mesajele ascunse din apa

5/13/2018 Mesajele Ascunse Din Apa - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mesajele-ascunse-din-apa 1/97

| 61"

l:'!A,;.-,@@'

# * ' - t ; , , 1 . , , ' ; " . i

t ' , ' 1 . _ , , .t i i ; ,

SauCifl'lc(:tljtt-l1uilr-','t.ilrrri,a,a..r,iJ.;t)ri:l:'rl-LLllflll,- ,

Cr.; i t ve ' ini.eog e ;l;rtu:r l1r !:ia. t-r, :r ' '1'1j1r: .1.1

ul i l , t l Dulnl lr: , ieu.'r4iar.r 'pl i l ree51rir, : l-t ir, . ,, i l j r,Lf i ti.

aees'rsu.biecI ri tur:tp ee privcrs'l.i;, -f ii,gr'ii -,i1.1:::;ci:trrel"in ace;r-:sti.;Lrte.

Ceea ce gti i eu. inirn;r a ei sr nr, . lai ic,sie : , . , r '"

iiluastri face si se poaEl Ccea ce :,r i"-ua-glr:*rnr'r,:,

l'.rritea lo;rstr5.A,:e,"kl estr dcar unul difi n;it!-iitn,-tl

ie arl inv6{at rCea a:.r,5.

i lecare d;ntre rrci arepufereemagici de a scl. _.

arr', o,,rstnzesir;iil de edtre Lluinnezei,i elr trlu:r"'r:lrl,:iin- ia- la;<i1",-l:i;:ric iiceastdputc--;:e"om nLrt.a

s:rrlr,ui i ' l i' i l : . , i1. r: t iur]eadc a rost i cuvinte arci rc-a.t i . .

r. , . : r:eir tr.1i-i i iei iprcsica sulf ietului.

lr.rtr., ,.,gliri.:,'l...rj flclei ecngtiinta ;i :tuiletu,i., -.:'

t.:.r-lia,inL:lt'l,r:tlr,t;rr,t"t'lg r.rtl,'d,ul':il ff,b1,''e,slci'talio;11'i.il-i,'

, , 'gi rrJrl i ( i , t ; t ' . r ' , r, '1,:- ' : l t :atu' i rrt ;6rft i , l r. t ipi l iel* i . ' j : lmentale ir l . ' : -

Sl ; l i i : -: ; l -rr ' i rL, 'rr i r i r. :- i' , , tLi -,c. c -.:acutc. li l ln; l i f i 'Llx l - ioi.l

Se l l ' i . . r: , tL.: i l i : , i - 'e.

. . i . 1 : : L . ' : : : ' ; ' . ' ! ' | ' ! : 1 l ; ' : ; - r . . J l i l l s g J l j l l i r ' | | i j ) ; . . | - . ' ' n t i i i i . 1 - ] ' L l - . . | '

clr- r,r.ltr:l:t ii r"r:tril.i.lle rticnr;,{iLciiL;ri tapl .r.::uihli;|,tal'

6e.:ri'rl,,.tsit".tli.tit'ri.i,itie;:i a,pa ti.e ',.i:riei'e,rLrrir .r - i i ,..,ri;t:l,lr.i.,:t,.,rl ' r.rqar: iui l i i l ' : .ei l : inrrertteiesl i l l l -t . i ; ier;.')r irr t eL-cei iAl": ietalLt--.,

te;{i i . i - l te:arrl ; l l "u:r, : , t i i ' ' l ".al ler-l : ; t l r le}.el i -rneiri i :i t -t i i l , i tennrci . l l ' - j i -rr i '

11il.'-1,l1 ,1,,'liii..l^il-u1l-'r e are trE.ill'1. lntri;t:llI oarnenli ;ti ilriliirriti

[]:ni-|,i,rr:.] tt,'-'.i lr :r;:;a lrr.re;s.ljl-;i-r[tOrulul cl{]ieun-}tLllil si;riii,lr L

l -,rv ig.r. ,r-rri i-,ei i i l ; -r l r. l ia. earu.gio'baXl i9i al picii monctriak:'.

l ,:

I

r - I

r . . ' .

8l l

! 8 i

et:

..- =! ,

iil

{ . i

Fi

r rtl

tr \

-*

ren

nl q!

G'l

){r i+l-J €-

rl i rr^J^

uiu(lr\t\t

'*"@

f , \T--l

'-'-J?

? \\-'

\.J( 'r

'g

(al

=/l'l'rI- - - -

.t l

I ."dq.ji

i

?

piijlt\ )

-r-'l

F(

r1

f'l-

x:*

rLl

,i l

l

Puterea rugitciunii

LCYlzL3z!-' '( ' ' lL

: . . r t " i

, i

Er.r-ro



Folosind tehnici fotonrafice de mare vitezd.

profesorul Masaru Emoto a constatat cd

cristalele ce se formeazd n apa nghelati se

transformd atunci cdnd cdtre ele suntindreptate gdnduri specifice, concentrate.A

descoperit d apadin izvoarele impezi gi cea

expusdcuvintelor de iubire prezintd,modele

de cristalestrdlucitoare.rumoase, omplexe

pi viu colorate, n forma fulgilor de zdpadd.ln

schimb, apa poluat6, cea toxicd din zonele

industriale, cea din zonele intens populate,

cea st[tutd din conductele de ap5 gi din

amontelebarajelorde refineresau cea expusd

gdndurilor negative formeazd modelenedesivirgite, asimekice, n culori lipsite de

strdlucire.mplicaliile acestor ercetirinasco

noui congtiinld a modului in careputem avea

o influen1d pozitivd asupra Pim6ntului qi a

propriei noastresdn6tdf.

Cuvinte de apreciere adr,rse irlii

,,Mesajele ascunse din ap;a"'

,,Mesajele asctlnse clin apa este o carte exceplionala. Plin

fotogrefiile sale geniale 9i calitille sale deosebite cle om cle gtiinqa,

plofesolul Masat'uEmoto a creat cll aceastdcarte o adevilati comoat'i

misticl. Contlibr.rliile lui in celcetarea con$tiinlei spilituale sunt cele

ale unui maestrLl."

F CarolincM. Myss, lLrtoal'eapcrelor LegtintinteSpirituttle rAntrtotDix

Spiritultti

,,Casi in cazul lui Galileo, Newton gi Einstein, vedelile clale

ale p|ofesofr.rl Emoto ne ejuta sa pfivin-r Univet'sul 9i pe noi ingine

clintr'-un unghi notr. $tiinla gi spilitr.ralitatea e Llnesc,ploducind r-rn

salt spectaculos, plofr.rnd gi de necontestat in modul in c:lre ne

percepem lumea si in modalititile de a ne asigur:r sinitatea si de a

cfea pacea."

F Mar-cr,rszLttx,eclzrctot l revistci Nttrur'iLllyWell Today

,,LncLat'ea lofcsonrlui Ernoto dcspl'e api ilustreazi in chip

minunat forla vindecatoare a ir"rbiriigi recunogtinlei. Aceste conlponcnte

cIe btzi ale glatitudinii ne splijina bttnristarea fizici, mentalir,

sufleteascirsi spirituall Mesajele ,)-cllnse din apzi este o contlibtl{ie

valoloasi in cLeat'eauntti viitor pozitiv pentt'u lttnlea aceestx."

) Noclte C. Nelson, t lecl ic, co-atttoale a citr'1ti Putelctt Rectt , tr ( ) .st i t rel

*H4W..@.,.



MESAJELEDIN

ASCUNSEApA

- L r r / \

;r--Yr



:t.

,r\,,\^).

t &EctitunADEVAR€j3 otut*

,Calea cd.tre lumind gi iubire"

Otr,",lv, str'.Aieea Mir.nozei, u.. 10, bl. 76, sc. C, et. 2, ltp. 11, c<xl 500377,O.p. 12

M<>l ' t i 0722.748.983 sa u Q7 7.27 .877 Telefon, / t r t tx:0268.324.97E-nta ttclev [email protected])e sitc-r-tl editurii g2-lsitiSi alte clirti pentm slrflet: www.divin.ro

yahoo I Grot r l t : adevardiv in

Copy'r'iglrr O 200i Erdirtr-:rADEVk $j$ nrVrN.Toate clrepturile asupl? prezentei erlitii in"limbe ronran.i apartin in exclusivitate

Ect tui ADEVAR*jF otrrt*.

E(IibI: CAIAIJrL ARFENETraclut:ere Laur-a-Corina MIRONTeltrutecluctztre pi copertti: Fllenx DAVID

Oliginal ly ptrblished a.s "MIZL| VA KOTAE WO SHITTEIRI,r" bv Masar.uEmoto.

Copyl ight@ 2001 by Mas:trlr El]r()to.Original Japancseeclirion publisheclbl . Sunmarrk trblishing, Inc., Tokyo. Japan.

Ror.u:rniun ranslation rights al langecl n'i th Sunmar.k ,ubl ishing, Inc., thror-rghInterRights, nc. , Tokl 'o.Ronranian ranslation s basecion the Englisl 'redit ion by the title -THE IIIDDENMl'.!'.sAGE5N̂ WATER",p.blishecl by Bc'yonclw.r'ds publ isl-r ing,Inc., tlillsboro.Olegon, Ll.S.A., u.,ww.beyonclwor.cl.con.r

Descr i e rea CI P a B i b l i o t ec i i Na l i ona l e a Rom2ni e iMASARU EMOTO

Mesajele ascunse din api ,/ Masrru Errloto ; tracl.: Laura-Colina Miron ; e(1.:Crit:ilin ):rr.f'ene.Brasov:Acler':-rr i r in.2006

ISBN 10) 973-87591-3 ; ISIIN0, 97s-9a3-87i953-1

LMiron. LauraCor ina tr.rcl .)

II .I )ar fene, i t i l in

(ecl . )

54fl

' I ' i pelulexecr.rtar cl e S.C. Gr idsolo pr int Company S.R.L.

tel . / fax: 0268 3t33>5e-ntai l : gr . i c lsok;@t iposer .v. ro

Misiunea Ecliturii ADEVAR lj$ ot.rt*,

MESAJELE SCIJNSE

DIN APA

MasarutEmoto

ADEVARffi ot,rt*

Traducere: Laura-Corina MIRON

insuflegirea armoniei divine Bragov,2006



CUPRINS

Introducere 11

Prolog 15

CAPITOLUT1NTAT

ce este alcituit Universul ?

CAPITOLUL AL DOILEA

Poarta citre o altd h-rme 81

CAPITOLUL AL TREILEA

Din con$tiinfd se na;te totul 95

CAPITOLUL AL PATRULEA

Lumea se va schin'rba ntr-o singuri clipd

CAPITOLULAL CINCILEA

sur1s ce imbriligeazd lumea 161

Epilog 179

Despre autor 183

111

Un



INTRODUCERE

Au trecut mai bine de zece ani de cdnd am inceout

si fotografiez cristalele de gheaqd.

Cu ani inainte sd conduc cercetareaprivind mdsttrarea

fluctualiilor de undi din apd, dar mar ales atunci cdnd

am inceput sd studiez cristalele, am descoperit cd apa seexprimi intr-o vastd variet^te de modtrri.

Mi-am dat seama cd aceste fotografii ale cristalelor

sunt pline de multd inqelepciune destinati noud. Spre

deosebire de apa de la robinet, apa natvrald prezintd o

multitucline de cristale superbe, chiar mai multe c2nd

aceastaeste agezati in ambianla unei mttzici minttnate.

De asemenea, sunt generate transformiri fascinante in

cristale clnd apei ii sunt adresate prin expunere diferite

cuvinte, ca ,,recunogtinfd" au ,,prostule". Aceste cristale sunt

pline de lecgii despre cum ar trebui - $i trebuie - sine tfein viala.

in Iunie 7999 am publicat o colecqie de fotografii

intr-o carte intitr.rlatd ,Mesajeleapei", la o edituri micd pe

care am numit-o Hado Kyoikusha (Editura Fluctualiei de

trndil). Deqi am publicat-o eu insunti, fdrd intenlia de a

I in versiunea enp:,Lezd:Vave Fluctuation Publishing4



INTRODIICERT..

fi vinclutzr n liltritliile nrzlf, vc)rbele rostite clespre ea all

transfcrrmat-o ntr-r-rn bestseller.

Ap a ceva nu se int i r lp la aproapc nicioclat i in

inclustriaeclitorial:i. Mi s-a umplr-rtsr,rfletul1te umlitate cuuimire cd aceasta s-a petrecllt sub ocl'ri i me i $i pe

jumitate cll recllnogtinti pentru tofi acei oameni rnulli

care gi-au fircut timp si le por,'esterscasi altora clespre

cal te .

Pentm a implrtipi informatii le din carte cit ma i

multor oameni, m-tun oclrpat cle tlacllrcerea tl ltul 'o1'

explicafli lor n japonez;ipentru o eclit ie n limba englezi.

Ace'.rstam-a cil'iuzit czitreviitoarele slrccese,am inceput

si primesc cereri clin Elvetia Oi clin alte Eiri cl e peste

tot clin lume pentrtr a snstine conferinte.Publicarea fotografiilor 2lcestor cristale, ?nsoqitecle

to:rte nesajele ce le poartir pentnl omenire, nu s-ar fi

putut petrece la un molrent m:ri potrivit in istorie ca

acesta,$i poate prea bine si fi e un semn al tinptrri lor cir

aga este, clacl a tit cle nir"rlli oumeni sunt receptivi la

aceste mesaje. i mr.rlqumesc tri Dnmnezeu pentm ci r

tni-a cliruit $ansacle a avee aceurstlmisir.rne.

inleleg ci unii oameni nu con;tientizea,z.l emnificalia

clrvlntlrlui s2lLr onceptuh-ri cle Duntnezett Subiectr-rl

principal zr l lcesteicirqi este apa. $i cu ci t ve i intelegc

mei ntrlt xpx, cu 3tat ti va fi nai greu sI negi existen{a

unui Dumnezeu.Mi-ar pldceasi meclitezi suprasimliri lor

tale legatecle acest sr,rbiectn timp ce privegti a fotografiile

cristalelorce Ie ve i clescolteli n aceastir urte.

Clnd am fost rugat prima oat'r si scritr aceastitcatte

pentrll Eclitura Sunrrark clin -faponia, arr $tillt intecliatcit

INTRODI.]CERE

existau nlSuntrr-rlmeu nenllmirate lucruri mintlnate clespre

care cloream si scritt 5i, spunindu-i acestea ui Nobutaka

Ueki, clirectorul Eclitr-triiStlnmark, mi-a sptts c'i exact

acestea erau h.tct"ttrile supra cirora clorea sd-miinclrept

atentia. A trimis chiar qi un subaltern, pe Ryrya Saitou,

sI-nti lscttlte t'onferinqelen Elvetia.

Acum cind carlea este scrise, manifest pe deplin un

sentirnent de multumire. Aceastdcatte mi-a oferit o ,,scene"

de pe care pot sd-qivorbesc despre teoriile legate de api

ce le-am stLrdiatmai bine de un deceniu Ei, de asentenea,

se- t i povestesc c lespre exper ienqe le mele , despre

cercetirile mele bazate pe observal'eacompoftamentului

Lrman gi despre propriile mele gindttri clt privire la

Univers.Doresc sI folosescaceastd caziepentru a-mi exprima

recunogtinla catre: Shinji Tanigawa, pteqedinte al Kokoro

Inc.; Naoki Uchiki, redactor 9ef la Sunmark;TatsuyaSaito

gi, de asemenea,oamenilor pe care i-am interyievat pentrll

aceasti cafte.

De asemenea,datorezmullumiri lui Tetsuya Taguchi,

fostul director al Nichirei Ice Inc., care mi-a furnizat o

mare parte clin apa pe care an folosit-o lt tealizarca

cristalelor prezentate in aceasti cat'te.

Mulltmesc editurii Beyond Words pentrtl publicarea

acestei cirqi in limba englez'a,astfel incdt mul! oameni

clin intreaga lurne pot citi despre relaqianoastrt cLl apa'

Nu trebuie si r-rit d le ofer recunoqtinla mea tllturol'

cititorilor acestei ci4i. $i, in cele clin urm'i, trebuie sd-i

spun mullumesc 9i s'i-i adresez omagii apei din Univers'

Mltltttnesc.

12 1 3



PROLOG

De indatd ce incepi sd citegti aceastd.catte, aQyrea

si te rog sd-!i evaluezi viaga. Mai precis, aq vrea si te

intrebi dacd egti fericit(e).

Bine?nqeles d definilia ta despre fericire va depinde

de cine egti, dar simgi o senzatie de pace sufleteasci, un

sentiment de siguranle cu privire la viitorul tdu gi un

sentiment de speranqd,cdnd te trezegti dimineala ? Dacd.

putem nunri asfel fericirea, atunci poli spune cd in aceastA

clipd egti fericit(d) ?

Cred ci pot afirma cu destuli sigurangdcd nu mulli

oameni vor putea rispunde cu un da convingdtor.

Majoritatea oamenilor nu pot spune cd, viaga lor este tot

ceea ce au sperat sd fie. Ce ne provoaci atdta suferingd,?

Ce se petrece in lume de impiedicd atdt de mulgi oameni

si fie, pur gi simplu, fericili ?imi pare cd, trdim intr-o epoci a haosului. Haosul

descrie o stare de confuzie, caracteristici materiei

dezorganizate care a existat inaintea crealiei Universului.

Simplul fapt de a ne urma cursul vielii, ne face sd

ne descoperim istovigi ;i obosili. Ziarele gi televiziunea

ne bombardeazd cu informatii, iar la locul de muncd ne

15



PROLOG

conf runt im cu prob leme gi ne in !e leger i . Surse le

probiemelor noastre par nllnlel'oase ;i coplegitoare.

Este foarte probabil ca acestasd fie un fapt al vielii

indiferent de loculdin iume in care mergeflt. Aceastiplanet'i nicuqd a noastri este stiplniti cie conflicte

economice, neinlelegeri familiale, prejudecifi etnice,

prejudicii adusemediului inconjurito r, rdzboaie eligioase

gi toate celelalte categorii de probleme imaginabile. in

plus, toate qtirile rele despre oameni aflati in suferinti,

oameni cirora suferinla le face pldcere, despre oameni

care devin mai bogali sau mai sdraci, despre asuprili gi

asupritori, ajung la noi in doar cdtevasecunde din cealalti

parte a globului.

Cine, ne putem intreba, este rdspunzator de toatdaceasti suferinti ? Lumea devine tot mai nepasdtoare gi

mai dezbinatd. ca niciodatd, iar pdm2ntul se transformd

intr-un ioc in care supravietuirea este si mai dificili.

Suntem deja cuftrndati pdnd.la gdt n haos, ar problemele

din lume par si se adA"nceascine?ncetat.

Lucrul pe care-l avem clt tolii ?n comun este acela

cd suntem in cdutareaunei cii de iegire. Cu totii cdutim

un raspuns - gi este un rispuns atat de simplu si eficient

inclt ne-a scdpat pdni acum.

Agadar,

afld la sursa

indepdrteazi

dezacord.

cal'e este caLrzaacestui intreg haos ?

tutllror acestora? Orice ar fi, acest

lumea de armonie gi o indreapti

PROLOG

Probabil cd acesta este un fenomen inevitabil. Degi

cu tolii apa4inern aceleiagispecii, faptul cd trdim in locuri

diferite 9i dupi regulile diferitelor culori ale pielii, face

ca qi modul in care glndim sd fie diferit.$i ca sd fie totul gi nai rdu, celor mai nulli oameni

le este foarte greu sd accepte lucruri care se deosebesc

de cele din jurul lor. Rezultatul este un gir nesf1rqit de

probleme gi suferinqe.Se pare cd.atdtavrene cat oamenii

sunt oameni, orice soluqie propuse este cll siguranqi

predestinati e$ecului.

$i astfel ne-am intors de unde am pornit. Existi

oare o solulie unicd ce poate fi de folos tuturor oamenilor

de pe glob, care sd. poatd. convinge pe oricine gi care

este atdt de simpld incdt fiecare si o poatd' ingelege ?De fapt, am gdsit t'dspunsul, iar acestaeste: in medie,

corptrl unan este alcdtuit din 70 de procente de apa.

Ne incepem existenla ca fiind 99 de procente apd,

ca fettrqi. Cind ne na$tem, suntem 90 la sutd apd, iar

cdnd devenim adulli suntem sub 70 de procente. Dacd

murim de bdtrinele, probabil vom fi aproximativ 50 de

procente apd. Cu alte cuvinte, pe tot parcursul vielii

existdnt ntai ales ca fiind apd.

Privind dintr-o perspecdve fizicd, oamenii sunt apd.

C2nd am rcalizat acest lucru gi am inceput sd privesc

lumea din aceastdperspectivd,am inceput se ved lucrurile

intr-un mod complet diferit.

Mai intdi, arn realizat cd aceastd egdturd cll apa se

aplica tutllror oamenilor. Agadar, ceea ce voi spune in

continuare se aplici tuturor, din intreaga lume.

Ce se

CCVA

spfe

16 1 7



PROLOG

Cred, cle asemenea, a incep si vid moclnl in care

oamenii ar trebui si-gi tri iascli viatur.Crrm pot oamenii

si aibi o viati fericiti gi sinitoasi ? Risprrnsul este si

purifice apa care reprezintiaproape 70 cle procente dincorpr-rl or.

Apzi trnui r1rt rimine puri pentnl ci se afli in

migcare. Cind apa stagneazd., ceasta moare. De aceea,

apa trebuie sd se afle in continu-i circulaqie. De obicei,

apa - salr s2ngele- clin trupr-trilecelor-bolnavi stagneazi.

Clncl slngele nu mai cilculd, corpul incepe si se strice,

iar daci singele nu mai circtrli. prin creier, atr-rnci iate

poate f i in per icol .

Dar de ce ajunge slngele si stagneze? pr_rtem rivi

aceastastal'eca o stagnarea emofiilor. Cercetatorii moclerniaLr ard.tatci starea mentali are Lln impact direct asllpra

conclitiei fizice. Clnd duci o viati ?mpliniti gi pllcr_rti, te

simqi nrai bine pe plan fizic, iar clncl viata i1i este plini

de incrincenare gi tristeqe,corpul tiu o gtie.

Deci, clnd emotiile i1i circuli prin intregr-rlcorp, ai

o senzatiecle ericire gi te indrepti citre sinitatea tr.upului.

Miscarea, schinbarea, c_- ircula[ ia l tcestea sLlnt

principiile vieqii.

Daci luim ?n consiclerare faptr-rl ci, lnainte cle a

cleveni fiinte umane, am existat sub fomri cle api, ne

vom apropia cle aflarea rispr-rnsr"tluia intr-ebareecleba.zi,

gi annme: ce este o fiinqir rmand ? Daca avem o intelegere

clari. asupr:r apei, vom inlelege mai bine corpul trnzrn,

PROLOG

ba chiar vonl clezlega misten:l motivului pentrtt care

ne-zrm niscut si existim in forma aceasta.

Deci ce anume este apa ? Primul clumneavoastri

rispuns ar pllte2l fi ci este o fo4i a vieqii. Dacd pierdem50 cle procente clin apa corpttlui, nll ne ptttem nenline

in via1d. Apa, purtati de slnge gi fluiclele corpului, este

mijlocul prin care hrana circlrl i prin corp. Aceasti

circulatie a apei ne permite sd clucem o viaqi activi. Apa

serveste ca mijlocr-rl de transport al energiei prin toate

pir!i le corprilui.

Acest transport al energiei se aseamdni unui vagon

de marfd ce se migcd prin tot corpul. Daci trupul este

n'icliit si murdar, atunci ;i n-rarfa iin vagon se va murddri,

cleci este esenlial ca epa si se pistreze nel'etl clll'ati.

Astizi nai mult ca in trecLtt, conunitatea meclicala

a inceput si priveascd a:padrept mijlocul de transport al

energiei, olosincl-ochiar gi n tratat'ea olilor. Homeopatia

este unttl din doureniile ?n care este rectlnoscllti valoelea

apel.

Honeopatia a ap'irut in Germania n prima iumitate

a secolului al nouisprezecelea,prin opera lr-ri Samuel

Hahnemann (1791-1843),nsa originile sale ajung pdnd

la pirintele meclicinei, Hipocrat G60-370 i. Hr.), carea consemnat mtt l te tratanente aseminitoat 'e celor

pl'orrovate de homeopatie. in cdteva cttvinte, aceqti

pionieri ai medicinei ne-att nvilat ,,si platin ctt aceeaqi

n r o n e d z i , s i n e a p a r a m c L l l t m e l e i n a m i c t l l t l i " .

De exenplu, daci o percoani suferi de ottivire cu

ph-rmb,sinrptonele pot fi atenuate pdn consttntll cle api ctt

18 19



o cantitate nfimn de plumb in ga - o cantitatecuprirsi intre viaqa. Dupd ce am fdcut aceastd descoperire in America,

o parte cle sr.lb$anqaa 10r, Lrn rilion) apa gi o parte la 10.in am dus_o cu mine inapoi in Japonia Ei de atunci folosesc

in acest stadiu, substan(anu mai existd in apd, insi aceastduncqie a apei, uncqia de copiere a infbrmaqiilor,catacteristicile substanlei se pistreaza in apd, alcdtuincl

pentrll a-i ajutape oameni si-qi redobindeascd sdndtatea.neclicamentr-rl npotriva otravirii cu plumb. Totugi, la aceavreme, doctor.iinici nu se gXndeau sdHomeopatia afirmd ci eficienqa cre$te cu mirirea ia in considerare posibilitatea ca apa in sine sd arba

gradultri de clih-rare.Concluzia logicd este ci, pe cdt cie capacitdri dmdcluitoare.Am fost gi sunt ferm convins cdconcentrata este otrava in corp, pe atat ffebuie sd fienrariti proporlia cliluirii.

L'tLL-tclrLrrc a rrc apapoate memofa $i pufta informaqii, nsd aceastd ugestie

a intilnit respingerea categoricd a comunitdlii medicale.Alta modalitate de a exprima aceasti idee este

in 1988, omul de qtiinli francezJacques Benvenisteurnritoarea: in loc sa folosim efecnl substanlei pentfl-l ainlitrra sinrptomere, ar trebui sd folosim informatiire

a condus un experiment pentru a testa principiile de

copiate in api.pentru a anrla informatiile despre sir-.ptomebazd" ale homeopatiei' A diluat un medicament cu api

oln otfava.

uvL'vrv o'rtPLvrrrLpdna la punctul ?n care medicamentul nu mai putea fi

Deci apa are capacitatea de a copia qi ntettora detectat prin mijloace fizice' iar apoi a descoperit ci

informaqii. putem splrne, cle asemenea,cd apa clinoceanaceastd oluqiecliluati aveaacelaEiefectasupra pacien[ilor

are nemoria fdpturilor ca1-e riiesc in ocean. se poateca qi n-redicamentulnediluat'

prea bine ca gheqariide pe glob si conlini milioane c1eLa un an dupi ce a trimis rezultatele experimentului

ani clin istoria planetei. siu revistei britanice de gtiinqi Naftrre, acestea au fost, in

Apa circuld in jurul globului, trecincl prin corpurile sfdrqit,publicate, aolalta cu comentariul ci aceste ezultate

noastl"e gi rdsplndinclu-se in lume. Daci am fi in stare sd sunt indoielnice Einu sunt dovedite practic. rpoteza expusi

clescifrim aceste infomraqii cuprinse in memoria apei, am a fost ?ngropatd 9i uitati de atunci'

citi o poveste cle proporlii epice. De fiecare data cdnd apare cineva cu cercedri $i

Sd intelegi apa inseamn?i sa intelegi Cosmosnl, experimente care bulverseazd comunitatea oanrenilor de

nrintrnile nattuii gi insisi viata. gtiinli, reac\ia este, ntr-o mdsuri sau alta, aceeaqi.M-am

intrebat multd vreme dacd ar fi posibil sd se giseascd

dovada frzica a capacitdlii apei de a memora infonnalii

- existd oare o modalitate de a vedea acest ltlcru ctl

PROLOG

Am studiat apa ani lntregi. inlelegerea faptnlui cir

apa are capacitatea de a copia infonnalii mi-a schimbat

PROLOG

ochiul fizic ?

