N. IORGA

UN DOMN PRIBEAGPOEM DRAMATIC IN CINCI ACTE

CULTURA NEAMULUI ROMANESC: Tipografie, Legitorie ai Edituri ;Bucureati 1920

7

1

::

PERSOANELE.

STEFAN, fiul lui Peru Schiopul.ALOIS, gazdaitorul lui Stefan.NUNZIATA, fiica lui.PATER JOSEPH.SCHOBEL, ingrijitorul tut Stefan.KUHBACH.WOLKENSTEIN. colegii lui.HANNERL, scolar mai in vrista.GHEORGHE HATMANUL.ARHIDUCELE FERDINAND.BOLEA, nzascaricitil lui Petra Sclzioput.`Un purtcitor de steag.

Cor, scolari, popor.

-

.

.

_IINN _ _

Y

ti

j

.

t-7.-resggrgfcc-2g---agmq

ACTUL I-iu.

SCENA 1-ia.(0 scoald de Iesuiti in Innsbruck, pe la 1600.)

PATER JOSEPH, SCOLARI: WOLKENSTEIN,fii de nobili tirolesi, STEFAN, FIUL LU1 PETRUSCHIOPUL.

Corul (data).

Marie, to care izvor esti de mild,Si care spre Domnul vorbesti pentru noi,Tu, pavaza care ne aperi de slid,Zagaz ce scutesti de al. urii sivoiu..

Pater Joseph.

Aice cu putere suiti... Si mai cu brio 1Acesta-i locu'n care socot sa ft ajunsCintarile batrine spre gloria Mariei I

(Face cruce.) ,

Coral.40 Maid, Stapina, Regina cea bung,MA iarta ca 'n focul curatei iubiri,incerc din cuvinte fac o cunundCa de rnargaritare ca de trandafiri.,

(CAtre copii.)

tak_nTSWizi7ellQ

KUHBACH,

- .

.

.

si.sa-ti

Co N. 10EIGA

Sa'ncepem. Tineti ochii in sus, si nu clipiti.Si minile vd puneti evlavios pc inimi,Pan' yeti simti ca mine ca focal s'a aprins...

Corul.

E lumea un haos de patimi murdare,_Faptura 'ntreaga e prins foc viu :Cutremur in noapte si fulgere 'n zare,Si unde ecalea, Stapina, nu stiu!"

Pater Joseph (cxtatic).

Aici sa vi sa para ca bolta s'a deschisSi ingerii se lasa cu crini albi cari ploua,Si ca mirezme sfinte in jurti-va plutesc,

(cdtre un scolar.)Inchide usa trage. 0; city uesimtire...

Sa 'nchidem, Pater Joseph, dar aieru-iPater Joseph (nervos).

E stricaciunea voastra care se raspindeste:Sa izgoniti pacatul din voi, si yeti simti

(zimbind.)Ca si mine cum vintul ne 'nvaluie parfumurf,in care al nostru suflet se pierde fericit...

(Face sewn sa inceapa.)

Acolo la tine e dulce lumina..."infunda fata in mini.)

Sa plingem... Numai lacrimi de ziva si de noaptePot sa ne curateasca de ceia ce-am gresit

.

Scolarul.

-

'11

.

stricat...

'a

1.15i

UN DOMN PRII1EAG 7

Si de greseala care am mostenit-o, pangIn zilele lui Noe ce neamul ni-a scapatSi papa la stramosul Adam, ce-a pierdut Raiul!

(sfios.)Pentru o lAcomie ce Dracul i-a

pocainta lungd sa fie viata noastrd,Si sd loam asupra noastra tot ce-a gresit,Prin idololatrie, minciund, furt, ucideri,AceastA omenire ce s'a rascumparatPrin singele Acelui care-a statut pe cruce,Dar cere 'ndurerata s'o mai rdscumpargm,Jertfind once placere care Tie ispiteste.Si bfruind oricare farmec de pe

Corul.

'Acolo la tine e dulce luminaSi pace deplina la tine e sus:0, blinda Marie, ajutd ; ziIn ceruri asteapta, cu

Pater Joseph.SA' cercetam acuma ce stiti. Spune tu, Kilhbach,Virtutile cu care not toti sintem datori,Ca sa avem in ceruri un loc frumos si sigur.

Iiiihbach (lute).

Credinta si Iubirea si Mila.Pater Joseph.

Toate treiSint stelele ce 'ndreapta viata. Ce-i Iubirea,Cind o ludm in bunul si stintul inteles ?

(0 pasNre se cioeneste in geamuri cintind.)

stirnit....0.

e

lot

,,Vina,mila-i, Isus.'

-

.

pamint...

N. 10TtGA

Spurcata lighioana, ce turburi disciplina(catre scolari.)

Nu va uitati Ia dinsa. Cel Rau se 'inbraca desIn chip de miel, de floare, de cintec si de raze,Ba chiar pe mine-odata vicleanul ma cercaPrin cintecul ce- 'n noapte 'nnalta privighetoarea.Voi fiti cuminti, la carte va fie gindul tot..-Isus vorbia la vrista voastra in sinagogaSi biruia pe rabini prin silogismii lui.Si zi, Kt Mach, ce este in adevar lubirea ?Dar to gindeste bine la ceia ce'i vorbi...

litihbach.

Iubirea este, Pater, cind ne gindim la Tata',La Fiiul si la Sfintul Duh, cind ne inchinamMariei Prea-Curate cu crinii albi in mina,

cari au piins si-au patimitSi cart stau in ceruri si cauta. spre Domnul.

Pater Joseph.

Si la pdrinti, la tata si mama, si Ia frati.

itithbach (aprobator).

Pe can Domnul insusi-ni i-a menit tovarasi ;La ei, la alte rude, si Ia crestinii toll.

Pater Joseph.

Perfect. Acuma spune tu, Wolkenstein istetul,Cum sa 'ntelegem vorba adinca din ScripturiCa pe pagini si dusmani a ni-i iubi se cade ?

r

.

.

La fericitii

.

FI

UN DOMN

Wollienstein.

ce cu ura noastra cea slaba gonimCind ii asteapta Iadul cu guri de foc si streanguri ?

Pater Joseph.

De sigur ! Streang si tipete si plinsSi virc.oIiri de trupuri ce crapd in vapaieSi mai innalt apare uriasul, strasnic rug,Din care se tidied mustrari fard de nume...Si, stiff to ?, and Cu totii si 'n veci ei and din nou,Dar ochiul for ramine intreg ca sa mai vada,

li se lasd spre a se _pedepsiDe chiotele celor ce se lupta cu jarul,Si pielea for cea neagra simte mai durerosDecit cea mai gingasa piele de om in viatd.tar pricepoti, dragii miei, sus, in cer,Cuptorul groaznic pare un blind apus de soareSi urletele sung ca ingeri in soborSi din grasimea fripta vine miros de, zmirna.sine e asa cu dinsii, de ce sd-i mai urim ?

(Stefan sta intr'un colt ; tot roil palid, el asculta, apo i crdMiscare.)

Pater Joseph.Cine-a sunat ,acolo, va scrie de o surdDe on verbal sonare, spre a se inVataSa stea in claw pasnic ca un scolar de treaba.

ittihbach.

Pater, a cdzut- Stefan Valahul...Pater Joseph.

Sculati-1! I se iarta pdcatul fard vole

11'

rtlIBEA6

De

si, Mean

.

sus

-!

sa-i

Si -annul

N. IORGA

Vedeti cum ereticul, si cind s'a botezat!tt legea mintuirii, nu sufere s'audaDe ladul ce asteapta pe toti ce-au fostCa dinsul, ca pArintii si mosii fart lege :Shismatici, Greci salbateci, ce stria sftntul Crez....

Vita aici, Valahe, $i spune catehismul IDe-atita ani se poate sa-I fi si invatat...

tefau (foarte sfios, mahinal).

Viata noastra are ca scop gatirea mortii,Acolo este pace pentru cei credinciosi,Pe ceilalti ii asteapta (se opreste).

(risete de claw.)

Pater Joseph (zimbind).

Ci zi fAra de friedPe ceilalti ii asfeapta calduri cum sint la noi,

i chinuri ca acelea ce le dau Domnii nostri.(Risete marl In claw.)

Ci spune, tu, °data : de ce tremuri asa ?Nu esti to flu al Sfintei Biserici salvatoarePrin care sint deschise portile din Raiu ?Nu crezi tu ca purcede Duhul eel Stint din Hui',

nu numal din Tatal, cum spun Grecii nebuniN'astepti sa stai in locul de curatire undeS'aleg,e drumul care duce spre Raiu si lad ?Si nu privesti pe Sfintul Papa -ca Domn al lumii ?

(Pentru el.)

Nu stria, pe acestla ce-abia au parasit_ veche ratacire, sA-i tot intrebi intr'una,

ro

asa,

_

.

si -Si ?

-

r.

DOMN PDIREAG

SA li tot pui in gura cdratul adevar,Caci eresia este ca buhna de ruine,Ce vesnic se intoarce in coltu 'ntunecat.Pand ce-ai nemerit-o in inima ei neagra IOri nu to -ajuta mintea sa-i intelegi adincul?Ci zi, Valahe, sfinta invatatur'o stii ?

Stefan (sta pe gindnri).Un scolar.

ri e aiurea gindul, Pater : azi a venit \Cu ochii plinsi in clasa si ca bolnav de friguri.

Un ai doilea.0 fi visat de tara salbateca a lui ?

Un al treilea.Da, a vorbit cu sine cuvinte nentelese.

Pater Joseph.Destul ! Ati spus acuma tot ce sInteti datori,Marturisind aceia ce ati vazut la altulCa este pentru suflet rau si primejdios...SA-I auzim pe dinsul... Ba nu, intaiu sa zicaAcele patru puncte ce Ile, pot mintti.Ci spune dupd mine, ca meritu-i aceiasi :Sfintul Duh ce purcede din Tata si din Fiu.

Stefan (ca prin vis).Da, eel care purcede din TatAl si din Fiui...

Pater Joseph.Dar poti spune acuma ce este Sfintul Duh?

(Stefan sta mut.)

:,.(

ACIB:71:ii. .-4-Aten, ___ . ,c10-

UN

-

.

. . . :

-

12 N. IC; P.,

Pater Joseph.

E mare intrebarea, si capul tau prea subred...Ace la care stie, sa 'tivete pe cellalt ITu, Wolkenstein, arata-i te este Sfintul Spirit.

WolKenstein (pe de rost)

El este tot ce este Midi si Fiul, deci :Treime de-o fiinta si 'n veci nedespartita.

Pater Joseph (triumfator).

Ai dovedit ca mintea-ti cuprinde orisice.Wollienstein (pe de rost).

Sint trei si unul sin..Pater Joseph.

Cum zici? Aici e nodul problemei capitale...Zici: unul sint, sau until este?

Wolltenstein.ZIC: unul

Pater Joseph (tot alai bucuros).Si pentru ce ?

Wont ensteii.

Stibiectul pare in singular,Teologia insa este stiinta :

Gramatica nu poate schimba un punct de Crez,CAci ea-i despre cuvinte, iar Dumnezeu

Pater _Joseph (entusiasmat).

asa... Tu mare vei fi si 'n viata ta,

/

J stet.

'ntaia

Cuvintul..

,Asa,

-

UN DOMN PRIBEAG 13 --

Vei cugeta asupra acelor necuprinseSi vei intrece insusi pe 'nvatatorul tau,Care a dat stiintei aceste adevaruri.

(Catre Stefan.)

far to zi dupa mine: Si cred in PurgatoriuSi, sa sfirsim °data, cred in Sfintul Parinte.

,tefan (jute).

Cred in Sfintul Parinte si cred 'n Purgaforiu.Pater Joseph.

De ce intorci cuvinte din legatura dreapta ?Acela care Sehimba un termin, a schimbatMartarisirea insa iertat sa-ti fie

"Pentru placerea care un altul mi-a (Scut 1

(cu ton apAsat.)

