oficiul parohial greco-catolic silivasu de campie...
TRANSCRIPT
PREFAȚĂ
Fond : Oficiul parohial greco‐catolic Silivaşu de Câmpie
Data înființării acestei parohii nu se poate stabili cu precizie din
documentele păstrate. Silivaşul de Câmpie este menționat documentar pentru
prima dată în anul 13291. În anul 1332 este menționată existența unor preoți la
Silivaşul de Câmpie (sacerdos de Ziluas)2. Prin unirea cu biserica Romei din anul
1700, parohia ortodoxă Silivaşu de Câmpie a devenit greco‐catolică. Preotul
Simion din Silivaş a acționat de la început în favoarea unirii cu biserica Romei, el
aflându‐se printre cei care în sinodul din septembrie 1700 au semnat actul de
unire3. Aceasta a oscilat între greco‐catolicism şi ortodoxie pe parcursul
secolului al XVIII‐lea. În anul 1750 la Silivaşu de Câmpie funcționau 3 preoți şi 1
îngrijitor al sacristiei, toți greco‐catolici4. După unele date, în perioada 1760‐
1762 la Silivaşu de Câmpie existau 1 preot ortodox şi 65 familii ortodoxe şi 1
preot greco‐catolic şi nici o familie greco‐catolică5. În urma scrisorilor
călugărului ortodox Sofronie, sătenii din Silivaşu de Câmpie le‐au interzis la 20
februarie 1761 preoților greco‐catolici să oficieze în biserică6. La 23 iunie 1761
existau la Silivaşu de Câmpie 2 preoți greco‐catolici, 4 laici greco‐catolici (Nasca
Iuon, Nasca Sanduli, Raț Pasculi şi Raț Todor) şi 1 preot ortodox (în parohia
Silivaşu de Câmpie slujea preotul ortodox Nic cu domiciliul în Pogăceaua).
1 Pompei Boca, Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița‐Năsăud. Secolele XII‐XIV, în File de Istorie, vol. I, Bistrița, 1971, p. 98‐99 şi Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol. II, Bucureşti, 1967, p. 121. 2 Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol. II, Bucureşti, 1967, p. 121. 3 Greta Monica Miron, Biserica greco‐catolică din comitatul Cluj în secolul al XVIII‐lea, Presa Universitară Clujeană, 2007, p. 15. 4 Costin Feneşan, Izvoare de demografie istorică, vol. I, Bucureşti, 1986, p. 308. 5 Ibidem, p. 346 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, Istoria județului Bistrița‐Năsăud în documente şi texte, Bistrița, 2001, p. 45. 6 Greta Monica Miron, op. cit., p. 86.
1
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
Conscripția finală din anul 1762 înregistra 2 preoți greco‐catolici, 4 familii
greco‐catolice, 73 familii ortodoxe şi nici un preot ortodox. În 1765 erau
înregistrate 20 familii greco‐catolice, iar în anul 1767 un număr de 30 familii (cu
130 membrii) greco‐catolice şi 62 familii (cu 300 membrii) ortodoxe7. În anul
1774 cea mai mare parte a credincioşilor, cu excepția a 10 locuitori au devenit
greco‐catolici8.
Biserica de lemn din Silivaşu de Câmpie cu hramul Cuvioase Paraschiva a
fost ridicată de locuitori în anul 1670 (după alte date în anul 1662), posibil în
locul numit ,,La mănăstire”‐ lângă, sau în pădure (construită se pare ca biserică
a mănăstirii din pădure) – de unde a fost adusă la marginea localității. Biserica
este fără turn (turnul de clopotniță se află alături) şi cu târnaț (pridvor). Potrivit
inscripției episcopului greco‐catolic Atanasie Rednic (1772‐1774), lângă biserică
ar fi existat o mănăstire (probabil a fost biserica mănăstirii din pădure)9. Sfânta
Cuvioasa Paraschiva era foarte apreciată în Moldova, ceea ce ne îndeamnă să
considerăm că respectivii călugări s‐au format acolo. În anii 1733, 1750 la
Silivaşu de Câmpie este menționată 1 biserică, iar în perioada 1760‐1762
aceasta aparținea comunității ortodoxe10. Conscripția din anul 1765
menționează că mănăstirea din Silivaşu de Câmpie avea biserică11. La îndemnul
episcopului greco‐catolic Petru Pavel Aron, generalul austriac Bucov a distrus în
anul 1761 mănăstirile ortodoxe din Transilvania12. Mănăstirea de la Silivaşu de
Câmpie nu a suferit nici o stricăciune deoarece preotul de aici a trecut la greco‐
7 Ibidem, p. 286. 8 Ibidem, p. 287 şi 170. 9 Ibidem, p. 29 şi Ioan Chintăuan, Mihaela Bolog, Florica Pop, Biserici de lemn din Bistrița‐Năsăud‐ghid, Cluj‐Napoca, 2002, p. 87‐89. 10 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 39 şi 45 şi Costin Feneşan, op. cit., p. 308. 11 Greta Monica Miron, op. cit., p. 154. 12 Teodor Hermann, Monografia istorică a Protopopiatului ortodox român Dej. Lupte, treceri şi procese religionare, Cluj, 1926, p. 59.
