StiMM, Aűiinistntimîi Tlţoiraîla

Braw7t Ji*tA mar» Nr. 30.Scrisori BaCwwsa » an as

pstoMo. ~M*nww*ipt* n» se >#trciroűí.

mSÉSATE se pránesc la Adml- nistraţlane în Braşov ţi la ur- m&tórele B!roarí <Jo wwmiiiri:

In Yiena: M. Duktt, Smrích SehaUk, Rudolf Mmt, A. Oppdik* Naohfolger; Anton Oppeiik, J. Danneöcr, In Budapesta: A. Y. &oidberg«rs< Süuttin Bemat: ín Bucuresci: Afenct Samu, Suc- emsaie de üoum&nie; ín Ham*

I btuv Saroiyt é hieömann.Preţul Interţlunllor: o a»riă

earmond pe « colóná 8 or. şi 90or. timbru pentru o publi­care. Publicări zaai dese după tarifă ţi Învoială.

Beolame pe pagina a 3-a o aeriă 10 er. séu 30 bani.

ü U U L X j 2 2 -

„SaMta1' iese în Să-care di.Abonamente pentru Anstro-Ungaria:Fe un an 12 fl.. pe ş0ae ioni

6 fl., pe trei luni 3 fl, N-rii de Dumineoi 2 II. pe an.

Pentru M â n ia si străinătaie:Pe un an 40 frânei, pe ?éso luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franot.

Se prenuméra la tóté oftciele poştale din Intru şi din atară

şi la dd, aoieotori.f i a i m u l ţ e i t n Brasof

administraţiunea, piaţa mare, târgul Inului Nr. 80 etagiu I . : pe un an 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul în casă: Fe un an 12fl., pe 6 luni 6 t)., pe trei luni 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a. séu 15 bani. At&t abonamen­tele cât şi inserţiunile sunt

a se plăti înainte.

Nr. 26. Braşov, Lunl-fflarţi 4 (16) Februarie 1897.

Cine stă la spatele Greciei?Tóta luraea est© astăcji agitata

de întrebarea, ce şi-o pune mic şi mare în faţa evenimentelor din Orient: care putere stă la spatele Greciei ?

Nu se póte trage la índoélá, că după tóta logica sanetósa, un stat mic, ca Grecia, care preste acésta se mai află şi într’o situaţia critică fi­nanciară, n’ar fi îndrăsnit se pună la cale mult riscata expediţia navală la Candia, dâcă nu s’ar fi sciut cu un razim Ja spate din partea vre-u* neia din marele puteri. Adevărat, că nu ar fi tocmai cu neputinţă ca Grecia, în situaţiunea critică în care se afla, se fi lucrat şi numai de ca­pul ei, urmând vechei dicale, că no­rocul favorisézá pe cei curagioşî. Dér este cu tóté astea greu de ad­mis aşa ceva, din mai multe cause, mai ales înse din causă că, marele puteri rămânând chiar neutrale, Grecia cu puterile ei restrînse n’ar puté pentru durată se ţină piept cu Turcia, fia pe apă, fiă pe uscat.

Trebue deci se admitem ca şi sigur, că este în joc şi vre o putere mare, şi acésta o facem chiar cu ri- sicul de*a veni în confiict cu păre­rile desfăşurate în declaraţia, ce a lăcut’o ministrul-preşedinte Banffy la interpelarea lui Kossuth în afa­cerea, despre care vorbim.

Ca íntotdóuna, aşa şi de astă* dată, tractându-se de-o cestiune es- terióra, baron Banffy n’a declarat nimic, fără a se fi pus mai înainte în înţelegere cu ministeriul de es- terne. De aceea el a şi cetit de pe hârtia, părţile mai însemnate ale de- clarărei sale. Cu tóté astea, răspun­sul séu nu ne a putut linişti pe deplin.

A <\Î8 ministrul-preşedinte, că Grecia a lucrat în contra sfatului tuturor puterilor, că prin urmare ea merge de capul ei, şi a mai adaus, că puterile voesc pacea şi status quo în. Orient, de aceea vor procede în înţelegere. El a dat cea mai mare vină agitaţiunilor grecescî şi purta­rea Turcilor o înşiră numai ca una din căuşele încurcăturilor de a(}î în Creta.

Tóté bune şi frumóse. Póte că pentru moment lucrurile stau aşa, că nici una din marele puteri nu aprobă pe faţă pasul regelui Gheor- gîrios şi al guvernului séu. Esistă deci óre-care înţelegere esteriórá în­tre puteri. Inse pănă când ? Ce ga- ranţă avem despre durata acestei înţelegeri şi pentru c[iua de mâne? Aici e greutatea momentului.

Unii susţin sus şi tare, că nu­mai Anglia póte se fiă puterea aceea, care încuragiâză şi sprijinesce în as­cuns acţiunea Grecilor. Pănă acuma înse nu-i nimic dovedit. De ce se nu pótá sta Rusia la spatele Elini­lor, cari se arată de-odată atât de belicoşi? piarele englese au şi vor- bit de eventualitatea acésta, póte pentru ca se depărteze bánuéla dela Englesi, dór póte şi cu drept cu­vânt. De ce se nu fiă posibilj un

sprijin şi din partea Rusiei, când bunt cunoscute legăturile intime, ce legă pe împăratul Rusiei chiar cu acel principe George, care se află a<|î în capul espediţiunei navale gre­cesc!, despre care se anunţă, că a ajuns deja înaintea Caneei ? Princi­pele George este cel mai bun amic al împăratului Nicolae şi ne vom aduce aminte, că el a fost acela, care a călătorit cu actualul împărat rusesc în Japonia şi care a salvat viaţa Ţarului cu ocasiunea cunoscu­tului atentat.

Av6nd în vedere t<5te aceste şi alte împrejurări, nu mai putem să ne încredem orbesce în asigurările, că Europa vre numai pacea şi status qno, ce se dau din partea oficiului nostru de esterne, ci, în mănia tu­turor declarărilor optimiste, trebue în faţa celor ce se petrec să ne pu­nem din nou întrebarea: Cine stă la spatele Greciei ?

Din Bucovina.(Alegerile parlamentare. — Candidaţii Ro­

mânilor.)

Cernăuţi, 11 Februarie n.

Un mare gol se simte încă şi a<}l în rândurile conduoétorilor poporului român din Bucovina. Un glas puternic, ce pă- trunde şi emoţionâză mai ales inimile tine­rei generaţii în desvoltare, viu răsună acjl din CarpaţI pănă peste Prut, în frumósa ţeriş0ră şi cu înteţire ne íntróbá pe toţi de-opotrivă: Dâoă aţi lăsat poporul de baş tină al Bucovinei sé deoadă şi să piară de-alungul deceniilor, pentru*ce nu căutaţi mai ou dinadins să salvaţi şi să conservaţi cel puţin cât a mai rămas?

Unde ar fi astăzi şi acest părăsit po­por, dâcă ar fi avut în mijlocul său ade­văraţi conducători, cu dragoste deplină şi cu neolintit devotament pentru apărarea intereselor de viâţă ale poporului ? ! Puţini au fost însă de aceştia, şi mulţi au lipsit dela postul lor în decursul vremilor; ér stadiul, la care ac|i bietul popor român bucovinean e ajuns pe tóté terenele vieţii publioe, e trist şi îngrijitor. Cât mai ales pe terenul cultural-social s’a făout în câţi­va ani din urmă e mult, iărâ îndoială, dér e totuşi prea puţin, pentru oa fruntaşii acestui popor să stee în nelucrare şi la umbra indiferentismului. Şi mie unuia — acéstá impresie deprimátóre mi-o lasă chiar societatea politică „Concordia*, represen- tanta poporului român din Buoovina, prin atitudinea şi „activitatea" sa din present.

înţeleg însă situaţia, şi oausei ’i-aşl strica, dóoá bm’aşi ooupa aci şi chiar de astă-dată ou căuşele răului. Nu acéstá-mi este intenţiunea.

