srenrsr.r Eowrl KrNc s-a nSscutin Portland, Maine, in 194v, al doilea fiu al lui

Donald 5i Nellie Ruth Pillsbury King. CAnd avea doi ani, tatSlsSu;i-a abandonat

familia, iar micul Stephen a avut o copilSrie grea, marcat6 de repetate mutiri

dintr-un orag in altul. A indragit matineele anilor '50, r.inde se proiectau mai

alesfilme de groazb giSE, iarin 1960|-a descoperit pe H.P. Lovecraft, care a

avut o influenla decisivd abupra lui - s-a apucat si a$earni povegti la o ma;ini

de scris c6reia ii lipsea tasta ,,N", pe care o vom intAlni mai llrziuin M'sery

lntre 1962 9i 1966 a frecventat Liceul Lisbon Falls, iarintre '1966 9i 1970 a.

urmat cursurile Universitalii Maine din orono. in aceaste perioadi a lucrat la

biblioteca facultnlii gi a publicat primele sale povestiriin revista Maine campus,

unde a linut 5i o rubrici permanenta. in iunie '1970 a oblinut licenla in litera-

tur6, un certificat de profesor de liceu gi o diploma pentru eloculiune ;i artS

dramatici.

ln 1971s-a cisitorit cu Tabitha Jane Spruce, viitoarea scriitoare gi poetd

T. King. impreund au trei copii. O vreme a trdit intr-o rulotS ;i a lucrat intr-o

spSlatorie industriali, apoi a devenit profesor de engleza la Hampden Academy,

Maine. o via!5 grea. plina de lipsuri, care-l va duce la alcoolism. A inceput s5

scrie Carne, daC fiindci romanul nu avansa deloc, l-a aruncat la gunoi. Tabitha

insi, care nu se indoia de talentul lui, a recuperat manuscrisul 9i l-a convins sa-l

duci la bun sf6rgit. in 1973 declicul s-a produs: concernul editorial Doubleday

a acceptat spre publicare Canie, iar New American Library a cumpdrat dreptu-

rile ediliei de buzunar cu suma record de 400 000 de dolari. ln 1975 familia sa

;i-a cumpdrat prima cas6 la Bridgton, Maine, iar Stephen King a publicat

Salem,s Lot. De acum inainte i;i va consacra viala exclusiv crealiei literare 9i,

" intr-o mai mic6 misurd, producliei cinematografice. Aproape toate romanele

lui au fost ecranizate gi King acordd permisiunea studenlilor la regie si adapteze

povestirile sale pentru suma sirirbolicd de un dolar.

Autor a peste patruzeci de romane;i douS sute de povestiri, a doborat toate

recordurile de vAnziri 5i a primit numeroase premii, printre care 5i prestigioasa

Medalie pentru contribulii Deosebite in Domeniul Literaturii Americane ofe-

ritS de National Book Foundation. ln 2010 venitul sdu anual a fost estimat

la peste 40 de milioane de dolari.

TINLITURILEPUSTII

Edijia a II-a

Traducere din limba englezA

Mncra PrucAlaN

$TEPHEN

KINE

NEMIRA

550 STEPHEN KING

incheierea acestui al treilea volum, aga cum s-ar Putea sr fie qi

unii dintre cititorii mei. tn acelagi timp, ci4ile care se scriu sin-

gure (9i eceasta aga a ficut, in cea mai mare parte) trebuie de ase-

menea lhate sI se incheie singure 9i nu pot decAt se te asigur pe

tine, Cititorule, ci Roland $i ceata lui au ajuns la una dintre vi-

mile cruciale ale povegtii lor 9i ce trebuie se-i leslm acolo pen-

tru o vreme, str rispundi la intrebiri 9i sd completeze formulare'

Toate astea nu sunt decAt un rnod metaforic de a spune ci po-

vestea a ajuns, incl o dati, la un sfArEit provizoriu 9i ci inima

mea a fost indeaiuns de inpleaptl incAt se mi opreascl de la a

incerca si fo4ez nota.

