tulbaf

8/10/2019 tulbaf

http://slidepdf.com/reader/full/tulbaf 1/62

Categorie- dimensiune-comorbiditate Spectrul tulburarilor psihice are la baza o gandire categoriala care concepe boala-tulb. psihica ca aparand si evoluand prin episoade psihopatologice. Se accepta insa acum si o perspectiva dimensionala, in sensul ca unele tulburarirecunoscute initial ca avand o individualitate clinica sunt grupate in clase patologice

mai mari, la care se identifica elemente comune, astfel incat se constituie in “spectrulmaladiv”. Conceptul de “spectru maladiv” este important, deoarece in conditiile in carecoexista doua tulburari psihice ce sunt considerate ca facand parte din acelasi spectru,atunci nu se vorbeste de comorbiditate/ iar daca nu fac parte atunci vorbim decomorbiditati.

Anxietate/ epresie /!uforie

"ulburare de anxietate/ "ulburare de dispozitie

Tulburarile de anxietate#$."ulburare de panica cu /fara agorafobie%. agorafobie fara asocierea tulb.de panica&. fobie sociala'. fobie simpla(. tulburare obsesiv- compulsiva). tulburare de anxietate generalizata*. tulburare acuta de stres+. tulburare posttraumatica de stres

Tulburare de dispozitie:$.tulburare unipolara%.tulburare bipolara

"ulburarea unipolara#$.!pisod depresiv maor %."ulburare depresiva recurenta&.istimia

"ulburarea bipolara#$.tulburare afectiva bipolara %.tulburare afectiva bipolara , ,...&.ciclotimia

Tulburarile de adaptare:

8/10/2019 tulbaf


!S !0!S1/ !S 2A3ACA4/ !S 25"

"ulbur6rile dispozi7iei

"ulbur6rile dispozi7iei sunt denumite astfel deoarece una dintre cele

mai importante caracteristici ale lor este anormalitatea dispozi7iei.4a ora actual6 acest termen este restr8ns la tulbur6rile in care

dispozi7ia este fie depresiv6, fie exaltat69 :n trecut, unii autori includeau sist6rile de anxietate in cadrul tulbur6rilor dispozi7iei.

!xperien7a normal6 a individului include ;i tr6irea st6rii de nefericire,triste7e ca urmare a unor evenimente adverse. e asemenea simptomulreprezentat de dispozi7ia depresiv6/ maniacal6 este o component6 a multorsindroame psihiatrice ;i adesea :n boli fizice certe, de exemplu :n infec7ii,cum este cazul hepatitei sau :n diverse boli neurologice.

n continuare vom aborda sindroamele cunoscute sub denumirea detulbur6ri afective/ tulbur6ri ale dispozi7iei, :n care tr6s6tura caracteristic6este modificarea dispozi7iei.

entru aceasta vom face o trecere in revista a diferen7elor dintreconceptul de “dispozi7ie” ;i cel de “afect”.Dispozitie- afect Afectivitatea este o reac7ie a personalit67ii, un mod de sim7ire ;i de ac7iune

care ne orienteaz6 spre un anumit obiect sau ne :ndep6rteaz6 de el. <n acest sens, pe

l8ng6 func7ia de reflectare subiectiv6 a realit67ii ;i a rela7iilor interpersonale, afectivitatea

mai are ;i o func7ie de orientare .rin intermediul tr6irilor emo7ional-afective nu se reflect6 realitatea

obiectiv6 ci doar rela7iile subiective ce se stabilesc pe baza instinctelor, tendin7elor ;i

intereselor dintre noi ;i aceast6 realitate. 0ealizarea sau nerealizarea dorin7elor va fi

acompaniat6 pentru o perioad6 de timp de o tr6ire afectiv6 de intensitate diferit6 ce se

poate stabili la o distan76 oarecare intre cei doi poli ai vie7ii emo7ionale# bucurie = triste7e,

pl6cut = nepl6cut, simpatic = antipatic, iubire = ur6, agreabil = dezagreabil, atrac7ie =

repulsie. Astfel, se poate spune c6 orice reflectare :n con;tiin7a noastr6 a realit67ii externe

sau interne este corelat6 ;i colorat6 afectiv. !mo7iile pl6cute ;i agreabile care ne dau o

stare de mul7umire ;i de satisfac7ie psihosomatic6 tindem s6 le prelungim pentru c6 :n

mod aparent le tr6im cu senza7ia c6 ele trec foarte repede :n compara7ie cu cele nepl6cute

;i dezagreabile care ni se par extrem de lungi ;i pe care dorim s6 le estomp6m ;i s6 le

8/10/2019 tulbaf


:nl6tur6m c8t mai repede, ceea ce demonstreaz6 perceperea subiectiv6 a scurgerii

timpului tr6irilor emo7ional- afective .

"r6irile emo7ional-afective trimit :n mod permanent “iradia7ii” :n sfera

somatic6, iradia7ii care contribuie la instalarea unui “comportanent emo7ional” cu o

exprimare adecvat6 intensit67ii ;i duratei stimulilor afectogeni. e l8ng6 faptul c6

sunt determinate de o st8ns6 corela7ie dintre intensitatea ;i durata stimulilor pl6cu7i sau

nepl6cu7i ;i tr6s6turile personalit67ii, tr6irile emo7ional afective, mai sunt influien7ate,

:n desf6;urarea lor ;i de experien7a anterioar6 , educa7ie, cultur6, preocup6ri ;i starea

psihosomatic6 de moment a subiectului. Aceste aspecte, cu o str8ns6 corela7ie :ntre ele,

ne dau posibilitatea s6 :n7elegem dac6 r6spunsurile emo7ionale ale unui individ fa76

de acela;i stimul pot fi diferite de la o perioad6 de timp la alta.

<n func7ie de intensitate, durat6 ;i complexitatea lor, prezent6m :ncontinuare diferentele dintre dispozitie si afect.

A.-dispoziţia specifică omului se caracterizeaz6 printr-o tr6ire afectiv6

agreabil6 sau dezagreabil6, pl6cut6 sau nepl6cut6, de durat6 mai mult sau mai pu7in

:ndelungat6 ;i de intensiate u;oar6 sau medie fiind rezultanta tr6irilor afective

elementare de origine senzorial6, cenestezic6 ;i psihic6, ;i totu;i, de;i nu are leg6turi

:n mod direct ca un obiect anume, ea are str8nse leg6turi cu mediul ambiant, s6n6tatea

;i echilibrul neuro-endocrin al individului. ispozi7ia bun6 sau rea, pe l8ng6 faptul c6reflect6 starea de s6n6tate ;i unitatea organismului cu mediul, influen7eaz6 :n acela;i

timp at8t conduita comportamental6 c8t ;i reflectarea subiectiv6 a realit67ii :n con;tiin7a

noastr6.

B.-Afectele sunt caracterizate prin tr6iri emo7ionale de :nalt6

intensitate, relativ cu o evolu7ie scurt6 dar, de obicei cu o instalare brusc6 ;i o

desf6;urare imperioas6. Afectele sunt adev6rate explozii afective acompaniate at8t de

:ngusarea c8mpului con;tiin7ei c8t ;i de intense deregl6ri neuro-vegetative >tremur6turi,

transpira7ii, congestie sau paliditate, tulbur6ri circulatorii, respiratorii, digestive ;i chiar

sfincteriene, motorii# excia7ie sau inhibi7ie cu hipertonii sau hipotonii musculare?. up6

modul de desf6;urare ele se pot dihotomiza :n# fiziologice ;i patologice .

Afectele fiziologice se caracterizeaz6 prin faptul c6 ele nu sunt

acompaniate de :ngustarea excesiv6 a c8mpului con;tiin7ei :n a;a fel :nc8t subiectul

8/10/2019 tulbaf


s6 nu-;i poat6 controla ;i s6p8nii tendin7ele ;i pulsiunile sale. Aceste afecte

controlate, st6p8nite ;i ustificate :n desf6;urarea lor se :nt8lnesc la oamenii s6n6to;i.

Afectele patologice, mai frecvent de tip exploziv, sunt dublate de

:ngustarea c8mpului con;tiin7ei, situa7ii :n care nu se poate realiza o desf6;urare

controlat6 de analiz6 ;i sintez6, iar tendin7ele impulsive se desf6;oar6 :n mod automat

sau semi-automat. e regul6 afectele au o desf6;urare de scurt6 durat6, iar dup6

terminarea lor subiectul poate prezenta o amnezie par7ial6 asupra faptelor petrecute. <n

cadrul afectelor patologice se pot comite acte de agresiune, distrugeri de bunuri

materiale ,;i chiar de autoagresivitate ;i acte autolitice. Acest tip de afect se

:nt8lne;te mai frecvent la epileptici, personalit67i dizarmonic structurate, impulsivi ;i

histrionii, alcoolici ;i la cei cu devia7ii comportamentale.

<n cadrul afectelor putem :ncadra rela7iile “scurt-circuitate”care seexteriorizea6 prin comiterea unor acte semiautomate ;i impulsive, desf6;urate sub

imperiul unei puternice :nc6rc6turi emo7ional-stresante. e multe ori aceste reac7ii

impulsiv-afective, cu toate c6 dau impresia unui fapt logic ;i ra7ional ordonat, se

desf6;oar6 :ntr-un mod cu totul rupt de restul personalit67ii. e altfel, :n reac7ia de scurt-

circuit ;i :n “criza pasional6” ne afl6m :n fa7a unor cazuri particulare la care :nt8lnim

at8t factori de teren >emotivitate, impulsivitate, dizarmonie ;i dezechilibre psihice? c8t

;i unele :mpreur6ri favorizante sau declan;atoare >provocare, consum de alcool sau altedroguri?. <n general, afectele patologice, indiferent de forma lor de desf6;urare, constituie

fenomene destul de importante :n expertiza psihiatrico-legal6 cu privire la

resposabilitatea individului. eci afectele au efecte dezorganizatoare asupra

comportamentului put8nd genera ac7iuni imprevizibile.

@enomenul emo7ional al afectului :l tr6im ca pe o tensiune ridicat6 care

cere o desc6rcare brusc6 ;i furtunoas6. !nervarea puternic6 aduce cu sine impulsul de a

sparge, a distruge sau de a bate pe cineva9 la o mare bucurie apare dorin7a de a c8nta, de

a dansa, de a striga etc.9 la fric6 tendin7a de a fugi, de a striga dup6 autor etc. e

asemenea, :n cazul :n care din motive variate nu se poate realiza desc6rcarea tensiunii

afectogene efectul se poate deplasa ;i desf6;ura :n mod exploziv asupra unui excitant

:nt8mpl6tor9 la fel de bine el poate iradia ;i asupra altor persoane sau obiecte care nu au

nimic comun cu starea lor, sau au doar leg6turi :nt8mpl6toare> ur8m institu7ia :n care am

8/10/2019 tulbaf


fost umili7i, pedepsi7i , etc.?. 3u trebuie negliat nici faptul c6 acumularea tensiunii

afectogene poate r6bufni la un stimul cu totul ne8nsemnat > care ar constitui a;a zis6

pic6tura necesar6 pentru a v6rsa paharul ? .

DISPOZIŢIILE – stări afective de intensitate medie care colorează, pe o scurtă

sau lungă perioadă de timp, reflectarea realitaii, precum !i intreagă conduită"

Dispoziia este starea de fond pe care se desfă!oară evenimentele" Dispoziia

spre deose#ire de emoii si sentimente, poate să nu ai#ă o orientare precisă

$#ine dispus – totul %i provoacă plăcere, rău dispus – vrea să&!i verse necazul,

caută cearta'"

()E*+ELE – sunt iz#ucniri foarte puternice, dar de scurtă durată $e" frica&-groaza, mirarea&-uimirea'" .n afecte, rolul in/i#itor al scoartei cere#rale estemai scăzut, scade controlul asupra constiinei, omul comite fapte pe care apoi le

regretă – nu confera iresponsa#ilitate0

rocesele afective sunt fenomene complexe, caracterizate prinmodific6ri organice extinse, printr-o conduit6 :nso7it6 de expresii emo7ionale;i printr-o tr6ire subiectiv6.

nii psihiatrii sunt mai interesa7i :n biologia, al7ii :n semnifica7ia psihologic6 dar to7i au drept scop maor :n7elegerea pacien7ilor lor.Afectivitatea perceput6 ca sentimente, emo7ii, agita7ie, ;i manifestat6 :ncon;tiin76, comportament ;i rela7ionare :n familie ;i societate, reprezint6

nucleul distinctiv al psihiatriei. "eoriile evolu7ioniste ne aut6 s6 :n7elegemaceasta. Abilitatea de :n7elegere a afectului printr-o modalitate biologic6> lafel ;i social6 ;i psihologic6? at8t :n s6n6tate c8t ;i :n boal6 este ceea cedistinge aceast6 specialitate de celelalte discipline :nrudite, cum sunt

psihologia cognitiv6 ;i comportamental6 ;i asisten7a social6. eoarece la ora actual6 nu exist6 marBeri biologici patognomonici

pentru maoritatea psihopatologiei, fenomenologia r6m8ne de o importan76decisiv6 :n dezvoltarea ;tiin7ific6 a psihiatriei. Succesul interna7ional pe carel-au avut sistemele diagnostice actuale din psihiatrie >S2-1 "0 si C-$? s-a bazat pe fenomenologie ;i reprezint6 o dovad6 a importan7ei

deosebite pe care o dau cercetatorii ;i clinicienii expresiei simptomatice atulbur6rilor, indiferent :n ce col7 al lumii.

2anifest6ri clinice

"ulburarea afectiv6 bipolar6 este denumirea actual6 a unei bolicunoscut6 :n trecut sub numele de psihoza maniaco- depresiv69 aceasta face

8/10/2019 tulbaf


parte din psihozele hipertimice, spre deosebire de schizofrenie, care eraconsiderata psihoza hipotimic6.

n viziunea anterioar6 boala era descris6 prin cele doua fe7e# o fa76r8de, o fa76 pl8nge.

escrierea episodului depresiv #n sindrom :n care exist6 triada#$. dispozi7ie depresiv6,%. lentoarea

p8n6 la inhibi7ia proceselor cognitive, &.lentoare p8n6 la inhibi7ia activit67iimotorii. acientul este trist, pl8nge> faciesul depresiv, omega melancolic?,uneori iritabil, incapabil de a se bucura de lucruri care alt6 dat6 i-ar fi f6cut

pl6cere> anhedonia?. rezint6 dificult67i de concentrare a aten7iei,hipomnezie de fixare ;i de evocare, bradipsihie eviden7iat6 prin bradilalie,hipo- sau hiperestezie senzorial6 >la zgomote, lumina?. acientul petrece

mult timp :n pat, uneori fiindu-i dificil s6 :ndeplineasc6 cerin7ele minime deauto:ngriire. Alteori pacientul poate fii agitat, nelini;tit, :;i freac6 m8inile,capacitatea de func7ionare r6m8n8nd :n continuare mult sc6zut6.

Acestei triade i se asociaz6 simptomele somato-vegetative, lipsaapetitului, insomnia, acuzele somatice, frecvent cefaleea> senzatie de“ap6sare, str8nsoare”?. Con7inutul g8ndirii persoanelor :n episod depresivcuprinde idei cu tematica descris6 de triada lui DecB# dezn6dede legat6 deviitor, trecutul :nc6rcat de vinova7ie ;i de regrete, scotomizare negativ6,

prezentul dominat de singur6tate, lipsuri, s6r6cie, ruin6, inutilitate,

incapacitate de a-;i rezolva problemele. acientul este orientat spre trecut,trecut pe care pacientul :l vede :nc6rcat doar de evenimentenegative> scotomizarea negativ6?, bloc8nd toate amintirile pl6cute dinc8mpul con;tien7ei.

deile depresive pot prezenta tematic6 hipocondriac6, de vinova7ie,culpabilitate, de inutilitate. acientul poate considera c6 sufer6 de o boal6incurabil6 >SA, cancer? pe care medicii nu reu;esc s6 o identifice ,solicit6 numeroase investiga7ii ;i tratamente de la medici de diferitespecialita7i. <n acela;i timp, paradoxal, pacientul poate avea idei deinutilitate, dezn6dede, vinov67ie, convingerea c6 este vinovat pentru toate

relele din via7a lui ;i a celor apropia7i, c6 viitorul nu-i rezerv6 dec8tcontinuarea suferin7ei9 consecutiv acestora pacientul aunge la convingereac6 nu mai merit6 s6 traiasc6 ;i c6 mai bine ar muri, c6 merit6 s6 moar69

pentru tot ceea ce a comis :n cursul vie7ii, mai bine s-ar omor:. <n acest modse poate explica de ce pacientul aunge s6 se investigheze la diferi7i mediciiar apoi, :n scurt timp s6 comit6 suicidul.

8/10/2019 tulbaf


escrierea episodului maniacaln sindrom ce respect6 triada invers6 episodului depresiv, :n care

dispozi7ia este exaltat6, euforic6, procesele psihice sunt alerte, rapide siactivitatea este exagerat6, aung8nd p8n6 la agita7ie marcat6 psihomotorie.acientul este vesel, binedispus, ovial, plin de ini7iativ6, spontaneitate, cudificult67i de concentrare a aten7iei prin distractibilitatea aten7iei, cu tulbur6riale memoriei prin dificult67ile de fixare, tahipsihie, aung8nd p8n6 la fuga deidei ;i salata de cuvinte. acientul este plin de ini7iativ6, proiecte, :ncepemultiple activit67i pe care :n hipomanie le finalizeaz6, :n schimb, :n manienu mai este interesat s6 le duc6 la bun sf8r;it, uit6, aten7ia :i este distras6 dediferi7i al7i stimuli noi, aung8nd p8n6 la o stare de agita7ie extrem6.

<nso7ind aceast6 triad6 elementele somato- vegetative pot reprezentasemnale de alarm6, persoana solicit8nd aten7ia medicului pentru nevoiasc6zut6 de somn, pentru inapen7a sau din contr6 apetitul alimentar exagerat,

dezinhibi7ia pulsional6, cu manifest6ri frecvente cardiovasculare>hipo/hipertensiune, tahicardie/ bradicardie? pentru care solicit6 aten7iamedicilor de diferite specialit67i. Consumul de alcool sau diferite altedroguri :nso7esc frecvent episodul maniacal, cheltuirea exagerat6 a banilor ,activit67ile cu risc crescut pot masca simptomatologia afectiv6, cauza,nepermi78nd instituirea unui tratament adecvat. dea7ia prezint6 tematica degrandoare, megalomania, pacientul av8nd convingerea c6 de7ine puteri ,calit67i deosebite, are rela7ii suspuse, de7ine sume uria;e de bani sau alteresurse nesf8r;ite. acientul este orientat spre prezent, >tr6ie;te clipa, acum ;i

aici?. entru pacient trecutul nu exist6 iar viitorul va fii oricum minunat, caurmare lipsa lui de grii pentru ziua de m8ine, pentru viitor, actele salenes6buite, riscanteE sofatul cu viteza, relatii sexuale neproteate cu persoanenecunoscute....? , actele de caritate :n care-;i d6ruie tot chiar unor persoanestr6ine pe care le consider6 nevoia;e..

Abord6ri clasificatorii contemporane

Clasificarea nosologic6 actual6 C-$ si S2-1 "0 utilizeaz6termenii de “"ulburare afectiv6 bipolar6 episod actual depresiv, maniacal,

mixt cu sau far6 siptome psihotice, cu sau f6r6 simptome catatonice, cu sauf6r6 pattern sezonier”.

istinc7ia unipolar- bipolar .

Clasificare actuala a tulbur6rilor dispozi7iei

8/10/2019 tulbaf


ntr-o perioad6 scurt6 de $% ani, :n mod independent, Farl 4eonhard:n $E(*, Gules Angst :n $E)) , Carlo erris :n $E)) ;i Heorge IinoBur,aula ClaJton ;i "heodore 0eich :n $E)) lucr8nd :n dou6 continente ;i :n

patru 76ri diferite au f6cut propunerea de a se considera tulbur6rile depresivene:nso7ite de episoade maniacale sau hipomaniacale >depresia unipolar6? cafiind distincte de episoadele depresive cu debut la v8rste timpurii sialtern8nd cu episoade maniacale sau hipomaniacale >tulburarea bipolar6?.

iferen7a semnificativ6 dintre cele dou6 subtipuri afective estereprezentat6 de :nc6rc6tura familial6 mai mare pentru tulbur6ri aledispozi7iei :n special pentru tulbur6ri bipolare printre apar7in6torii

persoanelor cu bipolaritate.iferen7a semnificativ6 :ntre tulburarea afectiv6 unipolar6 ;i cea

bipolar6 este prezen7a mult mai mare a bolii afective ;i :n special a tulbur6riiafective bipolare printre rudele celor cu tulburare afectiv6 bipolar6 dec8t

printre rudele celor cu tulburare unipolar6.Aceast6 diferen7iere bazat6 pe bipolaritate s-a dovedit a fi de un real

folos in studiile clinice c8t ;i :n practica curent6 unde beneficiul a fostrezolvarea patologiei.

intre caracteristicile cele mai bine documentate ce diferen7iaz6depresia unipolar6 de cea bipolar6, 2ario 2a, K. S. ABisBal, Guan Gose4opez-bor, 3orman Sartorius consider6 ca fiind urmatoarele#

- istoricul de manie sau hipomanie este prezent :n bipolar ;i absent:n unipolar9

- distribu7ia pe sexe egal6 la bipolar, predomin6 la femei :n unipolar - v8rsta la debut :n adolescen76, %-& ani la bipolari fa76 de &-(ani la unipolar

- episoade postpartum mai obi;nuite :n bipolaritate ;i neobi;nuite :nunipolaritate

- debutul episoadelor adesea abrupt :n bipolaritate, mai degrab6insidios :n unipolaritate

- num6rul episoadelor numeroase :n bipolaritate, pu7ine :nunipolaritate

- durata episoadelor &-) luni :n bipolaritate fa76 de &-$% luni :n

unipolaritate- activitatea psihomotorie cu prezen7a mai degrab6 a inhibi7iei

motorii dec8t a agita7iei la bipolari, fa76 de unipolari unde agita7iaeste mai frecvent6 dec8t inhibi7ia motorie9

- hipersomnie mai frecvent6 :n bipolaritate fa76 de insomnie maifrecvent6 dec8t hipersomnie :n unipolaritate9

8/10/2019 tulbaf


- istoricul familial de tulburare bipolar6 mai frecvent :n bipolaritatefa76 de unipolaritate iar istoricul familial de tulburare unipolar6este crescut at8t :n bipolaritate c8t ;i :n unipolaritate9

- r6spunsul farmacologic la antidepresive este cel de inducere alhipomaniei/maniei pentru bipolari ;i mai sc6zut la unipolari9

- r6spunsul farmacologic la carbonatul de litiu este efectulantidepresiv rapid la bipolari fa76 de ineficien7a totala :n cazuldepresiei.>%%?