2
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
catolicism (în 1765 activa aici preotul greco‐catolic Lazăr13). Se pare că biserica
mănăstirii a fost dusă în sat pentru a servi ca biserică parohială.
Proprietățile bisericeşti cuprindeau terenuri intravilane şi extravilane.
Rescriptul imperial din 9 septembrie 1743 formula obligația de a se acorda
preoților uniți intravilane, porțiuni canonice şi/sau capeții în funcție de
posibilități şi de natura terenului, iar Guberniul şi stările transilvane erau
chemate să asigure aplicarea decretului. Printr‐o precizare ulterioară s‐a stabilit
capacitatea porțiunii canonice la teren arabil de 9 câble (cubuli sau găleți de
Cluj cu o capacitate de 160 de litrii fiecare14; circa 1,125 iugăre) şi fânaț de 5
care (circa 2,5 iugăre). Intravilanul cuprindea la modul ideal casa parohială,
grădina de zarzavaturi, livadă şi acolo unde terenul permitea, pământ pentru
semănat porumb. Suprafața terenurilor bisericeşti a parohiei Silivaşu de
Câmpie a scăzut continuu. În anii 1733 şi 1750 parohia Silivaşu de Câmpie avea
teren bisericesc arabil de 70 de câble15 (circa 8,75 iugăre). În anul 1733 exista 1
casă parohială, iar proprietățile bisericeşti cuprindeau teren arabil de 70 de
câble şi fânaț de 15 care (circa 7,5 iugăre)16. În 1750 acestea cuprindeau 2
intravilane, 70 cubuli teren arabil (circa 8,75 iugăre) şi fânaț de 24 care (circa 12
iugăre) În anul 1754 sacristanul (îngrijitorul sacristiei bisericii) locuia pe terenul
bisericii (eclejie), ceea ce înseamnă că parohia avea şi teren intravilan17. În anul
1755 suprafața terenurilor extravilane scăzuse la 38 câble18 (circa 4,75 iugăre).
După unele date, în perioada 1760‐1762 la Silivaşu de Câmpie nu exista casă
parohială, iar parohia poseda 26 cubuli (circa 3,25 iugăre) teren arabil19. După
alte date, în iunie 1761 parohia deținea 2 intravilane, teren arabil de 46 câble
13 Greta Monica Miron, op. cit., p. 154. 14 Nicolae Stoicescu, Cum măsurau strămoşii, Bucureşti, 1971, p. 190. 15 Greta Monica Miron, op. cit., p. 44. 16 Costin Feneşan, op. cit., p. 138 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 39. 17 Greta Monica Miron, op. cit., p. 34. 18 Ibidem, p. 44. 19 Costin Feneşan, op. cit., p. 42 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 45.
3
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
(circa 5,75 iugăre) şi fânaț de 16 care (circa 8 iugăre). Pe lângă fânațul de eclejie
mai avusese ,,ab antiquo” (din vechime) fânaț de 16 care. Pentru că preotul
ortodox ce oficia pentru enoriaşii declarați ortodocşi rezida în alt sat (preotul
ortodox Nic din Pogăceaua), cei 2 preoți greco‐catolici au rămas în folosința
celor două intravilane parohiale. În anul 1762 existau 3 case parohiale, 60 câble
teren arabil (circa 7,5 iugăre) şi 8 care fânaț (circa 4 iugăre). În conscripția din
10 februarie 1762 protopopul preciza că cei doi preoți din parohie au împărțit
terenurile arabile şi fânațele în mod egal între ei; popa Simion avea în folosință
o casă parohială, iar Toader două20. Suprafața terenurilor bisericeşti s‐a
diminuat. Cauzele au constat, cel puțin în parte, în preluarea terenurilor de
către posesorii inițiali sau de săteni şi preoți ortodocşi21. În anul 1765 parohia
deținea 2 terenuri intravilane, teren arabil de 40 câble (circa 5 iugăre) şi fânaț
de 18 care (circa 9 iugăre). În anul 1767 suprafața terenurilor bisericeşti era de
2 terenuri intravilane/case, teren arabil de 15 câble (circa 1,875 iugăre) şi fânaț
de 16 care (circa 8 iugăre), ce aducea un venit de 40 de florini22. O casă
parohială de lemn exista în anul 1871, pentru ca în anul 1876 să lipsească, iar în
anul 1890 figurează din nou23.
