“servicii de consultanţă pentru actualizarea / revizuirea ...evaluarea cantităţii de azot din...

“Servicii de consultanţă pentru actualizarea / revizuirea <<Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu

nitraţi din surse agricole>>” solicitate prin proiectul “Controlul integrat al poluării cu nutrienţi – finanţare adiţională” (Nr. referinţă:

04/CQ/2018)

Consultare publica in vederea identificarii punctelor slabe si a posibilelor actualizari pentru CBPA si PA

• In vederea facilitării comunicării cu grupurile de interese a fost realizat site-ul proiectului (www.nitrati.ro) care prezintă rezultatele proiectului şi are şi o componentă de Forum.

• Intalnire consultativa cu reprezentanţi ai Academiei de Stiinte Agricole şi Silvice (ASAS), universităti şi instuţii de cercetare în agricultură, protecţia mediului, managementul resurselor de apă, dezvoltare rurală – 6 noiembrie 2019

• Intalnire consultativa cu reprezentanţi ai organizaţiilor de fermieri – 12 noiembrie 2019

• Intalnire consultativa cu reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale responsabile cu implementarea Programului de Acţiune – 16 noiembrie 2019

http://www.nitrati.ro/

Identificarea punctelor slabe şi a posibilelor actualizări pentru CBPA şi PA existente

• Redefinirea perioadelor de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor, în mod deosebit a îngrăşămintelor minerale, în acord cu schimbările climatice resimţite în ultimii ani

• Redefinirea cantităţilor maxime de îngrăşăminte care pot fi aplicate fără studii agrochimice ţinând cont de schimbările majore apărute în tehnologia agricolă în ultimii ani şi necesitatea de a avea astfel de valori pentru toate culturile

• Clarificarea termenilor utilizaţi în cod, în mod deosebit precizarea privind substanţa activă din îngrăşămintele cu azot (confundată adesea cu substanţa comercială)

• Punerea de acord a coeficienţilor de excreţie cu cei incluşi în BREF pentru fermele intensive de porci şi păsări

• Clarificarea moduluii de realizare a platformelor de stocare a gunoiului de grajd pentru ferme mici

• Punerea în acord a coeficienţilor de excreţie cu cei recomandaţi, pentru fermele intensive în BREF.

Codul de bune practici agricole pentru protectia poluarii apelor cu nitarti din surse agricole – VOLUNTAR (in prezent

OBLIGATORIU)Programul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii

cu nitrati a apelor din surse agricole - OBLIGATORIU

Redefinirea perioadelor de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor

• Risc la percolare şi scurgere

+

• Perioada din timpul anului în care temperatura medie a aerului este mai mică de 5 grade, perioadă în care procesele fiziologice din plante sunt stopate sau încetinite.

Risc la percolare si scurgere

• Mediu• Dupa: “Recommendations for establishing Action Programmes under Directive

91/676/EEC concerning the protection of waters against pollution caused by nitrates from agricultural sources” – Appendix 2 of part A – Maps of pedoclimatic zones in Europe

Perioada de timp in care T < 5 0C

• Seria de date climatice 1987-2017 furnizata de ANM 3 zone climatice

Redefinirea perioadelor de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor

Specificare Perioada de interdicţieÎngrăşăminte organice

solideTeren arabil şi păşuni

1 noiembrie - 15 martie

Îngrăşăminte organice lichide şi îngrăşăminte

minerale

Teren arabilCulturi de toamnă 1 noiembrie - 1 martie

Alte culturi 1 octombrie - 15 martiePăşuni

Inceputul, sfârşitul şi lungimea perioadelor de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice și minerale, solide şi/sau lichide, în funcţie de zona în care se încadrează unităţile teritorial-administrative

Zona Inceputul perioadei de

interdicţie

Sfârşitul perioadei de interdicţie

Lungimea perioadei de

interdicţie (zile)1 15.XI 15.III 1202 10.XI 25.III 1353 25.X 30.III 156

Pe terenurile arabile având culturi de toamnă se pot aplica însă îngrăsăminte minerale și în perioada de interdicție, în limita a maxim 50 kg N substanţă activă / ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu condiţia ca terenul să nu fie saturat cu apă, îngheţat sau cu strat de zăpadă.