Constatat însă este, că de acestea sunt. Ar fi de sigur forte mult de dorit, ca oel puţin de aci încolo, o legătură mai strînsă şi mai intensivă să se producă în­tre fruntaşii poporului român din Buoovina şi între fraţii lor din celelalte ţări româ- nesol, fiă pe terenul politic-neţional, fiă pa cel sooial-cultural, pentru ca efecte să arate şi acţiunea románóscá din ţera fagilor. — Şi, Domne, ou cât drag şi mulţumire oe- tim noi Românii bucovineni orl-ce notă, ce pressa română din celelalte ţări o ia

oâto-odată despre păsurile şi afacerile nós- tre interne !

á-stácjí ce8tia cea mai ardentă, ce preocupă opinia publică din acâstă jumă­tate a monarchiei, sunt alegerile atât de apropiate pentru parlamentul din Viena, faţă de oarl mai ales Buoovina stă cea mai puţin păsăt0re. Ce-i drept, dela con­stituirea comitetului central electoral ro­mân şi dela începerea acţiunii acestuia, o agitaţiă óre-oare s’a pornit şi în rândurile alegătorilor români.

„Gazeta Bucovinei*4 tocmai în Du­merii săi din urmă a făout apel la alegă­torii din ţâră ai partidului naţional, insis­tând pentru constituirea prin districte a subcomitetelor de acţiune şi publicând lista celor trei candidaţi naţionali pentru trei cercuri electorale, nominaţi şi recomandaţi din partea comitetului electoral central în peraónele următorilor :

Dr. George Popovici pentru noua oarie electorală, aşa numită curie a 5-a (partea sudică Féu românâscă a ţării) cu locul de alegere Rădâuţ; loau Lupii, mareşalul ac­tual al ţării, pentru oomunele rurale din districtele: R^dăuţ, Solea, Suceava, Gura- humoruiui, Câmpulung si Dorna, ou locul de alegere în Rădăuţ; Eudoxîu baron Hor- mazachi, deputat în dieta ţării, pentru co­munele rurale din distnotele: Cernăuţ, Sa- dsgura, Storojineţ şi Şiret, ou looul de alegere Cernăuţ.

Toţi trei aceşti candidaţi ai partidu­lui naţional român sunt „acoept8ţIu, pre­cum se spune, şi de guvernul ţării, — decă peste tot mai póte ave încredere la Ro­mâni vr’o promisiune dată din partea aces­tui maşter guvern al Bucovinei.

Deşi faţă cu domnul Ioan Lupu şi jE. baron Hormuzachi mulţi inşi sunt cu óre-care reserve şi deşi pe améndoi ii de- sorise ou óre-care patimă o foiă locală ovreéscá pentru atitudinea lor moderată din periodul expirat al parlamentului, noi suntem în majoritatea absolută de acea oonvingere, că şi prin nominarea şi reco­mandarea aoestor doi candidaţi ai săi, par­tidul naţional, între actualele îtnpregiurărl politice din ţâră, a făcut o nimerită ale­gere. Améndoi sunt ounoscuţl oa bărbaţi serioşi şi cu simţ de iubire pentru intere­sele poporaţiumi şi ale ţării; améndoi se bucură de trecere şi influenţă în cercurile conducétőro.

Cât pentru candidatura d-lui Dr. George Popovici, neobositul şi valorosul ideal al tineretului din ţâră, — acésta pre- tutindenea este primită cu adevărat entu- siasm şi ca cea mai fericită. Bărbat tinăr încă, dér prin zelul său de admirat şi prin activitatea sa plină de abnegaţiune de păuă acum pentru tóté căuşele şi interesele eul- turale-naţionale ale neamului românesc din Bucovine, d-1 Dr. George Popovici este acjl idealul de muncă şi zel, de oonscien- ţiosă împlinire a datoriei şi de iubirea de neam nu numai pentru tinerime, ci pentru toţi de-opotrivă. Cele mai frumóse speranţe sunt ec}l legate de acest iubit compatriot al nostru în viitórea oarieră, oe ’i-se des­chide în viâţa publioă a patriei şi a statu­lui nostru. Insa-şl pressa locală neromână numai ou cele mai mágulitóre cuvinte în~ timpină oandidatura aoestui valoros fiu al patriei nóstre, pentru a cărei represenţă în parlament o fericire va fi, ér pentru noi o adevărată mândrie.

Numirea ofioiosă a candidaţilor pen­tru celelalte colegii eleotorale nu este înoă cunoscută.

Realegerea deputaţilor de p&nă acum însă, pentru curia marilor proprietari, a d-lor baron George Vasilco şi Dr. Stefano- wics, se privesce ca sigură. Singur manda­tul bravului şi venerabilului nostru repré­sentant Dr. Ioan Ţurcan, care atât de mari merite şi a câştigat în tot timpul său de deputat în parlament pentru biserică, şcolă şi pentru naţiune, se svonesoe, că ar fi ex­pus. Fapt e, oă p&rintele Ţurcan, în urma atitudinei sale desinteresate şi energioe, la guvernul ţerii este o personă rău văzută. JNu înţelegem însă păşirea, oe se plă- nuesce chiar de sus din oercurile înalte bisericescl în contra aoestui meritat băr­bat al bisericei nostre, când dênsul t6tă puterea şi activitatea şi-a jertfit’o numai dentru marile interese ale bisericei şi ale poporului. A faoe un schimb, după cum se intenţion0ză, între părintele Dr. Ţurcan şi între un călugăr-archimandrit oa părintele Calinescu, agreat acjl şi de capul bisericei, oa şi de guvernul ţării, nouă tot-déuna şi atât de duşmănos, — ar fi o degradare pentru biserică şi un periool pentru inte­resele culturale-naţionale ale poporului ro­mân. Er acest atentat nu ne vine să ore- dem, că se va puté comite mai ales din partea consistorului.

Românii să fiă însă bine pregătiţi pen­tru tôte eventualităţile. Fruntaşi şi alegă­tori, pretutindenea să-şi strîngă rêndurile, şi în cea mai perfectă armoniă şi solidari­tate să proceadă cu toţii în totă noţiunea ce ii-se impune. Asta li-o cere demnitatea şi causa naţională.

Raportorul.

Complicaţiunile din Creta.Cestiunea oretensă se complica din oe

în ce tot mai mult. Deja se vestesce, din isvor Turcesc, că o parte din trupele gre- oesci ar fi debarcat pe insulă şi că voindo oorabie turcâsoă să se apropie de ţărmuri ar fi fost bombardată de corăbiile grecescî. Prin urmare „prima puşcătură“ s’ar fi slo­bozit şi conflictul între Grecia şi Turoia ar fi devenit inevitabil, cu tóté stăruinţele puterilor de a susţinâ paoea. De asemenea se anunţă, că Grecii ar fi început a oon- centra trupeşi la marginile Tessaliei. Etă în deosebi ce se vestesce în privinţa aoes­tor întâmplări:

O telegramă din Constantinopole din13 Febr. n. anunţă următorele: „Eri au debarcat voluntari greci şi o mică parte a trupelor grecescî în Creta. Străinii din Can­dia au părăsit oraşul şi s’au retras pe co­răbiile srăine sub scutul trupelor turcesc!. După rapórtele consulilor din Creta, în Sitia au fost măcelăriţi de Creştini 300 Moha- medani şi în insula Inos 22. Şi în Kissamo au fost uoişl câţl-va Turci. Aici e mare târnă, ca nu cum-va în loourile unde Mo- hamedanii sunt împresuraţi de Creştini, cei dintâiu sé nu fiă măcelăriţi".

O altă telegramă tot din Constanti­nopole împărtăşesce ou aceeaşi dată: După comunioarea cercurilor ofioióse turcesc!, o oorabiă de răsboiu turcâsoă, cave venia din Candia, voind să debaroe tiupe şi gendarmî la un punct al ţărmurilor, a fost atacată de un.vas de resboiu greoesc cu trei puş- câturî şi a fost silită să se íntóroá înapoi. Uciderea Mohamedanilor în măi multe lo-

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 26,— 1897.

calilăţl din lăuntrul ídsulei se constată. Pe asemenea s’a dovedit debarcare deimţmi- ţiune şi voluntari din partea corăbiilor gre­cesc! Soirea, că corabia pancerată graoésoà „Hydra** ar fi puşoat asupra unei corăbii turcesc! se afirmă şi de фагц1 italian „Tri- bunaa.

