau poate n-a vrut (mai tacircrziu am icircnțeles că n-a putut) să-mi spună ceva icircmbucurător privind soarta ei
Modest a fost găsit mort icircn vila lui cocoțată pe Dealul Morarilor icircn dimineața zilei de 14 iulie Tocmai se icircncheiase cam-pionatul mondial la fotbal iar pătratul de carton cu imprimeuri aurii alon zan-fan dio la patriie aşa cum cacircntam noi la şcoală de Ziua Comunei adică invitația Ambasadei franceze zăcea găurită exact la mijloc icircn buzunarul interior al sacou-lui Ucigaşul a tras fix icircn inima victimei şi anchetatorii sosiți la locul crimei au concluzionat că Modest nu-şi va putea onora promisiunea şi nu va fi prezent icircn acea seară la recepția oferită de Am-basada Franței cu ocazia Zilei Naționale a Republicii respectiv franceze
Vreau să fiu icircnțeleasă corect departe de mine intenția de a-mi manifesta mali-țiozitatea sau vreo atitudine nepotrivită icircn raport cu mortul iată de ce chiar de la bun icircnceput icircmi cer scuze pentru even-tualele incoerențe icircn expunerea mea şi mai ales pentru unele construcții stilistice de-a dreptul nefericite N-aş putea spune exact ce icircnseamnă construcție stilistică nefericită dar precizez că această icircmbinare de cuvinte am auzit-o de la Margo Ea se pricepe la şmecherii din astea literare aşa că o repet şi eu de fiecare dată cacircnd apare ocazia Dacă ar fi să mă conduc după gustul meu aş folosi o altă sintagmă auzită de la Margo ndash mai-mult-ca-perfectul Nici icircn cazul de față n-aş putea spune prea multe despre semnificația acesteia dar icircmi place cum sună Adică există perfectul dar mai e şi mai mult ca perfectul Păcat că nu putem spune mai mult ca mortul fiindcă anume o asemenea expresie ar defini cacirct se poate de exact starea de spirit a lui Modest De asemenea presupun că cineva dintre cititorii mai exigenți ar putea constata icircn relatarea mea o insuficientă pregătire ortoepică şi ortografică mai ales Mea culpa cum ar spune mama nu prea le stăpacircnesc pe toate dar cine oare e perfect pe lumea asta Eu cel puțin recunosc faptul că icircmi scapă subtilitățile de orice fel Chiar şi icircn bucătăriile destul de spațioase icircn care se icircntacircmplă să trebăluiesc nu mă simt icircn largul meu Nu-mi place să prepar bucate sofisticate şi urăsc scrisul
şmecheros care pretinde să respire aer epic icircntr-un oraş poluat şi rău mirositor ca al nostru Nici despre oraşul nostru n-aş vrea să vorbesc nimic rău dar secole apăsătoare de ocupație străină au schimbat macazul istoriei şi astfel trenul icircn care ne icircnghesuiserăm cu toții a luat-o icircntr-o altă direcție decacirct ne-am fi dorit-o naivii de noi
Și ca să icircnchei incursiunea mea icircn lumea literelor vă aduc la cunoştință icircncă un gacircnd de-al meu selectat de serialul Cugetările unui profan
bdquoConsider că literatura şi scrisul e ceva de prisos icircn viața omului e un moft al vanității rănite cum ar fi sosul de anason icircndoit cu esență de ananas cu care unii bucătari trufaşi stropesc fructele de mare sau muşchiul de vițel macircngacirciat icircn preala-bil cu miez de trufe Cu pretinsul lor mai-mult-ca-perfectul fiecare se răzbună cum poate uimindu-şi şi umilindu-şi clienții cititorii sau carnivorii e totunardquo
Faptul că s-a făcut nevăzută icircntr-o
manieră cacirct se poate de subită după un omor care provocase atacircta vacirclvă n-o ajuta cu nimic dimpotrivă producea doar efecte nedorite pentru ea dar şi pentru toți noi Icircn primul racircnd procurorul Arhi-ze şi-a pierdut răbdarea şi la un pahar de vişinată cu arahide sărate declarase icircntr-un cerc icircngust de prieteni procurori şi ei toți cu nervii la pămacircnt că Margo este prima pe lista suspecților de comi-terea omorului
Auzind asta am căutat să mă icircntacircl-nesc cu Arhize şi să-l icircntreb ce temeiuri au stat la baza ipotezei lui Avea probe concrete sau era vorba de o răzbunare personală aşa cum am presupus chiar din clipa icircn care am auzit de versiunea lui Bineicircnțeles că n-am fost lăsată să intru icircn biroul lui dar icircmpotrivirea cerberilor de pe coridoarele procuraturii m-au stimulat să-mi aduc aminte de un episod straniu chiar inexplicabil aş spune
Icircn acea dimineață de 14 iulie cacircnd vestea asasinării lui Modest se răspacircndise prin oraş cu viteza usturătoarelor brize ce sprintează de la stația de epurare odată cu răsăritul soarelui m-am icircnfățişat şi eu la poarta celei mai influente pacircnă nu demult persoane din oraşul nostru Dealul Morarilor forfotea de lume multă şi pestriță angajați icircndoliați ai primăriei jurnalişti cu figuri sceptice alții de-a dreptul deprimați purtacircnd camere video grele pe umeri sau carnețele ferfenițite icircn macircini cu indispensabilul pix cu gel icircnfipt
icircntre file gură-cască sosiți cu sufletul la gură trăgacircnd nervoşi de reverele late şi icircndreptacircnd poalele halatelor de baie ca să-şi păstreze nepătată demnitatea de mahala vecini din Văgăuna cu cipici de casă icircncălțați pe piciorul gol cacircțiva şefi de bănci şi preşedinți de judecătorii polițişti sub acoperire alții la vedere cu uniforme proaspăt călcate dar nespălate din ziua fabricării din care cauză luceau ca oglinzile la soare agenți secreți necu-noscuți marelui public icircn schimb de un hipnotism irezistibil atrăgacircnd atenția tuturor curioşilor un mic detaşament de agenți fiscali nişte lipitori tăcute şi hrăpărețe ale sacircngeroasei perioade de tranziție Mai pe scurt aproape toată lumea bună a oraşului urcase pe deal pentru a se convinge de moartea neanunțată a lui Modest
Plimbacircndu-mă prin mulțumea agitată pusă pe analiza detaliată a motivelor asa-sinatului l-am observat pe Arhize ferin-du-se nu ştiu cum tocmai de mulțimea icircn mijlocul căreia se afla (Margo ar fi spus că am folosit un oximoron) Ca şi cum se temea să fie observat de cineva anume Mergea cu capul plecat aruncacircnd priviri fugare cacircnd icircntr-o parte cacircnd icircn alta şi la fiecare cinci minute dacircnd indicații scurte unor dulapuri masive deghizați icircn oameni ai legii care răsăreau ca din pămacircnt şi se apropiau umili de el
Icircn pofida căldurii sufocante chiar şi la acea oră matinală purta o pălărie cu boruri mari o pereche de ochelari de soare imenşi şi o cămaşă gri sfacircrtecată de nişte carouri oranj cu macircnicile lungi şi gulerul ridicat Din punctul meu de vedere o asemenea opțiune vestimenta-ră burlescă nu putea avea o altă menire decacirct să-l scoată icircn evidență pacircnă şi pe cel mai amăracirct şi anonim lustragiu Un procuror care a urmărit exact contrariul ndash să nu atragă asupra sa nicio privire indiscretă ndash a reuşit cu succes să atingă efectul maximei expuneri publice
Icircntrebările mele icircnsă vizau cu totul şi cu totul alte subiecte De pildă ce căuta Arhize la locul crimei Simțea cineva lipsa lui acolo icircn timp ce casa şi icircmprejurimile erau icircnțesate de tot felul de anchetatori şi agenți de teren La asta se reducea misiunea unui procuror-şef la acea oră ndash să caşte gura icircmpreună cu toți proştii adunați pe Dealul Morarilor Cine erau indivizii care răsăreau ca din pămacircnt şi ce indicații le dădea
PROZĂ
SOȚIA LUI FAUSTde VAL BUTNARU
Noroc de el că a avut inspirația să dispară repede din peisaj dar icircntrebările pe care mi le-am pus nu s-au topit icircn bezna neantului şi al misterului enigmatic ndash asta aşa ca să mă exprim mai literar Aceleaşi icircntrebări le-am văzut articulate pe buzele multor cetățeni simpli fără cunoştințe aprofundate icircn jurisprudență
O altă consecință a dispariției cacirct se
poate de bizare a lui Margo a fost faptul că Faust s-a pomenit cu o citație la pro-curatură şi interogat chiar a treia sau a patra zi după acea dimineață marcată de descoperirea unui mort mai mult ca important
L-am icircntrebat pe Faust ce a vorbit cu Arhize dar n-a ştiut ce să-mi spună
ndash Cum aşa nu ştii ce să spui m-am revoltat mai mult decacirct era cazul probabil
ndash Nu ştiu dragă şi gata mi-a răspuns cu icircncăpățacircnare Mă icircntreba tot felul de lucruri
ndash Cum ar fi insistam eundash Ce să fie s-a stropşit la mine I-am văzut deodată ochii lui albaştri
pe timp icircnsorit acoperindu-se de nori negri şi pompacircnd prin pupile o substanță otrăvitoare Probabil că după interogatoriu trăia senzația unui naufragiat Și atunci de ce se icircmpotrivea icircncercărilor mele de a-l evacua de pe nava icircn derivă
ndash Ce te bagi icircn viața noastră a stri-gat la mine uitacircnd că se afla icircntr-un loc public icircn plină stradă adică Cacirct timp mai ai de gacircnd s-o terorizezi pe Margo De ce nu ne laşi icircn pace Crezi că nu ştiu ce urmăreşti Margo nu mă va lăsa de dragul tău n-ai icircnțeles măcar atacircta lu-cru Uită-te la tine cum arăți Ai 39 de ani dar tot grasă şi pitică ai rămas de parcă ai fi un Sancho Panza icircn fustă Ei bine nici măcar fustă nu porți
Era speriat şi derutat v-am mai spus asta vorbea prostii fără să-şi dea seama ce icircndrugă Icircn primul racircnd abia am trecut cu cinci luni şi jumătate de 38 Asta ar trebui s-o ştie Eu şi Margo suntem năs-cute icircn acelaşi an şi icircn aceeaşi zi pe 29 februarie Și dacă ar fi să ne luăm după numărătoarea stabilită de comun acord şi de tradiția de a ne sărbători ziua de naştere odată la patru ani nu anual la 28 februarie aşa cum obişnuiesc s-o facă cei fără principii ci la 29 februarie ar ieşi că suntem minore rău de tot Pe urmă habar nu am ce ştie el ce urmăresc eu Cacirct priveşte restul aberațiilorhellip Eu grasă şi pitică Ei asta-i bună Nu sunt de icircnălțimea lui Margo este evident pentru oricine dar pacircnă a mă numi Sancho Panza e o cale cosmic de lungă Adică ce voia să insinueze Că Margo este un Don Quijote luptacircnd cu morile de vacircnd şi eu sluga ei călare pe un măgar răpciugos rosto-golindu-ne ambele icircn hăul derizoriului Adică icircn viziunea lui eram nişte babe triviale şi comice pe care nu voia să le lase să se facă de racircs ca şi personajele lui Cervantes (Margo icircmi icircnşirase peripețiile şi icircntreaga poveste a celor doi clovni aşa că sunt suficient de bine documentată) Dar nu i-am spus nimic Nu era prima dată cacircnd arunca vorbe icircn vacircnt speracircnd să mă ofenseze şi să mă facă să renunț Știa el la ce ar fi vrut să mă facă să renunț
Fragment de roman icircn pregătire
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 5
Icircn anul 2017 la Editura Junimea din Iaşi apare cartea Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc un studiu critic despre proza celui care revoluționa romanul basarabean de la
mijlocul secolului XX prin Singur icircn fața dragostei Sunt analizate trei romane ndash Lătracircnd la lună Hronicul Găina-rilor Spune-mi Gioni ndash acestea confirmacircnd se pare cel mai bine constatarea pe care o face Vasile Iftime autorul lucrării icircn Introducere bdquoCu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susținută icircn special de succedarea planurilor narative (complementare suprapuse intersectate opuse) de extrapolările temporale şi spațiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn granițe fluctuante) de cameleonizarea personajelor (inițierea icircn imoralitate şi descreşterea individului social) de retorică persiflantă ironică sarcastică a acestorardquo
Fără a utiliza o terminologie excesivă Vasile Iftime analizează atent cele trei proze (comentariile pe text sunt foarte bune) urmărind planurile narative personajele şi icircn mod special limbajul Uneori suntem provocați prin icircncadrări paradigmatice neaşteptate (bdquoAureliu Busuioc icircn Lătracircnd la lună nu uzează de indicii cronologici tocmai pentru a imprima scrierii tuşa de ambiguitate necesară unei narațiuni cu elemente de tematică suprarealistărdquo bdquoRomanul ndash Spune-mi Gioni nm LȚ ndash [hellip] poate fi perceput ca o scriere icircn oglindărdquo ) alteori impresionează analiza minu-țioasă a ipostazelor unor personaje (la p 21 bunăoară ni se propune o trecere icircn revistă a schimbului continuu de roluri ale lui Enrique bdquoochiul treaz ochiul critic ochiul corector din familia Grăsanuluirdquo) decriptarea simbolisticii numerologice (din Spune-mi Gioni la p 106) sau enume-rarea punctuală a elementelor timpului biologic istoric astronomic social (icircn Hronicul Găinarilor la p 93-95)
Ceea ce icircl fascinează cu adevărat pe autorul cărții este se pare limbajul prozelor lui Aureliu Busuioc bdquoIcircn fiecare roman Aureliu Busuioc propune o altă schemă de construc-ție a romanului o altă rețetă de plăsmuire a personajelor un alt decor adaptabil subiectului Ceea ce rămacircne unic şi inconfundabil icircn proza lui Busuioc este limbajulrdquo Vasile Iftime acordă o atenție deosebită acestui aspect (şi anume aici trebuie căutată noutatea absolută a exegezei pe care o icircntreprinde) urmărind dimensiunile limbajului polifonia limbajului retorica şi ajungacircnd la concluzia că bdquoAureliu Busuioc excelează icircn romanele sale cu o retorică coerci-tivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Și totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn textrdquo
Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc este o carte necesară pentru că explorează multiaspectual trei romane ale lui Aureliu Busuioc (unul dintre cei mai importanți prozatori din a doua jumătate a secolului XX de la Chişinău despre care se vorbeşte mai mult decacirct se scrie) este o carte bine-venită pentru că publicată la o editură din Iaşi contribuie cumva la integrarea acestui autor icircn contextul general al literaturii romacircne este o carte-promisiune pentru că icircn mod sigur Vasile Iftime odată ce a pactizat cu Aureliu Busuioc va vrea să studieze şi celelalte romane Suntem curioşi ce şi cum va scrie despre Singur icircn fața dragostei Unchiul din Paris Și a fost noaptehellip şi fireşte Pactizacircnd cu diavolul
DESPRE AURELIU BUSUIOC CU MIGALĂ
LITERATURA PENTRU COPII LA IcircNCEPUT DE SECOL XXI
Icircn anul 2004 Maria Șleahtițchi făcea selecția textelor studiul introductiv şi notele biobibliografice pentru antologia Literatură pentru copii din colecția Literatura
din Basarabia Secolul XX (editurile Știința şi Arc) Icircn acel vo-lum antologatoarea icircşi exprima optimismul pe care i l-a insu-flat evoluția acestui gen de-a lungul a o sută de ani pe seg-mentul interriveran al literaturii romacircne bdquoPrimele impresii ale antologatorului au fost de bucurie De bucuria că suntem şi că scriitorii basarabeni dăruiți cu har au reuşit să dea reale valori icircn acest genrdquo
Icircn 2018 apare o altă antologie de Literatură pentru copii (Editura Arc) cu texte publicate după 2000 Analizacircnd cărți-le pentru copii apărute timp de şaptesprezece ani şi făcacircnd o listă de bdquopeste şapte sute de titluri şi nu cred că am dat de capătul acestei icircntinderi icircn revărsarerdquo antologatoarea (ace-eaşi) constată cu regret că nu prea mai avem motive de bu-curie deoarece bdquoeste clar că icircn acest gen ca icircn niciun altul al literaturii există o icircnspăimacircntătoare supraproducție de carte Scrie cine vrea cu sau fără vocație scrie ce vrea pu-blică cum şi unde poaterdquo Aşadar pentru a-i oferi citotorului o culegere de lucrări ce rezistă estetic a fost nevoie de multă răbdare şi persevernță dar şi de mult discernămacircnt (calități de care Maria Șleahtițchi cel mai bun cred cunoscător al domeniului de la noi dă dovadă cu prisosință prin selecția pe care o face) Ni se propune un volum ce cuprinde atacirct po-ezie şi proză cacirct şi dramaturgie cu autori făcacircnd parte din generații diferite şi practicacircnd formule literare diferite bdquoLa al-cătuirea antologiei de față mărturiseşte Maria Șleahtițchi icircn prefața intitulată sugestiv Literatură şi industrie am fost cu-rioasă să văd care sunt numele noi intrate icircn literatura pentru copii şi m-am bucurat să constat că domeniul rămacircne icircn con-tinuare de interes pentru tinerii scriitori (Aurelia Borzin Stela Popa Anna Leah şa) Am remarcat de asemenea prezența mai nouă a cacirctorva scriitori optzecişti care insistă pe acest palier de creație (Nicolae Popa Irina Nechit) dar şi lansarea lui Dumitru Crudu cu două cărți noi pentru profilul său literar acredtitat M-am bucurat să recitesc minunata carte Vizavi de vizavarză a regretatului scriitor Aureliu Busuioc Am reținut diversificarea tematică icircn cazul creației lui Spiridon Vangheli scriitorul evocacircnd icircn cartea sa Crăița momente dramatice de la mijlocul secolului XX M-am bucurat şi de un singur text semnat de un scriitor talentat Este şi cazul nuveletei cu firul răsucit icircn patru sau icircn opt Dirimaga de Vladimir Beşleagă Am constatat aşezarea temeinică icircn acest gen de literatură a unor scriitori icircn temei şaptezeciştirdquo
Icircn urma unei selecții riguroase ni se propun texte care icircmbină măiestrit bdquoliteratura ca artă literatura ca platformă de educație şi literatura ca jocrdquo (condiție sine qua non a unei lucrări pentru copii după cum subliniază Maria Șleahtițchi icircn prefață) Iată bunăoară cacircteva strofe din Greierul care s-cri-cri-e o frumoasă şi amuzantă poezie de Arcadie Suceveanu scrisă icircn manieră postmodernistă bdquoGreierul de-odinioară Bunul meu coautor a fugit din călimarăhellip Unde Icircn calcula-tor ndash Azi e altă racircnduială Zice el icircn dezacord Azi nu scrie cu cerneală Nimeni Toți lucrează-n Word Deşi e modern icircn toate Poartă-un frac albastru-mov Moştenit icircn taină poa-te De la Donici sau Kracirclov Cum m-ating de tastatură El se-nveseleşte ndash şi Cu har viu de la natură Icircmi dictează cri-cri-crihellip Eu traduc din greiereşre Inspirat şi plin de zel Iară el suceveneşte ndash Și-amacircndoi gacircndim la felrdquo
Lucia ȚURCANU
FIRUL CU PLUMB
AURELIU BUSUIOC
(1928-2012)
NOIEMBRIE
SEMNAL
Tic tacPic pacOrele picură-n ploaieticăie ploaia opactimpul se scurge-n odaietic tacOre s-adună grămeziPloaia e doar calitateCeasul e inimaveziBateMai batePic pacTic tacOrele apa ndash de-o seamăcurg la fereastrăCe facTimpul şi ploaia mă cheamătic pac
Pic tac
Tac
VELIMIR HLEBNIKOV CAcircND OMUL CAcircND RINOCERUL TRADUCERE PREFAȚĂ ȘI NOTE DE LEO BUTNARUCLUJ EDITURA NEUMA 2018
RAFTVASILE IFTIMEPACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOCIAȘI EDITURA JUNIMEA 2017
RAFTMARIA ȘLEAHTIȚCHILITERATURĂ PENTRU COPII (ANTOLOGIE)CHIȘINĂU EDITURA ARC 2018
1 6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Adrian CIUBOTARU Alex nu este prima dată cacircnd vizitezi o fostă republică sovietică icircn căutarea unor subiecte interesante și a unor oameni neordinari De unde vine acest interes pentru țările din Estul comu-nist al Europei inclusiv pentru Republica Moldova O curiozitate cu atacirct mai ciudată cu cacirct Vestul nu pare atras de Est decacirct dacă are loc vreun cataclism sau vreun război
Alessandro VINCENZI A fi comunist icircn Italia din perioada fascistă icircnsemna pentru cei din familia mea să fii de partea Binelui să faci parte dintre cei care au luptat pentru dreptate pentru respectarea drepturi-lor şi valorilor democratice Icircnsemna să fii de partea celor slabi să visezi la o societate mai dreaptă mai echitabilă Tatăl meu a fost comunist şi a luat mereu icircn serios toate aceste lucruri dar s-a ținut departe de propagandă şi populism Era sceptic icircn privința comunsimului sovietic deşi era totodată fascinat de măreția proiectului şi nu a ştiut icircntotdeauna să evite idolatrizarea URSS-ului Icircn timpul copilăriei mele am fost martorul unor dezbateri aprinse ce aveau loc regulat icircn casa noastră Casa era mică dar se umplea periodic cu colegii şi prietenii tatei care polemizau icircnverşunat Maniera aceasta pătimaşă de a discuta politica şi istoria m-a atras m-a făcut curios doream să icircnțeleg de ce unii oameni nu erau de acord cu tatăl meu şi icircl contraziceau mereu Treizeci de ani mai tacircr-ziu am decis să merg şi să văd cu ochii mei toate acele locuri despre care am tot auzit icircn copilărie şi pe care pacircnă atunci le puteam doar imagina Din 2008 am că-lătorit şi am făcut reportaje despre Moldova Belarus Ucraina şi Rusia
Acum m-aş putea defini ca pe o persoană care merge icircmpotriva curentului am mereu senzația că sunt pe contrasens mă interesează lucruri care icirci lasă reci pe prietenii şi colegii mei din Vest Cred icircnsă că nu are niciun rost să mergi şi să mai vezi o dată ceea ce s-a văzut şi a fost explicat icircn detaliu de sute şi mii de ori Cu cacirct mai puține ştiu despre o țară sau despre o comunitate cu atacirct mai atras mă simt de aceasta Iar dacă mass-media nu acordă mare atenție comu-nității respective ştiu că sunt pe calea cea dreaptă şi că am ales subiectul potrivit Acest mod de a aborda lucrurile comportă nişte riscuri desigur deoarece reduce uneori simțitor şansele de a-ți publica foto-grafiile şi articolele La fel de adevărat este că un story ieşit din comun un reportaj bine scris şi documentat cu imagini care intrigă poate stacircrni interesul vreunui editorhellip Uneori e bine să fii oaia neagră
AC Unul dintre subiectele tale preferate sunt comu-nitățile uitate izolate ce riscă să-și piardă identitatea etnică sau culturală icircn lumea noastră tot mai globală și mai uniformă Icircn 2008-2009 ai vizitat comunitatea italienilor din Kerci Crimeea mai bine zis ce a mai rămas din această comunitate care a emigrat icircn Ru-sia țaristă pe la mijlocul veacului XIX De asemenea
ai fost de cacircteva ori icircn Belarus unde ai fotografiat viața de zi cu zi a unor trupe de teatru semiclandes-tine persecutate de regimul Lukașenko După ce ai relatat drama acestor teatre ambasada belarusă (sau securitatea de la ambasadă) nu ți-a acordat viză pe motiv că nu ești bdquobinevenitrdquo Recent ai fost icircn regiunea autonomă Gagauz Eri Mai exact ai efectu-at trei vizite pentru a realiza un singur reportaj Pe drept cuvacircnt decizia m-a surprins dat fiind că nici regiunea nici minoritatea găgăuză nu sunt amenin-țate nici etnic nici cultural nici politic Singura ame-nințare poate veni doar de la găgăuzii icircnșiși care nu se grăbesc să-și recupereze cu adevărat nici limba nici identitatea icircn mare parte erodată Ce crezi că ar putea provoca curiozitatea cititorului spectatorului vest-european icircn Găgăuzia de azi
AV La prima vedere da sunt de acord nu există subiecte de interes major icircn Găgăuzia Dar dacă te gacircndeşti că acest grup etnic aproape necunoscut icircn afara granițelor RM reprezintă o populație turcică de religie creştină care a fost sovietizată pacircnă icircn mădu-va oaselor icircn perioada URSS iar acum fiind parte a unei țări declarat proeuropene continuă să afişeze un comportament mai mult sau mai puțin separatist şi totodată proruseschellip ei bine icircn aceste condiții devine clar că pentru un jurnalist serios Găgăuzia poate deveni o mină de aur
Sunt italian şi din 2005 locuiesc icircn Spania iar din 2011 ndash icircn Catalonia la Barcelona După cum bine ştii Catalonia este de asemenea o regiune separa-tistă care vrea să se rupă definitiv de Spania Dacă vom compara cele două cazuri icircn ciuda trecutului foarte diferit vom observa şi alte asemănări dincolo de dorința de a obține independența Și catalanii şi găgăuzii s-au strămutat sau au fost strămutați de mai multe ori de pe un teritoriu pe altul icircnainte de a se stabili acolo unde se află acum Și unii şi alții concep apartenența la statul spaniol şi respectiv la cel mol-dovenesc ca pe un accident provizoriu al istoriei şi nu ca pe o fatalitate sau necesitate
Cel mai mare oraş din Gagauz Eri este Comra-tul Deşi se cheamă oraş este mai curacircnd un sat cu elemente de urbanism Comratul seamănă cred cu toate centrele raionale din fosta Uniune căci oriunde aş fi călătorit ndash Belarus Ucraina Rusia ndash toate aceste orăşele improvizate arată la fel Ai putea identifica de-sigur nişte diferențe icircn cultura gastronomică icircn artă icircn arhitectură icircn comportamentul oamenilor dar cu macircna pe inimă pentru mine aceste diferențe sunt superficiale Da la Comrat şi icircn oraşe precum Chişină-ul oamenii vorbesc diferit şi nu mă refer aici la limbi Majoritatea chişinăuienilor icircşi văd viitorul icircn Europa pe cacircnd icircn Comrat invers mai aproape de Rusia dar nici acest lucru nu reprezintă o diferență esențială Cred că vor trebui să treacă decenii ca să vedem aces-te țări postsovietice despărțindu-se cu adevărat de trecutul rusesc sovietic şi icircncercacircnd să revină la origi-
INTERVIU
ALESSANDRO VINCENZIlaquoIcircN ȚĂRI CA MOLDOVA METABOLISMUL E MAI LENT OAMENII DIGEREAZĂ ȘI ASIMILEAZĂ MAI GREU SCHIMBĂRILE PRIN CARE TRECraquo
Alessandro Vincenzi
s-a născut pe 26 iunie 1973 icircn Bologna Italia A absolvit Facultatea de Științe Biologice a
Universității din Bologna A visat să studieze mamiferele marine dar o călătorie icircn Asia (din
Mongolia pacircnă icircn Indonezia) efectuată icircn 2001 l-a convins că omul este un obiect de studiu
mult mai interesant Icircn 2004 și-a luat maste-ratul icircn medicina tropicală iar din 2005 a fost
angajat ca biolog de organizația nonguverna-mentală Medici Fără Frontiere Prima lui misiune
s-a desfășurat icircn Somalia o țară sfacircșiată de război Timp de șapte luni a lucrat icircn laboratoa-
re improvizate diagnosticacircnd tuberculoza S-a obișnuit să poarte veste antiglonț și să meargă la baie icircnsoțit de gardieni icircnarmați Icircn Galkayo
icircn nordul Somaliei a trecut icircmpreună cu colegii și militarii care icirci păzeau printr-un asediu care a
durat peste o săptămacircnă Icircn Somalia și-a icircntacirclnit viitoarea soție pe atunci chirurg de război Au
urmat nouă luni icircn Uganda o țară de asemenea zdruncinată de confruntări armate Nici cele
cinci luni petrecute mai apoi icircn provincia Mani-pur din India exact icircn centrul bdquoTriunghiului de
Aurrdquo (regiune faimoasă pentru traficul de heroină și de ființe umane) nu au fost mai liniștite Ul-
tima misiune a avut loc icircn Teknaf (Bangladesh) icircn lagărul refugiaților birmanezi din Rohingya
Viața sub gloanțe l-a marcat profund După experiențele din zonele de conflict a hotăracirct să facă fotografie documentară și reportaje despre
comunități mai puțin cunoscute icircn Europa de Vest A icircnceput cu ce a știut mai bine prime-
le sale reportaje sunt dedicate tratamentului tuberculozei Așa ajunge icircn Republica Moldova
(2008) După o serie de călătorii icircn Turcia India și Columbia se decide să se axeze icircn special pe țările postsovietice din Europa de Est Din 2009
vizitează Ucraina (Kerci Lvov etc) Belarus (unde fotografiază Teatrul Liber persecutat de regim) Rusia (Astrahan) Icircn 2017 și 2018 revine icircn Re-publica Moldova pentru a face un reportaj des-
pre Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (Gagauz Eri) Icircn iulie 2018 fotografiază viața unei
familii de intelectuali ceangăi din Cleja Bacău Icircn 2019 urmează călătorii icircn Delta Dunării la
comunitatea lipovenilor și icircn Veria nordul Greciei la comunitatea aromacircnilor de acolo
Fotografiile și reportajele lui Alessandro Vincenzi au fost publicate icircn The Guardian Der Spie-
gel lrsquoOBS Le Monde CNN Mariclaire D della Repubblica Vanity Fair GEO Italy Geo Russia
Revue 21 Icircn 2009 a acordat un interviu publi-cației Sud-Est cultural realizat de subsemnatul
Icircn 2019 la Editura Cartier icirci va apărea un album dedicat Găgăuziei AC
