c u r r i c u l u m u l n a Ţ i o n a l - gov.md · web viewc u r r i c u l u m u l n a Ţ i o n a...

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Curriculum pentru disciplina

LIMBA STRĂINĂ I

Clasele II-IV

Chişinău, 2010

C U

R R

I C

U L

U M

U L

N

A Ţ

I O

N A

L

1

Echipa de revizuire a Curricula, anul 2010

Coordonatori: Ion Guţu, doctor conferenţiar, USM Eugenia Brînză, consultant, Ministerul Educaţiei

Autori: Ion Guţu, doctor conferenţiar. USMSilvia Voroniuc, LT “Prometeu-Prim”, grad didactic superiorElena Şapa, doctor conferenţiar, USMAna Gorea, doctor conferenţiar, USMTamara Lisnic, lector superlor, USMAurel Vatamaniuc, dr., IŞE Caraivan Ana, Liceul Teoretic LT „M.Kogălniceanu”, Chişinău, grad didactic superiorElena Genunchi, Liceul Teoretic LT „Hyperion”, Chişinău, grad didactic superiorZinaida Mîrzenco, Liceul Teoretic „Cervantes”, Chişinău grad didactic I Tatiana Petcu, Liceul Teoretic “Gh.Asachi”, Chişinău, grad didactic superiorCaraivan Ana, Liceul Teoretic LT „M.Kogălniceanu”, Chişinău, grad didactic superiorElena Genunchi, Liceul Teoretic LT „Hyperion”, Chişinău, grad didactic superiorLeonid Covali, Liceul Teoretic „Cervantes”, Chişinău grad didactic IZinaida Mîrzenco, Liceul Teoretic „Cervantes”, Chişinău grad didactic I Kojuşko Ludmila, Liceul Teoretic “D.Alighieri”, Chişinău, grad didactic superiorBotnari Violeta, Liceul Teoretic “D.Alighieri”, Chişinău, grad didactic superiorLoreta Gafton, Liceul Teoretic “M.Eminescu”, Chişinău, grad didactic superiorOxana Abramova, Liceul Teoretic ”Puşkin”, Chişinău, grad didactic superior Cazacu Angela, Liceul Teoretic “N.Iorga”, Chişinău grad didactic IFrumuzachi Victoria, DGETS Chişinău, grad didactic I

Anul de ediţie 2006Coordonatori: Ion Guţu, doctor conferenţiar, USM Teodor Balaban, doctor conferenţiar, USMEugenia Brnîză, consultant, MEAutori: Ion Guţu, doctor conferenţiar, USMAneta Guţu, doctor conferenţiar, ULIM Ion Dumbrăveanu, doctor habilitat, profesor universitar, USMGalina Burdeniuc, doctor habilitat, profesor universitar, USMElena Şapa, doctor conferenţiar, USMAna Gorea, doctor conferenţiar, USMTamara Lisnic, lector superior, USMVeronica Gărbălău, conferenţiar, IŞE Teodor Balaban, doctor conferenţiar, USM Cornelia Cincilei, doctor conferenţiar. USM Zinaida Radu, doctor conferenţiar, ULIM.

2

Echipa de revizuire a curriculum-ului:

Ion Guţu, doctor conferenţiar, USM Oxana Abramova, Liceul Teoretic ”Puşkin”, Chişinău, grad didactic superior Natalia Cojuhari, Liceul Teoretic "M.Eminescu ", Bălţi, grad didactic 1 Margarita Duşciac, Liceul Teoretic "Mircea Eliade” , Chişinău, grad didactic superior Linda Gajdusec, dr., specialist în limba engleză, SUA Maria Gîsca, Liceul "Prometeu Prim ", Chişinău, grad didactic superior Virginia Iastremschi, Liceul Teoretic " Nicolae Iorga ", Chişinău, grad didactic superiorZinaida Orfin, Liceul Teoretic " M. Eminescu ", Sîngerei, grad didactic superior Tatiana Toma, Liceul Teoretic "Petru Movilă", Chişinău, grad didactic 1 Aurora Ţurcanu, Liceul Teoretic "Liviu Rebreanu ", Chişinău, grad didactic 1 Tatiana Varsulenco, Liceul Teoretic "Ştefan Vodă ",Vadul lui Vodă, grad didactic 1

3

PRELIMINARII

Curriculumul la disciplina Limbi Străine I pentru învăţămîntul primar constituie un document conceptual integrator al disciplinei date şi este modernizat din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective la modelul centrat pe competenţe, adică pe produs sau pe achiziţiile finale ale procesului complex de proiectare-predare-învăţare-evaluare. E de menţionat faptul că formarea unui sistem pertinent de competenţe reprezintă un proces de durată, care poate avea caracter interdisciplinar şi/sau transversal, aşa încît nu putem vorbi de formarea unei competenţe doar în cadrul unei lecţii, modul sau semestru, cum ar fi competenţele comunicative sau socioculturale la Limba străină I. E un demers complex şi de mare parcurs educativ, care ţinteşte sfîrşitul unei trepte şcolare sau o poate chiar depăşi, lăsînd în seama lecţiilor, a unităţilor de conţinut şi a tri/semestrelor formarea de subcompetenţe în baza fostelor obiective de referinţă.

Comunicarea într-o limbă străină, recunoscută ca una din competenţele-cheie europene, se bazează pe abilitatea de a înţelege, exprima şi descifra gînduri, sentimente şi fapte atît pe cale orală, cît şi scrisă, la nivelul celor patru deprinderi integratoare (audiere, vorbire, citire şi scriere), într-o gamă potrivită de contexte sociale stabilite de Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi (CECRL) – profesional, public, educaţional şi personal – prin reajustarea la dorinţele şi nevoile individului. Totodată, domeniul comunicării într-o limbă străină apelează şi la abilităţi de interacţiune şi mediere, fiind completat în eventualitate de alte domenii educaţionale, definitivate de Curriculumul de limbi străine din Massachussets (CLSM), sursă ce a stat la baza elaborării în 2008 a unui alt curriculum din republică - Curriculumul de franceză pentru clasele bilingve (CFCB). Astfel, domeniul comunicării este completat de cel al culturii (formarea competenţelor socioculturale în baza familiarizării cu cele două culturi prin prisma limbii materne şi străine), comparaţiei (formarea mai ales a competenţelor metodologice prin prisma deprinderii de a învăţa să înveţi), conexiunii (formarea mai ales a competenţelor interdisciplinare prin prisma iniţierii în alte discipline) şi comunităţii (formarea mai ales a competenţelor civice de ordin atitudinal şi axiologic în cadrul comunităţii de origine (a limbii materne) şi a celei de primire (a limbii străine). Valabilitatea integrală a acestora ţine de formarea generală a individului pînă la ciclul de liceu. Pentru ciclul primar nivelul performanţei va fi atins şi realizat doar în cadrul domeniilor comunicării , cu sensibilizare uşoară în domeniile culturii, comparaţiei şi conexiunii între diferitele limbi, conform moştenirii şi cadrului lingvistic al individului, variind în baza celor patru deprinderi integratoare tradiţionale.

La modernizarea Curriculum-ului pentru ciclul primar s-a ţinut cont de următorii factori: specificul structurii sistemului de învaţamînt din Republica Moldova; experienţa acumulată în domeniul curricular de comunitatea profesorală din republică integritatea concepţiei curriculare la nivelul ciclului primar şi asigurarea continuităţii

predării în funcţie de contextul şi nevoile de comunicare ale elevului; recomandările documentelor europene privind achiziţionarea competenţelor-cheie în

cadrul învăţămîntului obligatoriu; racordarea competenţelor elevilor la nivelurile de performanţă prevăzute de CECRL; coordonarea conţinuturilor educaţionale cu disciplinele limitrofe ale ciclului primar ; ajustarea conţinuturilor educaţionale la particularităţile psihofiziologice ale elevilor. Factorii în cauză au determinat concepţia Curriculumului la disciplina Limbi Străine I pentru

nivelul primar să pună accentul pe formarea la elevi a competenţelor iniţiale de receptare şi producere a unor expresii sau fraze simple, de uz foarte curent pe teme familiare în formă orală şi scrisă, asistate de competenţele culturale începătoare, în calitate de fundament pentru dezvoltarea lor ulterioară la nivelul gimnazial. În acest scop, Curriculumul prevede eşalonarea corectă şi dozarea adecvată a materialului de program cu specificarea finalităţilor concrete pentru fiecare clasă aparte, cu luarea în considerare a particularităţilor de vîrstă şi de învăţare ale elevilor claselor primare. La finele învăţămîntului primar elevii vor poseda competenţe şi subcompetenţe la Limba străină I la nivelul A1 al descriptorilor CECRRL.

4

STRUCTURA CURRICULUMULUI LA LIMBA STRĂINĂ I PENTRU CICLUL PRIMAR

ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Statutul disciplinei

Aria curriculară Clasa Nr. de unităţi de conţinuturi pe clase

Nr. de ore pe an

Obligatorie Limbă şi comunicare IIIIIIV

3 unităţi de conţinut în evoluţie de la an la an

686868

Notă: Unitatea de conţinut echivalează cu o temă majoră a disciplinei Limba străină I.

Subcompetenţe, conţinuturi, activităţi

Clasa IIDomenii

Clasa IIIDomenii

Clasa IV Domenii

Competenţe specifice disciplinei

Clasa IIDomenii

Conţinuturi

Subcompetenţe

ConţinuturiActivităţi

Nivelul A1

Competenţe transdisciplinare

Clasa IVDomenii

Conţinuturi

Clasa IIIDomenii

Conţinuturi

Subcompetenţe


Competenţe-cheie/transversale

Strategii de evaluare

Bibliositografia

Strategii didactice

Domenii şi conţinuturi lingvistice şi tematice

Subcompetenţe


5

Preliminarii

Concepţia didactică a disciplinei

Curriculumul modernizat la Limba străină I este destinat profesorilor de limbi străine în calitate de document oficial şi în scopul facilitării şi eficientizării procesului de predare-învăţare-evaluare a disciplinei, servind desigur şi ca reper pentru autorii de manuale şi suporturi didactice la această disciplină.

I. CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEIConcepţia didactică a disciplinei asigură o viziune coerentă şi logică asupra predării-învăţării-

evaluării limbilor străine la nivelul ciclului primar şi vizează cu preponderenţă dimensiunea comunicativ-acţională a limbii în formarea tipului respectiv de competenţe. Prezentul document abordează competenţa şcolară ca un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini, dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. Comunicarea în limba străină este una din cele opt competenţe-cheie elaborate de Grupul de lucru B al Comisiei Europene în noiembrie 2004 şi care sunt necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii. La nivelul ciclului primar, demersul de formare a competenţelor va ţine cont de faptul că elevii se află în proces de continuă dezvoltare a deprinderilor psiho-motorii, că perioada de concentrare asupra unei activităţi este redusă şi că elevii au nevoie de material ilustrativ concret pentru a însuşi şi conştientiza conţinuturile limbii străine studiate.

Revizuirea Curriculumului de Limbi străine pentru ciclul primar presupune următoarele premise:

proiectarea curriculară centrată pe competenţe, dezvoltarea de strategii didactice care să formeze aceste competenţe;

proiectarea unui set unitar de competenţe generale şi specifice limbilor străine din perspectiva modelului comunicativ-funcţional şi acţional de predare/învăţare;

corelarea competenţelor specifice cu o serie de forme de prezentare a conţinuturilor; proiectarea conţinuturilor de predare în funcţie de nevoile şi competenţele de comunicare; corespunderea mai multor conţinuturi unei competenţe specifice disciplinei; corelarea treptată şi permanentă la nivelurile de performanţă ale CECRL; asigurarea continuităţii şi progresiei de la o clasă la alta, ţinînd cont de competenţele care

se formează la elevi; asigurarea unui demers didactic personalizat, instrumentul acestuia fiind unitatea de

învăţare.Profesorul încadrat în predarea limbii străine în ciclul primar poate găsi activitatea sa atît

meritorie, cît şi solicitantă. Ca să poată beneficia din plin de această activitate, profesorul trebuie să-şi cunoască foarte clar misiunea şi rezultatele la care se poate aştepta de la elevii săi. În acest scop, profesorul va lua în calcul următoarele particularităţi de învăţare ale elevilor din ciclul primar:- abilitatea de a descifra sensurile mesajelor fără a înţelege sensul fiecărui cuvînt în parte

(memorarea frazelor întregi şi asocierea lor cu un anumit context);- abilitatea de a utiliza cunoştinţele limitate pentru a crea situaţii de comunicare fără a se

inhiba;- abilitatea de a învăţa şi în mod indirect (prin imagini, reprezentări etc.);- abilitatea de a găsi plăcere în comunicare;- abilitatea de a inventa şi a dezvolta imaginaţia;

Proiectarea-realizarea procesului didactic la limbile străine în ciclul primar se va baza pe următoarele principii:- principiul dezvoltării armonioase a personalităţii elevului;- principiul repetării şi reciclării materialului prin varierea activităţilor şi strategiilor de predare;- principiul ilustrativităţii în prezentarea materialului didactic;- principiul accesibilităţii (de la simplu la compus) în prezentarea conţinuturilor;- principiul abordării individualizate;

6

- principiul personalizării (sensibilizării individuale);- principiul achiziţionării active a cunoştinţelor, aptitudinilor şi atitudinilor- principiul abordării comunicative a conţinuturilor lingvistice şi tematice;- principiul abordării interculturale;- principiul coparticipării active a elevului la procesul de predare-învăţare-evaluare.

II. COMPETENŢE-CHEIE/TRANSVERSALECompetenţele-cheie reprezintă un pachet multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe,

abilitaţi şi atitudini ce serveşte drept fundament pentru învăţarea ca parte a educaţiei ce se realizează pe tot parcursul vieţii. Ansamblul de competenţe-cheie/transversale definit pentru sistemul educaţional al Republicii Moldova a fost stabilit pe baza celor opt competenţe-cheie elaborate de Comisia europeană în noiembrie 2004 şi conform profilului absolventului. Prin completare, putem enumera următoarele tipuri de competenţe-cheie:1. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat2. Competenţe de comunicare într-o limbă străină3. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi4. Competenţe interpersonale, civice, morale5. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie6. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale 7. Competenţe culturale şi interculturale8. Competenţe antreprenoriale 9. Competenţe acţional-strategice10. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare

III. COMPETENŢE CHEIE/TRANSVERSALE ŞI TRANSDISCIPLINARE PENTRU TREAPTA PRIMARĂ DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Acest tip de competenţe derivă din competenţele-cheie, depăşeşte cadrul unei discipline concrete şi se formează în baza mai multor discipline:

Competenţe de a învăţa să înveţi Competenţe de acumulare şi sistematizare a informaţiilor din diverse surse; Competenţe de învăţare prin autoformare şi autoghidare;

Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat Competenţe de realizare a deprinderilor integratoare în situaţii de învăţare şi

comunicare cotidiană;Competenţe de comunicare într-o limbă străină

Competenţe de actualizare a deprinderilor integratoare în situaţii concrete de învăţare şi comunicare ;

Competenţe de interacţionare prin mesaje scurte, aplicînd un minimum lexical şi gramatical în limba dată;

Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie Competenţe de observare şi utilizare a diverselor forme şi instrumente de

măsurare şi sistematizare a informaţiei despre lume; Competenţe de exploatare a operaţiilor matematice de bază pentru a

soluţiona probleme în activitatea de învăţare; Competenţe de formare comportamentală în raport cu natura pe baza

cunoaşterii relaţiei „cauză - efect”.Competenţe acţional-strategice

Competenţe de comportare în funcţie de propriile aptitudini, eforturi şi succese; Competenţe de acţionare conform unui plan în activitatea de învăţare şi odihnă;

Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC) Competenţe de utilizare a resurselor informatice digitale destinate învăţării şi odihnei;

7

Competenţe interpersonale, civice, morale Competenţe de interacţionare eficientă cu mediul animat şi inanimat; Competenţe de conştientizare a valorilor familiei, clasei, şcolii, a relaţiilor de

prietenie; Competenţe de identificare a apartenenţei naţionale, de conştientizare a valorilor

naţionale, de respectare a normelor de comportament legate de simbolurile Republicii Moldova;

Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare Competenţe de manifestare a atitudinii pozitive şi a autoîncrederii; Competenţe de autoreflecţie, autoevaluare şi autocontrol în activitatea de învăţare, în

relaţiile cu alte persoane; Competenţe de autoresponsabilizare faţă de înfăţişarea şi sănătatea sa, faţă de

obiectele personale; Competenţe de autosecurizare;

Competenţe culturale, interculuturale Competenţe de exploatare a mijloacelor artistice pentru autocunoaştere şi

autoexprimare; Competenţe de respectare a diversităţii umane, de recunoaştere a drepturilor

persoanelor ce reprezintă diferite culturi;Competenţe antreprenoriale

Competenţe de iniţiere a jocurilor, activităţilor în grup şi contactelor cu colegii săi.

IV. COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEICompetenţele specifice disciplinei Limba străină I la nivelul ciclului primar reies din

competenţele-cheie şi transdisciplinare, din domeniile curriculare de bază şi din cunoaşterea sistemului şi funcţiilor limbii străine studiate. Acest proces are loc în strictă dezvoltare şi fuziune cu deprinderile integratoare ale studierii şi folosirii limbii străine ca instrument de comunicare pluridimensională în cadrul mai multor domenii curriculare racordate la nivelul primar şi identificate de Cadrul European (public, privat, educaţional) şi de concepţia americană a CLSM (comunicare, cu sensibilizare în cultură, comparaţie şi conexiune). Transformarea subcompetenţelor în competenţe specifice, extinderea şi diversificarea competenţelor specifice disciplinei se vor efectua pe durata întregului parcurs educaţional cu trecere de la o unitate de conţinut la alta, de la o treaptă şcolară la alta.

DOMENIUL COMUNICAREÎn cadrul domeniului comunicării la limba străină I sunt formate:

competenţe lingvistice (competenţa lexicală, gramaticală, semantică, fonetică, ortoepică, ortografică)

competenţe comunicative (competenţa de receptare şi producere a mesajelor orale simple; competenţa de receptare şi producere a mesajelor scrise simple)

competenţe pragmatice (competenţa discursivă, de interacţiune simplă, de mediere)

Acest tip de competenţe este primordial pentru disciplina dată şi va fi supus pe tot parcursul educaţional evaluării multiple şi diverse.

