s t u d i u - sipoca393.research.gov.ro

www.poca.ro

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020!

| 1

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020 Axa prioritara 1: Administrație publică și sistem judiciar eficiente Obiectivului specific: OS 1.1. Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP Titlului proiectului: Consolidarea capacității instituționale a Ministerului Educaţiei şi Cercetării prin optimizarea proceselor decizionale în domeniul de cercetare-dezvoltare și inovare Contract de finanţare nr. 307/19.12.2018, Cod SIPOCA: 393, cod MySMIS: 116103 Beneficiar: Ministerul Educaţiei şi Cercetării/Direcția Inovare şi Infrastructură CDI

S T U D I U

privind oportunitatea unor măsuri fiscale simplificate pentru mediul de afaceri care să conducă la creșterea fondurilor private pentru

cercetare-dezvoltare și inovare

(RAPORT FINAL)

Rezultate Activităţi /

Subactivităţi

Pentru RP7 POCA –

A 3.2. A 3.3.

www.poca.ro


| 2

C U P R I N S

CAPITOLUL I. Principalii factori care impun măsuri menite să conducă la creșterea fondurilor de cercetare-dezvoltare și inovare.

CAPITOLUL II. Rolul stimulentelor fiscale în impulsionarea implicării sectorului privat în activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare.

CAPITOLUL III. Fundamentarea și elaborarea de propuneri de măsuri fiscale simplificate care să conducă la creșterea fondurilor necesare finanțării activității de cercetare-dezvoltare și inovare.

1. Măsuri pentru operaționalizarea facilităților fiscale existente. 2. Măsuri de simplificare fiscală și facilități noi. 3. Măsuri cu caracter general în sprijinul promovării și aplicării Măsurilor fiscale

CAPITOLUL IV Concluzii

www.poca.ro


| 3

I. PRINCIPALII FACTORI CARE IMPUN MĂSURI MENITE SĂ CONDUCĂ LA CREȘTEREA FONDURILOR DE CERCETARE-DEZVOLTARE ȘI INOVARE

Analizele efectuate pe bază rezultatelor obținute în urma cercetărilor efectuate în cadrul prezentului proiect, a unor elemente reprezentative privind realizarea obiectivelor Strategiei Naționale de Cercetare-Dezvoltare și Inovare pentru perioada 2014-2020 precum și alte analize reprezentative efectuate la nivel național, european și global au evaluat cât se poate de obiectiv poziționarea stării cercetării-dezvoltării și inovării românești în contextul actual și au identificat o serie de factori considerați esențiali în conturarea măsurilor menite să conducă la creșterea surselor de finanțare a acestui domeniu de activitate, dintre care menționăm:

- situația finanțării activității de cercetare, dezvoltare și inovare în România; - ponderea în continuă scădere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare și inovare în PIB; - lipsa de predictibilitate a finanțării activității de CDI percepută că principala povară administrativă

de către mediul de afaceri specific; - dinamica resurselor umane cu activitate în domeniul CDI; - analizele comparative cu celelalte state membre UE și situarea României față de media Uniunii

Europene, s.a.

Astfel, în anul 2020, România ocupa locul 51 în ierarhia mondiala a competitivității, dintr-un număr de 60 economii evaluate din acest punct de vedere, coborând cu 4 locuri în clasament, în anul 2020 față de anul 2014.

Poziția României în acest clasament este determinată de indicatori care privesc performanța mediului de afaceri și eficiența acestuia, eficiența politicilor guvernamentale, situația și dinamica infrastructurii și alți indicatori, analizați prin coroborare cu evoluția altor economii din clasament.

Cele mai reprezentative descreșteri înregistrate de România în raport cu alte țări, în perioada 2014-2020, se referă în principal la: subfinanțarea cercetării, exodul de inteligență, slaba susținere prin mediul legislativ a aplicării tehnologiilor performante și inovative, precum și a transferului de cunoștințe între mediul de cercetare și cel de afaceri (potrivit World Competitiveness Yearbook-2020).

Aceste rezultate reprezintă o reală provocare pentru factorii de decizie privind domeniul CDI, de a întreprinde măsurile necesare în vederea creșterii competitivității economiei prin inovare, promovarea unor politici publice eficiente vizând orientarea deciziilor majore ale domeniului către cerințele reale ale mediului de afaceri, către sprijinirea și dezvoltarea susținută a aplicării tehnologiilor performante și inovative, cu efecte nemijlocite în creșterea competitivității economice și totodată a calității vieții populației.

Experiența internațională arată clar faptul că, trecerea la abordarea sistemica a inovării a condus în mod implicit la creșterea în complexitate a activității de cercetare-dezvoltare și a atras după sine și diversificarea modalităților de susținere a domeniului prin instrumente noi, cum sunt:

www.poca.ro


| 4

- alocări bugetare către unități de cercetare-dezvoltare-inovare prin programe și proiecte, direcționate pe obiective de politici publice clar stabilite;

- politici financiare și fiscale constând în: o facilități fiscale adresate susținerii domeniului CDI; o credite guvernamentale destinate finanțării capitalului de risc cu dobândă redusă sau

nereturnabile, o mecanisme de garantare, asigurare pentru credite etc.;

- finanțări directe - pe termen lung - publice sau private, direcționate pe obiective clar definite; - finanțări dedicate, administrate de instituții specializate (fundații pentru știință și tehnologie,

consilii, etc.).