În anul 1765 mănăstirea Silivaşu de Câmpie avea teren arabil de 8 câble
(circa 1 iugăr), fânaț de 14 care (circa 7 iugăre) şi 20 de stupi. O pădure a
mănăstirii a fost jefuită de ortodocşi24.
Comunitatea bisericească era formată în anul 1720‐1721 din 491
credincioşi25. În anul 1733 erau înregistrați la Silivaşu de Câmpie preoții greco‐
20 Greta Monica Miron, op. cit., p. 94‐95 şi 342. 21 Ibidem, p. 47. 22 Ibidem, p. 342. 23 Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgăraşului pre anulu 1871, Blaj, 1871, p. 247; Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgărasiului pre anulu 1876, Blaj, 1876, p. 234‐235; Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgărasiului pre anulu 1890, Blaj, 1890, p. 70‐71. 24 Greta Monica Miron, op. cit., p. 342. 25 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., Bistrița, 2001, p. 24.
4
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
catolici Antonie, Ioan şi preotul ortodox Nicolae, comunitatea fiind formată din
48 familii26 . În 1750 aici activau 3 preoți greco‐catolici, comunitatea fiind
alcătuită din 314 locuitori27. În anul 1755 aici funcționau preoții greco‐catolici
Simion, Todor şi Gabor28. În perioada 1760‐1762 erau înregistrați 1 preot greco‐
catolic, 1 preot ortodox şi 65 familii ortodoxe29. În anul 1761 slujeau preoții
greco‐catolici Simion (iobag, avea 3 fii şi 2 fiice, necăsătoriți, sub autoritatea
paternă) şi Toader (libertin, avea 5 fii sub autoritatea părintească) şi preotul
ortodox Nic din Pogăceaua (din comitatul Turda)30. Preoții aveau copii mulți de
întreținut, în timp ce terenurile aflate în folosința lor s‐au micşorat. În anul
1762 erau înregistrați 2 preoți greco‐catolici. În anul 1765 sunt menționați
preoții greco‐catolici Simion, Todea şi Iacob. În anul 1767 la Silivaşu de Câmpie
funcționau preoții greco‐catolici Simion (consacrat de episcopul greco‐catolic
Inochentie Micu Klein), Iacob (consacrat de Meletie şi blagoslovit de episcopul
greco‐catolic Petru Pavel Aron)31şi preotul ortodox Ioan Ursu (originar din
Sebajd)32. Preotul Simion beneficia în anul 1769 de un ajutor din fondul de 10
000 florini renani acordați de Consiliul de Stat austriac preoților greco‐catolici
din dieceza greco‐catolică transilvăneană pentru consolidarea unirii cu biserica
Romei33. Bătrânului preot Simion i‐a luat locul în cursul anului 1771 fiul ce trăia
alături de el, Ion, prin voința sătenilor greco‐catolici reprezentați de 7 capi de
familie (Raț Todor, Raț Vasil senior, Raț Sanduli, Raț Iuvon, Ranc Pavel, Raț Vasil
junior şi Țecsoran Vasil), iobagi ai contelui Denés Bánffy de Losoncz, între care
26 Costin Feneşan, op. cit., p. 308 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit, p. 42 şi Greta Monica Miron, op. cit., p. 206. 27 Costin Feneşan, op. cit., p. 308. 28 Greta Monica Miron, op. cit., p. 206. 29 Costin Feneşan, op. cit., p. 346 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 45. 30 Greta Monica Miron, op. cit., p. 206 şi 94. 31 Ibidem, p. 286 şi 206. 32 Keith Hitchins, Ioan N. Beju, Conscripția clerului ortodox transilvan din 1767, în revista Mitropolia Ardealului, nr. 7‐8, iulie‐august 1984, anul XXIX, Sibiu, p. 548. 33 Greta Monica Miron, Biserica greco‐catolică din Transilvania, Cler şi enoriaşi (1697‐1782), Cluj‐Napoca, 2004, p. 520.
5
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
unul, Todor Raț, fusese din 1761 cel mai statornic enoriaş greco‐catolic. De
altfel, familia greco‐catolică Raț pare să fi fost influentă între celelalte familii
din sat, pentru că cei mai mulți care au încheiat înțelegerea în fața asesorilor
János Ajtai şi Sándor Demeter, prin strângerea mâinilor ,,sub poena decretalis
calumniae” (sub pedeapsa decretului de înşelăciune) şi cu promisiunea că îl
recunosc ca preot, au provenit dintre membrii ei. În final îşi exprimaseră
nădejdea că, prin alegerea făcută, va creşte numărul greco‐catolicilor din sat.
