Niklas Natt och Drg

tT93iI.I tltutBRA tYtORTII

Traducere din limba englezd qi note

DANA-LiGIA ILIN

#tBucure$ti

2018

Partea int6,iSTR,IGOIUL DIN INDEBETOU

Toamna aws.ltti 1.793

O mare nenorocire s-a abdfut o,suprd noastrd, Bdnfuieo mie de ntonuri, unul mai prdpdstios d'ecdt altul. N-aicum sd afli ceva tn care sd te poli incred.e, cd'ci pdnd Si

drumefii spun povegti diferite Si cu tofii tmi par poeli inceed ce istorisesc. Sdlbdticia omorului, o.$d cum a fostpovestit, e pred mlre, aSa cd nu Stiu ce ar mai trebui sd

cred despre asta.

Carl Gustaf af Leopold, 1.793

Mickel Cardell pluteste in apa rece. Cu mdna dreaptdliberd, tl tnsfacd de guler pe Johan Hjelm. Hjelm pluteStealdfuri, feapdn, cu spumd roSie pe buze. Tunica lui Hjelme alunecoasd. din pricina sdngelui Si a apei sdlcii. Cdnd unval ti smulge din mdnd ultima bucatd de fesdturd, Cardelltncearcd sd strige, dar din gdtlej nu-i iese d.ecdt un geamdt.

Hjelm se scufundd iute. Cardell tSi vArd capul tn apd Si^o

clipd, urmdreste scufundarea cadavrului tn addncuri. Intulburarea s4, i se pare cd zdreste acolo ceva, la marginealumii vizibile. Cadavre d.e marinari schilodite scobordndcu miile spre porfile iadului. ingerul Morfii, cdre dre pe

cap o corodnd fduritd dintr-o feastd de om, fSi strdngearipile deastryra lor. in vdrtejul apei, falca i se miscd tnsus gi in jos tnfu-un hohot de rds batjocoritor, neauzit.

I

- Mickel! Mickel strijerull Degteapti-te!

in vreme ce zgil;iielile invergunate iI smulg pe

Cardell din somn, simte o durere fugari in bralulsting, care nu mai e intreg. O mXni ciopliti in lemna luat locul pirtii pierdute. Ciotul gade in gaura scobitiin lemnul de fag, legat la cot cu figii de piele. Care iisapi adinc in carne. Ar fi trebuit si aibi destuli mintegi si le slibeasci inainte de a alipi.

Firi chef, deschide ochii gi privegte de-a lungulcimpului uriag al mesei pitate. Cind incearci si salte

capul, obrazul i se lipegte de lemn gi, firi si wea, igitrage jos peruca atunci cind se ridici. Trage o iniu-rituri 9i o indeasi sub haini, dupi ce gi-a gters cuea fruntea. Piliria i se rostogolegte pe dugumea, cucalota infundati. O indreapti cu pumnul, apoi gi-opune pe cap. incepe si-gi aduci aminte. E la ViniriaHamburg gi trebuie si fi blut pini gi-a pierdut cunof-tinfa. O privire azvirliti peste umir ii arati gi allii inaceeagi stare. Cei ciliva belivi pe care proprietarul i-aconsiderat destul de instirifi ca si nu-i azvirle in 9an!zac lifili pe binci gi pe mese pini dimineafa, cind vor

12 | NIKLAS NATI OCH DAG

pleca pe trei ciriri si infrunte mustririle celor care iiagteapti acasi. Dar nu gi Cardell. E un veteran schilodcare triieqte singur gi nu di socoteali niminui.

-Mickel, trebuie si vii! E un cadavru in Fatburent

Cei doi care l-au trezit sunt copii ai strizii. Chipurilelor ii par cunoscute, dar nu-gi poate aminti cum iicheam5. in spatele lor sti Baggen, administratorultrupeg care lucreazi pentru doamna Norstrom, pro-prietireasa. Baggen e chiaun gi rogu la fafi gi s-a agezatintre copii gi o coleclie de pahare gravate, mindriaViniriei, care stau incuiate intr-un bufet albastru.

Osindilii se opresc aici, la Viniria Hamburg, indrum spre egafodul de la Skanstull. Li se oferi ultimabiuturi, dupi care paharul e luat cu griji, sunt incrus-tate pe el numele gi data gi e adiugat colecfiei. Nimeninu poate si bea din aceste pahare decit sub suprave-ghere gi dupi ce a plitit o sumi, dupi gradul de tici-logenie a decedatului. Se zice ci poarti noroc. Cardelln-a priceput niciodati de ce.