"otu;i exist6 arii de suprapunere :ntre aceste dou6 categorii >unipolar;i bipolar?, etichetate “pseudounipolar”. n aceast6 categorie intr6 :n primulr8nd pacien7ii depresivi ce experimenteaz6 episoade hipomanice foartescurte >Angst $EE(?.

e;i 0C>0esearch iagnostic Criteria ? a impus cel mai mic prag pentru hipomania probabil6 ca fiind de cel pu7in dou6 zile >;apte zile pentru

hipomania sigur6?, S2- 1= :n mod arbitrar a decis un prag de patru zile.<n al doilea r8nd $-%L din pacien7ii cu tulburare depresiv6 maor6

ulterior dezvolt6 episoade hipomanice sau manice, :n acest fel necesit8ndreclasificarea ca bipolar sau >unner .4.,@leis G.4, @ieve 0.0. ,$E*)90ao A.1., 3ammalvar G .$E** 9 Strober 2. Carlson H.,$E+%9 ABisBal K.S.,IalBer ., uzantian 1.0., Fing ., $E+&?.

Aceast6 schimbare de diagnostic de la unipolar la bipolar are loc cu olaten76 medie de ;ase ani de la primul atac depresiv. n discipol al luiFraepelin ar putea avea astfel de obiectat c6 unii dintre ace;ti pacienti ar

putea fi bipolari criptici la nivel temperamental, suspiciona7i probabil pe baza tr6s6turilor de labilitate ale dispozi7iei ;i tendin7elor ciclotimice u;oare.Al7ii ar putea prezenta tr6s6turi de tip maniacal sau hipertimie ,impulsivitate,nivel energetic crescut, siguran76 de sine, f6r6 a atinge pragul discret dehipomanie. <n al treilea r8nd exist6 rude unipolare :n arborele genealogic alunui bipolar sau depresivi clinic cu rude de gradul bipolare. Acesteobserva7ii pot explica m6car :n parte r6spunsul terapeutic la monoterapia culitiu sau augmentarea cu litiu la unii pacien7i aparent unipolari.

n clinician sau un cercetator ce-;i urm6re;te :n mod sistematic pacien7ii va :nt8lni adesea :n cariera sa pacien7i :n mod esen7ial depresivi cu

manifest6ri rudimentare sau fruste de hipomanie. <ntrebarea pe care ;i-o pune medicul clinician :n societatea contemporan6 este c8t de valide suntaceste clasific6ri diagnostice :n subtipuri clinice :ntre extremele depresive simaniacale ale bolilor afective.

Spectrul bipolar

8/10/2019 tulbaf


Aceast6 distinc7ie :ntre unipolar ;i bipolar a l6sat neclasificate multecondi7ii afective ce nu s-au :ncadrat :n aceste criterii. Am :nt8lnit ace;ti

pacien7i printre rudele pacien7ilor bipolari, persoane suferind de diferite boliafective ce nu se :ncadrau :n criteriile de uni sau bipolaritate. <ntr-adevarrudele pacien7ilor bipolari sufer6 de obicei de boli ce sunt depresive :nnatura lor. e baza acestor date ;i a intui7iei clinice s-a considerat c6 acesterude cu manifestare fenotipic6 de tip unipolar ar fi de fapt genotipic bipolari9ca urmare s-a estimat c6 '-(L din populatia generala apar7ine unui largspectru bipolar cu predominan7a fenomenologiei depresive ;i cu tr6s6turi

bipolare fruste.Studiile epidemiologice au confirmat aceast6 supozi7ie, document8nd

c6 procentul clasic de $-$,)L de tulbur6ri bipolare este prea conservativ ;ic6 de fapt cel pu7in (L din popula7ie manifest6 simptome de bipolaritate,

multe dintre ele de forma depresiv6, dar cuplate cu st6ri de excita7ie deintensitate submanic6, de durat6 scurt6.

Cele mai concludente date au venit de la studiul epidemiologic de laMurich al lui Angst9 acesta a adus argumente conving6toare :n favoareanecesit67ii de a largi termenul de bipolaritate ;i peste pragul acceptat >DriefKipomania? al spectrului. Aceste manifest6ri denumite subclinice s-audovedit a determina consecin7e psihosociale nefavorabile, :n asociere cutr6s6turile depresive.

unner et al a identificat ace;ti pacien7i cu simptome sub-maniacale

ca fiind bipolari , argument8nd pe baza spitaliz6rii pentru depresie ;i aexisten7ei unor perioade hipomanice ce nu au necesitat spitalizarea. @ieve siunner au atribuit diagnosticul de tulburare afectiv6 bipolar6 pacien7ilor

bipolari ce au necesitat spitalizare pentru manie. Cineva s-ar putea intrebadac6 spitalizarea poate fii considerat6 un criteriu adecvat pentru a defini

pragul diagnostic de manie dar, :n esen76, munca acestor investigatori areprezentat un important c8;tig at8t pentru metodologia de cercetare c8t ;i

pentru practica clinic6 :n recunoa;terea pacien7ilor bipolari ale c6ror perioade de exaltare r6m8n frecvent ambulatori.

Angst et al introduc conceptul de “m” pentru aceste variante

genetice, al6turi de mult mai cunoscutele subtipuri clasice “2” ;i “2d”.ABisBal si 2allJa au propus termenul de spectru bipolar soft pentrucondi7iile bipolare :n afara clasicei st6ri de manie, :ncorpor8nd aici depresiacu episoade hipomanice >nucleul bipolarului ?, tr6s6turile ciclotimice ;ihipertimice precum ;i pe cei cu bipolaritate familial69 acest spectru a inclusde asemenea perioadele hipomanice ce apar :n timpul tratamentuluifarmacologic sau alte tratamente somatice >bipolarul ?.

8/10/2019 tulbaf


3oble ;i icot au l6rgit spectrul bipolar incluz8nd printre alteledepresia ciclic6 f6r6 hipomanie dar cu debut ;i terminare abrupt6. Flerman afost printre primii care s-a declarat :n favoarea spectrului maniei. easemenea mult mai recent Cassano a descris alte variante ale conceptului despectru bipolar baz8ndu-se pe un continuum simptomatologic :ntre subclinic;i expresie clinic6 complet6 a bipolarita7ii.

validare maor6 a conceptului de spectru bipolar ce se :ntinde de lanivelul de manie prin hipomanie ;i hipertimie a venit de la studiul :ncolaborare isa =2emphis care a demonstrat c6 tulburarea bipolar6 ;i ;idepresia ce apare pe un temperament hipertimic trebuie diferen7iate detulburarea depresiv6 maor6 >f6r6 tr6s6turi de spectru manic? pe bazaistoricului familial de bipolaritate.

Studiul colaborativ na7ionat francez >!!? are cea mai larg6 baz6de date care vin s6 aduc6 un suport pentru includerea episodului de

hipomanie asociat farmacoterapiei :n cadrul spectrului bipolar baz8ndu-se pe bipolaritatea familial6 :n mod esen7ial nedisting8ndu-se de hipomaniaspontan6.

nvestiga7ia genetic6 a lui Dertelsen et al este una dintre cele mai puternice dovezi pentru conceptul l6rgit de bipolaritate# gemeniimonozogo7i, considera7i discordan7i atunci c8nd se utilizeaz6 diagnosticul detulburare afectiv6 definit6 :n mod strict, devin concordan7i c8nd se utilizeaz6nivelul l6rgit, cum ar fi temperament labil la un capat al spectrului ;itulbur6rile schizofreniforme :n cap6tul cel6lalt al diagnosticului de tulburare

afectiv6 clasic6 la cap6tul psihotic al spectrului. S- ar putea obiecta astfel c6acela;i genotip bipolar se poate exprima :n diverse fenotipuri, ce se :ntind dela foarte u;or, apropiat de normal, p8n6 la foarte bolnav.

<n concluzie, candida7ii propu;i pentru a fii inclu;i :n spectrul bipolarl6rgit sunt# $.mania9 %.depresii recurente cu hipomanie>indiferent de durat6?9&.hipomanie indus6 farmacologic la fel ca ;i cea :n asociere cutemperamente ciclotimice sau hipertimice9'. depresia recurent6>pseudounipolar6? cu istoric familial de bipolaritate sau depresie ciclic6 cer6spunde la litiu.

3ici distinc7ia dintre unipolar -bipolar, nici conceptul de spectru

bipolar nu au primit acceptul neconditionat. <ntr-adev6r, ambele concepte aufost criticate. <nc6 de dinainte de Fraepelin pendularea clasific6riiinterna7ionale a fost :ntre pozi7ia unitar6 de spectru ;i pozi7ia dediscontinuitate unipolar-bipolar.

<n %$ aceast6 pendulare a p6rut s6 se mute :nspre pozi7ia de spectruchiar dac6 teritoriul acesta a r6mas neclar definit.

8/10/2019 tulbaf


2ania-Kipomania-Ciclotimia-Kipertimia 2ania clasica euforic6 este imposibil de nerecunoscut, este evident6#

dispozi7ia exaltat6, elevat6 este acompaniat6 de grandiozitate, accelerare psiho-motorie, tumult al ideilor, distractibilitate ;i nevoie sc6zut6 de somn.acientul maniacal contamineaz6, :nvioreaz6 starea de spirit a clinicianului,dar :n acela;i timp :l poate irita, obosi. e;i aceast6 modalitate decomunicare emo7ional6 este caracteristica maniei :n contrast cu schizofrenia,ea nu este men7ionat6 :n mod specific :n ghidurile de diagnostic :n C-$sau S2 1. robabil s-a considerat ca nefiind de :ncredere av8nd :n vederec8t de rapid se poate schimba dispozi7ia maniacal6. zbucnirea :n lacrimi esteun element frecvent dar care nu persist6 :n mod obligatoriu. e asemenea

pentru mul7i pacien7i starea aceasta de excita7ie >surescitare? este a;a deintens6 :nc8t este tr6it6 ca nervozitate intens6.

2ai mult, c8nd este contrazis, pacientul poate deveni extrem de ostil,de aceea labilitatea ;i ostilitatea iritabil6 reprezint6 tr6s6turi ale dispozi7ieimaniacale la fel de mult ca ;i elevarea, exaltarea emo7ional6, ;i apar ca ;icriterii at8t :n C-$ c8t ;i :n S2 1.

Accelerarea activit67ii psihomotorii care pentru mul7i investigatorireprezint6 elementul definitoriu al maniei este caracterizat de o abunden76 deenergie ;i activitate ;i o vorbire rapid6. :nso7it6 de presiunea vorbirii.Consecutiv pacientul experimenteaz6 o senza7ie neobi;nuit6 de vitalitatefizic6, eutonie care de asemenea nu este specificat6 :n S2 1 ;i C-$.

rocesele de g8ndire sunt accelerate, pacientul experiment6nd :n modobiectiv o stare de fug6 de idei. acientul poate vorbi cu a;a o presiune :nc8tdevine dificil s6-i urm6re;ti asocia7iile de idei, asocia7ii ce se bazeaz6 adesea

pe rim6 ;i schimb6rile perceptive :n a;a fel :nc8t asocierile aung s6 piard6legatura dintre idei.

ezinhibi7ia psihomotorie din manie este adesea asociat6 cucomportamente de asumare a riscului :n multe domenii. !i sunt neobosi7i ;ise angaeaz6 :n variate activit67i :n care :n mod obi;nuit au o udecat6redus6, de exemplu danseaz6 sau 7in discursuri pe strad6, dau telefoane :n76ri :ndep6rtate ;i vorbesc nem6surat, :;i cump6r6 ma;ini noi, comit

numeroase delicte, cump6r6 biuterii scumpe sau alte obiecte nefolositoare, pl6tesc consuma7ia altor persoane :n baruri, ocuri de noroc, c6l6toriineprogramate, c6s6torii instantanee. "oate acestea pot duce la ruina

personal6 ;i financiar6.Apetitul sexual este crescut :n mod tipic ;i adesea conduce la aventuri

sexuale rezult8nd :n dezastre maritale, respectiv multiple separ6ri saudivor7uri caracteristice pentru aceast6 tulburare. Aventurile sexuale sunt mult

8/10/2019 tulbaf


mai problematice acum av8nd :n vedere spectrul infect6rii K1. acien7ii cumanie au un comportament intruziv, cu implicare crescut6 :n via7a celorlal7i ,conduc8nd astfel la fric7iuni puternice ;i adesea pe durata :ntregii vie7i cudiferi7ii membri de familie, prieteni ;i colegi.

n corolar al activit67ii psihomotorii ;i de asemenea un semn cardinalal maniei este nevoia sc6zut6 de somn. e;i pacientul doarme doar c8tevaore, el se simte plin de energie ;i treaz. nii dintre ei pot r6m8ne trei pentruc8teva zile, acest fapt conduc8nd la o escaladare periculoas6 a activit67iimaniacale ;i c8teodat6 la epuizare fizic6. ierderea :n greutate poate aparedatorit6 acestei activit67i ;i a negli6rii nevoilor nutri7ionale.

2ania delirant6, o form6 extrem de sever6, totu;i rar6 de exprimare amaniei >cunoscut6 ca ;i mania lui Dell? implic6 frenezia activit67ii fizice cecontinu6, neput8nd fii oprit6 ;i conduc8nd la o urgen76 medical6 cu risc vital.

seudodemen7a este o stare de manie confuz6 care a fost de asemenea

raportat6.H8ndirea maniacal6 este extrem de pozitiv6, optimist6, expansiv6.

ersoana prezint6 stim6 de sine crescut6, exacerbarea :ncrederii :n sine ;i osupralicitare a propriilor realiz6ri. incolo de aceast6 fa7ad6 exist6 c8teodat6o recunoa;tere vag6 ;i dureroas6 a faptului c6 aceste concepte pozitivedespre propria persoan6 nu sunt reale. Acest insight, aceast6 con;tientizare asimptomelor, atunci c8nd este prezent6, dac6 este prezent6, este trec6toare,tranzitorie9 :ntr-adev6r pacien7ii maniacali sunt recunoscu7i ca fiind refractarila autoexaminare, evit8nd introspec7ia. enegarea, lipsa insight-ului si

perturbarea udec67ii =deregl6ri cardinale ale maniei- nu sunt trecute ca ;icriterii S2-1 de diagnostic pentru episodul maniacal sau tulburarea bipolar6. Aceasta poate fii considerat6 o omisiune important6, av8nd :nvedere c6 udecata slab6 oac6 un rol important :n modul :n care pacien7ii cumanie :;i gestioneaz6 propria via76 personal6, f6c8ndu-;i r6u sie;i c8t ;i celor dragi. roverbiala lor aderen76 sc6zut6 la tratamentul farmacologic estedeterminat6 de mecanismul de defens6 de tip denial, c6 nu este nimic :nneregul6 :n starea lor mental6 exaltat6. <n final, lipsa insight-ului face caideile delirante s6 fie mai pu7in dispuse pentru schimbare.

up6 Furt Schneider, mania psihotic6 este caracterizat6 de idei

delirante de abilit67i excep7ionale fizice ;i mentale ;i talent deosebit, ideidelirante de boga7ie, de ob8r;ie aristocratic6 sau alt6 identitate grandioas6,idei delirante de spriin, de rela7ie, de persecu7ie, bazate pe convingerea c6inamicii :l observ6, :l urm6resc fiind gelo;i pe abilit67ile sale speciale. 4aextrema maniei pacien7ii pot avea chiar viziuni sau pot auzi voci congruentecu dispozi7ia lor euforic6 ;i imaginea de sine grandioas6. sihoza :n manieeste :n mod obi;nuit congruent6 cu dispozi7ia. Senza7ia de stare de bine ;i de

8/10/2019 tulbaf


ascu7ire mental6 este at8t de extraordinar6 :nc8t pacien7ii :n manie suntconvin;i c6 de7in puteri superioare sau c6 sunt mari t6m6duitori, inventatorisau mari reformatori. Sim7urile lor sunt at8t de vivide :nc8t culorile ;i texturaobiectelor sunt percepute mai bogat, realitatea mai exotic6, ambele put8nddetermina transformarea :n viziuni. Astfel de accentuare a percep7iilor,men7ionate pe scurt :n C-$, nu se reg6sesc :n criteriile S2-1.H8ndurile pacien7ilor cu manie sunt at8t de repezi ;i vibrante :nc8t ausenza7ia c6 le pot auzi. rocesele mentale :n manie sunt at8t de intense :nc8tunii pacien7i :;i simt creierul ca av8nd canale speciale de comunicare cudumnezeirea sau cu cosmosul. Ca urmare, simptome specifice de prim rangdin clasificarea lui Schneider, care :n mod tradi7ional au fost considerateincongruente cu dispozi7ia, pot fii :n7elese fenomenologic ca ap6r8nd caurmare a experien7elor mentale puternice din manie. propor7ie uria;6 de

pacien7i maniacali abuzeaz6 de alcool ;i stimulante, precum ;i de alte

substan7e = cu scopul de a-;i ridica sau modula dispozi7ia ;i, ca atareincongruen7a dispozi7iei poate fii explicat6 uneori pe baza intoxica7iei sausevraului. ricum, nu toate experien7ele psihotice non-congruente cudispozi7ia din manie pot fii :n7elese sau explicate fenomenologic, nici pe

baza unei patologii cerebrale. <n mania extrem6, pacien7ii maniacali cu boal6sever6 pot experimenta sau prezenta :n special semne ;i simptomeconsiderate “schizofrenice”. !xcep7iile maore> posibilitatea cea mai mic6 dea ap6rea :n manie? sunt s6r6cirea con7inutului g8ndirii ;i aplatizarea dedurat6 a afectului. n grad crescut de precau7ie trebuie avut :n cazul maniei

la popula7ia etnic6 afro-american6 ;i Fcaraibian6 care prezint6 probabilitatea mai mare de a fii diagnosticat6 drept schizofrenie, av8nd :nvedere tabloul clinic dominat de simptome psihotice ;i de severitatea bolii.

!xist6 de asemenea o categorie de pacien7i> aproximativ (-$L din pacien7ii maniacali? care urmeaz6 un traseu cronic de manie. Aceste cazurireprezint6 deterior6ri ale tulbur6rii bipolare dominate de episoade maniacalerecurente ce apar pe un fond hipertimic> baza de pornire hipertimic6?. 4aaceste cazuri se observ6 :nlocuirea treptat6 a excitabilit67ii psihomotorii cuideile delirante de grandoare cronice9 dispozi7ia este de aproape constant6eleva7ie, cu un disconfort subiectiv minimal ;i cu absen7a total6 a insight-

ului, pacien7ii nu v6d nici un motiv de a adera la vreun regim de tratament.atorit6 deterior6rii lor sociale, Fraepelin introdusese acest tip de pacien7i :ncategoria de “demen7a maniacal6”.

@actorii organici cum sunt traumatismele craniene ;i abuzul cronic dealcool pot contribui la aceast6 evolu7ie deteriorativ6.

<ntrebarea care se pune este dac6 mania este psihotic6 :n esen7a ei,chiar :n absen7a halucina7iilor ;i a ideilor delirante concrete. nii pot

8/10/2019 tulbaf


distinge trei sau chiar patru stadii :n procesul de psihotizare al maniei >saudepresiei?# $.pacientul este :nc6 con;tient c6 este exaltat, emo7ionat, energicmaoritatea timpului, cu un relativ control al comportamentului9 %. insight-ul;i con;tientizarea dispar ;i pacientul intr6 :n faza psihotic6, fie abrupt, fiemai lent9 &. ideile delirante, halucina7iile ;i comportamentul nebunescinvadeaz6 pacientul, care pierde total controlul ;i insight-ul9 '. c8teodat6exist6 chiar confuzie, delirium ;i simptome vegetative severe> care aveau

poten7ial letal :n trecut?.KipomaniaSemnele ;i simptomele episoadelor hipomaniacale se deosebesc de

cele maniacale pe baza severita7ii# absen7a simptomelor psihotice, durata maiscurt6 ;i absen7a perturb6rilor maore de via769 :ntr-adev6r hipomania poateavea caracter adaptativ. e;i episoadele hipomanice reprezint6 o dep6rtarede la nivelul de baz6 obi;nuit al unei persoane, totu;i, :n mod tipic ele sunt

tr6ite ca fiind ego-sintonice. Ca urmare, familia ;i alte persoanesemnificative din via7a persoanei furnizeaz6 informa7ii mult mai de:ncredere, mult mai reale. ersoanele :n hipomanie sunt descrise ca fiind f6r6grii ;i voioase, pline de energie, tonus ;i vitalitate, pot face fa76 chiar cusomn mult redus ca durat6 comparativ cu o persoan6 normal69 sim7uriascu7ite ;i g8ndire creativ69 siguran7a de sine exagerat6 ;i optimism exagerat9vorb6re79 exagerat de sociabil ;i :n c6utare de interac7iune interuman6

permanent69 pulsiuni sexuale ;i comportament sexual crescut9 cheltuitor9supraimplicare :n proiecte ;i activit67i noi. Adesea, hipomania este recurent6

;i face parte din ciclotimie ;i, ca urmare, apar o sumedenie dedisfunc7ionalit67i ca rezultat al numeroaselor schimb6ri de dispozi7ie. At8tstudiul din 2emphis c8t ;i proiectul epidemiologic din Murich au stipulat odurat6 medie de cel pu7in dou6 zile pentru episodul hipomaniacal, prag ce afost validat ;i :ntr-un studiu recent, italian. entru hipomanie este utilizat :nS2-1 pragul temporal de patru zile. !D recomand6 durata de patru zile

pentru episoadele sporadice ;i de dou6 zile pentru formele cu recuren76crescut6.

CiclotimiaAt8t Frepelin c8t ;i Fretschmer au descris indivizi cu ciclotimie la

care erau prezente manifest6ri afective de intensitate sc6zut6 de natur6subdepresiv6 ;i u;oar6 hipomanie oscil8nd pe durata :ntregii vie7i.

Schimb6rile dispozi7iei de tip ciclotimic pot ap6rea :n cursul :ntregiivie7i f6r6 s6 progreseze spre episoade afective maore, fie reprezint6 o faz6

prodromal6 a unor tulbur6ri episodice ale dispozi7iei mult mai severe9 :nmomentul remisiei din aceste episoade, pacien7ii tind s6 revin6 la starea lorde baz6, ciclotimic6.

8/10/2019 tulbaf


KipertimiaKipertimia se caracterizeaz6 prin tr6s6turi durabile, pe parcursul vie7ii

men7in8ndu-se calit67ile de lupt6tor energic, cu dispozi7ie extrem de:ncrez6toare :n sine, :n contrast cu constantele schimb6ri de dispozi7ie dinciclotimie.

Kipertimia a fost descris6 :ntr-un mod str6lucit de Furt Schneider, :ncadrul personalit67ilor psihopatice. 0ecent, ABisBal, ossl, von Merssen,

pornind de la Fraepelin, au definit hipertimia drept un temperament“manic”.

