turn

345671 FEBRUARIE 2012

ARMAGHEDONULCE ESTE?

Cˆ

AND VA VENI?

SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului.Asa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezintasemnificatia evenimentelor mondiale din perspectiva profetiilor biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cuvestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune capat rautatii si vatransforma pamantul ın paradis. Revista ısi ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noisa avem viata vesnica si care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martoriilui Iehova o publica din 1879, este apolitica si se bazeaza pe Biblie.Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sustinute prin donatii. Daca nu exista alta indicatie, citatelebiblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

34567 Tirajul mediu al fiecarei editii:42 182 000

ˆIN 194 DE LIMBI

1 FEBRUARIE 2012

ARTICOLE PRINCIPALE3 Ce cred unii despre Armaghedon?5 Adevarul despre Armaghedon8 Cand va veni Armaghedonul?

RUBRICI10 Biblia schimba viata oamenilor

14 V-ati ıntrebat?

15 Apropiati-va de Dumnezeu„Eu nu te voi uita“

16 Lectii din Biblie

18 Sfaturi pentru o viata de familie fericitaCand copilul tau adolescent ıti pune la ındoialaconvingerile religioase

25 Cititorii ıntreabaVa fi vreodata distrus Pamantul?

26 Sa ınvatam din Cuvantul lui DumnezeuDe ce are Dumnezeu o organizatie?

ALTE ARTICOLE22 Viata ın timpurile biblice

Muzicienii si instrumentele lor

28 ‘Faceti-l pe Iehova sa zambeasca’

Imaginea de pe coperta: U.S. Department of Energy

LA CE va ganditi cand auziti cuvantul„Armaghedon“ sau „Apocalipsa“? Probabilca va vin ın minte imagini ale unei catastrofede proportii. Cuvantul „Armaghedon“ apareo singura data ın Biblie, ın carteaApocalipsa, numita si Revelatia. Ambiitermeni sunt folositi frecvent de mass-mediasi de conducatorii religiosi.

Corespund conceptiile larg raspanditedespre Armaghedon cu ınvataturile Bibliei?Merita sa cunoastem raspunsul la aceastaıntrebare. De ce? Deoarece cunoastereaadevarului despre Armaghedon poate sa neelibereze de o teama nejustificata, sa neofere o perspectiva luminoasa de viitor si sane influenteze modul ın care ıl privim peDumnezeu.

Sa analizam urmatoarele trei ıntrebari sisa comparam conceptiile larg raspanditedespre Armaghedon cu ceea ce ne ınvata ınrealitate Biblia.

CE CRED UNII DESPREARMAGHEDON?„Si i-au strans ın locul care ın evreieste se numeste

Armaghedon.“ (APOCALIPSA 16:16, Cornilescu, 1996)

4

1. ESTE ARMAGHEDONUL UNDEZASTRU CAUZAT DE OAMENI?

Jurnalistii si cercetatorii folosesc deseori ter-menii „Armaghedon“ si „Apocalipsa“ cu refe-rire la catastrofe cauzate de oameni. De exem-plu, aceste cuvinte au fost folosite ın legaturacu Primul si al Doilea Razboi Mondial. Dupaaceste razboaie, omenirea s-a temut ca StateleUnite si Uniunea Sovietica se vor ınfrunta fo-losind arme atomice. Mass-media a numit acelposibil conflict „un Armaghedon termonu-clear“.

În prezent, cercetatorii care se tem ca

poluarea va produce schimbari dramatice aleclimei avertizeaza cu privire la o iminenta„Apocalipsa climatica“.Ce implica aceasta: Potrivit acestei conceptii,oamenii detin controlul asupra viitorului pa-mantului si a tuturor formelor de viata de peel. Daca guvernele nu vor actiona ın mod ın-telept, pamantul va suferi daune ireparabile.Ce ne ınvata Biblia: Dumnezeu nu le va per-mite oamenilor sa distruga pamantul. Bibliane asigura ca Iehova� nu a creat pamantul „ınzadar“. Dimpotriva, el l-a ıntocmit ca „sa fielocuit“ (Isaia 45:18). Dumnezeu nu va permi-te ca pamantul sa fie complet distrus de oa-meni, ci ‘ıi va distruge pe cei ce distrug pa-mantul’ (Revelatia 11:18).

2. ESTE ARMAGHEDONUL UNDEZASTRU NATURAL?

Jurnalistii folosesc uneori termenii „Arma-ghedon“ si „Apocalipsa“ cu referire la de-zastrele naturale de proportii. De exemplu,

� Biblia arata ca Iehova este numele personal al luiDumnezeu.

ıntr-un raport dat publicitatii ın 2010 se folo-sea expresia „Apocalipsa ın Haiti“.

În raport se

vorbea despre suferintele, pagubele si pierde-rile de vieti cauzate de puternicul cutremurcare a devastat tara. De asemenea, reporteriisi cineastii folosesc acesti termeni nu numaiın legatura cu evenimente care deja au avutloc, ci si cu evenimente de care se tem ca voravea loc ın viitor. De pilda, ei folosesc cuvan-tul „Armaghedon“ cand vorbesc despre posi-bilele efecte ale ciocnirii pamantului cu un as-teroid.Ce implica aceasta: Potrivit acestei conceptii,Armaghedonul este un eveniment imprevizi-bil, care face victime la ıntamplare ın randulcelor nevinovati. Oamenii nu pot face aproa-pe nimic pentru a se pune la adapost.Ce ne ınvata Biblia: Armaghedonul nu va dis-truge oamenii la ıntamplare.

În Armaghedon

vor fi distrusi numai cei rai. Biblia promiteca ın curand „cel rau nu va mai fi, te vei uitala locul unde era si nu va mai fi“ (Psal-mul 37:10).

3. VA DISTRUGE DUMNEZEUP

˘AM

ÂNTUL LA ARMAGHEDON?

Multi oameni religiosi sunt de parere ca ınviitor va avea loc o confruntare finala ıntrebine si rau, urmata de distrugerea planeteinoastre. Potrivit unui sondaj efectuat ın State-le Unite de Princeton Survey Research Asso-ciates, 40 la suta dintre adultii intervievaticred ca lumea se va sfarsi ın „razboiul de laArmaghedon“.Ce implica aceasta: Potrivit acestei conceptii,oamenii nu au fost creati sa traiasca vesnic pe

34567Doriti mai multe informatii sau un studiubiblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori-lor lui Iehova la una dintre adresele alaturate.Pentru o lista cu toate adresele postale, veziwww.watchtower.org/address.

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rued’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100,Georgetown, ON L7G 4Y4. Franta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex.Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 15124, Marousi. Israel:PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olan-da: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Aparta-do 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD–2005Chisinau. Romania: CP 132 OP 39, Bucuresti. Spania: Apartado 132,28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Co-lumbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955,79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semi-monthly by Watchtower Bible and Tract Society of NewYork, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Sec-retary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract So-ciety of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Trak-tat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Tau-nus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton,Selters/Taunus. � 2012 Watch Tower Bible and Tract So-ciety of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printedin Germany.

Vol. 133, nr. 3 Semimonthly ROMANIAN

pamant, iar pamantul nu a fost proiectat saexiste pentru totdeauna. Cand i-a creat pe oa-meni, Dumnezeu a avut intentia ca, mai de-vreme sau mai tarziu, toti sa moara.Ce ne ınvata Biblia: Biblia afirma cu claritateca Dumnezeu ‘a asezat pamantul pe temeliilelui si el nu se va clatina pe timp indefinit, da,

niciodata’ (Psalmul 104:5). Iar ın legaturacu locuitorii pamantului, Biblia spune: „Ceidrepti vor mosteni pamantul si vor locui pen-tru totdeauna pe el“ (Psalmul 37:29).

Este limpede, Biblia contrazice multe dintreconceptiile larg raspandite despre Armaghe-don. Atunci, care este adevarul?

TERMENUL Armaghedon, redat uneori„Harmaghedon“, este numele unui loc. Se

pare ınsa ca acest loc nu a existat nicaieri pepamant.

Atunci care este adevarata semnificatie a cu-vantului „Armaghedon“? De ce este el asociatfoarte des cu un eveniment, cum ar fi un raz-boi?

Stransi ın locul numit ArmaghedonCuvantul ebraic din original, Har-Maghe-

don, ınseamna literalmente „Muntele Meghi-do“. Desi nu a existat niciun munte cu acestnume, exista totusi un loc numit Meghido.Acesta se afla la intersectia a doua drumuri im-portante din nord-vestul regiunii locuite ın ve-

chime de natiunea Israel.În apropierea acestui

loc s-au dat multe batalii decisive. De aceea,numele Meghido a ajuns sa fie asociat cu raz-boiul.�

Cu toate acestea, adevarata semnificatie anumelui Meghido nu are legatura cu lupteledate acolo, ci cu motivul pentru care s-au datacele lupte. Meghido se afla pe teritoriul TariiPromise, pe care Iehova Dumnezeu le-a dat-oisraelitilor (Exodul 33:1; Iosua 12:7, 21). El le-ajurat ca ıi va apara de atacatori si a facut acest

� Nu este ceva neobisnuit ca un anumit loc sa fie aso-ciat cu razboiul. De exemplu, orasul japonez Hiroshima,care a fost sters de pe fata pamantului de o bomba atomi-ca, este ın prezent un simbol al amenintarii unui razboinuclear.

ADEV˘

ARUL DESPREARMAGHEDON

„Duhuri de demoni . . . se duc la ımparatii ıntregii lumi . . .si i-au strans ın locul care ın evreieste se numeste Armaghedon.“

(APOCALIPSA 16:14, 16, Cornilescu, 1996, sublinierea noastra)

PUBLICAT˘

AÎN PREZENT

ÎN 194 DE LIMBI: acholi, afri-

kaans, aimara�, albaneza, amharica, araba, armeana, ar-meana de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caracterechirilice), baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cam-bodgeana, catalana, cebuano, ceha�, chiBemba, chiChe-wa, chineza simplificata, chineza traditionala� (formataudio numai ın mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuu-kese, coreeana��, creola haitiana, creola mauritaniana,creola seychelles, croata, daneza�, ebraica, efik, engle-za�� (si ın Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza�, fran-ceza��, ga, georgiana, germana��, greaca, groenlande-za, guarani��, gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hirimotu, igbo, ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italia-

na��, japoneza��, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde,kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiri-bati, kiRundi, kongo, kwangali, kwanyama, letona, lin-gala, lituaniana, luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale,macedoneana, maghiara��, malayalam, malgasa, malte-za, marathi, marshalleza, maya, mixteca, mizo, mongola,more, myanmar, ndebele, ndonga, nepaleza, ngabere,niueana, norvegiana��, nzema, olandeza��, oromo, ose-ta, otetela, palauana, pangasinan, papiamentu (Aruba),papiamentu (Curacao), persana, pidgin din Insulele So-lomon, poloneza��, ponapean, portugheza��, punjabi,quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Bo-livia)�, quechua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana,

rusa��, samoana, sango, sarba, sarba (caractere latine),sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena,spaniola��, sranantongo, suedeza�, swahili, swati, taga-log�, tahitiana, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigrinya,tiv, tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, tswa-na, turca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana, uMbundu,urdu, urundi, venda, vietnameza, wallis, waray-waray,wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu.

� Disponibila si ın format audio pe CD.� Disponibila si ın format MP3 pe CD.� Disponibila ın format audio si pe www.jw.org.

lucru (Deuteronomul 6:18, 19). De exemplu, laMeghido, Iehova i-a aparat pe israeliti de arma-tele invadatoare ale regelui canaanit Iabin,aflate sub conducerea lui Sisera (Judecatorii4:14–16).