Acuma datoria to e sa ni deschiziMintea pentru A spune ce-ai zis adinioarea.

,Stefan (energic).

Nu pot sa fac aceasta...Pater Joseph (iritat).

Nu poti... De ce nu poti?(Stefan tace.)

Pater Joseph (privindu-I fix).

Atunci ma pui pe ginduri ca'i fi avind vre-o tainaMi-au spus ca se ascunde o vraja in ce zici ?

0 vraja, nu!

I

.

§i

- .

.-2

.

. . Stefan.-

:

insasi...

14 N. 11".ffitiA

Pater Joseph (cu acelasi foe).

Ba vrajd... Un lucru indracit,Chemarea misterioasa catre dusmanii nostri.

Stefan (indignat).

Nu, Pater, cad acela care- m'a invatatEra un om cu suflet cum it au numai sfintii.

Pater Joseph (batjocuritor).

cine era oare acest om ?Stefan (scurt).

Si

Tata! mieu IPater Joseph.

V'am spus ce datorie aveti catre-un parinte,Dar tatal tau, pdginul, e cel care-a muritIn legea ratacirii, cdruia trup zaceAfard de lacasul sfint al lui Dumnezeu,Ca viata lui intreaga de adevar afard.Si, de nu vrei..., vom crede ca legii lui to 'nchini,Si vei primi pedeapsa fatarniciei tale.Ci zi acel descintec pe care-I Mormdiesti !

Stefan (linistit si sigur).

Tata"l nostru carele esti in ceruri,Sfinteascd-se numele Tau,Vie 'mparatia Ta,Faca-se in voia Ta,Precum in cer si pre pdmInt.Pinea noastra cea de toate zileleDa-ni-o noun astazi,Si ni iarta noua greselile noatre,Precum si not iertam gresitilor nostri,

3- II

_

.

,

. -;

a.

-

si-al

UN DOMN PIIIBEAG

ne duce pre not in ispita,ne izbavesie de cel viclean.

(PI Inge. Ilaritate generala.)

Pater Joseph.There! Dar, ce-i dreptul, asa-i de caraghios.Ca mi-ar veni, si mie a ride de ce spune!Poate-i o rugaciune, si poate-i un blestem...Cuvintele imi suns ca un scriscat de demoni:Auzi to ? Acest cintec sa nu-t mai pomenetiInnaintea acestor baieti cu gfnduri bune,Si, daca tii la suflet, sileste-te uiti.

ti-al uita de toate, Inca prea rau n'ai face,Fiind afurisite de marii teologi,Si spre pedeapsa scrie vre-o zece Pater noster.

(lese.)

SCENA a II-a.SCOLARII. STEFAN, HANNERL, scolar mai in

4colarii (in cor).Dadel noster, dadel noster, dadel noster

tefanDaca ati sti ce spuneti, nu_rn'ati batjocuri.

Un

Spune aceasta, Stefan, in limba to de vrajdUn altnl.

Cum zici in tiganeste: pe azi n'am invatatSi-s pedepsit de Joseph a scrie Pater noster ?

. . . 15:-

Si du

..

sa-IDe --

.

,

.

scolar._

r

vrist1.

(linistit).

16 N. IOP.(A.

- Un altul.

Nu Pater noster; dadel; asa-i zice la ei.Un altul.

Hai sa jucam, Valahe, n'aveti un joc al \rostraCa ursul din padure stii a te invirti ?Ci nu te da! Incepe ! Haig tu! Fa din picioare !

(II tirdsc de mini cu totii.)Hannerl (hotarit).

-Asaioatec, dar0 vre-un joc unul stiu si eu.Si e de-ajuns o vorba ca sa-1 jucati cu totii,CIO e 'ntovarasita de ceiace va dau...

(Palmuindu-i.)

Tie, si tie, si tie, ce mai joc !Dar sa-1 jucati afara, ca este mai larg local.

(Fug; catre Stefan.)Si te-a durut, sarace, de rautatea for ?Tu, 'care n'ai nici tata, nici mama, nicio ruda.Nici om sa te 'nteleaga, nici terna s'o cunosti,Nici cer de unde neamul tau sa te acroteaSca,Sarace baietele cu parul aurit !

(II minutia.)

Ce alb iti e obrazul, si cit de plinsi ti-s ochii !Vorbeste, Stefan !... Domnii asa sint, cruzi, dar etrSint un vacar... Acasa iti zice...

Stefan (bucuros).Stefanita!

(se incruhta, apoi cu ochii tintitl Innainte, urmarind 'Hannerl II netezeste pe frunte.)

0

si-apoi

.

--

.

,

k

visiuni..

'. _.

.....- ' .

Sfi

UN DONN PRIBEAG 17

Tu esti,-tata? Din ceruri credeam sa te cobori,Si te ridici din fundul parnintului spre mine.Cununa ta de our ce mult a ruginit !Si ai in plete terns si radacini in barbs,Vesmintu-ti de matasa e umezit i rupt !De ce ma sperii, tata, cu ochii reci ca ghiata ?Nu te-apropia de mine...

(Cu glas_tot mai tare.)Mi-i frig, tata, mi-i frig!

Si mina ta pe frunte imi lass din de singe...Sai, mama, ma ucida tata, nu ma lasa!

(Se insenineaza.)

Tu esti ? Ce dulce suns glasul tau, mama mica :Tu esti slabs, pamintul sa-1 rascolesti nu poti,Nu poti pint la mine sa 'ntinzi mina ta moale,

glasul tau imi sung atita de pierdut...(Ascent.)

Da, isteleg... Ce cintec frumosAl tau e, mama ?

(Chita incet.)Foaie verde salcioarg,Dor mai lute nu omoarl,Foc arde mai fierbinteDecit dorul de parinteUnde lumea te-a urit,Si izvoru -1 amarit..Dar decit dorul de tail.Nu e aril mai marl..

Vai, anima, vai 1

..

SiI

..

.

!

2

ACTUL al II-lea.

SCENA I-a.(Noapte de Cractun. Odaie modesty de gazda etude*-

teasel.) STEFAN, SCHOBEL, ingrijtterul

Schobel (vesel, sealed bani).

Avem venitnl nostru pe trei luni : ce mai zloti Iodihneasca Domnul pe cel cu motenirea

Stefan (distras).

Pe tata ?Schobel.-

Da, pe tata, pe Voda cel bogat,Care-a facut aicea atita fericire IA ta, mea, celor ce tin banli la ei

sfintelor biserici cu sfinta for popime,Cu sfinta dascalime cu calicii toti,Si-a domnului de Ktihbach, at nostru bun epitrop...Azi facem pomenirea, §i mini un mare chef,-De sa speriem °data cetatea noastra 'ntreag,C..

,

r,

lui

Si-1 I

..

. .

. .

I

si-a si-a

si

.

CY TONN 1111BEAG IA

Stefan (cu ulna).

Ce ticalos egti, draga Sehobei, ea ticalos!Schobel.

Daca o spui in gluma, te lest- dar tine minte:Schobel e vesel, insa, cind- este insultatDe un copil pe care 1-a luat supt ocrotire;Facind o jertfa care nu poti s'o intelegi,Numai ca sa pastreze Bisericii un suflet,

(Pace cruce.)

El §tie ca la locu-i sa puie un mucos!suparat, mai draga?

(Stefan tace.)Schobel.

Poti sa ma rabzi, tinar.Ma ,vezi ce om sint astazi ? Ei bine, am creseutTot intre pamni §i palme. $i en aveam un tata.

Stefan (pe ginduri).

tata o mama...Schobel.

Da, da, pe ambutoi.crezi ca e de (Unlit vre o scofala mare?

-A0-1 cine nu-i are, Stefan! Dar ce alegiMai bine: sa te bata acel ce n'are dreptul,

da mai blind, on cela ce da co dreptu term1 mai pretinde 'n urma sa-i porti recunootinta,-1 ingrije§ti, mai bine de cum te-a ingrijit ?

',Eu am tinut pe tata, pe mama i dot fratitmunca mea...

,

fl

E%1

.. e*ti

.., -

Un gt ....,

, -_

. 4i..

ii

.. ,tu ,

- . '.., -

,

., J

28

Cu munca?

N. IORGA:

qtefan.

Schobel.

Sa stii tu! Da, cu munca.Tata dadea in zodii, mama 'mpletia ciorapi,Un frate taia lemne Si altul cocea pine,Aveau tuspatru astfel un lucru mai usor,Dar nu erau in stare sail fact socotealaCistigului pe care-I aveau ei zi de zi,De n'as fi fost acolo eu cu invafatura,Cu-a numerelor arta. ce face dintr'un ban

_O suit.Stefan.

Cum o suta ?...

Schobel.

Vezi tu ce 'nseamna lenea...Au teal aflat la Pater Joseph : .0 cifra ce-i ?E mult, e nimica. E punctui de plecareCe prin talent sporeste, dar piere fard el.Tu nu stii ce e lumea, mai tats...

Ii dal banul,Ea e incredintata ca esti un biet sameCare numal cu plata nevola 'rnplineste.Nu da, ti -o lume 'ntreaga to va incunjura.Unul vrea sd petreaca alaturea cu tine,Un altul fe asteapta sd-i pui un nou some.

se uita la tine ca la. Hristos din cadra,ii cel putin o suta te-admira ca orui...

sUl tu de-la mine : eine arata banul

_

,

,..

..

si .

. . .

.

si-o,,.

:;;I .....

estia ,

.

.

UN DOMN rninzAis

Si nu-I da, e de-o suta de on mai inteleptDecit acela care-si vadeste fundul pungii I$i, zi, deseard mergem la chef...

Stefan.

21

Merg sa te kraal.

Cum te prefaci de-odata in omul eel mai strasnic !Schobel.

$i merit, mai baiete, sa fiu vazut... Multi credCa vinu-i pentru butt, nu butea pentru vinuri,

ca menirea noastra, a celor ce avemPlecare pentru viata, ar fi sa tinem cheia!Prostii cad iata butea, ce e menit'a suge.In ea nectarul care Domnul ni

(arata mindru burta.)De -acela da, sa mergem. Facem o fapta bung..Venitul e prea mare pentru oameni ca noi,Modesti, fara pretentii, deprinsi cu saracia.

Stefan.

'Dar mogul ce-o sa zica de-om merge amindoi,Cum ma indemni a face...

Schobel.Cine ? Mosul Alois ?

Noi o pornim de-acasa cu mosul : 'un paharE bun ca sa 'ncalzeasca un om batrin ca dinsul :El o dormi acasa, iar noi, noi vont trai

(se opreste.)

Cad, copilasul tatei, avem merinde...(scoate, cllpind din ochi siret_ o sticlA de Chianti.)

Si.

I-a lasat.

. 1

:..r. .

- rt

=

§i-alci

22 N:fulIGX

Eu sint ostas, Si arme la mine se gasesc...Si, data vrei ca mine sa stiff care cuvinte,De si in is sfirsite, au genul masculin,Ca sA se zApaceasca atitia buni scolari,lntreaba pe Latinul acesta care-a fostCumatru cu Horatiu, dar n'a murit ca dinsul.

(Stefan ben clocnind.)

Asa... Si vinum bonum, beata vita est...Escepfille, Stefan? Nu yin?, sA mai bem unul,Para stiinta cartil nu to putem !Asa.

(Stefan bea din non).Acurna iti voiu spufie cuvintu 'Male. Hail Pants...

Stefan.

Pe urea vine piscis:..Schobel.

Perfect! Ce pedagogAm fost nascut... Pe Pater ti -1 biruiesc in lege,Fund si In stiinta malt mai incapator...Acuma vine crinis.UrmeazA apol...

Stefan (vesel).

lints, lapis, pelvis, cinis...Schobel.