Perioadele de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor zonate pe tip de relief (in prezent uniforme pe tara) si fara

diferentierea tipurilor de ingrasaminte organice (solide, lichide) ca in codul prezent

Zona Inceputul perioadei de

interdicţie

Sfârşitul perioadei de interdicţie

Lungimea perioadei de

interdicţie (zile)1 15.XI 15.III 1202 10.XI 25.III 1353 25.X 30.III 156

Pe terenurile arabile având culturi de toamnă se pot aplica însă îngrăsăminte minerale și în perioada de interdicție, în limita a maxim 50 kg N substanţă activă / ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu condiţia ca terenul să nu fie saturat cu apă, îngheţat

sau cu strat de zăpadă. Aceasta prevedere nu exista in Codul prezent

Studii agrochimice de la mai mult de 130 kg N fara diferentiere pe tipuri de culturi

• Cantitatea maximă de azot provenit din îngrăşăminte minerale care poate fi aplicată pe teren în cazul în care nu se execută studii agrochimice nu poate depăşi

130 Kg N-substanţă activă /ha/an (in Codul prezent valori diferite pe culturi)

• Cantitatea maximă de azot provenit din îngrăşămintele organice care poate fi aplicată pe teren nu poate depăşi

170 Kg N/ha/an

Redefinirea cantităţilor maxime de îngrăşăminte care pot fi aplicate fără studii agrochimice

Cantităţile maxime de îngrăşăminte minerale cu azot care pot fi aplicate fără întocmirea unui studiu agrochimic au fost evaluate pe baza producţiilor medii la hectar la nivel naţional rezultate din media glisantă (pas 5 ani) corespunzătoare anului 2017 evaluată pe baza datelor furnizate de INS pentru perioada 1992-2017.

GRAU DE TOAMNA

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

0 5 10 15 20 25 30 35

PORUMB

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

0 5 10 15 20 25 30 35

FLOAREA SOARELUI

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

0 5 10 15 20 25 30 35

RAPITA

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

0 5 10 15 20 25 30 35

CARTOFI TOAMNA

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

0 5 10 15 20 25 30 35

SFECLA ZAHAR

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

50000

0 5 10 15 20 25 30 35


• Grâu de toamnă : 4 t ha-1

• Porumb : 4,5 t ha-1

• Floarea soarelui : 2,2 t ha-1

• Rapiţă : 2,6 t ha-1

• Cartofi de toamnă : 16 t ha-1

• Sfeclă de zahăr: 40 t ha-1

• Rădăcinoase furajere : 29 t ha-1

• Varză albă : 22 t ha-1

• Tomate : 17 t ha-1

• Grâu de toamnă : 127 KgN ha-1

• Porumb : 148 KgN ha-1

• Floarea soarelui : 96 KgN ha-1

• Rapiţă : 160 KgN ha-1

• Cartofi de toamnă : 99 KgN ha-1

• Sfeclă de zahăr: 235 KgN ha-1

• Rădăcinoase furajere : 132 KgN ha-1

• Varză albă : 92 KgN ha-1

• Tomate : 59 KgN ha-1


• Cantitatea maximă de azot provenit din îngrăşăminte minerale care poate fi aplicată pe teren în cazul în care nu se execută studii agrochimice nu poate depăşi

130 Kg N-substanţă activă /ha/an

• Cantitatea maximă de azot provenit din îngrăşămintele organice care poate fi aplicată pe teren nu poate depăşi

170 Kg N/ha/an

Anexa 10Plan de fertilizare – simplificat

Bloc fizicNr.

ParcelaCultur

a

PlanificatNKg

s.a./ha

Ingrăşăminte aplicate

Data aplic.

Total NKg ha-1 Obs.

Organice Minerale

Nr.Supraf.

haTip t/ha KgN ha-1 Tip Kg ha-1 KgN s.a.

ha-1

Se completează în cazul în care planul de fertilizare nu se bazează pe un studiu

agrochimic.

Redefinirea cantităţilor maxime de îngrăşăminte care pot fi aplicate pe baza studiilor agrochimice

• In cazul în care planul de fertilizare se bazeazăpe studii agrochimice, se aplică cantitatea deazot rezultată prin calcul în funcţie de recoltascontată şi de gradul de aprovizionare a soluluicu azot cu condiţia ca îngrăşămintele organice(dacă sunt utilizate) să nu depăşească 170 kg N /ha / an

• Pentru exploataţiile agricole în regim irigat esteobligatorie întocmirea planului de fertilizare pebaza studiilor agrochimice

Anexa 11Recomandări pentru executarea unui STUDIU AGROCHIMIC

Evaluarea cantităţii de azot din gunoiul de grajd în funcţie de tipul de animale şi sistemul de creştere

