CURS DE ECONOMIE

Semestrul I şi II

MICROECONOMIE şi MACROECONOMIE

Autor : prof.univ.dr. Mariana Ioviţu

1

SEMESTRUL II

MACROECONOMIE

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 6

CIRCUITUL ECONOMIC DE ANSAMBLU.FLUCTUAŢIILE ECONOMICE

Parcurgeţi această unitate de învăţare şi veţi înţelege:

1. Modul în care funcţionează economia naţională,lanţurile şi reţelele de pieţe precum şi preocuparea pentru stabilirea unui echilibru general.

Agenţii economici şi relaţiile dintre ei.Indicatorii macroeconomici care măsoară fluxurile şi reflectă identitatea relaţiei producţie-venituri-cheltuieli.

2. Modul de formarea al cererii şi ofertei agregate.

3. Ciclicitatea ca trăsătură a evoluţiei activităţii economice.Cauzezele evoluţiei ciclice.Politicile anticiclice,pârghii şi instrumente.

---------------

2

ECONOMIA NAŢIONALĂ = reprezintă ansamblul de activităţi economice şi sociale care se desfăşoară în cadrul naţional statal,istoric determinat

= este o formă specifică de diviziune a muncii în interiorul unei ţări .

Circuitul economic de ansamblu evidenţiază lanţuri şi reţele de pieţe precum şi preocuparea pentru stabilirea unui echilibru general al unui sistem format din „n” pieţe.

LEGĂTURI ÎNRE PIEŢE CONŢINUT şi CARACTERISTICIa) tehnologice Conexiunea pieţelor de factori de producţie şi de

bunuri,integrare pe verticală.b) legături de venituri Perturbaţiile pe piaţa muncii =variaţii

salariu=variaţii venituri=variaţii ale cererii pentru diferite bunuri / servicii.

c) monetare Perturbaţiile în fluxurile de încasări şi venituri ale ag.ec (respectiv în sistemul bancar) vor afecta C şi O pe diferite pieţe.

d) financiar -valutare Perturbaţiile de pe pieţele financiare şi de schimb valutar vor afecta fluxurile de investiţii şi schimburile economice externe.

MACROECONOMIA =studiază procesele şi fenomenele care rezultă din corelarea activităţilor economice ,

= studiază mărimile agregate :consumul final al populaţiei, formarea naţională de capital,economisirea naţională,cererea agregată,oferta agregată .

3

n n Condiţia de existenţă a echilibrului general este ca suma cantităţii

Σ pi Oi = Σ pi Ci oferite să fie egală cu suma cantităţii cerute .

i = 1 i =1

Agenţi economici agregaţi Activitate,funcţii Surse de finanţare din: Exemple1.-societăţi nefinanciare(private,publice,mixte)

Produc bunuri/ serviciinefinanciare destinate pieţei

Vânzarea producţiei MOBIROM,SNCFR,RENAULT-DACIA

2.-instituţii financiare şi de credit

Finanţarea activităţiieconomice-colectare, trantransfer şi redistribuire disponibilităţi financiare

a)depuneri la vedere şi la termenb)titluri de valoare,c)dobânzi

Banca centralăBăncile comerciale,Societăţi de investiţii

3.-intreprinderi de asigurări Funcţia de asigurare,transformarea riscurilorindividuale în riscuricolective.

Primele de asigurare Astra,Allianz,Interamerican.

4.-administraţii publice Produc servicii nemarfareoperaţiuni redistribuirea veniturilor

Vărsăminte obligatorii primite direct sau indirectprin redistribuire

5.-administraţii private Produc serv.nemarf.ptr.gospodării particulare

Contribuţii voluntare dinpartea gospodăriilor(încalitate de consumator)şi din veniturile pe proprietate.

Crucea Roşie interna-Ţională .

6.-gospodăriile -consum,-produc bunuri /serviciimarfare nefinanciare(generatoare de venituri)

Veniturile provin din salarii,proprietăţi,transferuri.

7.-restul lumii

Fluxul circular al venitului =schimburi economice sub formă de bunuri / servicii,respectiv fluxuri monetare necesită în prealabil gruparea agenţilor economici pe sectoare instituţionale.

