uniunea european Ă guvernul romÂniei fondul social ... conceptii moderne si... · pedagogul...

13
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social European POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale 2007-2013 O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU” REŞIŢA Aplicaţie practică Disciplina: Concepţii curriculare moderne şi postmoderne Filozofia educaţională: istoric, rol, concepţie În domeniul curriculumului, John Dewey este primul gânditor care accentuează importanţa fundamentelor filozofice. Cunoaşterea filozofiei reprezintă baza sau punctul de pornire în dezvoltarea curriculumului. Pedagogul defineşte ştiinţa educaţiei de pe poziţiile filozofiei ştiinţei; scopul filozofiei fiind un punct de reper pentru „scopurile şi metodele” şcolii. Filozofia este „o formulare explicită a comportamentelor mentale şi morale în corelaţie cu dificultăţile vieţii contemporane sociale”, iar „educaţia este laboratorul în care diferenţele filozofice devin concrete şi testate” 1 . În viziunea R. W. Tyler, scopurile şcolii sunt determinate de interacţiunea a şase factori: cunoştinţele celui care învaţă, studiile vieţii contemporane, sugestii despre disciplinele de studiu preluate de la specialişti, psihologia învăţării şi filozofia. Concepţia filozofică nu reprezintă un punct de plecare în dezvoltarea curriculumului, ca în filozofia lui Dewey, ci un criteriu important în dezvoltarea scopurilor şi obiectivelor educaţionale: „filozofia educaţională şi socială ...poate servi ca primul grilaj pentru dezvoltarea programului social”. În concepţia pedagogului „filozofia încearcă să definească natura unei bune vieţi şi a unei bune societăţi”, iar scopul ei este de a „accentua puternic valorile democratice în şcoli” 2 . Rolul specialistului în management curricular: A. Identifică filozofia educaţională, clarifică scopul şi obiectivele şcolii B. Defineşte rolul persoanelor care lucrează în şcoală, acordă sarcini şi îndrumare C. Ghidează în selectarea conţinuturilor şi strategiilor educaţionale Absenţa programelor curriculare poate fi cauzată de limite naţionale, inconsistenţa filozofică, neclaritate a viziunii, lipsa unor leaderi curriculari, pasivitate. 1 Dewey J. Democracy and Education. New York: Macmillan. 1916. p. 187 2 Idem. p. 33-34

Upload: vuongnhu

Post on 11-Feb-2018

224 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”

REŞIŢA

Aplicaţie practică

Disciplina: Concepţii curriculare moderne şi postmoderne

Filozofia educaţională: istoric, rol, concepţie

⇒ În domeniul curriculumului, John Dewey este primul gânditor care accentuează importanţa fundamentelor

filozofice. Cunoaşterea filozofiei reprezintă baza sau punctul de pornire în dezvoltarea curriculumului.

Pedagogul defineşte ştiinţa educaţiei de pe poziţiile filozofiei ştiinţei; scopul filozofiei fiind un punct de reper

pentru „scopurile şi metodele” şcolii. Filozofia este „o formulare explicită a comportamentelor mentale şi

morale în corelaţie cu dificultăţile vieţii contemporane sociale”, iar „educaţia este laboratorul în care diferenţele

filozofice devin concrete şi testate”1.

⇒ În viziunea R. W. Tyler, scopurile şcolii sunt determinate de interacţiunea a şase factori: cunoştinţele celui care

învaţă, studiile vieţii contemporane, sugestii despre disciplinele de studiu preluate de la specialişti, psihologia

învăţării şi filozofia. Concepţia filozofică nu reprezintă un punct de plecare în dezvoltarea curriculumului, ca în

filozofia lui Dewey, ci un criteriu important în dezvoltarea scopurilor şi obiectivelor educaţionale: „filozofia

educaţională şi socială ...poate servi ca primul grilaj pentru dezvoltarea programului social”. În concepţia

pedagogului „filozofia încearcă să definească natura unei bune vieţi şi a unei bune societăţi”, iar scopul ei este

de a „accentua puternic valorile democratice în şcoli”2.

Rolul specialistului în management curricular:

A. Identifică filozofia educaţională, clarifică scopul şi obiectivele şcolii B. Defineşte rolul persoanelor care lucrează în şcoală, acordă sarcini şi îndrumare C. Ghidează în selectarea conţinuturilor şi strategiilor educaţionale

Absenţa programelor curriculare poate fi cauzată de limite naţionale, inconsistenţa filozofică,

neclaritate a viziunii, lipsa unor leaderi curriculari, pasivitate.