Specia de animale / Sistem de creştere

Greutatea tipică a

animalelor(kg)

Număr de zile de

creştere(zile)

Cantitatea de azot excretată pe zi

kgN zi-1

(1000 kg animal)-1

Cantitatea totală de azot excretată de un

animal în timpul perioadei de creştere

dintr-un an(kgN an-1)

1 2 3 4 5

Vaci pentru lapte -Sistem intensiv

500 365 0.48 87.6

Vaci pentru lapte -sistem mediu

500 365 0.4 73.0

Vaci pentru lapte -sistem gospodăresc

500 365 0.35 63.9

Bivoliţe pentru lapte 500 365 0.32 58.4Juninci 350 365 0.47 60.0Bovine peste 2 ani -masculi

500 365 0.35 63.9

Bovine 1-2 ani 375 365 0.44 60.2Bovine sub 1 an 250 200 0.384 19.2Porcine sub 20 kg 20 70 1.785 2.5Porcine 20-50 kg - sistem gospodăresc

40 50 0.9625 1.9

Porcine 20-50 kg - sistem mediu

40 50 0.9275 1.9

Porcine 20-50 kg -sistem intensiv

40 50 0.8925 1.8

Scroafe şi scrofiţe -sistem gospodăresc

175 365 0.46 29.4

Scroafe si scrofiţe -sistem mediu

175 365 0.44 28.1

Scroafe şi scrofiţe -sistem intensiv

175 365 0.42 26.8

Porci la îngrăşat - sistem gospodăresc

70 120 0.55 4.6

Porci la îngrăşat - sistem mediu

70 120 0.53 4.5

Porci la îngrăşat - sistem intensiv

70 120 0.51 4.3

Ovine 50 365 0.9 16.4Caprine 40 365 1.28 18.7Cabaline 500 365 0.3 54.8Pui carne - sistem intensiv

1.6 60 0.55 0.05

Pui carne - sistem mediu 1.5 90 0.6 0.08Pui carne - sistem gospodăresc

1.4 120 0.6 0.10

Găini ouă - sistem intensiv

1.8 365 0.96 0.63

Găini ouă - sistem mediu 2 365 0.85 0.62Găini ouă - sistem gospodăresc

2.2 365 0.82 0.66

Alte găini / tineret / cocoşi- sistem intensiv

3 305 0.82 0.75

Alte găini / tineret / cocoşi- sistem mediu

2.8 275 0.82 0.63

Alte găini / tineret / cocoşi- sistem gospodăresc

2.6 245 0.82 0.52

Curcani / curci 10 170 0.74 1.26Raţe 3.5 365 0.85 1.09Gâşte 6 365 0.82 1.80

– Sistem gospodăresc

• Depozite acoperite pentru dejecţii semilichide şi timp scurt de stocare

o Vaci de lapte 60 Kg N / cap de animal / an

o Bovine

▪ 0-1 ani 18

▪ 1-2 ani 31

▪ 2-3 ani 35

o Scroafe cu purcei până în 25 kg 32,3

o Porci pentru ingrăşat până la 105 Kg 13,1

o Găini ouătoare 0.82

o Pui de carne până la 1,8 Kg 0,52

• Depozite neacoperite/ Gunoi solid / Timp lung de stocare


o Bovine

▪ 0-1 ani 14

▪ 1-2 ani 24

▪ 2-3 ani 27





Evaluarea cantităţii de azot din gunoiul de grajd în funcţie de tipul de animale şi sistemul de creştere

Specia de animale / Sistem de creştere

Greutatea tipică a

animalelor(kg)

Număr de zile de

creştere(zile)

Cantitatea de azot excretată pe zi

kgN zi-1

(1000 kg animal)-1

Cantitatea totală de azot excretată de un

animal în timpul perioadei de creştere

dintr-un an(kgN an-1)

1 2 3 4 5

Vaci pentru lapte -Sistem intensiv

500 365 0.48 87.6

Vaci pentru lapte -sistem mediu

500 365 0.4 73.0

Vaci pentru lapte -sistem gospodăresc

500 365 0.35 63.9

Bivoliţe pentru lapte 500 365 0.32 58.4Juninci 350 365 0.47 60.0Bovine peste 2 ani -masculi

500 365 0.35 63.9

Bovine 1-2 ani 375 365 0.44 60.2Bovine sub 1 an 250 200 0.384 19.2Porcine sub 20 kg 20 70 1.785 2.5Porcine 20-50 kg - sistem gospodăresc

