l NR. 1/2007 l 36 PAGINIl NR. 1/2007 l 36 PAGINI

Revistã editatã deInspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

Revistã editatã deInspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

UN POD ISTORIC, PENTRU

O NOUÃ ISTORIE pag. 10

2 û2 û

l Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920l Serie nouã - nr. 661

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æefSubcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåieinspector Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Editor coordonator: Diana Maria PROTOPOPESCU

Redactori:inspector Alexandru BARBU

subinspector Ætefan ANDREESCUsubinspector Iulian PUICÃ

Fotoreporteragent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzareElena URSACHI

Copertele I æi IV: Iulian Puicã

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6, Bucureæti, cod 050507;TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Cont virament-abonamente IGPF Bucureæti, deschis sub nr.

RO81TREZ7005009XXX000252,la Direcåia de Trezorerie æi

Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureæti.

Cod fiscal: 4193222 Responsabil de numãr

Inspector Alexandru BARBU

Layout: Alexandru BARBU

TiparS.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la 5 februarie 2007

Preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea

sursei(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711XImprimat în România

l PE SCURT l PE SCURT l PE SCURT l

În perioada 14-17 decembrie 2006 a avut loc la Bucureæti, la Centrul Cultural al MAI, în organizarea Sindicatului Naåional al Poliåiætilor æi Personalului Contractual din MAI, seminarul internaåional cu tema „Poliåia æi integrarea în Europa”. La lucrãri au participat Bert van Caelenberg, secretarul

general al EUROFEDOP (Federaåia Europeanã a lucrãtorilor din serviciile publice - inclusiv poliåia), reprezentanåi ai sindicatului Poliåiei Olandeze - ACP - Evert Terpstra æi Jan van den Houten, ai conducerii MAI, IGPF, IGP æi ai Cartel Alfa, Mihai Dumitrache din cadrul Misiunii României pe lângã Uniunea Europeanã, preæedintele Federaåiei Sindicatelor din Administraåia Naåionalã a Penitenciarelor, Stere Giovani.

Între temele discutate s-a aflat æi responsabilitatea Poliåiei de Frontierã Române la graniåa externã a Uniunii Europene, prezentatã de reprezentantul IGPFR, directorul DMRU, comisar-æef Ionel Tîrsînoagã.

Preæedinåii Birourilor teritoriale ale SNPPC din cadrul Poliåiei de Frontierã æi Poliåie, prezenåi la seminar, au

avut ocazia de a prezenta realizãrile æi dificultãåile cu care se confruntã organizaåiile pe care le reprezintã, de a schimba pãreri æi idei cu reprezentanåii strãini æi conducerea Biroului Executiv Central al SNPPC, de a adresa cereri reprezentanåilor conducerilor instituåilor în care-æi desfãæoarã activitatea. Între

ideile dezbãtute, cu aplicabilitate imediatã, s-a numãrat æi propunerea ca æefii Birourilor teritoriale ale SNPPC din Poliåia de Frontierã Românã, dupã modelul MAI, unde preæedintele SNPPC este invitat în æedinåa de Colegiu, dar æi IGPR, sã fie invitaåi la æedinåele de comandã ale æefilor de inspectorate judeåene ale PF.

De asemenea, s-a concluzionat cã este foarte important ca poliåiætii sã ætie ce (poate) face sindicatul pentru ei - prin editarea unor broæuri, prin pagina web, prin abordarea personalã

a membrilor de sindicat.La încheierea seminarului

internaåional, secretarul general al EUROFEDOP, împreunã cu experåii ACP Olanda æi reprezentanåii SNPPC au elaborat un Plan comun de acåiune pentru 2007, care cuprinde patru seminarii cu diferite teme din domeniul activitãåii sindicale, printre care enumerãm: tehnica negocierii contractelor colective de muncã la nivelul MAI; dialogul social - prezent æi viitor - formarea liderilor de structuri de poliåie care sã participe la dialogul social; rezolvarea conflictelor de interese; îmbunãtãåirea imaginii poliåistului – etica profesionalã æi integritatea moralã a acestuia.

Marius IONESCU

Introducerea obligativitãåii vizelor pentru Republica Moldova, începând cu data de 1 ianuarie 2007, a dus la o creætere semnificativã a solicitãrilor cetãåenilor moldoveni de obåinere a vizei pentru România. Din acest considerent, Ministerul Afacerilor Externe a hotãrât începând cu 25 ianuarie suplimentarea numãrului de persoane din cadrul Ambasadei Române la Chiæinãu, prin detaæarea a zece lucrãtori din cadrul Poliåiei de Frontierã. Aceætia au misiunea de sprijin æi îndrumare în domeniul identificãrii documentelor de cãlãtorie false æi falsificate precum æi implementarea datelor din cererile de acordare a vizei

pentru cetãåenii moldoveni în baza de date din sistemul de date on-line. Astfel, timp de æase luni, insp. Ivan Feodor (IJPF Galaåi), insp. Manuel Nancu (IJPF Vaslui), sinsp. Alexandra Andronache (IJPF Iaæi), ag. pr. Ionuå Adrian Burlibaæa (IJPF Galaåi) æi agenåii Ionel Fratiman, Daniel Zvancã (IJPF Iaæi), Anca Cucu (IJPF Iaæi), Mioara Faraon (IJPF Iaæi) Constantin Tãnasã (IJPF Vaslui) æi Aurelian Trifan (IJPF Vaslui) vor împãråi din experienåa lor colegilor români din cadrul ambasadei. Succes æi aæteptãm veæti!

Gabriel CRÃCIUN

Poliåiæti de frontierã români detaæaåi la Chiæinãu

Seminar internaåional SNPPC

2 û 3û

l DIN SUMAR l

v Punctul de contact Porubne - cooperare româno-ucraineanã ................................ pag. 10-11v Analiza controlului comun la frontierã ...................... pag. 16v Nouã ambarcaåiuni donate PFR .................................... pag. 16v Ætiri ................... pag. 17-19v Redistribuirea funcåiilor æi Pregãtirea cadrelor ........ pag. 24v CNP: Respectaåi drepturile poliåistului! El îæi respectã obligaåiile sale! .............. pag. 28v Divertisment ...... pag. 34-35

v Revelionul integrãrii

pag. 4-9

v Marian Sîntion, „doctorul” de la Interne

pag. 14-15 A m tras linia cu numãrul 2006. Am adunat æi bune æi rele. Ne-am bucurat, am fost æi triæti. Ne-am strãduit, am sperat. Am încercat sã

demonstrãm tuturor cã se poate. Æi putem spune cã am reuæit.

Haideåi, totuæi, sã nu privim bilanåul ca pe o radiografie a trecutului. Ci ca pe-un moment în care îåi faci planuri de viitor, analizând punctele de pornire. El trebuie invocat de noi toåi ca pe-o condiåie a clarificãrii æi esenåializãrii.

S-au greæit multe. Dar cel mai important este cã s-au realizat æi mai multe. Iar cea mai mare realizare, nu doar pentru Poliåia de Frontierã Românã, ci pentru întreaga suflare româneascã este cã Europa ne-a primit în rândurile ei. Am depãæit, astfel, pericolul unei amânãri. Am învins teama de a nu ne numãra printre cei norocoæi. Ne-am bucurat, în noaptea dintre ani, cã, dupã eforturi susåinute, ne-am ocupat locul meritat. Însã, acum, dacã tot ne-am potrivit mersul în ritmul Europei, trebuie sã åinem pasul cu ea.

C u toåii ætim cã nu va fi uæor. De fapt, mai bine zis, ætim cã de-acum va fi æi mai greu. Însã, aæa cum spunea J.F. Keneddy, „dacã gãseæti

un drum fãrã obstacole, probabil cã drumul acela nu duce nicãieri”.

Sã ne lãsam, aæadar, antrenaåi æi fortificaåi de tentaåia viitorului. Sã inventãm sau, mai degrabã, sã „euroinventãm” trecutul, prezentul æi viitorul. Æi încep prin a-mi dori, pentru noi toåi, sã folosim trecutul doar când vrem sã corectãm greæeli, prezentul sã-l definim ca motor de propulsare în viitor, iar viitorul ca moment al declanæãrii mutaåiei genetice prin care ne adunãm, nu ne destrãmãm.

Pentru cã doar împreunã vom ajunge sã uitãm cum este sã-mpãråim neajunsurile æi sã ajungem sã împãråim bunãstarea.

Drumul fãrã obstacole nu duce nicãieri

Nelu Pop,inspector generalv EVALUAREA ACTIVITÃÅII

PFR - 2006 pag. 21-24

4 û 5û

Frontiera de vest, punctul de trecere a frontierei Boræ, ora 01, ziua 01, anul 01 al integrãrii

Un foc de artificiiO singurã emoåieO singurã oprireUn singur controlMulåi oameni, mulåi români…

fericiåi.

Am fost ironic æi am gândit cã, la 12 noaptea, cerul se va deschide æi, de undeva din beznã, va exploda o luminã intensã de un albastru profund, pãtat de steluåe aurii, vreo 12 la numãr. Mã gândeam cu neîncrederea specificã jurnalistului cã frigul pãtrunzãtor de afarã æi cãldura cãminelor îi va åine departe de frontierã pe locuitorii marelui oraæ.

Trecusem cu câteva ceasuri în urmã prin Oradea æi centrul municipiului, pregãtit de sãrbãtoare, îæi îmbia locuitorii la petrecere. Lasere, lumini, muzicã, peruci colorate, mãæti medievale, grãtare fumegânde, vin fiert, veselie,-de toate! Cum ai fi putut sã te desprinzi de aici! M-am îndepãrtat spre ieæirea din oraæ fredonând o melodie prinsã din zbor de la magicianul Riky Dandel æi, pe mãsurã ce distanåa creætea, strãzile deveneau tot mai pustii.

În Punct tot oameni, tot tineri, însã liniæte, multã liniæte, se auzea doar sunetul staåiilor de emisie-recepåie. Poliåiætii de frontierã erau de serviciu, turã completã ca în zilele cu trafic intens.

La intrarea în clãdirea punctului, neobositul purtãtor de cuvânt al DPF Oradea, subcomisarul Mircea Chiorean, în calitate de gazdã, aætepta ziariætii. Era în punct încã de dimineaåã, pentru cã douã televiziuni centrale transmiteau în direct imagini de aici chiar de la primele ore ale dimineåii.

Æeful de turã, un poliåist de frontierã plin de energie, se miæca cu mare vitezã dintr-un colå în altul al punctului. L-am oprit pentru câteva clipe æi l-am întrebat de “sãnãtate”. Inspectorul Daniel Bic (27de ani, în Boræ din decembrie 2004) a avut æansa, dupã cum îmi mãrturisea el, sã fie în acest moment istoric de serviciu, alãturi de colegii lui. „...e cea mai interesantã turã pe care lucrez, am astãzi ocazia sã prind cele douã metode de control, una înainte æi cealaltã dupã unu noaptea. Deæi este noaptea de Anul Nou, situaåia operativã a impus planificarea tuturor elementelor æi închiderea principalelor direcåii probabile folosite de cãtre migranåi. Le mulåumesc colegilor æi le urez sã aibã multã încredere în ceea ce fac æi mã adresez în general tinerilor, celor din generaåia mea, pentru cã mai avem un pas important de trecut, admiterea în spaåiul Schengen, acolo unde circulaåia

persoanelor, a mãrfurilor æi serviciilor este pe deplin liberã.”

În dispeceratul punctului erau la datorie agenåii Ramona Gabor, Adrian Marchiæ æi agentul-æef Anica Olaru.

Æeful SPF Oradea, comisarul Nicolaie Iancu m-a invitat în biroul sãu de la etajul clãdirii punctului, unde am remarcat imediat tezaurul de cupe câætigate de echipa de fotbal-tenis a asociaåiei sportive AC Frontiera Oradea.

Am vorbit despre activitatea sectorului dar æi despre marea pasiune

La Boræ, Anul Nou a venit cu o orã mai târziu

REVELIONUL INTEGRÃRII

4 û 5û

a sa, sportul. Însã timpul se scurgea cu repeziciune. Am coborât în sala de la parterul clãdirii, care devenise neîncãpãtoare. Între timp, un numãr mare de colegi din presa de limbã românã dar æi de limbã maghiarã îæi fãcuserã apariåia.

Când a sosit, dupã un tur al zonei de responsabilitate, æeful Direcåiei Poliåiei de Frontierã Oradea, comisarul-æef Ioan Buda, a fost asaltat de jurnaliætii prezenåi cu întrebãri despre cum se vor desfãæura activitãåile de schimbare a aliniamentelor de control pentru trecerea frontierei, cum va decurge controlul începând cu ora 1 æi multe alte întrebãri despre ceea ce urma sã se întâmple.

În apropierea Anului Nou au sosit la PPF Boræ oaspeåi de seamã, Episcopul de Gyula, Sofronie Drincec, împreunã cu un sobor de preoåi, printre care æi

pãrintele Origen Sabãu, de la parohia din Apateu-Ungaria.

Ora 12, ora României a venit pe neaæteptate, am ciocnit o cupã cu æampanie, ne-am urat La mulåi ani, însã toåi cei prezenåi ætiam cã Revelionul nostru din acea noapte venea cu o orã mai târziu.

Vântul sufla tãios dinspre pusta maghiarã, dar febra pregãtirilor ne cuprinsese pe toåi. Ne-am deplasat spre linia roæie ce desparte România de Ungaria. Dinspre Ungaria se apropia un grup de grãniceri. I-a întâmpinat inspectorul æef al IJPF Bihor, comisarul Luncan Dumitru æi i-a condus pânã lângã poliåiætii de frontierã români. Delegaåia maghiarã, condusã de æeful Reprezentanåei de Grãniceri Bihar Kerestesz, s-a aæezat, dupã fireætile strângeri de mânã, alãturi de români æi festivitatea a început.

Pe trei catarge au fost ridicate simultan drapelele Uniunii Europene, României æi Ungariei, ca semn al apartenenåei celor douã state vecine la acelaæi sistem de valori, al libertãåii de circulaåie.

A urmat apoi un tedeum susåinut de soborul de preoåi din Episcopia românilor ortodocæi din Gyula(Ungaria), moment în care preasfinåitul Sofronie, a rostit un discurs despre rãdãcinile europene ale neamului român æi apoi, întorcându-se cu faåa spre åarã, a urat fericire æi prosperitate poporului nostru.

Cerul a fost luminat de un foc de artificii impresionant, în timp ce ceasul bãtea de ora unu, ora 00.00 a Bruxelului.

În acel moment cerul nu s-a deschis dar s-a întâmplat un lucru extraordinar:

În spatele maæinii poliåiei de frontierã, care se deplasa cu lucrãtorii pe noul loc de serviciu din Ungaria, se aflau români care veniserã cu mic, cu mare, sã verifice noua foråã, miraculoasã, a cãråii lor de identitate.

Æi nu erau puåini, erau cu sutele æi fericiåi. Un bãtrân cânta imnul Europei în timp ce fãcea semnul crucii, un altul striga „Dumnezeu sã binecuvânteze România, Dumnezeu sã binecuvânteze Europa! Am suferit prea mult, dar am ajuns aici!”

Noua putere a cãråii de identitate a fost testatã în acea noapte de aproape 1.000 de români, alãturi de care æi eu am simåit cã, într-adevãr, am redevenit ce am fost dintotdeauna - cetãåeni ai Europei.

Iulian PUICÃ

6 û 7û

În marea noapte a integrãrii, la cumpãna dintre ani, redactori din cadrul Revistei Frontiera s-au alãturat colegilor poliåiæti de frontierã europeni, pe frontiera de vest, pentru a lua contact direct cu sentimentul european. În noaptea de 31 decembrie 2006 spre 1 ianuarie 2007, la ora 23, când am ajuns în PPF Nãdlac, judeåul Arad, i-am întâlnit pe comisarii-æef Ioan Handra-inspectorul æef al IJPF Arad æi Constantin Maftei-æeful sectorului, subcomisarul Cosmin Boldiæ-æeful de punct æi purtãtorul de cuvânt al inspectoratului, Florin Opriæa care erau deja sosiåi. Invitat de onoare a fost, în afarã de jurnaliæti, subprefectul de Arad Levente Horvath.

La ora 23.00 o masã de oameni din Nãdlac, în frunte cu staff-ul primãriei, au ajuns în punct pentru întâlnirea cu omologii maghiari. În sunetul fanfarei,

primarul Vasile Ciceac, însoåit de subprefect æi urmaåi de o formaåie de majorete au început deplasarea spre linia de frontierã. Aici erau aæteptaåi de conducerea primãriei din localitatea corespondentã Nagylak, în frunte cu primarul acesteia Andras Gzarmati.

La întâlnirea dintre cei doi, primarul Nãdlacului, cu emoåie în glas, a declarat cã „este cea mai frumoasã zi din viaåa noastrã, a tuturor românilor, fiind o ocazie unicã pentru mine. Ca æi primar, aæteptam de mult timp acest moment æi s-a adeverit cã pot sã preiau steagul Europei. Este un vis frumos, care s-a realizat æi vã mulåumesc foarte mult cã aåi fost alãturi de noi æi vã invitãm sã veniåi împreunã cu noi, sã fiåi oaspeåii noætri, sã vã simåiåi ca acasã,

întrucât e marea casã a Europei.” A urmat preluarea drapelului de la

primarul localitãåii Nagylak æi cu toåii s-au deplasat în centrul Nãdlacului pentru a continua petrecerea.

Dupã aceastã ceremonie am stat de vorbã æi cu subprefectul Levente Horvath, care ne-a declarat vizavi de controlul comun la frontierã:

„- Sãptãmâna trecutã am avut o discuåie cu reprezentanåii ambelor pãråi vizavi de acest tip de control, verificând, inclusiv, cum se efectueazã controlul între partea austriacã æi cea maghiarã. Va fi exact acelaæi tip de control æi aici la noi, între Ungaria æi România, se verificã actul de identitate sau paæaportul cetãåenilor care nu sunt membrii ai Uniunii Europene. Lucrãtorii de la frontierã nu au dreptul sã întrebe scopul cãlãtoriei æi dacã sunt

anumite, ca sã zic aæa, dubii, vizavi de identitatea persoanei care doreæte sã traverseze frontiera atunci poate sã punã niæte întrebãri suplimentare æi sã verifice eventual maæina æi ceea ce transportã cetãåeanul respectiv.”

La miezul nopåii, ora României, am bãut un pahar cu æampanie cu colegii poliåiæti de frontierã æi jurnaliætii prezenåi. Doi dintre ziariætii care ni s-au alãturat mai târziu erau de la o televiziune italianã.

Însoåiåi apoi de lucrãtorii ce trebuiau sã se deplaseze la tonetele de pe teritoriul maghiar, am pornit spre linia de frontierã pentru marea întâlnire. La linia de despãråire, maæinile au oprit iar la ora zero a Bruxelles-ului æi a Republicii Ungare, ora unu a României, æefii de turã æi-au dat mâna, dupã care fiecare maæinã æi-a continuat drumul: românii spre punctul grãnicerilor, iar maghiarii spre tonetele

poliåiætilor de frontierã români.Ne-am postat exact lângã echipa

comunã de control formatã din poliåistul de frontierã român æi grãnicerul maghiar. În prima maæinã care a sosit erau trei persoane. Cãråile de identitate ale acestora au fost verificate, mai întâi de colegul nostru, agentul-æef adjunct Ioan Borodin. Apoi documentele au fost predate colegului maghiar æi, dupã confruntarea cu persoanele respective, le-au fost înmânate documentele pentru a-æi continua cãlãtoria. Imediat au fost luaåi în primire de ziariæti, având în vedere cã erau primele persoane care au trecut frontiera, în baza cãråii de identitate, care le-au pus o serie de întrebãri, începând cu æoferul:

„- Pentru ce aåi venit æi cum treceåi în Ungaria?”/ „- Dorim sã mergem în Ungaria, sã fim primii care vom trece

Noapte de sãrbãtoare la Nãdlac

6 û 7û

cu buletinul!”/ „- Nu vi s-a mai cerut paæaportul?”/„- Nu. Este un moment istoric. Este extraordinar.”

Apoi, a fost luat la întrebãri un pasager din spatele æoferului:

„- Cum aåi trecut?”/ „- Cu buletinul.” /„- A fost uæor?”/ „- Da, deocamdatã da.”/ „- Mult mai uæor ca pânã acum?”/ „- Da.”

O a doua maæinã a apãrut imediat la controlul de frontierã:

„- Sunteåi cetãåean român?/ „- Da.”/ „- Cum vã simåiåi ca fiind unul din primii români care trece frontiera prin PPF Nãdlac?”/ „- Foarte mândru, mi se pare foarte normal!”/ „- Unde mergeåi?”/ „- În Ungaria.”/ „- Dar de ce la ora asta?”/ „- Am vrut sã fim primii.”

O altã pasagerã:„- Cu ce ocazie mergeåi?”/ „- Ca sã

bem o bere în comunitatea europeanã!”/ „- A câta oarã treceåi în Ungaria?”/

„- Trebuie sã recunosc cã nu am trecut în Ungaria pânã acum.”

Agentul-æef adjunct Ioan Borodin este primul poliåist de frontierã din PPF Nãdlac care a verificat cãråile de identitate la ieæirea din åarã. Am profitat æi noi de acest moment pentru a ne spune câte ceva:

„- Este un moment emoåionant pentru noi, cã ne-am întâlnit cu colegii maghiari. Vom lucra împreunã de acum înainte æi este un moment foarte important pentru Poliåia de Frontierã Românã. Cãlãtorii s-au prezentat deja la control cu cãråile de identitate. Este un lucru mare pentru cetãåenii români cã de acum pot circula fãrã paæapoarte în spaåiul Uniunii Europene.”

Trebuie sã amintim de cei doi jurnaliæti italieni care s-au postat la ieæirea din punctul grãnicerilor maghiari spre Ungaria æi au desfãæurat un banner de mici dimensiuni pe care era înscris „Merge cineva în Italia?”, ca æi cum ar sta la „ia-mã nene”. Ne-am dus sã stãm de vorbã cu ei, sã ne explice ce vrea sã însemne asta. Ne-au spus cã realizeazã o emisiune de divertisment, ceva de genul „Cronica Cârcotaæilor”, dar exact nu ne-au explicat ce vrea sã însemne acel banner. Probabil cã încercau sã facã aluzie la afluxul de români care, se presupunea, cã or sã iasã din åarã acum cã circulaåia persoanelor în UE s-a simplificat foarte mult, cu destinaåia Italia, åarã în care se ætie cã sunt foarte mulåi cetãåeni români care lucreazã. Dar se pare cã au pãåit acelaæi lucru ca æi colegii jurnaliæti din Marea Britanie, dar pe aeroportul din Londra, când în locul unei aeronave pline de români, cum se aæteptau aceætia sã fie, surprizã: doar trei români au ocupat locuri în acea cursã. Oricum le-am urat drum bun în caz cã or sã gãseascã „ocazie” pânã în Italia.

A urmat apoi deplasarea cãtre tonetele situate pe teritoriul României. Pe drum am reuæit sã aflãm æi câteva cuvinte de la inspectorul æef Ioan Handra:

„- Consider cã acest moment de integrare în Uniunea Europeanã este unul istoric pentru Poliåia de Frontierã Românã, de altfel, ca æi pentru întreaga naåiune românã. Din acest moment noi lucrãm în colaborare cu partea maghiarã, atât pe teritoriul nostru cât æi în Ungaria. Dupã cum vedeåi, noi ne-am deplasat pe teritoriul maghiar, vom lucra ieæirea din România la colegii maghiari, iar ei se deplaseazã pe teritoriul nostru unde vor lucra pe sensul de intrare în åara noastrã. Activitatea, dupã cum vedeåi, se desfãæoarã în foarte bune condiåii æi cred cã va continua la fel pe tot parcursul.”

La punctul românilor, controlul se desfãæoarã exact în oglindã, adicã primul care controleazã documentele este

grãnicerul maghiar, iar apoi poliåistul de frontierã român.

A apãrut æi primul incident, la aproximativ o jumãtate de orã dupã ora unu. Un microbuz în care se afla un cetãåean din R. Moldova s-a prezentat pentru intrarea în åarã. Problema era cã, începând cu momentul aderãrii, cetãåenii din R. Moldova au nevoie de vize pentru a intra în România. Astfel cã cetãåeanului respectiv nu i s-a permis intrarea în åarã, explicându-i-se, totodatã, motivele æi îndrumându-l cãtre cel mai apropiat consulat al R. Moldova din R. Ungarã.

Spre dimineaåã, dupã ce am mai servit o cupã de æampanie împreunã cu conducerea inspectoratului æi a sectorului, ne-am urat „Un an nou fericit” æi „La mulåi ani”, æi ne-am despãråit pentru a reveni a doua zi ca sã surprindem æi la lumina naturalã cum se executã controlul în comun. Dupã ce am tras pe luminã, câteva cadre i-am lãsat pe poliåiætii de frontierã europeni sã aibã ei grijã de traficul din punct, iar noi sã ne ocupãm de imaginea lor în rândul europenilor.

Gabi CRÃCIUNÆtefan ANDREESCU

8 û 9û

Încã de la ora 21.00, aproape 20 de jurnaliæti români au ajuns la PPF Cenad, judeåul Timiæ, pentru a fi prezenåi la cel mai important eveniment al anului 2007, integrarea României în Uniunea Europeanã.

Mai mulåi oameni au fost curioæi, s-au urcat în maæini æi au sosit la Cenad, cu puåin timp înaintea orelor 24.00, ora României, pentru a vedea cu ochii lor dacã pot trece în Ungaria doar cu cartea de identitate, dar æi surprizele pregãtite de poliåiætii de frontierã în punctul de trecere a frontierei.

Intrarea în noul an s-a marcat de douã ori: la ora 00.00 æi la ora 01.00, cei prezenåi îmbrãåiæându-se, ciocnind cupe de æampanie æi urându-æi un an mai bun.

Momentul a fost marcat în mod festiv, alãturi de poliåiætii de frontierã æi ceilalåi cãlãtori, fiind prezenåi, printre alåii, æi prefectul judeåului Timiæ, Ovidiu Drãgãnescu, fostul consul german la Timiæoara, Klauss Peter Marte, conducerea DPF Timiæoara,

prin directorul instituåiei (la acea vreme), comisarul-æef Mircea Chirilã æi æeful IJPF Timiæ, comisarul-æef Ioan Tiriac.

Arborarea drapelului, intonarea imnului de stat al României æi cel al Uniunii Europene, eliberarea a zeci de porumbei æi focurile de artificii au marcat intrarea României în Uniunea Europeanã æi în noul an.

Ultimii cetãåeni români, soå æi soåie, din Timiæoara, care au trecut frontiera în anul 2006 s-au prezentat cu puåin timp

înainte de trecerea în noul an, la orele 23.58, poliåiætii de frontierã români de la PPF Cenad aplicând pentru ultima datã vechea ætampilã în paæapoartele româneæti prezentate la control. Ulterior ætampilele au fost retrase æi sigilate, începând cu orele 00.00 ale zilei de 1 ianuarie 2007, când au fost introduse în lucru euro-ætampilele de trafic.

Cu puåin timp înaintea orei 1.00 a României, ora 00.00 a Ungariei, autoritãåile de frontierã ale României æi Ungariei, sub privirile asistenåei, æi-au ocupat noile

locuri de serviciu, astfel încât, la ora exactã, poliåiætii de frontierã români au fost gata de lucru în PTF Kiszombor (Ungaria), alãturi de colegii lor maghiari, iar grãnicerii maghiari au venit în PPF Cenad, trecând în acest mod la noile proceduri europene de lucru, formând echipe mixte, astfel încât primii cetãåeni români, respectiv maghiari, au beneficiat de avantajele controlului unic la frontiera internã a Uniunii Europene, dintre România æi Ungaria.

Dupã momentul festiv, poliåiætii de frontierã români au dus un imens tort cu harta UE la Kiszombor, unde primii cetãåeni care au intrat în Ungaria au primit câte o felie de tort æi un pahar de æampanie chiar din mâna prefectului judeåului Timiæ, Ovidiu Drãgãnescu. Din „tortul aderãrii” au gustat æi poliåiætii de frontierã români æi grãnicerii maghiari, aflaåi la post în noaptea de Revelion, la Kiszombor æi Cenad.

Primul cetãåean român care a ieæit din åarã, pe la PPF Cenad-Kiszombor, cu cartea de identitate a fost un jurnalist de la Evenimentul Zilei-Ediåia de Vest, Georgeta Petrovici.

În primele ore ale anului integrãrii, pânã în dimineaåa zilei de 1 ianuarie a.c., prin PPF Cenad, au trecut frontiera, dinspre Ungaria, 76 de români æi 182 de cetãåeni strãini æi au ieæit din åarã 88 de români æi 230 de strãini.

Viorel ALEXE

Revelionul integrãrii la CENAD

8 û 9û

Bucureæti, 31 decembrie 2006, ora 19.00, mai sunt câteva ore pânã la momentul integrãrii. La Otopeni, în Aeroportul Henri Coandã, se schimbã tura de serviciu. Cei care îæi încheie activitatea se gândesc la Revelionul de acasã, cu familia sau prietenii ori la cele organizate în Capitalã – Revelioanele integrãrii: din Piaåa Universitãåii, din Piaåa Revoluåiei sau de la ROMEXPO. Totuæi, nu-æi pot ascunde curiozitatea ... „sã ne spuneåi æi nouã cum a fost” (cu ieæirea pe baza cãråii de identitate - n.r.), spun aceætia la plecare, luându-æi la revedere de la colegi æi urându-le „La mulåi ani”. Parcã nici lor nu le venea sã creadã cã, din acea noapte, românii pot cãlãtori în baza acestui document. Cei care intrã în turã sunt emoåionaåi. Vor fi primii „operatori” æi „martori” ai acestui moment istoric.

Schimbul decurge normal, fiecare lucrãtor primeæte misiunea, se verificã åinuta æi se explicã fiecãrui poliåist de frontierã, în cazul în care existã întrebãri, ce trebuie sã facã; se prelucreazã ordine, speåe etc. æi sunt declarate sumele de bani în registrul åinut special pentru acest lucru. S-au primit ætampile noi în punct aæa cã, începând cu acea noapte, cele vechi sunt de domeniul istoriei. Sunt trecute în registru æi li se explicã lucrãtorilor cum funcåioneazã. Toåi sunt curioæi sã vadã cum aratã pe hârtie amprenta/desenul acestora.

Îi las sã-æi exprime pãrerile, comentariile æi îi însoåesc pe æeful de turã æi pe un alt coleg care trebuia sã lipeascã noi afiæe pe geamurile de la ghiæee, din filtre. Din acea noapte aparåinem spaåiului UE aæa cã afiæajele de sus nu mai corespund … de fapt … doar cel cu „cetãåeni români” pentru cã, gata, suntem marcã înregistratã.

