UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIUFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA : MASTER B 2An univ. 2011/2012AN II ID

Proiect aplicativ la ‘Antrepenoriat si turism rural-

zona Cisnadioara ’

ÎNDRUMĂTOR:

CONF. UNIV. DR. NICULA VIRGIL

MASTERAND MUNTEAN PAUL VALENTIN MASTER B2 ID AN II

SIBIU 2012

TURISMUL RURAL ÎN ZONA CISNĂDIOARA

Turismul este cunoscut ca fiind cea mai largă industrie. Veniturile sale au o proporţie semnificativă în economia multor ţari şi este una din cele mai mari producătoare de locuri de muncă.

Traiul nemijlocit în natură, chiar şi pentru câteva zile, te ajută să vezi viaţa în culori mai optimiste, respiri mai bine, gândeşti mai liber, zâmbeşti mai mult, trăieşti cu mai multă încredere şi curaj fiecare secundă. Este o altă lume, mai firească, mai pură.VINO CA TURIST, PLEACĂ PRIETEN!”.

• Ruralul trebuie privit într-un context multifuncţional, şi anume ca:– suport ecologic şi recreaţional;– spaţiu rezidenţial cu calităţi în continuă îmbunătăţire;– activităţi agroturistice;– păstrător al tradiţiilor şi a specificului naţional.

"Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată şi condusă de populaţia locală şi care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant, natural şi uman" (UE, H. Grollean, 1987). 1. LOCALIZARE -ACCESIBILITATE

Cisnadioara, în dialect săsesc Machelsbarch,în germană Mischelberg, este un sat care aparţine de Cisnădie din punct de vedere administrativ-teritorial , situat la 2 km vest de acesta şi la 10 km depărtare faţă de municipiul Sibiu. Accesul este posibil din Sibiu pe drumul judeţean spre Răşinari apoi 5 km pe un drum modernizat. Aşezat într-un peisaj natural de o frumuseţe extraordinară, Cisnădioara prezinta turiştilor câteva obiective demne de vizitat.

Aşezarea este situată în pantă lină, tipul de relief fiind dealul. Singurul vârf stâncos din sat se află în partea de sud, aici fiind amplasată biserica fortificată. Privind spre sud, în depărtare se pot vedea Munţii Cibin. Zona Cisnădioara face parte din zona turistică Mărginimea Sibiului şi din Regiunea Turistică Centru.Transportul din şi în afara satului este oferit de autobuze care sosesc de câteva ori în zi. De asemenea de la restaurantul „Sub Cetate” pot fi comandate taximetre din Sibiu; o altă modalitate adesea practicată este autostopul, în special

în direcţia Cisnădie.Din localitate urmează drumul de ţară continuat cu drumeţe şi poteci marcate .

Până în centrul satului este şosea asfaltată,iar de la podul peste Pârâul de Argint este drum pietruit, care urmează cursul apei până aproape de izvorul pârâului,continuând apoi prin poteci marcate.Din acest drum principal sunt mai multe drumuri adiacente care formează uliţele satului, fiecare dintre ele continuându-se până la intrările în pădure, îngustându-se,ca apoi să continue cu poteci care te duc până în inima muntelui.

Harta zonei Cisnădioara

2. ISTORICUL LOCALITĂŢII

Ţinutul este locuit încă din mileniul I î.e.n.,aici au trăit dacii şi romanii,iar în sec.XII populaţiei româneşti i se adaugă coloniştii germani ca apoi să devină o localitate pur săsească. Este o localitate care a aprţinut până în 1876 de ,,Scaunul Sibiului’’unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare a saşilor transilvăneni, numit ,,Şapte scaune’’şi care a fost înglobat din 1486 în ,,Uni-vesitatea Săsească’’.4. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL Localitatea este aşezată în Depresiunea Sibiului şi este puternic marcată de Pădurea Dumbrava,care în limba slavonă veche înseamnă ,,pădure de stejar’’ . Spre S este străjuită de Masivul Măgura care atinge înălţimea de 1304m, la E se văd Munţii Făgăraş.De la S spre E este stăbătută de Pârâul de Argint,care a săpat văi înguste între doi versanţi.Zona este predominant deluroasă cu cele două formaţiuni Dealul Cucului şi Dealul lui Mihai,cu singurul vîrf stâncos pe care este aşezată ,,Cetatea’’, cum îi spun sătenii.