Asadar, termenul „Har-Maghedon“, sau „Ar-maghedon“, are o semnificatie simbolica demare importanta. El este asociat cu o confrun-tare ın care doua armate puternice intra ınconflict.

Profetia din Revelatia vorbeste despre untimp din viitorul apropiat cand Satan si demo-nii vor determina guvernele omenesti sa-sistranga armatele, amenintand astfel poporullui Dumnezeu si lucrarea pe care o efectueazaacesta. Atacul se va solda cu moartea a milioa-ne de oameni, cand Dumnezeu ıi va ınvingepe invadatori (Revelatia 19:11–18).

Dar de ce ar cauza Dumnezeu, pe care Bibliaıl descrie ca fiind „ındurator, ıncet la manie sibogat ın bunatate iubitoare“, moartea atatoroameni? (Neemia 9:17) Pentru a ıntelege ac-tiunile lui Dumnezeu, trebuie sa gasim raspun-sul la trei ıntrebari: 1) Cine porneste razboiul?2) De ce intervine Dumnezeu ın acest razboi?3) Care va fi efectul de durata al acestei con-fruntari asupra pamantului si a locuitorilorsai?

1. CINE PORNESTE R˘

AZBOIUL?Razboiul Armaghedonului nu este un act de

agresiune din partea lui Dumnezeu. De fapt,Dumnezeu ıi va apara pe oamenii buni de ceicare vor sa-i distruga.

ˆIn acest conflict, agreso-

rii sunt „regii ıntregului pamant locuit“, sauconducatorii acestei lumi. De ce pornesc eiacest atac? Deoarece, asemenea unui papusar,Satan va manevra organizatiile guvernamenta-le si militare pentru a porni un razboi total ım-potriva ınchinatorilor lui Iehova Dumnezeu(Revelatia 16:13, 14; 19:17, 18).

Avand ın vedere accentul care se pune ın pre-zent ın unele tari pe libertatea de exprimare sipe libertatea religioasa, ideea ca guvernele arıncerca sa restrictioneze sau chiar sa eliminemiscarile religioase poate parea nerealista. Cutoate acestea, astfel de atacuri au avut loc ın se-colul al XX-lea si au loc si ın prezent.� Totusi,ıntre aceste atacuri si atacul de la Armaghedonexista cel putin doua deosebiri importante.

ˆIn

primul rand, atacul acesta va avea loc la scara

� Un exemplu de tentativa a unui guvern de a extermi-na grupuri etnice si religioase este Holocaustul. De aseme-nea, ın timpul regimului sovietic, mai multe grupuri reli-gioase din URSS au fost aspru persecutate. Vezi articolul„Un popor pasnic ısi apara reputatia“, aparut ın revistaTurnul de veghe din 1 mai 2011, publicata de Martorii luiIehova.

In trecut, Iehova Dumnezeu i-a ınvins pe dusmanii poporului sau, ocrotindu-si astfel slujitorii

mondiala.În al doilea rand, Iehova va reactio-

na cu mai multa forta ca oricand (Ieremia25:32, 33). Biblia numeste aceasta confruntare„razboiul zilei celei mari a Dumnezeului celAtotputernic“.

2. DE CE INTERVINE DUMNEZEUÎN

ACEST R˘

AZBOI?Iehova ıi ınvata pe cei care i se ınchina sa fie

pasnici si sa-si iubeasca dusmanii (Mica 4:1–3;Matei 5:43, 44; 26:52). De aceea, ın momentulın care se va declansa acest atac violent, ei nuvor pune mana pe arma pentru a se apara.Daca Dumnezeu nu ar interveni ca sa-si salve-ze poporul, acesta ar fi sters din existenta. Prinurmare, ın joc este numele, sau reputatia, luiIehova Dumnezeu. Daca dusmanii ar reusi sadistruga poporul lui Dumnezeu, Iehova ar pa-rea lipsit de iubire, nedrept sau neputincios.Însa acest lucru nu se va ıntampla niciodata!(Psalmul 37:28, 29)

Dumnezeu nu vrea sa distruga pe nimeni.De aceea, ın dreptatea sa, el ıi avertizeaza peoameni cu privire la ceea ce va face (2 Petru3:9). Prin intermediul relatarilor consemnateın Biblie, Iehova le aminteste tuturor ca, ın tre-cut, cand poporul sau a fost atacat, el a reac-

tionat (2 Regi 19:35). De asemenea, Biblia aver-tizeaza ca, ın viitor, cand Satan si oamenii carese lasa manevrati de el vor ataca poporul luiDumnezeu, Iehova va interveni din nou si vafolosi forta ımpotriva celor ce-i ameninta slu-jitorii. De fapt, Cuvantul lui Dumnezeu a pre-zis cu mult timp ın urma ca Iehova ıi vadistruge pe cei rai (Proverbele 2:21, 22; 2 Tesa-loniceni 1:6–9).

În acel moment, ın mintea

atacatorilor nu va exista nicio ındoiala ca lup-ta ımpotriva Dumnezeului Atotputernic (Eze-chiel 38:21–23).

3. CARE VA FI EFECTUL DE DURAT˘

AAL ACESTEI CONFRUNT

˘ARI?

Razboiul Armaghedonului va avea ca rezul-tat salvarea a milioane de vieti. De fapt, acestava fi ınceputul unei perioade de pace pe pa-mant (Revelatia 21:3, 4).

Cartea Revelatia vorbeste despre „o maremultime“, ce nu poate fi numarata, care vasupravietui acestui conflict (Revelatia 7:9, 14).Sub ındrumarea lui Dumnezeu, supravietuito-rii vor contribui la restabilirea Paradisului pepamant, potrivit scopului initial al lui Iehova.

Putem sti cand va avea loc acest atac asuprapoporului lui Dumnezeu?

In timpul razboiului de la Armaghedon, Iehova ısi va ocroti din nou poporul

7

ˆIN PREZENT, totul este pregatit pentru raz-

boiul Armaghedonului.ˆIn ce sens?

Exista deja o organizatie mondiala alcatui-ta din oameni care ıi slujesc lui Iehova sitraiesc potrivit normelor morale ınalte ale Bi-bliei. Cu ajutorul lui Dumnezeu, milioane deoameni din toate natiunile, triburile si limbi-le se strang laolalta, formand o familie de fratiarmonioasa si iubitoare. Aceasta fraternitateexista ın mijlocul Martorilor lui Iehova (Ioan13:35).ˆ

In curand, Satan ısi va strange armatele siva porni cel mai mare atac asupra acestui po-por pasnic si aparent lipsit de aparare (Eze-chiel 38:8–12; Revelatia 16:13, 14, 16). De ceputem fi siguri de lucrul acesta? Biblia men-tioneaza ın mod concret unele evenimentecare ne ajuta sa ıntelegem cand va veni Arma-ghedonul. Multe dintre acestea au loc ın pre-zent.

Evenimente pe carele vedeti ın prezent

Discipolii l-au ıntrebat pe Isus cum aveausa stie oamenii ca se apropia ‘ıncheierea aces-tui sistem’ (Matei 24:3). Isus a raspuns indi-cand spre un timp cand, potrivit cuvintelorsale, „se va ridica natiune contra natiune siregat contra regat, vor fi lipsuri de alimente sicutremure de pamant dintr-un loc ın altul“.Apoi a zis: „Toate acestea sunt ınceputul du-rerilor“ (Matei 24:7, 8). Apostolul Pavel a nu-

mit aceasta perioada „zilele din urma“, spu-nand ca acestea vor fi „timpuri critice, caroracu greu li se va face fata“ (2 Timotei 3:1). Nusunteti de parere ca aceste profetii prezintaevenimente care au loc ın zilele noastre?

De ce avea sa fie atat de dificila aceasta pe-rioada? Apostolul Ioan arata motivul. El a pre-

Cˆ

AND VA VENIARMAGHEDONUL?

„M-am uitat si iata: o mare multime, pe care nimeni nu putea s-o numere,din toate natiunile, triburile, popoarele si limbile . . . Acestia sunt

cei care vin din necazul cel mare.“ (REVELATIA 7:9, 14)

Nu este oare lucrareaMartorilor lui Iehova o ımplinirea profetiilor Bibliei?

3456734567

MAY 1, 2011MAY 1, 2011

66BIBLEBIBLE

PROPHECIESPROPHECIES

You Are SeeingYou Are Seeing

FulfilledFulfilled

8 TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012 9

zis ca, pentru „putin timp“, activitatea lui Sa-tan si a demonilor sai avea sa fie limitata ladomeniul pamantesc. Ioan spune ca, ın aceas-ta perioada, Satan este „cuprins de o maniemare“ (Revelatia 12:7–12). Ati observat sidumneavoastra ca ın lumea de astazi existao atitudine predominanta caracterizata prinmanie si violenta? Aceasta atitudine nu se ın-talneste ıntr-un singur loc, ci pe tot pamantul.

De asemenea, Isus a spus ca ın aceasta pe-rioada foarte dificila avea sa se desfasoare olucrare extraordinara. El a zis: „Aceasta vestebuna despre regat va fi predicata pe tot pa-mantul locuit ca marturie pentru toate natiu-nile. Si atunci va veni sfarsitul“ (Matei 24:14).În prezent, Martorii lui Iehova predica vesteabuna despre Regatul lui Dumnezeu ın peste235 de tari si teritorii si ın mai bine de 500 delimbi. Ei publica doua periodice bazate pe Bi-blie, Turnul de veghe si Treziti-va!, care sunt,fara ındoiala, cele mai raspandite reviste dinlume. De asemenea, Martorii lui Iehova autradus Biblia ın aproximativ 100 de limbi. Lu-crarea lor este efectuata de voluntari si estesustinuta ın ıntregime prin donatii. Nu esteoare aceasta remarcabila campanie de predi-care o ımplinire a profetiei lui Isus?

Biblia prezinta si evenimentele premerga-toare razboiului dintre Iehova Dumnezeu sicei ce i se opun. Sa analizam trei profetii pecare le veti vedea ımplinindu-se.

Evenimente pe carele veti vedea ın curand

Profetia nr. 1. Biblia spune ca natiunile vorface o declaratie importanta de „pace si secu-ritate“. Ele vor crede probabil ca sunt pe punc-tul de a rezolva marile probleme ale lumii.Însa evenimentele care vor urma nu vor finici pe departe pasnice (1 Tesaloniceni 5:1–3).Profetia nr. 2. Dupa aceea, mai multe guver-ne vor decide sa atace organizatiile religioaseale lumii.

În Biblie, aceste guverne sunt repre-

zentate printr-o fiara, iar religiile false ale lu-mii printr-o femeie care sta pe aceasta fiara(Revelatia 17:3, 15–18). Fara sa-si dea seama,fiara simbolica va face ceea ce doreste Dum-nezeu, adica va distruge religiile care sustin ınmod fals ca ıl reprezinta pe Dumnezeu.

Folosind un limbaj simbolic, apostolulIoan descrie situatia astfel: „Cele zece coarnepe care le-ai vazut si fiara o vor urı pe prosti-tuata, o vor pustii, o vor lasa goala, ıi vor man-ca partile de carne si o vor arde complet ınfoc. Caci Dumnezeu le-a pus ın inima saduca la ındeplinire gandul lui“ (Revelatia17:16, 17).Profetia nr. 3. Dupa acest atac reusit ımpotri-va religiei false, Satan va strange natiunilepentru a-i ataca pe cei ce i se ınchina lui Ie-hova Dumnezeu (Revelatia 7:14; Matei 24:21).

