universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ … · doar creşterea calităţii şi...

ING. MARIANA FLORICA (căs.BEI) DOMOCOŞ

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ŞI

REGIMUL DE IRIGARE A CASTRAVEŢILOR ÎN SOLARII, ÎN

CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE ALE ZONEI DE VEST A

ROMÂNIEI

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:

Prof. univ.dr. ALEXANDRU SILVIU APAHIDEAN

CLUJ-NAPOCA

2011

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE

AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE

HORTICULTURĂ

3

Către,

..........................................................................................

Vă invităm să participaţi la susţinerea publică a tezei de doctorat

intitulată: „CERCETĂRI PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ŞI


CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE ALE ZONEI DE VEST A ROMÂNIEI„

a d-nei ing. Mariana Florica (căs. BEI) DOMOCOŞ, în vederea obţinerii

titlului ştiinţific de „Doctor în Horticultură ”

Susţinerea va avea loc în ziua de 15.07.2011 ora 1200

SALA A1

Vă rugăm să comunicaţi aprecierile dumneavoastră în timp util, pe

adresa Şcolii Doctorale USAMV Cluj-Napoca sau pe adresa de email

[email protected]



ing. Mariana Florica (BEI) DOMOCOŞ,




ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE

HORTICULTURĂ

Calea Mănăştur Nr. 3-5, 400372 Cluj-

Napoca

Tel: +40 264 596384 Fax:+40 264

593792

:

4

ING. MARIANA FLORICA (căs.BEI) DOMOCOŞ

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ŞI


CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE ALE ZONEI DE VEST A

ROMÂNIEI



CLUJ-NAPOCA

2011




ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE

HORTICULTURĂ

5

CUPRINS

INTRODUCERE ....................................................................................................... 6

CAPITOLUL I IMPORTANŢA ALIMENTARĂ, TERAPEUTICĂ ŞI

ECONOMICĂ A CASTRAVEŢILOR..................................

7

CAPITOLUL II MATERIALUL BIOLOGIC ŞI ORGANIZAREA

EXPERIENŢELOR.................................................................

10

2.1 Scopul și obiectivele cercetărilor............................................... 10

2.2 Materialul biologic, metoda de lucru și organizarea

experiențelor..............................................................................

12

CAPITOLUL III REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND TEHNOLOGIA DE

CULTURĂ A CASTRAVEŢILOR ÎN SOLARII, ÎN

SISTEME DIFERITE DE CULTURĂ...................................

15

3.1 Creșterea și fructificarea plantelor de castraveți cultivați în

solarii în sistem convențional și ecologic de cultură...................

15

3.2 Influența unor factori tehnologici asupra producției de

castraveți cultivați în solarii, în sistem convențional..................

24

3.2.1 Dinamica producţiei.................................................................... 24

3.2.2 Producția de vară–rezultate medii – 2007-2009........................ 27

3.2.3 Producția de totală rezultate medii – 2007-2009......................... 31

3.2.4 Calitatea comercială a feructelor de castraveți în sistem

convențional de cultură .............................................................. 33

3.3 Influența unor factori tehnologici asupra producției de

castraveți cultivați în solarii, în sistem ecologic..........................

37

3.3.1. Dinamica producției.................................................................... 37

3.3.2 Producția de vară–rezultate medii – 2007-2009.......................... 40

3.3.3 Producția de totală rezultate medii – 2007-2009......................... 42

3.3.4 Calitatea producţiei la castraveţii cultivaţi în solarii în sistem

ecologic de cultură.......................................................................

45

3.4 Rezultate comparative privind producția de castraveți în solarii

realizată în sisteme de cultură diferite.........................................

48

3.4.1 Producţia de vară de castraveţi realizată în sisteme diferite de

cultură.......................................................................................

48

3.4.2 Producţia totală de castraveţi realizată în sisteme diferite de

cultură..........................................................................................

50

CAPITOLUL IV REZULTATE PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE,

CONSUMUL DE APĂ ŞI PROGNOZA IRIGAŢIEI LA

CULTURA CASTRAVEŢILOR ÎN SOLAR.........................

53

CAPITOLUL V CONCLUZII GENERALE PRIVIND CULTURA

CASTRAVEŢILOR ŞI REGIMUL DE IRIGARE LA

CULTURA ÎN SOLARII..........................................................

55

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................... 62

SUMMARY OF THE PhD THESIS………………………… 65

6

INTRODUCERE

Cultura forţată a legumelor în ţara noastră, s-a dezvoltat începând

cu anii 1960, când a început construirea marilor complexe industriale de

sere, în timp ce primele suprafeţe ocupate cu solarii au apărut în 1967.

Extinderea şi perfecţionarea producerii forţate a legumelor în seră, ridică

probleme tehnice complexe, a căror soluţionare depinde de conlucrarea

legumiculturii cu o serie de instituţii profilate pentru cercetare, proiectare şi

execuţie.

Producerea legumelor se desfăşoară în prezent în grădinile

familiale, cu destinaţie pentru autoconsum şi în exploataţii mai mici sau

mai mari, cu capital privat, de stat sau mixt, a căror producţie este destinată

în principal comercializării.

Parametrii de productivitate şi timpurietate pot fi îmbunătăţiţi prin

diferite metode, fără a încărca prea mult costurile de producţie. Astfel

gestionarea corectă a apei de irigat din spaţiile protejate are ca ţel final, nu

doar creşterea calităţii şi cantităţii producţiei ci şi crearea în sol a unui

regim hidric favorabil plantelor, cu evitarea risipei de apă şi a stresului

hidric, determinat de excesul sau insuficienţa apei în substrat.

Pe de altă parte mulcirea solului în solarii poate îmbunătăţii în

mare măsură, regimul termic şi hidric din sol, cu efecte favorabile asupra

creşterii şi fructificării plantelor cu sporirea timpurietăţii, a producţiei

cantitative şi calitative a castraveţilor din solar.

Extinderea şi perfecţionarea producerii forţate a legumelor în seră,

ridică probleme tehnice complexe, a căror soluţionare depinde de

7

conlucrarea legumiculturii cu o serie de instituţii profilate pentru cercetare,

proiectare şi execuţie.

Majoritatea cercetărilor privind tehnologia de cultură, regimul de

irigare şi condiţiile ecopedoclimatice în legumicultură au evidenţiat câteva

obiective principale care studiează şi analizează caracteristicile biologice şi

ecologice ale plantelor legumicole şi pe această bază, elaborează măsuri

tehnice şi organizatorice care aplicate în practică determină realizarea de

producţii mari, eşalonate în tot cursul anului, de calitate superioară, prin

efectuarea culturilor ecologice şi convenţionale în câmp, sere şi solarii,

protejând astfel mediul înconjurător.

Aplicarea tehnologiilor ecologice intervin hotărâtor în parametrii

productivitate, calitate. Un aspect important îl reprezintă comportarea unor

hibrizi de castraveţi la aplicarea tehnologiilor ecologice. Unii hibrizi dau

rezultate foarte bune în agricultura convenţională, însă în sistemul ecologic

rentabilizarea culturii este aproape imposibil de obţinut.

CAPITOLUL I

IMPORTANŢA ALIMENTARĂ, TERAPEUTICĂ ŞI ECONOMICĂ

A CASTRAVEŢILOR

Pentru întreţinerea funcţiilor vitale, omul are nevoie de hrană, care

să-i asigure integral cerinţele nutritive, menţinerea capacităţii activităţilor

fizice şi intelectuale, în condiţii de sănătate deplină.

O alimentaţie raţională presupune folosirea în dieta zilnică atât a

alimentelor de origine animală cât şi a celor de origine vegetală, care,

furnizează, în proporţii echilibrate, factorii nutritivi: glucide, protide, lipide,

săruri minerale apă şi vitamine. Pe baza conţinutului în aminoacizi

8

esenţiali, valoarea biologică a protidelor clasifică legumele, în ordine

descrescândă astfel: spanac, frunze de pătrunjel, conopidă, praz, mazăre

verde, salată, varză, fasole verde, gulii, ardei, tomate, castraveţi, morcov

(RINNO, 1965).

Cultivarea unor soiuri şi hibrizi de mare productivitate, cu calităţi

tehnologice şi nutriţionale superioare, rezistenţi la agenţi patogeni şi la

condiţii adverse de mediu, care datorită bogăţiei în vitamine şi alte

substanţe bioactive, intră curent în hrana omului sub forme variate, crude

sau preparate culinare, din produse proaspete sau conservate prin procedee

diferite de sterilizare, congelare sau fermentare. Interesul pentru consumul

de legume obţinute în special prin culturi ecologice, ca furnizor de

vitamine a crescut din ce în ce mai mult odată cu precizarea rolului de

antidot pe care-l au cu precădere beta carotenul, acidul ascorbic şi

tocoferolul (vitamina E), în cazul tulburărilor genetice, care au ca şi cauze

etiologice acţiunea factorilor poluanţi fizici, chimici şi biologici tot mai

prezenţi în mediul nostru de viaţă. În alimentaţia raţională a omului,

legumele pe lângă alte produse de origine vegetală şi animală, sunt

considerate un factor de bază al sănătăţii umane. Alături de valoarea

alimentară, efectele terapeutice şi fineţea preparatelor culinare din legume,

contribuie la creşterea interesului consumatorilor pentru astfel de alimente.

Valoarea biologică alimentară a legumelor a fost cuantificată pe

baza celor mai importanţi factori de nutriţie asiguraţi. RINNO, 1965,

propune calculul ,,factorului nutritiv real” (FNR) pe baza următoarei

formule (valori exprimate la 100 g substanţă edibilă):

FNR =

20

)(. mgCvit + carotenoide (mg) + celuloza (g) +

100

)(mgCa +

2

)(mgFe

9

O altă formulă include în calcul şi conţinutul de protide pentru

stabilirea valorii biologice (V.B.) a legumelor (BIELKA, 1965).

2

VB=

10

)(. mgCvit+ carotenoide (mg/100 g s.u.) + 5 x protide(g) + 5Fe(mg) +

5

)(mgCa

Aplicând formulele la valorile cunoscute în prezent pentru factorii

nutritivi se constată o oarecare concordanţă în clasificarea calităţii

legumelor (tabelul 1.2)

Tabelul 1.1

Valoarea biologică a principalelor legume pe baza formulelor

Rinno şi Bielka

Produsul FNR

2

VB

Produsul FNR

2

VB

Produsu

l

F NR

2

VB

Pătrunjel

fr.

25,25 157,5 Mazăre

v.

7,08 51,0 Pepen

e g.

4,41 23,2

Morcov 17,15 125,4 Gulie 6,00 30,9 Tomat

e

4,26 26,9

Varză fr. 16,60 113,4 Ţelină

r.

5,98 25,6 Fasole

v.

4,18 32,4

Ardei

rom.

12,60 45,5 Conopi

dă

5,18 27,4 Ceapă 4,13 16,1

Brocoli 12,45 68,3 Varză 5,40 23,2 Salată 3,86 36,3

Creson gr 12,29 101,6 Usturoi 4,91 46,9 Cartofi 3,86 17,8

Spanac 7,95 67,3 Porumb

z.

4,70 22,1 Castra

veţi

1,77 13,6

Castraveţii se folosesc în industria cosmetică pentru pregătirea

preparatelor emoliante de întreţinere a tenului, având efect de întinerire a

acestuia (VALNET, 1986). Sucul de castraveţi este indicat în dietele

bolnavilor de rinichi deoarece poate dizolva calculii renali, ajută la

creşterea părului şi tonifierea unghiilor, iar din seminţe se prepară diferite

produse folosite în tratarea bolilor de piele (PELAGHIA CHILOM,

10

HORGOŞ, 2003). Cucurbitacina B, prezentă în speciile cucurbitacee, este

considerată o componentă naturală cu efect anticancer (CHAN K.T., LI K.,

LIU S.L., CHU K.H., TOH M., XIE W.,2010).

CAPITOLUL II

MATERIALUL BIOLOGIC ŞI ORGANIZAREA EXPERIENŢELOR

2.1 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR

Experienţele privind cultura castraveţilor tip cornichon în solar, au

fost efectuate în anii 2007-2009, în localitatea Husasău de Tinca, judeţul

Bihor, într-o microfermă particulară.

Pe lângă studierea condiţiilor pedologice ale zonei de vest a ţării şi

condiţiile climatice, tehnologia de cultură aplicată, prezintă importanţă

deosebită în obţinerea de producţii cantitative şi calitative corespunzătoare.

Deşi unele elemente tehnologice au mai fost cercetate, separat şi în

condiţii naturale deosebite faţă de cele din ţara noastră, în cadrul tezei de

doctorat „Cercetări privind tehnologia de cultură şi regimul de irigare

a castraveţilor în solarii, în condiţiile pedoclimatice ale zonei de vest a

României” s-a considerat că abordarea lor în complex într-o zonă în care

culturile protejate de legume au o pondere considerabilă (Câmpia de vest a

ţării) şi în condiţiile social-economice actuale, pot să aducă elemente noi de

cunoaştere a influenţei lor, precum şi soluţii tehnice menite să contribuie la

obţinerea de producţii de castraveţi de calitate tehnologică şi nutriţională

superioară.

Din cercetările efectuate, în perioada anilor 2007-2009, în ferma

legumicolă, din localitatea Husasău de Tinca, judeţul Bihor, privind

11

influenţa desimii plantelor în sistem de cultură mulcit cu folie neagră şi

nemulcit, a irigării prin picurare asupra culturii castraveţilor în solarii în

sistem convenţional şi ecologic de cultură în scopul introducerii în

tehnologia de cultură a castraveţilor în solarii a unor elemente tehnologice

noi adaptabile unor hibrizi cu potenţial de creştere şi fructificare în

condiţiile pedoclimatice din N-V ţării şi la care să poată fi aplicate

tehnologii alternative de cultură, şi care cresc nivelul calităţii prin

eliminarea reziduurilor chimice de sinteză din produsul finit, sporesc

producţia şi asigură creşterea calităţii fructelor de castraveţi.

