unit 2 baze de date sgbd

8
19 Unitatea 2. ELEMENTE DE TEORIA BAZELOR DE DATE . Baze de date. Sistem de Gestiune a Bazelor de Date. Funcţiile unui SGBD Obiective După parcurgerea acestei unităţi studentul: - va înţelege conceptul de model de date; - va înţelege conceptul de bază de date; - va cunoaşte şi va înţelege rolul şi funcţiile sistemului de gestiune a bazelor de date. 2.1. Baze de date Conceptul de bază de date a apărut în 1969 cu ocazia prezentării primului raport CODASYL în cadrul unei conferinţe pe probleme de limbaje de gestiune a datelor. Evoluţia metodelor şi tehnicilor de organizare a datelor a fost determinată de necesitatea de a avea un acces cât mai rapid şi uşor la un volum din ce în ce mai mare de informaţii precum şi de perfecţionarea echipamentelor de culegere, memorare, transmitere şi prelucrare a datelor. Ideea principală a organizării datelor în baze de date se bazează pe existenţa unei descrieri globale a datelor (metadate), stocată distinct de colecţiile de date. Prin intermediul acestei descrieri se realizează independenţa programelor faţă de date şi a datelor faţă de programe. Accesul oricărui utilizator la baza de date se va realiza prin intermediul acestei descrieri globale a datelor. În esenţă, conceptul de bază de date poate fi definit ca fiind una sau mai multe colecţii de date (K i ), aflate în interdependenţă,

Upload: maria-tames

Post on 12-Nov-2015

4 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

baze de date ptr man

TRANSCRIPT

  • 19

    Unitatea 2. ELEMENTE DE TEORIA BAZELOR DE

    DATE . Baze de date. Sistem de Gestiune a Bazelor de

    Date. Funciile unui SGBD

    Obiective

    Dup parcurgerea acestei uniti studentul:

    - va nelege conceptul de model de date;

    - va nelege conceptul de baz de date;

    - va cunoate i va nelege rolul i funciile sistemului de

    gestiune a bazelor de date.

    2.1. Baze de date

    Conceptul de baz de date a aprut n 1969 cu ocazia prezentrii

    primului raport CODASYL n cadrul unei conferine pe probleme de

    limbaje de gestiune a datelor.

    Evoluia metodelor i tehnicilor de organizare a datelor a fost

    determinat de necesitatea de a avea un acces ct mai rapid i uor

    la un volum din ce n ce mai mare de informaii precum i de

    perfecionarea echipamentelor de culegere, memorare, transmitere i

    prelucrare a datelor.

    Ideea principal a organizrii datelor n baze de date se

    bazeaz pe existena unei descrieri globale a datelor (metadate),

    stocat distinct de coleciile de date. Prin intermediul acestei

    descrieri se realizeaz independena programelor fa de date i

    a datelor fa de programe.

    Accesul oricrui utilizator la baza de date se va realiza prin

    intermediul acestei descrieri globale a datelor.

    n esen, conceptul de baz de date poate fi definit ca fiind una

    sau mai multe colecii de date (Ki), aflate n interdependen,

  • 20

    mpreun cu descrierea datelor i a relaiilor dintre ele, (B={K1, K2,

    ...})

    O baz de date astfel definit trebuie s ndeplineasc

    urmtoarele condiii:

    - s asigure o independen complet a datelor fa de

    programe i invers;

    - structura bazei de date trebuie astfel conceput nct s

    asigure informaiile necesare i suficiente pentru a satisface

    cerinele informaionale i de decizie ale utilizatorului;

    - s asigure o redundan minim i controlat a datelor;

    - s permit accesul rapid la informaiile stocate n baz.

    Arhitectura general a bazelor de date a fost standardizat

    internaional i cuprinde urmtoarele elemente componente:

    - baza de date propriu-zis n care se memoreaz colecia

    de date;

    - sistemul de gestiune al bazei de date, care este un

    ansamblu de programe ce realizeaz gestiunea i

    prelucrarea complex a datelor;

    - un set de proceduri manuale i automate, precum i

    reglementrile administrative, destinate bunei funcionri a

    ntregului sistem;

    - un dicionar al bazei de date (metabaza de date), ce

    conine informaii despre date, structura acestora, elemente

    de descriere a semanticii, statistici, documentaie etc.

    - echipamentele de calcul (hardware) utilizate (comune sau

    specializate);

    - personalul implicat (categorii de utilizatori: finali sau de

    specialitate, analiti-programatori, gestionari, operatori).