DOMENIUL CULTURĂÎn cadrul domeniului culturii la Limba străină I este iniţiată formarea :

competenţelor culturale (elemente de competenţe în tradiţiile şi obiceiurile culturale ale ţării limba căreia este studiată)

Acest tip de competenţe este complementar celui format de domeniul comunicării în limba

8

străină respectivă şi va fi supus începînd cu ciclul gimnazial atît evaluării, cît şi autoevaluării multiple şi diverse.

DOMENIUL COMPARAŢIEÎn cadrul domeniului comparaţiei la Limba străină I este iniţiată formarea:

competenţelor metodologice (elemente de competenţe de autoinstruire, de autoevaluare, de conlucrare şcolară cu profesorii şi colegii, de mînuire a instrumentelor de predare şi învăţare a limbii străine I, de sensibilizare a metodelor de învăţare etc. şi care pot fi întrunite în deprinderea de a învăţa să înveţi).

Aceste competenţe sau subcompetenţe sunt complementare, dar foarte necesare mai ales la această treaptă cînd elevul deprinde primele metode de a învăţa, se iniţiază în specificul colaborării şcolare, în specificul predării şi învăţării limbii străine, în nevoia cunoaşterii şi manipulării cu variate instrumente educative (ghidul elevului, dicţionarul, glosarul, ordinatorul, magnetofonul, televizorul etc.) şi vor fi supuse începînd cu ciclul gimnazial atît procesului de evaluare, cît şi celui de autoevaluare multiplă şi diversă.

DOMENIUL CONEXIUNEÎn cadrul domeniului conexiunii la Limba străină I este iniţiată formarea:

competenţelor interdisciplinare (elemente de competenţe interlingvistice şi interculturale în baza limbilor învăţate).

Competenţele interdisciplinare reprezintă un sistem de cunoştinţe, aptitudini, atitudini şi valori acumulate pe durata întregului parcurs educativ şi care încep să fie formate mai ales la ciclul gimnazial cînd se realizează deschiderea spre mai multe limbi şi discipline limitrofe. La nivelul ciclului primar are loc doar sensibilizarea în formarea acestor tipuri de competenţe, mai bine zis subcompetenţe, prin iniţierea deprinderilor de a observa, identifica şi evalua îndeosebi asemănările dintre limbi pentru a facilita predarea-învăţarea-evalurea subsistemelor gramaticale, ortoepice, lexicale, semantice, ortografice ale limbii străine şi materne. Competenţele date vor fi supuse începînd cu ciclul gimnazial atît procesului de evaluare, cît şi celui de autoevaluare.

În mod schematic, corelaţia dintre toate domeniile Cadrului European şi cele ale CLSM în asociere relativă cu tipurile de competenţe adecvate fiecărui domeniu ar fi următoarea:

Domeniile Cadrului European Comun de Referinţă

pentru Limbi

Domeniile Curriculumului de Limbi Străine din Massachussets

Tipuri de competenţe asociate

Educaţional Comunicare/Cultură/Comparaţie/Conexiune/Comunitate

lingvistice comunicative pragmatice socioculturale

interdisciplinare metodologice civice

Public Comunitate/Cultură civice

socioculturale

Personal Comunitate/Cultură civice

socioculturale

Profesional Comparaţie/Conexiune/Comunitatemetodologice

interdisciplinarecivice

9

Dacă ne-am referi doar la domeniile CLSM, care permit o viziune mai clară şi o corespondenţă mai categorică între domenii şi competenţe, atunci am avea următoarea schemă :

Domenii curriculare Tipuri de competenţe adecvate

Comunicarea lingvistice, comunicative, pragmatice

Cultura socio/ pluriculturale

Conexiunea interdisciplinare

Comparaţia metodologice (a învăţa să înveţi)

Comunitatea civice (atitudinale, axiologice)

Treapta ciclului primar actualizează o parte din aceste domenii, adică

educaţional/comunicarea, fără referinţe la cel profesional al CECRL şi doar cu sensibilizare în cele ale culturii, comunităţii şi conexiunii din CLSM. Competenţele specifice disciplinei la treapta ciclului primar îi asigură elevului abilitatea de a susţine un dialog la nivel începător şi de a comunica în scris în limba străină studiată prin:

a) însuşirea unui vocabular minimum de 200-250 unităţi lexicale la finele fiecărei claseb) cunoaşterea normelor gramaticale de formulare a unui mesaj simplu în formă orală

şi scrisăc) utilizarea deprinderilor de comunicare în limba străină în situaţii simple şi concreted) raportarea celor învăţate la viaţa sa personalăe) cunoaşterea elementelor de cultură a ţării limba căreia o învaţă f) asimilarea formelor şi mijloacelor de colaborare şcolară cu profesorul şi colegii, de

mînuire a instrumentelor educative g) sesizarea unor asemănări dintre limbile studiate

V. SUBCOMPETENŢE, CONŢINUTURI, ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE

Formarea competenţelor specifice Limbii străine I la ciclul primar se produce în cadrul domeniilor comunicării, cu iniţiere în cele ale culturii, conexiunii şi comparaţiei, şi în baza subcompetenţelor prevăzute pentru fiecare clasă. Subcompetenţele, la rîndul lor, sunt actualizate de către profesori la lecţii prin formularea fostelor obiective de referinţă şi sunt coordonate în paralel cu variate forme de prezentare a conţinuturilor şi cu diverse activităţi de învăţare şi evaluare cu caracter de recomandare.

CLASA A II-A Domeniul Comunicare

Competenţa de bază : Receptarea mesajelor orale

Subcompetenţe Forme de prezentare a conţinuturilor

Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)

Subcompetenţa fonologică1.1. Recunoaşterea sunetelor şi grupurilor de sunete specifice limbii străine, rostite izolat şi în cuvinte.

Înregistrări audio Cuvinte simple

Exerciţii de pronunţie a sunetelor şi grupurilor de sunete.

10

1.2.Distingerea în fluxul verbal a cuvintelor şi sintagmelor simple şi scurte, care conţin sunete, modele de intonaţie, fenomene specifice limbii străine, emise lent, clar şi repetat.

Înregistrări audio Cuvinte şi sintagme simple

Reproducerea cu exactitate a modelelor de intonaţie şi de pronunţie a fonemelor specifice limbii studiate. Exerciţii de pronunţie. Exerciţii de identificare.

Subcompetenţa semantică1.3. Identificarea sensului cuvintelor în enunţuri simple

Enunţuri simple şi scurte.

Exerciţii de eliminare a cuvântului intrus. Exerciţii de delimitare a cuvintelor în enunţuri.

Subcompetenţa sociolingvistică1.4.Identificarea intenţiei de comunicare şi a formulelor de politeţe elementare pentru a stabili un contact social (a saluta, a răspunde la salut, a (se) prezenta, a-şi lua rămas bun).

Dialoguri simple şi scurte.Înregistrări audio

Exerciţii de corelare: imagine enunţ. Răspunsuri la întrebări.

Subcompetenţa funcţională1.5.Recunoaşterea întrebărilor şi răspunsurilor simple şi scurte referitoare la identitatea personala, a unei persoane familiare, la obiecte familiare, emise lent, clar şi repetat.

Enunţuri simple şi scurte.Înregistrări audio

Exerciţii de răspuns la întrebări privitor la identitatea unei persoane familiare (membru al familiei, prieten): nume, prenume, naţionalitate, vârstă, adresă.

1.6.Identificarea sensului instrucţiunilor şi indicaţiilor scurte şi simple privind activităţi de învăţare, formulate direct, în limbaj standard, articulate lent, clar şi repetat.

Instrucţiuni şi indicaţii scurte şi simple

Executarea în mod adecvat ( în grup sau individual) a instrucţiunilor referitoare la activităţi de învăţare (scrie, citeşte, repetă, copiază, colorează, bifează, priveşte, arată, repetă, răspunde, etc.). Jocuri de executare a unor comenzi orale formulate de profesor sau elevi.

Competenţa de bază: Producerea mesajelor orale şi interacţiunea oralăSubcompetenţe Forme de

prezentare a conţinuturilor

Activităţi de învăţare şi evaluare(recomandate)

Subcompetenţa fonologică2.1.Reproducerea unor sunete şi grupuri de sunete specifice limbii străine, izolat şi în cuvinte.

Sunete, cuvinte Exerciţii de pronunţie corectă a sunetelor şi grupurilor de sunete.

2.2.Reproducerea unor modele de intonaţie şi fenomene specifice limbii străine.

Enunţuri scurte şi simple

Exerciţii de pronunţie conform modelului. Reproducere de enunţuri simple cu intonația adecvată.

Subcompetenţa sociolingvistică2.3.Reproducerea unor enunţuri simple şi formule de politeţe pentru a stabili un contact social (a saluta, a răspunde la salut, a (se) prezenta

Enunţuri scurte şi simple.Formule de salut Dialoguri scurte şi scurte.

Dialoguri scurte reproduse după model. Simularea situațiilor de comunicare orala (profesor-elev, elev-elev), respectîd norme de eticheta verbala. Exerciţii de

11

a-şi lua rămas bun). utilizare a formulelor de adresare, salut, prezentare.

Subcompetenţa lingvisticăSubcompetenţa pragmatică2.4.Reproducerea unor răspunsuri şi întrebări simple referitoare la informaţii de ordin personal, la necesităţi imediate, identificare de persoane şi obiecte familiare

Enunţuri scurte şi simple.Formule de prezentare.

Utilizarea enunţurilor memorizate pentru a se prezenta, a prezenta persoane familiare, a identifica obiecte familiare. Prezentarea unei persoane familiare: nume, prenume, vârstă, naţionalitate, adresa. Solicitare şi oferire de obiecte.

Subcompetenţa fonologică2.5.Reproducerea unor dialoguri, poezii, cântece scurte şi simple.

Dialoguri scurte şi simple, cântece, poezii

Recitări de poezii. Interpretări de cântece.

Competenţa de bază: Receptarea mesajelor scriseSubcompetenţe Forme de



Subcompetenţa ortografică3.1.Recunoasterea literelor, grupurilor de litere, silabelor, izolat si in cuvinte, in textul tipărit şi în textul scris de mână

Alfabetul. Grupuri de litere. Litere majuscule si litere mici, de tipar şi de mână Cuvinte simple

Asocierea grupurilor de litere cu sunetele corespunzătoare. Asocierea cuvintelor cunoscute cu transcrierea lor fonetica. Asocierea cuvântului cu imaginea corespunzătoare. Exerciţii de lectură selectivă.

3.2.Recunoaşterea semnificației unor semne de punctuaţie: punct, virgulă, semn de întrebare, semn de exclamare.

Enunţuri simple şi scurte

Selectarea enunţurilor exclamative şi interogative. Citirea enunţurilor cu intonaţia impusa de semnele de punctuaţie. Adaptarea intonaţiei la tipul enunţului.

Subcompetenţa lingvisticăSubcompetenţa funcţională3.3.Identificarea sensului unor cuvinte, sintagme şi enunţuri scurte şi simple, care identifică persoane, animale, obiecte din anturajul cunoscut şi imediat.

Enunţuri simple şi scurte.Liste de cuvinte.Legende ale imaginilor.

Răspuns la întrebări: Cine ? Ce? Cum? Exerciţii de tip adevărat/ fals. Exerciţii de restabilire a ordinii cuvintelor în enunţ. Exerciţii de completare a enunţurilor cu informaţii adecvate. Recunoaşterea in text a unor cuvinte şi modele repetitive.

3.4.Distingerea raporturilor dintre enunţuri şi imaginile care le însoţesc

Enunţuri simple şi scurte.Imagini

Asocierea enunţului cu imaginea corespunzătoare. Reproducere de enunţuri pe bază de desene.

3.5.Identificarea sensului unor indicaţii şi instrucţiuni scurte şi simple

Indicaţii şi instrucţiuni scurte şi simple

Realizarea indicaţiilor simple privind activităţi de învăţare.

Subcompetenţa fonologică Enunţuri scurte si simple

Pronunţarea corecta a grupurilor de litere, a cuvintelor, a sintagmelor

12

3.6. Citirea cu voce tare a unor enunţuri simple şi scurte respectînd regulile de fonologie.

Poezii şi cîntecescurte şi simple

studiate. Exerciţii de citire cu voce tare (individual, pe roluri), respectând modelul.

Competenţa de bază : Producerea mesajelor scrise şi interacţiunea scrisăSubcompetenţe Forme de



Subcompetenţa ortografică4.1. Reproducerea/copierea literelor (majuscule, mici), grupurilor de litere, izolat sau în cuvinte cunoscute

Litere, grupuri de litere, semne diacritice (conform standardelor de conţinut)

Exerciţii de transcriere respectînd modelul. Completarea cuvintelor cunoscute cu grupurile de litere adecvate, respectând relaţia sunet/grafie.

4.2.Reproducerea semnelor diacritice, simbolurilor fonetice specifice limbii străine.

Semne diacritice, simboluri fonetice (conform standardelor de conţinut)

Exerciţii de copiere, de transcriere a cuvintelor cunoscute.

4.3.Scrierea semnelor de punctuaţie (punctul, virgula, semnul întrebării, semnul exclamării)

Punctuaţia. Semne de punctuaţie (în propoziţii simple).

Copierea unor substantive proprii, a unor propoziţii enunţiative, interogative, exclamative. Exerciţii de plasare a semnelor de punctuaţie, înţelegând contextul. Exerciţii de ordonare corectă a cuvintelor într-o propoziţie.

4.4.Scrierea lizibilă şi îngrijită, respectând forma şi mărimea literelor, înclinaţia uniformă, spaţiului dintre cuvinte.

Regulile scrisului lizibil, uniform şi îngrijit.

Exerciţii de scriere a literelor, grupurilor de litere, silabelor, cuvintelor şi propoziţiilor, respectând regulile scrisului. Copierea enunţurilor din manual. Scrierea denumirilor de obiecte de uz cotidian, expresiilor utilizate frecvent.

Subcompetenţa lexicală Subcompetenţa gramaticală 4.5 Reproducerea unor cuvinte, sintagme, propoziţii simple, respectînd modele scrise.

Cuvinte, simplePropoziţii simple

Copierea corectă şi lizibilă a unor cuvinte izolate: denumiri de rechizite şcolare, fructe, legume, membrii unei familii, etc. Exerciţii de completare a unui rebus ilustrat. Realizarea unor etichete pentru a personaliza lucrările elevilor.

Subcompetenţa ortograficăSubcompetenţa ortoepică 4.6.Realizarea legăturii dintre pronunţia, imaginea scrisă a literelor, grupurilor de litere, cuvintelor cunoscute şi scrierea lor.

Litere, grupuri de litere, cuvinte simple, cunoscute

Exerciţii de transcriere. Dictări de litere, cuvinte cunoscute.

Domeniul Cultură Competenţa culturală: iniţierea în cunoaşterea altor culturi

13


Activităţi de învăţare şi auto/evaluare (recomandate)

1. Crearea şi dezvoltarea curiozităţii lingvistice, interesului pentru studiul limbii străine şi al culturii spaţiului alofon

Discuţii, dialoguri simple. Fotografii, desene, imagini.Colecţii de obiecte culturale (vederi, timbre, ambalaje...)

Activităţi de observare, individuală şi colectivă, cu sprijinul profesorului, a unor imagini, desene, fotografii referitoare la aspecte ale vieţii din spaţiul alofon.

2. Conştientizarea existenţei unor comportamente colective şi a unei organizări sociale diferite

Discuţii, dialoguri simple. Fotografii, desene, imagini.Înregistrări video/audio

Selectare de informaţii referitoare la societatea ţintă în diverse surse de informaţii, inclusiv în limba maternă, în vederea identificării diferenţelor şi similitudinilor.

3. Formarea unor atitudini şi concepţii care să dezvolte respectul de sine şi respectul celor din jur

Discuţii, dialoguri simple.

Discuţii dirijate pe teme familiare.Jocuri de rol. Expunerea tuturor lucrărilor, caietelor elevilor în vederea încurajării performantelor individuale.

4. Descoperirea unei noi culturi a comunicării şi adoptarea unor norme de comportament verbal şi nonverbal, în vederea stabilirii unui contact social (a saluta şi a răspunde la salut, a-şi lua rămas bun, a (se) prezenta )

Dialoguri simple (scrise şi orale) însoţite de imagini.Înregistrări video/audio

Dialoguri dirijate. Simulări de situaţii de comunicare curente. Vizionare de secvenţe video şi identificarea formulelor de politeţe standard. Observarea imaginilor, fotografiilor referitoare la situaţii cotidiene şi imitarea comportamentului verbal şi nonverbal asociat (gest, mimică, postură, distanţă).

5. Cunoaşterea unor elemente materiale ale universului alofon: ţara, capitala

Harta, documente iconografice

Observarea unor fotografii, imagini care reprezintă aspecte caracteristice ţării alofone. Localizarea pe harta a capitalei ţării alofone.

6. Cunoaşterea unor nume şi prenume tipice spaţiului alofon

Listă de nume şi prenume tipice

Lectura şi scrierea unor nume tipice. Selectarea unor nume care au similitudini în limba maternă a elevului.

7. Identificarea şi compararea universului familiei (membrii unei familii tradiţionale, relaţii de rudenie)

Desene, imagini, pozeEnunţuri simple

Enumerarea membrilor unei familii tradiţionale. Prezentarea membrilor familiei pe bază de desene, poze. Alcătuire de dialoguri simple conform temei respective.

8. Cunoaşterea unor poezii, cântece, scurte dialoguri pentru copii care aparţin patrimoniului cultural al ţării alofone

Poezii, cântece, dialoguri scurte şi simple, însoţite de imagini

Concurs de recitareSerbări şcolare.

Domeniul ConexiuneCompetenţa de bază: conectarea la alte limbi şi discipline

Subcompetenţe Forme de Activităţi de învăţare şi

14


auto/evaluare (recomandate)

Competenţa interlingvistică: iniţierea în asemănările dintre limbi1. Identificarea în enunţuri simple, scrise şi orale, a cuvintelor cu similitudini lingvistice în limba maternă a elevului

Cuvinte, enunţuri simple

Activităţi de comparare a lexicului in limbile cunoscute de elev (limba maternă, limba străină).

2. Identificarea culorilor Obiecte de diferite culori, cârti de colorat

Asocierea culorii cu obiectul adecvat. Enumerarea fructelor si legumelor asociindu-le culorile.

3. Realizare de desene în cadrul unor activităţi de învăţare

Desene realizate de elevi.

Demonstrarea înţelegerii mesajului oral sau scris, prin desen. Desenarea portretului sau şi prezentarea lui succintă.

4. Efectuarea acţiunilor de numărare până la 20 (oral)

Cifre, numere Numărarea cu voce a obiectelor din anturajul imediat (rechizite şcolare, obiecte din clasă).

