Pascal Bruckner

Traducere din francezi deNadine Vlddescu

CAPITOLUL 1

Ceasornicarul lui Dumnezeu

Pleca sd onoreze o promisiune f5cutd tatS-lui sXu pe patul de moarte. Acesta o implorasesX se ducd ;i sX prezinte la salonul de ceasor-niclrie din Qu6bec piesa unicd perfecfionatdin atelierul lui ;i botezatd Revelafie, traducereacuvAntului grec Apocalipsd. Nu avusese timps-o termine, prototipul trebuia sX fie de ajuns.Certat in Europa cu cei din mediul sdu pro-fesional, el se baza pe ajutorul unui prietenbijutier care trdia in Canada. Pentru aceastd c5-lXtorie, I6zabel, unicul sXu copil, dispunea deo sumd modest5 pe care trebuia s-o foloseasclin mod infelept.

Fost pastor al unei biserici reformate ;i lo-cuitor al satului Praz, de la frontiera cu Elvefia,

),::.:"::tt rhevenaz' cdruia i se spunea Nathan'

Unonlozi

se alSturase, de foarte tAndr, unei confrerii deceasornicari amatori din La Chaux-de-Fonds,in cantonul Neuchdtel. Devenise reparator deceasuri si putea sX regleze si sX curete fXrX pro-bleme un ceas mecanic. Dar el nutrea in g6ndun alt proiect, pe care i-l repetase dintotdeaunafiicei sale:

- Dumnezeu a inventat ceasurile pentru aprinde timpul ;i a inventat timpul pentru a-ipedepsi pe oameni. ftii care e misiunea pe caremi-a incredintat-o mie, un preot necunoscut?Sd inventez ceasul care va sterge timpul si varepara gre;eala originar5. i1i Oai seama?

Ea nu era sigur5 cd intelege. Maiestuozita-tea frazelor lui o impresiona.

- O, tat5, sunt asa de mindrd...Devenise pasionatd de foarte tdnlrd dealgebrd ;i voia s5-1 ajute la calculele lui. El iirepeta aceastS frazd, a lui Galilei: ,,Dumnezeua creat universul ?n limbai matematic", ;i eaincerca sd invete limba divin5.

Din nefericire pentru el, Nathan Thevenaznutrea pentru ceasuri o dragoste ambigu5 incare aversiunea se certa cu atasamentul. El lecelebra si le disprefuia in acela;i timp. AdoratiafXrX limite o pdstra pentru unica sa fiic5. iicitea si comenta Biblia in fiecare sear5. intretatd ;i fiic5, doar Dumnezeu avea dreptul sXintervind, Dumnezeu care ;tie tot, poate tot ti

Pascal Bruckner

pe care Nathan, ventriloc elocvent, il invoca zisi noapte. in func1ie de dispozitia Sa, Domnulera binevoitor sau inchizitor. PAnS;i gindurilenoastre cele mai intime puteau fi citite de El cadintr-o carte deschisX;i nu exista nicio cale dea-i scXpa. Lui J6.zabel i se pXrea neplXcut sX fiespionatd zi ;i noapte pdnd in cotloanele celemai ascunse ale con;tiinfei sale. I-ar fi plScutpufin5 discrefie din partea Atotputernicului.

Tatdt sXu o avusese tdtziu, aproape de vdr-

sta de cincizeci de ani. Cind venea s-o ia dela ;coali, in hainele lui de biseric5, ea nu seputea impiedica sX nu gdndeascd: ce siluetXfrumoasl are, in ciuda vdrstei! inalt, subfire,cu pdrul des, efectul era la fel de armonios. Era

un schior bun ;i un excursionist mediocru.in rarele deli cand o insolea intr-o drumeliepe munte, el i;i pierdea repede suflul, se im-piedica de pietre ;i se oprea mai mult decAtera necesar. Dar fdcea intotdeauna impresiebund ;i zimbea in timp ce-9i recdpSta suflul.O felicita pentru cd era atdt de iute ;i regretacX nu avea cu douXzeci de ani mai pufin ca s-ourmeze pe stdnci. ii spunea:

- Atdta am urcat pe muntele meu interior,incdt mi-am epuizat forfele.