Nevoia de propuneri de politici publice adecvate României este impusă de cerința de a asigura răspunsul corespunzător la ansamblul problemelor sistemului de CDI în coroborare cu cerințele stringente ale economiei românești, astfel încât să se asigure o mai bună valorificare a oportunităților identificate și înscrise în Strategia Națională a domeniului (SNCISI-2021-2027). În acest context, prezentăm în continuare unele probleme reprezentative ale cercetării-dezvoltării și inovării în România, identificate în procesul de realizare a strategiei domeniului care ar trebui să reprezinte puncte de referință majore în promovarea celor mai adecvate politici publice pentru domeniul CDI., astfel:

- finanțarea publică a domeniului CDI nu este predictibilă; - deficiențe privind infrastructura necesară domeniului (instalații de laborator, infrastructura

informatică și administrativă etc.); - incapacitatea entităților publice de cercetare-dezvoltare de a se conecta la nevoile mediului de

afaceri și de a contribui la generarea unor produse/procese inovative; - lipsa unui sistem integrat de raportare a gradului de utilizare a rezultatelor de CDI obținute cu

ajutorul infrastructurii specifice; - lipsa unui cadru privind transparența politicilor de acces pentru toate structurile care au beneficiat

de fonduri publice; - activitatea de transfer tehnologic, inclusiv la nivelul entităților de inovare și transfer tehnologic este

“modestă” iar resursa umană este insuficient pregătită; - slaba conectare a mediului public de cercetare cu cel privat ceea ce a clasat România pe penultimul

loc în UE 28 în privința producției științifice rezultate din colaborarea mediului public cu cel privat; - numărul mic al întreprinderilor românești care desfășoară activitate de inovare, comparativ cu

media europeana, s.a.

Cele prezentate sunt numai o parte din problemele reale ale cadrului funcțional privind cercetarea-dezvoltarea și inovarea în România și reprezintă o motivare suficient de solidă pentru promovarea de politici și pârghii adecvate în vederea alinierii la inițiativele și practicile europene în domeniu.

Politica europeană în domeniul CDI ocupă un loc important în dreptul uniunii, odată cu instituirea unui program-cadru european pentru activități de cercetare. Începând din 2014, majoritatea finanțării UE pentru cercetare a fost grupată în cadrul programului Orizont 2020, cel de al optulea program-cadru

www.poca.ro


| 5

pentru cercetare și inovare al UE pentru perioada 2014-2020, care are scopul de a asigura competitivitatea globală a UE.

Pentru a încuraja implicarea IMM-urilor, Comisia a propus un instrument financiar specific care oferă granturi pentru cercetare și dezvoltare și pentru sprijinirea comercializării, prin acces la capital (finanțare pentru investițiile din faza inițială și din faza de creștere) și facilități de creditare (de exemplu, împrumuturi și garanții).

Conform Comisiei Europene, „principala provocare pentru România este … competitivitatea să scăzută”. Datele indică și o capacitate de comercializare foarte limitată a rezultatelor cercetării și inovării românești. Nivelul antreprenorialului, în mod special al antreprenorialului bazat pe inovare, este redus.

Mecanismele fiscale de finanțare indirectă a activităților CDI urmăresc să încurajeze investiția în cercetare și dezvoltare. România a acționat în această direcție în 2010 prin deducerea suplimentară a cheltuielilor pentru activitățile CD (majorată substanțial în 2013). Cu toate acestea, antreprenorii români nu beneficiază de potențialul deplin al acestor măsuri, neglijând deseori oportunitățile fiscale care le stau la dispoziție. În aceste condiții, se dovedește esențială comunicarea, unificarea practicilor fiscale și credibilizarea instrumentelor fiscale aflate la dispoziția firmelor cu activități de CDI, precum și simplificarea accesului la aceste mecanisme.

Strategia stimulează cererea privată, inclusiv a celei adresate sectorului public de cercetare, prin măsuri precum:

adoptarea normelor / procedurilor pentru deducerile fiscale de 50% asociate cheltuielilor CD; îmbunătățirea reglementărilor privind contabilitatea cercetării, în scopul de a înlesni definirea și

înregistrarea activităților CD private; campanie de informare asupra instrumentelor fiscale disponibile operatorilor economici privați.

Una din cauzele principale a nivelului scăzut al antreprenorialului întemeiat pe inovare în România este accesul dificil al IMM-urilor la surse de finanțare private, inclusiv la fonduri de capital private. Piața bancară nu susține suficient riscul antreprenorial, cu atât mai puțin pe cel bazat pe inovare.

În plus, mediul fiscal pare neatractiv pentru “start-up”-urile inovative și pentru fondurile de investiții care și-ar propune susținerea acestor companii. În aceste condiții, fondurile de capital de risc și de garantare pot activa sectorul bancar în susținerea inovării, determinând schimbări de comportament și în rândul operatorilor economici.

Prin Programul Operațional Competitivitate - Axa Prioritară Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare sunt susținute măsuri precum:

crearea, în cadrul unei scheme de ajutor “de minimis”, a unui fond de investiții cu capital de pornire („seed capital”) destinat antreprenorilor cu idei inovatoare, precum și a unui fond de investiții cu

www.poca.ro


| 6

capital de risc („venture capital”) și de creștere („growth capital”) destinat „start-up”-urilor inovatoare;

crearea, în cadrul schemei de ajutor “de minimis”, a unui sistem de credite (microcredite, credite pentru capital de lucru, credite pentru investiții de dezvoltare) cu dobânzi subvenționate în favoarea IMM-urilor inovatoare;

crearea unui sistem de garanții individuale, pentru acoperirea riscului tehnologic, în favoarea IMM-urilor inovatoare.

În prezent, programul de politici publice în România este structurat pe:

A. Politici macroeconomice – fiscalitate, buget:

simplificare, transparență, stabilitate și predictibilitate a legislației domeniului; profesionalism: constă în profesionalizarea managementului din sistemul public și întărirea

rolului consultantului fiscal; performanță: presupune creșterea economică ce are că bază o economie bazată pe inovație.

B. Economie:

implementarea unui alt model de politică industrială care să genereze creșterea economică inteligentă a României.

C. Fonduri europene:

Pentru perioada 2014-2023 România are la dispoziție o alocare financiară totală de circa 31 miliarde euro din fondurile structurale și de investiții. Din aceste fonduri România trebuie să susțină creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii ,coroborat cu reducerea disparităților regionale.

D. Politici publice privind:

turismul; IMM-urile; domeniul muncii și justiției sociale; administrație publică și politici regionale.

