I

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII

Ing. Camelia Maria Răducu

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND UNII FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ

ÎNSUŞIRILE CALITATIVE ALE PRODUCŢIEI DE LAPTE LA

RASA BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ

Coordonator ştiinţific: Prof. dr. ing. Constantin Velea

2009

II

REZUMAT

al tezei de doctorat

CERCETĂRI PRIVIND UNII FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ ÎNSUŞIRILE

CALITATIVE ALE PRODUCŢIEI DE LAPTE LA RASA BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ

elaborată de ing. Răducu Camelia Maria, sub conducerea ştiinţifică a prof. univ. dr. ing. Velea

Constantin, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca

Lucrarea „Cercetări privind unii factori care influenţează însuşirile calitative ale

producţiei de lapte la rasa Bălţată românească” cuprinde două părţi structurate în 6

capitole.

Pornind de la situaţia actuală privind producţia de lapte, posibilităţile de obţinere şi în

mod deosebit de valorificare, am dorit să scot în evidenţă influenţa numeroşilor factori de

influenţă, ce se resimt asupra calităţii laptelui, în mod deosebit asupra preţului de valorificare.

Indiferent de destinaţia şi modul de valorificare a producţiei de lapte ce se obţine, pe

lângă cantitate, o condiţie esenţială o reprezintă calitatea acestuia.

Calitatea laptelui este influenţată de numeroşi factori cum sunt:

Factori ce influenţează calitatea laptelui obţinut în fermele de vaci

ÎN AMONTE

Efectivul şi rase exploatate Tehnica de întreţinere Tehnica de alimentaţie Microclimatul din adăpost

PE PRODUS

Starea de sănătate a glandei mamare Igiena glandei mamare Igiena mulsului Igiena aparatului de muls Igiena personalului mulgător Igiena corporală Aeromicroflora

FACTORI DE INFLUENŢĂ A

CALITĂŢII GLOBALE A LAPTELUI

ÎN AVAL

Filtrarea laptelui Răcirea Depozitare şi păstrare Transport, predare

III

Pe lângă factorii enumeraţi anterior mai sunt şi alţi factori importanţi cum ar fi:

calitatea tehnologică, bacteriologică şi sanitară, care influenţează calitatea şi preţul de

valorificare al laptelui.

Interrelaţia ce există între frecvenţa celulelor somatice din lapte şi gradul de sănătate al

ugerului, numărul acestora reprezintă un criteriu în stabilirea calităţii laptelui. De asemenea,

trebuie avut în vedere că numărul total de germeni din lapte nu reprezintă numai o cerinţă

minimă pentru valorificare, dar şi un criteriu de încadrare pe clase de calitate bacteriologică, cu

implicaţii asupra preţului de valorificare al laptelui, conform cerinţelor U.E.

În contexul, celor prezentate ca actuale şi viitoare, am considerat util să studiez

problematica prin care să stabilesc caracterul implicativ al unor factori limitanţi sau

stimulativi pentru producerea şi valorificarea laptelui în condiţiile specifice ţării noastre şi în

mod deosebit a celor din judeţul Cluj, studiu care l-am îndreptat asupra populaţiei de taurine

de rasă Bălţată românească, care este crescută în această zonă. De asemenea, am avut în

vedere caracteristicile principalelor însuşiri fenotipice, în direcţia producţiei de lapte a

populaţiei de taurine studiate prin stabilirea principalilor indici cantitativi şi calitativi ai

producţiei de lapte în dinamică pe 5 lactaţii la un efectiv total de 327 vaci din cadrul celor

patru ferme luate în studiu. Am cercetat modul de valorificare a producţie de lapte marfă

pentru procesare şi efectul unor factori asupra calităţii acestuia pe fiecare din cele patru

ferme private cercetate, prin determinarea principalelor însuşiri cantitative şi calitative ale

producţiei de lapte în dinamică lunară, pe total efectiv, pe ferme şi comparativ între acestea,

inclusiv încadrarea pe clase de calitate a producţiei de lapte valorificată în anii 2004 – 2005

şi comparativ între cei doi ani calendaristici.

În vederea stabilirii principalelor însuşiri calitative ale producţiei de lapte s-a

stabilit conţinutul laptelui în grăsime, proteină, lactoză, substanţă uscată negrasă,

numărul de celule somatice şi numărul total de germeni, analize ce au fost efectuate în

cadrul a două laboratoare lactologice din cadrul OARZ şi FCCL Cluj. Aceste însuşiri

calitative ale laptelui au fost studiate şi individual pe efectivul existent în fiecare fermă

IV

luată în studiu, dar şi comparativ pe controalele efectuate în sezonul de vară şi toamnă în

perioada anului 2005.

De asemenea, am efectuat cercetări cu privire la principalele componente ale laptelui

în dinamică pe 3 reprize succesive în cadrul mulsorilor de dimineaţă şi seară şi am

determinat principali acizi graşi liberi din lapte, unii aminoacizi ai proteinei totale, precum şi

conţinutul laptelui în vitamina A.

În ultima parte a tezei cercetările se îndreaptă în egală măsură spre ceea ce înseamnă

producerea şi valorificarea laptelui din diferite ferme de pe rutele de colectare a laptelui către

procesatori, precum şi stabilirea însuşirilor cantitative şi calitative ale acestuia.

Materialul biologic studiat din cele patru ferme private luate în studiu reprezintă un

eşantion reprezentativ pentru taurinele din rasa Bălţată românească şi cuprinde următorul

efectiv mediu de vaci în exploatare, astfel:

Fermă Efectiv de vaci (capete) Lactaţii încheiate (capete)

S.C Constantea Emil S.R.L 24 55

S.C Crişan S.N.E 62 229

S.C Nora-Ly Agroserv S.R.L 109 262

S.C AdaProdcom S.R.L 132 427

Total 327 973

Însuşirile urmărite au vizat: vârsta primei fătări, durata lactaţiei totale şi normale,

repausul mamar şi intervalul dintre fătări, producţia cantitativă de lapte, producţia cantitativă

de grăsime şi proteină pe lactaţie totală şi normală, conţinutul laptelui în grăsime şi proteină

în dinamică pe cinci lactaţii încheiate în dinamică lunară, pe total efectiv, pe ferme şi

comparativ între acestea.

Rezultatele cercetărilor efectuate, au fost prelucrate şi interpretate statistic, iar diferenţa şi

semnificaţia diferenţei dintre unele însuşiri urmărite prin metoda student şi redate în tabele şi

grafice.

Dintre numeroasele însuşiri urmărite, reţine în primul rând atenţia, cele cu caracter

implicativ în activitatea de reproducţie. În acest context, menţionăm în primul rând vârsta

V

primei fătări care este de 33 de luni şi 5 zile, adică o durată ce depăşeşte cerinţele actuale

pentru rasă cu aproape 18%, adică cu peste 5 luni, ceea ce rezultă o tehnologie de creştere a

tineretului femel de înlocuire deficitară (tabelul 36).

Sub raportul cantităţii de lapte acesta se situează în medie la peste 6000 kg lapte pe lactaţie

totală, având ca valori maxime în a 4-a lactaţie, iar în ceea ce priveşte lactaţia normală aceasta este

în medie de peste 5500 kg care se obţine în a 5-a lactaţie (fig.22).