<n esen76, atributele definitorii ale hipertimiei o prezint6 drept oversiune frust6, :nalt adaptat6 de manie la nivel de tr6s6turi de personalitate.4iteratura contemporan6 de specialitate este s6rac6 :n studii legate dehipertimie. Studiile empirice despre aceasta sunt ;i mai rare, probabil ;idatorit6 faptului c6 aceste atribute reprezint6 semn6tura temperamentului

unor conduc6tori ;i persoane faimoase ;i ca atare dificil de investigat.ricum tr6s6turile hipertimice pot precede episoadele maniacale ;i pot fiiexaminate :n mod retrospectiv.

descriere excelent6 a acestor tr6s6turi biografice de temperament- bazat pe o trecere :n revist6 sistematic6 a pacien7ilor maniacali :n 2unchen-a fost furnizat6 de ossl ;i von Merssen# vivace, activ, extrovertit, agresivverbal, sigur pe el, voin76 de fier, muncitor, care-;i asum6 riscuri, :n c6utarede senza7ii noi, care :ncalc6 normele sociale, generos ;i risipitor.

Kipertimia pare relevant6 pentru evolu7ia st6rii maniacale sau

depresive. Atunci c8nd acest temperament este asociat cu episod de manie,ulterior urmeaz6 o evolu7ie recurent6. ricum, atunci c8nd tr6s6turilehipertimice preced6 starea depresiv6, tind s6 coloreze depresia cu tr6s6turi“mixte”>hipomanice?.

@azele depresive bipolare ;i st6rile mixte@aza depresiv6.Asem6n6tor maniei, depresia bipolara se poate manifesta prin

simptome psihotice congruente cu dispozi7ia, :n cele mai multe cazuri. Cutoate acestea experien7ele delirante ;i halucinatorii nu sunt regula. Starea destupor, rar :nt8lnit6 :n prezent, reprezint6 expresia cea mai sever6 a fazei

depresive a tulbur6rii bipolare. 4a v8rstnici, depresia bipolar6 se poate prezenta sub forma pseudodemen7ei. Simptomele “ neurasteniforme” cusimptome vegetative >ex. “depresia atipica” dup6 S2-1? estecaracteristic6 depresiei bipolare uvenile, :n mod particular la adolescen7i ;ifemei tinere.

8/10/2019 tulbaf


4entoarea psihomotorie :nso7it6 sau nu de hipersomnie esteconsiderat6 ca definitorie pentru faza depresiv6 necomplicat6 a tulbur6riiafective.

Starea depresiv6 mixt6(-$L din pacien7ii depresivi vireaz6 c6tre polul opus sub influen7a

tratamentului antidepresiv. Al7i factori destabilizatori includ factori cerebrali;i abuzul de droguri sau sevraul. Acest proces poate fi acut sau subacut ;imul7i pacien7i pot dezvolta o depresie agitat6, cu nelini;te psihomotorie9ace;tia pot r6m8ne “in7epeni7i” pentru mai multe luni :ntr-o faz6 depresiv6cu anxietate sever6 ;i o mixtur6 “hipomanic6” cu marcat6 iritabilitate,tensiune, :nv6lm6;eal6 de g8nduri ;i activare sexual6.

2ania mixt62ania mixt6, cunoscut6 frecvent sub denumirea de “ manie disforic6”

= este caracterizat6 de st6ri de dispozi7ie exaltate de tip disforic, iritabilitate,

manie, atacuri de panic6, presiunea vorbirii, agita7ie, crize suicidare,insomnie sever6, grandoare, hipersexualitate, idei delirante de persecu7ie, ;ist6ri confuzionale. St6rile mixte psihotice severe sunt la risc de a fidiagnosticate eronat drept schizoafective. efinite ca prezen7a simultan6 at8ta simptomelor depresive c8t ;i hipo/maniacale, st6rile mixte reprezint6 odovad6 a conceptului lui Fraepelin ce a asociat mania ;i depresia.

<n ultimul deceniu a existat o adev6rat6 preocupare pentru stareamixt6 bipolar6 din cadrul tulbur6rii afective bipolare . Abuzul de alcool ;i condi7iile neuropsihiatrice sunt prevalente :n

st6rile mixte. Aceast6 stare a putut fii mai clar observat6 la pacienteleinternate, adesea ap6r8nd dup6 o evolu7ie anterioar6 a bolii cu mai multeepisoade depresive dec8t maniacale ;i cu tendin76 de repetare :n timp, de;iacest fapt se bazeaz6 pe examinare retrospectiv6. storicul familial este maidegrab6 depresiv dec8t maniacal iar comportamentul suicidar prezint6 unrisc distinct, clar. Starea confuziv6 ;i tr6s6turile psihotice, inclusivincongruen7a cu dispozi7ia sunt de asemenea modalit6ti obi;nuite de

prezentare. Clasificarea tulbur6rilor bipolareSubtipurile bipolare ;i variantele lor

"ulburarea bipolar6 ebutul tipic al bolii este :n perioada adolescen7ei, p8n6 la %-& ani,

primul episod put8nd fi maniacal, depresiv sau mixt. modalitate obi;nuit6de debut este cu o depresie u;oar6, inhibat6 sau hipersomnie pentru o

perioad6 de c8teva s6pt6m8ni sau luni, urmat6 apoi de o schimbare c6tre unepisod maniacal. 4a al7ii apar c8teva episoade depresive :naintea primului

8/10/2019 tulbaf


episod maniacal. 3u este imposibil ca inaugurarea bolii s6 se realizeze cu unepisod maniacal psihotic sever cu tr6s6turi schizofreniforme. 4a un grupspecial de pacien7i boala urmeaz6 un traseu maniacal recurent. 4a pacien7iicu tr6s6turi mixte, ciclice se observ6 necesitatea unei perioade mai lungi detimp p8n6 la remisie >Feller et al, $E+)?. e;i distribu7ia pe sexe este de $#$,se observ6 c6 b6rba7ii prezint6 mai multe episoade maniacale :n timp cefemeile mai mult episoade depresive ;i mixte. <n medie, episoadelemaniacale predomin6 :n adolescen76 iar episoadele depresive la v8rste:naintate. excep7ie par7ial6 este reprezentat6 de grupul “ maniilorsecundare”, care apar :n mod obi;nuit :n asociere cu diferite condi7iicerebrale, endocrine, ;i alte condi7ii medicale sistemice ce apar la v8rstnici.ispozi7ia iritabil6 pare s6 domine :n “maniile secundare”.

"ulburarea bipolar6

<n mod tipic ace;ti pacien7i se prezint6 cu un episod depresiv maor iar :n urma interviului am6nun7it este aflat istoricul de episoade hipomaniacale.<n mod obi;nuit pacien7ii cu tulburare bipolar6 se prezint6 la consult :ntr-un episod depresiv maor iar :n urma interviului am6nun7it este aflat istoriculde episoade hipomaniacale.

utem s6 asem6n6m acest tablou cu un abces care apare ;i se dezvolt6 profund sub piele, cu evolu7ie foarte lent6 ;i posibilit67i reduse deexteriorizare, care are nevoie de interven7ie din exterior pentru a gr6bieliminarea con7inutului infec7ios ;i a aunge la vindecare.

eci diagnosticul precis depinde de memoria pacientului ;i c8t deriguros este medicul :n a descoperi episoadele hipomanice din anamneza - ;icel mai important, dac6 exist6 apar7in6tori disponibili pentru a furniza acesteinforma7ii. Subdiagnosticarea tulbur6rii afective bipolare datorit6 e;eculuide a detecta episodul hipomaniacal este adesea de o importan76 critic6 at8t :n

practica clinic6 c8t ;i :n investiga7iile genetice.1ieta et al >$EE*? a rezumat complexitatea tulbur6rii bipolare astfel#

mai pu7in sever6 :n intensitatea simptomelor dar mult mai sever6 :n evolu7ie.Aceasta poate sugera c6 factorii de tr6s6tur6 pot determina caracteristicilesale speciale.

Analiza 32K asupra pacien7ilor unipolari la care s-a schimbatdiagnosticul :n tulburare afectiv6 bipolar6 a adus o clarificare :n definireacaracteristicilor de tr6s6tur6. <ntr-un studiu prospectiv pe o perioad6 de $$ani, din ((E de pacien7i cu diagnosticul de tulburare depresiv6 maor6 laintrare, '+ au fost converti7i la tulburare afectiv6 bipolar6 . articularit67ileacestor cazuri au fost v8rsta timpurie la debutul primei depresii, depresiarecurent6, rate :nalte de divor7 sau separare, rate :nalte de dezadaptare

8/10/2019 tulbaf


;colar6 ;i/sau servici, “acte antisociale” izolate, abuz de droguri = pe scurt o biografie tumultoas6. <n plus, episodul depresiv a asociat tr6s6turi de tipanxietate fobic6, sensibilitate/ senzitivitate interpersonal6, simptome obsesivcompulsive, somatizare >cu simptome de intensitate sub panic6? cuinr6ut67ire vesperal6, autocomp6timire, solicitant, furie subiectiv6 sau chiarfa7i;6, gelozie, suspiciozitate, idei de rela7ie = de asemenea o dovad6 a unuiamestec larg de simptome depresive “atipice” cu tent6 “borderline”.Atributele temperamentale care s-au dovedit decisive :n identificarea treceriispre hipomanie ;i care au dovedit o sensibilitate de E$L au fost “tr6s6turilede personalitate” tip labilitatea dispozi7iei “energie = activitate” ;i visuldiurn >toate caracteristice descrierii lui Fretschmer de temperamentciclotim?.

4abilitatea dispozi7iei a fost factorul de predic7ie cel mai specific =+)L. Acest studiu a dovedit faptul c6 tulburarea afectiv6 bipolar6 este o

tulburare complex6 cu instabilitate biografic6 ce deriv6 dintr-o dereglareintens6 temperamental6. Caracteristica unipolarului ce vireaz6 c6tre bipolar este labilitatea dispozi7iei = cu schimb6ri rapide adesea :n polaritatedepresiv6. iagnosticul de tulburare afectiv6 bipolar6 este esen7ial nu doar datorit6 implica7iilor terapeutice dar ;i din motive prognostice. dat6 custudiul original al lui unner, literatura de specialitate a adus argumentecontinue :n favoarea riscului :nalt de suicidalitate la acest grup de pacien7i.

nele, probabil multe dintre cazurile de suicid “unipolar” sunt de faptcazuri de bipolar ascuns. !ste de o mare importan7a pentru s6n6tatea

public6 diagnosticarea corect6 a tulbur6rii bipolare la pacien7ii ce se prezint6 cu depresie maora >"estare 2N?.

"ulburarea bipolar6 At8t S2-1 c8t ;i C-$ au negat natura bipolar6 a pacien7ilor ce

au prezentat hipomanie :n urma tratamentului farmacologic cu antidepresive."imostabilizatoarele nu au reu;it s6 previn6 :n totalitate aceste schimb6rilegate de administrarea de antidepresive dar un nivel adecvat detimostabilizator poate avea rol protectiv. Aceste episoade hipomanice par s6fie mai u;oare ;i cu o probabilitate mai mic6 de apari7ie atunci c8nd se

utilizeaz6 inhibitori specifici ai recapt6rii serotoninei comparativ cuantidepresivele triciclice ;i mult mai euforice la administrarea inhibitorilormonoaminoxidazei dec8t la triciclice care au probabilitatea de a induce ohipomanie mai degrab6 disforic6.

ricum :n cursul observ6rii prospective aproape to7i pacien7ii adul7icu episoade hipomanice asociate tratamentului antidepresiv au progresat :nluni sau ani c6tre episoade bipolare cu hipomanie sau manie spontan69 acest

8/10/2019 tulbaf


fapt este adev6rat ;i pentru depresivii adolescen7i. atele statistice au indicatdepresiile :n care exist6 un istoric familial de bipolaritate ar trebui s6 fieobservate atent pentru eventuala transformare bipolar6.

4a ace;ti pacien7i interviul sistematic poate eviden7ia incursiunihipomanice spontane :ngropate in istoricul personal pe care individul le-aconsiderat fluctua7ii dispozi7ionale “normale”. Kipomania asociat6medica7iei antidepresive nu se limiteaz6 doar la depresia maor6, apare deasemenea :n mai mult de o treime din cazuri la pacien7ii distimici la fel la$-& L din pacien7ii cu fobie social6, tulburare obsesivcompulsiv6 sautulburare de panic6. Acestea sugereaz6 existen7a unei bipolarit67i soft /u;oar6 la o minoritate semnificativ6 de cazuri care debuteaz6 cu atacuri de

panic6 c8t ;i cu anxietate social6 sau inhibi7ie obsesiv6# viraul subantidepresive poate aduce prima dovad6 sugestiv6 de bipolaritate :n cazulacestor pacien7i.

Ciclicitate / Ciclare rapid6acien7ii bipolari cu ciclare rapid6 a;a cum sunt defini7i :n S2-1

experimenteaz6 un minim de cel pu7in patru episoade pe an>manie/hipomanie si depresie maora?. Cel mai frecvent ace;tia provin de peterenul bipolarului ;i de asemenea prezent8nd cel pu7in patru ciclurialternante depresiv-hipomanice pe an. Ca rezultat ace;ti pacien7i rareori suntliberi de simptome, nu sunt :n episod afectiv de-a lungul fazei de ciclicitaterapid6 a bolii lor, care este dominat6 :n mod obi;nuit de depresie.

Ciclicitatea rapid6 se prezint6 de-a lungul unui continuum ce se bazeaz6 pedurata episoadelor care, prin defini7ie, trebuie s6 :ndeplineasc6 criteriile ;i pragul de severitate pentru manie/hipomanie ;i depresie. attern-ul deciclicitate rapid >mai mult sau egal cu patru pe an?, ultrarapid >mai mult sauegal cu patru pe lun6? ;i ultradian >:n cadrul unei zile? poate fi recunoscutclinic9 acesta se distinge de tulburarea ciclotimic6 ce urmeaz6 o evolu7ie sub

pragul clinic :n ceea ce prive;te simptomatologia.ricum ciclotimia precede adesea ;i probabil predispune la tulburare

bipolar6 cu ciclicitate rapid6. <n ciclarea rapid6, boala ia un curs demontagne russe at8t pentru pacient c8t ;i pentru familie ;i medic. Aceast6

reciclare rapid6 pare s6 aibe o prevalen7a :n cre;tere. in fericire reprezint6doar o faz6 trecatoare :n evolu7ia tulbur6rii bipolare# :n %-' ani maoritateacazurilor de reciclare rapid6 observate :n cadrul unui studiu naturalistic deurm6rire tinde s6 revin6 la un pattern cu ciclicitate redus6. @actorii de risc

pentru reciclarea rapid6 discuta7i :n literatura de specialitate dar f6r6 unacord unanim, includ# temperamentul ciclotim, hipotiroidismul de grani76,

posibil utilizarea excesiv6 de antidepresive.

8/10/2019 tulbaf


erugi et all. :n anul %, :ntr-un studiu pe &% de pacien7i bipolari aar6tat c6 la cei cu boal6 bipolar6 av8nd episodul depresiv ca debut, au

probabilitatea semnificativ mai mare dec8t starea maniacal6 ;i mixt6 de adezvolta ciclicitate rapid6, comportament suicidar ;i simptome psihotice9debutul mixt deasemenea prezint6 rate :nalte de tentative suicidare dar difer6de debutul depresiv care are semnificativ mai mare tendin76 la cronicitate,dar cu rate negliabile de ciclicitate rapid6.

"ulbur6ri bipolare @AS!ste o categorie rezidual6 a C-$ :n care sunt plasa7i pacien7ii cu

tulburarea bipolar6 ;i S2 1 toate diagnosticele pornind de la bipolarul.

Al7i posibili candida7i pentru ni;a de bipolaritate includ depresiasezonier6 f6r6 episoade hipomanice decelabile, la fel ca ;i alte forme de

depresie recurent6 cu debut sau terminare abrupt6. e asemenea exist6 pacien7i despre care clinicienii scriu = cu simptome episodice obsesivcompulsive, cu stare periodic6 de iritabilitate sau cu crize acute suicidare :nabsen7a unor simptome clare afective9 de asemenea al7ii care experimenteaz6acuze ciclice de tip neurastenic sau tulbur6ri de somn sau depresii recurentesevere de scurt6 durat6. e asemenea 2c!lroJ et all. :n $EE) a atras aten7ia

posibilei naturi bipolare a unor comportamente m8nate de impulsuri cumsunt cele din domeniul de control al agresivit67ii, ocul patologic ;i parafilie.

Aceste condi7ii necesit6 studii extensive ulterioare p8n6 s6 fie

considerate ca av8nd rela7ie cu condi7ia de bipolaritate.ispute :n legatur6 cu bipolaritatea

8n6 de cur8nd, posibilitatea diagnosticului eronat de schizofrenie :nlocul celui de tulburare bipolar6 era frecvent6 :n Statele nite9 comparativcu 2area Dritanie>opeK.H.,4ipinsBiG.@.$E*+9ABisBalK.S.,uzantian1.0.$E*E9 Fhantzian !.G.$EE*?. n studiu popula7ionalna7ional al S epressive and 2anic-epressive Association>%$? a ar6tatc6 boli din cadrul teritoriului afectiv l6rgit- depresia maor6 ;i tulbur6rile de

anxietate comorbide ;i personalitatea borderline cu furtunile lor afective- preced cu zeci de ani diagnosticul de bipolar. iagnosticul de schizofrenienu mai este :n fruntea listei cazurilor de boal6 bipolar6 nerecunoscute, acestfapt dator8ndu-se schimb6rii :n clasificarea .S.9 diagnosticul deschizofrenie se limiteaz6 acum la o tulburare ce deterioreaz6 func7ionarea.e de alt6 parte, dezvoltarea pie7ei medicamentelor antidepresive a motivat

8/10/2019 tulbaf


includerea multora :n diagnosticul de tulburare depresiv6> C-$,S2-1?,:n timp ce tulburarea bipolar6 de tip nu este oficial recunoscut6.

Sunt de remarcat leg6turile cu componenta bipolar6 a diferitelorcategorii de diagnostice S2-1, cum sunt psihozele schizofrenice ;ischizoafective, tulburarea de personalitate borderline, tulbur6rile de control aimpulsurilor> de exemplu#cleptomania, ocul de noroc,..?, abuzul desubstan7e, tulbur6rile de ritm circadian ale somnului, bulimia nervoas69aceste condi7ii psihiatrice prezint6 tr6s6turi bipolare selective, cum suntciclicitatea, pattern-ul circadian, comportamentul dezinhibat,temperamentalitatea, labilitatea afectiv6, comportamentul impulsiv.

iagnosticul de tulburare schizoafectiv6 :n accep7iune C-$ artrebui restr8ns doar la cazurile de psihoze recurente cu simptomatologiecomplet6 de tip afectiv ;i schizofrenic care s6 evolueze aproape simultan lafiecare nou episod de boal6.

"ulburarea de personalitate de tip borderline , tulburarea ciclotimic6 ;itulburarea bipolar6 de tip ridic6 la ora actual6 o mare confuzie :n practica

psihiatric6, mai ales c6 aceste cazuri utilizeaz6 frecvent variate substan7e deabuz, ce complic6 ;i mai mult punerea diagnosticului. <n prezent aceast6disput6 este util6 pentru c6 permite deschiderea unor noi oportunit67iterapeutice pentru acestea.

e obicei diagnosticul de tulburare borderline de personalitate este pus pornind din adolescen76 ;i la femeile tinere cu labilitate emo7ional6, predominant de natur6 ostil6. Criteriile de diagnostic S2 pentru acest

diagnostic formeaz6 un amestec larg de simptome afective ;icomportamentale de intensitate sc6zut6. Suprapunerea simptomelortulbur6rii de personalitate borderline peste cele ale tulbur6rii afective

bipolare este extins6, pornind de la instabilitatea afectiv6 ;i impulsivitate,dezinhibi7ie sub antidepresive, bipolaritate :n cadrul familiei, f6c8nd aproapeo regul6 :n etichetarea drept “borderline” a unei persoane cu tulburareafectiv6. Atunci c8nd este folosit diagnosticul de tulburare de personalitate“borderline” acest fapt duce la negliarea tulbur6rii bipolare ;i consecutiv latratarea neadecvat6 a componentei afective9 e;ecul terapeutic poate fi pusulterior pe seama “caracterului de autonimicire” ;i /sau “rezisten7ei”,

“:mpotrivirii de a se face bine” a pacientului, :nvinov67ind pacientul ;idisculp8nd astfel medicul.

"ulbur6rile induse de consumul de alcool ;i substan7e ;i tulbur6rileafective de spectru bipolar prezint6 o rat6 at8t de mare de comorbiditate:nc8t se poate considera c6 reprezint6 de fapt ;ansa de apari7ie simultan6 :ndecursul vie7ii a dou6 boli cu prevalen76 crescut6. Automedica7ia pentrusimptomele afective subclinice este insuficient con;tientizat6 at8t de

8/10/2019 tulbaf


psihiatru c8t ;i de expertul :n tulbur6rile de substan7e. A;a cum stimulantele pot fii utilizate pentru a produce hipomania, la fel alcoolul poate fii utilizats6 binedispun6 sau s6 lini;teasc6 st6rile dispozi7ionale exaltate. 2ult mai dificil este s6 caracterizezi tulbur6rile psihiatrice lacopii. <n cazul tulbur6rii afective bipolare este mult mai des utilizat6 odefinire vag6 a tulbur6rilor, utiliz8ndu-se termeni ca agresivitate,comportament dificil sau depresie. !xist6 mul7i factori care contribuie laaceast6 stare de fapt. <n primul r8nd este recunoscut6 negliarea furniz6rii deservicii ;i de asemenea de marcare a caracteristicilor particulare ;i nevoiloracestui stagiu de dezvoltare care este relativ nou. <n al doilea r8nd“anormalitatea la copii este influen7at6 de matura7ie ;i dezvoltare” f6c8ndmai dificil pentru diagnostician s6 interpreteze indicatorii de disfunc7ie aicreierului. <n al treilea r8nd, la copii exist6 o lips6 a bog67iei expresieicomportamentale a psihopatologiei comparativ cu adultul, f6c8nd mai dificil

diagnosticul diferen7ial , av8nd :n vedere ;i probabilitatea mai mare decomorbiditate. <n al patrulea r8nd copilul prezint6 dificult67i mai mari :n adescrie simptomele psihopatologice ori a le asocia cauzal, a explica logic,cauzal apari7ia simptomelor.Shulman et al f6c8nd o trecere :n revist6 a dovezilor clinice, au adusargumente solide nu numai asupra prezen7ei bolii bipolare la popula7ia

psihiatric6 infantil6 dar ;i a tendin7ei de cre;tere a prevalen7ei acesteia9 unnum6r important dintre ace;tia sunt diagnostica7i gre;it. Aceast6 trecere :nrevist6 aduce pu7ine date pentru un diagnostic timpuriu, precoce de boal6

bipolar6 la copii ;i adolescen7i. <n opinia lui Carlos Derganza ;i acolaboratorilor este de o importan76 radical6 rapiditatea diagnostic6 :nevaluarea eficacit67ii diferitelor forme de tratamente propuse pentru acest tipde patologie, la aceast6 popula7ie de pacien7i.4ipsa unui set de criterii diagnostice care s6 permit6 o diferen7iere clar6diagnostic6 a bolii bipolare de alte sindroame similare ce apar :n copil6rie,cum este AK, face dificil de rezolvat de clinician aceast6 dilem6diagnostic6.Aceast6 tulburare este o surs6 de disfunc7ie maor6 psihosocial6 pentru copii;i adolescen7i, cu consecin7e devastatoare pentru via7a acestora. 2ul7i dintre

ace;ti pacien7i aung s6 fie exmatricula7i de la scoal6 sau aung :n institu7iicorec7ionale, mult :nainte de a li se fii pus un diagnostic adecvat condi7iei lor

psihobiologice.e asemenea, exist6 dovezi clinice care atest6 c6 durata sindromului

psihiatric este corelat6 direct propor7ional cu gradul de refractaritate latratamentul instituit. Acest fapt explic6 m6car par7ial de ce boala bipolar6 la

8/10/2019 tulbaf


v8rste tinere prezint6 un prognostic mai grav decat boala bipolar6 cu debuttardiv, a;a cum indic6 foarte clar studiul lui Shulman.entru copii exist6 trei diagnostice maore ce sunt importante pentrufacilitarea diagnosticului timpuriu de boala bipolar6. Acestea sunt#identificarea simptomelor sugestive de manie, diferen7ierea maniei deAK, atunci c8nd nu exist6 simptome psihotice9 ;i diferen7ierea maniei deschizofrenie, atunci c8nd simptomele psihotice sunt evidente.ndicii importante :n diferen7ierea bolii bipolare de AK sunt furnizate de

pacient ;i familia acestuia, comparativ cu boala bipolar6 la adult ;i AKmanifestat de sine st6t6tor la popula7ia psihiatric6 infantil6.

iagnostic de probabilitate/ diagnostic de certitudine/ diagnosticstatistic

ate bazate pe eviden7a clinic6 atest6 c6 tulburarea bipolar6 este multmai :ntins6 dec8t ceea ce este inclus :n S2-iv ;i C-$. Se :ntinde de lanivelul psihotic p8n6 la formele atenuate, la nivel temperamental ;i includ#

tulburarea bipolar6 # episoade maniacale cu sau f6r6 depresie maor6 pot progresa p8n6 la o expresie psihotic6 extrem6, incluz8nd forme cuincongruen7a dispozi7iei ;i /sau schizobipolaritate.

