7/23/2019 Ultima Prima

http://slidepdf.com/reader/full/ultima-prima 1/3

Apărut în 1930, romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război deCamil Petrescu ilustrează preocuparea scriitorului de a experimenta noi modele şi structurinarative.

Romanul dezvoltă două teme principale iu!irea şi răz!oiul. "ema iu!irii este sus#inută de

evolu#ia cuplului $te%an &'eor('idiu )la, prezentată doar prin re%lectarea ei su!iectivă, din perspectiva lui $te%an &'eor('idiu, persona*ul narator al romanului. Cunoscător aldi%eritelor teorii %iloso%ice şi ştiin#i%ice care circulau în epocă, admirator declarat al operei lui+arcel Proust, Camil Petrescu creează primul persona* narator din literatura romnă

 preocupat să în#elea(ă în ce constă di%eren#a între realitate şi autosu(estie, între a!solut şirelativ.

Alcătuit din două păr#i care n-au între ele dect o le(ătură accidentală în opinia lui &eor(eCălinescu/, acest volum inedit ca structură narativă în peisa*ul epocii este după opinia luiPerpessicius romanul unui răz!oi pe două %ronturi2 cel al iu!irii con*u(ale şi cel alrăz!oiului propriu-zis, ceea ce-i pricinuieşte eroului un neîntrerupt marş, tot mai adnc înconştiin#ă. Perpessicius /

n pre%a#a de la edi#ia din 1944 a romanului, intitulată Cuvnt înainte după un s%ert de veac,Camil Petrescu mărturiseşte că dacă partea întia a acestui roman e o %a!ula#ie, e adicănăscocită 567 şi deci eroul $te%an &'eor('idiu cu so#ia lui sunt pură %ic#iune, în sc'im! se

 poate a%irma că partea a doua a căr#ii, aceea care începe cu întia noapte de răz!oi, esteconstruită după memorialul de companie al autorului, împrumutat cu amănunte cu toteroului. Perspectiva narativă su!iectivă con%eră autenticitate relatării, caracteristică esen#ialăa romanului su!iectiv. Printr-un arti%iciu compozi#ional, prima parte este alcătuită prinrememorare, în timp ca a doua parte este consemnată su! %orma unui *urnal de %ront.

Ac#iunea, complexă, se des%ăşoară pe două coordonate temporale una a rememorării rela#iei persona*ului narator cu )la şi una în des%ăşurare a experien#ei de pe %ront a lui $te%an&'eor('idiu /. Centru de interes al con%lictului principal al romanului se deplasează de laexteriorul evenimentelor plasate în prea*ma şi în timpul Primului Răz!oi +ondial laexplorarea interiorită#ii persona*ului principal, prins în mira*ul propriilor iluzii despredra(oste, despre căsătorie şi despre %emeia ideală.

 )xperien#a iu!irii, care dă su!stan#ă primei păr#i a romanului, este actualizată prinrememorarea rela#iei lui $te%an &'eor('idiu cu )la. A doua parte creează iluzia temporalită#iiîn des%ăşurare, prin consemnarea evenimentelor care se petrec pe %ront. Arti%iciulcompozi#ional din incipitul romanului discu#ia de la popota o%i#erilor re%eritoare la un %apt

divers din presa vremii un so# care şi-a ucis so#ia in%idelă a %ost ac'itat / permite aducereaîn prim plan a unei dintre temele principale ale romanului pro!lematica iu!irii. Ast%el,discu#ia de la popotă este pretextul unei ample di(resiuni, pe parcursul căreia $te%anrememorează etapele evolu#iei sentimentului care l-a unit cu )la. "oate %aptele şievenimentele din roman sunt prezentate dintr-o perspectivă unică, su!iectivă2 )ram însuratde doi ani şi *umătate cu o cole(ă de la 8niversitate şi !ănuiam că mă înşeală. in cauza asta,nu puteam să-mi dau examenele la vreme. mi petreceam timpul spionndu-i prieteniile,urmărind-o, %ăcnd pro!leme insolu!ile din interpretarea unui (est, din nuan#a unei roc'ii, şidin in%ormarea lăturalnică despre cine ştie ce vizită la vreuna din mătuşile ei. )ra o su%erin#ăde neînc'ipuit, care se 'rănea din propria ei su!stan#ă. :aratorul nu spune şi nu o va %acenici mai trziu / nimic altceva în a%ară de !ănuielile lui. "ot ce a%lă cititorul despre )la şi

despre rela#iile dintre so#i provine din această sursă, care e departe de a putea %i consideratăin%aili!ilă sau o!iectivă. ;ituat exclusiv în interiorul perspectivei lui &'eor('idiu, cititorul nu

7/23/2019 Ultima Prima

http://slidepdf.com/reader/full/ultima-prima 2/3

va şti niciodată cu certitudine dacă )la şi-a modi%icat cu adevărat sentimentele %a#ă de so#ul ei,înşelndu-l cu &. sau dacă nu e vor!a dect despre ima(ina#ia unui !ăr!at neîncrezător şior(olios. Ceea ce se modi%ică neîndoielnic este atitudinea naratorului $te%an &'eor('idiu /în raport cu eroina, c'iar dacă, uneori, el urmăreşte să-i creeze cititorului iluzia că se a%lă în

 posesia celor mai si(ure %apte şi interpretări.