Dacl. ai inima deschisd la nou, incepi sd obserui

lucruri m'irunte care pot duce la descoperiri de proporqii'

20 21



PROLOG

Si lntr-o zi, clin intAnrplare,am cleschiso calte l;r aceste

ctrvinte izbitoare: ,,Nu existi. cloui cristale clezipad:i care

si fie absolut iclentice."

Desigtrr, invdtasem acest htcru la scoala primari.infdtigarea tlrtllrol' fulgilor cle zapacla care ell cizut pe

Pimlnt timp cle milioane de ani a fost merelr clifer-iti.

Tottrsi, am citit aceasti frazi ca si cum ar fi ar,-uto cu

totul alti semnificaqiesi acelsra pentlll ci inirtra imi erzr

cleschisi si receptiv'i mesajului sdu. in clipa urntitoare

an ginclit: ,,Dztc'ipun apti Ia inp4hetat i nt;i ttit la a-istale.

fiecare se va inftilipa drept unic". Iar acea clipi a ?nsemnat

primul mell pas ciintr-o aventuri intr-o ltrne noui,

neexplorati. Planul melr era si pun apd la inghelat pi sti

fotografiez cristalele.

Este in firea mea sd pr-rn n practici o idee nor-rd..

Am rugat ndati un tindr cercetitor clin cadrul companiei

mele si inceapi experimentele, insi acesta el.a Lln

domenir-rdespre care nimeni nu sti:r nimic. Nimic nll ne

garanteci eforturile noastrevor fi, intr-un final, risplzitite.

Straniu, clar nu nl-an] incloit nici o clipd cir vctm r-eusi.

$tiam cu siguranti ci ipoteza mea era corecLi gi c:i

experinrentele aveaLl sir reugeascd - pLtr si sirnplu

ptiant. De obicei sufir cle lipsa perseveren{ei, insi cledata aceasta am refvzat si mi clar-r itut.

Primul rneu pas a fost sd inchiriez un microscop

perfomant gi si mi r:it la apa inghetatir clintr-r:n rigider

de btrci t i r ie. insi , deoarece f iceam fotograf i i le la

temperatura camerei, gheata se topea repede. Ne-a h-rat

o buni. bucati. de vrerne pZini si putem fotogr-afia ristale.

PROLOG

in fiecare seari, tdrziu, il scoteam a cini pe tlnirl,rl

cercetitor gi incercam s5-1 ncurajez. ii spuneam ci tot ce

a$tept de la el este si facd tot ce ii std in putinld.

Dupi doud luni de experimente, am reugit, n sf2rqit,sd facem o fotografie. Apa ne ddruise fotografia unui

frumos cristal hexagonal. Am fost entuziasmat c1nd

cercetdtorul mi-a adus vestea.

Astazi am o incipere frigorificd mate, ir care se poate

inra gi unde temperutLua e pdstreazda -5'C (.23'F) pentru

experimente, insi totul a inceput cu acea prini fotografie.

AvXnd in vedere metoda pe care am folosit-o gi ceea

ce anr aflat intre timp, este un nimcol ci am reuqit sd

facem acea primd fotografie.

Ceea ce gtii cu inima ta cd este realmente posibil,este intr-adevdr posibil. Voinga noastrd face si se poati.

Ceea ce ne imagindm in mintea noastrd devine lumea

noastri. Acesta este doar unul din nenumdratele lucruri

pe care le-am invaqat de la apa.

Fotografiile cu cristale pe care incepusem sd le fac

s-au dovedit a fi extrem de glditoare in descrierea lumii.

Am aflat o filozofie addncd' ascunsd in ele. Cristalele se

aratd pentnt nunai clouizeci sau treizeci de secunde, n

timp ce temperatura cre$te, tat gheaga ncepe sd se

topeasci. Adevirurile Universului iau formd 9i devin

vizibile, chiar daci timp de doar cdteva clipe. Aceastd

scurti fereastri de timp ne ingdduie o privire intr-o lume

care este cu adev'irat magici.



PROI,OG

Sd vd explic cum proceclez pentrr-ra fotografi:r

cristalele.

Pun cincizeci de feh-rricle api in cincizeci cle vase

Petri diferite. (Foloseam cite o suti ?n primii citivaani).Pun apoi vasele intr-un frigicler la inghetat, pentru tlei

ore, Ia -20'C (-4'F). Rezultatul este ci tensiunea suprafetei

formeazd in vasele Petri picitur"i de gheati. transversale

de aproximativ un milimetru. Cristalul apare cdncl?nclrepti

o lumin:i deasupra picaturii de gheali.

Desigur, rezr-rltatul u es te nicioclatiracelade cincizeci

de cristale aseminitoare; uneori nici nu se folrueazi

cristale. Sttrciiinci n-roclul cle fomare a cristalelor, ne-2lll

clat seama ca cliferitele feltrri cle api dau nastere a cristale

cliferite. Unele se aseminalr in mocl eviclent, altele erau

cleformate, iar in trnele tipuri de api nll s-all forntat

deloc cristale.

lntli m-am uitat la cristalele apei cle robinet clin

localii diferite. Apa din Tokyo a fost un dezastru - nlr

s-a format nici un singur cristal intreg. Apa de la robinet

conline r> dozd. cle clor pentt'u eplu'afe, care distruge

complet stmctura apei naturale.

Totugi, n apa natlrrali, incliferent cle uncle a provenit- di n izvoare naturale, rluri sul-lterane,ghefari sa u

cursurile superioare ale unor rluri - s-an format cristale

intr-egi.

Eforturile mele cle a fotografizr clistale de gheati ;ic1ea face experimente inceptneri. si dea roade. Iar intr-o

zi, tAninrl cercetitor - la fel de implicat in acest proiect

ca gi mine - a venit cu o proplrnere jesiti din comun

pentrLl clomeniul nostrll: ,.Ia s'i veclem ce se ?ntlintpla

claci expunem apa la muzicd".

PROLOG

Stiam ci era posibil ca vibraliile muzicii sd aibi un

efect asupra apei. Eu insumi sunt un ir.rbitor de muzici;

copil fiind, a\tlsesem chiar speranle de a deveni muzician

deprofesie, aga cd am aprobat ?ntru otul acestexperiment

neasteptat.

La inceput n-am avLlt habar ce fel de muzici si

folosirn gi in ce concliqii si facem experintentul. insa,

dupi multe incercdri qi eqectiri,am ajuns la concluzia ci

cea nrai bltni tletodd era, probabil, cea mai simpla - sd

punem o sticli cu apd pe o masi, intre doud difuzoare,

expundncl-o a volttmul la care o persoand ar asculta' n

mod normal, muzici. Trebuia sd folosim aceeaqiapi pe

care o folosisem in experimente anterioare'

Am incercat prima oari cu api distilatd de la o

farmacie.

Rezultatele ne-all uimit. Simfonia Pastorali a lui

Beethoven, cu acorcllrrile sale luminoase gi clare, a avut

ca rczultat cristaie frumoase, bine structurate. Simfonia

numirul 40 a lui Mozart, o gralioasi odd inchinatd

frumuselii, a dat nagtereunor cristale delicate 9i elegante.

Iar cristaiele formate in urma expunerii la Studiul in Mi

major al lui Chopin, Op . 10, Nr. 3, ne-au sttrprins prin

minu[iozitatea adorabili a structurii.

Toate mostrele de muzic'i clasica la care am explls

apa au reztiltat in cristale bine formate, cu diferite

caracteristici. n schimb, apa expusi la rn:uzica iolentd,

gen hear,y-meta1. produs cel mult cristale fragmentate

si diforme.

Dar experimentele noastre nu s-all oprit aici. Apoi

ne-zrnrglnclit ce s-ar ntimpla daca am scrie expresii satt

cuvinte ca ..Mttl1umesc" i ,,Pt'ostule" e bucili de hlrtie



PROLOG

gi le-am infdgura in jurul sticlelor, cu cuvintele inspre

api. Nu pd.reasd aibd sens ca apa sd poatd ,,citi,, ceea

ce era scris, sd prindi inqelesul ;i si igi schimbe forma

in mod corespunzdtor.$tiam

insa din experimentul ctr

muzica ci se pot intimpla lucruri ciudate. Ne simfeam ca

nigte exploratori ce pornesc ntr-o cilitorie printr-o jungii

neumblati..

Rezultateleexperimentelor nu ne-au dezanagit. Apa

expusi cuvintr,rlui ,,Mulqumesc" format frumoase cristale

hexagonale, pe c2.ndcea expusi cuv2ntuiui ,,Prostule"a

produs cristaleaseminitoare celor din apa expusi nuzicii

hear,y-metal, adicd.diforme gi fragmentate.

Experimentele ulterioare au ardtat cd. apa expusd

Lrnor expresii poz itive ca ,,Hai si o facem " a dat nagtere

unor cristale atrigatoare, frumos stl'uctllrate, insi apa

expusa unor expresii negative ca ,,Fi-o !" de-abia dacd,a

proclus cristale.

Lectia ce o putem inviqa din acest experiment are

de-a face cu pllterea cuvintelor. Vibraqiile cuvintelor

binevoitoare au Lln efect pozitiv aslipra h-rmii noastre, pe

cind vibraliile cuvintelor negative all puterea cle a distruge.

Cdncl ncepi sd inveli despre api este ca gi cum ai

descoperi modul in care funcqioneazi Universul, iar

cristaiele revelate in apd sunt ca o poartd citre o noui

dimensiune. Pe misurd ce ne-am continuat experimentele

in fotografierea cristalelor, ne-arn dat seama ci urcam

treptele spre o inqelegere a adevirurilor profunde din

Cosmos.

PROLOG

imi aduc aminte in mod special de o fotografie. Era

cel mai frumos gi mai delicat cristal pe care il v'izusem

pini atunci - se fomrase prin exptlnerea apei la cuvintele

,,iubireqi recunogtinli". Pirea cd apa sdrbitorise

9iiEi

aritase bucuria creind o floare deschisi. Era atdt de

frumos incAt pot spune ci, din acea clipd, mi-a schimbat

vla\a.

Apa m-a invilat despre gingigia sufletului uman 9i

despre inpactul pe care ,,iubirea gi recunoEtinfa" l pot

avea asupra lumii.

in Japonia, se spllne cI cuvintele sufletului existd

intr-un spirit numit kotodanta sat spit'itul cttvintelor, iat

acliunea de a rosti cuvinte are puterea de a schimba

lumea. Cu toqii gtim ca vorbele au o influenla imensd

asupra felr-rlui n care gindim 9i simlim 9i ci, in general,

lucmrile merg nai bine cdnd sunt folosite cuvinte pozitive.

in orice caz, pdnd.acum nu am putut vedea niciodatd,

fizic, efectul cuvintelor pozitive.

Cuvintele sllnt o expresie a sufletului. $i este foafte

probabil ca starea sufletului nostrll sd aibi un impact

covirgitor asupra apei care alcatuieqte 70o/oclin corpul

nostn-r, ar acest impact ne poate afecta - 9i ntl in micd

nrisurd - corpul. Persoanelesin'itoase fizic at de obicei

gi o stare mentald bund. intr-adevdr, ttn suflet sdndtosse

simte foarte comod ?ntr-un trup sindtos.

Din dorinqa de a a|uta cat mai mulqi oameni cu

pudnli si-gi pistreze sall s'i-qi recupereze sdndtatea,am

Iucrat ani intregi ingrijincl bolnavi. $i cu cAt vicl mai mulli

oameni suferind, cu at6t mi conving mai mult ci boala

nu este doar o problemi individuali, ct tezultatttl unei

deformiri a societdqiica intreg.

27



PROLOG

Daci ntr facem ceva in leg:rturi cu lumea diform:i

fir care r:iim, clactinu putenl tirml'ich.riufletul init, numl'rnrl

celor ce sr-rferi cle lxrli fizice nr-r va sc:iclea.

Care sunt, c1eci,cliforntit l i t i le uruii? Acestea suntclifrrrmititi zrle sufletr-rhri5i asemenea clifomrititi iru r-rn

mare efect asupraCosntctsuluinsr-r5i.ntocmai precLtll ()

picittrra intr-un lac ce procluce Lln trenllrr cle unde care

se intincle la nesfirsit, clifctrmitate'.t hiar si a unr-risingr-rr

suflet se intincle in hule, rezultincl in clifornritati globale.

Da r nu e totul pierclut - mai este speranti. Existi

o s2llvare i se numegte ..iubiresi lectrnogtinfir ' '.

Pinrintnl este n cIr-rtare.Vrea s:.r ie frtrmos. Vrea szi

fie clt se poate cle frunros. Mai clevrenle alt] sptLs cli

pllten defini fiintele ullune ca fiincl apa. Am convingereir

ci apa clin persoanele care se uiti la fotografiile cu

cristale isi va schimba forma, intr-r.rn ei satr altul.

Si am clescoperit cel mai fruruos cristal clintre toate- ce l produs cl e ,.iultire i recr.rnorstinta".e presupLlne

ci pe aceastase baz.eaziroate religiile clin h-rmesi, chcir

ar fi cu aclevlrat a$:r,nu am ntai arrea ner.oie de legi.

Cnnoagteticleja r:isptrnstrl. ,Iubireasi recunogtinta"sunt

ctrvintele care trebuie szi fie lnclrunritorii lumii.

Apa ne invati foarte clar cr.rm rebuie si ne tr:iimviaqa. Povestea apei pol 'neste cle la f ie 'care celr-r l I

inclivicluala, entr-Lt cuprincle ntregul Cosruos.Sper ci

veti siurti aceeasinerirltclare$i aceiaSientr.rziasm a si

mine c/incl aur tri it clesfisurareaacestei clraure.

CAPITOLUT1XTAI

Din ce estealcetllit Universul ?

./\'lnqelegeleafaptulr-rica slrnten in esenld apd este

I cheiapentl'Ll dezlegarea misterelor Universului'

Reexaminlncl lumea clin ir,rrdin aceasti pefspectivi nott'i,

vei incepe si vezi lucrttrile intr-un mod inedit'

Feluritele evenimente ce se clesfdgoari cle-a lungttl

vielii unui om sllnt evenimente reflectate n api. Indiviclr-rl

gi societate fotmeazd Lln ocean imens; contribuind cu

picitura noastri inclividuald n acest ocean, pafiicipdm la

formarea societilii.

Am vntt ca un nttmir cdt mai mare de oameni s:i

aucld mesair.rlapei pentrll noi, aEa cd m-am decis sd

public fotografii le cristalelor de ghealI. Acest gest a

reprezentat cloar o picatr-rr5 nfimd, insd a prodlts o ttncli

ce a rezr-tltatntr-ttn val care s-a intins la nesflrqit, avlncl

un impact en()l'lrt asllpn vie[ii mele 9i a multor altora'

Prinra oard mi-am publicat fotografiile in 1'999, a

$aseani incleh-rngaqih.rpa e am pornit in aceasti aventttra

28 29



MESNELEASCLI .SEDrN APA

neobignuiti. in aceqti $aseani se strAnsese n munte de

fotografii ce zd.ceau n biroul meu.

Pregitind fotografiile pentrll publicare, am cdutat sd

le agez intr-o oarecare ordine si, ficdnd asta, am vd,zuto poveste desfigurdndu-se sub ochii mei. Am inceput si

inqeleg cd fiecare cristal in parte incerca si ?mi spund o

poveste mdreatd,gi minunati.

Din momentr-rl in care arrl hotirlt publicarea foto-

grafiilor, am vorbit cu mai mulqi editori despre ideea mea,

dar nimeni nu pirea interesat.Refuzurile nu mi-au schimbat

hotdrdrea de a-mi publica fotografiile, aga cd am hotirdt

si le public eu insumi. Mi-am dat insd cur2nd seana cd,

degi mi-aq fi permis se tipdresc fotografiile gi sd le

introduc intr-o cafie, sistemul lestrictiv de distributie din

Japonia nu mi-ar fi permis si-mi vind cdrqile in marile

l lDfar l t ,

Aceasta pdrea o piedici grozavd, dar am decis, pur

gi simplu, si nu-mi fac griji in aceastdprivinqa.CXnd am

primit cirqile in forma finiti, le-am impachetat pentm

vreo sutd de prieteni gi cunogtin[e care igi comandaseri

exemplare gi le-am expediat. La pulin tinp dupd ce anr

trimis primele exemplare, a inceput si se ?ntdmple un

lucru ciudat. Am inceput si prirnim noi comenzi de lapersoanele care igi comandasera deja exernplare. Ei le

povestiserd prietenilor $i cllno$tinqelor clespre carte, iar

aceia spuseserd mai departe. Unii au cumpdrat cinci,

chiar zece exemplare gi le-au impdrfit prietenilor. Pirea

?ntr-adevir ci picitura din lac devenise o undi ce se

extindea rapid.

DIN CE ESTEALCATUIT UNIVERSUL?

Speranlele mi s-au ldrgit repede, iar apoi am vrut ca

oamenii din toatd lumea sd afle ce con[ine aceaste cafie

cu fotografii, aga cd am apelat la o companie de traduceri

pentru traducerea explicaqiilor in limba englezi. Dinfericire, oamenii din intreaga lume chiar au ajuns sd vadd

cartea: Shizuko Ouwehand, o femeie care, mai tdrziu,

avea sd-mi fie traducdtor, a trimis cartea unor prieteni din

Europa gi America, iar ca urrnare am inceput sd primesc

invitagii de la persoanele care vdzuserd fotografiile, sd

vizitez acele tiri 9i si lin conferinle. De-a lungul anilor,

am fost binecuvlntat cu ganse de a vizrta Elvegia,

Germania, Australia, Olanda, Italia, Anglia, StateleUnite,

Canadagi multe alte gdri(printre care Ei Rom2nia), pentfti

a prczenta cristalele oamenilor din intreaga lume.

Totul pdrea si se ?ntdmple chiar la momentul potrivit.

Oamenii cautd o cale prin care sd dea un sens acestei

lumi a haosului in care trdim. Acest album cu fotografii

a devenit o picituri infimd, dar imporlantd care a prodts

un val ce se intinde de atunci in lumea intreagd.

Ag vrea sd prezint aici doar o micd parte din

fotografiile pe care le-am fdcut. Unele dintre ele se gisesc

gi in lucrarea Mesaiele Apei, rar unele din cea de-a doua

coleclie de poze numitd Meniele Apei II, iar celelaltefotografii au fost ficute special pentru calrea aceasta.Voi

ingivd vefi putea vedea clar efectul pe care cuvintele,

fotografiile qi muzica le pot avea asupra apei.

Aceste fotografii au fost vdzute de iaponezi qi de

oameni din intreaga lume, mulqi dintre aceqtiami-au trimis

scrisori cu pirerile gi gindurile lor. Pietricica pe care am

30 1 1



MESA.JELESCUNSEDIN APA

aruncat-o in lac a cfeat intr-adevir un v:rl mare, cal'e

acuil a incepr:t si se intoarci la mine.

Am rimas surprins sa v:id ci atiit de r-nulti hrme a

fost impresionatd cle efectul pe care energia con$tiinleiLlmane gi cr.rvintele l au asupra formirii cristalelor cle

gheaq:i, i aceasta n cir:da faptului cd aceastd clee - gi

anllme ci. vorbele si glncfrrile all putel'ea de a transform:t

ap a qi alte substanfe - poate, intr-adevir, sd pari ct

religie szrlr o filozofie neobisnuiti.

(Textul continuzi la pagina 65)

i

Irt lII Iubire ;i recr-rno;tin[:i

Acest cristal este absolut perfect, ceea ce aratirca

ir-rlrirea gi recuno.,stin[a r-rnt sentiale fen<>menului

vielii in ?ntreztga aturi.

I-am ardtat apei diferite cuYfurtc

Am inf-isurat in iurul r:nei sticle cu apit o bucat'ir de

htrtie clactilografiati cu urmltoarele expresii salt

cuvinte indreptete sPreaPi.

1 2l l



| " ' ,

:r,.lt

#j$.:

W.



ilil

. .

4:1t

, , \

L ' . , '

:



; 'i:.

.

w'i'::1.:a:.



Un experiment fdcut la o qcoali primard

Acestea unt unele fotografii dcutedupd ce copiii dela o gcoall primari japonezd -au vorbit apei, precunrgi o fotografie a unei rnostr€ de apd neluatd n seamd.

Copiii all rostit cuvinte cliferite in fala c2torva sticle cu

apd,.Apa cdreia copiii i-au spr:s ,,Egtidriiguq5" a produs

cristale clrigufe, in schimb cuvAntul ,,Proasto"a avut

efectul opus celui anterior.

4 l



{ . .+":rr Ir i t is ; :r€-{ .- :ar."q:."qF$st lcr5{. f l$

Aceste btografii ale cristalelor ar: fosf thcute unor

llostre cle api. expuse cuviintr"llr-ri,Costttos" n limitile

japonez:t, eng,lezd;i germani; intr-o imltginc, epll x

lost exprlsi unei lbtografii a PiuniintLllui.

Cosmos in japonczi)

Cosnx.rs in englezi)

I(ostt-tosin gcrttranir)

Cele trei cdstale se aseatnini, avincl contururi clare

Se pare ci r principii le Cosmosului nu li n cont cie

dif'erenteie clintre limlti.



llcctlroven: Sirlfonia a V-a - ...Simfbniotestittultri"

{,e:s* ; riaiaiirr+p*ii.:Ssa{-$e$};E:${ff {"::;3}tiu;,iE; i

gaeg"cgiil;,{J'

Fotografiile cristalelor ulnirtoare au fost Iicrrte ch,rpa

ce sticlele clr apl an lost a$ezate ntre clor,rl difuzoare.

Nluzic:r ui Beethoven a

bite, cr.rmr:lte cletalii ;iefect terapeutict.

dat na;tere unor crist;tlecleose-

forme lanteziste ce proclttc ltn

l 5

Reetlrovcn:Sirrfonia a Vl-a - ..Pctslorctlcr



,

",*911,."

. r ' . f l '

L

ii*

:

lf

, rdtl.a.

:iu..,ffi:lil::r4r4'r: :t+h+

_=+'

. , i -i b

rn-" .jt

' ' : i ; .

"%

' . ]. . .

. . . .



Hfectele ddunfitoare ale undel*relectr*rrnasileticeMostre de api distilatd ;i apa cireia i-am ardtat cuvin-

tele ,,iubire $i recunoqting:i'iau fost agezate ingn televi-zoatel computefe gi telefoane mobile. Alte mostre au

fost incdlzite in cuptoare cu microunde.

Televizor

ComPuter

Mostrelede apd din stinga, care fuseseri expuse

,,iubirii gi recunogtinlei",au format cristalemaicompletedec2tmostrelede apd distilati, din dreapta.tmalinile atatdci e nevoie de moderalie n folosireatelevizorului qi a comPuterului.

57



+'

-'E""ft'

.tt"



l

ln plrginilc unrrirtoaresiuntprezent:tle 'otrrgrull i lc ris-t l t le lor i r rmute rstf 'e l :n apa unui l l tc uncles-eu r icr : tlLrgr-tcir.rni;n aplt exprrsirnuurcluj ArttatellLsr-rzciq:r

scxtreiuiShinto); n aplr clireilt -au Iirst er-rfute ntlrginicu cercuri clin unLrri. lelflni i in apa sulrtcr:.rn:i rrscllrt t i lnp inaintc 5i clLrpa n cLltrenrllr.

Aplr r-u-t ir ilr c nrrinte i clupl i_cfLcturlrelrrnei rrglrcrunirrrcl isl t :

t lu l l l l ( tL l1 t ( ) l l f e

St l inclcLr l rqa nsple l l t r ' , r rn l ) rc() t x rc l )et l t t ( ) t 'ugl lc iut t ( 't i rnl icluitoure. l)r ' imul cristal, i t l r inte cle rrrgieiunc, l t l rt l"[

ca Ll l l chip clel irnnat. sLt lcrincl, ar c'ristah-rlirnrat clupri

rurgl iciune'pare (':r o lLtnrin: i cc stri lucelte (l in glrl l rxie.

gi-

ry

i ::,' : i ' :

.:-.:

:,:.|:

''

:ti



:',i

ri




in timp ce unele feluri de apd.au produs crisrale

sublime, parci pentru a simboliza toatd fiumuselea acestei

lunri, cristalele formate in alte tipuri de apd erau diforme

sau nu apdreau deloc, parcd pentru a ne spune ceva

despre cotloanele intunecate din suflet.

Cdnd qin conferinqe, folosesc diapozitive pentru a

ardta fotografiile cristalelor de gheagi. Reacqiile a aceste

diapozitive sunt dintre cele rnai variate. Deseori aud

oamenii trdgdnd aer in piept de uinire, iar cdteodatd vdd

chiar lacrimi in ochii lor. Am descoperit ci o singurd

picituri de apd poate avea diferite efecte de undd asupra

unui individ.

Manuela Kihm, persoana care m-a invitat printa oard.

si gin o prelegere in Elvegial a re^clionat la fotografii

exprimindu-gi sentimentele astfel:

Putem vedea minunea din fotografii le

cristalelor de apd, cu propriii nogtri ochi. Ca

urmare, congtiin[a noastrd face un salt rapid.

Aceasti trezte a congtiintei are loc aproape

instantaneu. Faptul cd lucrurile pe care le-am

gXndit gi le-am simgit pot fi vdzute acum cu

ochii nogtri accelereazi. aceastd schimbare.

Un alt participant elvegian a reaclionat astfel:

Prin intemrediul fotografiilor anr plrtut vedea

ci energia con$tiintrei gi a cuvintelor noastre

65



I,TESAJELE .rCL/t/st- Dlti A1'A

poate tfansfornra lucr.t-rr.i e cere le putem veclea

cr-r ochii no;tri. Aceasta este pllulil ;i singr_Lre

cale plin ca1'excexsti energie inefabili poate fi

ziliti. Nu creclem ceea ce nu plttellt veclea,

insi cristalele cle gheati ne arati totul - nu mai

e vorba clesple a creclc slll a avea incloieli.

Folosinclu-se cle aceasti ntetocli, oricine poate

si incerce experimentele pe cont pr.opt-ili pentl.u

a-;i clot'ecli tcttr-r1.

T l I r r n c i l i ro I j e l t t l ncz I sc r i s :

Apa ntr este cloer o sr_rbstanqintre snbstanqe

-ea este folta vieqi i in natura maiestuoasi.

M- a ajutat si re.t l izez, din nou, ni isterioasa

clpacitate a apei cle a pr-rrifica si c1e a cla viaqi

?ntregii fl 'i. Pot veclea ci suflettrl, sentinentele

.,si .iltratiile alr un efect in formarea cristalelor.

cle gl ieal i , iar prin aceasta po t sint i inlportanta

sufletuh"ri gi a crtr,,intelor. Aceestd informa{ie este

cle-a clreptlrl nrinunati si impresictnantj intr-trn

mocl unic.