Ar mat fi douA versuri, dar prea esti somnoros.Valahil, slabA rasa! Uite flacau : adoarme!Somn bun, Stefane dragA, imi voiu cAta alt sot,

daca beau eu singur, parc'as fi un calugarl

(lute.)

4. ,

.

. .

;

Ckcl,

Finis.

.

UN DOsiN PRIBEAG

SCENA a 11-a.STEFAN, BOLEA, mascariciul lul Petru Schlopul,

NUNZIATA.ALOIS,

gAzdultorul lul Stefan, si Inca lul,

Bolea (de afar& drept linga fereastra, cintind).

Sculati, sculati, baler) marl,Florile dalbe, lemn de mar I

Itefan (tresare puternic, apol visind).

0, zi de bucurie, bine-al venit din nou...Ce linA bogatie de flori cade din ceruri !S'a Imbracat pamIntul in giulgiu-i alb de in,Ca imparatul care e mort, dar o sA 'nvie.

Bolea (urmeaza).

C'au venit conflatedFlorile dalbe, lemn de mar,Noaptea pe la cfntatori,Florile albe, lemn de mar...

Itefan joc).

Primiti sint orfanil aici a 'ngenunchla...Asculta, mama draga, ce cintec supt fere0i !Pare c'asupra noastra cazu un zbor de ingeri...Da, da, sint ingeri cart, in cor alb, se rotescPeste uncle in iesle doarme Pruncul.Si se inching Craii veniti din Rasarit...

vad : Isuse Doamne, ce mic e$ti, §i ce mare!(transfigurat.)

Durerea noastra plinge in glasu-ti de argintSi, cind zimbesti acuma, vedem nadeidea noastra

Zi

: ?.

.

-

r.=

.

.

TI

,t

si

!leapt

24 N. IORGA

Bo lea (afara).

Si n'em venit nici c'un rau,Horne dalbe, lemn de mar,Ci-am venit cu Dumnezpu,Florile dalbe, lemn de mar.

Stefan (acelasi joc):

0, aleluia Tie ce to pogori din ceruriCa un copil in mijloc de alti copii Ca noi,Cad ni e teams, Doamne, de-a TatAlui mustrare,Cind stringe din sprincene, cind misca barba 'n

vintSi-arunca de supt gene un fulger de minieCe ar putea strabate pdmintul nostru 'ntreg...Ce viers rasuna 'n aier ? Da, Precista ce cintaLingd leagdnul unde adoarme Dumnezeu,Ca sa se pregateasca pentru mucenicie.

(spar Alois si Nunziata, mirati.)

Stefan (urmeaza).

Nici chiar Isus nu 'doarme fail de maica lui :Ce somn pot sa mai alba eohiii ramasi singuri !Mi-e frig, mi-e frig, Isuse; nu ma lasa: mi-e frig !...

Alois

Ce strigat de durere pacea odaii rupe ?(uitindu-se imprejur.)

Ce-i asta ? Unde-i Schobel ? Valahu-a adormit ?singur... Unde-s banii ?... Ei lasa tu, mai Schobel I

S'a dus sa se imbete in noaptea de CraciunCu un pungas nemernic !... I -am spus sa merg cu

dinsul,

-

1

Jo.

,

I

UN DOMN PDINEAG 26

Spre a ciocni paharul ca un crestin cinstit,Ce simte bucuria ,acestei sfinte zile :'Si el ne paraseste : betiv tradator

(ascultA afarA.)

i trebuia acuma sa les pe gerul astain noaptea seaca, neagra ca sa gonesc strengariCe 'n vorbe nentelese si 'rf!, cintece neghioabehi rid de bietul Stefan si de odihnato staff tu, cintarete I Acusi iti dau eu

(vrea sA se arunce.)

Nunziata.

O tats, cit de aspru esti !... Sa nu tulburamPe-acesta care doarme si 'n somnul lui viseazi...

(se apropie facet de dinsul priveste blind.)

0, tu visezi de sigur, biete copil, caci rizi,.Asa cum ride pruncul la sinul mamei sale,Si sufletul tau insusi, venind pe buze-a ris,-5i, slab si palid, Stefan, ce bine-ti sta acuma...

Alois (grAbit).

ispravim odata... Nu vezi ca e tarziu :O sa intindem sfaturi si dupa miezul noptil ? 1

Ntinziata.

St.! tata! Vorba noastra in soapte s'o suflanot.Aici in casa cinta si dinsul ii aude'Cu glasurf bucuroase soborul ingeresc,

i linga el veghfaza de sigur maica moarti.

(Alois tresare.)

si !

.

lui.tie...

.

ei-1Gloa

-

.

tonal

Nanziata (sigurA).

Cad cane decit mama 1-ar face a zimbiDe zimbetul pe care nu 1-am yang la dinsui fi

spunea si noua mama ca e pacat($1 din cele mai grele ce ni-am luat asuprd)Clad umbrele, vrAjite vin pe aripi de vintIn ceas tarziu de noapie de stau linga aceiaCu gindul caror moartea i-a prins nemilostiv,CI e pacat prin zgotnot sa le gonesti de-acolotUncle an drum odata in lungi si dornici ani !

Boles (tare).

Un Dumnezeu nou-nAscut,Florile dalbe, lemn de cntir

Nunziata'(ulmitA),

0. ce dumnezeieste salami viers rasunaDe unde vine glasul: din ceruri, din pamint ?Ori lisus copilul plinge singur in iesle, ,

Mirk cuvinte jalea de care suferim ?Auzi, tatA, cintarea...

Alois.

... Dar asta-ti spun, and,And de-o jumatate de ceas ca-mi suns casa,Si e Until ( band ), fato, sint bbinav si Writ).

Nene' att.

else -I batrin In seara cind Dumnezeu cel vepicSti 'n leagan 41 se cere sd fie pus, la sin ?

olea (afara).

Florae dalbe, lemn do entir...

. s.

$1 ni

-

.

I

si- .

./1

ON DONN 27

(mai tare, lovind In geani.Ni dati on nu ni datl?

((se ridlcffi. deschide ochli, dar nu recunoaste; pAseste rarcare Nunziata, care, cu o spaima duke, se dg Innapol.)

Ce lunga a fost noaptea cit a fost de buns L..Tu ai cintat la Curte, rnarite serafim ?Si tie ti-a spus tata sa nu te 'ntorcl in, cerurl,CAci e prea multd jale aice pe pamint$1 oameni nu-s in stare s'aduca mingfiere ?Tu esti cela ce sameni cu mama la priviriSi Ia parul de our care-ti cade pe umeri ;Tu esti paznicul care stateai linga Isus,Si 'ndepartai paginii ca pacea sa nu-I striceLa glasul tau s'ar face mai lute zori de zi...Raspunde, o raspunde, frumos anger de pace...Asa de trista-i viata I dor sd te aud.Spune ce vrei, dar spune o vorba numai.

Nanziatd(mIscatA).

§tefan.$tefan L..

Da, mie imi zic Stefan cel lenes cel proat,De nu poate 'ntelege nici carte §i nici lege,Paginul si Tiganul, bolnavul, slabul, eu :Eu shit cel fara mama §i tata, eu cel singur.

(Incepe a se lAmurl.)Cad am pe fume doara o floare Interns0 pasara in cusca, inchisa ca si mine,Am doui chipuri §terse ce-aice le ascund,

(Arata inima.)

PRI8F.A0

Stefan.

§i

..""P)

AMi-i

R

.11

,

,

§i

28 N. FORA

i-aud cite °data cloud cuvinte buneDe la o fed fail de mama

Nunziata (jute).Ce ziei to ?

Stefan.

De la o fats care-i asemenea cu tine !(Treaz cu totul,)

Tu esti, Nunziata ? ( silos.)Tarzin e ? Am dormit ?

Sculati-ma! Si poate am spus cuvinte proaste ?Nunsiata.

Ce-al spus nu stii si poate-s datoare sa nu tiu,

Bolea (bate din In geam).NI dal on nu ni dai ?

Stefan (tremurind).De uncle vine glasul ? Ce cunoscut imi sung

Nunziata (cAtre tatA):

0 fi venind de-afara: ma lass sa-i deschid.Cdei a fost sol de bine cine-a vorbit acolo...

Alois (i,oarte mircat).

Da, deschidem, fato, e un copil, 'i -i frig!

,

..

. .

-

sA-i

.1

I

UN DONN PBIBBAG 20

SCENA a II1-a.DE MAI SUS, BOLEA. Apoi numai BOLEA

$TEFAN. NUNZIATA In deschizAtura usil, ascunsii.( Bolea tntrA, fulguit pe mantle. E un pitic whit*, cu

gura rea si ochli bunt.)Alois.

E frig afara, dragd? Si ce cintec ziceai ?Voiai faci placere on te jucai din Omni ?Noi nu 'atelegem viersul §i nici aria ta.

Bolea (ceremonies, cu afectatie).

La toti acei din casa cinstitd, sanatate,Si sfinta serbAtoare s'o mai vedeti multi ani,$i sd va deie Domnul pace §i bucurie I

Alois.

Auzi ce .bine -aduce vorba, un copill(cAtre Bolea.)

De uncle esti, bdiete? Eu te cunosc pe tine,De §i nu-mivine 'n minte unde te-a; fi vizor t...

Bolea.

Vin de acolo unde std in genunchi multimea,far eu privesc in fats si spun cuvintul drept,Si-acela care ride mai mult, mai greu 11 doare.

Alois (interesat).Vorbefti in parimie, si nu te inteleg.

Bolea,

MA inteleg aceia cars §tiau mai bineLuau' de care-i vorba, dar 11 voiau ascuna.

. CEI

fart

. . . .

.

.

.

si-i ,...,:

, - .

.

.

4

si

sa-i

30 L JONG*

Nunziata.

Batrinti dau de rostul unei cimiliturl,Dar en si el, acesta, de o vrista cu mine,

(aratA spre Stefan, cure priveste foarte atent.)Din vorbe nu pricepem decit ce-i lamurit ;51, findca-i miez de noapte ne vrajeste sornnu41,Dorfm a stl solia Cu care ai venit :C_ opile intelepte, ce ni aduci cu tine ?

Boles.

Ce va aduc, am spus-o chiar de la inceput :Aduc o mina plina de binecuvintare,Aduc poate tin sprijin dintr'un loc mai innalt...

Alois (speriat).Loc mai innalt in Innsbruck e domnul arhiduce...El Insusi... Si to uita la el : Parca-i un print...Ce horbote pe dinsul si 'n briul lul ce pietre I51, de to uiti mai bine, Asia nu-i un copil:Are vorba adinca, si mai adinzi i-s ochii...

(Cuter dinsul, respectuos.)Marlte domn, din cintec pareai un baieta5,Ce vine la fereastra c'o strengareasca glurna,Dar focul din aceste pietre ( arata briul focul dirt

ochi,Focul ascuns ce zace in spusa to cuminteVadesc Tara 'ndoiala vrista si rang innalt...Nn-mi lamuresc venirea-ti, dar sa te-ascult slat

Bata...Bolea.

POrtiliCa e npara : acesta m'a adus,Nenoroeirea care i-i toarsa 'rt firul vietii,

II -s.

. --

$i

I

.

-

.

_ .

. ,. ,

tiV DOMN P7U

Singuratatea 'n care sa stele-i osindit,trista pribegie, de Ora lui -depart¢...

Itefan (ca-pentra sine).

Nenorocit sint Doamne, singur, pribeag...Meal (cure

"§i am sari spun o vorba ce nn primeste marturi...

Da, Doamne, toata voia o ai, dar el e pusSupt paza plea, si capu-mi raspunde pentrnAida spun : ca este un biet Valah pagin,1i nu pot sti ce vina are sau rnosteneste,Dar shit de-aceia cari 1-ar vrea mort, si mai slut_Alta ce-ar vrea sA-1 dues la Turcii lor, acolo.

tin numai eu ce grija purtaiu de 1-am scapati de-1 pastrez, cum spune poranca 'llipgrateaseg...