<u!irea lor ia naştere su! semnul or(oliului. C'iar dacă la început )la nu îi plăcea, $te%an sesimte, treptat, mă(ulit de interesul pe care i-l arată una dintre cele mai %rumoase studente dela 8niversitate. Persona*ul narator mărturiseşte că or(oliul a *ucat un rol important înconstituirea rela#iei lor2 =r(oliul a constituit !aza viitoarei mele iu!iri. Admira#ia celor din

 *ur este un alt %actor care determină creşterea în intensitate a iu!irii lui $te%an2 ncepusemtotuşi să %iu mul#umit %a#ă de admira#ia pe care o avea toată lumea pentru mine, %iindcă eramatt de pătimaş iu!it de una dintre cele mai %rumoase studente. Pasiunea se adnceşte în timp,iar %aptul că )la trăieşte o admira#ie necondi#ionată pentru viitorul ei so# contri!uie la creareailuziei că rela#ia lor are o !ază solidă. Pentru $te%an &'eor('idiu, iu!irea nu poate %i dectunică, a!solută. ;entimentul pe care îl trăieşte în raport cu )la devine ra#iunea sa de a %i,

modul de a se împlini în plan spiritual2 să tul!uri att de mistuitor o %emeie dorită de to#i, să%ii att de necesar unei existen#e, erau sentimente care mă adevereau în *ocul intim al %iin#eimele.

Cuplul trăieşte o perioadă liniştit, cu iluzia comuniunii per%ecte. $te%an e mă(ulit că universullor domestic este dominat de prezen#a sa spirituală şi că )la îl priveşte cu admira#ie,considerndu-l o autoritate a!solută edi%icatoare în acest sens este scena în care cei doi au odiscu#ie despre ce este %ilozo%ia6, după ce $te%an #ine o prele(ere sclipitoare la8niversitate, iar )la e impresionată de erudi#ia lui /.

+oştenirea de la unc'iul "ac'e sc'im!ă însă cercul rela#iilor celor doi. >umea mondenă, încare )la se va inte(ra per%ect, este, pentru $te%an, prile*ul de a trăi su%erin#e intense, provocatede (elozie. acă în prima parte a rela#iei lor iu!irea stă su! semnul or(oliului, treptat,sentimentul care domină devine (elozia. Antolo(ică pentru modul în care ia naştere (elozia,

 printr-un complicat *oc al autosu(estiei, este excursia la =do!e ti, cnd )la se comportă ca oș

coc'etă, devenind din ce în ce mai super%icială2 ?"ra(eam cu urec'ea, nervos, să prindcrmpeie din convor!irile pe care nevastă-mea le avea cu domnul ele(ant de alături de ea..

Rela#iile dintre cei doi so#i se modi%ică radical, iar tensiunile, despăr#irile şi împăcările devinun mod de existen#ă cotidian pnă cnd $te%an este concentrat, în prea*ma intrării Romniei înrăz!oi. )la se mută la Cmpulun(, pentru a %i mai aproape de el, iar rela#ia lor pare să intre,

din nou, pe un %ă(aş al normalită#ii. C'emat cu insisten#ă la Cmpulun(, $te%an o!#ine cu (reu permisia, dar descoperă că )la e interesată de asi(urarea viitorului ei în cazul mor#ii lui pe%ront. Cnd îl vede pe &. pe stradă, e convins că )la îl înşală, deşi nu are nicio dovadăconcretă. Pentru &'eor('idiu, eşecul în iu!ire e un eşec în planul cunoaşterii. Analizamecanismului psi'olo(ic al erosului, semni%icativă pentru to#i eroii lui Camil Petrescu, estedu!lată de o radio(ra%ie a tuturor con%lictelor interioare. Persona*ul recunoaşte că e'ipersensi!il, că nu poate %iin#a în limita canoanelor, dar nu acceptă ideea că realitatea

 propriei conştiin#e nu e vala!ilă în plan exterior. eşi $te%an &'eor('idiu este un analist lucidal stărilor sale interioare şi al evenimentelor exterioare, el nu poate să se detaşeze desu!iectivitatea pe care (elozia şi or(oliul rănit i-o accentuează.