Cristalele de gheala strnt legate strins ;i permanent

cie suf-letul Liltltn. Clnci reflectez asLlpl.a lotivlrlr,ri pentnt

care cristalele cle gheati le-au rrorbi i at i i tor oanteni, ,stitr

ci aceasta s-a intiniplat clin cauzi ci in ele se gise;te

cheia citre misterele Universuh-ri , lr aceast i cheie poate

DlN CE ES'|EALCATTI1T AIIVflIsTiIZ

cleschicle con$ti inta necesatit pentrLt in[elegelca orcl ini i

aclevirate a Universtthri si a t 'ol l t lui nosttr. t eici.

Apa este oglincla surfletr-th,ri. t'e mr-t1te hillttri, fcltlrate

prin aclaptarea apei la cc,ir-r;tiir-rqaiinqelor ttlllanc. Ce anltnte

ii conferi apei capecitatea cie a t-eflecta ce se ef'la in

suf'letele oanrenilor'i Pentn-t a rispltncle la acreasti ntrebare,

vreaLl intii si tni asigttt' ca infelegeli r.truritorltl h-tcl-t:

Existenta inseanrni viblaqie.

intleglrl Univers se afla intr-cr stare de vibratie $i

flecare obiect igi ploc|-rce proplia frecvenlJ, cere este

trnic'f,. Tot ce am cle spr-ts n eceestalcerte se btzetzl pe

acest f'apt. Anii cle cercctlre r ellei rl-t-lttl nvziqat ci acesta

este plincipiltl fttntlaurental al Llnivet'sttltti.

Poate fi expt'imat ln cioer trci cuvinte, insit pentrll

cei care ntt le-att ar-tzit nicioclat,l, sllnt cr-tvinte foarte grer.t

cle inqeles.

Va puteli intreba, Existen{Lr nseantni vilv"tEie'/ Cltier

si ntastt eceaste? Scattnul ac'estit? Ttupul nteu ? Cttttt pcttte

si fi e vibral ie to t (-eea ce po t t 'eclea; i et inge? Este

intr-adevir grelt cle ct 'ezt l t ci h-rcluri le pe cal 'e le poqi

apLlcra n miini gi exatuina - lucrttri ca letlnr-tl, pietrele,

betonul - se afli toate in vibrat ie.

insi in zir,rade azi gt i inqamecanici i cl lent icreaclurite,

in general, ci nlateria nt t este altceva cleclt vibraqie.

Cincl descolupllnem ceva in ccle mai tuici courponente,

intritn rnel'ell intr-o h:tle Lizari, lttlcle tot ce exista sllnt

part icl l le ;i t rncle.

S:i ne it-rcl-ripr-rinr i v-aqi ptttea reclltcc trttpttl la o

mirir-ne nricroscopicir ;i cd a[i porni intr-o cxplol'afe pentrLl

66



ILI-:SA.IELE SCLAIU! 1)1N - Pj{

a clcscoperi secletele acestlli univers nLunit t'iinti untuni.

Aq i rreclea n scr.rrt inrp ci orice hrcrr-rnll estc elcirtlrit clin

altceva cleclt cl in atont i, f iecare aton'r f i incl lrn nucleu ct r

electroni ce se invlft in jun-rl lui. Nr-rr-nirntl i for.nra acestor

electroni gi a orltiteior lor ii conf'erir fiecirei snbsnnqe un

set specific cle frecvente r..ibrationale. Aq i clescoperi ci,

incliferent de sultstanqi, nimic nll este masi soliclit. Existi

cloar nucleul inconjr-rrat de o uncli ce se rote5te fir.i

oprire.

Totul se afli in contir-tr-ri nti;care si vibra(ie - din

cincl in cind, cr-r > r, i tezi increcl ibi la.

Confornr Heny,esbingyo, Sutrt btrclistti a intelepciunii

si ;t Initttii: ,,Tot ce poate fi \.izut nLt are forlti, iar ce mr

poate fi viztrt ar e folnri". Pntenr spllne acnnt ci r aceasticiuclat i contracl ict ie, rost i t t i cu secole in untri cle citre

Btrclcll-ia, a fost valiclati cle ;tiinta tlocletni.

Ochii no;tri pot veclc:i obiecte, insli nlr ltot l'eclea

vibratii. in orice ci,rz,as vrea si r.,irglncliti clac:i nu cLlnva

al i '. rvLrt;i cluntneevoastri o expelienqi asenrin: 'rtoal-e ll

aceasta:

Stati cle vorbir cr-rcineva intr-o cameri., ier. atmosfera

este calcl i , prietenoasir si clescl-risi .Apoi o altu persoani

int l i in camerl. Di n ci ipa in clre e intrat in caureri,obsen'aqi o schimltare in atmosf 'eri , ial acl lnt, in locr-rl

ci lclLrri i care unil t lea inciperea, s1-r: l I i r-rlste inchis ca

intr'-un tnr-rlaj ntrrnecat Si rece.

Pr ive; t i ch ipul noulu i r , -eni t gi vezi o expr-esie

pos<rrrrori i t ' i ;i r-rmeli incorroia(i , vezi pe cineva care

DIN CE ESTEALCAI-T]r7' INIVERSLIL?

aratiaca gi cum viaqa l-ar fi extenrtat, pur gi siurplu.

Care ar plltea fi cauza acestei suferinqe Poate o inim'i

frdnti, o gregeali la locul cle mttnci sar-t loar un clezgr:st

genera l pent ru v iaqa - las r ispr - tns t t l pe seama

dumneavoastri. Vreatt si vi gincliqi la motivtrl pentrll

care s-a schimbat atutctsfera lin cameri in momentltl in

care s-21 eschis r:$a.

Si fiintele Llltlane se afli in vibraqiegi fiecare indivicl

vibreazi la o anumiti frewenli tmicd. Fiecare dintre noi ate

capacitifle senzorialeneceselepentftr a simqivibraqiilecelorlalqi.

Cineva care trece printr'-o mate tristeqe ve cmite o

frecvenq'ia tristeqii, ar cineva care igi trAieqteviala clin plin

gi este mefell br-tcttt'os a emite ftecvenqacofespLlnzttoare'

Cineva care ii iubegte pe ceilalgi va enite o frecvenld a

iubirii, insl din paltea cltiva cate face riu va porni o

fiecvent'i intunecati gi maleficd.

Acelagi principitr se aplica obiectelor 9i locurilor' De

exemplu, existi locttri ttnde att loc frecvent acciclente,

locatii uncle afacerile au succes 9i locaqii care ptoclttc

fericire. $i se prea poate ci ali auzit de o bijr'rteriecare

aduce nenot'ocire posesorilor sttccesivi.

Aceasta nll se aplicd doar obiectelor fizice, ci 9i

feluritelor fenomene ce au loc in hrme emit, dc aselllenea,

frecvenqespecifice. o schimbare n energia din atmosferi

are ca Llrmare fr.llgere i ftrrtuni. O energie intensa va

procluce cataclislre, insi trebtrie si inqelegemca acestea

nu sunt evenimente negative.Daci ne glnclim la cantitatea

69



1)1N itP.l

lrllense cle energie negltir-;r cral'e este lstfcl neLltl-alinti,

ar ttebui poirte sI f int recuncisc: i tori pel l t rLt I ir lgerc si

fultuni.

Pe'tru . r'ai cler. i cxe'rpi i f icar.e, gi 'cl i t i_l,r,r a faptul

ci oer'enilor clin int'crga l'.re le face pliicere si se

int i lneasca si si sirbit .reasci iurpreuna. ci 'cr oa'reni i se

acl lrni, pLlf iancl haine cleosebite, clnt incl si clansincl,

|ezultat lr l este ci vi lr|aqi i lenegative ;i care strgneazi sLlnt

risi l t i te gi.se crecazl r. , i l rraqi i le fericiri i .

Toate lucluri lc se efl i in vi l t r.al ie ;i f iecare t,rbretzi

la prcpria frecvenlu. inleleglncl aceasta, ri vet i largi

inqelegerea clespr.e l.rnirrer-s.Aceast: i intelegere r,.i va

cleschicleochii cit le lrrcluri pe cal 'e nu le-at i ziri t inainte

- lucrn r i p e c a r c le -eq i i nghesLr i t l t i r - r i acum in

st r i f r - rndur i le conf t i in le i - ia r zrceste clescoper i r i gi

sentinrentc ii r, 'or cl i lui c- rnor,ri viagi slrf-letr-rlr.riostf l l .

FaptLtl ca t()ate se afl i intr-o stere cle vibr.at ie

insearttnd, cl e asetnenea, ci t foate cl.eetz:-]suncte.

Asta nr-r nseantr-ri ci putem auzi or. ice .sunet, cle; i

exist i persoanc cl-l l -c e p:rr.e cir aucl l ,oci le copacilor si

po t corrlrnica cu pler"rtele. ncl i f -erentclacir puten] saLl nl l

si ar-rzi 't sunetcle, puteul sp,ne ci fr.ec'en(a part iculari

a t l l t l l ror obiectelor l)oate f i interpletat: i ca f i incl sr-rnet.

Se sltune ci Lrlechea ontultri potrtc, in general, si r

pelceapi frecventc cirl t r inse intre 15 Hz si 20.000 Hz (LIz

sa u Heltz incl ici r-rr"rni: irulle cicluri pe .sec.unt l l i le trnclei

t 'epetit ive). De fl lpt, e un lucrr-rbu n cli ur.echile noastt .e

D,IN CE ESTEALCATUIT UNIVERSTTL?

all aceste lin-rite - altfel, probabil nll alll pLltea doruri

noaptea.

Lumea naturalzieste, ntr-adev'ir, bine gincliti - tcltttl

se afld in echilibrtt. Iar atttnci clncl Lln sllnet este prodtts,

intotdeatrna exista Ltn lltaesrl'Lteceptol cale sd-l asculte:

apa.

Permiteqi-mi si vd rog sd va glnclili cle ce formarea

cristzrlelorar fi irLfluenlati de mr.rzici 9i cle ce s-ar ajunge la

rezultate complet cliferite in fr-rncqie le cttvintele rostite

sau scrise a care apa a fost expttsi. Rlspr.lnsul e giseqte,

clin nou, in faptr.rlcd totul este vibratie. Apa - atat de

sensibifi la flecvenla specific'i eurisi cle r.ttne oglindeqte

in mod eficient ;i esenqial unlea clin afari.

Muzica ,si cr-tvintele ostite sunt villra{ie 9i sunt lesne

inqelese gi interpretate cle oricine. Sunetele ca meloclia

proclusi cle o voce ttmani la o inurornlintare br-rdisti

creeazd o frecventi tdmdduitoat'e.

Dar cttur ptlten interpreta fenotleur-tl cle formare a

cristalelor ce sLlnt afectate cle cr.rvintelescrise pe hirtie

gi aritate apei ? insegi cuvintele scrise emit o vibralie

specifici pe care apa o poate simqi. Apa oglindeSte cu

precizie toate viltraqiile produse in luure ;i transfoluri

aceste vibraqii intr-o formi ce poate fi perceputa cle

ochiul Llnan. Clncl i se aratd ltn ctlvlnt sct'is,apa il pleia

ca vibralie gi explimi rnesaiurlntr-o fortni specificd' (Aqi

putea privi literele ca Lln cod vizr"ralpentrtl expl'inrrcrt

cr-rvintelor).

70 71



I tES.\.l LE r{sc{ 1Al5l- )I'V -{1'].{

l)al cc sl lnt, il t f i rnc[, cul ' i r] tclc 7 Vechiul'festsn]ent

af l t t t r i : , .1.anceprLt a l i rst ( ,u l in tu l " . Asta ar. insert rna ci ,

inaintee creiri i I Jnir-er uhri, existx,,cln. intu1". Inrerpl 'ctarei-r

pe cere o chlr t:u estc aceee ci ,,Cul'inttrl" e cl.eJt fiinqele

Llnlene, ia r acestea arr ir-rviqat epoi crrlrnre cl in natr, tr: i .in t irnltLrri le de clcnrrrl t , pe clncl oanrenii tr i iar,r in

slnul natLrri i ,ei t lebuiau si sc apere, a9 a ci r er.err ensibi l i

la frecr.enqelc ;i sr-tnetcle prorlu.se cl e neturi, pr-rt incl

cletectr l tericolul inaintc si f ie luat i pc ncpr-cgit i tc.

Sr-rnetr.rl intrrlui ;uicr-incl, sunetul altci curgind,

sr-rnetul r.rnrri anirnal trnrlrl incl pr. in ier-bi - capacitatea

cle a inlclege acestc sultete ;i cle a le transuritc celor.lalti

folositrclLr-;i voce:l el'J nc(cs.u.J sr-rpr.er-ic(r_ririi.tste pr-obabil

ca accste incerciri sple un lintbaj sd fi fost sinrplc ntesa;'ecle n.rnui catela cllvirte, insi, o clata cu dezvoltar.ea ctrlttuii

;i acumularca clc exlnienli, r'ocabr-rlar-trl i s-a clezvoltat.

De ce slrnt atunci l inrl ; i le nrrbite cl e oanreni atit cl t :

ciiferitc ? E u;ol cle inleles chci lineru seanle clc f)ptril ci

limba se inve{:i clin vibraqiile nrerlirrlui inconjur:'rtclr. N,Iecliul

inc'njr,r.at,r cliferr 'rrrlt clc la r-r' loc la altrrl si fiecare

tnecliu proclrrcc vibratii clife|ite. clima eulr4rcani cu vfclne

schinrbitoare ;i ir-rstrlelc asietice cu climi r.rnrcch - t,atc

cl-eeezi viltrl(ii clifer-ite. carc ernaniclin nrtur.j. Jepor-ria

a1'e patnl an()t irtrl l l r i cl ist inctc, si astfel l intba jaltoneza

reflcctir tlcc:tsta cLl Lln fhruro.s lexic cle ctn.inte legate cle

vl-ente.

Alta cxltLrsi clrvintr.rlui, .Nltr-rl1-rrnesc', 1trccl s cristale

fruntoase in fonne geometric.e clectsebite, ncl i f 'er.entde

DIN CE 1.5'fL: AI,CA7-T]I'I' iN,I\/E,{ISL/I

liilrba folosita. insi apa exllr-tsi cuvlntuhti ,,Prostltle ' sar-t

altor cuvinte clegraclante a clat ltagtere nnor clistale rrizibil

frinte gi diforme.

Potrir,'it ]libliei, ineitlte cle-fltrnr-il

l]ltbcl' toeti lr'tmce

vorbea aceea$i l imbi. Poete aceasta ne spLll le ci , deqi

locur i le ;i ruecl i i le inconj l t rdtoare cl i fet ' i , p l incip i i le

funclanrentele al e naturi i sLlnt aceleaSi.

Plrteur plesl lpl lne ci , atr. tnci cinci se fcxureazi tt n

cristal iut leg gi perfect geotrletric, apa este itr arulonie cl t

natlll'a ;i cr-t fenomenul pe care noi il nltmitlr viala' Ntt

se fot'meazl cristale in apa cale a fost pcllr'tati prin

ignorarea, cl ir-r artea noastLi, a legi lor netr-lr i i ' Cind ar n

incercat si fotografiem cristalele din apa cle la rclbinet

di n Tokyo, rezultatele au ftrst lamental l i le' Nlot ivuleste

ca apt) este epurat i cL l clt lr, cl istrr 'tgincl 'r-se astfel

capacitatea inniscut i a apei cl e a fotua cristale'

Clncl inghea[i rpa, part icLl lcle cl e ap a se itnbini

pentl 'Lla forura nuclett l ct ' istalul l t i , ar cincl nltclclt l cfeste'

Iuincl o foruri hexagonala stebila, apare Ll n cristal cl e ap i

vizibi l ; clar cind se grisesc irl formali i ce sLlnt in confl ict

cL r natLlra, se fot 'meaz;i un cristal incottrl l let '

Cuvintele recLtno1tin(i ;i itbire alcitttiesc prir-rcipiile

fundar-nentalein cach'ul legilor natLlrii

;iale f'enomenltlui

vie[ i i . Astfel, cltrpi f irea ei , ap a este precl ispr'rsi si creeze

fofma hexagonald. in scl-rirnb, cLtviute ca ,,Prostttle " ntl

exist i ?n natr-tri , cl i sLlnt elemente netirc;t i , crclte cl e

oameni. vot.bele ce insult i t , r. inesc 9i bat jocot 'esc sl lnt

rezr-rltatr-rl r-rltr-rrii 1'e:rt.e le oatleni.

7.J



MESAJELF:SCUI/.SEDIN APA

Este foafie probabil ca in naturi si apan doar vibratii

de iubire gi recuno;tinfd, iar obseruareanaturii confimd

aceasta.Copacii si plantele gi ciovedesc espectul reciproc

prin felul armonios in care tr-d.iesc. ceasta se aplici gi in

lumea animalelor. Chiar si leii ucid doar clnd le este

foame, niciodati clin intlmplarc. Plantele ce cresc la unbra

copacilor nll se pl1ng, iar animalele nu cauti. si aibi mai

mlllti mancare declt au nevoie.

inrr-un afiicol din ediqiaMartie-Apriiie 1989 a revisrei

americane de stiinqi 27't Centuty Science and Technology,

\WarrenJ. Hamerman scria ci materia organicd ce alcitr,riegte

corpul Lrrnanproduce o frecvenqi care poate fr reprezentatd.

prinsunet la aproximativ patfl_rzeci gi doui de octave

deasupra lui do de mijloc (nota aproape de centrul

claviaturii unui pian). Standardul nodern pentfti aceasti

notd do este de apr oximativ 262 Hz, ceea ce inseamni cd

sunetul atin5{e?n jur de 570 de trilioane de Hz. De vreme

ce Hz inseamni vibraqii pe secunda,aceasta ndici fapml cd

fiinqele lrutne vibreazade 570de trilioane de ori pe secundi,

o cifri care clepdgegte uterea de imaginalie ;i indici un

potenlial ascltns incredibil gi minunat.

Este greu de inchipuit patruzeci gi doud de octave,

?nsi doar realizati ci frecven[a fiintei Llmane este fantastic

de diversificatd qi incomparabild. Fiinqa imand are ?nduntrul

ei un univers cle frecvenqece se supfapun, iar-rezultatul

este o simfonie de propo4ii cosmice.

DIN CE ESTEALCATLIIT L]NIVERSUL?

Clnd le vorbesc oamenilor clespt'e ibraqii 9i frecvenle,

md folosesc de ceea ce imi place sa nttnesc ,,teoria

do-re-nti-fa-sol-la-si". Aceastd teorie simpli spttne pur si

simplu ci frecvenqaoricirui lucru din lJnivers poate

fi rezurnatd a gapte pa4i componente - do, re, nti, fa, sol,Ia ;r si.

IJniversul este alcitr:it clintr-un numir nesfirgit de

lucruri cle la cea rnai loasd la cea mai inalti frecvenqS.

V-ar putea aj\Ltaslvi imaginali clapele unui pian ataniate

in ordine, inceplnd de la cel mai jos slrnet. Daci apeEi

clapele albe, vei atinge sunetele do, [e, nti, fa, sol, la 9i

si. UrcAnd pe claviaturi ctt o octavi, de la un do la

celilalt, fi'ecvenla se dubleazi. Cu alte cuvinte, aceastd

dublare a frecvenlei impirqiti in sapte pirqi rezuitd indo, re, nti, fa, sol, la gi si. Astfel, repetitia acestor $apte

sunete exprimi toate sunetele, de la cel mai jos pina Ia

cel mai inalt.

Dar ce revelagie se poate obline clin inlelegerea

frecvenqei ca sunet?

Cea mai irnportanti revelalie este aceeaa rezonantei'

Sunetele cu aceeagi recvenqi intrd ?n rezonan\d..Ptttem

inqelege aceasta folosindu-ne de tt n cl iapazon, tl n

instrumentin forma de Y, folosit pentru a da tonul unei

voci sau pentru a acorda Lln instfllment muzical'

C1ncl un diapazon este lovit ctl Lln ciocinel cle

caucilrc, proclucdnd nota Ia, iar un cdntireq rdsllunde ctr

Lln sllnet Ia, cliapazonul 9i vocea produc o ttndi sonori

de frecven!5 unici. Aceastase nLlme$te ezonanti' Cand

74 75



\TESAJELE SCL]NISI'DIN ApA

una ctintre pirli prodr_rce frecr,-enli, izrr cealaiti pat.te

rdspunclecu acelagi slrnet, el e intra in rezonanti. Se

spllne ci ce se-asearuini se-adr-rni, ga ci s-ar par.ea i

vibraqiile se arra:l gi interaclioneltz:t intl.e e1e.

Printr-o observaqie tenti veqivedea ci acest enomense intimpli peste tot ?n jurtil r.ostrn. Un cline ce se

plimbi pe stracli probabil cd nu ie r.a rispuncle altor

animale pe linga care trece, ?nsi poate fi fbarte sensibil

ia un ciine cle pe cealahi parte a s.aizti. Ciinii trrli

adeseacind ar-rcl unetul unei sirene, ar aceastaal. putea

fi, de aseiltenea, un tip de rezonanli.

int i ln im aceasta ; i in relaqi i le cl intre oameni:

persoanele cale prctcit-tcrec-u.enqesemir-ti.toarese simt

atl'aseunele cle altele, rezultatul fiincl prietenia. Anumiqi

oameni rimin indiferenqi turii f'atd de ceilalti, indiferent

cit cle apropiali er fi ftzic. Torugi, claci. ct per-soani pe

care n-o sintpatizezi intl i ir-r contect cLt tine, ia r tr-r

reacfionezi,aceasta, le asemenea, nseamni ci intr.i n

fezonant:e ntr-un annntit rnocl cu acea persolni.

Cel mai nrare secl'etal artelor trlartiale aponeze este

numit ,.victctria drl lupti''. Accasta inseatnni, in esenli,

a evita si intri in rezonanld cu inaruicr_rl. i lupqi gi si

cl;tigi inseamn:i si intli in rezonan[i cr_r naruicul, iar

astfel nivelul relaqiei este foarte scli"zr_rt.

Cincl fi'ecr.'en[ele r-rnt r-rnclarnentalnconrpatibile, ele

nu pot intra in rezonanli. Nu plrtem eccepteceea ce este

funclarnental clif'erit cle noi insine.

DIN CE ESTEALCATL]ITL]NIVERSL]L'/

in orice caz, este nteresantcd poate exista rezonen\d

chiar si cincl frecventele nlt sllnt identice. Aceasta se

intimpli, de pilda, cind frecventase dubleazi. Intonarea

la pian a notei la, h 440 Hz ;i a aceleaqinote 1r cu o

octavi ma i jos, Ia 22 0 Hz , produce Lln sllnet ce risund

foarte plicut; la fel, dace la sunetul de dt'epazon

rispundem prin intonarea aceluiagi sunet cll o octave

mai jos, rezonan\a va fi, de asemenea, una pldcutd'

Cind cliferenqacle frecvenld este dubli, cle patru ori

mai mare, de opt ori mai mare $.e.m.cl. sau la jumitate,

nn sfeft etc. - rezultatlll este rezonan\e. Principiul acestei

legrituri ?ntre frecvenle se extincle la infinit. Indiferent cit

de indepirtate sunt frecvenfele, rezonan\a va exista daci

una dintre cele dor-ri cifre este multiplul celeilalte. De

asemenea, plltem spllne ci pentru fiecare sr-tnet,de la

fiecare nivel, existi cite Lln sllnet rezon:lnt, il torte

celelalte niveluri.

Daci stim sa ne glnclim, oantenii se simt atraqi de

Hristos, cle Br-rddhagi de allii care eluit un nivel inalt de

vibratii, dar, de asenlenea,ne simqim atra;i de speqa

joasaa renega{ilofsocieti l i i (cum sttnt Bonnie si Clyde).

Pare o inconsecven\i, dar se poate explica prin faptul cd

oarnenii intrd in rezonanfi cu altii la niveluri cliferite.Este

posibil ca aceasti clihotonliesa facd parte, n mod nattlral,

din viati.

Pentrll o mai bund inqelegere n acest donenitl, am

putea si ne gindim cum sd interpretin, di n pclspcctiva

76



MESAJELE SCU/5t DrN APA

frecvenqeivibralionale, fenomenul indragostirii clintre cloua

persoane?

Iubirea este Lln tip de rezonan\d.De exemplu, daci

aveli capacitatea nivelului de frecvenli 10, veti intra in

rezonan\d cu alfli de la acelagi nivel sau, poate, gi cucineva de la un nivel putin mai inalt, sd zicem 12.

Clnd oamenii intrd in rezonanga gi se indrigostesc,

acegtiaajung la cel mai inalt nivel a\ capacitdgii or. Dacd

o persoana ctr capacitatea10 care, pdni atunci, s_a crlosit

doar de 5 pdrgi din aceasti capacitate, se indrdgostegte

de cineva cu capacitatea 12, atunci el sau ea ya incepe

in mod natural si se fcrloseascide intreaga capacitate 10,

indicind o cre$tere a frecvenfei.

Cdnd egti indrdgostit, lucrezi mai eficient, iar rnuncape care o faci (gi, adesea, chiar mediul tdu inconjuritor)

se poate transforma ?n bine fi,rd, ca tu si observi.

Persoanele care contintri. sd lucreze eficient p6,na a virste

inaintate sunt, aproapefdrd exceplie, nclrigostite. Desigur,

aceastd ubire nll se liniteazd, la iubirea ronnntici. pot fi

incluse respectul afectuos gi atracgia entru alte persoane.

Iubirea ne detenrrind cregtereanivelului frecventei. Ea ne

face sd strilucim. Nu ar fi minr:nat dacd an outea fi

indrdgostili toata .via\a?

Majoritatea ucrurilor din naturd emit frecvenqe tabile.

Fiecare vribiufi are, in esenli, aceeagi vibratie (deSi,

intre ele, vrabiulele pot silnli mici diferenle), iar sunetele

emise de cAini sau pisici ntt variazd.prea mult. in schimb,


fiinla umand. are capacitateade a se folosi dupi bunul

sdu plac de gama do, [e, nti, fa, sol, la, si, pentru a crea

melodii frumoase. Nu gdsiqi9i dumneavoastrd cd' aceasta

este o capacitate minunati ?

Oamenii sunt singurele fdpturi cate pot intra inrezonan\d clr toate celelalte fiinle 9i lucruri din naturd.

Putem comunica cu tot ce existi in Univers. Putem sa

emitem energie gi, in schimb, sd primim energie. Totttqi'

aceastd capacitate este o sabie cu doui tdiquri. Clnd

ac\ioneazd n slujba propriei ldcomii, oamenii emit energie

care lllcreazi la distrugerea arnloniei din naturd.

Pdngdrirea Pamintului nostru este rezultatul unui

impuls neimbldnzit pentru caqtig, ldcomie $i pentru

implinirea poftelor, ndscute din revoluqia industriali'Aceasta a dus la stilul de viatd al consumului in mase'

periclitind in mod serios mediul global.

Am pornit la dr"um ntr-un nou secol' o perioadi din

istorie in care trebuie sd teaLrzdmschimbdri serioase in

modul nostru de gindire. Doar fiinlele umane pot rezona

cu tot restul lumii gi, din acest motiv' este esenlial sd ne

schimbdm modul de glndire, pentru a putea trdi in

armonie cu natllra gi pentru a nu mai continua sd

distrugem Pdmintul.vibralia pe cafe o ddn Pimlntului

qi planeta pe care o creim clepinde de fiecare dintre noi

in pate.

Cum veli alege sd va ttdi\i vtaga?