In fine tot din isvor turcesc se anunţă următorele :

„Corabia de răsboiu grecésoá „Sphak- teria“ a sosit ou çése torpiliere înaintea portolui Canea. Colonelul Lambrides a de­barcat ou opt-4eoî de artilerişti şi ş0se tu­nuri aprópe de Haleppa, ca së bombardeze Canea. In nóptea de 12 spre 13 Febr. au debarcat pe Creta 800 voluntari greci cu 800 lă4l de muniţiune şi 300 lă4i victualii” .

In oeea ce privesce mişcările dela graniţele dintre Grecia şi Turcia, se anunţă din Salonic ofioiósei „Pol. Oorr.u următo­rele: „Se susţine, oă în filele din urmă s’ar fi împărţit pe sub ascuns între popu- laţiunea greoésoà de aie! câte va sute de pusei. Cercetările autorităţilor după emisarii, cari, după cum se spune, outreerâ de o vreme íncóoe vilaieturile Salonic şi Monastir, păaă acum au rëmas fără résultat. De altă parte se anunţă, ceea-ce înoă nu e confirmat pe deplin, că la graniţa Tessaliai se observăo concentrare a trupelor grecesc!. Se 4îoe, că în Rapsani, 4 kilometri dela graniţă, ar fi sosit douë bat&lióne de infanterie, o di- visie de cavaleriă şi o baterie de tunuri. De asemenea se susţine, că douë regimente şi c altű baterie sunt ooncentrate între Rapsani şi Yello. Mai departe se vestesce, că în Larissa au început a se forma le­giuni de voluntari şi că acolo a sosit un numër mare de pusei Henry-Martini cu muniţiunea necesară. Se 4’се» oă din Atena au sosit în Larissa 200 studenţi, ca së for­meze o legiune independentă.M

Faţă ou aceste evenimente şi svonuri, se înţelege, că opiniunea publică este forte agitată în Turcia. Etă ce i-se teîegrafézâ clin Constantinopol 4iaralui vieoez „N. Fr. Presse* în aoéstà privinţă : „Soirile sosite în 4ilel0 din urmă din Crefca şi din Atena, şi ou deosebire soirea despre pleoarea es­cadrei greoescî din Pireu sub oomanda prin­ţului Gheorghe spre Creta, mai departe soirile despre masacrele, pe care le-au fă­cut Greoii în Kiasamo, Castelli şi Sitia faţă eu Mohamedanii din aoeste localităţi, au produs în cercurile turcesoi de aici mare iritaţiune. Iritaţiunea acésta nu dom- nesce numai în sinul populaţiunei, ci şi la guvern şi în palatul împerătesc, unde sunt îngrijaţ!, că sosirea unei flotile comandate de un membru al familiei regeso! va irita şi mai mult spiritele celor din Creta şi va îndemna pe Grecii din insulă sè atace pe Mohamedanii din lăuntrul insulei. Afară de aceea se vede din rapórtele consulare în- naintate Porţii, că Grecia trimite necontenit voluntari, tunuri, pusei şi muniţiune nu nu­mai în Creta, oi şi în Macedonia şi oă la graniţa Tessaliei concentrézà trupe nume- róse şi grămădesce material de rësboiu. Faţă cu acéstâ situaţiune cestiunea refor­melor dispare ou totul şi privirile tuturor sunt îndreptate esolusiv asupra întâmplă­rilor din Creta. Se açtéptâ, că Porta va eşpune puterilor situaţiunea în modul oei mai hotărît şi le va arăta, oă va fl nea- përat de lipsă a lua inesnri militare, la cas când puterile n’ar isbuti să reţină pe Grec! dela continuarea demonst.raţiunilor în apele cretena şi la marginea Tessaliei“ .

Manifestul Cretenilor.Manifestul prin care s'a procla­

mat uniunea Cretei cu Grecia şi care fü presentat corpului consular din Haleppa este de următorul cu­prins :

„In numele lui Dumne4eu şi al pa­triei publicăm următorul deoret:

Deóre-ce este neîndoios, că constitu­ţia, ce ne-a dat’o anul trecut Europa nu se póte eseouta, oeea oe o dovedeso în de ajuns actele de vandalisme şi de enzime săvârşite de cătră poporaţiunea musulmană şi de cătră trupele regulare turcesc! la po­runca guvernului central al Sultanului; de-

órö*oe o nouă încercare pentru a duce în împlinire acésta conatituţiă ar avea oa ur­mare numai niraioirea locuitorilor creştini ai insulei: proclamăm uniunea insulei Creta cu regatul Greciei libet e oa singura şi ne­strămutata nostră dorinţă şi ne rugăm pentru acésta de sprijinul întregei lumi civilisate.

Legăturile nóstre cătră Sultanul Osman, Abdul-Hamid I I . le privim de аф, încolo ca rupte şi învităm pe Majestatea Sa Regele Eiinilor, George 1. de a ocupa insula Creta oa pe o parte indissolubilă a liberului re­gat greceso.

Dat la Haleppa în Creta, la 25 Ia­nuarie (6 Febr.) a anului 1897, a celui dintâiü deia emanoiparea n0străa.

Din фиа când s’a publicat acest manifest fâlfăe în iota punctele ocu­pate de insurgenţi din şesul împre­jur de Canea stégul naţional gre­cesc alb-vânăt.

*Neliniştirea în urma întâmplărilor

din Creta.Se 4icef că mmistrul-preşedinte aus«

fcriac Badeni fimd întrebat de deputaţii po­loni, oe părere are despre încurcăturile oe s’ar putea nasce din espediţiunea la Creta, să fi răspuns, că cercurile ofioiale privesc situaţia cu lmisce şi cred, că va succede a se evita un conflict eventual.

Tot în acest sens a răspuns şi mmis­trul-preşedinte Bânffy ia interpelarea ce a făcut’o în şedinţa de Sâmbătă a camerei ungare Francisc Kossuth privitor ia ces­tiunea oretană.

Intre altele Kossuth a vorbit şi de scirea, că în Viena statul major-general s’a ooupat cu afacerea mobilisărei a oâ- tor-va divisiunî; că regimente unguresol ar fi destinate pentru mobilisare etc. Deşi de- monstraţiunea Greciei înoă nu însâmnă răs- boiui, pot să dea nasoere cu tóté aceste la complicaţiuni grava, cari ar putea së în- ourae şi monarchia nostră în răsboiu, de aceea Kossuth întreba: dâcă guvernul gre­ceso a oomunicat puterilor instrucţiunea, ce a dab’o flotei sale ? Dâcă puterile simt înţelese în faţa evenimentelor din Creta şi décà nu e înţelegere între ele, ce posiţiă ia monarchia nostră ?

Ministrul-preşedinte Bánfíy a declarat mai întâiü, oa soirile aduse de foi despre mobilisare nu sunt întemeiate. Mai departe 4ise, că guvernul nu e în posiţia de a se pronunţa meritorie asupra evenimentelor din Creta. Atâta póte spune însă, că pen­tru tristele stări din Creta sunt responsa­bile ouvintele secrete greoescî, car! agi- tézà necontenit. La acésta a dat prilegiu şi purtarea autorităţilor turcesc!, car! au pus pedece reformelor.

In fine 4ise, că procederea guvernu­lui turcesc s’a făcut în contra sfaturilor tuturor puterilor mari. Aceste puteri do­resc unanim oa în Orient să nu să turbure pacea şi status quo, şi oă diplomaţia lor se nisuesce a evita în Orient şi ou deosebire în Creta ori-ce complicaţiuni uôuë.

Сию-că în Viena se gândesoe 3a tóté eventulit&ţile o dovesce şi coferenţa militară ce s’a ţinut aoolo Sâmbătă sub presidiul împăratului. Au luat parte la ea ministrul de rëeboiü, baron Krîeghammer, cei doi miniştri ai armatelor teritoriale, şeful sta­tului major general Becîc şi mai mulţi co­mandanţi de corp. După oonferenţă au fost primiţi de împăratul în audientă coman­dantul marinei, admiratul br. S+erneck şi contele Goluchowsky.