1 Dewey J. Democracy and Education. New York: Macmillan. 1916. p. 187

2 Idem. p. 33-34

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”

REŞIŢA

Identificarea unei filozofii educaţionale (credinţe despre finalităţi, scopuri şi obiective)

O şcoală care şi-a identificat în mod clar filozofia educaţională, are capacitatea de a dezvolta programe eficiente.

Specialistul în curriculum va clarifica propriile sale credinţe despre scopul educaţiei şi va asista colegii în descoperirea

propriilor sisteme de valori. Împărtăşirea valorilor este un prim pas spre implementarea schimbării. Filozofia de grup

este baza continuităţii programelor şcolii, a dezvoltării relaţiilor profesionale, a eficienţei scopurilor.

5 FILOZOFII EDUCA ŢIONALE

a. Tradiţionalism

b. Idealism (vezi J. Dewey în suportul de curs)

c. Realism (vezi R. Tyler în suportul de curs)

d. Experimentalism (vezi M. Apple în suportul de curs)

e. Existenţialism (vezi W. Pinar în suportul de curs)

Perenealism (tradi ţionalism)

Idealism Realism Experimentalism Existenţialism

Realitatea O lume a raţiunii şi a lui Dumnezeu

O lume a minţii O lume a lucrurilor

O lume a experienţelor

O lume a existenţei

Adevăr sau cunoaştere

Raţiune şi revelaţie Idei Ştiinţă Experienţe Alegeri personale, subiective

Valori

Raţionalitate Ideal Legile naturii Testul public Libertate personală

Predarea realităţii

Doctrine

Subiecte ale minţii – literatură, filozofie, religie

Subiecte tari – matematică, ştiinţe

Experienţe sociale – studii sociale

Subiecte vocaţionale – artă, etică, filozofie

Predarea adevărului, a cunoaşterii acceptate

Discipline de studiu Predarea ideilor (lecturi, discuţii)

Cunoştinţe, priceperi, deprinderi

Rezolvarea de proiecte, metoda proiectului

Atitudini Autochestionare

Predarea valorilor

Comportament disciplinat, raţional

Imitarea eroilor Reguli Decizii de grup Autoconştientizare autoresponsabilizare

De ce există şcolile

Pentru a dezvălui raţiunea şi voia lui Dumnezeu

Pentru a dezvolta mintea şi procesele intelectuale

Pentru a dezvălui legile lumii şi ale universului

Pentru a descoperi şi lărgi societatea în care trăim, prin împărtăşirea experienţelor

Pentru a-i ajuta pe elevii să se cunoască şi să-şi descopere locul în societate

Ce ar trebui să predea şcolile

Adevăruri eterne Înţelepciunea anilor

Legi realităţii fizice

Implicarea grupurilor în problemele sociale

Adevăruri variate

Rolul profesorului

Prezentator obiectiv al învăţării

Model, exemplu Participant în învăţare

Facilitator al învăţării

Cel care împuterniceşte învăţarea

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”

REŞIŢA

Care este filosofia ta?

1. Profesorii ideali sunt interogatori constanţi (cu sine şi cu ceilalţi), analişti proprii 2. Şcolile există pentru a îmbunătăţi societatea 3. Într-un demers educaţional, profesorii ar trebui să pornească de la analiză, cercetare 4. Demonstraţia şi expunerea sunt metode esenţiale ale învăţării 5. Elevilor ar trebui să li se permită întotdeauna de a avea propriile reguli 6. Realitatea este spirituală 7. Curriculumul ar trebui fundamentat pe legi, principii ştiinţifice 8. Profesorul ar trebui să fie o autoritate puternică în sala de clasă 9. Curriculumul este „o anexă externă a vieţii prezente a copilului” porneşte de la nevoile

elevilor

10. Profesorii ideali prezintă cunoştinţele, informaţiile, fiind observatori obiectivi ai învăţării 11. Lectura, problematizarea, interpretarea, descoperirea sunt metodele cele mai eficiente de