Daca va umpleqi inina de iubire 9i recuno;tinfi, vi veqi

gasi inconjurali de atitea lucruri vrednice de iubit Ei pentru

78 79



MESAJELE SCU .58 DrN APA

care putefi fi recunoscitori gi vegiajunge cliar si vd bucurali

de viata plini de sdndtateqi fericire pe care o ciutali ! Dar

ce se va intAmpla dacd emiteqisemnalede uri, nemultumire

gi triste[e? Probabil veli ajunge ntr-o siruaqie are vi va face

neslferiti, nentulturniqi gi tristi.Viaqa pe care o triiqi gi lunea in care tr.diti sunt in

mlinile dumneavoastrd.CAPITOLULAL DOILEA

Poarta cdtre o altd lume

cllm, a$ vfea sa

din mdnd, si vi

il aEezagi e masd, in faga

se poate, imaginaqi-vd cd

Ce vedeli in pahar ?

Puteli vedea inciperea in care vd aflagi,peisajul de

pe fereastrd gi puteqi simli intreaga atmosferd din jur -

toate acesteasurprinse de apa din pahar.

Apa este atat de banald. incdt rareori stdm sd ne

g2ndim la ea. DeEi o b ent, ne spdldm Ei o folosim Ia gatit

in fiecare zi din viali, pufine persoane ?gi petrec mult

timp reflectind serios asupra apei. Probabil cd nimic ntt

este ma i nristeriosdecdt apa.

Unul dintre cele mai misterioase lucruri despre apd

este simplul fapt cd gheaga llrteqte n ea' La alte substanle

care tl€c de la starea ichidi la cea solidi, cregte densitatea

vd rog si lasali aceasti carte

turnati un pahar cu apd gi sd

dumneavoastrd. (Sau, dacd nu

ati fdcut-o).

BO B1



x IESAII:-I,|': .S(-'r/AIsl'DIN I I']r

ln()leclllclor ;i a etonrilor clrfe fbnueazi nusa solich, iar'

respectivr strbstarrlir clevine ceve r)]xi glea. insi parlicr-rlele

apei se alir-riazi intr-un n'urcl extrem cle regulat, cu nrulte

spxtii lxrgi intle ele. Oancl ghealr se transfbmrir clin nou

in ap:i, prrticr-rlele cler,in cle sllte cle nrii c le ori mrLi actir.,e.

Particr-rlele iincl mei active, spxliile acelea se umplu, faclncl

apa in starea lichiclir nni clensi ;i mai grea cleciit cca clin

stalea yrlicli.

Ap r are cea mai lr)are greLltate a 4"C (J9"F). Aceaste

este tel)rpelrrtLrre a cale pxrt icl l lele xct ive cle epi lrnrph-r

spati i le l ibcle cl in strr"rctr-rra roleculari. Pe nrlsr-rr-r cc

tenlperatulu creste, p;rl t icr,rlelecler-in 5i nrlri l rct ive, cceu

ce cluce la sciclerea clensitaI i i .

Din aceasti catrzl i , incl i ferent clt cle joasl i este

tenrpentl lra cleasupla r-rnui ac (sau e oricitrei alte ape),

tenrperxt l lra cl e le funclrrl apei l irmine constanti, la .1'C.

Ca LrnnlIre, r.'ieqr-ritoarele lin 1ac pot slrplar.ie!lri ielnilor'

Iungi. sr-rbgheaqa.

Daci '.rpri s-irr c()l)rporta cu celelalte sr.rbstante, iar

gheala s-ar scuftn-rcla a funcl, ce s-ar intinrpla i' Probabil

ci noi nL l anl fi aici. La fiecare scic lele cle temperattrri,

funclLr l lecur i lor s i r l occrtnekrr ar ingheqa f t ()ate

\ ic lu i t ( - t l t ' lc l r t t t t t ' i .Datorit i f rptLrlLri ci gl 'reaqaplrrte;te, chiar ;i atunci

ci incl supluf ala apei este rc()pel i ta cle glreal l-r, meclir.rl

biologic cle srrb gl ieal l pcnnite continr-ri t rtea viet i i .

De ascrlener, aplt lrc cuptrcit l tctr r.rnicl icle a cl izolva

elte slrbsnntc $i cle r le purta cr-rsine'. Gincl i t i -r ' i cit cle

PO,,TII]:1CA]'RI.:O AI'TA LT]Y|F:

nlrl td uratede porre fi cl izolratri in ep i li ci t cle cl i f ici l

esre cl e reclat apei stacl iLrl niqial tl e pr.t t i tetc. n ir-rstalaqi i le

tehnice senicgncfi.tcto]re $i in frrlrricile chitrlicc se fblosesc

purificator.i speciali pentfLl elli llent|r-r 1l'Jtsttltrel.tpci fiyafte

pure, clar cl in urourentr-rl n care acelst"r ap a este pusa

intr-lrn Va s clin plast ic (sau clin apfoape orice al t m:rterial),

impr.rritiqile lr.rce1t sa se clizolYe. Este cleosebit cle clificil

slr pistrezi alta ln stafer peffect 1tu|i. Nr-r r,'i l 'eqi urira sll

atrziqi ci pina ;i :rpa cle la rol>inet ;i cee clin rltrrile ce

par pelf-ect cllrilte, conqitre urttlte impurrit'i1i ;i minerale'

Aceasti capacitate a apei cle a clizolr'e alte sttbstan[c

creeaz.T un fel cle ..sr-rpi a vieqii" cere aprovi'zic>nxaz'it

oceanele cu slrbstantele hfrnitoefe nccesltfc Viclii. Accast'.t

su1,td clevenit locr-rl cle nlr$tefe al tlttttttlt' r'ietr-titcxtelor

cle pe Pintint.

intr-acler''ir, ep'.I este fbrp care ctee'rzl $i cli viatlt'

Firi apa, l)ef i icl l lele nL l s-ar l lnesteca ;i nr't ar cit 'cul l t '

Apa a clcet he()sLll pe Pitmint 9i tot ee a cl''Ltnllstere

olclinii - rczLtltattli fiincl o planeta ce abr'trrclitclc viaqa'

O creclinq'i striveche sptlne ci acolo r'tncle estc apa'

este pi l'iap. tr-r Japclnia, lclclrl cle ltncle izvora apir clin

plmlnt et 'a considerJt sacrl l ;i cl e r: n nir"el energetic

l n e l t , C e e a C e i l f i c e a l o c t r l i c l e a l p e n t f t l r i c l i c e r c e l t n t t t

altar. . Alte locur. i au fost, cl e asetltenet, ntt t lr i te s'"lct 'e

clator i t i , ,sL l rsel ()r cl e energie" care eut i tcat l , la r i lceste

locut'i s-art cloveclit allroape intotclelr'tnlt ca lflinch-t-se

cleastt l t ta Llnor i lPe sltbtet"tne'

82



I\IT:SAJELE SCUNSE DIN APA

Ap a este utalt la viel i i ;i , in acela; i t imp,

vieqi i , clatori t i caracterist ici lor sale unicc.

Cerceti.rile ntele in misterele apei m;i fac

glndesc ci apa nu aparl ine acestui Piurint.

enefgla

sa mi

De ce crecle[i cii existi ^titr, api 1te Pimint ?,Celemai multe explicaqii afirmi ci atunci cincl s-a fomrat

Pimintul , aclul l vreo 4,6 mi l iarde cle ani, apa s- a

transfctmrat n aburi, s-a evaporat si a prctchrs loaia cale

a c;azut pe Pimlnt, fonnincl astfel oceanele.

insi totul a inceput cLl ne$terea soarelui. Br.rlgiri

inren;i cle gaze s-au aclunat a un loc gi ar-rnceput si se

roteasci, fonnlncl o rninge lo;ie. Resturile de plaf si

gaze s-alr adunat si ele, alcitr-rind Pinrlntul gi celelalte

planete clin sistemlrl solar. Pe atunci, Pimintul era incio minge de magur;i topiti ce conlinea hich'ogen.Pe ntisuri

ce magula s-a ricit, hidrogenLrl s-a evaporat in atmosfera

proaspit formati.

insi nr-r toli oartrenii cle stiinvi sunt cle acorcl clr

aceasti teorie, iar r"rniiproplln alternative raclicalcliferite.

Unul clintre acestia este Lor.risFrank cle la Universitatea

din lowa, cale a sugeratcit apa a ajuns pe aceastdplaneta

sub fomra unor gheqali veniti clin spatiu.

Profesorul Frank gi-a nceltr-rtcercetirlile deoarece -aneclnmerit faptul ci fcrtoglafiile clin sateliqi aritau pere

negl'e; a ajuns la concluzia ci aceste pete negre erali

mici conrete cizincl pe Pin-rint.

Aceste mini-comete sLlnt cle fapt rtringi cle api si

ghea$ cintarincl nrai bine cle o sutd cle tone si care cacl

POARTACA'I'REO ALTALUME

in atmosfera Pimlntului intr-o pl'opoflie de aproximativ

dov'azecipe minttt (sau zece milioane pe an)' Teoria este

aceeacd aceste mrngi cle gheaqdau bonbardat P5mlntul

gi acum patruzeci cle miliarde de ani, formdncl mdrile 9i

oceanele, iar acest fenomen continud 9i in ziua cle azi'

For-fa e gravitalie a Pdrnintuh'ti atrageacestecomete

de gheag5 n atmosferd, iat cildura soarelui le evapori,

transformindu-le in gaz. in spalitll exterior, incepind de

la 55 cle kilometri deasupra Pamintului 9i plnd aproape

de suprafaqa el'estre,pe parcul'stll ciderii, particulele de

gaz se amestecl cu aerttl din atmosferd 9i sunt suflate

intr-o parte gi-n alta, cdzdnd pe Pdmint sttb formd de

ploaie sau ninsoare.

Acum ciqiva ani, a fost puternic ntediatizat Lln anunt,

ficr-rtde NASA oi ljniversitatea din Hawaii, care relata cd

teoria profesorului Frank este intr-adevdr veridici' Cu

toate acestea,nlal sunt incl mul1i oameni cle gtiinqd care

refvzd sd accepte aceasta noui modalitate de a privi

lumea.

Dacdnouaabordareaclrestittniiarcigtigacr.edibil itate

pe scard largd, multe cirqi din bibliotecile h-rr-nii r trebui

sa fle rescrise. Ar afecta aproape toate teoriile gtiinqifice

ce trateazl viagape aceastdplanetd, pl€cllm cea a originii

omului gi teoria evolttlionisti a lui Derwin'

Este o iciee r-tniversal acceptard aceea ca nu poate

exista viald in lipsa apei, iar dacd acceptem ca apa, sursa

oricirei vieti, a fost trimisd clin spaqiu, atunci, in mod

B5



\IESAJELEASCr/l/Sl' DrN APA

logic, ajr-rngem a concluzia ci toate for.nrele c1e viaqi,

inclusiv cea a fiintelor Lurane, este de naturi extntel.estri.

Daci continudm cu aceastli eorie a apei, ca fiincl de

natlu'd extraterestli, probabii vom putea inqelegc mai l>ine

numeroasele caractelistici neclbigntriteale apei.De ce phrte,ste heaqa Cum cle poate apa sa dizolve

atat cle ntulte ' Cum de poete un prosoll si absoar-biapa,

sfidlncl, aparent, egile gravitatiei Privind apa ca nefhci.nd

parte din aceasti h,urte,nisterele acesteaca gi altele care

tin cle apd pot pirea rnai tr;ol cle inteles.

Api veniti din spatiu - poate pirea o idee exagerati.

Dar nr-r i si intrilad maginaqiai,incheinclu-gi rnga czilatorie

prin C<rsmos, pa i;i incepe urmitoar-ea azi cle czrlatorii

pe planeta noastri.Blocr ir i le cl e gheal i a jr-rngpe pinr inr, apoi se

tlansfcrmri in nori gi, in cele clin urmd, cacl pe pam1nt

sub formi. de ploaie sau ninsoare. Apa spala apoi mlrnfii,

sapi in pirniint, imbogifindr-r-se n ntinerale, apoi iese

din nor: la sr-rplafali.Din riiuri ;i oceane soareleevapor.i

apa, acltrcincl-odin nou ln atmosfer.ipeutl.Lla fomra, clin

nou, nctfi.

Aceasti api gi rnineralelepe care le pctarti cu ee pe

clurataacestlli cichr, fac ce viala si poata exista.Dioxidr-rlcle carbon clin atmosferi se dizolva in oceane, ficlincl

posibila fbtosinteza si creincl astfel r-rn sister-necologic

per-fect cchilibrat.

Occantrl cste locr-rl utcle, acLtmvreo 3,8 miiiar.cle ie

ani, e apinrt pr-ima sclipile cle viafi. Aceastaa rlevenit o

POARTACA'I-RE ALTALUME

algd capabild de fotosintezi, ceea ce a dus la asigurarea

primei provizii de oxigen. Oxigenul, interacqionind cu

razele ultraviolete ale soareh.li, a inconjurat Pdmintr:l

intr-un fel de brAu protector numit stratul cle ozon.

Apoi, in Llrme cu circa 420 de milioane de ani, viaqa

a pagit pentru prima oard afati din api, eliberdndu-se

din aclincurile oceanului ctt ajutorul oxigenului 9i a

stratului de ozon.

Se presupune cd aparitia strdmosilor noqtri umanoizi

s-a petrecut abia in ulmi cu 20 de milioane de ani' in

Africa. Daci consiclerdmci istoria de 4,6 miliarde cle ani

a Pimlntului constituie un singur ,,an",atunci fiinqa lman'i

s-a ndscttt la ora opt seara, ?n ultima zi a anului - totul

fiind posibil datoriti form'irii oxigenului 9i a stratulr-ti e

ozon.

Iar fo4a care a creat viata 9i i-a pernris si evoltteze

a fost, bineinqeles,apa. Apa a putllt face acesteadeoarece

are capacitateasingulari' de a dizolva stlbstanlelenutritive

necesare vielii gi de a le pufia apoi din munli 9i r2ltri

plnd in oceane.

Aga ci ttrmitorul lucrtt despt'e care ne intlebim este

claci aceastd granclioasi dramd a vieqii este doar ttn

accident. Cind ne glndirn la povestea a c'irei intriga a

inceput ?n vremr.triatit de indepdrtate incdt ne simqim

inaginalia impovirat'i, cind ne gdndinr la naqtereavieqii

pe aceasti planetd Ei la modul de creare a unui sistetl

perfect care a ingdduit evolufia, ntl plltem si nlt speram

B7



$r

o

LIESA.IEI.L: 5CI/N.5E DIN AI)A

si nu sinrlim ci, in t()ate tcestea, este inrltlicati cLlmva

intenqie nt ireat i .

Kazuo N'lulakanri,ltrofesor emerit la I lniversitatea

Tsr.rkubl, a clevenit cllnoscllt in irrtreagl lunte pentftl

interpreterea e cere a aclus-<_rochrh-ri DN, nunrit renin.

Pirerea h-ri t lesple aceastl chestiune estc ci, cu cd t

inqeleginrai proftrnclAl)N-ul, cl r atfu mai obliget te simqi

si aclnriqi i cinel'a rlnLllnc jr-rclt -r n rl in inregistrarea

atator infirmaqii arlinunlite ;i sofisticate ntr'-un spalil l

amt clc nric. f 'ennenr-rl1r e care il folo.scgtepentrLr a

clesc|ieece:lsti existen[:ieste cer? ntircg.

(lranclioasaclrarui a apei ;i a vieqii nr-r poate fi

explicataclaci excltrclent xistentaa cet:l ntircl. Po\estease clesfi;oari chiar gi astizi, dr,rpi scenarir-rl cris de

intentii le nrirete ale Cosnrostrlr-ri.

Ce infctltnaqiia acltrs cLl et apa clin trectrt cind a

parasif p:rtiLll osnricpi a cizrrt pe Pimint? Prrtenr resLr1)Lilte

ci pr-rrt:-rn ea progrartrtrl neccsal'clezr.oltirii vietii. Acr-un

sper cI incepeli si aveli o intagine mai chli clespre ce

insearnni viata.

Apei care cade clir-r er li trebuie zeci sau chial sute

cle ani si se inliltreze n pirufnt ;i si cier.ini apir strltterani.

Joan S. Davis cle la UniversiLatcaTchnici clin Ztirich a

ficLrt, tirnp cle circa trcizeci cle ani, cercetairiasulrra apei

cle ritr clin lrlveqia,pe ('are () rtlmeFte ltlt:i ?ngclcepta.n

schirrrlr, rl)xc-xre ciztrt cle cr-rlj,ncl, nlunc)te npti tiniri.

POARTACA'I'REO AL'|A LUI\IE

Cizincl pe Pimint, iutrand in pirlant ;i rcie;ind

apoi, apa adtrn'f, nformaqii cle la diversele urinerale 9i

devine ingeleapti.

Dupi cei treizecicle ani in care a fost profesoard, oan

s-a retras cle la ttniversitate, at' acuur cercetclzi pe contproprir-r.Anr alttt onoarea cle a face o plezentll'c llinrri

de ea la un sitnpozion clin Elveqia.Cercetarileei se

concentreazi pe prelucrarea apei. Sisteurul actltal de

aprol,izionale clt apd transllc-rnata rin qevi lLrngi are ca

urrnare o tpa nlt plea sinitoasi pentfl'l n'up. Cind apa

este exputsti a presiune ridicatd 9i cr-rrgind n linie dleapti

prin qevi, egitr-rrileapei se sfirimd, pierzind urineraieie'

Prin urmare, Joan 9i-a nclreptataten[ie spre a gisi

cdi simple cle aprovizionare cr"rapi sinitoasapentrll Lln

numir clt urai rtlal.ede oameni, inch:siv pclrtl Ll cei sireci.

Una clintle propr-tnerileei este fblosirea cristalelor: cind

sunt intrctcluse n apa cr.istale lici cle gheala, tnineralele

din ap i se pastreazd, ar , astf'el,apa ace:lstxve ajr'rtaa

clesterea ttnor recolte tlrai bogate. Joan a f:icut, de

asenenea, cercetiri in r,.ede|ea lrbun'itiqilii celitlllii epei

folosind tltagneti gi inventincl robinete care si clea apei

o mi;care circr,rlari.Ea I'rea sI clescopere Llllt se poate

intro<1r-tceiqcarea natural i a apei in sistemul de

aploviz iotr ;rre tt aPi.

Iati ce ar e cl e sptrs clespre cercetil i le ei :

Am altzit cI mr-rltatttne se intctcselza tl e

cercetdrile tale asr-tpt'a ristalelor cl e gheaqi'

88 89



MESAJELE SCI/I/.5EDrN APA

Cred cd acestecercetdri e vor aduce oamenilor

nigte sugestii importante. Una clintre ele ar fi

lespectul crescut pentftl ap5. Alta ar fi realizarea

faptr-rluic:aapa rispunde chiar gi celei mai subtile

energii. De asemenea, vreall sa le aduc lacunogtinqa oamenilor de qtiinqdsi autoritatilor

cd, la momentul actual,nu este alocatdaploape

nici o sumi. de bani pentru stuciir_rl pei.

Consider cd. cercetirile mele pot fi folosite

in domeniiie sdndtdlii gi ale ingrijirii nedicale.

Nu prea exist i interes pentr l l importanla

caracteristicilor izice ale apei. De exemplu, se

spune ca apa minerald,este sinitoasi, dar pulini

stiucd. mineralele din apa minerali pot ddllna

afierelor. De asemenea, apa minerali carbonizatd"

are aciditatea riclicati, ceea ce este nesinitos

pentflJ trup. in orice caz, ar trebui sa inlocuim

apa imbuteliati cr-r pa culgitoare, naturala. Apa

vrea sd fie liberi.

Joan ne mai transmite urmitoareie cuvinte:

Ce conteazi acum este si ne redobindim

dorinla de a trata apa cll respect. in cadrul

cultr-rriinoastt'emoderne ne-an pierclut atituclinea

respectuoasi fatd cl e apd" in Grecia antici,

oamenii omagiau cu aclevirat apa 9i nulte

legende grece;ti se ltezeazd.pe protectia apei.

POARTACATREO ALTALUME

insd a apirut $tiinla 9i a respins aceste mituri'

deoarece nu erau gtiinlifice. Apa 9i-a pierdut

caracterul mistic, devenind doar o sllbstanli ca

oricare alta de care tehnologia poate dispune

dupi bunul plac. Spunem uneori: ,,Apapurificatinu este purd". Apa prelucrata ?n statiile de tratare

nLl este apa care produce cristalenlinunate' Ntt

de purificare a1'e nevoie apa, ci de respect.

Aceste vorbe inlelepte sunt rezultatul a nul! ani de

obselare a apei. A fost deosebit cle ncurajator faptul ci

un otn de gtiinfi de o asemenea calitate 9i-a exprimat,

clin respect pentrLt api, interesul pentru cercetiriie mele

asupra cr istr le lorde aPa.Iar, in final, Joan mi-a clat urmitorul sfat:

Daci rettgegti sa pui bazele fizice pentru

teoriile tale privind cristalelede gheaqi,vei putea

face un anun! foarte convingitor citre intt'eaga

Irtme, chiar cle aici, cici Elve[ia este recLlnoscllta

in intreaga lume pentru cercetirile sale asupra

apei.

Acest nclemn m-a inctlrajat ctl adevirat intr-o vl'enre

cincl aveam cle gind si deschid Lrn centllr in Eiveqia

pentru a-ni pronlova cercetirile asupla apei'

Apa inregistreaz/enformaqii i, circulind prin pdm2nt,

distribr_rie cesre nfoflnalii. Aceasti api trirnisd clin spafitt

91



NTESAJELL,SC{/N.5EDrN APA

esteplind de infclmalii clespre iaqi, ar lrna clin ntodalititti le

cle a clescifraaceste nfbrmatii este ol)sen'area cristalekrr

cle gheaqd.

Clncl rna r"rit a nenumiratele clistale ruinr-rnate e se

formeazi in api am senzalia ci privesc la m:iterializarcavieqii ce se clesfi;oari in faqaochilor mei. Cristalele care

se fomreazi cincl ii araqi apei cuvinte pctzitive sunt cle-a

clreptul fantastice. Risltr-rnsr-rl pei la cuvintele iul_llc si

recunrrytiny'ieste pLlr gi simph.r granclios. Aceste cuvinte

pozitive ii conferi suflet apei, pe cale-l nutterialize.tzi,

pentrLl a reda viaqa n cleplinitatea ei.

De asemenee, allt impresia ca fapttrl cle a plivi

cristalelecle gheati este Ltn act cle creale a vie[ii. Aceasta

pentnl cd.,atunci c1ncl privim cristalele cle gheaqi, apa i;i

schimbi inidqigarea u fiecare clipi. Privirca are energia

sa specifica gi, in tintlr ce o plivire binevoitoare clirr,rieste

curaj, cl privire liuticioasi inclepllteazd sentimentul

curajnh-ri.

O f'amilie aboneti la revista noastri a ficut un

experiment iltteresant. Ar.r pus orez in cloud borcane ;i,

in fiecare zi, tirup cle o luni, i-aLr spus ,,Mr-rlqlunesc"

orezullri dintr-un bolcan ;i ,,Plostule'' celui clin celalalt

borcan, urmdrincl schinrbarea r-rferiti le orez pe parcursul

acelei lterioacle.Chiar si copiii, intorciinchr-se le la gcoali,

rosteall aceste cuvinte in faga ltorcanelol cll olez.

Dupa o hrni., orezul cin-ria s-a spus ,,NLrlqtrnesc'

a incepr-rtsi fet'ruenteze,ar,incl lrn miros sLlavca cel cle

POARTACATREO ALTALUA'IE

mal1,pe cdncl otezul cdmia i s-a spr-ts ,Pt'ostule" ptttrezit

gi s-a innegrit.

Am scris despre acest experiment intr-o carte pe

care am publicat-o qi, ca Llrt-Ilare'sute de familii clin

Japonia au ficr-rt experinentui. Ctt tofii atl avut aceleaqirezultate. Una dintre familii a incet'cat o extindere a

experimentttltt i: ca 9i ceilalqi, i-att sptts ,'Mulqr:mesc"

primului borcan cu orez, ,,Prostule" eh-ride al doilea, iar

apoi au pregdtit un al heilea borcan cll olez pe cate l-au

ignolr t pLrr 5i s ir t tPl tr .

Ce crecleti ci s-a intlmplat ? Orezul pe care l-au

ignorat a pLltrezit mai repede decit cel ciruia i-au spt-ts

..Prostule,,. ltii care an incercat r,tlterioracestexpef ment

au avllt aceleagi rezultate.Se pare ca a fi riclictrlizat nu

este chiar atet de distrugator ca a fi ignorat'

Faptul cle a acorda cuiva atenqiepozitivi sau negativa

este, oricllm, o moclalitatede a transurite energie' Forma

cea urai clegraclantda comportamentttluri este 'lrceeade a

nu acorda atentie.

Cred ci acest experiment con[ine o lecqie foerte

impoftantA pentfl-rnoi. Trebuie sAavem grij'i si le acorclim

copiilor nogtri atenlie ;i si vorbim ctt ei. Rostireacttvintelor

de iubire gi bunitate ar trebui sd inceapa inci din timpul

concep!iei.

purtlnclLt-r.a n unos cu plantele clin casd - privinclu-le

bldncl $i rostinclu-le clrvinte cle lar-rcli - le veli ejtrta si

fie sdnitoase gi pline cle viaqa.Acelagi lttcrtt este valabil

si pentru animalele cl e casi gi chiar pentlLl insecte'

92 93



LTESAJELESCU 5E DIN APA

Prin aceastd. atle sper ca un numdr cit mai rnare de

oameni sd dobdndeascd"espectpentru apd Eisd o priveasci

intr-un mod mai prietenos. Rezultatul va fi c:a apa va

procluce mai multe cristale frumoase, iar astfel vom

pafiicipa la crearea unei lumi micu[e, clar fiumoase.Nn am nici o indoiali cd DumnezeLl se ltucur-i pe

deplin de creagiaSa gi ci doregte si ne dimiascd ;i noud

capacitatea Sa cle a crea. Atunci va privi in jos citre noi

cu ochi blA.nzi, n timp ce ne vom folosi liberul arbitn-t

in practicarea acestei abilitdti.

Memoria modulr"rluide viagaa ajun s pe acest Pimdnt,

pufiatd de sr,rfletr-rl pei. Din aceastd ruemorie s-a niscurt

via\a, av apdn:t fiintele Llnane gi, in sfdrgit, te-ai nd sclrt

gim-anr niscnt. Iar astazi privim din nou apa gi-i insuflSm

viatd. Congtiinfa, conEtientagi bunivoinla ta, ca $i surisul

tiu pornit dintr-un sentiment de ir-rbire - toate acestea

ii damiesc apei o noud viaqdgi au ca Llnllare clealea unui

Univers nou si mdret.

CAPITOLULAL TREILEA

Din constiinldse naqte ottll

T\"cl,nd ma aflu sub vnia niracttloaselor puteri

L)ale apei, am fost binecuvdntat cu gansa de a

vedeagi intreprinde experimente pe multe tipuri de apddin intreaga lume. Fiecare mostri de apa din diferitele

locuri de pe Pimint afe caf^cteristici unice 9i minunate.

De asemenea, am vdzut ctt proprii mei ochi cum

este poluatd apa. Otganizagia mondiald a comerqului

(vorld Trade organizationi) a afffn'nt cd secolul al )c(-lea

a inceput cu rdzboaie pentru petrol 9i cd in secolul al

)Cfl-lea se vor da fi'zboaie pentru apd'

An-r menlionat faptul ci nu existi apd de la robinet

in Japonia care sd poatd produce cristale desiv2rEite 9iintregi, din cauza folosirii clorului. Clorul, introdus in apd

la inceputul secolului al )O(-lea in Londra, a fost folosit

9i in Japonia incepind cu cel pulin cincizeci de ani

in urmd.

