INVITAŢIE,

Prin prezenta informăm că, instituţia noastră implementează proiectul cu denumirea

„Centru de informare turistică şi cooperare transfrontalieră” în cadrul Programului de

Vecinătate România –Ucraina , Phare CBC – 2004. Printre obiectivele acestui proiect am

prevăzut şi un seminar privind educarea tineretului în turismul ecologic, religios, cultural,

expunerea principiilor şi acţiunilor practice care stau la baza dezvoltării turismului durabil.

Prin prezenta invităm elevii, tineretul din Botoşani şi instituţiile de învăţământ din

judeţul Botoşani să participe la seminarul respectiv pe data de 11 aprilie 2008, ora 10,00

la sediul Consiliului Judeţean din municipiul Botoşani, Piaţa Revoluţiei, nr.1-3.

Persoana de contact este domnul Sauciuc Neculai, tel 0749 420540, 514712, interior 4142, fax 0231/ 515020.

DIRECTOR EXECUTIV, VIORICA TIMOFTI

INVITAŢIE,

Prin prezenta informăm că, instituţia noastră implementează proiectul cu denumirea

„Centru de informare turistică şi cooperare transfrontalieră” în cadrul Programului de

Vecinătate România – Ucraina , Phare CBC – 2004. Printre obiectivele acestui proiect am

prevăzut şi organizarea unei mese rotunde la care să participe presa şi reprezentanţi ai

grupului ţintă în vederea diseminării informaţiilor turistice.

Evenimentul va avea loc în sediul Judeţului Botoşani – Consiliul Judeţean, Piaţa

Revoluţiei, nr.1-3, Vineri 11 aprilie ora, 13,00.

Persoana de contact este domnul Sauciuc Neculai, tel 0749 420540, 514712, interior 4142, fax 0231/ 515020.

DIRECTOR EXECUTIV, VIORICA TIMOFTI

CONSILIUL JUDEŢEAN BOTOŞANI PROGRAMUL DE VECINĂTATE ROMÂNIA-UCRAINA PHARE CBC PROIECT. CENTRU DE INFORMARE TURISTICĂ ŞI COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ: RO - 2004/016-942.01.01.15 Piaţa Revoluţiei, nr.1-3, tel 004 0231-514712, 514714; Fax 004 0231-515020; e-mail: consiliu@cjbotosani.ro

EXPOZIŢIE TURISM Consiliul Judetean Botosani are in derulare Proiectul cu denumirea: „Centru de informare turistica si cooperare transfrontaliera” – RO 2004/016-942.01.01.15, realizat in cadrul Programului de Vecinătate Romania – Ucraina, Phare CBC -2004. Prioritatea 1. Promovarea dezvoltării socio – economice locale; Masura1.1. Extinderea şi consolidarea sectorului turistic. Acest proiect, printre alte activităţi, are prevăzut şi o expoziţie de produse turistice specifice judeţului Botoşani. În acest context, Consiliul Judeţean Botoşani a organizat în holul Muzeului judeţean de Istorie, cu sprijinul acestei instituţii, o expoziţie de produse turistice, expoziţie care să fie reprezentativă pentru judeţul nostru. Produsele respective poartă marca Kutty şi se înscrie ca un arc peste timp al cele mai cunoscute culturi din parte de nord-est a teritoriului României, mai precis din partea de nord a Moldovei. Persoana care dovedeşte şi care pune mult suflet în creaţiile sale este doamna Sonia Iacinschi care a înţeles, a studiat şi a pus în practică cu o măiestrie artistică de invidiat, elementele, trăsăturile culturii Cucuteni. Produsele turistice mai sus menţionate s-au constituit într-o expoziţie de succes începând cu luna octombrie 2007, expoziţie care continuă şi în luna ianuarie 2008. Această expoziţie a fost şi continuă să fie vizitată de numeroşi tineri, elevi ai Şcolii de Cooperaţie, ai Liceului de Artă, ai altor licee şi şcoli din judeţul Botoşani. Toţi aceşti tineri au beneficiat de expunerile de specialitate ale doamnei Sonia Iacinschi. Tot în holul muzeului au fost expuse în partea opusă standului cu produse turistice moderne, „produse” ale culturii Cucuteni ce au o vechime mai mare de 2500 ani, exponate de o valoare inestimabilă care pun în evidenţă, cu multă pregnanţă, mărturia existenţei unei civilizaţii care stârneşte interes şi admiraţie nu numai din partea cunoscătorilor avizaţi ci şi din partea turiştilor, elevilor, a unui public larg. Pentru a se face o paralelă între ceea ce reprezintă vechea cultură Cucuteni, ultima mare cultură cu ceramică pictată din Europa şi ceea ce reprezintă modernismul în obiectele de artă ale noii culturi, doamnele muzeograf Steliana Băltuţă şi Maria Diaconescu au pus în evidenţă, cu harul cercetătorului, al istoricului de artă, trăsăturile, valoarea artistică ale celor două culturi. Printre multe altele a fost pus în evidenţă faptul că ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, având ca trăsătură decorul în spirală, cu numeroase variante şi combinaţii. S-a „profitat” de această expoziţie, de aşa manieră, încât să li se insufle elevilor ce provin de la şcolile de artă, dragoste, dorinţa de a lucra, de face practică în atelierele de creaţie ale doamnei Sonia Iacinschi pentru ca tradiţia culturală din acest domeniu să nu se piardă, să aibă noi adepţi care să continue pe acest făgaş, iar produsele turistice de acest gen să se găsească în continuare pe piaţa turistică a judeţului Botoşani. Tot în cadrul acestei expoziţii Fundaţia Estuar – Botoşani a fost prezentă cu o serie de produse turistice de o remarcabilă valoare: pictură religioasă, goblenuri, împletituri, ţesături, etc, produse care au fost create de membri activi ai fundaţiei scoţând în evidenţă talentul de necontestat al acestor persoane îndrăgostite de artă. Din Regiunea Cernăuţi-Ucraina au fost expuse fotografii reprezentând produse turistice specifice acestei zone.

ROMANIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

articol de presă Consiliul Judeţean Botoşani implementează, începând cu luna decembrie 2006, proiectul cu denumirea „Centru de informare turistică şi cooperare transfrontalieră”, în cadrul Programului de Vecinătate România – Ucraina 2004 – 2006, în parteneriat cu Biblioteca judeţeană Botoşani şi Asociaţia lucrătorilor din domeniul turistic al Regiunii Cernăuţi „Bucovina Turistică”. Data: 28.01.2008 Printre alte activităţi proiectul de faţă prevede instruirea în domeniul turismului a unor categorii din grupul ţintă Instruirea de care facem vorbire s-a desfăşurat în intervalul 19 noiembrie – 07 decembrie 2007, pe grupe de lucru, astfel: - elevi din liceele cu clase de predare cu profil turistic, în perioada 19.11 - 22.11.2007, în perioada 23 -27 noiembrie 2007 a avut loc instruirea cu reprezentanţi ai agenţilor economici din domeniul hotelier, restaurante, alimentaţie publică iar în intervalul 05 - 07 decembrie 2007 a avut loc instruirea cu reprezentanţii autorităţilor locale din localităţile cu potenţial turistic ridicat ale judeţului Botoşani. În intervalul 19 – 22 noiembrie 2007 a avut loc instruirea cu elevi din unităţile de învăţământ cu predare în profil turistic, respectiv 15 elevi ai Şcolii de Cooperaţie Botoşani şi 15 elevi ai Liceului Economic „Octav Onicescu” din Botoşani. Trebuie să remarcăm în mod deosebit faptul că am primit un sprijin substanţial de la conducerile acestor unităţi de învăţământ care s –au arătat deosebit de interesate ca elevii să-şi îmbogăţească cunoştinţele în cadrul cursurilor la care au participat. Cursurile au fost susţinute de către domnul Profesor universitar Emilian Dobrescu care activează în cadrul Academiei Române, dar şi la Academia de Studii Economice Bucureşti, doamna Felicia Zarojanu, preşedintele Fundaţiei „Şcoala română de afaceri a Camerei de Comerţ şi Industrie” Bucureşti şi doamna Monica Tofan, profesor de engleză. Curricula de instruire pentru această categorie vizată a cuprins următoarele cursuri, susţinute de suporturi de curs adecvate: limba engleză (limbaj de specialitate), ecoturism, dezvoltarea turismului durabil, turism cultural şi religios, comportamentul faţă de client. Elevii cursanţi au fost introduşi în teoria clasificării diverselor tipuri de turism (ecoturism, turism durabil, turism cultural şi religios, turism rural etc.), în dezvoltarea turismului, resursele, etica şi strategia pentru un turism durabil susţinute prin exemple de studii de caz. S-a analizat impactul economic, social şi cultural al activităţilor turistice, din mai multe puncte de vedere: venituri, locuri de muncă, stimularea investiţiilor, dezvoltarea economiei locale, protecţia naturii etc.

