universitatea „bucuresti” facultatea de psihologie si stiintele educatiei
DESCRIPTION
UNIVERSITATEA „BUCURESTI” FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI. Curs: Teoria şi Metodologia Evaluării Seminar: METODE MODERNE DE EVALUARE Studente - Pedagogie , an II: Preda Daniela Ionela Placinta Ana BUCUREŞTI - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
UNIVERSITATEA „BUCURESTI”FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI
Curs: Teoria şi Metodologia Evaluării
Seminar: METODE MODERNE DE EVALUARE
Studente - Pedagogie, an II:
Preda Daniela Ionela Placinta Ana
BUCUREŞTIAprilie, 2013
CUPRINS
1. Evaluarea-definiție2. Metode moderne de evaluare 3. Avantaje și dezavantaje4. Bibliografie
Evaluarea școlară a fost definită ca ”proces de obținere a informațiilor asupra elevului, profesorului însuşi sau asupra programului educativ – şi de valorificare a acestor informații în vederea elaborării unor aprecieri care vor fi utilizate la adoptarea unor decizii ”
(Terry Tenfrink)
EVALUAREA
Operaționalizarea sistemului de evaluare
“ce evaluăm?” “de ce evaluăm?”“cui seveşte evaluarea?”“pe cine evaluăm?”“când evaluăm?”“prin ce mijloace evaluăm?”
Metode moderne de evaluare
Portofoliul Hărțile conceptuale Proiectul Tehnica 3-2-1 Metoda R.A.I. Jurnalul reflexiv Studiu de caz Observarea sistematică
1. Portofoliul
«Portofoliul reprezintă “cartea de vizită” a elevului, ce urmăreşte progresul de la un semestru la altul, de la un an şcolar la altul, de la un ciclu şcolar la latul. El reprezintă un variabil “portret pedagogic al elevului”. »
(Ion T. Radu, 2000)
“A evalua elevul înseamnă a căuta să-i dai mai multă forță.”
(John Vogler)
“Portofoliul este un instrument de evaluare care povesteşte istoria unui elev.”
(Marin Manolescu, 2005)
Portofoliul cuprinde “o selecție dintre cele mai bune lucrări ale elevului, cele care îl reprezintă şi care pun în evidență progresele sale; care permit aprecierea aptitudinilor, talentelor, pasiunilor.
Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a îşi descoperi valoarea competențelor, dar şi greşelile.
Portofoliul îmbină învăţarea continuă, progresivă şi multilaterală cu activitatea şi produsul final. Aceasta sporeşte motivația învățării”
(Ioan Cerghit)
Portofoliul poate conține:
referate, eseuri, creaţii literare proprii, rezumate, articole,
desene, colaje, postere,teme, probleme rezolvate,schiţe, proiecte şi experimente,curiozităţi, elemente umoristice referitoare la
temateste şi lucrări semestriale,înregistrări audio/video, fotografii, fişe de observare,reflecţii ale elevului pe diverse teme, decupaje din reviste, reproduceri de pe
internet;
Avantaje: ◦ cultivă responsabilitatea elevilor pentru propria
învăţare şi pentru rezultatele obţinute;◦ induce stări emoţionale pozitive, evaluarea
având ca scop îmbunătăţirea activităţii şi a achiziţiilor elevilor;
◦ determină angajarea şi implicarea efectivă a elevilor în demersul evaluativ;
◦ permite identificarea punctelor forte ale activităţii fiecărui elev, dar şi a aspectelor ce pot fi îmbunătăţite;
Dezavantaje: - Necesită mai multa atenţie şi timp pentru
evaluare;- Este greu de apreciat conform unui barem strict
deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului;
2. Hărțile conceptuale
Hărţile conceptuale „oglindesc reţelele cognitive şi emoţionale formate în cursul vieţii cu privire la anumite noţiuni.”
(Horst Siebert, 2001).
„Ele sunt imaginile noastre despre lume, arată modul nostru de a percepe şi interpreta realitatea. Hărţile nu indică doar cunoaşterea, ci şi non-cunoaşterea.”
(Horst Siebert, 2001).