Munţii Cindrel :traseele turistice care pornesc din Cisnădioara merg până în inima acestor munţi minunaţi. Turism montan si sportiv-receativ în zona montană a localităţii Cisnădioara de tipul eco-călătorie

Zona montană a Cisnădioarei a constituit dintotdeauna o atracţie pentru turiştii şi sportivii montani, care au descoperit aici posibilitatea de a practica diferite sporturi, în condiţii foarte bune, sau de a petrece câteva ore de relaxare activă, în mijlocul naturii, care aici, are un farmec aparte.Oferta turistică a acestei zone este variată şi cuprinde :

- 10 trasee turistice montane Acestea însumează cca. 90 km, care se desfăşoară în partea estică a M-ţilor

Cindrel şi M-ţilor Lotrului. Traseele turistice montane au un grad de dificultate lejer sau mediu, accesibile în tot cursul anului şi parcurg diferite etaje de altitudine începând de la 430 m până la 2142 m. Punctele de belvedere sunt Vf. Măgura 1304 m; Vf. Prejba 1744 m şi Vf Sterpu 2142 m. Zona este deservită de 2 refugii montane ( ref. Rosengarten si ref. Măgura).

Traseele turistice pornesc fie din localitatile Cisnădie, Cisnădioara, Sadu, Râu Sadului, Răşinari, fie din Valea Sadului sau Valea Lotrioarei.

Există trasee turistice de circuit, ce pot fi parcurse între 3 si 7 ore, trasee turistice de legătură cu traseele principale de creastă. Traseul principal de creastă al M-ţilor Cindrel porneşte din loc. Cisnădie şi continuă peste Vf. Măgura, - Vf Cindrel (2244 m ) – cabana Oaşa.Traseul turistic Cisnădioara-Măgura Cisnădiei-Prislop-Cisnădioara:lungime totală 13,72km,durată 3h 11min,altitudine minimă 518m,altitudine max 1329m,ascensiune 956m,marcat cu cruce albastră.

- Traseul turistic:Cisnădioara-Vf.Măgura-Rosengaten-Apa cumpănită,lungime 22,22km,altitudine max.1310m,traseu marcat cu bandă roşie.- Traseul Cicloturistic Montan ,,Măgura Cisnădiei”

Traseul cicloturistic montan ,,Măgura Cisnădiei” este dedicat tuturor celor care doresc să parcurgă pe bicicletă zona montană a munţilor Cindrel, la poalele căruia se afla localitatea Cisnădioara. Traseul este dotat cu panouri informative în punctul de plecare de la Cisnadie şi în punctul secundar de plecare din Cisnădioara. Pe tot parcursul acestuia sunt montate săgeţi indicatoare cu marcajul traseului.

Traseul are o lungime de 30,5 km, o diferentă de nivel de 874 m, altitudine minimă de 430 m, atinge altitudinea maximă de 1304 m. în Vf Măgura, şi intră în categoria traseelor cicloturistice dificile. Traseul are un punct de belvedere pe Vf Măgura, apa potabilă de la două izvoare, adăpostire la un refugiu montan.

M.Cindrel(imagine de ansamblu),Vf Măgura,Cicloturism(http://

fabianmtb.comTraseu montan Cicloturism: Cisnădie - Cisnădioara - Vf.Măgura,

lungime19,97km, durată 4h 13min, altitudine1310m, ascensiune 881m.

o Alpinism, catarare naturala In valea Cisnadioarei exista 3 zone de catarat amenajate, cu grade de

dificultatede la 3 la 6.

. Căţărări(http://salv)

- Zona de zbor cu aparate ultrausoare (parapanta si deltaplan) Locul de

decolare este situate pe vf Magura (1304m) si locul de aterizare este in zona Tocile ( 530 m) Piloti autorizati pot efectua zbor in tandem cu parapanta.

- Cu parapanta(www,queetravel.ro-tabere şcolare în Sibiu)

- Aerodromul sportiv ,,Aripile Magurii” Cisnadieofera posibilitatea excursiilor aeriene cu motodeltaplanul si cu avioane ultrausoare.