*Din România soseso asemenea soiri

despre pregătiri militare în faţa evenimen­telor din afară.

Ministrul de rësboiü general Berendeiü a depus alaltăerl pe biroul camerelor o cerere de credit de 3,000,000 lei pentru aprovisionarea de oartuşe uemcărcate şi300,000 lei pentru piese de schimb nece­sare spre a se ţinâ în continuă bună stare a armele model 1893. Camera care a întâm­pinat discursul ministrului de rèsboiü cu aplause a admis urgenţa.

Tot în şedinţa acésta a camerei de-

piîtstul Epurescu a anunţat guvernului ur- măt6re» interpelare:

„In faţa soirilor grave şi din oe în ce mai alarmante ce sosesc din Atena şi Constantinopol şi care ne înfâţişeză ce inevitabil răsboiul dintre Grecia şi Turcia, şi fiind-că nu atârnă dela voinţa ntfstră oa aceste evenimente de-odată şi pe neaştep­tate să ia o forţă mai mare şi de natură a angaja chiar şi interesele României şi pentru liniştea spiritului public ;

„Am опбге să inserpelez pe d-1 pre­şedinte ai consiliului asupra următorelor puncte: a) dâcă Statul Român e în posi- ţiane de a faoe faţă orl-cărei eventualităţi,b) dâoă guvernul nu simte nevoe de cre­dite şi alte resurse estra-ordinare, c) decă putem compta pe aliaţi siguri la cas de trebuinţă,u

Guvernul oere oele trei 4*1*0 regula­mentare pentru a răspunde.

In faţa gravelor evenimente din Orient, „Ероса“ află, că personalul marelui stat major a fost mărit. La unele corpuri de armată, statele majore an fost complectate cu ofioerl de geniu. Afară de acâsta, d-1 general BerendeiO a luat măsuri pentru aprovisionarea arsenalului armatei cu o mare cantitate de pulvere.

CRONICA POLITICA.— 3 (15) Februarie.

Din Fiume se oomunică, că acolo a produs mare resens declaraţiunea din dietă a ministrului-preşedinte Banffy, o «re susţinu, că idea de-a treoe poliţia din Fiumein roânile statului ar fi fost dată chiar din partea Fiuma- nilor. In Fiume e un secret publio, că Banffy a cerut încă dela guvernorul Batthyani ca să-i presente un raport, în care să câră tre- oerea poliţiei Fiumanilor în mânile statului. Prin urmare Fiumanii sunt în olar cu aceea, oă Banffy a grăit un m'ire neadevér când şi-a permis a susţin0 în diptă ceea oe a susţinut.

*

Ca să împace turburările din Cubaşi să se pună capet răsboiului între colo­nişti şi ţera-mamă, guvernul spaniol a ho­tărît o introduce îu insula răsculată o se­rie de reforme, prin caro crede, că va puté împăca pe oei nemulţămiţl. Reformele acestea acordă locuitorilor din Cuba auto­nomie deplină administrativă. Comunele şi representanţele provinciale ’şl vor pute alege liber pe funcţionarii lor, şi puterea guvernorului general şi a guvernatorilor civili, denumiţi de regimul spaniol se va mărgini numai la supraveghiarea esecu- tărei corecte a legilor; totodată aceşti func­ţionari supremi vor avé să îngrijescă, oa budgetele hotârîte de representanţele pro­vinciale sé nu fiă treoute. Consiliul admi­nistrativ al insulei va oonsta din 85 mem­brii, dintre car! 21 aleşi, ér restul compus din dignitarî ai insulei. Guvernatorul gene­rai este numai preşedinte onorar al acestui consiliu cu totul independent. Consiliul acesta va avé să hotărască budgetul pentru Cuba şi totodată diferitele dări. Chiar şi vămile cad în competinţa acestui consiliu. Afară de aoeea locuitorii insulei vor ave drept a trimite deputaţi şi senatori în par­lamentul din Madrid. — Reformele «ceste* vor întră în vigóre imediat după pacifi­care şi se vor estinde şi asupra insulei Porto-Rioo.

SOIRILE Ol LEI.— 3 (15) Februarie.

Casina română din Braşov şi-a ţinut adunarea generală erl după amé4ï. Preşe­dintele d l advocat Sim. Damian deschide adunarea espunând activitatea comitetului în anul espirat. D-sa se r0gă apoi să nu mai fiă luat în combinaţiă la alegerea co­mitetului, deóreoe ocupaţiunile private îi absorb tot timpul disponibil. Din raportul oassierului reese că în decursul anului fon­dul casinei s’a sporit ou peste 400 fl. Din taxele membrilor încă s’au inoassat în anul trecut cu vre-o 100 fl. mai rnuit ca in anul precedent. Casina pier4ând în decursul anului pe regretatul său membru Nicolae

Str.èvo'iu, adunarea şi-a esprimat condolenţa prin sculare. Adunarea a procedat apoi la alegerea comitetului şi a biroului. Iosif Puşcariu, preşedinte; Lazar Nastasi, vice­preşedinte; Nioolau Bârsan, seoretar; Gri» gorie Bir ea, oassar ; George Navrea, eco« nom, ér ca membrii: Axentie Severu, Nic» Flustureanu, V. Вologa, V. Voina, N. P. Petrescu, Iordan Munteanu, I. Săbădeanut los. Maxim, Dr. E. Meţianu, Pomp. Dan,G. Zănescu, şi N. Barbuceanu.

Gustavo Sal vini, renumitul tragedian italian, va juca astădl în teatrul de aici cu trupa sa italiană pe „Hamlet*, mâne, Marţi, aceeaşi trupă va representa tragedia „Romeo şi Julieta**, tot de Shakespeare. Se ’nţeiege, că reprasentanţiunile se vor da în limba italiană.

Scire personală. D-nul Mihail JRussu, notar la tribunalul r. din Braşov, pe basa articolului de lege IV. din 1893 a fost înain­tat în sabr la trépta primă din olasa X.

Convertire în massă. Foile unguresc!, ca „Alkotmány5*, „Magyarország" şi altele, înregistrâză cu multă bncuriă „patriotică** scirea, că în oomuna Şieul mare din comi­tatul Bistriţa Năsăud, vre-o 89 de Români, bărbaţi şi femei, »r fi trecut dela biserica română greoo-orientală la biserîoa maghiară romano-oatolioă. Ceremonia treoerei s’a fă­cut într’un cartel al contelui Teleki, oare a pus la disposiţia nouălor oi rătăcite o odaiă din castelul său, care să le servéscâ de-ocamdată ca biserică. „Acestă conver- tireu, 4'o foile ungurescî, „© de mare în­semnătate şi din punct de vedere naţional, deóreoe acéstâ convertire a Româ,nilor însémnâ şi maghiarisarea lor.a — Nu seim, întru cât este adevărată soirea acésta şi întru cât nu. Ar fi de dorit, oa vre-unui din Românii din acele părţi să caute a informa publicul despre adevărata stare a lucrului.

Antichităţi romane în Bosnia. Ca oca- siuoea unor săpături, lâagă Srebrenicza (Bosnia), s’a &flat o basilioă, pe care se póte ceti inscripţia următore: T. Flavius bimilis duumvir quinquennalis. Acéstű basi- lică a fost edificată pe timpul împăratului roman Antonius Pius (138—161 d. Chr.) Tot în apropiere de Srebrenicza s’a mai aflat şi un mormânt din evul mediu îa care s’au găsit mai multe obiecte de mare valóre din punot de vedere etnografic şi antropologic, precum : căpăţinl de om, scule, ceroei, inele eto.

Scirî mărunte din România. Regele a dăruit ppntru victimele fómetei din India suma de 3000 lei.

— Joi séra, amicii d-lui. Nicolae F iii- pescu, candidului opoziţiei la alegerea de deputat din Galaţi, au dat un banchet în onórea acestuia. Au luat parte la banchet toţi fruntaşii partidului conservator, car! s’au aflat în Buouresci.