PERFORMANȚA: depinde de modul în care individul își organizează experiența, ideile, de structurile integrate și de aplicabilitatea acestora.
Joseph Novak susține că această metodă evaluează:-cunoștințele deținute de elevi;-relațiile pe care aceștia le stabilesc între concepte;-modul în care își construiesc structurile cognitive, asociind, integrând cunoștințele noi în experiențele cognitive anterioare;
a. Hărţi conceptuale tip “pânză de
păianjen”
Se plasează în centrul hărţii tema
centrală, iar de la acesta, prin săgeţi,
sunt marcate legăturile cu noţiunile
secundare.
b.Sisteme de hărţi conceptuale Se diferenţiază de celelalte
tipuri de hărţi conceptuale prin adăugarea inputs şi outputs (intrări şi ieşiri).
c. Hartă conceptuală ierarhică
Presupune reprezentarea grafică a informaţiilor, în funcţie de importanţa
acestora, stabilindu-se relaţii de supraordonare/subordonare şi coordonare.
Se obţine o clasificare a conceptelor, redată astfel:
d.Harta conceptuală lineară
Specificul acestui tip de hartă
rezidă în prezentarea lineară a
informaţiilor.
Avantaje: • evaluarea structurilor cognitive ale elevilor, cu
accent pe relaţiile stabilite între concepte, idei etc.;
• determină elevii să practice o învăţare activă, logică;
• asigură „vizualizarea” relaţiei dintre componenta teoretică şi practică a pregătirii elevilor;
• pot fi integrate cu succes în orice strategie de evaluare
Dezavantaje: - Necesită mai mult timp pentru evaluare;- Este greu de apreciat conform unui barem strict
deoarece reflectă creativitatea și originalitatea elevului;
3. Proiectul
Reprezintă „o metodă complexă de
evaluare, individuală sau de grup,
recomandată profesorilor pentru
evaluarea sumativă.”
(Cucoş, 2008)
Elaborarea proiectului necesită o
perioadă mai mare de timp (câteva zile
sau câteva săptămâni) şi poate fi
sarcină de lucru individuală sau de grup.
Structura proiectului
Pagina de titlu (include tema proiectului, numele autorului/autorilor, şcoala, clasa, perioada de realizare);
Cuprinsul (se precizează titlurile capitolelor şi subcapitolelor);
Introducerea (se fac referiri la importanţa temei, cadrul conceptual şi metodologic);
Dezvoltarea elementelor de conţinut prezentate în cuprins;
Concluzii; Bibliografie; Anexe;
(adaptare după Stoica, 2001)
Avantaje: Este o metodă eficientă de evaluare, dar şi
o metodă de învăţare interactivă;plasează elevul într-o situaţie de cercetare
autentică; implică toţi eleviidezvoltă competenţe de relaţionarestimulează creativitatea;facilitează dezvoltarea încrederii în propriile
forţe
Dezavantaje: apariţia unor conflicte între elevi (în
condiţiile de grup);minimalizarea rolului profesorului ;
4.Tehnica 3-2-1
Tehnica 3-2-1 este „un instrument al evaluării continue, formative şi formatoare, ale cărei funcţii principale sunt de constatare şi de sprijinire continuă a elevilor.”
(Oprea, 2006)
Este o tehnică modernă de evaluare, care:- sancţionarea prin notă a elevilor este
exclusă- vizează constatarea şi aprecierea
rezultatelor, în scopul ameliorării/îmbunătăţirii acestora
Este folosită pentru a aprecia rezultatele unei secvențe didactice sau a unei activități.
Elevii trebuie să noteze:
trei concepte pe care le-au învăţat în activitatea didactică respectivă;
două idei pe care ar dori să le dezvolte sau să le completeze cu noi informaţii;
o capacitate, o pricepere sau o abilitate pe care şi-au format-o/au exersat-o în cadrul activităţii de predare-învăţare.
Avantaje: aprecierea unor rezultate de diverse tipuri cultivarea responsabilităţii pentru propria
învăţare şi rezultatele acesteia; implicarea tuturor elevilor în realizarea
sarcinilor propuse;asigurarea unui feedback operativ şi relevant;
Dezavantaje: superficialitate în elaborarea răspunsurilor;„contaminarea” sau gândirea asemănătoare;dezinteres, neseriozitate manifestată de unii
elevi etc
???? Acum vom învăța jucându-ne!
