66.. AANNEEXXEE

144

6. ANEXE

6.1. GLOSAR DE TERMENI � Definitii generale: INVATAMANT PROFESIONAL SI TEHNIC (IPT): Instruire teoretica si practica ce le furnizeaza studentilor deprinderi si competente de care au nevoie pentru exercitarea unei profesii. INVATAMANT PROFESIONAL SI TEHNIC INITIAL (IPTI): Definitia generala a IPTI se refera la inzestrarea persoanelor cu deprinderi si/sau competente pentru a reusi sa dobandeasca acces la o anumita ocupatie sau intr-un anumit sector. (Cel putin aceasta este definitia furnizata in cele mai multe cazuri, dar IPTI este un concept care este in curs de evolutie in toate tarile iar aceasta definitie nu mai este actual in multe sensuri. IPTI nu mai este considerata doar o cale vocationala ci este o cale alternativa catre itinerarul academic, care contine multe elemente ale pregatirii academice si care poate conduce, in final, la un nivel tertiar, de pregatire universitara. Cel putin acesta este obiectivul IPTI).34 FURNIZORI DE FORMARE PROFESIONALA CONTINUA (FPC): Institutii de educatie (pregatire) care furnizeaza pregatire si profesionala si tehnica (PTI). FURNIZORI DE IPTI Institutii de educatie (pregatire) care furnizeaza pregatire si instruire profesionala si tehnica initiala (IPTI). Scoala IPTI: Un liceu tehnologic in care elevii invata deprinderile si/sau competentele necesare pentru a desfasura o anumita munca (activitate). ELEV DIN CADRUL IPT: O persoana care frecventeaza cursurile unui liceu tehnologic. PRACTICANT: un elev care desfasoara un stagiu de practica pentru de deprinde competente practice necesare desfasurarii unei anumite activitati. O persoana care urmeaza un curs/o instruire pentru abilitati (deprinderi) ocupationale. 35 PLASAMENT: Repartizarea unei persoane pe un loc de munca adecvat (ca activitate). STAGIU DE PREGATIRE PRACTICA: Plasamentul unui elev ce participa la instruire profesionala si tehnica intr-o firma, in plus fata de instruirea efectuata la scoala, ca parte a perioadei de instruire. STAGIU DE PREGATIRE PRACTICA LA UN POTENTIAL ANGAJATOR NATIONAL: Instruire la locul de munca desfasurata in firme situate in apropierea scolii sau liceului, in tara de rezidenta a cursantului. STAGIU DE PREGATIRE PRACTICA LA UN POTENTIAL ANGAJATOR INTERNATIONAL: Instruire la locul de munca desfasurata in firme localizate in alta tara decat tara de rezidenta a cursantului. Mobilitati pentru invatare international ce implica cursanti, scoli din IPT si firme gazda. 34 “Pregatire si instruire vocationala initiala (PIVI) in Europa” Cedefop, 2008.

35 Tezaur educational european, Cedefop, 1998.

145

6. ANEXE

BENEFICIARI DE MOBILITATI: Persoanele care beneficiaza de actiuni si granturi pentru mobilitate. In mod normal, acestia sunt cursantii. PARTICIPANTI (ACTORI) LA MOBILITATI: persoanele implicate in actiuni de mobilitate. � Actori implicati: Organizatii sau persoane care trebuie sa asigure calitatea stagiilor de pregatire practica la nivel national sau international: SCOALA IPTI: Furnizor de IPTI localizat in tara expeditoare, in cadrul caruia elevii participa la cursuri de instruire vocational si care genereaza cererea de pregatire practica la un potential angajator din alta tara. ELEV IN CADRUL IPT: o persoana care frecventeaza cursuri IPT si/sau a absolvit o scoala IPT cu mai putin de 1 an in urma. ORGANIZATIE COORDONATOARE, TARA EXPEDITOARE: Institutie care colecteaza cererea pentru stagii de pregatire practica la potentiali angajatori din alta tara de la scolile implicate in IPT din tara expeditoare. ORGANIZATIE COORDONATOARE, TARA GAZDA: Institutie care colecteaza oferte de la firmele gazda din tara gazda. Aceasta primeste cererile pentru stagii de pregatire practica de la organizatia coordonatoare din tara expeditoare. FIRMA GAZDA: firma ce gazduieste studentul/cursantul IPT pe perioada stagiului de pregatire practica. TUTORE: Persoana numita de angajator sa ghideze, sa instruiasca si sa evalueze cursantul pe perioada instruirii la locul de munca in cadrul firmei gazda. TUTORE DIN SCOALA: Cadru didactic responsabil pentru stagiul de practica al elevilor din IPT � Actori optionali: ORGANIZATII SUPORT: Institutie localizata, de obicei, in tara expeditoare, care ofera sprijin financiar sau logistic elevilor care partiaipa la mobilitati. SCOALA IPT TARA GAZDA: Furnizor de IPT localizat in tara gazda in care se desfasoara stagiul de practica la un potential angajator din strainatate, ce ar putea coopera pentru sustinerea stagiului de practica. Alte notiuni:

LIMBA DE LUCRU: Este limba care permite comunicarea la locul de munca pe perioada plasamentului. Poate fi limba tarii de destinatie sau alta limba comuna interlocutorilor. PLANUL DE LUCRU (DE ACTIUNE): Diversele actiuni organizate pentru a fi efectuate de catre elevi pe perioada stagiului de pregatire practica la un potential angajator din alta tara.

146

6. ANEXE

CERTIFICAT DE CALIFICARE: Document oficial eliberat de firma gazda, care atesta faptul ca cursantul a finalizat cu succes practica in cadrul firmei in conformitate cu planul de actiune stabilit anterior. PORTOFOLIUL ELEVULUI: Document intocmit de catre elev la finalizarea stagiului de practica in care acesta descrie experienta sa prin utilizarea unui ghid stabilit anterior. EVALUARE: Procesul de masurare, in baza documentelor, a cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor.