Ce veti face?Daca nu ati avut ocazia sa studiati cu aten-

tie Biblia, probabil va este greu sa credeti caevenimentele prezentate mai sus vor avea loc.Însa avem motive ıntemeiate sa credem cafiecare detaliu se va ımplini ıntocmai sica aceste evenimente se vor derula ın viitorulapropiat. Numeroasele profetii biblice cares-au ımplinit deja sunt o asigurare ın acestsens.�

Va ındemnam sa va faceti timp pentru aafla de ce sunt convinsi Martorii lui Iehova ca„razboiul zilei celei mari a Dumnezeului celAtotputernic“ este foarte aproape si de ce nutrebuie sa va temeti de acest razboi. Rugati-ipe Martori sa va arate ce spune Biblia ca tre-buie sa faceti pentru a va numara printreoamenii pe care Iehova Dumnezeu ıi va ocroti(Revelatia 16:14). Ceea ce veti afla s-ar pu-tea sa va schimbe modul ın care priviti viito-rul.

� Pentru dovezi ca profetiile biblice s-au ımplinit, vezicapitolele 2 si 9 din cartea Ce ne ınvata ın realitate Biblia?,publicata de Martorii lui Iehova.


DESPRE TRECUTUL MEU:În 1939, parintii mei au emi-grat din Albania ın Australiasi s-au stabilit ın Mareeba, un orasel dinQueensland.

În aceasta zona s-au mutat si

multi bosniaci, greci, italieni, sarbi, precum sioameni de alte nationalitati, care au adus cuei obiceiurile, cultura si valorile lor morale.În Mareeba erau multe plantatii de tutun,asa ca parintii mei au ınceput si ei sa cultivetutun.

Nu dupa mult timp s-a nascut sora mea,apoi au urmat cei doi frati ai mei si, ın celedin urma, eu. Din nefericire, tata a murit ınurma unui infarct cand eu n-aveam decat unan. Mama s-a recasatorit si a avut ınca patrubaieti. Cu totii am crescut la ferma tatalui meuvitreg, care cultiva si el tutun.

În anii adolescentei am

plecat de acasa. Cand aveam23 de ani m-am casatoritcu Saime.

Întrucat aman-

doi eram musulmani, casato-ria noastra a fost oficiata lamoscheea din localitate. Un-chii, matusile si verisorii meierau si ei de religie islamica.Am citit Coranul si o carte de-spre viata profetului Maho-med.

În paralel am citit si o Bi-

blie ın format mic. Coranulvorbeste despre multi profetimentionati ın Biblie, iar citi-rea Bibliei m-a ajutat sa ınte-leg cand au trait acestia.

Martorii lui Iehova ne vizi-tau cu regularitate si ne lasau

reviste si carti, pe care atat eu, cat si Saime leciteam cu placere.

Îmi aduc aminte ca purtam

discutii interesante cu ei si vorbeam despre di-ferite subiecte religioase. Martorii nu vorbeaude la ei.

Întotdeauna foloseau Biblia pentru

a-mi raspunde la ıntrebari. Asta m-a impresio-nat mult.

BIBLIA SCHIMB˘

A VIATA OAMENILOR

CE L-A motivat pe un cultivator de tutun sa-si schimbe nu numai ocupatia,ci si convingerile religioase la care tinea mult? Cum a reusit o femeiedependenta de alcool sa-si schimbe modul de viata? Sa-i lasam pe eisa ne povesteasca.

„Sunt fericit ca facparte din aceastamare familie.“DINO ALI

ANUL NASTERII: 1949

TARA: AUSTRALIAÎNAINTE: CULTIVATOR DE TUTUN


Martorii mi-au propus sa studiez Bi-blia cu ei si m-au invitat de multe orila ıntrunirile lor, ınsa eu am refuzat defiecare data. Pe atunci, prioritatea meaera sa am propria ferma si o familienumeroasa. N-am avut niciodata o fer-ma, dar sunt fericit ca, ın cele dinurma, am devenit tatal a cinci copii.CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIA-TA: Trecusera noua ani de la prima vi-zita a Martorilor lui Iehova, ınsa eunu-mi schimbasem convingerile reli-gioase. Totusi, primeam si citeam cuplacere toate publicatiile lor.

În fieca-

re duminica, eu si Saime ne faceamtimp sa le citim. Am pastrat toate revistele pecare le primiseram de-a lungul anilor. Elemi-au fost de mare ajutor cand credinta carecrestea ın inima mea a ınceput sa-mi fie pusala ıncercare.

De exemplu, cu o anumita ocazie am ıntal-nit un pastor evanghelist care a insistat sa-l ac-cept pe Isus ca Salvator. El reusise sa-l convin-ga pe fratele lui Saime si pe unul dintre fratii

mei vitregi sa i se alature. Nu dupa mult timp,unii dintre cunoscutii nostri, care erau de di-ferite religii, au ıncercat sa ma convinga saader la religia lor. Cativa mi-au dat publicatiicare-i denigrau pe Martorii lui Iehova. I-am ru-gat pe acesti cunoscuti sa-mi demonstreze cadoctrinele lor se bazau pe Biblie, ınsa numi-au putut raspunde la ıntrebari.ˆ

Impotrivirea cu care m-am confruntat m-adeterminat sa aprofundez studiul Bibliei si sama documentez si mai mult, folosind publi-catiile pe care le primisem de la Martori.

În

cele din urma, mi-am dat seama ca era timpulsa actionez ın armonie cu ceea ce ınvatam.

Nu am facut un studiu biblic cu un Martoral lui Iehova; am ınceput doar sa merg la ın-trunirile lor. La primele ıntruniri am fost foar-te stresat si retinut, dar am ıntalnit multi oa-meni prietenosi.

Îmi placea ce ınvatam. Am

luat hotararea sa devin Martor al lui Iehova,iar ın 1981 mi-am simbolizat dedicarea laDumnezeu prin botez.

Sotia mea nu s-a opus, desi uneori se ıntre-ba daca nu cumva fusesem ınselat. Cu toateacestea, a asistat la botezul meu. Am continuatsa-i ımpartasesc multe dintre adevarurile pecare le ınvatam. Dupa un an de la botez, candne ıntorceam cu masina din vacanta, Saimemi-a spus ca dorea sa devina Martora. Am fostatat de surprins, ıncat era sa pierd controlulvolanului! Sotia mea s-a botezat ın 1982.

Nu ne-a fost usor sa ne schimbam modul deviata. Am renuntat la cultivarea tutunului,deoarece lucrul acesta contravine principiilorbiblice (2 Corinteni 7:1; Iacov 2:8). Mi-a luatceva timp sa-mi gasesc un loc de munca po-trivit, care sa ne asigure un venit constant.Unele rude nu ne-au mai vizitat ani de zile.Însa ne-am straduit sa le aratam iubire, asacum ne ınvata Biblia.

În cele din urma, barie-

rele dintre noi au disparut, iar acum rudelenoastre apropiate nu ne mai evita.

Mi-am dat seama caera timpul sa actionez


FOLOASE: Faptul ca am trecut prin diferiteıncercari, fie ca a fost vorba de timiditate, deımpotrivirea familiei sau de grijile cauzate deproblemele financiare, m-a facut sa ınteleg cucata rabdare ma ajuta Iehova sa fac fata difi-cultatilor. De exemplu, ın prezent slujesc cabatran de congregatie si deseori trebuie sa tinteme de pe podium. Aceasta este si acum o ın-cercare pentru mine, deoarece cand am emo-tii ma balbai. Dar ma rog ıncontinuu lui Ie-hova si, cu ajutorul lui, reusesc sa ma achit deaceasta responsabilitate.

Eu si sotia mea ne-am apropiat foarte multunul de altul, iar acum avem o relatie foartefrumoasa. Am facut unele greseli ın ce prives-te educarea copiilor nostri, ınsa ne-am straduit

din rasputeri sa le ıntiparim ın inima adeva-rurile din Biblie (Deuteronomul 6:6–9). Defapt, fiul nostru cel mai mare si sotia lui slu-jesc ca misionari.ˆ

Imi amintesc de o ıntamplare care a avut locla scurt timp dupa ce am ınceput sa mergemımpreuna cu copiii la ıntrunirile Martorilor.Am parcat masina si m-am uitat ın sala. Mi-amıntrebat sotia si copiii: „Ce vedeti?“.

Înauntru

erau oameni care proveneau din diferite cul-turi si medii sociale — aborigeni, albanezi, aus-tralieni, croati —, ınsa ın mijlocul lor domneabucuria. Sunt fericit ca fac parte din aceastamare familie de frati spirituali, care exista nudoar ın Australia, ci ın toata lumea (1 Petru5:9).

DESPRE TRECUTUL MEU:M-am nascut ın Krasnogorsk,un orasel linistit de langa Mos-cova. Parintii mei erau profe-sori.

Învatam bine si am facut o scoala de mu-

zica. Viitorul parea sa-mi surada.Cand m-am casatorit, eu si sotul meu ne-am

mutat ıntr-o zona unde ınjuraturile, con-

sumul de alcool si fumatulerau ceva obisnuit. Atunci numi-am dat seama, ınsa mediulacela a avut un efect negativasupra mea. La ınceput mer-geam la petreceri doar ca sacant, vocal si la chitara. Dar,odata ajunsa acolo, oameniima invitau sa fumez si sa beaucu ei.

În scurt timp am ajuns

dependenta de alcool.Acest viciu a ınceput sa-mi

distruga viata. Nu a trecutmult si am ajuns ıntr-o stareatat de deplorabila, ıncat abiamai puteam sa mananc.

Îmi

doream sa mor. Cu o anumi-ta ocazie, chiar am ıncercat sama sinucid, ınsa ma bucur ca

n-am reusit.În tot acest timp, sora mea m-a vizitat cu re-

gularitate. Ea devenise Martora a lui Iehova sia ıncercat sa-mi explice cum ma putea ajuta

„Sora mea nu m-aconsiderat o cauzapierduta.“ELENA VLADIMIROVNA SIOMINA

ANUL NASTERII: 1952

TARA: RUSIAÎNAINTE: DEPENDENT

˘A DE ALCOOL,

AÎNCERCAT S

˘A SE SINUCID

˘A


Biblia. Nu ma interesa Biblia, asa ca la ınceputi-am spus sa ma lase ın pace. Dar sora mea num-a considerat o cauza pierduta. Ea m-a ın-conjurat cu atata rabdare si iubire, ıncat, ıncele din urma, am acceptat sa studiez Biblia.CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: Dupace am ınceput sa studiez Biblia, am luat hota-rarea sa renunt la alcool. Cam ın acea perioa-da am fost atacata si batuta de un vecin, careera beat. Am ajuns la spital ın stare grava.Aveam patru coaste rupte, iar la un ochi mi-afost afectata retina. Totusi, perioada ın care atrebuit sa stau ın spital m-a ajutat sa suportsimptomele sevrajului alcoolic.ˆ

In acel timp m-am rugat ıncontinuu. Un pa-saj biblic care mi-a adus multa mangaiere afost cel din Plangerile 3:55, 56, unde se spu-ne: „Am chemat numele tau, o, Iehova, dingroapa cea mai adanca. Asculta-mi glasul!Nu-ti astupa urechea la rugamintea mea de ali-nare, la strigatul meu de ajutor!“.

Sunt ferm convinsa ca Iehova mi-a raspunsla rugaciuni. El mi-a dat puterea sa nu ma maiıntorc la obiceiurile din trecut. Uneori am sim-

tit dorinta sa beau, dar sunt fericita sa pot spu-ne ca niciodata n-am cedat tentatiei.