De cdnd murise solia lui, se refugia inmiezul mi;unltor al mecanismelor de ceas,dezasambldnd rotilele, piesele dantelate,

fiction connedion

Unonsiozi

angrenajele, pdrfile curbate in form5 de bulbi.De cdnd se trezea, odatd ce-si spunea rugXciu-nile ;i termina cu cafelele si o sSruta pe fiica sade cel pufin zece ori, se zSvora in atelierul s5u,un pavilion amenaiat aproape de caban5 intr-ocl5dire ruraId,, o caband fdcutd din lemn dezadd, folositl pentru depozitarea alimentelor,in mijlocul unui pAlc de brazi. Nu mai predicadecAt o datd pe s5ptdmdnS;i, de la indlyimeaamvonului sdu, ii adormea pe credincio;i cupropuneri stricte. Se prezenta drept un umilpelerin al lui Christos, a c5rui sarcin5 era s5-idema;te pe depravali ;i sX-i salveze pe sdraci.Episcopul slu,,,inspectorul s5u ecleziastic",il presa s5-;i indulceascd vorbele, punAndu-iin vedere faptul cX nu mai erau pe vremea luiLuther sau a lui Calvin si cI trebuia sX se adap-teze spiritului vremii. in fafa incdpXlAn5riisale, oblinuse din partea sinodului regionaling5duinla de a se pensiona anticipat si fuseseinlocuit de un laic format in spiritul teologieimai ingdduitoare a secolului.

Gustul sdu pentru cronografe se transfor-mase intr-o idee fix5. Se trezea in toiul nopliica s5-;i verifice ceasurile, sX nu rdmAn5 niciin urm5, si nici sd nu o ia inainte. De-abia ceo ingropase pe sofia lui, cd se si lansase in fa-bricarea a ceea ce el considera drept marea saoper5. Urma; in linie dreaptd al lui Voltaire,

Pascal Bruckner

?l descria pe Dumnezeu ca pe Maestrul Cea-sornicar care construise, odat5 cu Cosmosul,o mecanicd perfectd a cauzelor ;i efectelor,pe care omul o stricase. El voia doar s5-1 ajutepe Domnul sX restaureze ordinea originard,convins cd timpul regretd eternitatea care-lbdntuie. DacX el, Nathan, sclavul Celui de Sus,reutea sd construiasc5 acest ceas unic, acesta arfi acfionat precum un sifon, precum o gaurXneagrX care ar fi absorbit in cdliva ani succe-siunea secolelor ;i ar fi pus o limit5 de timpaventurii umane.

Mult timp, J6zabel, spre marea spaimd atat5lui sdu, nu stiuse sd citeascX ceasul. Con-funda limbile lui, pe cea micd ;i pe cea marecu limba secundarului, aduna suma celor treiin loc sd le separe, se incurca intre gradaliilede diminea!5 ;i cele de dupS-amiazd, rru puteasX se familiarizeze cu numerotarea duodeci-mal5. La ;coa15, lucrul dsta ii dddea bltdi decap. Pentru ea, toate orele erau inegale, se lun-geau sau se contractau dupl voia lot, ;i uneledintre ele depS;eau spaliul unei sdptdmdnisau al unei luni. intr-o zi, a avut un declic: ainleles instinctiv mecanismul fusurilor orare,al meridianelor. Recita toate orele dintre Paris

;i San Francisco, dintre Johannesburg ;i Pekin,fSrX sX se gdndeasc5. Intrase pe orbita vasteigalaxii a cifrelor. PAnX la vdrsta de treisprezece

fiction connection

Unansiozi

ani, cel pufin, pe cAnd inci mai purta apara-tul dentar, ea imp5rt{ise pasiunea tatdlui ei,plonidnd in cdrlile de specialitate austere ;i.dezvoltdndu-;i un talent aparte pentru mate-matici si pentru fizicd,.