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ROMANIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

În vederea aprofundării termenilor şi informaţiilor din acest domeniu, s-a luat ca studiu de caz „Iniţiativele din turismul rural românesc”, de la formele de turism rural, până la etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei pensiuni turistice. Toate aceste etape au fost armonizate, pas cu pas, cu legislaţia românească în vigoare din domeniu turismului. O altă categorie care a beneficiat de cursuri în domeniul turismului în perioada 23 – 27 noiembrie 2007 au fost 35 reprezentanţi ai structurilor de primire turistică, respectiv ai agenţilor economici din domeniul hotelier, restaurante, agenţii de turism, alimentaţie publică. Această categorie a beneficiat de următoarele cursuri, susţinute de suporturi de curs adecvate: limba engleză (limbaj de specialitate), marketing turistic, management turistic şi comunicare integrată în turism. Este de remarcat şi interesul deosebit pa care l-au arătat aceste persoane care şi-au exprimat dorinţa de a mai participa la cursuri de acest gen. De asemenea, în perioada 05-07 decembrie 2007 au beneficiat de cursuri 39 reprezentanţi ai autorităţile locale din comunele, oraşele, municipiile cu potenţial turistic ridicat. Tematica cursurilor pentru această categorie s-a axat pe:

- prezentarea turismului românesc; Resursele turistice, naturale şi antropice; - marketing şi management turistic; - turismul rural şi turismul activ; comunicarea integrată în marketing; - limba engleză, limbaj de specialitate. Tot impus de cerinţele, obiectivele proiectului au mai fost susţinute cursuri şi pentru operatorii Centrului de

informare turistică în perioada 6-7 decembrie 2007 Aceste cursuri au vizat următoarele teme: organizare, funcţionare, funcţii şi activităţi ale Centrului de informare turistică. Coordonarea administrativă, organizatorică şi dotarea Centrului de informare turistică; personalul Centrului de informare turistică. În articolele următoare vom trata, selectiv, temele care au fost predate la cursuri în scopul diseminării informaţiilor.

Neculai Sauciuc, Contabil proiect

ROMANIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

articol de presă Consiliul Judeţean Botoşani implementează, începând cu luna decembrie 2006, proiectul cu denumirea „Centru de informare turistică şi cooperare transfrontalieră”, în cadrul Programului de Vecinătate România – Ucraina 2004 – 2006, în parteneriat cu Biblioteca judeţeană Botoşani şi Asociaţia lucrătorilor din domeniul turistic al Regiunii Cernăuţi „Bucovina Turistică”. Data: 28.01.2008 Aşa după cum am mai arătat Consiliul Judeţean Botoşani derulează, începând cu luna decembrie 2006, proiectul cu denumirea „Centru de informare turistică şi cooperare transfrontalieră”, în cadrul Programului de Vecinătate România – Ucraina 2004 – 2006, în parteneriat cu Biblioteca judeţeană Botoşani şi Asociaţia lucrătorilor din domeniul turistic al Regiunii Cernăuţi „Bucovina Turistică”. Acest proiect este finanţat de către Uniunea Europeană, din fonduri Phare, din fonduri primite de la Guvernul României (cofinanţare naţională) şi contribuţia proprie a Consiliului Judeţean Botoşani. Ca o continuare la articolul precedent, ne propunem publicarea, diseminarea unor informaţii care să facă din turism o preocupare benefică, profitabilă, prosperă, civilizată. În acest context, dorim, , în conformitate cu obiectivele proiectului mai sus menţionat, să împărtăşim o serie de informaţii legate de turismul durabil: Încă de la mijlocul anilor '90 dezvoltarea durabilă a turismului a devenit o prioritate a instituţiilor europene. In comunicarea "Working together for the future of European tourism" (Activând împreună pentru viitorul turismului in Europa), Comisia Europeana a propus "promovarea dezvoltării durabile a activităţilor in domeniul turismului din Europa prin interpretarea si implementarea Agendei 21". Această propunere a beneficiat de o puternică susţinere din partea instituţiilor Parlamentului European, Consiliului Europei, Comitetului Socio-Economic European si a Comitetului Regiunilor. Recenta comunicare a Comisiei Europene: "Basic orientations for the sustainability of European tourism" (Direcţii fundamentale privind durabilitatea turismului european) propune mai multe măsuri pentru întărirea contribuţiei statelor membre ale comunităţii in privinţa durabilităţii turismului european. Mai mult decât atât turismul durabil poate beneficia in mod particular datorită abordărilor si instrumentelor definite in comunicarea Comisiei Europene referitoare la integrarea problemelor de mediu in cadrul politicilor economice. Strategia Comunităţii Europene asupra Biodiversităţii include un îndrumar atât in privinţa problemei dezvoltării unui turism durabil, in cadrul ariilor protejate, cat si a dezvoltării unui turism cu impact negativ scăzut in cadrul locaţiilor protejate prin programul european Natura 2000. Si nu in cele din urma, Cartea Alba intitulata "Politici pentru anul 2010 privind transporturile in UE”, respectiv politicile UE referitoare la managementul resurselor de apă si a deşeurilor, care afectează in mod direct sectorul turismului si pot ajuta la promovarea durabilităţii turismului.

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ROMANIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

Contabil proiect, Neculai Sauciuc

In scopul încurajării turismului durabil, la nivelul Uniunii Europene s-au promovat o serie de masuri. Acestea cuprind reglementari si directive existente la nivel european privind managementul mediului si al zonelor costiere, instrumentele de finanţare si îndrumarea necesara. Strategia privind managementul integrat al zonei costiere in cadrul Comunităţii Europene - European Community Integrated Coastal Zone Management (ICZM) si Recomandarea asociată acesteia, care defineşte modalitatea de promovare a ICZM, au relevantă specială atât pentru activităţile din domeniul turismului cat si pentru locaţiile turistice. Statele membre au fost rugate ca pana in primăvara anului 2006 sa elaboreze strategii naţionale ICZM care sa cuprindă de asemenea si activităţile din turism. Turismul durabil implică următoarele lucruri: • Practici durabile de management al zonei turistice ; • Apa curată, aer si ecosisteme sănătoase ; • Un ambient recreaţional sigur si protejat printr-un sistem de management al pericolelor din zona turistică, cum ar fi eroziunea, furtunile si inundaţiile ; • Asigurarea unor niveluri de siguranţă corespunzătoare pentru turiştii aflaţi într-o zonă turistică) ; • Eforturi pentru reabilitarea zonelor turistice in scopul menţinerii valorii recreaţionale si atractivităţii acestora ; • Politici sănătoase in privinţa protecţiei habitatelor si vieţii sălbatice. Principalele impact pozitive din punct de vedere economic ale turismului durabil sunt legate de câştigurile de devize externe, contribuţii la veniturile guvernamentale, generarea de oportunităţi privind ocuparea forţei de munca si de afaceri. Informaţii suplimentare in ceea ce priveşte contribuţiile economice ale turismului durabil pot fi găsite pe website-ul Consiliului Mondial pentru Turism si Călătorii (World Travel and Tourism Council). Pe de altă parte Organizaţia Mondiala a Turismului a dat următoarea definiţie turismului durabil: "Dezvoltarea durabilă a turismului satisface necesităţile actuale ale turiştilor si ale regiunilor de primire, protejând si sporind oportunităţile pentru viitor. Managementul tuturor resurselor trebuie sa se efectueze intr-un mod care ar permite sa fie satisfăcute necesităţile economice, sociale si estetice, menţinându-se integritatea culturală, procesele ecologice esenţiale, diversitatea biologică si sistemele de suport ale vieţii". Dezvoltarea turismului trebuie sa fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă si rentabilă sub raport economic si echitabila din punct de vedere etic si social pentru populaţia locală. La nivel de comunitate, turismul urmează a se dezvolta in context cu turismul regional, naţional si internaţional. Pentru ca turismul sa poată contribui la o dezvoltare durabilă a economiei, el trebuie sa integreze mediul natural, cultural si uman, să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice. Dezvoltarea durabilă a turismului are următoarele aspecte: - durabilitatea ecologică, care garantează o dezvoltare adecvată in condiţii de respectare a diversităţii biologice si a resurselor biologice; - durabilitate sociala si culturala, care contribuie la dezvoltarea si protejarea valorilor culturale; - durabilitate economica, ce garantează o dezvoltare a societăţii in condiţii de gestiune adecvata a resurselor cu obţinerea unor efecte economice atât pentru prezent, cit si pentru viitor. Realizarea unei Strategii în domeniul turismului este posibilă in condiţiile respectării următoarelor principii: - planificarea, amenajarea si exploatarea turistică, la nivel local, ca parte integrantă a strategiei dezvoltării durabile a turismului la nivel naţional; - participarea diferitelor autorităţi publice, a sectorului privat, a asociaţiilor de protecţie a mediului si a populaţiei la procesul de planificare a turismului; - gestionarea si planificarea durabilă a turismului, ţinându-se cont de protecţia mediului natural si uman in zonele de primire; - repartizarea echitabilă a avantajelor si a cheltuielilor intre promotorii turismului si populaţia din zonele de primire; - informarea, educarea, încurajarea si atragerea populaţiei locale in procesul de amenajare turistica; - evaluarea prealabilă a proiectelor de amenajare turistică si a eventualelor impacturi de la derularea proiectelor; - participarea populaţiei locale la elaborarea unor programe de colaborare in scopul optimizării activităţii turistice. Turismul durabil poate fi definit ca un tip-model de dezvoltare economică orientată spre: - ameliorarea calităţii vieţii in regiunile receptoare; - prestarea unor servicii de prima calitate vizitatorilor; - menţinerea calităţii mediului atât pentru vizitator, cit si pentru comunitatea receptoare. Turismul durabil: - favorizează înţelegerea si conştientizarea efectelor pe care le poate genera turismul asupra mediului natural, cultural si uman; - asigura o justă repartizare a avantajelor si a cheltuielilor; - demonstrează importanta resurselor naturale si culturale pentru bunăstarea economica si sociala a comunităţii si contribuie la prezervarea acestor resurse; - supraveghează, evaluează si gestionează propriile efecte, determinând astfel responsabilii pentru mediu. Aceste principii sunt recomandate a fi respectate sub toate aspectele dezvoltării turismului.

ROMÂNIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

articol de presă Consiliul Judeţean Botoşani implementează, începând cu luna decembrie 2006, proiectul cu denumirea „Centru de informare turistică şi cooperare transfrontalieră”, în cadrul Programului de Vecinătate România – Ucraina 2004 – 2006, în parteneriat cu Biblioteca judeţeană Botoşani şi Asociaţia lucrătorilor din domeniul turistic al Regiunii Cernăuţi „Bucovina Turistică”. Data: 28.01.2008 Acest proiect este finanţat de către Uniunea Europeană, din fonduri Phare, din fonduri primite de la Guvernul României (cofinanţare naţională) şi contribuţia proprie a Consiliului Judeţean Botoşani. În acest context ne propunem, în conformitate cu obiectivele proiectului mai sus menţionat, să împărtăşim o serie de informaţii legate de turismul durabil (continuare din articolul precedent). Resursele turismului durabil Turismul este dependent in cea mai mare măsură de puterea atractivităţii resurselor primare ale destinaţiei: • Resurse naturale (climatul, peisajul, ecosistemele) • Resurse culturale (patrimoniul urban, arte, valori arheologice, tradiţii, valori ştiinţifice, meşteşugurile tradiţionale si forme de cultura cu specific local). • Resurse sociale (potenţiali promotori turistici având particularităţi socio-demografice, aptitudini, capital financiar, experienţă, sănătate - ambient - sistem de protecţie adecvat, interesele comunităţii locale, etc.). Mai mult decât atât destinaţiile turistice oferă si resurse secundare: • Sectorul cazării (hotel, motel, camping, case de oaspeţi, etc.) • Sectorul de catering (cafenele, restaurante, bistrouri, etc.) • Sectorul privind organizarea excursiilor (agenţii de turism, operatori turistici, etc.) • Sectorul transportului (aerian, naval, feroviar, auto, etc.) • Sectorul de divertisment (jocuri de noroc, discoteci, etc.) • Sectorul de informare (reţeaua de informare turistica) • Servicii complementare, facilităţi si servicii de infrastructură Nu exista activitate turistica care să nu depindă intr-un fel sau altul de resursele mediului natural. De exemplu, resursele naturale sunt utilizate pentru a oferi turiştilor încălzire, hrană, salubrizare si apa curenta. Mediul natural este

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ROMÂNIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

cel ce absoarbe deşeurile si reziduurile care sunt generate (de exemplu spatiile de depozitare a gunoiului din gospodarii). Turismul adesea neglijează aceasta interdependenta a resurselor. Presiunile exercitate, rezultate in urma activităţilor din turism ( o exploatare intensivă, neraţională), ar putea ajunge atât de mari astfel încât aceste activităţi vor deveni nesustenabile, conducând, pe termen lung, la declinul acestor resurse. Să avem aici în vedere şi invazia omului în zonele până nu de mult umblate şi unde acum se fac construcţii, multe din ele fără destinaţie turistică, aducându-se pagube imense mediului natural care ar trebui să fie protejat. Exploatările forestiere intensive practicate în afara tăierilor planificate, reprezintă de asemenea un factor de degradare, deteriorare a mediului natural, ambiental. Activităţile turistice pot fi foarte concentrate in ceea ce priveşte locaţia, dar efectele si influenta acestora se pot extinde asupra unei zone mult mai întinse. Un management de mediu adecvat al facilităţilor turistice şi in special al hotelurilor (masuri de economisire a apei si energiei, minimizarea şi gestionarea corectă a deşeurilor, utilizarea materialelor care nu sunt dăunătoare mediului înconjurător, etc.) pot diminua impactul activităţilor de turism asupra mediului. Planificarea ajută la stabilirea opţiunilor in cadrul conflictelor de interese existente între sectorul industriei si al turismului in scopul identificării acelor modalităţi prin care aceste conflicte sa devină compatibile. Printr-o planificare timpurie a procesului de dezvoltare a turismului prejudiciile si erorile pot fi prevenite, evitându-se astfel deteriorarea graduală a acelor valori ale mediului înconjurător care sunt esenţiale desfăşurării activităţilor din turism. Etica turismului durabil Ca o consecinţă a faptului ca efectele adverse asupra mediului datorate turismului beneficiază de o publicitate crescută, din partea consumatorilor se înregistrează o creştere a cererilor privind acele produse care respectă principiile unui turism durabil (consumatorism etic). In practică se argumentează faptul ca turiştii in calitate de consumatori au eşuat in privinţa exercitării unei presiuni in acest sens, iar acest factor este considerat fundamental, el fiind necesar pentru asigurarea unor schimbări semnificative. Un studiu efectuat de către MORI (Market Opinion Research International) a concluzionat că in ciuda existentei dovezilor referitoare la o creştere a conduitei conştiente privind protecţia mediului, aceşti consumatori nu privesc turismul ca fiind o cauză substanţială a deteriorării mediului. Din punct de vedere politic, economic si social aceste raţiuni etice au fost subliniate de către organizaţia de voluntari din Marea Britanie intitulată Tourism Concern (Preocupări privind turismul). Strategia unui turism durabil A) Analizarea stării de fapt: Colectarea amănunţită si analiza detaliată a informaţiilor si cunoştinţelor existente constituie condiţia obligatorie prealabilă elaborării unei strategii. Acest proces ar trebui sa ia in considerare următoarele aspecte: • Aspectele referitoare la dezvoltarea prealabilă a managementul turismului sau strategiile elaborate pentru zona respectiva. (Care din ele pot fi aplicate in continuare? Au fost implementate? Ce învăţăminte se pot trage?) • O analiza a factorilor de interes (Cine are un interes in dezvoltarea unui turism durabil? Care sunt principalii actori?) • Faptele si statisticile relevante privind sistemul educaţional local, structura economică şi sociala • Cunoştinţele si experienţa locală tradiţională Pot fi menţionate, printre altele, următoarele metode de colectare a acestor informaţii: • Discuţii purtate cu factorii de interes • Prin chestionare distribuite si colectate prin e-mail, fax sau personal in scopul colectării unor date standardizate si a realizării unei analize statistice • Invitaţii la şedinţele grupurilor focale (de exemplu şedinţe privind educaţia de mediu, managementul biodiversităţii, buna administrare si pescarii) • Căutarea lucrărilor de referinţă si a bibliografiei de specialitate in biblioteca locală sau pe internet B) Elaborarea strategiei - O strategie privind turismul durabil este elaborată pe baza informaţiilor colectate in

ROMÂNIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

conformitate cu cele menţionate mai sus. Aceasta defineşte problemele prioritare, stabileşte comunitatea factorilor de interes, obiectivele potenţiale si un set de metodologii prin care aceste obiective vor fi realizate. Acestea pot include printre altele: • Conservarea anumitor peisaje sau habitate care sunt determinante in ceea ce priveşte atractivitatea zonei sau sunt protejate prin legislaţia in vigoare referitoare la protecţia mediului. • Dezvoltarea unor sectoare regionale specifice ale economiei care pot fi interconectate cu sectorul turismului (de exemplu producerea specialităţilor culinare si artizanat) • Creşterea la maxim a veniturilor locale prin intermediul investiţiilor din sectorul turismului • Facilitarea dezvoltării unei entităţi culturale specifice regiunii, etc. C) Planul de acţiune - Planul de acţiune cuprinde paşii necesari implementării strategiei si implica soluţionarea unor serii de aspecte practice cum ar fi: Care organizaţii vor prelua anumite activităţi, care activităţi, pentru ce perioadă de timp, prin ce mijloace vor fi îndeplinite aceste activităţi si cu ce resurse? Având in vedere ca acţiunile trebuiesc adaptate circumstanţelor locale se poate spune ca nu exista un Plan de Acţiune standard pentru toţi. Totuşi, planurile de acţiune includ de obicei măsurile necesare in următoarele domenii: • Administraţie: de exemplu promovarea cooperării dintre sectoare si a modelelor de dezvoltare inter-sectoriala; implicarea populaţiei locale in trasarea politicilor si a deciziilor in sectorul turismului • Sectorul socio-economic: de exemplu promovarea achiziţionării de alimente si materiale de construcţii autohtone; formarea unor reţele de producători locali pentru in scopul unui marketing mai eficient; dezvoltarea de noi produse care sa satisfacă necesităţile turiştilor, etc. • Mediul înconjurător: de exemplu îmbunătăţirea controlului si aplicarea unor standarde ridicate de mediu (poluare fonica, apa potabila, apa de îmbăiere, tratarea apelor uzate, etc); identificarea si protejarea habitatelor aflate in pericol; crearea unor zone tampon in jurul zonelor naturale sensibile; interdicţia in zonele ameninţate a sporturilor dăunătoare mediului înconjurător; aplicarea strictă in cadrul tuturor proiectelor si programelor privind turismul, a procedurilor referitoare la Evaluarea Impactului de Mediu • Experienţa: instruirea celor implicaţi in domeniul turismului asupra valorii patrimoniului istoric; managementului de mediu; management şi marketing turistic, instruirea personalului implicat in managementul zonelor protejate in privinţa protejării naturii; ridicarea gradului de conştientizare a populaţiei locale in ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător; introducerea programelor de informare pentru vizitatori (inclusiv a informaţiilor despre mediu) Contabil proiect, Neculai Sauciuc

ROMÂNIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

articol de presă Consiliul Judeţean Botoşani implementează, începând cu luna decembrie 2006, proiectul cu denumirea „Centru de informare turistică şi cooperare transfrontalieră”, în cadrul Programului de Vecinătate România – Ucraina 2004 – 2006, în parteneriat cu Biblioteca judeţeană Botoşani şi Asociaţia lucrătorilor din domeniul turistic al Regiunii Cernăuţi „Bucovina Turistică”. Data: 28.01.2008 Aşa după cum am mai arătat Consiliul Judeţean Botoşani derulează, începând cu luna decembrie 2006, proiectul cu denumirea enunţată mai sus. Acest proiect este finanţat de către Uniunea Europeană, din fonduri Phare, din fonduri primite de la Guvernul României (cofinanţare naţională) şi contribuţia proprie a Consiliului Judeţean Botoşani. În continuarea articolelor precedente ne propunem să tratăm managementul şi marketingul turistic: Managementul turistic: Aderarea României la UE implică mutaţii esenţiale atât în managementul firmelor turistice cât şi la nivelul instituţiilor implicate în acest sector economic. Esenţa acestor transformări constă în eficientizarea activităţii, fiind necesar un nou model de organizare, conducere şi control, bazat pe principii şi mecanisme manageriale moderne, adaptate noilor realităţi economice şi în concordanţă cu standardele UE. Integrarea turismului românesc în UE presupune eficientizarea activităţii economice în deplină concordanţă cu mediul natural şi social. Turismul are şansa de a se dezvolta liber, fără a fi constrâns de limite impuse de factorii de decizie unionali ca în cazul agriculturii sau industriei. Singura restricţie va fi determinată de competitivitatea destinaţiei României pe piaţa internaţională. Competitivitatea scăzută a turismului românesc în comparaţie cu cel al statelor membre UE, chiar şi al celor nou intrate, poate fi îmbunătăţită prin adoptarea unei strategii care să stabilească foarte clar care sunt priorităţile către care se vor îndrepta în perioada 2007-2013 resursele financiare alocate de UE sau de la bugetul statului. Marketingul turistic România trebuie sa treacă de la promovarea turistică la o politică de marketing, prin crearea de evenimente si participarea la târguri internaţionale de turism, a declarat secretarul de stat pentru turism, Lucia Morariu. Secretarul de stat a spus ca principalele pieţe pe care România trebuie sa le câştige sunt Austria, Italia, Franţa, SUA, Germania, Rusia si Marea Britanie, in timp ce tarile scandinave si China reprezintă pieţe secundare. Potrivit lui Morariu, in Master Planul pentru turism, principalul brand pe care trebuie sa-l dezvolte România este cel al turismului de afaceri. România va beneficia de 150 milioane de euro din fonduri europene pentru promovarea programelor turistice, iar turismul local este extrem de important, a precizat Morariu. Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, a declarat ca România trebuie sa

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ROMÂNIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