Scopul principal al cercetării constă în introducerea în tehnologia

de cultură a castraveţilor în solarii a unor elemente noi de intensivizare în

paralel cu găsirea hibrizilor cel mai bine adaptaţi la condiţiile pedoclimatice

din N-V ţării şi la care să poată fi aplicate tehnologii alternative de cultură,

menite să uşureze munca cultivatorilor, să atingă performanţe productive

rezonabile, crescând nivelul calităţii prin eliminarea reziduurilor chimice de

sinteză din produsul finit, aducându-le totodată unele avantaje în ceea ce

priveşte timpurietatea, producţia şi calitatea fructelor de castraveţi.

În scopul celor menţionate, abordarea noastră se referă la unele

aspecte majore care să evidenţieze:

- influenţa tehnologiei de cultură convenţionale şi ecologice, a

irigării prin picurare şi a mulcirii solului asupra creşterii şi fructificării

plantelor;

- obţinerea de producţii superioare analizate prin dinamica

recoltărilor sub influenţa tehnologiei de cultură convenţionale şi ecologice,

a irigării prin picurare şi a mulcirii solului;

12

- aprecierea volumului producţiei de vară şi totale sub influenţa

tehnologiei de cultură convenţionale şi ecologice, a irigării prin picurare şi

a mulcirii solului;

- determinarea calităţii comerciale a fructelor de castraveţi

cultivaţi în sistem de cultură convenţional şi ecologic în solarii, în variante

mulcite şi nemulcite;

- analizarea productivităţii şi calităţii a patru hibrizi de castraveţi.

Pe parcursul elaborării tezei de doctorat şi în urma anlizelor

efectuate ne-am străduit să dăm un răspuns cât mai corect la aspectele luate

în studiu, corelând datele proprii cu multiplele cercetări oferite de literatura

de specialitate.

2.2 MATERIALUL BIOLOGIC, METODA DE LUCRU ŞI

ORGANIZAREA EXPERIENŢELOR

Materialul biologic utilizat a fost constituit din patru hibrizi de

castraveţi, Szatmar, Crispina, Pasalimo, Mirabelle, cu fructe tip cornichon,

rezistenţi la unele boli mai frecvente întâlnite în spaţii protejate.

În vederea realizării scopului şi obiectivelor cercetării s-au

organizat experienţe polifactoriale, cu trei graduări, care s-au urmărit în

două sisteme de cultură diferite, convenţional şi ecologic.

Factorii experimentali, urmăriţi în sistemul de cultură

convenţional, au fost următorii:

Factorul A – mulcirea solului

a1 – nemulcit

a2 – mulcit cu folie neagră

Factorul B – desimea plantelor (distanţa dintre plante pe rând)

13

b1 – 64,4 mii plante/ha (20 cm)

b2 – 44,4 mii plante/ha (30 cm)

b3 –33,3 mii plante/ha (40 cm)

Factorul C – hibridul folosit în experienţă

c1 – Szatmar F1

c2 – Crispina F1

c3 – Pasalimo F1

c4 – Mirabelle F1

Prin combinarea celor trei factori au rezultat 24 variante

experimentale, care sunt prezentate în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1.

Variantele experimentale Nr.crt. Mulcirea solului Desimea plantelor

(mii plante/ha)

Hibridul

1. Nemulcit 64,4 Szatmar

2. Nemulcit 64,4 Crispina

3. Nemulcit 64,4 Pasalimo

4. Nemulcit 64,4 Mirabelle









13. Mulcit 64,4 Szatmar

14. Mulcit 64,4 Crispina

15. Mulcit 64,4 Pasalimo

16. Mulcit 64,4 Mirabelle









14

Variantele au fost aşezate în blocuri subdivizate în 3 repetiţii, iar

prelucrarea statistică a datelor experimentale s-a făcut prin analiza

varianţei.

În sistemul de cultură ecologic s-a renunţat la factorul A –

mulcirea solului deoarece cultura a fost mulcită. Factorii experimentali au

fost desimea plantelor cu cele trei graduări şi hibridul, cu patru graduări ca

în sistemul convenţional, rezultând astfel 12 variante experimentale (tabelul

2.2).

Tabelul 2.2.

Variantele experimentale Nr.crt. Desimea plantelor

(mii plante/ha)

Hibridul

1. 64,4 Szatmar

2. 64,4 Crispina

3. 64,4 Pasalimo

4. 64,4 Mirabelle

5. 44,4 Szatmar

6. 44,4 Crispina

7. 44,4 Pasalimo

8. 44,4 Mirabelle

9. 33,3 Szatmar

10. 33,3 Crispina

11. 33,3 Pasalimo

12. 33,3 Mirabelle

Variantele şi în sistemul de cultură ecologic au fost aşezate în

blocuri subdivizate în 3 repetiţii, iar prelucrarea statistică a datelor

experimentale s-a făcut prin analiza varianţei.

15

CAPITOLUL III

REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ

A CASTRAVEŢILOR ÎN SOLARII, ÎN SISTEME DIFERITE DE

CULTURĂ

3.1. CREŞTEREA ŞI FRUCTIFICAREA PLANTELOR DE

CASTRAVEŢI CULTIVAŢI ÎN SOLARII ÎN SISTEM CONVENŢIONAL

ŞI ECOLOGIC DE CULTURĂ

În urma analizei proceselor de creştere în anul 2007 – 2009

(tabelele 3.1, 3.2, 3.3) s-a constatat că lungimea tulpinii, numărul de lăstari

de ordin I şi II, număr de frunze, număr de flori femele şi număr de fructe

legate prezintă unele diferenţe în funcţie de variantele experimentale, ceea

ce denotă influenţa pe care o au aceşti factori asupra proceselor de creştere.

Astfel, în toate variantele analizate, creşterile au fost mai slabe în variantele

nemulcite, comparativ cu variantele mulcite. Numărul de frunze, flori

femele şi fructe legate, au evoluat în paralel cu înălţimea tulpinii la toţi cei

patru hibrizi analizaţi (Szatmar F1, Crispina F1, Pasalimo F1, Mirabelle F1).

Aceste diferenţe sunt mai concludente în prima parte a vegetaţiei

urmând ca mai târziu diferenţele să scadă, diferenţe ce sunt evidenţiate şi în

cele două sisteme de cultură şi anume cultură ecologică şi cultură

convenţională, unde se observă că plantele cultivate în sistem convenţional

au o creştere vegetativă mai mare datorită utilizării fertilizanţilor chimici

care prin elementele conţinute stimulează foarte mult planta comparativ cu

fertilizanţii ecologici care au efect mai lent asupra creşterii şi dezvoltării

acestora.

16

În anul 2007 creşterea plantelor în înălţime, la plantele cultivate în

sistem convenţional au avut valori mai ridicate la variantele mulcite

comparativ cu variantele nemulcite. Hibridul Mirabelle mulcit ajunge la

valori de 176 cm – 193 cm, urmat de Szatmar la valori de 167 cm – 175 cm

(tabelul 5.1). numărul de lăstari este mai redus la variantele cu desime mare.

Numărul de frunze a fost mai mare la variantele mulcite şi deasemenea

numărul de flori şi fructe.

În anul 2008 creşterea plantelor a avut tendinşe asemănătoare

celor din 2008 (tabelul 3.2). Hibridul Mirabelle a avut creşterea cea mai

viguroasă, realizând cel mai mare număr de fructe urmat de hibridul

Szatmar.

În anul experimental 2009 se înregistrază valori asemănătoare celor

din anii anteriori, în ceea ce priveşte creşterea şi fructificarea plantelor de

castraveţi cultivaţi în sistemul convenţional (tabelul 3.3).

În cei trei ani experimentali (tabelele 3.4, 3.5, 3.6), creşterea şi

fructificarea plantelor de castraveţi în sistemul ecologic a înregistrat valori

comparabile dar mai scăzute comparativ cu plantele cultivate în sistem

convenţional. Plantele hibridului Mirabelle au avut înălţimea cea mai mare,

au avut cel mai mare număr de lăstari de ordin I şi II şi cel mai mare număr

de flori şi fructe pe plantă, urmat de hibridul Szatmar.

În anul 2007, creşterea şi fructificarea plantelor de castraveţi în

sistemul ecologic a înregistrat valori mai scăzute comparativ cu plantele

cultivate în sistem convenţional (tabelul 3.4). Astfel plantele hibridului

Mirabelle faţă de 176 cm – 193 cm au avut înălţimea de 170 cm - 173 cm,

în sistemul ecologic.

17

În anul 2008 plantele de castraveţi cultivaţi în sistemul ecologic au

înregistrat valori comparabile cu cele din 2007, valorile fiind mai reduse

comparativ cu cele realizate în sistemul convenţional (tabelul 3.5).

În anul 2009 creşetrea şi fructificarea plantelor cultivate în

sistemul ecologic au avut tendinţe asemănătoare celor din anii anteriori

(tabelul 3.6). Plantele hibridului Mirabelle realizează înălţimea cea mai

mare, precum şi numărul de lăstari de ordinul I şi II, respectiv respectiv

cele mai multe flori şi fructe/plantă.

18

Tabelul 3.1

Creşterea şi fructificarea plantelor de castraveţi în solarii, cultivaţi în sistem convenţional Husasau de Tinca, 2007

V a r i a n t a

Inălţimea plantelor

cm

Nr.lăstari Nr.

frunze

Nr.flori

femele

Nr.

fructe

Hibridul Sistemul

de cultură

Desimea plantelor

mii pl/ha

Ordinul I Ordinul II

Szatmar Nemulcit 64,4 155 6 13 64 21 15



Szatmar Mulcit 64,4 167 9 18 83 30 27

Szatmar Mulcit 44,4 171 16 25 79 23 29

Szatmar Mulcit 33,3 175 16 19 79 29 33

Crispina Nemulcit 64,4 158 6 15 60 23 18



Crispina Mulcit 64,4 162 9 17 67 32 28

Crispina Mulcit 44,4 169 15 22 73 27 30

Crispina Mulcit 33,3 173 15 20 75 30 32

Pasalimo Nemulcit 64,4 148 5 11 57 21 18



Pasalimo Mulcit 64,4 160 8 15 61 34 25

Pasalimo Mulcit 44,4 162 11 20 69 29 29

Pasalimo Mulcit 33,3 171 17 18 74 28 34

Mirabelle Nemulcit 64,4 162 9 19 73 29 21



Mirabelle Mulcit 64,4 176 11 25 89 39 30



19

Tabelul 3.2

Creşterea şi fructificarea plantelor de castraveţi în solarii, cultivaţi în sistem convenţional

Husasau de Tinca, 2008

V a r i a n t a


cm

Nr.lăstari Nr.

frunze

Nr.flori

femele

Nr.

fructe

Hibridul Sistemul de

cultură

Desimea plantelor

mii pl/ha





Szatmar Mulcit 64,4 178 16 20 83 29 17

Szatmar Mulcit 44,4 190 13 23 82 32 27

Szatmar Mulcit 33,3 189 19 25 80 31 29




Crispina Mulcit 64,4 182 15 21 73 30 18

Crispina Mulcit 44,4 187 10 24 81 36 28

Crispina Mulcit 33,3 183 17 26 79 33 28




Pasalimo Mulcit 64,4 170 12 19 64 28 16

Pasalimo Mulcit 44,4 178 9 19 78 28 25

Pasalimo Mulcit 33,3 177 14 22 75 29 26







20

Tabelul 3.3

Creşterea şi fructificarea plantelor de castraveţi în solarii, cultivaţi în sistem convenţional


V a r i a n t a


cm

Nr.lăstari Nr.

frunze

Nr.flori

femele

Nr.

fructe

Hibridul Sistemul de

cultură

Desimea plantelor

mii pl/ha

Ordi-nul I Ordinul II




Szatmar Mulcit 64,4 179 17 27 75 37 37

Szatmar Mulcit 44,4 189 22 29 85 44 41

Szatmar Mulcit 33,3 198 19 32 79 45 46




Crispina Mulcit 64,4 177 17 27 73 38 36

Crispina Mulcit 44,4 178 20 29 83 41 40

Crispina Mulcit 33,3 195 19 30 75 49 49




Pasalimo Mulcit 64,4 171 14 23 70 34 24

Pasalimo Mulcit 44,4 173 18 24 78 40 39

Pasalimo Mulcit 33,3 189 18 28 72 39 44







21

Tabelul 3.4

Creşterea şi fructificarea plantelor de castraveţi în solarii, cultivaţi în sistem ecologic


V a

r i a n t a

Inălţimea

plantelor

cm

Nr.lăstari Nr.

frunze

Nr.flori

femele

Nr.

fructe

Hibridul Desimea plantelor

mii pl/ha


Szatmar 64,4 151 9 17 51 21 13

Szatmar 44,4 151 9 16 47 24 19

Szatmar 33,3 157 10 19 52 30 29

Crispina 64,4 145 8 16 43 21 15

Crispina 44,4 159 9 18 49 23 18

Crispina 33,3 169 10 18 43 37 37

Pasalimo 64,4 160 7 12 59 18 14

Pasalimo 44,4 146 16 16 60 20 24

Pasalimo 33,3 147 9 17 46 34 32

Mirabelle 64,4 170 12 20 66 29 19

Mirabelle 44,4 166 18 23 63 34 25

Mirabelle 33,3 173 12 28 59 45 41

22

Tabelul 3.5



V a r i a n t a


cm

Nr.lăstari Nr.

frunze

Nr.flori

femele

Nr.

fructe


mii pl/ha


Szatmar 64,4 176 6 13 58 29 15

Szatmar 44,4 154 6 11 52 27 25

Szatmar 33,3 170 6 11 48 29 25

Crispina 64,4 175 6 11 51 30 14

Crispina 44,4 158 6 10 48 25 26

Crispina 33,3 171 8 10 49 27 27

Pasalimo 64,4 169 5 12 54 32 15

Pasalimo 44,4 166 5 13 69 26 22

Pasalimo 33,3 179 11 16 62 30 23

Mirabelle 64,4 182 9 17 67 39 19

Mirabelle 44,4 178 11 15 71 37 28

Mirabelle 33,3 185 13 18 71 38 30

23

Tabelul 3.6



V a r i a n t a


cm

Nr.lăstari Nr.

frunze

Nr.flori

femele

Nr.

fructe


mii pl/ha


Szatmar 64,4 153 7 14 75 32 31

Szatmar 44,4 159 8 11 79 30 47

Szatmar 33,3 168 8 13 79 39 42

Crispina 64,4 154 7 15 73 34 34

Crispina 44,4 160 7 12 73 38 46

Crispina 33,3 170 7 1 14 75 40 40

Pasalimo 64,4 153 8 13 78 35 32

Pasalimo 44,4 172 8 17 76 36 43

Pasalimo 33,3 179 9 15 84 36 44

Mirabelle 64,4 168 11 17 86 44 38

Mirabelle 44,4 179 12 19 88 45 49

Mirabelle 33,3 181 12 21 89 46 51

24

3.2. INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA

PRODUCŢIEI DE CASTRAVEŢI CULTIVAŢI ÎN SOLARII, ÎN

SISTEM CONVENŢIONAL.