Trei ani mai târziu, când a fost vizitat de episcopul greco‐catolic Grigore Maior,
speranța lor s‐a împlinit34. Vizita episcopală nu a decurs însă fără probleme.
Venirea episcopului greco‐catolic Grigore Maior la Silivaşu de Câmpie în anul
1774 a atras interesul şi a celor mai şovăielnici greco‐catolici care s‐au adunat
în jurul preoților, dar alți zece ,,corifei” ortodocşi au cerut cheile bisericii şi
pentru că preotul a refuzat să le înmâneze, au spart poarta şi au intrat
tâlhăreşte în lăcaşul de cult, spre dezaprobarea celorlalți săteni. Episcopul
informa în anul 1774 prin intermediul Guberniului Transilvaniei Congregația de
Propaganda Fide că în parohia Silivaşu de Câmpie fuseseră 2 preoți ortodocşi
(în anul 1767 era înregistrat Ioan Ursu), dintre care unul a trecut la greco‐
catolicism, iar celălalt, transfug din Țara Românească (Valahia) a fost afurisit de
către episcopul ortodox Sofronie Chirilovici şi pedepsit de vicejudele Péter
Endes, deoarece a activat fără să aibă acest drept şi mai ales, i‐a mințit pe
credincioşi. Având în vedere că preotul ortodox trecuse la greco‐catolicism, ca
şi întreg satul, cu excepția celor 10, episcopul cerea Guberniului să dispună
acordarea bisericii greco‐catolicilor majoritari35. Înclinarea către greco‐
catolicism sau ortodoxie a fost determinată mai ales de către preoți. O mare
importanță o avea atitudinea preoților, modul în care aceştia ştiau să îşi
34 Greta Monica Miron, Biserica greco‐catolică din comitatul Cluj în secolul al XVIII‐lea, Presa Universitară Clujeană, 2007, p. 162 şi 286. 35 Ibidem, p. 167 şi 169‐170
6
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
apropie enoriaşii, precum şi faptul de a fi localnici ceea ce le dădea un plus de
încredere din partea credincioşilor, care nu ştiau ce înseamnă greco‐
catolicismul. În condițiile în care un preot ortodox a trecut la greco‐catolicism,
iar un altul funcționa fără a fi îndreptățit, trecerea credincioşilor de la ortodoxie
la greco‐catolicism nu este surprinzătoare. A contat de asemenea atitudinea
autorităților comitatense, care îi favorizau pe greco‐catolici precum şi ofensiva
bisericii catolice desfăşurată pentru recuperarea terenului pierdut prin
intermediul vizitațiilor episcopale. În anul 1842 activa la Silivaşu de Câmpie
preotul greco‐catolic Ioan Fiscuti36, în perioada 1871‐1876 funcționa preotul
Alexandru Fiscuti (născut în anul 1829, hirotonit în anul 1857)37, în anul 1890
administrator parohial era Alexandru Lupanu (născut în anul 1857, hirotonit în
anul 1881)38, iar în anul 1938 Nicolae Racovițan (născut în anul 1870, a absolvit
teologia la Blaj în anul 1899)39.
La mănăstirea din Silivaşu de Câmpie cu hramul Sfinților Apostoli Mihail şi
Gavril activa în anul 1765 preotul greco‐catolic Lazăr40, în anul 1871 era
administrată de Vasile Marian41, în anul 1876 de Samuil Ciunganu42, pentru ca
în anul 1890 administratorul să lipsească43.
36 Schematismus venerabilis cleri graeci ritus catholicorum dioeceseos Fogarasiensis in Transilvania, Blaj, 1842, p. 99; Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Albei‐Iuliei şi Făgăraşului, Blaj, 1871, p. 247. 37 Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgăraşului pre anulu 1871, Blaj, 1871, p. 247 şi 288; Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgărasiului pre anulu 1876, Blaj, 1876, p. 234‐235. 38 Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgărasiului pre anulu 1890, Blaj, 1890, p. 70‐71 şi 294. 39 Şematismul Provinciei mitropolitane române unite de Alba‐Iulia şi Făgăraş, Târnăveni, 1938, p. 147 şi fond: Oficiul parohial greco‐catolic Silivaşu de Câmpie, dos. 8/1918‐1932, f. 10. 40 Greta Monica Miron, op. cit., p. 154. 41 Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgăraşului pre anulu 1871, Blaj, 1871, p. 247 42 Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgărasiului pre anulu 1876, Blaj, 1876, p. 234‐235. 43 Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgărasiului pre anulu 1890, Blaj, 1890, p. 70‐71.