învăţare

12. Instituţiile ar trebui să caute căi spre dezvoltare prin demersuri ştiinţifice şi riguroase 13. Şcolile ar trebui, în mod obligatoriu, să predea despre valori spirituale 14. Programele şcolilor ar trebui să se focalizeze pe problemele sociale 15. Instituţiile şcolare există pentru a menţine şi întări valorile spirituale 16. Scopul educaţiei este de a schimba sau transforma, în principal pe noi înşine 17. Profesorii sunt facilitatori ai învăţării – învăţarea experienţială 18. Şcolile ar trebui să fie varietăţi educaţionale – asemenea unui bufet suedez 19. Cunoaşterea este construită în contexte sociale, din interacţiunea oamenilor cu mediul. 20. Clasa de elevi este un laborator în care toate variabilele pot fi controlate. 21. Scopul educaţiei nu este de a furniza soluţii generale, ci de a considera fiecare situaţie

specifică

22. Şcolile percep schimbarea ca un proces ştiinţific, tehnic, riguros, ordonat 23. Există priceperi şi deprinderi esenţiale pe care fiecare elev trebuie să le aibă 24. Predarea prin teme de studiu /arii de cunoaştere este cea mai eficientă abordare 25. Elevii ar trebui să participe activ la designul şi evaluarea programelor educaţionale 26. Membrii unei societăţi trebuie să respecte regulile de comportament 27. Motivul absolvirii şcolii nu este exclusiv pregătirea pentru carieră, ci apropierea de un ideal

al democraţiei

28. Şcolile ar trebui să reflecte societate pe care o servesc 29. Profesorul ar trebui să fie un exemplu, model, erou pentru elevi 30. Cea mai eficientă învăţare nu are loc într-un spaţiu foarte structurat şi strict disciplinat 31. Curriculumul ar trebui să fie bazat pe adevăruri spirituale eterne 32. Învăţarea cea mai eficientă este când are loc nestructurat, neimpus, fără obiective concrete 33. O educaţie relevantă este bazată pe experienţele, ideile, interesele şi activităţile cotidiene

ale elevilor

34. Cunoştinţele transpuse în practică sunt componente importante ale învăţării 35. Consensul societăţii determină moralitatea, valorile. 36. Educaţia reprezintă în primul rând sentimente, trăiri. 37. Există cunoştinţe esenţiale pe care fiecare elev ar trebui să le cunoască. 38. Şcolile există pentru a facilita auto responsabilizarea, autoeducaţia. 39. Schimbarea în şcoli este un proces continuu. 40. Cunoştinţele sunt predate eficient printr-un proces de cercetare, analiză.

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”

REŞIŢA

1 2 3 4 5 Deloc /dezacord total Puţin în dezacord Oarecum de acord De acord în mare parte Total de acord

Tradi ţionalism 6, 8, 10, 13, 15, 31, 34, 37 Idealism 9,11,19,21,24,27,29,33 Realism: 4,7,12,20,22,23,26,28, Experimentalism: 2,3,14,17,25,35,39,40 Existenţialism: 1,5,16,18,30,32,36,38

Pentru fiecare set de itemi, ex. itemi pentru tradiţionalism, adună toate scorurile(minim poate fi 8, maxim poate fi 40) Divide suma obţinută la 8 Aşează scorul obţinut în tabel

Filosofia mea

8

7

6

5

4

3

2

1

Traditionalism Idealisn Realism Experimentalism Existenţialism

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”

REŞIŢA

Care este filosofia colegilor din instituţia ta şcolară?

Aplică chestionarul colegilor. Centralizează datele şi află filozofia şcolii tale. Transmite datele şi aflăm

împreună concepţia majoritar ă a cadrelor didactice.

Filosofia şcolii mele …………………….(numele şcolii)

8

7

6

5

4

3

2

1

Traditionalism Idealisn Realism Experimentalism Existenţialism

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”

REŞIŢA

Este posibil ca în urma aplicării chestionarului, specialistul în curriculum să observe diferenţe de opinii despre

scopul educaţiei. Însă trebuie să răspundă la întrebările despre scopul şcolarizării şi al organizaţiei şcolare.

„În acest proces la dezvoltării umane, pentru care părţi sau aspecte şcoala acceptă responsabilitatea de a le

ghida?”

ETAPE:

Filozofie teorie educaţională plan de instruire planuri de lecţii

Scopuri obiective strategii furnizare şi evaluare

Reflecţie:

Care sunt finalităţile educaţiei?

Ce înseamnă o viaţă bună, împlinită?

Pentru care scopuri, rezultate este responsabilă şcoala (dezvoltarea caracterului etc.)?

Scopul educaţiei poste fi schimbat, adaptat?

Ce poate face mai bine o şcoală decât altă instituţie?

Care sunt obiectivele comune pentru toţi elevii?

Obiectivele trebuie să fie fundamentate pe nevoile comunităţii locale, nevoile elevilor, nevoile societăţii în general?

