Rãzboiul CrimeiRãzboiul Crimeii i ( 1853-1854) ( 1853-1854) a fost un rezultat ala fost un rezultat al

contradiccontradicţţiilor dintre Marileiilor dintre Marileputeri puteri ( Imperiul Otoman şi( Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist ) şImperiul Ţarist ) şi a avuti a avut importante consecinimportante consecinţţe pee pe

plan european: înfrângerea plan european: înfrângerea Rusiei a creat un nou echilibruRusiei a creat un nou echilibru

pe continent;pe continent; problemaproblema româneascã a fost tratatã româneascã a fost tratatã ca oca o problemã europeanã.problemã europeanã.

MARILE PUTERI AU HOTĂRÂT CONSULTAREA POPULAŢIEI ÎN PROBLEMA UNIRII PRIN ADUNARILE AD-HOC

FRANŢA

ANGLIA

PRUSIA

RUSIA

IMPERIUL OTOMAN

AUSTRIA

SARDINIA

Adunările ad-hoc îşi încep activitatea în toamna anului 1857

Pentru prima datPentru prima datăă îîn astfel n astfel de foruri erau reprezentade foruri erau reprezentaţţi i şşi i ţăţăraniiranii;; Ele aveau un caracter Ele aveau un caracter reprezentativ si consultativreprezentativ si consultativ;; Prin”Prin”RezoluRezoluţţiileiile “ adoptate “ adoptate îîn octombrie 1857,n octombrie 1857, in cadrul in cadrul celor doucelor douăă Adun Adunăări, s-a cerutri, s-a cerut ““Unirea PrincipatelorUnirea Principatelor““ îîntr-un singur stat sub ntr-un singur stat sub numelenumele dede RomRomâânia”.nia”.

Pe baza propunerilor Pe baza propunerilor AAdundunăărilor ad-hoc,rilor ad-hoc, marile puteri garante trebuiau marile puteri garante trebuiau

ssăă decid decidăă asupra viitorului Principatelor. asupra viitorului Principatelor. Pentru aceasta au elaborat Pentru aceasta au elaborat

ConvenConvenţţia de la Parisia de la Paris din 7 din 7//19 august 185819 august 1858prin care se stabilea statutul politico-juridicprin care se stabilea statutul politico-juridic

intern intern şşi internai internaţţional al Principatelor. ional al Principatelor. AlcAlcăătuind o federatuind o federaţţie,ie,

Principatele Unite alePrincipatele Unite ale Moldovei si Valahiei,Moldovei si Valahiei, conform Convenconform Convenţţiei, cele douiei, cele douăă ţăţări urmauri urmau

a avea domni, guverne a avea domni, guverne şşi Aduni Adunăări legiuitoare ri legiuitoare separate.separate. ConvenConvenţţia nu excludea, dar nici nu ia nu excludea, dar nici nu

îîncuraja problema unirii depline a Principatelor.ncuraja problema unirii depline a Principatelor.Referindu-se la textul ConvenReferindu-se la textul Convenţţiei, omul politic iei, omul politic

Vasile Boerescu afirmVasile Boerescu afirmăă:: “ “Europa ne-a ajutat, acum rEuropa ne-a ajutat, acum răămmâânene

ssăă ne ajut ne ajutăăm noi singuri. m noi singuri. Depinde de noi dacDepinde de noi dacăă vom vom şşti sti săă îînfnfăăptuim unirea!”ptuim unirea!”

1859 s-au organizat alegeri în

Ţările Române; la 5 ianuarie, la Iaşi, a fost

ales domn al Moldovei colonelul Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie, la Bucureşti,

a fost ales domn tot Alexandru Ioan Cuza.

La 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Cuza ca domn la Iaşi şi Bucureşti, românii au înfăptuit o unire adevărată şi nu una formală, aşa cum voiau marile puteri.

Fondatorul României moderne

Domnul Unirii

Primul Domn al României

s-a născut la 20 martie 1820,

în Bârlad, Judeţul Vaslui,

România;

a decedat la 15 mai 1873, Heidelberg,Germania.

Sub domnia sa, s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere social, economic, politic şi cultural;

Devenind domnitor, Cuza a obţinut, prin demersurile sale,

recunoaşterea Unirii din partea marilor puteri.

,,..că în toată domnia mea, voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi toată ura, iubind deopotrivă pe cel ce m-a iubit şi pe cel ce m-a urât, neavând în faţa ochilor mei decât binele si fericirea naţiei române. ‘’

Steagul e România! Steagul este încă simbolul

devotamentului, credinţei, ordinei şi a disciplinei ce reprezintă oastea

Decoraţii ale OrdinuluiUnirii

Medalie a Unirii

Guvern unic

Adunare legislativăunică

Codul Comercial

Legea instrucţiunii

Legea comunalăLegea consiliilor

judeţene

Legea agrară

Secularizarea averilor

mănăstireşti

Unificarea administraţiei şi a

armatei

Codul CivilCodul Penal

Art.1 Săteni clăcaşi sunt şi rămân deplini propietari

pe locurile supuse posesiunii lor, în întinderea ce se hotăreşte

prin legile în fiinţă. De astăzi voi sunteţi stăpâni pe braţele voastre, voi aveţi

o părticică de pământ,proprietate şi moşie a voastră ;

De azi voi aveţi o patrie de iubit şi apărat…( Alexandru Ioan Cuza)

La 13 februarie 1866,

Cuza a părăsit Capitala;

Rămân memorabile

cuvintele sale rostite la

Palatul Cotroceni, înaintea plecării:

“Să dea Dumnezeu să-i meargă ţării mai bine fără

mine decât cu mine.

Să trăiască România!”

La 15 mai 1873 s-a stins din viaţăla Heidelberg în Germania.

Rămăşiţele sale pământeşti au fostînhumate iniţial pe domeniul său

de la Ruginoasa, iar în timpul celui de al doilea război mondial au foststrămutate la Biserica Trei Ierarhi

de la Iaşi

“Cât or fi români pe lume Cât va fi pe cer un soare A lui Cuza mare nume

Să fiţi siguri că nu moare.” Vasile Alecsandri.

Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română,

Să-nvârtim hora frăţiei Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară! Piară duşmănia-n ţară! Între noi să nu mai fie Decât flori şi omenie!

Măi muntene, măi vecine, Vină să te prinzi cu mine

Şi la viaţă cu unire, Şi la moarte cu-nfrăţire!

Unde-i unul, nu-i putere La nevoi şi la durere;

Unde-s doi, puterea creşte, Şi duşmanul nu sporeşte!

Amândoi suntem de-o mama, De-o făptura şi de-o samă, Ca doi brazi într-o tulpină, Ca doi ochi într-o lumină.

Amândoi avem un nume, Amândoi o soartă-n lume,

Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate, În noi doi un suflet bate!

Vin’ la Milcov cu grăbire Să-l secăm dintr-o sorbire, Ca să treacă drumul mare

Peste-a noastre vechi hotare

Şi să vadă sfântul soare, Într-o zi de sărbătoare,

Hora noastră cea frăţească Pe câmpia româneasca!