147

6. ANEXE

6.2. STUDII ANTERIOARE DESPRE STAGII DE PREGATIRE PRACTICA IPTI IN TARILE PARTENERE. NUMITORI COMUNI AI STAGIILOR DE PREGATIRE PRACTICA INTRE PARTENERI Tendinte in invatamantul profesional si tehnic (IPT) elevi / domenii de activitate

Antwerp, Belgia In 2008-2009, erau 1804 elevi inscrisi in programele IPT,

reprezentand 7,06% din numarul total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani (6,84% in 2006-2007 si 6,89% in 2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau: � studiul afacerilor � sanatate � � imagine personala

Dobrich, Bulgaria In 2008-2009, erau 5098 elevi inscrisi in programele IPT, reprezentand 55,91% din numarul total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani (52,42 % in 2006-2007 si 53,63% in 2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau: ��� alimentatie publica � � tehnologia informatiei � � studiul afacerilor

Plovdiv, Bulgaria In 2008-2009, erau 16842 elevi inscrisi in programele IPT, reprezentand 53,52% din numarul total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani (57,57 % in 2006-2007 si 55,86% in 2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau: � alimentatie publica � � constructii civile � metalurgie

Bautzen, Germania In 2008-2009, sunt 8967 elevi inscrisi in programele IPT, reprezentand 18,69% din numarul total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani (17,08% in 2006-2007 si 18,70% in 2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau: � metalurgie � alimentatie publica � comert si marketing

In studiul din Bautzen, limita de varsta luata in considerare este de 23 ani, in timp ce in chestionarele lansate de ceilalti parteneri de proiect aceasta este de 22 ani. In ianuarie 2009, orasul Bautzen avea 41500 de locuitori. Dintre acestia, 47956 locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 23 ani locuiau in aria de jurisdictie a ministerului regional al educatiei, de unde au fost culese informatii referitoare la numarul de elevi IPT per domeniu de activitate. Din aceasta arie de jurisdictie fac parte doua districte : Bautzen si Goerlitz (numarul total de locuitori era de 613780 in ianuarie 2009).

Tendinte in invatamantul profesional si tehnic (IPT) elevi / domenii de activitate

148

6. ANEXE

Terrassa, Spania In 2008-2009, erau 2187 elevi inscrisi in programele IPT, reprezentand 15,10% din numarul total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani (13,70% in 2006-2007 si 14,29% in 2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau: ��� studiul afacerilor � electronica si electrotehnica � servicii socio-culturale si turistice destinate orasului Terrassa

Lodz, Polonia In 2007-2008, erau 7864 elevi inscrisi in scolile profesionale publice din Lodz. Domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau: � mecanica, electronica, mecatronica, informatica � stiinte economice � gastronomie � constructii

Timisoara, Romania In 2008-2009, erau 1947 elevi inscrisi in programele IPT, reprezentand 1,98% din numarul total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani (2,34% in 2006-2007 si 2,18% in 2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau: � � servicii socio-culturale si comunitare � intretinere masini cu autopropulsie � inginerie si constructii civile.

La chestionarul lansat la Timisoara, se mai adauga urmatoarele domenii cu un numar restrans de elevi inscrisi: ���� electronica si automatizare � silvicultura � textile si pielarie

Ljubljana, Slovenia In 2007-2008, erau 49891 elevi inscrisi in programele IPT. In acelasi an, 16424 de elevi inscrisi in scoli profesionale medii. Obiectivul principal este Slovenia (nivel national). Domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau: ��� comert � � secretariat de afaceri � contabilitate

Cele mai relevante 50 de firme

Antwerp, Belgia Antwerp este al doilea port ca marime din Europa si al patrulea din lume. In 2005, prin portul Antwerp au trecut peste 160 milioane de tone de marfuri martime. In fiecare an, 15000 vase sub pavilion strain si peste 64000 vase sub pavilion national trec prin port. Peste 140000 de oameni isi castiga existenta in mod direct sau indirect din portul Antwerp. Portul este si un punct de legatura indispensabil pentru importul si exportul din Uniunea Europeana cat si un nod comercial international. Transportul de marfa inregistreaza anual o crestere exploziva de 10-15 %, reprezentand peste 50% din transportul maritim al portului. Transportul si depozitarea de marfa sunt activitati de baza pentru numeroase firme. Exista deasemenea si o mare concentrare a industriei chimice si petrochimice. Mii de muncitori lucreaza in rafinariile de petrol. Antwerp este si un important centru al comertului cu diamante.

149

6. ANEXE

La Antwerp sunt numeroase targuri si magazine de diamante. Orasul joaca un rol important si in industria nationala de automobile. Antwerp a devenit nu de mult un oras al modei, avand un numar impresionant de designeri renumiti. www.antwerpen.be Dobrich, Bulgaria Orasul Dobrich este al doilea mare centru economic din nord-estul Bulgariei. Ramurile economice cele mai importante sunt : � industria alimentara si a bauturilor (produse lactate, ulei si margarina, carnati, paste

fainoase, produse din carne de pasare, faina, paine si patiserie, furaje, vinuri si bauturi alcoolice, bauturi racoritoare)

� industria usoara (confectii pentru femei si barbati, blana si articole din piele, incaltaminte, mobila, textile)

� constructii de masini (acumulatori, semitrailere si containere, masini agricole, radiatoare si filtre pentru masini, articole din mase plastice pentru industria constructoare de masini si industria alimentara).

Alte ramuri importante ale economiei din regiunea Dobrich sunt turismul si agricultura. www.dobrichcity.com www.investbg.government.bg/upfs/58/Dobrich%20Region_Dobrich%20zone.pdf> Plovdiv, Bulgaria Plovdiv este situat in centrul judetului Plovdiv si este al doilea oras ca marime din Bulgaria. Judetul este impartit in 18 municipalitati, dintre care cea mai mare este Municipalitatea Plovdiv Judetul Plovdiv produce 7,5 % din Produsul Intern Brut al Bulgariei. Numarul total de firme care functioneaza in regiune depaseste 26500. Dintre acestea, cele mai multe sunt intreprinderi mici si mijlocii - 18,13% din numarul total de firme din tara si 97,83% din regiune. IMM-urile realizeaza 13,38% din veniturile nete din vanzari si detin o cota de 12,0% din activele pe termen lung ale IMM-urilor la nivel de tara. Firmele mari sunt in numar de 142 iar veniturile lor nete din vanzari reprezinta 9,18% din totalul national. Conform ultimelor statistici, sectorul serviciilor are cea mai mare contributie cu o cota de 56,7%, industria – 49,27% iar sectorul agricol -39,67%. Unul din elementele cheie ale infrastructurii economice ale regiunii este caracterul multisectorial. Cea mai mare cota este detinuta de sectorul alimentar care furnizeaza 26% din productia industriala a orasului si regiunii. Acesta este urmat de industria metalurgica, productia de energie electrica si termica, productia de metale neferoase, mecanica si prelucrari metalice, constructii de masini si echipamente (pentru industria alimentara, basculante etc.), prelucrarea lemnului, textile, incaltaminte, confectii, industria electronica si chimica, constructii etc. Un alt sector economic important in care judetul detine o pozitie fruntasa este turismul balnear. www.guide-bulgaria.com/SC/Plovdiv http://pcci.bg/img/files/yearbook_2009.pdf www.nest-agency.com/mp_Plovdiv.htm