4

Modificări pe parcursul fluxului Conţinut şi caracteristici

1.-RETRAGERI

-economiile depuse la bănci (S),-taxele(directe şi indirecte)plătite de titulariide venit administraţiilor,-importurile(IM)=cheltuielile gospodăriilorşi firmelor ptr.bunuri şi factori de producţieimportaţi,Retrageri totale, R=S+T+IM

2.-INJECŢII

-investiţii (I)de către firme ptr.creştereastocului de capital,-cheltuieli publice (G)=achiziţiile guvern.de bunuri /servicii (contravaloarea),-exporturile(Ex)= vânzările ţării către restul lumii (aportul de valută ).Injecţii totale, J=I+G+Ex

Indicatorii MACROECONOMICI măsoară fluxurile economice şi reflectă identitatea relaţiei producţie –venituri –cheltuieli.

Producţia finală a unei naţiuni în sistemul conturilor naţionale (SCN ) utilizează doi indicatori : PIB şi PNB .

În funcţie de metoda care stă la baza determinării sale PIB-ul poate fi definit în trei feluri .

Determinare PIB Definiţie ,conţinut ,forme de determinare.

1.- PIB prin metoda producţiei

-valoarea bunurilor / serviciilor destinate

consumului final(fiind exclus consumul intermediar) ,în interiorul unei ţări, -este o variabilă de flux(cuprinde doar

ce s-a creat în anul respectiv), -PIB =suma valorilor adăugate

brute(VAB) realizate în interiorul unei ec. naţ.

PIB = Σ VAB

5

-de regulă,PIB se calculează la preţurile pieţei, PIBpp (care includ taxele indirecte –taxe,accize)

PIBpp = PIBfp + I ind –S -valoarea adăugată = sursa de

venituri ptr.proprietarii de factori de prod.,venituri ce se vor transforma în cheltuieli ceea ce conduce la alte două metode de determinare a PIB.

2.-PIB prin metoda cheltuielilor(utilizării )

Din perspectiva cheltuielilor, PIB =cheltuieli de consum populaţie+investiţii brute+chelt.adm.(publice şi private)+ exp.net

Chelt.consum= sume ptr.achiziţionare bunuri/servicii durabile şi curente,

Investiţii brute = chelt.ptr.bunuri capital,

Chelt.guvernamentale = plăţi curente ptr.achiziţionare bunuri /servicii,

Export net = export-import, reflectă contribuţia comerţului exterior la formarea PIB.

Deci, PIB = C+Ibrută+G +Exp.net

3.-PIB prin metoda veniturilor

PIB = Vf +A +Iindirecte - S

amortizare

subvenţii

venitul factorilor de prod.

Suma veniturilor aferente factorilor de prod. antrenaţi într-o activitate economică,include :

Venitul F.m =salariu,impozite,cotizaţii la asig.soc.,contribuţii fond pensii,

Venit din munca pe cont propriu (fără a avea statut de angajat ),

Profit firmă(inclusiv plata impozitului pe profit ),

Rentele =veniturile factorilor de prod.închiriaţi de unitatea economică,

Dobânzile, Impozitele indirecte(aferente

consumului final ) TVA,taxe vamale,accize. Subvenţiile =impozite negative şi se scad din PIB

Alţi indicatori MACROECONOMICI

Conţinut şi formulă

6

1.- PIN (produs intern net ) PIB-consum capital fix

2.-PNB (produs naţional brut )

Valoarea bunurilor /serviciilor finale produse de firme naţionale în decursul unei perioade determinate. PIB+VABfirme naţionale din ext.-VABfirme străine

interne

3. PNN (produs naţional net ) VN= PNB estimat în preţul factorilor de

producţie

PNB-depreciere de capital

4.-Vpersonal ( venit personal )

Venitul la nivel de gospodărie supus unui impozit pe venit. VN-venituri nedistribuite +transferuri(venituri nedistribuite =contribuţii la asig.soc.,taxe pe venit plătite

de firme,profitul nedistribuit ) 5.-Vdisponibil ( venit disponibil ) Vpersonal -Taxe

PIB poate fi exprimat în :

a) termeni nominali =în preţuri curente, PIBnominal

b) termeni reali = în preţuri constante ,PIB real ( el elimină efectul perturbator al modificării preţurilor )

PIBnominal / PIB real = deflator PIB( se utilizează în măsurarea inflaţiei dar ,NU SE VA CONFUNDA cu indicele bunurilor de consum ).

CEREREA şi OFERTA AGREGATĂ

Problema corelaţiilor dintre producţiile diferitelor sectoare respectiv dintre pieţele diferitelor bunuri /servicii se apreciază cu ajutorul analizei cererii şi ofertei agregate.