Cetatea Cisnădioarei văzută din deltaplan(www.delta-aeroservice.ro))

Turistii si sportivii pot beneficia de asistenta de specialitate salvamont, apeland la formatia locala salvamont Cisnadie sau la formatia salvamont a A.N.S.M.R. Sibiu.

Trasee pentru ATV si Enduro In zona Cisnadioara exista 2 trasee destinate sportului cu motor ATV ai

Enduro. Refugiul-Vf Măgura

(

I

Imagini din timpul cuselor(google.ro)

Trasee de raliu

Datorită reliefului,a prezenţei curbelor periculoase, se organizează la Cisnădoara Raliul Cisnădioara,VTM Cisnădioara unde participă maşini de curse din ţară şi străinătate.

Imagini din timpul cursei(www.lalimită.ro)Datorita reliefului şi pozitiei sale geografice zona localităţii Cisnădioara se

caracterizeaza printr-o temperatura medie anuala de 8°C, media lunii iulie fiind 19,4°C, iar cea a lunii ianuarie de - 4,2°C, specifice unui climat temperat-continental. În depresiune se înregistreaza si frecvente inversiuni termice puse în evidenta de observaţiile de la staţiile meteorologice Sibiu si Păltiniş.

Suma caracteristicilor factorilor climatici din cadrul zonei Cisnădioara, prin elementele componente influenţează organismul turistului,crează stare de confort şi relaxare,un bioclimat tonic,stimulent,creşte imunitatea, ventilaţia pulmonară,ritmul cardiac,activează sistemul nervos central,din acest motiv această zonă este foarte solicitată în toate anotimpurile.

  Rolul turistic al climei influenţează organizarea, structura şi funcţionalitatea sistemului turistic prin crearea unor peisaje specifice cu atractivitate turistică,a unei ambianţe, confort,resurse pentru recreere(ozonificare,aeroterapie,tonifiere,creşterea rezistenţei organismului).

Aceste beneficii ale climei fac ca zona Cisnădioara să fie foarte vizitată de turişti interni şi externi.

Valea Argintului se intinde in toata splendoarea sa: cu un prim nivel imaginar de pomi, urmat de nivelul mai inalt, de panorama montana. Toata imaginea este brazdata de Pâraul Argintului. Potenţialul turistic al apelor curgătoare din zonă focalizează atenţia populaţiei urbane din Sibiu în turismul de weekend,în sezonul cald al anului,prin atractivitatea peisajului,posibilităţi de campare .

V Argintului în apropiere de Piatra Broaştei

V.Argintului la izvorV Argintului prin centrul Cisnădioarei

CampareActivităţi turistice care se pot face sunt drumeţiile,helioterapie, turism piscicol

(păstrăv pe cursul superior al apei),recreere şi deconectare la sfârşit de săptămână. Formele cele mai intense de depreciere multiplă a calităţii apei din

subteran au fost identificate în zonele de intravilan rural ale Cisnădioarei,unde deşeurile lichide ajung în subteran (datorită lipsei unui minim de dotări cu instalaţii hidroedilitare). Aceasta se face direct (prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate şi al şanţurilor stradale) şi indirect (de la depozitele de gunoi de grajd sau gropile improvizate de deşeuri menajere). Aceste cauze duc la

prezenţa în apele subterane, cu precădere, a compuşilor azotului. Datorită ariei restrânse, nu se poate vorbi despre o poluare generală a apelor subterane.

Apele curgătoare sunt poluate prin deversarea unor deşeuri din gospodărie,datorită lipsei sistemului de canalizare,spălarea lânii în pârâu,mai ales de la atelierul de fabricarea păturilor dar şi din gospodăriile localnicilor,proprietari de oi.

Restricţii:-interzicerea aruncării deşeurilor în apele Pârâului de Argint;-interzicerea deversării apelor reziduale din gospodării în pârâu;-pescuitul interzis la păstăv în anumite perioade.

Flora este foarte diversificată datorită etajării reliefului,a climei şi a curenţilor de aer.

Bujorul de munte Brânduşa

.