91 95



MESAJELE SCUNSEDIN APA

Spre deosebire cle apa de la robinet, apa de izvor,

cea din cursul superior al rlurilor si din alte surse naturale

formeaziacristale superbe. TotuEi, cea rnai nttre parte a

apei care qlgneqte astazi din pimdnt a cizut din nori de

mai binede cincizeci de ani

-canl in perioada cdnd,a

inceput industrializarea ln Japonia.

Poluarea apei de ploaie s-a intins la scari globali.

Am incercat sd fac fotografii ale cristaleior formate in

apa de la robinet dintr-un ora; din Japonia, api cefusese poluati cu dioxini, dar nu am reugit sd scot la

iveali nici micar un cristal. Reziduurile nclustrialecirculd,poluAnd apa in circuirul ei gi imprdgtiincl roxine in

lntreaga lume.

Existd?nsi speranfi. Locuitorii oraEuh-riLrapa poluatacu dioxini au devenit extren de interesafi de proteclia

apei, iar acum, de la an la an, este tot mai upor siproduci cristale.

Poluarea s-a ndscut in propria noastrd con$tiind. Am

inceput si glndim cd vrem un stil de viati imbelsugat gi

comod cu orice preq, iar acest egoism a dus la poluarea

nreditrlui, care) acun, afecteazd,orice colq al lumii.

Am vizut din fotografiile cristalelor ci apa este

oglinda sufletelor noastre. Cum ne arati. stifletele _ si

cum ar trebui si. arate? Aceste intrebiri pot fi clezlegate

tot de citre api.

incotro ne indreptim ? Care este roiul nostru inprotejarea acestei planete? Astfel de intrebiri se pot nagte

doar daca recLtnoa$temmi.refia fiinlei umane. poate cli a

Dll/ COI/5711 TA SE NASTETOTUL

venit vremea si lncetdm si mai considerim omttl ca

millocitorul riului. Cred ci subestimim capacitdli le

inndscute pe care le are fiecare dintre noi. Dispunem de

puteri incredibile.

Oamenii de gtiinli estimeazi ci existd intre 108 9i

111 elemente. (Cred ca cifn este 108 - din motive pe

care le voi explica mai incolo). Pdna aclll1l, gtim ctt

sigtrranld ca 90 din aceste elem.ente se afli in corpul

Llnan - dintre toate viedfile, numai corpul Llman conline

atdtde multe elemente. Eu cred insd ci mai stlnt elemente

nedescoperite in no i (satt c' i vom acttmula restul

elementelor pe ndsuri ce evoluim Ei ne apropiem de

desdvirgirea fiin[ei umane).

Fiinqele mai evoluate conlin o gami mai largi deelemente. in comparalie cu otrul, plantele conqin mtllt

mai puqine elemente, gi care este urnrarea acesttli lucru ?

Plltem deduce ci ma i pLlline elemente inseamnd o

capacitate nai mici pentru emotii. Diverse aninrale pot

simli clurerea, dar este foarte probabil cd doar oamenii

(qi alte animale apropiate, ca nivel de evolufie, omului)

pot simfi unele emofii superioare ca tristelea 9i pasittnea.

Privind corpul Ltman ca pe un ttnivers conlinllt in

sine, este normal si tragem concluzia ci pttrtim in noitoate elementele. Conform budismului, omtll se naqte cu

108 de clor inle lumeEti (d e exemplu: dezotdinea,

ata$amentul, gelozia gi vanitatea) care ne chinttie de-a

Iungul vieqii. Cred ci este logic sd concludem ci aceste

108 dorinte lume;ti corespund celor 108 elemente.



IIESAIELF: ,SC[/,VSE/N AI'_i

De fapt, primul clispozitivcl e cletectiea r.,ibr.a1iik;r

pe care l-a't introclr-rsn Japonia :r acllrsnttrlte clovezi

in cli lectia aceasta.Dispozitivul ptrtea nrisur.trvibratii le

singr-rlale uri.se, ransntiqincln-lc po i in api. Am plttltt

mirsu'zr vibratii le ma i rnlrltof persoane cliferite si am

clescoperit c? i vibr.ati i le negatirre pe care le emitenr

corespuncl viLrra[i i1or mise cle clir.erseleelenrente.

De pilcla,vibrali i lepr.ocllrsea iritaresunt echivalente

ce lor a le mercuru lu i . v ib ra t i i le proc luse la fur ie

plunrbulLri, ar cele la tristete si sr.rpira'e :rh.rminiLrh-ri.

La fe l . nes ig t r ran[a t ine c le cadnr i t r , c l sperare : r ; i

cleznidejcleacl e fier, ia r .stresuisi incorclareade zinc.

in r,rlt imii an i s- a afirntet c:'r olo.sireacratilelor si

ustensilelor- le br-rcit:ir ie li n aluminiu :rl putea contribui

I: r declansare:rbol i i Alz l-reinrer.Daci este aclevirat,

probabil esteclin cauzi ci alu'inir-rl are aceeasi recvenqi

cr-l ristete:r, .stfel nc/it tristeteasi glnclurile sumbre a1e

bitrlnetii atrag ahrnlinir-rl, leclansinclboaia Arzheimer.

Joan Davis, special ist i in cer.cet i r . i supra apei,

mentionat:i ln c:rpitohtl anterior, relateazir lrrmitorul

episocl interesant:

Lln lizician a f:icut lr n experiment,cir-rtAncl

sI afle ln ce fel pozititt stelelor afecteazi apa.

Fol<tsincl pi ce con{inea clir,,erse iner;rle, a

testzLtzrpiclitatea u care hirtia absoar.beap a

in functie cle ctrn.rsllnt asezatestelele.

1)1N (,'ONsZ/N/}{ SE NASTT' TOI-(IL

Descopetirell stl 1l ost cit, atttnci cincl -satr-trn

clomin'.i P'Jtnrintnl, pllur-rl r,r1cactionexzal hsiincltr-se

absolbit cle hirtie, pe cincl celelaltc eleurente

clrm sltnt cttpnrl, '.rrginttrl5i fieml. alt teactionat

ptttin sau chiar cleloc.

Puten't cleclr-tcccl in aceasta ci t exist i t o

legattrlir stt'insli intre planet'.t Slttrrn si ph-rn'rb.

N{etalele intli in rezon:rnfir clt emotiile $i stlrlilc

omr.rlui. cleci r-tu-ulitoarea lecltrclie logicd este cit

Szttttt'n e afli in lel'.rtie stl'ins'.i cll stllree cle ftrrie.

Poate ci r 1eg' . i t t t ra cl int re constele! i i st

caractet'ttl outtthti, clespre care l-orllesc ilstrologii'

at 'e cle-a frtce ct r mctalele.

Aceas&r este o teotie foarte insetnnati pentrtt tllinc.

cu atit tlai nrr. t l t ct t cit lLnr propri i le mele concepte

clespt'e legirtura clintt'e ceie 108 cle clorinle ltltl're$ti lii

elcnrente. Ntruriml pl lLnetelor cl i t 't sistet l t t l solar este 9,

o cifiir cat'e nrr-tltiplicatir cr,l 12, cll cifra 108. Folosincl

tabeltrl periocl ic :rl elementelor, o sI cl e cifral l l poate,

intr-o zi, cc planete cctt'espltncl eletnentelcx.

Chiat' i'r tit't'tp ce lttct'aur la plarrtrl pentrll aceasti

ciute, ilm r''lizt-tto eurisittne la telelizcll' ttncle se spllnex

ci toate elcurentele cle pe Plimint ar-t piLrlrt chn c'ilclura

r-rriag'i provocat 'i cle o stea czlre a exploclat t tncler' 'a,

clepalte, in s1t '. t1i lr.at a inca t tn elet 'uent intereslnt cl in

jocttl acesta cle llr.tzzle.

98



NTESAIELESCT/A"S-EIN APA

De-a lungtrl vieqii vom fi victi l-nelecelor 108 cle

dctrinqe umegti, clar ctrm ar treblli si aborclim er-noliile

negativecare paf imposibil de evitat? Cr-rnoa5tereaoch,rhri

in care ar trebLlisir ne compofi:'tur n legitr-rri cr.remoliile

negative este aceeasi cunoastere cle care avent nevoie

pentrll a ne descurca bine in aceasti viati. Ce ar trebui,

cleci, szi facerl cincl ne simtim mintea plina cle furie,

tristete, inviclie sau alte glnc|-rri negative'i

Mai ?ntli treblrie si inlelegem cir nr.reste posibil sar_r

necesar sd ne eliiterdm cle prctpriile noastre sentiurente.

Nirreni nll este ?ntru totul liber cle ginc|.rri negative. Cr_r

totii plrrtir-n in noi ntentoria strimogilor clin vremtrri

indepirrtate, incepincl cu nasterea lrrimei fiinte umane,

gi tr-rtlrror e este scrissi mostenimo pelte clin negativismr_rllor.

Oricum ar fi, este ntradevirr durerossi nn ne putell

elibera cle neinceta tele giincluli si sentinente negatir,-e are

ne n-ncini sufletr-rl. hiar;i pentnl o cli1-ti, e e1ll pr-rteaace

si ne eliberlm cle tot acest negativisnr

Sprij ininclu-se e principii le vibratiei, r 'ispunsuleste

limpecle. Tot ce avem cle :icut este sl'remiter-n entimentr-rl

opr-rscelui negat iv. Contbinlncl c lor-r i rncle opLlse,

sentimentul negativ clispare.Cu cltiva ani in urrtl i. o universitate li n Japonia a

cl'eat o metoclti cle a gtergesr.tnetr.rlrin sunet. Proch-rceau

un sllnet care avea roltrl cle a $tel'gezgor-ncttul eclo|it,

cli incl astfel na5tere la liniste (cle pilcli, in jurtrl unui

telefon). Iclentificiincl h-rngimea cle r-rncli a zgomotului

1)1NCONST/INI-ASE NA57"'I-OT'UL

neclorit,cel"cedtorii pllteaLlproch-tce pusr'tlaceltti zgolnot

gi, emillnchr-l plin clifttzoare' s'i anuleze conlplet sttnetttl

clintr-un anumit loc. Aceasti metocli a fost deia folositd

pent ru a combate zgomotu l f icu t c l e uro to t 'u l

automobilelor.

Exista corespondenle ale acestuiprincipiu, cr'tprivire

la sentimentele umane' Orice sentilnent negativ are' la

polul opus, Ll n corespondent pozitiv' IJnnitoarea listd

contine sentitlente care clall naqtel'e a frecvenqeopLlse:

Lll'a

furie

tean]a

anxietatestres

recunoqtinli

bundtate

curaj

p:rce liuntricdprezen[zi cle sPirit

Faptul cd cloui sentimente opLlsegenereazl aceergi

uncl'i este semnificativ clin cloui motive' in pr:imul rind'

asentenea lui Jekyll si Hycle, cu tolii 'rvem doui feqe'

Probabil vi este cLlnoscllt aptul ci persolnele netvoltse'

cu firi apritlse, izbttcnesc adesea n p12ns9i ci nu vi se

pare Lln lttcru neobignuit ca o persoani considerata

cumsecade sir cotltti, dintr-odatl, o nelegitlire' De urttlte

ori auzinr clespre un bdrbat care este clragtll $i atent ctl

prietena lr-ri,cd incepe s') facd ameninldri ;i sa fie violent

clacd. a se gAnclegtesa-l pirdseascd'

La fel cum nll existi om fdrd' fir de rdtttate in el' tot

astfel nr.r existi om rau pina in miclttva oaselot'. Faptul

r00 1 0 1



\IE.SAIELE SCI.TiVSE)IN Al,.I

ci acl:rpostir-nn noi sentimenteopllse ne face, ptrr.sisinplu, r-rrtrani.

Pr in Ll f l lare, clac:I r '-at i imboln: iv i t c l in caLtza

sentimentuhricle r-rri,atunci va trebui s:i cliutati vinclec:rr-ea

in sentimentul cle recunclstinf:i.inszi cl-riarclacii s,ntefi conqtienti cle rrceste1,cr-trri,

tot poate fi clificii s:i v;i .mpleti ini'ra cle recunostintd

claci ea este cleja plin:i cle trri i'potr.i'.a altora. in astfel

cle clipe v-ar prte2l fi cle folos sr vi bazati pe serwiciile

rnlri terapetrt. se po:rte c2rapa miraculoasi cle a Lolrrcle.s

cl in Frant:r , c lespre care se spl lne cr l l r .ar-el pr-r tcr i

t:imzich-ritoale,:i poarte in ea sentimentele cle gratitr-rcline

ale' Maicii l)omnului. Ca '''ar-e, perso.nele care s_arr

inrb.lni'it clin cauza vibratiilor cle r.':-r se pot vindecamilacr,rlos claci beatr clin aceasttj zrpi sflinti.

Acelasi principir-reste folosit si in l-ronte()patie.CLln

se face cir, claci cliltu'rntotrar-ir n apa pAnli la punctr_rl

tincle, fizic, nu mai poate fi detectati, soluqiacarc. naintc:

fusese toxici clevine, acl'-n, leac'?Clincl sr-rbstant:rn sine

clispare ;i ntr mai rimin cleclt info'-':rtiile c,prinse in

r.ibralii, otrzlva si medicamentul clevin rrna.

Dac;i ne gindin-r ogic, nredicanrenteleu sunt bunepentm tnlp.

Poateci atenueazi r-rnele imptorle si inlituridtrrere'J, clar ele p't szi clevina si o otravit perictrloasi.

Meclicamentele care inlitr.rri ch-rrerea u frecventa

vilrrationald opusi clurerii pe care o avem in vizor.

Amestecincl cliversesubstante ntr-r-rn aborator veti plltea

gisi frecve-nt2re care o c:i,tati. Dac:i. injectincl respectiva

D/N CONS77NIA )-E ArAl-7E't'OTttL

substanlzintr-ttn soarcrce, btineti efecttll clorit, puleli :lpcli

si incerca{i si o claqi i oaurenilor'

Ciinclmeclicattrentttl ittnge?n corp ;i opteste cluretet,

se opresc si vibratiile sutlst:rntelorcombinate, iar cliverse

substzrnqeevin la stacliul or inili:rl, emilind vibraliile lor

specifice. Dar claci se intlmpli ca aceste vibratii si

clduneze altor structuri celtl lafe, vo r apirezr efectele

sec t tnc l ' l t 'e negl t t i ve.

Medicamentele sunt eficiente in tratamentul bolilor',

clar nu inlelegem ct r adevirat cu m se face ci ele

funclioneaza. Daci vefi privi ueclicamentele conform

principir-ilui vill'atiilor, veli avea o perspectivi inedita'

De exeurpht, n timpttl unei operalii, frecvenla vibralional'i

afectati va fi tratati ctt o frecvenld mttit nlai puternicd'Si spunetn ca se intlmpl'l si cadeti c1epe o clddire 9i vi

izbiti cle p'imint. in clipa impactului, frecvenqacorpttlui

vi cre;te cle sllte cie ori, iscind, eviclent, o situalie criticzi'

Schimbdri bruste gi cL'amatice le r'-ibralieicorpr-rluiau c:l

'rmare cltu'erin-nri si rini. in astfelcle cazuri, tratamentttl,

ca s'i fie eficient, trebttie si implice flecvenle la fel de

intense sau mai putemice - iar asta se obfne acleseori

cu ajutorul bistttriului. Jnstfl.unentele sculite att, in mod

normal, {i'ecvenle nalte gi este de clatoria chilr-rrgtllui sifoloseasc'f, astfel c1e nstl'tlmente pentl'Ll x taia corptrl

pacientului si a-i reac|.tce recvenp la nornai.

Dupi parereanrea,nledicul care se octtpi cll tl'atarea

corpului Lrllzln trelruie sil fie, nai intAi, r-rn filozof. in

trecut. meclicttl era FananLtl sau preottll comunitetii, care

10 2 10 3

'l'OT'(tL



NIE.SAIELESCT/Ns/]DIN A1'A

inclemna lumeu s:i urnreze legile nattrri i, si-$i tr:i iasca

viafa intr-trn uroc] corect si si se foloseasci de pr-rterile

tirr-ni.cluitoare xistcnte in nattrri.

Daci meclicii ar trata nu numai p;ir{i ie boinave ale

corpr-rh-ii, i gi con5tiin(a umani, c red ci a tn obsela o

scriclereconsiclerabil i a nevoii de meclici si spitale.

Persoanele bolnave ar' rnerge la cel mai apr"opiat ilozof

cirre s'i-i ajute si inteleagi r.rncle u gregit gi s-ar intoarce

apoi acas:i cu hotirirea cle a trii o viaki mai bunrI. Se

prea poate ca nrecliciiviitorului s'i aibi rolr-rlcle sfituitoli,

in trai mare ntisuri clecit rolul meclicilor clin ziva, de

^stazi.

Am cliscr-rtattr nrulti oameni clespreproblemele lo r

de sanitate $i zrm ajlrns sI inteleg ci boli le sunt, inmare p2rrte, ezr.rltatr,rlentimentelor negative. Daci pllteti

gterge caLrz'J nor astfel cle sentimente, avefi capacitatea

inndsctrti cle a r':-r eveni dintr-o boali. Nu trebr:ie

subestinratir mportanta unei atitr.rdini 1-rozitive.

Gindirea pozitivi vzi va int:lri sistemr,rlmnnitar si vi

va ajrrtape calea insdnito$ilii - fapt pe cal"ecomunit:rtea

meclicali incepe si il inqeleagd.Existd, cle exemplu, un

meclic care ipi tratee.z:d acienlii bolnavi cle cancer prin

escalacl:iri le mr.rnti.Diruinclu-le oamenilor un motiv dea tr:ai , e riclica moralul si le intirreste sistemr.rl munitar.

De asemenea,existit un interes crescincl n medicina

holisticrr - pe llngd tratareasintptomelor cle boala se are

in vedere sti lul de viata al pacientr,rluigi bunistarea

mentali a acestLlia.De f,aot. leclicii aLr ormat de curind

DLV CONSTI/NTA 5^ENA57E

oorg ln i za ( ien r - lmi t i iSoc ie ta teec leN lec l i c ina l {o l i s t i c : rc l i n

Jap<rniar, care pronoveazl"rcest

ti p cl e meclicini in

Japotrie.

At l trect l t vret l l t t r i le in care ctecleatn cl<lar ceea ce

v e c l e : r m c L l o c h i i l i l - r e r i 9 i i n c e p e t - u i n s f i r s i t s i

clescopet'itu inrportanla sttfle:tuh'ti' Este Lln pas in clirecqia

bunir si crecl cir, in acest secol, va cleveni tuoclul cl e

gindire al celrlr lr lai mr-rl1ioatnet l i '

Truptrl tlman este in esent'i a1-r'Jr'ar con9tiinta este

sr_rfletr-tl. letoclele cle a aiuta apa si cLlfgal Ll$ol' sllnt

sr , tper ioalet t l t t l l .o1.celor. la l tenretoclenrecl icaleaccesib i le

noltl. Idcea principalir este si ne pitstt'itm sr'rfletr-tl ntr-o

stare puri. nepolttutLi. V' i puteqi itlragina ce ar insetnnlt

si ne circule prin corp api care s"i poatit form'a crist'llele

acelea sttperl le ?' Daci ii pennitet i ' acest l t lcrl t p()ate

cleveni rezrlitate.

Dintre toate lledicatttentele, ntt erist:i nici trnr'tl ctt

puteri le t i tnriclr-t i toare al e iubiri i ' De cincl am realizat

2rcest lLrcrl t . le spltn l l lereLl oamenilor ci t itttunitatett

inseatln'i itil'tire' Ce altceva ar ptrtea fi mai eficient in

cornitatet 'ea fortelor negative 9i in reclarea vital i t i ! i i

r 'orprr I t t i

in rtrice cllz. elll simtitin ttltima vreme nevola sa-m1

sc l r i n rb te rn r ino log ia .Ac t r t r rF t i t rc l i c l o l t r i t rb i r . e l s ing t l r l i

nu creeazit iurunitate, ci i t tbirea pi recrtnost infa iurpret ln:r'

M-am convins cl e acest h-rcru clttpi t trmltort t l expeli-

11-Ient.

'r The l : t rx ln t lol i st i c Nlc-cl i celSocietv

10 1



MESAJELE .sct/t/.sn DrN APA

An incdlzit apd, ntr-un ctuptor cu nicrouncle, iarapoi am incercat sa vicl efectul ci.mpului magnetic asuptacristalelor. An folosit cloua tipuri c1eapi: api clistilataEiapd de la robinet cireia i-am ardtat cuvintele ittbire girecunogtinfd.. Cristalele formate in apa distilati au iesitdoar par{ial gi neclesdvdrgite, ar apa cireia ii ardtasemcuvintele ittbire gi recttnostinfi a produs cristale intregi.Cu alte cuvinte, iubirea 9i recunoqtinfa au reugit si facdapa imuni la efectele ddundtoare ale cimpului magnetic.

Am menlionat ci. apa cireia i se arati cuvintele iubitegi rectrno;tintd fontteazd. ele mai fillm.ase cristale. Desigurcd gi cr-rvlntu\ ittbire poate forma, cle unul singur, cristalefnrmoase, dar iubirca gi recunoptinra mpreuni dau nagtereunor cristale de o profunzime ;i un rafinament unice, ctro striiucire de clianrant.

$i ar l ma i descoperit ci cristalele formate stibinfluenta hbirii gi recrinoprlnlei seamini mai mult ctrcristalele produse sub efectul unic al lecunostintel clecitcele influenqate doar de iubire. Aceasta ndici faptul cdvibratia recttnoptinlel este mai intensi Ei are o fortd maimare de influenti. Iubir.ea tincle sa fie nai degrabd oenergie active, constinci in actul cle a dirui in modnecondiqionat. n schimb, recunogtinla este o energremaidegrabi pasiv-i, un sentiment izvordt din faptui cd" i_afost diruit ceva, clin cunostinta faptului cd qi-a fost

ddruiti viata gi din actul de a primi acest cjar bucuros,cu ambele brale larg deschise.

Legitura clintre iubire Ei recuno;tin1d poate fiasenldnati aceleia dintre soare si umbrd. Daci iubireaeste soarele, recllnostinta este luna. Daci iubirea este

bdrbatul, recuno$tinta este femeia.

1)/,^/ (l()l\/sTrlNIA SE NA\sTE T'OTLtt'

Atr-rnci ce inseamna cincl spllnem ci energizl 1'rzlsivi

a umblei szllt :t recunogtinlei este tllai puternici clecit

iubirea ? Reflectlncl asupra acestei intreb'f,ri, am dat peste

un concept interesant care a devenit o pisti importanti

in clezlegarea intrebdrii privincl moclul in care ar trebui

si ne trait l viafa.

Care este legitura dintre ir-rbire si recunogtinli ? Pentru

un rispttns la aceasti intreb'.rre pLltem sli foiosim apa

clrept moclel. Nlolecr.tla apei este alcitttita din doi atomi

cle hicl'ogen gi unr,tl de oxigen, reprezentati de formula

lIrO. Daci iubirea si recttno;tinla s-'.u-imbina, ca oxigenul

;i hiclrogenttl, intt'-o p1opo1'!ie cle 1 ia 2, t'ectlnoqtinl:r ar

fi c]e cloui ori cAt ittbirea.

Sugestia rrrea este ci echilibrul spre care trebuie s' i

tinclenr este acela in care rectlnostin{a este clubli fafi de

iubire. Lzr un setninar, clupi ce '.rm afimat acesl lucrr't,

cloui tinere fetnei s-'.ru apropiat de mine ;i uri-atl sptts:

,.Am fost foatte impresiclnate. Ati sptts, de fapt, c'.r omttl

are o guri pentrll vorbit ;i cloua r-tt'echi pentrll ascr-tltat,

nr.r-i as'.r "

,,Aga este - chiar aga !" am exclamat 9i am stiut ca

devenisem tt n pic ntai infelept.

DacI privitn nzltltfa, ptltem veclea ci enetgia pasivi este

mai puternica. Pestii clin mari ;i oceane clepun c'.lntititi

uriage cle icre, clal' ntt toate aiung s:r fie clocite' Doar tln

nllmdr mic ajunge la staditll cle a cla viali pr-rilor, n vLene

ce restul <tuilor sr-rntoferite ch'ept hfanu altor vieftlitoare.

10 6



MES .JELE .SCIVSE Dll/

Au triit oamenii intr-o propo4ie

recunogtinti pi una cle ir-rbire/Senzalia

opusul este valabil.

APA

cle cloui pi4i cle

mea este ci exact

Fil i indoialit, nn pLltelr nega mirelia iubiri i, iar

majoritatea oamenilor au o iclee generala clespreputerea

iubirii. insi am fost crescu[i ntr-o culturi in care intreaga

noastri atentie este indreptatl asupra energiei ir-rbirii, n

timp ce al doilea element al formulei nu prea este luat

in seami.

Atentia umanititii s-a inclepirtat cle la ceea ce mr se

poate vedea si s-a inclreptat spre lunea fizicd, evidenti.

$i, pentru a ne insuSi clt mai mult din aceasti lulre

fizic'a, arn tiiat pi(lLlri gi am ctrcerit de$erturi in efofiul de

a asigura dominalia supremi a culturii noastre.

Se poate, intr-adevdr, ca acegti paqi inainte facr-rti le

societateauman'i sd fie lezultatul iubirii - fatd de familiile

$i patriile noastre - insi, clt timp vom continua sd ne

triim viaqa bazlnclu-ne pe aceasti strategie, conflictele

nlr vor mai lr-rasfirgit. Istoria secolulr-rial )O(-lea a fost

o istorie a luptelor gi a rdzboaielor.

Poate ci incepem, in sfdrSit,si inlelegem cd clirecqia

in cale ne lnctreptim nn cluce niciieri. Am ficut prea

multe sacrificii pentm a ne asigura bogaqiile vieqii. Au

fost clistrusepaduri gi am pierclut ape cLlrate,ba chiar am

pol'tionat si arn vi.nclut pimlnt.

Lumea are nevoie acum cle recunoqtinli. Trebuie si

incepem invitlnd ce inseamna sd ai destr-rl.Trebr-riesd

D1N COI{STIINIA 5^ENASTE TOTUL

sinr[im recr.rnoStin[I pentnl faptul cle a ne fi nziscllt pe o

planeti cll o natlll'a atit cle bogati, fecLlnostint'i pentrtt

apa care ingicluie viata. Stim cu aclevirat cit de minttnat

este si putem respira o gttri buni cle aet cttrat ?

Daca deschicleti ochii, veqi veclea ci lttmea este plind

cle nenumdrate lttct'uri care v'i merit'i rectlnostin[a'

Cincl v-aqi umplttt cle recunoqtinl'i, ginclili-vi la cit

de pr.rrd va fi apa din tot corpul vostl'Ll' Clnd se va

intdmpla acest lllcl'tl, voi insivi veli fi ttn minttnat 9i

strilucitor clistal de luminl'

10 810 9



CAPITOLULAL PATRULEA

Lumea se va schimba ntr-o singuri clipd

(-\titi de unde putegi face rost de apa cu adevdrat\\Jbr.rna. ouri ?

) -Poate de la poalele Alpilor Elvelieni sau de la poli ?

Nu-i greu, in ziua de astdzi, sd gdsegti apd imbuteliatd

cu preten[ia de a fi cea mai bund apd, din lttme, dar

putem cumpdra, int r-adevdr, ap d. bund.?