Ca urmare producţia cantitativă de lapte a populaţiei cuprinse în studiu este statifăcătoare

însă dacă luăm în considerare dinamica producţiei cantitative de lapte pe cele 5 lactaţii studiate şi

durata prelungită a lactaţiei, rezultă o insuficientă exploatare a potenţialului genetic de producţie a

populaţie de referinţă.

Privitor la însuşirile calitative ale producţiei de lapte, acestea prezintă valori constante în

ceea ce priveşte atât conţinutul în grăsime cât şi conţinutul în proteine cu diferenţe reduse şi

nesemnificative pe lactaţie totală şi normală (fig. 23, 24)

Analiza rezultatele privitoare la principalele însuşiri fenotipice ale producţie de lapte

din cadul fermei S.C. Constantea Emil S.R.L relevă aspecte variate şi chiar deosebite în

sensul că, vârsta primei fătări este în medie de 31 de luni şi 25 de zile, cu 145 mai mare faţă

de valoarea dorită pentru această însuşire.

Analizând nivelul producţiilor cantitative de lapte obţinute în dinamică pe cele 5

lactaţii (fig. 25) aceasta are un caracter sinuos, în sensul că producţia pe lactaţie totală are un

caracter uşor ascendent până la lactaţia a 3-a, după care în lactaţia a 4-a scade cu 15%, iar în

lactaţia a 5-a începe să crescă din nou. Dacă ne referim la producţia de lapte pe lactaţie

normală valorarea maximă se înregistrază în cadrul lactaţiei a 3-a. Sub raportul conţinutului

în grăsime, acesta are un caracter practic constant în primele 4 lactaţii, iar în lactaţia a 5-a

scade uşor. În ceea ce priveşte conţinutul de proteină a laptelui acesta se situează la valoarea

de 3,22% (fig. 26).

Privitor la cantitatea de grăsime şi de proteină din lapte (fig. 27), aceasta este aferentă

relaţiei dintre cantitatea de lapte obţinută pe lactaţie totală şi respectiv normală, cu conţinutul

acesteia în grăsime şi proteină. Ambele componente au un caracter ascendent până în lactaţia

a 3-a după care se constată o scădere până la valoarea apropiată obţinută în lactaţia a 2-a, ca

în lactaţia a 5-a să aibă o creştere bruscă.

VI

Ca o concluzie generală, rezultă că materialul biologic exploatat pentru producţia de

lapte, nu este valorificat la nivelul potenţialului pe care acesta îl deţine.

În cadrul fermei S.C.Crişan S.N.E.Gherla, care este o unitate de exploatare ce

realizează cele mai ridicate performanţe de producţie dintre fermele de profil din judeţul

Cluj, dar şi la această fermă s-a constatat că vârsta primei fătări se realizează la 32 de luni şi

22 de zile ce denotă o insuficientă preocupare pentru creşterea tineretului femel de înlocuire.

Analizând dinamica producţiei cantitative de lapte (fig. 28) se observă o evoluţie

interesantă în sensul că pe lactaţie totală aceasta depăşeşte 6607 kg lapte faţă de 6100 kg

lapte pe lactaţie normală, cu realizarea valorilor maxime în lactaţia a 5-a atât pentru

producţia realizată pe lactaţie totală şi normală.

Conţinutul laptelui în grăsime al producţiei de lapte realizată în această fermă se

situează în la valorii de 3,96% atât pe lactaţie totală cât şi normală, iar în ceea ce priveşte

conţinutul de proteină a laptelui acesta este în medie de 3,23% pe lactaţie totală şi 3,22 pe

lactaţie normală (fig. 29).

Se poate spune că în cadrul acestei ferme se exploatează un material biologic valoros

ce realizează performanţe bune şi foarte bune de producţie, prin aplicarea unei tehnologii

corecte, însă cu necesitatea de a se îmbunătăţii activitatea de reproducţie prin reducerea

vârstei primei fătări şi ridicarea nivelului de dezvoltare a tineretului femel de reproducţie în

vederea îmbunătăţirii performanţelor calitative ale producţie de lapte.

În cadrul fermei S.C. Nora-Ly Agroserv S.R.L unde se creşte un efectiv de peste 100

capete se constată că lactaţia maximă a producţiei de lapte pe lactaţie totală se realizează în lactaţia

a 5-a, iar în cazul lactaţiei normale valoarea maximă se realizează în lactaţia a 4-a (fig. 31).

Dacă analizăm conţinutul în grăsime, acesta are un caracter ascendent de la prima la

a 5-a lactaţie, ajungând la valoarea de 3,43%, iar în ce priveşte conţinutul de proteină şi

acesta are un caracter evolutiv aproape liniar (fig. 31,32), pe totate cele 5 lactaţii studiate.

Astfel, că materialul biologic din cadrul acestei ferme realizează producţii de lapte la

valori modeste dar acceptabile, cu menţinea de a se lua măsuri severe îndeosebi pentru

tehnica de creştere a tineretului femel de înlocuire, pentru aplicarea unui program de

ameliorare într-un timp cât mai scurt.

VII

Ferma S.C. Adaprodcom S.R.L are în exploatare ce mai numeros efectiv de vaci

dintre toate fermele studiate, iar în urma cercetărilor efectuate a rezultat că în ceea ce

priveşte activitatea de reproducţie este deficitară în sensul că vârsta primei fătări a

efectivului existent este exagerat de lungă adică de 34 luni şi 26 zile, aspect care se răsfrânge

asupra indicilor de economicitate şi asupra evoluţiei producţiei de lapte când tineretul

respectiv intră în exploatare pentru producţia de lapte.

Dacă ne referim la producţia cantitativă de lapte pe lactaţie normală, aceasta se situează

la valori aproape constante, cu realizarea producţie de lapte maximă în lactaţia a 4-a pentru

producţia de lapte totală şi în lactaţia a 2-a pentru producţia de lapte normală (fig. 34).

Analizând conţinutul în grăsime a laptelui acesta se situează în jur de 3,94% pe

lactaţie totală şi de 3,92% pe lactaţie normală, iar conţinutul de proteină a laptelui are o

evoluţie relativ similară, în sensul că în primele 3 lactaţii aceasta are un nivel constant, după

care în următoarele 2 lactaţii se remarcă o uşoară creştere (fig. 35).

Asemănător celorlalte trei ferme studiate şi în cazul fermei S.C. AdaProdcom S.R.L

se exploatează un material biologic valoros şi cu potenţial genetic productiv ridicat, dar care

însă nu este suficient pus în valoare.

Privitor la dinamica producţiei de lapte atât pe lactaţie totală cât şi pe cea normală,

ierarhizarea fermelor este în ordinea următoare: pe primul loc S.C. Crişan, urmată de S.C.