Eug6nie, mama ei, o femeie inaltd si slabd,privea resemnatd comuniunea tatdlui si a fiiceiintru aceast5 manie imp5rt5;itd, cei doi vor-bindu-;i prin prescurtdri intr-o limbd necunos-cutd din care ea nu inlelegea nimic. Ceasurilesi acest nebun b5trAn, pe care-l iubise cAndvapentru nefericirea lui, o indeplrtaserd de sin-gura sa fiic5. A;a cX incepu sd simt5 o aversi-une pentru copilul ei. Privindu-;i micula cuochii s5i incerc5nati, examindndu-i erupfia deacnee sau rotunjimile adolescentine, ii spunea:

- Sd stii cd ai noroc cX nu egti dr5guf5!Bdiefii nu-1i vor suci capul. O s5 iii scutit5 devertiiurile cuceririlor utoare. Uit5-te cum amsuferit eu, eu care am fost frumoasS;i care amstirnit furtuni. Tu va trebui sd munce;ti dingreu ca sX dovede;ti cX exi;ti. $i o sX ai marenoroc dac5-p vei gdsi un sot!

Melancolic5, Eug6nie, alt5datd inv515toare,imbdtrdnise prematur, iar p5rul ii incXrunliseinc5 de la vArsta de treizeci de ani. La rAndul ei,printr-un fel de mimetism conjugal, i;i g5sise;i ea marota ei: valizele. Avea mai mult de zecevalize, de dimensiuni diferite, care-i ocupau

Pascal Bruckner

intregul dormitor. Unele erau la fel de mariprecum nitte cufere, altele, stramte ca ni;tetruse de toaletd. Ele reprezentau pentru ea mi-rul pelerinului, o cas5 transportabilS' Nu puteasX se duc5 nicdieri, nici mdcar sd cumpere uncoltuc de pdine, fIrX o geantX mare in care-;ipurta minimul vital: portofelul, pa;aportul, sti-cla cu ap5, trusa cu produsele de igien5. Cdnd

se ducea sd-;i viziteze sora sau familia, cdradupl ea bagaje pline de lucruri inutile. Nathanvoia sI captureze timpul, s5-l fac5 sd dispardintr-un virtej; ea finea sd ducX lumea intreagdla subra!. in ghiozdanul fiicei sale, strecura infiecare dimineali suficiente provizii cat s5-ialungd pentru o sdptdmdnS, chiar dacd miculamAnca deia de prdnz la cantin5. Jdzabel i;iutura povara pe mdsurd ce inainta cdtre ;coal5,imp5rlind un baton de ciocolatd unui cAinesau pr5iituri sau c6te un sandvici colegilor de

;coal5. Sau uneori arunca tot, intr-un recipientde plastic, sub o piatrd pe care o acoperea cumu;chi, dupd care observa procesiuni intregide insecte care se intdlneau in drumul lor cdtreacea ascunzdtoare.intr-o diminea!5, mama ei o

surprinsese pe punctul de a arunca merindelela co;ul de gunoi ;i se ndpustise asupra ei:

- Iatd cum imi mullume;ti. Nu trebuiesX pleci niciodatd la drum cu miinile goale.inlelegi lucrul Xsta?

fiction connection

Unansiozi

in ziua urmdtoare, Jlzabel trebui sd plecela ;coalX si mai impovdratd decAt de obicei;i mama ei o urm5ri cu ma;ina cel pufin doikilometri. in seara aceea, fata aduse intreg pa-chetul acasl si-l aruncd furioasX pe masa dinbucdtXrie.