— Consiliul de miniştri a acordat so­cietăţi uugare de navigaţie dreptul de a face pontoné deosebite la T. Severin, Ca­lafat, T. Măgurele, Corabia, Zîmnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavode, Bră­ila şi Galaţi. Navigaţia unguréscà se va deschide la primăvară.

— Iu Buoureso! a apărut un c)iar cu numele „Gazeta Macedoniei*4.

— Marţî, 4 Februarie v., d-nul Lăsă- rescM-Lecanta va ţine în localul Ligei o oonferecţâ asupra „oestiunei naţionale în Maoedoniau. t

— Dş0ra Agata Bârsescu, care se află de câteva 4^e îû Buouresci a fost primită în audenţă de M. S, Regina.

— Se vor înfiinţa în Buouresci două fabrici nouă: una da pesmeţl şi alta de săpunuri şi torţe reşinose.

Speculaţiunile cu loteria de classlIn şedinţa dala 12 Februarie n. a oa-

merei ungare, după scurtă discuţiune a fost primit şi votat proiectul de lege priu oare se oassâză loteria mică şi se înlo- cuesce ou loteria de classâ. Marcăm câ­teva momente caracteristice din disouţiu- nile ivite cu acâstă ocasiune:

Rapartorul 2$em6nyi < is©, oă ei soie bine, cumcă acest proiect de lege din

Nr. 26.— 1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

§ punct de vedere moral şi social nu este unI câştig. Câştig er fi fost, décá simpla-I mente s’ar fi. decretat cassarea loteriei; dér | e întrebare, décá ar fi fost ooreot, lucruI cuminte şi just, ea celor oe jócá la loteriă t 80 li-ве aducă o uşurinţă, fără oa ei s’o fi [ cerut aoésta, şi ca sarcinele, pe cari aceştia < le eupórtá de bună voiă, её se arunce asu­

pra marelui public contribuitor? Patima de a juoa la loteriă nu se póte suprima prin paragrafl. In astfel de împrejurări, el re­comandă pentru primire introducerea lote­riei de classă, căci prin acésta oel puţin na sunt espuse la esploatare în primul loo

; olaeeele cele mai misere, mai neoulte şi mai superstiţiose ale societăţii. Spune apoi, că studiâud cestiunea, a aflat, că loteria mică a adus mai mari venite tocmai în

l anii aoeia, câud raporturile economice alel ţdrii erau mai vitrege. Raportorul arată, îni fine, oum are sé fiă loteria de olassă: tot î la o jumötate de an se vor pune în vân-

4&re 100,000 losurl, cari vor fi împreunate ou 60,000 de oăştiguri. Losurile vor fi îm­părţite în ş0se classe ; un los întreg, va­labil pentru tote şâse classele, va costa 160 coróne. Fiindcă cea mai mică, parte de los va ooeta 75 or., raportorul conchide, oă classele mai sérace ale poporaţiunei vor fi mai puţin espuse exploatărei acestor lo­terii şi de aceea o recomandă pentru

; primire. ф-'î Polonyi Geza c îoe, că décá statul nu

Í? «e póte lipsi de venitul, oe i-1 aduce pa­tima jooului de loteriă, atunol tot aşa de bine ar puté statul sé ia în administrarea sa jooul de cărţi „FerbW , TNisivasi'г etc. •Guvernul a despoiat ou loteria mică popo­rul oel sérao, acum cu loteria de olasse,

jj vré ső despoiă classele mijlocii. Pentru ve­nitul, oe-1 va aduce loteria de classe, nu merită a se cultiva patima jocului. Acest venit s’ar puté eăştiga uşor de esemplu prin o mică împuţinare a ovotei.

Fichler фее, că pănă aoum patima jooului la loteriă a secerat oele mai multe victime (3/4) din Budapesta; de aoi înainte ínsé t0tă ţâra va fi espusă acestei patime; agenţii loteriei de classe vor străbate pănă şi în oea mai din urmă colibă, oăol altfel nu va fi ou putinţă de-a pl&ssa câte 200,000 losurl în fiă-care an. Pentru a aduoe sta­tului un venit de 1,800.000 fl. la an, pu­blicul trebuia sé plátésoá pănă aoum la lo* teria mică trei milióne fi.; de aoi înainte însă, pentru a aduoe statului un venit tot atât de mare, publicul va trebui sé plá­tésoá la loteria de classă 16 milióne fior. 3j» loteria de olasse, ce s’a făout; anu 1 tre­cut din partea antreprenorului Heintze, aoesta a câştigat de fiă-care los câte 105 fl. In contra unor abusurî de felul acesta tre­bue ső se ia mésuri de apérare.

A mai vorbit în fine ministrul de fi­nanţe Luhdcs, accentuând, că statul are lipsă de loteria de olassă şi că nu se póte lipsi de aoest venit.

După acestea proieotul de lege a fost primit.

*

Fóia ungurésoá „Alkotmány* ocupân- <3u-se 0răşl într’un articul de fond ou co­mentarea marelor speculaţiunl, ce au sé se facă ou loteria de olasse, фее între altele:

„Pe pieţele Budapestei se aude ф- oéndu-se din partea poporului nepriceput, că pungaşii şi tâlharii plătesc statului dare după meseria lor şi în schimb pentru asta au liberă voiă de-a sevârşi hoţiile, numai oât sé le sévér§éscá cu dibâciâ. Vecjl bine, aoésta e o vorbă absurdă, dér ea dove- desoe, ce idei nutresee poporul nepriceput faţă ou lăcomia statului. Şi loteria mică l’a întărit pe el în acéstá credinţă, ér Io- teria de classă îl va întări înoă şi mai mult.. Loteria mioă a stors orucerii omului sérac în favorul vieteriei statului, — aoésta o sciau oei ce juoau la loteriă şi se împă- caseră cu idea de-a pierde, căci oel puţin cu oruoerii lor se îmbogăţi a statul. Dér oe va фое poporal oând va afla, oă de-acnm înainte nu cruoerii, ci fiorinii escamataţl din busunarele celor uşor orecjétorl au sé tréoá în busunarele d-lor aoţionarl, a spe­culanţilor, a bancherilor ?“....

Fóia ungurésoá face după aoesfea des­

coperirea, oă introducerea loteriei de classă este o urmare a mituirilor făcute cu ocasiunea alegerilor dietale. Pentru aoeste mituiri gu­vernului i-au trebuit bani, ér “'cei oe i-au dat banii, au pretins ooncesiunl. Astfel cjioe „A-nyu, a résárit idea înfiinţărei unei so­cietăţi pe acţiuni, oare sé speculeze cu lo­teria de classă. Acéstá societate s’a con­stituit în ascuns încă de-»tunol, ocupând loo în direoţiunea ei şâse deputaţi dietall, anume: Benke Gyula, directorul băncei din Budapesta; Sámuel Lazar, membru în direoţiunea aceleaşi bănci, Egyedi Arthur, de-asemenea membru în direcţiune; apoi Neumann Ármin, Radocza János şi Wolfner Tivadar.

In folosul acestor oinstiţl „patrioţîu perciunaţi este introdusă aşa-dâră loteria de olassă.

Datoria de stat a Austro-Ungariei.Datoria de stat a Monarchiei austro-

ungar e este de present de 8,544,886.528 fl. şi interesele acestei datorii împreună cu su­mele de amortisare au fost în a. 1896 în sumă de 289,933.701 fl. v. a.

Datoria de stat a monarchiei cresoe în continuu şi istoria ei nu e nici decum ímbucurátóre.

Dăm aiol, după scrierea „Die Oesterr.- Ungarisohe Monarchie** de Prof. Dr. Friedr. TJmlaufty ce tocmai apare într’a treia edi- ţiune, datele principale privitóre la istori­cul acestei datorii şi la starea ei actuală.