Apa nu este pur gi simplu HrO. Indiferent cit de

naturald.sau purd este apa pe care o be1i, fdri un suflet

pur, apa nu va avea un gust bun.

Penliteqi-mi sd vd, intreb: Cit de limpede vd este

sufletul ? Cdt de mult vi inpovdreazd problemele de serviciu ?Cunr e cu problemele din familie ? Aveli conEtiinta ncarcata?

Dacd da, se prea poate ca apa pe care o beqi sd vi se

pard stdtutd pi greoaie.

Dupd ce p rticipa\i cu pldcere la un sport sau la un

alt fel de exerciqiu,ap - chiar si cea de la robinet - are

1 1 1

SINGURACLIPA




un gLrst clelicios qi invioritor. Cu alte cnvinte, conteazd,

mai mult ce este in interiorul vostru.

imi dau seama cd acesteasuni ca gi cum aS spune

cd totr-rlse int2mpld in mintea voastre, dar ce incerc de

fapt sd vi spun este cd atunci cdnd beti apa cu unsentiment de recunoqtin\d,,apa insd.gieste, fizic, alta decdt

dacd" o beqi cdnd sufletul vd este plin de sentimente

sumbre.

Afectele gi sentimentele noastre influenle azd. umea

in fiecare clipd..Daca transmiteqicuvinte gi imagini creative,

veli contribui la creareaunei lumi frumoase. nsi emiqdnd

mesaje distructive, vefi contribui la distrugerea Universului.

Dacd. aiungeli sa fili congtienti de acest lucru, nu

veli mai fi in stare si le spuneqicelor din jur cuvinte desupdrare, nici sd-i nvinoviqiqi pe alqiide propriile voastre

greqeli gi sldbiciuni. Avegi puterea de a schimba lumea

intr-o clipd. Tot ce ave[i de fdcut este o simpli alegere:

Ve;i alege o lunte a iubirii pi recunoptintei sau o lunte

chinttitd, plind de nenntl;untire ;i lipsuri ? Rdspunsul

depinde de atitudinea voasfi-e chiar din acest moment.

Potrivit invdqiturilor budiste, toate lucrurile gi fenomenele

din lume se afld in continui schimbare gi nimic nu se

schimbi vreodati.Din perspectiva principiilor vibraqionale,

energia vibraliei trebuie sa rdmdnd, n migcare continud.

inlelegerea faptului cd rorul existi in clipa de fagd, a

va aduce speranfd gi lumind in viaga.Nu veti mai avea

de ce sd vd. facetriprobleme din cauza trecutului si veti

$t i cd vi i torul poate fi to t ce vet i dor i sd f ie.

VA SCHIMBA NTN.O

Dumneavoastri, cel sall cea din acest moment, deginegi

cheia citre orice.

Daci vreqi sd aflatri cit de mare poate fi impactul

con$tiinlei voastre asupra lumii, vi sugerez si faceqi un

mic experiment printr-un joc pe care il vont nttmi

,,$tergereanorilor". Vreau si incercali si qtetgeli norii

folosindu-ve de puterea gdndului.

intr-o zi cu centl pa\ial noros uitali-vd la cer 9i ochigi

un singur nor, ttnul nu prea nure. Gdndurile pe care le

aveli sunt foarte importante in acest joc, aqa cd este

impofiant si credeli cu tdrie ci norul va dispdrea, dar nu

trcbuie si vd strdduiqiprea tare. Dacd' vi concentra\i ptea

tarc atj putea chiar si impiedicali energia in dmmul ei.

Cind sunte[i pregdtili, imaginagi-vdo razd invizibildde energie indreptati, din congtiinld, asupra norului 9i

care il sfdrdmd.n buclqi. Urmirigi cu mintea cttnt Lazalaser

tinte$te in tot norul gi nu numai intr-un singur loc.

Rostili apo| la timpul trecut, ,,Noml a dispit'ttt"; in

acelagi imp, spttne{i-i energiei (din nou la tinipr-rl recttt),

,,i1i mulqumesc cd ai f5.crtt asta". Dacd respectali aceqti

paEi, sunt sigur cd nontl va incepe sd se subqieze9i c\,

in clteva clipe, va dispirea.

Aceasta aratdcum constiinla umand poate avea un

impact enorm asupra lumii din jttrul nostru. Norii sunt

fdcuqi dtn apa sub formd de gaz, de aceea reaclioneazd

atdt de prompt voinqei noastre.

in mod tradiqional, daci" cineva sus{ine puterea de

influenld a congtiinlei ttmane astlpra h.rmii fizice riscd

112 113

A,IESA.JEI,Es'CL/I/SEDIN APA I,LIMEA 5E \,'A SCHIMRA IAryI?-O STNGURACL]PA



sigur si fie ostracizat pe motiv cd nu glndegte gtiintific.

insa stiinta a ajuns a r-tnpunct in care gnorareaconstiintei

gi a mintii ne limiteazi capacitateade intelegere a lr-rmii

din jurul nostrll.

Mecanica cuantici, anurrite teorii psihologice (cume teoria lui Jung) si ingjneria genetici ne invati cd existi

gi alta iume clecit cea pe care o cunoagten atdt de bine.

Aceasti lnme nu poate fi viztttd cn ochiui liber, nici

atinsi cu mdna. Esteo lurne nnde insusi timpul nu existd.

Cnnoscr-rtuleoretician al fizicli cuantice Davicl Bohm

nume$te lumea accesibil i simfurilor noastre ,,ordinea

expliciti", iar firea clinir.rntlu ,ordinea mpliciti". Concepqia

sa este ci tot ce exist.i n ordinea expiicita a fost cuprins

in orclinea implicita si ci fiecare element al ordiniiexplicite contine toate informatiile din orclinea in-rplicitd.

Aceasta ar putea fi ceva mai greu c1e nleles, dar

ceea ce spLlne el este ci fiecare element clin Univers

conline infolmatiile clespre toate celelalte elemente clin

Univers. Cu alte cnvinte, in fiecare inclivicl - chiar si

intr-o singurd celula - se gdsesc toate inforntaliile din

gi despre Univers.

Aceste informatii al e Universului incltid timpul.

Altfel spus, faptul ci existati aicisi acrllrrl este inclusin informatiile c1inUnivels, impreuni cu toate informatiile

din trecut, prczent .-si iitor. Deci schimbarea umii intr-o

singtrri. clipa nu este o simpli fantezie.

Dar si reflectim Lln nloment la clipa de fata. Cum

o putern explica pr1n stiinta flzicli/ David Bohm explica

clrm Lrn antturit aspect al flniversului interior este proiectet

asupra fieclrei clipe clin timp, creincl astfel pt'ezentui.

Unnltorul moment in timp este, cle 2lseillenea, c,r loieclie

a unui al t aspect g.a.m.d. Cu alte ct l t ' inte, in f iecale cl ipzi

ne este arit ' l ta o alt i l t tme. Doar ci f iecare lume

morlentani va influenta ttruritoarea ltlme ntontentani,

iar astfel aveur impresia zrceleasi h-rmi contintte.

Confortl acestei teorii, ltlme'.t se schimbir in fiecare

clipi, recleati in contintttt. Conqtiinfa no]stri rte ttn tol

in aceasti cl 'eare a lumii. Crecl ci , claci veqi cleveni

con$tienli c1e acest lucttt, viaqa c'ltulneal-oastrir ntl va tlai

f i aceeasi.

Am cliscutat r-tnele lttcrttri complicate si se poate sit

fi dat nastere la confr-tzii. Dar claci ne intoat'cemctt

glnclul la cristale ne-ar fi poate ma i r-t$or s: i gisim

rispunsrtri. Aceast;.r ttme se schimbi ctt fieciire clip:i, iar

ap a recltnoa$te ce a dintii aceast i schinrbare.

Ar l menlionat faptr-rl cir all inventat ttn clisprlzitiv clc

mdsurare a vibraqiilor gi cir l-am folosit pentrlr a inlelege

mai bine apa. in cltrpi-atlriaza invacl'irii Irakultli cle la

inceputul priul-tlui Rizboi clin Golf am m'isttrat vibratia

apei cle l:r robinet clin Tokyo si am clescoperit o crestel'e

neobi$nuit cle acut'i in valorile vibratiilor proclttse de

merclrf, plttmb, alttminilt si alte stlbstanle clir-tndtoare

corptrltti Lllnan. Nr-r pirea sI existe vreo explica[ie logici

pentrll acest lllcfl.l; la incepi-lt am crezllt ci se intimplase

ceva cll echiparuentrtl lltett, dal repetarea misltritorilor

mi-a clol'eclit contralitrl. De-abia a clotta zi, cincl at'n citit

1 1 1 115

MESAJELE SCtl \/,5E' IN APA LUMEA SE VA SCHIMBALNTN-OS/A/GURACLIPA



ziarele, am fictrt legitura. $tiri le clespre cleclansarea

Rdzlxrirltri clin Goif ur'pleau pdma pagini clin ziare. S-zr

sptrscz igrelrtateabonrlrelor ansate n prima zi a acesttri

razboi a fost egalir cn cea 2r tlltltror bonrbelor lansate

?n tir-npulRizboiului clin Vietnan-r.in Japonia, a mi i cle kilometri clepirtarecl eOrientul

Mijlociu. :url plltut nrz'rsu'a ibratiile substantelor nocive

aproape ?n r-nomentelezbucniri i r i izboiuhri.V_ati ptrtea

intreba: Chiar este posibil ?

Sigur, efectele noci-"'eale bontltelor clin Orientr_rl

Mijlociu nll :llt fost transportate imecliat n Japonia. Dar

vibratiile negative cre:lte prin lansal.ea bombelor pe crparte a Pzi'rintrlui atr a.j.ns i'recliat in celilalt cap-it al

Pimlntr-rlui. Aceste vibrafii s-alr ntins crincolo cle limitele

t inrpultr i si s1-rr t i t rh.r i .

Am senzaqia d vibrali i le nu existi in caclrul umii

noast l 'e tr ic l i r - 'ensionaleli n ic i intr-o lrme dintr-o

climensiune nvizibil: i, ci intr-o lume intermecliari.cincl

se ?ntl'rpli ceva pe pamiint, incliferent in care clintre

lumi, ap a cletecteazli rima acest ll lcrl l si ne transntite

acelst l - l n lorntr t ie noui.

La vrenrea Rizboiuh-riclin Golf nu ?ncepusem ncir

si fac fotografii cu cristale, clar claci ag fi facut sr,rnt

sigur ci ar fi fost nigte fotografii foarte interesante.

Si v i nrai c lau Lr n exentplu cl incl v ibrat i i le au

inflr-ren{at lltel'nic si rapicl h-r.rea fizici. De clataaceast:r,

s-a folosit pllterea rr-rgiciunii pentrll a pr-rrificaapa.

Am chemat la barajul Fujiwara din centrul -faponiei

un preot Shi nto clin secta Shingon, pe nume Houki Kato,

sd faca incantatii. Prima oari cind l-am cttnosctlt mi-a

ardtat doui poze carc iurpresionaseri nrttltd lume, aga ci

am dorjt si vid gi ett ce eru in acele fotografii. O fotografieftrsese fdcr.rtd?naintea unei incantaln, iar cealaltd'dupa; a

doua pozd prezenta o diferenqi impresionantd - apa era

vizibil nui curati.

Putelea incantaliei venise de Ia spiritul cttvintelot,

deci este posibil ca energia spiritului cuvintelor si fi fost

cea care a purificat apa clin lac. Pentru a verifica acest

Itrcru, am v1'ut si fac poze cu cristale forrnate in apa

clinainte gi dupi o astfel de incantaqie.

Preotul a stat pe marginea lacului gi a fdcr-rtoincantaqie cle aproximativ o ori, pe care am inregistrat-o.

Dr-rpd incantalie, atn stat c1e vorbi clt preotul; clupd

cincisprezeceminute m-au chemat ce i din echipa mea.

,,Este ncredibil ! Apa se lirnpezeqtesub ochii noqtri",

a splls cineva. $i chiar agaera. Se plttea vecleaclar cu m

apa devenea tot ntai transparentd, n timp ce o priveai.

Am plltut chiar sd veclett-t egetalia de pe fr.rndul acuhti,

care ftrsese acoperit'i cle apa tttlbure.

Am fotografiatapoi clistalele. Cristalele formate in

apzi inainte cte incantalie erau cliforme 9i seminatt ctt

chipr-rlunei persoane ce sttferi cuurplit. Dar cristaleledin

apa cle clupi incantatie eraLl ntregi qi superbe. induntrul

unni hexurgon se afla un hexagcln mai mic, tottll fiind

invlluit intr-o ar-treoli de ltlminl.

1 t 6 1 1 7

MESATELE SCUI/s-EDIN APA LLIX,'EAE YA SCIIIMRA NTN-O.51I/GT]&1 LIPA



Sigur, a h-ratceva timp dupa inczrntafieplna sa se

limpezeasci aptt, ceea ce aratd cir transformirile clin

substantece pot fi observatecu ochii liberi au loc treptat.

Da r nu existi indoiali c:i vibratii le rugiciunilor sunt

transmise pe cale nemijlocitd gi rapidi obiecteior clin jur,influentlncl apa din apropiere. Acesta a fost r.rn enomen

fiztc pe care nlt ?l putem explica claci. nu acceptin icleea

ci mai existi o alti htme in caclrul celei pe cal.e o

numim lumea noastli.

Dar zrsta nu este totul. La ciiteva zile dupi acest

experiment, presa a relatat un inciclent. n la c fusese

girsit corpul unei femei si, ar.rzincl cestea,mi-am amintit

de crist:tlele formate in ap i inaintea rngiciunii, c,le

aseminareaformei cristalelor cu un chip in agonie.

Poate ci prin acestecristale sufletul femeii a incercat

si ne spuni ceva. inri place s:i creclcd strfer-in{a i a fost

alinatA, intr-o oarecare mi.suri, de rugiciune.

Mai existi o lume pe linga cea n care triim. privincl

la lumea noastri clinacea ume, putem veclea trcrr.rri are

acllm nll ne sllnt eviclente.

Profesorul Rr.rpertSheldrake clin Anglia este Ll n

cercetirtor zr1 :inti qel este promovarea unei noi vizir_tni

asupra timii, in legdturi cu lur-neanvizibil i nor_ri.Dupi

ce a obqinut cloctoratr_r1n biocl-rimie la Universitatea

Cambriclge a fost conferentiar cle biocl-rimie 9i biologie la

CambdclgeSi , pe llng."i asta, nrentbrn al Royal Society.

Teoria profesorului Shelclrake este clezvoltati intr-o

cafte pe care acesta a scris-o ?n ltrmit cu mai bine de

clotrizeci de ani, pe cale ins'i revista cle gtiinla l'lature a

respins-o afirmdncl ci ar trebui si fie arsd. n ciude xcestei

respingeri, teoria profesorr.tluia atins inimile multora, iar

cercetirile pe marginea teoriei continui. Ctlm de a atras

atdta aterttie?Se spune adeseori cd, daci Lln lllcrtl se intinrpla de

doui ori, se va mai tot intlmpla. Plobabil vi s-a pimt

ciudat faptul c'i accidentele, crimele 9i nelegittirile atr

tendinla si se repete, in serie. Daci va glncliqi la istorie

si la curentele sociale, vel i vedea cd de-a lungul

perioadelor mari de timp, in general, evenimentele se

repeta. Cttm se poate explica aceasti ciudatl repetare a

evenimentelor ? Profesorul Shelclrake a cdutat sd afle

rdspunsul pe cale ;tiinlifici.De obicei, oamenii cle gtiinqaaborcleazd ucruliie pe

care nll le pot veclea cu ochii lor prin reduclie' pentrll

a tzola un fenomen ftzic. insi profesorul Sheldrake a ales

un clr totul alt mocl de aborclare.

Conform teoriei sale, cind ttn lucnt se tot repett se

creeazl un cAntp nlorfic, iar tezonanta ctl llcest camp

n-rorfic mlregte probabilitatea repetirii aceltli incident'

Un cin-rp morfic nlt este informaqie pe baza de energie,

ci mai degrabiun fel de schita pentftr construclia unei

cl'idili.

Ptttem privi aceastaca pe o exemplific re ^ teoriei

rezonantei. Profesorttl Sheldrake sugereazi ci incidentele

pot rezona in acelaqi fel ca sunetele. Vorbegte despre

locul unde se intimpli astfel cle incidente numinclul

t 1 8 1 1 9

I,TESAJELE,SCt/l/sEDrN APA LIT]VEA EVA SCI]IMI]A XTTi-O SII{GLTITJ]PA



cdurp morfic, iar fenomenul repetiri i unor incidente

sinrilare il nume5te rezonanfi ntorficti.

Desi tcoria sa a fost ferm respins'i in revista Nature,

aceastas-a ficnt cunoscuti si a fost hratd in serios de

persoanele cu vecleri rnai largi, ceea ce a dus la discutiiimpofiante. Firi indoialzici profesorul Shelclrake -a abdtut

cie la ciile bitute ale gtiinlei, clar trebuie si" recunoagtem

ci teoria h-ri contribuie mult la explicarea Llnor mistere

pe care $tiinla raclit ionala n a stitrt cum si le aborcleze.

in dezbaterile obiqnr,rite despre astfe l de mistere,

disculia revine adesea asupre cristalelorcl e glicerina. n

primii patnrzeci de ani de la clescoperirea licerinei, ideea

generzrlacceptati a fost cI glicerina nu formeazi cristale.

$i, intr-o zi pe la incepr-ttulsecolultri al nou:isprezecelea,giicerina dintr-un recipient transportat cle la Viena la

Londra a inceput brusc sd cristalizeze.

La scurti vreme clupd asta, intr-un cu totnl alt loc,

alt lot cle glicelind a cristalizat. Fenomenul a inceput si

se n-rsplndeasc:i,ar astzizi ste un fapt genelal l'ecunoscut

ci glicerina forneazi cristale cincl temperatura scacie

sr.rb 17'C (63"F).

Ce si intelegem cleci din acest ucru ?

Clncl s :ru format prima oard cristale (indiferent din

ce motiv), s-a creat un clrlp morfic gi, in final, in

conformitate cu cimpul mclrfic, glicerina a devenit o

subshnti c..ue ormeazi cristale. Acest tip de fenomen s-a

petrecut si la mr-rltealte substante. n ciLrcla azarcluluice

clomne5te in hrme, claci o substantii zl format o clata

cristale. ormarea cristalelorva cleveni ceva obisntlit la

acea substanti.

Cu nu prea nul1i ani in ttrt-nit, ln post cle elevizitlne

din Anglia a hot:irlt s'i faci un experiment ptlblic pentftr

a vedea claci teoria rezonantei morfice a profesoruluiShelclrakepoate fi confirn'ratd. ntii, atr pictat clou'.r ablouri:

ambele pireatt nipte pictlrri ficute la intimplal'e, dar

unul zrscunclea hipttl unei femei cu o pil ir ie, ia r

celilalt, un barbat ctt mr.tstat.i.Chipurile erau niscocite

astfei incit nu pllteall fi recttnosctlte.

Experimenttrl s-a desfdgurat n trei etape' Prima etapa:

inainte cle enrisittne:r n direct, tln gl-Llpde pamicipanti au

fost pr-rgi si spuni ce 'u-ecleaun '.rce1epicttlri. A clotta

etapi: in timpr-rlenisiunii a fost clezvilttit secretul tablouli.rireprezentincl bir-batul ctt nustafi. A treia etapi: dupa

emisir-tne,un alt grr-lp cle p'.uticipan[i, c:lre ntl arttsesera

voie si rradi emisitlnea, au fost cle asenlenea ntt'ehlrli ce

vecleart n pictnrile respective'

Care credeti ci att fost reztrltatele? Al doiiea grup

s-a clesclifcat mult mai bine clecit primul in iclentificarea

birbatului cu ilrustatzi. Cei care ait ficttt experimentr.rl

au fdcut tot posibilr.ll si asigrtre aceleapi mprejurari 5i

telespectatorilorclin alte

tiric"lecltAnglia 9i Irlancla, iar

reznltatele atr ariitat n]€tfell ci al cloilea gfttp se clescttrci

de trei ori m'li bine clecdt primul.

Experinentttl acestane areti ca claci cineva clevine

con$tientcl e un lttcnt, atltnci si alte persoane vo r avea

tenclintasir con$tienttz,eze cel:rsi ucfr-r.Efectr-rl impuh.ri

12 0 12 1

MESAJELE SCUA/SEDTNAPA I.L]MEASE VA SCHIMBA TTN-O.s-II/GURALIPA



notfic a determinat mpresionanta cregterea rispunsurilor

corecte.

Conform profesorulr-ri Sheldrake, ADN-ul nu este

singurul factor care determini trdsiturile asemdndtoare a

nrenrbrii trnei familii - rezonanqamorficd joaca qi ea unro1.Teoria profesorului Sheldrake ne ajr.rtd, e asemenea,

sd inlelegem aga-nllmitele coincidenle (cu trimitere la

,,sincronicitate"), enornenele congtiintei de grup (memoria

colectivd) gi modelele arhetipale.

Aspectul important clin teoria profesorului Sheldrake

este acela cd, o datd ce rezonanqamorfici s-a rdspindit,

se intincle in intreg spa[illl Ei timpul. Cu alte cuvinte,

o datd ce se formeazd" ttn cdmp morfic, el va avea un

inpact instantaneu asllpra tllturor celodalte locuri, avdndca urmare o transformare instantanee pe pl an g lobal.

Cdnd am auzit prima datd"de teoria profesortrlui

Sheldrake, nu mi-am putut abtine interesul, deoarece

cercetdrile mele asupra cristalelot de apd.nu sllnt altceva

decdt o incercare de a exprim^ rezonan\a cAmpului morfic

intr-un mod ce poate fi vizut cu ochiul liber.

Cdnd am ficut primele incerciri de a fotografia

cristale, nlr aln avut nici o reuqiti timp de doud luni

insd, o datd ce am reuqit sd fac prima fotografie, gi alqi

cercetltori au inceput si aibd succes. Poate cd acesta

este tot rezr.rltatul rezonanfei morfice.

Prima <>ari am auzit cIe lucr ir i le profesorului

Shelclrake clintr-o cafte bestseller din Japonia, intitulati

Din ce catrzit se intAntpld, ceste ucmri ? de Eiichi Hojiro,

dar am devenit ctt aclevirat interesat c1nd l-am vizut pe

profesorul Shelclrake ntr-lrn docltmentar cle televizir.rne

ntrnrit Saseoanteni cle Stiinti clentni cle interes' Soafia a

vrut ca la patru ani clupa aceea sd anl <>cazi:'te a-l

intllni pe profesorr'rl Shelclrake n tirnpr'rl trnei serii cleprelegeri prin Europa. S-a intimplat ca Lln prieten care

lLla parte la seminarttl tueu sd o cttnoasci pe soqia

profesorultti Shelclrake,aqa inclt m-am pomenit ca stlnt

invitat la casa lor clin Lonclra.

Arn fost bttcttros si ar-rdca el aflase dejzr despre

cercet:iri lemele astlpra cristalelor de ape; lri-a splls:

,,Printesccel pulin o data pe siptimini o sct'isoare n

cafe ml se poveste$tedespre tine." Aveammttlte intreb'iri

pentrll profesorul Sl-reldrake,ar

9iel era foarte interesat

cle cercetdrile mele 5i pinir la unni s-a cloveclit ci avea

la fel sau chiar mai mttlte intrebari pentrtt tlrine'

El mi-a impirtaqit ttrmitoarele lttctttri:

Aur fdcut cercetiri privind organismele vii

gi conportamentul lor, insi nu privind apa; cleci

ntt md pricep prea bine in acest dourenitt' Este

insi clestul de probabil ca in viitor sa se

stabileasc?i eg:rttlr i intre cercetarile n-rele Oi

cercetlrile tale privind cristalele cle apd'

Dotnenittl care n-I'.-Intereseazi cel mai mult

este efec0.ll actului cle obserare asupra celui

obseruat. Sttnt oameni care ;;tiu cincl cineva ii

pdveEte cle la spate. Vrear't si cercetez acest

12 2 123

I\IESAJELE SCrr .SEDIN APA LUMEA.5-E/A SCITIMBAITM-O s/I/GT/R4CUPA



fenomen gi s:i incerc si,l exprim ?ntr-un mocl

statistic.

Exist i l iscul ca cloctrnenta! ia acestor

cercetiri si fie subiectiv:i, aga ci n-ri.?ntrebam

ciaci nL l s-e1- pLltea s- i fo losir l ap a inexperimentele noastre.Voi incerca sd fotografiez

cristale, sa vacl cllm se transformi apa in cliferite

imprejr,rriri, cie erenrph_r lncl este ignorati, c2ncl

este priviti de oameni cu inze.striri cleosebite,

de oameni nornraii gi , in sflrgit, cl e oameni

cieosebit cle malefici.

Acesteaaclnceatroafte bine cu expedmentul n cadr.ul

cin-ria orezulclin borcanul ignorat a putrezit mai repecle

clecdtorezul cUnborcanele exptrse ctivintelor ,,Multumesc,,gi ,Prostule". Cind i-ant povestit despre acest experiment,

a clevenit si mai interesat si mi-a sugel-at cd daci a;

incerca efecttrl simplei <tbseruiria apei as obtine mai usor

reznlt:rte decit folosind orezr:l (care implici pr-ocesul

complicat de dezvoltare a microbilor).

Actuahnente,profesorul Shelclrake ste oafie interesat

de fenonennl telepatiei. A ficut r-rnexpelinlent pentru a

zrflaclacdsi clinii reactionezrzi n momentul in care stipinii

lor pornesc spt'e casi. Folosincl r-rn echipament vic,leo

pentfll obselare, a reusit si clovecleasciacest fenomen

in mai mtrlt cle dotri sute cie caztu.i.

As r,'reasi vi impirtasesc r-rn mesaj pe care l-am

prinit cle la profesorul Shelch-ake:

Vieqile noastre se datoreazd tli;cirii unei

energii nev:izute. Din acest motiv sper ci votn

fi merett, ctt tolii, con$tienti de aceasta si ci

vom acorcla atenlie celor din jtlrul nostru q;i

lticrurilor care se ntimpfi. Este oafie important,deoarece actiunea c1e a privi ttn iucru a1'e o

influenld inrediati asLrpraaceltti ltlcru. Toli par

si gtie aceasta,dar nimeni nr,l-lpr-rnen practicd.

Acasi, pilinlii trebuie si acorde atentie 5i griji

copiilor 1or'.Este acela$i lttct-tt.

Faptul cle a vi concentra atenfia - ]stipra olicirtti

Iucru - este o expresie cle ittbire. Profesor-r-rl heldrake

este initiatontl acestor studii despre impactttlconqtiinlei

asllpra obiectelor, aqa ncAt spttsele sale au o impoltanli

cleosebiti.

Corlbinincl invirliturile apei ctt teoriile propuse de

profesorul Sheldlake vom face pa$i importanl i in

clezlegarea ttmeroaselor mistere clin lttmea in care triim'

Fiecate clintre noi are pllterea magici de a schimba lumea'

Cu to(ii an fost inzestrali de citre Dumnezeu cll puterea

cle a ctea. Dacd ne folosim la maximtlm de aceasti plltere,

vonr plltea schimba lttmea intr-o singurd clipir.

Penftu cei carc nu intreziresc sfirsitul grijilor 9i stferinlelor

Ior, aceastitpelspectiv'i ar hebtti sd le fie o male alinare'

Ji e - da fi e - it i st i in putere si schimbi lttmea !