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 7
nile şi la cultura lor Este la fel de adevărat că spre deosebire de Chişinău şi de Bălți Comratul arată mai curățel şi mai icircngrijit poate şi pentru că e mai mic şi mai uşor de administrat
Nu cred ca să revin la icircntrebare că occidentalii sunt foarte interesați acum de viața din Gă-găuzia dar pot deveni curioşi dacă vor percepe această regiune ca pe un punct strategic icircn care se poate naşte o nouă situație geopolitică icircn Europa de Est un nou conflict După cum ți-am spus adineaori faptul că mă ocup de regiuni ca Găgăuzia nu are cum să mă facă mai popular ca fotograf sau dacă vrei ca fotojurnalist dar ideea de a-i face pe occidentali să le cunoască mai bine este icircntotdeauna o provocare S-ar putea ca pe viitor această cunoaştere să conteze
AC Haide să vorbim totuși despre diferențe Oricacirct de puține și superficiale ele există Gă-găuzia ca și icircntreaga RM de altfel nu este o copie exactă a altor regiuni postsovietice Care ar mai fi particularitățile distinctive ale regiunii căci după cum ai spus nu te-a atras doar potențialul exploziv al separatismului local
AV Pentru a icircnțelege locurile şi oamenii am nevoie de timp Timp ca să digerez experiențele prin care am trecut Din 2008 lucrez icircn această parte a lumii şi cred că mi-am formulat deja un punct de vedere critic asupra spațiului postsovietic icircn general şi asupra RM icircn particular Deşi nu pare foarte diferită de restul Moldovei Găgăuzia tinde să sporească ceea ce o desparte şi nu ceea ce o apropie de Moldova
Cred că am dreptul să afirm asta pentru că atunci cacircnd am vizitat Chişinăul pentru prima dată zece ani icircn urmă oraşul mi s-a părut complet diferit de ceea ce am văzut acum Icircn Chişi-nău se simte că timpul a trecut că ceva s-a icircntacircmplat şi s-a schimbat se simt vibrațiile mo-dernității Asta se vede peste tot chiar dacă nu e chiar ca icircn Occident Oraşul lumea se mişcă Icircn Comrat e o altă atmosferă asemănătoare cu cea pe care am icircntacirclnit-o la Chişinău acum un deceniu Asta icircnseamnă că o parte a țării e mai dinamică pe cacircnd cealaltă parte e icircntrucacirctva blocată Acest lucru nu este nici bun nici rău icircn sine dar nu poți să nu observi că mai puțin dinamice şi active sunt tocmai acele părți ale țării care sunt atrase mai mult de modelul rusesc decacirct de cel european
De fapt e nevoie de o precizare găgăuzii sunt atraşi mai curacircnd de Rusia veche sovietică decacirct de Rusia adevărată cea de azi
Icircn Găgăuzia oamenii par foarte liniştiți respectuoşi şi foarte macircndri de originile lor Sunt ospitalieri şi săritori la nevoie Dar seamănă mai puțin cu concetățenii lor din Chişinău şi foarte mult cu țăranii italienii din copilăria mea cei pe care i-am cunoscut sau despre care am auzit atacirctea şi atacirctea istorii de la părinții mei Și tocmai acest lucru m-a surprins mai mult icircn Găgău-zia decacirct icircn altă parte faptul că lumea de acolo pare icircnghețată icircn timp icircn trecut icircntr-o epocă premodernă E un mod de trăi nu atacirct icircn realitate cacirct icircntr-un fel de nostalgie icircn bună parte icircntrucacirct nimeni şi nimic nu-i icircmpiedică pe aceşti oameni să-şi schimbe mentalitatea Icircn țări ca RM şi icircn particular icircn regiuni ca Găgăuzia metabolismul e mai lent oamenii digerează şi asimi-lează mai greu schimbările prin care trec Mulți nu acceptă necesitatea acestor schimbări şi de aceea se blochează icircn nostalgia după trecut De vină e şi viteza cu care se produc schimbările nu oricine este apt să le interiorizeze şi să le asimileze icircn timp util Se poate icircntacircmpla icircnsă ca ciocnirea vechiului cu noul să nu aibă un icircnvingător s-ar putea să dispară atacirct cultura tradițio-nală cacirct şi germenii civilizației şi mentalității moderne
AC De regulă genurile fotografice se icircmpart icircn cele artistice și icircn cele documentare Se vorbește despre fotografia artistică și cea conceptuală despre genurile populare și cele strict funcționale precum fotojurnalismul fotografia documentară sau portretul Cacirct de relevantă este această clasificare anume icircn cazul fotografiei Pentru mine de exemplu limbajul foto-grafic este mult mai unitar decacirct cel poetic poate și pentru că este mai limitat icircn mijloace Pe unde trece granița icircntre ldquodocumentarrdquo și ldquoartisticrdquo icircn fotografie Icircntrebare cu atacirct mai perti-nentă cu cacirct știm că fotografia ldquoartisticărdquo este deseori doar o pretenție estetică pe cacircnd unele poze ldquodocumentarerdquo au o valoare artistică incontestabilă de cele mai multe ori independent de intenția fotografului Arta are această proprietate de a se produce mult mai spontan icircn fotografie decacirct icircn alte limbaje
AV Este o icircntrebare interesantă şi actuală Cred că ne aflăm icircntr-o perioadă de tranziție de la ceea ce ne-am obişnuit să definim drept fotografie documentară tradițională la ceva ce icircncă nu a căpătat o definiție nu a fost deocamdată conceptualizat Mai multă lume observă că foto-grafia-document este din ce icircn ce mai marcată de personalitatea fotografului Mulți icircncearcă să creeze un stil individual recognoscibil o tendință rareori observată icircn trecut Cacirct despre mine prefer să acționez mai curacircnd icircn calitate de observator decacirct de scenograf sau designer De fiecare dată cacircnd ajung icircn mijlocul unei comunități icircntr-o familie fac ldquopasul icircnapoirdquo icirci las pe oameni să se comporte şi să vorbească aşa cum o fac de obicei pacircnă icircn clipa icircn care ei rede-vin spontani Abia atunci icircncep să fotografiez Astfel icircncerc să le documentez nu viața lor icircn general ci clipele lor de spontaneitate de firesc cacircnd sunt mai sinceri cu ei icircnşişi şi deci şi cu camera De aici uneori se naşte poezia Nu fac poze pe negacircndite dar prefer să mă las guver-nat mai degrabă de instinctul meu de fotograf profesionist decacirct de o idee preconcepută sau de un plan de acțiuni prestabilit
Icircmpărțirea pe genuri nu este icircntru totul relevantă dar există unele aspecte caracteristice pentru fotografia aşa-zis ldquodocumentarărdquo De exemplu codul etic pe care nu eşti obligat să-l urmezi dacă faci fotografie pur ldquoartisticărdquo Și apoi chiar dacă icircncerc să subordonez totul stilului meu de a face imagine sunt obligat să rămacircn fidel momentului specific pe care icircl fotografiez Fotografia artistică sau conceptuală oferă mai multă libertate fotografului mai multe posibili-tăți de utilizare a creativității De exemplu un fotograf artist sau unul conceptualist ldquovorbindrdquo despre bipolaritate poate să prezinte un suferind ca pe o ființă cu două capete Eu nu-mi pot icircngădui asemenea simboluri Totodată icircncerc să inserez şi puțină ironie icircn fotografiile mele Ironia este cel mai inteligent mod de a ilustra lucruri uneori pretins serioase Ironia te pune pe gacircnduri te apropie mai repede de semnificația unei scene sau a unei icircntacircmplări şi totodată icircți dă posibilitatea să transmiți un mesaj cumva din afară detaşat Problema e că uneori unele persoane confundă ironia cu lipsa de respect ceea ce icircn fotografia documentară este o acuza-ție gravă
Interviu realizat de Adrian CIUBOTARU
Imagini din albumul bdquoGăgăuziardquo (titlu provizoriu) icircn pregătire la Editura Cartier
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 3
ciopleam un fel de poezii icircn pietre săreau scacircntei ne icircmperecheam şi ne macircncam unul pe altuldupă care trecea cacircte un nor pe cer care semăna leit cu animalul din burta noastră şi parcă ne icircncerca dorulşi frica
mi-am amintit pentru că omul nu e ceea ce ştim ce am icircnvăţat comunică altfel se reproduce altfel se alimentează altfel trage totul pe nas respiră cu degetele poartă inima icircn spate ca pe o povară sau ca pe un trofeutot o povară dar de care nu se icircncumetă să se atingă explicacircndu-şi că de aceasta ar putea să aibă mai multă nevoie din clipă icircn clipă altcineva
prizonieră
timpul meu banii mei răbdarea meafrizeriţa icircmi icircntinde fiece fir de păr uscacircndu-li-am zis vopsiţi-mi rădăcinile atacircticirci urmăresc icircn oglindă figura disperată şi tacoricum de aici ajung direct sub duşla ea e lunila mine se face marţi dar dacă mă gacircndesc mai bine se face miercurişi de mai reflectez e joide fapt cam nemiloasă mă stracircnge icircn spatechiar acumca o cămaşă vărgatăicircn care nu mai icircncapcu număr de identitate şi serievineri
de sacircmbătă nu mai zic nimicasta e ziua celor fericiţi icircn toate cazurile duminică e ziua celor care sunt iubiţi icirci spun frizeriţeişi nu mai ştiu dacă icircntotdeauna mi-a fost frică ea icircmi face contul şi zacircmbeşte ca o moară de vacircntvi l-am scurtat un pic icircmi zicee vară toridă
nu mor poeziile
doamnă fereşte-te chiar acum din calea mea da tu tu cea bisexualăcea cu plasă neagră peste ochicea cu negru icircn loc de ochicea cu albul terifiant icircn craniucea care poartă ceva sclipitor prea mult semănacircnd cu o coasăcea prea mult semănacircnd cu cineva care a hotăracirctcă trebuie să moară nişte cuvintecare nu icircşi mai amintesccare nu se mai ştiucare nu se mai ţin de mănă
doamnă uracirctă fereşte-te frumos din calea meae searăe dex-ul ameţit icircnnebunit periculosşi e vinerinu mor poeziilede jocuri periculoase
tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zicne-am fi simţit mai tineri şi mai norocoşi ne-am fi zacircmbit acum banalităţi plăcute neamendabilefără pretenţii literare cum ar fi tu eşti primăvara mea tu eşti un vis icircmplinitne-am fi plimbat şi noi acum pe sub caişii albi
ca pintr-o herghelie de cai icircnfloriţi virtuoşi plini de jăratic toţi unul şi unulsclipindu-şi coamele mustind entuziasm am fi fost icircntr-un gacircnd am fi avut acelaşi drum i-am fi scuturat să zboare trei zile şi trei nopţi timp icircn care
eu asta am făcut era o joacă eu nu am vrut să mi se piardă cu adevărat urmeledar tu de ce nu m-ai găsit predestinatule sau cum să icircţi mai zic uită-te acum icircn ochii lumii ai curaj explică-i
eu nu sunt sylvia plath
mă icircnnebunesc greierii ăştia cri-cri vreau să fug peste cacircteva milioane de gacircnduri icircnainte fără să mă uit icircn urmă fără să văd pacircnă la capăt filmulicircnchid uite ce egoistă pot fi ocrotindu-mi paradisul nu vreau să am insomnii şi icircmi e frică pentru că doctoretu speri să ajung să vorbesc icircn somn tu faci diagramee noapte sau fericirea aia tacircmpită mă icircntunecă doctorepoemul ăsta e o somnilocvie
cri-cri neicircncetatneapăraticircncăpăţacircnatorice greiere icircşi găseşte iubirea pacircnă dimineaţădoar cacircte unul mai cacircntă pacircnă cacircnd icircnnebuneşte ce bine că nu eşti greiere doctoreeu nu sunt sylvia plath
la asta mă voi gacircndi macircine
icircmi schimb de pe o macircnă pe alta brăţara de hematiticircn cacircteva secunde e fierbinteceasul tace tăcere e mut sau e un greiere carecacircntă sub alte geamuri appassionata se dă peste cap se dă legat şi furat se dă
cri-cri tic-taccri-cri tic-tacmacircine se vor placircnge stelele de nesomnce noaptece drumurifiecare dintre noi poate fi oriunde
stau ca o tacircmpită cu faţa la peretee un blond care mă iubeşte cu neclintiremă priveşte lasciv icircntrebacircndu-mă eşti acolonu icirci răspund icircmi răcesc de el frunteaicircmi răcesc de el buzele braţele şi icirci zic noapte bună pentru căapropo mulţumesc margaret mitchellvorba lui scarlettla astamă voi gacircndimacircine
poem cu parabolă de notat
dacă ştie cineva cum e să deschizi uşasă icirci spui cuiva că poate pleca şi să te rogi icircn gacircnd să nu plecesă nu plece
dacă ştie cineva cum e să treci pe aproapeicircncercacircnd să nu te uiţi icircn urmă şiicircn general să nu te prea uiţişi să nu te simţi ca un tren prin mirişte
dacă ştie cineva rog să icircmi lase un mesaj cacirct de cacirct credibildar s-ar putea să icircmi fie zdrobită cutia poştală
mesajiisus nu invadează spaţiul nimănui contrar voinţei sale
noi nu ne-am dorit să fim singuri
acum de mi-ar veni i-aş spune dragostea meacum ştiai tu să obţii sufragiisau cum nu ştiaisau icircn funcţie de cum icircnţelegeai tu astacacircnd ziceai am icircntr-o macircnă vinul iar icircn alta am cucuta
dragostea mea i-aş spune te visam intensnu hoinăream fără sens pe străzile icircnguste vaporoasepe străzile cu magazine indieneicircn timp ce tu impetuos şi retractilicircmi lăsai mesaje la recepţia hotelului
icircn timp ce ruşii inundau planeta icircncercacircndpacircnă şi icircn creierele virginesă icircşi facă pacircrtii de schi
i-aş spune dragostea mea nu-i adevăratnoi nu ne-am dorit să fim singuri
solstiţiu de vară cu final fericit
nu am icircmbrăcat ienu mi-au ieşit icircn cale flori de sacircnziene nimic tradiţional nimic poeticm-am perindat pe o alee cu duzimi-am icircnvineţit buzele macircinile maioulşi am scris cu dude pe asfaltsunt romacircncă oricum şi atacirct de singură
la icircntoarcerede pe toate gardurile se icircntindea icircnspre minemacircna maicii domnului
totul despre dragoste
dragostea nu e doar un fel de miopie contagioasăşi nici doar o iluzie din care să icircţi faci hamac să te lauzi că ai ochi de aviator
e ca şi cum ai icircntinde macircna să atingi o margine de cerşi ai simţiexact icircn momentul său de contracţie cum durerea curge invers după care timpul se opreşte corect calculatca un cal bine dresat icircn două picioare cu limba scoasă abia respiracircndicircn asteptarea zahărului cubic eu aşa icircmi explic de ce ai rămasinvariabilpeste ani şi ani responsabil de fenomenele mele cuantice einstein şi freud nu aveau habar
1 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
După asasinarea lui Modest crimă care zgacirclțacircise oraşul nostru din temelie Margo a dispărut pe ne-
aşteptate şi timp de două săptămacircni cacirct au durat căutările mele nimeni n-a fost icircn stare sau poate n-a vrut (mai tacircrziu am icircnțeles că n-a putut) să-mi spună ceva icircmbucurător privind soarta ei
Modest a fost găsit mort icircn vila lui cocoțată pe Dealul Morarilor icircn dimineața zilei de 14 iulie Tocmai se icircncheiase cam-pionatul mondial la fotbal iar pătratul de carton cu imprimeuri aurii alon zan-fan dio la patriie aşa cum cacircntam noi la şcoală de Ziua Comunei adică invitația Ambasadei franceze zăcea găurită exact la mijloc icircn buzunarul interior al sacou-lui Ucigaşul a tras fix icircn inima victimei şi anchetatorii sosiți la locul crimei au concluzionat că Modest nu-şi va putea onora promisiunea şi nu va fi prezent icircn acea seară la recepția oferită de Am-basada Franței cu ocazia Zilei Naționale a Republicii respectiv franceze
Vreau să fiu icircnțeleasă corect departe de mine intenția de a-mi manifesta mali-țiozitatea sau vreo atitudine nepotrivită icircn raport cu mortul iată de ce chiar de la bun icircnceput icircmi cer scuze pentru even-tualele incoerențe icircn expunerea mea şi mai ales pentru unele construcții stilistice de-a dreptul nefericite N-aş putea spune exact ce icircnseamnă construcție stilistică nefericită dar precizez că această icircmbinare de cuvinte am auzit-o de la Margo Ea se pricepe la şmecherii din astea literare aşa că o repet şi eu de fiecare dată cacircnd apare ocazia Dacă ar fi să mă conduc după gustul meu aş folosi o altă sintagmă auzită de la Margo ndash mai-mult-ca-perfectul Nici icircn cazul de față n-aş putea spune prea multe despre semnificația acesteia dar icircmi place cum sună Adică există perfectul dar mai e şi mai mult ca perfectul Păcat că nu putem spune mai mult ca mortul fiindcă anume o asemenea expresie ar defini cacirct se poate de exact starea de spirit a lui Modest De asemenea presupun că cineva dintre cititorii mai exigenți ar putea constata icircn relatarea mea o insuficientă pregătire ortoepică şi ortografică mai ales Mea culpa cum ar spune mama nu prea le stăpacircnesc pe toate dar cine oare e perfect pe lumea asta Eu cel puțin recunosc faptul că icircmi scapă subtilitățile de orice fel Chiar şi icircn bucătăriile destul de spațioase icircn care se icircntacircmplă să trebăluiesc nu mă simt icircn largul meu Nu-mi place să prepar bucate sofisticate şi urăsc scrisul
şmecheros care pretinde să respire aer epic icircntr-un oraş poluat şi rău mirositor ca al nostru Nici despre oraşul nostru n-aş vrea să vorbesc nimic rău dar secole apăsătoare de ocupație străină au schimbat macazul istoriei şi astfel trenul icircn care ne icircnghesuiserăm cu toții a luat-o icircntr-o altă direcție decacirct ne-am fi dorit-o naivii de noi
Și ca să icircnchei incursiunea mea icircn lumea literelor vă aduc la cunoştință icircncă un gacircnd de-al meu selectat de serialul Cugetările unui profan
bdquoConsider că literatura şi scrisul e ceva de prisos icircn viața omului e un moft al vanității rănite cum ar fi sosul de anason icircndoit cu esență de ananas cu care unii bucătari trufaşi stropesc fructele de mare sau muşchiul de vițel macircngacirciat icircn preala-bil cu miez de trufe Cu pretinsul lor mai-mult-ca-perfectul fiecare se răzbună cum poate uimindu-şi şi umilindu-şi clienții cititorii sau carnivorii e totunardquo
Faptul că s-a făcut nevăzută icircntr-o
manieră cacirct se poate de subită după un omor care provocase atacircta vacirclvă n-o ajuta cu nimic dimpotrivă producea doar efecte nedorite pentru ea dar şi pentru toți noi Icircn primul racircnd procurorul Arhi-ze şi-a pierdut răbdarea şi la un pahar de vişinată cu arahide sărate declarase icircntr-un cerc icircngust de prieteni procurori şi ei toți cu nervii la pămacircnt că Margo este prima pe lista suspecților de comi-terea omorului
Auzind asta am căutat să mă icircntacircl-nesc cu Arhize şi să-l icircntreb ce temeiuri au stat la baza ipotezei lui Avea probe concrete sau era vorba de o răzbunare personală aşa cum am presupus chiar din clipa icircn care am auzit de versiunea lui Bineicircnțeles că n-am fost lăsată să intru icircn biroul lui dar icircmpotrivirea cerberilor de pe coridoarele procuraturii m-au stimulat să-mi aduc aminte de un episod straniu chiar inexplicabil aş spune
Icircn acea dimineață de 14 iulie cacircnd vestea asasinării lui Modest se răspacircndise prin oraş cu viteza usturătoarelor brize ce sprintează de la stația de epurare odată cu răsăritul soarelui m-am icircnfățişat şi eu la poarta celei mai influente pacircnă nu demult persoane din oraşul nostru Dealul Morarilor forfotea de lume multă şi pestriță angajați icircndoliați ai primăriei jurnalişti cu figuri sceptice alții de-a dreptul deprimați purtacircnd camere video grele pe umeri sau carnețele ferfenițite icircn macircini cu indispensabilul pix cu gel icircnfipt
icircntre file gură-cască sosiți cu sufletul la gură trăgacircnd nervoşi de reverele late şi icircndreptacircnd poalele halatelor de baie ca să-şi păstreze nepătată demnitatea de mahala vecini din Văgăuna cu cipici de casă icircncălțați pe piciorul gol cacircțiva şefi de bănci şi preşedinți de judecătorii polițişti sub acoperire alții la vedere cu uniforme proaspăt călcate dar nespălate din ziua fabricării din care cauză luceau ca oglinzile la soare agenți secreți necu-noscuți marelui public icircn schimb de un hipnotism irezistibil atrăgacircnd atenția tuturor curioşilor un mic detaşament de agenți fiscali nişte lipitori tăcute şi hrăpărețe ale sacircngeroasei perioade de tranziție Mai pe scurt aproape toată lumea bună a oraşului urcase pe deal pentru a se convinge de moartea neanunțată a lui Modest
Plimbacircndu-mă prin mulțumea agitată pusă pe analiza detaliată a motivelor asa-sinatului l-am observat pe Arhize ferin-du-se nu ştiu cum tocmai de mulțimea icircn mijlocul căreia se afla (Margo ar fi spus că am folosit un oximoron) Ca şi cum se temea să fie observat de cineva anume Mergea cu capul plecat aruncacircnd priviri fugare cacircnd icircntr-o parte cacircnd icircn alta şi la fiecare cinci minute dacircnd indicații scurte unor dulapuri masive deghizați icircn oameni ai legii care răsăreau ca din pămacircnt şi se apropiau umili de el
Icircn pofida căldurii sufocante chiar şi la acea oră matinală purta o pălărie cu boruri mari o pereche de ochelari de soare imenşi şi o cămaşă gri sfacircrtecată de nişte carouri oranj cu macircnicile lungi şi gulerul ridicat Din punctul meu de vedere o asemenea opțiune vestimenta-ră burlescă nu putea avea o altă menire decacirct să-l scoată icircn evidență pacircnă şi pe cel mai amăracirct şi anonim lustragiu Un procuror care a urmărit exact contrariul ndash să nu atragă asupra sa nicio privire indiscretă ndash a reuşit cu succes să atingă efectul maximei expuneri publice
Icircntrebările mele icircnsă vizau cu totul şi cu totul alte subiecte De pildă ce căuta Arhize la locul crimei Simțea cineva lipsa lui acolo icircn timp ce casa şi icircmprejurimile erau icircnțesate de tot felul de anchetatori şi agenți de teren La asta se reducea misiunea unui procuror-şef la acea oră ndash să caşte gura icircmpreună cu toți proştii adunați pe Dealul Morarilor Cine erau indivizii care răsăreau ca din pămacircnt şi ce indicații le dădea
PROZĂ
SOȚIA LUI FAUSTde VAL BUTNARU
Noroc de el că a avut inspirația să dispară repede din peisaj dar icircntrebările pe care mi le-am pus nu s-au topit icircn bezna neantului şi al misterului enigmatic ndash asta aşa ca să mă exprim mai literar Aceleaşi icircntrebări le-am văzut articulate pe buzele multor cetățeni simpli fără cunoştințe aprofundate icircn jurisprudență
O altă consecință a dispariției cacirct se
poate de bizare a lui Margo a fost faptul că Faust s-a pomenit cu o citație la pro-curatură şi interogat chiar a treia sau a patra zi după acea dimineață marcată de descoperirea unui mort mai mult ca important
L-am icircntrebat pe Faust ce a vorbit cu Arhize dar n-a ştiut ce să-mi spună
ndash Cum aşa nu ştii ce să spui m-am revoltat mai mult decacirct era cazul probabil
ndash Nu ştiu dragă şi gata mi-a răspuns cu icircncăpățacircnare Mă icircntreba tot felul de lucruri
ndash Cum ar fi insistam eundash Ce să fie s-a stropşit la mine I-am văzut deodată ochii lui albaştri
pe timp icircnsorit acoperindu-se de nori negri şi pompacircnd prin pupile o substanță otrăvitoare Probabil că după interogatoriu trăia senzația unui naufragiat Și atunci de ce se icircmpotrivea icircncercărilor mele de a-l evacua de pe nava icircn derivă
ndash Ce te bagi icircn viața noastră a stri-gat la mine uitacircnd că se afla icircntr-un loc public icircn plină stradă adică Cacirct timp mai ai de gacircnd s-o terorizezi pe Margo De ce nu ne laşi icircn pace Crezi că nu ştiu ce urmăreşti Margo nu mă va lăsa de dragul tău n-ai icircnțeles măcar atacircta lu-cru Uită-te la tine cum arăți Ai 39 de ani dar tot grasă şi pitică ai rămas de parcă ai fi un Sancho Panza icircn fustă Ei bine nici măcar fustă nu porți
Era speriat şi derutat v-am mai spus asta vorbea prostii fără să-şi dea seama ce icircndrugă Icircn primul racircnd abia am trecut cu cinci luni şi jumătate de 38 Asta ar trebui s-o ştie Eu şi Margo suntem năs-cute icircn acelaşi an şi icircn aceeaşi zi pe 29 februarie Și dacă ar fi să ne luăm după numărătoarea stabilită de comun acord şi de tradiția de a ne sărbători ziua de naştere odată la patru ani nu anual la 28 februarie aşa cum obişnuiesc s-o facă cei fără principii ci la 29 februarie ar ieşi că suntem minore rău de tot Pe urmă habar nu am ce ştie el ce urmăresc eu Cacirct priveşte restul aberațiilorhellip Eu grasă şi pitică Ei asta-i bună Nu sunt de icircnălțimea lui Margo este evident pentru oricine dar pacircnă a mă numi Sancho Panza e o cale cosmic de lungă Adică ce voia să insinueze Că Margo este un Don Quijote luptacircnd cu morile de vacircnd şi eu sluga ei călare pe un măgar răpciugos rosto-golindu-ne ambele icircn hăul derizoriului Adică icircn viziunea lui eram nişte babe triviale şi comice pe care nu voia să le lase să se facă de racircs ca şi personajele lui Cervantes (Margo icircmi icircnşirase peripețiile şi icircntreaga poveste a celor doi clovni aşa că sunt suficient de bine documentată) Dar nu i-am spus nimic Nu era prima dată cacircnd arunca vorbe icircn vacircnt speracircnd să mă ofenseze şi să mă facă să renunț Știa el la ce ar fi vrut să mă facă să renunț
Fragment de roman icircn pregătire
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 5
Icircn anul 2017 la Editura Junimea din Iaşi apare cartea Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc un studiu critic despre proza celui care revoluționa romanul basarabean de la
mijlocul secolului XX prin Singur icircn fața dragostei Sunt analizate trei romane ndash Lătracircnd la lună Hronicul Găina-rilor Spune-mi Gioni ndash acestea confirmacircnd se pare cel mai bine constatarea pe care o face Vasile Iftime autorul lucrării icircn Introducere bdquoCu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susținută icircn special de succedarea planurilor narative (complementare suprapuse intersectate opuse) de extrapolările temporale şi spațiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn granițe fluctuante) de cameleonizarea personajelor (inițierea icircn imoralitate şi descreşterea individului social) de retorică persiflantă ironică sarcastică a acestorardquo
Fără a utiliza o terminologie excesivă Vasile Iftime analizează atent cele trei proze (comentariile pe text sunt foarte bune) urmărind planurile narative personajele şi icircn mod special limbajul Uneori suntem provocați prin icircncadrări paradigmatice neaşteptate (bdquoAureliu Busuioc icircn Lătracircnd la lună nu uzează de indicii cronologici tocmai pentru a imprima scrierii tuşa de ambiguitate necesară unei narațiuni cu elemente de tematică suprarealistărdquo bdquoRomanul ndash Spune-mi Gioni nm LȚ ndash [hellip] poate fi perceput ca o scriere icircn oglindărdquo ) alteori impresionează analiza minu-țioasă a ipostazelor unor personaje (la p 21 bunăoară ni se propune o trecere icircn revistă a schimbului continuu de roluri ale lui Enrique bdquoochiul treaz ochiul critic ochiul corector din familia Grăsanuluirdquo) decriptarea simbolisticii numerologice (din Spune-mi Gioni la p 106) sau enume-rarea punctuală a elementelor timpului biologic istoric astronomic social (icircn Hronicul Găinarilor la p 93-95)
Ceea ce icircl fascinează cu adevărat pe autorul cărții este se pare limbajul prozelor lui Aureliu Busuioc bdquoIcircn fiecare roman Aureliu Busuioc propune o altă schemă de construc-ție a romanului o altă rețetă de plăsmuire a personajelor un alt decor adaptabil subiectului Ceea ce rămacircne unic şi inconfundabil icircn proza lui Busuioc este limbajulrdquo Vasile Iftime acordă o atenție deosebită acestui aspect (şi anume aici trebuie căutată noutatea absolută a exegezei pe care o icircntreprinde) urmărind dimensiunile limbajului polifonia limbajului retorica şi ajungacircnd la concluzia că bdquoAureliu Busuioc excelează icircn romanele sale cu o retorică coerci-tivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Și totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn textrdquo
Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc este o carte necesară pentru că explorează multiaspectual trei romane ale lui Aureliu Busuioc (unul dintre cei mai importanți prozatori din a doua jumătate a secolului XX de la Chişinău despre care se vorbeşte mai mult decacirct se scrie) este o carte bine-venită pentru că publicată la o editură din Iaşi contribuie cumva la integrarea acestui autor icircn contextul general al literaturii romacircne este o carte-promisiune pentru că icircn mod sigur Vasile Iftime odată ce a pactizat cu Aureliu Busuioc va vrea să studieze şi celelalte romane Suntem curioşi ce şi cum va scrie despre Singur icircn fața dragostei Unchiul din Paris Și a fost noaptehellip şi fireşte Pactizacircnd cu diavolul
DESPRE AURELIU BUSUIOC CU MIGALĂ
LITERATURA PENTRU COPII LA IcircNCEPUT DE SECOL XXI
Icircn anul 2004 Maria Șleahtițchi făcea selecția textelor studiul introductiv şi notele biobibliografice pentru antologia Literatură pentru copii din colecția Literatura
din Basarabia Secolul XX (editurile Știința şi Arc) Icircn acel vo-lum antologatoarea icircşi exprima optimismul pe care i l-a insu-flat evoluția acestui gen de-a lungul a o sută de ani pe seg-mentul interriveran al literaturii romacircne bdquoPrimele impresii ale antologatorului au fost de bucurie De bucuria că suntem şi că scriitorii basarabeni dăruiți cu har au reuşit să dea reale valori icircn acest genrdquo
Icircn 2018 apare o altă antologie de Literatură pentru copii (Editura Arc) cu texte publicate după 2000 Analizacircnd cărți-le pentru copii apărute timp de şaptesprezece ani şi făcacircnd o listă de bdquopeste şapte sute de titluri şi nu cred că am dat de capătul acestei icircntinderi icircn revărsarerdquo antologatoarea (ace-eaşi) constată cu regret că nu prea mai avem motive de bu-curie deoarece bdquoeste clar că icircn acest gen ca icircn niciun altul al literaturii există o icircnspăimacircntătoare supraproducție de carte Scrie cine vrea cu sau fără vocație scrie ce vrea pu-blică cum şi unde poaterdquo Aşadar pentru a-i oferi citotorului o culegere de lucrări ce rezistă estetic a fost nevoie de multă răbdare şi persevernță dar şi de mult discernămacircnt (calități de care Maria Șleahtițchi cel mai bun cred cunoscător al domeniului de la noi dă dovadă cu prisosință prin selecția pe care o face) Ni se propune un volum ce cuprinde atacirct po-ezie şi proză cacirct şi dramaturgie cu autori făcacircnd parte din generații diferite şi practicacircnd formule literare diferite bdquoLa al-cătuirea antologiei de față mărturiseşte Maria Șleahtițchi icircn prefața intitulată sugestiv Literatură şi industrie am fost cu-rioasă să văd care sunt numele noi intrate icircn literatura pentru copii şi m-am bucurat să constat că domeniul rămacircne icircn con-tinuare de interes pentru tinerii scriitori (Aurelia Borzin Stela Popa Anna Leah şa) Am remarcat de asemenea prezența mai nouă a cacirctorva scriitori optzecişti care insistă pe acest palier de creație (Nicolae Popa Irina Nechit) dar şi lansarea lui Dumitru Crudu cu două cărți noi pentru profilul său literar acredtitat M-am bucurat să recitesc minunata carte Vizavi de vizavarză a regretatului scriitor Aureliu Busuioc Am reținut diversificarea tematică icircn cazul creației lui Spiridon Vangheli scriitorul evocacircnd icircn cartea sa Crăița momente dramatice de la mijlocul secolului XX M-am bucurat şi de un singur text semnat de un scriitor talentat Este şi cazul nuveletei cu firul răsucit icircn patru sau icircn opt Dirimaga de Vladimir Beşleagă Am constatat aşezarea temeinică icircn acest gen de literatură a unor scriitori icircn temei şaptezeciştirdquo
Icircn urma unei selecții riguroase ni se propun texte care icircmbină măiestrit bdquoliteratura ca artă literatura ca platformă de educație şi literatura ca jocrdquo (condiție sine qua non a unei lucrări pentru copii după cum subliniază Maria Șleahtițchi icircn prefață) Iată bunăoară cacircteva strofe din Greierul care s-cri-cri-e o frumoasă şi amuzantă poezie de Arcadie Suceveanu scrisă icircn manieră postmodernistă bdquoGreierul de-odinioară Bunul meu coautor a fugit din călimarăhellip Unde Icircn calcula-tor ndash Azi e altă racircnduială Zice el icircn dezacord Azi nu scrie cu cerneală Nimeni Toți lucrează-n Word Deşi e modern icircn toate Poartă-un frac albastru-mov Moştenit icircn taină poa-te De la Donici sau Kracirclov Cum m-ating de tastatură El se-nveseleşte ndash şi Cu har viu de la natură Icircmi dictează cri-cri-crihellip Eu traduc din greiereşre Inspirat şi plin de zel Iară el suceveneşte ndash Și-amacircndoi gacircndim la felrdquo
Lucia ȚURCANU
FIRUL CU PLUMB
AURELIU BUSUIOC
(1928-2012)
NOIEMBRIE
SEMNAL
Tic tacPic pacOrele picură-n ploaieticăie ploaia opactimpul se scurge-n odaietic tacOre s-adună grămeziPloaia e doar calitateCeasul e inimaveziBateMai batePic pacTic tacOrele apa ndash de-o seamăcurg la fereastrăCe facTimpul şi ploaia mă cheamătic pac
Pic tac
Tac
VELIMIR HLEBNIKOV CAcircND OMUL CAcircND RINOCERUL TRADUCERE PREFAȚĂ ȘI NOTE DE LEO BUTNARUCLUJ EDITURA NEUMA 2018
RAFTVASILE IFTIMEPACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOCIAȘI EDITURA JUNIMEA 2017
RAFTMARIA ȘLEAHTIȚCHILITERATURĂ PENTRU COPII (ANTOLOGIE)CHIȘINĂU EDITURA ARC 2018
1 6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Adrian CIUBOTARU Alex nu este prima dată cacircnd vizitezi o fostă republică sovietică icircn căutarea unor subiecte interesante și a unor oameni neordinari De unde vine acest interes pentru țările din Estul comu-nist al Europei inclusiv pentru Republica Moldova O curiozitate cu atacirct mai ciudată cu cacirct Vestul nu pare atras de Est decacirct dacă are loc vreun cataclism sau vreun război
Alessandro VINCENZI A fi comunist icircn Italia din perioada fascistă icircnsemna pentru cei din familia mea să fii de partea Binelui să faci parte dintre cei care au luptat pentru dreptate pentru respectarea drepturi-lor şi valorilor democratice Icircnsemna să fii de partea celor slabi să visezi la o societate mai dreaptă mai echitabilă Tatăl meu a fost comunist şi a luat mereu icircn serios toate aceste lucruri dar s-a ținut departe de propagandă şi populism Era sceptic icircn privința comunsimului sovietic deşi era totodată fascinat de măreția proiectului şi nu a ştiut icircntotdeauna să evite idolatrizarea URSS-ului Icircn timpul copilăriei mele am fost martorul unor dezbateri aprinse ce aveau loc regulat icircn casa noastră Casa era mică dar se umplea periodic cu colegii şi prietenii tatei care polemizau icircnverşunat Maniera aceasta pătimaşă de a discuta politica şi istoria m-a atras m-a făcut curios doream să icircnțeleg de ce unii oameni nu erau de acord cu tatăl meu şi icircl contraziceau mereu Treizeci de ani mai tacircr-ziu am decis să merg şi să văd cu ochii mei toate acele locuri despre care am tot auzit icircn copilărie şi pe care pacircnă atunci le puteam doar imagina Din 2008 am că-lătorit şi am făcut reportaje despre Moldova Belarus Ucraina şi Rusia
Acum m-aş putea defini ca pe o persoană care merge icircmpotriva curentului am mereu senzația că sunt pe contrasens mă interesează lucruri care icirci lasă reci pe prietenii şi colegii mei din Vest Cred icircnsă că nu are niciun rost să mergi şi să mai vezi o dată ceea ce s-a văzut şi a fost explicat icircn detaliu de sute şi mii de ori Cu cacirct mai puține ştiu despre o țară sau despre o comunitate cu atacirct mai atras mă simt de aceasta Iar dacă mass-media nu acordă mare atenție comu-nității respective ştiu că sunt pe calea cea dreaptă şi că am ales subiectul potrivit Acest mod de a aborda lucrurile comportă nişte riscuri desigur deoarece reduce uneori simțitor şansele de a-ți publica foto-grafiile şi articolele La fel de adevărat este că un story ieşit din comun un reportaj bine scris şi documentat cu imagini care intrigă poate stacircrni interesul vreunui editorhellip Uneori e bine să fii oaia neagră
AC Unul dintre subiectele tale preferate sunt comu-nitățile uitate izolate ce riscă să-și piardă identitatea etnică sau culturală icircn lumea noastră tot mai globală și mai uniformă Icircn 2008-2009 ai vizitat comunitatea italienilor din Kerci Crimeea mai bine zis ce a mai rămas din această comunitate care a emigrat icircn Ru-sia țaristă pe la mijlocul veacului XIX De asemenea
ai fost de cacircteva ori icircn Belarus unde ai fotografiat viața de zi cu zi a unor trupe de teatru semiclandes-tine persecutate de regimul Lukașenko După ce ai relatat drama acestor teatre ambasada belarusă (sau securitatea de la ambasadă) nu ți-a acordat viză pe motiv că nu ești bdquobinevenitrdquo Recent ai fost icircn regiunea autonomă Gagauz Eri Mai exact ai efectu-at trei vizite pentru a realiza un singur reportaj Pe drept cuvacircnt decizia m-a surprins dat fiind că nici regiunea nici minoritatea găgăuză nu sunt amenin-țate nici etnic nici cultural nici politic Singura ame-nințare poate veni doar de la găgăuzii icircnșiși care nu se grăbesc să-și recupereze cu adevărat nici limba nici identitatea icircn mare parte erodată Ce crezi că ar putea provoca curiozitatea cititorului spectatorului vest-european icircn Găgăuzia de azi
AV La prima vedere da sunt de acord nu există subiecte de interes major icircn Găgăuzia Dar dacă te gacircndeşti că acest grup etnic aproape necunoscut icircn afara granițelor RM reprezintă o populație turcică de religie creştină care a fost sovietizată pacircnă icircn mădu-va oaselor icircn perioada URSS iar acum fiind parte a unei țări declarat proeuropene continuă să afişeze un comportament mai mult sau mai puțin separatist şi totodată proruseschellip ei bine icircn aceste condiții devine clar că pentru un jurnalist serios Găgăuzia poate deveni o mină de aur
Sunt italian şi din 2005 locuiesc icircn Spania iar din 2011 ndash icircn Catalonia la Barcelona După cum bine ştii Catalonia este de asemenea o regiune separa-tistă care vrea să se rupă definitiv de Spania Dacă vom compara cele două cazuri icircn ciuda trecutului foarte diferit vom observa şi alte asemănări dincolo de dorința de a obține independența Și catalanii şi găgăuzii s-au strămutat sau au fost strămutați de mai multe ori de pe un teritoriu pe altul icircnainte de a se stabili acolo unde se află acum Și unii şi alții concep apartenența la statul spaniol şi respectiv la cel mol-dovenesc ca pe un accident provizoriu al istoriei şi nu ca pe o fatalitate sau necesitate
Cel mai mare oraş din Gagauz Eri este Comra-tul Deşi se cheamă oraş este mai curacircnd un sat cu elemente de urbanism Comratul seamănă cred cu toate centrele raionale din fosta Uniune căci oriunde aş fi călătorit ndash Belarus Ucraina Rusia ndash toate aceste orăşele improvizate arată la fel Ai putea identifica de-sigur nişte diferențe icircn cultura gastronomică icircn artă icircn arhitectură icircn comportamentul oamenilor dar cu macircna pe inimă pentru mine aceste diferențe sunt superficiale Da la Comrat şi icircn oraşe precum Chişină-ul oamenii vorbesc diferit şi nu mă refer aici la limbi Majoritatea chişinăuienilor icircşi văd viitorul icircn Europa pe cacircnd icircn Comrat invers mai aproape de Rusia dar nici acest lucru nu reprezintă o diferență esențială Cred că vor trebui să treacă decenii ca să vedem aces-te țări postsovietice despărțindu-se cu adevărat de trecutul rusesc sovietic şi icircncercacircnd să revină la origi-
INTERVIU
ALESSANDRO VINCENZIlaquoIcircN ȚĂRI CA MOLDOVA METABOLISMUL E MAI LENT OAMENII DIGEREAZĂ ȘI ASIMILEAZĂ MAI GREU SCHIMBĂRILE PRIN CARE TRECraquo
Alessandro Vincenzi
s-a născut pe 26 iunie 1973 icircn Bologna Italia A absolvit Facultatea de Științe Biologice a
Universității din Bologna A visat să studieze mamiferele marine dar o călătorie icircn Asia (din
Mongolia pacircnă icircn Indonezia) efectuată icircn 2001 l-a convins că omul este un obiect de studiu
mult mai interesant Icircn 2004 și-a luat maste-ratul icircn medicina tropicală iar din 2005 a fost
angajat ca biolog de organizația nonguverna-mentală Medici Fără Frontiere Prima lui misiune
s-a desfășurat icircn Somalia o țară sfacircșiată de război Timp de șapte luni a lucrat icircn laboratoa-
re improvizate diagnosticacircnd tuberculoza S-a obișnuit să poarte veste antiglonț și să meargă la baie icircnsoțit de gardieni icircnarmați Icircn Galkayo
icircn nordul Somaliei a trecut icircmpreună cu colegii și militarii care icirci păzeau printr-un asediu care a
durat peste o săptămacircnă Icircn Somalia și-a icircntacirclnit viitoarea soție pe atunci chirurg de război Au
urmat nouă luni icircn Uganda o țară de asemenea zdruncinată de confruntări armate Nici cele
cinci luni petrecute mai apoi icircn provincia Mani-pur din India exact icircn centrul bdquoTriunghiului de
Aurrdquo (regiune faimoasă pentru traficul de heroină și de ființe umane) nu au fost mai liniștite Ul-
tima misiune a avut loc icircn Teknaf (Bangladesh) icircn lagărul refugiaților birmanezi din Rohingya
Viața sub gloanțe l-a marcat profund După experiențele din zonele de conflict a hotăracirct să facă fotografie documentară și reportaje despre
comunități mai puțin cunoscute icircn Europa de Vest A icircnceput cu ce a știut mai bine prime-
le sale reportaje sunt dedicate tratamentului tuberculozei Așa ajunge icircn Republica Moldova
(2008) După o serie de călătorii icircn Turcia India și Columbia se decide să se axeze icircn special pe țările postsovietice din Europa de Est Din 2009
vizitează Ucraina (Kerci Lvov etc) Belarus (unde fotografiază Teatrul Liber persecutat de regim) Rusia (Astrahan) Icircn 2017 și 2018 revine icircn Re-publica Moldova pentru a face un reportaj des-
pre Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (Gagauz Eri) Icircn iulie 2018 fotografiază viața unei
familii de intelectuali ceangăi din Cleja Bacău Icircn 2019 urmează călătorii icircn Delta Dunării la
comunitatea lipovenilor și icircn Veria nordul Greciei la comunitatea aromacircnilor de acolo
Fotografiile și reportajele lui Alessandro Vincenzi au fost publicate icircn The Guardian Der Spie-
gel lrsquoOBS Le Monde CNN Mariclaire D della Repubblica Vanity Fair GEO Italy Geo Russia
Revue 21 Icircn 2009 a acordat un interviu publi-cației Sud-Est cultural realizat de subsemnatul
Icircn 2019 la Editura Cartier icirci va apărea un album dedicat Găgăuziei AC
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 7
nile şi la cultura lor Este la fel de adevărat că spre deosebire de Chişinău şi de Bălți Comratul arată mai curățel şi mai icircngrijit poate şi pentru că e mai mic şi mai uşor de administrat
Nu cred ca să revin la icircntrebare că occidentalii sunt foarte interesați acum de viața din Gă-găuzia dar pot deveni curioşi dacă vor percepe această regiune ca pe un punct strategic icircn care se poate naşte o nouă situație geopolitică icircn Europa de Est un nou conflict După cum ți-am spus adineaori faptul că mă ocup de regiuni ca Găgăuzia nu are cum să mă facă mai popular ca fotograf sau dacă vrei ca fotojurnalist dar ideea de a-i face pe occidentali să le cunoască mai bine este icircntotdeauna o provocare S-ar putea ca pe viitor această cunoaştere să conteze
AC Haide să vorbim totuși despre diferențe Oricacirct de puține și superficiale ele există Gă-găuzia ca și icircntreaga RM de altfel nu este o copie exactă a altor regiuni postsovietice Care ar mai fi particularitățile distinctive ale regiunii căci după cum ai spus nu te-a atras doar potențialul exploziv al separatismului local
AV Pentru a icircnțelege locurile şi oamenii am nevoie de timp Timp ca să digerez experiențele prin care am trecut Din 2008 lucrez icircn această parte a lumii şi cred că mi-am formulat deja un punct de vedere critic asupra spațiului postsovietic icircn general şi asupra RM icircn particular Deşi nu pare foarte diferită de restul Moldovei Găgăuzia tinde să sporească ceea ce o desparte şi nu ceea ce o apropie de Moldova
Cred că am dreptul să afirm asta pentru că atunci cacircnd am vizitat Chişinăul pentru prima dată zece ani icircn urmă oraşul mi s-a părut complet diferit de ceea ce am văzut acum Icircn Chişi-nău se simte că timpul a trecut că ceva s-a icircntacircmplat şi s-a schimbat se simt vibrațiile mo-dernității Asta se vede peste tot chiar dacă nu e chiar ca icircn Occident Oraşul lumea se mişcă Icircn Comrat e o altă atmosferă asemănătoare cu cea pe care am icircntacirclnit-o la Chişinău acum un deceniu Asta icircnseamnă că o parte a țării e mai dinamică pe cacircnd cealaltă parte e icircntrucacirctva blocată Acest lucru nu este nici bun nici rău icircn sine dar nu poți să nu observi că mai puțin dinamice şi active sunt tocmai acele părți ale țării care sunt atrase mai mult de modelul rusesc decacirct de cel european
De fapt e nevoie de o precizare găgăuzii sunt atraşi mai curacircnd de Rusia veche sovietică decacirct de Rusia adevărată cea de azi
Icircn Găgăuzia oamenii par foarte liniştiți respectuoşi şi foarte macircndri de originile lor Sunt ospitalieri şi săritori la nevoie Dar seamănă mai puțin cu concetățenii lor din Chişinău şi foarte mult cu țăranii italienii din copilăria mea cei pe care i-am cunoscut sau despre care am auzit atacirctea şi atacirctea istorii de la părinții mei Și tocmai acest lucru m-a surprins mai mult icircn Găgău-zia decacirct icircn altă parte faptul că lumea de acolo pare icircnghețată icircn timp icircn trecut icircntr-o epocă premodernă E un mod de trăi nu atacirct icircn realitate cacirct icircntr-un fel de nostalgie icircn bună parte icircntrucacirct nimeni şi nimic nu-i icircmpiedică pe aceşti oameni să-şi schimbe mentalitatea Icircn țări ca RM şi icircn particular icircn regiuni ca Găgăuzia metabolismul e mai lent oamenii digerează şi asimi-lează mai greu schimbările prin care trec Mulți nu acceptă necesitatea acestor schimbări şi de aceea se blochează icircn nostalgia după trecut De vină e şi viteza cu care se produc schimbările nu oricine este apt să le interiorizeze şi să le asimileze icircn timp util Se poate icircntacircmpla icircnsă ca ciocnirea vechiului cu noul să nu aibă un icircnvingător s-ar putea să dispară atacirct cultura tradițio-nală cacirct şi germenii civilizației şi mentalității moderne
AC De regulă genurile fotografice se icircmpart icircn cele artistice și icircn cele documentare Se vorbește despre fotografia artistică și cea conceptuală despre genurile populare și cele strict funcționale precum fotojurnalismul fotografia documentară sau portretul Cacirct de relevantă este această clasificare anume icircn cazul fotografiei Pentru mine de exemplu limbajul foto-grafic este mult mai unitar decacirct cel poetic poate și pentru că este mai limitat icircn mijloace Pe unde trece granița icircntre ldquodocumentarrdquo și ldquoartisticrdquo icircn fotografie Icircntrebare cu atacirct mai perti-nentă cu cacirct știm că fotografia ldquoartisticărdquo este deseori doar o pretenție estetică pe cacircnd unele poze ldquodocumentarerdquo au o valoare artistică incontestabilă de cele mai multe ori independent de intenția fotografului Arta are această proprietate de a se produce mult mai spontan icircn fotografie decacirct icircn alte limbaje
AV Este o icircntrebare interesantă şi actuală Cred că ne aflăm icircntr-o perioadă de tranziție de la ceea ce ne-am obişnuit să definim drept fotografie documentară tradițională la ceva ce icircncă nu a căpătat o definiție nu a fost deocamdată conceptualizat Mai multă lume observă că foto-grafia-document este din ce icircn ce mai marcată de personalitatea fotografului Mulți icircncearcă să creeze un stil individual recognoscibil o tendință rareori observată icircn trecut Cacirct despre mine prefer să acționez mai curacircnd icircn calitate de observator decacirct de scenograf sau designer De fiecare dată cacircnd ajung icircn mijlocul unei comunități icircntr-o familie fac ldquopasul icircnapoirdquo icirci las pe oameni să se comporte şi să vorbească aşa cum o fac de obicei pacircnă icircn clipa icircn care ei rede-vin spontani Abia atunci icircncep să fotografiez Astfel icircncerc să le documentez nu viața lor icircn general ci clipele lor de spontaneitate de firesc cacircnd sunt mai sinceri cu ei icircnşişi şi deci şi cu camera De aici uneori se naşte poezia Nu fac poze pe negacircndite dar prefer să mă las guver-nat mai degrabă de instinctul meu de fotograf profesionist decacirct de o idee preconcepută sau de un plan de acțiuni prestabilit
Icircmpărțirea pe genuri nu este icircntru totul relevantă dar există unele aspecte caracteristice pentru fotografia aşa-zis ldquodocumentarărdquo De exemplu codul etic pe care nu eşti obligat să-l urmezi dacă faci fotografie pur ldquoartisticărdquo Și apoi chiar dacă icircncerc să subordonez totul stilului meu de a face imagine sunt obligat să rămacircn fidel momentului specific pe care icircl fotografiez Fotografia artistică sau conceptuală oferă mai multă libertate fotografului mai multe posibili-tăți de utilizare a creativității De exemplu un fotograf artist sau unul conceptualist ldquovorbindrdquo despre bipolaritate poate să prezinte un suferind ca pe o ființă cu două capete Eu nu-mi pot icircngădui asemenea simboluri Totodată icircncerc să inserez şi puțină ironie icircn fotografiile mele Ironia este cel mai inteligent mod de a ilustra lucruri uneori pretins serioase Ironia te pune pe gacircnduri te apropie mai repede de semnificația unei scene sau a unei icircntacircmplări şi totodată icircți dă posibilitatea să transmiți un mesaj cumva din afară detaşat Problema e că uneori unele persoane confundă ironia cu lipsa de respect ceea ce icircn fotografia documentară este o acuza-ție gravă
Interviu realizat de Adrian CIUBOTARU
Imagini din albumul bdquoGăgăuziardquo (titlu provizoriu) icircn pregătire la Editura Cartier
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
1 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
După asasinarea lui Modest crimă care zgacirclțacircise oraşul nostru din temelie Margo a dispărut pe ne-
aşteptate şi timp de două săptămacircni cacirct au durat căutările mele nimeni n-a fost icircn stare sau poate n-a vrut (mai tacircrziu am icircnțeles că n-a putut) să-mi spună ceva icircmbucurător privind soarta ei
Modest a fost găsit mort icircn vila lui cocoțată pe Dealul Morarilor icircn dimineața zilei de 14 iulie Tocmai se icircncheiase cam-pionatul mondial la fotbal iar pătratul de carton cu imprimeuri aurii alon zan-fan dio la patriie aşa cum cacircntam noi la şcoală de Ziua Comunei adică invitația Ambasadei franceze zăcea găurită exact la mijloc icircn buzunarul interior al sacou-lui Ucigaşul a tras fix icircn inima victimei şi anchetatorii sosiți la locul crimei au concluzionat că Modest nu-şi va putea onora promisiunea şi nu va fi prezent icircn acea seară la recepția oferită de Am-basada Franței cu ocazia Zilei Naționale a Republicii respectiv franceze
Vreau să fiu icircnțeleasă corect departe de mine intenția de a-mi manifesta mali-țiozitatea sau vreo atitudine nepotrivită icircn raport cu mortul iată de ce chiar de la bun icircnceput icircmi cer scuze pentru even-tualele incoerențe icircn expunerea mea şi mai ales pentru unele construcții stilistice de-a dreptul nefericite N-aş putea spune exact ce icircnseamnă construcție stilistică nefericită dar precizez că această icircmbinare de cuvinte am auzit-o de la Margo Ea se pricepe la şmecherii din astea literare aşa că o repet şi eu de fiecare dată cacircnd apare ocazia Dacă ar fi să mă conduc după gustul meu aş folosi o altă sintagmă auzită de la Margo ndash mai-mult-ca-perfectul Nici icircn cazul de față n-aş putea spune prea multe despre semnificația acesteia dar icircmi place cum sună Adică există perfectul dar mai e şi mai mult ca perfectul Păcat că nu putem spune mai mult ca mortul fiindcă anume o asemenea expresie ar defini cacirct se poate de exact starea de spirit a lui Modest De asemenea presupun că cineva dintre cititorii mai exigenți ar putea constata icircn relatarea mea o insuficientă pregătire ortoepică şi ortografică mai ales Mea culpa cum ar spune mama nu prea le stăpacircnesc pe toate dar cine oare e perfect pe lumea asta Eu cel puțin recunosc faptul că icircmi scapă subtilitățile de orice fel Chiar şi icircn bucătăriile destul de spațioase icircn care se icircntacircmplă să trebăluiesc nu mă simt icircn largul meu Nu-mi place să prepar bucate sofisticate şi urăsc scrisul
şmecheros care pretinde să respire aer epic icircntr-un oraş poluat şi rău mirositor ca al nostru Nici despre oraşul nostru n-aş vrea să vorbesc nimic rău dar secole apăsătoare de ocupație străină au schimbat macazul istoriei şi astfel trenul icircn care ne icircnghesuiserăm cu toții a luat-o icircntr-o altă direcție decacirct ne-am fi dorit-o naivii de noi
Și ca să icircnchei incursiunea mea icircn lumea literelor vă aduc la cunoştință icircncă un gacircnd de-al meu selectat de serialul Cugetările unui profan
bdquoConsider că literatura şi scrisul e ceva de prisos icircn viața omului e un moft al vanității rănite cum ar fi sosul de anason icircndoit cu esență de ananas cu care unii bucătari trufaşi stropesc fructele de mare sau muşchiul de vițel macircngacirciat icircn preala-bil cu miez de trufe Cu pretinsul lor mai-mult-ca-perfectul fiecare se răzbună cum poate uimindu-şi şi umilindu-şi clienții cititorii sau carnivorii e totunardquo
Faptul că s-a făcut nevăzută icircntr-o
manieră cacirct se poate de subită după un omor care provocase atacircta vacirclvă n-o ajuta cu nimic dimpotrivă producea doar efecte nedorite pentru ea dar şi pentru toți noi Icircn primul racircnd procurorul Arhi-ze şi-a pierdut răbdarea şi la un pahar de vişinată cu arahide sărate declarase icircntr-un cerc icircngust de prieteni procurori şi ei toți cu nervii la pămacircnt că Margo este prima pe lista suspecților de comi-terea omorului
Auzind asta am căutat să mă icircntacircl-nesc cu Arhize şi să-l icircntreb ce temeiuri au stat la baza ipotezei lui Avea probe concrete sau era vorba de o răzbunare personală aşa cum am presupus chiar din clipa icircn care am auzit de versiunea lui Bineicircnțeles că n-am fost lăsată să intru icircn biroul lui dar icircmpotrivirea cerberilor de pe coridoarele procuraturii m-au stimulat să-mi aduc aminte de un episod straniu chiar inexplicabil aş spune
Icircn acea dimineață de 14 iulie cacircnd vestea asasinării lui Modest se răspacircndise prin oraş cu viteza usturătoarelor brize ce sprintează de la stația de epurare odată cu răsăritul soarelui m-am icircnfățişat şi eu la poarta celei mai influente pacircnă nu demult persoane din oraşul nostru Dealul Morarilor forfotea de lume multă şi pestriță angajați icircndoliați ai primăriei jurnalişti cu figuri sceptice alții de-a dreptul deprimați purtacircnd camere video grele pe umeri sau carnețele ferfenițite icircn macircini cu indispensabilul pix cu gel icircnfipt
icircntre file gură-cască sosiți cu sufletul la gură trăgacircnd nervoşi de reverele late şi icircndreptacircnd poalele halatelor de baie ca să-şi păstreze nepătată demnitatea de mahala vecini din Văgăuna cu cipici de casă icircncălțați pe piciorul gol cacircțiva şefi de bănci şi preşedinți de judecătorii polițişti sub acoperire alții la vedere cu uniforme proaspăt călcate dar nespălate din ziua fabricării din care cauză luceau ca oglinzile la soare agenți secreți necu-noscuți marelui public icircn schimb de un hipnotism irezistibil atrăgacircnd atenția tuturor curioşilor un mic detaşament de agenți fiscali nişte lipitori tăcute şi hrăpărețe ale sacircngeroasei perioade de tranziție Mai pe scurt aproape toată lumea bună a oraşului urcase pe deal pentru a se convinge de moartea neanunțată a lui Modest