Conlinutul urmltorului volum este incd neclar, degi ve Pot

asigura cI problema Monoului Blaine va fi rezolvati, ci vom

a{la cu tolii mult mai multe despre tinereiea lui Roland 9i cI ne

vom reintAlni atAt cu Omul Tic-Tac, cAt 9i cu fascinantul per-

sonaj \flalter, aga-numitul Vrnjitor sau Striin fxra VArstl' Cu

acest teribil gi enigmatic personaj i9i incepe 9i Robert Browning

poemul epic Infantele Roland la Turnul Intunecat sosit-a' spv-

nind despre el:

tntfi gindit-am c-amigiri sunt toate

Vorbele sPuse de un schilod ca el,

Clrunt, cu ochii r[i, Privind migel

Cum i-ascultam minciunile sfruntate'

Cu rAsu-ascuns sub buzele-i strimbate,

Se veselea clnd m-osindea-n Ist fel'

Acest mincinos malilios, acest magician intunecat 9i puternic

este cel care defne adevirata cheie a Lumii de Capit 9i a Turnului

irrtorr.."t... pentnr cei suficient de curaioqi si o inqface'

$i pentru cei care au rimas.

Bangor, Maine

5 martie t991

CUPRINS

CARTEA INTAI.

JAKE - Frica intr-un pumn de 11rinl.......... 17

I Ursul gi osu1.......... 19' II Cheia gi trandafirul................... ... t2IIII Uga gi demonul ....... t97

CARTEA A DOUA.

LUD - IJn morman de imagini frAnte.......... ....... 283

IV Oraqul gi ka-tet-ul... ..................... 285

V Codul gi oraqul...... ...................... 355

VI Ghicitorile gi jinuturile pustii .... 5t2

Noa autoruiui................... .................... ........... 54g

TI

uRsut $I osul,

I

Pentru ea, era a treia oard cu gloanie adevirate... qi prima

dati cAnd scotea pistolul din tocul cu care o incinsese Roland"

Aveau gloanqe bune din belgug; Roland adusese cu el rnai

bine de trei sute din lumea tn care Eddie gi Susannah Dean iqi

duseseri vieiile pAnd la momentul alegerii lor. Faptul cd, aveau

gloange destule nu insemna tnsd cl acestea puteau fi risipite; dim-

potrivi. Zeii nu-i aveau la suflet pe risipitori. Roland fusese in-

vX1at, intAi de tatdl sdu gi apoi de Cort, cel mai mare profesor al

lui, sd creadd aga, gi asta continua si-i fie credinla' Paate cd zeri

aceia nu te pedepseau pe loc, dar mai curAnd sau mai tirziu pe'

deapsa trebuia isp5giti... qi cu cAt era agtePtarea mai iungi, ctt

atAt devenea poYara mal grea.

La inceput nu fusese nevoie de gloange adevdrate. Roland

r.rdgea cu pistolul de mai mulli ani declt ar fi putut crede fru-moasa femeie tuciurie tn scaun cu rotile. O corectase la ince-

put doar urmdrindu-i direclia cAnd ea tragea de probe in trinteLe

pregdrrte de el. Ferneia prindea repede. AtAt ea, cAt qi Eddie

prindeau repede.

STEP}JEN I(ING

Cum bdnuise, amlndoi erau pistolari inndscuqi'

Astlzi, Roland gi Susannah veniserl intr-o poianl aflad la

mai pugin de un kilornetnu gi jumltate de tabera din pidure, care

le era casi deja de aproape dou5 luni. Zilele trecuserl intr-o dulce

monoronie. corpul pistoiarului se vindecase in vrerne ce Eddie

gi Susannah inv5lau lucrurile pe care Roland trebuia sX-i invele:

c'rn si tragd eu pistolui, curn sX vineze, si eviscereze 5i sd ctr-

rele prada; curn prima datl si intind5, apci si usuce 9i se tab;-

..^r.a pieile acelor prdzi; curn si foloseasci la maximum pi4ile

animalului, ast{el inc|t si nu se iroseascr nirnic din el; curn sI

afle nordul orientAndu-se dupd Steaua Bltrini 9i sudul dupi

Mama BetrAnA; cum sd asculte pidurea tn care se glseau acum'

la o suti de kilometri nord-est, sau mai bine, de Marea Vestului.