"ulburarea bipolar6 # depresii maore recurente asociate cuhipomanie spontan6 pot reprezenta forma cea mai obi;nuit6 fenotipic6 detulburare bipolar6. atele actuale indic6 durata modal6 a episoadelor

hipomanice ca fiind de doua zile.epresia ciclotimic6# exist6 depisoade depresive maore ce sesuprapun unei labilit67i emo7ionale de tip ciclotim ;i /sau tr6s6tur6 de

personalitate, reprezent8nd o variant6 comun6 a tulbur6rii bipolare cu un parcurs tumultuos.

"ulburarea bipolar6 # pacien7i cu manifestare clinic6 de tip depresivcare experimenteaz6 episoade hipomanice sub tratament antidepresiv.

Ciclicitate rapid6# reprezint6 o faz6 trec6toare :n evolu7ia tulbur6rii bipolare, :n special bipolar , care apare la mai mult de %L din pacien7i.

St6rile mixte# aceste st6ri, din care cele mai studiate sunt maniile

disforice, apar :n medie la 'L dintre pacien7ii bipolari. Consensulinterna7ional actual arat6 c6 nu este necesar6 prezen7a :ntregii constela7ii desimptome depresive. ou6 sau mai multe simptome depresive par ca fiindsuficiente pentru a separa starea mixt6 de manie.

ate clinice incomplete sunt pentru#$.St6rile mixte depresive,%.epresia hipertimic6, &.Kipomania scurt6 recurent6, '.istimia“pulsional6O.

8/10/2019 tulbaf


iagnosticul diferen7ial2anie versus AK# :n timp ce :n manie dispozi7ia trebuie s6 fie :n

mod predominant elevat6, expansiv6 sau iritabil6, :n AK fluctua7iile largidispozi7ionale sunt rare, tinz8nd s6 apar6 adesea ca o complica7ie asimptomatologiei de hiperactivitate ;i de deficit de aten7ie. 4a copii este maifrecvent observat6 iritabilitatea ;i labilitatea emo7ional6, fiind descris6 de

p6rin7i ;i alte persoane de contact. <n manie se observ6 activitatea crescut6sau nelini;tea fizic6. 4a copii hiperactivitatea este de obicei intens6, cu marivaria7ii ale nivelului de activitate, f6c8nd astfel diferen7a fa76 de AK,unde hiperactivitatea tinde s6 ating6 o constan76 :n timp. 4a fel, logoreea cu

presiunea vorbirii, prezint6 :n manie varia7ii mari, aung8nd :n cazurilesevere ca pacientul s6 nu mai poat6 fii oprit din vorbit, :n timp ce :n AKvorbirea nu aunge la aceste forme severe iar :n timp prezint6 o anumit6constan76. @uga de idei, dac6 apare, are valoare clar6 diagnostic6 pentru

manie. Copilul trece de la un subiect la altul :ntr-un mod impresionant,inposibil de redirec7ionat ;i frustrant. <n formele severe fuga de idei esteevident6, con7inutul vorbirii greu de urm6rit, put8nd s6 prezinte rime ;iecolalie. <n schimb, :n AK nu este inclus6 :n nucleul bolii aceast6 fug6 deidei9 unii copii foarte neaten7i pot veni uneori cu comentarii care pot p6reaie;ite din context dar acest fapt este rar ;i poate fii redirec7ionat de al7ii.

ierderea inhibi7iilor sociale normale rezult8nd :n comportamenteinadecvate circumstan7elor reprezint6 unul din semnele caracteristice maniei,fiind de obicei impresionant. <n cazurile severe copilul poate fii sarcastic,

amenin76tor ;i chiar agresiv. <n schimb, :n AK comportamentul inadecvatare mai degrab6 caracter impulsiv, doar dac6 nu se asociaz6 cu uncomportament de opozi7ionism. 4a ace;ti copii se observ6 disconfortul fa76de comportamentul lor, la fel ca ;i inten7ia de a ;i-l controla, :n pofidadificult67ii de a o face.

3evoia sc6zut6 de somn, rareori raportat6 dac6 pacientul nu este:ntrebat sau p6rin7ii sau al7i apar7in6tori nu observ6 acest fapt, este frecvent6:n manie9 :n forme extreme pacientul poate nega orice nevoie de somn. <nschimb, :n AK, dificult67ile de somn sunt rareori prezente, :n afaradificult67ilor de adormire care sunt de obicei :n rela7ie cu grade de stimulare

la culcare.Stima de sine crescut6 sau grandiozitatea dac6 sunt prezente sunt

indicii importante pentru diagnosticul de manie, :n AK nef6c8nd partedin nucleul bolii. 2ai mult, :n AK este mai frecvent6 stima de sinesc6zut6, :n special :n cazurile complicate cu e;ec academic.

istractibilitatea sau constanta schimbare :n activit67i sau planurireprezint6 calit67i ce diferen7iaz6 mania de AK. ac6 :n manie pacientul

8/10/2019 tulbaf


prezint6 con;tientizarea clar6 a mediului s6u ambiant, dob8ndind :n timpcalitatea de marcat6 intruzivitate, :n AK distractibilitatea sau constantaschimbare :n activit67i sau planuri reprezint6 o parte fundamental6 anucleului acestui sindrom, care pot fii :n rela7ie cu stimuli interni sau externiiar con;tientizarea mediului prezint6 o mai mare fluctua7ie. e;i ;i :n AKintruzivitatea poate fii prezent6, aceasta pare mai pu7in deranant6 celor din

ur.Comportamentul prostesc, neglient ;i al c6rui risc individul nu :l

recunoa;te, cum este de exemplu cheltuiala nes6buit6, afacerile proste;ti,;ofatut cu vitez6, reflect6 o senza7ie grandioas6 de invulnerabilitate.acientul :;i poate asuma riscuri la diferite nivele, inclusiv sexuale saufinanciare, conduc8nd chiar la probleme legale. <n AK, de;icomportamentul impulsiv poate p6rea o neglien76 ;i poate s6 duc6 la

probleme cu autorit67ile, nu prezint6 de obicei comportamentul :ntr-adev6r

prostesc al pacien7ilor cu manie.!nergia sexual6 marcat6 ;i indiscre7iile sexuale, mai ales dac6 apar la

copii proveni7i din mediu conservator ;i neabuza7i sexual pot fii considerateaproape patognomonice pentru manie, folosind expresii vulgare, propuneriindecente sau prezent8nd manifest6ri sexuale clare, cum ar fii masturbarea :n

public. <n AK copii pot manifesta interes sexual timpuriu ca expresie aimpulsivit67ii dar f6r6 manifest6ri deschise de comportament sexualinadecvat.

"ulbur6rile de dispozi7ie la pacien7ii cu epilepsie nu sunt frecventdiagnosticate deci, nu sunt nici tratate frecvent. in cauza prevalen7ei :naltea depresiei ;i a ratei :nalte de sinucidere, diagnosticul precis ;i terapiaeficient6 sunt foarte importante. @recvent, prezentarea clinic6 a sindroamelor depresive din epilepsie nu corespunde cu cele din clasific6rile C-$ sauS2-1. @actorii ce pot influen7a # tipul de criz6, loca7ia focarului epileptic;i disfunc7ii ale neurotransmi76torilor, precum ;i influen7ele ereditare ;i

psihosociale ;i efectele negative psihotrope ale drogurilor antiepileptice. <nciuda unui num6r insuficient de studii controlate bazate pe date reale,tratamentul cu antidepresive noi serotoninergice pot fi recomandate pentru

pacien7ii cu epilepsie.nciden7a bolilor psihiatrice la epileptici este semnificativ mai mare

dec8t :n popula7ia general6. epresia ;i anxietatea sunt cele mai frecventetulbur6ri psihiatrice la ace;ti pacien7i. iagnosticul ;i tratamentultulbur6rilor depresive sunt foarte importante deoarece exist6 o rat6 :nalt6 asinuciderii :n r8ndul epilepticilor. Chiar dac6 inciden7a sinuciderii variaz6destul de mult, totu;i ea este de ' p8n6 la ( ori mai crescut6 dec8t :n

8/10/2019 tulbaf


popula7ia general6. <ntr-o trecere :n revist6 a cauzelor de moarte :n epilepsie,0obertson a raportat o rat6 a sinuciderii mai mare de E-$ ori fa76 de

popula7ia general6. @actorii de risc pentru suicid includ# istoric deautomutilare, istoric familial de suicid, stress emotional, boli psihiatrice

precum# psihoza, depresia ;i alcoolismul. atele de7inute arat6 necesitateaurgent6 de a trata tulbur6rile depresive.

Sindromul de lob frontal

Leziunile la nivelul lo#ului frontal au drept consecină modificări la niveltemperamental !i comportamental, modificări ce sunt denumite %n ansam#lusc/im#ări ale personalităii" *omportamentul acestor pacien1i este dezin/i#at,prezentand familiarism eagerat, lipsă de tact !i logoree, glume stupide,calam#ururi" Pot prezenta erori %n 2udecată, pot comite indiscreii seuale !i lipsade gri2ă faă de sentimentele celorlali" Dispoziia este de o#icei euforică"*apacitatea de concentrare a ateniei este redusă" 3ăsurătorile inteligenei

formale sunt de regulă nemodificate dar testări speciale pot evidenia deficite %n 2udecata a#stractă" *on!tiina #olii este a#sentă" 3anifestările consecutiveimplicării corteului motor sau proieciilor profunde pot fii pareza spasticăcontralaterală sau disfazia, atrofia optică de aceea!i parte cu leziunea lo#uluifrontal, anosmia, refleul de apucare !i , %n cazul %n care leziunea este #ilaterală,incontinena urinară"

!pidemiologie

P 0isc de-a lungul vie7ii pentru condi7iile bipolare aproximativ $L pentru fenotipul de nucleu> D4A0 ?P n procenta crescut de intern6ri psihiatrice :n regim de urgen76 este

atribuit categoriei de manieP 0ecunoa;terea formelor clinice atenuate ambulatorii de boal6> spectru

bipolar soft? a crescut.P @ormele de boal6 tip ;i urm6toarele se estimeaz6 a avea prevalen7a

de cel pu7in '-( ori mai mare dec8t tipul > Angst et al.,%&9Kirschfeld et al., %&9 Gudd and ABisBal, %&?

!volu7ie ;i prognostic

8/10/2019 tulbaf


P atele disponibile indic6 recuren7a frecvent6 a tulbur6rilor dispozi7iei,:n special :n condi7iile bipolare, conduc8nd la perturb6ri :n sferadezvolt6rii, sfera conugal6 ;i social6.

P Semnifica7ia la nivelul s6n6t67ii publice QRsuicidul la %L din cei ce primesc tatament inadecvat sau nu primesc tratament ;i trebuieconsiderat6 o complica7ie ce poate fi prevenit6 >Fhuri and ABisBal,$E+&?, din care bipolarul de7ine o propor7ie exagerat6>0ihmer andestalitJ, $EEE?, subliniind importan7a unui diagnostic timpuriu sicorect.

Doala bipolar6 este o condi7ie medical6 sever6 ;i adesea cronic6, ce perturb6 serios via7a copilului, adolescentului sau adultului, duc8nd la ratecrescute de tentative suicidare ;i suicid realizat, performan7e ;colare reduse,rela7ii interpersonale perturbate, rat6 crescut6 de consum de substan7e,

dificult67i legale, ;i multiple spitaliz6ri, :n consecin76 produce dizabilit67isemnificative.

Caracteristicile nucleare ale bolii sunt mai degrab6 instabilitatea siciclicitatea proceselor, cu crescendo-uri ;i virae, mai ample dec8t oscila7iilenormale ale dispozi7iei ;i cogni7iei, activitate psihomotorie, via76 instinctiv6;i social6. Circularitatea ;i ciclicitatea sunt tipice >pentru elaJ tulburarea

bipolar6 era o “ciclofrenie”?.!chilibrul fragil ;i instabil este u;or perturbat de evenimentele de

via76 ;i substan7ele psihoactive. Acest fapt este bine documentat :n cazul

administr6rii antidepresivelor ;i la :ntreruperea abrupt6 a litiului. Cursul bolii este modificat de medica7ia triciclic6. ate recente sugereaz6 c6administrarea psihostimulantelor :n timpul copil6riei cresc riscul debutuluitimpuriu al bolii bipolare.

Spre deosebire de Fraepelin pentru care stresul ;i evenimentele devia76 puteau uca un rol :n declan;area doar a primelor episoade de boal6 ;i:n dezacord cu modelul de “Bindling” al lui ost, Kammen et al ;i Sendsenet al au ar6tat c6 stresul sever aproape :ntotdeauna declan;eaz6 episodul de

boal6. Aceste evenimente sunt induse de comportamentul pacientului ;i personalitatea acestuia ;i sunt nespecifice.

Carlson et al sugereaz6 c6 subiec7ii tineri cu debut timpuriu almaniei>:naintea v8rstei de %$ de ani? mult mai probabil sunt de sex masculin,>)E,)L ? ;i au o psihopatologie mult mai complicat6> de exemplu debuttimpuriu al problemelor comportamentale ;i a comorbidit67ii cu abuzul dealcool, episoadele mixte, ;i simptomele paranoide?, per total petrec mai multtimp :n spital ;i au probabilitatea mai mic6 de a se remite completsimptomatologia :n decurs de %' de luni comparativ cu cei la care boala

8/10/2019 tulbaf


debuteaz6 dup6 v8rsta de &de ani. Aceea;i observa7ie o face ;i Costello,care afirm6 c6 debutul timpuriu este mai obi;nuit la b6ie7i, :n special :nainteav8rstei de $& ani.

<n ceea ce prive;te prevalen7a ;i v8rsta de debut, Shulman et al :iciteaz6 pe Hoodin ;i Gamison care estimeaz6 c6 ,&L dintre pacien7i audebutul bolii :naintea v8rstei de $ ani. Cercet6rile 2S arat6 c6 mania este

prezent6 la %%L din copii cu tulbur6ri severe> incluz8nd aici diagnosticul demanie clar6, posibil6 ;i probabil6?.

Shulman et al subliniaz6 de asemenea declinul :n func7ionarea psihosocial6. Atunci c8nd un copil altfel inteligent e;ueaza la :nv676tur6, primele cauze ce trebuie c6utate sunt tulbur6rile afective ;i abuzul desubstan7e, care merg m8n6-n m8n6 cu dizabilit67ile de :nv67are.

ABisBal et al sugereaz6 c6 maoritatea copiilor ;i adolescen7ilor cutulbur6ri depresive ar fii pre-bipolari.

e asemenea comportamentul antisocial la copii bipolari este ocondi7ie :ngrior6toare, constat8ndu-se o rat6 :nalt6 de tulbur6ri afective laagresorii uvenili.0iscul de suicid, :n special la adolescen7ii cu boal6 bipolar6 este deasemenea o problem6 important6. Comorbiditatea cu abuzul de substan7ecre;te suplimentar acest risc.n boala bipolar6 riscul suicidar este :ntr-o dependen76 de tipul de episod de

boal6, fiind mult crescut :n episoadele depresive ;i mixte9 asociereaanxiet67ii, impulsivit67ii ;i a abuzului de substan7e sunt elemente importante

de luat :n calcul, tratarea acestora :ntr-un mod rapid ;i eficient sc6z8nd risculde a comite suicidul. <nbun6t67irea vitezei de r6spuns a depresiei prinfocalizarea asupra conflictelor intrafamiliale, idea7iei suicidare ;i a uzului desubstan7e pot auta :n reducerea inciden7ei evenimentelor suicidare.

Tratamentul bolii bipolare

"ulburarea bipolar6 este cronic6, cu tendin76 la recuren76, dizabilitant6;i adesea letal6. Se estimeaz6 a avea costuri directe de :ngriire medical6superioare chiar diabetului, altor condi7ii medicale generale ;i depresieimaore, la fel ca toate celelalte boli psihiatrice :n cazul popula7iei cu

8/10/2019 tulbaf


asigurare de s6n6tate privat6. e asemenea, :ndep6rtarea de la tratamentelece se bazeaz6 pe eviden7a clinic6- cum sunt :nt8rzierea sau neadministrareamedica7iei precum litiu, valproat sau carbamazepin6- au dus la asocierea cucre;teri ale costurilor de :ngriire.

Tratamentul farmacologic al bolii bipolare

"imostabilizatoarele reprezint6 medicamente ce aduc beneficiu :ntratarea cel pu7in a unui aspect primar al bolii bipolare> manie, depresie,frecven7a ciclicit67ii, num6r de episoade, simptome subclinice? f6r6 s6:nr6ut67easc6 nici un alt aspect al bolii. Aceast6 defini7ie se centreaz6 peeviden7a clinic6 a faptului c6 un timostabilizator “ideal”, care s6 aute :ntoate aspectele bolii nu este :nc6 disponibil. Aceast6 defini7ie are valoareheuristic6. <n primul r8nd se conformeaz6 eviden7ei clinice care arat6 c6

tulburarea bipolar6 este compus6 dintr-un num6r redus, probabil :ntre patru;i ;ase domenii comportamentale primare. nele din aceste dimensiuni saugrupuri de simptome nu apar la to7i pacien7ii bipolari. intre acesteaimpulsivitatea pare s6 fie cea mai adecvat6 ca ;i complex simptomaticuniversal :n tulburarea bipolar6.!xist6 date clinice din ce :n ce mai numeroase care atest6 c6 nici unmedicament nu elimin6 toate simptomele ;i c6 o propor7ie substan7ial6 din

pacien7ii bipolari sunt trata7i mai eficient cu dou6 sau mai multemedicamente. n singur agent farmacologic nu poate ;i s6 suprime excita7ia

din manie ;i :n acela;i timp s6 fie capabil s6 corecteze excitabilitatea redus6din depresie.up6 o intens6 excita7ie din crizele convulsive urmeaz6 o perioad6 deinhibi7ie profund6 a sistemului nervos.2edicamentele antiepileptice previn ambele faze ale bolii.!ste de notat faptul c6 aceia;i factori trigger care provoac6 crizele epileptice> deprivare de somn, stres, cafea, cocaina, alcool? provoac6 ;i apari7iaepisodului maniacal. 4itiul, prin efectul terapeutic selectiv, a permis revenirea la conceptul de

psihoze diferite> nu psihoza unic6?, la diferen7ierea bolii bipolare de

schizofrenie...........errJ @. 0!3SKAI- dementa evitata prin administrarea litiului, la fel ca sireducerea riscului suicidar............. <ncep8nd cu S2 $E+ conceptul de schizofrenie s-a restr8ns la ungrup de tulbur6ri psihotice deteriorative9 conceptul de tulbur6ri de dispozi7ie

8/10/2019 tulbaf


s-a austat pentru a include ;i pe cei cu tr6s6turi psihotice incongruente cudispozi7ia, ce coincid sau nu cu episoadele afective. 0eflect6 nu numai modaterapeutic6 dar ;i agregarea familial6, evolu7ia ;i prognosticul>ABisBal%%?.revalen7a administr6rii farmacoterapiei recomandat6 :n ghidurileterapeutice s-a :mbun6t67it dup6 publicarea acestora :n $EE', :n timp ce altemetode de m6surare a calit67ii, incluz8nd administrarea de psihoterapie ausc6zut ca utilizare :n aceast6 perioad6.in % num6rul medicamentelor disponibile pentru tratamentul tulbur6rii

bipolare a crescut :n mod semnificativ. 3oile medicamente aprobate de .S. @ood and rug Administration includaproape toate antipsihoticele de a doua genera7ie ;i numeroasetimostabilizatoare de a doua genera7ie.

Hhidurile practice disponibile :n % sau :n anii urm6tori, inclusiv

cele publicate de American sJchiatric Association , !xpert ConsensusHuideline Series, ;i altele, au fost revizuite substan7ial pentru a includemedicamente de a doua genera7ie drept medicamente de prim6 alegere, linie.atele ob7inute de SJstematic "reatment !nhancement rogram-Dipolarisorder >S"!-D?, un trial clinic multicentric sponsorizat de 3ationalnstitute of 2ental Kealth, indic6 faptul c6 doar $$L din pacien7i au primittimostabilizatori :n monoterapie9 ceilal7i au primit combina7ii deantipsihotice, antidepresive ;i alte medicamente .

lan terapeutic/ managementul cazului

P <n cursul fazei maniacale a tulbur6rii bipolare este recomandat ca fiindoptim un mediu ambiant calm ;i :nalt structurat.P <n cursul episoadelor maniacale pacien7ii pot cheltui bani :n mod

nes6buit , pot distruge, compromite rela7ii interumane importante, :;i pot pierde serviciul sau pot comite indiscre7ii sexuale.

P Consecutiv episoadelor dispozi7ionale, pacien7ii pot necesita suport,asisten76 :n rezolvarea consecin7elor psihosociale ale ac7iunilor lor.