Totul in lunrea asta este intercorelat.Orice ai face in

clipa aceasta,o alti persoani face acelagi ttcltl altttncieva'

1 2 1 12 5

MESAJELE SCUI/SE DIN APA LUMEA SE VA SCHIMBA NTN-O 5'1I/GUR}1 UPA



Aqadar,cle ce tip de cdmp morfic ar trebui si fim interesati

si creim ? Vom crea cimpuri de suferjnln Ei rdutate satr

o lume plind cle iubire gi recunogtinti ?

Ori de cdte ori stai in fap unei ape gi transmiti

mesaje de iubire gi recr:noqtinti, undeva in lumea astacineva se umple de iubire gi recunogtintd. Nu trebuie sd

nrergi nicdieri. Apa din faga a se afld in relatie cu apa

din intreaga lume. Apa pe care o privegti va rezona cu

apa cle peste tot, iar mesajul tiu de itrbire va ajunge la

sufletele tuturor oamenilor din lume.

Putem acoperi lumea gi pimAntul cu iubire gi

recunogtinfd. Acestea vor deveni un mi.req cimp morfic

care va schimba lumea. Nu este vorba despre timp $ispatill; acum, aici, se pot

intlmpla lucruri minunate simiraculoase.

ly'ofd; Urmitoarele poze color de la pagina I29 Ia

160 at r referinqi in capitolul al cincilea, pagina 16I.

Fotogra f i i le prezenta te in car te s l ln t dovez i

convingdtoare pentru faptul ci putem sd ne vindecdm si

si ne fiansfonndm alitLlri de planeta noastld atlt prin gdncluiile

pe care le trdim deliberat c1t gi prin n-roclurile n care

punem ln aplicare aceste ginduri.

Aceste fotografii sunt dovezi materiale privind faptul

cd energia vibrafionald umani, cr.rvintele, cleile si ntuzica

influenteazi structura moleculard a apei. El e relevi

incredibila capacitate de refleclie a apei, la fel de vie gi

receptivi la toate emofiile gi glndurile noastre.

Apa ne indeamnd si contemplim mult mai proftrnd

spre propria noastrd frintd, pentrll cd' ea ne reflectd

congtiinta, inima qi sufletul ! Atunci c2nd ne privim prinoglinda apei, mesajul ei devine uimitor, cristalin si limpede'

Depincle de fiecare om in parte ce fel de influenli

aduce in jurul siu, prin glndurile, cuvintele 9i acliunile

sale, astfel i;i modeleazd realitatea fizic'a. Oglinda apei

ne redi fidel proiecliile cuvintelor Ei gindurilor noastre

care influenteazd direct structura materiei fizice.

Dac'i dorim si avem o viati fiumoasd trebuie sd

aven griji si bem api proaspdta in fiecare zi 9i, de

asenenea, si fim atenfi la modul in care gindim, simfim,

vorbim gi acliondm pentfti a nu influenla negativ apa din

interiorul nostftr.

Si nu uitdm cd tot ceea ce facem, de la glnd, privire,

gest, vor-bi, faptd, se inregistreaziaundeva' ?n finitul care

ne inconioari gi cind plecdm din via{i ne intilnin cu

noi, fiind direct rispunzitori pentfl.l tot ceea ce an ficttt,

bine sau rdu ! Tu ce alegi? intreabd-fi sufletul 9i ili va

rispunde ! intreabi daci trupul tiu dorcqteapa pe ceretunrcaza

si o bei, fii bun cu gindul, cu vorba 9i cu fapta 9i i.ti vei

crea, clr liberul atbitru, rair-rl iu ve$nic, vei descoperi

adevdl-rl divin, calea citre lumini 9i iubire !

t2 6 12 7

ApA *sir:eia i s-;euardgat prlce cte peisaj*: *at**.:r*alc

Am a;ezat un vas cle sticli cu api pe ni;te poze infaqi-



;ind peisaje frumoase, apoi am fotografiat cristalele

care s-au format. IatI reacgiaapei la pozele respective,

Cristalul acesta, omrat sub influenfa imaginii ce

reptezintl Soarele, este nlare ;i frutlos ca qi Soalele.



.. ,. :

', : . t : . '

' : : l : :



iftEFer&Hlrp4r:



':.:,,a:,

t . .



;i

I

. . .

;

-b-$E.

*":t"

.h*,

"',

':

trl

l

- ,

l :



'i:

.

lI

'I

I

:

i

' '



imlrinril i le anr:inunqite ii nlort:r, asenrenclr entplelor.

( . i r t l t ' r ' l r r r c l i s t< l i n l r t ' t

structLll 'a listalrrlLrinclici( l l n l l l ) e t -

l . l o



i

.

l. . . .1



f:} I

,: i '

ffi,':3 i+.t:

rs''' Fn.'

1

'\ j l i+'',;$c,: ,;i, "+.:h,t.irtc:{.$ix} xt{.ra:icg;t {e'}s;'q :

I)in car:za tnetodclor cie ratare a apei, este clil-icil sa

proclr"lcriristztle n apa cle la r<lbinet cle xproape orir"lncle



in lutne. Poate e titnpul si cttoper:,im9i s:r nr':i!;.rrnunii

cle a altii clrtn si avem griil rnai bine cle ap?i.

+-

Londra "l'okyc>

Nu se formeazi nici un cristal, ca Ltrll-Iare fblosirii de

substantecare alecteaz:icapacitateanaturalr lL rpci dc

a claviat:i.

1.17

: , . : . , : l :

i'i. .



l ' : .

::. ':

: .,'



. l l

Splendo area ap€i naturale

Cristale bine structurate, n forml de bijuterii, s-aLr

forryat in apa naturald din gheqari, izvoare s,i r2uri.



ApI de izvor clin Saijo,Hiroshima

Acest cristal cll structurd minugioasi pare un frumos

omament din argint. O parte din cea mai gustoasd gi

mai bunl apla dinJaponia provine din Saijo. (Cu

^ceastd api se prepard Ei biutura alcoolici japonezd

din orez, ce se serveq;te aldi, numitl sake).

157



i , ,, :

. , ' .



:



;*

a

-a..

.

CAPITOLUL I- CINCILEA

Un suris ce imltt:itise:rzi lttt'ue:t

T\in tlolintrL c-aLtn nr.turirt'cit tlrai t"t'iarc le oarlleni

lJ ,l rtfle tlcspre uinr-tnlLtcle uristel'e ale lJnil'ersttlr.ti

in felr-rl cLl11tacestea sLlnt reler' ' l te 1l l ' in interurecl ir.rl

cristalelol cle api, ttti-aur pr-rblic'.tt n Japonia coiectia cle

pozc cu ctlstale clc apli, it-tsi celc ttrai tlrttlte r":ispr-tnsttt'i

1e-arn priurit clin Errlopa. Sc parc ci s-a creat Lln efl:ct clc

uncLi in sr-tfletele oanlenilol', cafe s-a extins crt o r''itez:1

rnai mare clecit mi-as fi putttt iniegin'.1.

Care s'f, fie factclrr-tl cat'e a trezit interesltl atetof

pel'so:rne clin atitea qlr|i clife|ite ? Er-tcrccl c;.r n tuotllentltl

in c'lt'e o pers<tani lllive;te fotografriie ctt cristale cle api,

:rre loc o transforutale f izicir in apa clin corptrl acelei

pers()anc. Ap a ar c tt n nles'.rj pcntf t l llttlte: Itllltea e'sre

unitti prin iul'tire ;i rccut'trt5tirtti.

I rrbirea ;i t 'ectLno5tintxsLlnt pl ' incipi i lc f t tnclrurentalc

a1 e ntturi i . La clpit t lr l l t rngi i sale ci l l i tori i prin (lostt 'tos,

ap e a ajuns pe Priul i int, pnrt incl in sir-ir. t - i i r-tbi le 9i

recuno$tint'.r. hrltir-ea ;i rccltnrlgtinta'.lll creat llriur:r sclipile

MESAJELE SCUA/sEDIN APA

de viaqd, ngrijindu-se apoi de hrana necesar.idezvoltirii.

Cdnd privim imaginile cristalelor de api, ni se trezegteo

I'N,5T /Iri.SCE NIB,|.1^11'I':AZAL:AIEA

oamenii - luct'lrl cle care avelll ne\/()ie in Vt'eurr-trilegrele

in care trititn. N{ai tlrziu, Shizr.rko tlr-a invitltt si fac <r



anintire ancestrali aflatd, addnc i nriclacinatd in apa din

fiecale celuld a noastri.

Mesajul apei este iubirea gi recr.rnogrin[a.

Uitati-vi inci o data la imaginile cr.r cristale de la

paginile I29 - 760. Aceste irnagini oglinclesc fir_rmoasa

noastri lume. Fotografiile arati transformarea apei in

funclie de peisajele minunate gi de muzica din intreaga

lunre si prezinti, o compara{ie intre apa cle la robinet si

apa naturali.

Dupi cr:m am ruen{ionat n primul capitol, lumea a

aflat pentru prima oari de cercetdrile mele din prima

mea colecgiede fotografii cu cristale cle api. Acest lucrtr

a fost posibi l datol i t i str idaniei doamnei Shizuko

Otrwelrand, o japonezd. u ceti.lenie olandezi care acumimi este translator.

Fiindr-r-miprezentataae o ctinogtinli comr_rnl,Shizuko

nri-a ficut o vizitd la biror-r a mai plltin cle o ltrnd dupa

prima publicare a acesteicolectii de fotografii, in Japonia,ial eu i-ant ardtat un exemplar al cdrtii.

Din clipa in care s-a uitat la fotografii mi-am dat

seana ca a rd,ntas mpresionatd. A cLlmpdrat pe loc

Eaptezeci gi sapte exemplare pe care le-a trir-nis unor

prieteni gi cunogtinfeclin Olancla, Elveqia,Gemtania, Statele

Unite, Australia 9i clin alte qdri.

Nu a trecut mult ch"rpi ce a expecliat cirtile, gi a

inceput si primeasci foarte multe rdspunsuri. Er-aca gi

clun acestecristale ar fi fost exact lllcrlll oe care il catrta

prezentare in caclrtrl r-tntti uric setninar anttal pe cale il

tine in Ztirich, Elvelia, 9i care se ntllrefte .,in citr-ttat'ea

nestenletel()r Lllllllne".

La o sitl'lttimina ch-rpi acest evenilllent trebtlie sa aill'"rloc o aclltnare anr.tald inlpoltanti; asistat cle Shizuko, an-t

arrut ocezia cle a qine o plelegere in faqa urai urltltor

reporteri gi cl e a f i intervievet pentn-r ci i tel.a t 'eviste.

Rezultatul a first r-rn urens ya l clc intet'es pentlLl a dcsctllle;i

si a ir-rlelege lttltnca mea.

l lna cl int le petsoanele care eL l or! {enizet xcest

e'n'eniment urajor este Nlanuela Kilillr, si ea ntunit'incllt-se

printre acei'"tcare att fost lncintali la r''eclerea otografiilor'

Ea a transtnis ltruritorttl tlesaj:

Am cloi cclpii 9i gtir-r i este o mare cliferenli

claca le l'orlx;ti cu clragoste satl claca pttr 9i

simph-r Ie pol'ttnceSti. Existal tl cliferenqli intle

,,Hai sl r f 'aceur lttcrttl asta" 5i ,,Fit asta"' De

aselllenea, inqeleg foarte binc ci aceste lttcrttd

sllnt sillltite cle fiecare celtrli a noastri'

Cristalcle cle api ne inr''a1ar"tcrltri lrpofiante

pentrll vlala noastri cle zt ctt zi. in fiecare zi

sltnteltt inctlnjlrraqi de cit-n1lltt'i tnagnetice. Ni se

pare itnltosibi i si t laim fira col l lpl l tere. Da r

pLltenl veclea clar cliferen(a enomli clintre a ntt

f i con$tient cl e risctt l expr.tneri i la cimpr-rri

16 2 t 6 J

MESAJELE SCU .58 DrN APA

magnetice gi a fi con$tient gi atent. Anr fost

foarte impresionati.

rD/ SURAS E MRRATI$EAZA L]MEA

Vestea clespre nlllnca mea s-a ldsplnclit clin Europa in

Statele Unite, nnde am fbst invitat si votbesc la Harvard



Dupi ce a v:azut btogr.afiile, X,Ianr-rela i-a propus

sa sus(in un seninar pe cal.e avea si il or.ganizeze.Avorbit intli la o agentie a mecliului inconjr,rritor clintr-un

origel ntrmit Sanglant pentrll a line o prelegere despre

apd Ei mecliu,dar i s-a sptrsci ml o pllteau ajutadeoarece

era Lln sr,rbiect rea delicat. Ea a apelat atunci la persoane

mai cleschise a chestiuni spir-itr-rale i a acllrnat un grLrp

de oarrreni lolnici si cercetezc ec a ce nll poete fi vdzrrr

cu ochiul liber. Toqi cei care auziseri despre cristaleledeapd erau vizlbll impresionati gi inspiraqi.

Dator i t i strddaniei Mannelei , in clecurslr l unei

siptdmlni am ficut prezentdri n uei orage clin Elvetia gi

m-am intors in Japonia gtiind cd exista trn numdr marede persoane dornice sd inveqe mai rlr-rlte clesDremlrnca

nlea.

Primei invitatii din par-teaManuelei i-au urmat multe

altele 9i ori de cdte ori am vorbit despre cristalele cleapd, reacfia a fost senza[ionala. Am avtrt Ocazia sd fac

multe excnrsii in Europa pentrll a line conferin{e siprezentdd in sili pline cle oar-nenial ciror interes Dentmapa era personal sar.rprofesional.

Articolele ce all Lurlat acestol-eveninlente au dus laLln noll val de interes in intreaga hrme gi, pe rudsuri cetot mai mulqi oameni aritau interes pentru colecqia defotografii, am fost asaltat cle propuneri pentrlr a tineconferinqe qi prezentiri.

si 1a o gcoal i speciald cl in suburbi i le Boston-ului ,

frecventat'i cle copii care nll igi gisesc locul ln societatea

american'f, fiectatd cle arnte, clroguri gi violenqi. Probabil

ci sensibilitateaaceastacleosebitaa elevilor i-a ficut mai

receptivi la inforrnatiile clesple cristalele cle api. Sttnt

aproape convins cd elevii ar.tclevenit congtienti cle faptul

ci rostirea cuvintelor neprietenoase ddltneaza atit apei

cdt li celor'lalqi oameni. imi inchiptti, ctt zimbetul pe

buze, c'i, ajttngdnd acasi, ei le-au spr-rs drinqilor si nu

mai rosteasci vorbe ca ,,Fd-ti emele " sau ,,F;i-qi ttrat in

cameri l"

I)ar acesta este cloal' ttn alt aspect al fenomenului

rezonanqei. Pe mdsuri ce persoanele ale clror sttflete

delicate aur fost rdnite intr-ltn fel sau alttll afla despre

cristalele cle ap'a, mesajurl apei se rispindegte 9i mai

lapicl in jLu'trl trnti i.

De asentenea, all l pLltea spune ca acesta este

rczultatul cdutdrii unor rdsptlnsltri in vremttt1le acestea

tulburi. Ntt am nici o incloiala cd cristalele cle api vor

ajunge in centn:l atenliei ttltllror acelora clin intreaga

lume care cattti si giseasci tln sens in hacls'

Vizitele mele in Gerurania, Elvelia, Olancla, Anglia,

Franla, ltalia,Canada gi Statele Unite mi-au dat ocazia sa

cllnosc gi si corespondez cr.rmulqi oameni din intreaga

lr,rmecare se ocupi gi ei cu cet'cetiri asltpra apei. Poate

dtn cauz:a a apa este atlt cle misterioasi sunt 9i modurile

cle aborclale atat de cliferite ;i neconven[ionale.

16 1 t o )

ML':SAJELESCLINSEDlAr AI']A

Acest mare interespentrll ap a presuplrneci merell

se li n simpozioane gi adr-rnarin intreaga lunre, faclncl

-

t,'N5I/R{.5Cp' urnA'{$el'zA LUNIEA

hexagonal. Laboratoml pentfLl str-rditrl ristalelo| de apd

se ' va afla in centrl l, ia r alte gase laboratoare vo r fi

amplasate n jttil-rl centrttltti, pentrll stuclir-rl ltor teme Si



un ot r ocl lpat cl teoclat i p lc i . l ocLlpl l t .

Simpozionr-rlclin Elvetia s-a mai qintrt inca cle cloui ori la

Lrtcerna gi este foarte probabil si clevini, cu tirupul, lrn

eveniment internaqional. m participat, cle asemenea, e

simpozioane clin Australia si Anglia.

La inceput lll-arr intrebat cit interes poate exista

pentrll api in Europa si in alte 1iri, clar gtiu acum ci

celelalte fdri sr.rnt a fel sar-rchial mai interesate decXt

Japonia. mi aduc aminte clnd am auzit clespreun grLrp

cle japonezi care vizitau Lacul Ztirich. Lacr-rlerx atat de

fi'urnos incit unr-rl dintre turigti l-a intrebat pe ghiclr"rl

elvelian: ,,Cumde nlr sllnt gnnoaie 1te lnga lac?" Ghich-rl,

care considera cle la sine inqeles ca lacul si fie curat,

nu a gtir-rtprea ltine ce sd rispuncll si l-a intrebat 1te

laponez ,,Cum cle pr-rne{i o astfel cle int reltare ?''

Oriunde cilitoresc, iau cr-rnine cliapozitivecu imagini

ale clistalelor de tpd, iar apoi Ie alit oamenilor cristalele

fomrate in apa clin oraEele lor. Clncl aucl ce mesaj :rm

pentru ei si cdnd v:acldiapozitivele, er,rropenii ;imdn viziltil

surpringi gi impresionali. Reacliile acesteesincere cloveclesc

fapnrl ci au o congtiin{i pr.rternicdn ceea ce ltdvegte apa.

in orice caz, cercetiri le mele snnt l imitate cind

produc cristale n Japonia, aga incit lumea a cerllt si

cl'eez Lln centrLl cle cercetare n Er-rropa. a r'lncltrl meu,

am fdcut cnnoscr-rtd idee care rni-a r:mblat ntulti vrelne

prin ntinte.

Ideea este grandioasi gi unici - am cle gincl si

creez Lln institut cle cercetare n fonna unui cristal cle aoi

clonenii gtiin[ifice ct': ftzicd $i nateilatici, biologie 9i

medicini, astronourie 9i oceanografie, filozclfie 9i religie'

chinrie gi inginelie. Fiecare laborator va fi specializat n

18 categolii cle cercetare, pentrLl ca, instlmete, si dee

cif la 108.

M-aur ginclit la acesthtcrlt urtilt tilllp' din clipa cind

arn inceptrt sI mi intreb cle ce tneclir,tl nconjtrlitor cle

pe P'imlnt este intr-o stare atat de grav'i, de ce oaurenii

sunt atat cle confr-tzi 9i cle ce civilizaqia noastrA este

aseltlenea 1or..Reflectind asupra acestof intrebdfi am ajuns

la conch-rziaca este vorba cle o courllinaqie, n primtrl

rind, intre m1nclriagi con-rpliaclin courr'tnitatea amenilor

cle gtiinqirgi, in al cloilea rincl, acqir'rnea utoritdlilor de a

permite gi incuraja in mocl con;tient formarea trnei astfel

cle societi[i.

Sigltr, existi 9i oameni cle gtiinqacr-tvoinli proprie

si care, n mtlnca lor, se ghlde'tzaclLlpdpr()pl'iacon;tiinqa'

insd luincl in consiclerafestafea societaqii,ne cliur sealra

ci sunt foarte pulini cei care igi incleplinesc lllltnca cLl

intentia cle a ajuta onenirea si cle a cr-rrafaphneta pe

care tri iur.

De exempltt, in aceasti categorie nobil 'i nu intra

oamenii cle gtiinld ce sLlnt a urlna autoritalilor clinJaponia

cat'e insista ca apa sd fie tratati cll clor, cauzlnd astfel

r-rn declin total al societdqii'

Bineinteles cI nr-tdoar oaurenii de gtiinqi stlnt singlrfii

vinovali pentfl.l problemele ecestea' l)'tzele sociedqii s-alt

16 6 r67

MESAJELE SCU,ry-.'E IN APA

gubrezit intr-atita ?nclt o mlni de oameni de stiinta ntr

ntai are cr-rmsd schirnbe directia nefasti in care suntem

indreptati.

tr-N t/&{s CE I4BR4T\SEAZA LI\|IEA

glncl sa fac gi mi s-a splts lllel'elt ci vorbesc prea mult'

Dar' sirnpltrl fapt cie a spr.tuecevlr esle Lln urod de a

atralle energia in dileclia ta. in special clncl spui ceva



Curn putem schimba direclia gi, totodati, si. facent

ceva pentru a imbuneteli sintitor deplorabiia stare a

lucrurilor care cuprinde comunitatea oanenilor de stiinti ?

Cred cd trebuie sd incepem prin a schimba mediul gisistemele legate de comunitatea oamenilor de stiinti.

in cadrul laboratorului pe care ?l am in minte,

comunitatea locald" ii sprijind pe oamenii de ;tiintd,care se concentreaza asupra propriului doneniu de

activitate qi , in acelagi timp, se afli in legdturd cu

oameni de stiinli din alte domenii, obqindnd astfel o

vedere largd,care ?i ajutd sd-si traseze cursul cercetdrilor.

Comtrnitatea ocald" e va ingriji gi de asigurarea inanfirii

necesare gi a altor ajutoare pe care, Ia momentul

actual, cercetetorii nu le po t obqine pe cont propriu.

Cred cd asta va duce la descoperiri gi progrese alegtiinlei care vo r contribui in mod real la viitorul

Panrant t r l r r i i a l onren i r i i .

ii vad cu ochii minlii pe cercetirori aduninclu-se la

restaurantlll central cu alltoservire, purtdnd discutii in

timpul gustarilor de dimineaqi gi de prinz gi anunqlnd la

sflrgitul zllei rezttltatele cercetdrilor lor.

Sigur cd existi multe obstacole in calea implinirii

acestui vis, dar simt acun ci primLrl pas a fost ficut.

Indiferent care v5.sunt intenfiile, este Lln pas important

sd le faceqi cllnoscute. Spun asta cu sip4rrranqa ultor ani

de experienld in afaceri. inca de clnd eram copil le

spunean mereu celor din jur ce gindeam gi ce aveam de

celorlal! oanteni, energia vine ?nspre ine, ajutindr-r-tesd

iqi atingi lelLrri le.

Daci vi exprimali intenqiile, ele se vo r implini'

Bineinfeles, nu spLrnsa faceqiafirmaqii e voirt intarlrplirii- este important si rostiqi ce simqiti cr-t aclevirat, si \''i

ascultati surfletul.Cuvdntul vd este protnisiune, cleci, clnd

spuneti ceva, treblrie si fili hotiriqi sd vi angajali in ce

ati spus. De aseuenea, ficindu-r'i crtnoscute intenlile

fali cle ceiialqi poate cleseo|i sa duci la aflarea ajr-ttorttlui

c1in sttrse nea$tePtate.

Cuvintele au propriile lor frecvenqe "ibraqionale tnice

si an vizut cleja cunr energia lor infhrenleezi UniversLll.

Cr-rvintele ostite c1egttra voastli au o plrtcre proprie clre

influenqeazd ntreaga hune. Puterl spLlnechiar cd ct-tvirltele

cafe lte inr.afi clespre natrlra sllnt cllvintele creatotr:lui.

Cttnosc Lln onl care a clovedit plltclea ;i aventajele

cuvintelor pe proplir-rl rr-lp.Nobtto Shioya este Lln bdrbat

pe care il numesc, cr-rminclrie, naestftll meu' Ale 101

ani, clar are spatele drept si se aratd sindtos 9i in plttere

oricui il vecle. Chiar 9i actttn sti in picioare una, dor-ti

ore tinand prelegeri cle citeva ori pe an' igi exerseazl in

fiecare zi migcarea de golf gi netge la curs o data pe

siptamin'i. Capacitateasa cle a-qi menqine sinatatea este

pur gi siurplu ruiraculoasi.

Maestn-tlShiol'a spllne ci secretttl sinitdfii sale este

metocla sa speciala de respira! ie. Aceast i metodi

presuplrne sd inspiri pini ce aerltl uurple pldmlnii '

16 8 16 9

MESAJELE SCUNSE DIN APA

rdspdnclind oxigen in tot corpul, in timp ce meditezi

asllpra energiei Universr.rluicare se adund in lr.rrul iu siiqi diruieste energie

i /N .sI/R45 CE MBItA',t'l$EAZA LttMEA

intregttltri lac si o senza{ie cleclsebita ne-a lnfiorat q;ira

spin i r i i .

La cloat o lund clupi aceasta s-a intimplat r'tn lttct'r-t



metocli ne

confirmd pLrtereaafirmaqiilor.Maestrul Shioya recomandd

ca la sf1rqitul exerciliului siu de respira[ie sd rostiqi

urmdtoarea afirmalie: ,,Puterea nfinitd a Llniversului seya concentra pentru a aduce lumii adevd,rata pace,,.

Aceastd afirmatie este Lln fel de rugiciune, clar ce este

important este hotdrlrea puternici cuprinsd in cuvintul

va, ce provine din verbul a voi.

Potrivit Maestrului Shioya, existi pafiicule-dlrh ce nu

pot fi vdzvte cu mijloacele gtiinqeide azi pentl.Lrci se

afla la granita dintre dimensiunile a treia qi a patra.

Cuvintele fostite cu hotdrdre aLl o mare putere carc atrag

acestepafiicule-duh, fic1nd posibila realizarcaunor lucruri

in lumea tridimensionald.in Septembie 1999, am putut si simt cu adevdrat

puterea cuvintelor descrisd de Maestml Shioya. in acea zi

se adunaserd aproximativ 350 de persoane pe marginea

Lacului Biwa, cel mai mare lac din Japonia. Adunasem

acest grllp cu intenqia de a curdqa lacul. Existi o zicala

veche in Japonia care zice cd, dacd. Lacul Biwa este

ctrtat, toatd apa din Japonia va fi curate. Alt scop al

adundrii era si ne rugdnt penttr.t pace in intreaga lume

la incepr-rtr:lunui nou secol.

indruma,ti de Maestrul Shioya, pe atunci in vdrsti de

97 de ani, toqi acegti oameni gi-au adunat fo4ele, qi-au

armonizat vocile qi inimile intr-o rugdciune pentrtr pacea

nrondiald. Incantatia noastrd. se putea auzi imprejurul

ciudat cu Lacul Biwa. Ziarele al t relatat ci algele putrede

care apiteatl in fiecare '.rn,provoclnd un miros ingt'ozitot''

nlr aLl aP'irtlt anttl acela'

Dacit ntt inqelegeqi principitrl spit'itului cttt ntclor'

aceste h.tcrr.tt'i i se vor pirea intr-adevir stt'ltnii' clar noi

;tim c'i acest spirit al clt\'intelol' are pLlterea cle a influenla

intreaga existenq'i Ei cl e a schirnba lt turea aproape

instantaneLt. Nr.t mi indoiesc ca spiritul cttvintelor' cleat

cle rugicittnile hotirdte pentrll pecea moncliali' a dtts' in

citeva clipe, la cr-trilirea apei clin lac' Alt htcrtt iurportant

este c' i 35 0 cl e persoane s-at l adl lnat 9i s-au t 'ugat

impreuni. Voinla unit'i a atator oameni a fost ca o forqi

intn: schit-ubarea Universttllti'Folosesc citeodati teoria relativitilii a lui Einstein

(E : MC) pentftl a explica acest principitt' Fotnltl'r lceasta

mai are o setlrnificafie importanti' Intefpfetarea general'i

este ci E = MCr, aclici ,,energie este masa inurlrlliti ctt

vt teza h-rmini i la pitrat". Da r ptltem intelpretx C chept

con1ti inlLi in io c de viteza lumini i ' l) e vleure ce M

reprezintd llfasa, ecttalia o ptltem interprete cl nlttrl'irtll

persoaneltll' ce se concentl'e'Jzi congtient'

Aceast'i interpretel'e am inviqat-o cle la plofesorul

Hoang Van l)ltc, un ?nvilat in psihoimunologie niscut in

Vietnatl. Ctt mai mult cle zece ani in urmi' invitinclu-l

la tt n seminar pe cale il l ineam in Japonla' I pol l lenlt '

in t impr.rl r-rneicl iscul i i l ibere, cd ',C"-ul cl in E = MC'ntt

17 0 1 71

ML:SAJELESCUI/SEDIN APA

se refera 7a viteza luminii, ci la congtiinfi. Aceastl

perspectivem-a impresionatadinc; nrai tlrzin, reflectincl

asupra vibratiilor ;i asupra moduhri in care ar trebui si

UN 5L/R4.SCE |]\IBRA]'$EAZA LL]LIEA

clioxrna in api. Articoh.rl relata clespre clearea unei tehnoklgii

pentrLl expllnerea apei la o eurisie de ultresunete cle 1'100

kHr, p.o.l.,clncl astfel ll:le minr'rscr-rle le aer calc' cind se



ne trdim viata, mi-am adus aminte brtrsc cle acele votbe.