150

6. ANEXE

Bautzen, Germania Bautzen, un oras saxon cu o istorie de peste 100 de ani, este situat in partea de sud-est a Germaniei, aproape de Polonia si Cehia. Bautzen are o infrastructura de transport excelenta: autostrada A4, aeroportul Bautzen-Litten, sapte drumuri nationale care duc in toate directiile si cale ferata. Ramurile industriale cheie sunt constructia de vagoane si vehicule comerciale, industria furnizoare pentru sectorul auto, productia de scule si matrite, mase plastice, telecomunicatii, productia de aparatura de inregistrare, productia de instrumente si aparate , industria constructoare. Firme multinationale ca Philips (inginerie cu raze x, Bombardier (transport), AFT (automatizari si tehnologie de transport) sau Edding (instrumente de scris) se adauga firmelor locale de constructii si mestesugaresti. Bautzen a devenit deasemenea un important pol al tehnologiei viitorului prin prezenta unor firme noi din domenii inovative, de la tehnologia informatiei la prelucrarea datelor, ca de exemplu Vodaphone sau Sphairon Technologies GmbH. www.bautzen.de Terrassa, Spania In prezent, industria locala este destul de diversificata, incepand din anii 1980 cand industria textila a incetat sa mai fie ramura industriala dominanta, intrand intr-un puternic proces de reconversie. Ramurile economice preponderente sunt: comert, servicii pentru firme, servicii medicale, industria metalurgica (in special, electronica),industria textila, constructii civile. www.cambraterrassa.es www.ajterrassa.es/laciutat/xifres/estudis/eurocities_terrassa.pdf Lodz, Polonia Economia regiunii este concentrata in Lodz, capiotala regiunii si al treilea oras ca marime si numar de locuitori al Poloniei. 39% din firmele regionale sunt inmatriculate aici (2008). Desi investitiile straine s-au dezvoltat mult in ultimii ani, firmele cu capital strain reprezinta doar 1,7% din totalul firmelor din Lodz (in 2008 s-a inregistrat o crestere de 2,8% fata de 2007), iar 93% dintre acestea activeaza in industrie, comert si servicii. Peste 1/3 din firmele care activeaza in Lodz sunt societati comerciale, aproximativ 18% din acestea ofera servicii imobiliare, de inchiriere sau servicii conexe pentru firme, iar 13,6% sunt societati de productie. Aceste trei sectoare reprezinta 62,6% din totalul firmelor inmatriculate la Lodz. Urmeaza sectoarele: constructii (8,2%) si transporturi (7,3%) (2008). Societatile de productie activeaza cu preponderenta in domeniile: � textil (13,5%) � industrie alimentara si bauturi (9,3%) � produse de cauciuc si mase plastice (7,6%) � imbracaminte si blanarie (6,5%) � produse metalice (6,2%) � echipamente electrice (4,2%).

http://en.cityoflodz.com www.lodzkie.pl/en/economy http://en.www.uml.lodz.pl/index.php?str=1970 www.rce.lodzkie.pl www.sse.lodz.pl/index.php www.bruksela.lodzkie.pl/en/links

151

6. ANEXE

Timisoara, Romania In ultimii ani, Timişoara a cunoscut un adevarat boom economic in ceea ce priveste numarul de investitii straine, in special din sectorul high-tech. Timisoara este considerata ca fiind cel mai prosper oras din Romania, dupa capitala Bucuresti. Investitiilor autohtone li se adauga multe si importante investitii straine din tarile Uniunii Europene (Italia si Germania ocupa primul loc in topul investitorilor straini) si chiar din statele Unite ale Americii. Producatorul de cauciucuri - Continental AG este prezent la Timisoara de mai multi ani. Firma Linde produce gaze tehnice. Multe din matritele electrice pentru autoturismele BMW si Audi sunt produse de Grupul Dräxlmaier. Firma americana Flextronics care detine un important spatiu de productie in partea de vest a orasului produce telefoane mobile si alte dispozitive electronice. Procter & Gamble produce la Timisoara detergenti si articole de igiena. Firma elvetiana Nestlé produce aici napolitane. Ljubljana, Slovenia Industria din Ljubljana ramane ramura economica cu cel mai mare numar de angajati, cu precadere in sectoarle farmaceutic, petrochimic si alimentar. Celelalte ramuri economice prezente sunt: sistemul bancar, sistemul financiar, transporturile, constructiile, serviciile si turismul. Sectorul public ofera locuri de munca in invatamant, cultura, sanatate, administratie. www.ljubljana.si

Informatii despre mediul local Acest studiu preliminar face referire la 8 orase situate in 7 tari europene diferite: Belgia, Bulgaria, Germania, Polonia, Romania, Slovenia si Spania. Cel mai mare oras dintre orasele partenerilor de proiect este Lodz cu peste 750000 de locuitori. Patru din celelalte orase reprezentate (Antwerpen, Plovdiv, Timisoara, Ljubljana) au intre 250000 si 500000 de locuitori. Ceilalti trei parteneri de proiect ramasi sunt din orase cu mai putin de 250000 de locuitori (Terrassa, Dobrich, Bautzen).

I.Efectueaza elevii din orasul Dvs. stagii de pregatire practica in firme situate in localitatile invecinate?