Printre obiectivele politicii fiscal – bugetare pentru perioada 2019 – 2021 menționăm:

stimularea, continuarea, consolidarea și menținerea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și inclusive;

alocarea unor sume importante pentru susținerea investițiilor publice, concomitent cu prioritizarea investițiilor publice semnificative pentru asigurarea consolidării infrastructurii și serviciilor;

www.poca.ro


| 7

crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea mediului de afaceri și stimularea investițiilor în sectoarele cu valoare adăugată ridicată;

simplificarea fiscalității pentru asigurarea unei creșteri economice sustenabile; stimularea consumului prin adoptarea de măsuri salariale și sociale pentru asigurarea protecției și

securității sociale pentru pensionari și categorii vulnerabile; dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de management al datoriei publice; consolidarea guvernanței bugetare, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor

publice; continuarea perfecționării legislației, în acord cu evoluțiile legislative în materie fiscală, la nivel

european; simplificarea legislației fiscale, că urmare a dialogului permanent cu mediul de afaceri; perfecționarea legislației fiscale în vederea contracarării fenomenelor evazioniste; continuarea implementării măsurilor fiscale cuprinse în Programul de Guvernare, în corelare cu

capacitatea de sustenabilitate bugetară.

Pe bază studiilor efectuate au fost identificate o serie de măsuri care, în opinia noastră ar conduce la simplificarea facilităților fiscale existente, acordarea de noi facilități pentru stimularea activității de CDI, măsuri dezbătute pe larg în cadrul workshop-urilor organizate de managementul proiectului pe parcursul semestrului II al anului 2020.

Capitolul următor al prezentului studiu este destinat analizei rolului stimulentelor fiscale în impulsionarea implicării sectorului privat în susținerea finanțării activității de cercetare-dezvoltare și identificării limitelor/obstacolelor care au împiedicat entitățile să beneficieze de o parte dintre facilitățile fiscale importante prevăzute de legislația fiscală din România.

II. ROLUL STIMULENTELOR FISCALE ÎN IMPULSIONAREA IMPLICARII SECTORULUI PRIVAT ÎN ACTIVITATEA DE CERCETARE -DEZVOLTARE ȘI INOVARE

Analiza experienței altor state privind facilitățile acordate sectorului CDI au evidențiat faptul că, pentru impulsionarea implicării sectorului privat în activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare un instrument eficient al politicilor guvernamentale îl reprezintă stimulentele fiscale (Anexa nr.1).

www.poca.ro


| 8

1. În România, activitatea de cercetare-dezvoltare este inclusă în prioritățile naționale cu rol determinant în strategia de dezvoltare economică durabilă (art.3 al OG 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare) astfel că, reglementările naționale în domeniul fiscal prevăd o serie de stimulente pentru susținerea activității de cercetare-dezvoltare și inovare atât pentru entitățile economice cât și pentru personalul care desfășoară activități în acest domeniu. Principalele stimulente fiscale prevăzute de legislația națională specifică sunt puse în evidență în cele ce urmează, cu scopul de a analiza și efectele generate de măsurile respective și limitele/obstacolele în realizarea efectelor scontate.

A) Pentru calculul IMPOZITULUI PE PROFIT, aferent activității de cercetare -dezvoltare, potrivit Titlului II “Impozitul pe profit”, art.20 din Legea nr. 227/2015 pentru aprobarea Codului fiscal se acordă deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal în proporție de 50% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități și se acceptă aplicarea metodei de amortizare accelerată și în cazul aparaturii și echipamentelor destinate activității de cercetare-dezvoltare. Totodată, orice entitate economică (inclusiv cele cu activitate de cercetare-dezvoltare) este scutită de impozitul pe profitul reinvestit în achiziția de echipamente tehnologice, calculatoare electronice și programe informatice produse sau achiziționate, inclusiv în bază contractelor de leasing financiar, puse în funcțiune și folosite în scopul desfășurării activității economice (art. 22 din Legea nr 227/2015).

Normele privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare și inovare la calculul rezultatului fiscal sunt aprobate prin Ordinul comun MFP-MENCS nr. 1056/4435/2016 și stabilesc condițiile cumulative de eligibilitate la acordarea deducerii suplimentare (art. 4 lit. a) și b) din norme). Totodată, la punctele 1 și 6 ale literei b) din art. 4 din norme, sunt identificate activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare care nu sunt eligibile.

De asemenea, la art. 5 din Normele de aplicare a Ordinului comun MFP-MENCS nr. 1056/4435/2016, se prevăd următoarele: “Pentru încadrarea activităților că fiind de cercetare–dezvoltare și inovare, MENCS, pe bază propunerilor Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare, se constituie Registrul experților pe domenii de cercetare-dezvoltare, prin Ordin al Ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice”.

Cu toate că Normele de aplicare ale Ordinului comun, cât și legea făceau vorbire despre Registrul experților pe domenii de cercetare-dezvoltare și inovare, până la această dată registrul nu a fost constituit astfel încât să devină operațional. Având în vedere bază juridică de reglementare a acestui registru - care în opinia specialiștilor nu este deloc solidă, trebuie efectuată o analiza juridică consistentă astfel încât să se decidă modul de continuare a reglementării astfel încât, să nu mai fie blocată aplicarea unei facilități fiscale importante.

Printre LIMITELE/OBSTACOLELE care au împiedicat mediul de afaceri să beneficieze de această facilitate menționăm:

- normele de aplicare a facilității prezentate nu acoperă toate cerințele ce se impun pentru aplicarea efectivă de către contribuabili a acestei prevederi;

www.poca.ro


| 9

- entitățile plătitoare de impozit pe profit au manifestat rezerve în aplicarea facilității, ca urmare a unor posibile abordări imprevizibile ale organelor fiscale, în acceptarea eligibilității cheltuielilor de cercetare-dezvoltare;

- unele entități au apreciat că efortul administrativ pentru întocmirea documentației necesare în vederea încadrării cheltuielilor efectuate în categoria cheltuielilor eligibile este prea mare.

De asemenea, în situația în care o entitate economică desfășoară exclusiv activitate de cercetare-dezvoltare și inovare, inclusiv activități conexe acesteia, beneficiază de scutirea de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate (facilitate aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2017, potrivit art.22 indice 1 din Legea de aprobare a Codului fiscal).

Această facilitate deși a intrat în vigoare de la 1 ian. 2017, până la această dată nu s-a putut aplica în mod coerent, că urmare a inexistenței normelor de aplicare a acestei prevederi - în contextul respectării reglementarilor în domeniul ajutorului de stat.