Cardell se freaci la ochi gi igi di seama ci nu s-atrezit de-a binelea din befie. Cind incearci si vor-beasci, vocea ii e ingroqatS.

- Ce mama dracului se petrece?ii rispunde cel mai mare dintre copii - o fati.

Biiatul are buzi de iepure gi e fratele ei, judecind dupitrisituri. igi increlegte nasul cind simte risuflarea luiCardell gi se trage in spatele surorii.

- E un cadavru in ap5, chiar la mal.Are in voce un amestec de groazi gi a!i!are. Cardell

igi simte venele de la timple gata si plesneasci. Bubu-itul inimii ameninli si inece bruma de gindire pe careizbutegte s-o adune.

rzs:. iN UMBM MoRTII | 13

- $i de ce ar fi asta treaba mea?

-Te rugim, Mickel, nu e nimeni altcineva prinpreajmi gi qtiam ci egti aici.

igi freaci tAmplele, sperind zadarnic si ugurezedurerea care zvicnegte.

Peste Sodermalm cerul n-a inceput inci si se

lumineze. intunericul nopfii plutegte in aer. Soarelen-a purces si se inalle peste Sickla6n gi Danviken.Cardell iese clitinindu-se gi coboari treptele Viniriei,urmindu-i pe copii pe strada pustie. Asculti firi chefo poveste despre o vaci bitrini insetati care s-a trasindirit de la mal gi a luat-o la goani, ingroziti, spreDanto.

- Botul ei a atins cadavrul, care apoi s-a risucit.Pietrele au lisat locul mocirlei din apropierea

lacului. indatoririle lui Cardell nu-l mai purtaseride multi weme dincolo de malul lacului Fatburen, darvede ci nu-i nimic schimbat. Nu se alesese nimic deplanurile ficute de multi vreme de a curila malul gi

de a face un doc Ai o fabrici de bere, cu toate ci acestlucru e de infeles intr-un orag gi o lari care se clatinlpe marginea ruinei. Asta o gtie la fel de bine ca tolicei care sunt silitri si-gi completeze venitul anual demizerie muncind pe ici, pe colo. Casele frumoase diniurul lacului au fost preficute in manufacturi. Acesteai;i arunci gunoaiele in api, iar porfiunea ingriditipentru gunoaiele menajere e plini pAni la refuz gi

cei mai mul;i n-o bagi in seami. Cardell lasi si-iscape nigte misciri cind tocul cizmei sapi un gan!in noroi gi trebuie si-gi fluture bralul sinitos ca sinu-gi piardi echilibrul.

-Vaca voastri s-a speriat cind a dat de vreo cimotiede-a ei riscoapti. Micelarul aruncl in lac rimigilele.

14 INTKIASNATTOCHDAG

M-a!i trezit pentru nimic mai mult decAt o iumitatede vaci putreziti, ori poate de porc.

-Am vlzut in api o fafi, fafa unui om.Valurile lovesc firmul, intr-un virtei de spumi gil-

buie. Copiii au dreptate, in sensul ci ceva putred - oformi intunecati - plutegte la o depirtare de cilivametri. Primul gind al lui Cardell este ci nu poate fiom. E prea mic.

- Cum ziceam, sunt resturi de la micelirie. Hoitulunui animal.

Fata o line una gi buni ci nu s-a ingelat. Biiatul didin cap, de acord cu ea. Sleit de puteri, Cardell forniie.

- Sunt beat, ali priceput? Beat mort. Mangi. Amin-tifi-vi asta cAnd o si intrebe cineva de ziua in careati picilit un strlier si se scalde in lac, gi v-a tras ochelfineali pe care n-o s-o uitafi pini la moarte cinda iegit la mal, murat gi furios.

Se descotorosegte de haini cu stAngicia celor caren-au decit o mAni. Peruca de lini uitati cade dinciptugeali in mocirli. Nu-i nimic. Chestia aia afuri-siti n-a costat decAt ciliva binuli gi moda e pe calesi dispari. O poarti doar pentru ci o infiligare maiingrijiti creqte gansele ca cineva s5-i cumpere unuiveteran un pihirel ori doui. Cardell se uiti la cer.Sus, citeva stele strilucesc peste Golful Arsta. inchideochii, ca si pistreze iniuntru impresia de frumusefe,gi pigegte in lac cu piciorul drept.