AdaProdcom, S.C. Nora-Ly şi S.C. Constantea Emil, astfel că nivelul lactaţiei totale la

primele două ferme este de peste 6000 kg lapte, iar în cazul celorlalte ferme este de peste

5400 kg lapte (fig. 37 a), pe lactaţie normală însă diferenţele între fermele analizate sunt mai

mari şi asigurate statistic astfel:

Specificare Constantea Crişan Nora-Ly Ada

Ada 980*** 469* 694** -

Nora-Ly 284ns 1165*** - -

Crişan 1449*** - - -

Contantea - - - -

>0,01

VIII

Cercetările cu privire la unele însuşiri ale producţiei de lapte marfă obţinută în

fermele de creştere şi exploatare studiate au fost orientate şi în direcţia principalelor însuşiri

ale laptelui de vacă ca materie primă pentru prelucrare în produse lactate de către

procesatori, cu implicaţii asupra preţului de valorificare şi al costului pe produs finit.

În cadrul acestor cercetări, sub raportul producţiei cantitative de lapte, am avut în

vedere producţia medie zilnică de lapte marfă şi cantitatea de lapte lunară valorificată către

procesatori, iar sub raport calitativ am studiat conţinutul laptelui în: grăsime, proteină,

lactoză, substanţă uscată negrasă, respectiv a numărului de celule somatice şi a numărului

total de germeni, studiu ce s-a efectuat în anii 2004 şi 2005.

Analizând principalele însuşiri cantitative şi calitative ale producţiei de lapte marfă,

în dinamică lunară în ferma S.C. Constantea Emil în anul 2004 se constată variaţii mari de

la o lună la alta, în sensul că, în primele 4 luni ale anului producţia de lapte marfă lunară se

situează în medie la 5690 kg, iar începând cu luna mai aceasta se dublează, ca apoi în luna

iulie să se obţină producţia maximă, după care să scadă treptat până la finele anului. De

remarcat este şi faptul că dacă ne referim la cantitatea zilnică livrată către procesatori

aceasta prezintă variaţii între 107 şi 420 kg, cu realizarea producţiilor celor mai mari în

perioada iulie-octombrie, adică în sezonul cald al anului, când şi preţul de valorificare al

laptelui este mai mic.

Privitor la conţintul laptelui în grăsime acesta variază în limite destul de mari, adică

între 3,97 în luna ianuarie şi de 3,23% în luna iunie, iar dacă ne referim la conţinutul în

proteină acesta are un caracter descendent din prima lună a anului până în luna iulie când

treptat începe să crească, ca la finele anului conţintul de proteină este la un nivel inferior

comparativ cu luna ianuarie.

Pe lângă aceste însuşiri ce au implicaţii nemijlocite asupra încadrării în clase de

calitate a laptelui, un rol important îl are numărul de celule somatice existent în lapte, care

pe parcursul celor 12 luni descriu o linie sinioasă (fig. 39.1), având o valoare medie de 431

NCS/ml lapte.

De asemenea şi numărul total de germeni prezintă valori medii de 383 mii NTG/ml

lapte, dar care înregistrează şi valori ridicate aproape de 860 mii NTG/ml lapte.

IX

În cadrul fermei S.C. Crişan privitor la producţia de lapte obţinută în anul 2004,

prezintă o uniformitate de la o lună la alta, dar sub raprtul nivelului producţiei medii zilnice

de lapte pe vacă furajată şi a producţiei marfă lunară se remarcă un efect pronunţat al

factorului sezonal şi în mod deosebit al nivelului nutriţional (tabelul 43.2). Astfel că cel mai

scăzut nivel de producţie de lapte se înregistrează în lunile din sezonul rece al anului şi cel

mai ridicat nivel se realizează în sezonul de vară. În ce priveşte conţinutul laptelui în

grăsime, acesta are o variaţie cuprinsă între 4,27% în luna noiembrie şi de 3,79% în luna

iunie, cu o valoare medie anuală de 4,09%, iar în cea ce priveşte conţinutul laptelui în

proteină acesta are o valoare medie de 3,44 %, cu valori mai ridicate în luna noiembrie şi

aprilie şi mai scăzute în lunile iunie şi iulie (3,2%). Surprinzător este în cadrul acestei ferme

numărul mare de germeni existent în lapte care au o valoare medie de 2120 mii germeni/ml

lapte, cu variaţii între 573 mii în luna aprilie şi 4466 mii în luna octombrie, ceea ce denotă

insalubritatea laptelui din acest punct de vedere şi nemijlocit condiţiile de igienă din această

fermă. Nici în cazul numărului de celule somatice situaţia nu este mult mai bune deoarece şi

acestea înregistrează valori ridicate având o valoare medie de 424 mii NCS/ml lapte pe

parcursul celor 12 luni ale anului de referinţă (fig. 39.2).

Dacă analizăm situaţia din ferma S.C. Nora-Ly constatăm că, producţia medie de

lapte marfă zilnică este constantă, iar producţia medie lunară prezintă variaţii mari de la

1200 kg lapte în sezonul de iarnă şi ridicată în celelalte luni ale anului (tabelul 43.3).

Conţinutul laptelui în grăsime este în medie de 4,12 % în perioada rece al anului şi mai

scăzută în cea caldă. De asemnea şi conţinutul laptelui în proteină variază între 3,23% în

luna mai şi 3,47% în luna martie.

Dacă analizăm însă însuşirile de igienă care influenţează calitatea laptelui constatăm

valori foarte ridicate atât în ceea ce priveşte numărul de celule somatice cât şi numărul de

germeni, astfel că face orice comentariu să fie de prisos (fig.39.3).

Analizând dinamica producţiei medii zilnice de lapte marfă obţinută în ferma S.C

AdaProdcom SRL, se remarcă un caracter descrescând al producţiilor de la începutul spre

finalul anului, adică de la 15 la 11 litri lapte, ceea ce reprezintă o diferenţă de 500 kg lapte

marfă zilnică livrată pentru procesare (tabelul 43.4.).

X

Conţinutul laptelui marfă în grăsime este în medie pe anul de referinţă de 3,86%, iar

conţinutul în proteină este în medie de 3,67%. Sub raportul cerinţelor de igienă reţine atenţia

atât numărul total de germeni destul de ridicat care prezintă valori medie de 1780 mii/ml

lapte, cât şi numărul de celule somatice ce înregistrează de asemenea valori ridicate.

Pe total efectiv exploatat în cele 4 ferme cercetate, principalele însuşiri cantitative şi

calitative ale producţiei de lapte marfă în dinamică pe anul 2004 reflectă diferenţe

apreciabile care apoi se regăsesc nemijlocit asupra producţiei marfă lunar (tabelul 43.5).

Sub raportul conţinutului laptelui în grăsime şi proteină, considerăm că sunt

corespunzătoare, dar lasă mult de dorit conţinutul laptelui în NCS şi NTG (fig.40).

Privitor la încadrarea pe clase de calitate a producţiei de lapte marfă obţinută în cadrul

celor 4 ferme studiate rezultă că în clasele de calitate A şi B producţia marfă livrată se

încadrează în proporţia de 55,30% în ferma S.C Constantea Emil, 13,33% în ferma S.C

Crişan şi de 15% în ferma S.C AdaProdcom SRL, iar în clasele de calitate C şi D proporţia

de 100% o deţine laptele obţinut la S.C Nora-Ly Agroserv (tabelul 44, fig.41).