40 50 0.9625 1.9

Porcine 20-50 kg - sistem mediu

40 50 0.9275 1.9

Porcine 20-50 kg -sistem intensiv

40 50 0.8925 1.8

Scroafe şi scrofiţe -sistem gospodăresc

175 365 0.46 29.4

Scroafe si scrofiţe -sistem mediu

175 365 0.44 28.1

Scroafe şi scrofiţe -sistem intensiv

175 365 0.42 26.8

Porci la îngrăşat - sistem gospodăresc

70 120 0.55 4.6

Porci la îngrăşat - sistem mediu

70 120 0.53 4.5

Porci la îngrăşat - sistem intensiv

70 120 0.51 4.3

Ovine 50 365 0.9 16.4Caprine 40 365 1.28 18.7Cabaline 500 365 0.3 54.8Pui carne - sistem intensiv

1.6 60 0.55 0.05

Pui carne - sistem mediu 1.5 90 0.6 0.08Pui carne - sistem gospodăresc

1.4 120 0.6 0.10

Găini ouă - sistem intensiv

1.8 365 0.96 0.63

Găini ouă - sistem mediu 2 365 0.85 0.62Găini ouă - sistem gospodăresc

2.2 365 0.82 0.66

Alte găini / tineret / cocoşi- sistem intensiv

3 305 0.82 0.75

Alte găini / tineret / cocoşi- sistem mediu

2.8 275 0.82 0.63

Alte găini / tineret / cocoşi- sistem gospodăresc

2.6 245 0.82 0.52

Curcani / curci 10 170 0.74 1.26Raţe 3.5 365 0.85 1.09Gâşte 6 365 0.82 1.80

– Sistem industrial

• Depozite acoperite pentru dejecţii semilichide şi timp scurt de stocare


o Bovine

▪ 0-1 ani 24

▪ 1-2 ani 41

▪ 2-3 ani 47





• Depozite neacoperite/ Gunoi solid / Timp lung de stocare


o Bovine

▪ 0-1 ani 19

▪ 1-2 ani 32

▪ 2-3 ani 37





– Oi cu miei 12,9

– Capre cu iezi 12,5

– Cai

• 400 kg 39

• 600 Kg 53

• 800 Kg 66

Categoria de animalCoeficientul de

conversie

Tauri, vaci şi alte bovine mai mari de 2 ani 1

Bovine între 6 luni şi 2 ani 0,6

Bovine de mai puţin de 6 luni 0,4

Scroafă de reproducţie > 50 kg 0,5

Alte porcine 0,3

Ecvide mai mari de 6 luni 1

Ovine şi caprine 0,15

Găină ouătoare 0,014

Alte păsări de curte 0,03

Coeficienţii pentru conversia numărului de animale în Unităţi Vită Mare

din punctul de vedere al volumului dejecţiilor.–

tabel preluat din ghidul: “Sistem pentru depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă”

Precizări privind construcţia capacităţilor de stocare a gunoiului de grajd

Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd din fermelecu un număr de animale de până la 100 UVM se poateface în depozite individuale sau în platforme comunale.

Pentru fermele peste 100 UVM depozitarea şi procesareagunoiului de grajd se face în conformitate cu cerinţeleAcordului de Mediu, sau daca ferma intră sub incidenţaDirectivei Emisiilor industriale - IED 2010/75 şi cucerinţele Acordului Integrat de Mediu necesar pentrufuncţionarea exploataţiei agricole.

Precizări privind amplasarea capacităţilor de stocare a gunoiului de grajd

Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările și completările ulterioare:

• La cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman - în gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apăcurentă printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare, de cel mult echivalentul a 6 UVM mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 4 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci;

• La cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman - în gospodăriile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă, adăposturile de animale de cel mult echivalentul a 10 UVM în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 7 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci;

• La distanţă de 50 m de cea mai apropiată locuinţă vecină şi sursă de apă destinată consumului uman - în gospodăriile cu un număr de animale mai mare decât cel prevăzut la paragrafele anterioare;


• Distanțele minime de protecție sanitară dintre platformele care deservesc ferme intensive și teritoriile protejate sunt stabilite prin legislație națională (ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014 cu completările și modificările ulterioare pentru aprobarea Normelor de igiena şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei).