B) Potrivit Titlului III “Impozitarea microîntreprinderilor“, din Codul fiscal, microîntreprinderile care desfășoară activitate de cercetare-dezvoltare și inovare care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 47 din legea de aprobare, nu plătesc impozit pe profit ci impozit pe venit, calculat prin aplicarea unei cote de 3%, respectiv 1% la veniturile obținute, în funcție de îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 51 al titlului menționat mai sus. Aplicarea impozitului pe venitul microîntreprinderilor a fost gândită că o facilitate fiscală acordată acestor categorii de entități economice, deoarece pe de o parte simplifică sistemul de evidență contabilă și de stabilire a bazei impozabile, iar pe de altă parte asigură o mai mare predictibilitate în privința obligațiilor fiscale pe care trebuie să le plătească fiecare entitate.

C) Titlul IV “Impozitul pe venit” din Codul fiscal prevede că, persoanele fizice care desfășoară activitate de cercetare-dezvoltare și inovare sunt scutite de “Impozitul pe veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor”. Cota standard de impozitare pentru care sunt scutite persoanele fizice respective este de 10%.

LIMITELE/OBSTACOLELE menționate de mediul de afaceri în aplicarea acestei facilități se referă la faptul că, normele de aplicare a legii au introdus unele confuzii în aplicarea actului normativ de bază.

D) Titlul IX ”Impozite și taxe locale” din Codul fiscal prevede o serie de scutiri de la plata impozitelor și taxelor locale pentru domeniul cercetării-dezvoltării. Astfel, sunt scutite de la plata impozitului pe teren: terenurile Academiei Române și ale fundațiilor proprii înființate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepția terenurilor care sunt folosite pentru activități economice, precum și pentru terenurile instituțiilor sau unităților care funcționează sub coordonarea autorității pentru cercetare-dezvoltare și inovare, cu excepția terenurilor care sunt folosite pentru activități economice.

www.poca.ro


| 10

Pentru terenurile deținute de instituțiile specializate pentru cercetare (altele decât cele aflate în coordonarea Academiei Române sau a autorității pentru cercetare-dezvoltare și inovare), Consiliile locale pot decide reducerea impozitului pe suprafețele neconstruite ale acestora.

De asemenea, instituțiile sau unitățile care funcționează sub coordonarea autorității pentru cercetare-dezvoltare și inovare sunt scutite de plata:

- impozitului pe mijloacele de transport deținute; - taxei pentru eliberarea certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire; - taxele speciale și alte taxe locale instituite de autoritățile administrației publice locale, cu aprobarea

acestora.

E) Titlul VIII “Accize și alte taxe speciale” prevede scutiri de accize privind activitatea de cercetare-dezvoltare pentru:

- alcoolul utilizat că eșantioane pentru analiza sau ca teste necesare pentru producție ori în scopuri științifice;

- tutunul prelucrat, atunci când este destinat în exclusivitate testelor științifice.

2. Potrivit celor prezentate mai sus rezultă că, în România, stimulentele fiscale prevăzute de legislația fiscală specifică sunt reprezentative, problema majora ridicată de mediul de afaceri specific privește faptul că aplicarea în practică a reglementarilor în cauză a ridicat unele probleme, motiv pentru care abordarea propunerilor de politici publice în acest domeniu a vizat pe de o parte operaționalizarea facilităților fiscale existente, iar pe de alta parte propuneri noi vizând facilități fiscale care să stimuleze atragerea de resurse financiare pentru domeniul CDI și să consolideze procesul de elaborare și aplicare a reglementarilor fiscale specifice domeniului.

III. FUNDAMENTAREA ȘI ELABORAREA DE PROPUNERI DE MĂSURI FISCALE SIMPLIFICATE CARE

SĂ CONDUCĂ LA CREȘTEREA FONDURILOR NECESARE FINANȚĂRII ACTIVITĂȚII DE CERCETARE-DEZVOLTARE ȘI INOVARE

1. MĂSURI PENTRU OPERAȚIONALIZAREA FACILITĂȚILOR FISCALE EXISTENTE

PREZENTAREA MĂSURII nr. 1

Deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru activitatea de cercetare–dezvoltare, se calculează trimestrial/anual, iar în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează din profiturile impozabile obținute în următorii 7 ani consecutivi (art. 20 lit. a) și 31 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare). Facilitatea fiscală constă în acceptarea unui drept de deducere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare și inovare ale unui exercițiu financiar în proporție de 150% (respectiv deducerea integrală a

www.poca.ro


| 11

cheltuielilor de cercetare-dezvoltare și inovare eligibile, plus o deducere suplimentară de 50% din valoarea acestora).

SCOPUL FACILITĂȚII FISCALE nr. 1

Scopul facilității fiscale este stimularea dezvoltării activității de cercetare-dezvoltare și inovare a tuturor categoriilor de entități plătitoare de impozit pe profit. Acest tip de facilitate se aplică cu bune rezultate și fără dificultăți și în alte state ale Uniunii Europene.

CONTRIBUȚII PENTRU SUSȚINEREA MĂSURII nr. 1

În scopul consolidării operaționalizării acestei măsuri se consideră necesară promovarea propunerii de completare a Titlului II „Impozitul pe profit cu prevederi privind stimularea - pe o perioadă limitată de timp - a proiectelor aplicative de cercetare-dezvoltare și inovare, realizate în echipe mixte: mediul de afaceri-unități de cercetare-mediul universitar.

Dacă avem în vedere experiența altor state membre UE se poate analiza și propunerea ca pentru proiectele aplicative, realizate în echipe mixte limita de deductibilitate a cheltuielilor să depășească 50% (pe o perioada limitată de timp).

Pentru a nu exista interpretări prin care să se excludă - la aplicarea facilității - proiectele de cercetare-dezvoltare realizate în parteneriate propunem ca, prevederile pct. (4) al art. 20 din Titlul II „Impozitul pe profit” să se completeze astfel:

„ (4) Stimulentele fiscale se acordă separat pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din fiecare proiect desfășurat, inclusiv pentru proiectele de cercetare-dezvoltare realizate în echipe mixte: mediul de afaceri-unități de cercetare-mediul universitar.”