5. Scrierea corecta a cifrelor si numerelor până la 10.

Cifre, numere Scrierea cu litere a vîrstei sale, a vîrstei colegilor de clasă.

6. Identificarea lunilor anului şi a anotimpurilor.

Enunţuri simple Imagini, desene

Asocierea lunilor cu anotimpul. Ghicitori despre anotimpuri.

7. Citirea şi scrierea corecta a denumirilor de fructe si legume, animale de companie şi sălbatice

Enunţuri simple Imagini, desene

Asocierea desenului cu denumirea animalului. Enumerarea animalelor sălbatice.

8. Ascultarea şi interpretarea cîntecelor

Cîntece pentru copii

Concurs pentru cea mai bună interpretare a unui cîntec

9. Utilizarea inteligenţei chinestezice (corporale) pentru a exprima nonverbal acte de comunicare, a realiza activităţi motrice, deplasări in spaţiul clasei, jocuri didactice

Indicaţii scurte şi simple

Demonstrarea înţelegerii mesajului oral sau scris, prin mimă. Dialoguri dirijate. Jocuri didacticeElemente de gimnastică recreativă.

CLASA A III-A

Domeniul ComunicareCompetenţa de bază: Receptarea mesajelor orale



Subcompetenţa fonologică1.1. Recunoaşterea sunetelor şi grupurilor de sunete specifice limbii străine, rostite izolat şi în contexte.

Înregistrări audio Enunţuri simple

Exerciţii de pronunţie a sunetelor şi grupurilor de sunete. Exerciţii de identificare a sunetelor.

1.2. Distingerea in fluxul verbal a cuvintelor şi sintagmelor simple care conţin sunete, modele de intonaţie, fenomene specifice limbii străine, emise lent şi clar.


Reproducerea cu exactitate a modelelor de intonaţie şi de pronunţie a fonemelor specifice limbii studiate. Exerciţii de discriminare auditivă a propoziţiilor enunţiative,

15

interogative, exclamative. Subcompetenţa sociolingvistică1.3.Identificarea intenţiei de comunicare şi a formulelor de politeţe elementare în situaţii simple de interacţiune orală (a angaja şi a încheia un schimb verbal faţă în faţă, a mulţumi şi a răspunde la mulţumiri, a identifica şi a localiza persoane, obiecte, locuri, a oferi/ a cere obiecte)

Dialoguri simple Înregistrări audio

Exerciţii de punere în corespondenţă a mesajului audiat cu imaginea adecvată.Activităţi de confirmare a receptării prin realizare de desene, notarea unor informaţii referitoare la persoane, date, locuri.

Subcompetenţa funcţională1.4.Identificarea sensului instrucţiunilor şi indicaţiilor scurte şi simple referitoare la activităţi simple, concrete, formulate direct, în limbaj standard, articulate clar şi lent.

Instrucţiuni şi indicaţii simple.

Executarea în mod adecvat ( în grup sau individual) a instrucţiunilor referitoare la activităţi de învăţare (completează, plasează, etc.).

1.5.Identificarea sensului global al enunţurilor simple care prezintă persoane, animale, obiecte, locuri familiare din anturajul concret şi imediat, emise lent şi clar.

Înregistrări audio.Enunţuri simple

Răspunsuri la întrebări: Cine? Ce? Cum este? Ce face?Când?Unde? Exerciţii de tip adevărat/ fals.Exerciţii de asociere a enunțului cu imaginea adecvată.

Competenţa de bază: Producerea mesajelor orale şi interacţiunea oralăSubcompetenţe Forme de



Subcompetenţa fonologică2.1.Articularea sunetelor şi grupurilor de sunete specifice limbii străine, izolat şi în cuvinte.

Sunete, cuvinte Exerciţii de pronunţie corectă a sunetelor şi grupurilor de sunete.

2.2.Reproducerea modelelor de intonaţie şi fenomenelor specifice limbii străine

Enunţuri scurte şi simple

Exerciţii de pronunţie conform modelului. Reproducere de enunţuri simple cu intonaţia adecvată.

Subcompetenţa sociolingvistică2.3.Reproducerea unor enunţuri simple şi formule de politeţe elementare pentru a interacţiona oral (a angaja şi a încheia un schimb verbal faţă în faţă, a mulţumi şi a răspunde la mulţumiri, a identifica şi a localiza persoane, obiecte, locuri, a oferi/ a cere obiecte)

Enunţuri simple.Dialoguri simple

Dialoguri simple reproduse după model.Dialoguri dirijate.Jocuri didactice Reproducerea unor formule de politeţe simple în situaţii de comunicare familiare.

Subcompetenţa funcţională 2.4.Producerea unor răspunsuri şi întrebări simple adecvate unor situaţii curente din viaţa cotidiană, pe baza modelelor de vorbire

Enunţuri simple.Dialoguri simple

Formulare de întrebări simple de ordin personal (identitate, domiciliu, persoane familiare), pe bază de suport verbal şi producere de răspunsuri simple.

2.5.Producerea unor enunţuri simple, izolate pentru a caracteriza sumar

Enunţuri simpleMonolog

Caracterizări succinte de persoane familiare pe bază de suport verbal.

16

anotimpurile, persoane, obiecte, animale, locuri familiare, folosind cuvinte şi expresii simple, structuri sintactice şi forme gramaticale simple, memorizate.

Imagini, desene, fotografii

Descrierea succintă a imaginii pe bază de întrebări, suport de cuvinte cunoscute. Descrieri succinte de anotimpuri, pe bază de întrebări, imagini, suport de cuvinte cunoscute.

Subcompetenţa fonologică2.6.Reproducerea unor dialoguri, poezii, cântece simple.

Dialoguri simple, cântece, poezii

Redarea conţinutului unor dialoguri învăţate. Recitare de poezii. Interpretare de cântece.

Competenţa de bază: Receptarea mesajelor scriseSubcompetenţe Forme de



Subcompetenţa ortografică3.1.Recunoasterea literelor, grupurilor de litere şi a cuvintelor, izolat şi în contexte, scrise cu caractere de tipar şi de mina

Cuvinte cunoscute Asocierea grupurilor de litere cu sunetele corespunzătoare. Asocierea cuvintelor cunoscute cu transcrierea lor fonetica. Asocierea cuvântului cu imaginea corespunzătoare. Exerciţii de lectură selectivă.

3.2.Recunoaşterea semnificaţiei unor semne de punctuaţie: două puncte, ghilimele, linia de dialog.

Enunţuri simple Selectarea şi citirea corecta a enunţurilor care conţin două puncte.

Subcompetenţa lingvisticăSubcompetenţa funcţională3.3.Intelegerea unor indicaţii, sugestii şi instrucţiuni simple

Indicaţii şi recomandări simple

Realizarea instrucţiunilor privind activităţi de învăţare.

3.4.Identificarea sensului global al unui scurt text simplu

Banda desenata pentru copiiAgenda Orar şcolar

Selectarea informaţiilor din text şi asocierea materii şcolare cu ora de curs corespunzătoare. Asocierea desenelor cu replicile personajelor unei benzi desenate pentru copii.

3.5.Identificarea caracterizărilor simple de anotimpuri, persoane, animale, obiecte, locuri familiare şi a acţiunilor/ activităţilor cotidiene

Texte informative simple si scurte, însoţite de imagini

Exerciţii de tip adevărat/fals Asocierea caracterizărilor de persoane cu imaginile corespunzătoare. Asocierea personajelor şi a activităţilor lor. Exerciţii de identificare a informaţiilor referitoare la cantitate, apartenenţă, localizare.

3.6.Asocierea unor informaţii din text cu documente iconogragrafice (imagini, plan (casa, apartament)

Texte informative simple si scurteImagini, plan

Selectarea din text a enunţurilor adecvate imaginilor.

Subcompetenţa fonologicăSubcompetenţa ortoepică3.7.Citirea corectă a unui scurt text simplu cunoscut, respectând intonaţia adecvată sensului textului

Texte simple Exerciţii de pronunţare a cuvintelor, sintagmelor. Exerciţii de citire cu voce tare a unor enunţuri simple, texte simple, scurte. Citirea pe roluri a dialogurilor cu/fără model.

17

Memorizare de poezii, cîntece simple şi scurte.

Competenţa de bază: Producerea mesajelor scrise şi interacţiunea scrisăSubcompetenţe Forme de



Subcompetenţa ortografică4.1. Reproducerea literelor, grupurilor de litere, izolat sau în cuvinte cunoscute

Litere, grupuri de litere, semne diacritice (conform standardelor de conţinut)

Exerciţii de transcriere respectând modelul. Completarea cuvintelor cunoscute cu grupurile de litere adecvate, respectând relația sunet/grafie.

4.2.Reproducerea semnelor diacritice, simbolurilor fonetice specifice limbii străine.

Semne diacritice, simboluri fonetice (conform standardelor de conţinut)

Exerciţii de copiere, de transcriere a cuvintelor cunoscute, conform modelului. Copiere selectiva. Exerciţii de completare.

4.3.Scrierea semnelor de punctuaţie (doua puncte, ghilimele)

Punctuaţia. Semne de punctuaţie (în propoziţii simple).

Exerciţii de ordonare corectă a cuvintelor într-o propoziţie respectând semnele de punctuaţie.

4.4.Scrierea lizibilă şi îngrijită, respectând forma şi mărimea literelor, înclinaţia uniformă, spaţiului dintre cuvinte, aşezarea în pagină.

Regulile scrisului lizibil, uniform, şi îngrijit.

Exerciţii de scriere a literelor, ortogramelor, silabelor, cuvintelor şi propoziţiilor, respectând regulile scrisului. Exerciţii de încadrare corecta in pagina a enunţurilor. Scrierea unei adrese, date, ore.

4.5.Copierea corectă a unor texte scurte, respectând semnele de punctuaţie, semnele diacritice, literele majuscule.

Texte simple de mica întindere

Exerciţii de copiere corectă a unor texte simple şi de mica întindere.

Subcompetenţa funcţională4.6.Scrierea unei liste de obiecte, de acţiuni, activităţi familiare

Listă de cuvinteOrar şcolarAgendă şcolară

Completarea unui orar şcolar, a unei agende şcolare. Completare de texte lacunare pe baza unui suport verbal. Completarea unui rebus, a unei grile pe baza unui suport de imagine.

4.7.Completarea unui formular simplu/ unei fişe simple cu informaţii de ordin personal.

Formular simplu, fişa simpla (pentru a se înscrie la biblioteca, concurs etc.)

Completarea unui formular simplu/fişă simplă cu informaţii personale: nume, prenume, vîrsta şi data de naştere (cu cifre), naţionalitatea, tara de origine, oraşul, adresa, data.

Subcompetenţa ortograficăSubcompetenţa ortoepică4.8.Realizarea legăturii dintre pronunţia şi imaginea scrisă a cuvîntului cunoscut, a unui scurt

Cuvinte, simple, cunoscute

Exerciţii de scriere după dictare. Exerciţii de transcriere.

18

enunţ şi scrierea lui.

Domeniul Cultura Competenţa culturală: iniţierea în cunoaşterea altor culturi



1.1. Identificarea şi respectarea unor norme de comunicare verbale şi non verbale (a angaja şi a încheia un schimb verbal faţă în faţă, a mulţumi şi a răspunde la mulţumiri, a identifica şi a localiza persoane, obiecte, locuri, a oferi/ a cere obiecte)

Texte simple însoţite de imagini

Dialoguri dirijate Jocuri de rol Activităţi de simulare.

1.2. Identificarea principalelor oraşe ale ţării alofone

Nume de oraşe.Enunţuri simple Hartă geografică

Enumerarea principalelor oraşe ale ţărilor alofone: Franţa, Marea Britanie, Germania, Spania, Turcia, Italia. Localizarea pe hartă a oraşelor principale.

1.3. Iniţiere în cunoaşterea sistemului educaţional al tarii alofone: discipline şcolare, orar.

Orar, enunţuri simple Completarea unui orar şcolar pe bază de model. identificarea disciplinelor şcolare.

1.4. Cunoaşterea unor mijloace de transport (automobil, tren, avion, metrou, bicicletă)

Imagini, desene, postere, poze Texte simple însoţite de imagini

Realizarea unor desene care reprezintă diverse mijloace de transport. Identificarea mijloacelor de transport din ţara de origine si din ţara alofonă (imagini,desene).

1.5. Identificarea unor elemente de ţinută vestimentară

Imagini, reviste ilustrate, deseneTexte simple însoţite de imagini

Enumerarea articolelor vestimentare pentru copii, femei, bărbaţi. Realizarea si comentarea sumara a unor desene care reprezintă diverse articole vestimentare.

1.6. Cunoaşterea unor poezii, cântece, dialoguri simple care aparţin patrimoniului cultural al ţării alofone

Poezii, dialoguri simple

Concurs de recitare.




Competenţa interlingvistică: iniţierea în asemănările dintre limbi1.1. Identificarea în enunţuri

simple, scrise şi orale, a

Cuvinte, enunţuri simple

Activităţi de comparare a lexicului in limbile cunoscute de elev (limba maternă, limba străină).

19

cuvintelor şi expresiilor cu similitudini lingvistice în limba materna a elevului

1.2. Citirea corectă a cifrelor şi a numerelor

Cifre, numere Indicarea vîrstei unor membri ai familiei (frate, soră, părinţi).

1.3. Denumirea şi scrierea corectă a orei

Enunţuri simple Imagini, ceas

Asocierea orei cu desenul corespunzător (cadran).

1.4. Denumirea şi scrierea corecta a părţilor corpului uman

DeseneImagini Texte simple

Realizarea unui desen reprezentînd corpul uman şi descrierea lui.

1.5 Desenarea şi prezentarea unui plan simplu al unei locuinţe (casa, apartament).

Plan simplu Prezentarea orală a planului unei case pe bază de suport verbal.

1.6. Descrierea succintă a anotimpurilor

Descrieri simpleImagini, desene,

Asocierea imaginii cu denumirea anotimpului.Realizarea unui desen care reprezintă anotimpul preferat şi descrierea lui.

1.7. Ascultarea şi interpretarea unor cîntece pentru copii

Cîntece pentru copii Memorizarea cîntecelor şi interpretarea lor (individual, in grup).

1.8. Utilizarea inteligenţei chinestezice (corporale) pentru a exprima nonverbal unele comportamente, acţiuni, sentimente, a realiza activităţi motrice, deplasări in spaţiul clasei, jocuri didactice

Enunţuri simpleDialoguri simpleJocuri didactice

Jocuri de rolDialoguri dirijate

CLASA A IV-A

Domeniul ComunicareCompetenţa de bază: Receptarea mesajelor orale



Subcompetenţa fonologică

1.1. Distingerea in fluxul verbal a cuvintelor şi sintagmelor simple care conţin sunete, modele de intonaţie, fenomene specifice limbii străine, emise lent şi clar.


Reproducerea cu exactitate a modelelor de intonaţie şi de pronunţie a fonemelor specifice limbii studiate. Exerciţii de discriminare auditivă

Subcompetenţa sociolingvistică1.2.Identificarea intenţiei de

Dialoguri simple Exerciţii de tip alegere multiplă.

20

comunicare şi a formulelor de politeţe elementare pentru a interacţiona oral (a angaja şi a încheia un schimb verbal faţă în faţă, o convorbire telefonică; a solicita şi a oferi informaţii uzuale (de ordin personal, despre mediul înconjurător); a formula şi a accepta o invitaţie, a felicita, a propune şi a cere cuiva sa facă ceva).

Exerciţii de completare.Exerciţii de corelare.

Subcompetenţa lingvistică Subcompetenţa funcţională1.3.Identificarea sensului instrucţiunilor şi indicaţiilor simple, referitoare la activităţi de învăţare şi la situaţii concrete, previzibile din viaţa cotidiană, articulate lent şi clar.

Instrucţiuni şi indicaţii simple. Înregistrări audio.

Executarea în mod adecvat (în grup sau individual) a instrucţiunilor referitoare la activităţi de învăţare (asociază, selectează, etc.). Reproducerea pe un plan a unui itinerar simplu, pe bază de indicaţii simple şi clare.

1.4. Identificarea sensului de detaliu din mesaje/anunţuri simple referitoare la situaţii concrete, previzibile din viaţa cotidiană, emise clar

Înregistrări audio.Mesaje autentice.Anunţuri simple de tip informativ

Selectarea unor informaţii concrete: oră, dată, destinaţie, număr, cantitate. Exerciţii de recunoaştere a unor momente din mesajul audiat, pe baza unor imagini.

1.5.Identificarea sensului global şi de detaliu al unor dialoguri simple referitoare la universul personal şi familiar, articulate lent şi clar, care descriu succint persoane, animale, obiecte, locuri, acţiuni familiare; exprimă unele gusturi şi preferinţe; exprimă unele stări fizice şi sentimente

Înregistrări audioMesaje simple.Dialoguri simple

Răspunsuri la întrebări: Cine? Ce? Ce face? Cum este? Unde? Cind ? Asocierea mesajului audiat cu documente iconografice (imagini, desene). Selectarea imaginilor corespunzătoare situaţiei de comunicare. Ordonarea temporală a secvenţelor unui mesaj (emis de un prieten sau membru al familiei).

Subcompetenţa sociolingvistică Subcompetenţa funcţională1.6.Identificarea sensului global al unei conversaţii telefonice referitoare la situaţii previzibile din viaţa cotidiană, articulate lent şi clar.

Convorbire telefonică simplă (dialog)

Răspunsuri la întrebări: Cine ? Ce ? Cînd ? Unde ? Exerciţii lacunare (completarea unei fraze, a unui număr).

1.7.Aplicarea strategiilor de receptare a mesajului oral:identificarea tipului mesajului (conversaţie directă, convorbire telefonică), numărului de interlocutori şi intenţiilor exprimate, identificarea unităţilor cuvintelor şi expresiilor cunoscute, identificarea sensului cuvântului necunoscut prin raportare la context, identificarea cuvintelor şi expresiilor cu

Dialoguri simpleConversaţie telefonica

Exerciţii de discriminare auditiva, de identificare a formulelor de politeţe (tu/ dumneavoastră). Exerciţii de reconstituire a enunţurilor .

21

similitudini lingvistice în limba maternă a elevului, utilizarea experienţei personale pentru a înţelege situaţia de comunicare, ascultarea atentă şi conştientă.