Plimbacircndu-mă prin mulțumea agitată pusă pe analiza detaliată a motivelor asa-sinatului l-am observat pe Arhize ferin-du-se nu ştiu cum tocmai de mulțimea icircn mijlocul căreia se afla (Margo ar fi spus că am folosit un oximoron) Ca şi cum se temea să fie observat de cineva anume Mergea cu capul plecat aruncacircnd priviri fugare cacircnd icircntr-o parte cacircnd icircn alta şi la fiecare cinci minute dacircnd indicații scurte unor dulapuri masive deghizați icircn oameni ai legii care răsăreau ca din pămacircnt şi se apropiau umili de el
Icircn pofida căldurii sufocante chiar şi la acea oră matinală purta o pălărie cu boruri mari o pereche de ochelari de soare imenşi şi o cămaşă gri sfacircrtecată de nişte carouri oranj cu macircnicile lungi şi gulerul ridicat Din punctul meu de vedere o asemenea opțiune vestimenta-ră burlescă nu putea avea o altă menire decacirct să-l scoată icircn evidență pacircnă şi pe cel mai amăracirct şi anonim lustragiu Un procuror care a urmărit exact contrariul ndash să nu atragă asupra sa nicio privire indiscretă ndash a reuşit cu succes să atingă efectul maximei expuneri publice
Icircntrebările mele icircnsă vizau cu totul şi cu totul alte subiecte De pildă ce căuta Arhize la locul crimei Simțea cineva lipsa lui acolo icircn timp ce casa şi icircmprejurimile erau icircnțesate de tot felul de anchetatori şi agenți de teren La asta se reducea misiunea unui procuror-şef la acea oră ndash să caşte gura icircmpreună cu toți proştii adunați pe Dealul Morarilor Cine erau indivizii care răsăreau ca din pămacircnt şi ce indicații le dădea
PROZĂ
SOȚIA LUI FAUSTde VAL BUTNARU
Noroc de el că a avut inspirația să dispară repede din peisaj dar icircntrebările pe care mi le-am pus nu s-au topit icircn bezna neantului şi al misterului enigmatic ndash asta aşa ca să mă exprim mai literar Aceleaşi icircntrebări le-am văzut articulate pe buzele multor cetățeni simpli fără cunoştințe aprofundate icircn jurisprudență
O altă consecință a dispariției cacirct se
poate de bizare a lui Margo a fost faptul că Faust s-a pomenit cu o citație la pro-curatură şi interogat chiar a treia sau a patra zi după acea dimineață marcată de descoperirea unui mort mai mult ca important
L-am icircntrebat pe Faust ce a vorbit cu Arhize dar n-a ştiut ce să-mi spună
ndash Cum aşa nu ştii ce să spui m-am revoltat mai mult decacirct era cazul probabil
ndash Nu ştiu dragă şi gata mi-a răspuns cu icircncăpățacircnare Mă icircntreba tot felul de lucruri
ndash Cum ar fi insistam eundash Ce să fie s-a stropşit la mine I-am văzut deodată ochii lui albaştri
pe timp icircnsorit acoperindu-se de nori negri şi pompacircnd prin pupile o substanță otrăvitoare Probabil că după interogatoriu trăia senzația unui naufragiat Și atunci de ce se icircmpotrivea icircncercărilor mele de a-l evacua de pe nava icircn derivă
ndash Ce te bagi icircn viața noastră a stri-gat la mine uitacircnd că se afla icircntr-un loc public icircn plină stradă adică Cacirct timp mai ai de gacircnd s-o terorizezi pe Margo De ce nu ne laşi icircn pace Crezi că nu ştiu ce urmăreşti Margo nu mă va lăsa de dragul tău n-ai icircnțeles măcar atacircta lu-cru Uită-te la tine cum arăți Ai 39 de ani dar tot grasă şi pitică ai rămas de parcă ai fi un Sancho Panza icircn fustă Ei bine nici măcar fustă nu porți
Era speriat şi derutat v-am mai spus asta vorbea prostii fără să-şi dea seama ce icircndrugă Icircn primul racircnd abia am trecut cu cinci luni şi jumătate de 38 Asta ar trebui s-o ştie Eu şi Margo suntem năs-cute icircn acelaşi an şi icircn aceeaşi zi pe 29 februarie Și dacă ar fi să ne luăm după numărătoarea stabilită de comun acord şi de tradiția de a ne sărbători ziua de naştere odată la patru ani nu anual la 28 februarie aşa cum obişnuiesc s-o facă cei fără principii ci la 29 februarie ar ieşi că suntem minore rău de tot Pe urmă habar nu am ce ştie el ce urmăresc eu Cacirct priveşte restul aberațiilorhellip Eu grasă şi pitică Ei asta-i bună Nu sunt de icircnălțimea lui Margo este evident pentru oricine dar pacircnă a mă numi Sancho Panza e o cale cosmic de lungă Adică ce voia să insinueze Că Margo este un Don Quijote luptacircnd cu morile de vacircnd şi eu sluga ei călare pe un măgar răpciugos rosto-golindu-ne ambele icircn hăul derizoriului Adică icircn viziunea lui eram nişte babe triviale şi comice pe care nu voia să le lase să se facă de racircs ca şi personajele lui Cervantes (Margo icircmi icircnşirase peripețiile şi icircntreaga poveste a celor doi clovni aşa că sunt suficient de bine documentată) Dar nu i-am spus nimic Nu era prima dată cacircnd arunca vorbe icircn vacircnt speracircnd să mă ofenseze şi să mă facă să renunț Știa el la ce ar fi vrut să mă facă să renunț
Fragment de roman icircn pregătire
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 5
Icircn anul 2017 la Editura Junimea din Iaşi apare cartea Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc un studiu critic despre proza celui care revoluționa romanul basarabean de la
mijlocul secolului XX prin Singur icircn fața dragostei Sunt analizate trei romane ndash Lătracircnd la lună Hronicul Găina-rilor Spune-mi Gioni ndash acestea confirmacircnd se pare cel mai bine constatarea pe care o face Vasile Iftime autorul lucrării icircn Introducere bdquoCu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susținută icircn special de succedarea planurilor narative (complementare suprapuse intersectate opuse) de extrapolările temporale şi spațiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn granițe fluctuante) de cameleonizarea personajelor (inițierea icircn imoralitate şi descreşterea individului social) de retorică persiflantă ironică sarcastică a acestorardquo
Fără a utiliza o terminologie excesivă Vasile Iftime analizează atent cele trei proze (comentariile pe text sunt foarte bune) urmărind planurile narative personajele şi icircn mod special limbajul Uneori suntem provocați prin icircncadrări paradigmatice neaşteptate (bdquoAureliu Busuioc icircn Lătracircnd la lună nu uzează de indicii cronologici tocmai pentru a imprima scrierii tuşa de ambiguitate necesară unei narațiuni cu elemente de tematică suprarealistărdquo bdquoRomanul ndash Spune-mi Gioni nm LȚ ndash [hellip] poate fi perceput ca o scriere icircn oglindărdquo ) alteori impresionează analiza minu-țioasă a ipostazelor unor personaje (la p 21 bunăoară ni se propune o trecere icircn revistă a schimbului continuu de roluri ale lui Enrique bdquoochiul treaz ochiul critic ochiul corector din familia Grăsanuluirdquo) decriptarea simbolisticii numerologice (din Spune-mi Gioni la p 106) sau enume-rarea punctuală a elementelor timpului biologic istoric astronomic social (icircn Hronicul Găinarilor la p 93-95)
Ceea ce icircl fascinează cu adevărat pe autorul cărții este se pare limbajul prozelor lui Aureliu Busuioc bdquoIcircn fiecare roman Aureliu Busuioc propune o altă schemă de construc-ție a romanului o altă rețetă de plăsmuire a personajelor un alt decor adaptabil subiectului Ceea ce rămacircne unic şi inconfundabil icircn proza lui Busuioc este limbajulrdquo Vasile Iftime acordă o atenție deosebită acestui aspect (şi anume aici trebuie căutată noutatea absolută a exegezei pe care o icircntreprinde) urmărind dimensiunile limbajului polifonia limbajului retorica şi ajungacircnd la concluzia că bdquoAureliu Busuioc excelează icircn romanele sale cu o retorică coerci-tivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Și totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn textrdquo
Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc este o carte necesară pentru că explorează multiaspectual trei romane ale lui Aureliu Busuioc (unul dintre cei mai importanți prozatori din a doua jumătate a secolului XX de la Chişinău despre care se vorbeşte mai mult decacirct se scrie) este o carte bine-venită pentru că publicată la o editură din Iaşi contribuie cumva la integrarea acestui autor icircn contextul general al literaturii romacircne este o carte-promisiune pentru că icircn mod sigur Vasile Iftime odată ce a pactizat cu Aureliu Busuioc va vrea să studieze şi celelalte romane Suntem curioşi ce şi cum va scrie despre Singur icircn fața dragostei Unchiul din Paris Și a fost noaptehellip şi fireşte Pactizacircnd cu diavolul
DESPRE AURELIU BUSUIOC CU MIGALĂ
LITERATURA PENTRU COPII LA IcircNCEPUT DE SECOL XXI
Icircn anul 2004 Maria Șleahtițchi făcea selecția textelor studiul introductiv şi notele biobibliografice pentru antologia Literatură pentru copii din colecția Literatura
din Basarabia Secolul XX (editurile Știința şi Arc) Icircn acel vo-lum antologatoarea icircşi exprima optimismul pe care i l-a insu-flat evoluția acestui gen de-a lungul a o sută de ani pe seg-mentul interriveran al literaturii romacircne bdquoPrimele impresii ale antologatorului au fost de bucurie De bucuria că suntem şi că scriitorii basarabeni dăruiți cu har au reuşit să dea reale valori icircn acest genrdquo
Icircn 2018 apare o altă antologie de Literatură pentru copii (Editura Arc) cu texte publicate după 2000 Analizacircnd cărți-le pentru copii apărute timp de şaptesprezece ani şi făcacircnd o listă de bdquopeste şapte sute de titluri şi nu cred că am dat de capătul acestei icircntinderi icircn revărsarerdquo antologatoarea (ace-eaşi) constată cu regret că nu prea mai avem motive de bu-curie deoarece bdquoeste clar că icircn acest gen ca icircn niciun altul al literaturii există o icircnspăimacircntătoare supraproducție de carte Scrie cine vrea cu sau fără vocație scrie ce vrea pu-blică cum şi unde poaterdquo Aşadar pentru a-i oferi citotorului o culegere de lucrări ce rezistă estetic a fost nevoie de multă răbdare şi persevernță dar şi de mult discernămacircnt (calități de care Maria Șleahtițchi cel mai bun cred cunoscător al domeniului de la noi dă dovadă cu prisosință prin selecția pe care o face) Ni se propune un volum ce cuprinde atacirct po-ezie şi proză cacirct şi dramaturgie cu autori făcacircnd parte din generații diferite şi practicacircnd formule literare diferite bdquoLa al-cătuirea antologiei de față mărturiseşte Maria Șleahtițchi icircn prefața intitulată sugestiv Literatură şi industrie am fost cu-rioasă să văd care sunt numele noi intrate icircn literatura pentru copii şi m-am bucurat să constat că domeniul rămacircne icircn con-tinuare de interes pentru tinerii scriitori (Aurelia Borzin Stela Popa Anna Leah şa) Am remarcat de asemenea prezența mai nouă a cacirctorva scriitori optzecişti care insistă pe acest palier de creație (Nicolae Popa Irina Nechit) dar şi lansarea lui Dumitru Crudu cu două cărți noi pentru profilul său literar acredtitat M-am bucurat să recitesc minunata carte Vizavi de vizavarză a regretatului scriitor Aureliu Busuioc Am reținut diversificarea tematică icircn cazul creației lui Spiridon Vangheli scriitorul evocacircnd icircn cartea sa Crăița momente dramatice de la mijlocul secolului XX M-am bucurat şi de un singur text semnat de un scriitor talentat Este şi cazul nuveletei cu firul răsucit icircn patru sau icircn opt Dirimaga de Vladimir Beşleagă Am constatat aşezarea temeinică icircn acest gen de literatură a unor scriitori icircn temei şaptezeciştirdquo
Icircn urma unei selecții riguroase ni se propun texte care icircmbină măiestrit bdquoliteratura ca artă literatura ca platformă de educație şi literatura ca jocrdquo (condiție sine qua non a unei lucrări pentru copii după cum subliniază Maria Șleahtițchi icircn prefață) Iată bunăoară cacircteva strofe din Greierul care s-cri-cri-e o frumoasă şi amuzantă poezie de Arcadie Suceveanu scrisă icircn manieră postmodernistă bdquoGreierul de-odinioară Bunul meu coautor a fugit din călimarăhellip Unde Icircn calcula-tor ndash Azi e altă racircnduială Zice el icircn dezacord Azi nu scrie cu cerneală Nimeni Toți lucrează-n Word Deşi e modern icircn toate Poartă-un frac albastru-mov Moştenit icircn taină poa-te De la Donici sau Kracirclov Cum m-ating de tastatură El se-nveseleşte ndash şi Cu har viu de la natură Icircmi dictează cri-cri-crihellip Eu traduc din greiereşre Inspirat şi plin de zel Iară el suceveneşte ndash Și-amacircndoi gacircndim la felrdquo
Lucia ȚURCANU
FIRUL CU PLUMB
AURELIU BUSUIOC
(1928-2012)
NOIEMBRIE
SEMNAL
Tic tacPic pacOrele picură-n ploaieticăie ploaia opactimpul se scurge-n odaietic tacOre s-adună grămeziPloaia e doar calitateCeasul e inimaveziBateMai batePic pacTic tacOrele apa ndash de-o seamăcurg la fereastrăCe facTimpul şi ploaia mă cheamătic pac
Pic tac
Tac
VELIMIR HLEBNIKOV CAcircND OMUL CAcircND RINOCERUL TRADUCERE PREFAȚĂ ȘI NOTE DE LEO BUTNARUCLUJ EDITURA NEUMA 2018
RAFTVASILE IFTIMEPACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOCIAȘI EDITURA JUNIMEA 2017
RAFTMARIA ȘLEAHTIȚCHILITERATURĂ PENTRU COPII (ANTOLOGIE)CHIȘINĂU EDITURA ARC 2018
1 6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Adrian CIUBOTARU Alex nu este prima dată cacircnd vizitezi o fostă republică sovietică icircn căutarea unor subiecte interesante și a unor oameni neordinari De unde vine acest interes pentru țările din Estul comu-nist al Europei inclusiv pentru Republica Moldova O curiozitate cu atacirct mai ciudată cu cacirct Vestul nu pare atras de Est decacirct dacă are loc vreun cataclism sau vreun război
Alessandro VINCENZI A fi comunist icircn Italia din perioada fascistă icircnsemna pentru cei din familia mea să fii de partea Binelui să faci parte dintre cei care au luptat pentru dreptate pentru respectarea drepturi-lor şi valorilor democratice Icircnsemna să fii de partea celor slabi să visezi la o societate mai dreaptă mai echitabilă Tatăl meu a fost comunist şi a luat mereu icircn serios toate aceste lucruri dar s-a ținut departe de propagandă şi populism Era sceptic icircn privința comunsimului sovietic deşi era totodată fascinat de măreția proiectului şi nu a ştiut icircntotdeauna să evite idolatrizarea URSS-ului Icircn timpul copilăriei mele am fost martorul unor dezbateri aprinse ce aveau loc regulat icircn casa noastră Casa era mică dar se umplea periodic cu colegii şi prietenii tatei care polemizau icircnverşunat Maniera aceasta pătimaşă de a discuta politica şi istoria m-a atras m-a făcut curios doream să icircnțeleg de ce unii oameni nu erau de acord cu tatăl meu şi icircl contraziceau mereu Treizeci de ani mai tacircr-ziu am decis să merg şi să văd cu ochii mei toate acele locuri despre care am tot auzit icircn copilărie şi pe care pacircnă atunci le puteam doar imagina Din 2008 am că-lătorit şi am făcut reportaje despre Moldova Belarus Ucraina şi Rusia
Acum m-aş putea defini ca pe o persoană care merge icircmpotriva curentului am mereu senzația că sunt pe contrasens mă interesează lucruri care icirci lasă reci pe prietenii şi colegii mei din Vest Cred icircnsă că nu are niciun rost să mergi şi să mai vezi o dată ceea ce s-a văzut şi a fost explicat icircn detaliu de sute şi mii de ori Cu cacirct mai puține ştiu despre o țară sau despre o comunitate cu atacirct mai atras mă simt de aceasta Iar dacă mass-media nu acordă mare atenție comu-nității respective ştiu că sunt pe calea cea dreaptă şi că am ales subiectul potrivit Acest mod de a aborda lucrurile comportă nişte riscuri desigur deoarece reduce uneori simțitor şansele de a-ți publica foto-grafiile şi articolele La fel de adevărat este că un story ieşit din comun un reportaj bine scris şi documentat cu imagini care intrigă poate stacircrni interesul vreunui editorhellip Uneori e bine să fii oaia neagră
AC Unul dintre subiectele tale preferate sunt comu-nitățile uitate izolate ce riscă să-și piardă identitatea etnică sau culturală icircn lumea noastră tot mai globală și mai uniformă Icircn 2008-2009 ai vizitat comunitatea italienilor din Kerci Crimeea mai bine zis ce a mai rămas din această comunitate care a emigrat icircn Ru-sia țaristă pe la mijlocul veacului XIX De asemenea
ai fost de cacircteva ori icircn Belarus unde ai fotografiat viața de zi cu zi a unor trupe de teatru semiclandes-tine persecutate de regimul Lukașenko După ce ai relatat drama acestor teatre ambasada belarusă (sau securitatea de la ambasadă) nu ți-a acordat viză pe motiv că nu ești bdquobinevenitrdquo Recent ai fost icircn regiunea autonomă Gagauz Eri Mai exact ai efectu-at trei vizite pentru a realiza un singur reportaj Pe drept cuvacircnt decizia m-a surprins dat fiind că nici regiunea nici minoritatea găgăuză nu sunt amenin-țate nici etnic nici cultural nici politic Singura ame-nințare poate veni doar de la găgăuzii icircnșiși care nu se grăbesc să-și recupereze cu adevărat nici limba nici identitatea icircn mare parte erodată Ce crezi că ar putea provoca curiozitatea cititorului spectatorului vest-european icircn Găgăuzia de azi
AV La prima vedere da sunt de acord nu există subiecte de interes major icircn Găgăuzia Dar dacă te gacircndeşti că acest grup etnic aproape necunoscut icircn afara granițelor RM reprezintă o populație turcică de religie creştină care a fost sovietizată pacircnă icircn mădu-va oaselor icircn perioada URSS iar acum fiind parte a unei țări declarat proeuropene continuă să afişeze un comportament mai mult sau mai puțin separatist şi totodată proruseschellip ei bine icircn aceste condiții devine clar că pentru un jurnalist serios Găgăuzia poate deveni o mină de aur
Sunt italian şi din 2005 locuiesc icircn Spania iar din 2011 ndash icircn Catalonia la Barcelona După cum bine ştii Catalonia este de asemenea o regiune separa-tistă care vrea să se rupă definitiv de Spania Dacă vom compara cele două cazuri icircn ciuda trecutului foarte diferit vom observa şi alte asemănări dincolo de dorința de a obține independența Și catalanii şi găgăuzii s-au strămutat sau au fost strămutați de mai multe ori de pe un teritoriu pe altul icircnainte de a se stabili acolo unde se află acum Și unii şi alții concep apartenența la statul spaniol şi respectiv la cel mol-dovenesc ca pe un accident provizoriu al istoriei şi nu ca pe o fatalitate sau necesitate
Cel mai mare oraş din Gagauz Eri este Comra-tul Deşi se cheamă oraş este mai curacircnd un sat cu elemente de urbanism Comratul seamănă cred cu toate centrele raionale din fosta Uniune căci oriunde aş fi călătorit ndash Belarus Ucraina Rusia ndash toate aceste orăşele improvizate arată la fel Ai putea identifica de-sigur nişte diferențe icircn cultura gastronomică icircn artă icircn arhitectură icircn comportamentul oamenilor dar cu macircna pe inimă pentru mine aceste diferențe sunt superficiale Da la Comrat şi icircn oraşe precum Chişină-ul oamenii vorbesc diferit şi nu mă refer aici la limbi Majoritatea chişinăuienilor icircşi văd viitorul icircn Europa pe cacircnd icircn Comrat invers mai aproape de Rusia dar nici acest lucru nu reprezintă o diferență esențială Cred că vor trebui să treacă decenii ca să vedem aces-te țări postsovietice despărțindu-se cu adevărat de trecutul rusesc sovietic şi icircncercacircnd să revină la origi-
INTERVIU
ALESSANDRO VINCENZIlaquoIcircN ȚĂRI CA MOLDOVA METABOLISMUL E MAI LENT OAMENII DIGEREAZĂ ȘI ASIMILEAZĂ MAI GREU SCHIMBĂRILE PRIN CARE TRECraquo
Alessandro Vincenzi
s-a născut pe 26 iunie 1973 icircn Bologna Italia A absolvit Facultatea de Științe Biologice a
Universității din Bologna A visat să studieze mamiferele marine dar o călătorie icircn Asia (din
Mongolia pacircnă icircn Indonezia) efectuată icircn 2001 l-a convins că omul este un obiect de studiu
mult mai interesant Icircn 2004 și-a luat maste-ratul icircn medicina tropicală iar din 2005 a fost
angajat ca biolog de organizația nonguverna-mentală Medici Fără Frontiere Prima lui misiune
s-a desfășurat icircn Somalia o țară sfacircșiată de război Timp de șapte luni a lucrat icircn laboratoa-
re improvizate diagnosticacircnd tuberculoza S-a obișnuit să poarte veste antiglonț și să meargă la baie icircnsoțit de gardieni icircnarmați Icircn Galkayo
icircn nordul Somaliei a trecut icircmpreună cu colegii și militarii care icirci păzeau printr-un asediu care a
durat peste o săptămacircnă Icircn Somalia și-a icircntacirclnit viitoarea soție pe atunci chirurg de război Au
urmat nouă luni icircn Uganda o țară de asemenea zdruncinată de confruntări armate Nici cele
cinci luni petrecute mai apoi icircn provincia Mani-pur din India exact icircn centrul bdquoTriunghiului de
Aurrdquo (regiune faimoasă pentru traficul de heroină și de ființe umane) nu au fost mai liniștite Ul-
tima misiune a avut loc icircn Teknaf (Bangladesh) icircn lagărul refugiaților birmanezi din Rohingya
Viața sub gloanțe l-a marcat profund După experiențele din zonele de conflict a hotăracirct să facă fotografie documentară și reportaje despre
comunități mai puțin cunoscute icircn Europa de Vest A icircnceput cu ce a știut mai bine prime-
le sale reportaje sunt dedicate tratamentului tuberculozei Așa ajunge icircn Republica Moldova
(2008) După o serie de călătorii icircn Turcia India și Columbia se decide să se axeze icircn special pe țările postsovietice din Europa de Est Din 2009
vizitează Ucraina (Kerci Lvov etc) Belarus (unde fotografiază Teatrul Liber persecutat de regim) Rusia (Astrahan) Icircn 2017 și 2018 revine icircn Re-publica Moldova pentru a face un reportaj des-
pre Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (Gagauz Eri) Icircn iulie 2018 fotografiază viața unei
familii de intelectuali ceangăi din Cleja Bacău Icircn 2019 urmează călătorii icircn Delta Dunării la
comunitatea lipovenilor și icircn Veria nordul Greciei la comunitatea aromacircnilor de acolo
Fotografiile și reportajele lui Alessandro Vincenzi au fost publicate icircn The Guardian Der Spie-
gel lrsquoOBS Le Monde CNN Mariclaire D della Repubblica Vanity Fair GEO Italy Geo Russia
Revue 21 Icircn 2009 a acordat un interviu publi-cației Sud-Est cultural realizat de subsemnatul
Icircn 2019 la Editura Cartier icirci va apărea un album dedicat Găgăuziei AC
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 7
nile şi la cultura lor Este la fel de adevărat că spre deosebire de Chişinău şi de Bălți Comratul arată mai curățel şi mai icircngrijit poate şi pentru că e mai mic şi mai uşor de administrat
Nu cred ca să revin la icircntrebare că occidentalii sunt foarte interesați acum de viața din Gă-găuzia dar pot deveni curioşi dacă vor percepe această regiune ca pe un punct strategic icircn care se poate naşte o nouă situație geopolitică icircn Europa de Est un nou conflict După cum ți-am spus adineaori faptul că mă ocup de regiuni ca Găgăuzia nu are cum să mă facă mai popular ca fotograf sau dacă vrei ca fotojurnalist dar ideea de a-i face pe occidentali să le cunoască mai bine este icircntotdeauna o provocare S-ar putea ca pe viitor această cunoaştere să conteze
AC Haide să vorbim totuși despre diferențe Oricacirct de puține și superficiale ele există Gă-găuzia ca și icircntreaga RM de altfel nu este o copie exactă a altor regiuni postsovietice Care ar mai fi particularitățile distinctive ale regiunii căci după cum ai spus nu te-a atras doar potențialul exploziv al separatismului local
AV Pentru a icircnțelege locurile şi oamenii am nevoie de timp Timp ca să digerez experiențele prin care am trecut Din 2008 lucrez icircn această parte a lumii şi cred că mi-am formulat deja un punct de vedere critic asupra spațiului postsovietic icircn general şi asupra RM icircn particular Deşi nu pare foarte diferită de restul Moldovei Găgăuzia tinde să sporească ceea ce o desparte şi nu ceea ce o apropie de Moldova
Cred că am dreptul să afirm asta pentru că atunci cacircnd am vizitat Chişinăul pentru prima dată zece ani icircn urmă oraşul mi s-a părut complet diferit de ceea ce am văzut acum Icircn Chişi-nău se simte că timpul a trecut că ceva s-a icircntacircmplat şi s-a schimbat se simt vibrațiile mo-dernității Asta se vede peste tot chiar dacă nu e chiar ca icircn Occident Oraşul lumea se mişcă Icircn Comrat e o altă atmosferă asemănătoare cu cea pe care am icircntacirclnit-o la Chişinău acum un deceniu Asta icircnseamnă că o parte a țării e mai dinamică pe cacircnd cealaltă parte e icircntrucacirctva blocată Acest lucru nu este nici bun nici rău icircn sine dar nu poți să nu observi că mai puțin dinamice şi active sunt tocmai acele părți ale țării care sunt atrase mai mult de modelul rusesc decacirct de cel european
De fapt e nevoie de o precizare găgăuzii sunt atraşi mai curacircnd de Rusia veche sovietică decacirct de Rusia adevărată cea de azi
Icircn Găgăuzia oamenii par foarte liniştiți respectuoşi şi foarte macircndri de originile lor Sunt ospitalieri şi săritori la nevoie Dar seamănă mai puțin cu concetățenii lor din Chişinău şi foarte mult cu țăranii italienii din copilăria mea cei pe care i-am cunoscut sau despre care am auzit atacirctea şi atacirctea istorii de la părinții mei Și tocmai acest lucru m-a surprins mai mult icircn Găgău-zia decacirct icircn altă parte faptul că lumea de acolo pare icircnghețată icircn timp icircn trecut icircntr-o epocă premodernă E un mod de trăi nu atacirct icircn realitate cacirct icircntr-un fel de nostalgie icircn bună parte icircntrucacirct nimeni şi nimic nu-i icircmpiedică pe aceşti oameni să-şi schimbe mentalitatea Icircn țări ca RM şi icircn particular icircn regiuni ca Găgăuzia metabolismul e mai lent oamenii digerează şi asimi-lează mai greu schimbările prin care trec Mulți nu acceptă necesitatea acestor schimbări şi de aceea se blochează icircn nostalgia după trecut De vină e şi viteza cu care se produc schimbările nu oricine este apt să le interiorizeze şi să le asimileze icircn timp util Se poate icircntacircmpla icircnsă ca ciocnirea vechiului cu noul să nu aibă un icircnvingător s-ar putea să dispară atacirct cultura tradițio-nală cacirct şi germenii civilizației şi mentalității moderne
AC De regulă genurile fotografice se icircmpart icircn cele artistice și icircn cele documentare Se vorbește despre fotografia artistică și cea conceptuală despre genurile populare și cele strict funcționale precum fotojurnalismul fotografia documentară sau portretul Cacirct de relevantă este această clasificare anume icircn cazul fotografiei Pentru mine de exemplu limbajul foto-grafic este mult mai unitar decacirct cel poetic poate și pentru că este mai limitat icircn mijloace Pe unde trece granița icircntre ldquodocumentarrdquo și ldquoartisticrdquo icircn fotografie Icircntrebare cu atacirct mai perti-nentă cu cacirct știm că fotografia ldquoartisticărdquo este deseori doar o pretenție estetică pe cacircnd unele poze ldquodocumentarerdquo au o valoare artistică incontestabilă de cele mai multe ori independent de intenția fotografului Arta are această proprietate de a se produce mult mai spontan icircn fotografie decacirct icircn alte limbaje
AV Este o icircntrebare interesantă şi actuală Cred că ne aflăm icircntr-o perioadă de tranziție de la ceea ce ne-am obişnuit să definim drept fotografie documentară tradițională la ceva ce icircncă nu a căpătat o definiție nu a fost deocamdată conceptualizat Mai multă lume observă că foto-grafia-document este din ce icircn ce mai marcată de personalitatea fotografului Mulți icircncearcă să creeze un stil individual recognoscibil o tendință rareori observată icircn trecut Cacirct despre mine prefer să acționez mai curacircnd icircn calitate de observator decacirct de scenograf sau designer De fiecare dată cacircnd ajung icircn mijlocul unei comunități icircntr-o familie fac ldquopasul icircnapoirdquo icirci las pe oameni să se comporte şi să vorbească aşa cum o fac de obicei pacircnă icircn clipa icircn care ei rede-vin spontani Abia atunci icircncep să fotografiez Astfel icircncerc să le documentez nu viața lor icircn general ci clipele lor de spontaneitate de firesc cacircnd sunt mai sinceri cu ei icircnşişi şi deci şi cu camera De aici uneori se naşte poezia Nu fac poze pe negacircndite dar prefer să mă las guver-nat mai degrabă de instinctul meu de fotograf profesionist decacirct de o idee preconcepută sau de un plan de acțiuni prestabilit