... „Atenåie! Este un control relaxat. Nu mai întrebaåi nici un cetãåean care se prezintã la ghiæeu despre scopul cãlãtoriei, sume de bani, data pânã la care stã în Uniune. Doar destinaåia finalã. Dacã pleacã în alt stat decât UE se aplicã ætampila. Spre exemplu în SUA...” – spune ferm æeful de turã, aflat

în al doilea an consecutiv, de Revelion, în serviciu.

Inspectorul Ionuå Osiac, æeful de turã din acea noapte, a absolvit Academia de poliåie „Al. I. Cuza” în 2004, Arma Poliåie de Frontierã, ca æef de promoåie

æi a fost repartizat în PPF Aeroport Bucureæti-Otopeni, în funcåia de locåiitor æef de turã. Spune cã îi place munca pe care o desfãæoarã, o activitate peste aæteptãrile avute la terminarea Academiei.

Referitor la transformãrile prin care trece instituåia, crede cã de acum activitatea va fi mult mai interesantã, mai dinamicã, speåele vor deveni din ce în ce mai complexe, mai complicate, având în vedere cã aeroporturile

vor fi frontiere externe.Având în vedere cã urma sã facem

Revelionul împreunã, iar primele curse, dupã miezul nopåii, pe sensul de ieæire, erau la 4 dimineaåa, am schimbat mai multe impresii cu tânãrul ofiåer despre acel moment, despre Poliåia de Frontierã æi viitorul acestei instituåii, despre efectele integrãrii în Uniunea Europeanã asupra muncii noastre, a poliåiætilor de frontierã æi, nu în ultimul rând, despre ce se va întâmpla odatã cu semnarea Acordului Schengen. Nu îi este teamã ci chiar este optimist cu privire la viitor. Este de pãrere cã activitatea în punct va deveni mai complexã æi nu se va mai rezuma la ghiæee/filtre. Acum trebuie sã fi mai atent, într-un timp mult mai scurt trebuie sã descoperi ilegalitãåile, persoanele care vor sã intre în UE eludând legea. Din punct de vedere al migraåiei, al factorilor de risc, trebuie sã avem în vedere cã, odatã trecuåi

de noi, cetãåenii strãini intrã în UE. Nu trebuie sã ne speriem de cartea de identitate româneascã, sã ne gândim la comentariile, uneori în necunoætinåã de cauzã, cã nu este sigurã. Ea are suficiente elemente de securizare, nu este nici cea mai sigurã dar nici cea mai nesigurã dintre cãråile de identitate din statele UE. Noi suntem pregãtiåi pentru acest risc, al falsului privind identitatea persoanei. Se eliminã interviul cu cetãåenii români.

Timplu a trecut æi a început efectuarea formalitãåilor pentru îmbarcare – check-in. Primele curse erau Germania- Frankfurt, KLM - Amsterdam, Al Italia - Milano.

La Aeroport este prezent æi inspectorul general al PFR, chestorul principal Nelu Pop, care, alãturi de æeful de punct æi de ziariæti, asistã la momentul istoric al liberei circulaåii a cetãåenilor români, de a cãlãtori în baza cãråii de identitate. Luminile cameramanilor se aprind, reportofoanele înregistreazã æi aparatele de fotografiat surprind imagini pe fondul cãrora se distinge declaraåia æefului Poliåiei de Frontierã: „Culoarele au fost amenajate. Poliåiætii de frontierã au posibilitatea æi onoarea de a lucra primele curse de cetãåeni români care ies prin poråile aeriene ale României. Am recomandat cetãåenilor români sã aibã æi paæapoartele asupra lor, pentru a nu exista incidente la intrarea în åãrile UE. Cetãåenii români sunt conætienåi de momentul deosebit pe care-l traversãm æi importanåa imaginii åãrii. Dupã cum vedeåi, totul se desfãæoarã normal. La mulåi ani cetãåeni europeni!”

Urmeazã luarea unor interviuri, primului cetãåean român care a cãlãtorit prin principala poartã aerianã a României. Ca ironie, acesta este o femeie care cãlãtorea în Marea Britanie - singurul membru al UE care ne impunea vizã.

Marius IONESCU

Otopeni - 2007

10 û 11û

Dacã vrei sã ajungi iarna la Sighetu-Marmaåiei poåi lua acceleratul de ora æaptesprezece æi jumãtate din Gara de Nord, a Bucureætiului. Dupã ce scapi cu greu de agitaåia capitalei urmeazã o cãlãtorie de 14 ore prin noapte, cu opriri lungi æi dezorientante schimbãri de direcåie.

Însã trenul se opreæte, e capãt de linie. Prin ceaåa dimineåii vezi o garã micã, aproape goalã. Un acar grãbit loveæte o roatã æi fierul sunã prea strident æi diferit. Pe peron, o siluetã ruptã parcã de pe columna lui Traian, cu o cãciulã mare de blanã de oaie pe vârful capului, aæteaptã un tren.

Ai sentimentul cã te afli într-o altã lume, într-un alt timp …

Dar asta pânã când soarele se ridicã, inundã cu luminã depresiunea Maramureæului, alungã ceaåa æi totul prinde viaåã.

Municipiul Sighetu-Marmaåiei este al doilea oraæ, ca mãrime æi importanåã, din Maramureæ, dupã reæedinåa de judeå Baia Mare. Este situat în partea nordicã a depresiunii Maramureæului, la o altitudine de 274 m, între râurile Iza æi Tisa (ultimul realizând æi graniåa cu Ucraina), a cãror confluenåã se realizeazã în imediata vecinãtate a oraæului. Dealu Solovan (619 m) æi cele douã cursuri de apã sunt elementele care determinã configuraåia oraæului, acesta fiind mai dezvoltat în partea de est, iar în partea vesticã îngustându-æi vatra.

Dezvoltarea industrialã a dus la o creætere demograficã, datoratã populaåiei venite de la sate. Ca urmare, zona rezidenåialã a oraæului s-a dezvoltat. S-au construit blocuri de locuinåe, majoritatea la marginile oraæului (ex. cartierele: Bogdan Vodã, Unirii, Independenåei).

Sighetu-Marmaåiei, martorul unor pagini importante din istoria zbuciumatã a României, a avut parcã în ultimii ani un moment de odihnã, însã pentru istorie aceæti ani sunt ca o secundã.

UN POD ISTORIC, PENTRU O NOUÃ ISTORIE

Sighetu-Marmaåiei a devenit la, 15 ianuarie 2007, o poartã de intrare în Uniunea Europeanã prin deschiderea la frontiera cu Ucraina a unui nou punct de trecere a frontierei. În aceeaæi zi, preæedinåii României æi Ucrainei, Traian Bãsescu æi Viktor Iuscenko, au tãiat panglica de inaugurare a podului istoric peste Tisa, ce leagã cele douã åãri.

10 û 11û

Începutul acestui an, marcat de integrarea în Uniunea Europeanã, are pentru Sighet o semnificaåie deosebita, cu o valoare care depãæeæte poate, în importanåã, tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani aici.

Data de 15 ianuarie 2007 va rãmâne în istoria oraæului ca datã în care preæedintele României, Traian Bãsescu, æi omologul sãu ucrainean, Viktor Iuscenko, au inaugurat Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmaåiei - Solotvino æi podul rutier peste Tisa.

La aceastã inaugurare, Poliåia de Frontierã Românã a fost prezentã în dublã ipostazã. În primul rând cea de gazdã, inspectorul general al Poliåiei de Frontierã Române, chestor principal de poliåie Nelu Pop fiind cel care, alãturi de poliåiætii de frontierã din noul PPF Sighetu-Marmaåiei, a întâmpinat cu pâine æi cu sare înalåii oaspeåi la inaugurarea noului pod, dar æi de beneficiar al noului æi modernului punct de trecere a frontierei.

Podul de la Sighet deschide o nouã legãturã rutierã între România æi Ucraina, dar æi una spiritualã.

Podul peste râul Tisa, ale cãrui rãmãæiåe se mai vãd încã, a fost distrus în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. El fãcea legãtura între localitãåile Sighetu Marmaåiei æi Slatina, astãzi localitate în Ucraina (Solotvina, raionul Teacevo/Teceu, regiunea Zakarpatia/Transcarpatia). „Podul are o valoare sentimentalã deosebitã æi prin faptul cã, în apropierea graniåei româneæti, dincolo de râul Tisa, pe teritoriul statului ucrainean, trãiesc cel puåin 45.000 de români. „Aceætia

pot acum ajunge mai uæor la rudele din Maramureæ, trecând fie cu maæina, fie pe jos”, a declarat vicepreæedintele Consiliului Judeåean Maramureæ, Pamfil Berceanu.

Înainte de 1944, românii de pe malurile Tisei erau în legãturi foarte apropiate, râul fiind traversat de nu mai puåin de 11 poduri rutiere, æapte mari æi patru mici, precum æi de o cale feratã, întinse pe o distanåã de 60 kilometri. Dupã terminarea rãzboiului, peste Tisa nu a mai rãmas nici un pod rutier, toate fiind aruncate în aer, iar în perioada sovieticã nu au mai fost refãcute din cauza politicii de izolare a românilor din spaåiul fostei URSS.

Pe podul istoric de peste râul Tisa vor putea trece în localitatea ucraineanã Solotvino atât pietoni, cât æi maæini de tonaj mic.

Dupã ceremonia de inaugurare a urmat o întâlnire de lucru a celor doi æefi de stat, care s-a åinut la primãria din Sighet. Preæedintele României æi cel al Ucrainei au discutat politica economicã æi energeticã în regiune, dar æi susåinerea minoritãåilor.

Preæedintele Iuscenko a precizat cã în curând românii vor putea cãlãtori în Ucraina fãrã vize, iar vizele de România pentru ucraineni vor fi gratuite.

În acelaæi timp, într-o altã salã, avea loc un alt eveniment important, o întâlnire de lucru pe linia supravegher i i æi controlului

trecerii frontierei de stat româno-ucrainene, între delegaåiile Poliåiei de Frontierã Române æi a structurii similare din Ucraina.

Din delegaåia românã, condusã de cãtre inspectorul general al Poliåiei de Frontierã, chestorul principal de poliåie Nelu Pop au fãcut parte directorul Direcåiei Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi, comisar-æef de poliåie Ion Pop, æeful I.J.P.F. Suceava cms.-æef Gheorghe Robu æi prim-adjunct al æefului IJPF Maramureæ, scms. Liviu Bute.

Delegaåia ucraineanã a fost formatã din æeful Direcåiei Regionale de Vest din cadrul Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei, locåiitor al Împuternicitului de Frontierã Principal al Ucrainei, generalul locotenent Karasi V.V. æi locotenentul colonel Motroselov V.I., æeful Detaæamentului de Grãniceri Mukacevo. În cadrul acestei întâlniri au fost dezbãtute probleme privind noutãåile pe linia supravegherii æi controlului trecerii frontierei de stat în condiåiile în care frontiera dintre România æi Ucraina a devenit frontiera externã a Uniunii Europene, precum æi aspecte legate de prevenirea æi combaterea criminalitãåii transfrontaliere.

Podul a fost construit sã reziste la 30 de tone greutate, însã va exista o

12 û 13û

limitare a tonajului pânã la 3,5 tone. Fondurile pentru construcåia podului au fost alocate de statul român (4,1 milioane de lei) æi prin programul Phare (300.000 de euro). Construcåia podului a fost terminatã în anul 2001.

“Podul acesta aratã voinåa a trei pãråi - Uniunea Europeanã, România æi Ucraina - care au dorit ca, prin efort comun, sã lege mai bine cele douã popoare. Semnificaåia acestui moment nu este doar simpla deschidere a podului, ci aceea cã România este ea însãæi un pod de trecere pentru ucraineni în Uniunea Europeanã”, a spus preæedintele Traian Bãsescu. Domnia sa a adãugat cã România, ca åarã de frontierã a UE, nu îi va izola pe locuitorii åãrilor estice vecine, ci va fi deschisã pentru trecerea acestora. De asemenea, preæedintele Traian Bãsescu a punctat importanåa acestui pod pentru refacerea legãturilor dintre românii din Ucraina Transcarpaticã æi åara mamã, dar æi între ucrainenii din Maramureæul românesc æi cei de peste graniåã. Æeful statului a subliniat necesitatea ca autoritãåile consulare din cele douã åãri sã acorde cât mai repede viza de trecere, dând asigurãri cã, în cele douã consulate româneæti care vor fi deschise în Transcarpatia, nu va fi o problemã eliberarea cât mai rapidã a vizei. La rândul sãu, preæedintele ucrainean a subliniat importanåa inaugurãrii podului peste Tisa pentru comunitãåile locale din Sighet æi Solotvino. Pe podul de peste râul Tisa, al 20-lea punct de trecere

al graniåei româno-ucrainene, de peste 640 de km, vor putea trece în localitatea ucraineanã Solotvino atât pietoni, cât æi maæini de tonaj mic, iar autoritãåile locale de la Sighet æi cele din Ucraina sunt convinse cã deschiderea punctului de frontierã va avea un efect benefic pentru economia localitãåilor aflate la graniåa dintre cele douã åãri. Podul a fost refãcut printr-un proiect PHARE, æeful Delegaåiei Comisiei Europene la Bucureæti, Donato Chiarini, precizând cã UE a acordat 298.000 de euro pentru reconstrucåia acestuia. El a subliniat cã acest proiect nu are numai o importanåã tehnicã, ci una politicã æi administrativã.

Despre noul Punct al PF Sighet æi poliåiætii de frontierã de aici am avut ocazia sã ne formãm o primã impresie în urma discuåiei cu subinspectorul Adi Pop - æeful acestei noi structuri.

În Poliåia de Frontierã a intrat ca agent, lucrãtor în trafic, însã fiind deåinãtorul unor „secrete valoroase” el a reuæit sã devinã ofiåer æi, iatã, æef de punct. Am insistat sã divulge aceste secrete tuturor colegilor pentru ca, de

ce nu, sã poatã constitui un exemplu demn de urmat.

Æi iatã ce-am aflat: „Perseverenåã în pregãtirea profesionalã æi generalã, loialitate instituåiei æi corpului profesional din care faci parte, dar mai ales un poliåist de frontierã trebuie sã demonstreze disciplinã æi probitate moralã în întreaga activitate, adicã prin întregul comportament trebuie sã se arate demn de consideraåia æi încrederea impuse de aceastã profesie”. Mai adãugãm noi: o facultate de profil, douã masterate în derulare æi multã, multã ambiåie.

L-am întrebat pe proaspãtul æef de punct pe ce aspecte va pune accentul pentru ca treaba sã meargã bine încã de la început, iar rãspunsul a venit prompt.

„- Pe trei lucruri: 1 - Prevenirea actelor de corupåie; 2 - Respectarea participanåilor în trafic; 3 - Pregãtirea continuã a personalului din subordine.”

Activitatea în PPF Sighetu-Marmaåiei a debutat în foråã, în primele 24 de ore de la deschiderea punctului au trecut peste podul istoric în jur de 1000 de persoane.

Subinspectorul Adi Pop a åinut sã ne vorbeascã despre buna colaborare cu omologii ucraineni, care s-a intensificat odatã cu deschiderea noului punct. În acest moment, la schimbarea fiecãrei ture de serviciu, are loc o întrevedere între Poliåia de Frontierã Românã æi cea ucraineanã pentru un schimb reciproc, util æi rapid al informaåiilor pe care le deåin cele douã pãråi.

Nu putem decât sã le urãm succes în activitate colegilor din cel mai nou punct de trecere a frontierei, deschis traficului internaåional, aflat la frontiera externã a Uniunii Europene.

Iulian PUICÃMihai BEJENARU

12 û 13û

În ziua de 27 ianuarie a.c. a avut loc deschiderea oficialã a Punctului de Contact Porubne, înfiinåat în baza Protocolului din 07.02.2006 încheiat între IGPF æi Administraåia Serviciului Frontierei de stat a Ucrainei.

Deschiderea oficialã a punctului s-a realizat în prezenåa inspectorului general al Poliåiei de Frontierã Române, chestorul principal de poliåie Nelu Pop, æeful Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei, general colonel Mikola Litvin, guvernatorul Regiunii Cernãuåi, Volodmir Culici, preæedintele Consiliului Regional Ivan Selepnischi, prefectul judeåului Suceava Orest Onofrei, primarul Sighetului Vasile Tablan æi viceprimarul Dragoæ Ungureanu. Din delegaåia românã au mai fãcut parte adjunctul inspectorului general al PFR chestorul de poliåie Vasile Moåoc, directorul DPF Rãdãuåi, comisarul-æef Ion Pop, precum æi alåi ofiåeri cu funcåii de conducere.

Dupã tãierea panglicii inaugurale, a fost prezentat sediul Punctului de Contact, ocazie cu care autoritãåile ucrainene au organizat o expoziåie de tehnicã de luptã æi aparate de supraveghere pe timp de noapte.

Punctul de Contact funcåioneazã în punctul de trecere a frontierei de stat Porubne, pe teritoriul Ucrainei æi are ca scop eficientizarea luptei împotriva infracåionalitãåii transfrontaliere, sprijinirea securitãåii naåionale æi ordinii publice în zona frontierei, precum æi dezvoltarea schimbului operativ de date æi informaåii dintre autoritãåile de frontierã române æi ucrainene.

Obiectivul principal îl constituie schimbul de informaåii privind: schimbãrile din legislaåia de frontierã ale celor douã state; apariåia unor situaåii excepåionale în punctele de trecere a frontierei de stat æi pe cãile de comunicaåie ce duc cãtre acestea; situaåiile care pot influenåa efectuarea controalelor de frontierã, vamal sau de alte tipuri, în punctele de trecere a frontierei de stat; persoanele cãrora li s-a refuzat intrarea pe teritoriile celor douã state æi cauzele refuzului; încãlcãrile sau tentativele de încãlcare a legislaåiilor statelor pãråilor pe timpul trecerii frontierei de stat; combaterea

infracåiunilor legate de traficul de persoane æi migraåia ilegalã; prevenirea infracåiunilor legate de contrabandã, precum æi de trecerea ilegalã peste frontiera de stat de armament, dispozitive explozive, muniåie, materiale explozive æi radioactive, droguri æi precursori; combaterea traficului de autoturisme

furate peste frontiera de stat; specimene de documente care se utilizeazã pentru sãvâræirea de activitãåi ilegale la frontiera de stat.

Punctul de Contact va funcåiona permanent (24 din 24 de ore), iar poliåiætii de frontierã români æi grãnicerii ucraineni care îæi desfãæoarã activitatea vor lucra în ture de serviciu. Lucrãtorii îæi îndeplinesc sarcinile în conformitate

cu legislaåia naåionalã a statului -parte pe care o reprezintã æi respectã legislaåia statului pe al cãror teritoriu se aflã sediul Punctului de Contact.

Numirea lucrãtorilor punctului de contact se face la paritate, în numãr care sã permitã asigurarea operativitãåii primirii æi transmiterii informaåiei, o

condiåie necesarã fiind cunoaæterea limbilor oficiale ale celor douã state. În punctul de contact îæi vor desfãæura activitatea æase poliåiæti de frontierã români æi æase grãniceri ucraineni. Activitatea poliåiætilor de frontierã români va fi coordonatã de inspectorul Antonica Ciorteanu.

Dotarea încãperilor este asiguratã de partea ucraineanã, în acelaæi timp, fiecare dintre pãråi asigurând lucrãtorilor dotarea logisticã. În acest sens, poliåiætii de frontierã români au fost dotaåi cu douã computere, imprimantã, fax, scaner, mijloace de legãturã æi alte dotãri auxiliare necesare bunei desfãæurãri a activitãåii. Graficul cu

activitãåile ce se desfãæoarã în Punctul de Contact, precum æi modificãri ale acestora, se aprobã în comun, de directorul Direcåiei PF Rãdãuåi æi de æeful Direcåiei Regionale de Vest din cadrul Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei, prin schimb de scrisori.

Ilie Seriåan POROCH

Punctul de contact Porubne - cooperare româno-ucraineanã

Reporter: Unde aåi lucrat înainte de a fi numit director al Direcåiei Generalã Anticorupåie æi când aåi preluat æefia DGA?

Marian Sîntion: Din anul 1996 am fost procuror, mai întâi la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Constanåa, apoi, în 1999, la Parchetul de pe lângã Tribunalul Constanåa æi, ulterior, la Parchetul General – DIICOT. În 9 martie 2005 am fost numit director al Direcåiei Generale Anticorupåie, în cadrul MAI.

Credeåi cã meseria de procuror a reprezentat un atu în numirea dumneavoastrã la conducerea unei direcåii atât de importante a Ministerului Administraåiei æi Internelor?

Da, evident, pentru cã liderii de proiect au susåinut aceastã idee. Eu am venit aici sã particip la formarea unui sistem care sã funcåioneze, nu neapãrat sã elimin definitiv corupåia. Românii nu sunt constanåi, în general, în acåiuni æi rolul meu a fost æi este în continuare sã încerc sã induc corectitudinea æi constanåa în mintea colegilor noætri.

Ce reprezintã pentru dumneavoastrã DGA æi cu ce planuri aåi pornit pe acest drum?

Am crezut cu tãrie în proiectul DGA, ca sistem funcåional în cadrul MAI, si nu numai atât, ci æi în cadrul sistemului general al instituåiilor publice.

Chiar de la început am fost întrebat dacã DGA va rezista æi auzeam tot timpul cã aceastã structurã nu are viitor. Noi, neavând tradiåie, ca structurã, a trebuit sã ne producem tradiåie în scurt timp. Æi chiar cred cã am reuæit, însã, ca orice manager eu îmi doresc mult mai mult. Trebuie sã înåeleagã toatã lumea cã DGA - ul nu reprezintã un pericol pentru colegii corecåi. Nu trebuie sã fie privit ca o sperietoare pentru cei care au înåeles care le este menirea, care îæi vãd de treabã. Însã, aceia care ætiu cã au astfel de probleme trebuie sã ætie cã dacã avem

fie æi un centimetru de unde sã pornim nu ne vom lãsa æi îi vom trimite acolo unde le e locul, indiferent de grad, funcåie æi chiar sistem relaåional.

Din nefericire, cât timp omul va avea tendinåa sã înæele, sã fure, sã mintã sãrind etape, încãlcând legea æi batjocorind valorile morale, va exista corupåie. Însã, scopul nostru este sã lucrãm pe fenomen, nu individualizat. Pe noi nu ne-au interesat nume, ci fapte.

Dacã ar fi sã faceåi o analizã a activitãåii dumneavoastrã la æefia DGA, care este lucrul cel mai important pe care l-aåi realizat?

Aæa cum v-am mai spus, am participat la toate etapele formãrii acestei structuri, de când am venit. Am participat la formarea unui sistem care, spre surprinderea multora, iatã, funcåioneazã. Existãm æi trebuie sã se åinã cont de noi. Asta, pentru mine, este cea mai mare realizare.

Puteåi contura æi reproæul cel mai semnificativ pe care l-aåi avea legat de activitatea Direcåiei Generale pe care o conduceåi?

Regret mentalitatea anumitor colegi din DGA, dar æi din exteriorul direcåiei, pentru cã, din pãcate nu toåi au înåeles ce înseamnã profesionalismul, pentru cã nu toåi ætiu sã lucreze în echipã. Unii au venit strict pentru un spor salarial. Æi, dupã pãrerea mea, „ciocnirea” cu astfel de mentalitate, în afara faptului cã nu te ajutã sã faci performanåe, întârzie acåiunile pe care ni le propunem.

Un reproæ pe care mi l-aæ face este acela cã, în anumite situaåii, poate, nu am gãsit cele mai bune metode sã rezolv aceastã problemã de schimbare de mentalitate. Ætiåi bine cã românul suferã de scenaritã, bârfomitã æi trebuie sã mã strãduiesc mai mult ca, cel puåin în aceastã structurã, sã încerc

Marian Sîntion, „doctorul” de la Interne

14 û

sã îi determin sã lase la o parte acest soi de gândire æi sã se axeze pe ceea ce au cu adevãrat de fãcut.

Este bine cunoscut faptul cã, în trecut, poliåistul de frontierã se afla în topul poliåiætilor corupåi. Æi, cu toate acestea, în 2006, numãrul cazurilor de refuz de mitã la Poliåia de Frontierã a crescut cu peste 60%. Care credeåi cã este motivul?

Motivele ar fi: în primul rând cooperarea între DGA æi PFR, creæterea gradului de profesionalism în cadrul angajaåilor PFR, mãsurile dispuse de conducerea IGPF pe aceastã linie, mediatizarea rapidã a cazurilor privind acest aspect, faptul cã poliåiætii de frontierã au început sã îæi cunoascã nu numai drepturile ci æi obligaåiile æi, nu în ultimul rând, frica de puæcãrie.

Dacã ar fi sã faceåi o analizã punctualã pe linia cooperãrii cu PF care ar fi punctele forte æi, bineînåeles, punctele cel mai slabe?

Cele mai tari puncte pe acest palier sunt: comunicarea între angajaåii ambelor structuri, dar æi comunicarea cu societatea civilã, cooperarea atât la nivel managerial cât æi la celelalte nivele ierarhizate, dorinåa comunã de a schimba imaginea poliåiætilor de frontierã care, aæa cum spuneaåi mai devreme, pânã nu demult se aflau în topul poliåiætilor corupåi. În ceea ce priveæte punctul slab în cooperarea cu Poliåia de Frontierã pot spune cã nu au fost probleme deosebite, pentru cã, de fiecare datã când am avut situaåii dificile, le-am rezolvat pentru cã am comunicat între noi. Æi, pentru a veni în completarea primului punct forte subliniat mai sus – comunicarea între cele douã structuri –, trebuie sã vã spun cã un gen de comunicare ce ne-a adus rezultate extrem de bune a fost acela bazat pe diplomaåie æi respect. Nu am dat dovadã de orgolii ci am muncit dublu împreunã pe baza principiilor æi a strategiilor.

Dacã ar fi sã notaåi pe o scarã de la 1 la 10, ce notã aåi da cooperãrii DGA cu PFR?

Nouã! Æi asta pentru cã 10 este nota perfecåiunii. Iar noi încã nu suntem perfecåi, ci doar corecåi.

Vã propun un exerciåiu de sinceritate: Ce credeåi cã trebuie menåinut æi, totodatã, ce anume trebuie schimbat în DGA?

În primul rând, vreau sã menåin ritmul accelerat pe care l-am avut pânã acum. Sã arãt, în continuare, oamenilor principiile care stau la baza activitãåii noastre. Am dat dovadã de constanåã în relaåionare, am respectat participanåii mai vechi sau mai noi – Parchet, Servicii de Informaåii, alte instituåii publice, mass-media, societatea civilã. Am ajutat unde a fost cazul æi cred cã, cel puåin în relaåia cu partenerii, am devenit un reper de onestitate. Mi-aæ dori sã pãstrez toate acestea æi sã le duc mai departe, chiar sã le îmbunãtãåesc, dacã este cazul, pentru cã acesta a fost unul dintre secretele cu ajutorul cãruia am încercat sã ne ridicãm æi sã ne identificãm.

Aæ schimba atitudinea unor colegi care nu înåeleg încã faptul cã sunt plãtiåi din bani publici æi cred cã rolul lor e acela de a aætepta leafa…sau æpaga.

Vreau sã las în DGA oameni pregãtiåi care sã îi reprezinte pe cei din cadrul MAI, care sã dea dovadã de discreåie, raåionament, echilibru æi sã elimin cazurile în care vreun lucrãtor de-al nostru sã se foloseascã de acest mecanism al instituåiei pentru a „face” pe cineva.

Dacã ar fi sã fac o comparaåie, noi trebuie sã fim doctorii care încearcã sã trateze pacientul, pentru a nu ajunge la operaåie. Æi de aceea, pun mare accent pe prevenire. Sunt o persoanã realistã sau cel puåin aæa am vãzut cã sunt perceput. Nu vreau sã defilez cu slogane gen „Vom elimina definitiv corupåia”, „Voi fi cel care scoate din vocabular acest cuvânt”, „Cât timp va fi DGA-ul, corupåia nu va mai exista”. Æi ca sã revin la comparaåia fãcutã mai sus, atunci când medicina va eradica bolile, vom stârpi æi noi, definitiv, corupåia. Trebuie, însã, sã facem tot posibilul pentru ca numãrul celor care comit fapte de corupåie sã scadã, sã le arãtãm cã luarea sau darea de mitã nu reprezintã altceva decât metoda prin care din niæte oameni liberi devin, peste noapte, deåinuåi.

A consemnat Diana PROTOPOPESCU

CURRICULUM VITAENume: SÎNTIONPrenume: MarianData naæterii: 25.08.1974Starea civilã: Cãsãtorit

STUDII:Instituåia: Facultatea de Drept „A. I. Cuza Iaæi”De la data: octombrie 1992Pânã la data: Iunie 1996Diploma obåinutã: Diplomã de licenåã

Limbi strãine: Engleza, nivel mediuAlte abilitãåi: cunoætinåe informatice

EXPERIENÅÃ PROFESIONALÃ:De la data: 01.12.1996Pânã la data: 01.03.1999Localitatea: ConstanåaInstituåia: Parchetul de pe lângã Judecãtoria

ConstanåaFuncåia: Procuror de supraveghere Cercetãri

Penale, procuror criminalistDescrierea activitãåilor: Activitãåi judiciare:

procuror de instanåã, procuror privind accidentele de muncã

De la data: 01.03.1999Pânã la data: 14.01.2001Localitatea: ConstanåaInstituåia: Parchetul de pe lângã Tribunalul

ConstanåaFuncåia: Procuror criminalistProcuror la omoruri æi accidente de muncãProcuror de instanåãProcuror anticorupåieDescrierea activitãåilor: Activitãåi judiciare

De la data: 14.01.2001Pânã la data: 09.03.2005Localitatea: BucureætiInstituåia: Parchetul de pe lângã Curtea Supremã

de JustiåieFuncåia: Procuror de combatere a crimei

organizate si antidrog (DIICOT)Descrierea activitãåilor: Activitãåi judiciare

De la data: 09.03.2005Pânã la data: PrezentLocalitatea: BucureætiInstituåia: Ministerul Administraåiei si Internelor

– Direcåia Generalã AnticorupåieFuncåia: Director GeneralDescrierea Activitãåilor: Managementul politicii

anticorupåie în MAI

15û

16 û 17û

În ziua de 4 ianuarie a.c., la Punctul de Trecerea Frontierei Boræ, jud. Bihor, a avut loc o întâlnire de lucru între conducerea Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã Române, reprezentatã de inspectorul general chestor principal de poliåie Pop Nelu, æi cea a Comandamentului de Grãniceri din Ungaria, reprezentatã de generalul locotenent Jozsef Bendek, comandantul Trupelor de Grãniceri Maghiari. Cu aceastã ocazie s-a fãcut o analizã a controlului comun care se desfãæoarã la frontiera comunã româno-maghiarã,

începând cu data de 1 ianuarie a.c., ora 01.00 (ora României, ora 00.00 a Europei Occidentale).