Competenţa de bază: Producerea mesajelor orale şi interacţiunea oralăSubcompetenţe Forme de prezentare a

conţinuturilor Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)

Subcompetenţa sociolingvistică2.1.Reproducerea unor enunţuri şi formule de politeţe simple pentru a interacţiona oral (a angaja şi a încheia un schimb verbal faţă în faţă, o convorbire telefonică; a solicita şi a oferi informaţii uzuale (de ordin personal, despre mediul înconjurător); a formula şi a accepta o invitaţie, a felicita, a propune şi a cere cuiva sa facă ceva).

Enunţuri simple.Formule de politeţe Dialoguri simple

Realizare de dialoguri simple utilizând formule de politeţe învăţate. Reproducerea modelelor de vorbire pentru a comunica cu profesorul, cu colegii în cadrul activităţilor de învăţare: a solicita o informaţie uzuală (despre familie, despre apartenenţa, dată, oră, cantitate, preţ etc.), a solicita un obiect.

Subcompetenţa pragmatică2.2.Producere de enunţuri simple, cu scopul de a se descrie, a descrie sumar persoane, obiecte, animale, locuri, acţiuni familiare, a exprima unele gusturi şi preferinţe, stări fizice şi sentimente

Enunţuri simpleMonolog, dialog. Imagini, desene, fotografii

Descrierea casei, locuinţei pe bază de plan şi cuvinte-cheie. Descrierea sumară a unor stări folosind expresii-cheie şi imagini corespunzătoare temei. Descrierea sumară a portretului sau fizic, a gusturilor şi activităţilor cotidiene. Producerea unor enunţuri simple pentru a descrie o imagine, integrând cuvinte noi.

2.3.Participare la dialoguri simple, în contexte familiare sau de necesitate imediată, folosind cuvinte şi expresii simple, memorizate

Dialoguri ghidate Răspunsuri la întrebări simple referitoare la sine, la familia sa, la preferinţe şi activităţi cotidiene. Producere de întrebări simple pe baza de cuvinte-cheie şi/sau imagini.

2.4.Redarea conţinutului textelor studiate, integrând cuvinte şi expresii memorizate

Texte informative simple, scurte descrieri, naraţiuni

Povestirea unor texte simple

conform modelului.

Subcompetenţa fonologică2.5.Reproducerea unor poezii, cîntece, dialoguri simple.

Dialoguri simple, cântece, poezii

Interpretare de cîntece, poezii. Activităţi muzicale.

2.6.Aplicarea strategiilor de producere a mesajelor orale:identificarea situaţiei de comunicare (interlocutori, intenţii, localizare in timp şi spaţiu), utilizarea cuvintelor

Dialoguri simpleMonolog

Audiere şi repetare. Completare de grila. Răspunsuri la întrebări.

22

şi expresiilor cunoscute pentru a organiza discursul, respectarea modelelor de discursuri, autocorectarea erorilor, realizarea legăturii dintre scris si pronunţie;în cadrul interacţiunii orale (cu un interlocutor înţelegător şi cooperant): aplicarea normelor de politeţe verbală, manifestarea atenţiei fată de interlocutor, solicitarea de a repeta sau de a reformula (la nivel lexical), utilizarea şi interpretarea unor elemente nonverbale (gest, mimică).

Competenţa de bază: Receptarea mesajelor scrise Subcompetenţe Forme de prezentare a


Subcompetenţa lingvisticăSubcompetenţa pragmatică3.1.Identificarea sensului global al unor mesaje simple şi scurte, referitoare la situaţii familiare din viaţa cotidiana

Mesaje scurte şi simple Mesaje electronice

Exerciţii de tip adevărat/fals.Identificarea destinatarului mesajului amical. Identificarea indicatorilor de timpi şi spaţiu.

3.2.Identificarea sensului unor cuvinte şi sintagme în scurte texte autentice uzuale (etichete, anunţuri, afişe, meniu), pentru a se orienta, a se informa

Etichete, anunţuri scurte, afişe simple ilustrateMeniu simplu

Exerciţii de citire globală a textelor funcţionale. Reperarea informaţiilor referitoare la ora, data, loc, preţ.

Subcompetenţa sociolingvistică3.3. Identificarea sensului global al unei cărţi poştale simple

Carte poştale simplă Exerciţii de tip Adevărat/Fals.Răspuns la întrebările Cine? Ce? Când? Unde?

3.4.Identificarea sensului global şi a informaţiilor principale în texte simple referitoare la universul personal, concret şi familiar care descriu succint persoane, animale, obiecte, locuri familiare;descriu succint acţiuni, activităţi cotidiene, evenimente familiare; exprimă unele gusturi şi preferinţe; exprimă unele stări fizice şi sentimente,pentru a se informa şi a discuta

Benzi desenate pentru copii.Fragmente scurte din poveşti. Texte informative simple însoţite de imagini

Demonstrarea înţelegerii textului prin răspunsuri adecvate la întrebări. Exerciţii de identificare a informaţiilor principale şi de reproducere a informaţiei, oral şi scris. Selectarea cuvintelor si enunţurilor referitoare la situarea în timp şi spaţiu a evenimentelor. Reperarea în text a conectorilor logici elementari. Selectarea propoziţiilor care descriu trăsăturile fizice ale unei persoane familiare. Asocierea denumirii animalului şi a caracteristicilor sale fizice. Asocierea imaginilor cu preferinţele corespunzătoare.

23

3.5. Identificarea sensului unor indicaţii, recomandări, sugestii şi instrucţiuni simple, pentru a se informa şi a acţiona

Indicaţii, instrucţiuni, recomandări simple

Realizarea indicaţiilor simple privind activităţi de învăţare. Selectarea unor informaţii care indică un itinerar simplu şi completarea unui plan.

3.6.Asocierea unor informaţii din text cu documente iconografice (imagini, plan (stradă, cartier), hartă)

Texte simple şi scurteImagini, plan, hartă.

Exerciţii de asociere.Localizare pe hartă (ţări, oraşe).

Subcompetenţa fonologică

Subcompetenţa ortoepică3.7.Citirea corectă, conştientă şi fluentă a unor texte simple şi scurte, cunoscute, cu intonaţia adecvată sensului textului

Texte simple şi scurte

Exerciţii de citire cu voce a unor texte scurte. Citirea pe roluri a dialogurilor.Memorizare de poezii, secvenţe din textele studiate

3.8.Aplicarea strategiilor de receptare a mesajului scris:observarea formei pentru recunoaşterea tipului textului (carte poştală, mesaj electronic, etichetă, anunţ, meniu, afiş), realizarea lecturi globale in vederea identificării sensului textului, identificarea cuvintelor şi expresiilor cunoscute, identificarea cuvintelor şi expresiilor cu similitudini lingvistice în limba maternă a elevului, identificarea sensului cuvântului necunoscut prin raportare la context, recitirea textului, utilizarea experienţei personale pentru a înţelege situaţia de comunicare, utilizarea dicţionarului bilingv în vederea identificării sensurilor cuvintelor necunoscute, repetarea mentală a unităţilor lexicale în vederea memorizării, constituirea fişierului lexical personal.

Texte simple şi scurte: carte poştală, anunţ, eticheta, mesaj, meniu, text informativ, fragment din povesteDicţionar bilingv

Exerciţii de observare a textului: formă, aşezare în pagină. Citirea global a textului in vederea identificării sensului textului: a solicita sau a oferi informaţii, sfaturi, a accepta, a refuza, etc.). Realizarea lecturii selective pentru discernerea informaţiei principale. Exerciţii de asociere a informaţilor din text cu imaginile adecvate. Identificarea cuvintelor şi expresiilor cunoscute. Exerciţii de identificare ghidată a sinonimelor şi antonimelor.

Competenţa de bază: Producerea mesajelor scrise şi interacţiunea scrisăSubcompetenţe Forme de prezentare a


24

Subcompetenţa ortografică 4.1.Aplicarea regulilor de punctuaţie în scrierea enunţurilor, mesajelor de mica dimensiune

Punctuaţia. Semne de punctuaţie

Exerciţii de organizare a propoziţiilor în mesaj/text respectând semnele de punctuaţie adecvate. Exerciţii de completare.

4.2.Aplicarea normelor de ortografie lexicală şi gramaticală, normelor semantice, în scrierea enunţurilor, mesajelor de mică dimensiune

Reguli de acord: grup nominal, grup verbal.Norme ortografice. Dicţionar ortografic. Dicţionar bilingv.

Copieri, transcrieri selective. Exerciţii de recunoaştere a formei corecte de scriere, de selectare, de completare, de punere în corespondenţă, de compunere de enunţuri.

4.3.Respectarea normelor de aranjare în pagină, în funcţie de tipul mesajului.

Reguli de scriere şi aranjare în pagină.

Exerciţii de scriere a cuvintelor, propoziţiilor şi mesajelor respectând regulile scrisului. Copierea unor texte scurte.

Subcompetenţa lingvisticăSubcompetenţa pragmatică4.4.Scrierea unor enunţuri/mesaje simple, de proporţii mici, referitoare la sine, la persoane din anturajul imediat (familie, prieteni), la personaje imaginare, indicând locuri şi activităţi familiare, utilizând expresii şi propoziţii simple, structuri şi forme gramaticale memorizate

Mesaje simple (descrieri, prezentări)

Alcătuire de enunţuri pe baza de repere verbale şi iconografice (imagini, poze, desene) pentru a se prezenta. Descrieri succinte de persoane familiare pe bază de cuvinte şi expresii date. Redactare de propoziţii simple, corecte din punct de vedere gramatical, folosind cuvinte date.

Subcompetenţa sociolingvistică4.5.Scrierea unei cărţi poştale simple şi scurte, respectând modelul

Carte poştală simplă şi scurtă

Scrierea unei cărţi poştale (de aniversare, de vacanţă, de invitaţie, de felicitare etc.), pe bază de suport: formule de adresare, de felicitare, de încheiere etc.

Subcompetenţa semantică Subcompetenţa gramaticalăSubcompetenţa lexicală4.6.Utilizarea de cuvinte şi expresii simple, structuri sintactice şi forme gramaticale simple, sinonime şi antonime, memorizate, adecvate conţinuturilor tematice, în enunţuri, mesaje de proporţii mici

Enunţuri, mesaje de proporţii mici

Producere de enunţuri, texte de proporţii mici, utilizând mijloace lexicale adecvate. Jocuri didactice de sinonime, antonime.

Subcompetenţa discursivă4.7.Asigurarea coerentei si coeziunii enunţului/mesajului produs, prin utilizarea unor conectori logici elementari de tipul şi, sau, dar, deci.

Enunţuri, mesaje de proporţii mici.Conectori logici elementari

Exerciţii de redactare a unor tipuri de mesaje cu destinaţie diversă: invitaţie, carte poştală, respectând modelul scris.

Subcompetenţa ortografică Subcompetenţa ortoepică4.8.Realizarea legăturii dintre

Texte scurte. Dictări.Autodictări.

Dictări de enunţuri sau de texte scurte ce conţin elemente lexicale si

25

pronunţie şi scriere (la nivel de text de proporţii mici).

gramaticale studiate. Autodictări. Scrierea corectă după auz a dictării şi aplicarea semnelor de punctuaţie in funcţie de scopul comunicării.

4.9.Utilizarea strategiilor de producere a mesajului scris: identificarea tipului de text solicitat, respectarea modelului scris, respectarea normelor lexicale, ortografice, de punctuaţie, gramaticale, utilizarea dicţionarului bilingv/ortografic pentru verificarea ortografiei cuvintelor.

Enunţuri, mesaje de proporţii mici

Utilizarea cuvintelor cunoscute in contexte diverse. Aplicarea normelor ortografice studiate la producerea textului scris. Exerciţii de alcătuire de propoziţii folosind cuvinte date.

Domeniul CulturaCompetenţa culturală: iniţierea în cunoaşterea altor culturi



1.1. Gestionarea unor situaţii de comunicare pe teme familiare sau de necesitate imediată, respectând normele comunicării verbale şi nonverbale (a angaja şi a încheia o conversaţie la telefon, a face o urare, a felicita, a exprima sentimente, gusturi şi preferinţe, etc)


Dialoguri simpleJocuri de rol

1.2. Cunoaşterea unor povesti celebre

Scurte fragmente din povesti însoţite de imagini

Identificarea personajelor principale din poveste şi a calităţilor lor. Realizare de desene care reprezintă personajul preferat.

1.3. Iniţiere în cunoaşterea unor sărbători tradiţionale din ţara alofonă


Selectarea şi enumerarea unor sărbători tradiţionale pe baza unui calendar.

1.4.Initiere în cunoaşterea unor comportamente alimentare specifice ţării alofone

Denumiri de produse alimentare şi bucate tipice. Imagini, fotografii, reviste ilustrate

Asocierea denumirilor de produse alimentare cu imaginile adecvate. Scrierea unei liste de bucate specifice.

1.5.Initiere în cunoaşterea si respectarea unor norme de comunicare scrisă (carte poştală)

Carte poştală simple Scrierea unei cărti poştale simple respectând codul epistolar.

1.6. Cunoaşterea unor activităţi educaţionale, recreative, sportive


Realizare de desene, colaje si relatare sumara despre unele

26

tipice tipurilor de activităţi sportive.

1.7. Cunoaşterea unor poezii, cântece, dialoguri simple care aparţin patrimoniului cultural al ţării alofone

Poezii, cântece, dialoguri simple

Concurs de recitareSerbări

1.8. Cooperarea cu colegii pentru realizarea activităţilor de învăţare, manifestând responsabilitate şi toleranţă în cadrul comunicării.

Indicaţii scurte şi simpleDialoguri

Jocuri didactice colective.




Competenţa interlingvistică: iniţierea în asemănările dintre limbi1.1. Identificarea in enunţuri

simple, scrise şi orale, a cuvintelor şi expresiilor cu similitudini lingvistice în limba maternă a elevului

Cuvinte, expresii, enunţuri simple.Dicţionar bilingv

Activităţi de comparare a lexicului în limbile cunoscute de elev (limba maternă, limba străină). Scrierea cuvintelor în fişierul/vocabularul personal.

1.2. Explicarea unui plan simplu (stradă, cartier)

Plan simplu Dialoguri Jocuri de rol

1.3. Citirea corectă a cifrelor şi a numerelor

Cifre, numere Indicarea vîrstei unor membri ai familiei extinse.

1.4.Identificarea şi caracterizarea succintă a unor animale de companie şi sălbatice.


Desenarea animalului preferat şi descrierea lui succintă.

1.5.Identificarea şi exprimarea unor stări fizice


Asocierea enunţurilor care exprimă stări fizice cu imaginile adecvate.

1.6. Identificarea şi exprimarea unor deprinderi de igienă personală


Descrierea sumară a unor deprinderi de igienă personală pe bază de suport verbal şi iconografic.

1.7.Ascultarea şi interpretarea unor cîntece pentru copii

Cîntece pentru copii Memorizarea cîntecelor şi interpretarea lor (individual, în grup).

1.8. Utilizarea inteligenţei chinestezice (corporale) pentru a exprima nonverbal unele comportamente, acţiuni, stări, sentimente, a realiza

Texte simple de tip narativ şi descriptiv, însoţite de imagini

Exerciţii de simulare a unor stări, sentimente, reacţii nonverbale la mesajele orale sau scrise. Jocuri de rol

27

activităţi motrice, deplasări in spaţiul clasei, jocuri didactice.

Dialoguri Jocuri didactice

VI. DOMENII ŞI CONŢINUTURI LINGVISTICE ŞI TEMATICE

Prezentul curriculum propune profesorilor de limbi străine şi autorilor de manuale o listă de subiecte identificate în baza fuziunii domeniilor curriculare ale CECRL (public, privat, educaţional) cu cele ale CLSM (comunicare, cu sensibilizare în cultură, conexiune şi comparaţie). Conţinutuirle educaţionale de ordin tematic şi lingvistic vor fi racordate acestor domenii curriculare conform specificului treptei şcolare a ciclului primar de actualizare a competenţelor de bază, a nevoilor şi intereselor de vîrstă, a orientărilor culturale şi a eşichierului axiologic al elevului în perspectiva extinderii pe durata ulterioară a parcursului educaţional.

Corelaţia dintre domeniile CECRL şi cele ale CLSM cu distribuirea relativă a tipurilor de competenţe adecvate fiecărui domeniu ar fi următoarea în ciclul primar:

Domeniile CECRL

Domeniile CLSM Tipuri de competenţe asociate

Educaţional Comunicare/Cultură/Comparaţie/Conexiunelingvistice

comunicative pragmatice

socioculturale metodologice

interlingvisitce

Public Cultură socioculturale

Personal Cultură socioculturale

Întrucît domeniul educaţional al CECRL include toate domeniile CLSM - comunicare, cultură, comparaţie şi conexiune la nivelul ciclului primar, este mai judicios de a efectua repartizarea conţinuturilor pe domenii în baza CLSM ce oferă o viziune mai clară şi mai motivată asupra corelaţiei date. Această reformă conceptuală permite prezentului curriculum, în raport cu cele precedente, să racordeze atît competenţele/subcompetenţele, cît şi conţinuturile la domeniile CECRL şi ale CLSM pentru a o obţine o viziune mult mai armonioasă asupra funcţionării în complex a domeniilor, competenţelor/subcompetenţelor şi conţinuturilor. Iată de ce, realizînd principiile menţionate în concepţia disciplinei, conform cărora domeniul prioritar şi fundamental este cel al comunicării, celelalte fiind complementare, se va schimba, respectiv, şi structurarea conţinuturilor conform aceleaşi perspective. În consecinţă, structurarea care urmează va situa întîi şi-ntîi conţinuturile lingvistice care sunt racordate la domeniul comunicării, iar mai apoi conţinuturile tematice care sunt afiliate celorlalte domenii de ordin complementar: cultura, comparaţia, conexiunea. Domeniul comunicării este fundamental şi permite formarea competenţelor de specifice supuse evaluării, celelalte sunt complementare şi formează competenţele supuse mai ales autoevaluării.

A. CONŢINUTURI LINGVISTICE Cum este şi firesc capitolele de conţinut vor urma, longitudinal şi transversal, eşalonarea

treptată şi progresivă a elementelor de organizare lingvistică a comunicării, respectîndu-se principiile menţionate în concepţia disciplinei: consecutivitatea, ascendenţa, accesibilitatea,

28

consecvenţa expunerii materialului ce vizează compartimentele sistemului limbii. Astfel concepută, practica raţională a limbii va contribui la consolidarea competenţelor de comprehensiune, exprimare şi interacţiune a elevilor, la o corectitudine a pronunţiei şi intonaţiei eufonice, la o construire sintactico-morfologică adecvată normelor limbii respective etc.