Bolea.

.$1,-acum to temi cat poate as fi eu vre-un Two,

`Lapuiu de Turc salbatec venit cu ginduri stele

La sa-1 ucid, on numai robin sa i-o rup?(Scoate din bazunar o htrtie pecetluit1)

Cunosti, Alois, poate pecetia aceasta ?

Alois (41 uneate Mane, Ingrozit).

Ferdinand, arhiduce principe 'n Tirol!(Otre Bolea.)

,Marite domn, stap4n esti in casa lui Alois-,Clad vel sfirsi, slut Bata sa le semen.-

. . -

r

siAlois).

Alois.

si

'

51

-..

t1i

N. IORGA

(cAtre Nuaziata.)

Nnnziata.

Nlii due... Treci innainte, Eu stau aice.Htrtii pecetluite si moartea o aduc,

eu nu vfeau sa mciard acest tinar prieten.(se da dupa usl.)

Bo lea (cu aditc respect).

In grain] care 'n leagan te.'ficunjura °data,.MA 'nchin Marie! Tale ca until Voevod

Domn pe .amindotid terile dundrene.4t.efan.

Mai zi °data. Astiel de vorbe ma intorcLa alte vremuri, care mi se pareau ca -s visuri....Cu-adevarat sint are Stetan-Vodd-cel-Nou?

Bolea.

Te duct ?

Stefan -Voda cel Thar, cel Nou, Domn uns pe frunteCu- mind in Suceava, de un Mitropolit,Si ai Minas to singur mostenitor de Scaun-In Tara-Romaneasca si -in Moldova ta...

i cit de slab esti, Doamne, si trist si singuratecce sdrac e local in care stai ascuns I

Ce soartd nepatrunsa iti urmareste neamul!Ce blastam ne apasa pe not, supusii tail

Si, dacd-s Domn, in care loc se gaseste cinstea-mi?De ce nu-mi vine oastea cu miile de mil ?Ori m'au uitat boleti i apitanii twit?

!I

II I

. * -

tata..._ .

'

.

.

.

,

Si

peas.

_.

3E

Si

Si

UN DONN PRIBEAG 33

Bo lea.

Nu te-au uirat, staptne. insa aici nu e,Din toata Curtea plina a lui Petru, bogatulParinte al Mariei Tale, decit doar,Pierdut in lumea asta, atita de strains,Un biet glumet ca mine,. un masOriciu pitic,Ce sint azi jucaria cui este print al terii.Si am fugit in noapte spre a-ti cinta 'n ajunDe sfinta serbatoare, spre a-ti aduce darulDe Anul Nou si vechea urare : 'ntru multi ani,Maria Ta, si viata sa-ti fie stralucita !

Stefan (bucuros).

A, te cunosc..., Esti Bolea cu care not rideamCind te porniai la sfaturi...- Ridea tatal batrinSi mama urmarita de ginduri dureroase...lar eu rideam din toata inima de copil,Si azi nu mai stiu ride si nici to nu rizi,

Bole :Au ris asupra noastra dusmanii, si tot rid,Si risetele sung si 'n visuri ca un blastam !Nu ride, Bole, risul e numai un rinjit,Si el vesteste gindul de a-ti musca din carna.Spune ce vrei... De'i plinge, vom plinge amindoi,Cu gindul la aceia ce s'au trecut din viata.

(salbatec.) .

Dar sa nu rizi, asculta, de tii la viata to !Bolea.

E vai de vremea 'n,cLre eu sint dator a plinge...Si-am plins mutt timp, o Doamne, pang ce te-am

gasit,3

li

A z,

.

o-

. .

.

.

.:

A J

-

34 N. IORGa.

Ca sa ni 'se 'nteteasca plinsul in ceasnl vesel.(clupd o pausd.)

Dar ceasul de plecare-i aproape-. Ma intorc,De-ar fi sa7mi cada capul pentru greseala asta,Ma 'ntorc sa-ti fiu tovaras si-apa.rator su pus,Sa 'nfasuram sperante 'n vesmintele ascunse !De-odata uite (desface o Mita) darul ce ti-I infatisez:

(desfAsura pe rind un vesmiat cu flori de aur, un surgucia,ridica o sable.)

intaiu iata-ti dulama, vesmint cusut eu aur,Surguciul cel cu pana de strut, impodobitCu pietre nestimate, sabia ta,Erau prea marl atuncea cind le purtai copil :Acuma to imbraca intreg Domn al Moldo-veiSi trebuie aceasta clipa s'o inchelem. -Copii, e ceasu 'n care spre ce-am fost ne 'ntoarcem.Si ne asteapta noaptea din care am venit,Si lanturi de robie suns in preajma noastra...

pune pe trup vesmintele.)

,Stefan.,

Citi ani sint de cind viata mi-o petreceam ca pries ?De cind aveam un paznic cu cheile in mina ?De cind eram pe lume un biet copil sarac?Unde e Schobel, Pater Joseph si toti calaii ?Sa vie innainte-mi : am cu ce-i pedepsi,Ca Domn a carui vorba inseamna o porunca 1Si unde e aceia ce s'a milostivit

_

Stefan...

.

--'.

..

' _

si

!

:

_

(Ii

UN DOMN PRIBEAG 35

De suferinta 'n care mi se pierdea ViataSi a vdrsat lumina in Iadu 'n care stainDin ochii ei albastri, duioi de 'ndurerare ?

Nunziata (se smulge de unde era ascunsa).

Eu sint aid, o Doatnne, Wane, roaba to

7

.

CI ,

)

-r

1,

11

7

47.4..cfmcm2aC5.?.WaLS?-5UWUrl

ACTUL al III-lea.(Peste un an.)

SCENA I-iu.(0 camera la Alois.)

STEFAN, BOLEA (convorbind prieteneste).

Stefan (urmind).'

Imi mai aduc aminte cind m'au sfintit, stii to ?E singura icoana ce nu mi-a sters-o vremea:Vaal o lumina mare de raze si faclii,Vesminte de- aur, si pietre nestimate ;Cutremura paretii un viers adinc si trist,§i ma 'nfioara 'n racla de-argint negrele moaste...

Bolea.

Si ai tipat de-odata, si lumea to ridea...Stefan.

-Mi s'a paint ca tata care statea 'n genunche

4

:.'

,

sabii- .

.

0

-

UN DOMN PIRBE&G 37

S'a fost schimbat cu sfintul, samanaIn biata-i batrineta asa de chinuitaSi ca in flori uscate rinjia un ris de mort,Pe cind mina cea neagra a lui loan MartirulSe atingea de frhntea mea, care ingheta,..

Bolea.

Turna Vladica mirul pe pletele de aur.Stefan.

Si m'am simtit pe lume Intors numai atunciCind ma. 'ncalziau in cintec bun bratele de mama,Iar gloata bucuroasa striga : Domn nou, multi ani

Bolea.

Si-aceasta amintire e doar o mingilere !...Nu, to simtiai in mijloc de ciusmani mai presus ?Nu-ti mai lierbea in vine al marilor Domni singe?Si fruntea-ti miruita cu binecuvintariNu se 'nnalta trufasa peste capetele goale ?N'aveai to vre odata pornirea de-a vorbi,Spre-a 11 striga ca mila lui Dnmnezeu 'n tine !

Stefan.

Nu, chiar din clipa 'n care m'am dus de la mormint,In care pe Maria Sa tata it lasaseminvesmiutat in aur, cu gugiumana '11 cap,Visind Domnii si lupte si serbatori marete,Din clipa 'n care casa cea plina se golfDe lucruri si de oameni, intr'o goand de prada,Catind si in adincul paretilor goliti;Si-o sluga de la Curte, urmind poruncii sale,Ma desbraca de haina mea cea de sirasir,

caruia-i,

'_ \.

..

1

.

II

,d

1,

,_

38 N. IORGA

Imi lua junghiul si cuca si lantul de DomnieSi (se opre$te tn*at)..

Bolea.

'Ti despoie cununa de plete aura,Pe care am trimes-o ca prinos la Suceava,Ca sa ramiie unde ai fost uns Voevod...

tefan.

Deci ml s'a dus acolo podoaba cea' domneasca ?Se va fi dus cu dinsa si gindul mien intreg,Intreaga cunostinta de ce am fost °data,Caci le-am uitat pe toate, Bole; eram alt om,Un om fara de drepturi si nume si menire,

'Mai slab cleat oricare fiindca nu samanamCu ei decit in vorba, in port siRabdam, pare ca. Domnul m'a fost rostit sa rabd,Un blastam ce-mi venise poate de la parinti,Si am primit pe fata, far'a cirti, si palme...

Bolea (indignat).

Nu mai opsti 0 vorba, Doamne I I-as orriori !Palme pe fata care de ingeri amintesteSi'n care este scrisa voia lui Dumnezeu,Pe fata sarutata de not ea o icoanA...

tefan.Stiammumai un lucru : ca a fost an batrinCucernic, blind si mare in greaua lui rastristeSi ca sta linga dinsul un chip neasamanat

tinara iubire, perind in suferintaSi ca eu, cela care n'aveam decit stapini,Decit dusmani cu vorba si fapta for straina,

.

traiul-de-aitazi...

De

-4

UN DOMN PRIBEAG 39

eu, despretuitul, gonitul, eu puteainZice : .tata si mama acestor fete sfinte...

(fourth. mi$cat.)

far, daca vre odata imi fulg.erau prin grindCrimpeie luminoase din viata mea trecuta,tyli se zicea Ca iarasi pornesc sa aiurez,Ca duhurile rele imi dau pagine visuri,CA ma framintA iarasi ispita cea din ladSi ca sint prada iarasi celui Viclean, Satana ;Si m'am deprins cu vremea pe toate sa le cred :Ma ingroziam de once suflare a mindriei,imi .inchideam simtirea peritru once dorinti,Si nu vedeam o alta soarta decit robia,Ca until care, poate, Tigan, Valahr ce sint,Am fost cules pe drumuri de mini ocrotitoare,in a caror putere ma si gasesc de drept...Si -ai

s'ade-odata in acea noapte alba,

De nascut in- mine acel ce-a lost rnuritSi care se 'ngropase in risetele iumiifo Stefan-Voda, Domnul cel bine- credinciosSi iubitor- de tine, Mintuitorul nostril

(se, inching.)Si de atunci sint aitul, si teilalti nu 'ntelegPrin ce minune-un suflet mare traieste 'n mine,Sufletul celor cart mi-au dat zile rost.Si -sa vezi ce schimbare s'a petrecutFricosii... Nu mai sufld niciun singur cuvintDin vechile porecle... Si Pater Joseph insusi

mai aduce-arninte de mieiul lisus.Bairn (cu pearl),

Nu banuieste nimeni care-a fost vorba noastra,

Ca

rasarit_

.

...

Jai

si

-

40 N. IORGA

Cad as plati cu viata ce am marturisit,Si viata mea iti este Inca folositoare...

Numai un suflet stie .ce trebuie ascuns,Si Inca nu 'ntelege toata, destainuirea...Aceia care 'n noaptea cea mare in'a vazut

in hainele de our ca printii cei din basme,Si le tine la ding ca o comoar'a ei,Pe care nu ar da-O cu niciun pret din lume...De-atuncea lInga mine o simt la once ceas,Pazind ca o fecioard din cele veghetoareIn asteptarea vremii cind eu voiu fi cc sint...N'auzi nimic? De sigur aici

(incet) Nunziata!

SCENA a Il -a.CEI DE SUS, NUNZIATA.

Nunziata,(innainteaza cu Hod in mina.)

Noroc si vole buns, copil de Voevod,Si 'n dimineata asta ca si in celelalte

(catre Bolea.)

Si d-ta Imi iarta ca; astfel indr.aznese :Cei marl au. drept sa cearg a 11 s'aduce daruri,Si eu it pun pe dinsul printre ai miei cei mart ;Ca semn de inchinare, -hod noua tie, Doamne 1.