Flora zonei Cisnădioara cuprinde 764 de specii de plante superioare,dintre care 402 sunt plante cu flori la care se adaugă 96 de specii de plante inferioare.

FAUNA. Larga desfăşurare a tuturor etajelor de vegetaţie a permis existenţa unei faune bogate, dintre care cea de importanţă cinegetică ocupă un loc însemnat.

Pădurile de foioase şi de conifere au un număr apreciabil de mamifere ca: mistreţul ,cerbul ,căpriorul, ursul, lupul ,vulpea ,rîsul , pisica sălbatică , jderul ,dihorul, viezurele şi veveriţa. Numeroase păsări străbat întunecimea codrilor; dintre acestea, cel mai spectaculos este goţcanul sau cocoşul de munte ,care are vestite locuri de bătaie mai ales pe versanţii împăduriţi . Urmează apoi: ierunca,găsiţa de munte , forfecuţa panţăruşul, piţigoiul, cucuveaua, sturzul, mierla, cinteza, auşelul, ciocănitoarele, corbii şi multe altele.

Apele repezi de munte sînt populate de păstrăvi indigeni şi mrene; păstrăvul curcubeu este întîlnit în iezerele de sub Cindrel provenind din populări. Pe cursul lor, în zboruri sacadate, zboară codobaturile cenuşii şi galbene .

Capre negre Ursul Cocoş de munte Cerbul

5. ARII NATURALE PROTEJATE DIN ZONA CISNĂDIOARA

MONUMENT AL NATURII-CALCARELE CRETACICE-,,PIATRA BROAŞTEI’’

,,Monument al Naturii’’ este o arie protejată administrată în special pentru conservarea caracteristicilor naturale specifice .

O zonă ce conţine una sau mai multe caracteristici naturale sau natural/culturale care au o valoare remarcabilă sau unică din cauza rarităţii înăscute, reprezentativităţii, calităţilor estetice sau importanţei culturale.

Corespunde Categoriei III IUNC.

La 800 m de Cisnădioara, pe Valea Argintului, se găseşte un monument al naturii cu valoare geologică, este vorba de Calcarele cretacice din-Cisnădioara. . Rocile din jurul ei s-au depus în mediul marin în timpul Cretacicului. Depozitele cretacice se întind pe cca. 1km pătrat sprijinindu-se pe cristalinul muntilor Cibinului. Deci, în Cenomanian aici a fost un golf cu ape liniştite şi calde. Geologic întâlnim o varietate mare de roci: conglomerate, marne nisipoase, gresii, brecci, etc. Cercetătorii au identificat în cadrul lor o bogată microfaună acvatică: foraminifere, corali, gasteropode, lamelibrauchiate, resturi de peşti, moluşte. În aceste roci este sculptată stânca cu forma bizara alcatuita din conglomerate si calcare cretacice. Înaltă de 3-4 metri, este rezultatul eroziunii apelor curgătoare, a Pârâului Argintului care într-un timp îndelungat a ros-o în forma de azi

PIATRA BROAŞTEI-Cisnădioara(sursa:http://sibiu.ro), şi Google Earth

Este declarată monument al naturii datorita formei ei ciudate, cât si prin faptul ca fosilele continute ajuta sa se reconstituie paleogeografia locurilor din timpuri îndepartate monumentul natural este constituit din calcare rozalii cu intarsii albe în care se disting elemente de sisturi cristaline. În reciful mării neocretacice de odinioară s-au acumulat resturi organice astfel încât aici au fost identificate stridii şi hipuriţi, arici şi stele de mare. Fosilele acestora se găsesc pe întregul areal de 9 arii destinate acestui spectaculos monument al naturii a cărui formă oarecum bizară atrage atât cercetătorii cât şi numeroşi turişti(aria protejată este afectată de păşunat, nu are pază şi este degradată prin practicarea unui turism-neecologic). Se stie ca aceasta bizarerie a naturii dateaza din timpul Cretacicului si că, la cât este de rigida, va mai sta falnică milenii întregi de acum încolo. Ciudata stancă are forma unui amfibian, care contemplează, inert, priveliştea oferită de relieful Văii Argintului

Se spune că ar exista o legatura între înfăţişarea de broască a stâncii şi transformarea amfibianului legendar într-un prinţ pe un cal alb. Dar niciun tînăr care va păşi pe această formă de relief nu va pleca acasă schimbat, ci doar cu amintirea unui peisaj impresionant. S-a speculat mult, însă puteţi să vă luaţi adio de la vestita legendă a prinţului care ia naştere dintr-o broască. Piatra Broaştei nu se va transforma în Fat-Frumos sau nici cei care se vor urca pe ea nu se vor trezi cu un cal alb.