7
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
În anul 1700 parohia greco‐catolică Silivaşu de Câmpie făcea parte
probabil din Protopopiatul greco‐catolic Şieuț44. Parohia greco‐catolică Silivaşu
de Câmpie aparținea de Protopopiatul greco‐catolic Sânmărtinu de Câmpie în
anul 173345. Protopopiatele greco‐catolice s‐au restructurat în timp. Prin
divizarea Protopopiatului greco‐catolic Sânmărtinu de Câmpie s‐au constituit 2
noi protopopiate, Apalina şi Suatu. În anul 1750 parohia greco‐catolică Silivaşu
de Câmpie făcea parte din Protopopiatul greco‐catolic Suatu. Acesta din urmă
s‐a restructurat între 1750‐1761, diminuându‐se prin reconstituirea
Protopopiatului greco‐catolic Sânmărtinu de Câmpie. În perioada 1761‐1876
parohia greco‐catolică Silivaşu de Câmpie a făcut parte din Protopopiatul greco‐
catolic Sânmărtinu de Câmpie, ce aparținea în anul 1842 de Episcopia greco‐
catolică de Făgăraş (înființată în anul 1721) şi în perioada 1871‐1876 din
Mitropolia greco‐catolică de Alba‐Iulia şi Făgăraş46. În anul 1890 parohia greco‐
catolică Silivaşu de Câmpie făcea parte din Protopopiatul greco‐catolic al
Cătinei, iar în anul 1938 din Protopopiatul greco‐catolic Sărmaş, ce aparțineau
de Mitropolia greco‐catolică de Alba‐Iulia şi Făgăraş47.
În primele decenii ale secolului al XVIII‐lea, după acceptarea unirii cu
biserica Romei, autoritățile au încurajat procesul de destructurare al bisericii
ortodoxe, în vremea episcopului greco‐catolic Inocenție Micu (1728‐1751)
aceasta fiind pusă sub jurisdicția canonică a greco‐catolicilor. Protopopiatele
ortodoxe au fost desființate, fostele parohii fiind incluse în protopopiatele
44 Greta Monica Miron, op. cit., p. 15. 45 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 42 şi Monica Greta Miron, op. cit., harta nr. 2. 46 Greta Monica Miron, Biserica greco‐catolică din Transilvania, Cler şi enoriaşi (1697‐1782), Cluj‐Napoca, 2004, p. 578; Greta Monica Miron, Biserica greco‐catolică din comitatul Cluj în secolul al XVIII‐lea, Presa Universitară Clujeană, 2007, p. 17‐18 şi 285‐286; Costin Feneşan, op. cit., p. 286‐287; Schematismus venerabilis cleri graeci ritus catholicorum dioeceseos Fogarasiensis in Transilvania, Blaj, 1842, p. 101; Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgăraşului pre anulu 1871, Blaj, 1871, p. 247; Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgărasiului pre anulu 1876, Blaj, 1876, p. 234‐235. 47 Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgărasiului pre anulu 1890, Blaj, 1890, p. 70‐71; Şematismul Provinciei mitropolitane române unite de Alba‐Iulia şi Făgăraş, Târnăveni, 1938, p. 132.
8
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
greco‐catolice. În urma mişcărilor împotriva unirii cu biserica Romei din 1744
conduse de Visarion Sarai şi cea din 1760‐1761 a lui Sofronie din Cioara,
autoritățile habsburgice au acordat prin decretele de toleranță din 13 iulie 1759
şi 6 noiembrie 1762 liberul exercițiu religiei ortodoxe şi un cadru legal de
funcționare al structurii sale organizatorice La 4 septembrie 1761 Dionisie
Novacovici este investit episcop al bisericii ortodoxe. Aceasta îşi reface
structura prin reînființarea protopopiatelor ortodoxe48. Ca parohie ortodoxă,
care a funcționat un timp în paralel cu cea greco‐catolică, Silivaşu de Câmpie
făcea parte în perioada 1766‐1767 din Protopopiatul ortodox Crişeni
(Tothaza)49.
Problemele fiecărei parohii erau conduse de adunarea parohială ca organ
deliberativ, formată din toți membrii majori ai parohiei care alegea curatoratul
bisericesc şi senatul şcolar ca organe executive50. Curatoratul bisericesc se
ocupa mai ales cu administrarea proprietăților bisericeşti, iar senatul şcolar
avea în vedere problemele şcolii confesionale.
Pe prima treaptă superioară parohiei se afla protopopiatul, pe a doua
episcopia, pe a treia mitropolia şi pe treapta cea mai înaltă papa de la Roma.