ATITUDINE

„Ceea ce profesorii trebuie să conştientizeze este faptul că modalitatea în care predau şi în care se comportă este

mai importantă decât ceea ce predau. Modalitatea în care acţionăm determină modelarea valorilor mai direct şi mai

efectiv decât modalitatea în care discutăm despre ele.” (Silverman, Crisis in the Classroom)

Înainte ca specialistul în curriculum să convingă părin ţii, profesorii, reprezentanţii comunităţii locale despre

valorile educaţionale, trebuie să-şi analizeze propriile atitudini. Clarificarea valor ilor şi a credinţelor îl va ajuta

în dezvoltarea programelor curriculare.

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”

REŞIŢA

Finalitate

Scopuri

Obiective

Focalizare pe nevoi

Alinierea curriculumului

Furnizarea curriculumului elevilor

Nivel I – finalităţile sunt extinse, de natură filozofică. Se definesc în funcţie de finalităţile educaţionale.

Nivel II – scopurile sunt generale şi definesc aspiraţiile. Se definesc la nivel de şcoala.

Ex. climatul şcolii reflectă o atmosferă de respect, corectitudine, moralitate şi grijă.

Nivel III – obiectivele sunt specifice. Se definesc la nivel de echipă de profesori sau profesor.

A. FILOZOFIE

Exemple de credinţe: Elevi

a. Noi avem credinţa că elevii sunt persoane cu caracteristici şi interese unice. b. Noi avem credinţa că elevii ar trebui să aibă acces la oportunităţi egale de învăţare, bazate pe nevoile, interesele

şi abilităţile lor. Învăţare

c. Noi avem credinţa că elevii învaţă cel mai bine atunci când conţinutul este relevant în corelaţie cu vieţile lor d. Noi avem credinţa că elevii învaţă cel mai bine atunci când ambientul este primitor şi procesul este democratic.

Predare a. Noi avem credinţa că rolul profesorului în clasă este, în primul rând, cel de facilitator al învăţării. b. Noi avem credinţa că învăţarea elevilor poate fi afectată mai mult de ceea ce profesorii fac, decât de ceea de

spun. Grupare

a. Noi avem credinţa că un program de instruire eficient poate fi furnizat elevilor dacă aceştia sunt grupaţi după interese similare.

Program educaţional a. Noi avem credinţa că toate programele speciale ar trebui să încorporeze obiective educaţionale specifice care

sunt complementare programului şcolii b. Noi avem credinţa că evaluarea şi schimbarea programelor cu unele mai eficiente, care întrunesc nevoile şi

interesele elevilor, ar trebui să fie un proces continuu.

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”

REŞIŢA

„Schimbările în curriculum sunt întotdeauna precedate de modificări în concepţia noastră despre scopul educaţiei”3 (W. Charters)

Scopul şcolii – pregătirea pentru rolurile de adulţi „educaţia adevărată pentru viaţă“ ( Franklinn Bobbitt) „Scopul şcolii este să cultive conştiinţa socială şi viziunea democratică. …. Scopul acesteia nu este de a planifica cel mai bun curriculum, ci de a descoperi continuu dezvoltarea şi înţelegerea.” (J. Dewey) „Scopul real al educaţiei nu este performanţa profesorului în anumite activităţi, ci de a aduce schimbări semnificate în modurile de comportament ale elevilor”4. (R. Tyler) „Scopul educaţiei este emanciparea oamenilor, implicarea lor în reflecţie proprie pentru a schimba lumea. (M. Aplle) Scopurile şcolarizării sunt abilitatea de a „munci cu plăcere” şi „a trăi pozitiv”. (A.S. Neil) „Există unii care declară că şcolile trebuie, în mod simplu, să reflecte schimbările sociale care deja s-au întâmplat…alţii insistă că şcolile ar trebui să ia parte activ la direcţionarea schimbării sociale… Unii insistă că şcolile trebuie să-şi asume rolul directiv prin semnificaţia îndoctrinării….” 5. Scopul educaţiei este determinat de tipul de societate; societatea este cea care influenţează educaţia. (Dewey) Descrie filozofia educaţională promovată de instituţia şcolară Descrie credinţele fundamentale promovate de instituţia ta şcolară

3 Charters W.W. Curriculum Construction. New York : Macmillan. 1923. p.5 4 Idem. p.44 5 Dewey J. Experience and Education. New York: Macmillan. 1938. p. 69

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”

REŞIŢA

B. SCOPURI

Asociaţia pentru Supervizarea şi Dezvoltarea Curriculumului a identificat un set de zece scopuri majore ale educaţiei tinerilor:

1. Conturarea stimei de sine 2. Înţelegerea celorlalţi 3. Priceperi de bază 4. Interes şi capacitate de învăţare permanentă 5. Membri responsabili al societăţii 6. Sănătate mentală şi fizică 7. Creativitate 8. Informare despre aspectele economice ale lumii (producţie, consum) 9. Folosirea cunoştinţelor acumulate pentru a înţelege lumea 10. Adaptarea la schimbare

Scopuri

Scopuri academice Dobândire Menţinerea sau îmbunătăţirea rezultatelor la teste

Reducerea eşecului Reducerea absenteismului

Responsabilitate Respectarea orarului Diminuarea situaţiilor de vandalism Diminuarea situaţiilor de indisciplină Recunoaşterea vinovăţiei Respectarea spaţiului academic

Respectul faţă de ceilalţi Diminuarea sarcasmului Creşterea sensibilităţii faţă de nevoile celorlalţi Ajutarea celorlalţi la învăţare

Comportamente Obiceiuri sănătoase Monitorizarea proprie

Conştiinţa de a nu fuma şi a consuma droguri Conştiinţa pentru dezvoltarea fizică şi psihică

Stimă de sine Deschidere faţă de noi experienţe Eliminarea comportamentelor self-abuzive Abilitatea de a se descoperi Renunţarea la vanitate

Prezenţă şi participare Prezenţa zilnică Relaţii umane lărgite Finalizarea muncii începute

Stres Vizite la consilier Renunţarea la comportamente agresive

Organizarea Materiale şcolare Completarea temei Calendar personal Organizarea timpului Întrebări pentru clarificarea responsabilităţilor

Rezolvarea de probleme Analiza priceperilor Aplicarea cunoştinţelor în lumea reală

Dragostea faţă de cunoaştere Apartenenţa la un club academic Citirea de cărţi – bibliotecă personală

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”

REŞIŢA

Întâlniri cu mentori Atitudini Atitudini pozitive Entuziasm faţă de învăţare

Participare la activităţile şcolii Voluntariat

Prezintă scopurile instituţiei tale şcolare

Prezintă obiectivele echipei de specialişti în curriculum

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”

REŞIŢA

Identificarea nevoilor

(1) Alocă timp și resurse pentru o analiză de nevoi.

(2) Selectează persoanele care vor furniza informații: profesori, elevi, părinți, directori, membri din comunitate etc.

(3) Creează, selectează instrumente de obținere a informațiilor: focus-grupuri, workshopuri, interviuri, chestionare

etc.

(4) Stabilește timpul pe care îl vei aloca obținerii informațiilor.

(5) Aplică instrumentele selectate.

(6) Analizează și interpretează datele.

(7) Determină nevoile sau limitele relevate prin analiza de nevoi.

(8) Selectează nevoile în funcție de importanța lor pentru intervievați.

(9) Stabilește obiective pentru nevoile selectate.

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”

REŞIŢA

Prezintă instituţia şcolară în cadrul comunităţii locale Metode: autobiografii, analiza documentelor

Institu ţia şcoară………………………..

Localitatea …………………….

Şcoala şi comunitatea locală

Caracteristici ale populaţiei locale

Caracteristicile demografice a populaţiei din comunitatea locală

Dezvoltarea populaţiei

Naţionalităţi

Nivel de pregătire educaţională a populaţiei

Interese ale populaţiei

Populaţia viitoare

Alte aspecte

Resurse (resurse materiale, financiare, umane, etc)

Resursele predominante din regiune

Informaţii sociale

Informaţii economice

Informaţii industriale

Informaţii educaţionale

Informaţii culturale

Alte informaţii

Şcoala în contextul comunităţii locale

Locaţia şcolii

Istoricul şcolii

Profilul şcolii, specializări

Capacitatea şcolii – arhitectură, resurse de spaţiu

Populaţia şcolară vizată: naţionalitate, religie, arie de cuprindere,

Finanţarea şcolii

Vizibilitatea şi promovarea şcolii

Relaţii de parteneriat, programe desfăşurare (instituţii publice din ţară şi străinătate, firme, părinţi etc.)

Alte aspecte

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”

REŞIŢA

Corpul profesoral

Număr

Grad de ocupare pe arii curriculare şi discipline de studiu

Formare şi experienţă

Conştiinţa dezvoltării

Atitudini către schimbare

Alte aspecte

Informaţii despre elevi

Populaţia şcolară: număr, naţionalitate, religie,

Experienţe ale elevilor. Achiziţiile elevilor

Alte aspecte

În urma acestei analize, definiţi în câteva rânduri instituţia voastră şcolară (adaugă o imagine reprezentativă)