Studiind Biblia am ınteles ca trebuia sa-misustin sotul ın rolul sau de cap al familiei(1 Petru 3:1, 2). Nu mi-a fost usor, pentru catot timpul ıi spuneam sotului meu ce sa faca.M-am rugat lui Iehova sa ma ajute. N-am reu-sit sa ma schimb peste noapte, dar, treptat,am devenit o sotie mai buna si l-am sustinuttot mai mult pe sotul meu.

El a fost foarte uimit de schimbarile pe carele-am facut. Pana atunci nu l-a interesat Biblia.Dar, cand am decis sa ma las de fumat, el mi-aspus: „Daca tu te lasi de fumat, eu ıncep sa stu-diez Biblia!“. Amandoi ne-am lasat de fumatın aceeasi zi.FOLOASE: Sotul meu si-a tinut promisiuneasi a ınceput sa studieze Biblia. Acum citim ım-preuna din Biblie ın fiecare zi, meditam laceea ce citim si ıncercam sa aplicam sfaturileBibliei ın viata noastra.

N-am cuvinte sa spun cat de mult s-a ımbu-natatit viata noastra de familie, ca sa nu maivorbesc de foloasele pe care le-am avut pe planpersonal.

ˆIi sunt recunoscatoare lui Iehova

pentru ca m-a atras la el (Ioan 6:44).ˆIi sunt, de

asemenea, recunoscatoare surorii mele pen-tru ca nu m-a considerat o cauza pierduta.Am constatat personal ca, ıntr-adevar, Bibliaschimba viata oamenilor.

Sora mea m-a ınconjurat cuatata rabdare si iubire, ıncat,ın cele din urma, am acceptatsa studiez Biblia


ˇ Biblia spune ca la ocazii festive secanta la flaut (1 Regi 1:40; Isaia 5:12;30:29). Ea arata ca s-a cantat la flaut sila o ınmormantare, flautele fiind singu-rele instrumente muzicale folosite cuacea ocazie.

ˆIn evanghelia lui Matei se

spune ca un conducator iudeu l-a ru-gat pe Isus s-o vindece pe fiica lui, careera pe moarte. Dar, cand a sosit la casaacestuia, Isus „a vazut flautistii si mul-timea zgomotoasa“, caci fetita deja mu-rise (Matei 9:18, 23).

A oferit Matei informatii exacte canda scris despre acest obicei? William Bar-clay, un traducator al Bibliei, spune:„Aproape ın toata lumea antica, ınRoma, ın Grecia, ın Fenicia, ın Asiria si

ın Palestina, sunetul tanguitor al flautu-lui era ın mod invariabil asociat cumoartea si cu evenimentele tragice“.Potrivit Talmudului, ın primele secoleale erei noastre, chiar si cel mai saracevreu care ajungea vaduv angaja doiflautisti si o bocitoare pentru a-si jeli so-tia. Josephus Flavius, un istoric din se-colul I, spune ca, atunci cand la Ierusa-lim a ajuns vestea despre cucerireaorasului galileean Iotapata de catre ro-mani si despre masacrarea locuitorilorlui ın 67 e.n., ‘foarte multi au fost cei ceau tocmit flautisti drept acompaniatoripentru cantecele lor de jale’ (Istoriarazboiului iudeilor ımpotriva romanilor,Ed. Hasefer, Bucuresti, 1997, pag. 283).

V-ATIˆINTREBAT?

Obisnuiau ıntr-adevar oamenii din zilele lui Isus sa cantela flaut cu ocazia ınmormantarilor?

ˇ Biblia ıi numeste pe acesti raufaca-tori „talhari“ (Matei 27:38; Marcu15:27).Unele dictionare biblice arata ca Scriptu-rile folosesc cuvinte diferite pentru a facedistinctie ıntre tipurile de infractori. Cu-vantul grecesc kleptes se referea la cine-va care fura pe ascuns ca sa nu fie prins.Acest cuvant a fost folosit ın legatura cuIuda Iscariot, care fura ın secret din case-ta cu bani a discipolilor (Ioan 12:6). Pede alta parte, cuvantul lestes se referea ıngeneral la cineva care fura folosind vio-lenta, sau chiar la un revolutionar, un re-bel sau un rasculat. Talharii executati ım-preuna cu Isus faceau parte din aceastacategorie. De fapt, potrivit Bibliei, unuldintre ei a spus: „Noi . . . primim din plince meritam pentru lucrurile pe care

le-am facut“ (Luca 23:41). Aceasta ar pu-tea sugera ca ei nu erau vinovati numaide furt.

Asemenea celor doi talhari, si Barabaeste numit lestes (Ioan 18:40). Din Luca23:19 reiese clar ca Baraba nu era un sim-plu hot. Aici se spune ca el „fusese arun-cat ın ınchisoare pentru o rebeliune careavusese loc ın oras si pentru omor“.

Asadar, raufacatorii executati ımpreu-na cu Isus au comis talharii; ınsa este po-sibil ca ei sa fi fost vinovati si de rebeliu-ne sau chiar de crima. Indiferent cum austat lucrurile, guvernatorul roman PontiuPilat a considerat ca acestia meritau sa fietintuiti pe stalp.

Ce infractiune comisesera raufacatorii executati ımpreunacu Isus?


ÎI PAS

˘A ıntr-adevar lui Iehova de slujitorii sai? Daca

da, cat de mult se intereseaza de ei? Numai Dum-nezeu ne poate dezvalui raspunsul la aceste ıntre-bari.

În Biblie, Iehova ne explica ın mod clar ce sim-

te. Sa analizam cuvintele sale din Isaia 49:15.Pentru a ilustra profunzimea sentimentelor pe

care le are fata de slujitorii sai, Iehova ne da prinintermediul lui Isaia unul dintre cele mai emotio-nante exemple la care ne-am putea gandi. Pentruınceput, el pune o ıntrebare care ındeamna la re-flectie: „Poate o femeie sa-si uite copilul pe care-lalapteaza si sa n-aiba mila de fiul pantecelui ei?“.La prima vedere, raspunsul pare evident. Cum arputea o mama care alapteaza sa uite de copilasulei? Acesta este complet dependent de mama lui; zisi noapte, el ıi da de veste cand are nevoie de aten-tia ei.

Însa ıntrebarea pusa de Iehova are scopul de

a ne transmite o idee si mai importanta.De ce ısi alapteaza o mama copilul si se ıngrijes-

te de toate necesitatile lui? Doar pentru ca acestasa nu mai planga? Nu.

În mod firesc, o mama are

mila de „fiul pantecelui ei“. Verbul ebraic tradusprin „a avea mila“ este redat si prin „a arata ındu-rare“ sau „a se ındura“ (Exodul 33:19; Isaia 54:10).În limba ebraica, acest termen poate transmite ide-ea de compasiune tandra aratata fata de cineva vul-nerabil sau neajutorat. Compasiunea unei mamepentru copilul pe care ıl alapteaza este unul dintrecele mai puternice sentimente la care ne-am puteagandi.

Din nefericire ınsa, nu toate mamele au mila decopilul pe care ıl alapteaza. ‘Acestea ar putea uita[de copilul lor]’, spune Iehova ın Isaia 49:15 (Cor-nilescu, 2001). Traim ıntr-o lume ın care multi oa-meni sunt „neloiali [si] fara afectiune naturala“(2 Timotei 3:1–5). Uneori auzim despre mame careısi neglijeaza, ısi maltrateaza sau chiar ısi abando-neaza copiii nou-nascuti. Comentand pe margineatextului din Isaia 49:15, o lucrare de referinta afir-ma: „Mamele sunt supuse pacatului, iar iubirea loreste uneori sufocata de rautate. Chiar si cea mai

puternica iubire pe care o simte un om poate sadispara“ (The Book of Isaiah, de Edward Young).ˆ

Insa Iehova ne asigura: „Eu nu te voi uita“. Acumıntelegem mai bine scopul ıntrebarii puse de Ieho-va ın Isaia 49:15.

În acest verset nu se face o com-

paratie, ci mai degraba un contrast. Spre deosebi-re de mamele imperfecte, care uneori nu aratacompasiune fata de copilasul lor neajutorat, Ieho-va nu va uita niciodata sa arate compasiune fata deınchinatorii sai aflati ın nevoie.

În acest sens, lucra-

rea de referinta mentionata anterior face urmato-rul comentariu pe marginea textului din Isaia 49:15:„Aceasta este una dintre cele mai sugestive, dacanu chiar cea mai sugestiva expresie a iubirii luiDumnezeu mentionata ın Vechiul Testament“.

Nu este ıncurajator sa ınvatam despre ‘compa-siunea tandra a Dumnezeului nostru’? (Luca 1:78)Nu ne simtim ındemnati sa ınvatam cum ne putemapropia mai mult de Iehova? Acest Dumnezeu plinde iubire le da ınchinatorilor sai urmatoarea asigu-rare: „Nicidecum nu te voi lasa si nicidecum nu tevoi parasi“ (Evrei 13:5).

APROPIATI-V˘

A DE DUMNEZEU

„Eu nu te voi uita“

��

SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEIÎN FEBRUARIE:˛ Isaia 43–62

��

Lect

iid

inBib

lie

PENTR

U COPIII

PˆAN

˘Aˆ IN

3 ANI

Cin

ea

f˘ acut

p˘ am

ˆ antu

l?

Darm

are

a,

spune-m

i,cin

e?

Sicin

ene-a

cre

at

pem

ine

sipetine?

17

PEN

TRU

P˘ AR

INTI

ˆ Inva

ta-l

peco

pilu

ltau

:Ca

rees

tenu

mel

elu

iDum

neze

u?U

nde

locu

iest

eIe

hova

?Ce

acr

eate

l?

Roag

a-lp

eco

pilu

ltau

saar

ate:

stel

ele

norii

soar

ele

barc

apa

man

tul

casa

mar

eaflu

ture

le

Iehova

Dum

neze

ule

-acre

atpe

toat

e!

Rev

elat

ia4:

11

Cin

ei-a

dat

flutu

relu

iaripicolo

rate

?


„Nu mai vreau sa urmez religia parintilor mei.Îmi vine sa renunt.“

(Corina�, 18 ani)

CA P˘

ARINTE, esti convinsca religia ta detine ade-

varul despre Dumnezeu sicrezi ca Biblia arata care estecel mai bun mod de viata.Este firesc, asadar, sa ıncercisa-i transmiti copilului tauvalorile la care tii (Deutero-nomul 6:6, 7). Dar ce potiface daca, pe masura ce cres-te, copilul tau ısi pierde inte-resul fata de lucrurile spiri-tuale si ıncepe sa puna laındoiala chiar convingerile pe care parea sa lefi acceptat cu bucurie cand era mic?� (Galateni5:7)ˆ

In acest caz, nu trage concluzia ca nu ti-ai ın-deplinit cum se cuvine rolul de parinte crestin.Asa cum vom vedea, exista si alti factori carepot contribui la aceasta situatie. Totusi, e binesa nu uiti urmatorul lucru: Modul ın care reac-tionezi la ındoielile copilului tau adolescentpoate avea o mare influenta asupra alegerii luide a se apropia mai mult de religia ta sau de ase ındeparta si mai mult de ea. Daca vei intraın conflict cu copilul tau pe marginea acestui

� Numele din acest articol au fost schimbate.� Pentru simplitate, ın acest articol vom folosi genul

masculin cu referire la copiii adolescenti.Însa principii-

le analizate se aplica ambelor sexe.

subiect, vei ıncepe o lupta istovitoare, o luptape care este aproape sigur ca o vei pierde (Co-loseni 3:21).