P acien7ii care au copii pot avea nevoie de autor :n evaluarea ;ifurnizarea suportului pentru nevoile copiilor.

P <n particular, copii persoanelor suferind de boal6 bipolar6 prezint6

riscuri at8t genetice c8t ;i psihosociale de a dezvolta o tulburare psihiatric69 p6rin7ii pot necesita autor :n ob7inerea evalu6rii psihiatrice pentru copii lor care prezint6 semne incipiente deinstabilitate a dispozi7iei.

P entru pacien7ii ce experimenteaz6 un episod maniacal sau mixtscopul primar al tratamentului este controlul simptomelor pentru a

permite re:ntoarcerea la nivelul anterior de func7ionare psihosocial6.

8/10/2019 tulbaf


P Controlul rapid al agita7iei, agresivit67ii ;i impulsivit67ii este :n mod particular important pentru a asigura siguran7a pacien7ilor ;i a celordin apropierea acestora.

P Selectarea tratamentului ini7ial trebuie s6 fie ghidat de factori clinicicum sunt# severitatea bolii, tr6s6turile asociate >e.g., reciclare rapid6,

psihoz6?, ;i de preferin7a pacientului c8nd este posibil, acord8ndu-se oaten7ie particular6 profilului efectelor adverse .

P "erapiile psihosociale c8nd sunt utilizate ar trebui combinate cufarmacoterapie. robabil singura indica7ie pentru psihoterapie ca ;imonoterapie pentru pacien7i ce experimenteaz6 manie acut6 sauepisoade mixte este atunci c8nd toate medicamentele propuse suntrefuzate, terapia nonvoluntar6 este inaplicabil6 ;i scopul principal alterapiei este 7intit ;i orientat pentru o situa7ie de criz6>e.g., rezolvareaambivalen7ei :n leg6tur6 cu luarea de medicamente?.

P entru pacien7ii care experimenteaz6 un episod maniacal sau mixt :n pofida unei terapii instituite >i.e., a TbreaBthroughT episode?,medicamentele de prim6 linie pot fii :mbun6t67ite prin austarea dozei.

P Asigurarea c6 nivelul plasmatic este :n limite terapeutice iar :n unelecazuri achizi7ionarea unui nivel seric mai mare >dar tot :n ariaterapeutic6?. ntroducerea or .................resumption unui antipsihoticeste adesea necesar6. 3umero;i pacien7i cu boal6 grav6 sau agita7i potavea nevoie de terapie aduvant6 pe termen scurt cu un antipsihoticsau o benzodiazepin6.

P Cu o dozare adecvat6 ;i cu niveluri serice corespunz6toare medica7iautilizat6 :n tratamentul maniei, :n mod obi;nuit, d6 rezultateapreciabile clinic dup6 $- $' zile de tratament. C8nd medicamentelede prima linie la doza optim6 e;ueaz6 :n a controla simptomele,recomand6rile de tratament includ ad6ugarea unui alt medicament de

prim6 linie. Alternativele de tratament includ ad6ugareacarbamazepinei sau oxcarbazepinei la o medica7ie de prim6 linie, dac6nu fusese dea prescris, sau schimbarea unui antipsihotic cu altul.

P intre antipsihotice, clozapine este :n mod particular eficient6 :nformele refractare de boal6. Ca :ntotdeauna trebuie precau7ie :n

combinarea medicamentelor, deoarece efectele adverse pot fiicumulative ;i metabolismul sau al7i factori pot fii afecta7i.

P acien7ii care prezint6 fenomene psihotice :n cursul unui episodmaniacal necesit6 de obicei tratament cu un antipsihotic.Antipsihoticele atipice sunt preferate datorit6 profilului mai benign dereac7ii adverse .Tratmentul de întreţinere

8/10/2019 tulbaf


P medica7ia de :ntre7inere este recomandat6 de obicei consecutiv chiarunui singur episod manical.

P <n tulburarea bipolar6 necesitatea tratamentului de :ntre7inere pentru aceast6 form6 de boal6 este de asemenea recomandat6.

P Scopurile principale al tratamentului includ prevenirea rec6derilor,reducerea simptomelor subliminare ;i reducerea riscului suicidar. easemenea ar trebui s6 includ6 reducerea frecven7ei ciclicit67ii ;i ainstabilit67ii dispozi7iei precum ;i :mbun6t67irea func7ion6rii generale.@armacoterapia trebuie s6 fie implicat6 :ntr-un mod care s6 duc6 la o

bun6 tolerabilitate ;i s6 nu predispun6 la nonaderen76.

e;i tulburarea bipolar6 ;i dependen7a de substan7e se asociaz6frecvent, exist6 pu7ine informa7ii privind eficacitatea tratamentuluicomportamental-behavioral pentru aceast6 popula7ie. "erapia de grup

integrat6 care se adreseaz6 celor % tipuri de tulbur6ri simultan, a fostcomparat6 cu consilierea de grup privind consumul de droguri care seaxeaz6 pe dependen7a de substan7e. Autorii au elaborat o ipotez6 precumc6 pacien7ii ce beneficiaz6 de terapia de grup integrat6 ar avea mai pu7inezile de consum de substan7e ;i mai pu7ine s6pt6m8ni de boal6 activ6

bipolar6.Studiile arat6 :n mod constant o inciden76 mare a consumului desubstan7e la pacien7ii cu tulburare bipolar6. acien7ii cu tulburare bipolar6;i consum de substan7e prezint6 un mai mare risc suicidar ;i de

necomplian76 la tratament, revenire mai lent6 din episoadele de tulbur6ride dispozi7ie ;i sunt spitaliza7i mai frecvent. <n ciuda comorbidit67iifrecvente ;i a prognosticului prost, pu7ine studii s-au axat pe tratamentulspecific acestei popula7ii. <ntr-adev6r, noi nu cunoa;tem nici un studiucomparativ de psihoterapie a acestei popula7ii. e;i studiile recente de

psihoterapie a tulbur6rilor bipolare au prezentat rezultate :mbucur6toare,aceste studii nu s-au focalizat specific pe pacien7i ce prezint6 simultan ;idependen7a de substan7e. 2ai mult dec8t at8t, dou6 studii av8nd dreptscop studierea psihoterapiei :n consumul de substan7e au exclus din lotulde studiu pacien7ii ce sufereau ;i de tulburare bipolar6. "ratamentul

psihosocial al pacien7ilor cu tulburare bipolar6 ;i al pacien7ilor cudependen76 de substan7e a fost elaborat, dar unul adresat pacien7ilor ceaveau simultan aceste afec7iuni nu a fost studiat.

03C !3"0 3H0G0!A AC!3"40 D4A0.

8/10/2019 tulbaf


rincipalii actori implica7i :n managementul tulbur6rii bipolaresunt pacientul, familia acestuia, psihiatrul ;i al7i speciali;ti, clinica pentru

bolile afective, organiza7ii devotate men7inerii s6n6t67ii mentale,societatea ;i mas-media. <ngriirea pacien7ilor bipolari implic6#-farmacoterapie competent6 :nso7it6 de interven7ii psihosociale adecvate;i aplicabile :n mod practic.-disponibilitatea membrilor familiei sau a altor persoane semnificativecare doresc s6 participe :n procesul terapeutic, care pot monitorizaaderen7a terapeutic6, pot furniza informa7ii despre evolu7ia bolii subtratament ;i care pot fii de :ncredere :n perioadele de criz6, cu rol crucial9-atitudinea persoanelor semnificative, care s6 arate c6ldura afectiv6 :ntimp ce-;i men7in obiectivitatea, av8nd :n vedere c8t de dificil este s6evite atitudinea critic6 fa76 de r6bufnirile ce apar :n cadrul bolii9

-feed-bacB-ul din parte celorlal7i pacien7i suferinzi de aceea;i boal6, adic6expunerea :n cadrul terapiilor de grup, cu rol fundamental :n reducerea ,combaterea mecanismului de denegare9-7inerea unui urnal zilnic al evenimentelor de via76 ;i a dispozi7iei

prevalente, permi78ndu-i astfel pacientului s6 con;tientizeze leg6turadintre dispozi7ie ;i evenimentele de via769-impunerea de limite, “highlJ structured environment”- mediu :naltstructurat, delegarea controlului financiar :n condi7ii critice, cu implicarea:n aceste condi7ii a unui avocat pentru a protea drepturile pacientului ;i

ale familiei acestuia.-func7ionarea este mai important6 dec8t stabilizarea deplin6 a dispozi7iei.2edicul r6m8ne la c8rma terapiei medicamentoase dar las6 posibilitatea

particip6rii pacientului :n alegerile terapeutice9-respectarea temperamentului pacientului ;i a individualit67ii acestuia,av8nd :n vedere faptul c6 despre bipolaritate :n literatura de specialitatese discut6 ca despre “boala geniilor”9-tulburarea de personalitate comorbid6 este reflectarea complica7iilor

bolii9 membrii familiei, psihiatrii ;i psihologii, :n frustrarea lor,determinat6 de comportamentul neproductiv sau “r6u” al pacien7ilor,

adesea evoc6 factorii caracteriologici.-psihiatrul trebuie s6 fie disponibil :n momentul crizei pacientului, cu oatitudine noncritic6, asigur8nd pacientul de cooperarea :n rezolvareacrizei cu c8t mai reduse consecin7e 9- men7inerea aderen7ei terapeutice9

8/10/2019 tulbaf


- cea mai serioas6 criz6 :n tulburarea bipolar6 este suicidalitatea, astfel:nc8t :n aceste situa7ii se are :n vedere posibilitatea intern6rii9 !C" esteconsiderat6 ca o op7iune terapeutic6 salvatoare9-psihiatrul trebuie s6 evite abordarea de tip calvinist :n cazul uzului dealcool ;i alte substan7e9- mul7i dintre pacientii bipolari sunt “dependen7i de ac7iune”, activareaav8nd efect de destabilizare, de reacutizare a bolii9-igiena somnului este un ingredient important :n managementul

bipolarit67ii9-managementul greut67ii ;i a factorilor metabolici asocia7i9

men7inerea unei polimedica7ii ra7ionale, av8nd :n vedere substratul diferit de ac7iune# antipsihotic,

anticonvulsivant, timostabilizator combinat9

-atunci c8nd via7a amoroas6 a pacientului este nest6vilit6 ;i tumultuoas6 necesit6 aten7ie ;i

c8teodat6 medica7ie9

-psihoeduca7ia, discutarea efectelor terapeutice ;i a reac7iilor adverse9

-austarea periodic6 a medica7iei9

-spriinirea familiei, persoanelor de suport ;i :n special a mamei pacientului bipolar, atunci c8nd

acesta este copil sau adolescent9

- valoarea consilierii genetice9

- utilizarea terapiilor de grup :n cazul pacien7ilor bipolari9

-maximizarea aderen7ei la tratament.

3ODI)I*45ILE O56(7I*E din procesele afective89" conducti#ilitatea electrică a pielii cre!te %n emoii $refle

galvanocutanat sau reacie electrodermală':;" circulaia sangvină $ritmul cardiac, presiunea s1ngelui':<" respiraia – mai rapidă !i mai ad1ncă:=" tensiunea musculară $m" g1tului'

- frică, m1nie – /ipertonicitate musculară- tristee – /ipotonie musculară- contracia anumitor mu!c/i – se dilată pupila:

&se z#1rle!te părul">" tremurul – %n stările conflictuale:?" secreia salivară – scade &$secreiile lacrimală, sudoripară – cresc0'@" compoziia c/imică !i /ormonală a s1ngelui8 & adrenalina:

& za/ăr:&ec/ili#rul acido&#azic

8/10/2019 tulbaf


Tratament psiologic! psioeducatie

sihoeduca7ia, la nivel elementar, este actul de furnizare ainformaiilor legate de #oală către #olnav: la un nivel mult maicomple este descrisă ca un proces mutual ce %ncearcă să

%m#unătăească a#ilităile de manageriere a #olii de către pacientprintr&o %mpărtă!ire #idirecională a unor informaii relevante"O varietate de intervenii psi/oterapice standardizate au fostdezvoltate p1nă acum" +oate tind să adere la acelea!i principii de#ază, au acelea!i scopuri !i utilizează acelea!i te/nici"

Scopurile si tehnicile obişnuite ale intervenţiilor de psihoeducaţieScopuri8Prevenirea recăderilor !i recurenelor 5educerea numărului !i severităii simptomelor trăite

5educerea riscului de suicid .m#unătăirea funcionării psi/osociale !i a calităii vieii*re!terea aderenei la sc/ema de medicaieEvitarea utilizării neadecvate a su#stanelor psi/oactive+e/nici8*re!terea %nelegerii #olii #ipolare !i a tratamentului acesteia$pacient, familie, persoane semnificative'Promovarea detectării rapide a simptomelor sau semnelorprodromale

.ncura2area regularizării stilului de viaă$ de eemplu, reglarea cicluluisomn& veg/e, rutinelor sociale'Dezvoltarea a#ilităilor de automonitorizare Stimularea con!tientizării #olii

.m#unătăirea managementului stresului !i a a#ilităilor de coping$ dea face faă'"

n ultimele decenii s-a observat un progres :n recunoa;terea, diagnosticarea ;imanagementul terapeutic al depresiei maore, :n special prin introducerea noilor clase deantidepresive ;i a noilor abord6ri de management. Cu toate acestea , ani de experien76clinic6 au ar6tat c6 mul7i pacien7i nu r6spund la terapia antidepresiv6 a;a de bine cum amanticipat. Cel putin &L dintre pacien7ii cu depresie sunt par7ial neresponden7i la terapiaadecvat6 antidepresiv6 iar rata remisiei :n trialurile clinice controlate r6m8ne sub (L. metaanaliz6 a &) de trialuri clinice cu antidepresive :n depresia unipolar6 a ar6tat c6 :ntre%E-')L dintre pacien7i au fost par7ial nonresponden7i la tratamentul antidepresiv cu doze

8/10/2019 tulbaf


;i durat6 adecvat6. 06spuns par7ial s-a ob7inut :n $%-$(L dintre pacien7ii depresivi afla7i:n studiu ;i nonresponden7i :n $E-&'L din cazuri. rm6rirea longitudinal6 a pacien7ilordepresivi pe o perioad6 de +-$$ ani a ar6tat c6 dou6 treimi dintre cei ce au r6spuns ini7ialla tratament au suferit ulterior o rec6dere.

An număr de factori sunt asociai cu ineficiena tratamentului cu antidepresive, pe l1ngănonaderena la tratament !i su#tratarea$lipsa unei doze adecvate sau durata corespunzatoare atratamentului' la fel ca !i asocierea comor#idă cu o #oală medicală sau a#uzul sau dependenade su#stane"

Studii recente sugerează că un su#grup de pacieni diagnosticai cu depresie unipolară ma2orăsuferă de fapt de depresie #ipolară " " Studiile arată că %n mai mult de o treime din cazurile dedepresie #ipolară este nevoie de mai mult de 9B ani de la de#ut pentru a se pune diagnosticulcorect de #oală #ipolară" *el mai frecvent diagnostic incorect este cel de depresie unipolară$pentru ?BC dintre cazuri' "Pacienii diagnosticai eronat %n mod o#i!nuit au avut iniial oeperienă depresivă ca prim simptom al #olii lor" 3uli dintre pacienii cu tul#urare #ipolară cautătratament doar %n episoadele depresive !i nu %n manie sau /ipomanie, cresc1nd rata erorilor dediagnostic at1t %n serviciile de psi/iatrie c1t !i %n cele de %ngri2ire primară "

C20D"A"4! tulburarii bipolare.acientii cu tulburare bipolara prezinta rate inalte de asociere cu alte boli medicale, psihiatrice si abuz de substante, fapt ce contribuie la reducerea sperantei de viata siscaderea calitatii vietii. 2aoritatea indeplinesc criteriile si pentru cel putin o altatulburare psihica, dintre care tulburarile de anxietate sau abuzul de substante sunt cel maifrecvente, cu o prevalenta de-a lungul vietii de '-)L. Comparativ cu populatiagenerala pacientii suferind de tulburare afectiva bipolara au rate mai inalte de diabetzaharat si boli de ficat si cardiovasculare si prezinta dizabilitate si mortalitate crescuta dincauza acestor boli. 2edicul de familie este intr-o postura favorizata, avand oportunitateade imbunatatii rezultatul printr-un screening atent al acestor comorbiditati si mentinerea

tratamentului de intretinere al acestor conditii comorbide......................

2A4"A" de prezentare clinica a bolii si diagnosticarea acesteiaaca avem in vedere ca cel putin umatate din pacientii cu boala bipolara si maoritateacelor cu boala bipolara se vor prezenta initial in timpul unui episod depresiv maor, esteesential sa verificam prezenta in istoricul bolii pacientului a simptomelor specifice unuiepisod maniacal sau hipomaniacal in antecedente, pentru a ne asigura ca punem undiagnostic corect. n acest scop este utilizat testul de autoevaluare 2N> 2ood isorderNuestionnaire.!valuarea initiala are drept tel colectarea datelor istorice si de laborator ce sunt utile pentru eliminarea altor diagnostice de boala si furnizarea de informatii necesare pentruasigurarea unui plan de tratament medicamentos sigur si eficient.aca suspectam un diagnostic de tulburare afectiva bipolara atunci evaluarea trebuie saincluda testarea functiei tiroidiene, testul rapid plasmatic la reagina pentru sifilis,screening-ul substantelor in urina, nivelul d vitamina D$% si alte cauze medicale cedetermina manie sau depresie secundara. n cazul primului episod de boala se consideraoportunitatea testelor neuroimagistice, !!H daca exista indicatie, testarea K1 daca este

8/10/2019 tulbaf


cazul, precum si unscreening amanuntit toxicologic daca exista suspiciunea ca episodul ar fii indus de substante.Se iau in calcul si testarile ce ghideaza in alegerea schemei terapeutice si mentinereasanatatii. n acest sens este efectuat istoricul personal si familial de boli cardiace /metabolice. nainte de inceperea tratamentului cu litiu se recomanda testarea functiei

tiroidiene, hemoleucograma completa, analize de urina si electrocardiograma> la persoanein varsta de RsauQ ' ani?, electroliti.naintea inceperii tratamentului cu anticonvulsivante se recomanda hemoleucogramacompleta, evaluarea functiei hepatice, electroliti, greutate/D2.................. "#$SC"%&'D et al. %'("A))A et al. %(#-ndia, s-a evidentiat prin scoruri relativ crescute ale U20S laincludere,>aprox. $ puncte mai mult decat in celelalte studii ale antipsihoticelor atipicein manie? si = o rata inalta de finalizare a etapelor studiului cu risperidona de catre pacient cu o rata redusa de drop-out, in special a celor prin lipsa eficientei.

esi exista acelasi protocol de crestere a dozei, doza modala medie in acest studiu a fos tinaltaQ(,' mg/zi. 0ata de raspuns a fost cea mai ridicata in acest studiu iar 33"a fostimpresionant de micQ&>E(L intervalul de incredereQ%-'?.-scorurile initiale de depresie fusesera dea mici, dar s-au inbunatatit ulterior, schimbareafiind evidenta mai mare fata de placebo chiar din ziua a &-a.-efectele adverse extrapiramidale au aparut in &(L din cei intratament cu risperidona fatade )L la placebo.S*+'&,#C" et al %(- compara risperidona- haloperidol placebo....*c#)T$& et al %( -Vuetiapina , haloperidol, placeboT"&) et al. $EEE, %,%$-compara olanzapina cu placebo, doza medie fiind $',E-$),' mg in ambele trialuri.

Deneficiul raspunsului timpuriu la tratament se reflecta partial in rata de discontinuare prematura a tratamentului mult mai mica ca urmare a lipsei de eficienta =in cel de-aldoilea studiu-$(mg olanzapina la inceputul studiului, comparativ cu placebo. iferentanu este semnificativa la$ mg olz doza de inceput in primul studiu comparativ cu placebo. Si ca urmare aunei lipse a cresterii riscului reactiilor adverse, studiile ulterioareasupra maniei acute au utilizat o doza de inceput de $( mg/ zi."K!3et al %&b compara olanzapina>(-% mg? cu haloperidol>&-$( mg/zi?.0ata de 0!2S! este definita prin scorul U20SWsau Q$%/ respectiv scorul KA2-%$Wsau Q+ la saptamana a )-a de tratament. 0atele de remisie definite astfel au fostsimilare olanzapinei si haloperidolului, sugerand o eficienta similara pentru ambii agentiterapeutici> (%.$L vs.').$L9 pQ.$(?. Cu toate acestea pentru un grup index de pacienticare nu prezentau simptome psihotice, rata de remisie a fost semnificativ mai mare la pacientii tratati cu olanzapina decat la cei tratati cu haloperidol>().* vs. '$.)L9 pQ.'?.entru subgrupul de pacienti care au intrat in studiu fara depresie dar au devenit depresiviin cursul perioadei de trial, studiu, tratamentul cu haloperidol afost asociat cu o durata detimp statistic mai scurta pana la sitch-ul in depresie>pQ.'?.

!,G0 et al $EE$9 Doden et al $EE'-au aratat eficienta divalproex-ului, unanticonvulsivant, in tratamentul maniei acute bipolare.

8/10/2019 tulbaf


"K!3 et al %%a-olanzapina a fost comparata cu divalproex-ul. Comparativ cudivalproex-ul olanzapina a fost mai eficienta in reducerea simptomelor maniei. n cadrulmasuratorilor eficientei primare scorul U20S total a prezentat modificari medii alevalorilor de -$&.' puncte pentru pacientii tratati cu olanzapina si -$.' puncte pentru ceitratati cu divalproex>pQ.&? .

ILIO65()IE9" +/e role of psc/oeducation in t/e +reatment of ipolar Disorder8 ( *linical Perspective: E"E" 3ic/alaF, L"7"Gat/am,and 5""Lam: *linical (pproac/es in ipolar Disorders ;BB=:<8>&99

9" &Andreasen 3C, Arndt S, Alliger 0, et al. SJmptoms of schizophrenia. 2ethods, meanings, and mechanisms. Arch Gen

Psychiatry. 2aJ $EE(9(%>(?#&'$-($. X2edlineY.

;" -AA "asB @orce. Schizophrenia and other psJchotic disorders. n# Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders,

Fourth Edition (DSM-IV). American sJchiatric Association9 $EE'#%*&-&$(.