SCN cuprinde un tabel-instrument ,BLR (balanţa legăturilor dintre ramuri) care reflectă legăturile dintre producţiile şi consumurile principalelor sectoare de activitate din economia naţională .

7

PIB calculat prin PIB calculat prinmetoda de formare metoda de utilizare

sau a cheltuielilor evidenţiază corelaţia

PRODUCŢIE CONSUM ( adică cum au funcţionat pieţele pentru ca Qtotal să ajungă la Cfinală )

Qtotal Cfinal

ECHILIBRULOFERTA AGREGATĂ CEREREA AGREGATĂ

STABILITATEA ECHILIBRULUI MACROECONOMIC

Modificarea Cagregat şi a Oagregat reprezintă ŞOCURI .

A.-Şocul cererii agregate

preţ Oagrg. ts

p3 C3

P2 C2

Δp C1

o C0

y0 y1 y2 y3 y

Când Oagrg. t.s este elastică ,în zona aceea şocul Cagrg. determină o creştere a VN şi o modificare minoră a preţului (Δ p ).Aceasta este situaţia analizată de Keynes :

a) Oagrg.este perfect elastică,b) nu se modifică nivelul grl.al

preţurilor, c) se modifică în acelaşi sens şi cu

aceeaşi mărime,VN realizat.

ΔC = Δy

Dacă şocul C2-C3 are loc în zona inelastică (rigidă,partea crescătoare) a Oagrg. t.s atunci modificarea VN este

B.- Şocul ofertei agregate pe termen scurt

preţ Oagrg. t.s 0

Cagrg. Oagrg. t.s1

p0

p1

0 yy0 y1

Şocul O agreg. t.s.( adică deplasarea din Oagrg.t.s o în Oagrg.t.s. 1 ) are ca efect deplasarea y0 înspre y1 în acelaşi sens şi în sens contrar deplasarea lui p0 spre p1 .

Evaluarea efectelor şocurilor Cagrg. şi Oagrg.

asupra VN are loc în funcţie de VN potenţial

. VN potenţial =nivelul maxim al VN obţinut

în condiţii în care factorii de producţie sunt utilizaţi la nivel optim (nivelul naţional de utilizare deplină a factorilor de producţie ).

8

minoră dar,modificarea preţurilor,Δp este semnificativă .Aceasta este situaţia analizată de noii economişti clasici :a) Oagrg .t.s este inelastică,b) şocul Cagreg. = Δp ,c) nu se modifică nivelul lui y .

Decalajele venitului naţional.

Utilizare deplină ≠ utilizarea integrală . Utilizarea deplină este determinată e

condiţiile de max. a profitului ( deci,nu în funcţie de condiţiile de piaţă a f.p şi de pe piaţ de desfacere a producţiei realizate .

Diferenţa dintre VNpotenţial şi VN realizat = decalaje ale VN

preţ Oagrg.t.l preţ Cagrg. Oagrg.t.s

Cagrg. Oagrg.t.s Oagrg.t.l

0 vnr vnp y o vnr vnp y

decalaj recesionist decalaj inflaţionist

AJUSTAREA VENITULUI NAŢIONAL

1.-Ajustarea decalajului recesionist se realizează prin :

a) Oferta agregatăOagrg0

preţ Oagrg1

Cagrg

9

Decalaj recesionist VNrealizat< VNpotenţial

corespunzător intersecţiei

C agrg. O agrg.t.s

Decalaj inflaţionist

VNrealizat> VNpotenţial

P0

P1

0 VNr VNp y

Scade nivelul grl.al preţurilor, şi creşte VNr spre VNpotenţial prin două posibilităţi : relansarea activităţii economice ( utilizare de f.p ), cererea de f.p scade,preţurile cresc, ieftinirea f.p determină utilizarea unei cantităţi mari de f.p şi,deci,creşte

producţia . SAU :

politica de „supply side policy” a guvernului de stimulare a ofertei prin subvenţii sau scutiri de impozite pe profit .

b) Cererea agregată

preţC0 C1 Oagrg.

p1

p0

0 VNr VNp y

Creşte cererea şi deci creşte VNr spre VNp ca urmare a creşterii preţurilor pe două căi :

Relansarea cheltuielilor agregate prin creşterea investiţiilor care determină o creştere a cheltuielilor agregate şi deci ,o creştere a Cagrg.,

Politica guvernului”demand side policy” adică creşterea cheltuielilor bugetare(prin deplasarea Cagreg. Spre zona elastică a Oagreg. )