Astdzi Eddie rimisese in urm1, dar pistolarul nu se ardtase de-

rarlat.Leciiile pe care le 1ii rninte cel mai bine, gtia Roland, sunt

intotdeauna acelea pe care le inveli singur.

Totugi, leclia care fusese mereu cea mai irnportanti era qi

acum la fel: cum si tragi cu pistolul qi cum sh nimereqti linta de

fiecare dati. Cum si ucizi.Marginile poienii erau trasate debrazi intunecaqi, cu miros

dulce, dispugi in jurul lui intr-un semicerc aproximativ. Citre

sud, terenul cobora brusc o suti de metri intr-o serie de praguri

din marnl sferAmicioasd gi stAnci sparte, ca nlte sciri pentru uri-

asi. Un pArAu cu apl iirnpede iqea din pddure 9i stribitea poiana

prin mijloc, bolborosind intii printr-un canal adAnc sipat in pi-

mAntul buretos ;i pixra friabile, apoi curglnd pe suprafala de

rocdcrdpatdcare cobora lin spre locul unde terenul se povArnea'

Apa stribitea treptele intr-o serie de cascade qi nenumirate

curcubeie frurnoase, unduitoare. Dincolo de marginea povarni-

gului era o vale magnifici, adAnci, presirati 9i ea de pini qi ciiiva

ulmi betrini gi rnari, care refuzau a fi daqi deoparte' Aceqtia se

inaljau verzi gi bogali, arbori care probabil erau betrani cind u-

rAmul de pe care venea Roland era inci tinir; nu vedea niciun

,.*r, ..r- cl valea ar fi ars vneodati, degi binuia ci trebuie sd fi

atras fulgere la un mornenr sau altul. Iar fulgerele nici n-ar fi fost

TrNt-rtunlLE pusrtl

singurul pericol. trrtr-.rn timp indepdrtat, in pldurea aceea locui-

serl oarneni; Roland dlduse peste urme lesate de ei, in mai multe

rAnduri, de-a lungul ultimelor slptimlni. Erau artefacte primi-

tive in cea mai mare parte, dar intre ele se numirau cioburi de

oale de lut care putuseri fi cnlite doar in foc' $i focul era o mate-

rie diabolicd; simqea plicere in a scipa din mAinile care au creat-o.

Deasupra acestei scene bucolice se arcuia un cer albastru, fdrlpate, pe care clteva ciori zburau in cerc la distangi de cAqiva ki-

iometri, croncinind cu vocile lor bltrAne ;i aspre- Pereau agi-

tate, ca 9i cAnd ar fi urmat o furtuni, insd Roland adulmecase

aerul Ei nu simlise apropierea ploii.tr, ,tAttg* pArAului se afla o stance. Roland pusese pe ea $ase

aqchii de piatrd. Toate contineau foile de mici gi sclipeau ca nigte

lentile in lurnina calda a dupi-amiezii.

- Ultima Eans5, zise pistolanrl. Dacd tocul e incomod * fie 9i

numai putin - spune-mi acum. N-am venit aici si irosirn munilie.

Ea ii aruncI o privire piezigS, sardonicd, 9i pentru o ciipn el

o vizu pe Detta \falker acolo. Era ca o razd de lumini celoasl

reflectatb lntr-o bard de oqel.

- Ce ai {ace dac6 n-ar fi comod 9i eu nu 1i-a; spune? Daci a9

rata toate bucllelele aiea? M-ai plesni Peste cap, cum ficea pro-

fesorul 5la al tiu?Pistolarul zAmbi. in ultirnele cinci siptdmAni zAmbise mai

mult decAt tn cei cinci ani care le precedaserl.

- Nu pot face asta, gi tu gtii. Eram copii, unu la mAni - co-

pii care nu trecuserl incd prin ritualul barbagiei. Pe un copil ilpoli pilmui, ca sd-l corectezi, dar...

- tr, l**ea me^,^-ti pnlmui odrasla nu-i un lucru privit cu

blAndeqe de oamenii buni, zise Susannah, Pe un ton sec.

Roland ridici din umeri. fi .rn gr.., si-9i imagineze o astfel

de lume - oare nu spunea lvfarea Carte: ,,Se nu-qi parl riu de

vergea, ca si nu-Ei cocoicgegti copilul?" - dar nu credea ciSusannah minlea.