Pe întreaga duratã a discuåiilor, conducerile celor douã instituåii au apreciat efortul poliåiætilor de frontierã români æi a omologilor maghiari pentru buna desfãæurare a controlului în comun, precum æi pentru asigurarea unei fluidizãri a traficului de marfã æi cãlãtori,

timpii de staåionare reducându-se cu aproximativ 70% de la aplicarea acestui tip de control.

De asemenea, la finalul întâlnirii s-a semnat de cãtre inspectorul general al Poliåiei de Frontierã Române æi de cãtre comandantul Trupelor de Grãniceri Maghiari, Procesul-Verbal privind executarea controlului în comun la frontiera comunã româno-maghiarã, în urma semnãrii Acordului privind controlul traficului de frontierã, semnat între Guvernele celor douã åãri la data de 21 decembrie 2006.

Mircea CHIOREAN

Analiza controlului comun la frontierã

Cu ocazia vizitelor în frontierã întreprinse de cãtre ofiåerul de legãturã BPOL la Ambasada Republicii Federale Germania, Michael Lange, s-a constatat faptul cã în zona râurilor Tisa, Someæ, Tur æi Mureæ supravegherea se desfãæoarã cu dificultate, iar introducerea în dotare a unor ambarcaåiuni pneumatice ar duce la un randament mai mare în combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere. De asemenea, s-a mai constatat necesitatea achiziåionãrii unor astfel de echipamente æi pentru dotarea adecvatã a navelor maritime de supraveghere tip P157 (preluate de la Ministerul Federal de Interne German), ambarcaåiunile de abordare æi control aflate în prezent la bordul navelor fiind destul de uzate.

Pentru rezolvarea acestei probleme, partea germanã a oferit, cu titlu de donaåie, IGPF 9 ambarcaåiuni pneumatice cu motor ataæabil, destinate securizãrii frontierei pe râurile Tisa, Someæ, Tur, Mureæ, cât æi la Marea Neagrã.

Astfel, în data de 31 ianuarie a.c., la sediul IGPF a avut loc primirea acestor ambarcaåiuni, în prezenåa ministrului administraåiei æi internelor Vasile Blaga, inspectorului general al

poliåiei de frontierã române Nelu Pop, ambasadorului Germaniei Roland Lohkamp, ofiåerului de legãturã Michael Lange, reprezentanåi ai Ministerului Federal de Interne German, precum æi specialiæti din IGPF.

Donaåia se compune din: patru ambarcaåiuni Zodiac FC 420, ce au ca destinaåie efectuarea misiunilor de abordare æi control a navelor considerate, pe baza informaåiilor existente, ca fiind suspecte, ce tranziteazã zona

de responsabilitate la Marea Neagrã, precum æi pentru cãutare – salvare de vieåi omeneæti pe mare. Caracteristicile tehnice ale acestora sunt: lungime 4,2 m; lãåime 1,75 m; pescaj 0,25 m; greutate 120 kg; motorizare: Suzuki 30 CP; capacitate 6 persoane. De asemenea, au mai fost primite drept donaåie alte cinci ambarcaåiuni Quicksilver 380 HD, destinate securizãrii frontierei albastre æi combateri migraåiei æi a contrabandei, pe râurile de frontierã Tisa, Someæ, Tur, Mureæ. Acestea au urmãtoarele caracteristici: lungime 3,8 m; lãåime 1,72 m; pescaj 0,20 m; greutate 75 kg; motorizare: Mercury 25 M SEA PRO; capacitate 6 persoane.

Valoarea donaåiei se ridicã la 90.000 EURO.

Tomiåã DOGARU

Nouã ambarcaåiuni donate PFR

16 û 17û

Reåeaua

Reåeaua, formatã din 15 membri, era condusã, în România, de Valentin C., în vârstã de 36 de ani æi Dumitru C., în vârstã de 33 de ani, ambii din municipiul Turnu Severin, iar, în Italia, de Mugurel B. æi Dumitru I., ambii în vârstã de 33 de ani. Aceætia au iniåiat æi organizat filiera infracåionalã care avea ca scop recrutarea de minori æi transportul acestora în oraæul Verona din Italia, inclusiv folosindu-se de documente false.

Verificãrile autoritãåilor au scos la ivealã faptul cã, în perioada ianuarie–noiembrie 2006, membrii reåelei au racolat, transportat, gãzduit æi exploatat un numãr de 8 minori, cu vârste cuprinse între 10 æi 17 ani, pe care i-au folosit la comiterea de spargeri æi furturi din magazine æi autoturisme, pe teritoriul Italiei, urmând ca bunurile sustrase sã fie valorificate pe piaåa neagrã din România.

Modus operandi

În data de 7 martie 2006, poliåiætii de frontierã români au fost informaåi de poliåiætii italieni de la Chestura din Verona cã Marius M. – „omul de încredere” al æefilor traficanåilor aflaåi în Italia, împreunã cu trei minori, au fost prinæi în timp ce spãrgeau un magazin de telefoane mobile.

Din documentele trimise anchetatorilor români de cãtre Poliåia Naåionalã Italianã, a rezultat cã spãrgãtorii erau foarte bine organizaåi, dotaåi cu unelte speciale folosite la intrarea prin efracåie în incinta magazinului, în timp ce, în afara acestuia, erau aæteptaåi de un autoturism cu motorul

pornit, la volanul cãruia se afla unul dintre minori. Totodatã, poliåiætii italieni au stabilit cã maæina respectivã era furatã æi cã bunurile sustrase urmau sã fie transportate în locuinåa folositã de Dumitru I. – liderul traficanåilor din Italia, pentru gãzduirea grupului infracåional.

Lucrãtorii noætri care documentau activitatea infracåionalã a filierei de pe teritoriul României au stabilit cã traficanåii îi recrutau pe minori din familii dezorganizate, le întocmeau procuri din care rezulta consimåãmântul pãrinåilor pentru deplasarea în strãinãtate æi îi transportau la Verona unde, sub supravegherea lui Mugurel B. æi Marius M., tinerii erau siliåi sã fure din autoturisme æi magazine.

Bunurile furate erau preluate de un alt membru din „familia” traficanåilor, Valentin C., care le plãtea minorilor sume ce reprezentau aproximativ 15% din valoarea de magazin a acestora, iar apoi erau transportate æi valorificate, la suprapreå, în România, în special pe piaåa neagrã de desfacere din Turnu Severin.

Ancheta

Minorii au declarat anchetatorilor cã erau obligaåi prin ameninåãri æi violenåã sã participe la comiterea de furturi din autoturisme æi spargeri de magazine de Dumitru C., cunoscut printre cei exploataåi ca fiind o persoanã extrem de violentã æi periculoasã. Victimele traficanåilor au mai relatat, la audieri, cã Dumitru C. îi „amenda” pe minori cu sume mari de bani (pânã la 3.000 de euro), în momentele în care adolescenåii nu reuæeau „sã punã pe masa mafioåilor suficiente produse furate”. Mai mult, în timpul cercetãrilor, acelaæi Dumitru C., împreunã cu Valentin C., mizând pe faptul cã victimelor le era teamã de el, a încercat sã-i influenåeze, prin intimidarea

repetatã a familiilor acestora, ajungând chiar pânã la ameninåarea cu moartea a unora dintre ei.

Flagrantul

Documentarea sistematicã æi schimbul de informaåii permanent dintre autoritãåile române æi cele italiene au dus la realizarea unui plan de acåiune comun, pentru dezmembrarea filierei de traficanåi. În acest sens, dupã ce s-a stabilit cã toåi membrii reåelei se aflau pe teritoriul României, în data de 28 decembrie 2006, poliåiætii de frontierã din cadrul detaæamentelor de intervenåie rapidã ale IJPF Mehedinåi æi DPF Timiæoara, lucrãtori ai IPJ Mehedinåi, sub coordonarea procurorului DIICOT – Biroul Teritorial Mehedinåi, au descins în trei locaåii, unde au derulat percheziåii domiciliare.

În urma descinderilor, s-a gãsit aparaturã electronicã performantã folositã la întocmirea de acte false, specimene de ætampilã a unor birouri notariale, documente æi înscrisuri ce aveau legãturã cu activitatea infracåionalã a grupului, 1.969 suporturi DVD æi CD, haine æi încãlåãminte. A fost, de asemenea, instituit sechestru pe un numãr de patru autoturisme (Opel Astra, Fiat Ducato, Opel Zafira, Volkswagen Passat), pe care grupul infracåional le folosea la transportul minorilor æi bunurilor furate.

Pedeapsa Prezentaåi de cãtre poliåiætii de frontierã

procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T. Mehedinåi – Biroul Teritorial Mehedinåi, aceætia au pus în miæcare acåiunea penalã faåã de Valentin C. æi Dumitru C. (coordonatorii din România ai reåelei), instanåa competentã emiåând mandate de arestare preventivã pentru aceætia pe o duratã de 29 de zile.

De asemenea, alåi 13 membri ai reåelei sunt cercetaåi pentru sãvâræirea infracåiunilor de trafic de migranåi, trafic de minori, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, la finalizarea verificãrilor urmând a fi prezentaåi în faåa instanåelor, în vederea luãrii mãsurilor legale.

Din datele deåinute de cãtre poliåiætii de frontierã, rezultã cã membrii grupului sunt implicaåi æi în comiterea altor fapte ilicite, cercetãrile continuând pentru documentarea întregii activitãåi infracåionale a acestora.

Dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, aceætia riscã pedeapsa cu închisoarea cuprinsã între 7 æi 18 ani.

Biroul de Presã din cadrul IGPF

Filierã transnaåionalã de traficanåi de minori, dezmembratã

O filierã transnaåionalã de trafic de migranåi æi trafic de minori care „opera” pe relaåia România - Italia a fost anihilatã de poliåiætii de frontierã români æi procurorii D.I.I.C.O.T., dupã aproape un an de investigaåii efectuate în colaborare cu autoritãåile italiene.

Astfel, s-au obåinut, la începutul anului 2006, date æi informaåii certe, privind existenåa în zona de competenåã a unui grup infracåional organizat care se ocupa cu traficul de minori pe relaåia România – Italia.

18 û 19û

Pentru prinderea în flagrant a grupului de contrabandiæti autoritãåile au apelat la formaåiunea specializatã a IGPF, la Serviciul de Acåiuni Speciale æi Intervenåie.

„Tatonarea” terenului...

Luptãtorii serviciului s-au deplasat în zona în care urma sã aibã loc flagrantul cu câteva zile înainte. Aici, folosind deghizarea specificã zonei rurale în care se aflau, au reuæit sã facã o recunoaætere eficientã a locului „fierbinte”. Terenul în care urmau sã acåioneze nu oferea condiåii de protecåie, fiind în mare parte teren agricol æi, pentru aceasta, trebuia luate mãsuri speciale. În mod sigur, orice greæealã a acestora putea compromite munca tuturor celorlalåi colegi care lucraserã la caz. Însã, aceasta nu s-a întâmplat. Æi-au fixat puncte de reper, æi-au fãcut un plan de acåiune æi au aæteptat ca procurorul DIICOT sã le dea semnalul cã operaåiunea poate începe.

Monitorizarea

N-au trebuit sã aætepte prea mult. Contrabandiætii urmau sã treacã la treabã în noaptea de 13 spre 14 decembrie. S-au deplasat ocolind cu grijã satul în care locuia o parte din contrabandiæti, apoi pe câmp, cu mare grijã, evitând orice persoanã care putea sã-i deconspire, trebuia sã fie invizibili. Ajungând în apropierea frontierei, au avut grijã sã nu fie detectaåi nici de patrulele poliåiei de frontierã.

Împãråiåi în patru echipe, æi-au ocupat poziåiile dinainte stabilite, în jurul orei 23, la o distanåã care sã le permitã sã acåioneze la momentul oportun, dar æi de la care sã nu poatã fi detectaåi. Aæezaåi în mici scobituri ale terenului, camuflaåi, au aæteptat apariåia infractorilor.

Atacul contrabandiætilor

În jurul orei 02, dinspre sat, au vãzut o pereche de faruri, iar o maæinã

de teren a apãrut æi a început sã cerceteze zona, luminând cu proiectoarele câmpul. Cine se afla la volanul acestei maæini, aveau însã sã afle mai târziu. Un singur lucru era cert: se pregãtea sosirea maæinilor pentru transportul de åigãri.

Camuflajul luptãtorilor SASI a rezistat, aceætia nefiind descoperiåi. Maæina s-a îndepãrtat æi a urmat o lungã æi chinuitoare aæteptare.

În plin câmp, fãcuåi una cu pãmântul, poliåiætii au rãmas nemiæcaåi.

Liniætea nopåii a fost tulburatã de sunetul surd al unui motor puternic de camion care venea de dincolo de frontierã. De aici lucrurile au început sã se precipite pentru cã, imediat, ca un rãspuns, s-au vãzut farurile a douã autoutilitare ce veneau dinspre sat.

Frãåia åigãrilor de contrabandã - patronatã de un viceprimar, falimentatã de poliåiætii de frontierã

Dupã o monitorizare de aproximativ o lunã, ofiåeri din cadrul DGA - Suceava, împreunã cu lucrãtori ai IJPF Suceava, sub directa coordonare a procurorului competent din cadrul DIICOT - Suceava, au anihilat o importantã reåea de contrabandã cu åigãri, poate cea mai amplã æi mai bine organizatã din aceastã parte a åãrii.

Percheziåii æi capturi

Concomitent cu acåiunea de prindere în flagrant, au fost organizate mai multe percheziåii domiciliare de cãtre poliåiætii de frontierã suceveni æi ofiåerii DGA Suceava, sprijiniåi de cadre ale Serviciului de investigarea fraudelor din cadrul IPJ Suceava, fiind gãsite æi ridicate 200 de baxuri de åigãri (100.000 pachete), cafea æi alcool în valoare de 5.500 RON, 9.800 euro, douã autoturisme (Dacia Logan æi Mitsubishi Pajero), precum æi cele douã autoutilitare folosite la transportul åigãrilor.

Prin introducerea åigãrilor peste frontiera verde, ar fi fost creat un prejudiciu de circa 300.000 de euro, rezultat din valoarea taxelor legale ce trebuiau plãtite în vamã.

Tribunalul Suceava a dispus arestarea preventivã pentru 29 zile, a numiåilor: B. Ætefan Mihai, 31 ani, din Fratãuåii Noi, U. Danuå, de 39 ani, din Suceava, C. Ilie, de 32 ani, din R. Ucraina, O. Vasile, de 38 ani, din R. Ucraina, 20 zile pentru U. Luminiåa, de 39 ani, soåia lui Dãnuå, pentru comiterea infracåiunilor de “constituirea unui grup infracåional organizat” æi contrabandã. Totodatã, pentru cei doi cetãåeni ucraineni, s-a pus în miæcare acåiunea penalã æi pentru comiterea infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de stat a României.

În cazul lui P. Radu Gheorghe æi a concubinei acestuia, G. Domnica Nadia, au fost emise mandate de arestare preventivã, în lipsã, pentru 30 de zile, urmând a se dispune punerea în urmãrire generalã.

18 û 19û

În data de 26 ianuarie a.c., lucrãtori din Biroul de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere æi Cercetãri Penale din cadrul DPF Timiæoara, sprijiniåi de poliåiætii de frontierã din detaæamentul de intervenåie, coordonaåi de procurorul delegat din partea DIICOT-Timiæ, pe baza unor informaåii obåinute anterior, au descoperit, într-una din locaåiile vizate, peste 28 000 pachete de åigãri, diferite mãrci strãine, destinate „pieåei negre”, în scopul recomercializãrii.

Întreaga cantitate de åigãri, descoperitã în locuinåa lui Marian C., de 43 ani, din judeåul Timiæ, era destinatã revânzãrii. În timpul acåiunii, poliåiætii de frontierã au surprins câteva persoane chiar

în momentul în care tranzacåionau achiziåionarea unor cantitãåi diferite de åigãri de la ingeniosul „întreprinzãtor”, direct de la domiciliul acestuia.

În urma cercetãrilor efectuate æi pe baza declaraåiilor celui în cauzã, poliåiætii de frontierã au stabilit cã acesta se „aprovizionase” de pe piaåa neorganizatã cu peste 1 500 pachete de åigãri de producåie ucraineanã æi peste 26.000 pachete de åigãri, netimbrate,

diferite mãrci, încã de la sfâræitul anului trecut, le depozitase la domiciliu, iar de aici le „livra” celor amatori, contra cost.

Valoarea åigãrilor, descoperite æi reåinute în vederea indisponibilizãrii de cãtre poliåiætii de frontierã, este de peste 90 000 lei RON. (Viorel ALEXE)

Peste 28.000 pachete de åigãri, scoase din „circuit”

În ziua de 16 ianuarie a.c., în jurul orei 11.00, la PTF Turnu, s-a prezentat pentru a intra în åarã Vasile I., în vârstã de 31 de ani, cu domiciliul pe raza judeåului Vrancea, conducând un autoturism marca „Volvo”, fabricat în anul 2006, înmatriculat în Italia.

La controlul de frontierã, acesta a prezentat cartea de identitate æi certificatul de înmatriculare pentru autoturismul în cauzã, eliberate de autoritãåile italiene, asigurarea tip carte verde æi o procurã prin care era împuternicit sã conducã autovehiculul.

Având suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, poliåiætii de frontierã, subinspectorul Aurelian-Ovidiu Simion, din cadrul Compartimentului CIT de la SPF Turnu æi agentul-æef Ovidiu Stan, din cadrul turei de serviciu, au efectuat verificãri la Punctul de Contact Oradea, în urma cãrora s-a stabilit cã documentele autoturismului, respectiv

cartea de identitate æi certificatul de înmatriculare, figureazã furate în alb în cursul anului 2002, din Sicilia, iar seria de caroserie æi numerele de înmatriculare nu sunt înregistrate în evidenåele poliåiei italiene.

De asemenea, din verificãrile efectuate, poliåiætii de frontierã au constatat cã împuternicirea prezentatã la controlul de frontierã este falsã.

Autoturismul a fost indisponibilizat în vederea continuãrii verificãrilor, iar tânãrul este cercetat sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu numere false æi uz de fals.

Ætefan ANDREESCU

Autoturism de 70.000 de euro reåinut la PTF Turnu

Contrabandiætii au trecut imediat la treabã. Metoda de trecere a åigãrilor peste linia de frontierã era extrem de ingenioasã, contrabandiætii realizând un “covor” format din pãturi, cartoane æi saltele, peste care transportau åigãrile de la camionul ucrainean, la autoutilitarele aflate pe teritoriul românesc, fãrã a lãsa urme.

Contraatacul poliåiætilor

Luptãtorii au primit în cãæti semnalul æi, în ascuns, au început sã se deplaseze, strângând ca într-un cleæte grupul de contrabandiæti.

Când au ajuns suficient de aproape, au putut sesiza viteza cu care infractorii cãrau baxurile de åigãri peste frontierã. De acum, luptãtorii erau foarte aproape, chiar sub nasul contrabandiætilor æi aæteptau semnalul de atac.

„Poliåia de frontierã, nu miæcã nimeni!” Marcatoarele cu laser ale pistoalelor s-au lipit de åintele lor. Acåiunea a fost fermã, elementul surprizã fiind decisiv, astfel încât contrabandiætii nu au putut reacåiona.

Aæa s-a reuæit prinderea în flagrant a grupului de contrabandiæti, constituit din cetãåeni români æi ucraineni, chiar în momentul în care, peste frontiera verde, treceau cantitatea de 340 baxuri åigãri „Ronson”, fabricate în R. Ucraina. În momentul prinderii în flagrant, se reuæise deja trecerea a 200 de baxuri åigãri (100.000 pachete), iar alte 140 baxuri erau în camionul cu care au fost aduse în apropierea frontierei.

Arestãrile

În acest context, au fost reåinuåi cetãåenii ucraineni C. Ilie , de 32 ani, din localitatea Ciudei, æi O. Vasile, de 38 ani, din localitatea Budinet - R. Ucraina, care participau efectiv la transportul åigãrilor æi încãrcarea acestora în douã autoutilitare, care se aflau în apropierea graniåei, pe teritoriul românesc. Alte cinci persoane, cetãåeni ucraineni, care ajutau la transportul æi încãrcarea åigãrilor au reuæit sa fugã, în momentul intervenåiei aflându-se pe teritoriul ucrainean, însã, ulterior, autoritãåile ucrainene, au identificat æi reåinut trei dintre aceætia.

La scurt timp, s-a reuæit identificarea æi reåinerea lui B. Mihai Ætefan - viceprimarul comunei Frãtuåii Noi, el fiind cel care, înainte, dar æi pe timpul transportului åigãrilor peste frontierã, supraveghea drumul, folosindu-se de un autoturism de teren, proprietatea lui P. Radu Gheorghe.

Acesta din urmã æi soåia sa aveau, de asemenea, un rol bine definit în cadrul filierei, ei fiind cei care supravegheau cãile de acces din zonã.

Iulian PUICÃ

Vasile Blaga: „Importanåa deosebitã pe care am acordat-o PFR este demonstratã, pe de o parte, de nivelul de reprezentare a conducerii MAI la acest eveniment (n.r. – ministru, secretari de stat, secretar general, æefi de direcåii generale, direcåii), a celorlalåi æefi de armã æi principali colaboratori: DGIPI, ONR, Vamã, SIE, SRI etc., care demonstreazã importanåa pe care instituåia o ocupã în Sistemul de Ordine æi Siguranåã Publicã. Prin munca voastrã, a Poliåiei, Jandarmeriei, celelorlalte structuri ale MAI, am reuæit sã transformãm România într-unul dintre cele mai sigure state ale Europei, sã depãæim restanåele pe care le aveam în urmã cu doi ani. Poliåia de Frontierã æi-a fãcut datoria foarte bine. Toate analizele, toåi indicatorii sunt buni æi au fost exprimaåi în bilanå (...) Libertatea de miæcare este cel mai important drept de care se bucurã cetãåenii statelor membre UE. Circulaåia pe baza cãråii de identitate, la o singurã oprire, a fost un succes. Obligaåiile pe care le-aåi avut în ultimii doi ani le-aåi îndeplinit. Am fãcut eforturi foarte mari pentru a acoperi deficitul de personal, pe frontiera externã. Aåi fost cel mai mult monitorizaåi æi, împreunã, am reuæit sã pregãtim momentul 1 ianuarie 2007. Negocierile nu au fost simple æi la încununarea succesului, în noaptea de 1 ianuarie 2007, am fost cei mai fericiåi.

Mai ales cã ne aæteptam la o presiune în frontierã din partea cetãåenilor care doreau sã verifice dacã, într-adevãr, pot cãlãtori în baza cãråii de identitate.(...) În continuare, sã acordãm încredere în filtrul I, vor fi trimiæi ataæaåi de afaceri interne (...) sã fim atenåi la potenåialul infracåional din est. Frontiera de est va trebui sã ne preocupe în continuare (...) Sã fim atenåi la Marea Neagrã (...) sã întãrim colaborarea pe filtrul II (...) Filtrul III, frontiera propriu-zisã, se aflã într-o continuã evoluåie (...) sã fiåi atenåi când se monteazã subsistemele, sã cunoaæteåi arhitectura lor, sã fiåi atenåi la calitatea lor, pentru cã este vorba despre 1,1 miliarde euro investiåi pânã în 2012. Sã ne pregãtim din timp pentru a folosi aceastã dotare la parametri maximi, iar un moment important este legat de implementare. Sã nu se repete exemplul cu termoviziunea, care în multe cazuri nu funcåioneazã datoritã contractelor încheiate æi a mentenanåei aparaturii (...)

De asemenea, sã aveåi în vedere pregãtirea, ca prioritate pentru cã ea nu s-a desfãæurat cum trebuie, mai ales în acest context în care am încadrat în ultimii doi ani 6.500 poliåiæti de frontierã dintr-un total de 17.000. Sã se acorde importanåa cuvenitã æi sã se foloseascã ofiåerii psihologi, inclusiv în ce priveæte acest domeniu (...) Revin la munca operativã æi constat cã sunt IJPF-

uri în care sunt mulåi poliåiæti implicaåi în activitatea de birou. Se impune o reanalizare pentru ca majoritatea sã lucreze în operativ, unde resimåim lipsã. Doresc sã intensificaåi colaborarea cu Poliåia Naåionalã. Poliåiætii vor rãmâne în PFR sau Poliåia Naåionalã doar dacã sunt bine pregãtiåi æi manifestã interes. Nu desfiinåãm Direcåiile PF, dar acestea trebuie auditate pentru a funcåiona eficient (...) Va trebui sã ridicãm numãrul de poliåiæti pe kilometru de frontierã, de la 3,5 la 5, dar în interiorul aceluiaæi numãr de 19.000 de posturi. De la frontiera internã vom muta posturi la cea externã (...) Atenåie la corupåie, faptele nu trebuie acoperite. Un caz mediatizat de poliåist corupt anuleazã munca de o lunã a colegilor. Faptele nelalocul lor, în cazuri de corupåie, încã intrã sub <<omerta>>, colegii celor implicaåi ascund faptele, începând de la æefii de inspectorate. (...) Dupã cazul Hayssam s-a reconfigurat controlul la nave, în danã. Controlul pe chei æi la scara navei fusese eliminat pentru cã este o soluåie comunistã. În realitate, trebuia sã se fure în voie æi trebuia eliminatã Poliåia de Frontierã de acolo. Astfel de situaåii sã fie anticipate. Cazul Hayssam este complicat æi denotã cât de importantã este cooperarea poliåieneascã în interior æi cea externã (...) în nici un caz nu trebuie aruncatã vina pe Poliåia de Frontierã (...) la Iaæi dorim sã fie înfiinåat un Punct de colaborare FRONTEX, aceastã instituåie de colaborare inter-agenåii adoptând sistemul nostru de supraveghere a frontierei (...) sã ne implicãm æi în programele de colaborare cu alte state în ce priveæte supravegherea frontierei æi altele (...) Mai este de lucru pentru a deveni stat Schengen (...) eu estimez ca termen realist pentru acest lucru 5 ani. Frontiera externã a României este cea mai lungã æi cea mai grea.”

În data de 26 ianuarie a.c., în prezenåa ministrului administraåiei æi internelor Vasile Blaga, a consilierului prezidenåial, general de armatã (r.) Constantin Degeratu, a secretarului de stat, æeful Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã din MAI, chestor general dr. Anghel Andreescu, a secretarului general al MAI, chestor general Nicolae Berechet, a secretarului de stat pentru relaåia cu Parlamentul æi integrare europeanã, chestor-æef Alexandru Mircea, a unor æefi sau adjuncåi de structuri centrale ale MAI, Poliåiei, Jandarmeriei, ONR æi alte instituåii de colaborare (SRI, SIE, DGIPI etc.) a avut loc Evaluarea activitãåii PFR pe anul 2006.

EVALUAREA ACTIVITÃÅII PFR - 2006

ARMONIZAREA LEGISLATIVÃ

Au fost efectuate activitãåi pentru alinierea legislaåiei prin care se reglementeazã activitatea Poliåiei de Frontierã, astfel încât sã fie evitate discordanåele æi paralelismele, scopul fiind îndeplinirea recomandãrilor U.E. pe linia securizãrii frontierelor.

Principalele acte normative care stau la baza activitãåii Poliåiei de Frontierã:

a. Acte normative europene:• Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European æi a Consiliului din

29 aprilie 2004 privind dreptul la liberã circulaåie æi æedere pe teritoriul statelor membre pentru cetãåenii Uniunii æi membrii familiilor acestora;

• Manual Practic pentru poliåiætii de frontierã (Manualul Schengen);• Regulamentul (EC) Nr 562/2006 al Parlamentului European æi al

Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaåii a persoanelor peste frontiere (Codul Frontierelor Schengen).

b. Acte normative interne:• Ordonanåa de Urgenåã nr. 104/27.06.2001 privind organizarea æi

funcåionarea PFR, cu modificãrile æi completãrile ulterioare;• Ordonanåa de Urgenåã nr. 105/27.06.2001 privind frontiera de stat

a României, cu modificãrile æi completãrile ulterioare;• Normele Metodologice din 9 mai 2002 de aplicare a Ordonanåei

de Urgenåã nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României;• Strategia Managementului Integrat al Frontierei de Stat a

României.

ASIGURAREA RESURSELOR UMANE

În anul 2006, pe linia managementului resurselor umane, 3.163 persoane au fost încadrate, astfel:

• 1.957 posturi au fost ocupate prin recrutarea candidaåilor din sursã externã:

- 1.715 la frontiera externã, dupã cum urmeazã: 197 - I.J.P.F. Satu Mare, 487 - D.P.F. Iaæi, 336 - D.P.F. Timiæoara, 420 - D.P.F. Constanåa, 275 - D.P.F. Rãdãuåi;

- 242 la frontiera internã.La nivelul Poliåiei de Frontierã Române, procentul de

încadrare a funcåiilor este de 90,83 %, la frontiera externã gradul de încadrare fiind de 100 %.

• 1.206 posturi au fost ocupate prin recrutarea candidaåilor din sursã internã:

- 66 ofiåeri – promoåie – Academia de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”;

- 1140 agenåi proveniåi din p.f.a.c. Procesul de transformare a posturilor de pfac în posturi de

agenåi, prin transformarea æi încadrarea a 1.140 posturi (ultima serie), s-a finalizat la data de 01.10.2006, astfel încât, din punct de vedere al personalului, PFR este profesionalizatã complet.

• Pregãtire în æcoli: 1.596 (1.100 agenåi + 496 ofiåeri) - În prezent sunt æcolarizaåi 1.100 elevi la Æcoala de

Pregãtire Agenåi P.F. Oradea æi 496 studenåi în cadrul Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”

20 û

În anul 2006, IGPF, alãturi de celelalte structuri implicate în securizarea frontierei de stat æi cu sprijinul direct al conducerii MAI a acordat o atenåie deosebitã implementãrii Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei României, care este destinat pentru supravegherea æi controlul frontierelor fiind structurat pe 4 filtre æi 9 subsisteme, dupã cum urmeazã:

I. Primul filtru îl constituie operaåiunile desfãæurate în alte åãri, prin intermediul ataæaåilor de afaceri interne, ofiåerilor de legãturã æi prin colaborarea cu diferite instituåii internaåionale.

II. Al doilea filtru îl constituie punctele de contact înfiinåate în cadrul activitãåilor de cooperare cu statele vecine æi cooperare internaåionalã.