Aplicarea metodei de amortizare accelerată în cazul aparaturii și echipamentelor destinate activităților de cercetare-dezvoltare (art. 20, alin.1, lit b, și art. 28 ”Amortizarea fiscală” din Titlul II „Impozitul pe profit” din Codul fiscal).


Scopul facilității fiscale este reducerea cheltuielilor cu impozitul pe profit că urmare a recuperării fiscale accelerate a valorii mijloacelor fixe utilizate în activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare.

www.poca.ro


| 12

Potrivit art. 28 “Amortizarea fiscală”, măsura respectivă nu are limite de aplicare întrucât se referă la toate activitățile unei entități plătitoare de impozit pe profit, inclusiv activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare. Totuși, specificul activității de cercetare-dezvoltare și inovare generează în anumite situații un grad mare de utilizare, deosebit de intens, pentru anumite tipuri de aparatură și echipamente, situații care conduc la uzura efectivă înainte de expirarea duratei de utilizare estimată a acestora.

În procesul de cercetare științifică, că urmare a intensității utilizării unor echipamente, aparate, instalații, se produc frecvente defecțiuni iremediabile ale acestora, ori, se produc contaminări/infestări cu substanțele folosite în cadrul experimentelor, consecința fiind imposibilitatea reparării acestora.

Cercetarea efectivă a cauzelor unor evenimente/accidente generate sau urmate de explozii presupune întotdeauna simularea proceselor respective în laborator (de exemplu: accidente miniere; accidentele cu numeroase victime din Clubul Colectiv, Spitalul Piatra Neamț, Spitalul Matei Balș și altele).

Alte situații speciale și particulare sunt generate de activitatea de cercetare științifică în laborator, care presupune testarea repetată a comportamentelor unor materiale/substanțe supuse cercetării și a limitelor echipamentelor folosite – procese în cadrul cărora se pot produce colmatări iremediabile ale instalațiilor și alte procese fizice și chimice inerente, situație care justifică un tratament fiscal adecvat.


a) Având în vedere că această măsura este comună tuturor entităților plătitoare de impozit pe profit, pentru a veni efectiv în sprijinul activității de cercetare-dezvoltare propunem ca pentru anumite tipuri de aparatură și echipamente specifice unor proiecte de cercetare să se prevadă și o amortizare integrală a activelor respective, în anul fiscal în care acestea au fost puse în funcțiune. Măsura fiscală este impusă de gradul de utilizare deosebit de intens al unor echipamente în procese experimentale, situații care conduc la uzura efectivă înainte de orice durată de utilizare estimată a acestora. Totodată trebuie avută în vedere și uzura morală a echipamentelor de cercetare în special a celor care utilizează electronică, senzoristică și softuri. Sunt multe situații în care în proiectele de cercetare atât firmele cât și UCD-urile renunță la achiziționarea de echipamente din cauza contribuției financiare pe care trebuie să o asigure în astfel de proceduri (se decontează doar amortizarea pe perioada derulării proiectului).

b) O propunere de ordin general privind amortizarea aferentă unor echipamente specifice destinate unor proiecte de cercetare este1 introducerea la art. 20, alin. (1) din Cap. II „Calculul

1 Titlul II – Impozitul pe profit Capitolul II Calculul rezultatului fiscal

ART. 20 - Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare

(1) La calculul rezultatului fiscal, pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, definite potrivit legii, se acordă următoarele

stimulente fiscale:

www.poca.ro


| 13

rezultatului fiscal”, Titlul II ”Impozitul pe profit”, a următorului punct c): “Contribuabilii care desfășoară activitate în domeniul cercetării-dezvoltării și care achiziționează anumite tipuri de aparatură și echipamente, supuse unui proces de uzură deosebit de intens pe parcursul proceselor experimentale repetitive, specifice unor proiecte de cercetare, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în funcțiune a acestora sau pe durata realizării proiectului”.


Măsura propusă vizează scutirea de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate, pentru contribuabilii care desfășoară activitate de cercetare-dezvoltare și inovare.


Scopul măsurii propuse privește creșterea numărului de start-up-uri care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare, stimularea companiilor mari să-și înființeze entități distincte de cercetare-dezvoltare-inovare, stimularea alocării de resurse private și publice pentru susținerea activității de cercetare-dezvoltare-inovare.


Având în vedere că adresabilitatea facilității fiscale, așa cum este enunțată în Codul fiscal, vizează un număr nesemnificativ de entități care la această dată realizează exclusiv activitate de cercetare-dezvoltare sau inovare, se propune modificarea/reformularea2 art. 221, Titlul II „Impozitul pe profit”, din Codul fiscal, după cum urmează:

a) deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități;

deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit

dispozițiilor art. 31;

b) aplicarea metodei de amortizare accelerată și în cazul aparaturii și echipamentelor destinate activităților de cercetare-

dezvoltare.

(2) Stimulentele fiscale se acordă, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat, pentru activitățile de cercetare-

dezvoltare desfășurate în scopul obținerii de rezultate ale cercetării, valorificabile de către contribuabil, activități efectuate atât pe

teritoriul național, cât și în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele care aparțin Spațiului Economic European.

(3) Activitățile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea rezultatului fiscal

trebuie să fie din categoriile activităților de cercetare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea

desfășurată de către contribuabili.

(4) Stimulentele fiscale se acordă separat pentru activitățile de cercetare-dezvoltare din fiecare proiect desfășurat.

(5) În aplicarea prevederilor prezentului articol se elaborează norme privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-

dezvoltare, aprobate prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului educației și cercetării științifice.

2 ART. 221 - Scutirea de impozit pe profit a contribuabililor care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-

dezvoltare

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A31

www.poca.ro


| 14

„Contribuabilii care desfășoară preponderent activitate de cercetare-dezvoltare-inovare (veniturile realizate provin în proporție de peste 50% din activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare din total activitate), definită potrivit OG nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare, precum și activități conexe acesteia, sunt scutiți de la plata impozitului pe profit în primii 10 ani de activitate. Această facilitate fiscală va fi pusă în aplicare în condițiile respectării reglementarilor în domeniul ajutorului de stat”.