Limba franceză

CLASA A II-A

FONETICĂ, ORTOEPIE Şl ORTOGRAFIEDezvoltarea competentelor auditive şi articulatorii. - Noţiuni de sunet şi literă. Particularităţi articulatorii şi de pronunţie a vocalelor şi

consoanelor specifice limbii franceze. Identificarea si asocierea imaginii auditive a sunetului cu reprezentarea grafică a literei respective. Noţiuni elementare de transcriere fonetică.

- Alfabetul. Denumirea şi scrierea literelor. - Consoanele duble (ll, tt, ss, rr, mm, nn, pp, gg), litera muta e, terminaţiile mute (-e, -es,

-ent). Grupuri de litere (gn, ch, ph). Litera mută H. Consoane finale cu şi fără valoare fonică (c, t, s,r, f). Sunete nazale.

- Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe.- Accentul. Regulile de accentuare. Accentul de intensitate. Accentul grafic. Tipuri de

accent (accent aigu, accent grave, accent circonflexe). - Elemente de ortografie. Scrierea cuvintelor cu majusculă. Semne de punctuaţie: punctul,

virgula, semnul întrebării, semnul exclamării (.,!,?). Semne diacritice (cedille).- Intonaţia. Intonaţia în diferite tipuri de propoziţii (enunţiativă, exclamativă, interogativă,

imperativă). - Legătura dintre cuvinte (liaison vocalique, liaison consonantique, enchaînement).

LEXIC şi SEMANTICAVocabularul de bază va cuprinde circa 200 de cuvinte, expresii şi sintagme, printre

acestea enumerându-se substantive, verbe, adjective, adverbe, pronume personale, conjuncţii, prepoziţii. Materialul lexical va fi însuşit pe baza unor enunţuri simple şi scurte referitoare la tematici din universul personal şi familiar al elevului, şi va fi relevant pentru dezvoltarea competentelor de receptare şi de producere a mesajului oral şi scris.

Teme si lexic Alfabetul Numere si cifre Şcoala Rechizite şcolare Obiecte şcolare Culori Animale de companie şi sălbatice (denumiri, elemente) Denumiri de fructe şi legume(elemente principale) Zilele săptămânii Lunile anului Anotimpurile şi caracteristicile climatice esenţiale Piese de mobilier (elemente principale) Locuinţa (casa, apartamentul): plan, odăi, mobilier (descriere generala) Prezentarea şi caracterizarea personală (nume, prenume, vârsta, sex,

naţionalitatea, clasa, domiciliu). Relaţii de familie (rude apropiate): prezentare şi caracterizare (nume, prenume,

sex, vârsta, naţionalitatea).

29

Acte de vorbire/formule pentru a saluta şi a răspunde la salut, a face cunoştinţa, a-şi lua rămas bun, a se prezenta, a prezenta o persoana cunoscută din anturajul imediat

Acte de vorbire/formule de politeţe pentru a stabili un contact social (merci, s’il vous plait, s’il te plait, excusez-moi, pardon )

Acţiuni legate de activităţi şcolare/de învăţare (indicaţii şi instrucţiuni simple şi scurte, pentru a fi receptate şi realizate)

Acţiuni legate de deplasare şi orientare în spaţiul familiar (elemente principale)MORFOLOGIE

ARTICOLUL. Articolul hotărât şi nehotărât. Formele elidate ale articolului hotărât. Categoriile gramaticale de gen şi număr.

SUBSTANTIVUL. Categoriile gramaticale de gen şi număr. Substantive proprii şi comune, animate şi inanimate.

ADJECTIVUL. Categoriile gramaticale ale adjectivului. Adjective calificative regulate(forme uzuale). Acordul adjectivului calificativ cu substantivul. Adjectivul posesiv.

NUMERALUL Numeralele cardinale de la 1 până la 20. Numeralele ordinale de la 1-5.PRONUMELE. Pronumele personal (unele forme accentuate şi neaccentuate). Pronumele

de politeţe (vous). Pronumele de politeţe demonstrative (structuri de evidenţiere a subiectului). Pronumele interogative (Qui? Que ? Qu’est-ce que?)

VERBUL. Modul indicativ: timpul prezent. Verbe uzuale de grupele I (aimer, chercher, demander, donner, habiter, parler,…), II, III (faire, aller, dire…). Verbele auxiliare la prezent (avoir, etre). Verbele reflexive uzuale la prezent (se presenter, s'appeler). Unele verbe uzuale la modul imperativ (persoana a II-a, singular şi plural). Forma afirmativă şi negativă a verbului. Construcţii interogative. Verbe şi expresii impersonale (il y a, il fait beau/mauvais/ chaud/froid;).

ADVERBUL. Adverbe de timp ( aujourd'hui, maintenant,), de loc (ici, loin,) , de mod (bien, mal), de afirmaţie (oui), de negaţie (non, ne…pas), de cantitate (beaucoup, peu ).

PREPOZIŢIA. Prepoziţii simple uzuale (dans, sur, sous, avec, a, de). CONJUNCŢIA. Conjuncţiile de coordonare şi de subordonare uzuale (et, ou, quand).INTERJECŢIA. Interjecţiile frecvente în actele de comunicare (oh la la! oh! bien! Ah!).

SINTAXAPROPOZIŢIA. Propoziţiile simple enunţiative, interogative, exclamative, imperative.

Propoziţii afirmative şi negative.

CLASA A III-A

FONETICĂ,ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIE Particularităţi de pronunţare a unor consoane în funcţie de poziţia în cuvinte

(ce,ci;ca,co,cu;ga,gu,go;ge,gi,gy,). Litera h aspirat. Familiarizarea cu unele fenomene fonetice (eliziunea vocalelor, trunchierea terminaţiilor în unele cuvinte). Grupurile de litere sc, qu. Grupurile de litere oi, oin, im, ain, aim, en. Identificarea deosebirilor intre fonem şi grafem. Despărţirea în silabe a cuvintelor care conţin consoane duble. Diferenţierea omonimelor prin accent (ou/ou; à/a; la/là;). Semne de punctuaţie: linia de dialog, două puncte, punct şi virgulă. Semne diacritice (trema). Intonaţia propoziţiilor interogative generale şi parţiale.

LEXIC şi SEMANTICAConsolidarea şi îmbogăţirea vocabularului cu noi unităţi lexicale, circa 200, se va face în

baza unor texte simple şi de proporţii mici, conform tematicii. Unele texte din manuale vor conţine elemente de civilizaţie şi cultura franceză. Structura cuvântului. Formarea cuvintelor prin derivare.

Teme si lexic :

30

Numere şi cifre (reluare si îmbogăţire) Pârtile corpului uman Programul zilei (denumirea activităţilor principale). Discipline şcolare. Orarul şcolar Adresa Noţiuni de timp: data, momentele zilei (dimineaţa, ziua, după-amiaza, seara,

noaptea) Ora, ceasul Locuinţa: amplasare, odăi, mobilier şi localizare in spaţiu (actualizare si

îmbogăţire) Jocuri si jucării Instrumente muzicale (elemente). Alimentaţia/deprinderi alimentare Produse alimente(elemente principale) Bucate (elemente principale) Băuturi (elemente principale) Articole de vestimentaţie (elemente principale) Mijloace de transport (denumiri, elemente). Activităţi recreative pentru timpul liber. Ocupaţii/ activităţi si responsabilităţi in familie, la scoală Pregătiri pentru vacanta Denumiri geografice: tari alofone, oraşe, (elemente principale) Acţiuni legate de activităţi şcolare/de învăţare (indicaţii, instrucţiuni, recomandări

simple pentru a fi receptate şi realizate) Acte de vorbire/formule pentru a exprima sentimente (entuziasm, simpatie,

satisfacţie, uimire, tristeţe, admiraţie etc.) Acte de vorbire/formule pentru a angaja şi a încheia un schimb verbal (discuţie

fata in fata)

MORFOLOGIEARTICOLUL. Utilizarea articolelor hotărât, nehotărât, a formelor elidate si contractate cu diferite categorii de substantive la singular şi plural (le, la, les, l', un, une, des). SUBSTANTIVUL. Genul substantivelor. Modificări grafice şi fonice la plural.ADJECTIVUL. Adjective calificative neregulate (beau-belle, nouveau-nouvelle). Pluralul

adjectivelor calificative. Acordul adjectivelor calificative cu substantivele. Adjective posesive. Adjective demonstrative. Acordul adjectivelor posesive şi demonstrative cu substantivele.

PRONUMELE. Folosirea formelor accentuate şi neaccentuate ale pronumelor personale. Pronumele interogative.

NUMERALUL. Numeralele cardinale 20-50. Particularităţi de scriere şi pronunţare a numeralelor. Numeralele ordinale (1-10). Locul numeralelor ordinale. Acordul numeralelor cu substantivele.

VERBUL. Familiarizarea cu categoriile de bază ale verbului (timp, persoană, număr, formă verbală). Timpul prezent al unor verbe uzuale (vouloir, devoir, prendre, comprendre, pouvoir, savoir). Verbele reflexive uzuale la prezent (se laver, se lever, s’habiller, se preparer). Unele verbe uzuale la modul imperativ (persoana a II-a, singular şi plural).

ADVERBUL. Adverbe interogative (quand, ou, comment, combien, pourquoi). Adverbe de timp de mare frecvenţă (jamais, toujours, quand,), de loc (ici, la, loin, pres ), de mod ( peut-etre, bien, mal), de cantitate (beaucoup, peu, plus).

PREPOZIŢIA. Prepoziţii simple. Utilizarea unor prepoziţii polifuncţionale (a, de). Utilizarea unor prepoziţii de localizare spaţială şi de timp (devant, derriere, a droite,, a gauche, apres ...). Utilizarea prepoziţiilor înaintea substantivelor care denumesc data, luna, anul, anotimpul, ora.

31

CONJUNCŢIA. Utilizarea celor mai uzuale conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare în diferite tipuri de propoziţii (et, mais, … ).

INTERJECŢIA. Interjecţii cu valoare afectivă pentru exprimarea stărilor emotive şi a sentimentelor (entuziasm, simpatie, satisfacţie, uimire, tristeţe, admiraţie etc.)

SINTAXA Noţiune de sintagmă. Sintagma şi propoziţia. Propoziţia simplă. Propoziţia dezvoltată.

Pârtile principale ale propoziţiei. Acordul gramatical. Acordul predicatului cu subiectul. Acordul predicatului nominal cu subiectul.

CLASA A IV-A

FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIEParticularităţi de pronunţare a vocalelor (vocale lungi/scurte, deschise/închise, nazale).

Respectarea ritmului şi intonaţiei specifice limbii franceze în propoziţii enunţiative, interogative, exclamative, imperative. Hiatul. Particularităţi de scriere a unor ortograme specifice limbii franceze.

LEXIC şi SEMANTICASistematizarea şi îmbogăţirea lexicului achiziţionat în clasa a III-a. Însuşirea de noi unităţi

lexicale (circa 200) se va realiza pe baza unor texte variate şi de proporţii mai mari. Textele vor conţine elemente de cultura şi civilizaţie franceză. Formarea cuvintelor prin derivare (prefixare, sufixare). Dezvoltarea competentei lexicale se va realiza prin identificarea şi utilizarea în diverse contexte de comunicare, a familiilor lexicale şi a unor sinonime şi antonime în concordantă cu tematicile abordate.

Teme şi lexic : Sărbători în familie şi cu prietenii Descrierea unei persoane din anturajul apropiat: rude, prieteni, colegi

(caracteristici fizice si morale) Relaţii de familie (rude îndepărtate): prezentare, ocupaţii, preferinţe Denumiri de profesii şi activităţi caracteristice (elemente principale) Activităţi sportive şi sporturi tradiţionale (elemente principale) Activităţi recreative şi culturale Sănătatea Stări fizice si senzaţii Deprinderi de igienă personală Mijloace de transport (elemente principale) Conversaţie telefonica Direcţia/ destinaţia/ localizarea in spaţiu Gusturi şi preferinţe principale (culturale, educaţionale, alimentare, sportive) Meniu (simplu) Corespondenta personala: carte poştală simplă Animale domestice şi sălbatice: caracteristici esenţiale, protecţie Acţiuni legate de activităţi şcolare/de învăţare (instrucţiuni, recomandări, sugestii

simple pentru a fi recepţionate şi realizate) Acte de vorbire/formule pentru a exprima scuze, a accepta sau a refuza o invitaţie,

a exprima intenţii şi dorinţe, a solicita şi a da informaţii uzuale de ordin personal Acte de vorbire/formule pentru a exprima senzaţii şi stări (foame, sete, frig,

căldura, frica) Acte de vorbire/formule pentru a exprima gusturi si preferinţe alimentare,

vestimentare, recreative, sportive, culturale, educaţionale Acte de vorbire/formule pentru a întreţine o conversaţie la telefon (formule de

iniţiere, de întreţinere, de întrerupere a conversaţiei), pentru a invita, a face o

32

urare, a felicita Acte de vorbire/formule pentru a exprima sentimente şi emoţii (apreciere,

speranţă, recunoştinţă, interes, încurajare, etc.) Sinonime, antonime, familii lexicale.

MORFOLOGIEARTICOLUL. Omiterea articolului. Articolul partitiv. Cazuri de substituire a articolului

cu prepoziţia de.SUBSTANTIVUL Pluralul unor substantive feminine. Substantivele cu diferite forme de

plural. Pluralul unor cuvinte compuse. Substantivele proprii (nume de persoane, oraşe, mări, ţări, etc.).

ADJECTIVUL. Utilizarea adjectivelor posesive. Pluralul neregulat al unor adjective calificative. Gradele de comparaţie ale adjectivelor (pozitiv, comparativ). Formarea si utilizarea superlativului relativ.

PRONUMELE. Pronumele personale tonice şi atone. Formele combinate ale pronumelor atone. Pronumele personal reflexiv. Pronumele interogative ou, quand, combien, comment.

NUMERALUL Numeralele cardinale (50-100). Numeralele ordinale (10-20). Acordul numeralelor ordinale cu substantivele. Folosirea numeralelor cardinale în operaţiile de adunare şi scădere.

VERBUL. Familiarizarea elevilor cu principalele categorii ale verbului (mod, timp, persoană). Imperativul unor verbe neregulate (venir, dire, faire, aller). Construcţiile impersonale (il faut, il neige, il pleut). Verbe şi expresii de stare (avoir soif/ froid/ faim/ soif/ peur, avoir mal). Verbe reflexive uzuale. Timpul viitor (Futur proche). Timpul trecut (Passe recent). Conditionalul de politete „je voudrais”. Recunoaşterea valorii prefixului re- pentru unele verbe uzuale (faire/refaire..).

ADVERBUL. Cazuri specifice de folosire a adverbelor în diferite tipuri de structuri sintactice. Adverbe uzuale de timp, de loc, de mod, de cantitate. Adverbe de negaţie. PREPOZIŢIA. Utilizarea prepoziţiilor à, de cu diferite categorii de verbe (de mişcare, de stare etc.) şi substantive. Utilizarea prepoziţiilor dans, avant, apres, en, pendant, avec, sans, pour.CONJUNCŢIA. Utilizarea conjuncţiilor de coordonare şi de subordonare uzuale (et,

mais, alors, donc, parce que, ou) în diferite tipuri de propoziţii şi structuri sintactice.INTERJECŢIA. Interjecţii frecvente în actele de comunicare pentru exprimarea stărilor

emotive şi a sentimentelor (apreciere, speranţă, recunoştinţă, interes, încurajare, etc.)SINTAXA Propoziţia simplă. Raporturi sintactice de determinare. Atributul. Pârtile secundare ale

propoziţiei. Complementul direct, complementul indirect, complementul circumstanţial. Propoziţia compusă.

Coeziunea textuluiReceptarea şi utilizarea în contexte de comunicare, a unor modalităţi elementare de

realizare a coeziunii între grupuri de cuvinte şi proposiţii, va fi asigurată de conectori/articulatori elementari de tipul et, ou, alors, pour, mais, voila. Aceşti conectori cu valoare semantică vor face parte din arsenalul lingvistic al elevului. Astfel se va asigura formarea şi dezvoltarea competentei pragmatice care presupune organizarea şi structurarea mesajelor orale si scrise, produse de elev, care la aceasta etapă este un utilizator elementar al limbii franceze (nivel A1 conform CECRL).

In atenţia autorilor de manualIn prezentarea materialului lingvistic se va privilegia abordarea comunicativă în cadrul unor situaţii cotidiene, previzibile referitoare la domeniul personal şi familiar al

33

elevului. O atenţie prioritară se va acorda înţelegerii funcţiei comunicative a limbii franceze. Temele şi subtemele vor vi abordate transversal, în cadrul unităţilor elaborate din perspectiva concepţiei manualului, în acord cu dezvoltarea competenţei comunicative.

LIMBA ENGLEZĂ

CLASA A II-A

FONETICĂ ŞI ORTOEPIE Elevii vor fi familiarizaţi atît cu specificul fonetic al limbii engleze, accentul

punîndu-se pe sunetele noi, caracteristicile doar acestei limbi, cît şi pe rostirea corectă a sunetelor aparent cunoscute din limba maternă, dar pronunţate altfel în limba engleză: Articularea corectă a sunetului [w] wood, when, Willie, why; Deosebirea fonetică dintre sunetele [t], [d], [f], [v] În poziţie finală: foot-wood, half-move; Contrastul dintre sunetele [θ], [ð] this/this, thick/thin, this/that, precum şi cel dintre [t], [θ], (boat, both) şi [d], [ð] (day/they); Articularea corectă a sunetelor consoane aspirate [p], [t], [k] – pen, ten, cake; Articularea corectă a sunetelor consoane [g], [ŋ], [s], [z], [ ], [ ],[ ] [ ] go, sing, visit, she, chair, pleasure, change; Articularea corectă a sunetelor consoane [p], [b], în poziţie iniţială pay, boy; Respectarea duratei sunetelor vocale (prin cuvinte contrastante): this/these, ship/sheep, spot/sport, etc; Rostirea vocalelor în silabe deschise (echivalentă cu denumirea lor în alfabet), în silabe închise (sunet scurt), în al treilea tip de silabe (vocala+r+consoană) şi în al patrulea tip de silabă (vocala+r+vocală); Specificul rostirii diftongilor şi triftongilor în limba engleză; Conturul intonaţiei şi accentului deosebit al propoziţiilor afirmative, interogative şi a formelor scurte de răspuns; Articularea corectă a terminaţiei –s, -es a verbelor la persoana a III singular, Present Simple şi a substantivelor la plural (eats, wins, changes; desk, tables, matches) şi a formelor contraste de tipul it’s, there’s; Rostuirea neaccentuată a articolului: a, an, the.