Icircmpărțirea pe genuri nu este icircntru totul relevantă dar există unele aspecte caracteristice pentru fotografia aşa-zis ldquodocumentarărdquo De exemplu codul etic pe care nu eşti obligat să-l urmezi dacă faci fotografie pur ldquoartisticărdquo Și apoi chiar dacă icircncerc să subordonez totul stilului meu de a face imagine sunt obligat să rămacircn fidel momentului specific pe care icircl fotografiez Fotografia artistică sau conceptuală oferă mai multă libertate fotografului mai multe posibili-tăți de utilizare a creativității De exemplu un fotograf artist sau unul conceptualist ldquovorbindrdquo despre bipolaritate poate să prezinte un suferind ca pe o ființă cu două capete Eu nu-mi pot icircngădui asemenea simboluri Totodată icircncerc să inserez şi puțină ironie icircn fotografiile mele Ironia este cel mai inteligent mod de a ilustra lucruri uneori pretins serioase Ironia te pune pe gacircnduri te apropie mai repede de semnificația unei scene sau a unei icircntacircmplări şi totodată icircți dă posibilitatea să transmiți un mesaj cumva din afară detaşat Problema e că uneori unele persoane confundă ironia cu lipsa de respect ceea ce icircn fotografia documentară este o acuza-ție gravă
Interviu realizat de Adrian CIUBOTARU
Imagini din albumul bdquoGăgăuziardquo (titlu provizoriu) icircn pregătire la Editura Cartier
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 5
Icircn anul 2017 la Editura Junimea din Iaşi apare cartea Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc un studiu critic despre proza celui care revoluționa romanul basarabean de la
mijlocul secolului XX prin Singur icircn fața dragostei Sunt analizate trei romane ndash Lătracircnd la lună Hronicul Găina-rilor Spune-mi Gioni ndash acestea confirmacircnd se pare cel mai bine constatarea pe care o face Vasile Iftime autorul lucrării icircn Introducere bdquoCu fiecare roman Aureliu Busuioc propune o nouă formulă de scriere susținută icircn special de succedarea planurilor narative (complementare suprapuse intersectate opuse) de extrapolările temporale şi spațiale (fixarea şi raportarea elementelor de cronotop icircn granițe fluctuante) de cameleonizarea personajelor (inițierea icircn imoralitate şi descreşterea individului social) de retorică persiflantă ironică sarcastică a acestorardquo
Fără a utiliza o terminologie excesivă Vasile Iftime analizează atent cele trei proze (comentariile pe text sunt foarte bune) urmărind planurile narative personajele şi icircn mod special limbajul Uneori suntem provocați prin icircncadrări paradigmatice neaşteptate (bdquoAureliu Busuioc icircn Lătracircnd la lună nu uzează de indicii cronologici tocmai pentru a imprima scrierii tuşa de ambiguitate necesară unei narațiuni cu elemente de tematică suprarealistărdquo bdquoRomanul ndash Spune-mi Gioni nm LȚ ndash [hellip] poate fi perceput ca o scriere icircn oglindărdquo ) alteori impresionează analiza minu-țioasă a ipostazelor unor personaje (la p 21 bunăoară ni se propune o trecere icircn revistă a schimbului continuu de roluri ale lui Enrique bdquoochiul treaz ochiul critic ochiul corector din familia Grăsanuluirdquo) decriptarea simbolisticii numerologice (din Spune-mi Gioni la p 106) sau enume-rarea punctuală a elementelor timpului biologic istoric astronomic social (icircn Hronicul Găinarilor la p 93-95)
Ceea ce icircl fascinează cu adevărat pe autorul cărții este se pare limbajul prozelor lui Aureliu Busuioc bdquoIcircn fiecare roman Aureliu Busuioc propune o altă schemă de construc-ție a romanului o altă rețetă de plăsmuire a personajelor un alt decor adaptabil subiectului Ceea ce rămacircne unic şi inconfundabil icircn proza lui Busuioc este limbajulrdquo Vasile Iftime acordă o atenție deosebită acestui aspect (şi anume aici trebuie căutată noutatea absolută a exegezei pe care o icircntreprinde) urmărind dimensiunile limbajului polifonia limbajului retorica şi ajungacircnd la concluzia că bdquoAureliu Busuioc excelează icircn romanele sale cu o retorică coerci-tivă ce are la bază limbajul ironic persiflant zeflemist batjocoritor icircntregit printr-o frază aluzivă nedusă pacircnă la capăt cu subicircnțeles cu morală cu mustrare Și totuşi Aureliu Busuioc nu dă palme mult icircncercatului cititor ce se poate regăsi icircn textrdquo
Pactizacircnd cu Aureliu Busuioc este o carte necesară pentru că explorează multiaspectual trei romane ale lui Aureliu Busuioc (unul dintre cei mai importanți prozatori din a doua jumătate a secolului XX de la Chişinău despre care se vorbeşte mai mult decacirct se scrie) este o carte bine-venită pentru că publicată la o editură din Iaşi contribuie cumva la integrarea acestui autor icircn contextul general al literaturii romacircne este o carte-promisiune pentru că icircn mod sigur Vasile Iftime odată ce a pactizat cu Aureliu Busuioc va vrea să studieze şi celelalte romane Suntem curioşi ce şi cum va scrie despre Singur icircn fața dragostei Unchiul din Paris Și a fost noaptehellip şi fireşte Pactizacircnd cu diavolul
DESPRE AURELIU BUSUIOC CU MIGALĂ
LITERATURA PENTRU COPII LA IcircNCEPUT DE SECOL XXI
Icircn anul 2004 Maria Șleahtițchi făcea selecția textelor studiul introductiv şi notele biobibliografice pentru antologia Literatură pentru copii din colecția Literatura
din Basarabia Secolul XX (editurile Știința şi Arc) Icircn acel vo-lum antologatoarea icircşi exprima optimismul pe care i l-a insu-flat evoluția acestui gen de-a lungul a o sută de ani pe seg-mentul interriveran al literaturii romacircne bdquoPrimele impresii ale antologatorului au fost de bucurie De bucuria că suntem şi că scriitorii basarabeni dăruiți cu har au reuşit să dea reale valori icircn acest genrdquo
Icircn 2018 apare o altă antologie de Literatură pentru copii (Editura Arc) cu texte publicate după 2000 Analizacircnd cărți-le pentru copii apărute timp de şaptesprezece ani şi făcacircnd o listă de bdquopeste şapte sute de titluri şi nu cred că am dat de capătul acestei icircntinderi icircn revărsarerdquo antologatoarea (ace-eaşi) constată cu regret că nu prea mai avem motive de bu-curie deoarece bdquoeste clar că icircn acest gen ca icircn niciun altul al literaturii există o icircnspăimacircntătoare supraproducție de carte Scrie cine vrea cu sau fără vocație scrie ce vrea pu-blică cum şi unde poaterdquo Aşadar pentru a-i oferi citotorului o culegere de lucrări ce rezistă estetic a fost nevoie de multă răbdare şi persevernță dar şi de mult discernămacircnt (calități de care Maria Șleahtițchi cel mai bun cred cunoscător al domeniului de la noi dă dovadă cu prisosință prin selecția pe care o face) Ni se propune un volum ce cuprinde atacirct po-ezie şi proză cacirct şi dramaturgie cu autori făcacircnd parte din generații diferite şi practicacircnd formule literare diferite bdquoLa al-cătuirea antologiei de față mărturiseşte Maria Șleahtițchi icircn prefața intitulată sugestiv Literatură şi industrie am fost cu-rioasă să văd care sunt numele noi intrate icircn literatura pentru copii şi m-am bucurat să constat că domeniul rămacircne icircn con-tinuare de interes pentru tinerii scriitori (Aurelia Borzin Stela Popa Anna Leah şa) Am remarcat de asemenea prezența mai nouă a cacirctorva scriitori optzecişti care insistă pe acest palier de creație (Nicolae Popa Irina Nechit) dar şi lansarea lui Dumitru Crudu cu două cărți noi pentru profilul său literar acredtitat M-am bucurat să recitesc minunata carte Vizavi de vizavarză a regretatului scriitor Aureliu Busuioc Am reținut diversificarea tematică icircn cazul creației lui Spiridon Vangheli scriitorul evocacircnd icircn cartea sa Crăița momente dramatice de la mijlocul secolului XX M-am bucurat şi de un singur text semnat de un scriitor talentat Este şi cazul nuveletei cu firul răsucit icircn patru sau icircn opt Dirimaga de Vladimir Beşleagă Am constatat aşezarea temeinică icircn acest gen de literatură a unor scriitori icircn temei şaptezeciştirdquo
Icircn urma unei selecții riguroase ni se propun texte care icircmbină măiestrit bdquoliteratura ca artă literatura ca platformă de educație şi literatura ca jocrdquo (condiție sine qua non a unei lucrări pentru copii după cum subliniază Maria Șleahtițchi icircn prefață) Iată bunăoară cacircteva strofe din Greierul care s-cri-cri-e o frumoasă şi amuzantă poezie de Arcadie Suceveanu scrisă icircn manieră postmodernistă bdquoGreierul de-odinioară Bunul meu coautor a fugit din călimarăhellip Unde Icircn calcula-tor ndash Azi e altă racircnduială Zice el icircn dezacord Azi nu scrie cu cerneală Nimeni Toți lucrează-n Word Deşi e modern icircn toate Poartă-un frac albastru-mov Moştenit icircn taină poa-te De la Donici sau Kracirclov Cum m-ating de tastatură El se-nveseleşte ndash şi Cu har viu de la natură Icircmi dictează cri-cri-crihellip Eu traduc din greiereşre Inspirat şi plin de zel Iară el suceveneşte ndash Și-amacircndoi gacircndim la felrdquo
Lucia ȚURCANU
FIRUL CU PLUMB
AURELIU BUSUIOC
(1928-2012)
NOIEMBRIE
SEMNAL
Tic tacPic pacOrele picură-n ploaieticăie ploaia opactimpul se scurge-n odaietic tacOre s-adună grămeziPloaia e doar calitateCeasul e inimaveziBateMai batePic pacTic tacOrele apa ndash de-o seamăcurg la fereastrăCe facTimpul şi ploaia mă cheamătic pac
Pic tac
Tac
VELIMIR HLEBNIKOV CAcircND OMUL CAcircND RINOCERUL TRADUCERE PREFAȚĂ ȘI NOTE DE LEO BUTNARUCLUJ EDITURA NEUMA 2018
RAFTVASILE IFTIMEPACTIZAcircND CU AURELIU BUSUIOCIAȘI EDITURA JUNIMEA 2017
RAFTMARIA ȘLEAHTIȚCHILITERATURĂ PENTRU COPII (ANTOLOGIE)CHIȘINĂU EDITURA ARC 2018
1 6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Adrian CIUBOTARU Alex nu este prima dată cacircnd vizitezi o fostă republică sovietică icircn căutarea unor subiecte interesante și a unor oameni neordinari De unde vine acest interes pentru țările din Estul comu-nist al Europei inclusiv pentru Republica Moldova O curiozitate cu atacirct mai ciudată cu cacirct Vestul nu pare atras de Est decacirct dacă are loc vreun cataclism sau vreun război
Alessandro VINCENZI A fi comunist icircn Italia din perioada fascistă icircnsemna pentru cei din familia mea să fii de partea Binelui să faci parte dintre cei care au luptat pentru dreptate pentru respectarea drepturi-lor şi valorilor democratice Icircnsemna să fii de partea celor slabi să visezi la o societate mai dreaptă mai echitabilă Tatăl meu a fost comunist şi a luat mereu icircn serios toate aceste lucruri dar s-a ținut departe de propagandă şi populism Era sceptic icircn privința comunsimului sovietic deşi era totodată fascinat de măreția proiectului şi nu a ştiut icircntotdeauna să evite idolatrizarea URSS-ului Icircn timpul copilăriei mele am fost martorul unor dezbateri aprinse ce aveau loc regulat icircn casa noastră Casa era mică dar se umplea periodic cu colegii şi prietenii tatei care polemizau icircnverşunat Maniera aceasta pătimaşă de a discuta politica şi istoria m-a atras m-a făcut curios doream să icircnțeleg de ce unii oameni nu erau de acord cu tatăl meu şi icircl contraziceau mereu Treizeci de ani mai tacircr-ziu am decis să merg şi să văd cu ochii mei toate acele locuri despre care am tot auzit icircn copilărie şi pe care pacircnă atunci le puteam doar imagina Din 2008 am că-lătorit şi am făcut reportaje despre Moldova Belarus Ucraina şi Rusia
Acum m-aş putea defini ca pe o persoană care merge icircmpotriva curentului am mereu senzația că sunt pe contrasens mă interesează lucruri care icirci lasă reci pe prietenii şi colegii mei din Vest Cred icircnsă că nu are niciun rost să mergi şi să mai vezi o dată ceea ce s-a văzut şi a fost explicat icircn detaliu de sute şi mii de ori Cu cacirct mai puține ştiu despre o țară sau despre o comunitate cu atacirct mai atras mă simt de aceasta Iar dacă mass-media nu acordă mare atenție comu-nității respective ştiu că sunt pe calea cea dreaptă şi că am ales subiectul potrivit Acest mod de a aborda lucrurile comportă nişte riscuri desigur deoarece reduce uneori simțitor şansele de a-ți publica foto-grafiile şi articolele La fel de adevărat este că un story ieşit din comun un reportaj bine scris şi documentat cu imagini care intrigă poate stacircrni interesul vreunui editorhellip Uneori e bine să fii oaia neagră
AC Unul dintre subiectele tale preferate sunt comu-nitățile uitate izolate ce riscă să-și piardă identitatea etnică sau culturală icircn lumea noastră tot mai globală și mai uniformă Icircn 2008-2009 ai vizitat comunitatea italienilor din Kerci Crimeea mai bine zis ce a mai rămas din această comunitate care a emigrat icircn Ru-sia țaristă pe la mijlocul veacului XIX De asemenea
ai fost de cacircteva ori icircn Belarus unde ai fotografiat viața de zi cu zi a unor trupe de teatru semiclandes-tine persecutate de regimul Lukașenko După ce ai relatat drama acestor teatre ambasada belarusă (sau securitatea de la ambasadă) nu ți-a acordat viză pe motiv că nu ești bdquobinevenitrdquo Recent ai fost icircn regiunea autonomă Gagauz Eri Mai exact ai efectu-at trei vizite pentru a realiza un singur reportaj Pe drept cuvacircnt decizia m-a surprins dat fiind că nici regiunea nici minoritatea găgăuză nu sunt amenin-țate nici etnic nici cultural nici politic Singura ame-nințare poate veni doar de la găgăuzii icircnșiși care nu se grăbesc să-și recupereze cu adevărat nici limba nici identitatea icircn mare parte erodată Ce crezi că ar putea provoca curiozitatea cititorului spectatorului vest-european icircn Găgăuzia de azi
AV La prima vedere da sunt de acord nu există subiecte de interes major icircn Găgăuzia Dar dacă te gacircndeşti că acest grup etnic aproape necunoscut icircn afara granițelor RM reprezintă o populație turcică de religie creştină care a fost sovietizată pacircnă icircn mădu-va oaselor icircn perioada URSS iar acum fiind parte a unei țări declarat proeuropene continuă să afişeze un comportament mai mult sau mai puțin separatist şi totodată proruseschellip ei bine icircn aceste condiții devine clar că pentru un jurnalist serios Găgăuzia poate deveni o mină de aur
Sunt italian şi din 2005 locuiesc icircn Spania iar din 2011 ndash icircn Catalonia la Barcelona După cum bine ştii Catalonia este de asemenea o regiune separa-tistă care vrea să se rupă definitiv de Spania Dacă vom compara cele două cazuri icircn ciuda trecutului foarte diferit vom observa şi alte asemănări dincolo de dorința de a obține independența Și catalanii şi găgăuzii s-au strămutat sau au fost strămutați de mai multe ori de pe un teritoriu pe altul icircnainte de a se stabili acolo unde se află acum Și unii şi alții concep apartenența la statul spaniol şi respectiv la cel mol-dovenesc ca pe un accident provizoriu al istoriei şi nu ca pe o fatalitate sau necesitate
Cel mai mare oraş din Gagauz Eri este Comra-tul Deşi se cheamă oraş este mai curacircnd un sat cu elemente de urbanism Comratul seamănă cred cu toate centrele raionale din fosta Uniune căci oriunde aş fi călătorit ndash Belarus Ucraina Rusia ndash toate aceste orăşele improvizate arată la fel Ai putea identifica de-sigur nişte diferențe icircn cultura gastronomică icircn artă icircn arhitectură icircn comportamentul oamenilor dar cu macircna pe inimă pentru mine aceste diferențe sunt superficiale Da la Comrat şi icircn oraşe precum Chişină-ul oamenii vorbesc diferit şi nu mă refer aici la limbi Majoritatea chişinăuienilor icircşi văd viitorul icircn Europa pe cacircnd icircn Comrat invers mai aproape de Rusia dar nici acest lucru nu reprezintă o diferență esențială Cred că vor trebui să treacă decenii ca să vedem aces-te țări postsovietice despărțindu-se cu adevărat de trecutul rusesc sovietic şi icircncercacircnd să revină la origi-
INTERVIU
ALESSANDRO VINCENZIlaquoIcircN ȚĂRI CA MOLDOVA METABOLISMUL E MAI LENT OAMENII DIGEREAZĂ ȘI ASIMILEAZĂ MAI GREU SCHIMBĂRILE PRIN CARE TRECraquo
Alessandro Vincenzi
s-a născut pe 26 iunie 1973 icircn Bologna Italia A absolvit Facultatea de Științe Biologice a
Universității din Bologna A visat să studieze mamiferele marine dar o călătorie icircn Asia (din
Mongolia pacircnă icircn Indonezia) efectuată icircn 2001 l-a convins că omul este un obiect de studiu
mult mai interesant Icircn 2004 și-a luat maste-ratul icircn medicina tropicală iar din 2005 a fost
angajat ca biolog de organizația nonguverna-mentală Medici Fără Frontiere Prima lui misiune
s-a desfășurat icircn Somalia o țară sfacircșiată de război Timp de șapte luni a lucrat icircn laboratoa-
re improvizate diagnosticacircnd tuberculoza S-a obișnuit să poarte veste antiglonț și să meargă la baie icircnsoțit de gardieni icircnarmați Icircn Galkayo
icircn nordul Somaliei a trecut icircmpreună cu colegii și militarii care icirci păzeau printr-un asediu care a
durat peste o săptămacircnă Icircn Somalia și-a icircntacirclnit viitoarea soție pe atunci chirurg de război Au
urmat nouă luni icircn Uganda o țară de asemenea zdruncinată de confruntări armate Nici cele
cinci luni petrecute mai apoi icircn provincia Mani-pur din India exact icircn centrul bdquoTriunghiului de
Aurrdquo (regiune faimoasă pentru traficul de heroină și de ființe umane) nu au fost mai liniștite Ul-
tima misiune a avut loc icircn Teknaf (Bangladesh) icircn lagărul refugiaților birmanezi din Rohingya
Viața sub gloanțe l-a marcat profund După experiențele din zonele de conflict a hotăracirct să facă fotografie documentară și reportaje despre
comunități mai puțin cunoscute icircn Europa de Vest A icircnceput cu ce a știut mai bine prime-
le sale reportaje sunt dedicate tratamentului tuberculozei Așa ajunge icircn Republica Moldova
(2008) După o serie de călătorii icircn Turcia India și Columbia se decide să se axeze icircn special pe țările postsovietice din Europa de Est Din 2009
vizitează Ucraina (Kerci Lvov etc) Belarus (unde fotografiază Teatrul Liber persecutat de regim) Rusia (Astrahan) Icircn 2017 și 2018 revine icircn Re-publica Moldova pentru a face un reportaj des-
pre Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (Gagauz Eri) Icircn iulie 2018 fotografiază viața unei
familii de intelectuali ceangăi din Cleja Bacău Icircn 2019 urmează călătorii icircn Delta Dunării la
comunitatea lipovenilor și icircn Veria nordul Greciei la comunitatea aromacircnilor de acolo
Fotografiile și reportajele lui Alessandro Vincenzi au fost publicate icircn The Guardian Der Spie-
gel lrsquoOBS Le Monde CNN Mariclaire D della Repubblica Vanity Fair GEO Italy Geo Russia
Revue 21 Icircn 2009 a acordat un interviu publi-cației Sud-Est cultural realizat de subsemnatul
Icircn 2019 la Editura Cartier icirci va apărea un album dedicat Găgăuziei AC
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 7
nile şi la cultura lor Este la fel de adevărat că spre deosebire de Chişinău şi de Bălți Comratul arată mai curățel şi mai icircngrijit poate şi pentru că e mai mic şi mai uşor de administrat
Nu cred ca să revin la icircntrebare că occidentalii sunt foarte interesați acum de viața din Gă-găuzia dar pot deveni curioşi dacă vor percepe această regiune ca pe un punct strategic icircn care se poate naşte o nouă situație geopolitică icircn Europa de Est un nou conflict După cum ți-am spus adineaori faptul că mă ocup de regiuni ca Găgăuzia nu are cum să mă facă mai popular ca fotograf sau dacă vrei ca fotojurnalist dar ideea de a-i face pe occidentali să le cunoască mai bine este icircntotdeauna o provocare S-ar putea ca pe viitor această cunoaştere să conteze
AC Haide să vorbim totuși despre diferențe Oricacirct de puține și superficiale ele există Gă-găuzia ca și icircntreaga RM de altfel nu este o copie exactă a altor regiuni postsovietice Care ar mai fi particularitățile distinctive ale regiunii căci după cum ai spus nu te-a atras doar potențialul exploziv al separatismului local
AV Pentru a icircnțelege locurile şi oamenii am nevoie de timp Timp ca să digerez experiențele prin care am trecut Din 2008 lucrez icircn această parte a lumii şi cred că mi-am formulat deja un punct de vedere critic asupra spațiului postsovietic icircn general şi asupra RM icircn particular Deşi nu pare foarte diferită de restul Moldovei Găgăuzia tinde să sporească ceea ce o desparte şi nu ceea ce o apropie de Moldova
Cred că am dreptul să afirm asta pentru că atunci cacircnd am vizitat Chişinăul pentru prima dată zece ani icircn urmă oraşul mi s-a părut complet diferit de ceea ce am văzut acum Icircn Chişi-nău se simte că timpul a trecut că ceva s-a icircntacircmplat şi s-a schimbat se simt vibrațiile mo-dernității Asta se vede peste tot chiar dacă nu e chiar ca icircn Occident Oraşul lumea se mişcă Icircn Comrat e o altă atmosferă asemănătoare cu cea pe care am icircntacirclnit-o la Chişinău acum un deceniu Asta icircnseamnă că o parte a țării e mai dinamică pe cacircnd cealaltă parte e icircntrucacirctva blocată Acest lucru nu este nici bun nici rău icircn sine dar nu poți să nu observi că mai puțin dinamice şi active sunt tocmai acele părți ale țării care sunt atrase mai mult de modelul rusesc decacirct de cel european
De fapt e nevoie de o precizare găgăuzii sunt atraşi mai curacircnd de Rusia veche sovietică decacirct de Rusia adevărată cea de azi
Icircn Găgăuzia oamenii par foarte liniştiți respectuoşi şi foarte macircndri de originile lor Sunt ospitalieri şi săritori la nevoie Dar seamănă mai puțin cu concetățenii lor din Chişinău şi foarte mult cu țăranii italienii din copilăria mea cei pe care i-am cunoscut sau despre care am auzit atacirctea şi atacirctea istorii de la părinții mei Și tocmai acest lucru m-a surprins mai mult icircn Găgău-zia decacirct icircn altă parte faptul că lumea de acolo pare icircnghețată icircn timp icircn trecut icircntr-o epocă premodernă E un mod de trăi nu atacirct icircn realitate cacirct icircntr-un fel de nostalgie icircn bună parte icircntrucacirct nimeni şi nimic nu-i icircmpiedică pe aceşti oameni să-şi schimbe mentalitatea Icircn țări ca RM şi icircn particular icircn regiuni ca Găgăuzia metabolismul e mai lent oamenii digerează şi asimi-lează mai greu schimbările prin care trec Mulți nu acceptă necesitatea acestor schimbări şi de aceea se blochează icircn nostalgia după trecut De vină e şi viteza cu care se produc schimbările nu oricine este apt să le interiorizeze şi să le asimileze icircn timp util Se poate icircntacircmpla icircnsă ca ciocnirea vechiului cu noul să nu aibă un icircnvingător s-ar putea să dispară atacirct cultura tradițio-nală cacirct şi germenii civilizației şi mentalității moderne
AC De regulă genurile fotografice se icircmpart icircn cele artistice și icircn cele documentare Se vorbește despre fotografia artistică și cea conceptuală despre genurile populare și cele strict funcționale precum fotojurnalismul fotografia documentară sau portretul Cacirct de relevantă este această clasificare anume icircn cazul fotografiei Pentru mine de exemplu limbajul foto-grafic este mult mai unitar decacirct cel poetic poate și pentru că este mai limitat icircn mijloace Pe unde trece granița icircntre ldquodocumentarrdquo și ldquoartisticrdquo icircn fotografie Icircntrebare cu atacirct mai perti-nentă cu cacirct știm că fotografia ldquoartisticărdquo este deseori doar o pretenție estetică pe cacircnd unele poze ldquodocumentarerdquo au o valoare artistică incontestabilă de cele mai multe ori independent de intenția fotografului Arta are această proprietate de a se produce mult mai spontan icircn fotografie decacirct icircn alte limbaje
AV Este o icircntrebare interesantă şi actuală Cred că ne aflăm icircntr-o perioadă de tranziție de la ceea ce ne-am obişnuit să definim drept fotografie documentară tradițională la ceva ce icircncă nu a căpătat o definiție nu a fost deocamdată conceptualizat Mai multă lume observă că foto-grafia-document este din ce icircn ce mai marcată de personalitatea fotografului Mulți icircncearcă să creeze un stil individual recognoscibil o tendință rareori observată icircn trecut Cacirct despre mine prefer să acționez mai curacircnd icircn calitate de observator decacirct de scenograf sau designer De fiecare dată cacircnd ajung icircn mijlocul unei comunități icircntr-o familie fac ldquopasul icircnapoirdquo icirci las pe oameni să se comporte şi să vorbească aşa cum o fac de obicei pacircnă icircn clipa icircn care ei rede-vin spontani Abia atunci icircncep să fotografiez Astfel icircncerc să le documentez nu viața lor icircn general ci clipele lor de spontaneitate de firesc cacircnd sunt mai sinceri cu ei icircnşişi şi deci şi cu camera De aici uneori se naşte poezia Nu fac poze pe negacircndite dar prefer să mă las guver-nat mai degrabă de instinctul meu de fotograf profesionist decacirct de o idee preconcepută sau de un plan de acțiuni prestabilit
Icircmpărțirea pe genuri nu este icircntru totul relevantă dar există unele aspecte caracteristice pentru fotografia aşa-zis ldquodocumentarărdquo De exemplu codul etic pe care nu eşti obligat să-l urmezi dacă faci fotografie pur ldquoartisticărdquo Și apoi chiar dacă icircncerc să subordonez totul stilului meu de a face imagine sunt obligat să rămacircn fidel momentului specific pe care icircl fotografiez Fotografia artistică sau conceptuală oferă mai multă libertate fotografului mai multe posibili-tăți de utilizare a creativității De exemplu un fotograf artist sau unul conceptualist ldquovorbindrdquo despre bipolaritate poate să prezinte un suferind ca pe o ființă cu două capete Eu nu-mi pot icircngădui asemenea simboluri Totodată icircncerc să inserez şi puțină ironie icircn fotografiile mele Ironia este cel mai inteligent mod de a ilustra lucruri uneori pretins serioase Ironia te pune pe gacircnduri te apropie mai repede de semnificația unei scene sau a unei icircntacircmplări şi totodată icircți dă posibilitatea să transmiți un mesaj cumva din afară detaşat Problema e că uneori unele persoane confundă ironia cu lipsa de respect ceea ce icircn fotografia documentară este o acuza-ție gravă
Interviu realizat de Adrian CIUBOTARU
Imagini din albumul bdquoGăgăuziardquo (titlu provizoriu) icircn pregătire la Editura Cartier
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
1 6 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
Adrian CIUBOTARU Alex nu este prima dată cacircnd vizitezi o fostă republică sovietică icircn căutarea unor subiecte interesante și a unor oameni neordinari De unde vine acest interes pentru țările din Estul comu-nist al Europei inclusiv pentru Republica Moldova O curiozitate cu atacirct mai ciudată cu cacirct Vestul nu pare atras de Est decacirct dacă are loc vreun cataclism sau vreun război