Normele metodologice de punere în aplicare a acestei facilități fiscale - în condițiile respectării reglementarilor în domeniul ajutorului de stat - se propun a fi finalizate împreună cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice.


Măsura privește scutirea de impozit pe venit pentru personalul de cercetare-dezvoltare, prevăzută prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 60 pct. 3, OUG nr. 32/2016 completată prin Legea nr. 136/2017, HG. nr. 1/6.01.2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și Ordinul comun nr .2326/2855 din 29 august 2017 privind stabilirea procedurii de acordare a facilităților fiscale prevăzute la art. 60 pct. 3 din Legea nr. 227/2015.

SCOPUL FACILITĂȚII FISCALE

Scopul urmărit de facilitatea fiscală analizată vizează creșterea atractivității locurilor de muncă din domeniul cercetare-dezvoltare-inovare, că urmare a creșterii veniturilor salariale ale acestora prin aplicarea stimulentului fiscal.

Aplicarea în practică a facilității fiscale analizate a fost îngreunată de unele confuzii generate, în mare măsură, chiar de normele de aplicare a reglementarilor menționate mai sus, ale căror prevederi s-au abătut de la legea de bază (potrivit numeroaselor sesizări ale entităților care le-au aplicat).

Contribuabilii care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare, definită potrivit Ordonanței Guvernului nr.

57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare, precum și activități conexe

acesteia sunt scutiți de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate. Această facilitate fiscală va fi pusă în aplicare în condițiile

respectării reglementărilor în domeniul ajutorului de stat.

www.poca.ro


| 15

La art. 60, pct. 3, lit. a), din Legea nr. 227/2015 se prevede “Scutirea se acordă pentru toate persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect de cercetare - dezvoltare și inovare astfel cum este definit în OG nr. 57/2002 cu modificările și completările ulterioare prin Legea nr. 324/2003, privind indicatorii de rezultat definiți. Prin HG nr. 1/2016, la pct. 2 din titlul IV, cap. I, Secțiunea I din Normele metodologice se prevede:

a) Scutirea prevăzută la art. 60 pct. 3 din Codul fiscal se acordă doar persoanelor care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1) din Codul fiscal, ca urmare a desfășurării activităților de cercetare-dezvoltare și inovare definite conform OG nr. 57/2002 cu modificările și completările ulterioare, care sunt cuprinse în proiectul de cercetare-dezvoltare și inovare.

b) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor că urmare a desfășurării altor activități decât cele de cercetare-dezvoltare și inovare prevăzute la alin. (1) nu beneficiază de scutirea prevăzută la art. 60, pct. 3 din Codul fiscal.

Din analiza celor două reglementari prezentate se constată că Hotărârea Guvernului, de aprobare a Normelor de aplicare a legii, deși de nivel inferior ca forță de reglementare, modifică prevederile legii și introduce confuzii majore în aplicarea actului normativ de bază.

Reglementarea de bază, Legea nr. 136/2017, modifică pct. 3 al art. 60 și prevede următoarele:

scutirea se acordă pentru toate persoanele incluse în proiect; scutirea se acordă în limita cheltuielilor de personal alocate proiectului; statul de plata se întocmește separat pentru fiecare proiect.


Se propune eliminarea punctului 2 (indice 1) din Secțiunea 1 Cap. I, Titlul IV din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG nr. 1/2016 cu modificările și completările ulterioare, având în vederea abaterea de la legislația de bază și crearea de confuzii majore în aplicare.

Se propune îmbunătățirea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, astfel încât să se clarifice corespunzător aplicarea facilități respective întregului personal inclus în proiectele de cercetare-dezvoltare-inovare (inclusiv proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare finanțate din fonduri nerambursabile sau proiecte/activități de cercetare-dezvoltare-inovare derulate în cadrul instalațiilor speciale de interes național.

De asemenea, se propune - modificarea corespunzătoare a Ordinului comun nr. 2326/2855 din 29 august 2017 privind stabilirea procedurii de acordare a facilității fiscale prevăzute la art. 60 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin includerea la art. 2 de prevederi referitoare la instalațiile și obiectivele speciale de interes național și la proiectele de infrastructuri de cercetare-dezvoltare finanțate din fonduri europene.

https://idrept.ro/00172813.htm

https://idrept.ro/00172816.htm

www.poca.ro


| 16

Argumentele privind extinderea aplicării scutirii prevăzute la art. 60, pct. 3, lit. a, din Legea nr.227/2015 la personalul care deservește infrastructura IOSIN, personalul care implementează proiecte de cercetare-dezvoltare de mari infrastructuri, derulate din fonduri europene și respectiv personalul implicat în activitățile suport care presupun abilități specifice în domeniu - sunt prevăzute în Anexa nr.2.

Este necesar să se definească conținutul noțiunii de echipa de proiect, astfel încât să se asigure ușurarea înțelegerii sferei de aplicare a facilității fiscale prezentate. Echipa de proiect este formată din personalul care contribuie în mod direct la realizarea proiectului de CDI (personal de cercetare-dezvoltare-inovare, cadre didactice universitare, personal auxiliar din activitatea de CDI) și din personalul care contribuie în mod indirect la realizarea proiectului (personalul din aparatul funcțional), respectându-se astfel terminologia și structura personalului cu activitate de cercetare-dezvoltare-inovare, definite conform legislației specifice.

2. MĂSURI DE SIMPLIFICARE ȘI PROMOVARE A UNOR FACILITĂȚI FISCALE - PROPUNERI NOI

PREZENTAREA MĂSURII FISCALE nr. 1

Se propune extinderea unor facilități fiscale privind plătitorii de impozit pe profit și la microîntreprinderile plătitoare de impozit pe veniturile acestora, astfel încât microîntreprinderile care înregistrează venituri preponderent din activitatea de cercetare și dezvoltare (peste 50% din total venituri) și sunt plătitoare de impozit pe veniturile respective să beneficieze de scutirea de impozit pe venit în primii 10 ani de activitate - similar cu propunerea care privește plătitorii de impozit pe profit.