In all the countries except Romania students of the partner city also take part in workplace training in companies located in

neighbouring cities.

5

1Yes (BE, BG, DE, PL, SI)

No (RO)

152

6. ANEXE

I. Primesc firmele din orasul Dvs. elevi din alte localitati in stagii de pregatire practica ?

Most of the countries companies located in the partner city also host students from neighbouring cities for workplace training. Exceptions are Bulgaria and Romania. Regulamentul de practica In acest capitol sunt cuprinse intrebarile propriu-zise, din chestionar, raspunsurile si unele comentarii. I 1. Exista legislatie referitoare la pregatirea practica in tara sau regiunea Dvs.?

� In toate tarile sau regiunile partenere in proiect exista legislatie specifica pregatirii profesionale practice.

4

2

Yes (BE, DE, PL, SI)

No (BG, RO)

7

0Yes (BE, BG, DE, ES, PL, RO, SI)

No

153

6. ANEXE

I 2. Programul stagiului de pregatire practica, conform legii din tara Dvs.

Belgia – Depinde de sectorul de activitate. Bulgaria - 2 ore pe saptamana intr-o scoala IPTI / 30 ore pe saptamana in firma. Germania - 25% intr-o scoala IPTI / 75% in firma. Cifrele sunt valabile pentru sistemul dual. Programul detaliat este parte a regulamentul scolar pentru fiecare disciplina. Spania – de la 300 la 700 ore intr-o scoala IPTI (in functie de specialitate) / 4 ore pe zi in firma. Polonia – Programul (numarul de ore) difera in functie de tipul de scoala si de programa scolara. Locuri posibile pentru efectuarea pregatirii practice: scoala IPTI, firma. Nu exista programe orare diferite pentru aceste locatii de practica. Romania – Numarul de ore de practica este stabilit de fiecare unitate de invatamant in cadrul curriculei scolare.

� In majoritatea tarilor, numarul de ore pe care elevii il petrec intr-o unitate de invatamant sau intr-o

firma este stabilit conform curiculei scolare. In sistemul dual german, elevii petrec 25% din timp la scoala si 75% din timp la firma.

I 3. Cine planifica sau programeaza stagiul de pregatire practica? (raspunsuri posibile : scoala/firma/impreuna)

5

11 Together (BE, ES, PL,

RO, SI)

Educational centre (BG)

Company (DE)

� In majoritatea tarilor, se are in vedere o urmarie a activitatii elevilor, cu exceptia Romaniei si Sloveniei.

� In majoritatea tarilor, stagiul de pregatire practica este planificat impreuna de scoala si firma. InBulgaria, practica este stabilita de unitatea de invatamant iar in Germania de catre firma.

154

6. ANEXE

I 4. Pe durata desfasurarii stagiului de pregatire practica se are in vedere si un follow-up al activitatii elevului ?

I 5. Daca raspunsul la intrebarea anterioara este afirmativ, cine raspunde de aceasta procedura ? (raspunsuri posibile: scoala/firma/impreuna)

� � In tarile unde exista un astfel de sistem de urmarire a muncii elevului, responsabili cu aceasta activitate pot fi: scoala, firma sau amandoua

I 6. Exista un model oficial pentru acest lucru?

� Exista doar doua tari unde se foloseste un model pentru aceasta activitate: Germania si Spania.

5

2

Yes (BE, BG, DE, ES, PL)

No (RO, SI)

2

1

2Together (BE, ES)

Educational centre (BG)

Company (DE, PL)

5

2

No (BE, BG, PL, RO, SI)

Yes (DE, ES)

155

6. ANEXE

I 7. Sunt stagiile de pregatire practica evaluate asemeni celorlalte discipline scolare?

� In toate tarile, stagiile de pregatire practica sunt evaluate ca celelalte discipline scolare.

I 8. Cine raspunde de evaluarea pregatirii practice ? (raspunsuri posibile: scoala/firma/impreuna)

� In majoritatea tarilor, evaluarea pregatirii practice este responsabilitatea comuna a scolii si a firmei. Cu toate acestea, exista doua exceptii. In Bulgaria, aceasta evaluare este facuta de scoala iar in Germania de catre firma.

7

0Yes (BE, BG, DE, ES, PL, RO, SI)

No

5

11 Together (BE, ES, PL, RO,

SI)

Educational centre (BG)

Company (DE)

156

6. ANEXE

I 9. Prevede regulamentul de practica o asigurare pentru elev alta decat cea a scolii?

� In majoritatea tarilor, regulamentul de practica prevede pentru elevi o asigurare diferita de cea a scolii. Doar in Bulgaria si Polonia, asigurarea scolii este suficienta.

I 10. Prevede regulamentul de practica un profil al tutorelui?

� In majoritatea tarilor, in regulamentul de practica este mentionat rolul tutorelui, cu exceptia Belgiei si Bulgariei.

5

2 Yes (BE, DE, ES, RO, SI)

No, the school’s one is enough (BG, PL)

2

5

No (BE, BG)

Yes (DE, ES, PL, RO, SI)

157

6. ANEXE

I 10.1 Daca da, sunt definite atributiile acestuia ? Care sunt aceste atributii ?

Germania DA: curricula de practica, implementarea plasamentului, furnizarea de materiale si echipamente necesare, evaluarea elevului. Spania DA: evaluarea planului de activitati; trimiterea, supervizarea si monitorizarea pregatirii practice; respectarea regulamentelor de securitate si igiena a muncii; contact permanent cu tutorele din scoala; elaborarea fisei de apreciere pentru evaluarea finala. Polonia DA: curricula de practica, furnizarea de materiale si echipamente necesare, calificare de specialitate pentru tutori, respectarea regulamentelor de securitate si igiena a muncii,evaluareapregatirii practice. Romania DA: studii medii; asigurarea suportului logistic, tehnic si tehnologic; coordonarea si evaluarea plasamentului; inregistrarea prezentei elevilor; oferirea de sprijin pentru programa / portofoliul practic si logistica necesara; evaluarea finala a cunostintelor elevului. Slovenia DA: instructiuni pentru tutore.

I 10.2 Exista o pregatire specifica obligatorie pentru tutorele din firma?

I 10.3 Se predau cursuri de formare pentru tutori in tara Dvs. ?