3.2.1. Dinamica producţiei

Analizând în dinamică producţia de castraveţi cultivaţi în sistem

convenţional de cultură în cei trei ani experimentali, se constată că

recoltarea a început în a doua decadă a lunii iulie la variantele mulcite, cu

excepţia hibridului Crispina la care recoltarea a început în decada a treia a

lunii iulie la fel ca şi la variantele nemulcite. Volumul maxim de producţie

s-a recoltat la toate variantele, în lunile august şi septembrie iar dintre

hibrizi se remarcă Mirabelle şi Szatmar, dinamica producţiei fiind mai bună

la variantele cultivate la desimea de 44,4 mii plante/ha.

Din datele prezentate în tabelul 3.10 se constată că dinamica

producţiei de castraveţi, cultivaţi în sistemul convenţional în medie pe trei

ani (2007-2009) a fost mai favorabilă în cazul variantelor mulcite.

Recoltarea la aceste variante a început din a doua decadă a lunii iulie în

comparaţie cu cele nemulcite, la care recoltarea a început în a III-a decadă a

lunii iulie.Recoltarea a continuat până în prima decadă a lunii octombrie.

În prima parte a perioadei de recoltare dinamica producţiei a fost

mai bună la variantele cultivate la desimea de 44,4 mii plante/ha iar spre

sfârşitul perioadei a fost mai favorabilă variantelor cultivate la desimea de

33,3 mii plante/ha ). Referitor la hibrizi se constată o dinamică mai bună a

producţiei la hibrizii Mirabelle şi Szatmar.

25

Tabelul 3.10

Influenţa combinată a sistemului de cultură, desimii plantelor şi a hibridului asupra dinamicii producţiei, la

castraveţii din solarii (kg/m2 )

Husasău-Tinca, 2007-2008-2009 V a r i a n t a

Sistemul Desimea Hibridul

de cultură mii pl./ha

Iulie/decadă August/decadă

Septembrie/decadă

Octombrie/decadă

Total II III Total I II III Total I II III Total I Total

Nemulcit 64,4 Szatmar - 0,23 0,23 0,39 0,52 0,59 1,50 0,54 0,40 0,31 1,25 0,17 0,17 3,15

Nemulcit 64,4 Crispina - - - 0,31 0,45 0,56 1,32 0,51 0,31 0,27 1,09 0,20 0,20 2,61

Nemulcit 64,4 Pasalimo - 0,14 0,14 0,35 0,39 0,54 1,28 0,50 0,33 0,24 1,07 0,18 0,18 2,67

Nemulcit 64,4 Mirabelle - 0,25 0,25 0,44 0,44 0,68 1,56 0,60 0,38 0,23 1,21 0,19 0,19 3,21









Mulcit 64,4 Szatmar 0,15 0,37 0,52 0,49 0,57 0,64 1,70 0,55 0,41 0,32 1,28 0,26 0,26 3,76

Mulcit 64,4 Crispina - 0,23 0,23 0,42 0,47 0,54 1,43 0,64 0,43 0,36 1,43 0,14 0,14 3,23

Mulcit 64,4 Pasalimo 0,14 0,29 0,43 0,39 0,46 0,47 1,32 0,55 0,44 0,24 1,23 0,21 0,21 3,19

Mulcit 64,4 Mirabelle 0,21 0,36 0,57 0,47 0,59 0,51 1,57 0,59 0,39 0,28 1,26 0,19 0,19 3,59

Mulcit 44,4 Szatmar 0,28 0,40 0,68 0,57 0,59 0,77 1,93 0,77 0,66 0,53 1,96 0,26 0,26 4,83

Mulcit 44,4 Crispina 0,19 0,42 0,61 0,46 0,52 0,65 1,63 0,60 0,43 0,34 1,37 0,21 0,21 3,82

Mulcit 44,4 Pasalimo 0,21 0,41 0,62 0,48 0,50 0,68 1,66 0,68 0,58 0,41 1,67 0,37 0,37 4,32


Mulcit 33,3 Szatmar 0,19 0,30 0,49 0,38 0,50 0,71 1,59 0,76 0,75 0,64 2,15 0,43 0,43 4,66

Mulcit 33,3 Crispina 0,12 0,24 0,36 0,36 0,47 0,70 1,53 0,80 0,76 0,68 2,24 0,44 0,44 4,57

Mulcit 33,3 Pasalimo 0,19 0,27 0,46 0,34 0,41 0,72 1,47 0,78 0,77 0,55 2,10 0,40 0,40 4,43


26

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

0,9

Szatmar

64,4

Crispina

64,4

Pasalimo

64,4

Mirabelle

64,4

Szatmar

44,4

Crispina

44,4

Pasalimo

44,4

Mirabelle

44,4

Szatmar

33,3

Crispina

33,3

Pasalimo

33,3

Mirabelle

33,3

Iul/dec II

Iul/dec III

Aug/dec I

Aug/dec II

Aug/dec III

Sept/dec I

Sept/dec II

Sept/dec III

Oct/dec I

(kg/m²)

Fig. 3.1 Influenţa combinată a desimii plantelor şi a hibridului în sistem de

cultură nemulcit asupra mediei dinamicii producţiei, la castraveţii din solarii în

anii experimentali 2007-2008-2009

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

0,9

Szatmar

64,4

Crispina

64,4

Pasalimo

64,4

Mirabelle

64,4

Szatmar

44,4

Crispina

44,4

Pasalimo

44,4

Mirabelle

44,4

Szatmar

33,3

Crispina

33,3

Pasalimo

33,3

Mirabelle

33,3

Iul/dec II

Iul/dec III

Aug/dec I

Aug/dec II

Aug/dec III

Sept/dec I

Sept/dec II

Sept/dec III

Oct/dec I

(kg/m²)

Fig. 3.2 Influenţa combinată a desimii plantelor şi a hibridului în sistem de

cultură mulcit asupra mediei dinamicii producţiei, la castraveţii din solarii în

anii experimentali 2007-2008-2009

27

3.2.2 Producția de vară – rezultate medii -2007-2009

În anul 2007, 2008 şi 2009, producţia de vară la castraveţii

cultivaţi în solarii a fost influenţată de factorii studiaţi.

S-a constatat faptul că sistemul de cultură (nemulcit sau mulcit) a

influenţat producţia realizată în perioada de vară, respectiv în sistemul de

cultură mulcit cu folie de polietilenă neagră, sporul de producţie faţă de

sistemul nemulcit a fost de 66,5 % în 2007, de 62,4 % în 2008 şi de 62,8 %

în 2009, diferenţa de producţie fiind foarte semnificativă (tabelul 3.11,

3.23, 3.35).

Tabelul 3.11

Influenţa unilaterală a sistemului de cultură asupra producţiei de vară

la castraveţii din solarii

Husasău-Tinca, 2007 V a r i a n t a

Sistemul de cultură

Producţia

kg/m2 %

Diferenţa faţă de

martor

(kg/m2)

Semnificaţia

diferenţei

Cultură nemulcită –Mt. 0,94 100,0 0,00 -

Cultură mulcită 1,56 166,5 0,62 ***

DL (p 5%) 0,10

DL (p 1%) 0,21

DL (p 0,1%) 0,58

Tabelul 3.23





Producţia

kg/m2 %


martor

(kg/m2)

Semnificaţia

diferenţei

Cultură nemulcită -Mt 0,96 100,0 0,00 -

Cultură mulcită 1,55 162,4 0,60 **

DL (p 5%) 0,11

DL (p 1%) 0,24

DL (p 0,1%) 0,78

28

Tabelul 3.35





Producţia

kg/m2 %


martor

(kg/m2)

Semnificaţia

diferenţei

Cultură nemulcită – Mt. 0,95 100,0 0,00 -


DL (p 5%) 0,08

DL (p 1%) 0,19

DL (p 0,1%) 0,58

Desimea plantelor a influenţat producţia de vară a culturii

castraveţilor, influenţă evidenţiată prin sporul de producţie care la

variantele cultivate la desimea de 64,4 mii plante/ha comparativ cu

variantele cultivate la desimea de 33,3 mii plante/ha în cei trei ani

experimentali a avut valori de 10,3 % în 2007, 12,1 % în 2008 şi de 15,8 %

în 2009, diferenţele de producţie fiind semnificative (tabelele 3.12, 3.24,

3.36). La variantele cultivate la desimea de 44,4 mii plante/ha comparativ

tot cu variantele cultivate la desimea de 33,3 mii plante/ha, în cei trei ani

experimentali (fig. 3.3, 3.9, 3.15) a fost mult mai mare decât la variantele

cultivate la desimea de 64,4 mii plante/ha astfel în 2007 sporul a fost de

31,5 %, în 2008 de 35,5 % iar în 2009 de 40,9 %, diferenţele de producţie

fiind distinct semnificative.

Tabelul 3.12

Influenţa unilaterală a desimii plantelor asupra producţiei de vară



Desimea plantelor

Producţia

kg/m2 %


martor (kg/m2)

Semnificaţia

diferenţei

33,3 mii pl/ha –Mt. 1,10 100,0 0,00 -

64,4 mii pl/ha 1,21 110,3 0,11 *

44,4 mii pl/ha 1,44 131,5 0,35 **

DL (p 5%) 0,08

DL (p 1%) 0,19

DL (p 0,1%) 0,51

29

Tabelul 3.24




Desimea plantelor

Producţia

kg/m2 %


martor (kg/m2)

Semnificaţia

diferenţei

33,3 mii pl/ha -Mt 1,08 100,0 0,00 -

64,4 mii pl/ha 1,21 112,1 0,13 *

44,4 mii pl/ha 1,47 135,5 0,38 **

DL (p 5%) 0,09

DL (p 1%) 0,16

DL (p 0,1%) 0,54

Tabelul 3.36




Desimea plantelor

Producţia

kg/m2 %


martor (kg/m2)

Semnificaţia

diferenţei

33,3 mii pl/ha –Mt. 1,05 100,0 0,00 -

64,4 mii pl/ha 1,22 115,8 0,17 *

44,4 mii pl/ha 1,48 140,9 0,43 **

DL (p 5%) 0,10

DL (p 1%) 0,18

DL (p 0,1%) 0,48

Hibrizii analizaţi au realizat producţii diferite unul faţă de altul. În

toţi cei trei ani experimentali, hibridul care a obţinut producţia de vară şi

totală cea mai mare a fost hibridul Mirabelle urmat de Szatmar cu diferenţe

semnificativă respectiv distinct semnificative faţă de hibridul martor

Crispina (tabelele 3.13, 3.25, 3.37 şi fig. 3.4, 3.10, 3.16).

Tabelul 3.13

Influenţa unilaterală a cultivarului asupra producţiei de vară



Hibridul

Producţia

kg/m2 %


martor (kg/m2)

Semnificaţia

diferenţei

Crispina –Mt. 1,06 100,0 0,00 -

Szatmar 1,32 123,8 0,25 **

Pasalimo 1,12 105,4 0,06 -

Mirabelle 1,51 141,6 0,44 **

DL (p 5%) 0,09

30

DL (p 1%) 0,22

DL (p 0,1%) 0,48

Tabelul 3.25




Hibridul

Producţia

kg/m2 %


martor (kg/m2)

Semnificaţia

diferenţei

Crispina –Mt. 1,05 100,0 0,00 -

Szatmar 1,30 123,7 0,25 **

Pasalimo 1,14 108,5 0,09 -

Mirabelle 1,54 147,0 0,49 **

DL (p 5%) 0,12

DL (p 1%) 0,24

DL (p 0,1%) 0,52

Tabelul 3.37




Hibridul

Producţia

kg/m2 %


martor (kg/m2)

Semnificaţia

diferenţei

Crispina –Mt. 1,05 100,0 0,00 -

Szatmar 1,29 122,1 0,23 **

Pasalimo 1,13 107,5 0,08 -

Mirabelle 1,52 144,5 0,47 **

DL (p 5%) 0,10

DL (p 1%) 0,21

DL (p 0,1%) 0,50

Hibrizii menţionaţi au realizat cele mai mari producţii la desimea

de 44,4 mii plante/ha, respeciv de 1,91 Kg/m2 – Szatmar şi 2,15 kg/m2 -

Mirabelle, diferenţele de producţie fiind distinct semnificative şi respectiv

foarte semnificative.

Producţiile totale cele mai mari în sistem de cultură nemulcit s-au

obţinut în 2007 la desimea de 44,4 mii plante/ha la hibrizii Szatmar şi

Mirabelle iar în 2008 şi 2009 producţiile totale au fost mai scăzute la toţi

hibrizii şi la toate variantele de desime practicate. În sistem de cultură

31

mulcit producţiile totale cele mai mari în 2007 s-au înregistrat la hibrizii

Mirabelle urmat de Szatmar la desimea de 44,4 mii plante/ha, în 2008 şi

2009 la hibrizii Mirabelle la desimea de 44,4 mii plante/ha urmat de

Mirabelle la desimea de 33,3 mii plante/ha.