-

este-. -

,-

_ I

. .

$tefin.

UN DOMN PRIBEAG 41

Stefan (m*a1).

Frumoase-s ca menirea ce mi s'a 'fest pastrat,Dar vestede cadea-vor ca si zilele mete.Nunziata, Ti-o cere prietenul tau vechiu,

(rizind.)

lar Damsel non cu toata puterea-ti porunceste,Avind un drept mai mare ca al lui mos AloisIn stdpinirea noastra cea cu patruDe altfel esti trecuta de mult pe lista Curtii

Nunziata (cu incredere).

Curtea Mariei Tale este, si-o voiu vedea,Si gluma to n'ajunge siguranta.in fiecare seara, cind tata s'a culcat,Deschid ladita care-s ve§mintele de aur.

(cu admiratie, barbia de Mind.)Ce mindru ti-ar sta tie, Stefane, ca i'mparat!Si m'ai lasa pe m-lne ca pe-trn copil de casaSa stau schimbat de haine linga Scaunul tauSpre a-ti aduce-aminte de mild si iertare,Caci e grozav judetul celor cu schiptru 'n

Stefan.

Ti-a§ darui- o viata pe zi...

Nunziata (uimita").

Glumesti, care viata?Bolc3.-1 (ironic).

Cea mai scurnpa pfn toate; vIata lui

.

pareti...!

,

sa-mi >sfirthe

'n.

razitninduii i

mini...

I '. ,

. *.

!

.e t'.**0

staff...

42 N. IORGA

Nunziata.

daruiasca viata terii care-I asteapta :Mie-mi ajtinge numai sa vad stapinitorPe-acela care-odata plingea cu noi, saracii _

Si noi, crezind ca este de-o samd-I mingiiam,Precum facea si dinsul cind .tata era aspru.

Bolea.

De unde poti, copilo, sa ce e un Domn ?Dac'ai afla, de sigur n'ai vrea sa Iasi acesteVai binecuvintate si pline de cintari,Aceste ape Clare si reel fugind pe stilted,Acest Ideas de pace supt codrii vechi de brad...Un Domn In jurti-i., fierbe a patimilor spuma,Minciuna otraVeste vazduhu.Neguri mestesugite-i impiedeca vederea,Si se pornesc st vinturi care rastoarna tot,Facind din trpnu-i asehii ce le culeg saracii,Zvirlind departe zdrente de our si pribegi...Tu n'ai vazut pe nimeni murind de dorul teriiIn care-odinioard fusese eelCa un copac pe care s'a napustit furtunaSi cradle uriase se vestejesc geraind,Cind seaca radacina nu-si poate gasi hrana...

Nunziata.

Ba am, vazut pe unul: uita usor.Aici la noi, in Innsbruck, vre-o zece ani in urmi.In fata casei noastra era un loc pustiu:De mutt cresteau copacii kdeasca o padureNoi ne temeain, copiii, acolo sä intrAmEra_atita umbra si pans 'n mien{ zilei I

.

--

'n

d'intAiu,

nu l-oitt,

:

Sa-si

jurul

UN _DONN PRIMA& 43

Si am vdzut de-odatd mesteri lucrind cu zorCa sa injghebe-o casa marunta si ciudatd,Cu stilpi intinsi in fata si-acoperis innalt-intre copacii .cari fura pastrati cu totii.

tefan (ca'n via).

0 casa alba... Prispa... Pdreti spoiti cu var.De ce se pling copacii la coborirea serif?

Nunziata.

Asa era! Copacii plingeau cu glas de oin,,De ne treceau fiorii cind li se pornia jalea.Si-atunci iesia in fata un biet batrin marunt,Purtind pe plete albe tin, coperis de blana,Si pe haina turceasca sclipiau copce de-argint.Se adunau copiii, pititi dupa uluce,.Sa vada vrajitorul pagin, far el stateaCu minile pe cirja privind rosia razaCe se pierdea pe 'ncetul in noapte, si sinitiamCa 'n umbra ei cad lacrami din ochii cei

(Stefan si Bclea se nita lung unul la altul.)

tefan (cu glas adinc)Saracul !

Nuaziata.

Si odata am intrebat pe tata :De ce plinge mosneagul .atita de bogatPe care -1 slujia Curtea pitindu-se 'n genunche ?Ori e bolnav ? Ori duce dorul vre unui mort,Cum dticem not pe-acela al dragii mele mame ?El a raspuns atita : este un Domn strain...

°

-

.

'144 N. IORGA.

Am auzit pe urma ca s'a intors acasaCu oaste 'mparateas^a si ca s'a_mingiiat.De taata suferinta ce_la straini si-a plins-o...

Bolea (ironic).

Da, s'a intors acolo unde nu- este piingSi nu mai vede raza luminii ce apune,Ci este fericirea cea Mira de sfirsit.Vreau sa zic : se Vseste in Scaun, si ,domneste.

Nunziata.

Ce bine-mi pare! Bietul era asa de trist!Noi ne-am mutat de-acolo, dar stim ca el plecase,Si 'n urma lui intreaga casa s'a ruinat,Lasind morman de pietre in care misca serpii.Si s'au taint coloacti cei vechi.

Stefan (trist).Toti s'au taiat,

Doar un vlastar mai este, si-1 calca in picioare.0, de-ar putea s'ajungd si el cu fruntea 'n nori,Chiar de-ar cadea un trasnet arzind inima 'ntr'insul

Bolea.

De trasnet ne fereste; Doamne, pe noi, pe toti,Si mai ales pe-aceia cari sint mai aproape !Nunziata, azi esti trista de nu to mai cunosc.Tur raza de lumina si viers de rindunica,Nu vezi ca domnul Stefan plinge pe urma to ?...Inveseleste-i fata cu farmece curate...

Nunziata.Tu, Stefane, copile, iar ai ajuns sa plingi,

eu sint proasta care am savirsit greseala...(II mingtie 'Neer pe obraz.)

,

.

.

,

1

Si

-

4

.

UN DO:11N PRIIJEAG 45,

Stefan.

Sa nu ai vre-o mustrare pentru plinsul de azi.iti multamesc mai tare ca pentr'o bucurie :Ai inviat in mine lucruri ce-am Post uitat,51 viata-Ani este astazi cu-atita mai bogata...

Nunziata.

Zici, cad esti bun. Dar plinsul ramine tot amar,5i, ca sa rids iarasilata intunecata,Da-mi voie ca povestea s'o schimb.

Avuiu un vis...Parca-mi este rusine, dar to o sa to bucuri.Nu In ce cuvinte sa spun...

Bolea.incepe tu,

Si -ti vor veni cuvinte destule si.frurnoase.Nunziata.

Sä spun deci... Innainte mi se facea un. tirgCum n'am mai vazut altul. Case ca aceia...

Stefan.

In care sta batrinul care plingea 'n apus.,.Nunziata.

De uncle_ slit? Aceleasi ginduri ni yin adesea.Filndca'ducem o viata supt un coperemint ;Asa 'ntelege tata astfel de potrivire:Ne incunjoar' aceiasi taina pe amindoi,De si ni este rostul pe lunie asa departe...

. Bolea (catre Nunziata).Aceiasi taina, drags, si n'o puteti numi.

-

-

.

.

-

Ou

§i

46 N. 1011GA

Nunziata.

Era o5tire multa, tot in ve5minte scumpe,Si ulitile toate le strajuiau aprozi,

i se zbAteau in turnuri clopote bucuroase.Si am vazut de-odata un aunt radvan...

Stefan.

Cu cloud' parechi mindre 'de cai albi.Nunziata.

Stiff §i asta ?Si tocmai patru.,. 'Nnuntiu,gici tu, cine era?

Stefan.

Cine ar vrea sA fie, dar nu a5a...Nunziata (speriatA).

0, Doamne,Dar e un farmec... Toate le spui ca pe de rost...

,Stefan.

Le 0iu, 0 nu pot insumi sa inteleg cum visulS'a abatut de-odata catre not amindoi.

Nunziata.

Deci erai tu, tu, Doamne. Cit de frumosl MaiartaCa imi arat uimirea Erai voinic,Si -blind ea o fetita ; zimbiai scAldat in aur,i zimbetul tau aur era, ceru 'ntreg

Tesea beteala 'n aier ca la nunta de ingeri,$i lumea 'nnebunita se 'ngraniadia in juriStrigind cuvinte care n'aveau rost pentru mine...Si 'n fund statea un cleric alb, i el to chema.

I

.

- .=

,

. ,

a5a... -

5i.

UN DOMN PBIREAG 47

Tiind in mini cununa rosie de rubine.Si-atunci...

Stefan.

Nu, to opreste, Nunziata, e de-ajuns.Nunziata.

§tiu ca e pentru mine o cinste neiertata...§tefan.

Nu, nu e pentru-aceia!Nunziata.

Dar pentru ce ?,AtunciTu m'ai chemat la tine. 5i -aveam o haind alba...

Stefan.

Tesuta toata riumai in crini marl de argint.Si iti,:cadea tot parul pe umeri ca beteala.

Nunziata (conf usA).

De unde sa stiu., Doatnni, cum ma vedeai ?Si-am stat,

Neindraznind chemarea s'ascult, eu, o strains ICe rost aveam acolo cind se faces un Domn ?Si, cind am vrut inlaturi sa ma feresc, mi-e fricA...

§tefan (lute).

-A fost o 'nchipuire, un vis rain, o parere.

Nunziata.

Dar pentru ce-am visat-o atuncea amindoi ?Si eu, murind supt roate, strigam : marire tie!

.

-,

.

1.

. -

. _

48 TOP.GA.

Bo lea (lute).

Vin 'domni. Nu 'plingeti...

face semn sä se aScund6.)Nunziata!

Cine e?Si pe cine doreste sa -1 vada ? Pe Alois ?...

(cu urA.)

A, Pater Joseph, Schobel si Ktihbach cel batrin!Spurcata Trinitate! Poftiti, va rog, in casa.

(se ascunde Si ea.)

SCENA a 111-a.STEFAN, SCHOBEL, KOHBACH, RATER JOSEPH. '

(in ascunzatoarea ei, Nunziata.)

Pater Joseph.(intrind cel d'intaiu, catre ceilalti.)

Lasati-ma pe mine: il lac eu sa 'nteleaga.(catre Stefan, cu oarecare nedumerire asupra titlulni Si

tonului.)

Copile, drumul scolii cu tutu! 1-ai uitat ?Sau crezi ca ai tovardsi,. ca eu dascal iti sintSpre a face din tine u.n om cu fapte

Stefan (mirat).

Un om cu fapte bune?

a Ar

.IIi

.

. .

.

1

N.

_

UN DOMN PRIBEAG . 44.

Pater Joseph (iritat).

intaiu n'ai sa-mi vorbesti.Copilul se cuvine sa taca 'ntre batrini,Caci -stiff ca asa scrie in «Norma Puerorum«.

tefan (ironic).

Si in Pedagogia ce-ai scris -o dumneata.Pater Joseph.

Numai la barbari poate dumneata, e un cleric.Sint natii ce niniica nu stiu a respecta:Ci etrsint reverendul Pater Joseph, si rector.

(urmind.)

Si-acum iti spun, in rindul al doilea, s'ascultiIndemnuri de la dQmnul epitrop,

(Kiihbach se incline.)precum si .

De la acest bun tinar-ce-ti poarta zilnic grijaSi caruia din ziva

(gray.)

cind Duhul Rau veni,Ca un torent_salbatec ce 'nneaca 'ntelepciuneaSi strica intr'o clipa ce s'a facut multi ani,Prin sirguinta aspra a oamenilor harnici,Lasind numai ruins si jale 'n urma

stefan.

Cri ea un foe ce arde zidirea pfirinteasca...Pater Joseph.

Cum vad, n'ai uitat Inca frumosii nostri tropi4

:

-

.