Documentele din fondul ,,Oficiul parohial greco‐catolic Silivaşu de
Câmpie”, cu anii extremi 1890 – 1949, în cantate de 0,15 m.l. au fost preluate
de către Arhivele Statului în anul 1979 de la Oficiul parohial ortodox român
Silivaşu de Câmpie. Datorită faptului că instrumentele contemporane de
evidență nu s‐au păstrat, ele nu au putut fi folosite la ordonarea documentelor
pe sistemul de registratură. Din această cauză şi datorită cantității reduse de
48 Augustin Pădurean, Chiuieşti. O istorie a credințelor religioase, Dej, 1999, p. 65. 49 Costin Feneşan, op. cit., p. 384 şi Keith Hitchins, Ioan N. Beju, op. cit., p. 384. 50 Mircea Păcurariu, Istoria bisericii româneşti din Transilvania şi Banat, Crişana şi Maramureş până în anul 1918, Cluj‐Napoca, 1992, p. 303.
9
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
documente, s‐a optat pentru ordonarea documentelor pe probleme‐
cronologic. Principalele probleme care se regăsesc în acest fond sunt:
1.Circulare mitropolitane şi protopopeşti,
2. Aniversarea încoronării regelui Ferdinand şi a reginei Maria şi
comemorarea eroilor,
3. Probleme religioase, a sectelor şi schimbării confesiunii,
4. Procese‐verbale de şedință a curatoratului bisericesc şi senatului
şcolar,
5. Proprietăți bisericeşti‐şcolare,
6. Construcția şi administrarea bisericii, casei parohiale cu anexe şi şcolii,
7. Personal bisericesc şi şcolar,
8. Sinoade protopopeşti,
9. Statistici bisericeşti‐şcolare,
10. Probleme şcolare,
11. Stare civilă,
12. Probleme economice,
13. Probleme sanitare, militare, legitimaţii de călătorie, sociale, culturale,
rechiziţii, judiciare, apartenenţei Banatului la România, vizita familiei regale
române, cursuri pentru funcţionarii financiari, sanitar veterinare,
14. Problema colectelor, bugete bisericeşti‐şcolare şi financiare.
Fiecare problemă se constituie într‐unul sau mai multe dosare.
10
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
Registrul a fost ordonat la sfârşitul fondului, după dosare.
Fondul a fost ordonat, inventariat şi pregătit pentru microfilmare în anul
2008 de către arhivist Dologa Dorin.
Documentele sunt scrise în limba română şi maghiară.
BIBLIOGRAFIE
Lucrări:
‐ Boca, Pompei, Vechimea documentară a localităților din județul
Bistrița‐Năsăud. Secolele XII‐XV, în File de Istorie, vol. I, Bistrița,
1971.
‐ Chintăuan, Ioan, Bolog, Mihaela, Pop, Florica, Biserici de lemn din
Bistrița‐Năsăud‐ghid, Cluj‐Napoca, 2002.
‐ Feneşan, Costin, Izvoare de demografie istorică, vol. I, Bucureşti,
1986.
‐ Hermann, Teodor, Monografia istorică a Protopopiatului ortodox
român Dej. Lupte, treceri şi procese religionare, Cluj, 1926.
‐ Hitchins, Keith şi Beju, N. Ioan, Conscripția clerului ortodox transilvan
din 1767, în revista Mitropolia Ardealului, nr. 7‐8, iulie‐august
1984,anul XXIX, Sibiu, p. 535‐568.
‐ Miron, Greta‐Monica, Biserica greco‐catolică din comitatul Cluj în
secolul al XVIII‐lea, Cluj‐Napoca, 2007.
‐ Miron, Greta‐Monica, Biserica greco‐catolică din Transilvania. Cler şi
enoriaşi (1697‐1782), Cluj‐Napoca, 2004.
‐ Păcurariu, Mircea, Istoria bisericii româneşti din Transilvania şi Banat,
Crişana şi Maramureş până în 1918, Cluj‐Napoca, 1992.
11
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
‐ Pădurean, Augustin, Chiuieşti. O istorie a credințelor religioase, Dej,
1999.
‐ Schematismus venerabilis cleri graeci ritus catholicorum dioeceseos
Fogarasiensis in Transilvania, pro anno a Christo nato M. DCCC. XL. II. ab
unione cum ecclesia romana C. XL. V., Blaj, 1842.
‐ Siematismulu veneratului cleru alu archidiecesei metropolitane greco‐
catolice a Alba‐Iuliei şi Făgăraşului pre anulu 1871, Blaj,
‐ Siematismulu veneratului cleru alu archidiecesei metropolitane greco‐
catolice a Alba‐Iuliei şi Făgăraşului pre anulu1890, Blaj, 1890.