În medie, pe trei ani (2007-2009), producţia totală realizată la

cultura castraveţilor din solarii a fost de 3,35 kg/m2 în sistemul de cultură

nemulcit şi 4,25 kg/m2 la sistemul de cultură mulcit (tabelul 3.95). Sporul

de producţie realizat la sistemul de cultură mulcită a fost de 26,8 %,

diferenţa de producţie faţă de cultura nemulcită a fost foarte semnificativă.

Tabelul 3.95

Influenţa unilaterală a sistemului de cultură asupra producţiei totale


Husasău-Tinca, 2007-2009 V a r i a n t a


Producţia

kg/m2 %


martor

(kg/m2)

Semnificaţia

diferenţei

Cultură nemulcită –Mt. 3,35 100,0 0,00 -


DL (p 5%) 0,14

DL (p 1%) 0,36

DL (p 0,1%) 0,80

3.2.3 Producția totală – rezultate medii - 2007-2009

Producţia totală de castraveţi a fost influenţată negativ de sporirea

desimii plantelor (tabelul 3.96). Producţia maximă, 4,12 kg/m2, s-a obţinut

la desimea de 33,3 mii plante/ha, urmată de desimea de 44,4 mii plante/ha

la care s-a realizat 4,10 kg/m2. Producţia cea mai mică, de 3,19 kg/m2, a

fost realizată la desimea de 64,4 mii plante/ha , diferenţa de producţie faţă

de varianta martor fiind foarte semnificativ negativă (fig. 3.45).

32

Tabelul 3.96

Influenţa unilaterală a desimii plantelor asupra producţiei totale


Husasău-Tinca, 2007- 2009 V a r i a n t a

Desimea plantelor

Producţia

kg/m2 %


martor (kg/m2)

Semnificaţia

diferenţei

33,3 mii pl/ha –Mt. 4,12 100,0 0,00 -

64,4 mii pl/ha 3,19 77,3 -0,94 000

44,4 mii pl/ha 4,10 99,6 -0,02 -

DL (p 5%) 0,14

DL (p 1%) 0,26

DL (p 0,1%) 0,58

-1

0

1

2

3

4

5

33,3 mii pl/ha Mt 64,4 mii pl/ha 44,4 mii pl/ha Desimea plantelor

Producţia

Diferenţa faţă de martor

(kg/m²)

Fig. 3.45 Influenţa unilaterală a desimii plantelor asupra producţiei totale


Producţia totală de castraveţi, realizată de cei patru hibrizi a fost

cuprinsă între 3,52 kg/m2 şi 4,06 kg/m2 (fig. 3.46). Hibrizii Mirabelle şi

Szatmar au realizat o producţie mai mare comparativ cu martorul Crispina,

sporul de producţie fiind mai mare cu 13,6 % şi 15,0 %, iar diferenţele de

producţie, semnificative respectiv distinct semnificative (tabelul 3.97).

33

Tabelul 3.97

Influenţa unilaterală a cultivarului asupra producţiei totale



Hibridul

Producţia

kg/m2 %


martor

(kg/m2)

Semnificaţia

diferenţei

Crispina –Mt. 3,53 100,0 0,00 -

Szatmar 4,01 113,6 0,48 *

Pasalimo 3,61 102,3 0,08 -

Mirabelle 4,06 115,0 0,53 **

DL (p 5%) 0,16

DL (p 1%) 0,30

DL (p 0,1%) 0,58

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

Crispina Mt Szatmar Pasalimo Mirabelle Hibrid

Producţia

Direfenţa faţă de martor

(kg/m²)

Fig. 3.46 Influenţa unilaterală a cultivarului asupra producţiei totale


3.2.4 Calitatea comercială a feructelor de castraveți în sistem

convențional de cultură

Alături de nivelul producţiei, calitatea comercială a fructelor de

castraveţi, reprezintă un parametru important, în procesul de valorificare

eficientă a castraveţilor. Pentru aceasta, în cei trei ani experimentali, după

34

fiecare recoltă, castraveţii au fost sortaţi pe trei calităţi şi anume, calitate

extra (3-6 cm), calitatea I-îi (6-9 cm), calitatea a II-a (9-12 cm).

Analiza calităţii fructelor de castraveţi în cei trei ani experimentali

la toţii hibrizii luaţi în studiu confirmă încă o dată calitatea superioară a

fructelor din variantele mulcite cu folie de polietilenă neagră cultivate la

desimea de 44,4 mii plante/ha, unde s-a înregistrat cel mai mare procent de

fructe de calitate extra din producţia totală, cu diferenţe procentuale de 5,30

% fructe de calitate extra din total în 2007, de 8,51 % fructe de calitate extra

din total în 2008 şi de 7,84 fructe de calitate extra din total în 2009. De

asemenea se constată că în toate variantele calitatea extra a reprezentat cel

mai mare volum de producţie, fiind urmată de calitatea a I-a care a prezentat

valori medii destul de apropiate între variante. În toate variantele calitatea a

II-a nu a reprezentat un segment important al producţiei, totuşi se constată o

uşoară diferenţă între variante nemulcite şi cele mulcite.

Analizând în medie calitatea comercială a fructelor de castraveţi

(tabelul 3.110) cultivaţi în sistem convenţional de cultură, în cei trei ani

experimentali se observă că producţia totală cea mai mare a fost obţinută la

variantele mulcite şi la desimea de plantare de 44,4 mii plante/ha iar dintre

hibrizi se remarcă hibridul Mirabelle (fig. 3.51) la care producţia medie

totală a fost de 5,36 kg/m2, din care fructe de calitate extra au fost 4,13 kg/

m2, reprezentând un procent mediu de 77,05 %, urmat de hibridul Szatmar

care a obţinut o producţie medie totală de 4,84 kg/m2, şi un procent de fructe

de calitate extra din total de 65,73 %. Un procent bun de fructe de calitate

extra s-a înregistrat şi la desimea de 33,3 mii plante/ha la hibrizii Mirabelle

(73,06 %) şi Szatmar (72,00 %).

35

Tabelul 3.110

Calitatea comercială medie a castraveţilor

Husasău de Tinca 2007 – 2009 V a r i a n t a



Anii experimentali 2007 – 2009

Producţia totală

medie

(kg/m2)

Producţia medie pe calităţi

(kg/m2)

Cal. Extra

medie din

total

(%) Extra Cal.I. Cal. II

Nemulcit 64,4 Szatmar 3,15 2,01 0,89 0,25 63,80

Nemulcit 64,4 Crispina 2,62 1,61 0,76 0,25 61,45

Nemulcit 64,4 Pasalimo 2,74 1,67 0,80 0,27 60,94

Nemulcit 64,4 Mirabelle 3,21 2,10 0,85 0,26 65,42









Mulcit 64,4 Szatmar 3,77 2,54 0,92 0,31 67,37

Mulcit 64,4 Crispina 3,24 2,03 0,93 0,28 62,65

Mulcit 64,4 Pasalimo 3,21 2,08 0,87 0,26 64,79

Mulcit 64,4 Mirabelle 3,56 2,34 0,97 0,25 65,73

Mulcit 44,4 Szatmar 4,84 3,56 0,91 0,37 65,73

Mulcit 44,4 Crispina 3,84 2,55 0,96 0,33 66,40

Mulcit 44,4 Pasalimo 4,31 2,87 1,08 0,36 66,58


Mulcit 33,3 Szatmar 4,68 3,37 0,93 0,38 72,00

Mulcit 33,3 Crispina 4,60 3,17 0,99 0,44 68,91

Mulcit 33,3 Pasalimo 4,46 3,05 0,95 0,46 68,38


Procentul mediu de fructe de calitate extra din total cel mai mic a

fost obţinut de hibridul Crispina în variantă nemulcită şi la desimea de

plantare de 64,4 mii plante/ha, (61,45 %) (fig. 3.52) iar procentul mediu cel

mai mare de fructe de calitate extra din total în variante nemulcite a fost

obţinut de hibridul Mirabelle la desimea de plantare de 44,4 mii plante/ha

(69,71 %).

36

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

Szatmar

nem 64,4

Crispina

nem 64,4

Pasalimo

nem 64,4

Mirabelle

nem 64,4

Szatmar

nem 44,4

Crispina

nem 44,4

Pasalimo

nem 44,4

Mirabelle

nem 44,4

Szatmar

nem 33,3

Crispina

nem 33,3

Pasalimo

nem 33,3

Mirabelle

nem 33,3

CALITATEA COMERCIALĂ MEDIE A CASTRAVEŢILOR CULTIVAŢI ÎN SISTEM CONVENŢIONAL DE CULTURĂ

Producţia totală

Producţie Extra

Producţie Cal I

Producţie Cal II

(kg/m2)

Fig. 3.51 Calitatea comercială medie a castraveţilor în variante nemulcite

0

1

2

3

4

5

6

Szatmar

mulc 64,4

Crispina

mulc 64,4

Pasalimo

mul 64,4

Mirabelle

mul 64,4

Szatmar

mul 44,4

Crispina

mul 44,4

Pasalimo

mul 44,4

Mirabelle

mul 44,4

Szatmar

mul 33,3

Crispina

mul 33,3

Pasalimo

mul 33,3

Mirabelle

mul 33,3

Producţia totală

Producţie Extra

Producţie Cal I

Producţie Cal II

(kg/m2)

CALITATEA COMERCIALĂ MEDIE A CASTRAVEŢILOR CULTIVAŢI ÎN SISTEM CONVENŢIONAL DE CULTURĂ

Fig. 3.52 Calitatea comercială medie a castraveţilor în variante mulcite

37

3.3. INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA

PRODUCŢIEI DE CASTRAVEŢI CULTIVAŢI ÎN SOLARII, ÎN

SISTEM ECOLOGIC.

3.3.1. Dinamica producției

Media dinamicii producţiei culturii castraveţilor în solarii în sistem

ecologic (fig. 3.3.1), în anii experimentali 2007-2009, prezentată în tabelul

3.3.4. evidenţiază cel mai mare volum al producţiei la hibridul Szatmar

urmat de Mirabelle cultivaţi la desimea de 44,4 mii plante/ha iar volumul

maxim de producţie s-a înregistrat în lunile august şi septembrie.

La toate variantele recoltarea în anii experimentali 2007, 2008 şi

2009 a început din a doua decadă a lunii iulie cu excepţia hibridului

Crispina la care recoltarea a început în a treia decadă a lunii iulie. Dinamica

producţiei cea mai mare s-a înregistrat la hibrizii Mirabelle şi Szatmar

cultivaţi la desimea de 44,4 mii plante/ha iar volumul maxim al producţiei s-

a recoltat în lunile august (decada II şi III) şi septembrie (decada I).

38

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

0,9

Szatmar

64,4

Crispina

64,4

Pasalimo

64,4

Mirabelle

64,4

Szatmar

44,4

Crispina

44,4

Pasalimo

44,4

Mirabelle

44,4

Szatmar

33,3

Crispina

33,3

Pasalimo

33,3

Mirabelle

33,3

Iul/dec II

Iul/dec III

Aug/dec I

Aug/dec II

Aug/dec III

Sept/dec I

Sept/dec II

Sept/dec III

Oct/dec I

(kg/m²)

Fig. 3.3.1 Influenţa combinată a desimii plantelor şi a hibridului asupra mediei

dinamicii producţiei, la castraveţii din solarii, în anii experimentali 2007-2008-

2009

39

Tabelul 3.3.4

Influenţa combinată a desimii plantelor şi a hibridului asupra mediei dinamicii producţiei, la castraveţii din

solarii ( kg/m2 )


Desimea Hibridul

mii pl./ha

Iulie/decadă August/decadă Septembrie/decadă

Octombrie

Total

II III Total I II III Total I II III Total I Total

64,4 Szatmar 0,12 0,28 0,40 0,46 0,56 0,64 1,66 0,61 0,43 0,27 1,31 0,16 0,16 3,53

64,4 Crispina - 0,20 0,20 0,43 0,45 0,57 1,45 0,63 0,44 0,26 1,33 0,18 0,18 3,16

64,4 Pasalimo 0,14 0,24 0,38 0,38 0,49 0,52 1,39 0,50 0,38 0,28 1,16 0,21 0,21 3,14

64,4 Mirabelle 0,18 0,36 0,54 0,42 0,62 0,55 1,59 0,44 0,36 0,25 1,05 0,15 0,15 3,33

44,4 Szatmar 0,19 0,39 0,58 0,51 0,62 0,74 1,87 0,78 0,67 0,57 2,02 0,40 0,40 4,87

44,4 Crispina 0,16 0,30 0,46 0,40 0,49 0,51 1,40 0,51 0,39 0,24 1,14 0,17 0,17 3,17

44,4 Pasalimo 0,16 0,30 0,46 0,41 0,53 0,63 1,57 0,67 0,53 0,43 1,63 0,26 0,26 3,92

44,4 Mirabelle 0,32 0,47 0,79 0,61 0,72 0,70 2,03 0,71 0,53 0,48 1,72 0,31 0,31 4,85

33,3 Szatmar 0,15 0,27 0,42 0,35 0,46 0,74 1,55 0,77 0,75 0,60 2,12 0,40 0,40 4,49

33,3 Crispina 0,15 0,25 0,40 0,34 0,48 0,69 1,51 0,79 0,72 0,64 2,15 0,41 0,41 4,47

33,3 Pasalimo 0,11 0,22 0,33 0,33 0,47 0,72 1,52 0,79 0,71 0,55 2,03 0,39 0,39 4,27

33,3 Mirabelle 0,24 0,35 0,59 0,43 0,58 0,71 1,72 0,83 0,71 0,53 2,07 0,34 0,34 4,72

40

3.3.2 Producţia de vară – rezultate medii - 2007-2009

Din media experienţelor efectuate în perioada 2007-2008 rezultă

că producţia de vară la castraveţii cultivaţi în solarii, în sistemul ecologic, a

fost influenţată de factorii experimentali.

