Tulburarea socială de anxietateConform ghidului N.I.C.E, tulburarea socială de anxietate “se referă la frica persistentă

sau anxietatea despre una sau mai multe situații sociale sau performața care este dispropoționată în raport cu amenințarea reală pe care o reprezintă situația”. Mai exact situațiile în care apare această anxietate se referă la întâlnirea unor persoane noi, la vorbitul în public, vorbirea cu persoane autoritare dar și alte forme de expunere socială.

Terapia pe care am ales-o pentru tratarea acestei tulburări este Terapia Cognitiv Comportamentală (CBT), creată special pentru tratarea acestei tulburări, mai exact terapia bazată pe modelul lui Clark și Wells (1995).

Conform lui Daniel David & Guy K. Motgomery putem face o ierarhizare a intervenților psihologice bazate pe știință, mai exact acestea pot fi împărțite pe nouă categorii. Modelul lui Clark și Wells poate fi încadrat în prima categorie care cuprinde (psiho)terapiile bazate pe date empirice. Face parte din această categorie deoarece are la baza sa o teorie bine susținută științific, mai exact studiile conduse de autori pentru a putea testa și implementa această teorie, având și un pachet terapeutic științific deoarece este derivat din teoria bazată pe date empirice și are la baza lui studii experimentale eficiente. Un astfel de studiu este A cognitive model of social phobia (D. Clarck & A. Well, 1995) dar și Social phobia: The role of in-situation safety behaviors in maintaining anxiety and negative beliefs (A. Clarck& A. Well, 1996). De asemenea știm că pentru a putea fi validă o teorie științifică este necesar ca cel puțin doi autori diferiți să o demonstreze. În acest caz s-a încercat chiar aplicarea acestei teorii și copiilor cu vârsta între 11-14 ani, ceea ce a dus la o reconfirmare a acestei teorii. Articolul care demonstrează acest lucru se numește “Can Clark and Wells’ (1995) model of Social Phobia be Applied to Young People?” , articol care a condus la o accentuare a validității științifice a acestui model. De asemenea numeroase studii citează această teorie datorită eficacității acestea. Printre studiile care fac acest lucru se numără Social   anxiety   and self-impression: cognitive preparation enhances the beneficial effects of video feedback following a stressful social task, How do I appear to others? Social anxiety and processing of the observable self etc, W Mansell, DM Clark - Behaviour research and therapy, 1999 - Elsevier

În concluzie, Terapia Cognitiv Comportamentală este dovedită științific și eficientă pentru această tulburare, atât prin cele scrise mai sus cât și datorită recunoașterii acestei terapii în ghidurile N.I.C.E, fiind prima terapie recomandată în cazul diagnosticării cu această tulburare, ghiduri construite pentru îmbunătățirii sănătății și grijii sociale.