2.-Ajustarea decalajului inflaţionist corespunde fazei de expansiune( boom economic) şi se realizează prin :

a) Oferta agregată.

preţ Oagreg1

Cagreg

Oagreg0

P1

P0

10

o yVNp VNr

Ajustarea se face pe două căi :

Reducerea nivelului de activitate deoarece suprautilizarea f.p = creşterea cererii de f.p ceea ce determină creşterea preţurilor f.p ; ca urmare va scădea cantitatea de f.p utilizaţi la acelaşi nivel de producţie. Scăderea Q = scăderea Oagregate

Politica guvernului de creştere a fiscalităţii la nivelul întreprinzătorilor.

b) Cererea agregată

preţ Cag0 Oagreg.

Cag1

P0

P1

0 VNp VNr y

Ajustarea se face pe două căi :

Reducerea cheltuielilor agregate determină reducerea Cagreg. ; revizuirea proiectelor de investiţii în direcţia reducerii capacităţilor de producţie.

Politica bugetară de austeritate a guvernului .Termeni cheie :circuit economic,retrageri ,injecţii,indicatori macroeconomici-

PIB,PNB,PIN,PNN,venit personal şi venit disponibil,cerere şi ofertă agregată,echilibru

macroeconomic,decalaj recesionist şi decalaj inflaţionist,ajustarea decalajelor.

Întrebări de verificare:

1. Apreciaţi comparativ conţinutul definiţiilor –economie naţională şi

macroeconomie.

2. Precizaţi tipurile de agenţi economici existenţi în economie.

3. Ce indicatori macroeconomici aţi învăţat? Enumeraţi şi definiţi fiecare

indicator macroeconomic,precizând formula de determinare.

4. Analizaţi comparativ metodele care stau la baza determinării P.I.B-ului.

5. Definiţi şi caracterizaţi cererea şi oferta agregată.

6. În ce constă diferenţa dintre V.N potenţial şi V.N realizat?

11

7. Apreciaţi modalitatea de ajustare a decalajului recesionist şi modalitatea de

ajustare a decalajului inflaţionist.

Teste grilă şi probleme:

1.- Stabiliţi ce diferenţe există în practică între venitul personal şi venitul disponibil al populaţiei. Ce înţeles are conceptul de „disponibil”?

2.-Analizaţi ce efecte se vor înregistra la nivelul indicatorilor macroeconomici în

urma retragerii unor firme străine de pe piaţa românească ,ca efect al crizei economice actuale.

3.- Explicaţi efectul modificării preţurilor asupra deflatorului PIB.

4.-Apreciaţi care dintre următoarele situaţii este de aşteptat în situaţia de criză economică:

Decalajul recesionist care reflectă un dezechilibru de subutilizare a factorilor de producţie, în care VNrealizat< VNpotenţial corespunzător intersecţiei cerere agragată cu oferta agregată, sau

Decalajul inflaţionist care reflectă un dezechilibru de suprautilizare a factorilor de producţie, caracterizat prin VNrealizat> VNpotenţial .

5.-Pe baza următoarelor date calculaţi deflatorul explicit PIB .

Anii Qx Qy Qz px py pz

T0 100 75 142 20 25 35T1 125 90 160 40 30 38

12

FLUCTUAŢIILE ECONOMICE

Evoluţia indicatorilor economici ( micro ,mezo, macroeconomici ) evidenţiază alternanţa perioadelor de creştere,stagnare sau reducere a activităţii economice şi chiar situaţii critice de criză .

Ciclicitatea este o trăsătură a evoluţiei activităţii economice.

Activitatea economică nu are o evoluţie liniară ci una fluctuantă ;fluctuaţiile sunt sezoniere,accidentale şi ciclice ( exemple ) şi determină evoluţia fluctuantă a ofertei.

Fluctuaţiile ciclice sunt determinate de factori legaţi de :-funcţionalitatea activităţii economice,-interdependenţele dintre componentele activităţii economice.

Ele ţin de mecanismele prin care se realizează reglarea şi corelarea unor componente ale activităţii economice.

Sunt fluctuaţii agregate şi se reiau la anumite perioade de timp.

13

Ciclicitatea :este o formă de mişcare a activităţii economice,reflectă repetabilitatea în timp a unor stări ale economiei ( faze ale ciclului economic) care se aseamănă,în fiecare fază,starea şi performanţele agregate ale activităţii economice (ritmurile V.N, producţiilor industriale şi agricole, gradul de ocupare al F.m,cursul de schimb,rata inflaţiei,nivelul de trai al populaţiei,etc) au anumite caracteristici diferite de la o fază la alta.