promoveze pe piaţa externa mai mult decât mitul lui Dracula, Nadia Comaneci sau Hagi, trebuie sa ofere produse de calitate. Potrivit Hotărârii Guvernului Nr. 800 din 25 iulie 2007 privind aprobarea Programului anual de marketing şi promovare turistică şi a Programului anual de dezvoltare a produselor turistice în: ANEXA NR.1, la PROGRAMUL ANUAL de marketing şi promovare turistică, au fost stipulate următoarele articole: ART. 1. Programul anual de marketing şi promovare turistică urmăreşte promovarea celor mai importante destinaţii şi forme de turism din România pe piaţa internă şi pe principalele pieţe turistice din străinătate. ART. 2. Programul anual de marketing şi promovare turistică urmăreşte realizarea următoarelor obiective: a) activităţi de cercetare a pieţei turistice interne şi internaţionale; b) elaborarea şi desfăşurarea de programe de marketing în scopul îmbunătăţirii imaginii României din punct de vedere turistic pe piaţa internă şi internaţională; c) promovarea destinaţiilor turistice din România în scopul creşterii circulaţiei turistice interne şi internaţionale; d) elaborarea şi desfăşurarea programelor de marketing turistic specifice pieţelor internaţionale pe care acţionează România; e) promovarea celor mai importante forme de turism şi a principalelor destinaţii turistice din România. ART. 3. Prin Programul anual de marketing şi promovare turistică se finanţează integral realizarea următoarelor acţiuni ale Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale: a) publicitate în următoarele domenii: publicitate în mass-media paneuropeană, naţională şi locală, cataloage, broşuri şi pliante, postere şi foi volante, materiale tipărite expediate prin poştă, panouri, postere, fotografii, diapozitive, internet, materiale audiovideo, CD-uri, casete, filme, DVD-uri, emisiuni televizate, marketing direct; b) promovarea vânzărilor prin: târguri, expoziţii şi manifestări turistice interne şi internaţionale, organizarea de vizite de documentare pentru reprezentanţii mass-media, agenţi, tour operatori şi alţi creatori de opinie din ţară şi din străinătate, organizarea de acţiuni itinerante de promovare, road show-uri în ţară şi în străinătate; c) relaţii publice prin: conferinţe de presă, seminarii, mijloace de informare proprii. ART. 4. (1) Prin prezentul program se cofinanţează în proporţie de maximum 50% proiectele de promovare a destinaţiilor turistice româneşti, tipărituri, site-uri, realizarea de CD-uri şi DVD-uri, pagini de turism, emisiuni de turism, filme de turism, materiale audiovideo, cataloage, ghiduri, hărţi, producţie şi montaj de panouri, albume, alte acţiuni de promovare a ofertei turistice. (2) Proiectele de cofinanţare ale activităţilor prevăzute la alin. (1), precum şi normele metodologice de aplicare a acestora se aprobă prin ordin al ministrului pentru întreprinderi mici şi mijlocii, comerţ, turism şi profesii liberale, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, în conformitate cu reglementările în vigoare ANEXA 2 PROGRAMUL ANUAL de dezvoltare a produselor turistice ART. 1. Programul anual de dezvoltare a produselor turistice urmăreşte susţinerea turismului intern în vederea îmbunătăţirii circulaţiei turistice în paralel cu conservarea patrimoniului natural şi cultural. ART. 2. Programul anual de dezvoltare a produselor turistice urmăreşte realizarea următoarelor obiective: a) elaborarea strategiilor de dezvoltare a turismului la nivel naţional şi sectorial şi a master planurilor; b) elaborarea şi aplicarea planurilor de acţiuni necesare în cadrul strategiei naţionale, strategiilor sectoriale sau a master planurilor; c) dezvoltarea formelor şi destinaţiilor turistice specifice din România; d) susţinerea proiectelor de investiţii în turism; e) creşterea calităţii serviciilor în turism; f) susţinerea formării profesionale a adulţilor din şi pentru turism şi de sprijinire a învăţământului turistic de specialitate; g) studii şi/sau analize privind turismul din România; h) îmbunătăţirea sistemului de analiză statistică a circulaţiei turistice, a gradului de suportabilitate turistică în arii protejate etc. ART. 3. Prin Programul anual de dezvoltare a produselor turistice se finanţează integral realizarea următoarelor acţiuni ale Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale: a) studiile privind dezvoltarea turismului şi conjunctura pieţei turistice interne şi internaţionale, forme şi destinaţii turistice, regiuni, tendinţe pe piaţa internă şi internaţională; b) programele de educare şi dezvoltare privind turismul durabil; c) realizarea ghidurilor privind activitatea de clasificare, licenţiere, omologare, atestare în turism şi a legislaţiei din domeniul turismului; d) programe pentru susţinerea formării specialiştilor pentru centrele de informare turistică; e) materiale publicitare pentru organizarea, desfăşurarea şi finalizarea tuturor acţiunilor incluse la obiective, cataloage, broşuri şi pliante, postere şi foi volante, materiale tipărite expediate prin poştă, panouri, materiale audiovideo.

ROMÂNIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ART. 4. (1) Prin Programul anual de dezvoltare a produselor turistice se cofinanţează în proporţie de maximum 50% următoarele programe: a) programe de formare profesională a adulţilor din şi pentru sectorul turistic; b) programele pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor în turism; c) programele pentru dezvoltarea turismului durabil: seminarii, simpozioane, materiale educative pentru parcuri naţionale şi naturale; d) programele de dezvoltare a turismului cultural, exclusiv cele privind patrimoniul imaterial. (2) Programele prevăzute la alin. (1), precum şi normele metodologice de aplicare a acestora se aprobă prin ordin al ministrului pentru întreprinderi mici şi mijlocii, comerţ, turism şi profesii liberale, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, în conformitate cu reglementările în vigoare. Texte culese, preluate şi redactate de, Contabil proiect, Neculai Sauciuc

ROMANIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

articol de presă FUNCŢII, ORGANIZARE ŞI FINANŢAREA CENTRULUI DE INFORMARE TURISTICĂ ÎNFIINŢAT ÎN CADRUL PROGRAMULUI DE VECINĂTATE

ROMÂNIA – UCRAINA 2004 – 2006 Botoşani, februarie 2008 Consiliul Judeţean Botoşani implementează, începând cu luna decembrie 2006, proiectul cu denumirea „Centru de informare turistică şi cooperare transfrontalieră”, în cadrul Programului de Vecinătate România – Ucraina 2004 – 2006, în parteneriat cu Biblioteca judeţeană Botoşani şi Asociaţia lucrătorilor din domeniul turistic al Regiunii Cernăuţi „Bucovina Turistică”.

Aşa după cum arătam într-un articol anterior, operatorii Centrului de informare turistică au beneficiat în perioada 6-7 decembrie 2007 de cursuri de instruire în domeniul turismului. Aceste cursuri au vizat următoarele teme: organizare, funcţionare, funcţii şi activităţi ale Centrului de informare turistică. Coordonarea administrativă, organizatorică şi dotarea Centrului de informare turistică; personalul Centrului de informare turistică.

Redăm, în sinteză, o serie de aspecte în legătură cu cele enunţate mai sus:

Funcţiile operaţionale ale unui Centru de Informare Turistică - turism (asigurarea de informaţii turistice, marketing turistic; facilitarea relaţiilor cu operatorii din turism; elaborarea si distribuirea unei hărţi turistice a judeţului si a împrejurimilor); - publicitate (încheierea de contracte şi elaborarea de planuri de promovare publicitară; pregătirea de texte pentru publicitate, redactarea şi tipărirea publicaţiilor - reviste, rubrici de ştiri, broşuri etc.); - difuzare şi fişier general (expedierea documentaţiei sau a materialului publicitar); - secretariat (efectuarea lucrărilor de secretariat; înregistrarea corespondenţei şi repartizarea acesteia destinatarilor; instruirea şi coordonarea curierilor şi comisionarilor); - documentare (realizarea si administrarea unei baze de date pentru turismul din regiune; colectarea şi difuzarea de pliante şi liste de tarife pentru servicii turistice; întocmirea şi difuzarea pentru fiecare localitate de interes turistic pliante cu informaţiile necesare; procurarea de anuare, publicaţii şi orice alte informaţii editate de furnizorii de servicii; expedierea documentaţiei sau a materialului publicitar); - dezvoltare (elaborarea strategiilor de dezvoltare a serviciilor).

Regulamentul de Organizare si Funcţionare (ROF) ROF-ul este un instrument de organizare folosit pentru descrierea detaliata a structurii organizatorice a unei unităţi sau sistem economic, in vederea cunoaşterii si analizei sale aprofundate. De regula ROF este structurat in 2 subdiviziuni principale. Partea I – cuprinde:

- informare privind baza legala a construirii si funcţionării sistemului respectiv; - o succinta prezentare a obiectului de activitate; - organigrama generală; - organigrame parţiale ale principalelor componente ale organizării structurale (daca este necesar);

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ROMANIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

- prezentări detaliate ale principalelor caracteristici organizaţionale (obiective specifice sau individuale, sarcini, autoritate si responsabilităţi per ansamblul conducerii colective si individual).

Partea II – cuprinde: - descrierea in detaliu a funcţiilor, cu prezentarea obiectivelor si atribuţiilor funcţiilor de conducere.

Descrierea elementelor de organizare se face in succesiunea prevăzută in organigrama, cu o grupare

adecvata determinata de gradul de subordonare fata de nivelele ierarhice superioare

PRINCIPIUL GENERAL DE FUNCTIONARE AL UNUI CENTRU DE INFORMARE TURISTICA IN ROMANIA Un centru de informare turistica funcţionează mereu pe lângă o asociaţie neguvernamentală care implică autorităţi publice centrale, autorităţi publice locale si/ sau sector privat. Ideea de baza este aceea a unui “legislativ” care oferă principalele direcţii de dezvoltare ale unui centru (adunarea generala a membrilor unei asociaţii) si care este condus de un preşedinte, respectiv a unui “executiv” care pune in practica ceea ce hotărăşte adunarea generală a membrilor (centrul de informare) si care este condus de un director executiv - informaţii suplimentare la capitolul structura. OBIECTIVELE CENTRULUI DE INFORMARE TURISTICĂ Asigura informaţiile necesare pentru turiştii care vizitează zona; transmite informaţiile solicitate celor interesaţi; transmite toate informaţiile cu profil turistic touroperatorilor si agenţilor de turism. Organizează manifestări turistice cu scop promoţional (festivaluri, seri turistice etc). Asigură animaţia turistică necesară prin intermediul specialiştilor (scoli de schi, parapantă, înnot, drumeţie, călărie ( a nu se înţelege neapărat echitaţie, etc). Stabileşte contacte cu centre similare pentru promovarea in comun a unei regiuni turistice. OBSERVATIE: CENTRUL ASIGURA ABSOLUT TOATE INFORMATIILE CU CARACTER TURISTIC PRIVIND LOCALITATEA, REGIUNEA SAU TARA. ÎN ACEST SENS, CREEAZA TOATE BAZELE DE DATE NECESARE PENTRU A RASPUNDE SOLICITARILOR EXISTENTE. STRUCTURA. Toate centrele de acest tip sunt subordonate (incluse) in cadrul unei asociaţii profesionale (consorţiu). Din aceasta cauza exista o structura a asociaţiei si una a centrului. In situaţia României o mare parte dintre centre sunt in subordinea Consiliilor locale (in cadrul primăriei, in cadrul unei case de cultura, sau unei biblioteci (în cazul de faţă Bibliotecii Judeţene Botoşani, etc)

