Umbra sur a haurilor celor mai ascunse i de nepatruns ale pdurii; cltor neostenit, in stare s bat apte pote intr-o noapte de cutri; coli aprigi, sfiind i hcuind orice; ochi galbeni, nfiornd ntunecimile cu sticlirile jratecului lor.

Vara singuratic nu-l prea bag nimeni n seam; iarna n haiticuri rspndete groaza prin pduri i peste cmpuri, strnind istorisirile i-nchipuirile de la gura sobei.Hoinar desvrit azi aici, mine aiurea i schimb prul, dar nravul ba.Nencreztor, cu toate simurile nespuse de agere, grea i rar dajdie la puc Eugen Jianu.

Lupul (Canis lupus), este inclus din punct de vedere sistematic n familia Canidae, alturi de cine, vulpe, acal i enot.

Lupul, dei nu este nici pe departe cel mai mare sau mai puternic dintre carnivorele europene, s-a impus nc din epoca marilor glaciuaiuni. Mai apoi, el a fost primit ca simbol att de ctre daci, ct i de ctre romani care-l aveau ca semn al nceputurilor lor (legenda lupoaicei ce i-a hrnit pe Romulus i Remus).

Este un animal robust i suplu, lung de pn la aprox. 1,5 m, la care se adaug o coad de pn la cca 0,8 m. Greutatea este variabil, de obicei ntre 25 i 50 kg, atingand n unele cazuri 70-75 kg.

Blana este de o culoare brun-cenuie cu variaii multiple n funcie de biotop i anotimp. Ea se compune, de fapt, din dou rnduri de peri: unul foarte des, lnos, lng piele, de culoare glbui-cenuie i un al doilea, mai lung, numit spic, avnd vrful negru. Nprlind n general primavara, in lunile martie-aprilie n zonele temperate, lupul are blana de var mai scurta, de culoare galben-roscata i alta de iarn, mai lunga si mai deasa, de culoare cenusiu-negricioasa.

Lupul este un animal digitigrad, clcnd pe periniele degetelor i avnd unghii neretractile spre deosebire de rs astfel nct acestea se vd clar n urmele lsate pe pmnt moale sau pe zpad. Urma de lup se deosebeste usor de cea de vulpe, in primul rand prin marime, iar in al doilea rand prin lungimea pasului, care la lup e mult mai mare. Urma de lup se poate insa confunda usor cu cea de caine, urma-tipar a lupului fiind insa mai alungita, iar urma-partie liniara, pe cand cea a cainelui este in zig-zag.

Alimentaia i dentiia sunt tipice pentru un carnivor. Dei la nevoie poate supravieui i cu fructe sau alte vegetale consumnd chiar i scoar de copac lupul prefer totui carnea. Lupul mananca atat animale proaspat ucise cat si cadavre, fiind un important factor n pstrarea echilibrului natural. Lupul mnnc aproape orice fel de vietate salbatica, de la broate i larve, iepuri i alte animale mici, la mistre ori cerb, cat si o gama larga de animale domestice mgari, vite, porci, cai sau oi. Lupul poate consuma la o masa 10-15 kg de carne, totodata putand rezista nemancat chiar si o saptamana.

Lupul atinge maturitatea sexuala aproximativ la varsta de doi ani. mperecherea are loc n perioada decembrie-februarie, dup care lupul care a castigat batalia cu rivalii sai rmne si fecundeaza lupoaica, apoi ramane cu aceasta pentru a crete puii mpreun pana toamna. Dup o gestaie de 62-63 zile, lupoaica fat 4-6 pui, uneori chiar 12, orbi cca. 2 sptmni, alptai vreme de 6 sptmni. Dupa aceasta perioada ambii parinti aduc puilor carne pe care la inceput le-o ofera semidigerata si vomitata, apoi cruda.Toamna, lupii se reunesc in haite de 7-20 indivizi sau chiar mai mari. Motivatia este simpla in acest mod lupii au sanse mai mari de a-si procura hrana pe perioada de iarna. Haitele se imprastie in perioada imperecherii.Lupul traieste 15-16 ani.

Simurile sale cele mai dezvoltate sunt auzul i vzul, lupul putnd vna foarte bine att noaptea timpul su preferat de vntoare ct i ziua sau n perioadele de amurg i rasarit. In ceea ce priveste mirosul, parerile sunt impartite, majoritatea autorilor fiind insa de parere ca lupul are un simt al mirosului fin.Glasul lupului este binecunoscutul si inspaimantatorul urlet prelung, auzit mai ales iarna, mai gros la mascul si ceva mai subtire la femela.

Are o mare rezisten la durere i un mare curaj la vanatoare. Dar, mai mult dect performanele fizice, lupul are i o inteligen deosebit. La vntoare folosete felurite tactici, de la strategia de nvluire pe flancuri a przii, la mnarea treptat ctre zone nchise. Performanele fizice ale lupilor sunt cel puin impresionante. n cutarea hranei ei pot parcurge peste 40-50 km ntr-o singur noapte. Lupul nu alearga in mare viteza. El poate insa alerga constant distante mari, obosind astfel animalele vanate, care intr-un final cedeaza.Dei circul nenumrate legende despre oameni mncai de lupi, nu se cunoate nici un caz concret n care un om viu s fi fost atacat i mncat de lupi. Dei s-au nregistrat cazuri de urmrire i schiare a atacului, acesta nu a fost niciodat finalizat. Se cunosc ns cazuri n care lupii, iarna, n teritoriul lor, au ncercat s mnnce sau au mncat trupurile unor oameni doborati de frig si gasiti ngheai. Alte atacuri nregistrate asupra omului sunt ale cte unui lup bolnav de turbare.

Perioada legala de vanatoare este 15 septembrie-31 martie, anual putand fi vanat un numar restrans de lupi, cota speciala aprobata prin Ordin al Ministrului MAPDR.

La vanatoarea de lup este permisa folosirea atat a armelor cu tevi lise ( cu alice sau cu proiectil unic) cat si a armelor cu glont, care sunt recomandate atat la goana cat si la panda.Trofeele conventionale sunt craniul si blana, iar neconventional osul penian.