III. Al treilea filtru este reprezentat de frontiera propriu-zisã. Controlul æi supravegherea la frontierã se va realiza prin intermediul a 9 subsisteme:

1. Subsistemul de control la trecerea frontierei;

2. Subsistemul de supraveghere a frontierei;

3. Subsistemul IT;4. Subsistemul de comunicaåii fixe;5. Subsistemul de comunicaåii, voce æi

date;6. Subsistemul de comunicaåii mobile ;7. Subsistemul de infrastructurã;8. Subsistemul de mobilitate (terestrã æi

navalã);9. Subsistemul de suport logistic integrat

(pregãtire resurse umane æi mentenanåã).IV. Filtrul patru este reprezentat de

activitãåi derulate pe teritoriul naåional pentru prevenirea migraåiei ilegale æi criminalitãåii transfrontaliere.

Mãsurile luate de România în domeniul controlului æi supravegherii frontierei de stat, bazate pe analiza de risc, au constat în:

• Completarea deficitului de personal pe frontiera externã a României, care s-a îndeplinit cu 6 luni în avans;

• Implementarea subsistemului IT back-up, realizat în decembrie 2006, prin care se asigurã:

- instalarea la toate Punctele de Trecere a Frontierei a echipamentelor æi aplicaåiilor necesare acordãrii vizelor, în condiåiile

prevãzute în OUG 194/2002 republicatã;- echiparea tuturor locaåiilor operaåionale

ale Poliåiei de Frontierã cu o serie de echipamente de IT æi comunicaåii în vederea modernizãrii suportului tehnic pentru schimbul de informaåii (date æi voce) între structurile Poliåiei de Frontierã, prin asigurarea urmãtoarelor servicii:

• voce;• poætã electronicã;• transfer de fiæiere prin reåea;• asigurarea liniilor de comunicaåii

care sã permitã accesul on-line la aplicaåiile WEB disponibile în reåeaua M.A.I. privind consultarea bazelor de date centrale de interes operativ;

- verificarea bazelor de date privind evidenåa persoanelor;

- verificarea paæapoartelor;- verificarea numerelor înscrise pe

plãcuåele de înmatriculare ale vehiculelor;- instalarea sau actualizarea unor aplicaåii

în sistem on-line, de la IGPF, simultan, în toate structurile PFR sau numai în anumite locaåii selectate;

- managementul centralizat al reåelei de comunicaåii æi IT;

- implementarea mãsurilor de securitate INFOSEC.

- Pregãtirea personalului.

În anul 2006, dotarea Poliåiei de Frontierã a cunoscut îmbunãtãåiri semnificative:

- comunicaåii: La data de 8.03.2006 s-a semnat contractul cu firma SELEX pentru realizarea sistemului integrat de supraveghere æi control la Marea Neagrã – SCOMAR (Faza I). Extinderea Sistemului de comunicaåii fixe voce-date în judeåele BOTOÆANI, SUCEAVA. La data de 31.03.2006 s-a semnat contractul cu firma Siemens Austria, termenul de implementare fiind 28.02.2007. Se asigurã mentenanåa æi funcåionalitatea continuã pentru Sistemul fix de comunicaåii în judeåele Iaæi, Vaslui,

Galaåi, iar la data de 18.10.2006 s-a semnat contractul pentru extinderea Sistemului de comunicaåii fixe voce-date în judeåele Satu Mare, Maramureæ, Timiæ, Caraæ Severin, Mehedinåi, termenul de implementare fiind 18.10.2007.

- mobilitate navalã: au fost introduse în dotarea Poliåiei de Frontierã Române 3 nave maritime de supraveghere proiect P – 157, s-au achiziåionat 10 remorci specializate pentru transportul ambarcaåiunilor, iar la Baza de Reparatii Nave Brãila au fost reparate 155 mijloace de mobilitate navalã. Pe frontierã, mobilitatea navalã, este

asiguratã în proporåie de 93 %. - mobilitate terestrã: Dotarea structurilor

PFR cu 125 autoturisme Dacia Logan, iar pe frontiera externã, pentru supravegherea frontierei, sunt asigurate autospeciale pe principiul termoviziunii în proporåie de 100%.

- alte dotãri pe linia controlului æi supravegherii la frontierã: 19 cpl. truse de detecåie stupefiante, 10 cpl. spectrografe portabile detecåie substanåe narcotice æi explozive, 50 pagere de detecåie radiaåii æi 6 bustere de mãsurare a densitãåii donate de Ambasada SUA

- investiåii la frontiera externã - 2 clãdiri nou construite, 16 clãdiri reabilitate æi 43 clãdiri în curs de reabilitare.

FONDURI FINANCIARE ALOCATE PENTRU REALIZAREA SISF

România va investi pentru securizarea frontierei, pânã în 2010, aproximativ 1.200 mil. euro din care:

• 524.5 mil euro contractul cu EADS;• 180 mil. euro PHARE;• 450 mil. euro contribuåii bugetare.Fonduri alocate prin planul unic multi anual de investiåii (mil. euro)Pentru îndeplinirea obligaåiilor României referitoare la controlul frontierelor externe

æi punerea în aplicare a acquis-ului Schengen, suplimentar faåã de fondurile enumerate mai sus, se vor utiliza cel puåin 50% din fondurile nerambursabile de care va beneficia România prin instrumentul de finanåare Schengen Facility, în valoare totalã de aproximativ 560 milioane euro.

ÎNTÃRIREA CAPACITÃÅII DE ANALIZÃ A RISCULUI

Pentru a pune în practicã recomandãrile Uniunii Europene de realizare a modelului integrat al securizãrii frontierei, Biroul de Analizã de Risc întocmeæte analizele de risc conform Modelului Comun al Analizei de Risc Integratã.

Biroul Analizã de Risc gestioneazã atât informaåii strategice, despre tendinåele existente æi trend-urile în curs de formare ale activitãåilor criminale, informarea asupra acestora având ca urmare mãsuri de combatere eficiente, cât æi informaåii tactice, referitoare la un eveniment anume care poate avea finalitate judiciarã.

2006 2007 2008 2009Buget 23,521 66,194 80,292 64,327Cofinanåare 3,876 11,377 23,100 2,750PHARE 12,526 33,938 69,230 8,250Credit extern 129,010 145,754 103,392 94,655

MODERNIZAREA ECHIPAMENTULUI ÆI INFRASTRUCTURII LA FRONTIERA VERDE, ALBASTRÃ ÆI ÎN PUNCTELE DE TRECERE A FRONTIEREI

SISTEMUL INTEGRAT DE SECURIZARE A FRONTIEREI (SISF)

21û

22 û 23û

NOUA CONCEPÅIE DE SUPRAVEGHERE ÆI CONTROL

Pentru supravegherea frontierei terestre, dispunerea foråelor æi mijloacelor tehnice se face, între punctele de trecere a frontierei, pe principiul celor 3 aliniamente:

• Aliniamentul 1 - este situat la o distanåã de cel mult 50 - 100 metri spre interior faåã de linia de frontierã;

• Aliniamentul 2 - situat de regulã de-a lungul primei comunicaåii paralelã cu frontiera, sau, dupã caz, la o distanåã de 5 -10 km spre interior faåã de linia de frontierã;

• Aliniamentul 3 - este dispus la o distanåã de 10 -30 km spre interior faåã de linia de frontierã.

Principalele misiuni ale Poliåiei de Frontierã pentru supravegherea æi controlul frontierei maritime se desfãæoarã pe trei direcåii:

• Supravegherea æi controlul în apele maritime interioare, marea teritorialã, zona contiguã æi zona economicã exclusivã. Navele vor fi monitorizate încã de la intrarea în marea teritorialã, acestea fiind direcåionate, pe baza analizei de risc, pentru

a acosta la dane, unde vor fi supravegheate prin patrule, posturi de observare fixe æi alte mijloace specifice, atât dinspre apã cât æi dinspre uscat, pentru prevenirea æi combaterea încãlcãrilor regimului juridic al frontierei de stat, inclusiv în abordaj.

• Controlul pentru trecerea frontierei în punctele deschise traficului naval internaåional;

• Supravegherea æi controlul de-a lungul litoralului, între punctele de trecere a frontierei.

Cele trei direcåii de acåiune sunt completate de executarea supravegherii æi controlului pe adâncimea zonei de competenåã.

Supravegherea æi controlul se executã pe patru nivele:

• Nivelul 1 – în zona contiguã æi zona economicã exclusivã (24 - 180 km.);

• Nivelul 2 – în zona apelor maritime interioare æi a mãrii teritoriale (pânã la 24 km. de la åãrm);

• Nivelul 3 – în zona portuarã æi de litoral (pânã la o distanåã de 10 -15 km. spre interior);

• Nivelul 4 – în zona adiacentã litoralului (15 – 30 km. în adâncime).

COOPERAREA CU AGENÅIA FRONTEX

Pregãtirea personalului birourilor æi punctelor de contact a fost intensificatã, pentru a optimiza schimbul de informaåii între IGPF æi Agenåia FRONTEX. Participarea, în continuare, la toate reuniunile organizate de Agenåia Europeanã pentru Managementul Frontierelor Externe ale Uniunii Europene (FRONTEX), la care România va fi invitatã.

De asemenea, se va înfiinåa Punctul Naåional FRONTEX în cadrul Centrului Trilateral Galaåi, în scopul dezvoltãrii relaåiilor de colaborare între România æi Agenåia Europeanã pentru Managementul Frontierelor Externe ale Uniunii Europene.

• perfecåionarea structurii Poliåiei de Frontierã Române pentru realizarea compatibilitãåii cu Poliåia Românã æi cu structuri similare din åãri ale Uniunii Europene;

• dezvoltarea unei structuri fiabile æi suple æi eliminarea paralelismelor cu Poliåia Românã, în materie de constatare æi combatere a unor fapte de naturã penalã, pe linie de transporturi, poliåie rutierã æi poliåie judiciarã;

• îmbunãtãåirea relaåionãrii între structuri æi compartimente, pe verticalã æi pe orizontalã;

• întãrirea managementului la nivelul inspectoratelor judeåene æi Sectoarelor P.F. / Grupuri de Nave;

• descentralizarea unor atribuåii æi responsabilitãåi pe diverse linii de activitate.

• îndeplinirea în continuare a mãsurilor prevãzute în actele normative UE, Planul de Acåiune Schengen æi alte documente prin care se reglementeazã activitatea cu privire la frontierã;

• monitorizarea activitãåii desfãæurate conform noii concepåii de supraveghere æi control la frontierã;

• continuarea procesului de profesionalizare / specializare a poliåiætilor de frontierã pe domenii de infracåionalitate, cu accent pe pregãtirea continuã;

• urmãrirea realizãrii etapizate a sistemului integrat de securizare a frontierei conform clauzelor contractuale;

• menåinerea contactului permanent cu Unitatea Naåionalã EUROPOL,

ofiåerii de legãturã români din strãinãtate, æi cu cei strãini din România;

• asigurarea coordonãrii liniilor de muncã la nivel central æi teritorial;

• continuarea activitãåilor de sprijin, îndrumare æi control pe linia protecåiei informaåiilor clasificate, secretariat æi arhivã, la nivelul structurilor centrale æi teritoriale;

• eficientizarea managementului la nivelul conducerii structurilor centrale æi teritoriale ale PFR.

• monitorizarea activitãåii privind efectuarea controlului în comun la o singurã oprire la frontiera internã a UE (cu Bulgaria æi Ungaria);

• dezvoltarea în continuare a cooperãrii interne æi internaåionale;

• combaterea migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii transfrontaliere;

• intensificarea acåiunilor concrete de cooperare cu toate structurile M.A.I., în special cu cele cu profil informativ, în vederea intensificãrii activitãåii de culegere æi schimb de informaåii;

• efectuarea procedurilor de achiziåie

pentru echipamente de supraveghere æi control la frontierã, mijloace de transport pentru mobilitate terestrã æi navalã cuprinse în Planul Unic Multi-Anual (prin Programele PHARE æi de la bugetul de stat);

• implementarea æi urmãrirea eficacitãåii æi calitãåii implementãrii Facilitãåii Schengen, modul de utilizare æi impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare în materie.

Obiectivele optimizãrii structurii Poliåiei de Frontierã Române

22 û 23û

Statisticã operativãCOMBATEREA TRAFICULUI DE PERSOANE

În anul 2006, au fost înregistrate 120 cazuri de trafic de persoane, din care 38 filiere, în care au fost identificaåi 293 traficanåi æi 347 victime:

- 71 cazuri de exploatare sexualã ( Spania, Austria, Italia, Turcia æi Franåa);

- 41 cazuri de exploatare prin muncã (Spania, Grecia, Germania, Turcia æi Cipru);

- 8 cazuri de exploatare prin ceræetorie (Italia æi Spania).

COMBATEREA MIGRAÅIEI ILEGALE

În anul 2006 au fost depistate:- 37 filiere migraåie ilegalã, în care au fost implicate 417

persoane (114 traficanåi æi 303 migranåi).- 69 cãlãuze / transportatori (56 cetãåeni români æi 13

cetãåeni strãini) cu sprijinul cãrora diverse persoane încercau sã treacã ilegal frontiera de stat prin diferite metode.

COMBATEREA INFRACÅIONALITÃÅII TRANSFRONTALIERE

a. Persoane care au comis infracåiuni

- la regimul stupefiantelor – 129, de naturã economico-financiarã - 411, la regimul armelor æi muniåiilor - 95, pe linia traficului cu autoturisme furate - 94.

b. Valoarea bunurilor confiscate în cursul anului 2005 a fost de 75,2 mil. RON, iar în anul 2006 de aproximativ 136,9 mil. RON.

O mare parte din aceste bunuri o constituie produsele contrafãcute, principalele descoperiri în 2006 însumând 8.932 unitãåi de stocare optice, 132.023 produse cosmetice, 230.883 produse electronice æi electrocasnice, 1.388.359 articole de îmbrãcãminte æi încãlåãminte, precum æi 2.402.385 pachete åigãri.

Valoarea aproximativã a bunurilor susceptibile de a aduce atingere drepturilor de proprietate intelectualã, confiscate de Poliåia de Frontierã în anul 2006, este de 134.417.958 RON.

Principalele descoperiri:Arme æi muniåii: arme – 26, cartuæe –

1.807, grenade – 1, materiale explozive – 5,593 Kg, materiale radioactive - 4,380 kg., 99 åevi mitralierã cal. 7,62 mm.

Droguri æi precursori total - 31,214 kg droguri (15,320 kg heroinã, 0,249 kg haæiæ, 8,414 kg canabis, 0,3794 kg cocainã, 2,785 kg opium æi 4,067 kg alte stupefiante) æi 0,010 kg precursori.

Valutã falsã: euro - 2.851, dolari – 49.650

Valutã nedeclaratã : euro - 743.540, dolari - 308.801

Metale preåioase: aur - 18,339 kg, argint - 16,429 kg

Maæini furate din alte åãri - 94

24 û 25û

În perioada 12 – 19 ianuarie a.c. a avut loc la Timiæoara, cea de-a treia etapã a analizei tranzacåionale AT 3, unde, în premierã s-au pregãtit opt instructori-formatori, care vor prelua activitatea elveåianului Christian Weidkuhn - reprezentant al guvernului elveåian, din Ministerul de Interne æi vor monitoriza æi supraveghea activitatea de implementare a acestui concept, împreunã cu alåi 20 de ofiåeri ai poliåiei de frontierã.

Cei opt instructori AT 3 care vor viza

æi ajuta la implementarea acestui concept sunt: Dorin Mitu - IGPF, Gabriela Radu - SFICPPF Constanåa, Adina Roæu - SFICPPF Giurgiu, Mariana Iridon - SFICPPF Timiæoara, Constantin Bãbuåã - IJPF Galaåi, Cãtãlin Parfene - IJPF Iaæi, Valentin Girigan - IJPF Arad, Ciprian Melnic - IJPF Tulcea.

Cursul este o parte integrantã a conceptului Poliåiei de Proximitate (PdP), prin care se are în vedere contactul direct cu cetãåeanul, o mai strânsã colaborare cu acesta, activitatea de prevenire æi

deschidere, precum æi transparenåa în relaåiile cu acesta.

Luni 15 ianuarie a.c., au sosit la deschiderea oficialã a etapei proiectului, 20 ofiåeri ai poliåiei de frontierã, psihologi, sociologi æi profesori de eticã poliåieneascã din æcolile instituåiei au fost pregãtiåi în perioada 15-19 ianuarie sã devinã instructori-formatori pentru cursurile de AT (Analiza tranzacåionalã), urmând ca în cursul anului 2007 sã-i pregãteascã pe colegii lor din structurile operative.

INSTRUIREA CA POLIÅIST DE PROXIMITATE

În data de 25 ianuarie a.c., la sediul IGPF a avut loc Æedinåa Consiliului Consultativ Superior al instituåiei noastre pe trimestrul IV/2006.

Primul subiect discutat de pe ordinea de zi a fost „Optimizarea structurii organizatorice”, fundamen-tarea restructurãrii la care se

lucreazã în prezent printr-un grup de lucru condus de inspectorul general æi cei doi adjuncåi pe probleme operative æi care se realizeazã prin consultãri æi analize în care sunt implicaåi æefii de PPF-uri, de sectoare, IJPF-uri æi Direcåii PF.

În prezent, la sectoarele PF, munca de execuåie se regãseæte în procent de 60%, iar în noua variantã acest procent trebuie sã creascã æi sã se regãseascã toate liniile de muncã de la eæaloanele superioare din domeniile CIT æi CMI. La Direcåiile PF se va merge pe reducerea efectivelor, iar aceste structuri vor avea competenåe de conducere, coordonare, control, pentru a fi veritabile interfaåe ale IGPF cu IJPF-urile.

Un alt aspect care preocupã conducerea IGPF, rezultat din rapoartele æi discuåiile cu directorii instituåiilor de învãåãmânt din Poliåia de Frontierã, dar æi cu beneficiarii

activitãåilor desfãæurate de aceste instituåii – structurile operative, constã în calitatea actului de învãåãmânt æi atitudinea unor poliåiæti de frontierã încadraåi din sursã externã vizavi de asimilarea cunoætinåelor cu specific poliåienesc. Se impune intensificarea dialogului cu aceætia, pentru

ca ei sã înåeleagã faptul cã imaginea instituåiei începe cu åinuta poliåistului de frontierã, care trebuie sã impunã æi sã inspire respect, cu bagajul de cunoætinåe la care acesta apeleazã în momentul în care aplicã legea sau când este întrebat de cetãåeni în legãturã cu o problemã profesionalã, care continuã cu respectarea valorilor instituåiei æi se sfâræeæte cu comportamentul în familie æi societate. În final, inspectorul general le-a cerut directorilor de æcoli æi structurilor de pregãtire exigenåã 100%, mai ales cã în ultimii doi ani au fost angajaåi aproximativ 6.500 de poliåiæti de frontierã (luând în considerare æi transformarea funcåiilor de pfac în

agent), din cei 17.000 poliåiæti câåi are PFR.Conform estimãrilor, în urmãtorii doi

ani frontiera României va fi supusã presiunii întrucât frontiera Poloniei se va întãri prin dotãrile pe care le va primi structura care asigurã securizarea graniåei acestui stat.

O primã etapã pentru creæterea gradului de securizare a frontierei rãsãritene a României va consta în transferul unui numãr

de 1.000 funcåii neocupate în prezent de la frontiera de vest (viitoare internã) pe cea de est æi nord (externã). Pentru prevenirea unor probleme sociale, în viitorii ani – se estimeazã 5 – când România va îndeplinii criteriile cerute pentru a deveni stat Schengen, iar la frontierele interne vor rãmâne efective reduse de poliåiæti de frontierã (o cifrã avansatã este de 30-40%), se vor identifica din timp soluåii pentru transferul de personal la frontiera de nord, est, la Poliåie, Jandarmerie ori IGSU.

S-a propus crearea unui grup de lucru Poliåie de Frontierã - Poliåie æi Jandarmerie, Inspectoratul General pentru Situaåii de Urgenåã care sã analizeze necesarul æi eventuala dinamicã de personal.

Temele discutate la æedinåã au mai vizat • eficienåa cooperãrii poliåieneæti interne, evaluare æi direcåii de acåiune pentru anul 2007 • analiza activitãåii de culegere a informaåiilor la nivelul structurilor teritoriale • concluzii æi perspective ale convenåiilor de înfrãåire instituåionalã • importanåa conceptului „Poliåie de proximitate æi implementarea acestuia în cadrul structurilor PFR •contribuåia Consiliului Departamental al CNP din IGPF la creæterea eficienåei activitãåii PFR (prezentat în revistã ca material de sine stãtãtor).

În urma dezbaterilor pe marginea acestor subiecte au rezultat mai multe concluzii: • mai multã atenåie trebuie îndreptatã la controlul æi supravegherea frontierei.

Trebuie sã ne facem propriile controale, nu sã aæteptãm sã ni le facã presa • este nevoie de intensificarea pregãtirii în domeniul muncii informative • trebuie sã se dezvolte cooperarea internã • se impune æi dezvoltarea cooperãrii cu celelalte structuri de cooperare din România • propunerile pentru noua structurã sã fie pertinente æi realiste • sã se lucreze mai mult pe previziuni.

Marius IONESCU

REDISTRIBUIREA FUNCÅIILOR ÆI PREGÃTIREA CADRELOR

24 û 25û

Ziua Naåionalã a României, sãrbãtoritã pe mãsurã de cãtre descendenåii lui Decebal æi Traian, a primit noi conotaåii în cadrul SPF Sarasãu, prin faptul cã-n acea zi de sãrbãtoare a avut loc æi inaugurarea unui muzeu de tradiåii maramureæene.

Cel care a avut iniåiativa realizãrii acestui muzeu, comisarul Mircea Nicolae, paradoxal, nu este moroæan, el vine din zona Târgoviætei, dar este cãsãtorit cu o moroæancã.

Cu mic, cu mare, în timpul liber, poliåiætii de frontierã, bine organizaåi, au început nemijlocit munca. Meritul a fost al tuturor, dar contribuåia majorã au avut-o: Gheorghe Turda, Gheorghe Ulici, Mihai Bledea, Ioan Sav, Roland Roman, Daniel Pasere, Dan Coman, Liviu Codrea, Ioana Rachovan, Maria Grab, Vasile Pop, Zoltan Rusneac æi lista ar putea continua. La eveniment au luat parte personalitãåi locale, primarii, viceprimarii æi alåi reprezentanåi ai Consiliilor locale, ale comunelor din zona de responsabilitate

a sectorului, personalul æi conducerea IJPF Maramureæ, foarte mulåi localnici æi reprezentanåi ai mass-media.

În cadrul cuvântului de deschidere, prof. dr. Mihai Dãncuæ a subliniat importanåa acestor locuri încãrcate de istorie, locuri în care maramureæenii s-au implicat cu toatã energia în actul Marii Uniri. Tot cu aceastã ocazie un sobor de preoåi a oficiat o slujbã æi a sfinåit muzeul dar æi alte multe lucruri frumoase care înnobileazã SPF Sarasãu (o filigorie, viitorul teren de fotbal, parcarea s.a.). La un asemenea eveniment

nu putea sã lipseascã voia bunã. Publicul prezent, concomitent cu degustarea unor bucate delicioase, a fost binedispus de cãtre ansamblul folcloric, „Florile Izei” al IJPF Maramureæ æi ansamblul folcloric din

localitatea Vadu Izei. L-am întrebat

pe æeful sectorului, comisarul Mircea Nicolae, care este cheia succesului, iar acesta ne-a rãspuns „Lucrez cu oameni buni, valoroæi, începând cu adjunctul meu æi terminând cu cel mai nou încadrat agent, oameni pe care mã bazez æi alãturi de care am înåeles cã vom realiza lucruri deosebite”.

Este un exemplu deosebit de apropiere de oameni, de dãrâmare a barierelor create cu ani în urmã între strãjuitorii frontierelor æi oamenii locului.

Declarãm aici SPF Sarasãu - sectorul Poliåiei de Frontierã cu „poråile deschise”.

Iulian PUICÃ

PORÅI MARAMUREÆENE «DESCHISE»

Unirea de la 24 ianuarie 1859 a pus bazele desãvâræirii procesului de fãurire a Statului Naåional Unitar România. În urmã cu 148 de ani, Camera Electivã l-a desemnat tot pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Munteniei, dupã ce, pe 5 (17) ianuarie, fusese proclamat domn al Moldovei. Prin acest act, înaintaæii noætri au reuæit respectarea în totalitate a textului Convenåiei de la Paris din 7 (19)

august 1958, cu privire la cele douã åãri, în care nu se prevedea ca domnitorii aleæi sã fie persoane diferite. Astfel, invocând principiul ce nu este interzis este permis, Europa a fost pusã în faåa faptului împlinit. Pe 24 ianuarie, când s-au împlinit 148 de ani de la acest eveniment, la sediul IGPF æi la cel al Academiei de Poliåie “Al. I. Cuza” au fost depuse coroane de flori la monumentul lui Alexandru Ioan

Cuza. La IGPF au fost depuse coroane de flori de conducerea IGPF, PPP Aeroport Henri Coandã æi PPF Aeroport Aurel Vlaicu, iar la Academia de Poliåie "Al. I. Cuza" reprezentanåi ai structurilor MAI æi personalitãåi ale vieåii publice care au adus un omagiu unei personalitãåi ale istoriei care în ciuda vitregiilor vremii a reuæit sã facã din cele douã principate un singur stat.

148 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR

26 û 27û

În contextul modificãrilor apãrute pe teatrul de operaåii al rãzboiului neconvenåional, constituirea unor structuri fiabile de ripostã antiteroristã reprezintã, din ce în ce mai mult, o preocupare majorã atât pentru foråele speciale, precum Comandoul U.S. Air Force pentru Operaåii Speciale, Delta Force, SEAL sau Echipa de Arme æi Tactici Speciale (SWAT), Brigada 44 Paraæutiæti din Africa de Sud, Foråele Aeropurtate sau trupele SPETNAZ din Federaåia Rusã, cât æi pentru structurile de profil, de tip ACVILA sau Brigada Vlad Tepeæ, din MAI æi, nu în ultimul rând, din cadrul Serviciului de Protecåie æi Pazã.

Necesitatea cunoaæterii în detaliu a pregãtirii psihice, fizice æi de specialitate a teroriætilor, în contextul spãlãrii creierelor viitorilor candidaåi la grupãrile teroriste, al îndoctrinãrii religioase æi nu numai, al instruirii pe baza unor modele desprinse din Marea Enciclopedie a Jihadului, Scrisoarea de la un membru Al-Queda, „Cum sã înfrunåi” æi sã reziæti în faåa anchetatorilor serviciilor speciale”, impune, mai mult decât oricând, o atenåie aparte în înåelegerea reconfigurãrii grupãrilor teroriste æi o nouã viziune în selecåia æi pregãtirea luptãtorilor antiteroriæti.

Organizaåia teroristã Al-Queda („Qa idat al – Jihad”), dupã fuzionarea cu Al – Jihad („Jihadul Islamic Egiptean”), în iunie 2001, dispune de baze de antrenament din sudul Asiei, Asiei de Sud – Est æi pânã în Orientul Mijlociu. Este deja cunoscut cã se manifestã deosebit de activ prin celule dispersate æi în spaåiul european, Al-Queda Albã („teroriætii cu tenul alb”), formatã din circa 800 mujahedini bosniaci, autohtoni din Bosnia, fiind chiar un exemplu în acest sens. Scopul acesteia este dat de extinderea Al-Queda în Europa æi împlinirea „Califatului pan- islamic” în întreaga lume.

- prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU, secretar de stat,

æeful Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã din MAI

- dr. Nicolae RADU, æeful Centrului Expertizã

æi Asistenåã Psihologicã - SPP

1. Geneza æi conceptualizarea terorii

Fenomen social de facturã deosebitã, terorismul a cãpãtat la acest început de secol æi mileniu, prin amploarea æi diversitatea formelor sale de manifestare, un caracter complex, extins la scara întregii planete. Omenirea este confruntatã, din ce în ce mai des, cu o multitudine de acåiuni teroriste, unele de o violenåã inimaginabilã, care rãspândesc groazã, tulburã profund viaåa normalã a societãåii, sfidând ordinea de drept, internã æi internaåionalã, punând în pericol existenåa æi funcåionarea democraåiilor, securitatea naåionalã a statelor æi chiar pacea mondialã.

Fãrã sã avem pretenåia unei exhaustivitãåi în documentare, conåinutul demersului nostru este parte

a unui plan de cercetare structurat în 6 capitole, tema centralã fiind decriptarea fenomenului terorist. Aceastã intenåie nu ar fi adaptatã realitãåii dacã nu am aduce în atenåie conceptualizarea fenomenului terorist, pornind de la semnificaåiile desprinse din sursele de documentare, precum: Marea Enciclopedie a Jihadului sau Scrisoarea de la un membru Al- Queda. Nu lipsite de interes sunt æi câteva repere identitare istorice, geografice æi îndeosebi psihologice, ce definesc, în ansamblu, organizaåiile teroriste æi operaåiunile criminale întreprinse.

În acest sens, încã de la început ne-am propus sã aducem în atenåie filosofia existenåialã a terorismului, filosofie identificatã prin rãdãcini istorice desprinse din operaåiuni

TERORISMUL – de la „MAREA ENCICLOPEDIE A JIHADU LUI” la „TESTAMENTUL HAMAS” æi „AL - QUEDA ALBÔ

26 û 27û

criminale întreprinse în vremurile trecute. Este ætiut deja cã terorismul nu reprezintã o problemã nouã. Fanaticii din Palestina au folosit tactica teroristã în lupta lor împotriva ocupaåiei romane, încã din primul secol de dupã Hristos. Momente de manifestare a terorismului, ca formã de expresie a terorii, ne sunt cunoscute încã din anul 2380 i. Hr., an în care avem consemnatã Bãtãlia din Uruk, dintre hoarda semiticã a lui Sargon, zis æi Sharru - Kenu (suveran legitim) æi armata sumerianã a lui Lugalzagisi. Apreciatã drept o piatrã de hotar pentru ordinea mondialã, bãtãlia deschide drumul lui Sargon, cândva grãdinarul curmalelor regale din Kish, apoi paharnic æi ministru al regelui Urzababa, spre noi atacuri æi cuceriri, de la vechiul Elam (Iranul de astãzi), pânã la Tilmun, cel mai important æi cel mai îndepãrtat centru comercial, aflat la marea inferioarã, adicã Golful Persic, loc considerat drept gradina Edenului.