Desimea plantelor este unul din factorii care influenţează

producţia de vară la castraveţii cultivaţi în solarii, în sistemul de cultură

ecologică. Astfel din datele prezentate în tabelul 3.139, se poate constata că

producţia a fost, în prima parte a perioadei de recoltare, mai mare la

variantele cu desimea de 44,4 mii plante/ha, urmată de cea de la desimea de

64,4 mii plante/ha. Sporul de producţie, comparativ cu producţia realizată

la desimea de 33,3 mii plante-ha a fost de 27,5 %, la desimea de 44,4 mii

plante/ha. Diferenţa de producţie faţă de varianta martor a fost foarte

semnificativă la varianta cu 44,4 mii plante/ha, în timp ce la variantele cu

64,4 mii plante/ha, diferenţa de producţie nu este asigurată statistic, sporul

de producţie fiind de numai 3,4 % (fig. 3.72).

Tabelul 3.139

Influenţa unilaterală a desimii plantelor asupra producţiei de vară la

castraveţii din solarii

Unilateral influence of plant density on summer production on cucumbers

in polyethylene tunnels

Husasău de Tinca, 2007- 2009 V a r i a n t a

V a r i a n t

Desimea plantelor

Plant density

Producţia

kg/m2 %

Production

kg/m2 %


(kg/m2)

Difference compared to control

(kg/m2)

Semnificaţia

diferenţei

Significance

of difference

33,3 mii pl/ha–Mt. 1,29 100,0 0,00 -

64,4 mii pl/ha 1,34 103,4 0,04 -

44,4 mii pl/ha 1,65 127,5 0,36 ***

DL/LSD (p 5%) 0,07

DL/LSD (p 1%) 0,18

DL/LSD (p 0,1%) 0,31

41

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

1,8

33,3 mii pl/ha 64,4 mii pl/ha 44,4 mii pl/ha Desimea plantelor

Plant density

Producţia

Production


Difference compared to

control

(kg/m²)

Fig. 3.72 Influenţa unilaterală a desimii plantelor asupra producţiei de vară


Unilateral infleunce of plant density on summer production on cucumbers


În funcţie de cultivarul folosit, producţia de vară a fost cuprinsă

între 1,22 kg/m2, la hibridul Crispina şi 1,78 kg/m2, la Mirabelle (tabelul

5.140). La hibridul Mirabelle s-a înregistrat un spor de producţie foarte

semnificativ, respectiv distinct semnificativ, la Szatmar (fig. 3.73).

Tabelul 3.140



Unilateral influence of cultivation on summer production at cucumbers


Husasău de Tinca, 2007- 2009 V a r i a n t a

V a r i a n t

Hibridul

Hybrid

Producţia

kg/m2 %

Production

kg/m2 %


(kg/m2)


(kg/m2)

Semnificaţia

diferenţei

Significance of

difference

Crispina –Mt. 1,22 100,0 0,00 -

Szatmar 1,46 119,8 0,24 **

Pasalimo 1,26 103,1 0,04 -

Mirabelle 1,78 145,9 0,56 ***

DL/LSD (p 5%) 0,12

DL/LSD (p 1%) 0,25

DL/LSD (p 0,1%) 0,44

42

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

1,8


Hybrid

Producţia

Production


Differnece compared to

control

(kg/m²)

Fig. 3.73 Influenţa unilaterală a cultivarului asupra producţiei de vară


Unilateral influence of cultivator on summer production at cucmbers


3.3.3 Producţia totală – rezultate medii - 2007-2009

În perioada 2007-2009, producţia totală la castraveţii cultivaţi în

solarii, în sistem ecologic, a fost influenţată de factorii studiaţi.

Desimea plantelor este unul din factorii care influenţează

producţia totală de castraveţi. Astfel din datele prezentate în tabelul 5.143

se poate constata că producţia a fost mai mare la variantele cu desimea de

33,3 mii plante/ha, 4,51 kg/m2, urmată de cea de la desimea de 44,4 mii

plante/ha, 4,23 kg/m2. În sistemul de cultură ecologică, sporirea desimii

plantelor nu este în favoarea creşterii producţiei totale la unitatea de

suprafaţă, spre deosebire de producţia de vară unde sporirea desimii a avut

efect favorabil în creşterea producţiei. La desimea maximă de 64,4 mii

plante/ha s-a înregistrat o diferenţă de producţie foarte semnificativ

negativă comparativ cu varianta martor (fig. 3.75).

43

Tabelul 3.143

Influenţa unilaterală a desimii plantelor asupra producţiei totale


Unilateral influence of plant density on total production at cucumbers


Husasău de Tinca, 2007-2009 V a r i a n t a

V a r i a n t

Desimea plantelor

Plant density

Producţia

kg/m2 %

Production

kg/m2 %


(kg/m2)


(kg/m2)

Semnificaţia

diferenţei

Significance

of difference

33,3 mii pl/ha –Mt. 4,51 100,0 0,00 -

64,4 mii pl/ha 3,31 73,5 -1,20 000

44,4 mii pl/ha 4,23 93,8 -0,28 0

DL/LSD (p 5%) 0,18

DL/LSD (p 1%) 0,29

DL/LSD (p 0,1%) 0,56

-2

-1

0

1

2

3

4

5

33,3 mii pl/ha Mt 64,4 mii pl/ha 44,4 mii pl/ha Desimea plantelor

Plant density

Producţia

Production


Difference compared to

control

(kg/m²)

Fig. 3.75 Influenţa unilaterală a desimii plantelor asupra producţiei totale


Unilateral influence of plant density on total production at cucumbers


În funcţie de cultivarul folosit, producţia totală a fost cuprinsă între

3,63 kg/m2 şi 4,33 kg/m2 (fig. 3.76). Producţiile au fost mai mari la hibridul

Szatmar, urmat de hibridul Mirabelle diferenţele de producţie faţă de

Crispina fiind distinct semnificative (tabelul 3.144).

44

Tabelul 3.144

Influenţa unilaterală a cultivarului asupra producţiei totale


Unilateral influence of cultivation on total production at cucumbers


Husasău de Tinnca, 2007-2009 V a r i a n t a

V a r i a n t

Hibridul

Hybrid

Producţia

kg/m2 %

Production

kg/m2 %


(kg/m2)


(kg/m2)

Semnificaţia

diferenţei

Significance

of

difference

Crispina –Mt. 3,63 100,0 0,00 -

Szatmar 4,33 119,3 0,70 **

Pasalimo 3,80 104,7 0,17 -

Mirabelle 4,32 119,2 0,69 **

DL/LSD (p 5%) 0,18

DL/LSD (p 1%) 0,34

DL/LSD (p 0,1%) 0,71

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5


Hybrid

Producţia

Production


Differnce compared to

control

(kg/m²)

Fig. 3.76 Influenţa unilaterală a cultivarului asupra producţiei totale la

castraveţii din solarii

Unilateral influence of cultivation on total production at cucumbers in

polyethylene tunnels

Din datele prezentate în tabelul 3.145 se poate constata că

producţia totală a castraveţilor cultivaţi în solar a fost diferită de la un

hibrid la altul precum şi în funcţie de desimea plantelor la unitatea de

suprafaţă. La desimea maximă de 64,4 mii plante/ha, producţia realizată de

45

cei patru hibrizi a fost cuprinsă între 3,16 kg/m2 şi 3,56 kg/m2. La desimea

de 44,4 mii plante/ha producţia realizată de aceeaşi hibrizi a fost cuprinsă

între 3,21 şi 4,89 kg/m2 iar la desimea de 33,3 mii plante /ha, producţia a

fost între 4,29 şi 4,76 kg/m2. Dintre hibrizi, producţia cea mai mare s-a

obţinut la Mirabelle şi Szatmar, în special la desimea de 44,4 mii plante/ha.

5.3.4. Calitatea producţiei la castraveţii cultivaţi în solarii în

sistem ecologic de cultură

Analiza calităţii fructelor de castraveţi în cei trei ani experimentali

la toţii hibrizii luaţi în studiu confirmă încă o dată calitatea superioară a

fructelor din variantele cultivate la desimea de 44,4 mii plante/ha, unde s-a

înregistrat cel mai mare procent de fructe de calitate extra din producţia

totală, cu diferenţe procentuale de 1,78 % fructe de calitate extra din total

faţă de variantele cultivate la desimea de 64,4 mii plante/ha în anul

experimental 2007, de 1,75 % fructe de calitate extra din total faţă de

variantele cultivate la aceeaşi desime de plantare în 2008 şi de 1,71 % fructe

de calitate extra din total comparativ tot cu variantele cultivate la desimea

de 64,4 mii plante/ha în anul experimental 2009. De asemenea se constată

că în toate variantele calitatea extra a reprezentat cel mai mare volum de

producţie, fiind urmată de calitatea a I-a care a prezentat valori medii destul

de apropiate între variante.

În toate variantele calitatea a II-a nu a reprezentat un segment

important al producţiei, totuşi se constată o uşoară diferenţă între variante

cultivate la desimea de 44,4 mii plante/ha şi variantele cultivate la desimea

de 64,4 mii plante/ha.

46

Tabelul 3.150

Calitatea comercială medie a castraveţilor

Average commercial quality of cucumbers

Husasău de Tinca 2007 - 2009 V a r i a n t a

V a r i a n t



Culture Density Hybrid

system mii pl./ha

Anii experimentali

Experimental years

2007 – 2009

Producţia totală

medie

(kg/m2)

Average total

production

(kg/m2)

Producţia medie pe calităţi

(kg/m2)

Average quality production

(kg/m2)

Cal. Extra

medie

din total

(%)

Extra

average

production

(%)

Extra Cal.I. Cal. II

Mulcit 64,4 Szatmar 3,51 2,44 0,84 0,23 69,51

Mulcit 64,4 Crispina 3,13 2,03 0,85 0,25 64,85

Mulcit 64,4 Pasalimo 3,13 2,03 0,86 0,24 64,85


Mulcit 44,4 Szatmar 4,87 3,75 0,87 0,25 77,00

Mulcit 44,4 Crispina 3,17 2,07 0,85 0,25 65,29

Mulcit 44,4 Pasalimo 3,92 2,75 0,89 0,26 70,15


Mulcit 33,3 Szatmar 4,49 3,37 0,86 0,26 75,05

Mulcit 33,3 Crispina 4,47 3,27 0,90 0,30 73,15

Mulcit 33,3 Pasalimo 4,28 3,05 0,92 0,31 71,26


Analizând în medie calitatea comercială a fructelor de castraveţi

(tabelul 3.150, fig. 3.78) cultivaţi în sistem ecologic de cultură, în cei trei

ani experimentali se observă că producţia totală cea mai mare a fost obţinută

la variantele cultivate la desimea de plantare de 44,4 mii plante/ha iar dintre

hibrizi se remarcă hibridul Szatmar şi Mirabelle la care producţia medie

totală a fost de 4,87 kg/m2 respectiv 4,84 kg/m2 din care fructe de calitate

extra au fost 3,75 kg/m2 respectiv 3,77 kg/m2, reprezentând un procent

mediu de 77,00 % respectiv 77,89 %, urmând hibridul Mirabelle în varianta

cultivată la desimea de 33,3 mii plante/ha care a obţinut o producţie medie

47

totală de 4,72 kg/m2, şi un procent de fructe de calitate extra din total de

76,69 %.

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5

Szatmar

mulc 64,4

Crispina

mulc 64,4

Pasalimo

mul 64,4

Mirabelle

mul 64,4

Szatmar

mul 44,4

Crispina

mul 44,4

Pasalimo

mul 44,4

Mirabelle

mul 44,4

Szatmar

mul 33,3

Crispina

mul 33,3

Pasalimo

mul 33,3

Mirabelle

mul 33,3

Producţia totală

Total productionProducţie Extra

Extra Production Producţie Cal I

Production Quality IProducţie Cal II

Production Quality II

CALITATEA COMERCIALĂ MEDIE A CASTRAVEŢILOR CULTIVAŢI ÎN SISTEM ECOLOGIC DE CULTURĂ

(kg/m2)

Fig. 3.78 Calitatea comercială medie a castraveţilor cultivaţi în solarii în

sistem ecologic de cultură

Average commercial quality of cucumber grown in polyethylene tunnels

in ecological system

Procentul mediu de fructe de calitate extra din total cel mai mic a

fost obţinut de hibrizii Crispina şi Pasalimo în varianta cultivată la desimea

de plantare de 64,4 mii plante/ha, (64,85 %).

48

3.4. REZULTATE COMPARATIVE PRIVIND PRODUCŢIA DE

CASTRAVEŢI ÎN SOLARII REALIZATĂ ÎN SISTEME DE CULTURĂ

DIFERITE

3.4.1. Producţia de vară de castraveţi realizată în sisteme

diferite de cultură.

Din analizarea datelor medii privind producţia obţinută în sistemul

de cultură convenţional şi respectiv ecologic se constată că s-au înregistrat

diferenţe. Menţionăm că pentru cultura convenţională s-au utilizat, pentru

studiul comparativ, numai variantele mulcite la care s-a efectuat prelucrarea

statistică.