Este mult mai bine sa urmezi sfatul aposto-lului Pavel. El a scris: „Sclavul Domnului nutrebuie sa se certe, ci sa fie bland cu toti, capa-bil sa predea, stapanindu-se“ (2 Timotei 2:24).Cum te poti dovedi ‘capabil sa predai’ ın cazulın care copilul tau adolescent ıti pune la ın-doiala convingerile religioase?

Da dovada de discernamantPentru ınceput, ıncearca sa ıntelegi ce fac-

tori ar putea influenta atitudinea copilului tau.De exemplu:ˇ Se simte singur si nu-si gaseste prieteni ıncongregatia crestina? „

Întrucat ımi doream sa

SFATURI PENTRUO VIAT

˘A DE FAMILIE FERICIT

˘A

Cand copilul tauadolescentıti pune la ındoialaconvingerile religioase

Pe masura ce cresc, multi tineriadopta religia parintilor lor (2 Timotei3:14). Unii ınsa aleg sa nu faca acestlucru. Ce poti face daca fiul sau fiicata ıncepe sa puna la ındoialaconvingerile tale religioase? Acestarticol va arata cum trateaza Martoriilui Iehova o astfel de problema.


am prieteni, m-am ımprietenit cu cativa colegi descoala.

Însa aceasta m-a ımpiedicat sa progre-

sez pe plan spiritual ani de zile. Mi-am pierdutinteresul pentru lucrurile spirituale ın primul randdin cauza anturajului nepotrivit, iar acum ammulte regrete.“ (Lena, 19 ani)ˇ

Îi lipseste ıncrederea ın sine si, din acest

motiv, ıi este greu sa vorbeasca despre cre-dinta lui? „Cand eram la scoala, nu le vorbeamcolegilor despre convingerile mele. Mi-era teamaca ma vor considera un ciudat sau ca ımi vor zice«pocaitul». Toti copiii care se purtau diferit eraurespinsi si n-am vrut sa mi se ıntample si mieasta.“ (Remus, 23 de ani)ˇ Se simte coplesit de responsabilitatea de atrai la ınaltimea normelor crestine? „Mi se pa-rea ca promisiunea Bibliei referitoare la viata ves-nica se afla la capatul unei scari foarte ınalte, iareu nu urcasem nici macar prima treapta; eramfoarte, foarte departe. Mi-era atat de teama saurc aceasta scara, ıncat ma gandeam sa renuntla credinta mea.“ (Renata, 16 ani)

Vorbeste deschis cu copilul tauCare este adevarata problema cu care se con-

frunta copilul tau? Cel mai bun mod de a aflaeste sa-l ıntrebi! Fii atent ınsa ca discutia sa nudegenereze ın cearta. Urmeaza sfatul din Iacov1:19: „[Fii] prompt la ascultare, ıncet la vorbi-re, ıncet la manie“. Ai rabdare cu el. Da dova-da de ‘ındelunga rabdare’ si foloseste „arta dea preda“, asa cum ai face cu cineva din afarafamiliei (2 Timotei 4:2).

De exemplu, daca fiul sau fiica ta nu maivrea sa mearga la ıntrunirile crestine, ıncearcasa afli daca nu cumva alta e problema.

Însa fa

acest lucru cu rabdare. Iata un scenariu ın careun parinte nu reuseste sa-si ajute copilul:

Fiul: Pur si simplu nu-mi mai place sa mergla ıntruniri.

Tatal: [pe un ton ostil] Cum adica nu-ti maiplace?

Fiul: Mi se par plictisitoare, atata tot.Tatal: Da? Asta simti tu fata de Dumnezeu?

Ti se pare plictisitor? Atunci ımi pare rau pen-

tru tine!Îti place sau nu, cat timp stai ın casa

asta, vei merge cu noi la ıntruniri!Dumnezeu le cere parintilor sa-i ınvete pe

copii despre el, iar copiilor le cere sa asculte deparinti (Efeseni 6:1).

Însa tu nu vrei ca fiul sau

fiica ta sa urmeze orbeste programul vostru spi-ritual si sa mearga fara tragere de inima la ın-truniri.

În masura ın care este posibil, ıti do-

resti ca el sa fie prezent acolo atat cu mintea,cat si cu inima.

Vei avea sanse mai mari de reusita daca ın-telegi care este adevarata problema ce sta labaza atitudinii lui. Pastrand ın minte aceastaidee, sa vedem cum ar fi putut decurge maibine conversatia anterioara.

Fiul: Pur si simplu nu-mi mai place sa mergla ıntruniri.

Tatal: [pe un ton calm] Ce te face sa simtiasta?

Fiul: Mi se par plictisitoare, atata tot.Tatal: E adevarat, sa stai o ora sau doua pe

scaun poate fi plictisitor. Ce anume ti se parecel mai greu?

Fiul: Nu stiu. Cred ca pur si simplu mi-ar pla-cea sa fiu ın alta parte.

Tatal: Asta cred si prietenii tai?Fiul: Pai, tocmai asta e problema! Nu am ni-

ciun prieten sau, cel putin, nu mai am. Maiales de cand prietenul meu cel mai bun s-a mu-tat, mi se pare ca nu mai am cu cine sa stau de

Mit: Martorii lui Iehova ısi obliga copiii saadopte religia lor.Realitate: Martorii se straduiesc sa cultiveın inima copiilor lor iubire fata deDumnezeu, asa cum le porunceste Biblia(Efeseni 6:4). Cu toate acestea, ei suntconstienti ca, la maturitate, fiul sau fiica lorva face o alegere personala ın ce privesteınchinarea (Romani 14:12; Galateni 6:5).

Le spala Martorii lui Iehovacreierul copiilor lor?

vorba! Toti ceilalti se simt bine, ınsa eu masimt lasat pe dinafara!

Ajutandu-l pe fiul sau adolescent sa-si des-chida inima, tatal din acest scenariu nu numaica afla care este adevarata problema — ın acestcaz, singuratatea —, dar si castiga ıncredereafiului sau, lasand astfel loc si pentru alte con-versatii. (Vezi chenarul „Fii rabdator!“.)ˆ

In timp, multi tineri constata ca, daca depa-sesc problemele care ıi ımpiedica sa se apropiede Dumnezeu, ajung sa aiba mai mult respectde sine, dar si o credinta mai puternica. Sa negandim la Remus, tanarul citat mai devreme,

care tremura la gandul de a le spune colegilorca era Martor al lui Iehova.

În cele din urma,

Remus si-a dat seama ca faptul de a vorbi de-spre convingerile lui nu era un lucru atat de ın-fricosator cum ısi imaginase, chiar si candaceasta ar fi starnit batjocurile colegilor sai. Elspune:

„Odata, un coleg m-a luat peste picior dincauza religiei mele. M-am intimidat si am ob-servat ca toata clasa se uita la noi. Asa ca m-amgandit sa schimb directia discutiei si sa-l ıntrebpe el despre religia lui. Spre surprinderea mea,el s-a intimidat si mai mult decat mine! Atuncimi-am dat seama ca multi tineri cred anumitedoctrine, dar nu le ınteleg. Cel putin, eu potexplica ın ce cred. Sincer sa fiu, cand e vorbade sustinerea convingerilor religioase, colegiimei ar trebui sa se simta stanjeniti, nu eu!“.

SUGESTIE: Ajuta-l pe copilul tau sa se des-chida ıntrebandu-l ce crede despre faptulde a fi Martor al lui Iehova. Dupa parerealui, care sunt foloasele? Dar dificultatile?Sunt foloasele mai mari decat dificultatile?Daca da, ın ce fel? (Marcu 10:29, 30) Copi-lul tau si-ar putea nota ideile pe doua co-loane: ın stanga dificultatile, iar ın dreaptafoloasele. Faptul de a vedea aceasta evalua-re asternuta ın scris l-ar putea ajuta sa iden-tifice problema cu care se confrunta si sagaseasca o solutie.

„Puterea ratiunii“ copilului tauAtat parintii, cat si specialistii au observat ca

exista o deosebire clara ıntre modul de gandi-re al unui copil mai mic si cel al unui adoles-cent (1 Corinteni 13:11).

În general, copiii mai

mici gandesc ın termeni concreti si vad lucru-rile ın alb si negru. Adolescentii ınsa tind sagandeasca ın termeni mai abstracti. De exem-plu, un copil poate ınvata ca Dumnezeu a creattoate lucrurile (Geneza 1:1). Totusi, un adoles-cent ar putea fi framantat de ıntrebari precum:De unde stiu ca Dumnezeu exista? De ce arpermite raul un Dumnezeu al iubirii? Cum

S-ar putea sa ai nevoie de foarte multa rab-dare ca sa stai de vorba cu copilul tauadolescent. Dar merita efortul, deoareceastfel copilul tau va avea mai multa ıncre-dere ın tine. Iata ce a spus o adolescenta:„

Într-o seara, i-am marturisit tatalui meu

ca, ın secret, ımi facusem un cont pe oretea de socializare, ca aveam prieten si caplanuiam sa fug de acasa.

În timp ce i-am

vorbit despre toate acestea, el a ramas foar-te calm. Nu stiu care tata ar fi reusit pursi simplu sa stea si sa nu ınceapa sa tipecand ar fi aflat ca fiica lui se sarutase cuun baiat, caruia ıi trimitea mesaje non-stop.Simt ca pot sa-i spun orice tatalui meu. Sistiu ca el vrea cu adevarat sa ma ajute“.

Fii rabdator!


poate Dumnezeu sa existe dintotdeauna? (Psal-mul 90:2)

Te-ai putea gandi ca astfel de ıntrebari repre-zinta un pas ınapoi ın ce priveste credinta co-pilului tau.

În realitate ınsa, ele ar putea foar-

te bine sa reprezinte un pas ınainte. La urmaurmei, faptul de a pune ıntrebari poate fi unfactor important care contribuie la progresulspiritual al unui crestin (Faptele 17:2, 3).ˆ

In plus, adolescentul ınvata astfel sa-si folo-seasca „puterea ratiunii“ (Romani 12:1, 2).Drept urmare, el va fi capabil sa ınteleaga „la-timea, lungimea, ınaltimea si adancimea“ cre-dintei crestine ıntr-un mod ın care nu reuseacand era mai mic (Efeseni 3:18). Mai mult caoricand, acum este momentul sa-ti ajuti copi-lul sa rationeze, astfel ıncat sa-si poata formaconvingeri religioase ferme (Proverbele 14:15;Faptele 17:11).

SUGESTIE: Analizati ımpreuna ınvataturilefundamentale ale Bibliei, reluand subiectepe care si tu, si el le-ati acceptat probabilfara sa va ganditi prea mult la ele. Deexemplu, ındeamna-l pe copilul tau sa segandeasca la ıntrebari cum ar fi: Ce ma con-vinge pe mine ca Dumnezeu exista? Ce do-vezi am eu ca lui Dumnezeu ıi pasa demine? De ce sunt convins ca este ıntotdeau-na spre binele meu sa respect legile luiDumnezeu? Fii atent sa nu-i impui copiluluiparerile tale.

În schimb, ajuta-l sa-si formeze

convingeri proprii. Astfel, ıi va fi mai usorsa-si cladeasca o credinta puternica.

‘Convins sa crezi’Biblia vorbeste despre un tanar pe nume Ti-

motei, care cunostea scrierile sfinte „din prun-cie“. Cu toate acestea, apostolul Pavel l-a ın-demnat: „Ramai ın lucrurile pe care le-aiınvatat si pe care ai fost convins sa le crezi“ (2 Ti-motei 3:14, 15). La fel ca Timotei, copilul tauadolescent a ınvatat probabil de mic normeleBibliei. Acum ınsa trebuie sa-i aduci argumen-te convingatoare cu ajutorul carora sa-si poataforma convingeri proprii.