Malul mligtinos nu-i poate susfine greutatea. Se

scufundi pini la genunchi gi simte cum apa laculuiii intri in cizmi, care rimine inlepeniti in mil cindse pribugegte in fali gi piciorul ii iese din ea. Dar, cuceva intre inot gi tirire, incepe s5-gi croiasci drumspre larg. Apa i se scurge groasi printre degete, plini de

rzsr. iNI UMBM MoRIII | 15

lucruri pe care nici micar locuitorii de pe Sodermalmnu le cred vrednice de a fi pistrite.

Befia i-a tulburat judecata. il trece un junghi de

spaimi cind nu mai simte sub picioare fundul lacu-lui. Apa e mai adinci decit credea, gi se regisegte inSvensksund, cu trei ani inainte, ingrozit gi rostogolitde valuri la retragerea frontului suedez.

Dupi ce zvicnirile din picioare l-au purtat destulde aproape, apuci trupul. Primul siu gind este ci a

avut dreptate. Asta nu-i om. E hoitul unui animal,aruncat aici de ucenicii micelarului, transformat ingeamanduri cind l-au umflat gazele putreziciunii.Apoi halca de carne se risucegte gi ajung fali in fa!i.

Nu-i deloc putredi, qi totugi se holbeazi la el nigteorbite goale. indiritul buzelor sfigiate nu sunt dinfi.Pirul gi-a pistrat luciul - noaptea gi lacul s-au striduitcit au putut de mult si-i intunece culoarea, dar este,

firi indoiali, o coami de pir bilai-deschis. Cardelligi trage brusc risuflarea, ceea ce-l face si inghiti apigi si se sufoce.

Cind se termini accesul de tuse, plutegte nemigcatalituri de cadavru, cercetindu-i trisiturile zdrobite. inspate, pe mal, copiii nu scot nici un sunet. ii agteaptlin ticere intoarcerea. Prinde cadavrul, se risucegtein api gi incepe sI zvicneasci din piciorul gol ca siajungi inapoi la mal.

Truda aducerii la lirrn devine mai mare cind aiunge

in partea noroioasi qi apa nu le mai susfine greuta-tea. Cardell se rostogolegte pe spate 9i se impinge insus cu amindoui picioarele, trigind dupi el prada,

cu miinile inclegtate in vegmintele zdrenfuite. Copiiinu-l aiuti. Ba chiar se trag inapoi, ghemuindu-se 9i

16 I NTKLAS NATr OCH DAG

acoperindu-gi nasul. Cardell tu$egte gi scuipi in noroiapa murdari din lac.

- Dafi fuga la Slussen gi aducefi-l pe polilai.Copiii nu se clintesc, dorindu-gi la fel de mult si

stea departe, pe cdt igi doresc sI se uite la prada luiCardell. Se urnesc abia cind el azvirle spre ei o mdnide noroi.

-Fugili lapaza de noapte gi aducefi-mi o uniformialbastri, fir'ar si fie!

Cind tropiitul piciorugelor lor nu se mai aude, se

apleaci intr-o parte gi vomiti. Se lasi linigtea gi, insinguritatea sa, Cardell simte o imbriligare rece careii scoate aerul din plimini, ficindu-l ca aproape si numai poati risufla. Inima ii bate din ce in ce mai iute,singele ii zvicneqte in venele gitului gi e coplegit de ospaimi care-l incremenegte. $tie prea bine ce urmeazi.Simte cum bralul pe care nu-l mai are se ivegte dinintuneric, pini ce fiecare pirticici a fipturii sale iispune ci e inapoi, la locul lui, iar in partea de jos a

brafului simte o durere destul de mare ca si inecerestul lumii, o falci plini de dinfi de fier care roadecarnea gi zgirciurile.

Cuprins de panici, trage de fAgiile de piele gi lasibralul de lemn si cadi in mocirli. Apoi iqi prindecu mina dreapti ciotul gi frimintl carnea plini de

cicatrice, ca si le aminteasci simfurilor ci braful pe

care il deslugesc ele nu mai existi, iar rana e de multvindecati.