Cu împrumutul silit din a. 1703 (pe timpul résboiului de succesiune pa tronul Spaniei şi a résoólei Rákooziane) s’a înce­put şirul aoelor împrumuturi nefaste, oare au sguduit financele statului mai mult de un 8eoul şi a introdus deficitul în econo­mia statului oa o bolă cronică. Résboiul de şâpte ani (1756—63) încă a pricinuit şepte împrumuturi. In 1781 datoria de stat a Austriei se urca la suma de 286*9 mii. fl., pentru care se plâtiau oa interese 11*4 mii. Résbóiele oele mari contra Franciéi dela sfârşitul vócului trecut şi dela începu­tul celui de faţă încă a păgubit gróznic visteria austriacă. In anul 1796 s’a făcut primul împrumut de loterie şi în deoeniul 1792—1801 s’au făcut cu totul 13 împru­muturi. Şi mai deplorabilă s’a făout starea financiară între anii 1802 şi 1809. In a. 1803 datoria de stat ajunsese la 792*7 mii,, érá interesele la 23*5 mii. fl. anual. Sgu- duirea grozavă a fin an celor caus&tă prin îndelungatele résbóie cu Napoleon Bona­parte a adus după sine bancrotul din a. 1811, când íntrégá datoria de stat, soco­tită în monedă convenţională, s’a redus la jumötate (din 488-2 mii. la 2441 mii. fl.) Ca sé vindeoe în cât-va réul causat prin nenorocita patentă din 1811, guvernul a luat în 1818 disposiţiunT, oa posesorii de obligaţiuni, carî fuseseră reduşi la jumé- tate interesele, încet cu încetul sé capete interesele originale (promise la început). Pănă în 31 Deoemvre 1867 s’au reintegrat din suma amintită a datoriei oelei vechi 352 2 mii. fl. monedă oonvenţională.

Pănă în 1 Ianuarie 1848 datoria de stat s’a uroat într’aceea la 1176*3 mii. fl., érá interesele la 47*4 mii. Anii 1848 pănă la 1859 plini de turburărî interne şi com- plioaţiunl în afbră, au sguduit aşa de tare împârăţia şi financele ei, încât în aoest restimp datoria s’a uroat la 2387*3 mii., eră interesele anuale la 109*8 mii. fl. Acuma a urmat o periodă do economiâ sistematică, care ínsé totuşi n’a putut îm- pedeoa înmulţirea datoriei de stat. In 1 Ianuarie 1875 acésta se urca la 2735*7 mii., interesele la 109-5 mii. fl. De atunol, crescând tot mai mult deficitul budgetar, şi dateria de stat se înmulţi repede, aşa înoât în 1 Ian. 1881 el ajunse la oifra de 8167*8 mii. fl. Iutroduoendu-se încă după aoeea bilanţuri mai favorabile în econo­mia statului, ea începu a scădâ şi în 1 Iulie 1896 se reduse la $3899*7 mii. fl.

De óre-oe ínsé într’aceea şi datoria separată a celor doué părţi, oare oonsti- tueso monarchia (Austria şi Ungaria) ores- ouse fórce mult, ne putem face o ideiâ de­plină despre datoriile monarchiei, numai decă vem socoti pe lângă suma de mai

sus şi datoriile separate ale ambelor părţi.Aici este de observat, că 1a încheie­

rea pactului dualist datoriile de stat ale Austriei contractate înainte de 1868 n’au fost luate între afacerile comune. Cu tóté acestea ţările coronei ungare plătesc în fiă-oare an o sumă anuală pentru acoperi­rea datoriei de stat flotante oomune, oare sumă a fost fixată pentru a. 1896 ou 41,141.805 fl. Cu învoirea delegaţiunilor se pot faoe şi împrumuturi noué comune. Ce­lelalte datorii de stat şi anume împrumu­turile oontraotate după a. 1868 preoum şi datoriile făoute pentru împroprietărirea ţă­ranilor nu sunt afaceri oomune, ci stau sub administraţiunea separată a ambelor părţi a monarohiei.

Datoria partioulară a ţărilor aastriace este de 1435,827,590 fl., érá a Ungariei în 1895) de 4.201,528,949. Cu totul aşa- dâră (soootindu-se şi datoria comuna), de 8,544,836,523 fl.

Pe când tóté datoriile monarchiei erau n 1 Ian. 1881 în sumă de 4747*9 mii. fl., în 1 Iulie 1896 au ajuns la cifra de 8544*8 mii. fl. Astfel pe oând în 1881 se venea pe un locuitor din monarchie 125 4 fl., în 1896 s’a venit 200 3 fl.

Dintre statele europene numai Franţa şi Portugalia au relativ o datoriă mai mare de stat oa Austro-Ungaria. După monarchia nóstrá urmâză imediat Ţârile de jos, Italia şi Anglia. Din conspectul următor se va vedé mai limpede staria datoriilor diferi­telor state europene.

1. Franţa (în 1892) 12,816 milióne fl. (378*3 fl. de oap.)

2. Austro-Ungaria (1896) 8,844 mii. fl. (200 3 fl. de oap.)

3. Anglia (1896) 6,624 mii. fl. (169 3 fl. de oap.)

4. Germania (1896) 6,183 .nul. fl. (117*9 de cap.)

5. Italia (1892) 5,728 mii. fl. (187*4 fl. de cap.)

6. Rusia (1896) 4,484 mii. fl. (43*8 fl. de oap.)

7. Prusia (1896) 3,238 mii. fl. (101*6 fl. de cap.)

8. Spania (1896) 2,406 mii. fl. (139 3 fl. de cap.)

9. Turcia (1895) 1,316 mii. fl. (62-2 fl. de cap.)

10. Portugalia (1895) 1,249 mii fl. (247 4 fl. de cap.)

11. Ţâr. de jos (1896) 917 mii. fl. (188-8 fl. cap.)

12. Belgia (1896) 909 nrl. fl. (141*9 fl. de cap.)

13. România (1896) 471 mii. fl. (87*2 fl. de cap.)

14. Grecia (1896) 383 mii. fl. (142 0 fl. de cap.)

15. Serbia (1896) 167 mii. fl. (72 4 fl. de oap.)

16. Svadia (1896) 161 mii. fl. (32 9 fl. de oap.)

17. Danemarca (1895) 117 mii. fl. (50*9 de cap.)

18. Norvegia (1895) 81 mii fl. (40*8 fl. de oap.)

19. Bulgaria (1897) 68 mii. fl. (20*8 fl. de oap.)

20. Elveţia (1896) 33 mii. fl. (11*4 fl, de cap.)

21. Luxembarg (1894) 10 mii. fl. (52*1 fl. de cap.)

22. Montenegru — aprópe 1 mii. fl. (3 8 fl, de oap.)

Datoria tuturor statelor europene, care înainte cu 15 ani era circa de 45,000 mii. fl., astăc}! se urcă la 53,000 mii fl,% aşa că la 372*7 mii. locuitori în calcul mijlooiu se vin 142 fl. de cap. Astfel datoria publică a statelor europene a rém as în cei 15 ani din urmă realativ cam aceeaşi şi astfel re- laţiunile din diferitele state trebue că s’a schimbat în timpul acesta. In adevér da­toria publică în oele mai multe state s’a urcat în mod considerabil şi numai în An­glia, Spania, |Rusia, Turoia şi Elveţia s’a redus; prin plăţi în numerar s’a redus da­toria de stat numai în Elveţia şi Anglia.

Producţiuni şi petreceri.Bal la Aznga. Comitetul seoţiunei Pre­

deal al Ligei învită la balul, oe-1 va da în cjiua de 15 Februarie v. o. în salónele cantinei fabrioei de postav din Azuga. în­ceputul 8y2 óre séra. Intrarea: 3 lei de familiă, 2 lei de personă. Ţinuta simplă. Intre órele 12—2 banohet.

*

Casina română din Beiuş va arangia în favorul biblioteoei sale, în „Sala ospő- tăriei opidane“ de acolo o petreoere da dans în 27 Februarie n. 1897. Intrarea: Pentru personă 1 fl. Pentru familiă 2 fl. începutul la 8 óre séra. Ofertele marini- móse şi suprasolvirile se chitézá în public»

Concurs,Devenind vacant postul de învâţătore

la şcola de fetiţe confes. gr. oat. română din opidul Şomcuta-mare, pentru ocupa­rea acestui post se deschide conours pănă în 1 Mărţişor a. o. st. n. când va fi ale­gerea.