'

)

50 N. IORGA

Deci din ziva aceia nu 1-ai primit in casaCu ajutorul celor cari to gAzduiesc.

tefan.

Si I-am facut pe scars s'o iea de-a berbeleaca.Schobel (indignat).

Ii auzitl, parinte ? (c5tre Kilhbach.)Domnule-I auziti ?

Eu voiu vorbi pe urma, dupa programul nostril:Pater Joseph.

Ai fost In totdeauna modest- si-ascultator..:SA ispravim cu punctul intaiu.

(plingator.)Eu iti dau sfatul,

Pornit din dorul sincer de a to cultiva,SA' uitl once minciuna ce ti-au bagat-o 'n minte,Prin vre-o scrisoare falsa de la du: nani ascunsi,Carl au vrut si viata to tinard s'o ieie.Asculta-ma, copile, Stefane, fiu iubit...

(P imbrati5eazg.)

Erai pe cale buns, mergeal spre mintuirePe cit te-ajuta mintea ce o ai mostenit,Vedeai ce-i adevarul, fugiai de-a' lumii valuri,Spre a gas' in portul nostru un adapost,Prielnic celor can nici nu-si cunosc

Stefan (energic).

I-am cunoscut, si astazi mai bine ti cunosc :Si de nu-i stii, sa afli ca i-an chemat in viata

.

e .

.

,

.

pArinta.

e.

1.0

UN DOMN 111IDNAt;

Petru. Domnul Moldovei si-al Terii-Romanesti,Si sfinta Iui sotie ce-a fost Doamna Irina:Hmi5cate intre tutori. Kiihbach inlAtura pe Pater Joseph

5i trece in rindut intaiuo

Nu! Aici e greseala Te-au inselat! Nu, nu!Taal tau era Pater Weida, piibeag in fume,Un biet batrin de care not ne-am milostivit -Si i-am dat locuinta in zilele din urma.

Itefan (furios),SA ispraviti odata cu vorbele acestea...Voi i-ati dut locuinta tatei ? Si-averea lui ?...

litihbach.

51

. Averea? Ce avere! Zece sipete vechi,

. Sfarimaturi de aur, putine pietre falseSi hainele pe care saracilor le-am dat.Asta-i averea voastra.

Iteran.Si-atunci ce strica Schobel

in crime §i la hanuri ? Poate avereaSchobel.

auziti, marite Doamne? Auzi, parinte?Eu imi pastrez la toate sa dau raspuns deplinand imi va veni rindul, dupd trogramt! nostru.

litihbach (enery at).

Tu, taci... Averea Voastra?... De unde s'a adus?Nu samana un luciu cu altul la faptura...

.

titihbach, .

,

,

lui?

,

ii

52 N. IORGA

Vedeai .bine ca toate-s gdsite .'ntitnPlator, .

Mai stim not in ce locuri si 'n ce imprejurare. Stefan (exasperat).

.F tt to opresc aice !... Vorbeste lamuritKilhbach.

Si crezi tu ca eu care sint cavaler si .sfetnicDomnului arhiduce Ferdinand de Tirol,Ma voiu sfii a spune in fata ta, odraslaDe vagabond, .de, Weida, cum sint cei tigane ti..,

Stefa'n.

Esti mincinos, rnarite domn, si clevetitor !Kilhbach (vrea !ovens.).

Cutezi sa vorbesti astfel ? Asteapta to I Ce yorbeStefan (scoate un junghiu stump cu miner de:aur).

Raspunsul e intocmai cum se cadea. Astept !Loveste, o!i atunce'a esti, sfetnice; misel !

Schobel.

Anti cu ce cuvinte se 'ndreapta spreNu da inteinsul, doamne ! Valahul e nebun.Eu am fugit de dinsul papa in coltul stradei -De cind l-a prins Satana; e gata de omor.In temniti.cu dinsul ! Sariti ! Se varsa singe

Nunziata (apare).

Write- doatime, iarta ceia ce ti-a gresit,Dar; pentru apararea ta, asta-i spada.

(tntincle hangerul.)

. '

.

.

!

. i

--

-

epitrop.:.

<_

I

'

UN DONIN-

Scbobel.

'53

Asta este hangerul turcesc... Am auzitCa-I tine fata asta, nebund ca siNoi sa plecam de-aicea !

Pater Joseph.

Dimnule, sa plecam.Unde e nebunie, si Necuratul este.,Si, data nu se duce cu groazd innapoi,Noi sa fugim de dinsul, care ne pingareste.

5tflfan.

N'u slut nebun, dar prostul ce-am fost, nu mai pot fi:$tiu tot : cine-s parintii dreptul care-mi esteSi am gasit putere ca izgonesc betivi

guvernorul asta (ride). Si la once jignireVoiu sta cu arma 'n fata celui ce m'a jignit,Oricare i-ar ti rangul, si vrfsta, si chemarea.

Eu am sfirsit. Acesta-i nebun si criminal.Din ordinul .Mariei Sale esti pus supt pazd :De astAzi innainte nu vei iesiSoldatii se asteapta : sd-si facd datoria r

PHIBEACi

- I,

si_

.sCa

litlhbach.' .. '-

1

de-aidi.

.,14.41.1.1 .

7dinsul,

4-1(21.v.t*Z2e

ACTUL al IV-lea.

SCENA 1-iu.

STEFAN;NUNZIATA.(La fereasta ,casei lui mo5 Alois.)

Stefan.

Ce mare e cAsuta in care m'au inchis!Nunziata.

Si nu-ti pare mai liber sufletu1 'n inchisoare?Stefan.

De sigur, e mai liber, dar totusi mai legat..,Nunziata (natv).

Legat De ce? De cine?-Stefan.

De-as sti, as rupe lautul,,Pe care-1 stmt. N'am oare o tiata 'n fata mea.?

L.

I

. ,

. 7.).

.3.).gtcrez

,

UA DONIN PRIBEAG

Si nu V ehiama 'n alts fume o datorie ?Mai slut eu oare-acela ce suferia plingindSi 'n suferinta-i insasi gasia o mingliere ?Cellalt care in mine facu salasul sari,A izgonit de-odata copilaria 'ntreaga,Cu toat' a ei durere si cu tot visul eiDe flori imbalsamate st de ceruri albastre.Acum un vultur negru in inima mea staSi din aripi loveste nerabdator sa zboareSi ciocul Jul se 'nfige in carnea mea flamind,Si e atita crudd placere pentru minein ranile deschise, ce singers, incitMi-as da vIata toata numai sa-1 vad ca zboara.

Nunziata (in admiratie).

Ce om din copilasul plapind a rasarit,Ce luptator cu setea de-a birui eroic !

Stefan.

Iti mai aduci aminte povestea ce-ti spuneamDe Fat-frumos Ware pe pasarea maiastra ?

Nunziata.

Statuiu atita vreme Inchisa 'n lumea ta,Melt basmele voastre sint ca viata-mi insasi :Am tremurat la gindul ca zmeii -te-or sorbi;Cerut-am ajutorul eel bun al Sfintei VineriSi cu Mama Padurii la harp, m'as fi luatCa sd scap de peire pe Fat-frumos,

(Wet.)Pe tine

. .

.

't 11 !

55

N. IORGA

tefan (distrat).

Tu fost totdeauna ingerul pazitor.Ce-as fi facut-si lard aceasta ocrotire ?

Nunziata (visind).

cite-odata pared as vrea sa fiu mai molt..:tefan.

SA ma intorc la vorba noastrA cea din poveste,Departe vrea s'ajunga zoritui Fat-frumos,

prin vazduh calea spre celelalte termuri.Pe aripa ei larga pajerea I -ar, primi,Dar ii lipseste hrana cea proaspata de came-,Daca pe spate poarta grabitul calator.Si-atunci el stringe hrana multa, pe drum sA-i tie,Dar, cind vede in preajma-i cetatea de argintA visurilor sale, s'a ispravit tot viptulSi pasarea uriasa a foame tipa lung :Atunci el lea. cutitul si fara, mils taieDin trupul sau, si astfel ajunge 'nsingeratPe culmile spre care a fost menit s'ajunga.

Nunziata.0, ce viteaz !

Stefan.De sigur viteaz ; sintem datori

A fi viteji ca dinsul In drumul spre cetate.DesfAsura-ti aripa, pajere : if-ant gatit _

Hrana indelungata. din trup ca si din gullet.Desfasura-ti aripa cea neagra, sa zburam

Nunziata.Si voiu privi cum zborul to iea spre cele 'nnalte,

.56

ini-ai

Si

'

-

. .

!

UN DONN PDIBEAD - 57

Sus, tot mai Sus, 'n ceruri te vei pierdeLasind o picAtura de singe amintire...Cd ai mai fost aice, se va fi si uitat...§i-atunci va fi tacere in casa lui Alois,

liniste si pace, ca 'ntr'un mormint pustiu,Pe cind sus, in cetatea de-argint, va fi intrarea

*Lui Fat-frumOs in slava si cintec de triumf.*tefan (incurcat).

Ce sa vorbim de-acestea ce poate n'or sa fie ?...Cine-a 'mpartit amarul mult, va lua mai unlitDin bucuria care s'a cistigat printeinsul !

Nunziata (speriata).

Visul de altd data..., ceasul insingerat...jertfa cea buctiroasa in ceasu

Stefan.

Un vis... Cine gindeste prea mult la visul lui,Nu va trai de viata celor adevarate.

(ride silit.)

-Dar a gindi la astfel de lucruri- e nebunie...Eu sint uti prins, si-aceasta este teninita mea;Cu-o pasare zglobie ce,la zabrele-mi cinta,0, padded mica, viers dulce-sunator

(urea s'o imbrAtiseze._Ea se di; in laturi.)e ce fugi tu, aceia care te temi de fugd ?

Oare n'am stat alaturi ca doi fray iubitori,In umbra Stir' a serii cintind arii de munte ?

Nunziata.

-Cintind arii de munte in umbra Sur' a serii

zburinel,

.Si

. - u

mai

- .

.

.

!_ .

.

!

-

J5 N. 10716k

tefar.soarele se pierde arzind in focul lui.

Vezi In fund o steluta alba cum indrarnesteSr se infatiseze privirilor clipind !

Nunziata.

Putin va trece Inca, si-apusul se va stinge,Iar steaua imuirmasa va 'nnainta incet,Prin fiecare raza dind binecuvintare...Ce mindru, Imparate soare, ai fost si'i fi,Dar fara mingiierea stelei ceas face Doamne

Stefan.

Nunziato, stii tu oare ce spui?Nunziata.

Stiu nu slimCe se aude 'n ceasul acesta-i glasul nosiru !5i ce se vede oare, sintem noi?

(se uith lung la clInsul.)Ca un

Esti, Stefane, cu ochq albastri, parul blond,Si fata to atita de alba... Heruvime,Sarut fruntea pe care-i un gind dumnezeiesc.

(II sArut5. El tresare si, intorcincl sarutarea,)Itefan.

Sa fie-acesta lantul care-mi opreste zborul ?(BAtaie In use.)

Oaspeti la mine? Oare nu slut intemnitat ?intra, o tu acela care-ai dorlt de mine!

(Nunzlata se ascunde.)

-

Si

-ss

. ,

.r. $i

.

Inge,-

..

°

r

111.4 DOMN 1 MHO;

SCENA a II-a.

TEFA.11, KIMBACH, GHEORGHE HATMANUL.

tetta (ironic).

A, bunul mieu epitropCe vint mi to -a adus?

Venit-ai ca sa afli de-s viu in inchisoare,Ori de m'am dus in ceruri sa spun ce-am cistigatDe la prea-invatatul Pater Joseph din Innsbruck?Mud poate osinda mortii.asupra [Ilea?Cu clausa ca 'data averea se confiscaPentru nobilii can au multe datorii,Pentru cucernici preoti si dascali iubitoriSi pentru bietul Schobel, ca sa nu raguseasca ?