3

2Yes (DE, PL, SI)

No but recommended (ES, RO)

5

0

Yes (DE, ES, PL, RO, SI)

No

158

6. ANEXE

I 10.4 Daca da, cine realizeaza aceste cursuri ?

I 11. Conform regulamentului, sunt stagiile de pregatire practica remunerate?

� Doar in Germania elevii practicanti sunt remunerati. In toate celelalte tari ale partenerilor de proiect, remunerarea elevilor practicanti si nivelul acesteia sunt la latitudinea firmei.

3

2Chamber of commerce (DE, ES, SI)

Others (PL, RO)

159

6. ANEXE

6.3. METODOLOGIA FOLOSITA DE GRUPURILE DE LUCRU LOCALE Informatiile de mai jos au fost furnizate tuturor partenerilor de proiect la intalnirea acestora. 1. Stagiul de pregatire practica: cadru conceptual si obiective

Programul Leonardo pe care il derulam are ca obiectiv principal elaborarea de materiale si ghiduri pentru un manual unic destinat pregatirii practice a elevilor transnationali care isi efectuaza stagiul in societati comerciale.

Invatamantul profesional trebuie abordat ca un mijloc de predare a cunostintelor teoretice si practice care raspund cerintelor pietii muncii. Din acest punct de vedere, pregatirea oferita de unitatile de invatamant profesional trebuie sa imbine cunostintele teoretice si conceptuale din cadrul firmei cu cunostintele despre tehnologia si echipamentele folosite. Stagiul de pregatire practica trebuie sa devina o parte importanta a procesului de invatamant pentru elevii care urmeaza programe de pregatire profesionala in afara sferei productive. O persoana care efectueaza un stagiu de pregatire practica nu va ocupa niciodata un loc vacant. Plasamentul intr-un loc de munca trebuie sa duca la:

� Aprofundarea si sporirea cunostintelor teoretice dobandite in centrele de formare profesionala

� Dobandirea de experienta practica in folosirea echipamentelor � Familiarizarea elevilor cu mediul de lucru � Oportunitate pentru firme de a lua cunostinta de abilitatile si comportamentul

potentialilor angajati � Sprijinirea elevilor in dobandirea unei calificari profesionale si gasirea unui loc de

munca� � Elaborarea si aplicarea de strategii care sa apropie invatamantul academic de piata

muncii. Scopul si obiectivele pregatirii practice in strainatate:

� Familiarizarea cu alte stiluri de munca � Familiarizarea cu alte culturi � Invatarea de limbi straine � � Imbunatatirea CV-ului � Dobandirea sentimentului de apartenenta la Uniunea Europeana � � Considerarea mobilitatii ca o posibilitate reala pentru dezvoltarea personala.

160

6. ANEXE

2. Nevoia de grupuri de lucru locale

“Work package 2” din proiect prevede constiturea de grupuri de lucru locale pentru ca fiecare partener sa poata folosi cunostintele si experienta tarii sale in identificarea factorilor pozitivi si negativi in realizarea plasamentului elevilor. Identificarea si implicarea actorilor cheie din fiecare teritoriu:

Este necesara identificarea actorilor cheie si a agentilor activi din domeniul invatamantului professional in fiecare teritoriu (sindicate, asociatii de afaceri, administratie publica locala si regionala, scoli IPTI, firme, asociatii de elevi, alte tipuri de organizatii). Partenerii de proiect trebuie sa trezeasca interesul actorilor locali si sa-i incurajeze sa participe la grupurile de lucru. Fiecare partener va decide asupra actorilor cheie locali si asupra celei mai bune strategii de implicare / angajare a acestora in proiect.

Cateva idei utile:

� Transmiterea de scrisori catre diferiti actori cheie in care li se prezinta proiectul si li se solicita sprijinul.

� Organizarea de conferinte de presa de prezentare a proiectului si a rezultatelor asteptate.

� Interviuri, intalniri directe cu: Agenti economici locali

- Oameni de afaceri reputati, camere de comert, organizatii si federatii de afaceri, asociatii profesionale etc.

Centre de pregatire profesionala Participarea centrelor de pregatire profesionala (publice, private etc.) este foarte importanta. Este recomandabil sa se ia legatura cu conducerea centrelor. Prezenta la intalnirile operative ale grupului de lucru a unui specialist (coordonator de practica, tutore) este de preferat. Administratie publica

- Consiliul local; a se decide asupra celui mai potrivit departament (invatamant, dezvoltare economica, ambele etc.) - Consiliul regional / judetean; la latitudinea fiecarui partener, functie de specificul local si national. Daca aceasta colaborare este considerata utila, t trebuie sa decideti asupra celui mai potrivit departament (invatamant, dezvoltare economica, ambele etc.)

Sindicate

In multe firme, sindicatele pot fi un factor cheie in a facilita sau impiedica accesul elevilor la practica. A le prezenta proiectul si a-i implica in proiect poate fi hotarator.

161

6. ANEXE

Elevi care urmeaza cursuri de pregatire profesionala. Dupa alegerea actorilor, se completeaza dosarul de Grup de Lucru Local (LW Template) care se trimite apoi coordonatorului de proiect inainte de prima intalnire a grupului.

Stabilirea grupului de lucru local Din grupul de lucru trebuie sa faca parte cel putin:

� Elevi (2) � Cadre didactice (2) � Oameni de afaceri (2) � Reprezentanti de sindicate (maximum 2) � 1 reprezentant din fiecare departament al administratiei publice (invatamant si /sau

ocupare) dupa cum se considera necesar si care functioneaza in teritoriu. � reprezentanti ai organizatiilor coordonatoare (camere de comert, asociatii de afaceri etc.)

‘Organizatii coordonatoare’ sunt entitati care pot actiona ca facilitatori pentru stagiile de pregatire practica in teritoriu. Partenerul poate fi si el membru al grupului de lucru, daca este cazul.

Desfasurarea primei intalniri:

� Prezentarea membrilor grupului. � Stabilirea obiectivelor de indeplinit. � Definirea activitatilor si stabilirea planului de activitate. � Repartizarea sarcinilor pentru membrii grupului � Stabilirea calendarului de intalniri.