Tabelul 3.151

Influenţa desimii plantelor asupra producţiei de vară, la

castraveţii cultivaţi în solarii

Influence of plant density on summer production, at cucumbers


Husasău de Tinca, 2007-2009 V a r i a n t a

V a r i a n t

Cultura convenţională

Conventional culture

Cultura ecologică

Ecological culture

Diferenţa

Difference

Desimea

mii plante/ha

Density

mii plante/ha

Kg/m2 % Semnificaţia

Significance


Significance

Kg/m2

33,3 1,29 100,0 - 1,41 100,0 - 0,12

64,4 1,34 103,4 - 1,43 101,0 - 0,09

44,4 1,65 127,5 *** 1,81 127,8 *** 0,16

DL/LSD (p 5%) 0,07 0,08

DL/LSD (p 1%) 0,18 0,13

DL/LSD (p 0,1%) 0,27 0,25

Din datele prezentate în tabelul 3.151 se constată că producţia de

vară a fost mai mare în variantele cultivate în sistemul ecologic. În ambele

sisteme de cultură desimea de 44,4 mii plante/ha asigură o producţie de

vară mai ridicată (fig. 3.79). Diferenţa de producţie dintre sistemul ecologic

49

şi cel convenţional a fost cuprinsă între 0,09 şi 0,16 kg/m2, în funcţie de

desimea practicată.

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

1,8

2

Producţia cultură convenţională

Production conventional culture

Producţia cultură ecologică

Production ecological culture

Diferenţa

Difference

33,3 mii pl/ha

64,4 mii pl/ha

44,4 mii pl/ha

(kg/m²)

Fig. 3.79 Influenţa desimii plantelor asupra producţiei de vară,

la castraveţii cultivaţi în solarii

Influence of plant density on summer production, at cucumbers in


În sistemul de cultură ecologic hibrizii utilizaţi realizează

producţii mai mari comparativ cu sistemul de cultură convenţional (tabelul

3.152). În ambele sisteme de cultură hibrizii Mirabelle şi Szatmar au realizat

cele mai mari producţii de vară (fig. 3.80).

Tabelul.3.152

Influenţa hibridului asupra producţiei de vară, la castraveţii

cultivaţi în solarii

Hybrid influence on summer production at cucumber cultures


Husasău de Tinca, 2007-2009 Va r i a n t

a

Va r i a n t



Cultura ecologică

Ecological culture

Diferenţa

Difference

Hibridul

Hybrid


Significance


Significance

Kg/m2

Crispina – 1,22 100,0 - 1,31 100,0 - 0,09

50

Mt.

Szatmar 1,46 109,8 ** 1,62 123,6 ** 0,16

Pasalimo 1,26 103,8 - 1,38 105,9 - 0,12

Mirabelle 1,78 145,9 *** 1,89 144,6 *** 0,11

DL/LSD (p 5%) 0,12 0,09

DL/LSD (p 1%) 0,25 0,23

DL/LSD (p 0,1%) 0,44 0,38

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

1,8

2


Hybrid

Producţia cultură convenţională


Producţia cultură ecologică

Production ecological culture

Diferenţa

Difference

(kg/m²)

Fig. 3.80 Influenţa hibridului asupra producţiei de vară, la castraveţii


Combined influnce of plant density and of the hybrid on summer

production, at cucumber in polyethylene tunnels

3.4.2. Producţia totală de castraveţi realizată în sisteme diferite

de cultură.

Tabelul 3.154

Influenţa desimii plantelor asupra producţiei totale, la castraveţii


Influence of plant density on total production, at cucumbers in


Husasău de Tinca, 2007-2009 Va r ia n ta

V a r i a n t



Cultura ecologică

Ecological culture

Diferenţa

Difference

Desimea

mii

plante/ha


Significance


Significance

Kg/m2

33,3 4,70 100,0 - 4,51 100,0 - -0,19

51

64,4 3,45 73,4 000 3,31 73,5 000 -0,14

44,4 4,60 97,9 - 4,23 93,8 0 -0,37

DL/LSD (p 5%) 0,14 0,18

DL/LSD (p 1%) 0,26 0,29

DL/LSD (p 0,1%) 0,40 0,42

-1

0

1

2

3

4

5

Cultură convenţională


Cultură ecologică

Ecological culture

Diferenţa

Difference

33,3 mii pl/ha

64,4 mii pl/ha

44,4 mii pl/ha

(kg/m²)

Fig. 3.83 Influenţa desimii plantelor asupra producţiei totale, la castraveţii


Influence of plant density on total production, at cucumbers in polyethylene

tunnels

Din datele prezentate în tabelul 3.154 se constată că producţia

totală a fost mai mare în variantele cultivate în sistemul convenţional,

valorile fiind cuprinse între 0,14 şi 0,37 kg/m2. În sistemul de cultură

convenţional desimea de 44,4 mii plante/ha asigură o producţie totală mai

ridicată, în timp ce la sistemul de cultură ecologic desimea minimă de 33,3

mii plante/ha realizează maximum de producţie (fig. 3.83).

În sistemul de cultură convenţional hibrizii utilizaţi realizează

producţii mai mari comparativ cu sistemul de cultură ecologic (tabelul

5.155), diferenţa fiind între 0,15 şi 0,30 kg/m2. În ambele sisteme de cultură

hibrizii Mirabelle şi Szatmar au realizat cele mai mari producţii totale,

diferenţele de producţie faţă de Crispina fiind distinct semnificative (fig.

3.84).

52

Tabelul.3.155

Influenţa hibridului asupra producţiei totale, la castraveţii


Hybrid influence on total production, at cucumbers in


Husasău de Tinca, 2007-2009 Va r i a n ta

V a r i a n t



Cultura ecologică

Ecological culture

Diferenţa

Difference

Hibridul

Hybrid


Significance


Significance

Kg/m2

Crispina –

Mt.

3,93 100,0 - 3,63 100,0 - -0,30

Szatmar 4,48 114,0 ** 4,33 119,3 ** -0,15

Pasalimo 3,99 101,5 - 3,80 104,7 - -0,19

Mirabelle 4,62 117,5 ** 4,32 119,2 ** -0,30

DL/LSD (p 5%) 0,21 0,19

DL/LSD (p 1%) 0,42 0,37

DL/LSD (p 0,1%) 0,74 0,71

-0,5

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5


Hybrid

Cultură convenţională


Cultură ecologică Production

ecological culture

Diferenţa

Difference

(kg/m²)

Fig. 3.84 Influenţa hibridului asupra producţiei totale, la castraveţii cultivaţi

în solarii

Hybrid influence on total production, at cucumbers in polyethylene tunnels

53

CAPITOLUL IV

REZULTATE PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE, CONSUMUL DE

APĂ ŞI PROGNOZA IRIGAŢIEI LA CULTURA

CASTRAVEŢILOR ÎN SOLAR

Factorii care concură la stabilirea regimului de irigare sunt:

particularităţile biologice ale speciei respective, durata perioadei de

vegetaţie, perioada de înfiinţare a culturii, fazele critice pentru asigurarea

cu apă: consumul sau evapotranspiraţia potenţială lunară pe perioada de

vegetaţie; evaluarea cantităţii de apă necesară pentru aprovizionarea

stratului active de sol în perioada de vegetaţie şi lunar, proprietăţile

hidrofizice ale solului pe adâncimea stratului activ.

Principalele elemente ale regimului de irigare sunt: norma de

udare, numărul de udări, norma de irigare, momentul şi durata aplicării

udării, graficul udărilor.

Literature de specialitate recomandă pentru culturile din solarii

irigarea prin aspersiune, prin brazde şi prin picurare. Aşa cum s-a arătat s-a

folosit irigarea prin picurare.

Norma de udare ca prim element al regimului de irigare reprezintă

cantitatea de apă în m3/ha care se administrează la o udare pentru o cultură.

În conducerea regimului umidităţii solului s-a avut în vedere

menţinerea rezervei de apă pe adâncimea de 0-50 cm între plafonul minim

şi capacitatea de câmp. Plafonul minim s-a stabilit la 2/3 (66 %) din

intervalul umidităţii active. În acest scop s-a determinat umiditatea solului

din 10 în 10 zile, folosind metoda gravimetrică.

54

Regimul optim de irigare al castraveţilor pentru menţinerea

rezervei de apă între plafonul minim şi capacitatea de câmp pe adâncimea

de 0 – 50 cm s-a asigurat prin irigare cu norma de 3430 m3/ha în 2007, cu

norma de 2890 m3/ha în 2008 şi cu norma de 3340 m3/ha în 2009. Numărul

de udări a fost de 12 în 2007 şi 2009 şi de 10 în 2008. Valoarea medie pe

perioada studiată a normei de irigare a fost de 3220 m3/ha Normele de

irigare lunare folosite sunt în corelaţie directă cu temperatura aerului. În

luna iunie, cea mai mare valoare a normei de irigare s-a folosit în anul 2007

(870 m3/ha), în iulie în anul 2009 (950 m3/ha), în august 2009 (1090 m3/ha)

şi în septembrie tot în anul 2009 (800 m3/ha). În medie pe perioada studiată

dar şi în fiecare an în parte, cea mai mare valoare a normei de irigare şi cel

mai mare număr de udări s-au folosit în luna septembrie.

În cei trei ani experimentali s-au înregistrat valori mai mari ale

consumului total de apă în varianta nemulcită comparativ cu varianta

mulcită, diferenţele relative fiind de 3,2 % în 2007, 2,9 % în 2008 şi de 3,1

% în 2009. În varianta nemulcită cultura de castraveţi a consumat o

cantitate de apă mai mare din rezerva solului. În acoperirea consumului

total de apă al castraveţilor din solar irigarea a avut cea mai mare pondere,

în varianta nemulcită aceasta fiind de 67 % în 2007, de 68 % în 2008 şi de

77 % în 2009. În varianta mulcită ponderea irigaţiei în consumul total de

apă a fost mai mare, respectiv 69 % în 2007, 70 % în 2008 şi 79 % în 2009.

Metodele de prognoză şi avertizare folosite pe plan mondial se

bazează pe determinarea directă şi determinarea indirectă a momentului

aplicării udărilor.

Metodele directe se bazează pe controlul umidităţii solului prin folosirea

metodelor gravimetrice, tensiometrice, electrometrice.

55

Metodele indirecte se bazează pe legătura dintre consumul de apă

al plantelor (determinat direct) şi evapotranspiraţia de referinţă (ET0).

Evapotranspitaţia de referinţă poate fi calculată printr-o mare diversitate de

metode care folosesc elementele climatice sau poate fi măsurată cu ajutorul

evaporimetrelor sau lizimetrelor (Grumeza şi colab., 1989).

Atât în varianta fără mulci, cât şi în varianta cu mulci, cea mai

mare valoare a consumului mediu zilnic de apă, s-a înregistrat în luna

august.

CONCLUZII GENERALE PRIVIND CULTURA

CASTRAVEŢILOR ŞI REGIMUL DE IRIGARE LA CULTURA ÎN

SOLARII

Din cercetările efectuate, în perioada anilor 2007-2009, în ferma

legumicolă, din localitatea Husasău de Tinca, judeţul Bihor, privind

influenţa desimii plantelor în sistem de cultură mulcit cu folie neagră şi

nemulcit, a irigării prin picurare asupra culturii castraveţilor în solarii în

sistem convenţional şi ecologic de cultură, în scopul introducerii în

tehnologia de cultură a castraveţilor în solarii a unor elemente noi de

intensivizare în paralel cu găsirea hibrizilor cel mai bine adaptaţi la

condiţiile pedoclimatice din N-V ţării şi la care să poată fi aplicate

tehnologii alternative de cultură, menite să uşureze munca cultivatorilor, să

atingă performanţe productive rezonabile, crescând nivelul calităţii prin

eliminarea reziduurilor chimice de sinteză din produsul finit, aducându-le

totodată unele avantaje în ceea ce priveşte timpurietatea, producţia şi

calitatea fructelor, în vederea reducerii cheltuielilor de producţie şi

valorificării la maximum a condiţiilor naturale de climă şi sol s-au desprins

următoarele concluzii:

56

1. Solul pe care sunt amplasate solariile sunt soluri aluviare, care

au suferit modificări profunde o dată cu trecerea lor în sectorul legumicol.

2. Datorită aportului constant de gunoi de grajd (chiar şi înaintea

cultivării cu legume) se observă conţinutul destul de ridicat de humus, 4,30

%, respectiv 4,53 %. Şi în cazul pH-ului s-au constatat modificări

comparativ cu solurile din zonă. Dacă în mare parte solurile au o reacţie

slab acidă şi neutră, în cazul solului din experienţă, reacţia solului în

ambele solarii este slab alcalină. De menţionat de asemenea este şi buna

aprovizionare a solului în N, P, K.

3. Media termică a perioadei analizate (1992-2009) s-a ridicat la

valoarea de 10,8ºC dintre care anul cel mai cald a fost 2007 când media lui

anuală a atins valoarea de 12,6 ºC, anul 2008 a fost considerat un an normal

din punct de vedere termic iar 2009 a fost un an cald cu o medie termică de

11,6 ºC, valori care au influenţat puternic condiţiile climatice din interiorul

solariilor şi care au necesitat o atenţie deosebită în corectarea lor în funcţie

de cerinţele castraveţilor faţă temperatură şi umiditate.

10. Referitor la temperatura solului în perioada studiată, se

observă diferenţe între variante. De remarcat este faptul că în solarul S1

toate variantele au fost mulcite cu folie neagră, în timp ce în solarul S2 au

existat variante mulcite cu folie neagră şi variante nemulcite.

11. De asemenea în variantele mulcite temperatura solului a avut

valori apropiate în timp ce la variantele nemulcite variaţiile au fost mai

mari. Se constată o descreştere a temperaturii începând din prima decadă a

lunii iulie şi până la sfârşitul lunii septembrie datorită descreşterii

temperaturii în solarii pe de o parte şi datorită gradului mai mare de

umbrire a solului cu plantele în vegetaţie.

57

12. De asemenea solul din solarul S1 a avut temperaturi ceva mai

ridicate comparativ cu variantele mulcite din solarul S2, diferenţe mai mari

înregistrându-se faţă de variantele nemulcite.

15. Analizând în ansamblu elementele microclimatului din solarii

exprimat prin evoluţia temperaturii aerului şi solului precum şi a umidităţii

relative a aerului în cei 3 ani experimentali, se constată condiţii mult mai

favorabile pentru cultura castraveţilor tip cornişon în anul 2008 comparativ

cu anul 2007 şi 2009, influenţa acestor elemente regăsindu-se în mod direct

asupra producţiei de fructe.