    Bazele de date sunt extrem de variate, n funcie de criteriile de

    apreciere considerate. n continuare sunt prezentate cteva criterii de

    clasificare:

    - dup orientare: generalizate, specializate;

  • 21

    - dup modelul de date folosit: ierarhice, n reea, relaionale,

    orientate obiect;

    - dup amploarea geografic: locale, distribuite;

    - dup limbajele utilizate: autonome (cu limbaje proprii), cu

    limbaj gazd, mixte.

    Componentele bazei de date pot fi structurate pe trei nivele, n

    funcie de clasa utilizatorilor implicai:

    - nivelul logic. Este dat de viziunea programatorului de

    aplicaii, care realizeaz programele de aplicaii pentru

    manipularea datelor i structura logic (subschema)

    corespunzroare descrierii datelor aplicaiei;

    - nivelul conceptual (global). Este dat de viziunea

    administratorului bazei de date, care realizeaz structura

    conceptual (schema) corespunztoare descrierii bazei de

    date i administreaz componentele bazei de date pentru

    manipularea datelor;

    - nivelul fizic. Este date de viziunea inginerului de sistem

    care realizeaz structura fizic corespunzroare descrierii

    datelor pe suportul fizic.

    2.2. Sisteme de gestiune a bazelor de date

    O baz de date poate fi privit ca o colecie de date stocate pe

    supori de memorie extern, adresabile de ctre mai muli utilizatori

    i care satisface cerinele de informare ale acestora.

    Sistemul de gestiune al bazei de date reprezint ansamblul de

    programe (software) care permite ndeplinirea scopului pentru care a

    fost creat baza de date.

    El trebuie s asigure realizarea urmtoarelor activiti:

    - definirea structurii bazei de date;

    - ncrcarea bazei de date;

    - accesul la date (interogare, actualizare);

  • 22

    - ntreinerea bazei de date (colectarea i refolosirea spaiilor

    goale, refacerea bazei de date n cazul unui incident);

    - reorganizarea bazei de date ( restructurarea i modificarea

    strategiei de acces);

    - protejarea datelor.

    ntr-un alt sens, sistemul de gestiune al bazei de date se constituie

    ntr-o interfa ntre utilizator i baza de date, reprezentnd

    mecanismul prin intermediul cruia acesta are acces la date.

    Pentru a-i putea ndeplini funciunile prevzute, unui sistem de

    gestiune al bazei de date modern i revin o serie de obiective de

    ndeplinit, cum sunt:

    1. Asigurarea independenei datelor. Aceasta presupune c

    modificarea strategiei de memorare a datelor sau a strategiei de

    acces la date nu trebuie s afecteze aplicaia care prelucreaz

    aceste date. Independena datelor fa de aplicaie este necesar

    deoarece diferite aplicaii au nevoie de viziuni diferite ale acelorai

    date; administratorul bazei de date trebuie s aib libertatea de a

    schimba structura de memorare sau strategia de acces, ca rspuns

    la cerine (schimbri de standarde, prioritile aplicaiilor, schimbarea

    unitilor fizice de memorare etc.), fr a modifica aplicaiile

    existente; iar baza de date existent, precum i programele de

    exploatare a ei reprezint o investiie important la care nu trebuie s

    se renune prea uor.

    Independena datelor trebuie privit din dou puncte de vedere:

    independena fizic i independena logic a datelor.

    Independena fizic a datelor implic modificarea tehnicilor fizice

    de memorare a datelor fr a necesita rescrierea programelor de

    aplicaie.

    Independena logic a datelor se refer la posibilitatea adugrii

    de noi articole de date sau extinderea structurii conceptuale

    (globale), fr ca aceasta s impun rescrierea programelor

    existente.

  • 23

    2. Asigurarea unei redundane minime i controlate a datelor

    din baza de date. Redundana se refer la numrul de apariii n

    baza de date a unei date. }n general, stocarea datelor n baze de

    date ar trebui s se fac astfel nct fiecare dat s apar o singur

    dat. Totui, exist cazuri n care, pentru a reduce timpul de cutare

    al unei date i implicit timpul de rspuns la solicitrile utilizatorilor, se

    accept o anumit redundan a datelor. Aceast redundan trebuie

    controlat automat, prin program, pentru a se asigura coerena

    datelor din baz.