Tatdl ;i fiica se coalizau impotriva luiEug6nie, care devenise linta bltdilor lor de ioc.Cind unul dintre ei se ducea la toalet5 pentrusatisfacerea unei mici nevoi, cel5lalt ii striga:

- Ia;iun rucsac cu tine, nu se stie niciodatS!Mama isi ascundea cu greu lacrimile, re-semnatd sX ioace acest rol de ciuca bdtdilor. OvaIizi, mereu plind dormea lAng5 patul nupfial,pe care ea o refdcea in fiecare seard inainte dea se culca. De cdnd se trezea, incepea sd sepregiteascd pentru o c5lXtorie ipoteticX. i;icump5rase ;i un bagai special pentru cimitir,o valizd, rigid5 cu rotile ;i un mAner metalicretractabil. in timp ce adormea, ii murmurasofului ei la ureche:

- Sunt pregdtitd dac5 o sd mX cheme la El.Vreau sX am haine de schimb cel putin pentrutrei zile. Nu vreau sX apar neingriiitd in fayaJudecltorului Suprem.

Lucrurile se petrecuserX a;a cum fuseseprevdzut. Fusese inmormdntatd impreuni cuvaliza preg5titX in seara de dinaintea morfiisale - cauzatd de un infarct - contindnd o

Pascal Bruckner

periule de dinfi, douX rochii lungi, lenierie in-timd de schimb, pantofi comozi pentru mers

;i cAte ceva de mdncare. Adormise cu mAna pemAnerul valizei;i nu se mai trezise niciodatX,pregdtitd sX se prezinte in fala Creatorului sdu.Nathan trebuise sX negocieze cu cei de la pom-pele funebre pentru aceastX valizd care ocupaun loc suplimentar in sicriu, sd reducd drasticornamentele bisericetti ti sX fixeze bine capa-cul. Aceastd abatere de la regulament il costasepe Nathan 250 de euro, pe care ii cheltuise cuinima indoitd. Dar sicriul fusese inchis ;i b5tutin cuie dimpreun5 cu bagaiul moartei, in con-formitate cu dorinlele ei.

Jdzabel, nu-;i putea da seama dacd tatdl eiera afectat de aceastX disparilie, iar absenlaunei mdhniri vizibile a lui ii distrigea atenfiade la a ei. Nu se vedea suferind pentru doi.Nathan de-abia se hr5nea ;i dormea pe unpat de campanie a;ezat direct pe pardosealacabanei. in sertarul biroului s5u, ascundea ra-chiu, alcool din pere sau din prune, pe care lesorbea inceti;or pentru a se calma. Cum oarei;i finanla el cercetlrile din salariul inconsis-tent pe care-l primea de la bisericS? Cumpd-rase ma;in5rii costisitoare, piese rare. Ea nuavea sX afle cum fXcuse decdt la moartea lui:imprumutase de la o bancl din Chambdty osumX mare de bani pentru care ea se trezea

30fiction connection

Unansiozi

acum responsabilX din punct de vedere legal.Urma sd plSteascd ani mulfi de-acum inaintecapriciile lui, mai pulin in cazul in care ar fircfuzat sd accepte succesiunea.

Copil, cedase in fala entuziasmului patern.De fiecare CrXciun, el ii confecliona cutii mu-zicale, mici minuni artizanale, o pasire carele aducea mAncare in cioc odraslelor sale,boul ;i mXgarul care-l incllzeau pe prunculIisus cu boturile lor, fete tinere care patinaupe un lac inghetat. Sculpta sate intregi inlemn, construia scene ale Nativitdtii pentrubiserici, cu o dexteritate care-i lSsa pe tofi cugura c5scat5. in tineretea sa, fusese el insu;iclopotar, impStimit al sonorit5tii clopotelor, alclinchetului clopofeilor, producAnd mici cAn-tecele in clopotnila sa. Dimineafa devreme,inainte de;coal5, ii povesteaizbinzile lui depeste noapte: cum armase un inc5rcitor cureasamblare manual5, cum instalase micro-rotoare care stocheazd energia misc5rilor dinincheietura mdinii. Ea il asculta adormit5.Mai lucra si la ideea unui ceas ,,catnal" carear fi imbdtr6nit in acela;i timp cu proprietarullui ;i s-ar fi dezintegrat odatd cu el. Nathan otrezea in miez de noapte pentru a-i impirt{io descoperire prelioas5 ;i ea se scula epttizatda doua zi de dimineald, incapabilS sI se con-centreze la ore. Din cauza asta, ea inventd un