Alessandro VINCENZI A fi comunist icircn Italia din perioada fascistă icircnsemna pentru cei din familia mea să fii de partea Binelui să faci parte dintre cei care au luptat pentru dreptate pentru respectarea drepturi-lor şi valorilor democratice Icircnsemna să fii de partea celor slabi să visezi la o societate mai dreaptă mai echitabilă Tatăl meu a fost comunist şi a luat mereu icircn serios toate aceste lucruri dar s-a ținut departe de propagandă şi populism Era sceptic icircn privința comunsimului sovietic deşi era totodată fascinat de măreția proiectului şi nu a ştiut icircntotdeauna să evite idolatrizarea URSS-ului Icircn timpul copilăriei mele am fost martorul unor dezbateri aprinse ce aveau loc regulat icircn casa noastră Casa era mică dar se umplea periodic cu colegii şi prietenii tatei care polemizau icircnverşunat Maniera aceasta pătimaşă de a discuta politica şi istoria m-a atras m-a făcut curios doream să icircnțeleg de ce unii oameni nu erau de acord cu tatăl meu şi icircl contraziceau mereu Treizeci de ani mai tacircr-ziu am decis să merg şi să văd cu ochii mei toate acele locuri despre care am tot auzit icircn copilărie şi pe care pacircnă atunci le puteam doar imagina Din 2008 am că-lătorit şi am făcut reportaje despre Moldova Belarus Ucraina şi Rusia
Acum m-aş putea defini ca pe o persoană care merge icircmpotriva curentului am mereu senzația că sunt pe contrasens mă interesează lucruri care icirci lasă reci pe prietenii şi colegii mei din Vest Cred icircnsă că nu are niciun rost să mergi şi să mai vezi o dată ceea ce s-a văzut şi a fost explicat icircn detaliu de sute şi mii de ori Cu cacirct mai puține ştiu despre o țară sau despre o comunitate cu atacirct mai atras mă simt de aceasta Iar dacă mass-media nu acordă mare atenție comu-nității respective ştiu că sunt pe calea cea dreaptă şi că am ales subiectul potrivit Acest mod de a aborda lucrurile comportă nişte riscuri desigur deoarece reduce uneori simțitor şansele de a-ți publica foto-grafiile şi articolele La fel de adevărat este că un story ieşit din comun un reportaj bine scris şi documentat cu imagini care intrigă poate stacircrni interesul vreunui editorhellip Uneori e bine să fii oaia neagră
AC Unul dintre subiectele tale preferate sunt comu-nitățile uitate izolate ce riscă să-și piardă identitatea etnică sau culturală icircn lumea noastră tot mai globală și mai uniformă Icircn 2008-2009 ai vizitat comunitatea italienilor din Kerci Crimeea mai bine zis ce a mai rămas din această comunitate care a emigrat icircn Ru-sia țaristă pe la mijlocul veacului XIX De asemenea
ai fost de cacircteva ori icircn Belarus unde ai fotografiat viața de zi cu zi a unor trupe de teatru semiclandes-tine persecutate de regimul Lukașenko După ce ai relatat drama acestor teatre ambasada belarusă (sau securitatea de la ambasadă) nu ți-a acordat viză pe motiv că nu ești bdquobinevenitrdquo Recent ai fost icircn regiunea autonomă Gagauz Eri Mai exact ai efectu-at trei vizite pentru a realiza un singur reportaj Pe drept cuvacircnt decizia m-a surprins dat fiind că nici regiunea nici minoritatea găgăuză nu sunt amenin-țate nici etnic nici cultural nici politic Singura ame-nințare poate veni doar de la găgăuzii icircnșiși care nu se grăbesc să-și recupereze cu adevărat nici limba nici identitatea icircn mare parte erodată Ce crezi că ar putea provoca curiozitatea cititorului spectatorului vest-european icircn Găgăuzia de azi
AV La prima vedere da sunt de acord nu există subiecte de interes major icircn Găgăuzia Dar dacă te gacircndeşti că acest grup etnic aproape necunoscut icircn afara granițelor RM reprezintă o populație turcică de religie creştină care a fost sovietizată pacircnă icircn mădu-va oaselor icircn perioada URSS iar acum fiind parte a unei țări declarat proeuropene continuă să afişeze un comportament mai mult sau mai puțin separatist şi totodată proruseschellip ei bine icircn aceste condiții devine clar că pentru un jurnalist serios Găgăuzia poate deveni o mină de aur
Sunt italian şi din 2005 locuiesc icircn Spania iar din 2011 ndash icircn Catalonia la Barcelona După cum bine ştii Catalonia este de asemenea o regiune separa-tistă care vrea să se rupă definitiv de Spania Dacă vom compara cele două cazuri icircn ciuda trecutului foarte diferit vom observa şi alte asemănări dincolo de dorința de a obține independența Și catalanii şi găgăuzii s-au strămutat sau au fost strămutați de mai multe ori de pe un teritoriu pe altul icircnainte de a se stabili acolo unde se află acum Și unii şi alții concep apartenența la statul spaniol şi respectiv la cel mol-dovenesc ca pe un accident provizoriu al istoriei şi nu ca pe o fatalitate sau necesitate
Cel mai mare oraş din Gagauz Eri este Comra-tul Deşi se cheamă oraş este mai curacircnd un sat cu elemente de urbanism Comratul seamănă cred cu toate centrele raionale din fosta Uniune căci oriunde aş fi călătorit ndash Belarus Ucraina Rusia ndash toate aceste orăşele improvizate arată la fel Ai putea identifica de-sigur nişte diferențe icircn cultura gastronomică icircn artă icircn arhitectură icircn comportamentul oamenilor dar cu macircna pe inimă pentru mine aceste diferențe sunt superficiale Da la Comrat şi icircn oraşe precum Chişină-ul oamenii vorbesc diferit şi nu mă refer aici la limbi Majoritatea chişinăuienilor icircşi văd viitorul icircn Europa pe cacircnd icircn Comrat invers mai aproape de Rusia dar nici acest lucru nu reprezintă o diferență esențială Cred că vor trebui să treacă decenii ca să vedem aces-te țări postsovietice despărțindu-se cu adevărat de trecutul rusesc sovietic şi icircncercacircnd să revină la origi-
INTERVIU
ALESSANDRO VINCENZIlaquoIcircN ȚĂRI CA MOLDOVA METABOLISMUL E MAI LENT OAMENII DIGEREAZĂ ȘI ASIMILEAZĂ MAI GREU SCHIMBĂRILE PRIN CARE TRECraquo
Alessandro Vincenzi
s-a născut pe 26 iunie 1973 icircn Bologna Italia A absolvit Facultatea de Științe Biologice a
Universității din Bologna A visat să studieze mamiferele marine dar o călătorie icircn Asia (din
Mongolia pacircnă icircn Indonezia) efectuată icircn 2001 l-a convins că omul este un obiect de studiu
mult mai interesant Icircn 2004 și-a luat maste-ratul icircn medicina tropicală iar din 2005 a fost
angajat ca biolog de organizația nonguverna-mentală Medici Fără Frontiere Prima lui misiune
s-a desfășurat icircn Somalia o țară sfacircșiată de război Timp de șapte luni a lucrat icircn laboratoa-
re improvizate diagnosticacircnd tuberculoza S-a obișnuit să poarte veste antiglonț și să meargă la baie icircnsoțit de gardieni icircnarmați Icircn Galkayo
icircn nordul Somaliei a trecut icircmpreună cu colegii și militarii care icirci păzeau printr-un asediu care a
durat peste o săptămacircnă Icircn Somalia și-a icircntacirclnit viitoarea soție pe atunci chirurg de război Au
urmat nouă luni icircn Uganda o țară de asemenea zdruncinată de confruntări armate Nici cele
cinci luni petrecute mai apoi icircn provincia Mani-pur din India exact icircn centrul bdquoTriunghiului de
Aurrdquo (regiune faimoasă pentru traficul de heroină și de ființe umane) nu au fost mai liniștite Ul-
tima misiune a avut loc icircn Teknaf (Bangladesh) icircn lagărul refugiaților birmanezi din Rohingya
Viața sub gloanțe l-a marcat profund După experiențele din zonele de conflict a hotăracirct să facă fotografie documentară și reportaje despre
comunități mai puțin cunoscute icircn Europa de Vest A icircnceput cu ce a știut mai bine prime-
le sale reportaje sunt dedicate tratamentului tuberculozei Așa ajunge icircn Republica Moldova
(2008) După o serie de călătorii icircn Turcia India și Columbia se decide să se axeze icircn special pe țările postsovietice din Europa de Est Din 2009
vizitează Ucraina (Kerci Lvov etc) Belarus (unde fotografiază Teatrul Liber persecutat de regim) Rusia (Astrahan) Icircn 2017 și 2018 revine icircn Re-publica Moldova pentru a face un reportaj des-
pre Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia (Gagauz Eri) Icircn iulie 2018 fotografiază viața unei
familii de intelectuali ceangăi din Cleja Bacău Icircn 2019 urmează călătorii icircn Delta Dunării la
comunitatea lipovenilor și icircn Veria nordul Greciei la comunitatea aromacircnilor de acolo
Fotografiile și reportajele lui Alessandro Vincenzi au fost publicate icircn The Guardian Der Spie-
gel lrsquoOBS Le Monde CNN Mariclaire D della Repubblica Vanity Fair GEO Italy Geo Russia
Revue 21 Icircn 2009 a acordat un interviu publi-cației Sud-Est cultural realizat de subsemnatul
Icircn 2019 la Editura Cartier icirci va apărea un album dedicat Găgăuziei AC
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 7
nile şi la cultura lor Este la fel de adevărat că spre deosebire de Chişinău şi de Bălți Comratul arată mai curățel şi mai icircngrijit poate şi pentru că e mai mic şi mai uşor de administrat
Nu cred ca să revin la icircntrebare că occidentalii sunt foarte interesați acum de viața din Gă-găuzia dar pot deveni curioşi dacă vor percepe această regiune ca pe un punct strategic icircn care se poate naşte o nouă situație geopolitică icircn Europa de Est un nou conflict După cum ți-am spus adineaori faptul că mă ocup de regiuni ca Găgăuzia nu are cum să mă facă mai popular ca fotograf sau dacă vrei ca fotojurnalist dar ideea de a-i face pe occidentali să le cunoască mai bine este icircntotdeauna o provocare S-ar putea ca pe viitor această cunoaştere să conteze
AC Haide să vorbim totuși despre diferențe Oricacirct de puține și superficiale ele există Gă-găuzia ca și icircntreaga RM de altfel nu este o copie exactă a altor regiuni postsovietice Care ar mai fi particularitățile distinctive ale regiunii căci după cum ai spus nu te-a atras doar potențialul exploziv al separatismului local
AV Pentru a icircnțelege locurile şi oamenii am nevoie de timp Timp ca să digerez experiențele prin care am trecut Din 2008 lucrez icircn această parte a lumii şi cred că mi-am formulat deja un punct de vedere critic asupra spațiului postsovietic icircn general şi asupra RM icircn particular Deşi nu pare foarte diferită de restul Moldovei Găgăuzia tinde să sporească ceea ce o desparte şi nu ceea ce o apropie de Moldova
Cred că am dreptul să afirm asta pentru că atunci cacircnd am vizitat Chişinăul pentru prima dată zece ani icircn urmă oraşul mi s-a părut complet diferit de ceea ce am văzut acum Icircn Chişi-nău se simte că timpul a trecut că ceva s-a icircntacircmplat şi s-a schimbat se simt vibrațiile mo-dernității Asta se vede peste tot chiar dacă nu e chiar ca icircn Occident Oraşul lumea se mişcă Icircn Comrat e o altă atmosferă asemănătoare cu cea pe care am icircntacirclnit-o la Chişinău acum un deceniu Asta icircnseamnă că o parte a țării e mai dinamică pe cacircnd cealaltă parte e icircntrucacirctva blocată Acest lucru nu este nici bun nici rău icircn sine dar nu poți să nu observi că mai puțin dinamice şi active sunt tocmai acele părți ale țării care sunt atrase mai mult de modelul rusesc decacirct de cel european
De fapt e nevoie de o precizare găgăuzii sunt atraşi mai curacircnd de Rusia veche sovietică decacirct de Rusia adevărată cea de azi
Icircn Găgăuzia oamenii par foarte liniştiți respectuoşi şi foarte macircndri de originile lor Sunt ospitalieri şi săritori la nevoie Dar seamănă mai puțin cu concetățenii lor din Chişinău şi foarte mult cu țăranii italienii din copilăria mea cei pe care i-am cunoscut sau despre care am auzit atacirctea şi atacirctea istorii de la părinții mei Și tocmai acest lucru m-a surprins mai mult icircn Găgău-zia decacirct icircn altă parte faptul că lumea de acolo pare icircnghețată icircn timp icircn trecut icircntr-o epocă premodernă E un mod de trăi nu atacirct icircn realitate cacirct icircntr-un fel de nostalgie icircn bună parte icircntrucacirct nimeni şi nimic nu-i icircmpiedică pe aceşti oameni să-şi schimbe mentalitatea Icircn țări ca RM şi icircn particular icircn regiuni ca Găgăuzia metabolismul e mai lent oamenii digerează şi asimi-lează mai greu schimbările prin care trec Mulți nu acceptă necesitatea acestor schimbări şi de aceea se blochează icircn nostalgia după trecut De vină e şi viteza cu care se produc schimbările nu oricine este apt să le interiorizeze şi să le asimileze icircn timp util Se poate icircntacircmpla icircnsă ca ciocnirea vechiului cu noul să nu aibă un icircnvingător s-ar putea să dispară atacirct cultura tradițio-nală cacirct şi germenii civilizației şi mentalității moderne
AC De regulă genurile fotografice se icircmpart icircn cele artistice și icircn cele documentare Se vorbește despre fotografia artistică și cea conceptuală despre genurile populare și cele strict funcționale precum fotojurnalismul fotografia documentară sau portretul Cacirct de relevantă este această clasificare anume icircn cazul fotografiei Pentru mine de exemplu limbajul foto-grafic este mult mai unitar decacirct cel poetic poate și pentru că este mai limitat icircn mijloace Pe unde trece granița icircntre ldquodocumentarrdquo și ldquoartisticrdquo icircn fotografie Icircntrebare cu atacirct mai perti-nentă cu cacirct știm că fotografia ldquoartisticărdquo este deseori doar o pretenție estetică pe cacircnd unele poze ldquodocumentarerdquo au o valoare artistică incontestabilă de cele mai multe ori independent de intenția fotografului Arta are această proprietate de a se produce mult mai spontan icircn fotografie decacirct icircn alte limbaje
AV Este o icircntrebare interesantă şi actuală Cred că ne aflăm icircntr-o perioadă de tranziție de la ceea ce ne-am obişnuit să definim drept fotografie documentară tradițională la ceva ce icircncă nu a căpătat o definiție nu a fost deocamdată conceptualizat Mai multă lume observă că foto-grafia-document este din ce icircn ce mai marcată de personalitatea fotografului Mulți icircncearcă să creeze un stil individual recognoscibil o tendință rareori observată icircn trecut Cacirct despre mine prefer să acționez mai curacircnd icircn calitate de observator decacirct de scenograf sau designer De fiecare dată cacircnd ajung icircn mijlocul unei comunități icircntr-o familie fac ldquopasul icircnapoirdquo icirci las pe oameni să se comporte şi să vorbească aşa cum o fac de obicei pacircnă icircn clipa icircn care ei rede-vin spontani Abia atunci icircncep să fotografiez Astfel icircncerc să le documentez nu viața lor icircn general ci clipele lor de spontaneitate de firesc cacircnd sunt mai sinceri cu ei icircnşişi şi deci şi cu camera De aici uneori se naşte poezia Nu fac poze pe negacircndite dar prefer să mă las guver-nat mai degrabă de instinctul meu de fotograf profesionist decacirct de o idee preconcepută sau de un plan de acțiuni prestabilit
Icircmpărțirea pe genuri nu este icircntru totul relevantă dar există unele aspecte caracteristice pentru fotografia aşa-zis ldquodocumentarărdquo De exemplu codul etic pe care nu eşti obligat să-l urmezi dacă faci fotografie pur ldquoartisticărdquo Și apoi chiar dacă icircncerc să subordonez totul stilului meu de a face imagine sunt obligat să rămacircn fidel momentului specific pe care icircl fotografiez Fotografia artistică sau conceptuală oferă mai multă libertate fotografului mai multe posibili-tăți de utilizare a creativității De exemplu un fotograf artist sau unul conceptualist ldquovorbindrdquo despre bipolaritate poate să prezinte un suferind ca pe o ființă cu două capete Eu nu-mi pot icircngădui asemenea simboluri Totodată icircncerc să inserez şi puțină ironie icircn fotografiile mele Ironia este cel mai inteligent mod de a ilustra lucruri uneori pretins serioase Ironia te pune pe gacircnduri te apropie mai repede de semnificația unei scene sau a unei icircntacircmplări şi totodată icircți dă posibilitatea să transmiți un mesaj cumva din afară detaşat Problema e că uneori unele persoane confundă ironia cu lipsa de respect ceea ce icircn fotografia documentară este o acuza-ție gravă
Interviu realizat de Adrian CIUBOTARU
Imagini din albumul bdquoGăgăuziardquo (titlu provizoriu) icircn pregătire la Editura Cartier
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 7
nile şi la cultura lor Este la fel de adevărat că spre deosebire de Chişinău şi de Bălți Comratul arată mai curățel şi mai icircngrijit poate şi pentru că e mai mic şi mai uşor de administrat
Nu cred ca să revin la icircntrebare că occidentalii sunt foarte interesați acum de viața din Gă-găuzia dar pot deveni curioşi dacă vor percepe această regiune ca pe un punct strategic icircn care se poate naşte o nouă situație geopolitică icircn Europa de Est un nou conflict După cum ți-am spus adineaori faptul că mă ocup de regiuni ca Găgăuzia nu are cum să mă facă mai popular ca fotograf sau dacă vrei ca fotojurnalist dar ideea de a-i face pe occidentali să le cunoască mai bine este icircntotdeauna o provocare S-ar putea ca pe viitor această cunoaştere să conteze
AC Haide să vorbim totuși despre diferențe Oricacirct de puține și superficiale ele există Gă-găuzia ca și icircntreaga RM de altfel nu este o copie exactă a altor regiuni postsovietice Care ar mai fi particularitățile distinctive ale regiunii căci după cum ai spus nu te-a atras doar potențialul exploziv al separatismului local
AV Pentru a icircnțelege locurile şi oamenii am nevoie de timp Timp ca să digerez experiențele prin care am trecut Din 2008 lucrez icircn această parte a lumii şi cred că mi-am formulat deja un punct de vedere critic asupra spațiului postsovietic icircn general şi asupra RM icircn particular Deşi nu pare foarte diferită de restul Moldovei Găgăuzia tinde să sporească ceea ce o desparte şi nu ceea ce o apropie de Moldova
Cred că am dreptul să afirm asta pentru că atunci cacircnd am vizitat Chişinăul pentru prima dată zece ani icircn urmă oraşul mi s-a părut complet diferit de ceea ce am văzut acum Icircn Chişi-nău se simte că timpul a trecut că ceva s-a icircntacircmplat şi s-a schimbat se simt vibrațiile mo-dernității Asta se vede peste tot chiar dacă nu e chiar ca icircn Occident Oraşul lumea se mişcă Icircn Comrat e o altă atmosferă asemănătoare cu cea pe care am icircntacirclnit-o la Chişinău acum un deceniu Asta icircnseamnă că o parte a țării e mai dinamică pe cacircnd cealaltă parte e icircntrucacirctva blocată Acest lucru nu este nici bun nici rău icircn sine dar nu poți să nu observi că mai puțin dinamice şi active sunt tocmai acele părți ale țării care sunt atrase mai mult de modelul rusesc decacirct de cel european
De fapt e nevoie de o precizare găgăuzii sunt atraşi mai curacircnd de Rusia veche sovietică decacirct de Rusia adevărată cea de azi
Icircn Găgăuzia oamenii par foarte liniştiți respectuoşi şi foarte macircndri de originile lor Sunt ospitalieri şi săritori la nevoie Dar seamănă mai puțin cu concetățenii lor din Chişinău şi foarte mult cu țăranii italienii din copilăria mea cei pe care i-am cunoscut sau despre care am auzit atacirctea şi atacirctea istorii de la părinții mei Și tocmai acest lucru m-a surprins mai mult icircn Găgău-zia decacirct icircn altă parte faptul că lumea de acolo pare icircnghețată icircn timp icircn trecut icircntr-o epocă premodernă E un mod de trăi nu atacirct icircn realitate cacirct icircntr-un fel de nostalgie icircn bună parte icircntrucacirct nimeni şi nimic nu-i icircmpiedică pe aceşti oameni să-şi schimbe mentalitatea Icircn țări ca RM şi icircn particular icircn regiuni ca Găgăuzia metabolismul e mai lent oamenii digerează şi asimi-lează mai greu schimbările prin care trec Mulți nu acceptă necesitatea acestor schimbări şi de aceea se blochează icircn nostalgia după trecut De vină e şi viteza cu care se produc schimbările nu oricine este apt să le interiorizeze şi să le asimileze icircn timp util Se poate icircntacircmpla icircnsă ca ciocnirea vechiului cu noul să nu aibă un icircnvingător s-ar putea să dispară atacirct cultura tradițio-nală cacirct şi germenii civilizației şi mentalității moderne
AC De regulă genurile fotografice se icircmpart icircn cele artistice și icircn cele documentare Se vorbește despre fotografia artistică și cea conceptuală despre genurile populare și cele strict funcționale precum fotojurnalismul fotografia documentară sau portretul Cacirct de relevantă este această clasificare anume icircn cazul fotografiei Pentru mine de exemplu limbajul foto-grafic este mult mai unitar decacirct cel poetic poate și pentru că este mai limitat icircn mijloace Pe unde trece granița icircntre ldquodocumentarrdquo și ldquoartisticrdquo icircn fotografie Icircntrebare cu atacirct mai perti-nentă cu cacirct știm că fotografia ldquoartisticărdquo este deseori doar o pretenție estetică pe cacircnd unele poze ldquodocumentarerdquo au o valoare artistică incontestabilă de cele mai multe ori independent de intenția fotografului Arta are această proprietate de a se produce mult mai spontan icircn fotografie decacirct icircn alte limbaje
AV Este o icircntrebare interesantă şi actuală Cred că ne aflăm icircntr-o perioadă de tranziție de la ceea ce ne-am obişnuit să definim drept fotografie documentară tradițională la ceva ce icircncă nu a căpătat o definiție nu a fost deocamdată conceptualizat Mai multă lume observă că foto-grafia-document este din ce icircn ce mai marcată de personalitatea fotografului Mulți icircncearcă să creeze un stil individual recognoscibil o tendință rareori observată icircn trecut Cacirct despre mine prefer să acționez mai curacircnd icircn calitate de observator decacirct de scenograf sau designer De fiecare dată cacircnd ajung icircn mijlocul unei comunități icircntr-o familie fac ldquopasul icircnapoirdquo icirci las pe oameni să se comporte şi să vorbească aşa cum o fac de obicei pacircnă icircn clipa icircn care ei rede-vin spontani Abia atunci icircncep să fotografiez Astfel icircncerc să le documentez nu viața lor icircn general ci clipele lor de spontaneitate de firesc cacircnd sunt mai sinceri cu ei icircnşişi şi deci şi cu camera De aici uneori se naşte poezia Nu fac poze pe negacircndite dar prefer să mă las guver-nat mai degrabă de instinctul meu de fotograf profesionist decacirct de o idee preconcepută sau de un plan de acțiuni prestabilit
Icircmpărțirea pe genuri nu este icircntru totul relevantă dar există unele aspecte caracteristice pentru fotografia aşa-zis ldquodocumentarărdquo De exemplu codul etic pe care nu eşti obligat să-l urmezi dacă faci fotografie pur ldquoartisticărdquo Și apoi chiar dacă icircncerc să subordonez totul stilului meu de a face imagine sunt obligat să rămacircn fidel momentului specific pe care icircl fotografiez Fotografia artistică sau conceptuală oferă mai multă libertate fotografului mai multe posibili-tăți de utilizare a creativității De exemplu un fotograf artist sau unul conceptualist ldquovorbindrdquo despre bipolaritate poate să prezinte un suferind ca pe o ființă cu două capete Eu nu-mi pot icircngădui asemenea simboluri Totodată icircncerc să inserez şi puțină ironie icircn fotografiile mele Ironia este cel mai inteligent mod de a ilustra lucruri uneori pretins serioase Ironia te pune pe gacircnduri te apropie mai repede de semnificația unei scene sau a unei icircntacircmplări şi totodată icircți dă posibilitatea să transmiți un mesaj cumva din afară detaşat Problema e că uneori unele persoane confundă ironia cu lipsa de respect ceea ce icircn fotografia documentară este o acuza-ție gravă
Interviu realizat de Adrian CIUBOTARU
Imagini din albumul bdquoGăgăuziardquo (titlu provizoriu) icircn pregătire la Editura Cartier
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
1 8 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
7VI1971
Citesc Doina lui Ion Druță publicată icircn nr 5 al revis-tei bdquoTeatrrdquo (Moscova) La noi trebuia să se numească Semănătorii de zăpadă Dar ndash interzisă de a fi publi-cată şi montată Proştii fricoşii Cuvintele nu-şi pot afla adevărata lor valoare Muzica noastră frumoasă duioasă melodioasă ndash şi chinuitul surogat muzical Druță tinde spre frescă şi monumental accente de irealitate icircn vecinătatea mitului Aici bdquoHora fetelorrdquo precum bdquoPerinițardquo icircn altă piesă a sa Casa mare ține de laitmotiv de contrapunct un ecou ce revigorează omul Umor fin Probabil greu de montat Gligore bdquoDar ştii dumneata oare frumoasă domnişoară de ce mă tot icircncăpățacircnez eu să beaurdquo Doina bdquoDe cerdquo bdquoPen-tru că nu există dreptaterdquo bdquoChiar pentru aceasta ar şi trebui să beirdquo Gl bdquoBa nu pentru că eu de-acu am băut din cauza că nu există dreptate Și am hotăracirct să nu pun picătură icircn gurărdquo (Traduc din ruseşte)
Doina ndash personaj ireal Spre finalul actului II se icircnfățişează şi ea Drept cunoştință veche a lui Tudor Icircl descoase de cacircte icircn lume lună şi stele
Consider că niciun alt final de piesă din cacircte s-au scris la noi nu este atacirct de puternic Pacircnă la durere sfacircşietoare pacircnă la lacrimi
Druță face un rechizitoriu dur personajelor sale Icircn afară de Doina Veta şi Gligore Chiar şi Fima e supus oprobriului (De altfel nu mi s-a părut prea bine indi-vidualizat Neconturat deplin Pentru că atunci cacircnd Tudor icirci spune să ducă strugurii la Chişinău Fima tace nu se opune)
Pe 21 martie a c Ion Druță a publicat icircn bdquoKom-somoliskaia pravdardquo eseul Plugari icircn Chişinău (Хлебопашцы в Кишиневе)
Am citit fragmentele din Toi romanul lui Esinen-cu anunțat de rev bdquoNistrurdquo
Daniel Olbrychski ndash Hamlet polonez (Eji Turek)
12VI1971
bdquoȘi filmul ne rămacircne icircn minte proaspăt şi pur ca un tablou de pictor naiv trezind ecoul unor ascunse emoțiirdquo ndash Dan Nistor icircn revista bdquoCinemardquo (aprilie 1971) despre bdquoPoienile roşiirdquo
bdquolaquoSimplu şi aspru ca baladeleraquo mi se pare o defini-ție potrivită a filmului semnat de Emil Loteanu Ar fi păcat ca spectatorii noştri privați de promisiunea focurilor de pistol sau a numelor de vedetă de pe afiş să nu onoreze Poienile roşii aşa cum o merită Deosebită este şi prezența Svetlanei Tomardquo (Ion Făgă-răşanu ibidem)
Despre acelaşi film icircn bdquoFlacărardquo 1871 semnează Iuliana Pop
Gacircnduri ce adaptează viziunea mai largă a lui Lu-cian Blaga asupra artei de o mare probabilitate de a fi folosite (de mine) icircn diverse cronici de artă plastică
Oprindu-te icircn fața picturilor contemporane dispus de a le pătrunde şi de a le icircnțelege mesajul ndash unicul mijloc de a putea fi sigur şi conştient de valoarea lor estetică ndash nu arareori şi nu puțini oameni sunt emo-ționați de lucrările de artă plastică icircnsă fără a putea explica ce anume le-a trezit astfel de emoții o percep-ție spontană inconştientă care de cele mai multe ori după părerea mea se mărgineşte doar la efectul pro-dus de formă Asupra acestor bdquogurmanzirdquo de artă (nu e multă ironie pusă aici) cea mai mare plăcere estetică o produce de regulă lucrările executate icircn forme ideale măsurate simetrice nebătăioase ca linie de a icircnchega subiectul Renaşterea şi nițel mai departe de bdquopered-vijnicirdquo (pictori ruşi realişti a doua jumătate a sec IX) ndash iată spațiul icircn care poate opera percepția lor pe care mai sus am numit-o spontană inconştientă Ajungacircnd icircnsă la anumite forme simplificate conştient de autori aproape primitivizate bdquodeformaterdquo cu bună intenție pacircnă la simularea unei primitivități infantile ndash specta-torii icircn cauză se pierd ceea ce icircnseamnă că ei renunță de-a accepta asemenea plăsmuiri uneori negacircndu-le ba chiar blestemacircndu-le (Un Igor Vieru cu bdquoFericirea lui Ionrdquo icircn revista bdquoOgoniokrdquo şi icircn bdquoIskusstvordquo din Mos-cova) Aproape involuntar faci comparație ndash ce-i drept secundară ca importanță ndash icircntre modul contemporan de receptare a artei şi cel ce prețuia valorile estetice de la icircnceputurile artei universale mai bine zis de pe atunci de cacircnd timpurile au icircncetat de a distruge şi neantiza operele umane (să fim siguri că tablouri de mare valoare o fi existat şi pacircnă icircn epocile grecilor şi romanilor)