‐ Sigmirean, Ioan, Onofreiu, Adrian, Istoria județului Bistrița‐Năsăud în
documente şi texte, Bistrița, 2001.
‐ Stoicescu, Nicolae, Cum măsurau strămoşii, Bucureşti, 1971.
‐ Suciu, Coriolan, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol. II,
Editura Academiei, 1967.
‐ Şematismul provinciei mitropolitane române‐unite de Alba‐Iulia şi Făgăraş, Târnăveni (Diciosânmărtin), 1938.
Documente:
‐ Direcția județeană Alba a Arhivelor Naționale, fond: Mitropolia greco‐
catolică de Alba‐Iulia şi Făgăraş.
‐ Direcția Județeană Bistrița‐Năsăud a Arhivelor Naționale, Colecția
registre de stare civilă (1682‐1967).
Bistrița, Dologa Dorin
28.11.2008
12
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
INVENTAR
OFICIUL PAROHIAL GRECO‐CATOLIC SILIVAŞU DE CÂMPIE
(1890‐1949)
Nr. crt.
Cuprinsul unităţii arhivistice Anii extremi
Nr. file
Obs.
1 Circulare mitropolitane şi protopopeşti; corespondenţă cu Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Prefectura judeţului Cluj, în probleme: privind aniversările, colecte, şcolare, de personal, administrarea şcolilor confesionale şi de stat, bugete, statistice, proprietăţi, religioase, sinoade protopopeşti, financiare, reuniuni şi societăţi, morale.
1918-1932 34
2 Corespondenţă cu Prefectura judeţului Cojocna, Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, Pretura plăşii Urmeniş (Urmenişul de Câmpie), Notariatul cercual Urmeniş (Urmenişul de Câmpie), în problema aniversării încoronării regelui Ferdinand şi reginei Maria şi comemorării eroilor.
1924-1925 3
3 Rezoluţii şi corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Oficiul parohial ortodox român Miheşu de Câmpie, Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, în probleme religioase, a sectelor şi a schimbării confesiunii.
1919-1932 19
4 Corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Directoratul general agricol Cluj, Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, în probleme: de personal, şcolare, curatorat, bugete, financiare, colecte, statistice, construcţia şi administrarea bisericii şi şcolii, stare civilă, proprietăţi, religioase.
1918-1930 47
5 Procese-verbale de şedinţă a curatoratului bisericesc, senatului şcolar şi adunării credincioşilor; tabele şi corespondenţă cu
1918-1930 35
13
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, oficiile parohiale greco-catolice Şopteriu şi Dâmbu, în probleme: privind construcţia şi reparaţia bisericii, casei parohiale cu anexe şi şcolii confesionale, alegerea membrilor curatoratului bisericesc şi senatului şcolar, proprietăţi şcolare, financiare, şcolare, de personal, bugete, a parohiilor Silivaşu de Câmpie şi Şopteriu.
6 Inventare, tabele, proces verbal al adunării credincioşilor, contracte de arendă, decizie, extras, chitanţă, corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Comisia administrativă a judeţului Cojocna, Regiunea agricolă Sărmaş, Notariatul cercual Sânpetru de Câmpie, Ocolul silvic Teaca, în problema proprietăţilor bisericeşti-şcolare a parohiilor greco-catolice Silivaşu de Câmpie, Delureni (Uilac), Fântâniţa (Chibulcut), Visuia şi mănăstirii Silivaşu de Câmpie.
1890-1932; 1940
146
7 Procese-verbale ale adunării credincioşilor, contract de lucru, plan, coală de înscriere, listă, tabele, corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Administraţia financiară a judeţului Cluj, Oficiul preturii plăşii Urmeniş (Urmenişul de Câmpie), Banca ,,Patria”, în problema construcţiei şi administrării bisericii şi casei parohiale cu anexe.
1918-1932 31
8 Tabel, listă, adeverinţă, corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Oficiul parohial greco-catolic Năoiu, Biroul electoral central Cluj, Subprefectul judeţului Cojocna, Oficiul plăşii Urmeniş, în problema personalului bisericesc din parohiile greco-catolice Silivaşu de Câmpie, Ţagu (Ţagul Mare), Şopteriu şi Aşchileul Mic: numiri de preoţi, membru în comisia administrativă, venituri,
1918-1932 32
14
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
alegeri de grefier al biroului electoral, supliniri, reducere călătorie C.F.R.
9 Corespondenţă cu Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, oficiile parohiale greco-catolice Urmeniş, Dâmbu, Sărmaş şi Budeşti (Budatelec), în problema sinoadelor preoţeşti.