Fazele evoluţiei ciclice se condiţionează reciproc şi au un caracter unitar; ele pregătesc condiţiile pentru continuitate,schimbări calitative şi progres.

CONCLUZII :

1.-Circuitul economic evidenţiază relaţiile între pieţe precum şi preocuparea pentru realizarea unui echilibru economic general

2.-Indicatorii macroeconomici sunt utilizaţi pentru evaluarea intrărilor –ieşirilor de factori şi produse, evidenţiind prin metodele de evaluare contribuţia agenţilor naţionali şi rezidenţi.

3.-Cererea şi oferta agregată identifică marile mişcări ale preţurilor şi nevoia de stabilire a unui echilibru.

4.-Modificările cererii şi ofertei agregate reprezintă şocuri macroeconomice.

5.-Decalajele venitului naţional sunt de tip : recesionist şi inflaţionist.

6.-Ajustarea celor două decalaje se realizează prin ajustarea cererii şi ofertei agregate ( în perioadă de boom şi recesiune economică).

7.-Ajustările VN demonstrează stabilitatea echilibrului macroeconomic pe termen lung .

8.-Succedarea alternativă a ajustărilor decalajelor recesioniste şi inflaţioniste explică fenomenul de CICLICITATE ECONOMICĂ .

Diversitatea ciclurilor economice.

Ciclul scurt ,sau minor, KITCHIN( 6 luni-3 ani),exp: ciclul inflaţionist,ciclul variaţiei stocurilor.

Ciclurile propriu-zise, decenale, JUGLAR, cuprinse între 4-6 ani şi

10-12 ani,se mai numesc şi ciclul afacerilor.

Ciclurile lungi”seculare” KONDRATIEV.

14

Ciclicitatea este o formă normală de evoluţie a activităţiieconomice.Ea se evidenţiază pe baza datelor statistice care exprimă activitatea macroeconomică în indicatori reali.

CAUZELE EVOLUŢIEI CICLICE

C A U Z E L E C I C L I C I T Ă Ţ I I Explicaţii. Teorii-autori.

1.- Evoluţia creditului

Adepţii teoriilor monetariste explică : creşterea excesivă a creditului =expansiunea dar, se rupe echilibrul economic ceea ce determină recesiunea.

Ciclul economic ar fi un fenomen pur monetar(determinat de erori ale autorităţilor responsabile de politica monetară).

Evoluţia ciclică este rezultatul politicilor de credit adoptate de băncile centrale.

2.- Subconsumul

Cererea insuficientă = inegalităţi în distribuirea veniturilor,ceea ce determină scăderea ofertei / producţiei=creşterea şomajului.

3.-Supraacumularea de capital

Creşterea investiţiilor determină C gl.care la rândul său determină expansiunea ec.

Recesiunea apare ca urmare a insuficienţei resurselor investiţionale(cu prioritate în sectorul creator de bunuri de capital).

5.-Evoluţia eficienţei marginale a capitalului în

interdependenţă cu rata dobânzii.

Concepţie keynesistă. Teoria interdependenţei dintre multilpicator /

accelerator al investiţiilor.

15

6.-Intervenţia statului care generează dereglări în domeniul circulaţiei monetare.

Susţinătorii acestei teorii sunt oponenţii intervenţiei monetare din partea statului.

Curent monetarist friedmanian. Dereglarea circulaţiei monetare→neconcor-

danţa dintre ritmul de creştere ec.şi ritmul de creştere a masei monetare ( M ).

7.-Intervenţia statului. Necorelarea intervenţiei statului cu pârghiile,instrumentele şi politicile economice ale statului,care se dovedesc ineficiente.

8.-Efectele perverse ale intervenţiei statului în economie.

În prezent,toate explicaţiile( de mai sus) se regăsesc în diferite analize; în mod deosebit se pune însă accentul pe :a) ofertă (politica supply side ),b) explicaţiile monetariste( extinderea exagerată a creditului, necorelată cu procesul creşterii economice reale modifică în mod artificial creşterea economică ). Fluctuaţiile sunt apreciate în prezent ca rezultat al

factorilor endogeni( inadecvatele mecanisme de influenţă şi reglare a economiei reale nu mai corespund condiţiilor economice actuale).