Principala cauză a încadrării în clasele de caliatate C şi D a majorităţii laptelui marfă

valorificabil din cele 4 ferme menţionate se datorează condiţiilor de igienă precare a laptelui,

respectiv a numărului de celule somatice şi mai ales a numărului total de germeni.

În continuare doresc să prezint rezultatele obţinute pe anul 2005 cu privire la aceleaşi

însuşiri urmărite în anul anterior.

În cadrul fermei S.C Constantea Emil producţia cantitativă de lapte marfă are un

caracter descrescând de la prima la ultima lună a anului 2005, iar sub raport calitativ,

conţinutul laptelui în grăsime este mai ridicat în luna ianuarie şi se menţine la valori

apropiate până în luna septembrie ca apoi să crească treptat. Un fenomen asemănător se

constată şi în cazul conţinutului laptelui în proteină. (tabelul 47.1).

În ceea ce priveşte NCS şi al NTG, acestea prezintă valori inferioare a baremului

maxim ce limitează posibilitatea de valorificare a laptelui pentru procesare (fig.42.1).

Producţia medie zilnică de lapte lunară obţinută la ferma S.C Crişan SNE are o

evoluţie sinuoasă în sensul că aceasta creşte treptat din prima lună până în luna mai, după

care scade până în luna august şi creşte din nou până la finele anului.

XI

Dinamica conţinutului laptelui în grăsime are un caracter constant cu excepţia luni

septembrie când acesta înregistrează o valoare scăzută de 3,26%. În ceea ce priveşte

conţinutul laptelui în proteină se relevă o constanţă accentuată (tabelul 47.2).

Valoarea medie înregistrată pentru numărul de celule somatice din lapte este de

411 mii NCS/ml lapte cu limite mari de variaţie de la 219 la 531 de mii/ml lapte, valori

mari se înregistrează în primele 3 luni ale anului când şi conţinutul în NTG este ridicat

după care scade sub 100 mii germeni/ml lapte, ceea ce ilustrează o bună şi chiar foarte

bună stare de sănătate şi de igienă ce există în fermă cu o evoluţie ascendentă pe durata

celor 12 luni analizate.

În cadrul fermei S.C Nora-Ly, producţia cantitativă de lapte înregistrează valori

ridicate în perioada de vară a anului când producţia de lapte marfă/vacă furajată depăşeşte 14

kg lapte. Oscilaţii accentuate se constată în cazul conţinutului laptelui în grăsime care

prezintă valori scăzute în perioada lunilor mai-septembrie şi mai ridicate în celelalte luni.

Analizând conţinutul laptelui din punct de vedere al numărului de celule somatice şi a

numărului total de germeni se constată o situaţie bună cu excepţia lunilor iunie, septembrie

şi octombrie când numărul de celule somatice depăşeşte 400 mii/ml (tabelul 47.3, fig.42.3).

Dinamica producţiei de lapte medii zilnice obţinută la ferma AdaProdcom are un

caracter constant în primele 7 luni ale anului după care are o uşoară tendinţă de scădere, iar

conţinutul laptelui în grăsime prezintă valori de peste 3,7%. Din punct de vedere igienic

producţia de lapte marfă obţinută în cadrul acestei ferme se încadrează în categoria laptelui

de bună şi foarte bună calitate, marcată prin valori scăzute a numărului de celule somatice şi

a numărului total de germeni (tabelul 47.4, fig.42.4).

Calitatea laptelui pe total producţie marfă analizată din fermele studiate, încadrează

această producţie în toate cazurile în proporţie de peste 50% în clasele de calitate A şi B

(tabelul 48) cu precizare că la fermele S.C Constantea Emil şi S.C AdaProdcom aceasta

depăşeşte 90%, iar la S.C Crişan se înregistrează o proporţie de 75% faţă de numai 55% la

S.C Nora-Ly Agroserv.

O analiză comparativă ale unor însuşiri ale producţiei cantitative şi calitative de lapte

marfă comparativ pe ferme, la date calendaristice lunare asemănătoare celor 2 ani cuprinşi

XII

în studiu, relevă în general un progres sub acest aspect, în mod deosebit sub raportul

îmbunătăţirii igienice a laptelui respectiv prin reducerea proporţională a numărului de celule

somatice şi al numărului de germeni/ml lapte prin valorile medii obţinute în cei doi ani de

referinţă (tabelul 52, fig.44).

Astfel că proporţia laptelui încadrat în primele 2 clase de calitate A+B creşte în anul

2005 faţă de 2004 de 4 ori şi scade proporţia laptelui marfă încadrat în clasele C+D de la

79,58% în anul 2004 la 21,25% în anul 2005.

În continuare am studiat nivelul producţiei individuale zilnice de lapte, concordanţa

între rezultatele analizelor aceleiaşi probe de lapte în funcţie de laboratorul în care s-au

efectuat analizele, analize care s-au extins sub raportul determinărilor aceloraşi însuşiri în

funcţie de secvenţa de muls în recoltarea laptelui, respectiv determinarea conţinutului în

acizi graşi, unii aminoacizi şi vitamina A, iar în ultima parte efectul structurilor familiale de

semisurori după tată.

Variaţia individuală a conţinutului laptelui în grăsime şi proteină în funcţie de nivelul

de producţie comparativ pe sezonul de vară şi toamnă variază între 15-20%, cu limite

minime şi maxime astfel:

- conţinutul laptelui în grăsime şi proteină.

Vară Toamnă Producţia

Grăsime Proteină Grăsime Proteină Sub 15 kg 2,36 – 5,57 2,97 – 5,55 2,95 – 5,10 2,95 – 4,5

15,1-20 kg 3,05 – 5,47 2,40 – 4,35 2,30 – 6,20 3,00 – 3,87

20,1-25 kg 2,16 – 6,74 2,78 – 4,62 2,95 – 6,80 3,00 – 3,90

25,1-30 kg 3,10 – 6,65 2,67 – 3,85 2,95 – 5,90 3,00 – 3,68

Peste 30 kg 2,35 – 5,51 2,66 – 3,63 3,10 – 5,60 3,00 – 4,65

Din datele prezentate mai sus rezultă, limite de variaţie individuale foarte mari, de la

un individ la altul şi de la o perioadă la alta, cu valori medii şi limite de variaţie superioare în

sezonul de toamnă.

Analiza calităţii laptelui în funcţie de unitatea care a efectuat analizele au arătat că

există unele deferenţe mai mici sau mai mari sub raportul rezultatelor analizelor de calitate a

XIII

laptelui în funcţie de unitatea care a efectuat analizele. Din aceste considerente, am

comparat la date apropiate de efectuare a analizelor, rezultatele obţinute de către laboratorul

din cadrul OARZ şi FCCL Cluj pe fiecare din cele două sezoane (tabelul 55).

Dacă analizăm aceste rezultate/total efectiv, diferenţele sunt relativ mici şi

nesemnificative, însă la o analiză pe ferme şi respectiv analize individuale s-au constatat că

există variaţii foarte semnificative.

Cercetările cu privire la conţinutul laptelui în acizi graşi, pe reprize de muls a

evidenţiat faptul că structura numărului total de acizi graşi determinaţi relevă unele aspecte

particulare (tabelul 59, 60).