Reguli generale pentru intalniri:

� Convocarea si ordinea de zi se trimit intotdeauna inante. � Pentru a avea o buna prezenta, este recomandat ca scrisoarea de convocare sa fie urmata

de telefoane. � Procesul Verbal trebuie sa cuprinda hotararile luate la fiecare intalnire. Acesta se ataseaza

la dosar). Dosarul se trimite coordonatorului de proiect in termen de 10 zile de la data intalnirii si trebuie sa cuprinda:

- Procesul Verbal - Fotografii de la intalnire - Comunicate de presa despre proiect publicate - Data stabilita pentru urmatoarea intalnire

� Toate hotararile si documentele legate de intalnire trebuie aprobate in unanimitate. � Daca acest lucru nu este posibil, punctele de vedere diferite se mentioneaza in Procesul

Verbal. � Se organizeaza cel putin trei intalniri.

162

6. ANEXE

Planul de activitate pentru grupurile de lucru locale

Sarcinile grupului de lucru local au fost impartite in trei etape:

� Etapa 1: intalniri ale grupurilor de lucru locale de colectare de informatii, discutii interne ale grupului de lucru local, elaborarea raportului final.

Aceasta este etapa in care ne aflam in prezent; este tema primei intalniri unde se stabileste si continutul discutiilor care vor urma.

Celelalte etape sunt stabilite doar cu scop informativ.

Programare: de la 1 februarie 2009 la 31 august 2009 (predare document final). Fiecare partener local isi va face programarea tinand cont de data predarii raportului final. (Planificarea se supune aprobarii coordonatorului de proiect).

� Etapa a 2-a: revizuirea materialelor si contribuire la realizarea manualului pe masura

scrierii acestuia (in calitate de co-participanti in documentul final).

Dupa finalizarea primei etape, este bine ca grupurile de lucru sa ramana active. Activitatea din aceasta etapa este indreptata inspre contribuirea la realizarea manualului pentru a asigura calitatea produsului final.

Programare: aceasta etapa va fi discutata in detaliu la urmatoarea intalnire a partenerilor in mai 2010. � Etapa a 3-a: stabilirea strategiei de diseminare/comunicare a manualului Leonardo in

teritoriile partenerilor. Elaborarea unui plan local care sa prevada cea mai buna strategie de achizitionare de bune practici locale si internationale.

Concluzii – raportul final despre diseminare/comunicare.

Programare: aceasta etapa va fi discutata in detaliu la intalnirea partenerilor din mai 2010. Mai jos sunt activitatile programate pentru prima etapa: Etapa 1: intalniri planificate ale grupurilor de lucru locale de colectare de informatii, discutii interne ale grupului de lucru local, elaborarea raportului final.

� Planificarea de intalniri ale grupurilor de lucru locale pentru strangerea de informatii. � Discutii interne ale grupului de lucru local. � Elaborarea raportului local final.

163

6. ANEXE

Mai jos sunt cateva indicatii pentru functionarea grupurilor de lucru locale: � Solutiile la problemele ridicate TREBUIE mentionate in raportul final. Cu toate acestea,

fiecare partener local poate dezvolta problemele pe care le trateaza pentru a colationa informatiile pe care le considera de interes si care imbunatateste calitatea raportului final.

� Se vor organiza cel putin trei intalniri ale grupului de lucru local, fiecare partener putand decide asupra procedurilor interne de functionare.

De exemplu: partenerul local poate discuta fiecare sectiune separat cu fiecare sector si aduce apoi informatia in atentia grupului de lucru, sau, invers, poate aborda problematica fiecari sector in cadrul grupului de lucru iar apoi stabili o discutie comuna cu toate sectoarele. By way of example: the local partner can discuss each section with each sector separately and then bring the information to the local work group for discussion, or alternatively it can deal with each sector’s topics in the local work group and set up a discussion between all the sectors together.

� Unele probleme se repeta la diferite sectoare tocmai pentru a avea o viziune de ansamblu

asupra tuturor punctelor de vedere.

Module de lucru

1) Probleme de evaluat in cadrul diferitelor sectoare.

2) Descrierea rolului actorilor implicati in stagii de pregatire practica internationale 1) Probleme de evaluat in cadrul diferitelor sectoare. Sectoarele in cadrul carora dorim sa ridicam probleme spre evaluare / discutare la intalnirile grupului de lucru local sunt:

� Afaceri. � Invatamant-educatie. � Sindicate. � Elevi. � Reprezentanti ai administratiei publice si ai organizatiilor coordonatoare.

Aspecte esentiale de evaluat in sectorul Afaceri:

� Credeti ca firmele sunt doritoare sa accepte elevi locali in practica? � Dar din alta tara? � Este necesar sa trezim constiinta la nivel local ? � Daca da, care sunt sectoarele spre care trebuie indreptata atentia? � Ce importanta trebuie acordata actiunilor de trezire a constiintei? � Daca acestea sunt necesare, cine ar fi cel mai in masura sa le faca si cum? � Care sunt avantajele unei firme care gazduieste stagiari locali si transnationali? � Cum va evaluati experienta ca organizatie gazda pentru stagiari? � Locali sau transnationali? � Pe baza propriei experiente, puncte tari si puncte slabe. � Care ar fi durata minima si maxima recomandata pentru stagiatura in firma din punctul

de vedere al afacerilor?

164

6. ANEXE

� Varsta minima si maxima recomandata pentru elevii stagiari. � Ce tip de relatie credeti ca exista intre firmele locale si centrele de formare

profesionala? � Trebuie aceasta relatie imbunatatita? Ce trebuie facut? � Trasaturi generale ale profilului ideal de stagiar: local si transnational. � Este limba o problema? � In ce limba ar trebui sa se desfasoare stagiaturile transnationale la Dvs? � Care este cea mai buna perioada a anului pentru stagiu? De ce? � Va oferi sectorul pe care il reprezentati sprijin si colaborare pentru un stagiu de calitate

Cum credeti ca ati putea contribui la acest lucru? � Alte aspecte pe care le considerati de interes.