De multe ori (revenim la spectatori) sub semnul negării cad operele artiştilor contemporani care au după cum spunea cineva bdquoexpresia unor personalități cu conştiința cristalizată icircntr-o hotăracirctă concepție despre ființa şi rostul existenței personalități bogate icircn vieți lăuntrice icircn icircntrebări icircn icircndoieli icircn avacircnturi şi gacircndurirdquo
Personajele lui Picasso icircşi dezvăluie cromatic lumea interioară bogată icircn sentimente (diverse ndash nu obligatoriu nobile) cu toate icircntrebările frămacircntările şi gacircndurile lor care le icircnvăluie icircntregul chip
bdquoRomanticii au la bază cele trei pasiuni pentru mişcare creație şi elementar Să adăugăm natu-ra fără pretenția de a istovi icircnfățişarea spirituală a romantismului pasiunile pe care le-am relevat icircşi caută icircntruchiparea cu predilecție icircn subiecte cu per-spective universale Materialul de amploare cosmică este aproape singurul care icircngăduie fără rezistențe prea serioase libera desfăşurare a icircnclinațiilor roman-ticerdquo bdquoArtiştii romantici sunt artiştii subiectelor mari Pentru mulți din ei simpla laquoanecdotă cosmicăraquo făcea de prisos icircntruchiparea artistică de icircnțeles superiorrdquo (Lucian Blaga Scrieri despre artă B Ed Meridiane 1970 pag 41)
14VI1971
Am procurat cacircteva cărți Surprins abia cacircnd mă icircntorceam la cămin am aflat că la Teatrul Național e o seară omagială Vasile Alecsandri (150 de ani de la naştere) M-am grăbit revenind icircn oraş Aveam motive să cred că la teatru va fi puțină lume Anun-țuri n-au fost studenții sunt icircn perioada de exame-ne Dar m-am pomenit bdquosăltatrdquo la al doilea racircnd de balcoane cel mai de sus Nu mai erau locuri Cuvacircnt de deschidere ndash Pavel Boțu Bogdan Istru a ținut să expună icircntr-un mod afectiv biografia bdquoregelui poe-zieirdquo Prezent şi Serghei Baruzdin secretar al US din URSS Printre altele a spus că pentru prima oară a auzit de numele lui Alecsandri icircn 1944 cacircnd trecea ostaş prin Moldova Cică icircl rosteau țăranii orăşenii icircncercacircnd să-i redea cacircte ceva din opera lui icircn ru-seşte Mai apoi l-a citit icircn traducerea lui Lugovskoi bdquoParalelele literare sunt de regulă riscante icircnsă mie unuia mi se pare că Alecsandri pentru moldoveni e ca şi Puşkin pentru ruşirdquo a mai spus I-a icircnmacircnat lui Boțu revista bdquoDrujba narodovrdquo al cărui redactor-şef este cu noi traduceri din opera lui Alecsandri La 28 iunie bardul va avea seară festivă la Moscova Ion Ungureanu a citit bdquoMiorițardquo iar un actor rus ndash bdquoPlu-gul blestematrdquo Au fost prezenți () Bodiul Pascari Ileaşenko Lucinschi Pentru prima oară transmisi-une TV icircn direct Spectacolul bdquoChirița icircn provincierdquo Protagonist ndash Ion Sandri Șcurea Mai palid decacirct Dumitru Caraciobanu Al doilea cacircştiga prin burles-cul debordant şi inventivitate ad hoc Guliță n-a fost jucat de Arachelu Foarte slab (n-am reținut numele actorului) Cred că reprizele replicile icircn care actorii se adresează publicului spectator trebuie remodelate Chiar conținutul replicilor ndash actualizat Nişte sensuri paralele
Icircmi scrie Stepan Trubici student la Lvov jurispru-dență Acum o lună a fost icircn excursie la Chişinău L-am cunoscut prin intermediul lui Arsenie Mandea Băiat de ispravă ucraineanul Icircncepe pre limba noas-tră cu greşeli pline de farmec bdquoNoroc scumpi pria-teni Cordialele saluteri numele Stepanrdquo Icircmi spune că icircn librăria bdquoDrujbardquo sunt şi cărți icircn limba romacircnă Nu prea ştie ce să aleagă să-i scriu eu Traduc bdquoEu am icircnțeles că vă este greu dar aceste greutăți sunt provizorii Pentru că voi trăiți cu interesele societății cu interesele poporului vostru Vă iubiți republica şi aceasta va da roadele corespunzătoare Am icircnțeles că studiați pentru a vă consolida sentimentele de responsabilitate față de poporul vostru prin fapterdquo Și icircn icircncheiere bdquolaquoMojna vsio na sviti vibrați sinii Vibrati ne mojno matir i Batkivşcinuraquo Sunt versuri de-ale lui V Simonenko despre care ți-am povestitrdquo (Se traduce astfel bdquoOrice poate alege fiul icircn lumea aceasta Dar nu poate să-şi aleagă mama şi Patriardquo)
15VI1971
Alte extrase din Lucian Blaga Pe la 1870 impresi-onismul icircnlocuieşte naturalismul bdquoNaturalistului icirci plăcea natura de linie mai constantă impresionistul iubeşte inconstanța Naturalistul icircşi compune lucră-rile din impresii care durează impresionistul vrea să redea impresia cea mai fugară şi mai fragilă Natura nu prezintă nicăieri şi prin nimic elemente absolut invariabilerdquo (ibidem pag 63)
bdquoImpresionismul reia icircntr-o privință problema romanticilor de a crea o artă prin care să nu te simți numai mişcat ci şi crescutrdquo (Pare-se aici Lucian Blaga prin crescut icircnțelege ceva exclusiv legat de măreția şi amploarea subiectului Pentru că poți să bdquocreştirdquo şi icircn fața a ceva bdquoobişnuitrdquo dar intens transfi-gurat artistic plin de umanism noblețe măreție icircn nuanțe)
Din maximele lui Lucian Blaga bdquoMuzeele sunt cultură oferită icircn formă de laquoconserveraquordquo bdquoSonetul se clădeşte ca o casă de jos icircn susrdquo
de LEO BUTNARU
JURNAL IcircN MARGINILE
ISTORIEI LITERARE (XVI)
PLURALIA TANTUM
VA URMA
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 1 9
de ION CIOCANU
BREVIAR
VA URMA
Icircntr-un studiu amplu despre epica scurtă din anii rsquo60-rsquo70 ai secolului trecut am vorbit succint pe cacirct ne-a
icircngăduit spaţiul rezervat şi despre o miniatură nuvelistică icircndrăzneaţă şi de mare eficienţă educativ-cognitivă şi estetică Ţara Moldovei a lui Gheorghe Malarciuc Aceasta fusese introdusă de autor icircn cartea Din moşi-strămoşi care urma să vadă lumina tiparului icircn 1959 Or cartea respectivă a apărut fără nu-vela despre călătoria a doi icircnalţi oaspeţi ai meleagurilor noastre senior Antonio şi monsenior Lorenzo trimişi ai dogelui genovez de atunci şi ai Papei Grigore IX de la Roma despre icircntacirclnirea lor abso-lut neaşteptată cu oştenii domnitorului Moldovei Bogdan-voievod apoi ndash la rugămintea lor ndash cu icircnsuşi domnitorul icircn capitala Moldovei Baia şi icircndeosebi fără explicaţia dată de voievod aces-tora despre ţara de curacircnd icircnfiinţată de aceea necunoscută de negustorii genovezi Dar e cazul să urmărim cel puţin fragmentar dialogul trimişilor Papei de la Roma cu domnitorul Moldo-vei şi la icircncheierea discuţiei să luăm aminte explicaţia dată oaspeţilor de Bogdan-voievod
Cacircnd bdquoun aprod apăru şi vesti cu glas răsunător
ndash Măria Sa Bogdan-voievod Cu paşi rari şi grei intră un bărbat scund vacircrtos la trup cu barbă stufoasă bătută de bruma vremurilor Ochii săi iuţi şi sclipitori licăriră iscodindu-i pe soli şi se ascunseră mai apoi icircn taini-ţele lor umbrite de spracircncene dese Se lăsă icircntr-un jilţ icircnalt şi făcu semn unui boiernaş icircn straie bogate de la Bizanţ să se apropie Rosti ceva şi boiernaşul tălmăci tare de răsună sala boltită de un prelung ecou
ndash Bun sosit icircn Ţara Moldovei soli icircndepărtaţi
Senior Antonio icircşi tot da ghes să nu se piardă Răspunse şi el cum icirci trăsni prin cap
ndash Bine te-am găsit excelenţăndash Cu ce fel de veşti aţi făcut cale
atacirct de lungăndash Excelenţă sunt neguţător de la
Genova Știam aceste locuri fără stăpacirc-nire
ndash Au calea neguţătorilor genovezi trece prin inima ţării
ndash Nu cunoaştem această ţară prinse curaj senior Antonio pipăind perga-mentul de la piept
Ochii lui Bogdan-voievod licăriră pentru a doua oară
ndash Calea negoţului trece prin Pocuţia
şi cacirct ţine hotarul nostru Aveţi cetăţi icircntărite dar macircinile cui le-au clădit Pacircinea şi udeala cui o mănacircncă vameşii voştri Icircntrebatu-v-aţi
ndash Aşa a fost de la părinţii noştri lăsat
ndash Racircnduielile cu mila Domnului se schimbă boieri dumneavoastră Părinţii au avut pofte măsurate Domniile voas-tre văd că vă lăţiţi şi călcaţi moştenirea cea bună Au greşesc eu oare
Senior Antonio icircşi pierdu graiul crezacircnd că s-a dat icircn vileag Dar aici abatele Lorenzo se dovedi harnic şi săritor la nevoie
ndash Dar n-avem nicio vină rosti el smerit şi plecat Voinţa cea sfacircntă ne icircndreaptă paşii spre bine şi spre rău
Bogdan-voievod vorbi rar şi apăsatndash Cu Genova aşijderea cu Florenţa
aşijderea cu toate neamurile dimprejur vrem pace şi bună icircnţelegere Duceţi dogelui şi papei de la Roma multă sănă-tate şi prietenie de la Bogdan-voievod După pilda şi icircnfăţişarea altor neamuri poporul din această sărmană ţară s-a pus sub steag şi a izgonit pe veneticii hrăpăreţi şi răi Ţara Moldovei de azi icircnainte şi din mila Celui de Sus are o cacircrmuire şi stăpacircnire cum se cuvine să aibă Duceţi vestea aceasta s-o cunoască şi alţii
ndash O ducem excelenţă răspunseră solii icircntr-un glasrdquo
Am icircntrerupt citatul pentru a atrage luarea aminte a cititorului nostru la arta de portretist a scriitorului la sen-timentul lui de macircndrie pentru nea-mul nostru din anii de icircnceput ai Ţării Moldovei la vorbele bine chibzuite ale voievodului şi icircn sfacircrşit la explicaţia dată de el solilor bdquondash Spre amiază-zi şi pacircnă la Dunăre spre soare-răsare pacircnă la Marea Neagră spre miezul nopţii pacircnă la Nistru spre soare-apune pacircnă la Siret şi Trotuş ndash aceasta este Ţara Moldoveirdquo
Regimul comunist sovietic nu agrea ideea unei Moldove icircn hotarele ei fireşti din anii ei de icircnceput cu un domnitor icircnzestrat cu o profundă conştiinţă de neam şi vorbind evident o limbă romacirc-nă corectă şi frumoasă Toate acestea nu cadrau icircn 1959 cu politica promova-tă de comunişti icircn privinţa neamurilor şi limbilor neruse Gheorghe Malarciuc a dorit să spună şi chiar a spus un simplu şi mare adevăr l-a aşternut pe hacircrtie cu o măiestrie demnă de un scriitor talentat care icircnsă n-a putut fi apreciată de publicul cititor decacirct icircn ediţia din 1990 a cărţii Din moşi-stră-
moşi apoi icircn cea din 1999 cacircnd ciclul de instantanee nuvelistice inspirate din istoria poporului nostru reunite sub titlul Din moşi-strămoşi avea să fie apreciat de criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi drept bdquorealizarea de vacircrf a scriitoruluirdquo ca fiind alcătuit din bdquocadre cu adevărat de epocă marcate de autenticitate documentară ca şi de vibraţia sufletească a mărturisitoruluirdquo
Apreciem reuşita scriitorului icircn pri-vinţa conturării personajelor neordinare ale nuvelei dinamismului şi esenţei ideatice a dialogului pus de el la teme-lia incitantei bijuterii epice şi icircn fine importanţa mesajului ideatic promovat de Gheorghe Malarciuc prin vorbele voievodului despre icircnfiinţarea statului feudal Moldova cu cetatea de scaun Baia şi cu hotarele lui de la icircnceput Satisfacţia noastră creşte cacircnd citim ndash icircn altă nuvelă ndash o conversaţie neaş-teptat de icircnţeleaptă a mitropolitului Varlaam cu elevul Nicolae Milescu de la şcoala domnească de pe lacircngă biserica Trei ierarhi din Iaşi alegacircndu-ne cu o admirabilă unitate de cuget a slăvitului cărturar care dăduse Cazania sa de la 1643 cu subtitlul carte romacircnească de icircnvăţătură şi elevul harnic şi deştept care citea cu nesaţ Alexandria şi cronica lui Grigore Ureche şi avea să ajungă cu timpul un mare scriitor şi diplomat de talie europeană şi asiatică
Plăcerea lecturii noastre e menţi-nută de savurarea descrierii popasului făcut la casa unui vrednic pădurar de un boier bdquonu prea icircnalt dar bine făcut la truprdquo şi care bdquoavea ciubote cu pinteni auriţi sabie bătută cu ţinte de argint cu flori aurite icircn haine negre cu fireturi galbene strălucitoarerdquo care se dovedi curacircnd a fi icircnsuşi Ștefan Vodă icircnsoţit de bdquooamenii săirdquo
Icircn altă nuvelă devenim martori la o scenă de mare tensiune icircn relaţiile dom-nitorului Moldovei Dimitrie Cantemir cu vornicul Iordache Ruset care icircndrăz-nise a-i spune apăsat icircn 1711 bdquoZic eu că te-ai cam grăbit Măria ta cu chematul moscalilorrdquo
Un adevărat giuvaier nuvelistic este textul Invitatul doamnei Kremnitz care icircncepe cu o scurtă şi maliţioasă caracte-rizare a personajului care-şi permisese a icircntacircrzia la şedinţa unui salon literar la care participau icircnsuşi Titu Maiorescu şi alte personaje din lumea sus-pusă a societăţii bucureştene bdquoCel mai grăitor exemplu de indisciplină şi de lipsă de punctualitaterdquo Curacircnd tacircnărul aştep-tat sosi şi cei prezenţi văzură bdquoun om
PERSONAJEȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
sub treizeci de ani de statură mijlocie cu părul negru bogat revărsat spre cea-fă Ochii mari adacircnci cuprinseră icircntr-o privire salonaşul elegant
ndash Bună ziua rosti el domol cu voce moale icircnclinacircndu-şi capul
O domnul Mihai Eminescu rosti tea-tral doamna Kremnitz ieşind icircn icircntacircm-pinarea lui Sunt fericită că ai binevoit să onorezi cu prezenţa dumitale această casă
Mihai Eminescu icirci sărută uşor macircna mică aproape străvezie Icircn această clipă doamna Kremnitz simţi o adiere uşoară de dezgust Macircna oaspetelui era neicircn-grijită manşeta boţită şi murdară ieşea dintr-o macircnecă roasă cam scurtărdquo
Se aduseră macircncăruri şi vin bdquose auzea numai sunetul furculiţelor şi al cuţitelorrdquo Oaspetele icircntacircrziat continua să fie studiat icircn tăcere bdquoEminescu era flămacircnd Macircnca concentrat cu poftă răspunzacircnd scurt la unele icircntrebări Doamna Kremnitz avea astfel posibilita-tea să-l cerceteze amănunţit Privirea-i aluneca asupra frunţii lui mari stră-lucitoare asupra bărbiei pronunţate asupra feţei nebărbieriterdquo
La propunerea lui Maiorescu poetul consimte să citească ceva dar o face cu o modestie demnă de un geniu bdquoNu ştiu dacă exerciţiile mele de versificare sunt pe placul domnilor prezenţi icircnsă dacă insistaţirdquo
Icircn timpul lecturii bdquovocea-i era plăcut monotonă La anumite pasaje macircna i se mişca ritmic iar cacircnd ridica ochii de pe manuscris privirea-i zbura visătoare pe deasupra celor ce abia-şi reţineau căscatulrdquo
La urmă doamna Kremnitz formulă o aşa-numită obiecţie şi dispuse să se treacă la joc de cărţi Eminescu bdquose stre-cură spre uşărdquo iar Mite Kremnitz icircşi ară-tă toată dragostea de poet şi de creaţia acestuia icircn replica adresată cumnatului său Maiorescu bdquoDragă Titus dar ăsta nu e nici muritor de foame nici melan-colic ba icircncă nici vist nu ştie să joacerdquo (sublinierea ne aparţine ndash I C)
Icircntreaga nuveletă e o dramă icircn mi-niatură despre modul icircn care se simţea Eminescu icircn societatea timpului său dramă care nu poate să nu zguduie profund cititorul pătruns de o dragoste sinceră şi autentică faţă de poetul-nepe-reche al tuturor romacircnilor
Nuvela Cacircntec de revoltă e dedicată unui moment prin exce-lenţă dramatic din viaţa a două personaje care icircşi deplacircng sărăcia repetacircnd 21
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
2 0 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
SAU FIERUL SĂ-L RIDICI DEASUPRA MĂRII DE GRIJI
AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
de CONSTANTIN CHEIANU
1
rdquoCartea aceasta ar putea fireşte să-mi termine cariera Conține poveşti de groază beții năprasnice droguri sex icircn depozitele
de alimente dezvăluiri neapetisante despre prelucrarea inadecvată a alimentelorhelliprdquo
(Anthony Bourdain rdquoKitchen Confidentialrdquo)
hellipAş putea să vă povestesc de pildă cum un coleg bucătar s-a răzbunat pe un
client folosind un rdquoingredient neomolo-gatrdquo ca să zic aşa la prepararea peşte-lui pentru respectivul Se icircntacircmpla pe la mijlocul anilor lsquo90 cacircnd absolveam fără voia mea şcoala profesional-tehnică nr2 specialitatea rdquobucătarrdquo Cursul de studii de doi ani se icircncheia cu obligato-ria rdquopractică de producțierdquo pe care icircm-preună cu un coleg am avut norocul şi totodată ghinionul s-o facem la restau-rantul destinat pacircnă nu demult marilor mahări comunişti Pentru ca viitoarea meserie să ni se pară una din pedepsele iadului ne-au pus la dispoziție cuțitele cele mai boante şi mai tocite din dotare şi am curățat la cartofi morcovi şi mai ales ceapă de ne-au ieşit ochii ndash la asta s-a rezumat toată practica noastră de producție de douăzeci de zile Dar fiindcă am fost foarte buni la decojirea legumelor cu cuțite tocite după absol-vire ne-au angajat cu brațele deschise la restaurantul cu pricina ca să perseve-răm icircn aceeaşi icircndeletnicire
Cacircnd i-am spus mamei că vreau să devin bucătar am făcut-o fericită rdquoO să lucrezi cu carne o să ne aduci şi acasărdquo Tata normal aştepta să fur votcă pen-tru el
Eram icircn perioada cacircnd carnea dis-păruse cu totul din magazine ca şi peş-tele ouăle smacircntacircna şi toate celelalte Bine erau de văzut icircn unele alimentare dar numai de văzut pentru că prețurile nu te icircncurajau deloc să faci şi altceva cu ele Poate vă mai amintiți că după reforma lui Elțin din 1992 rafturile şi vitrinele alimentarelor prin care sufla vacircntul au icircnceput să se umple peste noapte cu de toate dar la prețuri de cinci-şase ori mai mari decacirct cele de pacircnă atunci Lumea intra icircn alimentare ca icircn biserici icircşi făcea cruce la smacircntacirc-nă şi salam şi ieşea icircnjuracircnd de mama focului Aşa a icircnceput rdquoeconomia de pia-
țărdquo Un an mai tacircrziu a fost introdus leul moldovenesc un animal greu de icircntacircl-nit care se hrănea cu oameni Turmele de feline băteau savana moldavă cacircte patru-cinci luni după care dădeau iama prin localități şi făceau prăpăd Apoi dispăreau din nou pentru patru-cinci luni pacircnă la următorul salariu şi urmă-toarea pensie Pentru că aceasta era periodicitatea cu care eram remunerați Au fost şi epoci cacircnd leii nu erau de vă-zut cacircte jumătate de an ba chiar şi cacircte un an şi atunci moldovenii se icircntrebau oare cu ce s-o fi hrănind bestiile şi cacircnd o să-şi facă din nou apariția
Să te faci bucătar icircn acele vremuri icircncă mai icircnsemna ca icircn perioada so-vietică să intri icircn categoria norocoşilor ce-şi pot umple frigiderul cu produse la care alții nu au acces Treaba icircnsă nu a mai funcționat mult timp scumpirea năprasnică de-a valma cu capitalismul au demolat şi această cutumă sovietică
Icircn ce mă priveşte m-am făcut bucătar ca să nu mă sinucid şi o să icircnțelegeți pe parcurs de ce spun aşa
Eu am icircnvățat meseria asta după ce murise comunismul domesticit şi abia icircnviase capitalismul sălbatic Cum ar veni icircntre un mort şi un nou-născut Mortul ne lăsase pomană icircn şcoala de bucătari utilaje din epoca Hruşciov şi profesori de pe timpul lui Brejnev Aproape nimic din ce am icircnvățat despre acele utilaje şi din ce ne-au predat acei profesori nu mi-a fost de folos Pentru că exact după absolvire totul icircn gastro-nomia din Moldova avea să se schimbe Totul
Ca bucătari cu pregătire sovietică urma să gătim pentru noua clasă de icircmbogățiți şi nimeni nu ştia ce preferin-țe culinare au ăştia Paradoxul este că nici ei icircnşişi nu aveau habar ce meniu ar fi potrivit pentru statutul lor de rdquocapitalişti sălbatici debutanțirdquo Ca să fie clar despre cine vorbesc vă spun că mă refer icircn primul racircnd la rdquohoții icircn legerdquo mafioții traficanții de droguri proxe-neții racheții contrabandiştii prostitu-atele de lux valiutcicii şi primii aşa-zişi rdquobusinessmanirdquo Toți aceştia icircmpreună cu o parte din noii miniştrii şi depu-tați plus cacircțiva nomenclaturişti din garda veche şi o macircnă de aventurieri internaționali au alcătuit clasa primi-lor icircmbogățiți noua elită a Moldovei ca să zic aşa Care icircn mod normal a dorit să impună un stil al său icircn toate domeniile inclusiv icircn cel gastronomic Pacircnă a şi-l trage icircnsă au găsit pentru
icircnceput că e kruto să imite obiceiurile şi reflexele celor pe care voiau să-i trimită la lada de gunoi a istoriei De pildă să ia masa acolo unde erau serviți pacircnă nu demult doar barosanii din conducerea Partidului Comunist al Moldovei Aşa că veneau cu buzunarele bucşite de bani la restaurantul nostru localul dacircndu-le probabil sentimentul de noi stăpacircni ai vieții
Erau icircn marea lor majoritate nişte neciopliți idioți nu cu mult mai rafinați decacirct noi bucătarii dar postura de mafioți le impunea să ne trateze ca pe gunoaie
Mai era mult pacircnă să ajungem la ceea ce se icircntacircmplă astăzi icircn Moldova cacircnd ne apropiem şi noi icircn sfacircrşit de standardele din Europa acolo unde bu-cătarii ndash mă refer bineicircnțeles icircn primul racircnd la bucătarii-şefi - sunt oameni res-pectați bine plătiți şi fac parte din cre-ma societății Unii dintre ei scriu cărți sunt gazdele unor show-uri culinare ori chiar seriale tv despre bucătăriile lumii şi e destul să amintesc aici numele unui om pentru care am o nesfacircrşită admi-rație Anthony Bourdain autorul cărții rdquoKitchen Confidentialrdquo şi prezentatorul serialului rdquoNo rezervationsrdquo de la Travel Channel
La mijlocul anilor nouăzeci icircnsă bucătarii erau un fel de nimeni nişte preşuri de care icircşi ştergeau picioarele noii icircmbogățiți De fapt pentru bă-ieții aceştia toți cetățenii Republicii Moldova erau nişte gunoaie cu ex-cepția celor ca ei Bucătarii-veterani ai restaurantului nostru icirci disprețu-iau nu icirci numeau altfel decacirct bacircci şi icircşi aminteau cu tandrețe şi nostalgie de membrii comitetului central pe care icirci deserviseră cacircndva Aceia erau adevărați gentelmeni le vorbeau ca unor egali icirci respectau şi icircntr-un fel chiar iubeau
Mai văd şi astăzi din păcate icircn ochii unora dintre clienții restaurantelor o anume repulsie față de noi bucăta-rii Nu este corect rdquoSunteți victime ale lipsei de educație şi ale trecutului sovieticrdquo icircmi vine să le spun Șaptezeci de ani de comunism au făcut din macircn-care un fel de combustibil rudimentar iar din bucătari nişte fochişti buni să toarne cu lopata acest combustibil icircn gura clasei muncitoare şi a țărănimii colhoznice ca ele să aibă puteri pentru a construi comunismul Și dacă nu au reuşit vă dați seama ce fel de bucate erau acelea cu care erau tratate
Cei care ați apucat să mergeți măcar o dată icircn Europa ați văzut că acolo macircncarea este parte a culturii ca şi arhitectura monumentele operele de artă Aici am exagerat un pic icircmi cer iertare de la oamenii educați am făcut-o pentru macircrlanii care icirci des-consideră pe bucătari Gacircndiți-vă cacirct de mult țineau regii la bucătarii lor Pentru că viața unui suveran depindea adesea mai mult de cel care icirci prepara macircncarea decacirct de războaiele pe care le ducea Un lucru icircnțeles şi de şefii Parti-dului Comunist al Moldovei Iată de ce aş dori aici să fac un apel către toți acei care ajungeți să serviți masa icircntr-un restaurant Vă invit să fiți corecți cu noi bucătarii Nu nu vă cer iubire fiți corecți şi respectuoşi atacirct Măcar şi din considerentul că atunci cacircnd veniți icircn localul unde lucrăm din greu ne icircncredințați pentru o seară destinul sistemului vostru digestiv Și poate că nu numai pentru o seară şi poate că nu numai al sistemului digestiv Icircnainte de a vă ajunge pe masă macircncarea trece prin macircinile mele departe de ochii voştri şi nu aveți idee ce gamă largă de mizerii aş şti să fac cu steak-urile ori fructele de mare de pildă pe care le comandați
Cred că aici a venit momentul să-mi onorez promisiunea pe care v-am fă-cut-o la icircnceput şi să vă spun povestea răzbunării unui coleg bucătar icircntacircm-plată icircn perioada cacircnd lucram la restau-rantul foştilor activişti de partid
Unul dintre aşa-zişii rdquonoi stăpacircni ai viețiirdquo de atunci un mafiot cu o moa-că cacirct cea mai mare şi mai nespălată tigaie din bucătăria noastră şi o burtă revărsată peste centură venise icircntr-o seară cu o tipă să ia cina Padruga era dintre acelea cărora Dumnezeu le dă de toate ndash şi siluetă şi țacircțe şi fund şi picioare şi față şi păr şi buze şi icircncă ceva icircn plus un aer de fată cumsecade Nici nu ți se dădea limba s-o numeşti pur şi simplu rdquoprostituată de luxrdquo Și omul-tigaie a vrut normal să se dea icircn spectacol față de ea de aceea atunci cacircnd a făcut comanda chemă la masa lui nu doar chelnerul ci şi pe bucătarul care urma să-i gătească rdquocel mai delicios peşte din lumerdquo Se icircntacircmpla să fie unul dintre veteranii restaurantului gătise pentru toată elita de partid a Moldovei Sovietice Acestui om mafiotul icirci vorbi ca unui căcat ceracircndu-i să nu-l facă să aştepte prea mult comanda şi indicacircn-du-i cacirct de copt trebuie să fie peştele ce condimente să folosească şi ce să nu
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 1
pună Sfacircrşi prin a-i zice că dacă nu icircl face ca lumea icirci rupe macircinile ca să nu mai aibă cu ce găti macircncare proastă
Nu l-am invidiat deloc pe veteranul nostru am fost siguri că oricacirct de bun o să iasă peştele n-o să-l mulțumească pe mafiot Cacirct timp icircndeplineam fiecare comenzile noastre trăgeam cu ochiul la bietul coleg care prepara peştele acela cu aerul unui condamnat la moarte
Cacircnd sfacircrşi icircnsă avea să se producă un cataclism Icircnainte să ia fileul de şa-lău de pe grătar şi să-l pună icircn farfurie făcu ochii roată ca să se convingă că vedem cu toții ce pune la cale rdquoDeca-nul de vacircrstă o să ne dea acum lecția viețiirdquo aşa ar putea să se icircntituleze scena Am rămas icircncremeniți fiecare cum ne-a prins clipa cu cuțitele carnea şi legumele icircn macircini holbacircndu-ne la el icircn cea mai profundă linişte pe care mi s-a icircntacircmplat să o icircntacirclnesc vreodată icircntr-o bucătărie de restaurant Brusc seniorul extrase zgomotos din adacircncul gacirctlejului o flegmă pe care o proiectă pe fundul farfuriei rdquoS-a țicnit de fricărdquo ne-am gacircndit cu groază toți Trebuia salvat cumva dar nimeni nu era icircn stare să facă o mişcare Icircn ce icircl priveşte luă aferat o lingură şi icircntinse nu fără o anume grație cu mişcări circulare saliva pe fundul farfuriei de parcă ar fi fost vorba de o pastă de rdquofois grasrdquo Peste aceasta depuse cu acuratețe file-ul aranjacircnd icircn final simetric şi estetic garnitura din legume coapte şi acestea la grătar Compoziția vreau să vă zic că ieşise frumoasă profesionistul desăvacircr-şit din el nu se dezmințea nici icircntr-o situație ca aceasta Totuşi icircncă mai spe-ram că nu icircşi va duce planul cumplit pacircnă la capăt
Aici icircşi făcu apariția chelnerul cu o moacă plină de nelinişte rdquoE gatardquo icircntrebă Luă farfuria o examină icircnde-lung ndash moment icircn care ni se icircntrerupse respirația ndash şi oarecum satisfăcut ieşi
Am aşteptat preț de vreun minut să se audă o icircmpuşcătură din sală şi fiindcă nu s-a icircntacircmplat fiecare dintre noi icircşi aminti brusc de cacircte o ocupație icircn afara bucătăriei Nimeni nu voia să rămacircnă acolo unde urma să se produ-că eram siguri o moarte de om Nu ne suracircdea deloc postura unor victime colaterale Rămas singur icircn toată bucă-tăria veteranul căzu fără vlagă pe unul din scaune şi rămase cu ceafa lipită de peretele acoperit cu plăci albe de teracotă Aştepta execuția Am şi văzut imaginar teracota aceea albă plină de şiroaie de sacircnge