TIPURI DE CENTRE In funcţie de zona in care îşi desfăşoară activitatea, Centrele pot fi:

Locale: se ocupă doar de promovarea unei localităţi. Exista mici aşezări cu un număr mic de locuitori (sub 1000), dar care beneficiază de centre cu 3/5/7 angajaţi permanenţi. Zonale (judeţene, cantonale, departamentale). Sunt centre care acţionează la nivelul unei structuri administrative. In funcţie de tara respectiva sunt departamentale, regionale, cantonale si

se ocupa de promovarea zonei respective. Regionale. Sunt centrele care se organizează independent de structuri administrative. Scopul acestora este de a realiza o promovare mai susţinută pentru o anumită destinaţie, pe o anumita piaţă (centrele de pe Valea Prahovei din judeţul Prahova si Brasov). Naţionale.

FINANTARE Principalele surse de finanţare pentru un Centru sunt: fondurile guvernamentale (nu in sensul strict de bani – de exemplu, materiale promoţionale pentru derularea activităţii), fondurile de la autorităţi publice locale si autofinanţare. In principiu, autoritatea publică centrală asigură materialele promoţionale, autoritatea publica locală asigură cheltuielile administrative, iar centrul trebuie sa realizeze un venit

ROMANIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

minim de circa 10 procente din totalul bugetului de venituri si cheltuieli. În condiţiile de faţă punem un accent deosebit pe finanţarea şi autofinanţarea Centrului de informare turistică astfel încât activitatea respectivului centru să aibă un caracter sustenabil. Exemple de surse proprii de finanţare a activităţii:

Taxele de sejur (in unele situaţii valoarea totală a taxei trece direct la Centru). Cotizaţiile percepute de la membri ai asociaţiei; au caracter obligatoriu. Comisioane percepute de la agenţii economici, care beneficiază de turiştii trimişi de către Centru. Publicarea materialelor promoţionale (plata de către agenţii economici a paginilor de publicitate, s sponsorizari). Vânzarea unor materiale promoţionale. Fonduri provenite din organizarea unor manifestări turistice. Sponsorizări, donaţii, moşteniri.

Observaţie. Prin bugetul anual, toate cheltuielile administrative sunt asigurate de către Consiliul Local sau (prin intermediul Consiliului de Asociaţie). Prin bugetul anual, Adunarea Generala a Membrilor stabileşte o anumita structura a bugetului de venituri si cheltuieli care trebuie respectata.

Informaţii suplimentare pot fi obţinute de la domnul Constantin Agapi, manager proiect, telefon 0231/514712, fax

0231/515020, e-mail agapi.constantin@cjbotosani.ro

Contabil proiect, Neculai Sauciuc

ROMANIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

articol de presă CLASIFICARE ŞI AUTORIZARE ÎN DOMENIUL TURISMULUI RURAL.

INFORMAŢII OFERITE CA URMARE A IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI „CENTRU DE INFORMARE TURISTICĂ ŞI COOPERARE

TRANSFRONTALIERĂ” Botoşani, februarie 2008 Consiliul Judeţean Botoşani implementează, începând cu luna decembrie 2006, proiectul cu denumirea „Centru de informare turistică şi cooperare transfrontalieră”, în cadrul Programului de Vecinătate România – Ucraina 2004 – 2006, în parteneriat cu Biblioteca judeţeană Botoşani şi Asociaţia lucrătorilor din domeniul turistic al Regiunii Cernăuţi „Bucovina Turistică”. Unul din aspectele de importanţă deosebită pentru judeţul nostru îl reprezintă dezvoltarea turismului rural. După cum bine ştim, în judeţul Botoşani există o serie întreagă de localităţi care prezintă potenţial turistic. în care se poate practica turismul rural. În acest sens am putea enumera o serie de localităţi şi anume: Ipoteşti - Com. Mihai Eminescu, Vorona, Tudora, Văculeşti, Coşula, Copălău, Agafton - Curteşti, Suliţa, Vârfu Câmpului, George Enescu, Mihăileni, Suliţa, ş a m d. Dar turismul nu se poate practica la întâmplare; este nevoie de autorizare şi clasificare în acest domeniu. Aceste lucruri pot fi rezolvate cu relativă uşurinţă dacă sunt cunoscute următoarele aspecte: Clasificarea structurilor turistice este decisă de către Oficiul pentru Autorizare si Control in Turism, pornind de la Hotararea de Guvern 972/1998 referitoare la organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Turism. Aceasta este singura institutie care are dreptul să autorizeze firmele pentru a-si dezvolta activităti turistice.

În funcţie de nivelul de dotare şi de calitatea serviciilor oferite, pensiunile se pot clasifica pe categorii exprimate printr-un număr de margarete. Prin normele metodologice se stabilesc metodologia şi criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de alimentaţie publică din România. Aceste norme sunt obligatorii pentru toţi agenţii economici care deţin sau administrează structuri de primire turistice. Structurile de primire turistice din mediul rural, respectiv, pensiunile turistice şi agroturistice, se clasifică pe margarete (similar cu nr. de stele pentru mediul urban) după caracteristicele constructive, dotările şi calitatea serviciilor pe care le oferă, potrivit criteriilor prevăzute prin norme metodologice. Clasificarea are ca scop prioritar protecţia turiştilor, constituind o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort şi a ofertei de servicii. Clasificarea structurilor de primire turistică se face de către Oficiul de Autorizare şi Control în Turism (OACT) în baza Ordinului 61 /1999 modificat şi completat cu Ordinul 146 /2001. Pentru judeţele Moldovei, inclusiv pentru judeţul Botoşani este desemnat pentru a face clasificări, din partea Autorităţii Naţionale pentru Turism, domnul Albuţ Constantin Aurelian care are biroul în sediul Consiliului Judeţean Iaşi; puteţi apela telefonul dumnealui cu numărul: 0723/567853. Obţinerea Certificatului de clasificare nu este taxabilă. Desfăşurarea de activităţi turistice în structuri de primire neclasificate sau în structuri de primire cu certificate neavizate, cu viza expirată sau altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin anexa la certificatul de clasificare, constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. Pentru obţinerea certificatului de clasificare de către societăţi comerciale şi asociaţii familiale trebuie întocmită următoarea documentaţie:

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ROMANIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

cerere de eliberare a certificatului de clasificare; • copie certificat constatator de la registrul comerţului, din care să rezulte obiectul de activitate şi structura acţionariatului, în cazul persoanelor juridice; • certificat unic de înregistrare la Oficiul registrului comerţului, însoţit de anexele privind avizele/acordurile şi/sau autorizaţiile legale : - avizul P.S.I., sanitar, sanitar-veterinar, de mediu şi de protecţia muncii, după caz, pentru fiecare structură turistică ce face obiectul clasificării ; • autorizaţia emisă de primărie în temeiul Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent. • schiţa privind amplasarea şi adresa unităţii; • schiţa privind structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor, respectiv a spaţiilor de alimentaţie; • fişa privind încadrarea nominală a camerelor şi a spaţiilor de alimentaţie pe categorii de clasificare ; • avizul specific privind amplasamentul şi funcţionalitatea obiectivului, emis de Ministerul Transportului, Construcţiilor şi Turismului – Autoritatea Naţională pentru Turism, în cazul construcţiilor noi; • copie acte de calificare ale personalului pensiunii sau ale administratorului pensiunii (pentru persoanele juridice)

Este important ca viitorii proprietari ai unor pensiuni turistice sau agroturistice să facă distincţie între ceea ce înseamnă clasificarea unei locaţii turistice şi autorizaţia pentru desfăşurarea în mod independent a activităţii de turism. Prin clasificare Autoritatea Naţională pentru Turism certifică sau nu dacă o locaţie îndeplineşte criteriile minime necesare pentru funcţionare. Exemplu: suprafaţa camerelor, numărul de locuri, dotări interioare, respectiv mobilier adecvat, televizoare, frigeder, bucătării, apă curentă, apă caldă, încălzire, canalizare, îndeplinirea condiţiilor de igienă, existenţa unor produse alimentare din producţie proprie(în cazul pensiunilor agroturistice) etc., iar autorizatia se referă la dreptul de a parctica o activitate economică ca orice alt meseriaş: ceasornicar, dulgher, etc.(asta în cazul persoanelor fizice şi asociaţiilor familiale).