Con%runtat cu experien#a-limită a răz!oiului care redimensionează orice rela#ie umană, $te%an&'eor('idiu îşi analizează retrospectiv şi critic întrea(a existen#ă. rama erotică este

7/23/2019 Ultima Prima

http://slidepdf.com/reader/full/ultima-prima 3/3

reevaluată din perspectiva experien#ei răz!oiului. ntors în prima linie după cele cteva zile petrecute la Cmpulun(, $te%an &'eor('idiu participă la luptele de pe %rontul Carpa#ilor cusentimentul că este martor la un cataclism cosmic, unde accentul cade nu pe eroismulcom!atan#ilor, ci pe 'aosul şi a!surditatea situa#iei şi are su! amenin#area permanentă amor#ii revela#ia propriei individualită#i, ca şi a relativită#ii a!solute a valorilor umane2 mi

 putusem permite attea (esturi pnă acum pentru că aveam un motiv şi o scuză2 căutam oidenti%icare a eului meu. Cu un eu limitat, în in%initul lumii nici un punct de vedere, nici osta!ilire de raporturi nu mai era posi!ilă şi deci nici o putin#ă de realizare su%letească6@inalul romanului consemnează despăr#irea de%initivă de trecut a eroului, (est caracteristic

 pentru persona*ele masculine camilpetresciene, care distru( o pasiune, se sinucid, dar nuucid. )i ştiu că eroarea se a%lă în propria conştiin#ă, şi nu în o!iectele conştiin#ei +arianPopa / 8ltima noapte de dra(oste pe care o petrece alături de )la marc'ează înstrăinareade%initivă de trecutul propriu şi recunoaşterea eşecului în planul cunoaşterii2 <-am scris că-ilas a!solut tot ce e în casă, de la o!iecte de pre# la căr#i6 de la lucruri personale, la amintiri.Adică tot trecutul. Cititorul care speră să a%le, în %inal, dacă )la a %ost in%idelă, estedezamă(it. eşi citeşte un !ilet anonim care îl in%ormează despre trădarea )lei, persona*ul

narator nu veri%ică in%orma#ia, ceea ce între#ine dincolo de pa(inile romanului eni(ma rela#ieicomplexe care se sta!ileşte între cei doi so#i. ;entimentul de indi%eren#ă care îl domină peerou este evident în renun#area la tot trecutul în %avoarea %emeii care şi-a pierdut aura de%eminitate misterioasă şi atră(ătoare.

Rela#ia dintre $te%an şi )la se dovedeşte mai mult o suită de con*ecturi a celui îndră(ostitdect o situa#ie reală scena ac#iunii nu este una o!iectivă, ci una %ormată din conştiin#anaratorului. e aceea, evolu#ia rela#iilor dinte cele două persona*e este pro%und a%ectată de%elul în care este percepută realitatea încon*urătoare de conştiin#a persona*ului narator. upă

 :icolae +anolescu, evidentă, în roman, devine naivitatea persona*ului-narator. )l se aratăla început entuziasmat de %rumuse#ea şi inteli(en#a )lei, %ericit de admira#ia pe care ea ostrneşte tuturor, pentru ca, după căsătorie, să descopere că so#ia lui e o prostu#ă coc'etă,interesată mai mult de escapade automo!ilistice cu prieteni dect de %ilozo%ie în patulcon*u(al :. +anolescu /. e %apt, nu )la se sc'im!ă, ci %elul în care o vede $te%an.Cuplul )la $te%an &'eor('idiu este reprezentativ pentru opera literară a lui Camil Petrescu.Ca şi alte persona*e masculine camilpetresciene, $te%an &'eor('idiu trăieşte într-o lume aideilor pure, pe care nu o poate adapta datelor lumii reale. Pentru el, )la nu este %emeia dinrealitatea imediată, ci este o ima(ine ideală a propriilor aspira#ii su%leteşti. Cnd perspectivaasupra ei se modi%ică, )la devine ceea ce a %ost, de %apt, de la început2 o %emeie o!işnuită,asupra căreia $te%an a proiectat o aură ideală.

8rmărind pro!lematica rela#iilor dintre două persona*e care trăiesc sentimente complexe într-un complicat mecanism de analiză în%ăptuit de un persona* narator cu o structură su%leteascăunică şi ori(inală, romanul lui Camil Petrescu ilustrează, într-o manieră ori(inală, ideeauniversalită#ii unor trăiri. Atri!uite unor persona*e %ictive, sentimentele eviden#iate de

 povestea att de complicată do!ndesc o pronun#ată notă de autenticitate, prin te'nica narativă%olosită de autor, care îi permite cititorului accesul la cele mai pro%unde trăiri ale eroilor.