Determinările efectuate în acest sens, reprezintă un prim pas menit să ducă la

stabilirea proporţiei principalilor acizi graşi în lapte în funcţie de secvenţele de muls, astfel

încât în final să se poată recurge la o recoltare diferenţială a laptelui obţinut în cadrul fiecărei

mulsori sub raportul favorabilităţii unei prelucrări diferenţiate.

Cantitatea de proteină totală stabilită în urma analizelor efectuate a fost de 33,98

mg/ml, respectiv 22,19 mg/ml cazeine şi 11,78 mg/ml proteine din lactoser. Conţinutul

proteinei totale în aminoacizi marchează compoziţia cea mai ridicată pentru acidul glutamic cu

o pondere de 19,59% urmat de leucină şi prolină cu peste 9%, la care se însumează lizina cu

7,5%, valina şi acidul aspartic într 6 – 7%, ceilalţi aminoacizi realizând o pondere mai mică de

6%. Cu alte cuvinte, animoacizii enumeraţi au o pondere de 58,81% din cantitatea totală de

proteine. Prin comparaţie cu datele existente în literatura de specialitate se relevă unele

diferenţe, în sensul că, prin comparaţie proporţia de histidină este mai ridicată cu 16% şi

metionina cu 52%, respectiv conţinut uşor inferior pentru alanină, acid aspartic şi izoleucină,

cu menţiunea că acidul glutamic ce a fost determinat prezintă valori comparativ mai scăzut cu

14% (tabelul 61).

Determinările făcute privitor la conţinutul laptelui în vitamina A în funcţie de

sezon, diferenţele sunt reduse şi nesemnificative (3,3%), diferenţe care sunt explicabile

dacă avem în vedere structura raţiei pe baze de suculente şi în sezonul de iarnă,

comparativ cu datele existente în literatura de specialitate, datele obţinute sunt foarte

apropiate (tabelul 62).

XIV

Dintre alţi factori care influenţează producţia cantitativă şi calitativă de lapte am avut

în vedere şi structurile familiale de primiare semisurori după tată identificate în cadrul

populaţiilor de rasă Bălţată românească analizată în legătură cu care diferenţele sub rapotul

conţinutului laptelui în grăsime şi proteine.

Aferent reproducătorilor utilizaţi în reproducţie pe efectivele de vaci crescute în

cele patru ferme analizate, am stabilit 15 asemnea structuri care întrunesc 124 de

descendente, care structurate pe fermele respective avem următoarele structuri familiale:

ferma S.C. Constantea Emil cu 2 reproducători a câte 5 descendente; ferma S.C. Crişan

cu 5 structuri familiale cu un total de 45 descendente, adică cu 5 – 21 primipare pe

reproducător; ferma S.C. AdaProdcom cu 6 reproducători a câte 5 – 10 descendente

adică, 41 primipare; ferma S.C. Nora-Ly Agroserv cu 3 reproducători ce întrunesc un

efectiv de 10 – 25 primipare, în total 46 capete. Pentru fiecare dintre reproduătorii

urmăriţi, am stabilit cele mai importante însuşiri ale producţiei de lapte/reproducător din

fiecare fermă menţionată (tabelul 63).

Cercetările efectuate cu privire la stabilirea unor însuşiri cantitative şi calitative a

producţiei de lapte marfă colectată şi afluită către procesatori au fost efectuate în două etape,

o primă etapă care vizează analiza zilnică a laptelui în trei luni care se suprapun în sezonul

de toamnă, iarnă şi primăvară, derulate pe trei rute în anul 2003/2004 (tabelul 64). În urma

rezultatelor obţinute, putem spune că, laptele marfă preluat pe toate cele trei rute de

referinţă, prezintă un aspect care sub raportul conţinutului laptelui în grăsime este

nesatisfăcător având valori de 3% – 3,1%, nivel care de fapt se găseşte sub cerinţele normale

de recepţie. Cu alte cuvinte, calitatea laptelui preluat pe aceste rute, se situează sub limita

normală, însuşire care apoi se regăşeşte în primul rând asupra preţului de valorificare şi

ulterior asupra procesului de procesare a laptelui.

Începând cu anul 2004 şi pe toată durata anului 2005 am urmărit principalele însuşiri

cantitative şi calitative ale producţiei lunare de lapte marfă recepţionat pe patru rute de

colectare (tabelul 64 şi 66). Dinamica principalelor însuşiri cantitative şi calitative ale

producţie de lapte marfă recepţionat în medie lunară pe doi ani consecutivi pe rute de

colectare s-a efectuat pe zona Ceanu Mare, Bolduţ, Boian şi Viişoara. Reperarea cercetărilor

XV

pe aceleaşi rute pe anul 2005 relevă aspecte asemnătoare, laptele marfă având un conţinut în

grăsime care în funcţie de rută şi luna de livrare a variat între 3,28% şi 4,13% grăsime şi

între 2,99% – 3,45 % proteină. În ce priveşte conţinutul laptelui în NSC, acesta prezintă în

funcţie de aceleaşi criterii, limite de variaţie între 144 – 787 mii NCS/ml lapte, iar conţinutul

în NTG deşi prezintă o uşoară tendinţă de îmbunătăţire se situează la valori exagerate. Luând

în considerare cele patru rute pe fiecare din lunile de referinţă, rezultă numai 12,5% din

cazuri în care laptele are 3000 mii NTG/ml lapte, în toate celelalte luni NTG-ul fiind mult

mai mare, cu limite de variaţie între 6308 – 36749 mii NTG/ml lapte, însuşire pentru care în

toate cazurile laptele a fost încadrat în clasa de calitate D. Aferent acestei situaţii, igiena

circuitului laptelui marfă este cea mai deficitară condiţie, pentru care se impune în timp o

foarte intensă educaţie a crescătorilor în această direcţie, concomitent cu aplicarea normelor

legale în acest sens.

XVI

UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES AND

VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA

FACULTY OF ANIMAL SCIENCES AND BIOTEHNOLOGY

eng. Camelia Maria Răducu

ABSTRACT OF Ph.D. THESIS

RESEARCH REGARDING SOME FACTORS INFLUENCING

THE QUALITY PROPERTIES OF MILK PRODUCTION BREED

BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ

Scientific coordinator: Prof. dr. eng. Constantin Velea

2009

XVII

ABSTRACT

the doctoral thesis

RESEARCH REGARDING SOME FACTORS INFLUENCING THE QUALITY

PROPERTIES OF MILK PRODUCTION BREED BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ

elaborated by eng. Răducu Camelia Maria, under the scientific supervision of Prof. dr. eng.

Velea Constantin from the University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine

Cluj-Napoca

The PhD thesis “Researches regarding some factors influencing the qualitative

characteristics of the milk production in Bǎlţatǎ româneascǎ breed” has two parts structured

in 6 chapters.

Starting from the nowadays situation regarding the milk production, the possibilities to

obtain and especially to value the milk, we intended to emphasis the influence of the numerous

factors upon the milk quality, especially on its delivery price.

Regardless the destination and the processing of the obtained milk production, beside

the quantity, an essential condition is represented by the milk quality.