În Persia secolului al X–lea, se cunoaæte cã exista organizaåia secretã „Societatea Asasinilor” (mâncãtorii de haæiæ) a fanaticilor musulmani (mullahi), folositã pentru rãspândirea islamismului în Orientul Mijlociu, prin intimidarea oponenåilor. În întreaga istorie a omenirii nu existã vreo situaåie, experienåã, ideologie care sã poatã fi comparatã cu foråa moralã pe care Islamul o insuflã luptãtorilor sãi. Spaima de moarte este înfrânatã, garantând în viaåa viitoare o poziåie privilegiatã în Rai, simåul milei faåã de duæmani este reprimat blestemându-i, cupiditatea bunurilor duæmanului este justificatã æi sporitã, în timp ce duæmanii,

adicã necredincioæii sunt demoralizaåi deoarece îæi dau seama cã îæi vor salva viaåa numai dacã se convertesc.

Începând cu secolul al XIV–lea, perioada deschisã de epoca marilor descoperiri geografice, terorismul æi violenåa organizatã se amplificã æi se diversificã în legãturã directã cu politica d e expansiune colonialã a

marilor imperii ale

timpului, ca instrumente de

spoliere economicã æi represiune a altor

popoare.Iniåial, Portugalia,

Spania æi Olanda, mai apoi Franåa æi Anglia, au fost primele åãri care au cotropit teritorii pe alte continente æi æi-au format un puternic sistem colonial. Jaful æi spolierea coloniilor au avut ca efecte dezvoltarea puternicã a industriei, comeråului æi armatei în metropole, dar æi lupta dintre imperii pentru menåinerea æi extinderea dominaåiei æi a hegemoniei în diferite zone geografice.

O d a t ã cu apariåia corporaåi i lor

industriale, comerciale æi turistice, precursoare ale neocolonialismului contemporan, în colonii avea sã aparã æi sã se dezvolte o rezistenåã tot mai activã a celor asupriåi æi sã se afirme tot mai puternic miæcãrile de eliberare naåionalã æi socialã. Marile imperii recurg tot mai frecvent, pentru stãpânirea situaåiei, la practici violente æi teroriste pentru reprimarea miæcãrilor de eliberare. De remarcat este æi faptul cã, pânã în anul 1945, nu au existat acåiuni teroriste sistematice în Europa, deæi în unele state, precum Rusia, Croaåia æi Spania sau manifestat destul de viguros.

2. Organizaåii teroriste sub deviza: „moarte pentru moarte”

Experimentarea terorismului contemporan, a fost posibilã în unele åãri din America Latinã, unde în paralel cu miæcãrile revoluåionare, au apãrut grupãri æi organizaåii teroriste, ca de exemplu Foråele Armate de Eliberare din Venezuela, Cinconceros din Honduras, Tupamaros din Uruguay, Alianåa Anticomunistã din Argentina. Activitatea acestor organizaåii a servit ca model æi pentru Europa, susåinând acåiunile întreprinse de cãtre grupãri

ca Baader – Meinhoff æi Miæcarea 2 Iunie din Germania, Brigãzile roæii din Italia, Armata Secretã din Franåa, ETA din Spania sau Armata

Republicanã Irlandezã din Marea Britanie.

Cu trecerea timpului, terorismul evolueazã spre

noi trepte ale violenåei, fiind lansatã teoria moarte pentru moarte. Încep

acåiunile de cooperare cu organizaåiile teroriste din zone geografice situate

la mare distanåã, respectiv Armata Roæie Japonezã. La 30

mai 1972, un grup de teroriæti japonezi sosesc cu un avion al companiei Air France la Tel

Aviv, deschizând foc automat în Aeroportul Lod. Sunt ucise 27 de persoane, alte 80 fiind rãnite.

În acest context, pe lângã reactivarea Organizaåiei Fraåii Musulmani, au luat fiinåã Hesbollah, Hamas, Jihadul Islamic Palestinian æi grupãrile din Algeria æi Egipt, precum æi organizaåia Al-Queda a lui Osama Bin Laden.

- va urma -

TERORISMUL – de la „MAREA ENCICLOPEDIE A JIHADU LUI” la „TESTAMENTUL HAMAS” æi „AL - QUEDA ALBÔ

28 û 29û

Demilitarizarea poliåiei æi implicit a poliåiei de frontierã a modificat substanåial regimul juridic al poliåistului, atât în plan profesional cât æi personal.

Statutul funcåionarului public îl pune pe poliåistul de frontierã în situaåia de risc profesional æi personal în faåa legii, a societãåii, a cetãåenilor, dar æi în raport cu æefii.

O necesitate realã, istoricã æi din totdeauna râvnitã æi aæteptatã de poliåiætii de frontierã a reprezentat-o înfiinåarea æi funcåionarea organizaåiilor profesionale, care, sã obåinã, sã realizeze, sã apere æi sã supravegheze respectarea drepturilor æi intereselor poliåistului æi a profesiei sale.

Dupã lungi aæteptãri, s-a creat æi posibilitatea legalã, ca interesele poliåiætilor sã poatã fi reprezentate de o organizaåie proprie, cu membri aleæi din sânul lor, care sunt buni cunoscãtori ai problemelor cu care se confruntã. Prima asemenea organizaåie, care a apãrut chiar prin actul normativ prin care Poliåia s-a demilitarizat, a fost Corpul Naåional al Poliåiætilor.

C.N.P. este prima organizaåie legal constituitã la nivelul MAI, pe criteriu profesional æi nonprofit. Actul de naætere al CNP - Legea 218/2002, actul de constituire Legea nr.360/2002 æi de funcåionare H.G.1305/2002, cu modificãrile ulterioare.

De la înfiinåare, C.N.P. a acåionat în principal pentru îndeplinirea atribuåiilor funcåionale stabilite prin H.G.1305/2002, iar pe lângã acestea s-au avut în vedere æi urmãtoarele obiective:

- realizarea æi stabilirea pentru poliåiæti a unei norme sociale minime, dar care nu poate fi mai micã de nivelul mediu, având în vedere cã ei îæi vor desfãæura activitatea într-o zonã de graniåã a Europei, ce presupune eforturi fizice æi umane considerabile, dar æi a unor obligaåii æi rãspunderi pe mãsurã.

- individualizarea æi personalizarea profesiei de poliåist, care sã nu aibã nimic în comun cu ceea ce a apãrut în societatea româneascã, rezultat al libertãåii æi democraåiei (poliåia sanitarã, poliåia de mediu).

- asigurarea æi garantarea unei poziåii de neutralitate faåã de politic æi partidele politice, care nu-æi ascund intenåia de a controla în permanenåã serviciile publice, în care sunt incluse æi serviciile poliåiei.

- asigurarea perenitãåii, independenåei profesiei æi a serviciilor poliåiætilor.

- conætientizarea tuturor foråelor ce devin responsabile pentru serviciile publice asigurate æi prestate de poliåie, pentru eficienåa æi calitatea acestor servicii.

- sensibilizarea societãåii, în sensul asumãrii responsabilitãåii funcåionãrii acestui sistem.

S-a acåionat pentru aplicarea Codului European de Eticã al Poliåiei, care menåioneazã cã poliåia trebuie organizatã în aæa fel încât membri sãi sã beneficieze de respectul populaåiei, atât ca profesioniæti însãrcinaåi cu aplicarea legii cât æi ca prestatori de servicii.

Consiliul Departamental al C.N.P. din P.F.R., împreunã cu cele 27 de organizaåii teritoriale, au acåionat cu prioritate pentru apãrarea drepturilor æi intereselor profesionale æi sociale ale poliåiætilor de frontierã. Dintre activitãåile punctuale desfãæurate, menåionãm:

- participarea la æedinåele de comandã, atât la nivel central cât æi teritorial, ocazie cu care au susåinut æi apãrat interesele membrilor organizaåiei, totodatã au prezentat puncte de vedere

pertinente faåã de problemele dezbãtute, puncte de vedere care în cele mai multe cazuri au fost însuæite de conducerea profesionalã.

- reprezentanåii C.N.P. au fost prezenåi la toate concursurile organizate în cadrul Poliåiei de Frontierã pentru ocuparea posturilor vacante de ofiåeri æi agenåi, asigurând astfel garanåia cã aceste concursuri s-au desfãæurat cu respectarea prevederilor legale, atât privind organizarea, afiæarea criteriilor de concurs æi a biografiei la termenele stabilite. Totodatã, ca urmare a profesionalizãrii Poliåiei de Frontierã, în unele zone, au fost situaåii când s-au

reziliat contractele de muncã ale unor p.f.a.c. care nu au promovat examenul de trecere în corpul agenåilor sau nu aveau liceul terminat, deæi aceste persoane nu fãceau parte din C.N.P., Consiliile Teritoriale împreunã cu conducerile profesionale i-au sprijinit pe lângã Agenåiile Judeåene pentru Ocuparea Foråei de Muncã pentru ca aceste persoane sã-æi gãseascã un loc de muncã.

- asistarea poliåiætilor de frontierã trimiæi în faåa Consiliilor de Disciplinã, urmãrindu-se îndeaproape respectarea prevederilor legale privind cercetarea æi sancåionarea poliåiætilor, insistând acolo unde pedepsele propuse nu erau proporåionale cu faptele sãvâræite.

- elaborarea unor analize de risc æi a unor planuri de mãsuri pentru prevenirea æi combaterea corupåiei în rândul personalului, ocazie cu care s-a avut în vedere: detectarea factorilor de risc æi a vulnerabilitãåilor, comportamentelor favorizante, gestionarea acestora, amenajarea spaåiului de lucru cu publicul în vederea asigurãrii transparenåei activitãåilor de risc, respectiv a comisiilor de achiziåii publice, pentru examenele de ocupare a locurilor scoase la concurs, propuneri pentru promovarea personalului cu potenåial profesional æi etic ridicat, sporirea rezistenåei la corupåie a personalului prin asigurarea unor condiåii decente æi a drepturilor legale,

CNP: Respectaåi drepturile poliåistului! El îæi respectã obligaåiile sale!

28 û 29û

cunoaæterea æi obligarea la respectarea eticii æi deontologiei profesionale.

- propuneri pentru optimizarea unor activitãåi, rezultate din experienåa acumulatã, cunoætinåele dobândite la cursurile de perfecåionare æi management, iniåierea æi elaborarea unor proceduri de lucru pentru activitãåile unde nu existau metodologii æi tehnologii de muncã.

- pornind de la problemele sesizate în cadrul adunãrilor generale, s-au fãcut propuneri de modificare a cadrului legislativ care reglementeazã activitatea la frontierã, dintre care enumerãm:

* orele suplimentare efectuate de cãtre poliåiæti sã fie compensate sau plãtite;

* încadrarea cu personal a funcåiilor vacante existente la nivelul inspectoratelor, degrevând astfel supraîncãrcarea cu sarcini a celor aflaåi în activitate;

* plata contribuåiilor pentru asigurãrile sociale de sãnãtate sã se facã din fondurile bugetare;

* asigurarea la timp a drepturilor de echipament, dar æi a calitãåii celui distribuit;

* elaborarea unui act normativ care sã reglementeze încheierea de asigurãri de viaåã pentru poliåiæti;

* respectarea prezumåiei de nevinovãåie în cazul poliåiætilor verificaåi de organele de control;

- luarea unor poziåii combative faåã de abaterile disciplinare când vinovãåia æi culpabilitatea unor poliåiæti a fost doveditã.

- iniåierea unor campanii privind combaterea unor fenomene ce se manifestã în rândul poliåiætilor de frontierã, exemplificãm în acest sens campania privind prevenirea accidentelor de circulaåie æi conducerea autoturismelor sub influenåa bãuturilor alcoolice.

- iniåierea sau participarea la activitãåile cu caracter sportiv æi cultural organizate de conducerile profesionale, ajutoare umanitare pentru colegii aflaåi în suferinåã, cadouri de sãrbãtori pentru copii minori ai membrilor C.N.P.

În concluzie, se poate afirma cã prin însãæi existenåa Consiliului Departamental al C.N.P din P.F.R. æi a structurilor sale teritoriale, implicarea acestora în viaåa unitãåilor s-a dovedit a fi un factor pozitiv, atât pentru asigurarea æi protecåia drepturilor poliåiætilor, dar æi pentru sprijinirea conducerii profesionale în creæterea eficienåei activitãåii, asigurarea respectãrii legalitãåii, îmbunãtãåirea ordinii æi disciplinei, prevenirea æi combaterea corupåiei.

Gheorghe ENACHE, preæedintele Consiliului Departamental

al C.N.P. din P.F.R.

Rãzboiul declanæat CNP-ului de cãtre Sindicatul PRO LEX intrã într-o nouã fazã, care se va desfãæura æi finaliza, cu siguranåã, în instanåã.

În data de 25 ianuarie a.c., redacåia FRONTIERA a intrat în posesia unui material tip comunicat de la CNP, având anexat o notificare a Sindicatului Naåional al Poliåiætilor æi Vameæilor PRO LEX”.

Concret, PRO LEX-ul notificã CNP-ului faptul cã aceastã organizaåie (CNP-ul) foloseæte fãrã drept marca CORPUL NAÅIONAL AL POLIÅIÆTILOR æi elementul figurativ (sigla). De asemenea, se precizeazã în notificare faptul cã Sindicatul PRO LEX are constituit un departament cu denumirea „Corpul Naåional al Poliåiætilor”. Surprizã æi stupoare totalã!

În timp ce Corpul, aæa cum se anunåã în materialul primit de la CNP, se ocupa cu obåinerea æi respectarea drepturilor poliåiætilor (primã de vacanåã, spor de fidelitate, trecerea agenåilor în corpul ofiåerilor, schimbarea programului de lucru, coeficienåi de ierarhizare la nivelul muncii prestate, ultragierea poliåiætilor,

analiza în consilii de disciplinã etc. – vezi Dispoziåia I.G.P.R. 415/

07.09.2006 – obiective realizate), PRO LEX-ul

este acuzat de furt: furtul siglei, furtul membrilor, furtul muncii C.N.P. æi alte furturi.

În ziua de 15.01.2007, prin notificarea

fãcutã cãtre C.N.P. sub nr. 8227/09.01.2007, pe

care o prezentãm alãturat, Sindicatul „PRO LEX”, revendicã denumirea æi elementul figurativ (sigla)

CNP, exprimându-æi disponibilitatea de a ceda folosirea mãrcii contra sumei de 100.000 euro/an.

„Toate acestea (presiuni, atacuri, n.r.) - se precizeazã în finalul comunicatului - ne-au fãcut ca pentru puåin timp sã încetinim motoarele pentru dumneavoastrã, domnilor colegi poliåiæti æi sã ne ocupãm æi de ei (contracararea duæmanului), începând cu un dosar la Tribunalul Bucureæti sub nr. 1067/3/2007, prin care am solicitat anularea certificatului lor de înregistrare a mãrcii.

Asta nu este tot, ci doar începutul, iar o datã porniåi nu ne vom opri aici” - se încheie comunicatul Corpului Naåional al Poliåiætilor.

Noi vã vom åine la curent, stimaåi cititori, cu desfãæurarea evenimentelor.

Marius IONESCU

Atac al Sindicatului PRO LEX la marca æi sigla CNP

A negocia = a purta tratative în vederea încheierii unui acord sau a unei convenåii.

De cele mai multe ori, însã, omul înåelege prin negociere o luptã pe viaåã æi pe moarte, lãsându-se ghidat de reacåii spontane. Sã stãpâneæti sentimentele implicate în negociere înseamnã sã nu te laæi purtat de valul instinctelor de moment. Iar aæa poåi câætiga mult mai mult decât ai face-o acåionând impulsiv.

Cea mai bunã metodã, spun specialiætii, este tactica premeditatã sau “trucul” psihologic.

Din nefericire, în viaåa realã, tactica premeditatã este ignoratã tocmai pentru cã impulsul primar acåioneazã imediat ce adversarul te atacã rapid, luându-te pe nepregãtite: urlã, bate din picior, te jigneæte, te loveæte. Aæa încât, nu faci altceva decât sã aplici Legea Talionului: la rându-åi, urli, baåi din picior, jigneæti, loveæti. Evident, o contraatacare … redundant fie spus, în replicã. Æi tot specialiætii spun, “a total failure”.

Metode instinctuale

Metoda “plata cu aceeaæi monedã”Istoria umanã ne-a învãåat cã, mai

niciodatã, replica bazatã pe “aceeaæi monedã” nu va convinge adversarul sã se opreascã. Aproape întotdeauna, acest gen de tacticã duce la prelungirea conflictului, la lãrgirea cercului de pioni æi, în cele din urmã la epuizarea participanåilor la “joc”. Iar toatã aceastã luptã instinctualã nu face altceva decât sã decimeze pânã æi cea mai micã æansã de negociere. Practic, negocierea dispare, lãsând loc unui rãzboi bazat pe urã, rãzbunare, rãzboi în urma cãruia nu mai existã decât falæi câætigãtori æi falæi învinæi.

Metoda “capitulãrii”O altã reacåie spontanã æi

dezonorantã, dupã pãrerea mea, este capitularea fãrã condiåii. Æi recunoaæterea în faåa adversarului cã “ai abandonat pentru cã el este mai bun”. Sau cã nu-åi poåi mãsura foråele cu el. Când ne lãsãm mistuiåi de “apanajul” urlãtor al adversarului, recunoaætem cã suntem slabi, fãrã sã facem niciun efort sã ripostãm în vreun fel. Poate, pentru unii, este cea mai bunã metodã. Însã, haideåi sã recunoaætem: de câte ori în viaåã aåi procedat aæa, aåi ieæit, e adevãrat, din rãzboi, fãrã sã

vã epuizaåi, însã, mai apoi, aåi regretat fie æi cã nu v-aåi încercat spiritul într-o astfel de confruntare? Câte frãmântãri æi minimalizãri ale eforturilor depuse pe alte paliere au existat, ulterior?

Metoda “neimplicãrii”Un al treilea tip de manifestare

este încercarea de ieæire din conflict, amuåind. Sau, mai bine zis, o retragere tacitã, fãrã cap æi fãrã coadã. Nici nu spui cã ai capitulat æi te recunoæti învins, nici nu continui sã arãåi ce poåi. Abandonezi negocierile, astfel, cu mult înainte de a obåine ceva. Orice. Bun sau rãu, orice.

Metoda “reprimãrii” Un al patrulea gen de reacåie

spontanã este refuzul absolut de a recunoaæte existenåa conflictului. Motivaåiile acestui soi de atitudine au un singur numitor comun: teama. Teama de tine, de adversar, de confruntare, de rezultatele confruntãrii.

Însã, toate aceste manifestãri impulsive pot fi înlocuite cu succes de atitudinile luate fãrã a ne lãsa luaåi de valul instinctului primar, fãrã a fi influenåaåi de latura emoåionalã a fiecãruia dintre noi.

Tactici premeditate, în negociere

Tactica diplomaticã - un truc verbal

“Da…, dar…” este genul de truc verbal care ne face mai “toleraåi” pentru partenerul de negociere. Nu costã nimic. Aceastã tacticã este des utilizatã de diplomaåi. Ei nu spun niciodatã nu, chiar dacã ar refuza, instinctual, din prima. Este binecunoscut faptul cã NU-ul categoric rupe, taie, sfârtecã negocierea, blocând orice cale de comunicare cu adversarul. În schimb, acest tip de formulare poate fi folosit ca nuanåare a aspectelor invocate æi are darul de a purta negocierile pe mai multe rute de acåiune, lãsând loc unor discuåii ulterioare, care pot ajuta.

Tactica poliåieneascã – “duetul” “Furatã” din experienåa interogatoriilor poliåieneæti æi des întâlnitã în cãråile de profil este o tacticã excelentã în negocierile colective.

Unul dintre parteneri atacã dur æi nemilos. Însã, obligatoriu, imediat dupã ce-æi “face numãrul”, apare celãlalt, partenerul zâmbitorul indulgent. El trebuie sã parã impresionat de situaåia creatã æi sã încerce sã gãseascã soluåii.

Alternanåa repetatã a celor doi are rolul de a domoli adversarul, acesta din urmã lãsând la o parte vehemenåa æi gãsindu-se, în final, o soluåie amiabilã.

Tactica “actorului” Se mai numeæte metoda de negociere

cu “actori” æi este acel gen de tacticã în care te declari de la început de acord cu propunerile pãråii adverse. Aprobi totul, însã, “uiåi” sã baåi palma. Este obligatoriu ca, apoi, sã baåi puåin în retragere, scuzându-te. Dupã câteva zile de “tatonãri” de ambele pãråi, apari æi refaci “oferta”, modificãrile fiind întotdeauna cele care te avantajeazã. Adversarul, însã, tocmai a eliminat ceilalåi “competitori”, în timpul scurs pentru tatonãrile de mai sus. Aæa încât, refuzul tãu, la fel de “actoricesc” ca æi metoda folositã, îl va întoarce la masa negocierilor, asigurându-åi o poziåie ofensivã.

Tactica “liniætii aparente”Poåi apela la o atitudine liniætitã, în

aparenåã, calmitate care va îngenunchia æi cei mai de temut competitori. “Înarmat” cu o astfel de purtare, îåi surprinzi adversarul care, de cele mai multe ori, se lasã indus în eroare de acest apanaj æi lasã garda jos. Imediat ce simåi cã partea adversã oscileazã æi devine maleabil, îl nãuceæti printr-o abordare concretã, în foråã, alternând, totodatã, ritmul, æi surpinzându-l de aæa manierã încât se va lãsa “negociat” fãrã prea mult efort. Este un truc în care ai nevoie de luciditate, perseverenåã æi stãpânire de sine. Totul este sã ætii când sã deturnezi discuåiile, când sã aplici “schimbarea de macaz”.

Arta negocierii, între impuls æi premeditare

Diana PROTOPOPESCU

30 û

Despre drepturile poliåiætilorConcediu de odihnã

„la maxim”

Am decis sã scriu acest articol întrucât, începând cu anul aceasta, personal, beneficiez de maximum de zile de concediu, respectiv 38 de zile calendaristice.

Cum am aflat de aceastã schimbare? Printr-un coleg æi de la o cunoætinåã care lucreazã la resurse umane într-o direcåie din minister. Nu râdeåi, însã aæa au stat lucrurile. De ce? Nu ætiu, poate pentru cã nu îmi cunosc îndeajuns de bine drepturile æi sigur pentru cã atunci când vin dimineaåã de dimineaåã la serviciu nu am în minte ce drepturi am mai dobândit astãzi. De ce scriu acest articol? Pentru cã trebuie din când în când sã existe cineva care sã se întrebe într-una din dimineåi „Ce drepturi am dobândit astãzi?”.

Ce a trebuit sã fac pentru a mi se respecta acest drept? A trebuit sã-i arãt æefului meu prevederile legale ce îmi confereau concediu de odihnã „la maxim”. De ce? M-am întrebat retoric. Pentru cã nimeni nu trebuie sã se implice, mai mult, în respectarea drepturilor proprii decât noi înæine.

Terminând cu introducerea sã dãm o veste bunã promoåiei 2001 a Academiei de Poliåie, din care fac æi eu parte, æi celor care anul acesta împlinesc 10 ani vechime în serviciu - 2007 aduce pe lângã

integrarea în UE æi dreptul la 38 de zile concediu. Dacã vã numãraåi printre cei ce primesc æi spor de radiaåii aveåi 38 + 6, adicã 44 zile de concediu, æi dacã mai pui la socotealã faptul cã ministerul a alocat fonduri pentru plata primelor de vacanåã în acest an sã tot îåi iei concediu.

Prevederile legale ce ne conferã acest drept:

HOTÃRÂREA nr. 1.578 din 18 decembrie 2002 privind condiåiile în baza cãrora poliåistul are dreptul la concedii de odihnã...

„ART. 1 (1) Poliåiætii au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnã plãtit, a cãrui duratã se stabileæte în raport cu vechimea lor în serviciu, dupã cum urmeazã:

a) 32 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de pânã la 10 ani;

b) 38 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de peste 10 ani.

(2) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnã este aceea pe care poliåiætii o împlinesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordã concediul æi se stabileæte potrivit legislaåiei pensiilor, aplicabilã acestei categorii profesionale.

(3) Durata concediului de odihnã

al poliåiætilor încadraåi în cursul anului se stabileæte proporåional cu perioada lucratã de la data încadrãrii pânã la finele anului calendaristic respectiv æi în raport cu vechimea în serviciu stabilitã potrivit alin. (2).

ART. 2 (1) Concediul de odihnã se efectueazã pânã la finele anului calendaristic respectiv, integral sau fracåionat.

(2) Concediul de odihnã poate fi fracåionat la cererea poliåiætilor, cu condiåia ca una din fracåiuni sã nu fie mai micã de 21 de zile calendaristice.”

LEGE nr. 179 din 17 mai 2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurãri sociale ale poliåiætilor

„ART. 18 Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care persoana în cauzã s-a aflat în una dintre urmãtoarele situaåii:

a) a avut calitatea de poliåist;b) a avut calitatea de militar;c) a îndeplinit serviciul militar ca

militar în termen sau militar cu termen redus;

d) a fost elev al unei æcoli de subofiåeri sau agenåi de poliåie ori student al unei instituåii militare de învãåãmânt pentru formarea militarilor sau al unei instituåii de învãåãmânt pentru formarea poliåiætilor;

e) a fost concentratã sau mobilizatã ca rezervist;

f) a fost în captivitate.” (A.B.)

Obligaåia instituåiilor de învãåãmânt de a asigura

cazare cursanåilor Numãrul mare de agenåi angajaåi din

sursã externã, în ultimii doi ani, peste 5.000, a ridicat o problemã juridicã, legatã de æcolarizare, în instituåiile de învãåãmânt ale Poliåiei de Frontierã: au sau nu dreptul aceæti agenåi la decontarea cheltuielilor de cazare pe perioada cât se aflã la cursurile de iniåiere în carierã, dacã instituåia de învãåãmânt nu le poate oferi spaåii de locuit?

Legile æi ordinele ministrului administraåiei æi internelor nu fac referire la acest drept. Æi totuæi, existã sau nu? Cum practica în instituåia noastrã este cã, dacã nu scrie negru pe alb, „la Lege”, cã poliåistul X are dreptul la indemnizaåia Y, „nu se poate” - rãspunsul este categoric NU. Fãrã a aprofunda metodele de interpretare a prevederilor legale în instituåia noastrã mã întreb, în continuare, dar dreptul acestor agenåi de a fi cazaåi în perioada de curs, în spaåiile instituåiilor de învãåãmânt unde îæi desfãæoarã cursurile, existã? Existã æi este prevãzut

de art. 69 din OMAI nr. 136/2004, pentru aprobarea „Normelor metodologice privind drepturile de transport, acordarea indemnizaåiei de delegare, indemnizaåiei de detaæare æi decontarea cheltuielilor de cazare poliåiætilor, elevilor æi studenåilor din instituåiile de învãåãmânt pentru formarea poliåiætilor ”, care face referire la cap.4 din anexa la HG nr. 543/1995, cu urmãtoarele prevederi: „alin. (1) Cazarea persoanelor care urmeazã cursuri cu scoaterea de la locul de muncã (perfecåionare, specializare, reciclare, examen de grad profesional etc. – n.a.: cursurile de iniåiere în carierã sunt incluse aici întrucât norma este extinctivã æi nu restrictivã) precum æi a celor care efectueazã stagiul de practicã la unitãåi se asigurã gratuit de unitãåile organizatoare ale activitãåilor respective, în spaåiile proprii de cazare sau închiriate în acest scop în limita tarifelor legale. Atunci când cursurile respective sunt organizate în unitãåi cu profil de învãåãmânt cazarea se asigurã gratuit în spaåiile de cazare proprii”.

Din nefericire mai existã ceva, prejudiciul financiar adus agentului care a fost nevoit sã stea cu chirie sau la

hotel pentru cã instituåia de învãåãmânt nu a putut sã îi asigure cazare. Poate fi recuperat acest prejudiciu? Da, iar agenåii angajaåi din sursã externã, care pot dovedi acest prejudiciu, ar face bine sã se întrebe dacã nu cumva le-a fost încãlcat un drept legitim æi dacã nu ar fi cazul sã-æi recupereze banii plãtiåi pe aceastã chirie.

Modalitatea de recuperare a prejudiciului este acåiunea în contencios administrativ æi îndeplinirea procedurii prealabile obligatorii reglementate de Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ. Nu este uæor sã dai în judecatã instituåia la care lucrezi, însã atunci când drepturile tale sunt încãlcate nu este corect sã îåi asumi tu vina.

Dar cine este vinovatul? Dacã instanåa va da câætig de cauzã reclamantului æi va obliga, pe pârât, la acoperirea prejudiciului, instituåia va trebui sã vadã: în ce mãsurã cadrul normativ intern æi factorul uman au condus la acest rezultat, dacã poate fi individualizatã rãspunderea în aceastã cauzã, iar dacã DA, prin intermediul acåiunii în regres, sã acuze, iar instanåa sã decidã cine, ce æi unde a greæit. (Alexandru Barbu)

31û

32 û 33û

Unul din principalele motive pentru care poliåistul de frontierã priveæte cu aversiune cursurile de pregãtire/perfecåionare se datoreazã sistemului în care acestea se desfãæoarã, adicã în sistem modular – respectiv æase luni curs æi æase luni practicã (serviciu normal!) – cazul cursurilor de iniåiere în carierã, ori alte modalitãåi de alternare a perioadelor de curs cu practica în funcåie de durata cursului æi tematicã. Nu gândul de a se întoarce la serviciu - perioada de practicã, îl îngrozeæte pe poliåist, ci ziua de salariu. Nu îåi cade bine când lucrezi cot la cot cu colegul de birou sau de patrulã æi tu iei salariul mai mic, cu aproximativ 25-40% mai puåini bani, în funcåie de sporurile pe care le pierzi. Æi nu se opreæte totul aici, mai departe eæti exclus de la prima trimestrialã æi sã nu uitãm al 13-lea salariu, care se diminueazã corespunzãtor.

Argumentele de mai sus cred cã au fost suficiente pentru ca factorii de rãspundere sã înåeleagã aceastã aversiune a poliåistului de frontierã faåã de cursurile modulare. Æi cred cã ar trebui sã se facã ceva în aceastã privinåã.

Unde este problema? În raportul dintre timpul necesar pregãtirii æi perioada „de scoatere de la locul de muncã”, care trebuie sã fie cât mai scurtã. Cursurile modulare sunt soluåia de compromis pe care instituåia noastrã a gãsit-o la aceastã problemã însã, potrivit legislaåiei actuale este æi o gaurã în bugetul poliåistului de frontierã.