Emolumintele sunt: 1) Salar anual 300 fl. v. a. solvit regulat din cassa scó- lei, în rate lunari anticipative; 2) Relut pentru cuartir 40 fl. solvit în doué rate;3) Relut pentru îneălcjit 40 fl. din care este a se încălzi şi şcola; 4j Relut pentru sorip- turistic 2 fl.

Reflectantele au a dovedi ou docu­mente îu original ouahficaţiunea lor, îu sensul legilor de iustrucţiune în vigóre.

Postul se póte ocupa îndată după ale­gere, ori — eventual — numai cu 1 Sep- temvre a. o., ceea ce este a se declara es- pres în petiţiunile refleotantalor adresat» acestui oficiu protopopesc până la termi- nul indicat.

Şomcuta mare, f N. Soookut—Szatmár megye)j 12 Februarie n. 1897.

Ioan Şerb, Eliâ Top.protopop gr. oat., not. sen. şcol.preş. sen. şool.

ULTIME SOIRI.Câmpulung, 15 Februarie. (Telegr.

part. a „Gaz. TransM). D r. George Popovicï a lost primit în Dorna şi Câmpulung cu mare însufleţire. Pe basa programei partidului naţional el a fost declarat représentant al ţerani­lor români de aici.

*

Atena, 14 Februarie. Mişcarea resboinică cresce şi se măresce din oră în oră. Sunt chiămaţî sub stég toţi reserviştii celor trei am din urmă şi noue trupe au fost îmbar­cate pentru Creta.

Representanţii marelor puteri de aici se c(ice, că au demonstrat cu toţii în contra pornirilor guver­nului grecesc.

Atena, 14 Februarie. Sosesc soiri, că creştinii au atacat Canea, înce­pând s’o bombardeze.

DIVERSE.Frideric cel mare despre dnelanţi.

Friderio cel mare iubea fórte mult pe con­tele de Chasot, pe care îl invita adese-ori la masă, Intr’o 4* avu contele un duel, în care el omorî pe contrarul séu. Impöratul, trecând călare pe dinaintea looului, unde se petrecu duelul, (p8e contelui séu iubit odinioră cuvintele de despărţire: „Eu iu­besc fórte mult oficerii bravi, dér călăi nu-mi trebue în armata meau.

Ce petri scumpe sé pórte o damă? Odamă din clasa înaltă englesă s’a ooupat ou acésta temă şi ea în urma esperienţei sale 4ioe, că brilliantele şed bine unei dame vi ale. O damă seriosă, paoîuică sé pórte mărgăritare şi diamante. Frumseţa unei brunete se ridică mai mult prin rubine şi topase, decât prin brilliante străluoitore Unei dame blondine îi şede mai bine sma-v* ragde.

Proprietar: D r. A u re l Mureşianii.Redactor responsabil: Gregoriw Hlaior.

Pagina. 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 26— 1897.

Cursul la bursa din Viena.Din 12 Februarie 1897,

Beufca ung. de aur 4% . . . . 122.05Renta de oor6ne ung. 4% • • • 99.40Impr. oăil. fer. ung. în aur 4y2% . 123.—Xmpr. oăil. ier. ung. în argint 472% 101.75Oblig. oăil. ier. ung. de ost. I. emis. 121.—Bonuri rurale ungare 4% • . • 97.50Bonuri rurale cro&te-siavone, , . 98,—impram. ung. ou premii . , , „ 152.—Losurî pentru reg. Tisei şi Segedin. 140.—Renta de hârtie austr.................101 70Renta de argint austr.................Benţa de aor «uete, . » « . » î^osurî din 1860 , ; t .Âoţii d® ale Băaoei anstro-ang&ră. Âoţii de-ale Băncei ung. de credit. Aoţii de-ale Băncei austr. de credit, Napoleondori . . . . . .Mărci imperiale gemane . . London vista . . . . . .Paris vista . . . . . . .Rente de cor6ne austr. 4%. . Note ita lien e ......................

101.80 123.20 142.75 951— 396.50 364.- 9.52l/2

58.72 V2 119.90 47.60

100.45 4615

Sz. LOI— 1897 végr.

&NUNCIURI(inserţioni şi reclame)

Sunt a se adresa subscrisei administraţiun?. In caşul pu­blicării unui anunciu mai mufii de odată se face scădemenf, care cresce cu cât publicarea se face mai de multe-ori.

Admiri istr. „Gazeta Trans.“

Alólirott bírósági végrehajtó az 1881*ik évi LX . t. ez. 102. §-a ér­telmében ezennel közhírré teszi, hogy a brassói kir. törvényszéknek 5853— 1896 sz. a. kelt végrehajtást |rendelő és a brassói kir. járásbíró­ságnak 10476— 1896 sz. a. kiküldetést tartalmazó végzése folytán Kun Antalnak javára Kanabe Gergely és neje ellen 800 frt. s járulékai ere­jé ig elrendelt kielégítési végrehajtást alkalmával biróilag lefoglalt és 892 írt* 10 kr. becsült ingóságok u. m. házi bútorok és korcsmái be­rendezések nyilvános árverés utján el foguak adatni.

Mely átverésnek a 16516-—1896 sz. kiküldetést rendelő végzés foly­tán a helyszínén Brassóban Hirscher-utcza 1 szám alatt leendő eszköz­lésére 1897-ik évi F e b r u á r hó 19-ik napjának délután 2 órája ha­táridőül kitűzetik és ahhoz a venni szándékozok oly megjegyzéssel hi­vatnak meg,: hogy az érintett ingóságok az 1881>ik évi LX . t.-cz. 107. §-a értelmében a legtöbbet ígérőnek becsáron alul is el fognak adatni, a netaláni elsőbbségi igénylők pedig felhivatnak, miszerint jogaikat az említett t.-cz. 111 és 112 §-a alapján árverezés megkezdéséig érvénye­sítsék.

Az elárverezendő ingóságok vételára az 1881-ik évi L X . t.-cz. 108 §*a szerint fizetendő.

Kelt B r a s s ó b a n 1897 évi Február hó 10-ikén.B o r s o s ,

kir. bírósági végrehajtó.

Nr. 1455— 97

PUBLICAŢIUNE.In pădurile orăşenesc! din Bra­

şov se v e n d pe cale de oferte şi licitaţiune pentru perioda 1897— 1902 următbrele cantităţi de trunchi de lemne şi anume în :

fag

m'

Z e n o g a, şi 1056 m G r ă d i ş t e , fag;

etatul anual 651 m3 3. bracj.1 şi m olitvî;

etatul anual 334

mOl o b u c e t , etatul anual 1248 fag şi 758 m3. brac|ï şi molitvî; G r e o t i s 857 m3. braeji şi mol. Oferenţii au de a-şi ascerne, în

3 Martie a. c. înainte de prânz la II óre

comisiunei în Bran în birtul de sub castel eventualminte pană în 2 Martie a. C. la prânz 12 ore subscrisului ma­gistrat ofertele închise, provecjute cu un vadiu de 10°/() din preţul de ofe- rare şi cu timbru de 50 cr., amin­tind u-se în ofert în cifre şi litere preţul de unitate per m., după păr­ţile de pădure şi soiul de lemne pre­cum şi dechieraţiunea, că oferentului ’i sunt cunoscute condiţiunile şi că ee supune lor.

In 3 Martie a. c. la 1/212 <5 re înainte de prânz se va ţine totde­odată în Bran licitaţiunea a căreia reflectanţii au de a aduce cu sine amintitul vadiu.

Condiţiunile de oferte şi licita­ţiune se află la oficiul orăşenesc fo- restieral în decursul drelor de oficiu spre esaminare din partea fiă-căruia.

B r a ş o v , 6 Eebruarie 1897.

ii85,i—3 Magistratul orăşenesc.

Cursul pieţei Braşov.Din 15 Februarie 1897.

Bancnote rom. Câmp. 9.45 Vend. 9.48Argint român. Gurnp. 9.43 Vend. 9.46Napoleon-d’orl Cump. 9.48 Vend. 9.51G-albeni Câmp. 5.55 Vead. 5.60Ruble rusesc! Cump. 126.— Ven i. —Mărci germane Cump. —.— Veni. —.—Lire fcuroesol Cump. — Vend. — .— Scris. fono. Albina 5% 100.75 Vend. 101.75

ZL£ers-u.l trenurilorpe liniile orientale ale căii ferate de stat r. u. valabil din I O ct. 1896.