The milk quality is influenced by numerous factors as:

Factors influencing the milk quality in cow farms

UP STREAM

The effective and the breeds in production Breeding technique Feeding technique Micro-climate in stable

ON PRODUCT

Mammal gland healthy state Mammal gland hygiene Milking hygiene Milking machine hygiene Milking personnel hygiene Bodily hygiene Aero-micro-flora

FACTORS INFLUENCING THE

GLOBAL MILK QUALITY

DOWN STREAM

Milk filtration Cooling Storage Transport, delivery

XVIII

Beside the previous mentioned factors, there are also important factors as: the

technological, bacteriological and sanitary quality, which have influences upon the milk

quality and its delivery price.

The inter-relationship between the somatic cells frequency and the udder healthy degree,

the somatic cells count represent a criterion to establish the milk quality. In the same time, we

must have in view that the total number of germs represents not only a minimal request for the

milk delivery, but it is also a criterion to rank the milk in different grades of bacteriological

quality, with implications on the milk delivery price, according to EU requirements.

In the context of those presented as nowadays and future, I considered useful to study

the problematic by which I will establish the involving character of some limiting or

stimulating factors of milk production and processing in specific conditions of our country

and mostly of Cluj District. I focused my study on Bǎlţatǎ româneascǎ cow herd which are

bread in this area. In the same time I had also in view the main phenotypic characteristics

related to the milk production of the studied cows. I established the main qualitative and

quantitative indexes of the milk production in dynamic during 5 lactations in a total number

of 327 cows in the 4 studied farms. I studied the raw milk delivery for processing and the

effect of some factors on the milk quality in each of the farm in the 4 studied farms,

determining the main qualitative and quantitative characteristics in monthly dynamic, per

total number of capita, on farms and comparative between them, including the ranking in

quality classes of the milk delivered in the years 2004-2005 and comparative between the

two years.

To determine the main qualitative characteristics of the milk production the

following parameters were measured: milk fat content, milk protein content, milk lactose

content, milk non-fat dry matter content, somatic cells count and total number of germs,

the determination being realized in 2 milk analyze laboratories within OARZ and FCCL

Cluj. The determinations were made individually, on the cows in each studied farm, but

also comparative, in the summer season and autumn season in the period of 2005.

XIX

I also made researches regarding the main milk components in dynamic on 3

consecutive stages during the morning and evening milking and I determined the main free

fatty acids in milk, some amino-acids of the total protein and the milk A vitamin content.

In the last part of the thesis, the researches are focused both on that what means the

milk production in different farms and milk collection on the collecting routes but also on

establishing the milk qualitative and quantitative characteristics.

The biological material studied in the 4 private farms is a representative sample for

the Bǎlţatǎ româneascǎ cows and consists in the following average number of milking cows

in production:

Farm Number of cows (capita) Finalized lactations (capita)

S.C Constantea Emil S.R.L 24 55

S.C Crişan S.N.E 62 229

S.C Nora-Ly Agroserv S.R.L 109 262

S.C AdaProdcom S.R.L 132 427

Total 327 973

The followings were studied: the age of the first calving, the length of the total and

normal lactations, the mammal pause, the period between two calvings, the quantitative milk

production, the quantitative fat and protein production in normal and total lactation, the milk

fat and protein content in dynamic during five finalized lactations in monthly dynamic, per

total number of cows, per farms and comparative between these.

The results of carried-out researches were statistically processed and interpreted and

the diference and the significance of the difference between some of the parameters studied

by student method were represented in tables and charts.

Among the numerous studied characteristics, very important are the ones with involving

character in the reproduction activity. We first mention here the age of the first calving, which is 33

months and 5 days, a time period exceeding with almost 18% the present requirements for the breed,

XX

that means more than 5 months, leading to a deficient breeding technology of the replacement

heifers (table 36).

As regard the milk quantity, its average is over 6000 kg milk per total lactation, with

maximum values in the fourth lactation month and as regard the normal lactation this is over 5500

kg obtained in the fifth lactation (fig. 22).

As result, the quantitative milk production of the studied cows is satisfactory, but, if we

consider the dynamic of the quantitative milk production in the five studied lactations and the

extended lactation length, it results a not enough output for the productive genetic potential of the

reference population.

Regarding the qualitative characteristics of the milk production, they have constant values

for the fat content and for the protein content, with low and non-significant differences per total and

normal lactation (fig. 23, 24).

Analyzing the results regarding the main phenotypic characteristics of the milk

production in S.C. Constantea Emil S.R.L we can see different and even special aspects as

the average age of the first calving which is 31 months and 25 days, with 145 days higher

than the desired value for this characteristic.

Analyzing the level of the quantitative milk productions obtained in dynamic

during the 5 lactations (fig. 25), it has a sinuous aspect, meaning that the total milk

production has a light ascendant character up to the third lactation and after that it

decreases with 15% in the fourth lactation, but it increases again in the fifth lactation. If

we talk about the milk production in normal lactation, the maximum value is recorded in

the third lactation. The milk fat content has, practically, a constant character during the

first four lactations and it decreases very few in the fifth lactation. The milk protein

content has a value of 3.22% (fig. 26).

Regarding the fat and protein quantity in milk (fig. 27) this depend on the relationship

between the milk quantity obtained in a total, respective normal lactation, with its fat and

protein content. Both components have an ascendant character up to the third lactation. After

this we can notice a decreasing up to the value recorded in the second lactation and during

the fifth lactation we can notice a sharp increasing.

XXI

As a general conclusion it results that the biological material is not enough valued for

the level of the potential it has.

Even that S.C.Crişan S.N.E.Gherla farm is a production farm with the highest

production among the similar farms in district we noticed that the age of the first calving is

32 months and 22 days revealing a not enough concerning for the breeding of the young

replacement heifers.

Analyzing the dynamic of the quantitative milk production (fig. 28) we can observe

an interesting evolution: for a total lactation, it exceeds 6607 kg, compared to 6100 kg for

the normal lactation, with maximum values in the fifth lactation, both for normal and total

lactations.

The milk fat content of the milk production realized in this farm has the value of

3.96%, both in normal and total lactation and the milk protein content has an average value

of 3.23% for total lactation and 3.22% for normal lactation (fig. 29).

We can say that in this farm they have a valuable biological material with good and

very good production performances, they have a correct technology but the reproduction

activity must be improved by reducing the age of the first calving and by a highest level of

development for the young reproduction heifers, with the aim to improve the qualitative

performances of the milk production.

In S.C. Nora-Ly Agroserv S.R.L farm, where they breed more than 100 capita, we

observed that the maximum lactation of the milk production per total lactation is recorded in the

fifth lactation, and in case of the normal lactation, the maximum value is recorded in the fourth

lactation (fig. 31).

If we analyze the fat content, it has an ascendant character from the first to the fifth

lactation, reaching the value of 3.43%. Regarding the protein content it has an almost

linear character (fig. 31, 32) in all the 5 studied lactations. The biological material in this

farm realizes milk production with modest but acceptable values, so that are necessary

severe actions especially for the breeding technology of the young heifers, to implement an

amelioration program as soon as possible.

XXII

S.C. AdaProdcom S.R.L. farm is the biggest among the studied farms, but according

to our researches, the reproduction activity is poor because the age of the first bringing forth

is exaggerated long, that means 34 months and 26 days. This aspect has bad consequences

regarding the efficiency indexes and regarding the milk production when the young cows

will start it.