Politicile anticiclice( conjuncturale)

Politicile anticiclice sunt de fapt politici de atenuare a efectelor ciclicităţii economice. Scopul lor este :

a) asigurarea unei stabilităţi a proceselor economice,

b) reducerea efectelor negative ale evoluţiei ciclice.

Existenţa unor opinii diferite privind cauze diferite ale fluctuaţiilor ciclice fundamentează politicile în două mari categorii :

a) influenţarea cererii agregate (demand-side economics ),

b) influenţarea ofertei agregate (supply-side economics ).

16

Prima categorie care porneşte de la insuficienţa cererii agregate se fundamentează pe teoria lui J.M.Keynes după care,modificările nedorite ale cererii agregate ( în special pentru bunurile de investiţii) în raport cu posibilităţile şi evoluţia efectivă a ofertei agregate.Sunt politici anticriză,componente ale politicii economice pe termen scurt-mediu.

Până la începutul anilor ’70 cele trei tipuri de politici (monetară şi de credit,a cheltuielilor publice şi cea fiscală ) au avut rolul de a influenţa cererea totală în funcţie de fazele ciclului. Direcţiile de acţiune :

a) în sensul creşterii pentru relansare şi expansiune ,

b )în sensul stabilizării (temporizării) pentru a frâna dezvoltarea economiei.

Aceste politici au fost denumite politici economice conjuncturale bazate pe cerere sau politici de tip”stop and go”.

De la mijlocul anilor’70 ( o dată cu apariţia fenomenelor inflaţioniste accentuate şi a creşterii preţurilor factorilor de producţie) s-au conturat programe anticiclice bazate nu pe emisiune ci pe credite denumite „mix policy”; ele urmăreau promovarea diferenţiată a măsurilor monetare ( prin dinamica preţurilor) şi bugetare (prin volumul activităţii economice şi acoperirea deficitului bugetar ).

17

A doua categorie de politici anticiclice se bazează pe oferta agregată .

Sunt preconizate două categorii de măsuri :a) susţinerea reformelor structurale privind extinderea concurenţei şi mecanismul preţurilor libere prin buna şi corecta funcţionare a pieţei libere,b) folosirea acelor pârghii economice prin care se stimulează perspectivele de profit ale producătorilor motivaţi pentru a spori oferta de bunuri ( reducerea fiscalităţii ).

CONCLUZII :

1.-Nici-un ciclu economic nu seamănă cu altul.

2.-Cauzele şi intensităţile sunt diferite.

3.-Fiecare fază îndeplineşte o anumită funcţie în cadrul evoluţiei de ansamblu.

4.-În faza ascendentă a ciclului lung se distinge preponderenţa fazelor de expansiune.La ciclurile decenale; în faza descendentă a ciclului lung se manifestă nesiguranţa fenomenelor de şomaj şi inflaţie corespunzătoare ciclurilor decenale. Deci,fazele ascendentă şi descendentă a ciclului lung marchează conţinutul fazelor ciclului decenal .

5.-Economia nu are capacitatea de autoreglare şi de asigurare a echilibrului între economii şi investiţii în condiţii de deplină ocupare a F.m (opinie confirmată de criza 1929-1933 ).

6.-Cauzele endogene( factorii interni ai sistemului economic şi interdependenţele dintre ei) şi exogene ( condiţii naturale,sociale, politice) influenţează ciclicitatea şi reluarea unora dintre manifestări .

7.-Sistemul economic conţine însă mecanisme destabilizatoare accentuate în mod deosebit de influenţa şi rolul factorilor exogeni.

Termeni cheie : ciclicitatea economică, fluctuaţii ciclice, subconsumul,supracumularea de

capital,politici anticiclice,politica monetară şi de credit,politica cheltuielilor publice,politica

fiscală.

Întrebări de verificare:

1.-Pe baza modelelor de cicluri economice, analizaţi modificările suferite de cerere şi ofertă în etapele de expansiune,criză,recesiune şi refacere economică.

2.-Cererea sau oferta constituie criteriul de diferenţiere al crizelor clasice de crizele moderne? Dar în contextul actual,cererea sau oferta sunt vinovate de declanşarea crizei ?

DE E

P R

E

18

Stopare investiţii

Reducerea activităţii de producţie Scădere grad

ocupare-disponibilizări = şomaj

Lipsa credituluibancar

SI

U N E

1.

19

Scăderea puterii de cumpărare a banilor = reducerea activităţii comerciale