Aspecte esentiale de evaluat in sectorul Educatie:

� Desfasoara elevii Dvs. stagii de practica in firme locale? Dar in strainatate? � Cum evaluati aceste stagii? � Ar face elevii Dvs. practica in firme din strainatate? � Credeti ca acest lucru ar fi util pentru elevi? � Credeti ca firmele sunt doritoare sa accepte elevi locali in practica? � Dar elevi din alte tari? � Punctul Dvs. de vedere referitor la stagiile locale: - Ofera firmele oportunitati si

facilitati? – Sunt elevii bine primiti in firme? – Au elevii un tutore din firma? � Este necesar sa trezim constiinta la nivel local? � Daca da, care sunt sectoarele spre care trebuie indreptata atentia? � Ce importanta trebuie acordata actiunilor de trezire a constiintei? � Daca acestea sunt necesare, cine ar fi cel mai in masura sa le faca si cum ? � Ce avantaje educative credeti ca ar avea trimiterea elevilor in stagii de practica locale

si transnationale? � Exista obstacole? � Pe baza propriei experiente, cum evaluati pregatirea practica a elevilor in firme? � Puncte tari si puncte slabe. � Din punct de vedere al predarii, care ar fi durata minima si maxima recomandata

pentru un stagiu practic? � Care este cea mai potrivita perioada din an pentru stagiul in firma pentru elevii locali?

Dar pentru cei transnationali? � Credeti ca stagiile practice efectuate de elevi in firma concorda cu pregatirea primita in

centrele de formare profesionala? � Varsta minima si maxima recomandata pentru elevi sa efectueze stagiul practic. � Ce tip de relatie credeti ca exista intre firmele locale si centrele de formare

profesionala? � Trebuie aceasta relatie imbunatatita? Ce trebuie facut? � Credeti ca limba este o problema pentru stagiile transnationale? � Va oferi sectorul pe care il reprezentati sprijin si colaborare pentru un stagiu de calitate

Cum credeti ca ati putea contribui la acest lucru? � Alte aspecte pe care le considerati de interes.

165

6. ANEXE

Aspecte de evaluat la sindicate:

� Cum evaluati stagiile practice ale elevilor in firme? � Considerati ca acestea pot fi utile pentru elevi? � Dar pentru firme? � Considerati ca pot fi utile pentru muncitorii actuali si/sau viitori? � Ce avantaje credeti ca are gazduirea de elevi stagiari locali si transnationali din

perspectiva sindicatelor? � Exista obstacole? � Ati promova stagiile practice in intreprindere in sectorul sau firma Dvs.? � Credeti ca firmele sunt doritoare sa accepte elevi locali in practica? � Dar din alta tara? � Este necesar sa trezim constiinta la nivel local? � Daca da, in care sectoare ? � Ce importanta trebuie acordata actiunilor de trezire a constiintei? � Daca acestea sunt necesare, cine ar fi cel mai in masura sa le faca si cum ? � Care ar fi durata minima si maxima recomandata pentru stagiatura in firma din punctul

de vedere al sindicatelor? � Varsta minima si maxima recomandata pentru elevii stagiari. � Ce tip de relatie credeti ca exista intre firmele locale si centrele de formare profesionala? � Trebuie aceasta relatie imbunatatita? Ce trebuie facut? � Credeti ca limba este o problema pentru stagiile transnationale? � Va oferi sectorul pe care il reprezentati sprijin si colaborare pentru un stagiu de calitate?

Cum ati putea contribui la acest lucru? � Alte aspecte pe care le considerati de interes.

Aspecte esentiale de evaluat la elevi:

� Desfasoara elevii din zona Dvs. stagii de practica in firme locale? Dar in strainatate? � Cum evaluati aceste stagii? � Credeti ca sunt utile pentru elevi? � Credeti ca firmele sunt doritoare sa accepte elevi locali in practica? � Dar din alta tara? � Este necesar sa trezim constiinta la nivel local? � Daca da, in ce sectoare ? � Ce importanta trebuie acordata actiunilor de trezire a constiintei? � Daca acestea sunt necesare, cine ar fi cel mai in masura sa le faca si cum ? � Din punctul de vedere al elevilor, care ar fi durata minima si maxima recomandata

pentru efectuarea stagiaturii intr-o firma? � Varsta minima si maxima recomandata pentru elevii stagiari. � Care este cea mai potrivita perioada din an pentru stagiul in firma? De ce? � Este pregatirea Dvs. practica in concordanta cu cea primita la scoala? � Ce tip de relatie credeti ca exista intre firmele locale si centrele de formare

profesionala? Trebuie aceasta relatie imbunatatita ? Ce trebuie facut? � Ce avantaje credeti ca va ofera stagiile practice locale si transnationale? Exista

obstacole?

166

6. ANEXE

� Credeti ca limba este o problema pentru stagiile transnationale? � Va oferi sectorul pe care il reprezentati sprijin si colaborare pentru un stagiu de

calitate? Cum ati putea contribui la acest lucru? � Care sunt asteptarile / nevoile de la organizatia intermediara care va gazduieste in tara

de destinatie? � Alte aspecte pe care le considerati de interes.

Aspecte de evaluat la administratia publica si organizatiile intermediare:

� Cum evaluati stagiile practice ale elevilor in intrepridere? � Credeti ca firmele sunt doritoare sa accepte elevi in practica? � Dar din alta tara? � Este necesar sa trezim constiinta la nivel local? � Daca da, spre care sectoare trebuie indreptata atentia? � Ce importanta trebuie acordata actiunilor de trezire a constiintei? � Daca acestea sunt necesare, cine credeti ca ar fi cel mai masura sa le faca si cum? � Ce tip de relatie credeti ca exista intre firmele locale si centrele de formare profesionala? � Trebuie aceasta relatie imbunatatita? Ce trebuie facut? � Va oferi sectorul pe care il reprezentati sprijin si colaborare pentru un stagiu de calitate

Cum credeti ca ati putea contribui la acest lucru? � Alte aspecte pe care le considerati de interes. � Aveti programe sau proiecte destinate organizarii de stagii de pregatire practica

transnationale?