Măsura își propune să recompenseze și să încurajeze activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare desfășurată de microîntreprinderi. Prin aceste îmbunătățiri ale legislației se urmărește realizarea unui tratament fiscal echitabil pentru microîntreprinderi, în concordanță cu facilitatea de care beneficiază entitățile plătitoare de impozit pe profit.

CONTRIBUȚII PENTRU SUSȚINERII MĂSURII nr. 1

Promovarea propunerii de introducere în cadrul Titlului III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” a unei prevederi prin care să fie exceptate de la plata impozitului pe venit acele microîntreprinderi care au ca obiect preponderent activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare (entități inovative) și care realizează preponderent venituri din această activitate (peste 50% din totalul veniturilor), astfel:

La art. 48 Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, după pct. (4) se introduce pct. (4) indice 1 și pct. (4) indice 2, cu următorul cuprins :

41 “Prin excepție de la prevederile alin. (3), persoana juridică Română care are ca obiect preponderent de activitate declarat cercetarea-dezvoltarea și inovarea și care realizează preponderent

www.poca.ro


| 17

venituri din aceasta activitate (peste 50% din totalul veniturilor) este scutită de la plata impozitului pe venit pe o perioadă de activitate de 10 ani, de la data intrării în vigoare a acestei prevederi”.

42 ”Microîntreprinderile care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare beneficiază de reducerea cu 50 % a impozitului datorat pentru veniturile obținute din activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare.”

PREZENTAREA MĂSURII FISCALE nr. 2

Stimularea prin măsuri fiscale a valorificării rezultatelor CDI.


Scopul acestei măsuri fiscale derivă din necesitatea promovării cu celeritate a unor măsuri de stimulare a valorificării rezultatelor cercetării. Aceasta se impune, dacă avem în vedere următoarele:

- gradul redus de valorificare a rezultatelor activității de CDI în România; - facilitatea respectivă este funcțională cu bune rezultate și în alte state membre ale Uniunii

Europene; - aprecierile Comisiei Europene, potrivit cărora “principala preocupare pentru România este

competitivitatea scăzută”; - datele indică o capacitate de comercializare redusă a rezultatelor cercetării și inovării românești.


Acordarea unui credit fiscal entităților care achiziționează în vederea exploatării brevete / licențe de fabricație. Cu valoarea creditului fiscal primit de entitatea achizitoare a dreptului de proprietate intelectuală se poate reduce obligația de plată privind impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, datorat bugetului statului.

a) Pentru facilitatea ce se are în vedere a fi acordată plătitorilor de impozit pe profit se propune că la art. 25 “CHELTUIELI”, punctul 4, lit. i) din titlul II “Impozitul pe profit” al Codului fiscal să se aducă următoarea completare:

“ i) cheltuielile de sponsorizare și sau mecenat și cheltuielile privind bursele private ……….. și cei care achiziționează proiecte de inovare și cercetare-dezvoltare aplicabile specificului acestora, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:

1) valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri …………,

2) valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

www.poca.ro


| 18

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.”

c) Pentru facilitatea ce se propune a fi acordată microîntreprinderilor, la Titlul III “Impozitarea microîntreprinderilor“ din CODUL fiscal se propune următoarea completare a art. 53 ”BAZA IMPOZABILĂ” alin. (3) din Titlul III “Impozitarea microîntreprinderilor”.

“ În cazul în care o microîntreprindere achiziționează case de marcat precum și brevete/licențe de fabricație, valoarea de achiziție a acestora se deduce din baza impozabilă în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcțiune/exploatare, potrivit legii.”

3. ALTE MĂSURI MENITE SĂ SPRIJINE APLICAREA ȘI PROMOVAREA FACILITĂȚILOR FISCALE PREZENTARE

Vizează crearea și asigurarea la nivelul autorității de cercetare-dezvoltare-inovare a unui nucleu de specialiști cu atribuții în elaborarea și implementarea metodologiilor/procedurilor de aplicare a legislației financiare/contabile și fiscale cu referire la domeniul CDI.

ARGUMENTARE

Decurge din rezultatele cercetărilor derulate pe parcursul proiectului SIPOCA 393, care au scos în evidență faptul că „antreprenorii români nu beneficiază pe deplin de potențialul facilităților fiscale actuale, rămânând neoperabile unele oportunități fiscale importante”.

Printre cauze au fost puse în evidență următoarele:

- inadecvarea normelor de aplicare a legislației fiscale la specificul activității de CDI; - comunicarea insuficientă; - lipsa de unitate în aplicare și altele.

Elementele care impun aceste măsuri decurg, în principal, din:

- particularitățile domeniului de cercetare-dezvoltare-inovare pe care uneori legislația în domeniu nu le poate acoperi corespunzător;

- nevoia de susținere efectivă a activităților de CDI, care reprezintă pilonul de susținere a evoluției tuturor celorlalte domenii de activitate ale economiei românești.

CONTRIBUȚII PENTRU SUSȚINERE

a. Crearea și asigurarea funcționării la nivelul Ministerului Educației și Cercetării a unui nucleu de specialiști (departament/serviciu/birou, după caz) cu atribuții concrete în elaborarea și

www.poca.ro


| 19

implementarea metodologiilor/procedurilor de aplicare a legislației financiare/contabile și fiscale cu referire la domeniul CDI, astfel:

- finalizarea parcursului legislativ al măsurilor inițiate în cadrul prezentei Politici publice cu privire la domeniul fiscal și asigurarea cadrului de operaționalizare a măsurilor și submăsurilor propuse;

- stabilirea - Setului de proceduri specifice domeniului CDI, componente ale Manualului de proceduri pentru domeniul financiar, contabil și fiscal și a programului de elaborare a acestora, astfel încât să se asigure practici legale și unitare pentru activitatea specifică CDI;

- Identificarea aspectelor din legislația specifică domeniului CDI care nu funcționează în mod corespunzător, a cauzelor care le generează și elaborarea, pe această bază a propunerilor de corectare.