B u d a p e i t a - F r e d e a l

Tren de

porsón.

Trenaocel.

Trenmixt.

Trende

persón.

Trenaccel.

10-8.301

8.052.15

11.21 4161.33 5.483.42 7.083.58 7.154.38 7.435.20 8.185.43&32 9.077.16 9.378.07834 10.378.49 Tr. prs.

11.109.06 11.27

10.12 12 3010.42 12.5711.01 10911 09 1.1611.31 11.4011.48 11.5512.0512.3312.471.181.342.132.323.043.404.035.346.126.417.168.-3.554405.10

12.00

5.108.00

1.222.198.32 3.515.136.147.32 8.21 8.40 9.09

10.40 11.25 11 49 11.59 12.29 12.55 130 2.08 2.27 3.11 3.31 3.46 4.08 4.45 5 27

8.055.459.02

11.331.482.063.03 3.45 4.06 4.53 5,326.246 592.17 2 52 4 45

2009.15

11.1912.472.112.182.50 3.26

4.174.50

555

5.39 6.08 6 19 6.57 7.30

6 12 7.508.379.079.40

10.2511 .-

12.261118 30

6,116.277.27 7.50

8.17 8.33 8.38

9.09 (V

9.42! sos.

pl.

ÍSOS.\

pl» >

$SOS.

pi-

SOS. t pl. f

9.449.59

10,2210.5111.12I2.26j12.581,151.342.092 193 01 3 319.30

pl.

VSOS

Viena . . . B u d a p e s t a Szolnok P.-Ladány.

Oradea-mare

Mező-Telegd Rév . . .Bratca . . Ciucia . . B.-Huiedin $hârHu ,

Cluşiu . .

ApahidaGhiriş . .Cucerdea .Uiuóra . .Vinţul de susAiud . .

Teiuş . .

Ciăeiunel . Blaşiu . . Micăsasa .

Ccpşa-mică

Mediaş . . Elisabetopol Sighişora , Haşfalâu . Homorod . Agoşton falva Apaţa . . Feldióra

Ií Pl- Isos.

pl ] Braşov

lsos.

Timiş . . P r e d e a l Bucuresol .

pl.sos.

f pl. Isos.

Ipl.

80S.

Trende

persón.

í pl. Isos.

tApl.

1.557 .-

Trenmixt

3.371.19

11.0410.4410.079.309.108.327.546.54 6.13

L»-

Ti. expi.02 2•2 ca

«3.363.18

2.48

2.15 2 12

1.401.06

12.5211.54

1111

10.1010.059.399.125 35

8.00 7 10 6.13 5.38

'5.49 4.59 3.18 2 23 5.245.02 3.37 3.06 2.492.41 2.17 1.55 1.29

12.5512.40 12.0111.41 11.1410.55 10.219.42 9.12 7.457.02 6.365.585.085.204.14 3.329.15

Trenaocel.

1557.405.313.562.37 2.31 2 01 1.34

12.5212.20

11.011045

9.238.49

8.238.06

Trenaceel.

Trende

persón,

7.201.50

11.4410.038.438.388.117.46

7.086.89

5.23tr.pers,

4.354.032.552.252.082.001.381.17

6.208.104.282.17

11.3211.1710.4210.089.509.198.377.37 7.-, 6.45 6.27

12 57 12.32 11.59 11.28 11.10 11.05 10.48 10 18 9.43 9.19 7.38 7.22 6.48 6.33 5.57

5.204.143.32

5.124.334.27 4.20 3.59 3.38 3.06 2.40 2.26 1.54 1.35 1.01

12.4512.1611.3311.1610.039.259.018.28 7.48

I w l t l r i s — T u r d a

trende

persón.

trenmixt

7 33 7.53

11 , -11.20

trenmixt

trende

persón.

5.—5-20

10.2110.41 I Ghiriş

Tarda

trende

persón.

trenmixt

î 5.054.45

10.3010.10

trenmixt

3.203.00

trende

persón,

9.128.52

Copşa-mică — Silitim — A v rig — F ăgă raşTrentren

persón. mixt

2.203.574.19

trende

persón.

4 45 6.35 7.014.346.168.42

11.551.251.48

trenmixt

7.108.509.152.053.586.35

3 13 3 39

pl. Copşa mică Oon& . .

sos.

Ivrîg . 809. Făgăraş

trenmixt

9.348.117.447.296.028.28

Trenmixt

3.05127

12.57ce- <ă

trende

persón.

trende

persón,

6.255.07440

12.3511.0110.308.577.164.30

S i m e r i a (Pisti) — H u n e d ó r a

trenmixt

6.156.387.13

trenmixt

11.35 11.54 12 20

trenmixt

trenmixt

4.254.485.23

10.2810.4611.12

trenü trenù mixtü mixtü

fg r a s

Simeria.....................Cerna..............................Hunedóra.................

« v - K ê r a

4.50 10.25 3.104.34 10.05 2.54

1 4.10 9.38 2.30

trenű trenü mixtü mixtű

8.348.147.45

trenümixtü

8.3510.28

trenümixtü

trenümixtü

4.556.36

BraşoYZerneştî

trenümixtü

Î 7.446.20

trenümixtü

trenümixtü

1.2912.05

i l u r e ş - l i f i â i t ş — B i s t r i ţ a4 .- 5 03

9.088.288.013.15

Cucerdea — Oşorlieiu — Regli.-săsesc.

Trenmixt

Trende

persón.

Trende

persón.

Trende

persón

Trenüde

persón.

Trenűde

persón.

Trenüde

persón.

Trenümixtü

2.30 8.10 3.11 10.59 pl. Cucerdea . . sos. i 7.45 2.36 8.31 12.42319 8.51 3.52 11.40 Ludoş . . • 7.02 1.58 7.38 9.59412 9.37 4.37 12.26 Cipău . . . 6.28 1.19 6.55 11.015.12 10.27 5.26 1.14 sos. \

Oşorhei / P1- 5.34 12.25 5.50 9.545,40 10.42 5.36 pl. • Isos. 9.20 5.04 9 357.14 12.16 7.14 *} sos. Begh.-săs.. . pl. 7.54 3.30 8:05

6 487 38 8.33 9 07 9.59

* 9.10 4.20110.28 5.85cl2 41 sC *3» 1.54 1 3.02 1. 3.41

4.55 N. M

arţ!

com

unic

« *

Mureş-tndoş . . .Z a u .....................Ţagn-Budatelio . . St. Mihaiu de câmpieLe chiu ţa .................Ş.-Mâghiăruş . . . Bistriţa . . . . .

6.465.49-j asGST « « “3 «£ CÓO S

7.216.244.503.442.482.011.16

a <jî25 ►T £• Pg ® BÍL »CC* CD-9.4o 8.46 7.43 6. 2 5 55

A r a d - T i m i s ó r a6.207.088.01

12.47

11.25 5. 9

12.15 6.141.10 7.398.47 12 27 5 10 9

AradVingaTiinişoraSeghedin.

à 10.43 3.449.42 3.018.20 2.—

6 05 2 30 10 05

10.5510.U 9.102.15

S i b i i u — C i s n a d i e . Siglii§óra-Odorlieiu-§écuesc.trenümixtü

trenümixtü

trenümixtü

trenümixtü

trenümixtü

trenümixtü

trenümixiü

trenümixtü

5.30 2.15 pl. Sibiiu . SOS. 7.10 9.20 322 11.08 Sighişora . . . 9.51 5.325.42 2.27 „ Seleniberk » 6.57 9 07 3.54 11.48 Haşfaleu . . . 9.02 4.546.U6 2.5! „ Cisnadie P1 6.36 8.46 1 6.2U 1.59 Odorheiu-sëcnesc. 7.15 3 .-

N o t ă : Orele însemnate ?n stânga staţiunilor sunt a se ceti de sus în jos, cele însemnate însemaeză 6rele de n6pte.

în örépta de jos în sus. — Nuoaerii înouadraţî cu linii mai negre

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.