LEXIC Părţile corpului Obiecte de îmbrăcăminte Piese de mobilier Noţiuni de timp Numerale: cardinale şi ordinare Relaţii de familie Nume de animale mai răspîndite Cuvinte necesare pentru a afla direcţia Culori Denumiri de profesii Zilele săptămînii

34

Lunile anului Anotimpurile Vacanţa/sărbătorile principale Diverse materiale: wood, plastic, paper, etc. Denumirea utensilelor (lingură, furculiţă, etc) Bucatele cele mai des folosite Cele mai importante denumiri geografice

În plus vor fi întroduse: Cîteva verhe frazeologice (urmate de prepoziţie) tip: pick up, wait for, get up,

etc; Concepte de orientare în spaţiu: in front of, behind, before, after, etc; Substantive care pot sau nu pot fi numărate: cup, cereal,etc; Instrucţiuni simple care urmează a fi executate; sinonime, antonime simple, în special adjective de tipul good-bad, big-small, etc.

MORFOLOGIE utilizarea în situaţii de comunicare a timpurilor gramaticale Present Simple, Present Continuous, Past Simple şi Future Simple;

deosebirea între formele de singular şi de plural ale substantivului, inclusiv excepţiile (man-men, woman-women, child-children, mouse-mice, tooth-teeth, foot-feet).

SINTAXA Spre sfirşitul primului an de studiu al limbii engleze elevii vor fi capabili să înţeleagă

diferenţa în ceea se priveşte ordinea cuvintelor şi să folosească tipurile de propoziţii enunţiative şi interogative. Ei vor însuşi:

Ordinea cuvintelor în propoziţiile declarative şi interogative cu verbul to be (de ex. They are leaving - Are they leaving?);

Formele contraste ale verbului to be (he s, Ihey're, I'm); Folosirea corectă a articolului hotărît şi nehotărît; Răspunsurile afirmative şi negative scurte la întrebările cu verbul to be (Yes,

he is; No, she isn’t; No, we aren’t, etc.) Specificul folosirii altor verbe la timpul Present Simple; Ordinea cuvintelor în propoziţiile interogative (cu auxiliarele do/does) şi în

propoziţiile declarative respective; Răspunsurile scurte - afirmative şi negative - la întrebări, folosind do/does; Folosirea verbelor la persoana a III singular la timpul Present Simple cu

terminaţia -s, -es; Folosirea unor verbe neregulale la Past Simple (prin alternarea fonetică a vo-

calelor din rădăcina cuvîntului); Formarea timpului Past Simple a verbelor regulate (formele afirmativă, ne-

gativă şi interogativă); Răspunsuri scurte la timpul trecut. Formularea întrebărilor cu ajutorul cuvintelor interogative sau a ordinei

cuvintelor. Folosirea corectă a negaţiei not în propoziţiile declarative cu verbul to be (la

timpul prezent, trecut şi viitor). Folosirea corectă a cuvintelor care exprimă frecvenţa realizării acţiunii (He

sometimes walks. She is always present. They usually drink tea).

CLASA A III-A

FONETICĂ ŞI ORTOEPIE

35

Prin diverse situaţii lingvistice, elevii vor continua familiarizarea cu specificul fonetic al limbii engleze. Accentul va fi în continuare pus pe rostirea corectă a sunetelor pur englezeşti şi a celor aparent similare cu sunetele din limba maternă, in special, atenţie se va atrage la: Articularea grupului de consoane în poziţie iniţială [sp], [st], [sk], [sm], [sn], [sl],

[sw] (ca în speak, stay, skip, snap, smell, slip, swim); Articularea grupurilor de consoane finale: cats, flags, dropped, used, invited. Conturul intonaţional al întrebărilor generale şi speciale.

LEXICUL În clasa a III-a va fi lărgit cu aproximativ 250 cuvinte noi vocabularul de bază care

ţine de cercul de noţiuni introduse în clasa a II-a în ideea includerii unităţilor lexicale relevante pentru experienţa cotidiană a elevilor şi în scopul facilitării comunicării în situaţii de interes pentru ei.

· În acest cerc de noţiuni se vor adăuga expresii ce ţin de:· cumpărături · ocupaţii şi responsabilităţi · sănătate şi deprinderi de igienă personală · membrii familiei (rude mai îndepărtate) · articole de îmbrăcăminte · materiale · adverbe şi locuţiuni adverbiale de timp (early, in the morning, in the after-

noon, etc.). · noi sinonime şi antonime

MORFOLOGIE Utilizarea în situaţii de comunicare a următoarelor timpuri gramaticale: Present

Simple, Present Continuous, Past Simple, Future Simple; Formarea corectă a singularul şi pluralul substantivelor (inclusiv formele

neregulate); Deosebirea formelor gradelor de comparaţie la adjective; Folosirea pronumelor personale în funcţie de complement direct şi indirect (I saw

him. Tell me.)

SINTAXA În clasa a III-a elevii vor aprofunda noţiunile de sintaxă, întroduse în clasa a II-a,

la care se vor adăuga: Structuri în care me, to me şi for me sînt folosite cu anumite verbe. Ordinea cuvintelor în enunţuri cu adverbe de mod (John runs quickly). Utilizarea verbelor modale can, must, may în situaţii comunicative; Înţelegerea expresiilor care conţin verbul to be în enunţuri şi întrebări

raportate la timpul trecut ( He was on duty yesterday. I was walking. Were they singing?).

Utilizarea tehnici de asigurare a coeziunii între fraze: and, but, too Utilizarea –‘s ca formă contrastă a verbului şi ca expresie a cazului posesiv

(He’s got five books. It’s on the table. This is Lena’s pen.) Structuri comparate tip: bigger than, more than, as big as, the most beautiful.

CLASA A IV-AFONETICĂ ŞI ORTOEPIE Elevii se vor obişnui: · Să acorde o importanţă deosebită calităţii vocalelor din limba engleză, por-

nind de la concluziile semantice la care ar duce, eventual, neglijarea fenomenului

36

(vocală deschisă/vocala închisă: bag/beg; vocală lungă/vocală scurtă: sheep/ship; sport/spot);

· Să recunoască variaţiile în reprezentarea grafică a unuia şi aceluiaşi grup de litere (break/breakfast/speak);

· Să citească corect transcrierea cuvintelor în dicţionar; · Să deosebească conturul intonaţional al întrebărilor generale şi întrebărilor

desjunctive; · Să rostească cu intonaţia corespunzătoare propoziţiile imperative

(afirmative şi negative). LEXICUL

Lexicul elevilor va fi îmbogăţit prin cuvinte (aproximativ 250 unităţi lexicale noi) ce ţin de temele sugerate: • · Nume de profesii şi acţiunile caracteristice lor; · Denumiri de sporturi şi jocuri. plus verbele corespunzătoare ale acestora; · Unităţi lexicale la tema cumpărături (de exemplu buy, cost, money,

cheap/expensive etc.) · Familii lexicale ca cea legată de noţiunea de grijă (to care/to take care,

caring, careful, carefully); · Adjective simple (sunny, rainy, windy, etc) şi compuse (blue-eyed, left-

handed); · Adverbe de mod (quickly, attentively, hard etc.)

MORFOLOGIE Vor fi introduse sau repetate: · Timpurile Present, Past, Future Simple şi Present/Past Continuous

(formele afirmativă, interogativă şi negativă); · Adjectivele şi pronumele posesive; · Cazul posesiv al substantivelor; · Determinanţii some/any/n, other şi another

Substantive calculabile şi necalculabile utilizate cu many/few şi much/little.· Gradele de comparaţie a adjectivelor monosilabice, bisilabice şi plurisilabice, inclusiv excepţiile (good-better-the best, bad-worse-the worst, many (much)-more-the most, little-less-the least)

· Verbele modale can, must, would pentru a exprima invitaţii şi oferte.

SINTAXA Elevii vor folosi: · Structuri de tipul how mulch/many? What do you Iike? · There ca subiect formal, de exemplu: once upon a time there was ... ; · It ca subiect formal: It is cold/hot,frosty/windy; · Structuri de răspuns la întrebările de tip Why şi How; · Do ca substitui verbal; · Verbele frazeologice (cu prepozitii) tip call up, put up: a) în fraze unde

acestea nu pot fi separate (stand up) şi b) în fraze unde ele pot fi separate (call me up); · Verbul to be + going pentru exprimarea viitorului (She is going to ride

home. They are going to swim); · Structuri de invitaţie Would you Iike to. .. ? şi alte structuri de solicitare

şi oferte a informaţiei, de exprimare a acordului, dezacordului, a unei opinii, a unui motiv etc.

37

LIMBA GERMANĂ

CLASA A II-A

FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIE Formarea noilor deprinderi de a percepe în mod conştient sunetele şi sistemul fonetic al

limbii germane. Noţiunea de literă şi sunet. Identificarea imaginii auditive a sunetului cu reprezentarea grafică

a literei respective. Particularităţile articulatorii. Modul de pronunţare a vocalelor lungi şi scurte (a: a ; e: e ; i: i ;

o: o; u: u ) vocalelor cu umlaut ä ö ü , diftongilor: ei ; ie; eu ; äu ; au . *Alfabetul. Denumirea literelor şi scrierea lor. Pronunţarea corectă a consoanelor aspirative

H; P; T; K. Grupuri specifice de litere: tsch, sch, schs, qu, ch, ck, ig, st, sp etc. *Silaba. Despărţirea cuvintelor in silabe. Vocale duble ,consoane duble.. *Accentul. Reguli de accentuare. *Elemente de ortografie. Semne de punctuaţie. Scrierea cuvintelor cu majusculă.*Intonatia. Particularităţi de intonaţie în diferite tipuri de fraze (declarativă,

exklamativă,interogativă}. LEXICUL

Volumul materialului lexical asimilat în baza tematicii orientative va constitui circa 250-300 cuvinte, expresii şi sintagme, acestea fiind însuşite în baza unor texte mici; textul va cuprinde forme tonice şi atone ale pronumelor personale, conjuncţii, prepoziţii - cuvinte formate prin derivare (sufixare, prefixare); se va ţine cont şi de relaţiile semantice:sinonime, antonime. MORFOLOGIE Articolul. Formele articolului hotărît (der , die, das, die) şi nehotărît (ein, eine, ein-). Substantivul. Categoriile gramaticale de gen şi număr. Adjectivul. Adjectivele calificative (groß -klein), cantitative (viel(e), wenig). Pronumele. Pronumele personale, posesive, interogative, pronume de politeţe. Numeralul. Numerale cardinale (1-20) şi numerale ordinale (1-19). Adunarea şi scăderea. Verbul. Modul indicativ. Verbele auxiliare haben, sein. Formarea şi utilizarea prezentului verbelor slabe şi a unor verbe modale.

Adverbul. Adverbe de loc, de timp, de mod . Prepoziţia. Prepoziţia simplă şi compusă. Cele mai frecvente prepoziţii ( in, auf, mit, zu, für,neben) Conjuncţia. Conjuncţii coordonatoare: (und, oder, aber )

SINTAXA Topica cuvintelor în propoziţie. Propoziţiile simple enunţiative, interogative, exclamative. Intonaţia propoziţiilor enunţiative, propoziţiilor interogative şi exclamative.

CLASA A III-A

FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE Vocale şi consoane. Particularităţile de pronunţare a vocalelor lungi (a:, e:, i:,o:,u:). vocalelor

scurte (a,e,i,o,u) şi cu umlaut ( ä ,ö, ü). Pronunţarea corectă a consoanelor şi consoanelor aspirative ( B, G, D, P, T, K). Unele particularităţi de despărţire a cuvintelor în silabe din două vocale, două consoane, din mai multe consoane.

Accentul la substantivele compuse. Elemente de intonaţie. Intonaţia propozitiilor afirmative în raport cu cele negative,

enunţiative, interogative şi exclamative.

38

LEXICUL Îmbogăţirea şi consolidarea vocabularului cu unităţi lexicale cuprinse în texte variate

(povestiri, poezii, dialoguri, cîntece şi altele). Acumularea a circa 250-300 unităţi lexicale noi. În studierea lexicului se va ţine cont de formarea cuvintelor cu ajutorul sifixelor, prefixelor, precum şi de semnificaţiile variate ale cuvintelor.

MORFOLOGIE Articolul. Însuşirea regulilor principale de folosire a articolului (hotărît şi nehotărît) cu

diferite substantive. Substantivul. Categoriile gramaticale de gen, număr şi caz.(N. şi Akk.) Familiarizarea

elevilor cu unele reguli de formare a substantivelor compuse şi de formare a numărului plural. Adjectivul. Gradele de comparaţie adjectivului. Pozitivul şi comparativul.

- Pronumele. Folosirea pronumelor personale, posesive, demonstrative şi reflexive. Valoarea pronumelui impersonal es.

Numeralul. Numerale cardinale şi ordinale. Particularităţile de scriere şi pronunţarea a numeralelor. Formarea şi folosirea numeralului ordinal de la 20-100

Verbul. Formarea şi utilizarea prezentului verbelor tari. Conjugarea verbelor slabe şi tari la prezent. Conjugarea verbelor reflexive (sich waschen) şi a verbelor reflexive cu particula separabilă (sich anziehen, sich abtrocknen) şi a verbelor modale (wollen, müssen, dürfen, können,mögen). Specificul verbelor impersonale (es regnet, es schneit). Imperativul la persoana II singular şi plural Geh ! , Geht !Lies!,Lest! ).

Adverbul. Însuşirea şi întrebuinţarea a mai multor categorii de adverbe, folosirea lor în diferite tipuri de enunţuri. Adverbe de timp (heute, morgen, übermorgen, gestern, jetzt). Adverbe de loc (hier, da, rechts,. links, oben, unten, hinter,). Prepoziţia. Utilizarea celor mai frecvente prepoziţii : an, vor, neben, zwischen,unter,zu,mit). Interjecţia. Folosirea interjectiilor pentru exprimarea stărilor emotive. Manifestarea sentimentelor de plăcere, de bucurie, de voinţă, de dorinţă (Hurra !,Juche !, Ach ! Oh ! , Hallo!). SINTAXA Propozitia simplă. Propozitia dezvoltată. Topica cuvintelor în propoziţie. Modalităţi de formare a propozitiilor negative.

CLASA A IV-A

FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIE Perfectionarea deprinderilor de rostire a sunetelor specifice limbii germane. Corectitudinea intonării frazei germane. Însuşirea unor ortograme privind folosirea unor grafeme specifice foneticii limbii germane (lustig, freundlich,.Deutsch). Elemente de fonosintaxă. Consolidarea deprinderi lor de intonare a tuturor tipurilor de propoziţii. LEXICUL

Îmbogăţirea vocabularului cu aproximativ 250-300 unităţi lexicale noi în baza unor texte variate respectiv tematicii indicate. Textele vor contine Elementele de civilizaţie şi cultură germană.

Cuvîntul. Structura cuvîntului. Formarea cuvintelor noi cu ajutorul prefixelor,sufixelor şi compunere. Analiza structurii cuvîntului. Se va ţine cont de existenţa relaţiilor semantice: sinonime, antonime, familie de cuvinte. MORFOLOGIE

Articolul. Familiarizarea elevilor cu unele reguli de omitere a articolului in limba germană. Omiterea articolului hotărît înaintea substantivelor însoţite de determinantii posesiv (mein Bruder) şi demonstrativ (diese Lehrerin), înaintea denumirilor de oraşe (München ist eine schöne

39

Stadt). Folosirea articolului hotărît înaintea substantivelor însoţite de prepoziţii (in die Stadt, in der Stadt).

Substantivul. Familiarizarea elevilor cu unele reguli de formare a numărului plural (der Zirkus - die Zirkusse. die Lehrerin- die Lehrerinnen). Formarea pluralului unor substantive compuse (der Bienenstock - die Bienenstöcke, das Hochhaus - die Hochhäuser,die Gartenparty - die Gartenpartys). Adjectivul. Gradele de comparaţie (pozitiv. comparativ. superlativ). Pronumele. Folosirea pronumelui man, pronumelor posesive şi a pronumelor tonice (Wer geht ins Kino? -- Ich) şi atone (Ich lese ein Buch).

Numeralul. Numerale cardinale (100 - 1000), numerale ordinare( 1-19, 20 -40)Cele patru operaţii aritmetice: adunarea, scăderea, înmulţirea,împărţirea.

Verbul. Formarea participiului doi de la verbele tari şi slabe. Formarea şi utilizarea perfectului. Formarea şi utilizarea viitorului 1 (lch werde schreiben).

Adverbul. Gradele de comparaţie. Pozitivul şi comparativul. Gradele de comparaţie ale adverbelor de mod (gut - besser - am besten). Adverbele de negaţie (vielleicht, nicht wahr, nein. nicht).

Prepoziţia. Folosirea prepoziţiilor simple şi compuse cu substantive masculine. feminine şi ambigene la singular şi plural (beim Frühstück ,zum Freund, zur Schule,vom Bruder, bei der Großmutter, bei den Großeltern).

Conjunctia. Folosirea conjuncţiilor coordonatoare şi subordonatoare la diferite tipuri de propoziţii şi structuri sintactice. SINTAXA

Însuşirea şi folosirea structurilor asimilate anterior în situaţii noi. Utilizarea propozitiilor („weil”-Satz,” dass” - Satz, „Wer” - Satz).

LIMBA SPANIOLĂCLASA II-a

FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIEReeducarea funcţiilor auditive şi articulatorii.Noţiunea de sunet şi literă, particularităţile articulatorii şi de pronunţie a sunetelor specifice limbii spaniole ( b,d,e,o,s,n,l,r).Alfabetul. Denumirea literelor. Literele duble (ch;ll,rr). Litera mută H. Pronunţarea şi scrierea grupurilor de litere ( gue, gui, que, qui).Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe.Silabisirea (el deletrear) cuvintelor.Accentul. Regulile de accentuare.Accentul de intensitate şi accentul grafic.Diferenţierea omonimelor prin accent ( él /el ; tú/ tu; éste /este; etc.).Elemente de ortografie, semnele de punctuaţie şi semnele diacritice ( tilda ,trema, accentul ascuţit, punctul, virgula, ghilimelele, linia de dialog ), particularităţile ortografiei spaniole.Enunţuri exclamative,interogative şi conturul lor intonaţional.LEXICMaterialul lexical se va asimila în baza tematicii orientative şi va constitui circa 250 -300 cuvinte expresii şi sintagme, printre acestea enumerîndu-se formele tonice şi atone ale pronumelor personale, conjuncţii, cuvinte formate prin derivare (sufixe diminutivale cu nuanţe afective: -ito, -ita, -cito, -cita,-illo, etc.; sufixe nominale: -ero,-era,-ista, -ano, -ana,etc. ; sufixe verbale –ar, -er, -ear,etc).GRAMATICA

Articolul. Formele articolului hotarît şi nehotărît ( singular, plural,masculin, feminin). Formele contraste al, del.