N'am fost si nu slut alta decit un credinciosSupus al celui care aicea hotareste.Mi-a poruncit °data sa rinduiesc strajeri,SA fac cu neputinta legaturi tainuite,Sa pedepsesc pe-acela care nu asculta:Facut-am dupa ordin. Acura am o menireData de-acela care este aice Domn,Mutt mai placuta mie si mult mai fericitaPentru 'NnAltimea Voastra.

Stefan (uimit).

Cum zici, scumpe tutor?'Este aid vre unul ce sta la innaltime ?En slut, cum s:iti cu totii, numai un blet copil,Orfan si WA rude, tinut doara din mild

,

59

Runbacka.

11 I f 1 It

till N. IORGA

De domnul archiduce, Maria Sa ; Valah,Tigan uitat pe drumuri in ratacirea laii ;Nu e al mieu nimica : nici haina ce o port,Nici pinea aruncata ca o pomand mieSi nici chiar acest nume ce mi 1-ati daruitCa Sa tree nemernic pe drumurile lumii.

nu rdspunzi nimica, nobile domn ?tillhbach

Raspund.Ca in cartea pe care-am primit-o de la Curte,E scris : ',Stefan feciorur lui Petru care-a fostCu drept de mostenire principe al Moldovei,Precum innainte, al Terii-Romanestb.Si reetiriosc tot ceia ce Curtea recunoaste.

Stefan.

Inlocuiti la usd lantul eel ruginitCu lantul eel de our care pe-printi ii leaga,Si puneti sa pazeasca un Mare Temnicer,Care cu innaltimea Mea sa se potriVeascaOri poste ca acesta (aratA la Gheorghe Hatinautil)

[noel dregator-Al Curtii din Moldova ,si Tara-Romaneasca ?

Gheorghe Hatmanul (miscat):

Am lost Hatman Moldovei, Maria ,Ta!Stefan (ulmit).

Tu ?Gbeorghe Hatmanul (innaintind sore dinsul. cu bratele

deschise).Eel

.

.nuOn

-

-.

. .

.

- - .`;n

sl,

UN DONIN PlUBEAti 61

$i raposatul Petru fu irate mamei mele.Si-am fost eu cu dinsul .chiar pang la sfirsit !

tefan (cu sine insusi).

Se 'ntorc din groapa mortii, on eu visez ?Doanme

De esti o umbra.,_du-te de unde ai venit ;E mai calda tarina to decit lumea asta.Si .ai vazuf in,fundul mormintului mai muttSoare decit acela al tineretii mete.

(CAtre Kiihbach.)Sa se curme °data acest joc ticalos:lea-ti umbrele cu tine si du-te la Satana!

Gheorghe Hatmanul.

impaca-te cu gindul' ca. -jalea-ti s'a sfirsit.Sint viu, eu cela care to -am fost purtat oe.bratc'Si cu al cdrui nume pornit-ai a vorbiin casa -cea batrina de plopi incunjurata.

tefan (visind).Aud cum suns .plopii in noapte, prevestindNenorociri si moarte $i umilintA lunga.

- (Ca trezit.)Tu esti Hatmanul Gheorghe ?

Cu ce mi-o dovedestiGheorghe Hatmanul.

Cu fata, si_cu ochii, cu glasul, si cu-acestlnel ce-a fost pe mina Im Petru-Vodd insusiPara 'n clipa din urma, cind te-a incredintatAcelora pe cart i-a risipit furtuna,Lasindu-te pe lumen orfan si parasit.

. . !

.

.

.

.

.

gi

i2 N. IORGA

tefan (zgudult).

Da, e solia care teal mieu o trimete.(SArutA

spline tu, de unde mi to -ai intors pribeag ?Mai este o Moldova si-un Domn crestin inteinsa?

Gheorghe liatmanul.

Este, i Domnul nostru-ti doreste sanatate.

Stefan.

Si de pe ce meleaguri la voi. a ratdcitAcela care tine in mina schiptrul tatei,Pe cind eu stau supt paza ultat intre straini ?

Gheorghe Hatmanul.

flare numai pe-aice vestea n'a rdzbatutDe Voevodul care prin vraja biruinteiDin Tara-Romaneasca lua Scaun din Ardeal,Puind pe drum de fuga a nemesiloi tdrmdSi ridicind movila sus peste cei ucisiCu ajutorul Celui ce nu uita dreptatea,Si- acuma. in Suceava, de untie a gonitPe Veda leremia, a Lesilor unealta,Sta de se odihneste din zborul lui innaltCa sa porneasca lards' spre alte zari de pradd?

tefan (curios)

Si le-a facia acestea toate un Domn vaiah ?Vezi, nobile, ce poate sa faca Tiganimea ?

(cAtre Gheorghe Hatmanul.)

'

. inelul.) .

Si,

o

-

_ .

.

. ' ."IC

.

ux DOMN PRIBEAt; 63

$-acumite duel, de sigur...Vin alte biruinti...cauta in ele partea ce se cuvine...

Eu n'am aripi... Mi-s frinte din leagat... Mi le-aurupt

(arat5. catre Ktihbach.)

Unul cum e acesta, si popi, si rai 'prieteni!Nu pierde vremea, pleaca... Si du a acelui Domn..Cum numiti pe omul sumet?

GI eargLe Hatmanul.Mihai Viteazul !

Stefan.

Du lui Mihai Viteazul si acest vechiu hanger,Acest surguciu, aceste copce de nestimateSi acest lant de our cu left... Ce sa fac euCu-astfel de ramasite ale maririi noastre ?

(le desface.)

theorghe Flatmanul.

Pastreaza-le, Marina, Doamne, cad esti Domn...Mihai iti recunoaste dreptul de mostenire

izgonind pe-aceia ce nu erau chemati,El este gata 'n locul de cinste sa to -asezeCa sä domnesti si pina la batrinete-adinci:pupa 1nainta4ii tal din acelasi singe.

§tefan (nesigur).

Glumesti, Hatmane Gheorghe, on e un adevarChemarea care-mi vine prin glasul tau prieten?

(hotArtt.)

Pazeste-te de glume! Am suferit destul

Ili .

' .. ,

.

it

s.

,

I

s,

1

"o,

Si,

64 N. IORGA

De pe tirma acelor cari glumiau .cu mineZi drept ai tu pruned de a-mi vorbi astfel-?.

Gheorghe Hatmanul.

Aceasta e s-crisoarea lui Voda-Mihai insusi,Pecetea lui cea mare te va incredinta.

Stefan (ru$inat)..

Dar n'ain vazut pecetea lui VodaSi slova romaneasca nil pot s'o intelegi --Caci. am ajuns aice strain :le ale noastre !Stii, Hatmane, ce groainic e sti ma zic strain ?Mar bla.stArna parintii din groapa for F.itata !

(cu indoial .)

Si 'n adevar voinicul de- care mi-ai vorbitAdusu-si-a aminte de-un ratacit ca mine,Si ai venit aice spre fi calauzCatre Moldova noastra?... 0, ce departe -mi. pare !,Socot ca niciodata nu voiu putea s'ajung.5i, ajunge, cine din voi m'ar reeunoaste ?

Gheorghe Hatmanul.

Sa ascultAm cuvintul Domnului mai intiiu :rStefine al lui Petru-Voda, mostean 1Vtoldoveitti scriem cu iubire eu,Si te poftim acasa, in stapinirea veche,Uncle te-asteapta lumea de-atitia ani sa vii,lar tu ramii acolo intre straini departe.Ci scoala-te si vina, caci drumul ti-i deschisSi prin sabia noastra 'ti s'au rapus vrajmasii,,Si nu rivnim la Scaun strain : gindul-nt e.

niciodata,,

--

de -as

; -

Voda-Mihail,_

.

a-mi

!

UN DOMN PitIDEAG

Sa biruim si alte ten cu ostirea noastra,Unde shit domni puternici, sumeti si mindri Crai,Pand unde e voia lui Dumnezeu sa mergem.lar to stai in Suceava, ca fiul nostru drept,$i not ca un parinte to vom fed de rele.lar, despre celelalte mai tainice, acestBoier al terii noastre si Hatman it! vorbeste.,Ci sa pornim, o, Doamne, cit mai curind de-aici

Kiihbach.

Puteti porni. IVidritul nostru domn arhiduceA luat la cunostinta poftirea lui Mihai,A caruia credinta ii este dovedita,Fiind in slujba Curtii un vrednic cdpitan ;Si el se invoieste sa-ti cauti ni/ostenirea,fncredintal ca ceia ce a fost intre noi,Invataturd, sfaturi si lege crestineascd,Nu le'i uita acolO unde vei stapini,Ci'i ramiiiea si-acolo supus imparatiei.

Stefan.

Pentru ingaduinta sint recunoscatorMariei Sale : fapta ii estemilostivd :MA voiu ruga sa-i fie Domnia 'ntru multi ani !Si-atita bucurie mi sa lasat pe suflet,Incit nu vreau in urma niciun dusman sa las,,Si iert pe toti aceia cari si-au ris de mine.Pater Joseph de sigur numai bine mi-a vrut,Si Schobel avea doard naravuri din nascare...Plec singur cu acesta ce-mi va griji de drum :Averea mea intreaga saracii sa si-o ieie!

(Se aude o mi5care la u.56.)5

I

,

-I

65

66 N. IORGA

Itilhbach.

Poate-am avut un martur la ceia ce-am vorbit ?§tefan (stAptnindu-se).

Nu, dar casa e veche, si zgomote ciudateS'aud in faptul serii de la acei ce-au fost...

Gheorghe Hatmanul.

Pe cei ce-au fost, ierte Domnul pentru gresaleAcuma, Doamne, vine taina ce ti-a vestitMihai in cartea care poftirea o cuprinde :Ca semn de osebita dragoite, ca un lantintre a lui putere si 'ntre a to dreptateA hotarit dete sotie fata lui,

(scoate un left cu lant de aur.)Pe singura lui fata, frumlasa cuminte ;Aceasta e Florica Domuita.

Stefan (In luptA cu sine).Sotul ei

.SI fiu ? A, iata carul cu roata 'nsingerata...Scapati pe cine zace sfarmata pe pamint,Scapati -o I Asa suflet n'a mai trait pe lume

(se opreste.)

Si pasarea se 'nnaltd, foame... Cere viptDin carnea mea... Asteapta... 0 dau... Opreste-ti

zborul I

S'a isprivit I 0, Doamne, iarta-ma,.. ce-am Mut(tare.)

Ma 'nchln, frumoasa fata de mindru Voevod,Pe care mi-o imbie slavitul tau parinte,

u

sa-i

sa-ti

si

I

1.

_,

i -i

UN D6 1N PRIBEAG

§i pentru mine este o cinste sa ajungIn legaturi cu Casa de 'nnalta obirsie !

(se aude un striggt:' un trup cade.)

67

illabbach.

S'a wait un tipet. Aici e cineva IStefan (silindu-se a fi nepAsAtor).

Sint umbre dureroase care se piing in noapte.Mi -i luata hotarirea : primesc, si va urmez.(les toti ; apare MOS ALOIS, Wild intro parte perdeaua

IMO care zace Nunziata; desnalejde:)

0, voi, domni marl ai lumii, de ce mi-ati ucis fata ?

.

. -

1,

cu

.nr!..

o,

0

gag.npz.0

ACTUL al V-lea.

SCENA I-iu.STEFAN, GHEORGHE HATMANUL.

0 odale in castelul din Innsbruck.(Se face zitia.)

Stefan (bolnav si obosit).

Ah, pajerea aceasta care nu vrea sa zboare...Si eu i-am dat din carnea mea, ba i-am dat mai

mutt...0, mult i-am dat acestei drumete prin vAzduhuri I

(ca to vis.)$e face ziud... Boamne sfinte, It! multamescC'ai ridicat perdeaua cea neagra de pe inintea-miGheorghe,-deschide usa, fereasta...