16. În sistemul de cultură mulcit prin comparaţie cu sistemul de

cultură nemulcit în cultura convenţională s-a constatat că cei 4 hibrizi

studiaţi (Szatmar, Crispina, Pasalimo, Mirabelle) la cele trei desimi ale

plantelor (64,4; 44,4; 33,3 mii plante/ha) au avut creşteri mai viguroase şi o

fructificare mai bună, valori exprimate prin înălţimea tulpinilor, numărul de

frunze pe plantă, număr de lăstari de ordin I şi II, număr de flori femele şi

număr de fructe legate.

17. Diferenţele de lungime, număr de lăstari de ordin I şi II, număr

de frunze, număr de flori femele şi mascule şi număr de fructe legate, sunt

evidenţiate şi în cele două sisteme de cultură şi anume cultură ecologică şi

cultură convenţională, unde se observă că plantele cultivate în sistem

convenţional au o creştere vegetativă mai mare datorită utilizării

fertilizanţilor chimici care prin elementele conţinute stimulează foarte mult

planta comparativ cu fertilizanţii ecologici cu efect mai lent asupra creşterii

şi dezvoltării acestora.

18. Mulcirea solului cu folie neagră în cultura castraveţilor în

solarii a influenţat de asemenea foarte puternic vegetaţia şi fructificarea

58

plantelor, datorită ridicării gradientului termic al solului, uniformizând şi

îmbunătăţind regimul de apă din sol. În consecinţă dinamica recoltărilor

este avantajoasă valorificării, producţia mai ridicată şi de calitate mai bună.

19. Dinamica producţiei exprimată prin producţia de vară şi

producţia totală este influenţată de sistemul de cultură mulcit, unde

recoltarea a început în a doua decadă a lunii iulie, excepţie făcând hibridul

Crispina la desimea de 64,4 mii plante/ha unde recoltarea a început în a III-

a decadă a lunii iulie în toţi cei trei ani experimentali la cultura

convenţională.

20. În sistemul convenţional de cultură, fără mulci, recoltarea a

început în a treia decadă a lunii iulie, excepţie făcând hibridul Crispina la

care recoltarea a început în prima decadă a lunii august, indiferent de

desimea practicată.

22. În toţi cei trei ani experimentali (2007-2009), în cultură

convenţională, volumul maxim al producţiei s-a recoltat în lunile august şi

septembrie, iar producţia cea mai bună s-a înregistrat la desimea de 44,4

mii plante/ha la hibrizii Szatmar şi Mirabelle, în variante mulcite. Volumul

cel mai ridicat al producţiei s-a realizat în 2008 şi 2009 la hibridul Mirabell,

cultivat la desimea de 44,4 mii plante/ha, iar în 2007 hibridul Szatmar

cultivat la desimea de 44,4 mii plante/ha, în variante mulcite, a înregistrat

cel mai ridicat volum al producţiei.

23. În cultura ecologică, recoltarea a început în a doua decadă a

lunii iulie la toate variantele şi în toţi cei trei ani experimentali, excepţie

făcând hibridul Crispina la desimea de 64,4 mii plante/ha, unde recoltarea a

început în a treia decadă a lunii iulie.

59

24. În toţi cei trei ani experimentali (2007-2009), în cultură

ecologică, volumul maxim al producţiei s-a realizat la variantele cultivate la

desimea de 44,4 mii plante/ha la hibrizii Sztamar şi Mirabelle. Volumul cel

mai mare al producţiei recoltate în lunile august şi septembrie s-a realizat în

2007 la hibridul Mirabelle cultivat la desimea de 33,3 mii plante/ha, urmat

la o diferenţă de 0,01 kg/m2 de hibridul Szatmar la desimea de 44,4 mii

plante/ha, în anul 2008 la hibrizii Szatmar şi Mirabelle cultivaţi la desimea

de 44,4 mii plante/ha iar în 2009 la hibridul Szatmar cultivat la desimea de

44,4 mii plante/ha urmat de hibridul Mirabelle.

25. În toţi cei trei ani experimentali, atât în cultură convenţională

cât şi în cultură ecologică volumul maxim al producţiei s-a realizat la

variantele cultivate la desimea de 44,4 mii plante/ha iar volumul cel mai

mare al producţiei în lunile august şi septembrie s-a realizat la variantele

cultivate la desimea de 44,4 mii plante/ha la hibrizii Szatmar şi Mirabelle.

26. Media dinamicii culturii castraveţilor în solarii în sistem

conveţional şi ecologic evidenţiază prin volumul de producţie total cel mai

mare hibrizii Mirabelle şi Szatmar în variante mulcite cultivate la desimea

de 44,4 mii plante/ha ca fiind cei mai productivi.

27. Pentru menţinerea umidităţii solului din solar pe adâncimea de

0 – 50 cm între plafonul minim şi capacitatea de câmp s-a utilizat o normă

de irigare de 3430 m3/ha în 2007, cu 2890 m3/ha în 2008 şi cu 3340 m3/ha

în 2009.

28. Consumul de apă al castraveţilor din solar a fost influenţat de

condiţiile climatice şi de sistemul de cultură mulcit. În anul cu temperatura

medie zilnică cea mai ridicată s-a înregistrat consumul de apă cel mai mare,

60

iar în varianta fără mulci consumul total de apă a fost mai mare decât în

varianta cu mulci.

29. Prognoza irigaţiei bazată pe folosirea evaporimetrului Piché a

necesitat determinări zilnice ale evaporaţiei Piché, care a avut cea mai mare

valoare în luna iulie. Pentru transformarea evaporaţiei zilnice Piché în

consum optim de apă al castraveţilor s-au calculat coeficienţii „Kc” ca

raport între consumul de apă optim zilnic şi evaporaţia Piché. Valorile

acestor coeficienţi sunt specifice fiecărei luni ale perioadei de vegetaţie. În

medie pe perioada studiată în varianta mulcită, valorile coeficienţilor „Kc”

sunt mai mici decât valorile determinate în varianta fără mulci.

RECOMANDĂRI

1. Pentru cultura castraveţilor în solarii, indiferent de

sistemul practicat (convenţional sau ecologic) recomandăm practicarea

mulcirii solului cu folie de polietilenă de culoare închisă, concomitent cu

utilizarea udării prin picurare.

2. Din experimentările întreprinse a rezultat faptul că

desimea cea mai potrivită la cultura castraveţilor de vară-toamnă este de

peste 40 mii plante/ha, respectiv 44,4 mii plante/ha.

3. Pentru realizarea unor producţii de toamnă rentabile,

recomandăm cultivarea hibrizilor Mirabelle şi Szatmar, asigurându-se astfel

volumul maxim al producţiei recoltate în lunile august-septembrie, când

cererea de castraveţi pe piaţă este cea mai ridicată.

4. Pentru menţinerea umidităţii solului din solar, în zona de

vest a României, pe adâncimea de 0 – 50 cm între plafonul minim şi

61

capacitatea de câmp este necesară o normă de irigare cuprinsă între 2890

m3/ha şi 3430 m3/ha în funcţie de condiţiile climatice specifice.

62

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. APAHIDEAN AL.,S., 1996, Cercetări privind consumul de apă şi

regimul de irigare al culturilor de ceapă şi varză semănate direct în câmp, în

condiţiile Podişului Transilvaniei-Teză de doctorat, Cluj-Napoca.

2. APAHIDEAN,AL.S. şi colab., 1999, Legumicultură generală, Ed. Tipo

Agronomia, Cluj-Napoca.

3. APAHIDEAN,AL.S. şi colab., 2000, Legumicultură generală, vol. I, Ed.

Risoprint, Cluj-Napoca.

4. APAHIDEAN,AL.S. şi colab., 2000, Legumicultură generală, vol. II, Ed.

Risoprint, Cluj-Napoca.

5. APAHIDEAN,AL.S. şi colab., 2001, Legumicultură generală, Ed.

Academic Pres, Cluj-Napoca.

6. APAHIDEAN, MARIA, AL.S.APAHIDEAN, 2000, Legumicultură

specială, Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca.

7. BEI, MARIANA, APAHIDEAN, S., Al., CĂRBUNAR, M., 2010, The

influence of some agro-tehnological feature on the cucumber yeld from

plastic tunnels in the western area of Romania, Universitatea de Ştiinţe

Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi, Simpozion Ştiinţific anual cu

participare internaţională – Horticultură –Ştiinţă, Calitate, Diversitate şi

Armonie.

8. BEI, MARIANA, APAHIDEAN, S., Al., DOMUŢA, C., 2010,

Determining the water consumption of cucumbers grown in solariums in the

western part of Romania, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină

Veterinară Iaşi, Simpozion Ştiinţific anual cu participare internaţională –

Horticultură –Ştiinţă, Calitate, Diversitate şi Armonie.

63

9. BEI, MARIANA, APAHIDEAN, S., Al., DOMUŢA, C., 2010,

Determining the irigation regime and the water consumption for cucumber

crops grown in solarium, Banat's University of Agricultural Sciences and

Veterinary Medicine Timişoara. Faculty Horticulture and Sylviculture.

Journal of Horticulture, Forestry and Biotechnology, Vol. 14(2), ISSN

2066-1797, pag. 316-320, 2010.

10. BEI, MARIANA, APAHIDEAN, S., Al., CĂRBUNAR, M., 2010, The

influence of some tehnological elements upon the production of organic

cucumbers cultivated in solariums, Banat's University of Agricultural

Sciences and Veterinary Medicine Timişoara. Faculty Horticulture and

Sylviculture. Journal of Horticulture, Forestry and Biotechnology, Vol.

14(2), ISSN 2066-1797, pag. 321-324.

11. BEYAERT, R. R., ROY, R. C.,COELHO, B. K. BALL, 2007,

Irrigation and fertilizer management effects on processing cucumber

productivity and water use efficiency, CANADIAN JOURNAL OF

PLANT SCIENCE, Vol. 87, Issue: 2 , 355-363

12. BERAR, V., 2006, Legumicultură, Ed. MIRTON, Timişoara.

13. CIOFU, RUXANDRA, STAN, N., POPESCU, V., PELAGHIA,

CHILOM, APAHIDEAN S., HOROGOŞ, A., BERAR, V., LAUEN, K.,F.,

ATANASIU, N., 2004, Tratat de legumicultură. Ed. Ceres, Bucureşti.

14. DOMUŢA C. şi colab., 2000, Irigarea culturilor. Ed. Universităţii din

Oradea.

15. DOMUŢA C., 2005, Irigarea culturilor. Ed. Universităţii din Oradea.

16. FUKUDA S., SATOH A., KASAHARA H., MATSUYAMA H. and

TAKEUCHI Y., 2008, Effects of ultraviolet-B irradiation on the cuticular

http://www.embase.com/search/results





64

wax of cucumber (Cucumis sativus) cotyledons, Journal of Plant

Research ,121:2 ,179-189.

17. HAWRYLAK-NOWAK, B., MATRASZEK, R., SZYMAŃSKA, M.,

2010, Selenium Modifies the Effect of Short-Term Chilling Stress on

Cucumber Plants Biological Trace Element Research.

18. INDREA, D., BUTNARIU., H., FLORESCU, E., PANAIT, TINGA,

DINA, GH., 1983, Legumicultura. E.D.P. Bucureşti.

19. INDREA, D., APAHIDEAN, AL., 1995, Ghid practic pentru cultura

legumelor. Ed. Ceres, Bucureşti.

20. INDREA, D., APAHIDEAN, AL., 1997, Cultura legumelor timpurii.

Ed. Ceres, Bucureşti.

21. MĂNIUŢIU, D., 2008, Legumicultuiră generală, Ed.AcamicPres, Cluj-

Napoca.

22. POŞTA, G., BERAR, V., 2008, Legumicultură generală, Indrumător de

lucrări practice, Ed. MIRTON, Timişoara.

23. POSMYK, M.M., BALABUSTA, M., WIECZOREK, M.,

SLIWINSKA, E., JANAS, K.M., 2009, Melatonin applied to cucumber

(Cucumis sativus L.) seeds improves germination during chilling stress,

Journal of Pineal Research 46:2 , 214-223.

24. SIMA RODICA, 2009, Legumicultura sursă de hrană şi potenţial

ornamental, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.

25. SOARE, RODICA, DUŢĂ ADRIANA, 2008, Tehnologii legumicole

alternative, Ed. Universitaria, Craiova.

http://www.embase.com/search/results?subaction=viewrecord&rid=4&page=1&L50791189




65

UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES AND

VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA

DOCTORAL SCHOOL

HORTICULTURE FACULTY

ENG. MARIANA FLORICA (căs. BEI) DOMOCOŞ

SUMMARY OF THE PhD THESIS

RESEARCH CONCERNING CULTURE TECHNOLOGY

AND IRIGATION REGIME OF CUCUMBERS IN

POLYETHYLENE TUNNELS, IN THE PEDOCLIMATIC

CONDITIONS OF ROMANIA’S WESTERN AREA

SCIENTIFIC COORDINATOR

Prof.PhD. ALEXANDRU SILVIU APAHIDEAN

CLUJ-NAPOCA

2011

66

The extension of vegetable cultures in covered shelters with

plastic sheets and using natural thermal potential has the aim of reducing of

heating costs in new ways to reduce losses.

Expanding the use of plastic sheets of long duration requires

knowledge of the effects on the microclimate, the influences on plants and

production and the economic efficiency measure taking into consideration

the high processing costs.

In order to achieve quality production through completion of the knowledge

about the eco-physical behavior of the main species for scientific

substantiation of technical and organizational measures applied to culture -

fertilization, irrigation, plant health treatments and substantiating the

initiation of research on cultivation systems based on biological resources,

the reduction or exclusion of synthetic chemicals, to obtain ,, organic

products, " have been important goals in research on technology culture and

irigation regime of cucumbers in greenhouses irrigation, in pedoclimatic

conditions in the western area of Romania.