b. Funcționarea pe lângă nucleul/structura de specialiști, a unui Colegiu consultativ pe probleme financiare/contabile și fiscale format din specialiști cu experiența reprezentativă în domeniul respectiv care ar urma să fie consultați asupra tuturor măsurilor legislative și metodologiilor de aplicare privind domeniul CDI. La data închiderii prezentului proiect, atât Nucleul de specialiști cât și Colegiul Consultativ este necesar să fie funcționale.

c. Elaborarea și aprobarea la nivelul autorității pentru cercetare-dezvoltare și inovare a programului de prelucrare, analiză și aplicare unitară a reglementarilor specifice domeniului CDI, care să se desfășoare în formatul unor work-shop-uri periodice (lunare, trimestriale, semestriale, după caz), ocazie cu care nucleul de specialiști să inventarieze și să propună modalități de perfecționare a cadrului legislativ specific.

d. Având în vedere dificultățile întâmpinate în procesul de implementare a facilităților fiscale aplicabile domeniului CDI, se propune analiza introducerii fazei ”pilot” pentru implementarea măsurilor de îmbunătățire detaliate anterior și stabilirea unor termene bine definite pentru perioada de derulare a acesteia.

IV. CONCLUZII

Din cele prezentate în capitolele anterioare rezultă că, în cursul procesului de punere în aplicare a obiectivelor Strategiei Naționale de Cercetare-Dezvoltare și Inovare privind perioada 2014-2020, au fost realizate unele obiective majore privind orientarea politicilor în domeniu prin promovarea de măsuri legislative, inclusiv în domeniul fiscal, pentru susținerea cercetării în sprijinul economiei românești, asigurarea unui mediu inovativ și de transfer tehnologic precum și de cointeresare a personalului de cercetare. În același timp, a rezultat că potențialul ansamblului măsurilor legislative promovate în domeniul CDI nu a fost valorificat corespunzător, fiind puse în evidență și principalele cauze și respectiv, limitele și obstacolele care au condus la această situație.

Orientarea politicilor în domeniul CDI pentru perioada 2021-2027 realizează o abordare integrată între obiectivele Strategiei Naționale de Cercetare-Dezvoltare și Inovare (SNCDI) cu cele ale Strategiei Naționale de Specializare Inteligentă (SNSI).

www.poca.ro


| 20

Astfel, Strategia Națională de Cercetare-Dezvoltare și Inovare abordează ansamblul obiectivelor strategice asociate fondurilor naționale, modelul investițional privind aceste fonduri pe programe și domenii (naționale, de frontieră, provocări societale, etc.), politicile transversale ce trebuie promovate și, nu în ultimul rând, concretizarea efectivă în obiectivele Planului National de Cercetare-Dezvoltare și Inovare (PNCDI).

Strategia Națională de Specializare Inteligentă aduce completările necesare privind viziunea dezvoltării prin specializare inteligentă, trasează obiectivele strategice asociate fondurilor europene, modelul investițional privind fondurile structurale, domeniile naționale și regionale precum și principiile de sinergie între programele respective.

În acest context, cercetările derulate în cadrul prezentului proiect au permis punerea în evidență a principalilor factori blocanți și stabilirea cu obiectivitate a planului de acțiuni care să asigure, pe de o parte promovarea facilităților fiscale prin propuneri de modificare a reglementărilor legale rezultate în urma cercetărilor și a dezbaterilor cu specialiștii, în cadrul workshop-urilor zonale realizate, iar pe de altă parte realizarea corelărilor firești cu celelalte proiecte și programe naționale în domeniul cercetării-dezvoltării.

De asemenea, s-a urmărit realizarea unor colective lucrative instituționale, cu atribuții concrete, prin care să se asigure finalizarea parcursului legislativ și operaționalizarea ansamblului măsurilor propuse, inclusiv adecvarea normelor și metodologiilor aferente la specificul domeniului CDI.

Punerea în aplicare a ansamblului măsurilor fiscale și a acțiunilor ce vor fi întreprinse pentru promovarea acestora, s-a apreciat că, nu generează costuri suplimentare de resurse financiare și umane având în vedere faptul că, domeniul CDI dispune de personal calificat și competent în vederea implicării cu succes în acest demers semnificativ pentru evoluția viitoare a cercetării-dezvoltării și inovării românești, potrivit obiectivelor celor două componente ale strategiei naționale a domeniului pentru perioada 2021-2027, menționate mai sus.

Bibliografie

- Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

- Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

- Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020 - Ordinul comun nr.1056/4435/2016 din 05.07/2016 pentru aprobarea Normelor privind

deducerile pentru cheltuieli de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal - OMCI nr. 350/30.05.2019 privind aprobarea Registrului National al Experților pentru

certificarea/expertizarea activității de cercetare-dezvoltare

www.poca.ro


| 21

- Comisia Europeană, Document de reflecție – Către o Europă durabilă până în anul 2030, Bruxelles, https://ec.europe.eu/commision/sites/beta-political/files/rp sustainable Europe ro V2

- Comisia Europeană – The European Green Deal, Bruxelles, 2019 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/european-green-deal-comunication

- OECD, 2019, OECD estimates of R&D tax subsidy rates – building up a curated time – series; - Burdus, E; Popa, I – 2013 – Fundamentele managementului organizației. Ediția a II-a, Ed.

PRO UNIVERSITARIA;

- https://codfiscal.net/46385/cercetare-dezvoltare-și-inovare-stimulentele-fiscale-în-România-studiu-kpmg;

- https://www2.deloitte.com/ro/ro/pages/tax/solutions/.html

https://ec.europe.eu/commision/sites/beta-political/files/rp%20sustainable%20Europe%20ro%20V2

https://ec.europe.eu/commision/sites/beta-political/files/rp%20sustainable%20Europe%20ro%20V2

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/european-green-deal-comunication

https://codfiscal.net/46385/cercetare-dezvoltare-si-inovare-stimulentele-fiscale-in-romania-studiu-kpmg

https://codfiscal.net/46385/cercetare-dezvoltare-si-inovare-stimulentele-fiscale-in-romania-studiu-kpmg

https://www2.deloitte.com/ro/ro/pages/tax/solutions/.html

s t u d i u - sipoca393.research.gov.ro

Documents