A trecut aproape un secol de clncl Einstein a ficr_rt

cunoscuti lunii aceastd ormr-rla.Nu avem cum si gtim

daci Einstein instrgi a avut in veclere posibilitatea ca

litera C din ecualie si reprezinte congtiinfa, dar cle vreme

ce totul este relativ in acest Univers, nLl se poate spune

cd este greqit s:i prive;ti formula in acest fel.

Se spune c;i oarnenii isi folosesc cel nult 30o/o lin

capacitaqi, dar daci am pLltea si ne sporim capacitdqile

ctr doar I0/0,atvnci aceasti cantitate se va ridica la pdtrat,

potrivit formulei, iar cantitatea cle energie va fi astfel

dubli. Daci toli oamenii clin lume gi-ar spori congtiinta

in acelagi timp, cliferenta energetici ar fi enormd.Dacd ne vom umple viaqa de ir,rbiresi recunogtint:i

pentlu to[i, aceast,i onstiinp va deveni o putere mintinatd

care se va rispincli in intreaga lume. Asfa incear.ci sd ne

spund cristalele le apI.

Tocmai am descris cum rugiciunea solemni si

glndurile unui gnrp c1eoameni au putllt curdqaapa unui

Iac, iar cei care au vdzut pozele cu cristalele nll se vor

mira c:i glndurile noastre aLl pLltereacle a transfonna apa.

Cu mai multi ani in umd ant vnlt si mai f'ac r_rn as in

clirec{ia fr.rndamentirii gtiintifice a teoriei mele, dar ntr

eram sigur ce cale si apuc. Aru gisit r-ispr-rnstrlleschizlncl,

intr-o clinrineagd,,iarul. Tith.rlcare mi-a atras atentia vorbea

de posibilitatea folosirii ultmsunetelot pentru a clescompune

spal'g, clesctlurptln clioxina ;i llte toxinc'

Citincl acest afiicol, ant fost cr'tprins cle entltzi'lsur'

Arr gtir-rt ci gisiseur, in sfirqit, o cale cle '"r analiza energia

spiritului cltvintelor' Cind cei 350 cle oaureni s-att lclttnet

pe malul Lacr-tlui Biwa pentrlt"r

face incentetii $i a se

nlga pentrLl pacea nroncliali, aLl cfeat pclate 2'000 cle kHz'

Ultrasunetele se afla la tl n nivel la care nL l po t fi

cletectate cle tlrechea lttttani, cleci ntt ell creat aceste

ultrasttnete cLl vocea. Dal se poate ca' potrivit principiului

rezonanlei privincl acordarea aceloraqi stlnete cle 1le c)ctave

cliferite, sa se fi creat concliliile plopice pcntrll pt'och'tceree

cle ultrasltnete.

Trebr-tie spus ci plltereaspiritr'rlr-ri ctlvintelor este

intr-adev'f,t' grozava clar ci, clacl am courbina tehnologia

cle cr,trdpre a apei prin r'tltrasr'inete Ll tehnologia vibraliilor

apei, efectr.ti asupla apei ar fi mult uui ptltet'nic'

De exeurplu, clttpi ce apa poluata ctt sutbstanle chimice

industriale este tratat,l ctt ltltrasltnete' ar putea fi apoi

tfl)tatd, intr.-o a dor-ra etapi, cLt vibraqii. Daca epe poltnti

este expttsi la 1.100 de kHz, substanlele chiurice sltnt

clescompuse de bulele de aet care se sprrg; cleSi toxinele

s-ar,iclescotnpr-ts,ele se afli tot acolo' Pentut e cttliqe lpa

cle aceste toxrne, este necesar ca apa si fie cxllusi tlnor

infbnlaqii ale ciror ftecvenle vibr'4ionale stlnt opttse toxinelor'

Folosirea unei singr-tre uretocle s-ar pLltea si ntr fie

suficienti, cler courllinlncl cele clou'i uretocle s-at pr'rteesi

17 2


curdtem definitiv apa, de orice substanle poluante

diunitoare. $i s-ar putea chiar ca , folosind aceeagitehnologie combinatd, si putem elimina substanqele

u ,rsuR 4s cE iMBRATISEAZALUMEA

Eforturile noastre nclud folosirea stontrilor, pentru a

inlattrra posibilitatea unei schimbdri cauzate de gindurile

cercetdtorilor. Aceasta, pentlll cd ntt vrem ca gindul sd



ddunitoare din propriile noastre corpuri.

Ce rezervd, viitorul cerceterilol- asupra cristalelor de

apa? Ca sd rispundem la aceastd,ntrebare trebuie sd ne

gindim mai mult la recunoagterea stiinlifica pe care ovor dobnndi aceste cercetdri. Cdnd preztnt pozele ir cadrulconferinlelor pe care le gin in strd"initate, sunt bombardat

cu o serie de intrebiri. De exemplu: care este difer.entain fomrarea de cristale cdnd apa este expusd, la rnuzicd

digitala (creatd.pe calculator) sall, dimpotrivd, la ntuzici.

creatd. de instrumentele muzicale tradigionale? Dar lan'Lrzica ive ? Pentru a rdspunde la aceste ntrebdri trebuiesi continui cercetarea gi sd mai fac expedmente in diferiteconditii.

O aI td , chest iune impor tante este tes tarearepetabilitigii. Am vdztt de multe ori cd formarea cristalelor

depinde de congtiinla privitorului. Clnd plrnem mostrele

de apd, n vase Petri - pregetim de obicei cincizeci denrostre - cristalele ce se formeazd diferd in funqie demodul ?n care cercetitorul s-a pllfiat cu apa ;i de gdndurile

acestuia. Iar starea celor cincizeci de mostre de aod seschimbi in fiecare clipd.

Cred ci este practic imposibil sd controlim tofi acegtifactori pdna la punctul in care si putem afirma, dinpunct de vedere gtiinlific, cd toate condiqiile sunt ideale.in orice caz, noi facem tot ce putem pentrul a realizaacestecondiqii, olosind cele mai precisemetoclegtiinlifice

disponibile.

influenqeze n vreun fel rezultatele' De exemplu, gindul

cd apa cdreia i se spune ,,Mulgumesc"va fornla cristale

mai fi'umoase decit cea cireia i se spune ,,Proasto"'poate

influenqa rezultatele. nsemndm vasele cu mostre cu literele

alfabetului gi nu clezvdluim care ce fel de apd conline

pdni nu vedem rezultatele. Sperlm cd aceastdmetodi va

inlitura pe clt posibil efectul de influenfd a glndurilor

cercetdtorilor.

Pentru fiecare din cele cincizeci de vase alcituim

grafice conlinand numdn-tl de cristale din fiecare vas care

trec clrept fiumoase, hexagonale, nedesivdrqite 9'a'm'd'

Stabilim un coeficient pentrLr fiecare model 9i insemnim

cristalele cu valori nunterice' Aceasta ne oferd o imagineclard a caracteristicilor cristalelor din fiecare mostra 9i

astfel putem si clasificdm mostrele de apd ce produc

mo<lele cle cristale fi'umoase, hexagonale etc' Apoi alegern

pentfl-l fotografiere cristalul cel mai leprezentativ pentnt

mostra resPectivd.

Cristalele de apa se transformi in funcfie de gdndurile

;i chiar de sinitatea obseruatorilor' Pentru a explica acest

lucnt, divergi cercetetoricu experienqd r-r tudiat mostrele'

Scopul cerceterilor noastre este sI folosim aceste netode

pentfti a dezlegamesajele purtate de aceEti mesageri atit

de delicali.

Un domeniu in care cercetirile asupra cristalelorde

ap a po t fi extrem de folosi toare este pt 'ezicerea

17 1 17 5


cutrenurelor. Se crede ca apa poate detecta apropiereaunui cutremur mai curAnd declt orice altd substantd.

An viziunea unei lumi in care se vor lua zilnic

ul{ suR4s cE LMBRATI$EAZAUMEA

Cercetltorii lucreazd la un dispozitiv bazat pe aceasta

tehnologie, care va pernite orictti sa fotogrefieze' apl'oape

orir-rnde, ' t ' is tale e aPi.



mostre de apd, din apele subterane qi, prin obseryareadiferenlelor in formarea cristalelor, vom detectaschimbiriin scoarla Pimdntului. Cdnd are loc un curremur, putem

compara fotografii cu cristale formate in apa inainte gidupi cutremur. Adunlnd date despre cristalele formatepl.na la producerea clltrenllrului, vo m putea gdsiasemdni.ri gi, in final, vom putea folosi aceste nformatiipentru ptezicerea viitoarelor cutremute.

Pierzdndu-mi bunicii gi o mdtugd din partea mameiin timpul unui cutremur cumplit din 1923 qi lu2nd incalcul suferinga si distrugerrle cauzate de cutremurul carea lovit Kobe in 7955, eu unul pot spune ci posibilitateade a folosi cristalele de apapentru prezicereacutremurelor

ar fi un ajutor considerabil pentru ontenire.Este foafie posibil ca, intr-o zi, aceastd.ehnologie sd

poata fi folositd pentru prezicerea altor forne dedistrugere, cum ar fi fufiuni, inunclaqii, epidemii qi chiarorganizarea unui atac secret din partea unui stat ostil.

Lucrez gi la descoperirea unei modaiitiqi prin caretoati lunrea si poata fotografia cristale, cu sau fi.riechipamenr $tiintific sau pregitire speciali. Folosind noilemateriale, acest lucru ar putea fi posibil in viitorul nuprea indepirtat. Vedem materiale supeftermoconductoare,

ce sllnt de doudzeci de ori mai eficiente decdt obisnuitelenrateriaie termoconductoare, ca fac posibild inghelareaapei la tenperatura camerei; nu va mai fi nevoie sd facemfotografii le inrr-o incipere speciald, Ia -5"C (23.F).

Am o presimlile ci tehnologia cristalelor de apd va

fi folosita, in viitor, de intreaga omenire' insi ar putea fi

vorba de o sabie ct t cloui t'i iguri ' Folosita in mocl

corespttnzitor, apa are potenlialul de a aduce fericire ;i

strdlucire nesfirqiti omenirii, dar o astfel de tehnologie

poate sd fie folositd ;i ire veclerea clgtrgului, satt si faci riu'

Corpul nostl'r-leste in mare parte apa, cleci viafa ntt

poate exista' ara aceasta.Dar ntl trebuie si uit'in ca apa

ponr" clistruge civilizalii qi provoca nenorociri' Totul

depincle de ce avem in sufletul nostlal' Sufletul Llman are'

puterea cle a acluce umii fericire, dar 9i sr-rferin{d'Este un

fapt pe care cristalele de apd il aratd clat

Deci cum sd facem sa ne gisim clrumul in viaqi ? Am

subliniat neincetat impoftanla iubi[i i ;i recttnogtintei'

Recuno;tmla este creatontl unei inimi pline de iubire'

Iubirea poartl sentimentele de recunogtinli in direclia

btrnd. Dupd cr-tm ne atatd cristalele de apa' recLlnostinta

qi iubirea se pot rasplndi in intreaga lume'

Avem cu totii o misiune importantd: Sa cttrilam apa

clin notl, si crein o lunre ?n care si ne fie uEor si trdin

gi sa clucem o viaqa sinitoasd' Pentrtl a ne incleplini

misir-rnea rebuie si ne asigttt'im intii ci avem sufletele

pr-rle gi nePolr-tate.

De-a lungul secolelor,oamenii au pangdritneincetatPimdntttl, poludnclr-r-l ot mai rnult - istoria aceasta se

gdsegte inregistrat'i in api' Acttnt, apa incepe sd ne

vorbeasci. Ne spttne, prin intermediul cristalelorde apd'

ce trebttie sA 9t1n'

17 6 177

MESAJELE SCUA/sEDIN APA

inceplnd cle tzi treblrie sd incelrcm si fiurim oistorie nor-rd.Apa umrdregte, ticLrti $i atenta, calea pecare o apucdm - calea pe care ril o alegi chiar in aceasti



ciipi - ,si tot ea are grij:i de noi toti.Vd cer cloar si ascultaqigi si asintilaqimesajr-rl pei

catre inreaga omenire gi cdtre fiecare clintre v.i.

EPILOG

Spel clin tot strf'letr,rli l'om plltea continlra n aceasti

minr-rn:ltd lescoperirea epei gi a Universullri.

Clncl arn atrzit priurrr oeli ci epa ajr,rnge n mocl

cc)nstant1re Pitmlnt clin clepirrririle Universuh-ri,am fost

r-rurplutcle uinrire. NI-;ul ginclit ci, claci epa continr,ri si

r ' ' ini in l itmr-rlecestl, Pirniintul va fi in curlncl inr.rndat.

Din cele mei vechi timpr-rri, urenireaa fost r. 'ictima

nenorociri lor' i clistnrgerilor ellzate cle api. in eprrlepe

t()etc ' t r l t r r | i lc l in l r rrre se g, isestcl)o\(stcx rrnr.r i ' lotOlrr,rriapi avem cl-iiar clovezi ;tiinlifice c'.i Pinrlntul a fost,

oclati, acoperit cle apl. Nu irtrtemsi clesfiintim povestea

cu Noe qi potopr-rl, ici legenclacivii izaqieiAtlanticlei i

cea cl espre continentlrl N'ft-r, lispirr-rte n ocean.

Este acler..irrete se spllne, cit istoria se lepcti; cleci,

chiar' gi azi, nrai existir liscul ca apa si vinlr clin spatill,

acoperincl clin nor-r )'imlntr"rl. Ar mai pr-rteai nrii salr zeci

clc mii cle ani pina anrnci, clarpoate nLl este prea clevreme

si h-rinr nri.suri l)entrLrevitele-e ccstLri clezastru.Deja, ?n

zilele noastre, auzirtt frecvent clespre nunclaqiipeste tot

in h,rme.

17 8

EPILOG

insi .clati, pe cinci reflect:rrtrneiinistit Ia aceastaposibil itate, ti-a venit un gdncl cL r .t,l cliferit.To t ceexisti ?n Univers,existi paralel.Micr.ouniverslrlstecopia

EPILOG

asta cieoarccenoi in;ine sr:ntem apd. Din mourent ce ne-am

ndscut aici, sttnteur cr.r olii responsabili pentrtt ctttiqarea

apei de pe Pamlnt.



a 'ac..lrniversulLri, ia r Universll lesteo mancralarmensj (ceea ce in sanscriti inseanrna ,,cerc.,).Acest felde ginclire ne chrce a concluzia ci tot ce se ?ntinpli in

Univers se intirupli ,si in corpr_rlnostl.u.Corpr,rlLlntanale nevoie de circulaqiaapei, cleci plltenl

tmge conclttzia ci.t gi Universul are nevoie cle acest lucr_r-r.in cazni in care cantititi mari cle alti se incheaptd intr.osinguri clirecqie, nspte pimdnt, circr,rlaqia pei in Univemva stagna n cele din umri. Apa ajunge pe plmdnt pentftlca apoi szise reintrarcd in vastele clep:ir-tirri re univerctrhri,intr-o trimitoare cildtorie firi sf'sit. A'a cre pe aceastiplaneti va porni, clnclva, in cilatoria ,pr" .li,_r.olo, nCosmos.

Dar ce inseanrni pentnl noi falttul ci apa continlrisa vini pe p;irulnt ? poate pjrulntr_rl nll este singuradestinatie a acestol- blocuri cie apa. Dar, clegi ar maiplltea exista alte popasr-rripentnr a1tl, nu ;tint clespr.enici o aiti planeti care sd intruneasc:i conclitiile necesarepentrll clepozitareaapei. comparlncl siste''l solar cl rcorpul Llntan,cred ci pi'rdntul ar juc:r roltrl f icatul,i.

Zi cle zi, ficattrl flltreazd.douzi sute cle litri cle api sitrimite aceasti apd pr,rrificatd celorlalte olgane clin trr-rp.Avdncl n veclereacest lrc|_r,nll este gr.eusa ne imaginimci Pdmdntul joaci ro'-rl vital de a ctr':Iqaal)a cal-e circuliprin sistenrtri solar ,si cle a o trimite inapoi ?n spaqir_r.

in cazul :rcesta,ctri ii revine resl)onsebilitateacle apr-rrifica pa ajunsi pe pimdnt ? Nor,r:i, ntr.egiiomeniri. Si

'Glnclindu-md la lunga gi minttnata cdldtorie a apei

prin Univels, uri clttcegAnclul a chestiuni pl'ecLlmoriginea

;i viitorul ourenirii. Ludncl n consiclerarec'a suntem apd,

rispunsul urttltor asetllenea mistere devine eviclent. Apa

constituie 70o/oclin corpurile noastre 9i nu se poate ca

informaqiile din apd si nlt contribttie intr-o utat'e tnisttri

la formarea personalitifii umane.

Am ar:zit in nenltmdrate rindltri cle oameni riniqi in

accidente qi care, in timp ce li se ficear-t transfuzii de

singe, aveall vizir-tni u locttri in care nu fi.tseserlniciodatl

sall aveaLramintit'ile ttntti trecut care nll era al lor. S-a

lntinrplat ca trilnsfLlziile si caLrzezechiar schimbali cle

personalitate.

Se poate ca intimpldrile pe care le tri im cle-a

lungul vieqii si clevinl aurintiri inregistrate cle apa gi care

rinin in corpr-tl nostfl-I, iind ceea ce ntturiur sttflet'

Multe intlebdri ritnin inca firi rispltns, intrebiri

despre sttflet, reintrtlpdri gi despre existenqa spiritelor,

dar crecl c'i va veni o zi cdnclmulte clin aceste ntrebdri

igi vor gisi risptrnsul pe cale ;tiinqifici - ctt ajr'rtorul

apei.

Care este or iginea stt f letul l t i ? Arl l intrevizt t t

posibilitatea ca el sivind clin clepdrtarile Universr-tltti,

purtat cle api.

Urmitoarea noastrd ntrebare este:ce ii este reze tat

sufletr,rlui-iDe vt'eure ce noi ingine stlntem apa, intr-o

buni zi toate alllintirile noastre cle viaqi vor fi tlimise in

IBO 18 1

EPILOG

spa[ill' Si' inainte si. se inti.mpre aceste ltrcrLrri, aveu-rdatoria si. clevenint, pe acest pdntdnt, apa purri. Aceastjapzl puri va forma oceanul de ltrmina ;i i'bire a TatiluiCeresc,



sufletele noastre se vol. inclumnezei.Pentru ca aFaceva sd fie posibil, ffebr,rientii si_ntli

sa ne trairn viala clin plin. Congtiinqaeste cea care \_a

purifica apa si astfel vom trirnite intr.egiiexistenqemesajede frumuseqe gi pr-rtere.

Nu ar fi minunat si pr-rtemagter.nsntreaga lupre cucele nrai superbe cr-istalecle ap: I

Cr"ul trebuie sd. procecldm? Rispunsul este ir,rbiresifecunogtinta.v-a; rr-rga i rnai obsen,ali o clati fruuuseqeacristalelor. Daci toqi oamenii clin lurrre vor putea sirlqiiubile gi reclrnogtingi, i-umr-rseqear.iginari a pdmlntuluriva t'enaste.

Triim o viafi scurtd pe aceasti planeti, dtrpi care

pornim in c;ildtoria prin Univers. Nu gtir.r igr_rr Llll] areloc acest pl-oces, cllr. si hsjnt xst:r pe seama legilorUniversuh.ri. lineinteles, clncl vom face aceasti cilitorienll ne vonr afla ?n forma fizjcra, ,e actlnt, ci vom fi aoas:rrr btrr ' .

Cind sr,rfletul mi va fi pregiitir sa porneasc;i ?ncilitoria prin Cosmos, vreall szi strig intr.egii ltrmi: ,,Ampornit s:i explorim UniversLrl Si mel€eltl pe Nlarte ,,

DESPREAUTOR

Masartt Etnoto s-a niscttt la Yokohanu in Iillie 1943'

Este absolvent al Universitilii Municipale clin Yokohanta'

seclia cle stuclii umanistice 9i qtiinqacu specialiatrea in

Relalii nternaqionale.n 1986 a fonclat Corporalia IHM clin

Tokyo. in Octombl ie 1992 a obqinut cl e la Open

Intemational tJniversity diplorr-rade Doctor in N{eclicina

Alternativa. tJlteriot', a ailat cle nolir'rnea rricro-ciorchinilor

c1eapi, folositl in Statele Jnite, 9i cletehnologia Analizei

prin Rezonanla Magnetir:d' Astfel si-a incepLlt cilrtirile

pcntl 'Llclezlegelearisterelor lpei'

Profesornl Emoto a intreprins vaste cercetiri asltpra

apei cle pe intleaga planetit, nu atit cr cercetitor $tiintific

.i ,t ai clegrabaca liber-profesionist' intr-un final li-a dat

searra c Jpe ne relevi aclevirata ei fire stlb forna

cristalelor cle gheaqd' E1 gi contintti experimentele 5i"t

sctis tn ntlnlar mare cle cirqi de sllcces n lirlba jlllonezi'

ca ;i seminarul Mes:le clitt Ap:i' publicrat llilingv' Este

cisitorit ctt Kaztlko Fltloto care ii impdrtdgeqtepasittnea'

fiincl clirector al Kyoikusha, seclia cle editale-publicare a

cot r t l l ' l n i c i s l l e . b' i i l L l t l 'c i Lop i i '

18 3



EdITaADEVARSk otr,n*

,,Caleacdtre luntind ;i iubite"

Brasclt,, tr .Aleea Mimozei, nl . 10, b|.76, sc . C, et' 2,

ap. 11,coc l500377,O.P.12

Mobil 0722.748.983 av0727 27 .877

Telef<n ,/ Fax' 0268.321.970

E-rltilI [email protected]

Pe site-ul eclitr-rrii asiti 9i alte cirqi pentrlr sltflet:

www.d iv in . ro

Yahoo ! Gror-rP:adevardivin

Cirgile spirituale publicate cle noi relevd aclevirata

nttttrri a fiingei tale ve;nice littntric'e, plina cle fericire,

btrctrrie5i itrbire. EIe te vor aiuta si tti O viagi itttpliniti,

erntonioasi, sdniktasi 9i prosperti, penilLl c'i t'ei avea

ac'ces a ingelepcitrnea livini. Prin intetntecliul ecestol

ciryi pentrtr suflet vei cot'tStientiza aclevdruri clivine, vei

ingelegegi vei eccepta re'tlitatea lui l)LrntnezeLt,penfiLt

ci vei pi;i pe calet cifie luntini ;i iul>ite'

N,lisitrrrerEtlituriiADEVAR #-lk OVIN

insufleSirea armoniei divine.



PrezentareartlurrlorEdit u i

ADEVARfi Orvrx

Colec.tianspirafie divinl:

,7 Cereqi 1iseva da- invalb sd-1indeplineqti

dorintele Volumul int6i)

de Esther i JerrytHicks

( nvd1dturileui Abraham)

,7 Cereqi 1iseva da - invalbsd-1indeplineqti

dorintele Volumulal doilea ghidulpractic)

deEsther i JerryHicks( nvdtdturite ui Abraham)

> SARA, carteaintdi:Saraafl6Secretuldespre

LegeaAtracYiei

de Esther i Jerry Hicks

(invdYdturileui Abraham)

F Scrierileui Seth:Viafaveqnicd sufletului

de JaneRoberts

F Scrierileui Seth:Natura ealitSlii ersonale

de JaneRoberts

ColecfiaMasaru Emoto:

7 Mesajele scunse in apd Apa cunoaqterdspunsul 1)

,,/ Ytala secretd apei(Apacunoaqtedspunsul 2)

7 Oracolul ristalelor e apd

7 Miracolulapei

y' Adevdrata uterea apei:Sd ne vindecdm i sdne

descoperim e noi ingineF Forma ubirii: Descoperd ine suntem, eunde

venimgi ncotrone ndreptdm

D Caleaucr[torilor ntru umind:Cum sdvd folosiliputerea pirituald e a gti si de a vindecade DoreenVirtue

) Medicindpentru



* ColecliaLumea ngerilor:

7 Vindecarea u ngeri: Cumpot ngerii sXvI ajutein fiecaredomeniual vielii

de DoreenVirtue

,7 Terapia u ngeri:Mesajevindecdtoareentru

fiecaredomeniual vielii dumneavoastrd

de Doreen Virtue qi mpdrd;ia ingerilor

F ingeri 101:Cum sd stabilili egdtura u ngerii,

cum sd ucrafiqi sdvd vindecali u ajutorul or *

deDoreen Virtue

F Medicinacu ngeri: Cum s[ vi vindecafi rupul i

minteacu ajutorul ngerilor

*

de DoreenVirtueF Mesajede a nger ii d i: Cevor ngerii

dumneavoastrddstiti*de DoreenVirtue

F Cum s[ vd auzili ngerii *

de Doreen Virtue

ColecliaVindecare spirituali:

D Puterea indec[toare bolii: Importanla i

semnificalia imptomelor olii *

de ThorwaldDethlefsen;iRiidigerDahlke

F Ioan al Domnului Johnof God):Brazilianulcare

a vindecatmilioanede oameni

deHeatherCumming iKarenLffier

suflet,minte gi trup:Un sistemcompletde vindecare sufletuluipentrusinltatedeplindgi vitalitateoptimd

de Dr. Zhi GangSha) Sentimenteledruite in inimdnu pierniciodat6...de Karol Kuhn Truman

F Sentimenteleindecdtoare...in inima ta *

de Karol Kuhn TrumanF Suflersi Spirit: nlelegepe deplinviafaqi propria

persoand

de Edgar Cayce

* ColecliaDezvoltarepersonali:

,rt TheSecret Secretulde RhondaByrne

F The Secret Secretul:CarteaRecunostinteide RhondaByrne

{. Colecfa Viafa dupi moarte:

) imbrdti;arede umind:Ceamai profundI;icompletd xperien{b in preajmamortii posibillvreodati *

de BettyJ. Eadie

* Cdryi n cursdepublicare.

Informaliilede mai sus unt raportate a luna anuarie2008.

*

mesajele ascunse din apa

Documents