În cartea Tinerii se ıntreaba — Raspunsuri

practice, volumul I, se spune: „Cat timp copi-lul locuieste cu voi, aveti dreptul sa-i cereti sarespecte programul vostru spiritual.

Însa trebu-

ie sa aveti obiectivul de a-i sadi ın inima iubi-rea pentru Dumnezeu, nu de a-l determina saactioneze ın mod mecanic“. Pastrand ın min-te acest obiectiv, ıti poti ajuta copilul sa ajun-ga ‘tare ın credinta’, astfel ıncat aceasta sa de-vina modul lui de viata, nu doar al tau (1 Petru5:9).�

� Pentru mai multe informatii, vezi Turnul de veghedin 1 mai 2009, paginile 10–12, si Tinerii se ıntreaba— Raspunsuri practice, volumul I, paginile 315–318.

ÎNTREBATI-V

˘A:

ˇ Cum reactionez cand copilul meu ımipune la ındoiala convingerile religioase?ˇ Cum as putea folosi informatiile din acestarticol pentru a ınvata sa reactionez maibine?

Uneori tinerii pot fi ıncurajati de unadult care nu face parte din familie.Cunoasteti un crestin al carui mod de viataar putea fi un model pentru copilulvostru?

Încercati sa faceti ın asa fel ıncat

fiul sau fiica voastra sa petreaca timp cuaceasta persoana. Asta nu ınseamna ca vaneglijati responsabilitatile pe care le avetiın calitate de parinti. Ganditi-va la Timotei.El a avut mult de castigat fiind ıncompania apostolului Pavel, dar si Pavel aavut mult de castigat pentru ca Timotei afost ınsotitorul lui (Filipeni 2:20, 22).�

� Din cartea Tinerii se ıntreaba — Raspunsuri practice, vo-lumul I, editia 2011, pagina 318, publicata de Martorii luiIehova.

Importanta unui mentor

MUZICA si muzicienii au avut dintotdeau-na un rol important ın ınchinarea adu-

sa lui Iehova Dumnezeu. De exemplu, cand Ie-hova i-a eliberat ın mod miraculos pe israelitila Marea Rosie, Miriam, sora lui Moise, a fostın fruntea femeilor care au cantat si au dansatın cinstea victoriei.

ˆIn timp ce dansau, femeile

se acompaniau la tamburine. Acest evenimentarata cat de importanta era muzica pentru is-raeliti. Desi acestia abia scapasera de armataegipteana, multe dintre femei aveau la ınde-mana instrumentele muzicale, fiind pregatitesa cante (Exodul 15:20). Mai tarziu, regele Da-vid a luat masuri ca mii de muzicieni sa cantela instrumente ın cadrul ınchinarii de la taber-nacol. Muzica a fost folosita si la templul con-struit de fiul sau Solomon (1 Cronici 23:5).

Din ce erau facute aceste instrumente? Cumaratau ele? Ce fel de sunete produceau? Si cuce ocazii se canta la ele?

Tipuri de instrumente muzicaleInstrumentele descrise ın Biblie erau confec-

tionate din diferite materiale: lemn pretios,piele de animal bine ıntinsa, metal si os. Une-le instrumente aveau incrustatii de fildes.Coardele erau facute din fibre vegetale saudin intestine de animale. Desi ın prezent numai exista aproape niciun instrument muzicalantic, s-au pastrat imagini cu acestea.

VIATAˆIN TIMPURILE BIBLICE

Muzicienii si instrumentele lor„Laudati-l [pe Dumnezeu] cu sunet de corn! Laudati-l cu lirele si cu harpa!Laudati-l cu tamburina si cu dansul! Laudati-l cu sunet de coarde si de fluier!Laudati-l cu cimbale cu sunet melodios! Laudati-l cu cimbale rasunatoare!“(PSALMUL 150:3–5)

22

Instrumentele muzicale folosite ın timpurile bibli-ce pot fi ımpartite ın trei mari categorii: instrumen-te cu coarde, cum ar fi harpa, lira (1) si lauta (2), in-strumente de suflat, cum ar fi cornul, sau sofarul (3),trompeta (4), mult ındragitul flaut sau fluierul (5) siinstrumente de percutie, cum ar fi tamburina (6),sistrul (7), cimbalele (8) si clopotele (9). Muzicieniifoloseau aceste instrumente pentru a acompaniapoemele lirice, dansurile vioaie si cantarile (1 Samuel18:6, 7).

ˆInsa, cel mai important, ei le foloseau ın ca-

drul ınchinarii aduse lui Dumnezeu, care le oferiseacest dar minunat: muzica (1 Cronici 15:16). Sa ana-lizam mai ındeaproape fiecare categorie de instru-mente.Instrumentele cu coarde. Harpa si lira erau in-strumente usoare, portabile, cu coarde ıntinse pe uncadru de lemn. David a cantat la un instrument cucoarde pentru a-l linisti pe regele Saul ın momente-le de zbucium sufletesc (1 Samuel 16:23). Aceste in-strumente au fost folosite si de orchestra care a can-tat cu ocazia dedicarii templului lui Solomon. Eleerau folosite si ın alte ocazii de bucurie, cum ar fi sar-batorile (2 Cronici 5:12; 9:11).

Lauta semana cu harpa, dar avea ın general o for-ma diferita. De obicei, ea era alcatuita din catevacoarde ıntinse pe un cadru de care era fixata o cutiede rezonanta. Cand vibrau, coardele produceau sune-te melodioase, asemanatoare celor ale chitarei clasi-ce din prezent. Coardele erau confectionate din fibrevegetale rasucite sau din intestine de animale.Instrumentele de suflat. Aceste instrumente suntmentionate de multe ori ın Biblie. Unul dintre celemai vechi instrumente de suflat ale evreilor era cor-nul, cunoscut si sub denumirea de sofar. Acest cornde berbec bine curatat pe dinauntru producea sune-te puternice, patrunzatoare. Israelitii foloseau sofarulpentru a convoca armata la lupta si pentru a ındem-na poporul la actiune (Judecatorii 3:27; 7:22).

Un alt tip de instrument de suflat era trompeta cutub metalic. Un document gasit printre Sulurile de laMarea Moarta arata ca muzicienii puteau intona cuaceste instrumente o gama foarte larga de sune-te. Iehova i-a spus lui Moise sa faca doua trom-pete de argint pentru a fi folosite la tabernacol

(Instrumentele nu suntreprezentate la scara)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

(Numerele 10:2–7). Mai tarziu, cu ocazia inau-gurarii templului lui Solomon, s-a auzit si su-netul puternic a 120 de trompete (2 Cronici5:12, 13). Trompetele aveau lungimi diferite.Unele aveau chiar si peste 90 de centimetri dela ambusura pana la extremitatea pavilionului.

Un instrument de suflat ındragit de israelitiera flautul. Sunetul melodios si vesel al aces-tuia sporea bucuria celor ce participau la reu-niuni de familie, la sarbatori si la nunti (1 Regi1:40; Isaia 30:29). De asemenea, sunetul nos-talgic al flautului putea fi auzit la ınmorman-tari, unde muzicienii intonau cantece de jale(Matei 9:23). (Vezi pagina 14.)Instrumentele de percutie. Cu ocazia sar-batorilor, israelitii foloseau mai multe instru-mente de percutie. Sunetele ritmice trezeauın oameni sentimente puternice. Tamburina,confectionata dintr-o piele de animal ıntinsape o rama rotunda de lemn, producea un su-net asemanator batailor de toba cand instru-mentistii sau dansatorii o loveau cu mana.Cand o scuturau, clopoteii de pe rama ei pro-duceau un clinchet ritmic.

Un alt instrument de percutie era sistrul.Acesta era format dintr-un cadru metalic deforma ovala si un maner. Cadrul avea catevabare transversale pe care erau ınsirate mai mul-

te discuri metalice. Cand era scuturat, sistrulproducea un zornait puternic.

Cimbalele de arama erau discuri care produ-ceau un sunet si mai puternic. Ele puteau fi dedoua marimi. Cimbalele mari erau lovite cuputere unul de altul si produceau un sunet ra-sunator. Cimbalele mici erau actionate cu douadegete si produceau un sunet melodios. Ambe-le tipuri de cimbale produceau sunete ascutite,ınsa de intensitate diferita (Psalmul 150:5).

Urmand modelul din trecutˆIn prezent, Martorii lui Iehova ısi ıncep si ısi

ıncheie ıntrunirile ın vederea ınchinarii cucantari acompaniate de muzica. La ıntrunirilemai mari, orchestra care asigura acompania-mentul muzical ınregistrat foloseste versiunimoderne ale instrumentelor cu coarde, ale in-strumentelor de suflat si ale celor de percutie.

Martorii lui Iehova folosesc muzica si can-tari ın cadrul ınchinarii lor. Astfel, ei urmeazamodelul lasat atat de israelitii din vechime, catsi de crestinii din secolul I (Efeseni 5:19). Ase-menea slujitorilor lui Dumnezeu din timpuri-le biblice, Martorii ımbina versurile cu muzicapentru a-l lauda pe Iehova.


ˇ Unii oameni au crezut ca Pa-mantul urma sa fie distrus ın21 octombrie 2011. Dar acestlucru nu s-a ıntamplat. Prin ur-mare, profetia realizatorului deradio american Harold Cam-ping nu s-a ımplinit. El a prezisca Ziua Judecatii avea sa vina ın21 mai 2011, cand un cutremurputernic urma sa zguduie totpamantul, iar cinci luni mai tar-ziu, ın 21 octombrie, planetaavea sa fie complet distrusa.ˆ

Insa Pamantul nu va fi distrus niciodata. Crea-torul Pamantului nu va permite acest lucru. Bi-blia spune despre Dumnezeu: „Tu ai ıntarit pa-mantul ca sa ramana ın picioare“ (Psalmul119:90).

Cu toate acestea, unii oameni care citesc Bi-blia spun ca planeta noastra va fi distrusa prinfoc. Pentru a-si sustine punctul de vedere, ei ın-dreapta atentia spre 2 Petru 3:7, 10, unde citim:„Prin acelasi cuvant, cerurile si pamantul deacum sunt pastrate pentru foc si sunt rezervatepentru ziua de judecata si de distrugere a oa-menilor lipsiti de pietate. . . . Totusi, ziua lui Ie-hova va veni ca un hot si ın ziua aceasta cerurilevor trece cu un zgomot suierator, iar elemente-le, fiind foarte ıncinse, vor fi descompuse, si pa-mantul si lucrarile de pe el vor fi descoperite“.Ar trebui ıntelese ın mod literal cuvintele apos-tolului Petru?ˆ

In niciun caz. De ce? Deoarece interpretareaacestor versete trebuie sa fie ın armonie cu con-textul scrisorii lui Petru si cu restul Bibliei. O in-terpretare literala a acestui pasaj ar ınsemna cacerurile, sau universul — miliarde si miliarde destele si de alte corpuri ceresti —, vor fi distruseprin foc doar pentru ca pe o farama din

aceasta imensitate traiesc oa-meni rai. Ganditi-va: Ati distru-ge kilometri ıntregi de plajadoar pentru ca nu va place unsingur fir de nisip? Ar fi ceva lip-sit de sens! Nici Iehova nu ardistruge tot universul doar pen-tru ca pe una dintre lucrarilesale de creatie a aparut razvra-tirea.ˆ

In plus, ideea ca Pamantul vafi distrus este ın contradictie cuceea ce a spus Isus Cristos: „Fe-

riciti sunt cei blanzi, caci ei vor mosteni paman-tul!“ (Matei 5:5; Psalmul 37:29). Ar construi untata iubitor o locuinta confortabila pentru fami-lia sa, ca apoi sa-i dea foc? (Psalmul 115:16) Arfi de neconceput! Iehova nu este doar Creato-rul, ci si Tatal nostru plin de iubire (Psalmul103:13; 1 Ioan 4:8).