Deci, nu trebuie să vă abateţi cu mai mult de 800 de metri de Cisnădioara şi veţi descoperi acest straniu „joc“ al naturii creatoare, care îi încântă atât pe geologi, cât şi pe simplii iubitori ai diversităţii naturale.

6.Potenţialul antropic-cultural al zonei Cisnădioara

Patrimoniul antropic şi cultural se referă la monumente,grupuri de clădiri ,situri cu valoare istorică,estetică,arheologică,ştiinţifică,etnografică şi antropologiocă.

Zona Cisnădioara are multe resurse în ceea ce priveşte patrimoniul cultural şi anume:Bazilica,Biserica Evanghelică, Muzeul Săsesc,obiceiuri şi tradiţii ale populaţiei germane din localitate.

a)Biserica fortificată din Cisnădioara(Bazilica)Numită „cetate ” de către localnici, biserica fortificată a Sfântului Mihail (de

unde şi denumirea în germană a aşezării, Michelsberg) este situată în vârful unui deal stâncos care mărgineşte satul la sud, pe un platou foarte îngust. Monumentul se prezintă ca o bazilică scurtă cu trei nave, înconjurată de fortificaţii, şi este unul dintre cele mai vechi şi mai reprezentative pentru stilului romanic în Transilvania. A fost construită din piatră între anii 1162 şi 1223, fiind formată din nava centrală, două nave laterale, cor, absida centrală şi două abside laterale. Iniţial a fost proiectată şi construirea a două turnuri , care nu au fost însă executate. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea , bisericii i s-a adăugat un portal romanic încadrat de arcade; se plănuia îmbrăcarea faţadei de apus, poate şi a celorlalte faţade, cu arcade, lucrare care, de asemenea, nu a fost executată. În interiorul lăcaşului sunt aşezate plăci comemorative cu numele ofiţerilor şi soldaţilor germani şi austro -ungari care au căzut în toamna anului 1916 în luptele din jurul Sibiului. Plăcile funerare au fost strămutate din cimitirul de la Guşteriţa în anul 1940.

Platoul pe care este construită bazilica a fost înconjurat de o incintă cu ziduri de piatră, având înălţimea de 4-6 m spre exterior şi 2-3 m în interior. Zidul din jurul bisericii, prevăzut cu un turn de poartă interior pe partea de sud, a fost ridicat la începutul secolului al XIII-lea cu drum de strajă zidit şi creneluri .

În curtea cetăţii se pot vedea şi azi mai mulţi bolovani de diferite mărimi.

Legenda spune că pietrele existente în curte cetăţii au fi fost aduse de feciorii care urmau să ceară mâna fetei,iar viitorul socru nu-i dădea fata decît dacă ducea o piatră sus pe Dealul lui Mihai.Iar faptul că Cisnădioara a fost o localitate pur săsească se datorează faptului că nu erau permise căsătoriile cu fete sau băieţi din alte localitaţi,sau de altă etnie,ceea ce a determinat să se căsătorească chiar şi între rude. Familiile care după o perioadă de convieţuire doreau să divorţeze erau duse în căsuţa din curtea cetăţii,li se dădeau foarte puţină mâncare în ideea de a-i face să împartă puţinul care îl aveau şi a se împăca, dar dacă tot nu ajungeau la înţelegere soţii erau lăsaţi să moară de foame,deci în comunitatea locală săsească nu era permis divorţul.

Imagini cu Bazilica din Cisnădioara(interior şi exterior)http//sibiu.ro

b) BISERICA EVANGHELICĂAici se ţin cocerte de orgă.