Iar noi ceilalți bucătari ne-am cău-tat locuri şi unghiuri de vedere cacirct mai avantajoase pentru a sorbi cu privirile drama ce urma să se deruleze Unii chiar au ieşit afară pe uşa din spate a restaurantului ca să ajungă la geamul de unde se deschidea cea mai bună vedere spre masa cu pricina
Pentru icircnceput bacirckul se uită chiar ca boul la poartă nouă la cuțitul pentru peşte care icircn mod vizibil icircl deruta cu forma lui neobişnuită Icircl icircmpinse cu dosul palmei deoparte şi se mulțumi să facă uz toată seara de furculiță Cu aceasta fracircnse o primă bucată de peşte o duse spre hăul deschis al gurii ndash vă imaginați ce cote atinsese aici tensiu-
nea scenei ndash icircncepu să mestece şihellip pe chipu-i butucănos licări mirată o luminiță Oare icirci plăcuse Mai icircnfipse o dată furculița apoi icircncă o dată icircndesi după ele icircn gură o icircntreagă felie de pacirci-ne şi sorbi o jumătate de pahar de rdquovin roşu de casărdquo (Icircncă o macircrlănie de bacirck I-auzi să combini şalăul la grătar cu vin roşu de casă) După care avea să devo-reze peştele cu un apetit o satisfacție şi o uimire crescacircnde de parcă nu mai gustase niciodată aşa ceva icircn viața lui Ceea ce icircntr-un anume sens chiar era adevărat
I-a plăcut vă imaginați face-ul de hipopotam radia de mulțumire drept care lăsă un bacşiş pe măsură şi-i ceru imperativ chelnerului să-l icircmpartă fră-țeşte cu bucătarul Poate vă interesează să ştiți ndash şi sunt sigur că da ndash dacă frumoasa care icircl icircnsoțea a macircncat la racircndul ei peşte cu acelaşi rdquoingredient neomologatrdquo Mă grăbesc să vă liniştesc nu ea icircşi comandase altceva muşchiu-leț de vițel se pare nu mai țin bine minte Și-apoi ce vină avea fata Cacirct despre tip nu-l mai compătimiți atacirct de tare pentru că un an mai tacircrziu a fost servit cu ceva mai uracirct decacirct o flegmă de bucătar şi tot icircn gură cu un glonț
A icircmpărtăşit destinul a cel puțin nouăzeci la sută dintre aceşti rdquonoi capi-taliştirdquo ai Moldovei Cei mai mulți dintre ei nefiind pregătiți pentru bănetul care le căzuse icircn cap aproape fără niciun efort ca la loterie căcau milioanele icircn cacircțiva ani Unii reuşeau şi icircntr-o lună După care icircnglodați icircn datorii ori erau icircmpuşcați de cei cărora le datorau ori se spacircnzurau din acelaşi motiv
Trebuie să recunosc că putea să mi se icircntacircmple şi mie ceva de genul acesta dacă icircmi picau de undeva nişte milioane Și nu aş fi fost deloc icircmpo-trivă să se icircntacircmple Pentru că era o perioadă nebună aceea aerul sfacircracircia de parcă era traversat de linii de tensiune icircnaltă peste tot stăruia ceva excitant şi promițător viața era icircntr-o nebună transformare Azi icircți icircntacirclneai un fost coleg de la şcoala de bucătari care abia icircşi tacircra existența iar peste jumătate de an icircl vedeai la volanul celei mai scumpe maşini din oraş Milioanele se adunau peste noapte nu trebuia decacirct să fii gata să dai ortul popii icircn orice clipă
Icircn ce mă priveşte aveam un motiv icircn plus să mă las furat de tot vacircrtejul acesta pentru că nu ştiu cum naiba ajunsesem atunci să pierd cu desăvacircrşire gustul pentru viață Nimic nu-mi plăcea şi nu mă atrăgea eram icircntr-o perpetuă căutare de excitanți cacirct mai tari Mi se părea a naibii de mişto ideea să mă scald măcar o lună o săptămacircnă o zi icircn lux petreceri bani băutură femei droguri după care puteam să crap
Eram de acord icircn fond să icircmpărtă-şesc destinul marii majorități a primi-lor bogătaşi pe care i-au ucis alcoolul drogurile femeile şi puşcăriile Alții au căzut victime războaielor dintre clanu-rile mafiote
Din păcate nu toți au fost icircmpuş-cați Unii ne conduc astăzi
Fragment din romanul cu același titlu icircn curs de apariție la Editura Cartier
la intervale scurte că toate icircncep de la faptul că bărbatul şi femeia icircn cauză n-aveau pămacircnt Or tocmai o atare icircntacircmplare concretă răvăşitoare prin dramatismul ei i-a servit lui George Coşbuc drept imbold pentru poezia Noi vrem pămacircnt şi Gheorghe Malarciuc reuşeşte să-i sugereze cititorului o ima-gine de neuitat a sursei de inspiraţie a autorului capodoperei
Cu emoţie citim nuvela Odată iarna care icircnvie icircn faţa noastră un cracircm-pei semnificativ din viaţa reală a bdquosfătosului bunic din Humuleştirdquo nimerit printre elevii săi la săniuş
Icircntrucacirctva mai puţin impresionante se lasă totuşi lecturate cu plăcere şi trei crochiuri nuvelistice cu personaje imaginate de scriitor adică fără să evoce momente şi situaţii recrutate din viaţa unor personalităţi ilustre ale istoriei şi artei noastre naţionale
Or proza scurtă din rsquo60-rsquo70 e destul de bogată icircn personaje memorabile Cacirct fac de exemplu caporalul Harabagiu şi căpitanul Fulger din nuvela Mur-gul icircn Crimeea a lui Ion Druţă Sau mătuşa Coliboaia dintr-o proză simplă şi plină de adevăr psihologic şi etic despre viaţa oamenilor de la ţară din primii ani postbelici a lui Vasile Vasilache Dar Vaniuţa Milionaru moş Căprian din operele de icircnceput ale lui Vlad Ioviţă De-a dreptul memorabile sunt mai toate personajele din primele proze ale Lidiei Istrati cu deosebire cele din nuvela de mare scandal public a scriitoarei Icircngăduie omule
Printre personajele zămislite de scriitorii perioadei istorice date se icircn-scriu neapărat şi Bogdan-voievod Ștefan cel Mare Eminescu şi Mite Krem-nitz şi alte personalităţi şi persoane ordinare pe care Gheorghe Malarciuc le-a prezentat icircn situaţii concrete icircn relaţii fireşti cu lumea din preajma lor pacircnă a reuşit să le ridice la rangul de personaje de neuitat ale crochiurilor sale nuvelistice unite icircntr-o culegere de proze care se citeşte şi azi cu plăce-re ndash Din moşi-strămoşi Toate se lasă uşor savurate graţie fineţii descrierilor şi dialogurilor prin situaţiile conflictuale icircn care apar şi din care caută să se descurce Dimitrie Cantemir Mihai Eminescu alte personalităţi pe care scriitorul contemporan le-a surprins icircn momente semnificative ale vieţii lor icircndemnacircndu-ne să ne cunoaştem bine trecutul să fim demni de faptele mari şi de ideile măreţe ale icircnaintaşilor
Ne-am adus aminte de cartea Din moşi-strămoşi icircn urma cugetării la destinul scriitorului Gheorghe Malarciuc a fost la timpul său un prozator şi un dramaturg important El ne-a lăsat povestiri şi nuvele care la apariţie ne trezeau emoţii a realizat piese de teatru şi texte pentru filme bunăoară ndash Vi-vat Cuţulea Nu mai vreau să-mi faceţi bine ş a care ne bucurau prin sclipiri de talent privind unele personaje angajate plenar icircn dezbaterea pe teme de etică individuală şi socială a fost un harnic şi icircndrăzneţ publicist pe teme de ecologie la un moment dat a compus şi un voluminos roman despre instau-rarea puterii sovietice icircntr-un sat basarabean bdquoBadea Cosmardquo azi de-a dreptul ilizibil dar rămacircne cu adevărat şi-n prezent doar prin acest mănunchi de nuvele cu personaje de neuitat şi cu mesaje pururi actuale
19 ION CIOCANUbdquoPERSONAJE ȘI MESAJE IcircN NUVELISTICA ANILOR 1960-1970
NOI APARIȚIIEDITURA CARTIER
MIRCEA BLAJINCULOAREA FRONTIERELOR(ESEU BIOGRAFIC)
GELU DIACONUSEBASTIAN(ROMAN)
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
2 2 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
de IOAN MAcircNĂSCURTĂLIMPEZIRI (IV)
copy N RĂILEANU
I
Nu se icircntacircmplă să cădem pe senti-mente pe emoții pe senzații sau pe prevestiri
Invariabil căderea este pe gacircnduri De unde şi marile cucuie
Cădere icircnseamnă mişcare Luați amin-te ndash mişcare verticală cacircnd nu se ştie care este susul cacircnd nu se ştie care este josul Acestea ndash sus jos ndash nu există decacirct icircn puținătatea spațiului terestru
Jos sus ndash l-am icircntrebat pe cosmonau-tul Gheorghi Greciko Ce este ce sunt
Nu există a răspuns distinsul explo-rator spațial Sus-jos stacircnga-dreapta icircnainte-icircnapoi sunt convenții pămacircntene ndash nişte repere cel mult
Sus ndash jos stacircnga ndash dreapta icircnainte ndash icircnapoi pieziş sau ndash de-a curmezişul dia-gonală oricum pieziş Totul este pieziş Unite dimensiunile cele trei spațiale ale acestei lumi dau una singură ndash pieziş-pi-eziş şi icircncă un pic mai pieziş
Cum este şi omulCum este şi gacircndul care este de dinco-
lo Cum este şi cacircnd te icircmpiedici de
cacircntecul pajurii şi sub al corbului cacircntec croncănitor răsună marşuri triumfalehellip
Ce nu icircnțelegeți Nici eu
II
Icircn lumea pămacircnteană cu puțină lumi-nă şi cu şi mai puțină icircnțelegere se vine prin naştere
Și tot prin naştere se intră icircn lumea cealaltă
Nu este o problemă că se numeşte moarte trebuia să le diferențiem cumva
Uneia i-am zis naştere pe cealaltă am numit-o moarte pentru că aşa s-au vrut aşezate sunetele literele urmacircnd un icircnțeles extrem de interior al denumirii fenomenelor
Uneia i-am dat o semnificație pozitivă celeilalte ndash negativă
Icircn timpurile vechi lucrurile arătau altfel Mai exact stările şi atitudinile stă-teau tocmai invers Naşterea era motiv de jale şi moartea ndash pricină de bucurie
Dacă nu era cu totul drept era mult mai drept decacirct acum
III
Zăpada gheața promoroaca bruma ca şi vaporii ca şi norii sunt apă sau mai exact stări ale apei poate chiar uşor forțat situări ale apei Se ştie că există şi o a patra stare a apei ndash plasmatică şi icircncă altele ndash mai puțin ştiute
Oricare ar fi starea de agregare rămacirc-ne acum şi pururea gloriosul invincibilul H2O
Dacă zici jilav ud ghioalcă nu vor-beşti despre apă Dacă zici apă nu zici H2O Cacircnd te bați cu bulgări de omăt nu este ca şi cum te-ai stropi cu apă Aburii care ies din gura noastră nu se prefac icircn nourii aducători de ploaiehellip
Acum iată ce vreau să vă spun naşte-rea şi moartea denumesc stări de agrega-re ale existenței ndash ale existenței noastre icircn univers
Restul nu are relevanță
IV
Aparent este că moartea ne caută Cel puțin aşa ni se spune Ca să fim atenți şi să nu icircntrerupem jocul icircnainte de timp
Toate la vremea lorIcircn realitate icircnsă noi căutăm moartea De ce Sunt multe pricini Una-i că
avem intuiția vieții de apoi poate chiar certitudinea
Cei care au avut experiența morții cli-nice sunt măcinați de regretul revenirii la viață (la viața aceasta nu la orişicare) şi jindul icircntoarcerii spre celălalt icircnapoi din viața de apoi
V
Icircn parcursul terestru omul cunoaşte Universul ca şi cum din exterior ca un observator ca un pelegrin ce descoperă cu vederea noi tăracircmuri fără putința intrării icircn intimitatea lor spirituală
Abia după ce păşeşte pragul dintre lumi abia după ce se difuzează icircn astral şi ajunge icircn lumea subtilă omul (enti-tatea umană) are şansa cunoaşterii din interior
Parte făcacircnd din icircntreg şi interior sieşi icircntregul i se deschide firesc
Este bine cunoscută atitudinea lui Lucian Boia faţă de mituri-le naţionale demitizarea Iată că icircn interviul bdquoRomacircnii sunt o naţie frustrată complexată din cauza istorieirdquo (Jurnal de
Chişinău 26 092014) Domnia Sa spune rdquoEu nu mi-am propus să distrug miturile Mi-am propus ca istoric să le analizez critic sunt mituri care prin forţa lor extraordinară contează foarte mult icircn via-ţa unei naţiuni mituri precum cel al descendenţei nobile romane sau daco-romane mitul Daciei antice mitul lui Mihai Viteazul toate au jucat un rol foarte important Fără acestea probabil că nici nu ar fi existat o naţiune romacircnărdquo
Icircn continuare după ce face o comparaţie icircntre rolul jucat icircn istorie de ţări vecine precum Polonia Ungaria şi Bulgaria referin-du-se la istoria romacircnilor domnul profesor conchide Este o istorie care icircncepe mai tacircrziu este o istorie micărdquo Și Pacircnă la 1859 (Princi-patele Romacircne -VB) au fost nişte ţărişoare aflate icircn voia soarteirdquo
Dat fiind că acest interviu este prilejuit de apariţia cărţii Primul Război Mondial Controverse paradoxuri reinterpretări la respec-tiva icircntrebare Lucian Boia răspunde rdquo la 1859 dacă nu ar fi fost războiul Crimeei nu ştiu dacă Romacircnia s-ar fi făcut Icircn Primul Război Mondial Romacircnia iarăşi a avut NOROC (subl Mea - VB) a obţinut şi Transilvania şi Bucovina şi Basarabiardquo Icircn continuare se tot succed NOROACELE Romacircniei Şi mai recent a fost o doză de NOROC decacirct mediul incontestabil al Romacircniei precum integrarea icircn UE şi NATOrdquo
Aici vom face o pauză de respiro şi-l vom icircntreba pe domnul profesor dar cum se corelează ISTORIA şi NOROCUL Are oare ISTORIA legile ei şi dacă le are care ar fi acelea Dar şi NOROCUL IcircN ISTORIE ce este acesta şi cum se manifestă el pentru popoare icircntacircrziate şi nişte ţărişoare mici
Ceea ce m-a determinat să insist asupra acestui subiect a fost anume aducerea icircn discuţie de către domnul profesor a factorului NOROC icircn PROCESUL EVOLUŢIEI ISTORICE Or dacă Istoria are LE-GILE ei dar NOROCUL nu icircnseamnă decacirct HAZARD IcircNTAcircMPLARE atunci ar reieşi că marile evenimente din ISTORIA ROMAcircNILOR UNIREA MICĂ DIN 1859 dar şi UNIREA MARE DIN 1918 nu au fost decacirct OPERA HAZARDULUI A IcircNTAcircMPLĂRII
Ceea ce e cel puţin absurd Sau poate eu nu am prins subtilităţile expunerii textului Sau
aşa a fost fixat confuz răspunsul domnului profesor
3 octombrie 2014
PS Convingerea mea fermă este că icircn ISTORIE nu se icircntacircmplă nimic prin HAZARD Chiar şi ceea ce pare a fi IcircNTAcircMPLARE tot are legile ei
PPS Și Unirea sub Mihai Viteazul care este dezavuată de istoricii deconstructivişti are la bază temeiuri şi argumente irefutabile Ne-maivorbind de Marea Unire de la 1918 Explic nicio unire nu s-ar fi făcut dacă nu existau premise iar acestea au exista dintotdeauna aşteptacircnd doar momentul favorabil şi propice
PPPS Teza mea este pe parcursul secolelor şi mileniilor neamul nostru a servit ca MATERIE PRIMĂ pentru ISTORIA ALTORA abia icircn timpurile moderne au apărut condiţii de manifestare a ceea ce s-ar numi VOINŢĂ ISTORICĂ şi acestea s-au realizat cu brio
PPPPS IDEEA REIcircNTREGIRII NEAMULUI A UNIRII IcircNTR-UN SIN-GUR STAT ORICAcircT A PĂRUT PARE ȘI VA MAI PĂREA DE HIMERICĂ SE VA REALIZA LA MOMENTUL EI Și acel moment nu va fi unul de HAZARD ci de LEGITATE
Vladimir BEȘLEAGĂ
PROFESORUL LUCIAN BOIA DESPRE ROMAcircNI ISTORIE ȘIhellip NOROCASTERISC
IcircN RĂSPĂR
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0 2 3
Acum exact opt decenii un căpitan Petrescu icircndrăgostit de literatură (şi cu veleități literare) alcătuia o antologie a bdquopoeților Bugeaculuirdquo Antologia se deschidea cu poeme scrise de Gavriil Derjavin George
Byron Aleksandr Puşkin şi se icircncheia cu versurile adolescentului de 16 ani liceanul Robert Eisenbraun cel care avea să semneze mai tacircrziu cu numele Andrei Ciurunga Explicația prezentei primelor trei (adolescentul Robert Ei-senbraun-Cahuleanu era la locul lui indiscutabil) este simplă antologatorul a inclus poeme ale tuturor autorilor care au scris icircn şi despre Bugeac Derjavin e cunoscut prin celebra Odă dedicata cuceririi cetății Ismail de către armatele lui Suvorov Don Juan eroul romanului lui Byron a luptat icircn armata feldma-reşalului rus (două cacircnturi ale romanului fiind dedicate asaltului cetății) iar Puşkin a scris poeme romantice despre țiganii din sudul Basarabiei
Mi-am amintit de această antologie din doua motive Unul era ca icircn ultima zi a Festivalului Europoesia aveam programată lansarea volumului de Scrieri ale lui Andrei Ciurunga la biblioteca raională care icirci poartă numele (şi aflasem despre bdquoantologia poeților Bugeaculuirdquo din notele la această ediție icircngrijită de Mihai Papuc şi prefațată de Anatol Moraru) Altul e că ideea stătea la suprafață o nouă eventuală antologie a Bugeacului ar fi trebuit logic să-i includă şi pe poeții europeni care participau la acest duplex Brăila-Cahul
Icircn acest an la a treia ediție a Festivalului la Cahul a descins un desant poetic format din belgianul Willem M Roggeman francezul Patrick Lepetit catalanul Carles M Sanuy italienii Dante Maffia şi Chiara Mutti poetul romacircn din Serbia Ioan Baba basarabeanul Nicolae Leahu poeții din Romacircnia Valeriu Stancu Stere Bucovală Valeriu Mititelu Val Talpalaru Prinşi icircn alte proiecte au reuşit să prindă numai faza Brăila a acestei ediții Arcadie Suceveanu Du-mitru Crudu Nicolae Spătaru Cassian Maria Spiridon Daniel Corbu La Cahul poeții din Europa au susținut recitaluri icircn sala bdquoGrigore Vierurdquo a Universității bdquoBP Hasdeurdquo la Liceul bdquoIoan Vodărdquo şi icircn incinta Consiliului raional Cahul cu prilejul lansării volumului sintetic al lui Andrei Ciurunga (Editura Știința)
Ca şi icircn anul trecut oaspeții poeți din cacircteva țări europene au fost cazați icircntr-un hotel icircnconjurat de tarabele pieţei din preajmă Mai precis ca specific al locului piaţa din Cahul se extinde nu doar pe trotuarele din proximitatea imediată ci şi pe o porţiune a străzii Ca să ajungi la hotel din centrul ora-şului trebuie să ocoleşti tarabele labirintoidal dispuse pline cu fructe şi cu alte bunătăți
Voiam să le propun colegilor să ocolim zona pe un traseu modificat icircn jurul acestui cartier mergacircnd pe o stradă liniştită cu magazine şi alte edificii mai elegante mai curăţele mai icircn stil european Nici nu ar fi fost atacirct de departe Am renunţat atunci cacircnd m-am dumerit că pentru oaspeţii străini tocmai această zonă de disconfort era un detaliu local specific Un anume exotism se desprindea de aici mai ales toamna cacircnd această bdquoexpoziţie a realizărilor economiei naţionalerdquo sub cerul liber se umplea de forme şi culori Argumen-tul pentru păstrarea zonei de disconfort l-am auzit icircn acest an de la distinsul
EUROPOESIAEDIȚIA A III-ABRĂILA middot GALAȚI middot CAHUL23 ndash 30 SEPTEMBRIE 2018
NINA SOROCEANUIMINENTCHIȘINĂU EDITURA LUMINA 2018
DUMITRU BRĂNEANUPOEME PENTRU MAI TAcircRZIUIAȘI TIPO-MOLDOVA2018
GHEORGHE PAcircRJAOCHII BASARABIEIBAIA MARE BIBLIOTECAlaquoPETRE DULFUraquo 2018
bdquoScrisele despre noi ale lui Gheorghe Pacircrja sunt un exer-ciţiu al cunoaşterii Zecile de editoriale de interviuri şi reportaje cu tematică basara-beană ale bunului poet au un singur laitmotiv basarabenii suntem noi Să nu-i uităm pe romacircnii uitaţirdquo
Nicolae DABIJA
NOUTĂȚI EDITORIALE middot NOUTĂȚI EDITORIALE
bdquoLucrarea icircn proză a autoarei intitulată Iminent pune icircn evidență icircnclinația ei de a explora partea dramatică a vieții privită icircntr-un context mai larg () Scrierea con-stituie un amplu sondaj pe verticală a relațiilor de azi şi nu numairdquo
Tudor PALLADI
bdquoDumitru Brăneanu concepe Poezia ca pe o mărturisire şi Poetul ca pe un mărturisitorrdquo
Mihai CIMPOI
poet şi eseist italian Dante Maffia care ne-a recitat un poem datat cu 16 septembrie 2017 (adică scris icircn zilele celei de a doua ediții a Europoesiei) şi intitulat Cahul bdquoO mulţime de ţărani icircn jurul hotelului fructe verdeaţă mirosuri ale trecutului Regăsesc copilăria pasul uşor al gusturilor străvechi zacircmbetul obosit al bătracircnilor icircncă obligaţi să lucreze Satul meu de acum o sută de ani s-a mutat aici ca să-mi redea lucruri pierdute ca să mă readucă icircn pacircntecul mamei Cine icircmi stă icircn faţă mă priveşte şi zacircmbeşte iar cu macircna icircmi face semn către tine care de la fereastră mă urmăreşti clipă de clipă ca să nu pierzi nicio secundă din mine cel reicircntors copilrdquo
Este după mine unul dintre cele mai tulburătoare poeme care s-au scris aici Şi poate cel mai bun poem din toate timpurile dedicat oraşului Cahul Cineva dintre colegi zicea că doar pentru acest poem Dante Maffia ar merita să fie cetăţean de onoare al oraşului (nu mai zic de bdquoantologia Bugeaculuirdquo ediția viitoare)
Comentacircnd poemul ziceam că tocmai asta e diferenţa dintre ochiul nostru profan şi privirea atentă a unui Poet să surprindă ceea ce nouă ne scapă Pe de altă parte icircnsă dincolo de poezia acestei relatări mă bacircntuie gacircnduri triste Noi suntem exotici deoarece reprezentăm trecutul uitat patriarhal şi rural al umanităţii
Mircea V CIOBANU
Sus recital Nicolae Leahu şi Carles M Sanuy Jos Portret de grup cu participanții la Festival
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine
2 4 R E V I S T A L I T E R A R Ă 1 0
fiece volum nou se adaugă icircn stup paralel celor anterioare ndash calitatea mierii fiind aceeaşi (deşi un degustător fin ar putea distinge gustul specific al celei de mai de salcacircm sau de salvie) este privilegi-ată cantitatea (12 volume originale din 1968 şi pacircnă icircn 1989 scoase la fiecare 2-3 ani plus alte 2 scrise la patru macircini cu Rodica Braga Commentarius perpe-tuus Dacia 1986 şi cu Justin Panţa Limitele puterii sau mituirea martorilor Un roman rusesc Litera 1994) Or aceasta se obţine prin survolarea conti-nuă a aceloraşi arii tematice cunoscute pacircnă-n cele mai mici amănunte şi totuşi aducătoare de surprize tocmai graţie privirii (de albină muncitoare) a poetu-lui ndash nu atacirct mioapă cacirct caleidoscopică Viziunea sa (de la firul ierbii) s-ar numi monstruoasă dacă nu ar fi chiar experimentală icircn sens ştiinţific nu ridicarea la putere ci descrierea ndash pas cu pas (pas de deux de cele mai multe ori dar şi pas de trois) ndash a reacţiilor Rezolvate icircn termenii chimiei organice abia unui ochi cunoscător i se arată formulele alchimice ale unor versuri ca bdquosă fii icircn stare să fii lucrarea macircinilor talerdquo sau bdquode aici ea plecacircnd şi lipsa ei fiind o hartă
(Meteorologii anunţă o icircnrăutăţire a vremii cu ploi şi căderi de temperatură Ca să mai icircntacircrzii puţin această minunată lună octombrie voi evoca o după-amiază icircn-sorită de octombrie de-acum 15 ani de la Sibiu pe care am fixat-o agrave jamais icircn memorie ca pe-o insectă colorată icircn picătura de răşină ndash iar ca bucuria să fie deplină voi icircncheia cu o capodoperă bdquomarca MIrdquo)
Parafrazacircndu-l pe Mircea Ivănescu din Poezia e altceva (bdquoNu trebuie să povesteşti icircn poezie ndash am citit un sfat către un tacircnăr poet ndash deci să
nu povesteschelliprdquo) mă icircntreb dacă se cuvine să narez singura mea vizită acasă la autorul lui Mopete icircn octombrie 2003 după ce că ani de zile i-am frecven-tat asiduu poezia ajungacircnd aproape să vieţuiesc icircn cacircte-un poem de atmosferă cum ar fi manuscript inlu-minat sau ndash preferatul meu ndash cornul de aur al băia-tului nicio arhivă icircnsă n-ar putea să păstreze filmele memoriei icircn stare brută aşa că-i musai să le trec pe suport electronic ndash pixelii mi-au icircnlocuit pixul ndash cacirct timpul nu mi le-a demagnetizat Aşadar să nu suflu o vorbă despre chinuitoarea aşteptare din ajun după ce Dumitru Chioaru mi-a confirmat că bdquomacircine după pracircnz mergem să-i facem o vizitărdquo lăsacircnd totuşi să planeze suspansul bdquopoate-l prindem icircntr-o zi bunărdquo şi nici cum a doua zi s-a luat după noi Ilie Constantin pentru care revederea cu prietenul de altădată icircnsem-na mult mai puţin decacirct prima şi ultima Icircntrevedere cu Poetul pentru mine Să trec sub tăcere uimirea mea nemăsurată cacircnd ne-a icircntacircmpinat un gnom cu plete de mag noduros amp bine icircnfipt la locul lui ca un banzai secular şi neastacircmpărat ca Danny De Vito Să nu-i descriu trăsăturile măşcate ca privite prin-tr-o lupă invizibilă nici plasa de păianjen a ridurilor icircn care s-a prins poetul (pe-atunci) septuagenarhellip Icircn sfacircrşit să nu mărturisesc că luasem cu mine de-acasă volumul Poesii nouă Dacia 1982 icircn speranţa de a ob-ţine dacă nu o dedicaţie oricacirct de sumară cel puţin un autograf ndash textul acesteia (aşadar dedicaţie) pe jumătate ilizibil nu-l pot descifra pacircnă la capăt nici astăzi dar Dumnezeule ce bucurie să-ţi vezi numele scris de macircna celui mai mare poet romacircn icircn viaţă (Icircntre paranteze fie spus Ilie Constantin pur şi simplu i-a cerut fără fasoane Poesii vechi şi nouă antologia din seria bdquoBiblioteca pentru toţirdquo de la Minerva 1999 ndash o dovadă icircn plus că nu era pregătit pentru acea vizită) Geamul nu tocmai curat (sau poate că noi stacircrniserăm colbul cu tropăitul nostru prin casă) lăsa să se vadă materialitatea luminii de după-amiază icircn cadrul ferestrei cum sta icircn fotoliu Mircea Ivănescu părea un bondar enorm prins icircntr-un chihlimbar (chit că judecacircnd după bdquoproductivitatea munciirdquo poetul făcea cacirct un roi de albine) dacă nu cumva o iniţială bogat ornamentată dintr-un manuscript inluminat Repetitivă pacircnă la Dumnezeu poezia lui Mircea Ivă-nescu are structură de faguri fiecare poem construit cam după acelaşi calapod comunică nemijlocit cu alte cacircteva pe orizontală şi pe verticală la racircndu-i
IX OCTOMBRIE DE CHIHLIMBAR
SCRIS | CETIT
de EMILIAN GALAICU-PĂUN
pe care se icircnscrie trecerea mea sufleteascărdquo sau bdquoşi tristeţea probabil face să se şi piardă din greutatea fiinţelor omeneşti adăugacircndu-le umbreirdquo sau bdquocobo-racircrea luminii lepădarea contururilorrdquo etc etc (Icircntre paranteze fie spus nu ştiu dacă Mircea Ivănescu şi-a găsit piatra sa filosofală cert este că icircn cariera sa literară a tăiat muchii amp a şlefuit suprafeţe ce ridică materia primă oricare ar fi aceasta la rang de ne-stematehellip) Rămacircnacircnd icircn perimetrul acestor experien-ţe repetate inclusiv la nivel de titluri (Poesii Poeme Alte versuri Poesii nouă şamd ndash cu toate variaţiile lor posibile) aş zice că efectul lor cumulativ este ndash ierte-mi-se comparaţia proastă ndash asemănător celui al lucrării Marilyn Monroe de Andy Warhol cu singu-ra deosebire majoră că tehnica sa ţine nu de arta pop ci de palimpsest iar lucrul de copiere e unul eminamente manual de pacircnă la inventarea tiparu-lui Altfel spus dincolo de productivitatea de xerox (performant) a artistului Mircea Ivănescu Poetul cu acelaşi nume ndash cine altcineva ndash este cel care autentifică manu propria originalitatea fiecărui vers semnat
copy Dirk SKIBA
Autograful lui Mircea Ivănescu pentru Emilian Galaicu-Păun
Mircea IVĂNESCU
manuscript inluminat de aur ndash icircntr-o veche legendă a fost părul eiicircnconjuracircndu-i chipul cu ochi orbi ca lumina aurie a iataculuiicircn miniatura unde fecioara-şi icircnalţă capul privindcătre textul care-i continuă pe coloane cu unciale frumoase fiinţade care icirci era icirci este părul icircnconjurat ndash căci icircn vremea astanu mai există vreme ndash şi nu mai există fireştenici fiinţe ndash e totul un joc ndash cu simţul răspunderiifără simţul răspunderii ndash şi aducerile aminte sparteşi glasul făracircmicios se fac cioburi prafuri de aurse spulberă praf icircn razele soarelui cum vedeai dimineaţaicircn copilărie icircn salonaşul albastru ndash şi nu ştiaide ce joacă ace mici albe icircn lumină lacircngă fereastră ndashşi aurul pe care mai tacircrziu l-ai icircnţeles risipindu-i o singură datăpărul nu era deloc asemenea unei iniţiale a fostdoar o faţă oarbă prinsă icircn aur o singură dată icircntorcacircndu-seicircn lumină spre tine