Petru foloseste termenul „pamant“ ın sens fi-gurat, referindu-se la societatea umana, ın acestcaz la oamenii rai. Sa observam ca Petru face oparalela cu Potopul din zilele lui Noe (2 Petru3:5, 6). Atunci, numai oamenii rai au fost dis-trusi; dar atat pamantul, cat si dreptul Noe si fa-milia sa au supravietuit.

În mod asemanator,

Petru foloseste termenul „ceruri“ ın sens simbo-lic.

În acest caz, „cerurile“ se refera la conduce-

rea umana. Astfel, cei rai care nu vor sa se co-recteze vor disparea si la fel se va ıntampla cutoate guvernele rele, care vor fi distruse si ınlo-cuite de Regatul ceresc al lui Dumnezeu (Da-niel 2:44).

Asadar, va fi vreodata distrus Pamantul? Nu.Va fi distrus pamantul simbolic, adica oameniirai. Planeta Pamant si oamenii care ıi vor fi de-votati lui Dumnezeu vor ramane pentru tot-deauna! (Proverbele 2:21, 22)

CITITORIIÎNTREAB

˘A . . .

Va fi vreodata distrus Pamantul?


1. De ce i-a organizat Dumnezeupe israeliti?

Dumnezeu i-a organizat pe urmasii patriarhuluiAvraam ıntr-o natiune si le-a dat un cod de legi. Eli-a dat acestei natiuni numele Israel si i-a ıncredin-tat responsabilitatea de a apara ınchinarea adeva-rata si Cuvantul sau, Sfintele Scripturi (Psalmul147:19, 20). Astfel, oameni din toate natiunile urmausa aiba parte de binecuvantari. (Cititi Geneza 22:18.)

Dumnezeu i-a ales pe israeliti sa-i fie martori. Atattimp cat au respectat legile lui Dumnezeu, ei au avutparte de foloase (Deuteronomul 4:6). Studiind isto-ria poporului Israel, putem ınvata mai multe despreadevaratul Dumnezeu. (Cititi Isaia 43:10, 12.)

2. De ce sunt organizati adevaratii crestini?Cu timpul ınsa, israelitii au pierdut favoarea lui Dum-

nezeu. De aceea, Iehova a ınlocuit natiunea Israel cucongregatia crestina (Matei 21:43; 23:37, 38).

În trecut,

israelitii au fost martori ai lui Dumnezeu.În prezent,

adevaratii crestini slujesc ın calitate de martori ai luiIehova. (Cititi Faptele 15:14, 17.)

Isus i-a organizat pe continuatorii sai pentru a depu-ne marturie despre Iehova si pentru a face discipoli dintoate natiunile (Matei 10:7, 11; 24:14; 28:19, 20).

În zile-

le noastre, aceasta lucrare se apropie de apogeu. Pentruprima oara ın istorie, Iehova a unit milioane de oamenidin toate natiunile ın cadrul ınchinarii adevarate (Reve-latia 7:9, 10). Adevaratii crestini sunt si ei organizati, ast-fel ca pot sa-si ofere ıncurajare si ajutor unii altora. La ın-trunirile lor, ei se bucura de acelasi program de instruirebiblica pretutindeni ın lume. (Cititi Evrei 10:24, 25.)

S˘

AÎNV

˘AT

˘AM DIN CUV

ÂNTUL LUI DUMNEZEU

De ce are Dumnezeuo organizatie?

Acest articol analizeaza unele ıntrebaripe care vi le-ati pus, probabil,si dumneavoastra si prezinta versetelece raspund la ele. Cititi aceste verseteın propria Biblie. Martorii lui Iehovasunt bucurosi sa le analizeze ımpreunacu dumneavoastra.

3. Cum si-au ınceput activitatea Martoriilui Iehova din timpurile moderne?

Martorii lui Iehova din timpurile moderne si-au ın-ceput activitatea ın anii ’70 ai secolului al XIX-lea.Atunci, un mic grup de oameni au ınceput sa stu-dieze Biblia si sa scoata la lumina adevaruri care fu-sesera mult timp ascunse.

Întrucat au ınteles ca Isus

organizase congregatia crestina pentru a predica, eiau initiat o campanie internationala de predicare aRegatului lui Dumnezeu.

În 1931, ei au adoptat nu-

mele de Martori ai lui Iehova. (Cititi Faptele 1:8;2:1, 4; 5:42.)

4. Cum sunt organizati Martoriilui Iehova ın prezent?

În secolul I, congregatiile crestine din mul-

te regiuni au avut parte de foloase datorita ac-tivitatii unui corp de guvernare central, alca-tuit din apostoli si batrani. Ei ıl recunosteau peIsus ın calitate de Cap al congregatiei (Fapte-le 16:4, 5).

În mod asemanator, Martorii lui Ie-

hova din prezent ıl recunosc pe Isus ın cali-tate de Conducator (Matei 23:9, 10). Deasemenea, ei au parte de foloase ın urma ın-drumarii pe care o primesc din partea unuiCorp de Guvernare, alcatuit din batrani cumulta experienta, care ıncurajeaza si ındrumacu ajutorul Scripturilor cele peste 100000 decongregatii de pe tot pamantul.

În fiecare con-

gregatie exista barbati calificati din punct devedere spiritual care slujesc ın calitate de ba-trani, sau supraveghetori. Acesti barbati se ın-grijesc cu iubire de turma lui Dumnezeu. (Ci-titi 1 Petru 5:2, 3.)

Martorii lui Iehova sunt organizati ca sa pre-dice vestea buna si sa faca discipoli. Pentru aajuta oameni de pretutindeni, ei traduc, tipa-resc si distribuie materiale de studiere a Biblieiın peste 500 de limbi. Asemenea apostolilor,

ei predica din casa ın casa (Faptele 20:20). Eise ofera sa studieze Biblia cu persoanele careiubesc ın mod sincer adevarul.

Întrucat sluji-

torii lui Iehova vor sa-i fie placuti lui Dumne-zeu si sa-i ajute pe altii, ei alcatuiesc o organi-zatie de oameni fericiti. (Cititi Psalmul 33:12;Faptele 20:35.)

Pentru mai multe informatii, vezi capitolul 19din aceasta carte, publicata de Martorii lui Iehova.

CE NEÎNVAT

˘A

ın realitateBIBLIA?


FAMILIILE, prietenii si alti invitati ai cursan-tilor s-au ıntrunit ın 10 septembrie 2011 cu

ocazia festivitatii de absolvire a celei de-a 131-aclase a Scolii Biblice Galaad. La ınceputul zi-lei, atat vorbitorii, cat si cursantii erau foarteemotionati.

Însa, la sfarsitul festivitatii, toti cei

9063 de participanti zambeau relaxati si eraubucurosi ın urma cuvantarilor, a demonstra-tiilor si a interviurilor din program.

Stephen Lett, membru al Corpului de Gu-vernare al Martorilor lui Iehova si presedinte-le programului, a tinut cuvantarea de deschi-dere. El a analizat mai multe versete biblicecare ıl prezinta pe Iehova Dumnezeu ca si cumar avea un corp fizic si s-a concentrat asuprapasajelor care arata cum ısi foloseste Iehovaochii, urechile, mainile si bratele simbolice.

Pentru ınceput, vorbitorul a analizat 2 Cro-nici 16:9, unde se spune ca „ochii lui Iehovastrabat tot pamantul ca sa-si arate puterea pen-tru cei a caror inima este ıntreaga fata de el“.Cursantii au fost ıncurajati sa-si pastreze ini-ma complet devotata lui Iehova. Fratele Lett amai spus ca ei ıl puteau imita pe Dumnezeucautand ce este bun ın oameni.

În continua-

re, el a analizat 1 Petru 3:12, unde se spune caIehova ısi ındreapta urechile spre implorareacelor drepti. El i-a ındemnat pe cursanti sa co-munice mereu cu Iehova prin intermediul ru-gaciunii si sa nu uite ca Iehova doreste sa leasculte rugaciunile.

Vorbitorul a analizat si Isaia 41:13, unde Ie-hova face urmatoarea promisiune: „Eu, Ieho-va, Dumnezeul tau, te iau de mana dreapta,eu, Cel care-ti spune: «Nu te teme! Eu te voiajuta!»“. Fratele Lett a spus cu caldura: „Ima-ginati-va acest gest emotionant pe care ıl faceIehova. El ısi ıntinde mana spre noi ca sa ne

ajute, luandu-ne de mana“. Apoi, vorbitoruli-a ındemnat pe cursanti sa-i permita ıntot-deauna lui Iehova sa-i sprijine si sa nu respin-ga niciodata ajutorul sau. El le-a mai spus caıl puteau imita pe Iehova ‘ıntinzandu-si mana’pentru a-i ajuta pe altii.ˆ

In ıncheiere, fratele Lett a citit Isaia 40:11.El i-a invitat pe cei din auditoriu sa vizualize-ze modul ın care manifesta Iehova afectiunetandra. El a spus: „Iehova ne aduna cu bratulsau. El ne poarta la sanul sau“. Care ar trebuisa fie reactia noastra? Cursantii au fost ıncu-rajati sa ramana ascultatori si blanzi asemeneaunui mielusel, astfel ıncat Iehova sa doreascasa-i poarte la sanul sau.

„Comoara aceastao avem ın vase de lut“

David Splane, membru al Corpului de Gu-vernare, a analizat acest subiect biblic ın ca-drul cuvantarii sale (2 Corinteni 4:7). Ce este„comoara“? Cunostinta sau ıntelepciunea?„Nu“, a spus vorbitorul. „Comoara despre carea vorbit apostolul Pavel este «serviciul» carecontribuie la «dezvaluirea adevarului»“ (2 Co-rinteni 4:1, 2, 5). Fratele Splane le-a amintitcursantilor ca cele cinci luni de scoala i-au pre-gatit pentru o ınsarcinare speciala ın serviciullui Dumnezeu, o ınsarcinare care trebuie pre-tuita foarte mult.

Vorbitorul a explicat ca ‘vasele de lut’ se re-fera la corpurile noastre. El a comparat un vasde lut cu unul de aur. Vasele de aur nu suntfolosite frecvent.

Însa vasele de lut sunt facu-

te pentru a fi folosite zi de zi. Daca punem ocomoara ıntr-un vas de aur, s-ar putea sa neconcentram asupra vasului la fel de mult caasupra comorii. „Voi nu vreti sa atrageti aten-tia asupra voastra“, le-a spus fratele Splane

A 131-A CLAS˘

A A SCOLII GALAAD— FESTIVITATEA DE ABSOLVIRE

‘Faceti-l pe Iehovasa zambeasca’


cursantilor. „În calitate de misionari, voi vreti

sa-i ındrumati pe oameni spre Iehova. Voisunteti simple vase de lut.“

Continuand aceasta comparatie, vorbitorula spus ca, ın timpurile biblice, unele vase delut erau rezistente la foc, iar unele aveau unsmalt rezistent, ca sa nu se ciobeasca. Care eraaplicarea?