Imagini cu biserica evanghelică,orga şi concerte(www mediaparkf-grafic.de)

c) MUZEUL SĂTESC DIN CISNĂDIOARA

Muzeul sătesc din Cisnădioara a fost înfiinţat în anul 1971. Colecţiile etnografice deţinute de muzeu sunt extrem de valoroase, cuprinzând piese de mobilier pictat, ceramică, textile de interior, port popular săsesc şi românesc din zonă etc.

În anul 2005, Primăria din Cisnădie a solicitat sprijinul Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” în vederea reorganizării spaţiilor expoziţionale şi restaurării obiectelor aflate într-o stare avansată de degradare.  Cu această ocazie, specialiştii din cadrul Muzeului de Etnografie Săsească „Emil Sigerus” şi laboratoarele de restaurare, au reorganizat sălile expoziţionale, cu tehnici şi mijloace moderne de etalare a exponatelor.  Circuitul-expoziţional: Parter: sala reprezentând mobilierul pictat din Cisnădie şi Cisnădioara de scol,XVIII-XX              Meşteşugul împletirii paielor (specific populaţiei săseşti din Cisnădioara)Sălile  de la etaj prezintă – reconstituirea „camerei bune de locuit” din CisnădioaraPortul popular de sărbătoare săsesc

Imagini din muzeul din Cisnădioara(www mediaparkf-grafic.de)d)TABĂRA ŞCOLARĂ DE LA CISNĂDIOARA

Autoritatea Naţională pt. Tineret pune la dispoziţie 120 de locuri de cazare pt. elevi,unde în fiecare vacanţă sunt cîteva serii.Se organizează diferite cursuri,activităţi diverse,excursii,concursuri,drumeţii,foc de tabără.

Imagini din tabăra Cisnădioara(www .google.ro)

Tabăra este situată la intrarea din localitatea Cisnădioara, venind pe drumul modernizat ce se ramifica din DJ 106A, se afla situată între dealuri împădurite de conifere si foioase, la poalele muntelui Măgura, ce face parte din masivul Cindrel,având o capacitate de 120 locuri/serie.

   Cazarea se face în vile de piatră si lemn, cu 4-8 locuri/cameră; încalzire cu lemne (numai pentru 40 locuri), grupuri sociale proprii.

Tabăra este dotată cu o cantină proprie, unde pot servi masa 100 elevi/serie, un club unde se pot desfăşura diverse activităţi cultural-recreative.

e)ACTIVITĂŢI SPORTIVE În 2007,Cisnădioara a găzduit cantonamentul baschetdbaliştilor sibieni care s-au

antrenat pt.susţinerea unui meci de 72 de ore,pt.depăşirea recordului mondial de 60 ore şi 30sec. Meciul a durat în perioda 2-5 august2007, 80 ore şi a fost omologat în 30 august 2007 de World Records Academy,apoi publicat în Cartea Recordurilor în 2008.

Imagini din meciul de baschet(http//csusibiu.blogspot.com)

Majoritatea jucătorilor au provenit din clubul de baschet CSU Sibiu. Antrenamentul a fost efectuat timp de patru zile, incluzând un program nocturn

f)Potenţialul etno-folcloric La Cisnădioara, comunitatea locală manifestă foarte mult interes

pentru păstrarea tradiţiilor locale, mai ales cele săseşti,fiind o localitate pur săsescă înainte de 1989.

Dansuri şi porturi pop săseşti(http//wikipedia/ro/)Lada de tip sarcofag, cu capac, pictura lăzii are ceva aparte, fiind realizată din

sînge de vită, care cu timpul a căpătat culoarea neagră. Pentru comunităţile săseşti din Transilvania, astfel de lăzi erau foarte importante si erau depozitate în podurile

bisericilor fortificate. La momente de pericol, oamenii se retrageau în interiorul fortificaţiilor si depuneau în lăzi toată avuţia familiei sau a breslei.

În astfel de lăzi se punea şi zestrea viitoarei mirese cu care trebuia să se ducă la soacră.

Cisnădioara are primar sas, care la toate întâlnirile din afara ţării merge îmbrăcat în costumul naţional săsesc,ducând peste hotare tradiţia.

Localnicii din Cisnădioara păstrează cu sfinţenie tradiţiile populare şi transmit acest lucru şi generaţiilor următoare.La 14 ani are loc ,,confirmarea’’tinerilor în cadru festiv la Biserica Evanghelică,prilej de mare bucurie pentru toată comunitatea.