Legislaåia în vigoare este fãrã echivoc: poliåiætii, pe timpul cursurilor, beneficiazã de drepturile salariale reglementate de dispoziåia art. 35 alin. (2) din Ordonanåa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea æi alte drepturi ale poliåiætilor, aprobatã prin

Legea nr. 353/2003, cu modificãrile æi completãrile ulterioare. În baza acestor dispoziåii, poliåiætii beneficiazã de salariul de bazã avut la data începerii cursurilor cu excepåia indemnizaåiei de conducere æi, dupã, caz de sporurile aplicabile personalului din instituåia de învãåãmânt, potrivit art. 23 din ordonanåã (dispoziåii legale privind sporuri pentru condiåii periculoase sau vãtãmãtoare, pentru activitãåi care solicitã o încordare psihicã foarte ridicatã sau care se desfãæoarã în condiåii deosebite de muncã, pentru condiåii grele de muncã, pentru activitatea desfãæuratã în schimb de noapte ...). Salariul de bazã conform art. 2 din Ordonanåa Guvernului nr. 38/2003 constã în: - ... salariul pentru funcåia îndeplinitã, salariul pentru gradul profesional deåinut, gradaåii, sporul pentru misiune permanentã æi, dupã caz, indemnizaåia de conducere æi salariul de merit.

Problema cursurilor de pregãtire (a training-urilor cum spun specialiætii din domeniul privat), a timpului cât lucrãtorul este scos din producåie, nu este o problemã exclusivã a instituåiilor de stat, pentru societãåile private aceste cursuri sunt o necesitate prin prisma sporirii eficienåei æi, în final, a profitului firmei.

Cursul de perfecåionare a angajatului trebuie, în termen mediu, sã acopere pierderile firmei pe perioada cât nu a prestat serviciu, a costului cursului æi sã aducã profit. Soluåia societãåilor private pentru aceastã problemã a fost training-urile (cursurile) de scurtã æi medie duratã, nemodulare, extrem de practice æi axate pe probleme de serviciu concrete.

Concluzia: nemulåumirea poliåiætilor faåã de cursurile modulare nu este un semn de eficienåã.

Alexandru BARBU

Cursul modular - o gaurã în bugetul poliåistului de frontierã

1. Sporul pentru condiåii vãtãmãtoare de muncã generate de activitatea permanentã de dactiloscopie, prelevare amprente, verificare autenticitate documente cu raze ultraviolete: acest spor reprezintã 15% din solda de bazã æi este prevãzut de articolul 8 lit. a din HG 281/1993 art. 23 din OG 38/2003; anexa 10 C din OMI 132/2004; Sporul este acordat în urma unor determinãri sau mãsurãtori ce se efectueazã de cãtre Direcåia teritorialã de sãnãtate publicã, la solicitarea beneficiarului. La IGPF s-a acordat acest drept încã din luna iunie a anului trecut.

2. Celor care lucreazã în condiåii deosebite sau speciale de muncã li se acordã un spor care pentru poliåiæti este stipulat în HG 1822/2004, OMI 489/2005 æi OMI 283/2002. Pentru personalul contractual acest spor se acordã în urma expertizãrii æi evaluãrii locului de muncã, efectuatã de cãtre IGPF, iar avizarea dosarelor întocmite se face de cãtre MAI.

Sunt considerate condiåii deosebite atunci când pentru un an lucrat se considerã un an æi trei luni æi condiåii speciale când pentru un an lucrat se considerã un an æi jumãtate; de asemenea, sunt prevãzute în aceleaæi acte normative

æi alte condiåii speciale care sunt cuprinse între unul æi doi ani.

3.Se acordã un spor de antenã în cuantum de 10% din salariu pentru condiåii grele de muncã generate de acåiunea câmpurilor electromagnetice produse de emiåãtoarele de comunicaåii fixe, mobile æi portabile. Acest spor este prevãzute de articolul 8 litera c din HG 281/1993, art 23 din OG 38/2003 æi ANEXA 10 E din OMI 132/2004;

De acest spor beneficiazã tot personalul. Pentru acest spor este nevoie de efectuarea anualã de cãtre Direcåia de Comunicaåii Bucureæti, a mãsurãtorilor pe teren a valorilor æi eliberarea unui Buletin de Determinãri ale cãrui valori se comparã cu cele din normele generale de protecåie a muncii.

Vã cunoaæteåi drepturile?

32 û 33û

APEL UMANITAR CATRE PERSONALUL PFR

Vã rugãm sã ne ajutaåi æi Maria o sã vã fie recunoscãtoare de fiecare datã când va face câte un pas!

Acesta este mesajul plin de speranåã al familiei agentului DRAGUÅU ADRIAN CRISTIAN din cadrul I.J.P.F. Botoæani - tatãl fetiåei MARIA-ELISA, care a venit pe lume pe 06 martie 2005, æi este diagnosticatã cu o malformaåie la coloana vertebralã. Medicii au spus ca micuåa trebuie operatã pentru a scãpa cu viaåã, iar dupã intervenåia chirurgicalã, fetiåa a rãmas cu picioarele inerte, æansele de a merge fiind inexistente.

Dupã îndelungi cãutãri, in urma obåinerii informaåiilor necesare despre o clinicã din China, la care au trimis datele legate de boala micuåei, parinåilor li s-a rãspuns cã i se poate face un implant cu celule de regenerare, care ar

ajuta-o sã-æi revinã. Astfel cã, fetiåa a fost programatã pentru operaåie pe 16 aprilie 2007, operaåie estimatã la valoarea de 30 000 $, fãrã cheltuieli de transport, o suma imensã pentru familia Draguåu.

Convinæi fiind de spiritul de corp æi de solidaritate, care caracterizeazã personalul Poliåiei de Frontierã Române, vã adresam rugãmintea de a contribui, benevol, cu sume bãneæti pentru sprijinirea colegului nostru, în încercarea de a oferi o speranåã de viaåã normalã fiicei sale.

Sumele pe care veåi dori sa le donaåi, pot fi virate in conturile deschise la BANCPOST, sucursala Botoæani (Titular cont : DRAGUÅU GABRIELA):

RO 08 BPOS 07003830609 EUR 01;RO 52 BPOS 07003830609 USD 01;RO 73 BPOS 07003830609 RON 01;CNP.2830801070133

REVEDERE

Cms. Æef DOBREANU DÃNUÅ anunåã intenåia de a organiza întâlnirea de 25 de ani a promoåiei 1982 a Æcolii militare de ofiåeri activi ,,Nicolae Bãlcescu”, arma ,,Grãniceri”, plutoanele Bodoaæcã æi Gheorghiåã. Întîlnirea urmeazã sã aibã loc la Sibiu în decada a 3- a a lunii august 2007. Colegii care doresc sã participe la aceastã activitate sunt rugaåi sã sune la numerele de telefon 0728282602, 0743014119, 0742101498, pânã la data de 28 februarie 2007

Un Soare a apus în plinã iarnã (în memoria celui ce-a fost general

- maior (r) Nicoale Soare)

Generalul maior Nicolae Soare s-a nãscut la 23 decembrie 1927 – zi apropiatã de naæterea Mântuitorului. A „rãsãrit” parcã în mod special pentru a lumina fruntariile åãrii, într-o perioadã grea pentru români. De copil a intrat în armata românã æi s-a înãlåat o datã cu ea. Timp de 24 ani (1964 – 1988) a condus Brigada 2 Grãniceri Drobeta Turnu Severin – cea mai mare structurã militarã din zonã. A iubit istoria åãrii æi

æi haina de grãnicer, pe care a purtat-o cu onoare æi demnitate.

A ætiut sã insufle subordonaåilor siguranåã æi încredere în foråele proprii. I-a protejat atunci când a fost nevoie, æi i-a ajutat sã înveåe din propriile greæeli.

A trãit mãsurându-æi viaåa dupã gândire æi acåiune, æi nu dupã timp. Ca o ironie a soråii, boala i-a afectat tocmai aceste mecanisme,

pierzându-se astfel definitiv în lumea civilã. I-a permis însã sã retrãiascã etapa de viaåã pe care a trãit-o cel mai intens æi la care pare cã se blocase: viaåa de militar la frontierele României.

A „apus” pe 11 decembrie 2006, lãsându-ne amintirea unui suflet nobil – model de dreptate, curaj æi implicare.

DUMNEZEU SÃ-L ODIHNEASCÃ ÎN PACE!

Mariana CENEA

Obiænuim sã pãstrãm în sufletul nostru oamenii care ne-au influenåat cariera, viaåa, care au cerut fericirea doar din munca lor. Oamenii ce i-am admirat pentru foråa lor interioarã, pentru puterea lor de a-æi impune punctul de vedere, de a organiza æi

planifica activitãåi complexe, de a ieæi din situaåii critice. Scoæi din drumul activ al vieåii, presãrat cu ordine æi disciplinã deplinã, par rãtãciåi într-o lume haoticã. Se mulåumesc cu ocaziile rare ce le mai permit sã calce pãmântul ce l-au bãtãtorit peste trei etape de viaåã:

adolescenåã, tinereåe, maturitate. Pentru cei rãmaæi în urma retragerii lor, pentru cei care le-au cunoscut foråa æi energia de odinioarã, rãmân doar o amintire vie. Iar atunci când se transformã în îngeri, rãmâne amintirea lor eternã. Faptele lor rãmân însã în istoria instituåiei, iar înåelepciunea lor îmbogãåeæte cu pagini grele cultura organizaåiei.

Acesta este mersul firesc al creaåiei divine: un rãsãrit æi un apus pentru fiecare OM.

Comisar SOARE CRISTIAN – s-a nãscut la data de 5 noiembrie 1959, în localitatea Strehaia, judeåul Mehedinåi. Între anii 1979 – 1986 a urmat cursurile Facultãåii de Construcåii Timiæoara, în specializarea construcåii civile, industriale æi agricole.

În ultimul an de facultate, la 26 ani, s-a cãsãtorit cu Mihaela Militaru, un nume predestinat carierei militare. Luna noiembrie a anului 1988 a reprezentat apariåia unui nou soare în viaåa tinerei familii – fiica lor Monica, nãscutã în ziua de 16 noiembrie 1988.

Dupã facultate, a lucrat ca inginer constructor la diferite instituåii pânã la 15 iulie 1994, când a fost activat ca ofiåer, la Brigada 2 Grãniceri Drobeta Turnu – Severin, unde a îndeplinit diferite funcåii.

La 1 decembrie 2004 a fost mutat la Æcoala de Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova, unde a desfãæurat activitatea ca ofiåer la Compartimentul Administrarea Patrimoniului Imobiliar. Aici s-a implicat în mod deosebit în activitãåile complexe de reabilitare a locaåiei de la Turnu Severin. A plecat dintre noi tocmai în momentul în care se finaliza aceastã activitate prin inaugurarea locaåiei, el nemaiavând bucuria de a-æi vedea opera desãvâræitã.

Îl vom pãstra mereu în amintirea noastrã, fiind alãturi de familia îndureratã.

DUMNEZEU SÃ-L ODIHNEASCÃ ÎN PACE !

In Memoriam

34 û 35û

Extraordinar. Este cuvântul pe care îl pronunåi involuntar de câte ori mergi acolo. De la intrare te plezneæte în sinusuri o aromã de scoråiæoarã de la prãjiturile de jos, de la parter. Mai faci doar 2-3 metri æi apare parfumul. De fapt miile de arome desprinse de pe corpurile care formeazã Mall-ul. Pentru cã Mall-ul nu este un complex comercial unde fugi sã îåi faci cumpãraturile. Este crem de la crem! Este locul unde mergi doar dupã ce îåi iei cele mai bune haine, bagi gel sau spumã, pui ceasul ãla scump, celularul æi cheile de la maæinã în mânã, la vedere. Dacã ai Dacie, o b l i g a t o r i u tragi un breloc Mercedes sau BMW la cheie.

Dar sã vã povestesc: am fost cu niæte prieteni, urc la etajul trei sã mãnânc un KFC. Mã împiedic de vreo cinci copii æi mama lor blondã, mã împinge un musculos tupeist, fac un salt sã nu mã calce pe picioare trei æmecheraæi plini de cercei. Înaintez spre KFC, flãmând æi deja puåin nervos. Alarma: se apropie trei pantere de Mall. Sunt acele femei ultra fardate, ale cãror trãsãturi de bazã nici Dumnezeu nu le mai intuieæte sub tonele de spoialã. Dar îmi plac... Au

decolteuri adânci, sânii sunt împinæi la suprafaåã, iar una æi-a dat chiar cu sclipici pe piept. Vorbesc tare, aæa cum se cade în lumea bunã. „Faaatã, l-am lãsat pe fraier cu buza umflatã!” „Vai, fatã...!” râde amuzatã de tãria sufleteascã a prietenei ei. Le admir æi pantalonii. Super - mulaåi pe formele lor divine care ar fi fãcut sculptorii Greciei

antice sã îæi rãsuceascã dalta în inimã. Poate se filmeazã o reclamã la OB-uri. Fetele trec în vitezã, râzând în gura mare scoasã în evidenåã de rujul de bunã calitate.

Ajung la KFC. În faåa mea, la rând, sunt doi oameni. Un tip masiv, plin de aur, care îæi ia patru ætiuleåi de porumb fiert pe lângã o basculantã de aripioare, æi o „subåiricã”. Micuåã ca o vrãbiuåã, cu unghiile murdare la mâini. La degetul mic al mâinii stângi are o unghie lungã

æi lãcuitã. Restul par roase. Îmi comand mâncarea si caut o masã. Cam greu sã gãseæti o masã la Mall, chiar dacã e în timpul sãptãmânii. Odatã ce ai prins-o nu o mai laæi câteva ore. Tragi de un suc, dar ætii cã face. Pe masã poåi sã îåi pui celularul, pachetul de åigãri scumpe, cheile de la maæinã. Neapãrat æi brelocul æmecher. Tu nu prea îi vezi pe ceilalåi

pentru cã ai ochelari de soare. Ai fãcut greæeala sã mergi la Mall fãrã ochelari de soare? Eæti un ratat. Pleacã acasã, åãrane! Încep sã mãnânc, prietenii cu care sunt încep sã povesteascã vrute æi nevrute.

Simt o privire care ne fixeazã. E un tip respectabil (aæa pãrea) de la o masã alãturatã. Æi-a terminat demult consumaåia, dar discuåia fetelor de la masa alãturatã l-a captivat atât de mult încât nici mãcar nu îæi mai ascunde interesul. Aæa a stat douã ore. Nu exagerez. A stat æi a ascultat. Apoi s-a ridicat, cu un oftat. Probabil îl aætepta nevasta acasã. A plecat, distrus.

Ce bine e la Mall. Plecãm æi noi, într-un târziu. Se însera deja. Mall-ul începe sã fiarbã. Lume din ce în ce mai multã. Toate mesele ocupate, balustradele tapetate cu æmecheri veniåi la agãåat. Babilonul la Mall, arca lui Noe pe uscat. Toate seminåiile pãmântului, toate graiurile planetei reunite sub cupola…circului. Cã asta e Mall-ul, un circ. Dar în nici un caz circul foamei...

Mall-ul românesc

rezo

lvare

Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice coloanã de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat de 3x3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.

8 6 4 2 7 9 5 3 17 3 9 1 8 5 2 6 41 5 2 4 3 6 7 9 84 1 3 8 6 7 9 5 25 8 6 9 2 4 3 1 72 9 7 5 1 3 8 4 69 4 8 7 5 1 6 2 33 7 5 6 4 2 1 8 96 2 1 3 9 8 4 7 5

4 8 2 99 5 4 7

5 6 24 8 7 2

91 6 7 4

7 6 84 5 2 9

2 7 1 5rezo

lvare

8 1 4 2 6 5 9 3 77 5 6 3 9 1 2 4 82 3 9 7 8 4 6 1 56 9 8 5 3 2 1 7 45 2 1 4 7 8 3 6 93 4 7 9 1 6 5 8 29 8 2 6 4 3 7 5 11 6 5 8 2 7 4 9 34 7 3 1 5 9 8 2 6

34 û 35ûResponsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Alexandru BARBU

De la o vreme, de fapt mai de mult timp, pastila sau lama de Orbit a devenit monedã de 15-30 de bani (1500 - 3000 lei vechi). Mie aæa mi se pare, pentru cã, dacã restul care trebuie sã-l primeæti e sub 50 de bani (5 mii lei vechi), te trezeæti cu guma`n braåe, fãrã sã te mai întrebe nimeni dacã mãnânci gumã...

Într-o zi am coborât la magazinul de pe colå, sã-mi iau åigãri. 4,9 lei pachetul. Nu`s genul care sã aætept o mie de lei, dar tura asta vroiam sã i-o coc vânzãtoarei cu pricina... Aæa cã mã uitam la ea, care se miæca cu viteza melcului turbat, în speranåa cã plec æi îi las mia...

Eu nimic, bãgasem pachetul în buzunar, mã uitam la ea, æi aæteptam restul.

- Ætiåi, n-am o mie, æi-mi întinde o pastilã de orbit.

- Da` nu mai bine îmi daåi o pastilã de Mentos? întreb eu, ætiind ce va urma.

- Pãi aia e 2 mii, îmi dã replica.

În condiåiile astea, scot din buzunar altã pastilã de Orbit (primitã cu o searã înainte) i-o întind æi-i cer o pastilã de Mentos, cã eu vreau Mentos, nu Orbit, æi nu conteazã ca nici Mentos nu mãnânc, conteazã cã, dacã Orbit a devenit monedã, vreau sã circule în ambele direcåii, nu numai de la vânzãtori la clienåi...

Vânzãtoarea deja îæi cãuta fãlcile pe jos...Cãscase niæte ochi ca de melc...

- Pãi... - Pãi ce? Adicã mie-mi dai

rest Orbit, dar dacã åi-l dau înapoi nu-i bun?

Liniæte. Se consultã cu colegele din priviri.

- În cazul ãsta, nu-mi mai da rest la 100.000, dã-mi pastile de Orbit, ca sã nu-mi mai miroasã gura!

Dupã semnele de aprobare primite, ia pastila mea de Orbit, si-mi dã un Mentos. Am luat Mentos-ul.

Aætept acum sã n-am 2000 de lei (vechi) vreodatã.

Guma Orbit cu surprize

2007OBICEIH2O

LAVINÃ

3,14CAP DEPÂRTIE! TROIENE OFERIT

LA CABANÃ!

ÅEPENI SALON GOL!

DEFECTE

APUS ÅARA

ÆAHULUI

TÂRLIE

ANOTIMPTEMATIC

NEAUIUMARGEÆ (AUTO)ASIA!

REVENIT

DOUÃ

NORME!

VULCANACTIV

BLOC DE GHEAÅÃ

HAINA

IERNII

OMULURBEI

ALBITE DE NEA

LOC PENTRU

ÎNTRECERI

VAR DETENCUIALÃ

ANINFEMEIA ZIDITÃ

ROÆII ÎN

LAN

UN AVION

ÅEAPÃ

TROFEE LA FOCURI DE

IARNÃ

ISLAZ

COLEA

MENTALDE LOCUL I

(SIMBOL)

STÂNCÃÎNCEPE

COBORÂREA!TRAG SANIA

PAI

INTRARE ÎN HORN

ALUNECÃ

PE ZÃPADÃCAPETE!

BUN LA

SCRISZÃPADÃ

H I B E R N A R EIntegramã: Dumitru MOCANU

ZÂMBETE!

1Supliment Frontiera - nr. 1/2007

LEGIS

ORDONANÅA DE URGENÅÃnr. 105 din 27 iunie 2001 privind

frontiera de stat a RomânieiPUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL

nr. 352 din 30 iunie 2001;

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituåia României,

Guvernul României adoptã prezenta ordonanåã de urgenåã.

CAP. 1Dispoziåii generale

ART. 1 (modificat æi completat de art. 1 O.U. nr. 108/2006)

În sensul prezentei ordonanåe de urgenåã, expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaåii:

a) frontierã de stat - linia realã sau imaginarã care trece, în linie dreaptã, de la un semn de frontierã la altul ori, acolo unde frontiera nu este marcatã în teren cu semne de frontierã, de la un punct de coordonate la altul; la fluviul Dunãrea æi celelalte ape curgãtoare frontiera de stat este cea stabilitã prin acordurile, convenåiile æi înåelegerile dintre România æi statele vecine, cu luarea în considerare a faptului cã principiul general acceptat de dreptul internaåional fluvial este acela cã frontiera trece pe mijlocul æenalului navigabil principal, iar la apele curgãtoare nenavigabile, pe la mijlocul pânzei de apã; la Marea Neagrã frontiera de stat trece pe la limita exterioarã æi limitele laterale ale mãrii teritoriale a României;

b) culoar de frontierã - fâæia de teren situatã de o parte æi de alta a frontierei de stat, stabilitã în baza acordurilor æi convenåiilor de frontierã încheiate de România cu statele vecine în scopul evidenåierii æi protejãrii semnelor de frontierã;

c) fâæie de protecåie a frontierei de stat - fâæia de teren constituitã de-a lungul frontierei de stat în scopul protejãrii semnelor de frontierã æi asigurãrii controlului accesului în apropierea liniei de frontierã;

d) frontiere interne - frontierele comune terestre ale României cu fiecare dintre statele vecine cu care s-au încheiat acorduri, convenåii sau alte înåelegeri internaåionale privind eliminarea controlului la frontiera comunã, precum æi aeroporturile pentru zborurile externe, curse regulate æi neregulate, porturile maritime æi fluviale pentru liniile regulate de pasageri æi mãrfuri care au ca punct de plecare sau ca destinaåie exclusivã alte aeroporturi sau porturi de pe teritoriile statelor sau comunitãåilor de state cu care România a încheiat acorduri, convenåii sau alte înåelegeri internaåionale privind eliminarea controalelor la frontierã, fãrã escale în aeroporturi sau porturi din

afara teritoriului acestora;e) frontiere externe - frontiera terestrã

æi maritimã, precum æi aeroporturile æi porturile maritime æi fluviale, dacã acestea nu reprezintã frontiere interne;

f) zbor intern - orice zbor care are ca punct de plecare sau ca destinaåie teritoriul României, precum æi orice zbor care are ca punct de plecare sau ca destinaåie exclusivã teritoriile statelor sau comunitãåilor de state cu care România a încheiat acorduri, convenåii sau alte înåelegeri internaåionale privind eliminarea controlului la frontierã, fãrã escalã pe teritoriul unui stat terå;

g) stat terå - orice alt stat decât statele cu care România a încheiat acorduri, convenåii sau alte înåelegeri internaåionale privind eliminarea controlului la frontierã;

h) strãin semnalat ca inadmisibil - persoana care nu îndeplineæte condiåiile de intrare în åarã prevãzute de legislaåia în vigoare privind regimul strãinilor æi persoana care nu îndeplineæte condiåiile pentru acordarea unei forme de protecåie, conform dispoziåiilor referitoare la statutul æi regimul refugiaåilor;

i) punct de trecere a frontierei - orice loc organizat æi autorizat de Guvernul României pentru trecerea frontierei de stat;

j) punct de mic trafic æi punct destinat trecerilor simplificate - orice loc organizat æi autorizat de Guvernul României pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor din zona de frontierã, într-o formã simplificatã, convenitã prin convenåii æi acorduri încheiate cu statele vecine;

k) control la frontierã - activitatea desfãæuratã de personalul autoritãåilor competente pentru asigurarea respectãrii condiåiilor prevãzute de lege pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor æi a altor bunuri;

l) infracåiune de frontierã - fapta prevãzutã de lege ca infracåiune, sãvâræitã în scopul trecerii ilegale peste frontiera de stat a persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor sau altor bunuri;

m) trecere ilegalã a frontierei de stat - trecerea peste frontiera de stat în alte condiåii decât cele prevãzute de legea românã;

n) transportator - orice persoanã fizicã sau juridicã care asigurã, cu titlu profesional, transportul de persoane æi bunuri pe cale aerianã, navalã sau terestrã;

o) regim de control al poliåiei de frontierã - totalitatea normelor prevãzute de lege cu privire la verificãrile desfãæurate de poliåiætii de frontierã asupra persoanelor, activitãåilor sau imobilelor aflate în zonele de competenåã ale poliåiei de frontierã,

pentru constatarea æi sancåionarea faptelor de încãlcare a normelor prevãzute de lege.

CAP. 2Frontiera de stat a României

ART. 2 (Referit indirect de Legea nr. 599/2001)

(1) Frontiera de stat a României delimiteazã teritoriul statului român de teritoriul fiecãruia dintre statele vecine æi marea teritorialã a României de zona contiguã. În plan vertical frontiera de stat delimiteazã spaåiul aerian æi subsolul statului român de spaåiul aerian æi subsolul fiecãruia dintre statele vecine.

(2) Frontiera de stat se stabileæte prin lege, în conformitate cu prevederile tratatelor internaåionale, convenåiilor sau înåelegerilor încheiate de statul român cu statele vecine.

(3) Frontiera de stat a României este marcatã, de regulã, în teren prin semne de frontierã, ale cãror date topogeodezice sunt prevãzute în documentele de demarcare bilaterale, încheiate de statul român cu statele vecine.

ART. 3 (modificat de art. 1 O.U. nr. 108/2006)

(1) Pentru protecåia frontierei de stat æi a semnelor de frontierã se constituie culoarul de frontierã æi fâæia de protecåie a frontierei de stat.

(2) Culoarul de frontierã æi lãåimea acestuia se convine de cãtre statul român cu fiecare dintre statele vecine, astfel încât sã asigure vizibilitatea æi protecåia semnelor de frontierã.

(3) Fâæia de protecåie a frontierei de stat se stabileæte de la linia de frontierã cãtre interior æi are o lãåime de 20 metri. La frontiera de apã sau în locurile din imediata apropiere a frontierei de stat, în care terenurile sunt mlãætinoase, supuse erodãrilor sau avalanæelor, fâæia de protecåie a frontierei de stat se constituie mai în adâncime. Fâæia de protecåie a frontierei de stat se constituie æi se marcheazã prin grija administraåiei publice locale în colaborare cu Poliåia de Frontierã Românã.

(4) Nu se constituie fâæie de protecåie a frontierei de stat la frontierele interne, la åãrmul Mãrii Negre, la Dunãre, pe cãile de comunicaåie æi în zonele cu lucrãri hidrotehnice situate la frontierã.

ART. 4 (modificat de art. 1 O.U. nr. 108/2006)

(1) Pentru asigurarea executãrii pazei æi controlului trecerii frontierei de stat se constituie zonã de frontierã.

2 Supliment Frontiera - nr. 1/2007 3Supliment Frontiera - nr. 1/2007

(2) Zona de frontierã cuprinde teritoriul aflat pe o adâncime de 30 km faåã de frontiera de stat æi åãrmul Mãrii Negre, cãtre interior.

(3) În judeåele din interiorul åãrii unde funcåioneazã aeroporturi æi porturi deschise traficului internaåional suprafaåa aeroportului sau a portului cu platformele, imobilele æi instalaåiile aferente reprezintã zona supusã regimului de control al poliåiei de frontierã.

(4) Fâæiile de teren, situate pe o adâncime de 10 km de o parte æi de cealaltã a malurilor Dunãrii interioare, deschisã navigaåiei internaåionale, sunt supuse regimului de control al poliåiei de frontierã.

CAP. 3Regimul juridic al frontierei de statSECÅIUNEA 1Dispoziåii generale

ART. 5(1) Regimul juridic al frontierei de stat

cuprinde totalitatea normelor prevãzute de legislaåia internã care privesc frontiera de stat æi desfãæurarea diferitelor activitãåi în zona de frontierã, în zona aeroporturilor æi porturilor deschise traficului internaåional.

(2) Asigurarea respectãrii regimului juridic al frontierei de stat revine autoritãåilor care au atribuåii privind controlul la trecerea frontierei de stat æi autoritãåilor administraåiei publice locale.

ART. 6 (abrogat paråial de art. 1 O.U. nr. 108/2006)

(1) Frontiera de stat a României poate avea regim de frontierã internã sau frontierã externã.

(2) Regimul de frontierã internã se poate stabili pentru toate acåiunile de trecere a frontierei de stat sau numai pentru o parte din ele.

(3) În situaåia în care România semneazã un document internaåional privind eliminarea controlului la frontierã cu un stat sau cu o comunitate de state cu care nu are frontiere comune, se considerã ca are frontierã internã cu acel stat sau cu acea comunitate de state prin frontierele aeroportuare sau portuare, dupã caz.

ART. 7(1) Culoarul de frontierã æi fâæia de

protecåie a frontierei de stat fac parte din domeniul public al statului æi se administreazã de cãtre autoritãåile administraåiei publice locale, în condiåiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului.

(2) Administraåia publicã localã asigurã curãåarea æi întreåinerea culoarului de frontierã, întreåinerea æi repararea semnelor de frontierã sau, la nevoie, înlocuirea acestora, conform prevederilor documentelor bilaterale încheiate cu statele vecine. Aceste activitãåi se desfãæoarã la termenele stabilite prin acordurile, convenåiile sau înåelegerile de frontierã încheiate cu statele vecine sau, ori de câte ori este nevoie, la cererea æi sub supravegherea nemijlocitã a Poliåiei de Frontierã Române.

(3) În fâæia de protecåie a frontierei de stat poliåiætii de frontierã au dreptul sã instaleze mijloace de semnalare a trecerilor peste frontierã æi de supraveghere a liniei de frontierã. Dacã situaåia o impune, pentru termene limitate, pânã la dispariåia stãrii care determinã necesitatea, în fâæia de protecåie a frontierei de stat se pot face æi alte lucrãri necesare în vederea îndeplinirii atribuåiilor de cãtre poliåiætii de frontierã.

(4) Suprafeåele de teren cuprinse între fâæia de protecåie a frontierei de stat æi culoarul de frontierã sau malul apelor, dupã caz, se administreazã de cãtre persoanele fizice sau juridice cãrora le aparåin, cu respectarea normelor prezentei ordonanåe de urgenåã.

(5) Accesul persoanelor în fâæia de protecåie a frontierei de stat pânã la culoarul de frontierã sau malul apelor, dupã caz, este permis în baza documentelor de identitate, cu aprobarea administraåiei publice locale æi cu avizul æefului formaåiunii locale a poliåiei de frontierã.

(6) Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activitãåi dincolo de fâæia de protecåie a frontierei de stat, în situaåia în care aceasta se constituie mai în adâncime, precum æi în insulele æi ostroavele aparåinând statului român, situate în apele de frontierã, este permis numai prin locurile æi în condiåiile stabilite de administraåia publicã localã æi cu avizul æefului formaåiunii locale a poliåiei de frontierã.

(7) Accesul persoanelor în insulele æi ostroavele de formaåiune nouã din apele de frontierã este permis numai dupã determinarea apartenenåei acestora, pe baza înåelegerilor încheiate între statul român æi statul vecin.

ART. 8 (modificat æi completat de art. 1 O.U. nr. 108/2006)

(1) Trecerea frontierei de stat a României de cãtre persoane, mijloace de transport, mãrfuri æi alte bunuri se face prin punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaåional, denumite în continuare puncte de trecere.