Criza dtxeazi mai putin de un minut. Poate si risu-fle din nou, mai intii gifiit, apoi mai linigtit, maiincet. Groaza dispare gi lumea igi recapiti formelecunoscute. Aceste atacuri de panici il urmlresc detrei ani incoace, de cind s-a intors din rizboi mai

G

rzsc. iN UMBM MoRTII I 17

sirac cu un bra! gi cu un prieten. $i totugi, e mult de

atunci. Crezuse ci a gisit calea de a line in friu co;-marurile. Biuturi gi inciieriri prin taverne. Cardellse uiti in jur, ca gi cum ar ciuta ceva care si-l aline,insi e singur cu cadavrul. Se leagini pe loc, cu ciotul

linut strAns in mini.N-are habar cit timp le-a luat pizitorilor oragului.

$ade neclintit pe mal, cu privirea alintiti in depirtare.Hainele ii sunt reci 9i ude, dar mai are in vene destulalcool ca si-l incilzeasci. Cind se arati, in cele dinurm5, ajutoarele, sunt doi birbali cu tunici albastregi pantaloni albi, fiecare linind o muscheti cu baio-neti. Mersul lor arati ci au biut, delict pedepsit de

lege, dar destul de des intilnit. Unul dintre ei ii gtie

numele. Sunt mulli care impirtigesc aplecarea pizi-torilor legii plitili prost citre inecarea necazurilor, qi

circiumile sunt pline.- Mei, mii, iati-l pe Mickel Cardell care a ieqit la

scaldi in latrina oragului, dupi cite v5d. Cauli \Ireunlucru de pre! pe care l-ai inghitrit acum citeva zile 9i

n-ai reugit si-l salvezi din oala de noapte? Ori daicurs unui raport despre o tArfi fugari care a luat-ospre mare?

-Jine-li fleanca, Solberg! Oi duhni eu a rahat, da'

tu gi prietenul tiu mirosili a o afurisiti de biuturi de

doui parale. Ducefi*vi in api $i cl;tili-vi gurile pinisi vini vremea si-l sculali pe caporal!

Cardell se ridici qi igi intinde spatele inlepenit.Arati spre cadavrul de lingi el'

- Ia uite!Kalle Solberg se infioari de cum se apropie destul

de mult.- La dracu'!

18 INIKLASNAfiOCHDAG

- Da. Cred ci unul dintre voi ar trebui si stea aici,iar celilalt si se duci la Slottsbacken gi si anunle unofi;er superior.

Cardell igi stringe haina gi bralul de lemn gi punebocceaua sub ciot. Face un pas, apoi igi amintegte decizma pierduti, lasi bocceaua jos, se risucegte gi mergegreoi pe unde venise, atit de demn cit este in stare,pini ce di de locul potrivit. Trage cizma de piele dinsolul mligtinos, care scoate un pleosciit trist. Solberga tras paiul cel lung gi a pornit deja in sus pe deal spreorag. Tovarigul lui rirnine ticut, firi si arate vreosimlire. E ingrozit probabil la gindul si rimini singurin intuneric, cu mortul. Cardell ii face semn cu capulin vreme ce se indepirteazi. E prin apropiere un virde-al siu care are fintini gi, trage nidejdea, oleaci desipun din care si-i dea gi lui.

(-l<t

Liniile trase pe hirtia agezati pe birou in fala sa o

impart exact in pitrate. Cecil Winge igi agazi in faliceasul de buzunar, il desprinde de pe lan! 9i trage mai

aproape luminarea de ceari care sfiriie. $urubelnifelesunt aliniate alituri de pensete gi clegti. intinde minain lumini. Nu-i tremuri deloc.

igi incepe lucrul cu mare atenlie. Desface ceasul,

slibegte piulilele care lin arititoarele, le ridici de pe

cadran gi il agazi pe fiecare intr-un pitrat de pe hirtie.Ridici gi cadranul gi lasi la vedere mecanismul inte-rior, care acum poate fi scos firi impotrivire. incet,desface mecanismul, rotili cu rotili, 9i pune fiecare

piesi in larcul ei de cerneali. Eliberat din inchisoare,

arcul plat se intinde intr-o spirali lungi. Dedesubt este

angrenaiul, apoi vine inveligul. Unelte pulin mai maridecit un ac de cusut ademenesc ;uruburile micule siiasi din giurile lor.

in lipsa ceasului, Winge line socoteala timpuluidupi clopote. De dincolo de Ladugirdslandet risuniclopotele mari ale bisericii Hedvig Eleonora. Dinspre

mare vine ecoul mai slab al celor din clopotnila bise-

ricii Katarina, cocolati pe deal. Orele zboari.