- Lumea ta nu a mers rnai departe, zise el' Multe lucruri sunt

dif'erite acolo. N-am vlzut eu oare cu ochii mei cd asa este?

2t

STEPI{EN I(ING

- Ba cred cdaivhzut.

- tn ori"" caz,,tu 9i Eddie nu sunteli copii. Ar fi o greqeald

din partea mea sI vdtratezca qi cind a1ifi.Iar dacdafost nevoie

de teste, amlndoi le-aqi trecut.

Degi n-o spuse cu voce tare, se gAndea la felul in care se in-

cheiaseri lucrurile pe plaja,cAnd ea spulberase trei homaroqenii

cAt ai clipi, inainte sd apuce si-i descirneze,F)e el;i pe Eddie,

plnn la os. Remarcd zlrnbetul ei, tn chip de rispuns, 9i-qi spuse

cd poate igi amintea qi ea acelagi lucru.

- Ce-o sd faci, deci, dac-o sI trag de rahat?

- O si m[ uit la tine" Cred c[ altceva nu va trebui sd fac'

Ea cumpdni ideea, apoi incuviinli din cap.

incercx din nou cureaua. Era incinsi cu ea peste piept ca un

toc de umdr (o practicl pe care R-oland o numea tn gAnd ,,legitura

docherului") qi plrea reiativ sirnpl5, dar ti lrrase gru.lte siptimAni

de incerclri e$uare - ;i rnultd megtereah - ca rezuitatul si fie bun.

Cureaua gi revnlverul al clrui mAner din lemn de santal. ros se ilea

din tocul vechi, uns cu ulei, fuseserl ale pistolarului; tocul ii atAr-

nase }a goldul drept. Perrecuse mult timp in ultimele cinci siptS-

mAni convinglndu-se ci nu avea si rnai at$rne acclo nicieldat5.

Gralie hornarogeniilor, acurn era un pistolar stAngaci"

- Curn e, deci? intreb5 el din nou.

De data aceasta, ea ii rAse in {a15.

- Roland, cureaua asta veche-i atat de cosnoda clt va fi vreodatl"

Acum, vrei si trag cu pistolul sau doar sd stim aici;i si ascultfun

cronclnitui ciorilor de colea?

simli cum degetele mici 9i ascuqire ale tensiunii igi fac loc sub

pieiea sa Ei binui cd,Iafelsimtise Ei corr uneori. dincolo de as-

pectul lui exterior aspru. Voia ca femeia sd fie bine" ' ave? ne-

aoie caea si fie bine. A arita ins5 cat de tare voia Ei avea nevoie...

asta putea duce la dezastru.

- Spune-rni leclia incl o dati, Susannah.

Eaiuspini, intr-o exasperare jucati... dar tn timp ce vorbea,

zimbetul ise $rerse gi chipul ei intunecat, frumos, deveni sotremn.

2lTrNuruRtt-g pustit

$i de pe buzele ei, Roland auz'i din nou vechea litanie, innoita

acum de glasul ei. Nu se a$teptase niciodatd si audi acele cuvinte

cle la o femeie. CAt de natural sunau... qi totuqi cAt de ciudat 9i de

periculos totodati.

- ,Nu flntesc cu mlna mea; ce care tinte$te cu mlna ei a ui-

tat chipul tatllui.Jintesc cu ochiul.Nu trag cu rnAna mea; cea care tr^ge cu mAna ei a uitat chi-

pul tatliui.Trag cu mintea.Nu ucid cl;-arma mea..."

Se intrerupse qi ardtd spre pietrele inspicate cu rnicd de pe

bolovan.