40

Substantivul. Categoriile gramaticale: genul şi numărul.

Adjectivul. Mărcile gramaticale ale adjectivului.Adjectivele cu o singură terminaţie. Adjectivele cu două terminaţii.Acordul adjectivului cu substantivul.

Pronumele. Pronumele personal. Unele forme accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal.Pronumele de politeţe Usted, Ustedes.

Numeralul Numerale cardinale (1 - 50) şi ordinale ( 1-5).Operaţiile de adunare şi scădere.

Verbul. Verbele de conjugarea I, II, III-a. Indicativul prezent al verbelor regulate (cantar, comer, vivir) şi al verbelor neregulate: ser, estar, ir, tener, querer, haber indicativul prezent al verbelor reflexive uzuale (levantarse, llamarse, sentarse, acostarse).Perifraza verbală: ir +a+ infinitivul. Imperativul.

Adverbul. Utilizarea adverbului muy. Adverbele de loc, timp. Adverbele de afirmaţie şi negaţie sí, no.

Prepoziţia. Prepoziţii simple (a, de, en, sobre, desde, bajo, etc.).

SINTAXA

Propoziţii enunţiative, interogative, exclamative. Propoziţii afirmative şi negative.Intonaţia propoziţiilor enunţiative simple. Intonaţia propoziţiilor interogative.

Clasa III-a

FONETICĂ,ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIEVocale şi consoane. Pronunţarea vocalei e. Vocale tari (a,o,e) şi vocale slabe (i, u). Utilizarea dierezei (tremei) în grupurile gue, gui. Pronunţarea corectă a consoanelor b,v,d,s,r,n,ñ,ll,g,x.Silaba. Despărţirea în silabe a cuvintelor care conţin grupurile de litere ll, ch, rr.Diftongi şi triftongi. Pronunţarea diftongilor ascendenţi ue (we), ua (wa).Elemente de intonaţie. Propoziţii enunţiative cu ton descendent. Intonaţia propoziţiilor interogative generale şi parţiale.

LEXIC300-350 unităţi lexicale, reprezentând cuvinte şi expresii corespunzătoare actelor de vorbire şi ariilor tematice propuse.Cuvîntul. Structura cuvîntului. Formarea cuvintelor prin derivare. Derivarea cu sufixe:-an,-ano ,-ción, -ero ,-es ,-oso, -ecesillo

GRAMATICĂ Substantivul Acordul în gen şi număr.Genul substantivelor după terminaţie.Modificări grafice şi fonetice la

plural (lápiz- lápices).

Articolul Utilizarea articolului hotărît şi nehotărît. Utilizarea articolului hotărît cu substantive ce denumesc zilele saptămînii, lunile anului, nume de munţi, rîuri.

AdjectivulFormarea femininului şi a pluralului.Adjectivul calificativ, posesiv, demonstrativ. Gradele de comparaţie pozitivul şi comparativul (comparativul de superioritate, egalitate şi inferioritate ).

Pronumele Pronumele personal, interogativ, reflexiv. Folosirea şi locul pronumelor personale.

NumeralulNumerale cardinale (50- 100).Particularităţile de utilizare a numeralului uno. Particularităţile de scriere şi pronunţare a numeralelor 16 -29. Formele de singular şi plural ale numeralelor ordinale (1-6). Apocoparea numeralelor ordinale primero, tercero.

41

VerbulIndicativul prezent al verbelor neregulate: ser, estar, ir, tener, querer, haber, contarIndicativul prezent al verbelor reflexive uzuale.Formarea şi utilizarea viitorului simplu. Formarea şi utilizarea trecutului apropiat şi a perfectului compus. Formele impersonale ale verbului: infinitivul, participiul, gerunziul. Participiul verbelor neregulate: decir, hacer, abrir, cubrir, esccribir, poner, resolver, ver, volver. Imperativul afirmativ la persoana a II-a singular şi plural.

AdverbulAdverbe de timp, de loc şi de mod (aquí , allí , allá , cerca , lejos , atrás , adelante , arriba , abajo ,encim a, debajo , dentro , bien , mal , así , pronto , despacio ,etc. ) folosite frecvent în comunicare.

Prepoziţia Prepoziţii compuse adverbiale ( encima de, debajo de, antes de, después de, luego de, etc.).

Interjecţia. Interjecţii cu valoare afectivă. (¡fuera!, ¡cuidado!, ¡ojo!, ¡basta!, ¡caramba!, etc.).

SINTAXA

Noţiune de sintagmă. Sintagma şi propoziţia. Propoziţia simplă. Propoziţia dezvoltată. Părţile principale ale propoziţiei. Acordul gramatical. Acordul predicatului cu subiectul. Acordul predicatului nominal cu subiectul.

CLASA A IV-a

FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIE

Particularităţi de pronunţare a consoanelor alveolare şi sonorizarea în contrast cu consoanele sonore: y;asimilarea în contact cu consoana alveolară: las rosas (la rosas) Cazurile de asimilare a consoanei n. Vocale tari şi vocale slabe. Hiatul. Transcrierea sunetelor în grafemele corespunzătoare.Elemente de intonaţie. Propoziţii enunţiative cu ton descendent. Mijloace de intonare a propoziţiilor afirmative, negative, interogative,exclamative ( melodia tonului,accentul emfatic, nuanţele intonaţionale, pauzele ).

LEXIC350 de cuvinte şi sintagme, corespunzătoare realizării actelor de vorbire şi ariilor tematice propuse.Cuvîntul Structura cuvîntului. Formarea cuvintelor noi cu ajutorul prefixelor: ante-, des-, de-, re-, sobre-.

GRAMATICĂ

SubstantivulFormarea femininului şi a pluralului ,acordul în gen şi număr.Substantive feminine după terminaţii. Genul substantivelor de origine greacă terminate în –ma . Substantive cu aceeaşi formă pentru ambele genuri.

Articolul Utilizarea articolului hotărît şi nehotărît. Utilizarea articolului hotătît înaintea substantivelor însoţite de prepoziţii (sobre la mesa – pe masă), înaintea substantivelor care denumesc zilele săptămînii sau înaintea locuţiunilor adverbiale care desemnează ora.

42

Adjectivul Gradele de comparaţie. Formarea şi utilizarea superlativului relativ.

Pronumele Pronumele posesiv, interogativ, relativ, reflexiv, demonstrativ (forme frecvent utilizate în comunicare) Formele neaccentuate ale pronumelui personal.

Numeralul 100 -400. Funcţiile numeralului cardinal (adjectivală, substantivală, pronominală ). Cele patru operaţii aritmetice: adunarea, scăderea, înmulţirea,împărţirea.

VerbulModul Indicativ. Prezentul indicativ al verbelor regulate ( reluare) şi neregulate :venir, salir, querer, poder, poner(se), hacer, jugar, decir, dar, ver. Conjugarea verbelor neregulate la viitorul simplu hacer, decir, tener, poner, poder, saber, salir.Utilizarea şi formarea perfectul simplu al verbelor regulate şi al verbelor neregulate: ser, estar, ir, hacer. Perifrazele verbale: tener que + infinitiv ; ir a + infinitiv; empezar a+infinitiv; comenzar a+infinitiv; ponerse a+infinitiv; echarse a+infinitiv.

AdverbulIndicatori de timp, de loc şi de mod (cazuri de mare frecvenţă în comunicare). Formarea adverbelor de mod cu sufixul – mente. Adverbe de negaţie. Utilizarea adverbelor también, tampoco.

Prepoziţia Utilizarea prepoziţiei a cu verbele de mişcare, cu complementul direct şi indirect. Suplinirea complementului direct-indirect introdus de prepoziţia cu formele atone respective ale pronumelui personal.

Interjecţia Manifestarea exterioară a senzatţiilor, emoţiilor, dorinţei (¡Ah!, ¡ay!, ¡oh!)

SINTAXA

Propoziţia simplă. Raporturi sintactice de determinare. Atributul (adjectival şi substantival). Părţile secundare ale propoziţiei. Complementul direct, indirect şi circumstanţial. Punctuaţia în propoziţiile cu complement circumstanţial de loc de timp, de mod.

LIMBA ITALIANĂ

CLASA A II-A

I. FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIE Educarea deprinderilor de audiere şi reproducere corectă a sunetelor limbii italiene. Articularea şi accentuarea cuvintelor, ritmul şi intonaţia frazei. Pronunţarea vocalelor (e, o, - închise şi deschise), a consoanelor duble, a digramelor şi trigramelor (gn, gli, sci, sce) specifice limbii italiene. Însuşirea alfabetului şi denumirea literelor. Litera mută (h) şi grafeme nespecifice limbii italiene (k, j, w, x, y). Despărţirea cuvintelor în silabe. Diftongii limbii italiene. Accentul. Accentul de intensitate şi accentul grafic.

II. LEXICUL Volumul materialului lexical asimilat va constitui circa 150 - 200 cuvinte, expresii şi frazeologisme, acestea urmînd a fi însuşite şi memorizate în baza unor scurte texte orale şi scrise (inclusiv şi a unor mici poezii şi cîntecele autentice de autori italieni). Lexicul va cuprinde de asemenea formele tonice şi atone ale pronumelor personale, prepoziţiile, conjuncţiile.

III. MORFOLOGIE ARTICOLUL. Formele artcolului hotărît şi nehotărît.

43

SUBSTANTIVUL. Genul substantivelor după terminaţie. Pluralul substantivelor masculine in – o. Pluralul substantivelor feminine in – a. ADJECTIVUL. Mărcile gramaticale ale adjectivului. Adjective demonstrative (questo e quello) şi posesive ( mio, mia). Acordul adjectivelor cu substantivele după gen şi număr. PRONUMELE. Pronumele personale. NUMERALUL. Numerale cardinale (1-10) şi ordinale (1-3).

VERBUL. Categoriile gramaticale ale verbului (mod, timp, persoană). Conjugarea verbelor avere şi essere la prezentul modului indicativ. Modul infinitiv. Formele imperativului (afirmativ şi negativ).

ADVERBUL. Categoriile gramaticale ale adverbului ( adverbele de afirmaţie şi negaţie: si şi no, adverbe de loc – sopra, sotto, dentro, qui, qua, lì, là, vicino, lontano ). PREPOZIŢIA. Prepoziţiile simple ( di, con, in) . CONJUNCŢIA. Conjuncţii simple de coordonare ( e, o, ma ).

IV. SINTAXA Principalele tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative, exclamative; propoziţii afirmative şi negative).

CLASA A III-A

I. FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIE Cizelarea şi desăvîrşirea pronunţării sunetelor specifice limbii italiene. Însuşirea regulilor de articulare ale unor sunete în funcţie de poziţia acestora în componenţa cuvintelor (s, z, -zz-) sau a sintagmelor. Enunţuri exclamative, interogative şi conturul lor intonaţional.Folosirea accentului grafic în anumite cuvinte monosilabice care se deosebesc ca sens în funcţie de prezenta sau lipsa accentului ( e/ è, si/sì, la/là, li/lì ş.a.).

II. LEXICULConsolidarea şi îmbogaţirea vocabularului cu uinităţi lexicale sa va face în baza unor texte variate ca tematică şi de proporţii mai mari ( povestiri, fabule, poezii, cîntece, dialoguri, ş.a.). Unele texte inserate în manual vor trebui să conţină şi Elemente de civilizaţie italiană (Aşezarea geografică a Italiei). Acumularea a circa 200 – 250 unităţi lexicale noi.

III. MORFOLOGIE ARTICOLUL. Însuşirea principalelor reguli de folosire a articolelor (hotărît şi nehotărît) cu diferite categorii de substantive la singular şi plural (un, uno, il,lo,l’,i, gli, le). SUBSTANTIVUL. Substantivele masculine şi feminine in – e şi pluralul lor in –i. ADJECTIVUL. Formarea pluralului adjectivelor calificative. Acordul adjectivelor calificative în gen şi număr cu substantivele. Folosirea adjectivelor posesive şi demonstrative la singular şi plural. PRONUMELE. Pronumele personale. Folosirea şi locul pronumelor personale. Pronumele personal reflexiv. Folosirea pronumelor interogative che, chi, quale. NUMERALUL. Numerale cardinale (10 -20). Scrierea cu litere a numeralelor. Folosirea numeralelor cardinale în operaţiile de adunare şi scădere. Numeralele ordinale (4 -5). VERBUL. Verbele regulate de conjugarea I, II, III ( parlare, cantare, mangiare, giocare, leggere, vedere, scrivere, correre, dormire, aprire, etc.) Folosirea celor mai frecvente verbe neregulate la prezentul indicativ ( andare, venire, fare, dire). Folosirea verbului reflexiv chamarsi la prezententul indicativ. ADVERBUL. Ci prezentativ în formele c’è , ci sono. PREPOZIŢIA. Folosirea prepoziţiilor simple (a, da, per su, fra, tra). CONJUNCŢIA. Folosirea celor mai uzuale conjuncţii în diferite tipuri de propoziţii (e, che, ,ma).

44

IV. SINTAXAFamiliarizarea elevilor cu principalele tipuri de propoziţiile simple. Părţile principale ale propoziţiei. Acordul gramatical. Acordul predicatului cu subiectul.

CLASA A IV-A

I. FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE Desăvîrşirea continuă a pronunţării sunetelor specifice limbii italiene. Însuşirea ritmului şi intonaţiei specifice limbii italiene în cadrul diferi tor tipuri de enunţuri şi fraze (afirmative, interogative, negative). Însuşirea unor ortograme privind folosirea unor grafeme specifice foneticii limbii italiene (gn, gli, sci, sce). Litera Q, care este întotdeauna urmată de u şi de o altă vocală (quaderno, questo, qui).Eliziunea şi apostroful.

II. LEXICUL Verificarea, consolidarea şi îmbogăţirea lexicului achiziţionat în clasa a III-a. Achiziţionarea

de noi unităţi lexicale se va sprijini pe o cunoaştere mai profundă a structurilor gramaticale şi în baza unor texte mai variate şi de proporţii mai mari. Textele vor conţine şi unele subiecte legate de geografia, istoria şi civilizaţia italiană, spre a-i familiariza pe elevi cu realităţile ce ţin de trecutul şi prezentul spaţiului italofon. Se preconizează schiziţionarea a circa 200 - 250 de noi unităţi lexicale.

III. MORFOLOGIE ARTICOLUL. Însuşirea şi automatizarea regulilor de folosire a articolelor cu diferite categorii de substantive. Omiterea articolului înaintea substantivelor însoţite de determinanţi demonstrativi şi posesivi, înaintea numelor proprii geografice care indică oraşe.SUBSTANTIVUL. Familiarizarea elevilor cu unele reguli specifice de formare a pluralului. Substantive invariabile. Substantivele proprii (nume de persoane, regiuni, oraşe, mări, etc). ADJECTIVUL. Folosirea adjectivelor posesive cu articolul hotărît. Principalele cazuri de omitere a articolului la adjectivele posesive. PRONUMELE. Pronumele personal reflexiv. Pronumele interogative chi, che cosa, cosa, che, quale, quanto. Pronumele şi adjectivele nehotărîte: poco,molto, troppo, tanto ; nessuno, niente, nulla. NUMERALUL. Numeralele cardinale ( 20 - 100). Numerale ordinale (6-10). VERBUL. Folosirea verbelor auxiliare de modalitate potere, volere, dovere. Familiarizarea elevilor cu principalele categorii ale verbului (mod, timp, persoană). Passato prossimo cu verbul avere: ho fatto, ho scritto, ho letto,ho finito, ho vinto, ho cominciato, ho giocato. Passato prossimo cu verbul essere: sono andato/a, ( venuto, arrivato, corso, entrato, nato, partito, rimasto, salito, sceso, tornato, uscito). ADVERBUL. Adverbile interogative come? dove? quando? perché? Adverbele de timp (oggi, ieri, domani). Adverbele de cantitate (molto, poco, più, meno). Adverbele de mod (bene, male, guisto). PREPOZIŢIA. Folosrea prepoziţiilor simple şi articulate. Întrebuinţarea unor prepoziţii specifice limbii italiene (da) cu diferite categorii de verbe şi substantive. CONJUNCŢIA. Folosirea conjuncţiilor coordonatoare în diferite tipuri de propoziţii şi structuri sintactice (e, ed, anche, pure, o , ma).

LIMBA TURCĂClasa a III-a

I.LEXICULCuvintele cu sens opus

II.FONETICA

45

AlfabetulLectura pe silabeLectura unui text necunoscut

III.MORFOSINTAXASubstantivul

Formarea pluraluluiSubstantivele la numărul singularSubstantive comuneSubstantive proprii

SufixeleSufixe pentru substantivele la cazul AcuzativSufixe interogative ( -mi)Sufixe posesive

NumeralulNumeralul (1-10)AdjectivulAdjectivele interogative (care, ce, cît)Adjectivele calitativePronumelePronumele interogativ (ce, cine)VerbulForma iniţială a verbului (infinitivul)Conjuncţia

Conjuncţia veAdverbul

IV.SINTAXATermenii var / yok

CLASA A IV-AI.LEXICUL

Antonime Sensul propriu al cuvîntuluiII.FONETICA

Lectura unui text necunoscutIII.MORFOSINTAXA

SubstantivulSubstantivele la numărul pluralSubstantivele la numărul singular

SufixeleSufixele de loc (-da, -de)Sufixele interogative (-mı, -mi )

Formarea cuvintelor noi cu ajutorul sufixelor (-lı, -li)Formarea cuvintelor noi cu ajutorul sufixelor (-ca, -ce)Substantive la Acuzativ (cu cine ? cu ce?) (-la, le)Substantive la cazul Dativ( cui?) (-a, -e)

Numeralul Numeralul ordinal (1-10)

AdjectivulAdjectivele interogative (cît, care, ce fel de )

Adjectivele calitative

46

Pronumele Pronumele interogativ (ce, cine)Verbul

Timpul prezent (forma afirmativă/forma negativă)Prepoziţia Funcţia dublă a prepoziţiei cu (prepoziţie şi conjuncţiei)Adverbul

Adverbul de timpAdverbul de mod

IV.SINTAXAPropoziţiile afirmative. Propoziţiile negative

B. CONŢINUTURI TEMATICE

Axarea conţinuturilor tematice din curricula precedente pe trei macroconcepte: l. Individul; II. Mediul înconjurător; III. Activităţile va conduce în prezentul Curriculum spre fuzionarea şi dizolvarea acestora în interiorul domeniilor Cadrului European (public, personal, educaţional) şi ale CLSM (comunicare, inclusiv cu sensibilizare în cultură, comparaţie, conexiune), toate adaptate la treapta ciclului primar şi la nivelul A1 al descriptorilor CECRL. Această fuzionare pare a fi judicioasă, deoarece îmbină experienţa curriculară europeană cu cea amerciană şi reflectă în linii majore poziţiile-cheie ale vieţii sociale, culturale, educaţionale şi private ale elevului, personalitatea şi competenţele variate ale acestuia aflîndu-se în centru.