Legea 300/2004, publicată in Monitorul Oficial cu numărul 576 din data de 29 iunie 2004 prevede la art. 6 modalitatea de obţinere de la primăria localităţii unde cetăţeanul deţine spaţii pentru desfăşurarea activităţii de turism, a autorizaţiei pentru desfăşurarea de activităţi economice în mod independent, respectiv activităţi de turism rural, astfel:

a) cerere - tip; în cazul asociaţiei familiale trebuie să conţină semnăturile tuturor membrilor asociaţiei; b) rezervarea denumirii la oficiul registrului comerţului; c) certificatul de cazier fiscal al persoane solicitante, respectiv al fiecărui membru al asociaţiei familiale, în

original; d) copii de pe actele de identitate; e) în cazul desfăşurării activităţii în contextul dreptului de stabilire – actele din care să rezulte domiciliul sau

reşedinţa; f) certificatul medical pentru persoana fizică, respectiv pentru fiecare membru al asociaţiei familiale, prin care

se atestă că starea sănătăţii le permite desfăşurarea activităţii pentru care se solicită autorizaţia, eliberată de medicul de familie sau de o unitate sanitară

g) declaraţia tip pe propria răspundere că îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, protecţia mediului, protecţia muncii şi apărării împotriva incendiilor, reglementărilor specifice protecţiei consumatorului pentru activitatea desfăşurată, precum şi normele de calitate a produselor şi serviciilor puse pe piaţă;

Înregistrarea la oficiul registrului comerţului se face în baza documentelor transmise de primărie, potrivit Capit. III, art.16 din Legea 300/2004 cu modificările şi completările ulterioare (L. 378/2005 şi OUG 40/2006)

Numărul de ordine sub care este înmatriculată asociaţia familială şi anul înmatriculării vor fi menţionate pe toate actele pe care, eventual, le veţi emite. Acest tip de firmă nu necesită, neapărat, existenţa uni cont în bancă.

O altă problemă de care se lovesc viitorii proprietari ai locaţiilor turistice este legată de modul în care se desfăşoară o activitate de turism: cum îi contactăm pe viitorii turişti sau cum îi facem să ştie că existăm şi le putem oferi cele mai atrăgătoare facilităţi turistice, cum să ne comportăm faţă de turişti, cum îi primim, cum discutăm, comunicăm cu aceştia, ce le oferim, cum păstrăm relaţiile cu ei. Toate acestea vor putea fi urmărite începând cu luna

ROMANIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

martie 2008 pe site-ul Judeţului Botoşani, al Centrului de Informare Turistică sau al unor publicaţii locale care vor accepta să găzduiască astfel de informaţii.

Informaţii suplimentare pot fi obţinute de la domnul Constantin Agapi, manager proiect, telefon 0231/514712, fax

0231/515020, e-mail agapi.constantin@cjbotosani.ro

Texte culese şi adaptate de către, Contabil proiect, Neculai Sauciuc

ROMANIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

articol de presă IMPORTANŢA CUNOAŞTERII ECOTURIMULUI. TEMĂ TRATATĂ CA URMARE A IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI „CENTRU DE INFORMARE TURISTICĂ ŞI

COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ”

Botoşani, februarie 2008 Consiliul Judeţean Botoşani implementează, începând cu luna decembrie 2006, proiectul cu denumirea „Centru de informare turistică şi cooperare transfrontalieră”, în cadrul Programului de Vecinătate România – Ucraina 2004 – 2006, în parteneriat cu Biblioteca judeţeană Botoşani şi Asociaţia lucrătorilor din domeniul turistic al Regiunii Cernăuţi „Bucovina Turistică”. În cadrul acestui proiect s-a pus accent atât la instruire cât şi în cadrul atelierelor de lucru, pe latura de Ecoturism. Protejarea şi conservarea resurselor naturii trebuie să fie o preocupare permanentă atât a proprietarilor pensiunilor turistice şi agroturistice, a autorităţilor locale, a turiştilor şi populaţiei. În acest sens o importanţă deosebită o are şi educarea tineretului în ceea ce priveşte ecoturismul. Cu toate că aceste probleme(generalităţi) au fost atinse şi în articolele precedente am găsit de cuviinţă să insistăm pe latura ecoturismului şi încercăm să-i scoatem în evidenţă următoarele aspecte: Ecoturismul reprezintă forma de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea si aprecierea naturii, a tradiţiilor locale legate de natură si care trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:

• sa contribuie la conservarea si protejarea naturii; • sa folosească resursele umane locale; • sa aibă caracter educativ, sa cultive respectul pentru natură – conştientizarea turiştilor si a comunităţilor

locale; • sa aibă impact negativ minim asupra mediului natural si socio-cultural.

Pentru aceasta trebuie realizate următoarele obiective: • promovarea conceptului si a principiilor ecoturismului la nivel local, regional si naţional; • promovarea ecoturismului ca instrument de conservare a naturii; • promovarea valorilor naturale si tradiţionale ce respecta natura, ca atracţii ecoturistice si păstrarea acestor

valori; • implicarea comunităţilor locale în dezvoltarea infrastructurii si serviciilor ecoturistice; • promovarea ecoturismului ca instrument prin care populaţiile locale realizează venituri; • încurajarea folosirii resurselor locale de către ofertanţii de produse ecoturistice; • crearea si menţinerea unui sistem de servicii de calitate în ecoturism; • crearea si implementarea unui sistem de certificare în ecoturism.

Ultima modă a turismului la nivel internaţional este cel ecologic, foarte apreciat de toţi cei care iubesc natura. Delta Dunării şi populaţiile de urşi, lupi şi râşi din pădurile ţării noastre sunt numai câteva dintre obiectivele ce trebuie incluse în imaginea României peste hotare. Iată părerea autorizată a lui Andrei Blumer, preşedintele Asociaţiei de Ecoturism din România: “Pe piaţa europeană de turism, România are în primul rând natură... După părerea noastră, România are cel mai mare potenţial ecoturistic din Europa. Avem câteva elemente de imagine unice. Vorbim aici de natura

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ROMANIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