2) Descrierea rolului actorilor implicati in stagii international de pregatire practica Pentru a asigura calitate stagiilor de pregatire transnationale, este nevoie ca persoanele implicate sa aiba experienta in mai multe domenii de activitate relevante. Agentii care ar putea fi solicitati sunt:

� Persoana de legatura care reprezinta organizatia coordonatoare tara expeditoare. � Persoana de legatura care reprezinta organizatia coordonatoare tara gazda � Elev � Scoli IPTI sau licee care trimit elevi in strainatate � Firme � Tutori din firma

Aceasta sectiune cuprinde spre informare diferitii actori care ar putea fi solicitati cat si o lista cu sarcini si atributii si cu cerintele minime pe care acestia trebuie sa le indeplineasca. Grupurile de lucru locale vor face propriile propuneri, modificand, extinzand sau rescriind lista initiala. � Persoana de legatura care reprezinta organizatia coordonatoare tara expeditoare.

167

6. ANEXE

Sarcini si responsabilitati:

� Contact cu organizatia intermediara de destinatie � Informatii despre tara gazda / oras / recomandari � Curs de limba in tara de destinatie � Monitorizarea stagiilor � …�

Cerinte minime:

� Sa cunoasca bine mediul: - oras, firme, hoteluri � Sa cunoasca filozofia efectuarii de stagii practice in intreprindere � ...

Persoana de legatura care reprezinta organizatia coordonatoare in tara gazda

Sarcini si responsabilitati: � Se ocupa de cazarea elevilor � Se ocupa de primirea elevilor in tara de destinatie � Cauta companii potentiale pentru stagiile practice � Tine legatura permanenta in caz de nevoie � Monitorizarea stagiilor � ...

Cerinte minime:

� Sa cunoasca filozofia efectuarii de stagii practice in intreprindere � Sa cunoasca bine mediul: - oras, firme, hoteluri � Legaturi bune in oras

Raportul trebuie sa contina urmatoarele:

- Informatii despre elev - Informatii despre firma - Durata stagiului - Sarcini indeplinite - Imagini grafice - Copie a certificatului de calificare - Punctele tari ale stagiului (cat de util a fost, ce am invatat din aceasta experienta ) - Puncte slabe (ce nu a fost bine: cazare, ceva din cadrul firmei etc. ) Cerinte minime: � Cunoasterea limbii de lucru la nivel mediu (limba engleza sau limba tarii gazda) � Formare profesionala minima ceruta pentru a efectua stagiul practic. � Varsta minima / maxima � Pentru elevii minori: permis de munca special � Cunostinte despre tara gazda anterioare plecarii in stagiu

168

6. ANEXE

Scolile IPTI sau liceele care trimit elevi in stagiu:

Sarcini si responsabilitati:

� Descrierea sarcinilor pe care trebuie sa le indeplineasca elevul � Descrierea particularitatilor elevului � Trezirea constiintei in randul elevilor si oferirea de informatii � Incheierea de conventii de stagiu – dupa modelul general propus . � Incheierea de asigurari: - de calatorie - in caz de accidente - raspundere financiara - asigurare in firma � Specificarea si continutul stagiilor � Planul de actiune propus � Minimum de puncte pe care trebuie sa le cuprinda planul de lucru: sarcinile indeplinite

de elev, cunostintele dobandite si sarcini pe care le-at putea realiza pe baza acestor cunostinte, alte sarcini care ar putea motiva elevul etc.

Firmele gazda Sarcini si responsabilitati: � Primirea elevului � � Adaptarea stagiaturii la

pregatirea elevului � � Asigurarea bazei logistice

necesare: computer, masa de lucru, echipament de lucru, norme de securitate in munca etc. �

� Evaluarea stagiului practice (in colaborare cu scoala sau liceul) � Tipul de evaluare (in general continua – descriere) � Unde se prezinta evaluarea, daca exista un jurnal oficial. � …

Cerinte minime: � Respectarea normelor de sanatate si securitate � � Accesibilitate � � Marime potrivita a firmei (numar de angajati, cifra de afaceri etc.) � Echipament potrivit � …

Tutorii din firma: Sarcini si responsabilitati: � Primirea elevului in firma. � Monitorizarea si urmarirea functionarii stagiului � Asigurarea calitatii locurilor de practica in firma � Asigurarea conditiilor pentru indeplinirea programului de practica � Evaluarea si intocmirea raportului de practica final (daca se solicita – depinde de

program) � …

Sarcini si responsabilitati: � Sa aiba grija de echipamentul primit � Sa indeplineasca sarcinile trasate � Sa furnizeze in mod regulat informatii catre persoana

de legatura care reprezinta organizatia intermediara. � Sa intocmeasca raportul de practica

169

6. ANEXE

Cerinte minime: � Cunostinte de limba pentru a comunica cu elevul � Abilitati pedagogice. � Pregatire profesionala specifica / experienta ca tutore in firma � … Discutii ale grupurilor de lucru interne Dupa colectarea opiniilor din cadrul fiecarui sector, acestea trebuie analizate inainte de intocmirea raportului final in care se va mentiona punctul de vedere al fiecarui sector despre pregatirea practica a elevilor in intreprinderi.

Intocmirea raportului final Raportul final va mentiona aspectele care au fost stabilite de comun acord si, de asemenea, va evidentia acele sectoare in care au existat pareri diferite, cu indicarea punctului de vedere al fiecarui sector in cauza. Termenul limita de predare al raportului final catre coordonatorul de program este 31 august 2009. Raportul final trebuie sa respecte structura recomandata in asa fel incat sa permita colationarea tuturor propunerilor de la diferitii agenti (modelul FR). Planul general al raportului final:

� Cum au fost identificati diferitii actori. � Cum s-a luat legatura cu ei: prin telefon, scrisoare, interviu etc. � Strategia folosita de implicare in proiect. � Lista persoanelor / institutiilor contactate. � Lista persoanelor / institutiilor care sunt membri ai grupului de lucru. � Concluziile finale ale intalnirilor cu punctele de vedere ale:

- oamenilor de afaceri - elevilor

- scolilor si liceelor - organizatiilor intermediare - agentilor sociali si economici

� Remarci si particularitati ale pregatirii practice in intreprindere in tara luata in considerare

� Concluziile finale ale intregului proiect. � Recomandari pentru pregatirea practica internationala. � Anexe: materiale care pot fi atasate la raport, puse la dispozitie de membrii grupului

de lucru (optional).

170