În fiecare an de 1 Mai are loc sărbătoarea primăverii,care se ţine sus la Cetate unde se adună tot satul,se prezintă dansuri populare săseşti,cântă fanfara,apoi merg în cântec de fanfară prin tot satul,după care urmează petrecerea.

La sfârşitul lui august are loc întâlnirea saşilor din Cisnădioara,când se adună din toate colţurile lumii cei plecaţi, dar şi localnicii care pregătesc pentru oaspeţi programe artistice şi sărbătoresc cu mare fast.

Tot un obicei săsesc este şi aşezarea la porţi de Rusalii a unui mesteacăn,de Florii o crenguţă de salcie,iar de 1 Mai a unei crenguţe de stejar pentru a ocroti gospodăria.

De Crăciun nu merg ca la ortodoxi cu colindul din casă în casă ci cântă colinde pe uliţele satului. Puţinii saşi care au mai rămas se străduiesc să păstreze şi să transmită generaţiilor viitoare tradiţiile şi obiceiurile comunităţii.

3.7.Capacităţi de cazare şi restauraţie După 1989 în Cisnădioara s-au construit mai multe pensiuni dintre care doar

14 sunt autorizate şi funcţionale,restul de 6 pensiuni urmând să se autorizeze,problema fiind lipsa apei curente şi a canalizării.

a)CAZAREANANAS-are spatii de cazare la căsuţe,apartanente,spaţiu pt.campare,6

cabane de 2pers.,1 cabană de 4 pers. Este cel mai solicitat loc din Cisnădioara pe timpul verii

Pensiunea Ananas , locuri de campare(www google.ro)

PENSIUNEA SĂLIŞTEAN-3margarete,3cam.12loc.

PENSIUNEA CASA KLEIN- 3margarete,2 apartanente,12 loc.

PENSIUNEA BELVEDERE- 4 margarete,15 camere,30locuri

PENSIUNEA CASA CU FLORI-3margerete,7 cam.16locuri

VILA UMBRA CETĂŢII-9camere,18 locuri

PENSIUNEA CASA SOARELUI-3margarete,10cam.20 loc

PENSIUNEA CISNĂDIOARA-3margarete,6 cam. 12 loc.

CASA LIA-2 marg,5cam. 12 loc.

PENSIUNEA SUB CETATE -3margarete,17 cam. 34 loc.

CASA ELIMHEIM -3 margarete,17 cam. 40 loc.

CASA PINUL -2 margarete, 4 cam. 8 loc.

APFELHAUSE-CASA MĂRULUI- 3 margarete,6 cam. 16 loc,închirieri ATV si biciclete,echitaţie

PENSIUNEA VALEA ARGINTULUI H&H-3margerete,25cam.51 loc

b)RESTAURAŢIE

• Restaurantul SUB CETATE,amenajat în stil rustic săsesc,are 70 de locuri,aici se org. Mese festive,nunţi,ocazional.

• Restaurantul PINUL,are 20 loc.în sală şi 40 loc.pe terasa

• Rest. APFELHAUSE are 100 loc. în sală şi 220loc.pe terase,sală de conferinţe cu 80 loc.

• Rest.VALEA ARGINTULUI are75 locuri-nunţi, mese festiveToate imaginile cu pensiunile au ca sursă http://wikipedia.org/wiki/cisnadioara,_sibiu.• Celelalte locaţii servesc mic dejun sau demipensiune.

ANALIZA SWOT -a zonei CisnădioaraPuncte tari Puncte slabe

-diversitatea resurselor turistice naturale;-existenţa unei faune şi flore cu specii diversificate;-existenţa în zonă a peisajelor naturale nealterate de intervenţia omului;-existenţa cadrului legal care prevede delimitarea ariei protejete;-bogăţia patrimoniului cultural al zonei;-existenţa unei reţele de structuri turistice cu funcţiuni de primire de 3 şi 4 margarete;-apropierea de centrul urban(Sibiu);-existenţa punctului de informare turistică din Cisnădie;-condiţiile climatice favorabile;-existenţa ariei protejate