nealterată încă ireversibil şi de viaţa satului de zi cu zi, dar şi de elemente specifice precum Delta Dunării şi, de asemenea, peste o treime din populaţia de carnivore din Europa, adică lupi, urşi şi râşi care, cel puţin pentru Europa de Vest, reprezintă garanţia existenţei unui ecosistem natural sănătos. Desigur, ne mândrim încă cu ecosisteme valoroase în România, dar pentru cât timp? La nivel teoretic suntem foarte buni, dar atunci când este vorba de probleme practice stăm destul de rău. Aceste lucruri trebuie conştientizate. Pădurea, element al avuţiei naţionale continuă să fie defrişată într-un ritm mai mare decât se poate reface( aici trebuie avut în vedre şi elementul infracţional, respectiv furtul, tăierea abuzivă sau ilegală a copacilor), împăduririle efectuate sunt insuficiente. Nu mai vedem campanii de sădire a pomilor. Primăvara ar trebui să fie o adevărată emulaţie în acest sens. Autorităţile locale, direcţiile silvice, populaţia, tineretul ar trebui să participe într-un mod responsabil, bine gândit la campaniile de plantare a pomilor, împăduririlor. Sunt multe terenuri în pantă, degradate, supuse eroziunii – terenuri care nu au nici un fel de folosinţă. Pe aceste suprafeţe se pot planta arbori în scopul de a fi împădurite. Un alt aspect important legat de ecoturism este acela al deşeurilor. Ce fel de oameni pot fi aceia care se deplasează, în timpul sezonului, în cele mai frumoase locuri din ţară, la munte, la mare, în zonele împădurite, la marginea lacurilor sau de-a lungul unor izvoare şi care la plecare lasă în urma lor o sumedenie de deşeuri pe care le împrăştie vântul pe suprafeţe mai întinse? Acest lucru poate fi considerat ca o impietate adusă mamei Natura. In orice caz, pe majoritatea dintre noi ne încearcă un sentiment de revoltă şi de dispreţ. Cu toate acestea nu putem sta cu mâinile în sân. Dacă asemenea persoane care pângăresc natura nu revin la sentimente mai bune învăţând măcar să o respecte, atunci se impun aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţia în vigoare. Şi nu numai atât, fiecare dintre noi trebuie să luăm atitudine, să ducem muncă de educaţie în sensul de a nu polua, de a nu aduce sub nici o formă stricăciuni, daune naturii în mijlocul căreia trăim. De aceea este necesar ca educaţia ecologică să pornească din şcoli pentru ca tinerii să fie pregătiţi să respecte şi să iubească natura în mijlocul căreia trăim. Spunem natura în mijlocul căreia trăim deoarece şi în oraşe şi în orice altă localitate, trăim tot sub imperiul naturii. În viaţa de zi cu zi trebuie să învăţăm să nu poluăm mediul: apa, aerul, pământul. Problemele sunt foarte complexe şi de aceea trebuie făcută o educaţie permanentă pentru conştientizarea tuturor categoriilor sociale. În judeţul Botoşani s-au înregistrat în mediul rural multe cazuri de infestare a apei din fântâni cu nitriţii ajunşi din apele freatice. Nu este greu de dedus cum au ajuns nitriţii în apa freatică. Îngrăşămintele chimice pe bază de azot folosite în exces pentru fertilizarea terenurilor agricole. Primele victime ale unei atari situaţii sunt bătrânii şi copii, mai ales sugarii. Iată o lipsă de educaţie a celor ce folosesc îngrăşămintele chimice, dar şi unul din multiplele exemple ce s-ar putea enumera în legătură cu prejudiciile aduse naturii, dar şi fiinţei umane. De aceea considerăm necesar să facem cât mai bine cunoscut conceptul ecologic în scopul de a proteja natura şi de a ne proteja pe noi înşine. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de la domnul Constantin Agapi, manager proiect, telefon 0231/514712, fax

0231/515020, e-mail agapi.constantin@cjbotosani.ro

Texte culese şi prelucrate de Contabil proiect, Neculai Sauciuc

ROMANIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

articol de presă EXPOZIŢIE TURISTICĂ ORGANIZATĂ CA URMARE A IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI „CENTRU DE INFORMARE TURISTICĂ ŞI COOPERARE

TRANSFRONTALIERĂ” Botoşani, februarie 2008 Consiliul Judeţean Botoşani implementează, începând cu luna decembrie 2006, proiectul cu denumirea „Centru de informare turistică şi cooperare transfrontalieră”, în cadrul Programului de Vecinătate România – Ucraina 2004 – 2006, în parteneriat cu Biblioteca judeţeană Botoşani şi Asociaţia lucrătorilor din domeniul turistic al Regiunii Cernăuţi „Bucovina Turistică”. Acest proiect, printre alte activităţi, a prevăzut şi o expoziţie de produse turistice specifice judeţului Botoşani şi Regiunii Cernăuţi - Ucraina În acest context, Consiliul Judeţean Botoşani a organizat în holul Muzeului judeţean de Istorie, cu sprijinul acestei instituţii, o expoziţie de produse turistice, expoziţie care să fie reprezentativă pentru zona eligibilă a proiectului. Produsele respective poartă marca Kutty şi se înscrie ca un arc peste timp al celei mai cunoscute culturi din partea de nord-est a teritoriului României, mai precis din partea de nord a Moldovei. Olăritul, căci despre asta este vorba, reprezintă un vechi meşteşug, datând încă din neolitic şi a rămas peste timp unul din dovezile palpabile de vieţuire şi continuitate pe un areal, un teritoriu destul de vast a unei civilizaţii ( adică a strămoşilor noştri).

Mai târziu, în evul mediu, aria de răspândire şi de influenţă a culturii Bizantine a marcat creaţia şi tradiţia populară locală. Decorul, pe această ceramică, este realizat in tehnica zgrafitto, bogat în ornamente cu figuri omeneşti, animale, etc, fiind colorate în galben, verde şi maron pe un fundal alb-gălbui. Vorbind la timpul prezent, persoana care dovedeşte şi care pune mult suflet în creaţiile sale este doamna Sonia Iacinschi care a înţeles, a studiat şi a pus în practică cu o măiestrie artistică de invidiat, elementele, trăsăturile, caracteristicile culturii Cucuteni. Centru de olărit din Botoşani execută ceramică de tip Kuty, specifică zonei Moldovei, cu eforturi deosebite, având în vedere costurile ridicate precum şi alte dificultăţi legate de spaţiul de producţie. Cu toate acestea producătorii, artiştii, creatorii acestui tip de ceramică fac tot posibilul să participe la târgurile, expoziţiile de profil, atât din ţară cât şi din străinătate, reprezentând cu succes atât judeţul Botoşani cât şi România. Ceramica creată de acest Centru de olărit poate fi regăsită în unele muzee de etnografie dar şi in micile expoziţii ale unor instituţii de cultură şi artă. Am considerat de bun augur ca produsele turistice care se bucură de recunoaştere la târgurile şi expoziţiile internaţionale, să se constituie şi într-o expoziţie de succes la Botoşani, expoziţie organizată, aşa după cum am arătat mai sus, în holul Muzeului Judeţean de Istorie începând cu luna octombrie 2007, expoziţie care a continuat şi în luna ianuarie 2008. Această expoziţie a fost vizitată de numeroşi tineri, elevi ai Şcolii de Cooperaţie, ai Liceului de Artă, ai altor licee şi şcoli din judeţul Botoşani. Toţi aceşti tineri au beneficiat de expunerile de specialitate ale doamnei Sonia Iacinschi. Tot în holul muzeului au fost expuse în partea opusă standului cu produse turistice moderne, „produse” ale culturii Cucuteni ce au o vechime mai mare de 2500 ani, exponate de o valoare inestimabilă care pun în evidenţă, cu multă pregnanţă, mărturia existenţei unei civilizaţii care stârneşte interes şi admiraţie nu numai din partea cunoscătorilor avizaţi ci şi din partea turiştilor, elevilor, a unui public larg.

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ROMANIA

JUDEŢUL BOTOŞANI – CONSILIUL JUDEŢEAN

Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări. Statele Membre au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele de dincolo de graniţele ei.

GUVERNUL ROMÂNIEI

Pentru a se face o paralelă între ceea ce reprezintă vechea cultură Cucuteni, ultima mare cultură cu ceramică pictată din Europa şi ceea ce reprezintă modernismul în obiectele de artă ale noii culturi, doamnele muzeograf Steliana Băltuţă şi Maria Diaconescu au pus în evidenţă, cu harul cercetătorului, al istoricului de artă, trăsăturile, valoarea artistică ale celor două culturi. Printre multe altele a fost pus în evidenţă faptul că ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, având ca trăsătură decorul în spirală, cu numeroase variante şi combinaţii. S-a „profitat” de această expoziţie, de aşa manieră, încât să li se insufle elevilor ce provin de la şcolile de artă, dragoste, dorinţa de a lucra, de face practică în atelierele de creaţie ale doamnei Sonia Iacinschi pentru ca tradiţia culturală din acest domeniu să nu se piardă, să aibă noi adepţi care să continue pe acest făgaş, iar produsele turistice de acest gen să se găsească în continuare pe piaţa turistică a judeţului Botoşani. Tot în cadrul acestei expoziţii Fundaţia Estuar – Botoşani a fost prezentă cu o serie de produse turistice de o remarcabilă valoare: pictură religioasă, goblenuri, împletituri, ţesături, etc, produse care au fost create de membri activi ai fundaţiei scoţând în evidenţă talentul de necontestat al acestor persoane îndrăgostite de artă. Din Regiunea Cernăuţi – Ucraina, au fost expuse fotografii ale produselor turistice specifice acestei zone. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de la domnul Constantin Agapi, manager proiect, telefon 0231/514712, fax

0231/515020, e-mail agapi.constantin@cjbotosani.ro

Contabil proiect, Neculai Sauciuc