<" !ric G.4.Hriez, Carlo @aravelli, avid G.3utt, Goseph Mohar9 2ood isorders.Clinical management and 0esearch ssues9editura Gohn IileJ ZSons,4td %(9

=" Conrad 2.Sartz, !dard Shorter9 sJchotic epression9 ed.Cambridge niversitJ ress, %*9

>" Kagop S. ABisBalZ 2auritio "ohen9 Dipolar sJchopharmacotherapJ. Caring for the atient9 ed. IileJ %)9

?" 2ario 2a, Kagop S. ABisBal, Guan Gose 4opez-bor, 3orman Sartorius, Dipolar isorder,9 ed. IileJ %%9

@" 3eil D. Sandson9 rug-drug interaction rimer. A Compendium of Case 1ignettes for the racticing Clinician9 ed.AmericansJchiatric ublishing, nc.,%*9

H" HarJ K. IJnn, Gessica 0. esterheld, FellJ 4. Cozza, Scott C.Armstrong9 Clinical 2anual of rug nteraction. rinciples for 2edical ractice9 ed. American sJchiatric ublishing, nc.,%E9

" -Dranzei ., Chirita 1., Doisteanu ., Cosmovici 3., Astarastoae 1., Chirita 0oxana,-!4!2!3"! ! S!24H!SKA"0CA S SKAH3S"C, editura sihomnia, asi $EE(

9B" -Chirita, 1.9 Doisteanu, .9 Andrei, 09 sihiatria si conditia umana. Asistenta psihiatrica. Conexiuni. !dit. sihomnia.asi,$EE(

99" Chambers 0A, russ DH. roperidol# efficacJ and side effects in psJchiatric emergencies. !lin Psychiatry. ct$EEE9)>$?#))'-*. X2edlineY.

9;" *iora#ai Eda 3alic/e: 5olul medicului de familie in suicido profilaie":5ev" de 3edicina si )armacie, +argu 3ures,

;BB@, $Supl" JSimpozionul 7ational de Psi/iatrie'89&?"9<" *iora#ai Eda 3alic/e si ur#ea 3ilescu Iulian": (specte particulare ale depresiilor intalnite la varstnici" 5ev" de3edicina si )armacie, +argu 3ures, ;BB@, $Supl" Simpozionul 7ational de psi/iatrie, @&9B iunie', 9B9&9B="

9=" -Cornutiu, Havril9 atologia alcoolica psihiatrica. !dit. 2ihai !minescu, radea, $EE'.

9>" -Cornutiu, Havril9 Dreviar de psihiatrie. !dit. mprimeria de vest, radea, %&.

9?" -!ornutiu, Ga"ril 9 Dazele psihologice ale practicii medicale. radea, !dit. mprimeria de vest, %&.

9@" -afinoiu, on9 ersonalitatea. !dit. olirom,Ducuresti, %%.

9H" -sJchosom. 0es., $E+', %+# '%&-'%+.

9" -@A1A0 A CA0!HA0 et al-"otal serum colesterol. ((%

;B" -@0A3C, ., F!!4, @., 00!0, . et al. =Ihat predicte suicide attempts in omen ith eating disorders. sJchosom.

2ed. %', &'#'&-(&.

;9" -@riedmann, Carol9 "oxicodependentele. !dit. @undatiei de maine, Ducuresti, %'.

;;" -@riedmann, Carol9 sihiatrie. !dit. !x onto, Constanta, %.

;<" &")(6IOLI7I, (", KAP)E5, D" ", 5A**I, P" et al" : Suicide attempts and ideation in patients Mit/ #ipolar disorder"" *lin" Psc/iatr, ;BB=, ?>8 >B&>9="

;=" -Hheorghe, 2. .9 2arinescu, ragos9 1oicu, 1ictor9 Antipsihoticele. !dit. Academiei 0omane,Ducureti, %).

;>" -Hrecu, Hheorghe9 Aspecte epidemiologice si clinicostatistice si de preventie in suicid si parasuicidul. Casa de editura 2ures,"g. 2ures, %.

;?" &"65E*A, 6/" N 3A7+E(7A, I: Suicidul8 urgenta principala in starile depresive" O#servatii clinice pe o perioadade 9B ani $9?B&9?'" 7eurologie, Psi/iatrie, 7euroc/irurgie, 9@;, 9@ =&?<"

http://www.medscape.com/medline/abstract/7726714








8/10/2019 tulbaf


;@" &"65E*A, 6/", *SIKG, K", EI66(7D, A" : Studiu asupra tentativelor de suicid internate in *linica de Psi/iatriedin +argu&3ures, intre anii 9?9&9@B" 7eurologie, Psi/iatria, 7euroc/irurgia, 9@<, 9H8 ?9&@="

;H" &"65E*A, 6/" N I7DE5, P": Anele aspecte de profilaie a #olnavilor cu potential sau tentative de suicid inantecedentele familiale sisau personale" In8 JQiitorul Psi/iatrieiR $su# redactia P" ranzei', Intr" Poligrafica, acau,9HB, $PP" 9?;&9??'"

;" &"65E*A, 6/", 3arieta 65E*A&6(OS si I" 6(OS 65E*A" :Suicidul si parasuicidul, studiu epidemiologicpentru anul 9H? in 2udetul 3ures, 5ev" 3ed" */ir" Iasi $supl"', 9<8 ;=>&;>@"

<B" &" 65E*A, 6/", 3arieta 65E*A&6(OS si I" 6(OS 65E*A" :Suicidul comis in conditii de spitalizare in *linica

de Psi/iatrie din +argu&3ures, intre anii 9?B&9" 5ev" 3ed" */ir", Iasi, ;BB?8 99B nr" = supliment 98 9B?&99="<9" -H0!C, H. si 2A0!"A-H0!C-HADS. =Anorexia nervoasa. !d. niv. ress, "argu-2ures, %).

<;" -Habbard H, ed. Schizophrenia and other psJchotic disorders. n# #reat$ents of Psychiatric Disorders. %nd ed. American

sJchiatric ress9 $EE(#E''-$+E.

<<" -Karold, .9 Faplan, 2..9 Denamin, . SadocB 2..9 ocBet KandbooB of Clinical sJchiatrJ. Sec.!d.

<=" -Koton, Fenth9 Fees von Keringen9 "he nternational KandbooB of Suicide and Attempted Suicide., IileJ, %%.

<>" -K!0MH, ,. SACFS, 0 and F!44!0, D. =atients and predictors of recoverJ in anorexia nervosa and bulimia nervosa. G.

Am. Acad, Child. Adoles, sJchiatrz, $EE&, $%#+&(-+'%.

<?" -amandescu, Dradu on9 Stresul psihic si bolile interne. !dit. All,Ducuresti, $EE&.

<@" -onescu, Serban9 $' abordari in psihopatologie. !dit. olirom,Ducuresti, %).

<H" -Faplan K, SadocB DG, eds. Schizophrenia. n# !o$%rehensi"e #e&t'oo of Psychiatry. Iilliams Z IilBins9 $EE(#++E-EE*.

<" &*arol "Kers/aM, Ed" D",+/e *ouples Tpnotic Dance" *reating EricFsonian Strategies in 3arital +/erap:

runner3azel, pu#lis/ers"7eM GorF,pag =B,9;H&9<?"

=B" -4agomasino , alJ 0, Stoudemire A. 2edical assessment of patients presenting ith psJchiatric sJmptoms in theemergencJ setting. Psychiatr !lin orth A$. ec $EEE9%%>'?#+$E-(, viii-ix. X2edlineY.

=9" -4ieberman GA, Stroup "S, 2c!voJ G, Sartz 2S, 0osenhecB 0A, erBins , et al. !ffectiveness of antipsJchotic drugs in patients ith chronic schizophrenia. Engl Med . Sep %% %(9&(&>$%?#$%E-%&. X2edlineY.

=;" -4ucBe IC. "hought and affective disorders. n# E$ergency Medicine - !once%ts and !linical Practice. 2osbJ-Uear DooB9$EE%#%*&-+.

=<" -4azarescu, 2.9 godescu, 9ndreptar de psihiatrie. !dit. Kelicon, "imisoara, $EE(.

==" -2arder S0, Ames , Iirshing IC, 1an utten ". Schizophrenia. Psychiatr !lin orth A$. Sep $EE&9$)>&?#()*-+*.

X2edlineY.=>" E"E" 3ic/alaF, L"7"Gat/am, and 5""Lam:+/e role of psc/oeducation in t/e +reatment of ipolar Disorder8 (

*linical Perspective *linical (pproac/es in ipolar Disorders ;BB=:<8>&99

=?" &3inca Dana 6alieta, 3arcu 3"6"&Sanatate Publica si Management Sanitar , 7ote de curs pentru invatamantul

postuniversitar, editia a II&a revizuita, editura Aniversitara *(5OL D(QIL( ucuresti,;BB>, pag"@@&H, 9>@&9?>"=@" -2anual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale. !ditia a 1-a.!dit. Asociatiei sihiatrilor 4iberi din 0omania,

Ducuresti, %&.=H" -3irestean, A.9 Ardelean9ersonalitate si profesie. !dit. niversitJ ress, "g. 2ures, %$.

=" &PI5OZG7SKI, +", S*5IP*(5A, 6T": Introducere in psi/opatologia relationala" Iasi, 9H"

>B" &Prelipceanu, Dan: 3i/ailescu, 5adu: +eodorescu, 5adu: "ratat de sanatate mintala.1olumul , editura !nciclopedicaDucuresti-%

>9" -Sen, Alexandru9!ducatie si terapii. !dit. idactica si pedagogica, Ducuresti, $E*+.

>;" -Schiopu, rsula9 1erza, !mil 9sihologia varstelor. !dit. idactica si pedagogica, Ducuresti, $E+$.

><" -SK4K,0.,3"",. and I!M2A3, A. Atlas of psJchiatric pharmacotherapJ. 2artin unitz, 4ondon $EEE >pp.%)-%*?.

>=" &SZA(, P" 3artin, KLOSS, D" acUueline, DI76ES, )" David" Insomnia" Principles and 3anagement" )oreMord # 6ILLI7, */ristian, *am#ridge,

Aniversit Press">>" &("+aFeda, E"Loveman, ("*legg, "Kir#, "Picot, E"Pane, *"6reen, A systematic review of the clinical

effectiveness of donepezil, rivastigmine and galantamine on cognition, quality of life and adverse events in

Alzheimers disease, International ournal of 6E5I(+5I* PSG*TI(+5G, volume ;9, num#er 9, 2anuar ;BB?,

/ttp8MMM"interscience"Mile"com2ournalgps",pag"9@&;H"






http://www.interscience.wiley.com/journal/gps.,pag.17-28






8/10/2019 tulbaf


>?" &P/ilippe +/omas, )a#rice Lalloue, Pierre&3arie Preu, *ril Tazif&+/omas, Slvie Pariel, 5o#cis Inscale, oel

elmin and ean&Pierre *lement, !ementia patients caregivers quality of life " the P#$%&study , International

ournal of 6E5I(+5I* PSG*TI(+5G, volume ;9, num#er 9,2anuar ;BB?,pag">B&>?" >@" -1!SS!42A3, . and 0H, 2. =epression and suicidalitJ in eating disorders. G. Clin. sJchiatrJ $E+(,'+# $$+-$%'.

>H" &TO,;BB?, 7eurological disorders, pu#lic /ealt/ c/allenge,pag,=;&>>"

>" -Iu !N, Dirnbaum KH, Shi 4, Dall !, Fessler 0C, 2oulis 2, et al. "he economic burden of schizophrenia in the nitedStates in %%. !lin Psychiatry. Sep %(9))>E?#$$%%-E. X2edlineY.

?B" -Mammit S, AllebecB , alman C, et al. aternal age and risB for schizophrenia. *r Psychiatry. 3ov %&9$+&#'(-+.X2edlineY.

?9" &(E*TLE5, " & Les suicides" *alma Lev, Paris, 9@>"

?;" &(LDESS(5I7I, 5", PO3PILI 3" , +O7DO, L" & Suicidal risF in antidepressant dru trials" (rc/" 6en" Psc/iatr,

;BB?,?<8 ;=?&;>B,

?<" &E(6LETOLE, 5" , 3I+(, 5" VI KELLS+5O3" &azele epidemioloiei" Ed" (LL, ucure!ti" 9@" ,

?=" &AGSSED, " – Insomnia, depression and aging" 6eriatrics, ;BB=,>8 =@&>;"

?>" &" *(I7E, E" D" & N *O7ELL, G" &Suicide in t/e elderl" Intern"*lin" Psc/op/armacolog, ;BB9,9?8 ;>&<B"

??" &*(LDELL, *" N 6ottesman, I& Sc/izop/renics Fill t/emselves to a

?@" revieM of risF factors for suicide" Sc/izop/renia uletin, 9B,9?8 >@9& >H

- *(SPI, SA6DE7, 3O))I++, et al – Influence of stress on depression8 moderation # a polimorp/ism in t/e > & T++

gene" Science, ;BB<,<B98<H? – <H

- *TE76, (" +" (" : *TE7 T" S" : * * et al – J Psc/osocial and psc/iatric risF factors of suicide8 a case – control

psc/ological autops stud J rit" "Psc/iatr": ;BBB,9@@8 <?B – <?>

?H" &*TI67O7, " , 3(5+I7, 3" , DISSOA55(G, *" et al" & *omor#idit in alc/olies M/o attempted suicide" In8

(nnual 3eeting (P(, P/iladelpia, 9="

?" &*TI5IŢ4 Q" , *OS3OQI*I 7" , OIV+E(7A P" et al – 5eacii agresive %n stările intro&etrovertite %n criza de

adolescenă" uletin de Psi/iatrie Integrată,;BB<,H8 ;9& ;<

@B" &*IO5((I ED( 3(LI*TE" &5olul medicului de familie %n suicidoprofilaie" 5ev de 3edicină !i )armacie, +1rgu –

3ure!, ;BB@,$Supl" JSimpozionul 7aional de Psi/aitrie'8 9&?"

@9" &*IO5((I ED( 3(LI*TE, &*omportamentul autolitic %n (noreia 7ervoasă" 5ev" De 3edicină !i )armacie,

+1rgu&3ure!, ;BB@,$Supl" Simpozionul 7aional de Psi/iatrie'8 @&9BB"

@;" &*IO5((I ED( 3(LI*TE !i A5E( 3ILES*A IALI(7, &(specte particulare ale depresiilor %nt1lnite la

v1rstnici, 5ev" de" 3edicină !i )armacie, +1rgu&3ure!, ;BB@ $Supl" Simpozionul 7aional de Psi/iatrie, @&9B iunie',

9B9&9B="

@<" *O77E5, K" 5" : DAE5S+EI7, P" 5" *O7ELL, G" – (ge related patterns of factors associated Mit/ completed

suicide in men Mit/ alco/ol dependence J (m" "

@=" (ddict" : 9,H8 <9; – <9H" *O77E5, K" 5" , DAE5SD+(EI7, P" 5" , *O7ELL, G" & Domestic violence,

separation and suicide in oung men Mit/ earl onset alco/olism re&analis of 3urp/s data, Suicide and Life&treatening #e/avior, ;BBB,<B8 <>=&<>"

@>" &*O77E5, K" 5" , DAE5S+EI7, P" 5" , *O7ELL, G" et al", & (fter t/e drinFing stops8 *ompleted suicide in

individuals Mit/ remitted alco/ol use disorders" Psc/oactive drugs, ;BBB,<;8 <<<&<<@"

@?" &*O77E5, K" 5" , DAE5S+EI7 P" 5" , *O7ELL, G" et al" & Psc/ological vulnera#ilit to completed suicide"

Suicide and Life&treatining e/avior, ;BB9,<98 <?@&<H>"






8/10/2019 tulbaf


@@" &*O7ELL, G" , DAE5S+EI7, P" 5" , *O77O5, K" et al" & (ccess and risF for suicide in midle and older adults"

(nn" 6eriatr" Psc/iatr ;BB;,9B8 =B@&=9?"

@H" &*O5GELL, , +A5QEG, *", LEO7, (" et al" &Persistence of depressive smptoms and cardiovascular deat/

among patients Mit/ affective disorders Psc/osom"3ed", 9,?98 @>>&@?9"

@" &*OS3(7, D" &(specte #iologice !i neuropsi/ologice ale comportamentului suicidar"5ev" 3ed" */ir", Ia!i,

;BB?,99B8 9<9&9<"

HB" &*OS+E(, 6" N ELIV, Q"& ioet/ical o#servations regarding t/e assisted suicide" 5om" " Leg" 3ed", ;BB;,9B8

9<=&9=>"

H9" &*OA5+E+, P", OLL(7 )", *(S+EL(7O, O" et al"& Suicidal #e/aviour relations/ip #etMeen p/enotpe and

serotoninergic genotpe" (m" " 3ed" 6enet" ;BB>,9<<8 ;>&<<"

H;" &*5OSS, *" K" N TI5S*T)ELD, 5" 3" &Epidemiolog of disorders in adult/ood8 suicide in Psc/iatr" $3ic/els,

*avenar, *ooper, eds"', Lippincott, 7eM GorF, 9H@"

H<" &*ASSO7, 3" & Deviana" .n8 tratat de sociologie $su# redacia8 oudon, 5"', Editura Tumanitas, ucure!ti, 9@

$pp" =<" =@@'"

H=" &DETELE(7, P" & Depresia la v1rsta a treia" Ed" 3irton, +imi!oara, ;BB9"

H>" &DEL(Q5(7*E(, " Q" &(utonomia !i independena con!tiinei !i raporturile ei cu actul sinuciga!" Ed"

+ranscedent, ra!ov9;"

H?" &DAE5S+EI7, P" 5" N *O7ELL, G"& Preventing suicide in older adults" Direction in Psc/iatr", +/e Tat/erleig/

*ompan, Long Island *it, 7eM GorF, ;BBB"

H@" &DAE5S+EI7, P" 5" , *O7ELL, G", SEIDLI+Z, L" et al" &Personalit traits and suicidal #e/avior and ideation in

psc/iatric inpatients >B ears of age and older":" gerontol" Psc/ological Sciences, ;BBB,>>8 9H" & ;?"

HH" &DAE5S+EI7, P" 5" & (re closed&minded people more open to t/e ideas of Filling t/emselves W Suicide and Life&

+/reatening e/avior, ;BB9,<98 &9="

H" &DA5KTEI3, E" & Le Suicide, etude de sociologie" (lcan, Paris, 9H@"

B" &E6EL(7D, " (" &ipolar affective disorders linFed to D7( marFers on c/romosome 99, 7ature, 9H@,<;>8 @H<&@H@"

9" &E5IKSO7, E" & */ild/ood and societ" Gnorton, 7eM GorF, 9>B $p" 9H'

;" &ESXAI5OL, S" E" & Sur la monomanie du suicide" aillier, Paris, 9H<H"

<" &EQ(7S, D" L" , S+((, " P" , PE++I+O, " 3" et al" &Depression in t/e medical setting8 #iopsc/ological

interactions and treatment" *lin" Psc/iatr, 9, ?B8 =B" >>"

=" &EG" T" &Suicide pat/ologiUue" Desefee de ronner, Paris, 9>B"

>" &)(6IOLI7I, (" , KAP)E5, D" " , 5A**I, P" et al" &Suicide attempts and ideation in patients Mit/ #ipolar I disorder"

" *lin" Psc/iatr, ;BB=,?>8 >B&>9=

?" &)(5E5O, 7" L" N ST7EIDE3(7, E, S" &+/e *r for /elp" 3c6raM" Til ooF *o", 7eM GorF, 9?9"

@" &)(Q(5O, (" , *(5E6(5O, L" , P(SS*OLI, I" et al" & +otal serum colesterol and suicidalit" Psc/osom" 3ed" ,

;BB=,??8 >=H&>>;"

H" &)O3O77E, )" , OS+E(5, 6" , *OOPE5, Q" &et al" &+/e maudsle long term folloM&up of c/ild and adolescent

depression, suicidalit, criminalit and social dsfunction in adult/ood" r" " Psc/iatr, ;BB9,9@9;9H&;;<"

" &6ELDE5, 3" , 6(+T, D" , 3(GOA, 5" &+ratat de psi/iatrie Oford" Ed" (" P" L" 5", ucure!ti, ;BBB"

9BB" &6OODI7, )" K" , N (3ISO7, K" 5" &3anic&depressive illness" Oford Aniv" Press,7eM GorF, 9B $p" ;<B'"

8/10/2019 tulbaf


9B9" &65E*A 6/" , 3(5IE+( 65E*A&6(OV, 6TE76IO3E5 V" &Particularităi clinice %n depresia vărstnicilor" 5ev"

5om1nă de psi/iatrie, ;BB9,<8 <?&=<"

9B;" &65E*A 6/" &*orelaii %ntre evenimentele de viaă stresante !i tul#urările depresive" *asa de Editură 3ure!,

+1rgu&3ure!, ;BB<"

9B<" &6A7DE5SO7, " 6" & orderline personalit disorder ( clinical guide" as/ington, D" *" , (m" Psc/iatric Press,

;BB9"

9B=" &6AP+(, 3" (" N 6AP+(, (" K" & Psc/iatric and psc/ological comor#idit in patients Mit/ dermatologic

disorders" Epidemiolog and management" (m" " *lin" Dermatol" , ;BB<,, =8 H<<&H=;"

9B>" &T(KKO, T" , 5(S(7E7, P" , +ITO7E7, " & Seasonal variation in suicide occurrence in )inland" (cta Psc/iatr"

Scand" , 9H,H8 9B>&99;"

9B?" &TE(LG, D" &5/t/m and #lues neuroc/emical, neurop/armaclogical and neuro&psc/ological implication of

/potesis of circadian rit/m dsfunction in t/e affective disorder" Psc/op/armacolog, 9H@,< ;@9 – ;H>"

9B@" &TEE5I76E7, K" , (ADE7(E5+3 K, L(E5E, K" et al" &Prefrontal >&T+ ;( receptor #inding inde, /opelessnes

an personalit c/aracteristics in attempted suicide" " (ffect, Disorders, ;BB<,@=8 9=& 9>H"

9BH" &IO5D(*TE, *" & (lcoolism !i suicid" Si#iul medical, ;BB;,;8 9H?& 9HH"

9B" &IO5D(*TE, *" N POPO7, )" & (lcoolism !i depresie" Si#iul medical, ;BB;,<8 <9>&<9@"

99B" &OI*E, " 7" , ST(7E, (" , LEYO, 7" et al" & Serotonin uptaFe sites and serotonin receptors are altered in t/e

lim#ic sstem" 7europsc/op/armacolog" 9<,H8 <9>&<<?"