    3. Asigurarea unor faciliti sporite de utilizare a datelor.

    Aceasta presupune:

    - folosirea datelor de ctre mai muli utilizatori n diferite aplicaii;

    - accesul ct mai simplu al utilizatorilor la date, fr ca acetia

    s fie nevoii s cunoasc structura ntregii baze de date, acest

    lucru rmnnd n sarcina administratorului bazei de date;

    - existena unor limbaje performante de regsire a datelor, care

    permit exprimarea sub forma unei conversaii, a unor criterii de

    selecie a datelor i indicarea unor reguli ct mai generale

    pentru editarea informaiilor solicitate;

    - utilizarea unui limbaj ct mai apropiat de limbajul natural, cu

    posibilitatea exploatrii bazei de date n regim conversaional,

    lucru care ar oferi posibilitatea exploatrii bazei de date

    i de ctre utilizatori neinformaticieni.

    4. Sporirea gradului de securitate a datelor mpotriva accesului

    neautorizat la ele. n condiiile bazelor de date, administratorul bazei

    de date poate prevedea ca acesul la baza de date s se fac numai

    prin canalele corespunztoare, i poate, totodat, defini verificri de

    autorizare, realizate oricnd se ncearc accesul neautorizat la

    anumite date.

  • 24

    5. Asigurarea integritii datelor mpotriva unor tergeri

    intenionate sau neintenionate, prin intermediul unor proceduri de

    validare, a unor protocoale de control concurent i a unor proceduri

    de refacere a bazei de date dup incidente.

    6. Asigurarea partajabilitii datelor. Partajabilitatea datelor

    trebuie neleas nu numai sub aspectul asigurrii accesului mai

    multor utilizatori la aceleai date, cii acela al posibilitii dezvoltrii

    unor aplicaii fr a se modifica structura bazei de date.

    2.3. Funciile unui sistem de gestiune a bazelor de

    date

    Sistemele de gestiune a bazelor de date au o multitudine de

    sarcini de ndeplinit. Grupnd aceste sarcini se obin activitile i

    apoi funciile sistemului de gestiune al bazei de date. innd seama

    de complexitatea sistemului de gestiune, de facilitile oferite, de

    limbajele utilizate i tipul bazei de date ce urmeaz a fi gestionat

    gruparea activitilor pe funcii poate avea un caracter relativ.

    n continuare sunt prezentate cteva funcii mai importante ale

    sistemelor de gestiune a bazelor de date, funcii cu caracter de

    generalitate, valabile pentru toate tipurile de sisteme de gestiune a

    bazelor de date.

    1. Funcia de descriere a datelor, care permite definirea

    structurii bazei de date cu ajutorul unui limbaj de definire. Definirea

    datelor poate fi realizat la nivel logic, conceptual i fizic. La nivelul

    acestei funcii se descriu multitudinea atributelor (cmpurilor) din

    cadrul structurii bazei de date, legturile dintre entitile bazei de

    date sau dintre atributele aceleiai entiti, se definesc eventualele

    criterii de validare a datelor, metodele de acces la date, aspectele

    referitoare la asigurarea integritii i confidenialitii datelor etc.

  • 25

    2. Funcia de manipulare a datelor este cea mai complex

    funcie i realizeaz urmtoarele activiti:

    - crearea bazei de date;

    - ncrcarea bazei de date;

    - adugarea de noi nregistrri (tupluri);

    - tergerea unor nregistrri;

    - modificarea valorilor corespunztoare unor cmpuri;

    - cutarea, sortarea i editarea parial sau total a unei

    nregistrri virtuale etc.

    3. Funcia de utilizare asigur mulimea interfeelor necesare

    pentru comunicarea tuturor utilizatorilor cu baza de date. n cadrul

    realizrii acestei funcii apar mai multe categorii de utilizatori:

    - utilizatori liberi sau conversaionali. Acetia reprezint

    categoriea beneficiarilor de informaii (utilizatori finali) care

    utilizeaz limbajele de interogare a bazei de date ntr-o form

    simplist. Ei apar ca utilizatori neinformaticieni.

    - utilizatori programatori, care utilizeaz limbaje de manipulare,

    realiznd proceduri complexe de exploatare a bazei de date;

    - administratorul bazei de date, care este un utilizator special

    avnd un rol hotrtor n ceea ce privete funcionarea optim

    a ntregului ansamblu.

    4. Funcia de administrare a bazei de date. Aceasta apare ca o

    funcie complex i este de competena administratorului bazei de

    date.

  • 26

    2.4. Test de verificare

    1. Care sunt componentele unui model de date ?

    2. De cte tipuri pot fi legturile ntre entiti ?

    3. Care este structura unei baze de date ?

    4. Care sunt nivelele de structurare ale unei baze de date ?

    5. Care sunt obiectivele pe care trebuie s le ndeplineasc un

    SGBD ?

    6. Care sunt funciile unui SGBD ?