Etalate pe clase, domeniile, temele şi subtemele se completează pe măsură ce cresc com-petenţele de exprimare şi interacţiune orală şi scrisă ale elevului. Din corpusul subiectelor propuse decurg posibilităţile formării competenţelor lingvistice (cunoaşterea sistemului limbii), comunicative (aplicarea sistemului limbii în acte şi situaţii de comunicare personală şi interactivă), metodologice (colaborarea cu profesorul şi colegii prin cunoaşterea metodelor şi formelor de predare-învăţare, a instrumentelor educative etc.), interdisciplinare (conectarea cu alte discipline limitrofe cum ar fi limbile), atitudinale şi socioculturale (dragostea faţă de familie, şcoala, ţara, stima faţă de colegi, profesori; acceptarea alterităţii culturale; educaţia ecologică; cultura individuală etc.). Spectrul de subiecte propuse presupune o vastă gamă de materiale textuale, autorii de manuale fiind liberi în determinare şi alegere.

Un aspect important îl constituie abordarea în complex a subiectelor prin selectarea conţinuturilor lingvistice în funcţie de domeniile curriculare şi specificul psihofiziologic adecvat treptei şcolare respective. Prezentarea materialului gramatical se va face în concordanţă cu orientările conceptual-tematice şi nivelul A1 al CECRL, astfel realizîndu-se principiile funcţionalismului, ale ascensiunii spiralate, ale abordării acţionale în predarea-învăţarea limbilor străine.

Tematica orientativă şi capitolele de conţinut vor fi corelate cu toate tipurile de competenţe: cheie, transdisciplinare, specifice disciplinei, subcompetenţe şi vor reflecta activităţile caracteristice elevului în cadrul domeniilor curriculare respective, vor dezvălui problemele ce-l frămîntă, vor pune în valoare interesele lui faţă de lumea din jurul său, în conformitate cu perioadele evolutive ale copilului şi particularităţile de vîrstă, toate abordate într-o viziune flexibilă, acţională şi funcţională. Prin conţinutul lor textele vor contribui la educarea şi dezvoltarea sensibilităţii elevilor, la îmbogăţirea vocabularului, la dezvoltarea exprimării fluide şi corecte. Autorii manualelor alternative vor avea libertatea de a recurge la modele diferite şi originale de decodare şi structurare didactică a unităţilor de conţinut, fie în capitole sau module integrate, fie altfel. Oricum, selectarea şi structurarea propriu-zisă a conţinuturilor pentru audiere, memorare, dialogare, prezentări scenice, activităţi ludice etc., vor reveni pe seama viitorilor autori de manuale.

47

CLASA a II-a

Domeniul personal1. Elevul despre sine : Prezentarea şi caracterizarea personală.2. Mediul familial: Familia. Prezentarea membrilor familiei (rude apropiate): nume,

prenume, sex, vârstă, naţionalitate.3. Mediul natural: Anotimpurile. Lunile anului. Zilele săptămânii. Data. Localizarea în

timp (dată, anotimp). Animale de companie şi sălbatice (denumiri, elemente). Denumiri de fructe şi legume (elemente).

4. Locuinţa: Descrierea casei /apartamentului (elemente). Domeniul educaţional

1. Mediul şcolar: identificarea şi enumerarea rechizitelor şcolare. Obiecte şcolare. Identificarea şi determinarea numerică a persoanelor şi obiectelor din anturajul imediat. Descrierea sălii de clasa şi a spaţiului şcolar. Orientarea în spaţiul sălii de clasă. Identificarea culorilor.

2. Inserţia socială a copilului: formule pentru a saluta şi a răspunde la salut, a face cunoştinţa, a-şi lua rămas bun. Formule de politeţe. Formule de adresare in funcţie de interlocutor. Prezentarea personală, prezentarea unei persoane cunoscute din anturajul imediat (familie, prieten, coleg). Recunoaşterea şi formularea răspunsurilor afirmative şi negative. Identificarea şi formularea întrebărilor uzuale. Identificarea şi executarea indicaţiilor, instrucţiunilor simple şi scurte, orale şi scrise, în cadrul activităţilor de învăţare.

Domeniul cultural si public1. Elemente de cultura şi civilizaţie: familiarizarea cu nume şi prenume tipice. Nume de ţări şi oraşe. Cântece. Poezii. 2. Universul afectiv şi atitudinal: Formule de prezentare şi caracterizare a unei persoane. Formule de politeţe elementare. Formule de iniţiere şi întrerupere a unei conversaţii directe (faţă in faţă). Exprimarea sentimentelor de bucurie, plăcere, fericire, etc. Exprimarea apartenenţei. Localizarea în spaţiu.

CLASA a III-a

Domeniul personal1. Elevul despre sine: denumirea părţilor corpului uman. Sănătatea. Igiena personală.

Articole de vestimentaţie (elemente). Preferinţe alimentare (elemente). 2. Mediul familial: membrii familiei. Activităţile/ocupaţiile membrilor familiei. Denumiri

de produse alimentare, bucate, băuturi (elemente principale). 3. Locuinţa: Descrierea locuinţei. Adresa. Amplasare. Planul locuinţei (casă/apartament).

Descrierea odăilor. Mobilierul şi localizarea în spaţiu (actualizare şi îmbogăţire).4. Mediul natural: Momentele zilei. Exprimarea orei. Caracteristicile climatice ale

anotimpurilor (îmbogăţire). Iarna şi activităţile recreative.5. Activităţi curente: organizarea programului zilnic (activităţi principale). Instrumente

muzicale şi activităţi muzicale (elemente). Activităţi recreative. Jocuri. Pregătiri pentru vacanţă (elemente). Identificare şi localizare de persoane, obiecte, locuri.

Domeniul educaţional 1. Mediul şcolar: Orarul săptămânii. Discipline şcolare. Activităţi şcolare. Identificarea şi

executarea indicaţiilor, instrucţiunilor simple şi scurte, orale şi scrise, în cadrul activităţilor de învăţare.

Domeniul cultural si public1. Elemente de cultura şi civilizaţie: Nume de ţări şi oraşe (îmbogăţire). Oraşul/satul

(clădiri). Mijloace de transport. Cântece. Poezii. 2. Universul afectiv şi atitudinal: exprimarea sentimentelor de entuziasm, simpatie,

48

satisfacţie, uimire, tristeţe, admiraţie etc. Formule de salut în funcţie de interlocutor. Formule pentru a mulţumi şi a răspunde la mulţumiri, pentru a cere şi a oferi obiecte. Formule pentru a angaja şi a încheia un schimb verbal faţă în faţă.

CLASA a IV-a

Domeniul personal1. Elevul despre sine; sănătatea. Deprinderi de igienă personală (îmbogăţire). Relaţiile cu

colegii de clasa, cu prietenii. Invitarea şi participarea la aniversarea unui prieten/coleg. 2. Mediul familial: Descrierea personala şi a persoanelor din anturajul apropiat: rude,

prieteni, colegi (însuşiri fizice şi morale). Denumiri de profesii şi activităţi caracteristice (elemente principale). Sărbători în familie. Deprinderi alimentare (elemente). Meniu simplu. Gusturi şi preferinţe principale (culturale, educaţionale, alimentare, sportive).

3. Mediul natural: Caracteristicile climatice ale vremii (îmbogăţire). Descrierea anotimpurilor (îmbogăţire). Animale de companie şi animale sălbatice: caracteristici esenţiale, protecţie. Dezvoltarea conştiinţei ecologice (respectul mediului natural).

4. Activităţi curente: Activităţi în timpul liber: recreative, educaţionale, culturale. Sporturi tradiţionale şi activităţi sportive (elemente). Vacanţă. Călătorii (elemente). Direcţia/ destinaţia. Localizarea în spaţiu (localizare pe hartă). Comunicarea telefonică cu persoane din anturajul imediat (rude, prieteni, colegi). Corespondenţa personală: carte poştală.

Domeniul educaţional Mediul şcolar: Ocupaţii/activităţi şi responsabilităţi la şcoală. Comunicarea cu colegii şi profesorii. Sărbători cu prietenii.

Domeniul cultural si public1. Elemente de cultură si civilizaţie: aşezarea geografică a ţării alofone (elemente) şi oraşe

principale. Sărbători tradiţionale. Povesti. Cîntece. Poezii.2. Universul afectiv si atitudinal: exprimarea sentimentelor şi emoţiilor (apreciere, speranţă,

recunoştinţă, interes, încurajare, etc.). Convorbire la telefon cu persoane din anturajul familiar ( pentru a invita, a face o urare, a felicita). Formule de iniţiere, de întreţinere, de încheiere a unei convorbiri telefonice. Formule pentru a oferi şi a accepta o invitaţie, a felicita, a stabili o întâlnire, a solicita informaţii de ordin personal, a exprima acord sau dezacord. Scrierea unei cârţi poştale. Formule pentru a exprima senzaţii şi stări fizice (foame, sete, frig, căldura). Formule pentru a exprima gusturi şi preferinţe.

II. Elemente de civilizaţie autohtonă Descrierea unei tradiţii naţionale.

VII. STRATEGII DIDACTICE: ORIENTĂRI GENERALE

La nivelul ciclului primar predarea-învăţarea elementelor de organizare lingvistică a mesajului se va realiza printr-o organizare concentrică spiralată prin intermediul unor achiziţionări progresive, reluări constante, dar fără o specificare riguroasă a metalimbajului şi a termenilor lingvistici respectivi. Unele categorii gramaticale vor putea fi cultivate la elevi prin asimilare informatizată (mecanică) în baza unor enunţuri variate ca gen, exerciţii variate ca formă (orale şi scrise), dialoguri şi acte de comunicare. Dozarea cu material lingvistic se va efectua în baza unui vocabular minim activ de mare frecvenţă, conform necesităţilor de înţe-legere şi actelor de comunicare, în deplină concordanţă cu terminologia gramaticală asimilată la limba maternă. Accentul se va pune pe latura comunicativ-situativă şi nu pe gramatica (morfologie/sintaxă) propriu zisă în lumina abordării acţionale şi comunicative promovată de CECRL cu trecere de la o gramatică noţional-normativă la o gramatică discursivă, a sensului. Astfel, gramatica nu va mai fi un scop în sine sau un punct de reper, ci mai degrabă un punct de

49

sosire, categoriile gramaticale respective reieşind sau deducîndu-se în baza materialului lingvistic învăţat. Utilizarea metalimbajului se va face treptat ca un proces continuu, în funcţie de nivelul real de cunoştinţe şi de posibilităţile de abstractizare ale elevilor, aşa încît aprofundarea şi categorizarea unor noţiuni gramaticale vor fi lăsate pe seama anilor de studiu ulteriori.

Vocabularul de bază (aproximativ 200-250 cuvinte pentru fiecare clasă), flexibil din punct de vedere al conţinutului va trebui să includă unităţi lexicale relevante pentru experienţa cotidiană a elevilor, spre a le putea facilita comunicarea în situaţii de interes pentru ei.

Se recomandă o abordare comunicativ-acţională a prezentării materialului, inclusiv a celui gramatical, în manuale. Ordinea în care vor fi abordate aceste teme va fi determinată de folosirea lor în situaţiile cotidiene, de textele propuse pentru lectură sau pentru audiţie. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea capacităţii de a înţelege funcţia comunicativă a limbii, folosind situaţii relevante pentru elevi.

La ciclul primar se recomandă ca profesorul să utilizeze pe larg materiale didactice ilustrative (imagini, obiecte concrete, tabele, scheme, grafice etc), instrumente educative moderne (calculator, TV, video, DVD etc.) şi activităţi ludice atractive (ghicitori, cîntece, poezii, poveşti etc.). Pentru a dezvolta încrederea în sine a elevilor şi pentru a le permite acestora sa-şi dezvolte fluenţa de exprimare, se recomandă organizarea de activităţi în perechi sau în grupuri, monitorizate atent de profesor.

VIII. STRATEGII DE EVALUARE

Evaluarea, în sensul larg al cuvîntului, include: totalitatea proceselor şi produselor care măsoară randamentul de predare-învăţare, corelaţia dintre finalităţile procesului de instruire şi obiectivele preconizate, direcţionarea activităţii profesorului şi a elevului spre îmbunătăţirea calităţii învăţării şi predării, judecăţile emise în vederea adoptării unor decizii educaţionale concrete menite să reflecte nivelul, volumul şi calitatea reală a cunoştinţelor, competenţelor, atitudinilor şi valorilor elevilor.

Formele evaluării pot fi diferite, în funcţie de criteriile care stau la baza uneia sau altei clasificări. Astfel, în funcţie de scopul urmărit, evaluarea poate fi iniţială (diagnostică), continuă (formativă) sau sumativă (cumulativă); în funcţie de timpul efectuării evaluării, aceasta poate fi curentă, trimestrială şi finală; în funcţie de realizatorul evaluării, formativă (realizată de profesor), autoevaluare (realizată de elev), coevaluare (realizată între colegi), internă (realizată de conducerea liceului) şi externă (realizată de organele de conducere a învăţămîntului).

La nivelul primar evaluarea se va face din perspectiva observării ritmului de progres demonstrat de elevi. Probele propuse pentru evaluare trebuie să fie simple şi să includă exerciţii de tipul: adevărat/fals, alegere multiplă, potrivirea imaginilor cu vocabularul, ordonarea imaginilor conform textului dat, completarea spaţiilor cu formele cerute după context, potrivirea întrebărilor cu răspunsurile, scriere după dictare, copiere etc. La acest ciclul se va face preponderent evaluarea competenţelor receptive, accent punîndu-se pe cunoştinţele de pronunţie, vocabular şi gramatică. Formarea competenţelor din domeniul comunicării (competenţe lingvistice, comunicative, pragmatice) se va supune variatelor şi multiplelor forme de evaluare, totodată, formarea competenţelor din cadrul domeniilor cultură (competenţe socioculturale) şi comparaţie (competenţe metodologice) vor cunoaşte variate forme şi mijloace de evaluare, dar mai ales de autoevaluare ( sondaje, anchete etc.).

IX. BIBLIOSITOGRAFIA

Balaban T., Brînză E. şi alţii. Curriculum şcolar cl.I-IV. Chişinău, Editura Prut Internaţional, 1998Balaban T., Guţu I., Brînză E. ş.a Limbi străine. Curriculum pentru clasele a II-a a IX-a. Chişinău, Univers pedagogic, 2006. Bettoni C., Vicontini G. Imparare dai vivo. Lesioni di italiano. Roma. 1986.

50

Brown, Douglas H. (1987). Principles of Language Learning. Second Edition. Prentice hall Regents, Englewood Cliffs. Brown, James Dean (1995). The Elements of Language Curriculum. Heinle&Heinle Publishers, Boston, Massachusetts. Bailey, Kathleen M. ( 1998) Learning about Language Assessement. Heinle&heinle Publishers.Cadrul european comun de referinţă, Chişinău, Tipografia Centrală, 2004Cerdan M. et al. Réussir le DELF, niveau A1 du Cadre européen commun de références- Paris : Didier, 2005Chinchil A ., Minciarele F., Silvestrini M. Gramatica italiana per stranieri. Corso multimediale di lingua e civiltâ a livello elementare e avansato. Perugia. 1990. Crişan A., Guţu V. Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodologic. Chişinău: S. A . TlPCIM ". 1996. Cuq J.-P. Dictionnaire de didactique du FLE et FLS. ASDIFLE, Paris : Clé international, 2003.Curriculum disciplinar. Limba şi literatura română. Clasele V-IX. Coordonatori: VI. Pâslaru. Al. Crişan. Chişinău: Ştiinţa. 1997. Decreto de curriculo. Secundaria Obligatoria. - Madrid: Ministerio de Educaci6n y Ciencia, 1995. Deutch Aktiv Neu 1 A, 1 B. Berlin. 1995. Dreyer Schmitt. Lehr-und Obungsbuch der deutchen. Grammatik. Munchen, 1995.Empfehlungen zur Ausarbeitung nationaler curricula fur die Sekundakstufe 1. Deutch als Fermdsprache. Ergebnisse eines Kollogviums. Balton. 1995. Guţu I., Brînză E. et alţii. Curriculum de Francais pour les classes bilingues. I-XII-ieme classes. Chişinău, CEP USM, 2008.Halliwell, Susan . (1992). Teaching English in the Primary Classroom. Longman, London and New York. Italiano. Guida practica al parlare e scriver correttamente. A cura di Aldo Gabrielle. Milano. 1986. Lenguas Extranjeras. Secundari a Obligatorial Curriculo Oficial. - Madrid: Ministerio de Educaci6n y Ciencia. 1995. Pîslaru V., Crişan AI. ş.a. Curriculum disciplinar de limbă şi literatură română/Clasele V-IX. Chişinău, Ştiinţa, 1997. Predarea şi învăţarea limbii prin comunicare. Ghidul profesorului. Cartier Educaţional. Chişinău, 2003, -204 pag. Teoria şi metodologia curriculum-ului universitar. CEP USM, Chişinău, 2003. Tagliante C. – L’évaluation et le cadre européen – Paris : Clé international, 2005.The Commonwealth of Massachussets Department of Education - Massachussets Foreign Languages Curriculum Framework, Malden, 1999.

http//www.doe.mass.edu/frameworks/current.html (pagini consultate pe 12.12. 2009)Primlangues http://www.primlangues.education.fr (pagini consultate pe 24.09. 2009)www.cle-inter.com (pagini consultate pe 04. 11.09)www.fle.hachette-livre.fr (pagini consultate pe 10. 11.09)www.hachettefle.fr (pagini consultate pe 11. 11.09)

51

c u r r i c u l u m u l n a Ţ i o n a l - gov.md · web viewc u r r i c u l u m u l n a Ţ i o n a...

Documents