- Eu oricum n-o sI ucid nimic... nu-s decAt niqte pietricele'

Expresia ei - pulin trufaqi, pugin obraznicd- sugera ci se a9-

lepta ca Roland si fie exasperat' poate chiar nervos. Roland, to-

,.rgi, tr.""r. prin ceea ce trecea ea acum; nu uitase cI pistolarii

ucerrici sunt neastAmpdrali gi cu miniiie aiutea, neobrXzaqi 9i in

stare sX mugte in cel mai nepotrivit moment-.. 9i descoperise o ne-

agteptatl capacitate in sine. Putea sl-i inveqe pe aliii. Mai mult, iipl5cea s5-i invele gi se trezea intrebAndu-se, din cAnd in cAnd, dacl

ega stitusere lucrurile gi-n cazul lui Cort' Binuiala lui era ci da"

Acunt, qi mai mutrte ciori incepuri si croncineasci aspru, in

piclurea din spatele lor. O Ftarte aminqii lui Roland observl fap-

r ul ce noitre cronclnituri erau agitate, nu doar certerete; pdsfuile

,rcelea pdreau si fi fost speriate gi fo4ate sd pirlseascl prada din

carf se infruptau. Avea insd lucruri mai importante la care si se

g,indeasci, decAt la motivul pentru care un stol de ciori se spe-

riase, aga ci puse informaqia la pdstrare ;i se concentri din nou

:rsupra lui Susannah. A nu face asta cu un ucenic insemna sd ceri

.r a doua muqcdturd, mai pugin glumeald. $i cine ar fi de vini

l)entru asta? Cine altcineva dacd nu profesorul? Caci nu el oare

o invdla si mugte? ii invela pe amAndoi se mu$te. Oare nu asta

cra un pistolar, cAnd dedeai la o parte cele cAteva reguli stricte

tie conduiti gi pulinele note b5tute in piatrl ale catehismului?

24 STEPHEN I(ING

Nu era oare etr (sau ea) doar un qoim cu chip uman, invllat simu$te la comandd?

- Nu, zise el. Nu sunt pietre.

Ea ridicl sprAncenele gi incepu si zAmbeasci din nou. Acum,vdzind ci el nu va ribufni, cum fecea uneori cAnd ea era lentiqi neastAmpiratl (sau cel puqin nu incl), ochii ei cdpitarl iardgi

sclipirea aceea perfidd, de lumini reflectatl in ogel, pe care el o

asocia cu Detta \7alker.

- Nu-s?

Tonul gugubal din vocea ei era incr afabil, dar el credea cd

avea sd capete accente rlutdcioase, daci-i permitea. Femeia era

incordatd, pregititi, cu ghearele deja scoase pe jumitate din teaci.

- Nu, nzz sunt, zise el, tachinAnd-o la rAndul sdu. $i lui incepu

si-i revinl zAmbetul pe buze, dar eraun zAmbet rigid;i lipsit de

umor" Susannah, f-amintegti de fepele palide borite?

SurAsul ei dedu si se stingd.

- Fepele pali.de borite din Oxford Town?

SurAsul ii dispnruse.

- Ji-aduci aminte ce aufdcutfepele palide borite cu tine qi cu

prietenii td?

- Aceea n-am fost eu, zise ea. Aceea a fost alti femeie.

Privirea ti deveni posaci. Roland ura privirea acee , dar ii 9i

convenea de minune. Era privirea corectd, cea care spunea cIvreascurile ard bine gi-n scurt timp butucii cei mari vor lncepe

sI se aprindi.- Da. Aqa e. Cn-1i place sau nu, era Odetta Susannah Holmes,

fiica lui Sarah \?'alker Holmes. Nu tu aga cum egti, ci tu a$a

cum ai fost. f,i-aminteqti furtunurile de pompieri, Susannah?

Ji-amintegti dinjii de aur, cum i-ai vizut cAnd au folosit furtu-nurile impotriva ta gi a prietenilor tii, in Oxford? Cum i-ai vi-zut scAnteind tn timp ce ei rAdeau?

Ea le spusese lucrurile acestea, gi numeroase altele, inmulte nopli lungi, pe cAnd focul ardea molcom in vatri.Pistolarul nu ingelesese totul, dar ascultase cu atenlie, chiar qi a4a.

TtNur unrlE PUs tt t 25

$i linuse minte. Durerea era o unealti, in definitiv. {.Jneori era

cea mai buni unealti.

- Ce-i cu tine, Roland? De ce vrei si-mi aduci in gAnd porcl-

riile astea?

Acum, ochii sumbri scAnteiau la el periculos; ii aminteau de

ochii lui Alain atunci cAnd blAndul Alain era stArnit.