În primele luni ale repartitiei lor,

misionarii vor dobandi cu siguranta un „smaltrezistent“. Vor deveni mai putin sensibili lacritici si nu se vor mai supara la fel de usor caınainte. „Veti vedea ca sunteti mai rezistentidecat credeati“, le-a spus fratele Splane. Ieho-va nu le-a ıncredintat aceasta comoara ıngeri-lor, ci unor „vase de lut“. „Aceasta arata ca Ie-hova are ıncredere ın voi“, a spus vorbitorulın ıncheiere.

‘Ati alergat cu cei ce mergpe jos . . . Veti putea sa va luati

la ıntrecere cu caii?’„Cat de mult si cat de repede puteti sa aler-

gati?“, i-a ıntrebat pe cursanti fratele SamuelHerd, membru al Corpului de Guvernare. Dece a pus el aceasta ıntrebare? Vorbitorul a fa-cut o comparatie ıntre situatia cursantilor sicea a profetului Ieremia. Acest barbat fidelse confruntase cu unele probleme dificile.Însa ınainte ıi stateau ıncercari si mai mari. Deaceea, Iehova l-a ıntrebat: „Daca ai alergat cucei ce merg pe jos si te-au obosit, cum vei pu-tea sa te iei la ıntrecere cu caii?“ (Ieremia12:5).

Aplicand aceasta idee la situatia cursantilor,fratele Herd a spus: „S-ar putea sa vi se para cav-ati luat la ıntrecere cu caii avand ın vederetoate examenele pe care le-ati dat. Dar voi atialergat, de fapt, cu cei ce merg pe jos.

În re-

partitiile voastre ınsa, va veti lua la ıntrecerecu caii, adica va veti confrunta cu dificultatimai mari decat va ganditi acum. Cum le vetiputea face fata? Instruirea de la Galaad v-a pre-gatit ca sa va luati la ıntrecere cu caii si sa nuobositi“. El i-a ıncurajat pe cursanti sa conti-nue sa se instruiasca din punct de vedere spi-

ritual, adica sa-si pastreze un bun program destudiere a Bibliei si sa se roage cu regularitate.

Fratele Herd a spus ca, ın viitor, unii misio-nari vor trece prin momente de descurajaresau se vor confrunta cu indiferenta oameni-lor. Altii vor avea de luptat cu boala sau cusentimentul de incompetenta. Dar el i-a asigu-rat pe cursanti ca au la dispozitie o sursa deputere care ıi va ajuta sa depaseasca orice si-tuatie grea, fara sa oboseasca. Vorbitorul aspus: „Indiferent ca veti alerga cu cei ce mergpe jos sau ca va veti lua la ıntrecere cu caii, pu-teti avea ıncredere ca mana puternica a lui Ie-hova va va ajuta sa treceti linia de sosire. Ast-fel, veti avea succes ın serviciul vostru camisionari, spre lauda si onoarea lui Iehova“.

Alte idei importante din program„Sa nu fie putine.“ John Ekrann, membru

al Comitetului Filialei din Statele Unite, a ana-lizat relatarea despre profetul Elisei si vaduvaai carei fii urmau sa fie luati si vanduti casclavi (2 Regi 4:1–7). Vaduva nu avea decat unurcior mic de ulei. Elisei i-a spus sa strangavase de la vecinii ei, adaugand: „Sa nu fie pu-tine“. Prin intermediul lui Elisei, Iehova a um-plut ın mod miraculos cu ulei toate vaselestranse de vaduva. Ea a vandut apoi uleiul sia avut suficienti bani pentru a-si plati datorii-le si pentru a avea grija o vreme de familia ei.

Ce ınvataminte puteau desprinde viitoriimisionari din aceasta relatare? Cand vaduva astrans vasele, foarte probabil ca ea nu a fostpretentioasa. „Ea a luat orice vas ın care puteapune ulei“, a spus vorbitorul. „Probabil, cu caterau mai mari, cu atat era mai bine.“ FrateleEkrann i-a ındemnat pe cursanti sa accepteorice ınsarcinare care li se va ıncredinta, fie eamica sau mare. „Nu fiti pretentiosi“, le-a zis el.El le-a mai spus cursantilor ca masura ın carevaduva a fost binecuvantata a depins de ma-sura ın care a respectat instructiunile lui Eli-sei. Ce puteau ınvata de aici cursantii? Masu-ra ın care suntem binecuvantati de Iehovadepinde de masura ın care dam dovada de zel


si de credinta. „Nu va menajati“, a spus vorbi-torul.

„Ei sunt paine pentru noi!“ WilliamSamuelson, supraveghetorul Departamentu-lui scolilor teocratice, a dezvoltat acest su-biect, bazat pe Numerele 14:9. El a scos ın evi-denta exemplul bun dat de Iosua si de Caleb.În acest caz, termenul „paine“ ınsemna ca lo-cuitorii Canaanului puteau fi ınvinsi cu usu-rinta si ca acest lucru avea sa-i ıntareasca peisraeliti. Ce lectie puteau desprinde cursantii?Vorbitorul a spus: „Priviti dificultatile pe carele veti ıntampina ın serviciul vostru ca pe cevace va poate ıntari“.

„Va fi credinta lor bine ancorata ın timpulfurtunilor ce vor veni?“ Sam Roberson, unuldintre instructori, a analizat avertismentulapostolului Pavel ın legatura cu unii crestinicare „au naufragiat ın ce priveste credinta“(1 Timotei 1:19). El i-a ındemnat pe cursantisa-i ajute pe altii sa aiba o credinta bine anco-rata ın Iehova Dumnezeu. El a spus: „Activita-tea voastra poate fi comparata cu cea a unuifierar“.

În ce sens? Un fierar sudeaza verigile

unui lant care poate tine bine ancorata o co-rabie.

În mod asemanator, misionarii ıi ajuta

pe cei cu care studiaza Biblia sa cultive calitatispirituale necesare ın vederea salvarii.

Vorbitorul a comparat verigile unui lant cucele opt calitati mentionate ın 2 Petru 1:5–8.Fratele Roberson le-a spus misionarilor ca,daca ıi vor ajuta pe cei cu care vor studia Bi-blia sa observe modul ın care manifesta Ieho-

va aceste calitati, este foarte probabil ca aces-tia vor cultiva un atasament strans fata deIehova. Astfel, ei vor rezista ın fata oricarei„furtuni“ care le-ar putea pune la ıncercarecredinta.

Experiente si interviuriMichael Burnett, un alt instructor, i-a rugat

pe cativa cursanti sa relateze si sa puna ın sce-na unele experiente pe care le-au avut ın lu-crarea de predicare ın timpul petrecut la Ga-laad. Cei din auditoriu s-au bucurat sa audacum au predicat cursantii ıntr-un centru co-mercial, ıntr-un aeroport, de la usa la usa sichiar la telefon unei persoane care gresise nu-marul.

Apoi, Michael Hansen, membru al familieiBetel din Statele Unite, a intervievat trei fraticare au slujit multi ani ca misionari: StephenMcDowell, ın Panama, Mark Noumair, ın Ke-nya, si William Yasovsky, ın Paraguay. Cuvin-tele lor au scos ın evidenta tema acestei partidin program, intitulate „Sa gasim placere ınınfaptuirea vointei lui Iehova“ (Psalmul 40:8).De exemplu, Mark Noumair a vorbit despreunele lucruri concrete care le-au adus multabucurie lui si sotiei sale ın perioada ın care auslujit ca misionari. Unul dintre acestea au fostprieteniile pe care le-au legat cu Martorii lo-cali. De asemenea, ei s-au bucurat vazandu-ipe frati ca urmeaza instructiunile primite siobservand schimbarile mari pe care le-au fa-cut ın viata lor, precum si modul ın care Ieho-va le-a binecuvantat eforturile. El i-a asiguratpe cursanti ca bucuriile cele mai mari le vorsimti abia ın viitor.

Dupa aceea, unul dintre cursanti a citit ofrumoasa scrisoare de apreciere din partea cla-sei. Apoi, fratele Lett a ıncheiat programul ın-demnandu-i pe absolventi sa actioneze cu ın-telepciune. El a spus ca, procedand astfel, „ılvor face pe Iehova sa zambeasca“. Cu siguran-ta, acesti misionari ıl vor face pe Iehova sazambeasca ın timp ce ıi vor sluji cu fidelitateın repartitiile lor (Isaia 65:19).

Doi cursantipun ın scenao experientadin lucrareade predicare

Randurile sunt numerotate din fata ın spate, iar numele sunt mentionate de la stanga la dreapta.1) Lesch C.; Lesch N.; Shakarjian P.; Shakarjian T.; Budden R.; Budden K.; Nash T.; Nash L.2) Tremblay E.; Tremblay C.; Garvey D.; Garvey G.; Gaunt R.; Gaunt P.; Lau J.; Lau J.3) Davis S.; Davis S.; Sargeant J.; Sargeant J.; Fonseca C.; Fonseca S.; Thenard E.; Thenard A.4) Petratyotin A.; Petratyotin R.; Reyes N.; Reyes N.; Eisiminger B.; Eisiminger S.; Hacker J.; Hacker C.5) Hartman E.; Hartman T.; Goolia W.; Goolia K.; Thomas J.; Thomas E.; Okazaki N.; Okazaki M.6) Mills C.; Mills A.; Benning L.; Benning T.; Sobiecki S.; Sobiecki T.; Gagnon L.; Gagnon E.7) Hansen B.; Hansen M.; Fahie A.; Fahie M.; Dalgaard J.; Dalgaard J.; Andersson M.; Andersson R.

A 131-a promotie a Scolii Biblice Galaad

STATISTICA PROMOTIEITari reprezentate: 10Media de varsta: 34,7Media anilor caMartori botezati: 19Media anilor ınserviciul cu timpintegral: 13,5

Absolventii au fost repartizati ın tarile mentionate mai jos.

BENIN

BRAZILIA

BULGARIA

BURUNDICAMERUN

CANADA

REPUBLICACENTRA-FRICAN

˘A

GERMANIA

GHANAHONG KONG

INDONEZIAKENYA

LIBERIA

LITUANIA

MALAYSIA

MOZAMBIC

NEPAL

PANAMA

PARAGUAY

SIERRALEONE

SLOVACIA

AFRICA DE SUD

STATELE UNITEALE AMERICII

VENEZUELA

REPARTITII

Chiar si ın aceasta lume agitata puteti gasi fericirea cu ajutorul cunostintei exacte pe care o ofera Biblia cu privire la Dumnezeu,Regatul sau si scopul sau minunat referitor la omenire. Daca doriti mai multe informatii sau daca doriti sa fiti vizitat de cinevacare sa studieze gratuit Biblia cu dumneavoastra, va rugam sa scrieti la urmatoarea adresa: Organizatia Religioasa „Martorii luiIehova“, strada Teleajen 84, sector 2, cod 021468, Bucuresti, sau, daca nu locuiti ın Romania, la una dintre adresele de la pagina 4.

Este Armaghedonul un dezastru natural?VEZI PAGINA 4.

De ce ar alege un Dumnezeu al iubirii sa-i distruga pe uniioameni ın batalia Armaghedonului? VEZI PAGINA 6.

Potrivit Bibliei, care sunt trei evenimente importante ce vor avealoc ın curand? VEZI PAGINA 9.

Cum a reusit o persoana dependenta de alcool sa-si schimbemodul de viata? VEZI PAGINILE 12, 13.

Va fi distrus Pamantul? VEZI PAGINA 25.

Ati vrea sa fiti vizitat?

www.watchtower.org/m wp12 02/01-M

turn

Documents