999" &K(PL(7, T" I" N S(DO*K, T, " &*ompre/ensive +et#ooF of Psc/iatr" $@ t/" ed"':illiams N ilFins,

altimore, ;BBB"

99;" &KEILP, " 6" , S(*TEI3, T" (" , 5ODSKG, " S" et al" &7europsc/ological dsfunctions in depressed suicide

attempters" (m" " Psc/iatr, ;BB9,9>H8 @<>&@=9"

99<" KIELTOLZ, P" &Depression, tendence actuales en materie depidemiologie, de diagnostic et de treitment" +riangle,

9HH,;H8 =;&>B"

99=" &KI76, D" (" , *O7ELL, G" , KI3, S" &)amil matters8 a social sstems perspective on p/sician&assisted suicideand t/e older adult" Psc/olog, Pu#lic Polic and LuM, ;BBB,?8 =<=&=>;"

99>" &KLE53(7, 6" L" &D epreession and panic aniet" " Psc/iat" 5es" , 9B,;=8 ;@&=9"

99?" &K5OLL, " & orderlines in t/erap" 7orton, 7eM GorF, 9<"

99@" &KA((5(, T" , STIOI5I, +" , 7ISTI3A5(, (" et al" &Differences in c/aracteristic #etMeen suicide victims M/o

left notes or not" " (ffect" Dis" , ;BB?,H8 9;9&9;@"

99H" &L(7DSE56, P" L" &Eseu despre eperiena morii" Pro#lema morală a sinuciderilor" Ed" Tumanitas" ucure!ti,

9;"

99" &L(Q5E+SKG, T" N KA3(5, (" &*linical significant non&ma2or depression8 old concepts, neM insig/ts" (m"

6eriatric Psc/iatr, ;BB;,9B8 ;<" ;>>"

9;B" &L(Q5E+SKG, T" N KA3((5, (" *linicall significant noon&ma2or geriatric deression" Psc/iatric Services,

;BB<,>=8 ;@&;"

9;9" &LET3(77, T" E" &Sc/izop/renia8 clinical features" In8 compre/ensive tet#ooF of psc/iatr $Kaplan, )riedman,

SadcF eds"', illiams N ilFins, altimore, London, ;BBB"

9;;" &LAKO)), D" , +A57E5, 5" , LA, )" &+ranspersonal Psc/olog

researc/ revieM" Psc/oreligions dimension of /ealing" " +ranspersonal Psc/olog, 9;, ;=8 =9&?B"

8/10/2019 tulbaf


9;<" &3(5I7ES*A, D" , !i AD5IV+OIA, +" &(ctualităi neuro#iologice, mecanisme colinergice, consideraii

psi/oarmacologice !i terapeutice" (ius, *raiova, ;BB="

9;=" &3E5+O7, 5" K" & Social t/eor and social structure" )ree Press, 7eM orF, 9>@"

9;>" 3I*TELSE7, T" N ILD, *" &Psc/osocial condition on and of t/e 2o# and psc/ological /ealt/8 depressive

smptoms, impaired psc/logical Mell#eing, /eav consumption of alco/ol" Ocup" Envior 3ed" ;BB<, ?B8 =H –

=?"

9;?" &7ELSO7, " 6" &3anaging treatment&resistent ma2or depression" " *lin" Psc/iatr, ;BB<,?= $suppl, 9'8 >&9;"

9;@" &7I*(&AD(76IA, L" , P5ELIP*E(7A D" , 3IT4ILES*A, 5" & 6/id de urgene %n Psi/iatrie" Ed" Scripta,

ucure!ti, ;BBB $pp" 9@&;B@'"

9;H" &PL(+O7, &Legile, , Ed" +ri, ucure!ti, 9>"

9;" &5O, P" &Epileps Apdated8 causes and treatment" Gear ooF 3ed" Pu#l" London, 9HB"

9<B" &5OI7S, L" 7" , N 5E6IE5, D" (" &Psc/iatri disorders in (merica, )ree Press, 7eM GorF, 99" $p" >B'"

9<9" &S*5IP*(5A, 6/" , (S+454S+O(I, Q" , OIV+E(7A, P" et al" &Psi/iatrie medico&Legală" Ed" Psi/omnia, Ia!i,

;BB;"

9<;" &STILOT, 5" , 7A++, D" , EIZ3(7, (" &(tlas of Psc/iatric P/armacolog, 3artin Dunitz, London, 9"

9<<" &+T(SE, 3" E" &Long&term nature of depression" " *lin" Psc/iatra, 9,?B8 <&"

9<=" &+5I3LE, 3" 5" &7europsc/iatric aspects of epilepsie" Oigen, London, 9@"

9<>" &AD5IV+OIA, +" &*ercetări de epidemiologie psi/iatrică" Ed" Aniv" *raiova, 9>"

9<?" &Q(6LA3, P" & N 3c6L(T(7, +" &Earl derection of t/e first episod of sc/izop/renia and suicidal #e/avior"

Sc/izop/renie 5es" , ;BB?,?=8 9<;" 9=="

9<@" I" *" D" & –+/e clasification of mental and #e/avioral disorders, " T" O" , 6eneve, 9;"

9<H" &D" S" 3" & I Q&Diagnostic and statistical manual of mental disorders, (" P" ("&as/ington, *" * 9="

9<" &(" P" (" &Practical 6uideline for ma2or depressive disorders in adults" (mer" " Psc/iatr, suppl" (pril, 9<

9=B" &(" P" (" &Practic 6uideline for t/e assessment an treatment of patients Mit/ suicidal #e/aviours, (m, " Psc/iatr,;BB<,9?B8 9B;= –9B<="

9=9" &orld Tealt/ Organization & 3ental /ealt/ (tlas ;BB>,6eneve$" T" O"'

9=;" orld Tealt/ Organization & Suicide rates per 9BB BBB # countr, ear and se

$/ttp8MMM"M/o"intmental/ealt/preventionsuiciderateseninde"/tml'9=<" &*ai Song and rian E" Leonard

)undamentals of Psc/oneuroimmunolog, pg" 9;9,9;;9==" &G"D" 7utt and " allenger

(niet Disorders" Panic Disorder and Social (niet Disorder" pg" $@@,@H': $99>,99@'"9=>" &Sen (leandru

Educatie si terapie" O viziune educationala asupra psi/oterapiei" Editura Didactica si Pedagogica, ucuresti, 9@Hpg" 9@@: 9HB: $9H=,9H>': $;B;,;B<': $;99,;9=': ;>@: $;?=,;?>': $;?H,;?': $;@B,;@9'"

9=?" &(+T(7(SIA, (7D5EI" D5" DO*"!4!2!3"! ! SK4H! 2!CA4A, !"0A 2!CA4A, DC0!S", $E+&.

9=@" &(LDI7, D(QID: TI5S*T)ELD, 5OE5+ 3"("DEP5ESSIO7" )(S+ )(*+S, SE*O7D EDI+IO7, 3(5*T ;BB>, LA7DE*K I7S+I+A+E, TE(L+T P5ESS,OY)O5D"

9=H" *IO5((I, ED( 3(LI*TE"OSE5Q(+II (SAP5( SI7A*IDE5ILO5 *O3ISE I7 (7II ;BB9&;BB= I7 ADE+AL *O7S+(7+(" +EZ( DEDO*+O5(+" *O7DA*(+O5 S+II7+I)I* P5O)" A7IQ" D5" 6T" 65E*A" +(56A&3A5ES, ;BB@"

9=" &6TEO56TE, 3IT(I&DA3I+5A: 3(5I7ES*A, D5(6OS: QOI*A, QI*+O5 (" (7+IPSITO+I*ELE, EDI+A5( (*(DE3IEI 5O3(7E, A*A5ES+I, ;BB?"

9>B" &65E*A, 6TEO56TE (": 6(OS, 3(5IE+( 65E*A"

8/10/2019 tulbaf


(7O5EYI( 7E5QO(S(" *O7*EP+" D(+E 6E7E5(LE SI *LI7I*O&+E5(PEA+I*E, EDI+A5( A7IQE5SI+GP5ESS, +(56A&3A5ES, ;BB?"

9>9" &TOLDEQI*I, I5I7(" ELE3E7+E DE PSITO+E5(PIE, EDI+A5( 3(5, *O7S+(7+(, ;BB>"9>;" &KA+*TE5, S+(7 N *TETIL, SO7I(" SAI*IDE 5ISK 3(7(6E3E7+" ( 3(7A(L )O5 TE(L+T

P5O)ESSIO7(LS, L(*KELL PALISTI76, ;BB@, LA7DE*K I7S+I+A+E"9><" &L(3, 5(G3O7D ": 3OK, TI5(3" DEP5ESSIO7, OY)O5D PSG*TI(+5G LI5(5G, LA7DE*K

I7S+I+A+E, ;BBH"9>=" -2KA, A0A3A. !402 "0!2!3S. C24CA"! A A4C4S24, !"0A 0S03", C4G-

3ACA, %*.9>>" -A3!SC, C3S"A3"3. 0., AH0!S1"A"!A S C3"A 2A3A, !"0A "!K3CA, DC0!S",

$EE'.

9>?" -.!SC, !4A 2". K!2A"4H! C43CA. 3"! ! C0S. !"A A -A, !"0A 2!CA4A,DC0!S", %%.

9>@" S"!20!, A4A3. C43CA4 SUCKA"0U @0 2!CA4 S"!3"S, !"! DU S"!20! A4A3.

9>H" -AC"3. D4SK! S3C! $++' DU "K! SC!"U @0 "K! S"U @ AC"3, 142! $%, 32D!0 ), G3! %*, D4ACFI!44 D4SK3H, AC"3 0!SS.

9>" -AC"3 D4HU. 142! $&, 32D!0 &-', S!"!2D!0 %+, I4!U-D4ACFI!44.

9?B" -A1A3C!S 3 SUCKA"0C "0!A"2!3". G03A4 @ C3"33H 0@!SS3A4 !1!42!3". "K!0UA4 C44!H! @ SUCKA"0S"S, 142! $, SS! (, S!"!2D!0 %', K""#//A".0CSUCK.0H,

!"0# A4A3 4!!.

9?9" -"K! A2!0CA3 G03A4 @ SUCKA"0U. @@CA4 G03A4 @ "K! A2!0CA3 SUCKA"0CASSCA"3, S!"!2D!0 %*, 142! $)', 32D!0 E, AG.SUCKA"0U343!.0H.

9?;" -"K! A2!0CA3 G03A4 @ SUCKA"0U.

O))I*I(L OA57(L O) +TE (3E5I*(7 PSG*TI(+5I* (SSO*I(+IO7, (P5IL ;BBH, QOLA3E 9?>, 7A3E5 =, (P"PSG*TI(+5GO7LI7E"O56"

9?<" -"K! A2!0CA3 G03A4 @ SUCKA"0U.

O))I*I(L OA57(L O) +TE (3E5I*(7 PSG*TI(+5I* (SSO*I(+IO7, A7E ;BBH, QOLA3E 9?>, 7A3E5 ?, (P"PSG*TI(+5GO7LI7E"O56"

9?=" &(A+IS3 5ESE(5*T" QOLA3E 9, 7A3E5 =, (A6AS+ ;BBH, ILEG&L(*KELL"9?>" &5I+IST OA57(L O) PSG*TOLO6G"

QOLA3E H, P(5+ <, (A6AS+ ;BB@, +TE 5I+IST PSG*TOLO6I*(L SO*IE+G"

9??" &P&5I+IST OA57(L O) PSG*TO+TE5(PG" QOLA3E ;=, 7A3E5 ;, 3(G ;BBH, ILEG&L(*KELL"

9?@" &*O3P5ETE7SIQE +EY+OOK O) PSG*TI(+5G IQ"9?H" QOLA3E 9, )OA5+T EDI+IO7, EDI+O5I8 K(PL(7, T(5OLD I, 3D, S(DO*K, E7(3I7 ", 3D, :ILLI(3S

N ILKI7S, 9H<, (L+I3O5E LO7DO7"9?" -AD!"!S CA0!.

QOLA3E ;@, 7A3E5 ;, )E5A(5G ;BB=, P(6ES >?&?B9, +TE OA57(L O) *LI7I*(L (7D (PPLIED5ESE(5*T (7D EDA*(+IO7, "DI(E+ES"O56DI(E+ES*(5E" *O7SE7SAS DEQELOP3E7+*O7)E5E7*E O7 (7+IPSG*TO+I* D5A6S (7D OESI+G (7D DI(E+ES"

9@B" -.A4H!S 3 C43CA4 3!0SC!3C!.

9@9" &SLEEP DISO5DE5S, 7EA5OPSG*TI(+5G (7D PSG*TO+5OPI*S, ;BB>, QOLA3E @, 7O" =" ET(QIO5(L (7D PSG*TI(+5I* *O7SEXAE7*ES O) SLEEP&(KE S*TEDALE DISO5DE5S" D(6(7, G(5O7:O5ODKI7, K(+G"

9@;" -!0!A3 A0CK1!S @ SUCKA"0U [ C43CA4 3!0SC!3C!. 142! %(+, 32D!0 ', G3! %+.@@CA4 0HA3 @ "K! H!02A3 SC!"U @0 D4HCA4 SUCKA"0U. III .!AC3.S03H!0.!.

9@<" -.!0!A3 G03A4 @ 3!04HU. 142! $(, 32D!0 $%, !C!2D!0 %+, "K! @@CA4G03A4 @ "K! !0!A3 @!!0A"3 @ 3!04HCA4 SC!"!S, I4!U = D4ACFI!44.

9@=" -!G3 = !0!A3 G03A4 @ 3!0SC!3C!. 142! %E, 32D!0 $, GA3A0U %E, III.!G3!0SC!3C!.C2. I4!U = D4ACFI!44. -A2A 0!C!"0S 3 "K! 2!A4 A2UHA4A A0!C0"CA4 @0 !S"AD4SK3H A 3!0!3C03! 2!20U 3 "K! @!2A4! 0A". D!04A3!0, G. H.943, A. I.9 2A3, K.-U. A3 !0SF3!, 2. S. AH.#$').

9@>" &E75I*T3E7+ (7D PTO+OPE5IOD I7+E5(*+ +O ())E*+ SP(+I(L LE(57I76 (7D TIPPO*(3P(LDE7D5I+I* 3O5PTOLO6G I7 TI+E&)OO+ED 3I*E $PE5O3GS*AS LEA*OPAS'" O5K3(7, " L":OE5S, S" L" (7D 7ELSO7, 5" " P(6"89?9"

8/10/2019 tulbaf


9@?" &QISA(LIZI76 E+ L(6 I7 +TE 3OASE SAP5(*TI(S3(+I* 7A*LEAS (7D PE5IPTE5(L *I5*(DI(7+I3I76 SGS+E3" D(QIDSO7, (" ": *(S+(7O7&*E5Q(7+ES, O": LEISE, +" L": 3OLG7EAY, P" *" (7DT(55I76+O7, 3" E" P(6"89@9"

9@@" &P5E)5O7+(L (7D 3IDLI7E I7+E5(*+IO7S 3EDI(+I76 ET(QIOA5(L *O7+5OL" )(SSE7DE5, *":TES+E5, 5": 3A5PTG, K": )OYE, D" 3" (7D 6(5(Q(7, T"

9@H" -!0!A3 SUCKA"0U. "K! G03A4 @ "K! ASSCA"3 @ !0!A3 SUCKA"0S"S. A04 %+,142! %& = S4. % = . S$ = S'$, $)"K A! C3H0!SS. 3C!. ( = E A04 %+, ASSCA"3 @!0!A3 SUCKA"0S"S, ADS"0AC" DF, !"0S# CU04 KSCK4, K4! K. 0D!0".

9@" &.!0!A3 0!1!I @ A4! SUCK4HU. 0!1! !0!!33! ! SUCK4H! A4N!!.3(5S ;BB@ – QOL" >@, 7O" 9 – P" 9 – ?H, ELSEQIE5 3(SSO7"

9HB" -!0!A3 0!1!I @ A4! SUCK4HU. 0!1! !0!!33! ! SUCK4H! A4N!!.A104 %E = 14. (E , 3. % = . +( =$)%.

9H9" -!0!A3 0!1!I @ A4! SUCK4HU. 0!1! !0!!33! ! SUCK4H! A4N!!.G44!" %E = 14. (E = 3. & = .$)& =%(%, !4S!1!0 2ASS3.

9H;" -3S23A. 03C4!S A3 2A3AH!2!3". !"! DU# SMDA, 2A0"3 ., F4SS, GACN!43! .,3H!S, A1 @., CA2D0H!, 31!0S"U 0!SS, %&.

9H<" -E"K 3"!03A"3A4 @02 3 2 A3 A35!"U S0!0S. 23AC, $$ = $& 31!2D!0, %(,III [email protected], 0!423A0U 0H0A22!.

9H=" -3"!03A"3A4 G03A4 @ C43CA4 0AC"C!.

A04 %+, 142! )%, 32D!0 ', !"0OS CKC! @0!! 3 III .GC.0H.

9H>" -.3"!03A"3A4 G03A4 @ 2!"KS 3 SUCKA"0C 0!S!A0CK. %E, 14. $+, 3. $, I4!U =D4ACFI!44.

9H?" -GA2A.

!"A 02A3A, 14. $, 30. $, S!" %&, 0!"A0". S!0"0A43A 3 "0A"A2!3"4 !0!S! 2AG0! 4AAC!3" C 3@A0C" 2CA0C AC" SA A3H3A 3S"AD4A, A4!5A3!0 K. H4ASS2A3, 2,CK0S"K!0 2. OC330, 2, 0D!0" 2. CA4@@, 2, FA04 SI!D!0H, 2, !"!0 SCKIA0"M, 2, G."K2AS DHH!0, G0, 2.

9H@" -GA2A.

!"A 02A3A, 14. ', 30. (, C". %), C3"3! A0"C4! S!4!C"A"! 3 D4CA"4! A2!0CA32!CA4 ASSCA"3 = GA2A Z A0CK1!S G03A4S.

9HH" -GA2A.

!"A 02A3A, 14 ', 30. ), !C. %), C3"3! A0"C4! S!4!C"A"! 3 D4CA"4! A2!0CA3 2!CA4ASSCA"3 = GA2A Z A0CK1!S G03A4S.

9H" .G03A4 @ A4! DD!KA10A4 0!S!A0CK.

0A C223CA"3S 3 D!KA10A4 2!C3!, 142! $%, %*, 32D!0 %, !"0# A30!IDA2, D4ACFI!44 D4SK3H.

9B" -G03A4 @ CK4 A3 A4!SC!3" SUCKA"0C 30S3H.

!"0# S"!0, !4MAD!"K C. K, 03, @AA3, 142! %$, 32D!0 %, 2AU %+, @@CA4 D4CA"3 @"K! ASSCA"3 @ CK4 A3 A4!SC!3" SUCKA"0C 30S!S. 1S3 @ "K! 3"!03A"3A4SC!"U @ SUCKA"0C = 2!3"A4 K!A4"K 30S!S.

99" -"K! G03A4 @ CK4 SUCK4HU A3 SUCKA"0U.

142! (, 32D!0 $ = %, GA3A0U / @0D0A0U %E, D4SK! @0 "K! ASSCA"3 @0 CK4 A3A4!SC!3" 2!3"A4 K!A4"K, I4!U = D4ACFI!44.

9;" -"K! 4A3C!". 0!"A0". !@C!3"A "!0A!"CA A 2!CA2!3"!40 A3"SK"C! 3 024!S ! SCKM@0!3! S 3 "4D0A0!A SCKM@0!3@02A# S" C43C !SCKS0A32MA", 0!3! S. FAK3, I. I4@HA3H @4!SCKKACF!0, KA3 D"!0, 2CKA!4 A1S3,U133! 1!0HI!, 0!3!S . 2. F!!", 2KA . HK!0HK!.

9<" -2A3A4 ! AH3S"C S S"A"S"CA A "4D0A040 2!3"A4!. S2 = 1 = "0 %. !"A AA"0A 0!1M"A, C03A"0 S"3"@C# 0@. 0. A0!4 024A, !"0# 0. 2A0A3 A,!"0A ASCA"! SKA"040 4D!0 3 02A3A, DC0!S", %&.

9=" -2!CA. A34 &, 30. $(, 0!1S"A C4!H4 2!C40 3 02A3A.

9>" -2!CA4 DS3!SS. A34 +, 30. '+, 4! = AHS" %E, 0!1S"A 0CA"040 ! 2!CA2!3"!02A3 S S"0A3.

8/10/2019 tulbaf


9?" -23 Z DU E. 2AG0 !0!SS1! S0!0 A3 A35!"U# D0H3H 0!S!A0CK " C43CA40AC"C!, $E " %$ @!D0A0U %E, 442A3 D!043 SCKI!M!0K@, D!043, H!02A3U.

9@" -.3!0SUCKA"0! ! 4O!3@A3C! !" ! 4OA4!SC!3C!.

S!"!2D0! = C"D0! %*, 14. (( = 3. ( = ), . %($ = &(%, !4S!1!0 = 2ASS3.

9H" -CF!" KA3DF @ C43CA4 SUCKA"0U.

S!C3 !"3, FA4A3, KA04 ., 2, SACF, D!3GA23 G., 2.

9" -SUCK4HCA4 2!C3!. 142! &(, 32D!0 $, GA3A0U %(, A G03A4 @0 0!S!A0CK 3SUCKA"0U A3 "K! A44! SC!3C!S, !"! DU !H!3! AUF!4, F!33!"K S. F!34!0,CA2D0H! 31!0S"U 0!SS.

;BB" -S3 = SUCKA"0! = SC!3C!S K2A3!S = 3!0SC!3C!S. 142! *, 32!0 $, @!10!0 %E,S03H!0.

;B9" -I04 SUCKA"0U. 142! +, 32D!0 $, @!D0A0U %E, @@CA4 G03A4 @ "K! I04

SUCKA"0C ASSCA"3 >IA?.

;B;" -dristoiu, ".9 2arinescu, ragos9 Doisteanu , etre 9Hhid terapeutic depresie maora. !dit. 2edicala niversitara, Craiova

%$.

;B<" -dristoiu, ".9 2arinescu, ragos 9"erapie si management in psihiatrie. !dit. 2edicala universitara,Craiova, %$.

;B=" -1lad, "iberiu9 1lad, Cristian 9sihologia si psihopatologia. !dit. 2ilitara,Ducuresti $E*+.

..............................................................Afecti/itateAfect. Dispozitie."ipotimie . ipertimie.

Bolile ipo0 ipertimice. Clasificare (raepellinAfecti/itate aparenta 0afirmata0 indiferenta afecti/a0 labilitate afecti/a0 aplatizareafecti/a0 tocire afecti/a&mpatieBiocimie)eurotransmitatori)europsiologie#nteligenta emotionala

Afectivitatea Q totalitatea modalitatilor trairilor subiective a insusirilor lumii reale

fata de nevoile si motivele activitatii individuale in concordanta lor sociala. 3otiune psihologica ce se coroboreaza nemilocit cu ideatia si actiunea. Afectivitatea coloreaza intreaga noastra viata psihica si din aceste considerente ea esteconsiderata mai degraba un aspect fundamental al psihicului decat un domeniu, mai alesca aici, mai mult decat oriunde , este foarte greu , daca nu chiar imposibil, sa stabilestidelimitari. atern-ul >modelul? afectiv se evidentiaza in comportamentul primar individual#

8/10/2019 tulbaf


- orice stimul determina un raspuns trairea afectiva este imediata si promta, variindin functie de intensitatea si durata stimularii. Astfel unstimul puternic si neasteptat provoaca o reactie de surpriza care se manifesta printr-otresarire scurta de $/ ' =$/% secunde, neconditionata, particulara fiecarei persoane in modul d desfasurare ,dar, in general identica la toti oamenii. "rairea este intensa, de durata foarte scurta

si nu se poate modifica prin instructie verbala9- un stimul puternic cu o durata relativ lunga determina o traire afectiva ce poate fide tipul frica sau bucurie. Se pregateste astfel in plan emotional comportamentulin functie de intentiile persoanei. n acelasi timp se realizeaza o austare neuro-endocrino- umorala care adapteaza organismul la viitoarele actiuni prin participarea sistemelor neurovegetativ si endocrin9

- atunci cand stimulul este foarte puternic , depasind limitele maxime ale perceptibilitatii, determina o traire penibila. ot apare repercursiuni ca blocaulfunctional cu sincopa sau chiar moartea aparenta, indeosebi la copii9

- afectivitatea impregneaza si desfasurarea ulterioara a vietii persoanei. rinintermediul ei se realizeaza in timp ecoul sau raspunsul tardiv, dupa ce stimulul si-

a incetat actiunea. Cand trairea declansata a fost agreabila, este urmata de o starede satisfactie9 daca trairea afost neplacuta determina o stare de epuizare, sfarseala,neliniste, panica9

- in decursul timpului se remarca tendinta la prelungire a trairilor afective agreabilesau tendinta la estompare si uitare a trairilor afective negative, dezagreabile.