- Pietrele alea de acolo-s oamenii aceia, rosti R.oland incet.

Oamenii care te-au inchis tntr-o celul5 gi te-au ldsat sr faci pe tine"

Oamenii cu bAte;i clini. Oamenii care fi-au spus ,,pizd5 neagri".

Ardtd,spre ele, rnigcAnd degetul de la stAnga la dreapta.

- Iatd-l pe cel care te-a ciupit de sAn qi a rAs. latiJ pe cel care

a spus c-ar fi rnai bine sI verifice daci n-ai ceva indesat in cur'

IatdJ pe cel care gia spus ,,cimpanzeu in rochie de cinci sute de

dolari". Iatd-l pe cetr care a trovit cu bastonul in spigele scaunului

tiu cu rotile, pAnd clnd ai crezut cI sunetul te va scoate din

mingi. IatiJ pe cel care i-a spus prietenului tdu Leon cd-i un ho'

maldu. $i cel din capit, Susannah, este Jack Mort.Acolo. Pietrele alea. Oamenii dia.

Femeia respira repede acum, pieptul umfllndu-se gi cobo-

rAnd cu miqciri scurte gi iuli sub cureaua pistolarului, cu lnclr-cdutra ei grea de gloanle. Ochii ei il pdrisiseri; se uitau iabucdgile de piatrl pltate cu rnici. Dincolo de ele, la oarecare dis-

tanqi, un copac se cripi gi cizu la pdmAnt. Alte ciori croncbniriin vdzduh. Adlnc in jocul care nu mai era un joc, niciunutr din-

tre ei nu obsen'i.

- O, da? risufli ea. A;a zici?

- Aga zic. Acum spune-ti leclia, Susannah Dean, gi fii sincerS!

De data aceasta, cuvintele cdzurd de pe buzele ei ca mici bu-

cigi de gheagd. Mina ei dreapti tremurd ugor Pe bragul scaunu-

Iui cu rotile, ca un motor la ralanti.

- oNr gintesc cu mAna mea; cea care linte$te cu mAna ei a ui-

r:rt chipul tatdlui.Eu lintesc cu ochiul."

- Bun!

- ,Nu trag cl mAna mea; cea care trage cu

chipul tatilui.Eu trag cu mintea."

- Aga a fost dintotde^'sn^) Susannah Dean.

STEPHEN I(ING

mXna ei a uitat

- ,Nu ucid cu pistolul meu; cea care ucide cu pistolul ei a ui-

tat chipul tatIlui.Eu ucid cu inima."

- Atunci, TJCIDE'\, pentru nurnele tatdlui tdu! strigd, Roland'

UCLDE-I PE TOTI!MAna ei dreaptd.fu o ceagd intre brapl scaunului qi mAnerul

revolverului lui Roiand. Acesta iegi din toc intr-o secunde 9i

mAna ei stingi c6L,ori, acqi.nAnd cocogul cu migciri la fel de iuqi

gi delicate ca zbaterlle aripilor unui colibri. $ase pocnete scurte

risunari in vale Ei cinci dintre cele gase pietre a1azate pe bolo-

van dispiruri de pe faga pdmAntului.

IJn moment, niciunul nu scclase o vorbi - nici micar nu res-

pir6, parci - in vrerne ce ecoul se lndeplrta, scizAnd. FSnd;i cio-

rile amuqiri, cel puqin pentru moment.

Pistolarui sparse txcere cu trei cuvinte atone qi totugi stra-

niu accentuate:

- E foarte bine!

Susannah se uite la pistolul din rnAna ei ca qi cAnd nu l-ar mai

fi vizut. niciodath plni atunci. Un ftrior de furn se ridica din

1eavi, perfect drept in aerul nemi; cat,tacut. Apoi, tncet, femeia

il puse inapoi in toc, sub piePr.

- Bine, dar nu perfect, zise ea tntr-un sfArgit" Am ratat una'

- Da?

Roland se duse la stincl 9i lud in mAni pietricica rirnasi'

O privi, dupd care i-o arunci ei.