20 | NIKLAS NATT OCH DAG

Dupi ce l-a desficut cu totul, repeti fiecare pas dela coadi la cap. Ceasul igi recapiti incet forma, fie-care piesi se intoarce la locul siu. Degetele lui sub;iriinfepenesc ai trebuie si se tot opreasci, lisind mugchiigi tendoanele si se odihneasci. Desface gi stringe mii-nile, frecindu-le una de alta, gi iqi apasi incheieturilepe genunchi. Pozilia de lucru supiritoare incepe si-gispuni cuvintul gi durerea din gold, care il apuci totmai des, se intinde spre partea de jos a girei spinirii,silindu-l si se tot foiasci pe scaun.

Dupi ce arititoarele ajung inapoi pe cadran, punecheila in incuietoare gi, cind o risucegte, simte impo-trivirea arcului dinluntru. De cum ii di drumul, audeticiitul cunoscut gi ii revine gindul pe care l-a avutde o suti de ori din vari incoace: iati in ce fel ar tre-bui si meargi lumea. Ralional ;i in aga fel incit sipoatl pricepe to!i. Fiece parte din ea si-9i aibi loculsiu gi urmirile migcirilor ei si poati fi determinatecu precizie.

Senzalia de bine gi confort e trecitoare. il pirisegteiute dupi ce se termini distraclia gi timpul lumesc, carefusese oprit citeva clipe, se incheagi din nou imprejur.Mintea incepe si-i riticeascS. igi pune un deget peincheietura miinii gi numiri bitiile inimii, in vremece secundarul se rotegte pe cadranul care poarti numeleceasornicarului: Beurling, Stockholm. Numiri o sutipatruzeci de bltii pe minut. $urubelnifele gi celelalteunelte sunt rinduite gi se pregitegte si ia totul de lacapit, cAnd simte mirosul mincirii, aude zgreplinatuila ugi al slujnicei 9i o voce care-l poftegte la masi.

in fala lor e agezat un castron de supi cu modelalbastru. Proprietarul lui, frAnghierul Olof Roselius, igiinclini capul intr-o scurti rugiciune inainte si intindi

rzPs. iN UMBM MoRTII I 21

mina 9i si ridice capacul. igi inibuqi o iniurituri 9i

scuturi firimiturile de piine de pe degete dupi ce s-a

ars cu minerul.De pe locul siu, la dreapta gazdei, Cecil Winge se

preface ci se uiti la fibra lemnului mesei, pe care joaci

umbrele luminirilor de ceari, in vreme ce sluinica iisare repede in aiutor cu un gtergar. Mirosul de napigi fierturi de viti netezeqte zbArciturile de pe frun-tea fringhierului. Cei gaptezeci de ani i-au gters toaticuloarea din pir gi barbi, 9i gade girbovit. Roselius

este cunoscut ca un om virtuos, care ani in gir s-a

ocupat de conducerea azilului de siraci de la biserica

Hedvig Eleonora gi a diruit cu mirinimie din averea

sa cindva destul de mare ca si cumpere casa de varia contelui Spens, de Ia marginea Ladugirdslandet'BitrAnelea i-a fost intunecati de nigte investilii nein-

spirate intr-o moari din miazinoapte, impreuni cu

vecinul siu Ekman, un funcfionar de rang inalt inCamera de Comer!. Winge are impresia ci Roselius

se simte nedreptifit ;i nerisplStit pentru deceniile de

munci de binefacere. Amiriciunea i-a inghilit ca un

clopot de sticli toati averea.

Chiriag fiind, Winge nu se poate impiedica si simticI insigi prezenfa sa este mS.rturia acestor vremurigrele. in aceasti seari Roselius pare 9i mai mohoritdecit de obicei gi ofteazi dupi fiecare imbuciturS'Cind igi drege glasul gi sparge ticerea, n-au mai rimaspe fundul farfuriei decAt citeva inghilituri

-E greu si le dai sfaturi tinerilor, pentru ci de obicei

nu te alegi decAt cu vorbe de ocari. $i totuqi, vreau si-!ispun limpede, Cecil. Te rog si fii destul de politicos 9i

si ascultri. Nu-!i vreau decit binele. Roselius risufli