(2) Trecerea frontierei de stat a României se poate face æi prin alte locuri, în condiåiile stabilite de comun acord prin documente bilaterale încheiate de România cu statele vecine.

(3) Trecerea frontierei de stat de cãtre persoane se face cu respectarea prevederilor prezentei ordonanåe de urgenåã.

(4) Trecerea frontierei de stat a mijloacelor de transport, mãrfurilor æi altor bunuri se face cu respectarea legilor ce reglementeazã regimul vamal.

ART. 9 (modificat de art. 1 O.U. nr. 108/2006)

(1) Deschiderea de noi puncte de trecere sau închiderea temporarã ori definitivã a celor existente se face prin hotãrâre a Guvernului.

(2) Guvernul României va da publicitãåii lista cuprinzând punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaåional, punctele de mic trafic æi de treceri simplificate.

(3) Denumirea punctului de trecere, suprafaåa pe care o cuprinde, specificul de activitate æi orarul de funcåionare se afiæeazã la loc vizibil, la intrarea în punctul de trecere.

(4) Deschiderea ocazionalã a unor puncte de trecere în vederea desfãæurãrii unor activitãåi cu caracter festiv sau religios æi orarul lor de funcåionare se efectueazã cu aprobarea inspectorului general al poliåiei de frontierã.

(5) Punctele de trecere, punctele de mic trafic æi cele destinate trecerilor simplificate funcåioneazã în subordinea Ministerului Administraåiei æi Internelor.

ART. 10(1) Administratorii aeroporturilor æi

porturilor în care funcåioneazã puncte de trecere, precum æi cei ai punctelor de trecere

rutiere care au douã sau mai multe fluxuri pe sens vor asigura în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanåe de urgenåã separarea fluxurilor de pasageri prin amenajarea unor puncte de control separate, individualizate astfel:

a) pentru cetãåenii români sau aparåinând statelor cu care România a încheiat documente bilaterale de eliminare a controlului la frontierã, punctul de control va fi individualizat cu drapelul României æi al/ale statului/statelor parte la înåelegerea internaåionalã, urmate de denumirea în clar a acestora, în limba românã æi în limbile de circulaåie internaåionalã;

b) pentru cetãåenii altor state punctul de control va fi individualizat cu inscripåia “ALTE STATE”, în limba românã æi în limbile de circulaåie internaåionalã.

(2) Imobilele în care funcåioneazã punctele de trecere æi terenurile aferente acestora, care constituie domeniu public al statului ori domeniu privat æi se administreazã de cãtre una dintre autoritãåile sau instituåiile prevãzute la art. 12 alin. (1) ori de alte persoane juridice, se pun în mod gratuit la dispoziåie celorlalte autoritãåi cu competenåe de control la trecerea frontierei de stat.

(3) În situaåia în care trecerea frontierei se efectueazã temporar prin alte puncte de trecere care nu sunt deschise traficului internaåional de persoane æi mãrfuri, solicitantul asigurã, dupã aprobarea deschiderii temporare a punctului de trecere, condiåii corespunzãtoare de efectuare a controlului pentru trecerea frontierei, respectiv: punerea la dispoziåie a spaåiilor de lucru æi a utilitãåilor, transportul personalului, spaåii de cazare æi indemnizaåiile de deplasare, conform legii.

ART. 11(1) În punctele de trecere se organizeazã

æi se efectueazã controlul de frontierã al persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor æi al altor bunuri atât la intrarea, cât æi la ieæirea din åarã.

(2) Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat are ca scop verificarea æi constatarea îndeplinirii condiåiilor prevãzute de lege pentru intrarea æi ieæirea în/din åarã a persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor æi altor bunuri.

ART. 12(1) În punctele de trecere îæi desfãæoarã

activitatea personalul tuturor autoritãåilor publice care au, potrivit legii, competenåe pe linia controlului la trecerea frontierei de stat.

(2) Atribuåiile personalului prevãzut la alin. (1) se stabilesc de autoritãåile publice în structura cãrora acesta funcåioneazã, potrivit prevederilor legale.

(3) Autoritãåile publice prevãzute la alin. (1) colaboreazã æi rãspund, în limita competenåelor legale, de desfãæurarea în bune condiåii a traficului de cãlãtori, mijloace de transport, mãrfuri æi de alte bunuri.

ART. 13(1) În baza documentelor bilaterale

încheiate de statul român cu statele vecine se pot organiza puncte de trecere comune pe teritoriul uneia dintre pãråile semnatare ale acestora.

(2) Regulile de lucru ale personalului fiecãreia dintre pãråi æi modul de cooperare în punctul de trecere comun se stabilesc prin documentul de înfiinåare a acestora.

(3) Funcåionarii români care îæi

2 Supliment Frontiera - nr. 1/2007 3Supliment Frontiera - nr. 1/2007

desfãæoarã activitatea în punctele de trecere comune aplicã prevederile legii române cu privire la controlul trecerii frontierei de stat.

ART. 14 (modificat æi abrogat paråial de art. 1 O.U. nr. 108/2006)

(1) Æeful punctului de trecere este poliåist de frontierã æi coordoneazã întreaga activitate din punctul de trecere; acesta împreunã cu æefii unitãåilor tuturor autoritãåilor care au, potrivit legii, competenåe de control privind trecerea frontierei de stat organizeazã modul de desfãæurare a activitãåii echipelor de control.

(2) Æeful punctului de trecere verificã æi ia mãsurile corespunzãtoare pentru respectarea legalitãåii, pe timpul îndeplinirii atribuåiilor de serviciu, de cãtre personalul propriu æi al celorlalte autoritãåi cu competenåe de control pentru trecerea frontierei care îæi desfãæoarã activitatea în punctul de trecere.

(3) Poliåistul de frontierã care îæi desfãæoarã activitatea în punctul de trecere este obligat sã se sesizeze din oficiu asupra încãlcãrii prevederilor legale referitoare la trecerea frontierei de stat æi la controlul trecerii frontierei de stat de cãtre participanåii la traficul de frontierã æi personalul prevãzut la art. 12 alin. (1).

(4) Æeful punctului de trecere poate dispune efectuarea supracontrolului dupã încheierea controlului de frontierã, atât la intrarea, cât æi la ieæirea din åarã.

(5) Accesul persoanelor în punctul de trecere, altele decât persoanele aparåinând autoritãåilor publice care au, potrivit legii, competenåe de control privind trecerea frontierei de stat, se stabileæte de æeful acestuia.

ART. 15Regulile de exploatare æi întreåinere

privind podurile, cãile ferate æi rutiere, liniile de comunicaåii æi apele care intersecteazã linia frontierei de stat ori au ax comun cu aceasta sunt stabilite prin acorduri, convenåii æi înåelegeri încheiate de statul român cu statele vecine.

ART. 16(1) Pentru soluåionarea problemelor

rezultate din înåelegerile bilaterale de frontierã se numesc, prin hotãrâre a Guvernului, reprezentanåi/împuterniciåi de frontierã æi locåiitori ai acestora, precum æi delegaåi în comisiile mixte interguvernamentale, din rândul funcåionarilor Poliåiei de Frontierã Române, precum æi al altor reprezentanåi ai unor autoritãåi interesate.

(2) Atribuåiile æi modul de lucru ale funcåionarilor prevãzuåi la alin. (1) se stabilesc prin acordurile, convenåiile æi înåelegerile de frontierã încheiate de România cu statele vecine.

SECÅIUNEA a 2-aEfectuarea controlului pentru trecerea

frontierei de stat

ART. 17 (modificat de art. 1 O.U. nr. 108/2006)

(1) Controlul pentru trecerea frontierei de stat române se efectueazã, de regulã, în echipã constituitã din personalul autoritãåilor prevãzute la art. 12 alin. (1). Æeful echipei de control este poliåist de frontierã.

(2) În punctele de trecere portuare, din echipa de control face parte æi reprezentantul cãpitãniei portului. Odatã cu echipa de control au acces pe navele de mãrfuri æi reprezentanåii agenåiei de navlosire, precum

æi alte persoane autorizate, conform legii.(3) În punctele de trecere aeroportuare

echipa de control va fi însoåitã de un reprezentant al companiei aeriene reprezentate pe aeroport.

(4) În situaåiile în care controlul nu se poate efectua în echipa constituitã potrivit alin. (1), personalul autoritãåii care trebuie sã îæi desfãæoare activitatea separat de restul echipei îl va informa, la terminarea controlului, pe æeful de turã al poliåiei de frontierã despre rezultatul controlului.

ART. 18 (modificat de art. 1 O.U. nr. 108/2006)

(1) Controlul paæapoartelor æi al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat române, eliberate de autoritãåile române, precum æi al celor eliberate de autoritãåile strãine, recunoscute sau acceptate de statul român, potrivit legii, se face de cãtre poliåistul de frontierã.

(2) La controlul de frontierã cetãåenii strãini sau apatrizii care intrã în România trebuie sã facã dovada cã îndeplinesc condiåiile æi formalitãåile de intrare æi de æedere stabilite de statul român.

(3) În cazurile în care se constatã cã documentele de cãlãtorie prevãzute la alin. (1) nu întrunesc condiåiile prevãzute de lege pentru a da dreptul titularului acestora sã intre ori sã iasã în/din åarã sau existã suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, æeful punctului de trecere va dispune clarificarea situaåiei æi luarea mãsurilor prevãzute de lege.

(4) Æeful punctului de trecere poate dispune întreruperea cãlãtoriei unei persoane dacã s-a constatat cã aceasta nu îndeplineæte cerinåele prevãzute de lege pentru trecerea frontierei de stat române.

ART. 19La trecerea frontierei de stat, dupã

efectuarea controlului documentelor privind identitatea persoanelor autoritatea vamalã efectueazã controlul vamal, potrivit reglementãrilor vamale.

ART. 20(1) În punctul de trecere a frontierei

de stat controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar, fitosanitar æi cel privind protecåia mediului se organizeazã æi se executã potrivit normelor stabilite de legislaåia în vigoare, în condiåiile prevãzute de prezenta ordonanåã de urgenåã, înainte de efectuarea celorlalte tipuri de control.

(2) Controlul pentru protecåia sanitarã a teritoriului României æi cel privind protecåia mediului se executã, potrivit legii, asupra persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor æi altor bunuri, indiferent de provenienåa æi destinaåia lor. Persoana care nu se supune controlului sanitar nu i se permite trecerea frontierei de stat.

(3) Autoritãåile publice centrale care rãspund de administraåia publicã, agriculturã, alimentaåie æi silviculturã, de transport æi de protecåia mediului stabilesc prin ordin comun al miniætrilor punctele de trecere a frontierei de stat prin care se efectueazã importul, exportul æi tranzitul de animale æi produse animale, vegetale æi produse vegetale, deæeuri æi substanåe chimice periculoase. Trecerea mijloacelor de transport destinate acestor transporturi prin alte puncte de trecere este interzisã.

(4) În funcåie de volumul traficului, de situaåia epizootiilor, epifiåilor æi de convenåiile încheiate cu alte state, în punctul de trecere se pot executa numai controlul documentelor de trecere a frontierei, al

documentelor însoåitoare ale mãrfii æi controlul fizic al mijloacelor care transportã animale sau produse animale, vegetale ori produse vegetale æi deæeuri sau substanåe chimice periculoase. Controlul sanitar-veterinar, fitosanitar æi pentru protecåia mediului în detaliu se efectueazã la locul de destinaåie al transportului, potrivit legii.

(5) În situaåia în care punctul de trecere este deschis æi pentru trecerea persoanelor, a altor mijloace de transport, mãrfuri æi bunuri, pentru efectuarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar æi pentru protecåia mediului se stabileæte în perimetrul punctului de trecere un spaåiu anume destinat. Acesta va fi situat în lateral sau separat de spaåiul pentru controlul persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor æi bunurilor care nu fac obiectul acestui tip de control.

(6) În situaåia în care animalele æi produsele animale sau vegetalele æi produsele vegetale, deæeurile sau substanåele chimice periculoase nu corespund standardelor prevãzute pentru trecerea frontierei de stat, personalul specializat al Poliåiei Sanitare-Veterinare, al Poliåiei Fitosanitare sau al autoritãåii de protecåie a mediului va interzice trecerea acestora peste frontierã, informându-i despre aceasta pe æeful punctului de trecere æi pe æeful biroului vamal de control æi vãmuire la frontierã.

(7) În cazul bolilor care impun instituirea carantinei, în situaåii care nu suferã amânare, autoritatea publicã centralã care rãspunde de sãnãtate æi/sau autoritatea publicã centralã care rãspunde de agriculturã, alimentaåie æi silviculturã iau/ia primele mãsuri de prevenire æi combatere a acestora, potrivit legii, pe care le comunicã de îndatã celorlalte autoritãåi interesate. În aceste cazuri controlul sanitar de specialitate æi mãsurile de prevenåie sanitarã se efectueazã în detaliu asupra tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor æi bunurilor. Cu sprijinul administraåiei publice locale se stabilesc spaåiile în care se aplicã mãsurile de profilaxie sanitarã, sanitarã veterinarã æi fitosanitarã.

(8) În spaåiul destinat controlului sanitar-veterinar se organizeazã æi se aplicã mãsurile de prevenire a rãspândirii bolilor de la animale la om, stabilite de inspectorii sanitari veterinari, conform legii. În acest spaåiu agenåii economici autorizaåi sã efectueze serviciile prevãzute de legea sanitar- veterinarã organizeazã æi dispun instalaåiile necesare.

ART. 21(1) Trecerea peste frontiera de stat de

cãtre persoane fizice a armelor de vânãtoare, de tir æi muniåiilor aferente acestora, a armelor cu aer comprimat, precum æi a armelor de panoplie este permisã numai dacã acestea sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei, de cãtre autoritãåile care au eliberat aceste documente sau au acordat viza românã.

(2) Persoanele care la intrarea în România au asupra lor arme æi muniåii, altele decât cele prevãzute la alin. (1), au obligaåia sã le depunã la poliåia de frontierã, urmând sã fie restituite proprietarului, potrivit legii.

(3) Însoåitorii delegaåiilor strãine la nivelul æefilor de stat ori la nivel guvernamental, precum æi militarii pot avea asupra lor æi pot introduce în åarã arme de autoapãrare æi muniåiile aferente, pe bazã de reciprocitate, dacã acestea sunt notificate prin Ministerul Afacerilor Externe æi, respectiv, Ministerul Apãrãrii Naåionale

4 Supliment Frontiera - nr. 1/2007 5Supliment Frontiera - nr. 1/2007

sau Ministerul Administraåiei æi Internelor.(4) La trecerea frontierei de stat militarii

români participanåi la operaåiuni în sprijinul pãcii sau în scopuri umanitare, la exerciåii militare comune cu unitãåi din alte state, precum æi foråele militare strãine care participã la activitãåi ce implicã intrarea, staåionarea sau tranzitarea teritoriului României conform tratatelor æi înåelegerilor internaåionale la care România este parte, pot avea asupra lor armamentul, tehnica de luptã æi muniåiile necesare, dacã acestea sunt notificate prin Ministerul Apãrãrii Naåionale sau Ministerul Administraåiei æi Internelor.

ART. 22(1) Armele de vânãtoare, de tir, cu

aer comprimat, muniåiile pentru acestea, precum æi armele de panoplie aflate asupra cãlãtorilor în tranzit, pe care aceætia le-au declarat, se sigileazã la intrarea în åarã de cãtre personalul poliåiei de frontierã.

(2) Pe timpul tranzitãrii teritoriului României cãlãtorilor le este interzis sã înstrãineze armele æi muniåiile sau sã rupã sigiliile aplicate. La ieæirea din åarã se verificã integritatea æi autenticitatea sigiliilor æi dacã datele de identificare a armelor æi muniåiilor corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat. Dacã sigiliile nu sunt intacte ori datele nu corespund cu cele înscrise în documentele de trecere a frontierei de stat sau armele æi muniåiile au fost înstrãinate integral ori în parte, cãlãtorilor în cauzã li se întrerupe cãlãtoria pânã la clarificarea situaåiei de cãtre autoritãåile competente.

(3) Tranzitarea prin România a armelor de vânãtoare sau de tir æi a muniåiilor corespunzãtoare, aparåinând unor persoane juridice strãine, se face cu aprobarea prealabilã a æefului direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã competente.

ART. 23(1) Armele æi muniåiile prevãzute la art.

21 alin. (1) æi (2), care nu au fost declarate, precum æi alte arme æi muniåii descoperite cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat se reåin în vederea confiscãrii æi se predau pe bazã de proces-verbal autoritãåilor competente.

(2) Persoanele în cauzã se reåin æi se predau autoritãåilor competente în vederea clarificãrii situaåiei lor.

ART. 24Dispoziåiile art. 21 æi 23 se aplicã æi în

cazul substanåelor explozive, al materialelor biologice cu potenåial de contaminare în masã, al substanåelor stupefiante sau psihotrope æi al medicamentelor care conåin substanåe stupefiante sau psihotrope în cantitãåi mai mari decât cele necesare pentru tratamentul personal, precum æi al dispozitivelor sau recipientelor încãrcate cu substanåe toxice sau radioactive aflate asupra persoanelor sau, dupã caz, în mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale ori aeriene care trec frontiera de stat românã.

ART. 25(1) La autoturismele, autobuzele,

autocarele, automarfarele æi celelalte mijloace de transport rutiere care intrã sau ies din åarã controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã în punctele de trecere rutiere.

(2) În punctele de trecere, în cazul transporturilor multimodale, controlul mijloacelor prevãzute la alin. (1) se efectueazã înainte de îmbarcarea/debarcarea în/de pe mijlocul de transport naval, aerian sau feroviar.

ART. 26Controlul pentru trecerea frontierei al

trenurilor se efectueazã în staåia de frontierã sau, pe parcurs, între staåia de frontierã æi o staåie interioarã.

ART. 27(1) La navele care intrã sau ies din

porturile româneæti în/din curse externe controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã în punctele de trecere portuare.

(2) La navele care urmeazã sã opreascã în porturile situate pe Dunãre, în care nu funcåioneazã puncte de trecere, controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã în primul port, situat în amonte sau în aval de acest port, în care funcåioneazã un punct de trecere. La ieæirea din åarã controlul se efectueazã în portul de unde pleacã nava în cursa externã, în situaåia în care în acesta existã un punct de trecere; în caz contrar, navele respective sunt obligate sã opreascã pentru control în unul dintre porturile Galaåi, Sulina, Tulcea, Constanåa-sud sau Moldova Veche.

(3) La navele sub pavilion strãin care navigheazã în sectorul Dunãrii de Jos, între porturile Sulina æi Brãila, controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã la intrare în portul Sulina, iar la ieæire, în unul dintre porturile Brãila, Galaåi, Tulcea sau Sulina, dacã din aceste porturi navele pleacã direct în cursele externe. Controlul navelor care navigheazã prin canalul Dunãre-Marea Neagrã se efectueazã la intrare în portul Constanåa-sud, iar la ieæire, în ultimul port românesc din care navele pleacã în cursã.

(4) În portul Cernavodã se controleazã numai acele nave care sosesc sau pleacã în cursã externã din portul Basarabi, Poarta Albã, Medgidia sau Cernavodã.

(5) Controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã în portul Sulina asupra tuturor navelor care navigheazã prin acesta spre porturile Reni sau Ismail; în portul Sulina nu sunt supuse controlului navele româneæti æi strãine care vin din aceste porturi æi nu se opresc într-un port românesc, precum æi navele de mãrfuri æi pasageri sub pavilion românesc care navigheazã între porturile Constanåa, Sulina, Galaåi æi Brãila, la intrarea æi la ieæirea din sectorul Dunãrii de Jos.

(6) Navele sub pavilion strãin care navigheazã în aval pe Dunãrea interioarã æi urmeazã sã o tranziteze cu oprire efectueazã controlul la intrarea în åarã în portul Cãlãraæi, iar pentru ieæirea din åarã, în ultimul port din care pleacã, dacã este organizat punct de trecere a frontierei, sau în portul Galaåi. Pentru navigaåia în amonte de acest sector al Dunãrii controlul la intrarea în åarã se efectueazã în portul Galaåi, iar pentru ieæirea din åarã, în ultimul port din care pleacã nava, dacã este organizat punct de trecere a frontierei, sau în portul Cãlãraæi.

(7) Navele sub pavilion strãin care navigheazã în tranzit fãrã oprire pe Dunãrea interioarã sau pe canalul Dunãre - Marea Neagrã sunt supuse controlului în portul Cãlãraæi, respectiv în portul Galaåi.

ART. 28(1) În cazul în care în rada portului

a eæuat o navã sau la bordul unei nave a izbucnit un incendiu, navele de salvare sau cele desemnate sã intervinã pentru salvare pot sã iasã în rada pentru acordare de ajutor, fãrã a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situaåii se aduc la cunoætinåa æefului punctului de trecere, de îndatã, de cãtre cãpitãnia portului.

(2) Când în port a izbucnit un incendiu

sau a apãrut un pericol iminent care afecteazã siguranåa navelor ori care pune în pericol siguranåa navelor, acestora li se permite ieæirea din port în radã, fãrã a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei.

ART. 29(1) Activitatea de cãutare æi salvare a vieåii

omeneæti în marea teritorialã se organizeazã æi se desfãæoarã pe baza acordurilor bilaterale dintre statele riverane Mãrii Negre, încheiate în conformitate cu prevederile Convenåiei internaåionale (SAR) din 1979 privind cãutarea æi salvarea pe mare, adoptatã la Hamburg la 27 aprilie 1979.

(2) Delimitarea regiunilor de cãutare/salvare între statele riverane Mãrii Negre nu este legatã de delimitarea liniei de frontierã.

(3) Serviciile de cãutare æi salvare se desfãæoarã în conformitate cu principiul primului sosit la locul unde are loc activitatea de cãutare æi salvare, dacã prin acordurile bilaterale ale României cu statele riverane Mãrii Negre nu se stabileæte altfel. Salvatorul este obligat sã îæi anunåe prezenåa æi motivul acesteia în apele teritoriale ale României sau deasupra acestora, prin staåia radiocoastã care va informa imediat cãpitãnia portului în a cãrei zonã de jurisdicåie se aflã salvatorul æi inspectoratul judeåean al poliåiei de frontierã.

(4) Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (1) æi numai în scopul cãutãrii locului de producere a accidentelor maritime æi al salvãrii supravieåuitorilor, cu excepåia cazurilor în care statele riverane Mãrii Negre convin altfel, se autorizeazã intrarea imediatã în/deasupra mãrii teritoriale a României a unitãåilor de salvare aparåinând celorlalte state riverane.

ART. 30(1) Controlul documentelor privind

identitatea strãinilor, membri ai echipajelor navelor care executã voiaje internaåionale, æi a pasagerilor pentru trecerea frontierei se efectueazã cu respectarea prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 1.335/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Convenåiei privind facilitarea traficului maritim internaåional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965, cu modificãrile æi completãrile ulterioare.

(2) La navele româneæti de transport de mãrfuri care, din motive justificate, sunt obligate sã staåioneze în rada portului, accesul la uscat al membrilor echipajelor este permis cu aprobarea æefului punctului de trecere. În acest caz controlul navelor se executã dupã intrarea lor în port, iar controlul carnetelor de marinar se efectueazã la coborârea pe uscat.

ART. 31(1) Membrilor echipajelor navelor aflate

în rada portului, asupra cãrora la sosire nu s-a efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistenåã medicalã cu accesul medicului la bord, la cererea comandanåilor de navã æi cu aprobarea æefului punctului de trecere.

(2) În baza avizului organelor sanitare competente debarcarea marinarilor strãini în vederea internãrii în unul dintre spitalele oraæului portuar se aprobã de æeful punctului de trecere, la cererea cãpitãniei portului.

ART. 32(1) Marinarii rãmaæi pe teritoriul

României dupã plecarea navei se vor prezenta la agenåia companiei de navigaåie de care aparåine nava, pentru a li se rezolva

4 Supliment Frontiera - nr. 1/2007 5Supliment Frontiera - nr. 1/2007

situaåia. Dacã în localitatea portuarã nu existã agenåie de navigaåie, æeful punctului de trecere permite marinarilor plecarea din åarã cu altã navã.

(2) Marinarilor strãini aflaåi pe nave în porturile româneæti, care urmeazã sã se deplaseze în interes de serviciu într-un alt port sau într-o altã localitate de pe teritoriul României, pentru a lua legãtura cu misiunea diplomaticã sau cu oficiul consular al statului ai cãrui cetãåeni sunt, li se acordã, la cerere, vizã de intrare. Cererea de vizã se rezolvã prin agenåia de navlosire sau prin agenåia de navigaåie a statului de care aparåine nava ori de cãtre æefii punctelor de trecere. În cazul deplasãrii marinarilor spre alte state li se acordã vize de tranzit.

(3) Trecerea oricãrui membru al echipajului unei nave strãine în echipajul altei nave strãine, aflatã în unul dintre porturile româneæti, se face prin modificarea corespunzãtoare de cãtre comandanåii celor douã nave a listelor cuprinzând echipajul acestora, cu acordul agenåilor navelor. Listele cuprinzând echipajele sunt prezentate la cãpitãnia portului, la æeful punctului de trecere a frontierei la biroul vamal æi la biroul direcåiei de sãnãtate publicã din port de cãtre agenåii navelor.

ART. 33(1) La navele de pasageri sub pavilion

românesc sau sub pavilion strãin, precum æi la pasagerii aflaåi pe navele de mãrfuri care vin sau pleacã în/din România controlul documentelor la trecerea frontierei se efectueazã asupra persoanelor æi bunurilor la debarcarea æi, respectiv, îmbarcarea la/de pe nave.

(2) Accesul pasagerilor strãini la uscat este permis numai dupã îndeplinirea formalitãåilor legale pentru trecerea frontierei de stat.

ART. 34Æefii misiunilor diplomatice, oficiilor

consulare, precum æi æefii reprezentanåelor organizaåiilor internaåionale aflate pe teritoriul României, în limitele convenåiilor la care statul român este parte, au acces la bordul navelor de comerå strãine aflate în porturile sau apele teritoriale româneæti, în baza cãråilor de identitate eliberate de Ministerul Afacerilor Externe.

ART. 35Accesul la bord al membrilor de familie

ai marinarilor strãini îmbarcaåi pe navele aflate în porturile româneæti care navigheazã între porturile Constanåa, Sulina æi Moldova Veche se face pe baza paæapoartelor ori a altor documente de trecere a frontierei, la cererea comandantului navei æi cu avizul æefului punctului de trecere.

ART. 36(1) În aeroporturi controlul pentru

trecerea frontierei se face la plecarea æi la sosirea aeronavelor în/din curse internaåionale. Când din cauze de foråã majorã o aeronavã de transport internaåional nu îæi poate continua cursa æi cãlãtorii în tranzit nu au legãturi imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul în localitate pânã la îmbarcarea în prima aeronavã sau tranzitarea teritoriului României cu alte mijloace de transport, în baza vizei de tranzit acordate în punctul de trecere, potrivit legii.

(2) În cazul în care aeronavele care efectueazã curse internaåionale aterizeazã din cauze de foråã majorã pe aeroporturi care nu sunt destinate traficului internaåional, situate în afara zonei de frontierã, controlul

pentru trecerea frontierei se asigurã de cãtre unitatea de poliåie æi autoritatea vamalã cele mai apropiate.

(3) Cãlãtorilor în tranzit, cu escalã în România, nu li se efectueazã controlul paæapoartelor dacã nu pãrãsesc aerogara, cu excepåia situaåiilor deosebite ce reclamã efectuarea acestui control.

ART. 37Avioanele militare româneæti æi strãine

si echipajele lor, atunci când aterizeazã sau decoleazã de pe aeroporturi româneæti deschise traficului internaåional, se supun regulilor prevãzute la art. 36.

SECÅIUNEA a 3-aAccesul, circulaåia æi alte activitãåi ce

se desfãæoarã în zona de frontierã æi în punctele de trecere a frontierei de stat

ART. 38(1) Zborurile aeronavelor civile care

executã operaåiuni aeriene în spaåiul aferent zonei de frontierã vor fi comunicate Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã de cãtre operatorii aerieni care efectueazã zborurile respective, cu cel puåin o orã înainte de decolare, cu precizarea tipului æi înmatriculãrii aeronavei, a itinerarului æi a orarului de zbor.

(2) Zborurile având drept scop acordarea asistenåei medicale sau a ajutorului umanitar de urgenåã, efectuate în spaåiul aerian aferent zonei de frontierã, se comunicã Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã de cãtre operatorii aerieni care executã zborurile respective, înainte de decolare, cu precizarea tipului æi înmatriculãrii aeronavei, a itinerarului æi a orarului de zbor.

(3) Zborurile menåionate la alineatele precedente, pentru care, conform reglementãrilor aeronautice în vigoare, este necesarã obåinerea unei autorizaåii de survol, se comunicã Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã de cãtre Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã în momentul emiterii autorizaåiei respective.

(4) Prevederile prezentului articol nu se aplicã în cazul zborurilor efectuate pe cãile aeriene alocate traficului aerian internaåional.

ART. 39În zonã de frontierã, pe adâncimea

de 500 metri de la linia de frontierã cãtre interior, cu avizul direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã competente, se pot executa activitãåi cum sunt: mineritul, exploatãrile de åiåei, de gaze, de ape minerale, de ape termale, exploatãrile forestiere, balastiere sau de cariere, lucrãrile de îmbunãtãåiri funciare æi irigaåii, îndiguirile, lucrãrile sau construcåiile pe cursurile de apã, lucrãri de asigurare a condiåiilor de navigaåie, construcåiile æi amenajãrile turistice, de agrement sau de altã naturã, cercetãrile sau prospectãrile geologice.

ART. 40Pescuitul industrial æi sportiv în apele

de frontierã, apele maritime interioare æi în marea teritorialã se efectueazã, în condiåiile legii, în locurile æi sectoarele stabilite de autoritãåile competente, cu avizul prealabil al æefului inspectoratului judeåean al poliåiei de frontierã.

ART. 41 (modificat de Legea nr. 243/2002)

Bãrcile æi ambarcaåiunile înmatriculate potrivit legii, aflate în apele de frontierã æi apele maritime interioare, se pãstreazã

în locurile stabilite de cãpitãniile de port sau, dupã caz, de autoritãåile administraåiei publice locale, cu avizul æefilor sectoarelor poliåiei de frontierã, luându-se mãsuri de cãtre cei care le deåin, pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegalã a frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte activitãåi ilicite.

ART. 42 (modificat de art. 1 O.U. nr. 108/2006)

(1) Activitãåile de agrement æi sportive în apele de frontierã se pot desfãæura cu aprobarea cãpitãniei de port sau, dupã caz, a administraåiei publice locale æi cu avizul æefului sectorului poliåiei de frontierã.