-nerespectarea regimului de protecţie;-extinderea intravilanului în imediata vecinătate a zonei,mărirea nr. de construcţii;-păşunatul în interiorul ariei protejate;-defrisări necontrolate care duce la distrugerea habitatelor;-braconaj cu repercursiuni asupra echilibrului natural;-reacţia negativă a localnicilor datorită suprasolicitării;-lipsa infrastructurii de apă-canal;-managementul ineficient al zonei protejate;-nivelul deficitar al marketingului,al promovării zonei;-lipsa conlucrării dintre puterea administrativă şi societate;-accesibilitate necorespunzătoare;-nivelul slab de pregătire a personalului din turism(migrarea pers calificat).

Piatra Broaştei;-accesul zonei la telefonia mobilă şi Internet

Oportunităţi Riscuri(Ameninţări)-posibilitatea accesării fondurilor Leader,Sapard,Interreg,Axa V;-Sibiu-2007-Capitală Culturală Europeană;-extinderea spaţiului turistic după 1989;-diversificarea ofertelor turistice;-extinderea spaţiului geografic al UE,inclusiv pt turismul de afaceri şi evenimenţial;1. Posibilitatea de a crea produse turistice diverse2. Cererea în creştere pe piaţa internaţională pentru destinaţiile ECO3. Susţinerea comunităţilor locale prin programe de susţinere a protecţiei mediului privind gestionarea deşeurilor şi epurarea apelor uzate4. Potenţial pentru produse naturale5. Posibilităţi de dezvoltare a turismului prin existenţa unor facilităţi de scutire de impozite şi creditarea avantajoasăa celor care investesc în amenajări ecoturistice6. Sunt încurajate activităţile tradiţionale locale7. Foarte bune perspective pentru a exploata zona pe tot cursul

-concurenţa zonelor turistice limitrofe(Braşov,M.Sibiului,Sighişoara);-dezinteresul din partea Ministerului Turismului;-scăderea puterii de cumpărare a populaţiei;-criza economică generală;-lipsa forţei de muncă cu calificare turistică;-lipsa fondurilor proprii pt investiţii datorită scăderii veniturilor din turism.1. Folosirea ilegală a resurselor naturale – lemn, vânat, pescuit, gaze2. Practicarea unui turism necontrolat duce la distrugerea florei şi faunei din zonele declararate monumente ale naturii3. Infrastructura de utlităţi (apă, canalizare, management al deşeurilor) slab dezvoltată în zona rurală4. Prezenţa nesemnificativă a României pe piaţa turismului internaţional5. Competitţe puternică la nivel de destinaţie – destinaţii turistice externe la preţuri similare şi condiţii superioare6. Degradarea patrimoniului arhitectural rural prin depopularea localităţilor şi a comunităţilor rurale;

anului8. Posibilităţi de angajare a localnicilor în activităţile de turism9. Existenţa Strategiei de dezvoltare a ecoturismului în România

BIBLIOGRAFIE

1. Costea,M.,2010, Ecoturism şi conservarea mediului,Curs pt master,2.Cândea,Melinda,Erdeli,G.,Simon,Tamara,2.Cândea,Melinda,Erdeli,G.,Simon,Tamara,Potenţial turistic şi turismPotenţial turistic şi turism,Edit.,Edit. Universităţii,Bucureşti,2000.Universităţii,Bucureşti,2000. 3. Georg Krauss şi Roland Honig , 2005, Michelsberg am Silgerbach,Sedna-Verlag,Germania,2005.4. Glăvan,V,2002,Agroturism-ecoturism,Ed. Alma Mater,Sibiu5.5. P.Nistoreanu,2003, Ecoturism şi turism rural,Ed. ASE Bucureşti. 6. Neacşu,N,2000,Turismul şi dezvoltarea durabilă,Ed.Expert,Bucureşti.7. Nicula,V,2008,Ecoturism şi conservarea mediului,Ed.Universităţii Lucian Blaga.8. Nicula,V,2007,Turismul şi sectorul public, Ed.Universităţii Lucian Blaga.***wwwgoogle.ro,***wwwtribuna.ro,***wwwadevarul.ro, ***wwwprimariacisnadie.ro,***Masterplanul Ministerului Turismului şi Dezvoltării,