1925-1930 4
10 Tabele şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, în problema statisticii bisericeşti-şcolare: numărul şi mişcarea populaţiei şi elevilor, confesionale, religioase, stare civilă, reuniuni, culturale, financiare, şcolare, biserica, şcoala şi casa parohială.
1919-1937 9
11 Tabel şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, Oficiul preturii plăşii Urmenişu de Câmpie, în probleme şcolare: activitate şi material didactic, examene, coruri, serbări, înscrierea elevilor, a şcolilor din Silivaşu de Câmpie, Ţagu (Ţagul Mare), Visuia, Delureni (Uilac), Urmenişu de Câmpie şi Şopteriu.
1919-1930 11
12 Inventar, contract de arendă şi corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba Iulia şi Făgăraş, Resortul cultelor şi al instrucţiunii publice a Consiliului dirigent al Transilvaniei şi Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, în problema administrării şcolii.
1920-1924 5
13 Procese-verbale ale adunării credincioşilor şi de stabilire a veniturilor, decizie, corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, Oficiul preturii plăşii Urmeniş, învăţători, în problema personalului şcolar.
1918-1925 31
14 Tabel, proces-verbal şi corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, oficiile parohiale greco-catolice Dâmbu, Sărmăşel, Topliţa, Rodna şi evanghelice-reformate Ulieş şi Urmeniş, Inspectoratul şcolar regal al comitatului Mureş-Turda, Oficiul preturii plăşii Urmeniş, notariatele Urmeniş şi Sânpetru de Câmpie, credincioşi, în probleme de stare
1918-1932 56
15
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
civilă, a parohiilor Silivaşu de Câmpie şi Şopteriu.
15 Chestionar, ordin, publicaţie şi corespondenţă cu Resortul agriculturii şi comerţului al Consiliului dirigent al Transilvaniei, Comitetul Teaca al Senatului naţional român, oficiile preturilor plăşilor Urmeniş şi Teaca, Comandamentul Diviziei a VI-a române, în probleme economice: aprovizionarea cu alimente, vânzarea ilegală a sodei caustice, animale rămase de la armatele austro-ungară şi germană, vânzarea cailor, recensământul terenurilor fără proprietari, unor materiale şi vitelor de reproducţie, rechiziţii.
1919 11
16 Ordonanţe, convocator, citaţie, corespondenţă cu Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Ministerul instrucţiunii, Resortul finanţelor al Consiliului dirigent al Transilvaniei, Comandantul trupelor române din Transilvania, Regiunea XI sanitară Cluj, prefecturile judeţelor Cojocna şi Cluj, Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, Tribunalul Turda, Oficiul preturii plăşii Urmeniş, Oficiul notarial Urmeniş, în probleme: sanitare, militare, legitimaţii de călătorie, sociale, culturale, judiciare, apartenenţei Banatului la România, vizita familiei regale române, cursuri pentru funcţionarii financiari, sanitar veterinare.
1918-1925 21
17 Chestionar şi corespondenţă de la Ministerul cultelor şi al artelor în problema datelor monografice.
1921 5
18 Tabel şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Oficiul parohial greco-catolic Cib, Prefectura judeţului Cojocna, Oficiul preturii plăşii Urmeniş, Oficiul notarial Urmeniş, în problema colectelor.
1919-1927 9
19 Bugete, conturi de gestiune şi corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, oficiile parohiale greco-catolice Visuia şi Fântâniţa, Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, în problema bugetelor bisericeşti-şcolare ale parohiilor greco-catolice Silivaşu de Câmpie, Şopteriu, Sărmaş, Sărmăşel, Urmeniş, Visuia, Ida
1890-1944 216
16
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
Mare, Ţagu, Fântâniţa şi mănăstirii Silivaşu de Câmpie.
20 Coală de impozit, tabele, adeverinţe, chitanţe, corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Resortul finanţelor al Consiliului dirigent al Transilvaniei, Revizoratul şcolar al judeţului Cluj, Oficiul plăşii Urmeniş, Oficiul maghiar de impozite Teaca, Banca ,,Zorile” Luduş, Primăria comunei Silivaşu de Câmpie, în probleme financiare a bisericii, mănăstirii şi şcolii din Silivaşu de Câmpie şi Şopteriu: impozite, împrumuturi, strângerea banilor.
1890-1942 236
21 Registru cuprinzând procese verbale de şedinţă a curatoratului bisericesc, adunării credincioşilor şi comitetului de construcţie al bisericii.
1924-1949 122
Prezentul inventar cuprinde 17(şaptesprezece) pagini
28.11.2008 Întocmit şi tehnoredactat
Dologa Dorin
17
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i