(2) În apele de frontierã, în marea interioarã æi în marea teritorialã navele cu excursioniæti, precum æi orice altã navã sau ambarcaåiune nu au voie sã acosteze decât în porturi sau în alte locuri special amenajate în acest scop. În caz de foråã majorã acostarea se poate face în orice punct de pe malul românesc, anunåându-se cea mai apropiatã formaåiune localã a poliåiei de frontierã sau, în lipsa acesteia, a poliåiei. Dispoziåiile acestui alineat nu se aplicã cetãåenilor români posesori de bãrci.

(3) Avizul direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã competente este obligatoriu pentru navele æi ambarcaåiunile strãine care navigheazã pe Dunãrea interioarã, pe braåul Tulcea æi braåul Sulina.

ART. 43 (modificat de art. 1 O.U. nr. 108/2006)

Pãæunatul animalelor este permis în timpul zilei pânã la fâæia de protecåie a frontierei de stat, la frontierã externã, sau pânã la culoarul de frontierã, la frontiera internã, iar noaptea, pânã la 500 metri faåã de acestea, cãtre interior, în locurile stabilite de autoritãåile administraåiei publice locale æi cu avizul æefului sectorului poliåiei de frontierã.

ART. 44 (modificat de art. 1 O.U. nr. 108/2006)

(1) Vânãtoarea de-a lungul frontierei de stat pe adâncimea de 500 metri de la fâæia de protecåie a frontierei de stat, la frontiera externã, sau de la culoarul de frontierã, la frontiera internã, cãtre interior, pentru frontiera de uscat, æi de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apã, este interzisã.

(2) Vânãtoarea organizatã a animalelor de pradã, pe adâncimea prevãzutã la alin. (1), este admisã numai ziua æi numai de la fâæia de protecåie a frontierei de stat, la frontiera externã, sau de la culoarul de frontierã, la frontiera internã, cãtre interior, pe baza hotãrârilor consiliilor locale æi cu avizul prealabil al æefului sectorului poliåiei de frontierã.

ART. 45 (completat æi abrogat paråial de art. 1 O.U. nr. 108/2006)

(1) Orice activitate în punctele de trecere a frontierei de stat, alta decât efectuarea controlului de frontierã, se poate desfãæura numai dupã obåinerea prealabilã a avizului din partea æefului direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã competente sau a æefului structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare, a autoritãåilor administraåiei publice locale æi a altor autoritãåi prevãzute de lege, dupã caz.

(2) Încãlcarea condiåiilor prevãzute în avizul eliberat conform alin. (1) poate duce la retragerea avizului æi la sancåionarea contravenåionalã a titularului acestuia.

ART. 46(1) Persoanelor care se deplaseazã

sau care desfãæoarã diferite activitãåi în

6 Supliment Frontiera - nr. 1/2007 7Supliment Frontiera - nr. 1/2007

apropierea frontierei de stat le este interzis:a) sã tragã cu arma peste frontiera de

stat;b) sã deterioreze sau sã distrugã semnele

de frontierã, instalaåiile sau mijloacele tehnice de pazã ale poliåiei de frontierã;

c) sã utilizeze focul deschis fãrã luarea mãsurilor pentru împiedicarea propagãrii focului la vecinãtãåi;

d) sã fixeze pe bandã magneticã, pe hârtie sau alt suport imagini care sã redea poråiuni din teritoriul statelor vecine;

e) sã facã schimb de obiecte sau corespondenåã peste frontiera de stat, în alte puncte decât cele destinate prin lege acestui scop;

f) sã desfãæoare activitãåi care pot polua apele, marea, aerul sau solul în zona de frontierã, precum æi apele maritime aflate sub jurisdicåia statului român;

g) sã poarte convorbiri neautorizate peste linia de frontierã;

h) sã comitã fapte, gesturi sau sã profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetãåenilor acestuia.

(2) Restricåiile prevãzute la alin. (1) lit. d), e) æi g) sunt aplicabile doar în situaåia în care acestea sunt prevãzute în acordurile sau convenåiile privitoare la frontierã încheiate de România cu statele vecine.

ART. 47În situaåii deosebite, pe timpul unor

acåiuni ale poliåiei de frontierã, se poate opri temporar accesul æi desfãæurarea unor activitãåi în apropierea frontierei de stat în afara localitãåilor. Aceste mãsuri vor fi aduse la cunoætinåa autoritãåilor administraåiei publice locale æi populaåiei în timp util.

CAP. 4Sistemul de Informare Naåional privind

circulaåia persoanelor æi bunurilor prin frontierã (SIF)

SECÅIUNEA 1Dispoziåii privind înfiinåarea, scopul

funcåionãrii æi gestionarea SIF

ART. 48Se înfiinåeazã Sistemul de Informare

Naåional privind circulaåia persoanelor æi bunurilor prin frontierã, denumit în continuare SIF, sistem unitar la nivel naåional, prin care se åine evidenåa, se prelucreazã æi se valorificã informaåiile cu privire la criminalitatea transfrontalierã æi infracåiunile de frontierã, la persoane æi bunuri.

ART. 49(1) Scopul funcåionãrii SIF constã în

sprijinirea acåiunilor de menåinere a ordinii publice æi siguranåei naåionale æi aplicarea prevederilor legale cu privire la circulaåia persoanelor æi bunurilor pe teritoriul României.

(2) Autoritatea publicã centralã care gestioneazã æi rãspunde de SIF este Ministerul Administraåiei æi Internelor.

ART. 50(1) SIF cuprinde acele categorii de

date referitoare la persoane fizice æi bunuri care sunt furnizate de autoritãåile publice, denumite în continuare autoritãåi semnalate, necesare asigurãrii respectãrii regimului juridic al frontierei de stat, precum æi altor interese legitime ale statului.

(2) Autoritãåile semnalate rãspund de veridicitatea datelor introduse sau transmise pentru a fi introduse în SIF.

ART. 51Utilizarea SIF se face cu respectarea

dispoziåiilor legale privind protecåia datelor, precum æi protecåia persoanei împotriva prelucrãrii automate neautorizate a datelor referitoare la persoane.

SECÅIUNEA a 2-aFuncåionarea SIF

ART. 52În SIF pot sã introducã date, sã le

modifice, sã le æteargã æi sã le prelucreze autoritãåile cu atribuåii în domeniul apãrãrii naåionale, ordinii publice æi siguranåei naåionale, cele cu atribuåii în domeniul respectãrii regimului juridic al frontierei de stat, precum æi autoritatea judecãtoreascã, potrivit competenåelor legale, pe baza protocoalelor încheiate de Ministerul Administraåiei æi Internelor cu fiecare autoritate.

ART. 53(1) Cu privire la persoane sunt introduse

urmãtoarele date:a) numele æi prenumele, numele

anterior, pseudonimele sau poreclele care au fost eventual înregistrate separat;

b) semnele fizice particulare, obiective æi inalterabile;

c) prima literã a celui de-al doilea prenume;

d) data æi locul naæterii;e) sexul;f) cetãåenia;g) menåiunea cã persoanele în cauzã

sunt înarmate, dupã caz;h) menåiunea cã persoanele în cauzã

sunt violente, dupã caz;i) motivul semnalãrii;j) mãsura care trebuie luatã.(2) Includerea altor date cu privire la

persoane se face potrivit legii.ART. 54Datele privind strãinii semnalaåi ca

inadmisibili sunt introduse în SIF în temeiul unei comunicãri fãcute de o autoritate administrativã sau judecãtoreascã, potrivit legii.

ART. 55(1) Datele privind persoanele cãutate în

vederea extrãdãrii sau expulzãrii se introduc sau se transmit de cãtre autoritatea care a dispus mãsura, potrivit legii.

(2) În situaåia în care motivul semnalãrii este sãvâræirea unei infracåiuni, autoritatea semnalant comunicã, o datã cu semnalarea, documentele æi urmãtoarele informaåii care privesc cazul:

a) autoritatea care a emis cererea;b) începerea urmãririi penale, existenåa

unui mandat de arestare, a unui mandat de aducere ori a unei hotãrâri judecãtoreæti executorii;

c) natura æi calificarea juridicã a infracåiunii;

d) descrierea circumstanåelor sãvâræirii infracåiunii, inclusiv momentul, locul, gradul de participare la infracåiuni a persoanei semnalate;

e) consecinåele infracåiunii, în mãsura posibilitãåilor.

ART. 56(1) Datele privind persoanele dispãrute

se introduc de organele abilitate ale Ministerului Administraåiei æi Internelor æi ale Ministerului Justiåiei.

(2) În SIF pot fi introduse, de cãtre autoritãåile autorizate sau la solicitarea autoritãåilor interesate, æi date referitoare la persoanele care necesitã o formã de protecåie, potrivit legii.

ART. 57(1) Pentru a preveni sãvâræirea

infracåiunilor de frontierã æi ameninåãrilor la ordinea publicã în SIF pot fi introduse date provizorii referitoare la persoane sau bunuri, în scopul urmãririi lor æi al controlului la frontierã, dacã:

a) existã indicii temeinice cã persoana în cauzã intenåioneazã sã comitã sau comite infracåiuni;

b) aprecierea persoanei în cauzã permite, în temeiul faptelor sancåionate de lege, comise pânã în prezent, sã se presupunã cã aceasta va comite æi în viitor alte asemenea fapte.

(2) O semnalare poate fi introdusã în SIF de cãtre sau la cererea autoritãåilor responsabile pentru siguranåa naåionalã, dacã permite sã se presupunã cã informaåiile prevãzute la alin. (4) sunt necesare pentru prevenirea unei ameninåãri grave din partea persoanei în cauzã sau a altor ameninåãri grave pentru siguranåa internã æi externã a României.

(3) În cadrul supravegherii sub acoperire urmãtoarele informaåii pot fi culese æi introduse în SIF, în totul sau în parte, cu ocazia controlului la frontierã sau a altor controale poliåieneæti æi vamale efectuate în interiorul åãrii:

a) faptul cã persoana sau vehiculul semnalat a fost gãsit;

b) locul, momentul sau motivul verificãrii;

c) itinerarul æi destinaåia cãlãtoriei;d) persoanele care însoåesc persoana în

cauzã sau ocupanåii vehiculului;e) vehiculul utilizat;f) obiectele transportate;g) circumstanåele în care a fost gãsitã

persoana sau vehiculul.(4) Cu ocazia culegerii informaåiilor

se iau mãsuri pentru a nu pune în pericol caracterul discret al supravegherii.

(5) În cadrul controlului specific menåionat la alin. (1) persoanele, vehiculele æi bunurile transportate pot fi percheziåionate, pentru realizarea scopului prevãzut la alin. (2) si (3); dacã controlul specific nu este autorizat, acesta se va transforma, în mod automat, în supraveghere.

ART. 58(1) Datele privind bunurile cãutate

pentru a fi confiscate sau pentru a fi utilizate ca probe într-un proces penal se introduc în SIF.

(2) Dacã în urma unei cãutãri se descoperã existenåa unei semnalãri privind un bun gãsit, poliåia de frontierã contacteazã autoritatea semnalatã pentru a conveni asupra mãsurilor necesare; în acest scop pot fi transmise æi date cu caracter personal, cu respectarea prevederilor legale privind protecåia datelor cu caracter personal.

(3) în SIF se introduc date referitoare la urmãtoarele categorii de bunuri:

a) vehiculele cu motor cu o capacitate cilindricã mai mare de 50 cmc, furate sau pierdute;

b) remorcile æi rulotele care au o masã netã mai mare de 750 kg, furate sau pierdute;

c) armele de foc furate sau pierdute;d) formulare cu regim special, în alb,

furate sau pierdute;e) documentele care atestã identitatea

persoanei (documente de identitate, paæapoarte, permise de conducere), care au fost furate sau pierdute;

f) bancnotele sau titlurile de valoare

6 Supliment Frontiera - nr. 1/2007 7Supliment Frontiera - nr. 1/2007

suspecte;g) alte bunuri cu regim special, potrivit

legii, furate sau pierdute.ART. 59(1) În afara autoritãåilor prevãzute la

art. 52 alin. (1) pot avea acces la datele introduse în SIF æi alte autoritãåi publice, în baza protocolului încheiat cu Ministerul Administraåiei æi Internelor.

(2) Autoritãåile prevãzute la alin. (1) æi cele prevãzute la art. 52 alin. (1), stabilite sã utilizeze baza de date a SIF, vor comunica Ministerului Administraåiei æi Internelor, pentru autorizare, structurile proprii desemnate sã utilizeze SIF. Autorizarea va cuprinde datele care se pot cãuta æi scopul pentru care poate fi efectuatã cãutarea.

(3) Mijloacele tehnice æi costurile necesare realizãrii accesului se asigurã de fiecare autoritate interesatã, cu respectarea cerinåelor de naturã tehnicã impuse de gestionarul SIF.

SECÅIUNEA a 3-aControlulART. 60

(1) Orice autoritate dintre cele prevãzute la art. 52 alin. (1) æi la art. 59 alin. (1) poate reproduce date introduse în SIF de altã autoritate numai cu acordul acesteia æi numai pentru îndeplinirea atribuåiilor legale.

(2) Semnalãrile autoritãåilor altor state, care au un sistem similar de informare, la care Poliåia de Frontierã Românã, Poliåia Românã sau Direcåia Generalã a Vãmilor au acces conform unui document bilateral, se utilizeazã în conformitate cu prevederile acelui document.

ART. 61(1) Orice modificare a scopului utilizãrii

datelor din SIF se face cu acordul autoritãåii române sau strãine semnalate æi numai pentru a preveni o ameninåare gravã æi iminentã pentru interesul public, ordinea publicã æi siguranåa naåionalã ori sãvâræirea altor fapte grave.

(2) Datele nu pot fi utilizate în scopuri administrative; fac excepåie datele privind strãinii semnalaåi ca inadmisibili.

ART. 62(1) Autoritãåile prevãzute la art. 52 alin.

(1) æi la art. 59 alin. (1) sunt responsabile pentru exactitatea, actualitatea æi legalitatea introducerii datelor în SIF. Numai autoritatea în cauzã are dreptul sã modifice, din proprie iniåiativã sau la solicitarea gestionarului SIF, sã adauge sau sã æteargã datele pe care le-a introdus.

(2) Dacã o altã autoritate, un alt organ al administraåiei de stat sau o altã persoanã, alta decât cea semnalatã, deåine probe cã unele date introduse în SIF nu corespund stãrii de fapt, informeazã fãrã întârziere gestionarul SIF, care are obligaåia sã cearã autoritãåii semnalate corectarea sau ætergerea datelor în cauzã.

ART. 63Fiecare autoritate prevãzutã la art. 52

alin. (1) æi la art. 59 alin. (1) desemneazã un organ de control însãrcinat sã verifice corectitudinea introducerii datelor proprii în SIF sau dacã prelucrarea æi utilizarea acestor date nu încalcã drepturile persoanei la care se referã. În acest scop organul de control are acces la secåiunea de date proprii introduse în SIF.

ART. 64(1) Datele introduse în SIF, referitoare la

persoanele prevãzute la art. 56, se pãstreazã numai pe durata necesarã atingerii scopului pentru care au fost furnizate. Necesitatea pãstrãrii acestor date se examineazã periodic, la un interval de cel mult 3 ani de la introducerea lor, de cãtre autoritatea semnalatã. Datele referitoare la bunuri æi obiecte se examineazã periodic, la un interval de cel mult 1 an.

(2) Organul de control poate stabili, dupã caz, termene de examinare mai scurte, dacã împrejurãrile sau faptele semnalate permit acest lucru.

(3) Gestionarul SIF informeazã autoritãåile prevãzute la art. 52 alin. (1) æi la art. 59 alin. (1) despre ætergerile de date programate în sistem, acordând un preaviz de o lunã.

(4) Autoritatea semnalatã poate decide în termenul de examinare sã menåinã semnalarea, dacã menåinerea ei este necesarã scopurilor pentru care a fost fãcutã. Orice prelungire fãcutã trebuie comunicatã gestionarului SIF. Dispoziåiile alin. (1) sunt aplicabile æi pentru semnalãrile care au fost prelungite.

ART. 65(1) Celelalte date, altele decât cele

prevãzute la art. 64, sunt pãstrate cel mult 10 ani, datele referitoare la documentele de identitate eliberate æi la bancnotele înregistrate cel mult 5 ani, iar cele referitoare la vehiculele cu motor, remorci æi rulote cel mult 3 ani.

(2) Dupã intervalul de timp prevãzut la alin. (1) datele respective se mai pãstreazã timp de un an într-o arhivã constituitã la gestionarul SIF. Arhiva se va putea consulta numai în scopul verificãrii ulterioare a exactitãåii æi legalitãåii introducerii datelor în SIF. Dupã trecerea acestui interval datele vor fi distruse.

ART. 66Fiecare autoritate prevãzutã la art. 52

alin. (1) æi la art. 59 alin. (1) rãspunde pentru orice prejudiciu cauzat unei persoane prin utilizarea fiæierului SIF.

ART. 67(1) Fiecare autoritate prevãzutã la art. 52

alin. (1) æi art. 59 alin. (1) adoptã, în ceea ce priveæte domeniul sãu de responsabilitate din cadrul SIF, mãsurile necesare pentru:

a) a preveni accesul oricãrei persoane neautorizate la instalaåiile utilizate pentru prelucrarea datelor personale;

b) a preveni citirea, copierea, modificarea sau eliminarea suporturilor de date de cãtre persoane neautorizate;

c) a preveni introducerea neautorizatã a unor date în fiæier æi orice consultare, modificare sau ætergere neautorizatã a unor date personale introduse în fiæier;

d) a preveni utilizarea sistemului de prelucrare automatã a datelor de cãtre persoane neautorizate prin intermediul echipamentelor de transmitere a datelor;

e) a garanta cã, în ceea ce priveæte utilizarea unui sistem automat de prelucrare a datelor, persoanele autorizate au acces numai la datele pentru care sunt responsabile;

f) a garanta cã se pot controla æi stabili autoritãåile cãrora li s-au transmis date personale prin echipamentul de transmitere a datelor;

g) a garanta cã se poate controla æi stabili, ulterior, care date personale au fost introduse în sistemul de prelucrare automatã a datelor, precum æi momentul æi persoanele care le-au introdus;

h) a preveni citirea, copierea, modificarea sau ætergerea datelor personale în timpul transmiterii lor sau al transportului suporturilor de date.

(2) Pentru prelucrarea datelor în secåiunea sa fiecare autoritate poate desemna numai persoane cu calificare specialã, supuse controalelor de securitate la accesul în spaåiile de lucru æi la instalaåiile utilizate pentru prelucrarea datelor personale.

CAP. 5Rãspunderi æi sancåiuni

ART. 68Încãlcarea dispoziåiilor prevãzute în

prezenåa ordonanåã de urgenåã atrage, dupã caz, rãspunderea penalã, civilã, contravenåionalã sau administrativã a persoanei vinovate.

ART. 69Pentru faptele prevãzute la art. 46 lit. f)

poliåiætii de frontierã æi organele specializate ale administraåiei publice centrale æi locale aplicã prevederile dispoziåiilor legale privind protecåia mediului.

ART. 70 (neconstituåionalitate respinsã dez. 106/2006) (neconstituåionalitate respinsã dez. 220/2005) (completat de art. 5 Legea nr. 278/2006) (completat de art. 29 Legea nr. 39/2003)

(1) Intrarea sau ieæirea din åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de stat constituie infracåiune æi se pedepseæte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

(2) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) a fost sãvâræitã în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, fapta se pedepseæte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

ART. 71 (modificat de art. 29 din Legea nr. 39/2003)

(1) Fapta persoanei care racoleazã, îndrumã sau cãlãuzeæte una sau mai multe persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum æi a celei care organizeazã aceasta activitate constituie infracåiune æi se pedepseæte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Fapta de a se asocia sau a iniåia constituirea unei asocieri în scopul sãvâræirii faptei prevãzute la alin. (1) ori aderarea sau sprijinirea sub orice formã a unei astfel de asocieri se pedepseæte cu închisoare de la 3 la 10 ani.

ART. 72 (abrogat de art. 29 din Legea nr. 39/2003)

Tentativa la infracåiunile prevãzute la art. 70 æi 71 se pedepseæte.

ART. 73Bunurile æi valorile care au servit

sau care au fost destinate sã serveascã la sãvâræirea infracåiunilor prevãzute la art. 70 æi 71 ori care au fost obåinute prin sãvâræirea acestor infracåiuni, dacã sunt ale infractorului, se confiscã.

ART. 74Orice utilizare a datelor din SIF care

nu este conformã cu dispoziåiile legii constituie abuz în serviciu contra intereselor persoanelor æi se pedepseæte conform Codului penal.

ART. 75 (modificat de Legea 243/2002) (modificat de art. 1 O.U. nr. 108/2006)

Sunt contravenåii, dacã potrivit legii penale nu sunt considerate infracåiuni, urmãtoarele fapte:

a) tragerea cu arma peste frontiera de stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor de frontierã, a instalaåiilor sau mijloacelor tehnice de pazã, supraveghere æi control

8 Supliment Frontiera - nr. 1/2007

ale Poliåiei de Frontierã Române, utilizarea focului deschis fãrã luarea mãsurilor pentru împiedicarea propagãrii focului la vecinãtãåi, în apropierea liniei de frontierã;

b) aducerea în România de cãtre transportatorii aerieni, navali sau tereætri a cetãåenilor strãini sau apatrizi fãrã documente de trecere a frontierei, cu documente sau vize false ori falsificate, sau ascunæi în mijloacele de transport;

c) refuzul sub orice formã de a permite autoritãåilor de frontierã vizitarea aeronavelor, navelor, mijloacelor de transport rutiere sau feroviare, a magaziilor, hambarelor æi a altor locuri ce prezintã interes pentru controlul de frontierã;

d) refuzul unei persoane de a da relaåii pentru stabilirea identitãåii sale, de a se legitima cu actele de identitate ori de a prezenta la control bagajele sau mijloacele de transport, la cererea organelor poliåiei de frontierã sau ale poliåiei;

e) accesul la uscat fãrã aprobarea æefului punctului de trecere al membrilor echipajelor navelor româneæti de transport de mãrfuri care din motive justificate sunt obligate sã staåioneze în raza portului; neprezentarea dupã plecarea navei a marinarilor rãmaæi pe teritoriul României, la agenåia companiei de navigaåie de care aparåine nava, pentru a li se rezolva situaåia; accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor strãini îmbarcaåi pe navele aflate în porturile româneæti care navigheazã între porturile Constanåa, Sulina æi Moldova Veche fãrã paæaport ori alte documente de trecere a frontierei sau fãrã avizul æefului punctului de trecere; desfãæurarea oricãrei activitãåi în punctele de trecere a frontierei de stat, alta decât efectuarea controlului de frontierã, fãrã avizul æefului direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã competente, al æefului structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare, al administraåiei publice locale sau al altei autoritãåi prevãzute de lege, dupã caz;

f) accesul persoanelor în fâæia de protecåie a frontierei de stat pânã la culoarul de frontierã sau malul apelor, dupã caz, fãrã documente de identitate sau fãrã aprobarea administraåiei publice sau avizul æefului formaåiunii locale a poliåiei de frontierã; accesul persoanelor pentru efectuarea unor activitãåi dincolo de fâæia de protecåie a frontierei de stat, în situaåia în care aceasta se constituie mai în adâncime, precum æi în insulele æi ostroavele aparåinând statului român, situate în apele de frontierã, prin alte locuri sau în alte condiåii decât cele stabilite de administraåia publicã localã sau fãrã avizul æefului formaåiunii locale a poliåiei de frontierã; accesul persoanelor în insulele æi ostroavele de formaåiune nouã din apele de frontierã înainte de determinarea apartenenåei acestora; desfãæurarea activitãåilor prevãzute la art. 39 fãrã avizul direcåiilor teritoriale ale poliåiei de frontierã; efectuarea pescuitului în apele de frontierã în alte locuri sau alte sectoare decât cele stabilite de autoritãåile competente; pãstrarea bãrcilor æi ambarcaåiunilor aflate în apele de frontierã sau în apele maritime interioare în alte locuri decât cele stabilite de autoritãåile competente sau neluarea de cãtre cei care le deåin a mãsurilor necesare pentru a preveni folosirea acestora la trecerea ilegalã a frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte activitãåi ilicite; desfãæurarea activitãåilor de agrement æi sportive în apele de frontierã fãrã aprobarea cãpitãniei de

port sau, dupã caz, a administraåiei publice locale sau fãrã avizul æefului sectorului poliåiei de frontierã; acostarea fãrã drept a navelor ambarcaåiunilor cu excursioniæti în alte locuri decât porturile sau locurile special amenajate în acest scop sau lipsa avizului direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã competente în cazul navelor æi ambarcaåiunilor strãine care navigheazã pe Dunãrea interioarã pe braåul Tulcea æi braåul Sulina; pãæunatul animalelor în timpul zilei dincolo de fâæia de protecåie a frontierei de stat, la frontiera externã sau dincolo de culoarul de frontierã, la frontiera internã; pãæunatul animalelor în timpul nopåii în alte locuri decât cele stabilite de autoritãåile administraåiei publice locale sau fãrã avizul æefului sectorului poliåiei de frontierã; vânãtoarea de-a lungul frontierei de stat, pe adâncimea de 500 metri de la fâæia de protecåie a frontierei de stat, la frontierã externã, sau de la culoarul de frontierã, la frontiera internã, cãtre interior, pentru frontierã de uscat, æi de la limita terenului inundabil, pentru frontierã de apã; desfãæurarea vânãtorii, prevãzutã la art. 44 alin (2), fãrã avizul prealabil al æefului sectorului poliåiei de frontierã; fixarea pe bandã magneticã, pe hârtie sau pe alt suport a imaginilor care redau poråiuni din teritoriul statelor vecine, de cãtre persoanele care se deplaseazã sau care desfãæoarã diferite activitãåi în apropierea frontierei de stat, dacã acest lucru este prevãzut în acordurile sau convenåiile privitoare la frontierã încheiate de România cu statele vecine; purtarea de convorbiri neautorizate peste linia de frontierã, dacã acest lucru este prevãzut în acordurile sau convenåiile privitoare la frontierã încheiate de România cu statele vecine; comiterea sau proferarea de cãtre persoanele care se deplaseazã sau desfãæoarã activitãåi în apropierea frontierei de stat de fapte, gesturi sau expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetãåenilor acestuia, dacã acestea sunt prevãzute în acordurile sau convenåiile privitoare la frontierã încheiate de România cu statele vecine.

ART. 76 (modificat de Legea nr. 243/2002) (modificat æi completat de art. 1 O.U. nr. 108/2006)

(1) Contravenåiile prevãzute la art. 75 se sancåioneazã dupã cum urmeazã:

a) cu închisoare contravenåionalã de la 15 zile la 3 luni sau cu amendã de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei cele de la lit. a);

b) cu amendã de la 30.000.000 lei la 150.000.000 lei cele de la lit. b);

c) cu amendã de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei cele de la lit. e);

d) cu amendã de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei cele de la lit. c) æi d);

e) cu amendã de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei cele de la lit. f).

2) Sancåiunea prevãzutã la alin. (1) lit. b) se aplicã transportatorului pentru fiecare persoanã transportatã.

(3) Prevederile prezentei ordonanåe de urgenåã se completeazã cu dispoziåiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea æi sancåionarea contravenåiilor. Fac excepåie contravenåiile prevãzute la alin. (1) lit. a) æi b), cãrora nu li se aplicã dispoziåiile art. 25-27.

(4) Cuantumul amenzilor se actualizeazã prin hotãrâre a Guvernului.

ART. 77 (modificat de Legea nr. 243/2002)

(1) Contravenåiile prevãzute la art. 75 se constatã æi sancåiunile se aplicã, potrivit legii, dupã caz, de cãtre personalul Poliåiei

de Frontierã Române, al Poliåiei Române sau de cãtre împuterniciåii autoritãåilor administraåiei publice locale.

(2) În cazul sancåiunilor cu amendã contravenientul poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenåiei, la instanåa de judecatã, potrivit legii.

(3) În cazul contravenåiilor prevãzute la art. 75 lit. a), dacã agentul constatator apreciazã cã sancåiunea amenzii este îndestulãtoare, aplicã amenda. În caz contrar procesul-verbal de constatare a contravenåiei se trimite de îndatã judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã a fost sãvâræitã contravenåia. Împotriva hotãrârii pronunåate de instanåã se poate face cerere de reexaminare, în termen de 24 de ore de la pronunåare, dacã contravenientul a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacã a lipsit de la dezbateri.

(4) Sancåiunea închisorii contravenåionale poate fi aplicatã minorilor numai dacã au împlinit vârsta de 16 ani; în acest caz limitele sancåiunii prevãzute în prezenta ordonanåã de urgenåã se reduc la jumãtate.

(5) În cazul minorilor care nu au împlinit vârsta de 16 ani se aplicã prevederile legii privind regimul ocrotirii unor categorii de minori.

ART. 78 (modificat de art. 1 O.U. nr. 108/2006)

Din sumele rezultate din amenzile aplicate conform art. 76, precum æi din valorificarea bunurilor de contrabandã sau a altor bunuri supuse confiscãrii, conform legii, o cotã de 50% va reveni Poliåiei de Frontierã Române, Poliåiei Române sau autoritãåii publice locale din care face parte agentul constatator. Aceastã sumã se reåine integral ca venituri extrabugetare, cu titlu permanent, æi va fi repartizat astfel: 20% pentru premierea persoanelor care au descoperit sãvâræirea faptei æi au aplicat sancåiunea, iar 80% pentru finanåarea cheltuielilor materiale æi de capital; sumele rãmase necheltuite la sfâræitul fiecãrui an se reporteazã în anul urmãtor, având aceeaæi destinaåie.

ART. 79Amenzile aplicate persoanelor fizice sau

juridice strãine pot fi plãtite æi în valutã liber convertibilã, prin transformarea amenzilor din lei în valutã convertibilã, la cursul valutar oficial în vigoare la data sãvâræirii contravenåiei.

CAP. 6Dispoziåii finale æi tranzitorii

ART. 80Dispoziåiile prezentei ordonanåe de urgenåã

se completeazã cu prevederile acordurilor, convenåiilor æi altor înåelegeri internaåionale în materie, încheiate de România cu teråe state, ratificate potrivit legii.

ART. 81Ministerul Administraåiei æi Internelor

va elabora normele de aplicare a prezentei ordonanåe de urgenåã, pe care le va supune Guvernului spre adoptare în termen de 40 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanåe de urgenåã.

ART. 82La intrarea în vigoare a prezentei

ordonanåe de urgenåã se abrogã Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 24 august 2000, precum æi orice alte dispoziåii contrare.

* Sumele de bani sunt exprimate în lei vechi.