If we consider the quantitative milk production during the normal lactation, this has

almost constant values, with a maximum milk production in the fourth lactation for the total

milk production and in the second lactation for the normal milk production (fig. 34).

Analyzing the milk fat content this is about 3.94% for the total lactation and 3.92%

for the normal lactation. The protein milk content has a relative similar evolution, meaning

that during the first 3 lactations it has a constant level and in the following 2 lactations it can

be noticed a slow increasing (fig. 35).

Like in the other three studied farms, in S.C. Adaprodcom S.R.L they have a valuable

biological material, with a high genetic productive potential, but which is not enough used.

Regarding the milk production dynamics, both in the total lactation and the normal

lactation, the farms ranking is the following: the first is S.C. Crişan, followed by S.C.

AdaProdcom, S.C. Nora-Ly and S.C. Constantea Emil. The total lactation level in the first 2 farms

is over 6000 kg and in the other farms is over 5400 kg (fig. 37 a). regarding the normal lactation,

the differences between the farms are bigger, according to the following statistics:

Specification Constantea Crişan Nora-Ly Ada

Ada 980*** 469* 694** -

Nora-Ly 284ns 1165*** - -

Crişan 1449*** - - -

Constantea - - - -

>0,01

The researches concerning the raw milk production in the studied farms were also

focused on the characteristics of cow milk as raw material for milk products obtained in the

milk processing plants and their influences on the final price of the final milk product.

XXIII

During these researches of the quantitative milk production, we studied the average

daily production of milk, and the quantity delivered to the milk processing plants during

each month. Regarding the qualitative aspects, we studied: the fat content, the protein

content, the non-fat dry matter, the somatic cells count and the total number of germs. The

studies were carried out during the years 2004 and 2005.

Analyzing the main quantitative and qualitative raw milk production characteristics,

in the monthly dynamic in S.C. Constantea Emil, in the year 2004, we noticed large

variations from one month to another: in the first 4 months of the year, the average

monthly milk production 5690 kg and, beginning with May, it become double , with a

maximum value in July. After July, the production decreased till the end of the year. It is

to be noticed that if we consider the daily quantity delivered to be processed, this has

variations between 107 and 420 kg, with the highest productions in the period July-

October, in the warm season of the year, when the milk price is lower.

Regarding the milk fat content, this varies within relative large limits, between 3.97%

in January and 3.23% in June and the protein content has a decreasing character from the

first month of the year till June, when it starts to grow, but at the end of the year its level is

lower than in January.

Beside these characteristics that have certain implication regarding the milk ranking

in different quality grade, very important are also the somatic cells count in milk, which

during the 12 months of the year describes a sinuous line (fig. 39.1), having an average value

of 431 SCC/ml of milk.

In the same time, the total number of germs has average value of 383 thousands

TNG/ml but it also recorded high values of almost 860 thousands TNG/ml.

In the farm S.C. Crişan, the milk production obtained in 2004 is uniform from a

month to another, but the level of the average daily production / capita and the monthly raw

milk production we can notice a high effect of the seasonal factor and especially an effect of

the nutritional level (table 43.2). So, the lowest milk production level is recorded in the

months of the cold season and the highest level is recorded in the summer season. Regarding

the fat content, it has a variation between 4.27% in November and 3.79% in June, with and

XXIV

average yearly value of 4.09%. The protein content has an average value of 3.44%, with

higher values in November and April and lower values in June and July (3.2%). Surprisingly

in this farm is the high number of germs, with an average value of 2120 thousands germs/ml

and variations between 573 thousands in April and 4466 thousands in October, values

indicating the poor hygiene conditions in the farm. The situation is not better in case of the

somatic cells, also recording high values: the average value during the 12 months of the

reference year is 424 thousands SCC/ml.

If we analyze the situation in S.C. Nora-Ly farm, we find out that the average daily

raw milk production is constant and the average monthly production has big variations from

1200 kg in the winter season up to higher values in the other months of the year (table 43.3).

The average fat content is 4.12% in the cold period of the year and the values are lower in

the hot period. The protein content varies between 3.23% in May and 3.47% in March.

Analyzing the hygiene aspects influencing the milk quality we noticed very high

values of both somatic cells number and the germs number, so there is no reason for further

comments (fig. 39.3).

Analyzing the dynamics of the average raw milk daily production obtained in S.C.

AdaProdcom SRL, it is to be noticed a descending character of the production from the

beginning of the year to its end, from 15 l to 11 l, representing a difference of 500 kg of milk

delivered each day to be processed (table 43.4).

The raw milk fat content has an average value of 3.86% during the reference year and

the protein content during the same period is 3.67%. Concerning the hygiene aspects, it is to

be noticed the relative high values of the total germs number having an average of 1780

thousands/ml and the somatic cells count which also records high values.

Considering the total production cows in the 4 studied farms, the dynamics of the main

qualitative and quantitative characteristics of the raw milk production during the year 2004

reflect appreciable differences further found in the monthly milk production (table 43.5).

Related to the fat content and the protein content, we consider them good, but it is

more to be done regarding the SCC and TNG (fig. 40).

XXV

Regarding the quality classes of the milk produced in the 4 studied farms, we found out

the followings: 55.30% of the production obtained in S.C Constantea Emil farm, 13.33% of the

production obtained in S.C Crişan farm and 15% of the production obtained in S.C AdaProdcom

SRL farm could be classified as A and B quality grade, meanwhile 100% of the production

obtained in S.C Nora-Ly Agroserv farm belongs to C and D grades (table 44, fig. 41)

The main reason of the C and D quality grade of the majority of the milk produced in

the 4 farms is the poor hygiene condition of milk, respective the somatic cells count and the

total number of germs.

I want now to present the results obtained in the year 2005 regarding the same

characteristics studied in the previous year.

In S.C Constantea Emil farm, the quantitative raw milk production has a decreasing

character from the first to the last month of the year 2005 and regarding the qualitative

aspects, the fat content is higher in January and than has close values up to September when

it starts to increase. A similar phenomenon is noticed regarding the milk protein content

(table 47.1).

Regarding SCC and TGN, these present inferior values compared to the admissible

limits allowing the delivery of milk to be processed. (fig. 42.1).

The average daily production obtained in S.C Crişan SNE farm has a sinuous

evolution, meaning that it gradually grows from January to May, than decreases up to

August and grows again up to the end of the year.

The dynamics of the milk fat content has a constant character, excepting September,

when it records a low value of 3.26%. Regarding the milk protein content, it is to be noticed

a strong constancy (table 47.2).

The average value recorded for the number of somatic cells in milk is 411

thousands SCC /ml, with large limits of variation from 219 to 531 thousands /ml. High

values are recorded in the first 3 months of the year, when the TNG is higher and than it

decreases under 100 thousands / ml, illustrating a good and even a very good health and

hygiene in the farm, with a positive evolution during the 12 analyzed months.