Earliness and productivity parameters can be improved by various

methods, without increasing too much the production costs. Thus proper

management of irrigation water from protected areas is the final goal, not

only to improve production quality and quantity in the soil but also the

creation of a favorable regime for hydric plants, waste water and avoid

water stress, caused by excessive or insufficient water the substrate.

On the other hand mulching the soil in greenhouses can improve

greatly the temperature and hydric regime soil, with favorable effects on

growth and fructification of plants with increasing timpurietăţii, quantitative

and qualitative production of cucumber in greenhouses.

67

The main goal of research is the introduction of the technology

culture of cucumbers in greenhouses of new elements in parallel with the

intensification of finding hybrids best adapted to climatic conditions in the

northwest of the country and that alternative technologies can be applied to

culture, aimed at easing for growers the achievement of reasonable

production performance, increasing the quality of the synthetic chemical

disposal of the finished product, while bringing them some advantages in

terms of timpurietatea production and fruit quality of cucumbers.

In order to achieve the above-mentioned, our approach covers

some major issues to highlight:

- influence of conventional and organic crop technology, the drip

irrigation and soil mulching on growth and fructification of plants;

- obtaining higher production analyzed through the dynamics of

harvesting under the influence of conventional and organic technology, the

drip irrigation and mulching the soil;

- assessing the total summer and total production under the

influence of conventional and organic crop technology, the drip irrigation

and mulching the soil;

- determining the commercial quality of cucumber fruits grown in

conventional and organic crop systems in greenhouses, in mulched and

unmulched variants

- analysis of productivity and quality of four hybrids of

cucumbers.

During the development of the thesis and based on the analysis we

have tried to give an answer as correct as possible to the issues under study,

correlating the data with multiple research offered by literature.

68

The used biological material consisted of four hybrids of

cucumber, Szatmar, Crispin, Pasalimo, Mirabelle, with fruits of cornichon

type, resistant to some more common diseases found in protected areas.

In order to achieve research goals and objectives there were organized

polifactorial experiences with three graduations, which have been pursued

in two different culture systems, conventional and organic.

The experimental factors, followed in the culture system, were the

following:

Factor A – mulching the soil

a1 – unmulched

a2 – mulched with black foil

Factor B – density of plants (distance between plants in a row)

b1 – 64,4 thousand plants/ha (20 cm)

b2 – 44,4 thousand plants /ha (30 cm)

b3 –33,3 thousand plants /ha (40 cm)

Factor C – hybrid used in the experiment

c1 – Szatmar F1

c2 – Crispina F1

c3 – Pasalimo F1

c4 – Mirabelle F1

By combining the three factors there have resulted 24 variants. The

variants were placed in blocks subdivided into three repetitions, and

statistical processing of experimental data was done by analysis of variance.

În sistemul de cultură ecologic s-a renunţat la factorul A –

mulcirea solului deoarece cultura a fost mulcită. Factorii experimentali au

69

fost desimea plantelor cu cele trei graduări şi hibridul, cu patru graduări ca

în sistemul convenţional, rezultând astfel 12 variante experimentale.

After analyzing the processes of growth in 2007 - 2009 it was

found that stem length, number of shoots of order I and II, number of

leaves, number of female flowers and number of fruits show some

differences in the experimental variants, which show the influence that these

factors have on the processes of growth. Thus, in all variants examined, the

growth was weaker in unmulched versions compared to mulched versions.

The number of leaves, female flowers and fruits have evolved in parallel

with the stem height at all four hybrids analyzed (F1 Szatmar, Crispin F1,

Pasalimo F1, Mirabelle F1).

These differences are more conclusive in early and later vegetation

will decrease differences, differences that are highlighted in the two culture

systems, namely ecological culture and conventional culture, where it is

observed that plants grown in conventional systems have a vegetative

growth higher due to the use of chemical fertilizers by the elements

contained greatly stimulate organic plant fertilizers compared with the

slower effect on growth and development.

Analyzing dynamically the production of cucumbers grown in

conventional culture system in the three experimental years, it appears that

harvesting began in the second decade of July to mulched options except

Crispin hybrid the harvesting of which began in the third decade of July as

well as with the unmulcehd versions. The maximum production of all

variants was harvested in August and September and among the hybrids

Szatmar and Mirabelle stand out, the dynamic production being better with

variants grown the density of 44,400 plants / ha.

70

From the obtained data we can infer that the dynamic production

of cucumbers grown in conventional system in average of three years

(2007-2009) was more favorable for mulched variants. Harvesting of these

variants began in the second decade of July compared to unmulched ones,

the harvesting of which began in the third decade of July. Harvest

continued until the first decade of October.

In the first part of the harvest period the production dynamics was

better in variants grown at density of 44,400 plants / ha and towards the end

it was more favorable with variants grown at a density of 33,300 plants /

ha). On the hybrids there is a better dynamic production with the hybrids

Szatmar and Mirabelle.

Along with the production level the commercial quality of

cucumber fruits is an important parameter in the effective revaluation of

cucumbers. Therefore, in the three experimental years, after each harvest,

cucumbers were sorted into three qualities, namely, quality extra (3-6 cm),

the quality I-II (6-9 cm), quality II (9 -12 cm).

Analysis of fruit quality of cucumbers in the three experimental

years in all hybrids studied once again confirms the high quality of fruits in

the mulched variants with black polyethylene foil grown at a density of

44,400 plants / ha, where there registered the greatest extra percentage of

quality fruit of the total, 5.30% differences in percentage of total extra fruit

quality in 2007 of 8.51% of total extra fruit quality in 2008 and 7.84 extra

fruit quality in 2009. It has also been found out that extra quality in all

variants was the largest production volume, followed by quality I which

presented averages very close between the variants. In all variants of the

71

second quality was not a significant share of production, however there is a

slight difference between the unmulched and mulched variants.

Analyzing the average commercial quality of cucumber fruit grown

in conventional culture system, in the three experimental years it was

observed that the highest total production was achieved in mulched variants

and a planting density of 44,400 plants / ha and of Mirabelle hybrid where

the average production was of 5.36 kg/m2 total of which extra quality fruit

was 4.13 kg / m2, representing an average of 77.05%, followed by the

hybrid Szatmar that received an average total of 4.84 kg/m2, and a

percentage of extra quality fruit from a total of 65.73%. A good percentage

of quality fruit was registered at a density of 33,300 plants / ha for Mirabelle

(73.06%) and Szatmar (72.00%).

The average of dynamics of culture production in organic

cucumbers in greenhouses in the experimental years 2007-2009, shows the

largest volume of production at Syatmar hybrid, followed by Mirabelle

grown at density of 44,400 plants / ha and maximum production volume

was in August and September.

At harvest all the variations in the experimental years 2007, 2008

and 2009 it began in the second decade of July excepting the hybrid Crispin

at which it began in the third decade of July. The most dynamic production

was recorded at Mirabelle and Szatmar hybrids grown at density of 44,400

plants / ha and the maximum volume of production was harvested in August

(second and third decade) and September (decade I).

Analysis of fruit quality of cucumbers in the three experimental

years in all hybrids studied once again confirms the high quality fruit of the

variants grown at a density of 44,400 plants / ha, where there was recorded

72

the highest percentage of extra quality fruit of total production, with

percentage differences of 1.78% of total extra quality fruit grown at the

density variations of 64 400 plants / ha in the experimental year 2007,

1.75% of total extra quality fruit from variants grown at the same density

planting in 2008 and 1.71% of total extra fruit quality compared to all the

variants grown at density of 64,400 plants / ha in experimental 2009. It is

also shown that extra quality in all variants was the largest production

volume, followed by quality I, that presented averages very close to the

variants.

In all variants of the second quality was not a significant share of

production, however there is a slight difference between the variants grown

at density of 44,400 plants / ha and grown to density variations of 64 400

plants / ha.

Analyzing at the average commercial quality of cucumber fruit

grown in organic cultivation in the three experimental years it is noted that

the highest total production was achieved in variants grown at a planting

density of 44,400 plants / ha and of the Szatmar and Mirabelle hybrids stand

out and that the total average production of 4.87 kg/m2 was 4.84 kg/m2

respectively of the extra quality fruit was of 3.75 kg/m2 3.77 kg/m2

respectively, representing an average of 77.00% and 77.89%, followed by

the hybrid version Mirabelle grown at a density of 33,300 plants / ha

obtained a total average production of 4.72 kg/m2, and a percentage of fruit

of extra quality from a total of 76.69% .

The lowest average percentage of extra quality fruit was obtained

with Crispin and Pasalimo hybrids grown in alternative planting density 64

400 plants / ha (64.85%).

73

From analyzing data on the average production in conventional

culture system and ecological one it is found that there were differences. We

mention that for conventional culture there were used for comparative

study, only mulched variants undergoing statistical processing.

The production difference between organic and conventional

systems ranged between 0.09 and 0.16 kg/m2, depending on the density

practiced. In both culture systems, Szatmar and Mirabelle hybrids have

achieved the highest production in summer.

The conventional culture system the used hybrids achieved higher

total production than the ecological culture system, the difference is

between 0.15 and 0.30 kg/m2. In both culture systems Szatmar and

Mirabelle hybrids have achieved the highest total production, differences in

production from Crispin is significantly distinct.

In addressing this issue there were pursued some aspects

concerning the irigation of vegetables in greenhouses and the specific of

cucumber plants, their irrigation system, water supply and its quality as the

water in the soil and atmosphere has an important role in vegetable plant

life. By installing drip irrigation systems in greenhouses, there may be

reduced further, possibly by 50% -60%, the amount of water used per unit

of product. Irrigation in greenhouses is mandatory, due to lack of

contribution of rainfall and that can not count on the contribution of

groundwater. Therefore, to support growth and development of plants there

was monitored to ensure water, depending on phenophase, the specific

consumption of plants and the evolution of light and temperature.

Water consumption and irrigation regime of cucumbers differ

based on the nature of water ie water from the soil or the air (humidity) and

74

it has to be maintained at the required level because they are not resistant to

drought, if irrigation is not helped by irigation, the tying of flowers and the

growth of young fruits is endangered, the insufficiency leading to stunted

growth, the emergence of a greater number of male flowers, fruit

deformation and appearance of their bitter taste.

Irrigation regime was influenced by natural factors, techniques and

agro-phyto techniques. Technical factors affecting irrigation system

watering method used and the agro-phyto techniques by hybrids and

varieties used by plant density and the amount of fertilizer applied. Optimal

irrigation regime of cucumbers to maintain minimum reserve of water

between the minimum limit and the field capacity at the depth of 0-50 cm

was ensured by irrigation norm of 3430 m3/ha in 2007, full-time in 2008

and 2890 m3/ha m3/ha 3340 norm in 2009. Th enumber of watering was 12

in 2007 and 2009 and 10 in 2008. The average value for the period studied

was the standard irrigation m3/ha 3220.

From research conducted during the years 2007-2009, vegetable

farm in the town Husasău Tinca, Bihor county, on the influence of plant

density in the culture system mulched with foil and unmulched, drip

irrigation of cucumbers in greenhouses in the conventional culture system

and organic culture, to introduce the technology culture of cucumbers in

greenhouses of new elements in parallel with the intensification of finding

hybrids best adapted to climatic conditions in the northwest of the country

and where alternative technologies can be applied to cultures designed to

facilitate the work of farmers, to achieve reasonable production

performance, increasing the quality of the synthetic chemical disposal on

the finished product, while bringing them some advantages in terms of

75

earliness production and fruit quality, to reduce production costs and

recovery of the most of natural climatic and soil conditions.

Due to constant input of manure (even before the cultivation of

vegetables) there are observed relatively high contents of humus, 4.30%

and 4.53%. And if pH changes there were observed changes compared to

soils in the area. If soils are mostly acidic and neutral, in case of in case of

the soil from the experiment, the soil reaction is slightly alkaline in both

greenhouses. It is also noted the good supply in the soil of N, P and K. This

indicator reflects soil fertility which is a basic quality and appears as a

result of processes of formation and evolution of soil and its physical,

chemical and biological favorability with climate to contribute to the

necessary conditions for growth and development of cucumber plants.

Analyzing from the thermal point of view the months occupied by

the cucumber cultures in greenhouses in the three experimental years (2007

- 2009) there has been noted that July is the warmest was in 2007 when the

average was 23.6 º C, exceeding by 1,8 º C the annual average and a

deviation of the heat from the annual average of + 2.4 º C is in conclusion

the year with most of the warmer months (10).

In the experimental years the largest amount of precipitation was

recorded in 2008, being considered in terms of rainfall a normal year,

followed by 2007 which was considered a moderately dry year and 2009

considered a very dry year.

Air humidity in the period had an average of 68-74%, the lowest

value was recorded in 2007 (68%). Humidity is an important factor in the

culture of cucumbers in greenhouses, its optimum being between 80-90%.

In 2007, the recorded humidity in the two greenhouses ranged between 71.2

76

to 88.7% in the solarium S1 and from 69.5 to 86.9% in S2 solarium. Lower

values of humidity were recorded throughout June and the first decade of

July, on the one hand due to high temperatures this year and the other

smaller volume of plant mass.

Analyzing the overall elements of greenhouse microclimate

expressed by the evolution of air temperature and soil development and

relative air humidity in the 3 experimental years, there ares much more

favorable conditions for growing cucumbers of cornichon type in 2008

compared with 2007 and 2009, the influence of these elements being found

directly on fruit production.

For the culture of cucumbers in greenhouses, irrespective of the

practiced system (conventional or organic) we recommend the practice of

mulching the soil with dark polyethylene foil, while using of drip watering.

From experiments it showed that the density appropriate to the

culture of summer-autumn cucumber is 40 thousand plants / ha, ie 44 400

plants / ha.

To achieve profitable fall productions we recommend the usage of

Mirabelle and Szatmar hybrids, thus ensuring maximum production volume

harvested in August and September, when the demand for cucumbers in the

market is the highest.

universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ … · doar creşterea calităţii şi...

Documents