• Pentru platformele sistemelor intensive de creştere a animalelor, distanţa faţa de locuinţe este de 500 m, conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014 cu completările și modificările ulterioare pentru aprobarea Normelor de igiena şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei.


Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, H.G. nr. 930/2005, cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică:

• Spaţiul de depozitare trebuie amenajat la cel puţin 100 m faţă de canale, râuri, iazuri sau alte corpuri de apă


Pentru exploataţiile cu mai puţin de 8 UVM cerinţele minime pentruimpermeabilizarea bazei locului de depozitare sunt: sol tasatacoperit cu o folie de polietilena de densitate mare.

Pentru exploataţiile având între 8 şi 40 UVM pardoseala trebuierealizată din beton, cărămidă tencuită cu ciment sau alte materialesimilare care să asigure impermeabilitatea.

De la mai mult de 40 UVM/fermă, orice fermă trebuie să dispună deplatformă betonată pentru compostarea gunoiului de grajd, cu bazinde retenție pentru fracția lichidă / lagună betonată sau cu membranăimpermeabilă / orice altă variantă constructivă durabilă prin care săse asigure impermeabilizarea suprafeței peste care se depoziteazăgunoiul de grajd (exclus însă a se depozita direct pe sol sau pe folii deplastic/polietilena de densitate mare).


• Alături de platforma individuală, se sapă groapa de urină socotind 1 m3

de cap de vită mare, 0,75 m3 pentru tineret şi 0,3 m3 pentru un porc. Ea se poate face din zidărie de crămidă, tencuită şi sclivisită cu ciment sau din beton. Pentru exploataţiile sub 5 UVM poate fi utilizat un recipient de plastic introdus în groapa săpată alături de platformă.

• Groapa de urină se acoperă, de exemplu cu un capac de scândură groasă care împiedică pierderea amoniului.

• Capacitatea bazinului de colectare se stabileşte în funcţie de capacitatea platformei, de nivelul precipitațiilor din regiune (pentru platformele neacoperite) şi de ritmul de evacuare a mustului de gunoi. În general, se poate aproxima un necesar de 3 - 5 m3 pentru fiecare 100 t gunoi proaspăt.

Depozite temporare

• Fermierul ce depozitează în câmp nu deține mai mult de 5 UVM;

• Gunoiul de grajd nu poate fi depozitat în grămezi temporare mai mult de180 de zile și nici mai tarziu de momentul începerii perioadei deinterdicție (se va împrăștia înainte de începerea perioadei de interdicție).

• Depozitarea în câmp este privită ca o excepţie, nu ca o regulă, și ea nutrebuie confundată cu simpla aruncare a gunoiului de grajd în afaragospodăriei din lipsa unor capacitați conforme de stocare.

• Depozitarea în câmp a gunoiului de grajd compostat în vederea uneiimediate împrăștieri este însă permisă, în limitele cantității ce urmează afi împrăștiată pe terenul pe care a fost adus, considerând ca acest gunoide grajd a fost compostat pe platforme conforme, iar scopul acesteidepozitări este strict legat de acțiunile imediat următoare de împrăștiereși nu ca o alternativă la depozitarea pe o platformă.

Program Actiune – Art.9: Norme privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol

În vederea ţinerii sub control a epizootiilor şi a posibilităţiide monitorizare a contaminării solului şi sistemuluiacvatic cu substanţe farmaceutice de uz veterinar,importul/exportul de îngrăşăminte organice se poaterealiza doar în limita a 50 km faţă de locul de producereal acestora.

Se aplică excepție gunoiului de grajd provenit din fermeneafectate de epizootie și care, fie provine din agriculturaecologică, fie se poate dovedi că nu face dovada că nuconține substanțe farmaceutice de uz veterinar pestelimite admise.

N (mii tone) in: introdus cu fertilizantii

out: extras cu recolta

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

mii

to

ne N

N out

N in

P2O5 (mii tone) in: introdus cu fertilizantii


0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

mii

to

ne P

2O

5

P2O5 out

P2O5 in

K2O (mii tone) in: introdus cu fertilizantii


0

100

200

300

400

500

600

700

800

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

mii

to

ne K

2O

K2O out

K2O in

Media pierderii substantelor fertilizante (N, P2O5, K2O) pentru perioada 1990-2017

Input - Output 1990-2017

Kg / ha / an

-33

-19

-51-60

-40

-20

0

N P2O5 K2O

“servicii de consultanţă pentru actualizarea / revizuirea ...evaluarea cantităţii de azot din...

Documents