XXVI

In the S.C Nora-Ly farm, the quantitative milk production records high values in the

summer period of the year when the milk production / capita exceeds 14 kg. High

oscillations are noticed in the milk fat content which presents low values in the period May-

September and higher values in the other months. Analyzing the milk regarding the somatic

cells count and the total number of germs, we notice a good situation, excepting June,

September and October, when the somatic cells count exceeds 400 thousands / ml (table

47.3, fig. 42.3).

The dynamics of the average daily milk production obtained in AdaProdcom farm has

a constant character in the first 7 months of the year and than has a light decreasing trend.

The milk fat content presents values over 3.7%. Hygienically speaking, the milk production

obtained in this farm is of good and very good quality, characterized by low values of the

number of somatic cells and of the total number of germs (table 47.4, fig. 42.4).

The quality of the milk in the total production in the analyzed farms allow us to rank,

in all the cases, more than 50% of the milk in A and B quality grades (table 48) with the

specification that in S.C Constantea Emil farm and S.C AdaProdcom farm the percentage

exceeds 90% and in S.C. Crişan the value is 75% compared to only 55% in S.C Nora-Ly

Agroserv farm.

A comparative analyze of some quantitative and qualitative production

characteristics, at about the same monthly data of the 2 years of the study, generally reveals

a progress, especially regarding the hygiene improvement, respective regarding the

proportional reducing of the somatic cells count and of the total number of germs, with the

average values obtained in the 2 reference years (table 52, fig. 44).

The proportion of the milk in the first 2 quality grades A+B increases four times in

2005 compared to 2004 and the proportion of the milk in the quality grades C+D decreases

from 79.58% in 2004 to 21.25% in 2005.

We also studied the level of the individual daily production, the concordance between

the values obtained for the same analyze in different laboratories. The analyzes were

extended, determining the same characteristics for the different milking sequences,

respective determination of the fatty acids content, of the amino acids content and of the A

XXVII

vitamin content. In the last part of the study, we analyzed the effect of the familial structures

of semi-sisters after father.

The individual variation of the milk fat content and protein content according to the

comparative production in the summer and autumn season varies between 15% and 20%,

with minimum and maximum limits as follows:

Milk fat content and protein content

Summer Autumn Production

Fat Protein Fat Protein Under 15 kg 2,36 – 5,57 2,97 – 5,55 2,95 – 5,10 2,95 – 4,5

15,1-20 kg 3,05 – 5,47 2,40 – 4,35 2,30 – 6,20 3,00 – 3,87

20,1-25 kg 2,16 – 6,74 2,78 – 4,62 2,95 – 6,80 3,00 – 3,90

25,1-30 kg 3,10 – 6,65 2,67 – 3,85 2,95 – 5,90 3,00 – 3,68

Over 30 kg 2,35 – 5,51 2,66 – 3,63 3,10 – 5,60 3,00 – 4,65

The above mentioned data show very large individual variation limits from an

individual to another and from a period to another, with average values and superior

variation limits in the autumn season.

The milk quality analyze in each farm shows that there are smaller or bigger

differences between the results, depending to the laboratory where analyzes were made. For

this reason, we compared the results obtained both in OARZ laboratory and FCCL Cluj

laboratory in about the same date of the two seasons (table 55).

If we analyze these results / total effective, the differences are relatively small and

non significant, but if we analyze them on farms and respective we make individual

analyzes, we can notice very significant variations.

The researches regarding the milk fatty acids content in each milking stage revealed

that the structure of the total number of determined fatty acids presents some particular

aspects. (table 59, 60)

These determinations represent a first step in determination the proportions of the

main fatty acids in milk, according to the milk stages, enabling us, at the end, to make a

XXVIII

differentiated collection of the milk in each milking, favoring a differentiated milk

processing.

The total protein content, according to the made analyzes, was 33.9 mg/ml, respective

22.19 mg/ml casein and 11.78 mg/ml proteins in lacoserum. The total protein content in

aminoacids shows the highest composition for the glutamic acid with a weight of 19.59%,

followed by leucine and proline with more than 9%, lysine with 7.5%, valine and aspartic acid

between 6 – 7%, the other aminoacids having a weight lower than 6%. So, the mentioned

aminoacids have a weight of 58.81% in the total protein quantity. Comparing these values

with the ones in the literature, we noticed some differences: the histidine weight is higher with

16% and the metionine is higher with 52%. A lower content was found for alanine, aspartic

acid and iso-leucine. It is to be mentioned that the determined glutamic acid has comparative

lower values with 14 % (table 61).

The determinations made for the A vitamin content in milk depending on the

season show low and non significant differences (3.3%), justified if we take into

account the juicy fodder given also during the winter period. Compared to the data in

the literature, the determined data are very close (table 62).

Among other factors influencing the milk qualitative and quantitative production

we also had in view the familial structure of the half-sister (by father) primipara

identified within the studied Romanian Spotted cows population, generating differences

regarding the milk fat content and milk protein content.

For the reproduction animals used for reproduction in the four studied farms, we

established 15 such structures, with 124 descendants, structured on the respective farms as

follows: S.C. Constantea Emil with 2 reproductive animals each of them having 5

descendants; S.C. Crişan with 5 familial structures with a total of 45 descendants, that means

5 – 21 primipara for each reproductive animal; S.C. AdaProdcom with 6 reproduction

animals, with 5 – 10 descendants for each of them, that means 41 primipara; S.C. Nora-Ly

Agroserv with 3 reproduction animals, each of them with 10 – 25 primipara, totally 46

capita. For each studied reproduction animal, we established the most important

characteristics of the milk production / animal in each studied farm (table 63).

XXIX

The researches regarding the qualitative and quantitative aspects of the raw milk

production collected and delivered to the milk processors were made in two steps. One first

step having in view the daily analyze of the milk in a period of three months superposed on

the autumn, winter and summer season, carried out on three routes in the year 2003/2004

(table 64). The obtained results allow us to say that considering the milk fat content is not

satisfactory, the found values of 3% - 3.1% being lower than the normal requested values for

milk reception. The quality of the milk collected on these routes is lower than the normal

one, having consequences on the delivery price and, further, on the milk processing process.

Beginning with the year 2004 and during all the year 2005 we observed the main

quantitative and qualitative characteristics of the monthly milk production collected on four

collecting routes (tables 63 and 64). The dynamics of the main quantitative and qualitative

characteristics of the raw milk collected in two consecutive years was studied on collecting

routes in the area Mare, Bolduţ, Boian şi Viişoara. The researches made in the year 2005 on

the same collecting routes reveals the same aspects, the raw milk fat content varying

depending on the route and on the month between 3.28% and 4.13%. The protein content

varied depending on the route and on the month between 2.99% and 3.45%. Regarding the

milk SCC, depending on the same criteria, it varies between 144 – 787 thousand SCC/ml

and the total number of germs, even it has a light improvement trend, it has exaggerated

values. Considering the four collecting routes in each reference month, only 12.5% of the

collected milk has 3000 thousand TNG/ml, in all the left milk quantity being much higher

with variation limits between 6308 – 36749 thousands TNG/ml. For this reason, in all cases

the milk was ranked in D quality class. In this situation, the raw milk hygiene is the poorest

condition, for which, with the passing of the time, an intense education of the cow breeders

is strongly needed, concomitant with a strict application of the legal regulations in this case.