Ea o prinse cu stlnga; dreapta rimase aproape de pistol, vdzu

el mullumit.Trilgeamai bine gi mai natural declt Eddie, dar nu

invigase lecjia de acum ia fel de repede ca Eddie. Dacd ar fi fost

cu ei in ti.mpul schirnbului de focuri din clubul de noapte al lui

Balazar, poate ar fi tnvilat-o' Acum, inqelese Roland, in sfArqit

f tNUTURlt"E PUS I-ll

invdta gi ea. Femeia se uit5 la piatrd gi vizu ciobitura, adAncl de

abia de cAliva milimetri, in coiiul de sus"

- Doar ai atins-o, spuse el, intorcAndu-se la ea, dar intr-un

schirnb de focuri, uneori nici nu ai nevoie de mai mult. CAnd

z,ghrii un ins, il faci si-qi piardd 1inta.'.Tdcu.* De ce te uili aga la mine?

- Nu Etii, nu-i aga? Chiar nu gtii?

- Nu. i\4intea ta e deseori terecatd'Pentru mine, Susannah'

Vocea lui nu era deloc defensivd gi Susannah cldtini exaspe-

ratd din cap. invArtita rapidri a personalitiqii ei uneori il scotea

din sirite; aparenta lui incapacitate cJe a spune altceva decAt exact

ce-i venea in gAnd avea fdri. greg acetraEi efect asupra ei' Era cel

rnai literal om pe care il intAinise vreodati'

-.Bine, z:se ea, tgi voi sXtune de ce mi uit la tine aqa, Roland.(le ai llcut tu aculn a fnst un truc ieftin. Ai spus cX nu mI vei

lilesni, cd nu m6 pogl plesni, chiar daci aq fe;teli-er-.. dar fie ai

rninjit, fie egti foarte prost, iar eu Stiu cI nu eqti Prost' Oamenii

rru prlmuiesc intotdeauna cu rniinitre, dupd cum crice barbat 9i

,,rice femeie din rasa mea poate depune mirturie' tn locul din

r':rre vin eu avem o vorbe: "Fot fi rupt in b{taie..."

- ,,...dar tachinirile nu mfi ating", tncheie R"oland.

- Ei, nu e tocmai aEa, dar cred ci eqti pe aproape. Oricurn,

incliferent ctlm o spui, rimAne o gogorilX. Dcar nu de pomanX

s,.' zice ci ceea ce ai ficut tu e ,,Lritaie cu gura". Cuvintele tale

)n,:I d.or, Roland - chiar vrei s[ stai acolo gi si spui ci n-ai gtiut

,',i va fi agal

Ea Eedea in scaunul cu rotile, uitAndu-se in srls la el cu o cu-

ri*tzitate sincerl, luminoas5, iar Roland tqi sprrse - nu pentru

l,rirna oarh - cd,fepele palitle harhte din lumea lui Susannah tre-

lrrrie cd fuseserd ingi fie foarte curajogi, fie fc''arte pro$ti ca si i se

,1)ulli ei, infirrnd tn scaun cu rotiie sau nu. $i, curn umblase

printre ei, nu credea ci rispunsul era brar,'ura.

- Nu nt-am gAndit gi nu-mi pasi de sentimentele talen zise

,'1, calrn" Te-am vdzur. c5-ii ardli dinlii 9i am gtiut ci vrei sd

2l

213 STEPHEN I(ING

mu$ti, aq^ ce 1i-am bagat o zdbali,-n gurl. $i a funcgionat"'

nu-i aga?

Expresia ei era acum una de uimire r5nitd'

- Nemernicwle!

1r, lo. sd-i dea un rlspuns, Roland lua pistolul din tocul ei,

deschise butoia;ul cu degetele rdmase la mAna dreaptl gi incepu

sl-i reincarce cu mlna stAngS.

- N-am tntilnit niciodatl unul mai arogant ca"..

- Aveam neztoie sI mugti, zise el pe acelaqi ton cakn. DacI

n-o faceai, ai fi tras complet aiurea - cu rnAna 9i pistolul in loc

de ochi gi minte 9i inimn. Dacd afost un truc? Dacl a fost o aro-

gantS? Nu cred. Cred, Susannah, ci tu ai fost cea ln al cirei su-

flet stitea cuibXritd aroganla. Cred cI tu aif.ost cea c[reia mintea-i

stAtea la trucuri. Asta nu md deranieazd. Dirnpotriv5. Un pisto-

lar fnre dingi nu e pistolar.