Nu le veziCum se that in grAmadd umbrele dureroase?...Rivnesc cAtre lumina, a§a cum eu rIvnescCatre dreptatea care nu pot a o atinge...

1

,

Draggcrg_:,5=

UN DOMN PRIBEAC 69

Tata, cu citd mild batrinii ochi privescLa flu] tau pe _care s'a coborit o razd.De ce mina ta albd, mama, imi face semn ?Este vre-o taind care mi-a fost rdrrias ascunsd ?Pe drumul vietii !loud ai sd-mi dai un indemn ?Vorbeste, de ce mutd std buza ta suptire?...Ce Curte lungd 'n urma, o ce frumos alaiu!Dar de ce in tacere va strecurati prieteni,Boieri ai terii mele, clerici, ostasi, 'terani ?Cine v'a pus pe gurd pecetea fermecata ?...

(std o clipa In tacere privind spre feresti.)Si unul cite unul s'au imprastiat ca neguri...Vesmintele for albe pe dealuri se than,Topindu-se de raza soarelui ce rasare...Ce mare e odaia, acum chid s'a dus toti...De as putea sa aflu o clipd de hodindDupd grozava noapte in care m'am luptatEu, hied viu, cu-aceia ce se trudesc in moarte...

(se indreapta spre pat.)Sicriu din care trupul rasare zi de ziPentru stralucitoarea momeald a vietiiDupa impartasirea cu ce a fost nu-i,Lam in care gindul intreg da invinsSi se face nimica (toata puterea noastra,Primeste-ma o clipa si-mi da ragaz de chin...Cu obosite pasuri eu dibuiesc spre tine.

(Se opreste ingrozit, cu un strigat.)E cineva aicea... Poarta un alb vesmintSi ca o floare rosa pe sin are o patd.Sint ncigas eu, Doamne,.sint eu un ucigas ?

(cu capu 'n mini ; it ridica meet.)

..

.

u

.

se -t

si_

70 N. IORGA

Pe frunte ai beteala de vesela inireasaSi pe fata un zimbet blind a incremenit,Si parul tau de our e revarsat in valuri...Tu, numeie tau dulce cum 1 -as putea rosti ?Ci iarta-mal... Acestea au fost mai taxi ca mine !...0, pajerea grozava auzi cum striga sus ?I-am dat; te-am dat... Ce jertfa de singe imi mail

cere ?Nu, nu zbura, sint gata sa dau tot ce mai am,Sa-ti satur lacornia c'un ultim strop de singe...

(Se ridica din genunchl.)Cine-a vorbit .de singe aici, cine-a ucis?Si care este jertfa ce a, cazut lovita ?

Gheorghe fiatmanui.Maria Ta, ma iarta, Stefane, copil drag,Lasa inchipuirea ce te inebun'este,Intoarce-te in Iumea noastra de pa pamint,Unde gasesti lumina, iubire, mingiiere...

tefan (ca si 'nnainte).

Cind va sfirsi ()data clopotul de sunat ?Vazduhu 'ntreg se mica de plinset pentruDa, eu sint ucigasul, dar n'am vrut s'o acid!

GheorgheMaria Ta, mai este o lame, lurnea noastra :Esti Domn, si te asteapta °lard s'o indrepti ;Te-asteapta mii de oameni ce nu stiu bucuriaRobi Turcilor si prada la Jidovi si la Greci :Nu stii ce suferinta se plinge in Moldova...

stefan (trezindu-se).

Se plinge-o suferinta, si o pot ajuta ?

.

,

.

Hofmann'.

tine...

.

UN DOMN PRIBEAG 71

Gheorghe Hatmanul.

Poti mintui intreaga suflare romaneasca.Esti de Inna Ita vita, esti tinar si esti bun I

Stefan (sarcastic).

Eu bun, si de pe mina mea cruda curge singe...Gheorghe Hatmanul (hotarit).

Nu! Cu Incredintare-ti spun, nu, to n'ai ucis 1Ci ai jertfit Moldovei ferieirea-ti 'ntreaga,Cum viata to intreaga Moldovei i-o jertfesti.

ftefan (foarte micat).Gheorghe, mai spune-odata ce-ai spus...

Mai spune-odata!Da, am voit Moldovei fiu de ajutor,51 strasnicele lucruri s'au intimplat de-aceia...

Gheorghe Hatmanul.

Fii linistit..., adund puterile-ti intregi,Gateste-te de drumul spre marea-ti datorie.Nici nu gindesti ce tara-i acolo si ce neam IPaduri fari de capat, cu cerbi si ursi in ele,Poiene inflorite ca un salbatec raiu,Ape care se ,ngind in tremurat de unde,Ogoare 'mbielsugate, lazuri, prisaci de-albini :0 lungs primavara si-o sfinta iarnd alba.Din loc In loc se 'nnalta batrine manastiri,In care dorm stramosii mindri-ai Mariei Tale ;Si ziduri de cetate, de unde au luptatCu neatnurile lumii pornite sa-i distruga.La Putna e mormintul celui ce s'a numit

a

.

1111

sa-i

92 N. IORGA

Ca tine *i se zice Stefan -Voda cel Mare.Atirnd in firida o candela de-argint,Si de ani multi cu dinsa se face O minune :In clipa 'n, care tara Turcului s'a robit,Lumina ei naprasnic s'a stins... Preoti, egumeni,Vladici *i Domni de-atitea on s'au tot straduitCa sd aprinda iara*i candela pomenirii,Si pan' acuma nimeni n'a izbutit. Si, cindTi-au dat numele celui care doarme acolo,Noi am hranit nadejdea ca iarasi va veniCeasul sa licareasca lumina de. la Putna!

4tefan.

0, de-a* avea puterea sa inviez ce-a fostGheorghe Hatmanul.

Sa inviezi, aceasta este dorinta noastra...Nu cerem lucruri noua, ci numai ce-am avut :Acelasi e pamintul de binecuvintare,Si oamenii aceia*i sint, ca nite_stejari,Cu-adinca radacina de munca si credinta,Cu dreapta innaltare *i cu avint spre ca.Si ne rugam *i astazi in sfintele biserici.Sl-atunci Moldova noastra de ce s'a umilit ?Ilse ce nu se tidied spre cinstea ce-a avut-o ?

Stefan.

Tu *tii mai bine, Gheorghe, de si nu vrei s'o spui :Pentru ca nu-i cirmaciul care sä taie valul...

go (dupd o clipA de &dire.)A* fi vrut eu acela sA flu, *i-olu Incerca,

I

-

:

IN DOMN PRIBEAG 73

De-ar fi sa-mi dau si viata pentru aceasta fapta,Dar minile mi-s rupte, si shit ranit aici.

(arata inima.)Dar ce are a face; Sparta sa se 'mplineasca!

(S'aud trirubiti, striate bucuroase de multime ; depotspornesc sá sune.)

Gheorghe Hatmanul.

Auzi ? Ce bucurie misca acest oral ?Stefan.

Vre-o biruinta poate asupra paginimiiGheorghe Hatmanul.

Ajuta, Doamne sfinte, pe eel ce se jertfescSpre-a da Crestinatatii pace fericire :Ne-om ridica atuncea si noi,si vom fi vii

Stefan.Sa alergam! Ma 'ndeamna ceva sa merg acolo.Este o biruinta, dar e ceva mai mull :Simt ca vIata-mi toata de acest ceas atirna.MA arde nerabdarea... Puieri da neinvinsMA prigonesc din urma... Gheorghe, sA mergem,

vere

SCENA a 11-a.MULTIME, UN PURTATOR DE STEAD, CEI DE SUS.

Stefan.

Pe dusmanii Marlei Sale i-ati biruitti dat Crestinatatii cinste si aparare ?

.

1

si

- '

,

I

4 N. 1011G

Fugit-au innaintea voastra Turcii misei ?Unul din mul%ime.

Cu ajutorul Maicii Domnului milostiveS'a sfArimat o oaste intreaga.

Un anal.Au perit

Zece mii din ostasii salbateci...

Un al treilea.Prada-i mare,

Si steagurile toate in mina noastra sint.Un costal,.

Ramas-a numai unul : ni 1-a furat prin fug&Acel care si 'n clipa caderii ne 'nfrunta,Acela care singur n'a lost iuvins in lupta,Ci a pornit cu Duhul cel Rau ocrotitorSpre locul unde Dracul si-a intercat copii...

5teffan.

Si nu s'a gasit nimeni sa-i defe capul jos ?

Ostaqul.

Esti indraznet, o Haar domn ce visezi de oaste 10 femeie.

Si ce frumos ii cede cind se rosteste astfelAlta.

Dar ce plapind e ! Pare ca sta sa 'nchida oath..

7

a'

'

O

,

UN DOWN PRIBIAG 75

A treia.

Fereasca sfintul ! Tine-I, Isuse, 'ntru multi ani 1Ostaqul.

SA mergem innainte, cad se aduce steagul !

Stefan.

O tu, semn al credintel gloriei, ce duel,In ceasul and intreaga soarta se hotaraste,Mii de ostasi spre dusman, pe vaduri si spre culmi,In soarele de yard si 'n noptile geroase,Prin vijiit de gloante si prin desis de suliti,

'n singele cel attar scaldat, intineregi,Te vad intaiasi data, to vad prins, si spre tine

Tot sufletu-mi se Innalti, se 'nchina rIvnitor.0, cum se scalda 'n soare pajerea cea de aur!

Gheorghe Hatmanul (ingrozit).

Doamne sfinte 1 Fu steagul acesta it cunosc...Doar 1-am tinut in mina dgunazi ! E al nostru

(cu durere.)OstaquI.

Da, e steagul Moldovei, si i-a pierdut Mihai,Ce se zicea ca este Craiu terii ardelene...

Gheorghe Ha tmanul.

Mihai, In care Iupta ?Osta§ul.

De-acolo ne-am tutors.La Mirislau Intreaga oaste-i fu nimicita,

N

-

,Si

-

si-al

t

76 N. IORGA

leremia tinede Turcii

Suceava, intre Lest,Pazit cari au Dunarea intreagA!

Stefan.

inlaturi, toti... Sint Stefan Valahul ! Innapoi...(se dau toti inlaturi, cu uindre.)

0 clips numai steagul sA-1 Numai o clips...(Ingenunche, tin murmur de mIla trece grin multime.)

Ce este?Un glas.

Altai.

Un domn tinar care-a cazut...Al treilea.

Ostaquil.Pacat !

Sa mergem innainte !Un glai din multime.

Nu, stati. Vrea sA vorbeasca.Stefan.

Deci to esti steagul care-al plutit peste ai miei,In aierul acelor Tinuturi mult dorite !Vad bound cu steaua 'ntre coarne... Steaua meaS'a stins... In urma moarte, si 'n fata mea-PrApastie se tale supt pasii miei cei slabi,In rosia lumina apus-a viitorul...LAsati-ma..., voi, mindri, voiosi biruitori,Sa mai privesc °data matasa cea rAnitaDe gloante si scaldata in singe ca al mieu...

.

$i

,

vAd...

-

.

0:

.

rusine...

_

UN DOAIN DOME. 77

Te asteptam de multa vreme, o giulgiu de cinste,Si, de-a fost scris ca moartea s'o, am fdra rdzboiu,Macar ma Infdsoare steagul in clipa mortii

(se ridici o ultimACad dorul terli mele aicea m'a adus,Si ma sfirsesc cu gindul catre Moldova noastra.

Arhiducele Ferdinand (apare pe scara palatulul).

Cu-acest steag sa SE. duca baiatul In mormintCa sa-i fie usoara Carina de pe dinsul !

oars.)

M.

41.

1

TABLA ACTELORPatina

Actul 1 -lu 5

Actul al 11-lea 18

Actul al 111-lea 36

Actul al 1V-lea 54

Actul al V-lea 68

r

II

.

.

Pretul: 3 Lei

Tip. Ctt !tura NeanwItti Romanese" Bticureti.

it

f..1

k

r