Pascal Bruckner

somn u;or, fragmentat, c5ci deschidea ochiidup5 cateva ore, sigurd cd tatXl ei, alezat lAngd

ea, se uita fix la ea, in intuneric, a;teptdnd-o sIse mi;te ca sX-i vorbeascd. ii aproba cuvinteleca pe ni;te porunci. Voia sd-l impresionezecoleclionAnd toate premiile de matematicd side ;tiinfe naturale.

Dar Nathan mai era ;i coleric: se plAngeacX ceasul, invenfie a Celui de Sus, deveniseun ornament frivol. in loc sI admire muncaartizanllor ceasornicari, ii acuza cd se inde-pdrtaserX de scopul artei lor, ;i tuna ;i fulgeraimpotriva mircilor de renume ;i a strategiilorlor venale. O lua pe J6.zabel cu el la Geneva,in timpul s5ptimdnii, cu riscul de a o facesX piardd o zi de ;coal5. Geneva: Babilonulcorupt care num5r5 mai multe ceasuri decdtlocuitori, unde primele impdnzesc vitrineleca tot atdtea chem5ri la viciu. i;i innoda ocravat5, se imbrdca in cel mai bun costum alsdu ;i, insolit de adorabila sa fetilX blondd, cucodile impletite, dddea tArcoale magazinelorde lux. il alegea pe cel mai opulent, suna laintrare ;i se dddea drept un coleclionar cu darede mdnd care venise de la Paris, Bordeaux sau

Lyon. Bodyguarzii cu lavaliera la ureche ezi-tau s5-l lase sd intre, dar prezenla unei fetife iilini;tea. ii punea s5-i arate ceasurile cele maiscumpe, care costau mai multe zeci de mii de

fiction connection

Unansiozi

euro sau de franci elvefieni, groase ca ni;teprdjituri mille-feuilles, b5tute cu diamante,perle, smaralde sau incinse cu curele din pielede crocodil, de stru!, de pisicX-de-mare sau derechin. Privea indelung toate acele modele p5-trate, dreptunghiulare, rotunde, care il sfidau,unele la fel de misterioase precum motorulunui avion sau al unui bolid. Le examinape toate p5rlile ;i primea explicafii desprecomplicafiile ;i subtilitdfile lor, uluit de atdteafunclii diferite. Fiecare dintre ele era un micunivers in sine. El rumega la infinit si cu vocetare preful acestor fantezii. Atunci maxilarulsdu se contorsiona, ochiul ii tresXrea, chipulii era strdbdtut de grimase. Furia sosea. Nu semai putea abfine. in fala vdnzdtofilor uluili,exploda impotriva negustorilor din templu;i a folosirii lacome a timpului, singura pro-prietate a lui Dumnezeu. Ceasurile sunt ni;teobiecte sfinte, cum indrdzneau ei sd facd nego!cu ele? Vehemenfa lui o stAnienea pe fiica sacare-;i pleca ochii si ii cerea sI plece. Eraurugali sd ias5 din magazin ;i sd nu facX scandalin fala celorlalli clienli. ln cele din urm5, lise interzisese accesul in toate magazinele defirmX din ora;.

- inlelege -md., J6zabel, dacd pun capdt aces-tui negof infam, Dumnezeu imi va ierta pdca-tele, precum;i pe cele ale tale;i ale mamei tale.