5.Metoda R.A.I.
Metoda R.A.I. vizează „stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a comunica (prin întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat.”
(Oprea, 2006)
Denumirea acestei metode provine de la asocierea iniţialelor cuvintelor:
Răspunde – Aruncă – Interoghează.
Poate fi utilizată în activităţi frontale sau de grup.
Implică respectarea următorilor paşi (în cazul unei activităţi frontale):
- se precizează tema supusă evaluării;
- se oferă o minge uşoară elevului desemnat să înceapă
- acesta formulează o întrebare şi aruncă mingea către un coleg care va preciza răspunsul; la rândul său, acesta va arunca mingea altui coleg, adresându-i o nouă întrebare;
- elevul care nu va putea oferi răspunsul corect la întrebare va ieşi din „joc”
- în „joc” vor rămâne numai elevii care demonstrează că deţin cunoştinţe solide în legătură cu tema evaluată;
Avantaje: Este o metodă eficientă de evaluare, dar şi de
învăţare interactivă;activitate plăcută, atractivă, stimulativă pentru
elevi;sancţionarea prin notă este exclusă;elimină stările emoţionale intens negative;permite realizarea unui feedback operativ
Dezavantaje: consum mare de timp,răspunsuri incomplete sau
incorecteetichetarea elevilor care au nevoie de mai mult
timp pentru formularea întrebărilor/răspunsurilordezinteres, neseriozitate manifestată de unii eleviapariţia unor conflicte între elevi
6.Jurnalul reflexiv
Este o excelentă strategie pentru dezvoltarea abilităților metacognitive.
-elevul reflectă asupra propriului proces de învățare;
-este o metodă flexibilă;
-elevul își poate exprima nemulțumirea, dar și dorințele;
-elevul îi poate permite învățătorului să cunoască și alte aspecte ce influențează învățarea;
-se produce o apropriere între elev și profesor;
-solicită disciplină
7. Studiu de caz
Metoda este folosită în predarea și învățarea disciplinelor socio-umane.
Contribuie la dezvoltarea capacităților intelectuale:
-formează abilitatea de argumentare și analiză;-pregătește elvii pentru a lua decizii eficiente;
9. Observarea sistematică
Este o modalitate eficientă de a urmării evoluția şi progresul elevilor şi contextul activităților şcolare.
Oferă informații cu privire la:• abilități sociale:-colaborare-relație pozitivă în grup;-capacitatea de a lua decizii;-capacitatea de a asculta;-asumarea responsabilității
•abilități intelectuale:-exprimarea orală-capacitatea de a citi și a scrie;-operațiile gândirii:analiză, sinteză, comparație, etc.
Otilia Zaharia, profesor îvăţământ primar (Școală privată, Bucureşti)
Metodele moderne:
- măresc potențialul intelectual al copilului- identifică reușitele- identifica erorile- consolidează abilitatea de autoevaluare- îi încurajează pe copii în exprimare- presupun munca în echipă- stimulează generarea de idei- crează contexte și situații noi
Regulile unei evaluări eficiente:
- Construiți o imagine pozitivă despre evaluare și fără să o asociați cu eșecul;
- Utilizați evaluarea doar pentru scopurile în care ea a fost proiectată;
5. Bibliografie
1. Dan Potolea, Ioan Neacșu, Romiță B. Iucu, Ion-Ovidiu Pânișoară – Pregătirea Psihopedagogică, Ed. Polirom, București, 2008
2. Manolescu, Marin – Evaluarea școlară – Metode, Tehnici, Instrumente, Ed. Meteor Press, București, 2005
3. Manolescu, Marin – Evaluarea școlară – un constract pedagogic.,Ed. Fundaţiei Culturale „D.Bolintineanu”, Bucureşti, 2002
4. Radu T.I., Evaluarea în procesul didactic., Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000
5. http://www.authorstream.com/Presentation/marian.cirlig-995612-metode-alternative-evaluare/
Vă mulțumim pentru atenție!