- Fir-ar si fie, eu nu s;.ilrt un pistolar!

El o ignord; tgi putea permite sX o ignore. DacX ea nu era pis-

tolar, atunci el era un billy-bumbler"--Dacirar fi fost un joc, poate ce m-aq fi comportat altfel' Dar

dsta mr-i un joc. E.."

F)use mAna teaferi la {runte gi o qinu acolo un moment' cu

clegetele deasupra tlmplei drepte. VArfurile degetel,:r, observd

ea, tremutrau utor.

- Roland, ce te doarel tntrebd Pe un ton scizut.

lvfAna cobori incet. Pistolarul introduse butoia;ul la locui luigi puse revolverul tn tocul cu care era incinsi ea.

- Ba e ceva. Am vdzut eu. $i Eddie a vizut. A inceput ime-

diat ce am pirisit plaja. Ceva nu e bine 9i se agraveazi'

- Totul e bine, repete el.

Ea intinse miinile ;i le lud pe ale lui. Furia o pdrisise, cel pu-

trin pentru Inornent" Se uite ingrijoratd in ochii lui.

- Eu gi Eddie... asta nu este lurnea noastrS, Roland. Ftu6 tine,

am muri aici. Arn avea armele tale' 9i gtim si tragern cu ele, cicine-ai inv5tat sI facern asta destul de bine, tnsd tot am rnuri.

'-frNutunrr-t pusttt

Noi... noi depindem de tine. Aqa ci spune-rni c re e problema.Dd-mi voie sI te ajut. Di-ne voie amindurora sd te ajutdrn.

Roland nu fusese niciodatd un om care si se tngeleagi pe sine

profund sau sx-i pese de asta; conceptul de congtiinl5 de sine (da-

rimite acela de autoanalizi) era strlin de el. Pe el il caracteriza

actriunea - iqi consulta iute fiinqa lduntricd, cnneplet misterioasi,gi acjiona. Dintre to!i, el fusese cel rnai bine alcdtuit, un om al

cirui miez profund rornantic era inchis intr-o cutie de o simpii-tate bruti, ce consta din instinct gi pragmatism. Arruncd ;i acum

o privire grlbiti spre interior gi ajunse la concluzia ci trebuie si-ispuni totul. Era ceva cu el. O, da, intr,-adev[r! Era o problemicu mintea, ceva la {el de simplu ca firea sa qi la fel de ciudat ca

:;trania lui viald de riticitor spre care il impinsese acea fire"

Deschise gura pentru a rosti: ipi.zic eu care-i problema,

.\usannah,;i-pi zic doar tn trei cuvinte. imi pierd minpile. inainteinsi de a putea incepe, in pidure se mai prlbugi un copac - se

prdbugi cu un uruit puternic, strivitor. De data aceasta, copaculclzu mai aproape, iar ei nu mai erau concentrati pe un te$ de

vointri deghizat in lecgie. tl auzira amAndoi, amindoi auziritcroncinitul agitat al ciorilor care-l urmd qi amAndoi ingeleserilaptul ci arborele clzuse aproape de tabira lor.

Susannah tntorsese capul in direcgia sunetului, dar acum,rchii ei, mari gi nedumerigi, revenirl la chipul pistolarului.

- Eddie! zise ea.

Un strigdt se ridicd din marea verde-crud a pidurii din spa-

tele lor - un strigit de furie, necuprins. Cizu alt copac, ;i apoi,rltul. Sunetul produs semdna cu un tir de mortier. Lemn uscat,

liindi pistoiarul" Capaci morpi.

- Eddie! De data aceasta, Susannah strigi numele. Orice ar

li, e aproape de Eddie!MAinile ei zburard la rolile scaunului gi incepuri greaua rni-

riune de a-l intoarce pe loc.-- Nu avem timp pentru asta.

Roland o prinse de subsuori si o ridici din scaun. O mai

l)urtase in brale tnainte, atunci cAnd drurnul ingreuna mersul

29