Corespondentul somatic al afectivitatii este realizat de ansamblul modificarilorfiziologice, prin intermediul sistemului neurovegetativ si endocrin. biectivareaacestor modificari este posibila prin intermediul probelor neurovegetative.Stimularea simpaticului pregateste organismul pentru actiune cu autorul sistemuluiadrenergic care determina o reactie ergotropa. !fectele acesteia constau in cresteraconductibilitatii electrice cutanate, cresterea "A, accelerarea respiratiei si pulsului,

cresterea tonusului muscular, etc. e acest mecanism se bazeaza tate trairile afectivecu caracter ergotrop> de exemplu maRnia?. Stimularea sistemului colinergic de tip parasimpatic determina o stare de destindere cu bradicardie, lentoarea respiratiei, paloare, etc.dar in toate trairile afective se intalnesc elemente care apartin ambelorsisteme neurovegetative, predominanta lor fiind relativa.4a om exista o corelatie stransa intre factorii externi si interni. 0ezonanta afectiva aunei persoane poate fi variata in timp, fata de acelasi stimul. Aceasta se datoreste atattransformarilor istoriei personale, cat si a unor factori care influenteaza hotarator participarea afectiva#oboseala, satisfactia, constelatia endocrina, etc. "otodata varsta,sexul, scolaritatea, profesiunea intervin in aprecierea trairilor afective. "oate acesteacontribuie la modul in care fiecare individ traieste si raspunde la stimularile ambianteide mediu extern si intern.ezvoltarea afectivitatii la copii

Comportamentul afectiv

ispozitia

-a? K"2A

8/10/2019 tulbaf


-b? A"2!-AA"!-c? K!0"2A-d? S"2A-e? S@0A

*oti/atia comportamentului afecti/ de prim ordin:Q nstinctele si emotiile

"ulburarile comportamentului instinctuala?tulburarile instinctului alimentar exagerareQ polifagieQbulimieexagerarea seteiQpotomaniediminuarea Q anorexiesitiofobie pervertireacoprofagia

alotriofagiaQ epitimie pica b?tulburarile instinctului de aparareexagerareaagresivitatea constitutionalaagresivitatea castigatadiminuareaabolirea, lipsa, Q sinuciderea pervertirea, perversiune, aberatiiavaritialacomia

c? instinctul de reproducere> sexual?-exagerareaQ satiriazis>barbati?Q nimfomanie>femei?-diminuareaQ impotenta>b?Q frigiditate>f?-abolireaQ anerotism-perversiuni# satisfacerea sexuala proprie sau fara partenerQ autoservirea sexualaQonanieQ masturbatieQ ipsatieQ / narcisismul9 travestitism9 bestialitatea9 sodomia9gerontofilia9 pedofilia9 necrofilia9 voaierismul9 fetisismul9 exhibitionism9 sadism9masochismd? instinctul matern-exaltare maladiva-atenuarea pana la stergere-perversiuni- repulsie9 aversiune9 infanticide?somnulf?impulsiile- piromania9 dromomania9 cleptomania9 auto- heterodistructiveg? efectul energizant al afectivitatiienergia psihologica angaata in aceste impreurari este denumita emotivitateemotia

8/10/2019 tulbaf


emotiile exprima modalitatile firesti de trairi subiective ale proceselor de constiinta siactivitatii, cu reflectare directa asupra homeostaziei neuro-endocrino-umorale, acomportamentului instinctual si al pulsiunilor in general. in categoria emotiilor fac parte comportamente primare ca #frica, bucuria, mania,ura, iubirea.

a? afectele b? labilitatea afectiva- emotionala----- incontinenta afectiva

moti/atia comportamentului afecti/ de al doilea ordin#sentimentele si pasiunile tulburarile sentimentelor si pasiunilor a?anxietateaangoasac? anestezia psihica dureroasad? paratimiile / afectivitatea paradoxala/ .. inversiunea afectiva/ ambivalenta

afectiva/ crizele explozive de ras sau plans nemotivat

sesizarea totalitatii tulburarilor afective rezulta din observatia prelungita a bolnavului simai ales atunci cand acesta are posibilitatea sa se desfasoare liber si nesupravegheat. Aprofundarea studiului functiilor afective se realizeaza cu autorul testelor psihologice.

Afectivitatea este o reac7ie a personalit67ii, un mod de sim7ire ;i de ac7iune care ne

orienteaz6 spre un anumit obiect sau ne :ndep6rteaz6 de el .<n acest sens , pe l8ng6 func7ia de

reflectare subiectiv6 a realit67ii ;i a rela7iilor interpersonale, afectivitatea mai are ;i o func7ie de

orientare .

<n dezvoltarea afectivit67ii un rol de mare semnifica7ie revine normelor socio- etico-morale pecare mai :nt8i p6rin7ii apoi ;coala ;i mediul social ni le impun prin m6suri educative, realiz8ndu-

se :n acest fel altruizarea ;i maturizarea personalit67ii caracterizat6 prin trecerea de la tr6irile

afective interioare de tip senzorial , la cele superioare cu caracter socio =intelectual> pasiuni,

sentimente etc.?. atorit6 faptului c6 tr6irile afectiv=emo7ionale reprezint6 reflectarea raporturilor

subiective dintre individ ;i fenomene realit67ii obiective, fiind str8ns legate de sfera dorin7elor

> primitive sau superioare ? av8nd un rol :n orientarea, adaptarea, stimularea sau inhibarea

tendin7elor, activit67ii ;i a comportamentului subiectului :n func7ie de stimulii externi sau interni,

iar activitatea este considerat6 ca unul din procesele psihice de baz6 a c6rui modalit67i deexprimare psihosomatic6 progreseaz6 :n paralel cu dezvoltarea personalit67ii, de aici rezult6 at8t

importan7a rolului afectivit67ii :n reflectarea subiectiv6, orientarea ;i adaptarea organismului la

diversele modalit67i ;i “comportamente emo7ionale “ c8t ;i importan7a leg6turilor sale de

interdependen76 cu celelalte func7ii psihice> percep7ii, con;tiin76 , g8ndire , voin76 etc.? ;i

somatice > neuro = vegetative , endocrine ,etc.? f6r6 de care omul nu ar putea s6-;i mobilizeze

8/10/2019 tulbaf


for7ele ;i reac7iile sale > :n func7ie de stimuli ;i dorin7e ? :ntr-o activitate ordonat6 , pentru a putea

face fa76 uneori , chiar ;i unor situa7ii periculoase .

rin intermediul tr6irilor emo7ional-afective nu se reflect6 realizarea obiectiv6 ci

doar rela7iile subiective ce se stabilesc pe baza instinctelor , tendin7elor ;i intereselor dintre noi

;i aceast6 realitate. 0ealizarea sau nerealizarea dorin7elor va fi acompaniat6 pentru o perioad6 detimp de o tr6ire afectiv6 de intensitate diferit6 ce se poate stabili la o distan76 oarecare intre cei

doi poli ai vie7ii emo7ionale # bucurie = triste7e , pl6cut = nepl6cut , simpatic = antipatic , iubire =

ur6 , agreabil = dezagreabil , atrac7ie = repulsie. Astfel, se poate spune c6 orice reflectare :n

con;tiin7a noastr6 a realit67ii externe sau interne este corelat6 ;i colorat6 afectiv. !mo7iile pl6cute

;i agreabile care ne dau o stare de mul7umire ;i de satisfac7ie psihosomatic6 tindem s6 le

prelungim pentru c6 :n mod aparent le tr6im cu senza7ia c6 ele trec foarte repede :n compara7ie cu

cele nepl6cute ;i dezagreabile care ni se par extrem de lungi ;i pe care dorim s6 le estomp6m ;i

s6 le :nl6tur6m c8t mai repede, ceea ce demonstreaz6 perceperea subiectiv6 a scurgerii timpuluitr6irilor emo7ional- afective .

"r6irile emo7ional-afective trimit :n mod permanent “iradia7ii” :n sfera

somatic6, iradia7ii care contribuie la instalarea unui “comportanent emo7ional” cu o

exprimare adecvat6 intensit67ii ;i duratei stimulilor afectogeni. e l8ng6 faptul c6 sunt

determinate de o st8ns6 corela7ie dintre intensitatea ;i durata stimulilor pl6cu7i sau nepl6cu7i ;i

tr6s6turile personalit67ii, tr6irile emo7ional afective, mai sunt influien7ate, :n desf6;urarea lor

;i de experien7a anterioar6 , educa7ie, cultur6, preocup6ri ;i starea psihosomatic6 de moment

a subiectului. Aceste aspecte, cu o str8ns6 corela7ie :ntre ele, ne dau posibilitatea s6 :n7elegemdac6 r6spunsurile emo7ionale ale unui individ fa76 de acela;i stimul pot fi diferite de la o

perioad6 de timp la alta.

<n func7ie de intensitate, durat6 ;i complexitatea lor, prezent6m :n continuare , :n

mod diferen7iat cele mai cunoscute forme ale tr6irilor afectiv-emo7ionale #

A.-dispoziţia specifică omului! se caracterizeaz6 printr-o tr6ire afectiv6

agreabil6 sau dezagreabil6, pl6cut6 sau nepl6cut6, de durat6 mai mult sau mai pu7in

:ndelungat6 ;i de intensiate u;oar6 sau medie fiind rezultanta tr6irilor afective elementare de

origine senzorial6, cenestezic6 ;i psihic6, ;i totu;i, de;i nu are leg6turi :n mod direct ca unobiect anume, ea are str8nse leg6turi cu mediul ambiant s6n6tatea ;i echilibrul neuro-endocrin

al individului. ispozi7ia bun6 sau rea, pe l8mg6 faptul c6 reflect6 starea de s6n6tate ;i

unitatea organismului cu mediul, influen7eaz6 :n acela;i timp at8t conduita comportamental6

c8t ;i reflectarea subiectiv6 a realit67ii :n con;tiin7a noastr6.

8/10/2019 tulbaf


B.-Afectele sunt caracterizate prin tr6iri emo7ionale de :nalt6 intensitate,

relativ cu o evolu7ie scurt6 dar, de obicei cu o instalare brusc6 ;i o desf6;urare imperioas6.

Afectele sunt adev6rate explozii afective acompaniate at8t de :ngusarea c8mpului con;tiin7ei

c8t ;i de intense deregl6ri neuro-vegetative >tremur6turi, transpira7ii, congestie sau

paliditate,tulbur6ri circulatorii, respiratorii, digestive ;i chiar sfincteriene,motorii #excia7ie sauinhibi7ie cu hipertonii sau hipotonii musculare?. up6 modul de desf6;urare ele se pot

dihotomiza :n # fiziologice ;i patologice .

Afectele fiziologice se caracterizeaz6 prin faptul c6 ele nu sunt acompaniate

de :ngustarea excesiv6 a c8mpului con;tiin7ei :n a;a fel :nc8t subiectul s6 nu-;i poat6

controla ;i s6p8nii tendin7ele ;i pulsiunile sale. Aceste afecte controlate, st6p8nite ;i ustificate

:n desf6;urarea lor se :nt8lnesc la oamenii s6n6to;i.

Afectele patologice, mai frecvent de tip exploziv,sunt dublate de :ngustarea

c8mpului con;tiin7ei, situa7ii :n care nu se poate realiza o desf6;urare controlat6 de analiz6 ;isintez6, iar tendin7ele impulsive se desf6;oar6 :n mod automat sau semi-automat. e regul6

afectele au o desf6;urare de scurt6 durat6, iar dup6 terminarea lor subiectul poate prezenta o

amnezie par7ial6 asupra faptelor petrecute. <n cadrul afectelor patologice se pot comite acte de

agresiune, distrugeri de bunuri materiale ,;i chiar de autoagresivitate ;i acte autolitice. Acest

tip de afect se :nt8lne;te mai frecvent la epileptici, personalit67i dizarmonic structurate,

impulsivi ;i histrionii, alcoolici ;i la cei cu devia7ii comportamentale.

<n cadrul efectelor putem :ncadra rela7iile “scurt-circuitate”care se exteriorizea6

prin comiterea unor acte semiautomate ;i impulsive, desf6;urate sub imperiul unei puternice:nc6rc6turi emo7ional-stresante. e multe ori aceste reac7ii impulsiv-afective, cu toate c6 dau

impresia unui fapt logic ;i ra7ional ordonat, se desf6;oar6 :n mod cu totul rupt de restul

personalit67ii. e altfel, :n reac7ia de scurt-circuit ;i :n “criza pasional6” ne afl6m :n fa7a unor

cazuri particulare la care :nt8lnim at8t factori de teren >emotivitate, impulsivitate, dizarmonie

;i dezechilibre psihice?,c8t ;i unele :mpreur6ri favorizante sau declan;atoare >provocare,

consum de alcool sau alte droguri?.<n general, afectele patologice indiferent de forma lor de

desf6;urare constiuie fenomen destul de importante :n expertiza psihiatrico-legal6 cu privie la

resposabilitatea individului. eci ,afectele au efecte dezorganizatoare asupra comportamentului put8nd genera ac7iuni imprevizibile.

@enomenul emo7ional al afectului :l tr6im ca pe o tensiune ridicat6 care cere o

desc6rcare brusc6 ;i furtunoas6 .nervarea puternic6 aduce cu sine impulsul de a sparge , a

distruge , sau de a bate pe cineva 9 la o mare bucurie apare dorin7a de a c8nta , de a dansa , de a

striga etc. 9 la fric6 tendin7a de a fugi , de a striga dup6 autor etc.e asemenea, :n cazul :n care

8/10/2019 tulbaf


din motive variate nu se poate realiza desc6rcarea tensiunii afectogene efectul se poate deplasa ;i

desf6;ura :n mod exploziv asupra unui excitant :nt8mpl6tor 9 la fel de bine el poate iradia ;i

asupra altor persoane sau obiecte care nu au nimuc comun cu starea lor, sau au doar leg6turi

:nt8mpl6toare > ur8m institu7ia :n care am fost umili7i , pedepsi7i , etc.? .3u trebuie negliat nici

faptul c6 acumularea tensiunii afectogene poate r6bufni la un stimul cu totul ne8nsemnat > care ar constitui a;a zis6 pic6tura necesar6 pentru a v6rsa paharul ? .

C. 1 &moţiile sunt reac7ii vii , variabile ;i bru;te , generate :ntotdeauna de un

stimul > sau mai mul7i ? prezent , a c6ror intensitate este mai mic6 dec8t cea a afectelor , :n timp

ce durata scurt6 7ine doar at8t c8t persist6 stimulii emo7ionali . !mo7ia ca reac7ie global6 , intens6

;i de scurt6 durat6 a organismului la o situa7ie nea;teptat6 , acompaniat6 de o stare afectiv6 de

tonalitate pl6cut6 , ocup6 un loc important :n psihopatologie , pentru c6 ea este str8ns legat6 de

trebuin7e , de motiva7ii , dar ;i pentru c6 este prezent6 destul de frecvent ;i :n tulbur6rile psihice .

<n raport cu calitatea stimulului , emo7iile pot fi pozitive sau negative .!mo7iile pozitive fiind tr6ite ca o stare de confort psihosomatic , de relaxare , de satisfac7ie ;i bucurie ,

emo7iile negative sunt asociate cu o stare de :ncordare , indispozi7ie , insecuritate , ;i disconfort

intern ;i rela7ional .<n desf6;urarea lor emo7iile sunt acompaniate de un vast cortegiu de

manifest6ri neurovegetative , endocrine ;i motorii .Con7inutul , pozitiv sau negativ al tr6irilor

emo7ionale c8t ;i exteriorizarea lor se realizeaz6 prin dou6 categorii de elemente care se combin6

;i se exprim6 simultan ;i anume #

sihice # veselie , mul7umire , extaz , afec7iune , :nduio;are , dispre7 ,

ne:ncredere , resentimente , triste7e , regret , ironie , ur6 , gelozie , m8nie etc.9@izice # mimic6 adecvat6 tr6irilor emo7ionale , r8s , pl8ns , agita7ie ,

sidera7ie , fug6 , agresivitate , inhibi7ie plus numeroase fenomene neurovegetative ;i endocrine #

congestie , paloare , transpira7ii , piloerec7ie , tahi - sau bradicardie , palpita7ii etc.

D. - 2asiunile sunt st6ri afective intense , stabile ;i intense, orientate spre un

obiect sau o activitate exclusiv6 ;i susceptibil6 s6-i dea noi dimensiuni ;i :nf67i;6ri .!le sunt

complexe ;i sunt capabile s6 polarizeze toate func7iile ;i preocup6rile subiectului spre realizarea

activit67ii de care este pasionat .rin pasiuni ;i :n mod con;tient omul :;i organizeaz6 ;i

concentreaz6 via7a , preocup6rile ;i activitatea sa asupra unor probleme sau activit67i pe care tinde prin for7ele sale s6 le realizeze , ob7in8nd astfel satisfac7ii ;i bucurii .asiunile sunt :ntotdeauna

dominate de un impuls puternic spre o activitate determinat6 ;i astfel omul pasionat este capabil

s6 :nving6 ;i s6 dep6;easc6 diferite greut67i ;i piedici prev6zute sau neprev6zute .<n func7ie de

con7inutul preocup6rii ;i activit67ii personale ele pot fi etichetate ca pozitive sau negative

societ67ii > ca de exemplu activitatea artistic6 , ;tiin7ific6 , profesional6 , sportiv6 etc.? ;i negative

8/10/2019 tulbaf


sau reprobabile care nu numai c6 degradeaz6 individul preocupat de asemenea activit67i dar ele

constituie totodat6 ;i un r6u social > de exemplu avari7ia , alcoolismul , ;i alte

drogdependen7e ? .e asemenea dragostea , ura , pl6cerea de a exercita puterea , ambi7ia , avari7ia

sunt pasiuni capabile s6 comande :ntreaga conduit6 comportamental6 a individului. At8ta timp

c8t subiectul dispune de o suficient6 st6p8nire de sine pasiunea poate fi secund6 dar, uneori, ea poate atinge prin intensitate manifest6ri patologice cu reac7ii anormale > mizerie , crime , din

gelozie etc .? .

&. 1 Sentimentele reprezint6 o stare afectiv6 complex6 , rezultat6 din

combinarea elementelor emotive cu cele imaginare av8nd un caracter stabil ;i durabil .!le sunt

mai durabile dec8t emo7iile ;i mai pu7in intense dec8t pasiunile put8nd fi de ordin intelectual ,

moral , sau afectiv # sentimente estetice , religioase , simpatie , admira7ie ,resentimente , orgolii ,

ru;ine , arogan76 , patriotice , etc.

Altfel spus sentimentele sunt cele mai superioare tr6iri afectiv emo7ionale .!le au o genez6social6 ;i sunt considerate ca cele mai tinere reac7ii emo7ionale , instalate odat6 cu primele emo7ii

obiectivate social ."ocmai de aceea sentimentele r6spund numai situa7iilor pur psihice , fiind

proiectate :n viitor ;i niciodat6 orientate exclusiv spre propria- i persoan6 .Sentimentele , ca

fenomene psihice , con;tiente , coloreaz6 :n mod afectiv personalitatea noastr6 ;i ca atare ele sunt

intim legate de con7inutul g8ndirii , inteligen7ei , imagina7iei , reprezent6rilor , voin7ei ;i :n

general de tendin7ele profunde ale individului ;i de :ns6;i dezvoltarea personalit67ii de care sunt

influen7ate ;i pe care la r8ndul lor o influen7eaz6 .

ispozi7ia expansiv-euforic6 manifestat6 printr-o cre;tere pozitiv6, dominat6 de #satisfac7ie, pl6cere, logoree, idei delirante exansive, bun6 stare p8n6 la paroxismul exulta7iei

>chinuit de bucurie” sau “estaz”?. Acele st6ri de exaltare psihic6 reprezint6 trepte diferite,

merg8nd de la hipomanie obi;nuit6 la unii subiec7i hiperactivi intreprinz6tori, p8n6 la marea

excita7ie timic6, ideative ;i motrice a maniei acute. Alcoolul, eterul, amfetaminele ;i chiar

unele antidepresive pot s6 induc6 unele excita7ii euforice pasagere.

!uforia se caracterizeaz6 printr-o exagerare pozitiv6, dar patologic6 a dispozi7iei tr6it6 de

bolnav, acompaniat6 de excita7ie psihomotorie, entuziasm, optimism, fericire, bucurie, dezl6n7uite

furtunos ;i aung8nd u;or la conflicte ;i chiar la acte de violen76. Aceste tr6iri afectiveexpansive nemotivate de evenimenetele din ur ;i ne:nfr8nate :n desf6;urarea lor, constituie

simptomele esen7iale ale sindromului maniacal, dar se mai pot :nt8lni ;i :n sindroamele

organice frontale > “moria” ? ;i mai ales :n intoxica7ii >stare de ebrietate, precum ;i :n unele

demen7e, debilitate mintal6 ;i schizofrenie>“schizo-manie”?, se :nt8lnesc uneori st6ri euforice

combinate cu diferite elemente specifice bolii de baz6. e obicei, :n cazul debililor mintali ;i

8/10/2019 tulbaf


al demen7ilor se :nt8lne;te o stare euforic6 “cald6”, neexpansiv6, :n care bolnavii sunt destul

de lini;ti7i. !uforia “rece”, discordant6 , megalomanic6 ;i, de regul6, nemolipsitoare, f6r6 sau

cu expansivitate u;oar6 sau moderat6, se :nt8lne;te :n schizofrenii, parafrenii ;i episoadele

halucinator-delirante.

2oria este o form6 special6 a euforiei, ovial6 ;i expansiv6 descris6 :n tumorile ;i leziunilefrontale, se manifest6 prin lipsa de grii, comportament familiar, tendin7e la calambururi, glume

proaste ;i nepotrivite situa7iilor, activitate de “:ncurc6 lume”, probabilitate, amnezie de fixare ;i

o veselie care de obicei, este incongruent6 cu starea grav6 :n care se afl6 bolnavii.

!xtazul este o alt6 stare hipertimic6, manifestat6 printr-o intens6 ;i pasiv6 tr6ire de

:nc8ntare, bucurie lini;titoare ;i mul7umire interioar6 de timp contemplativ, :n care contactul

subiectului cu mediul exterior pare a fi :ntrerupt 9 el afl8ndu-se transpus :ntr-o lume proprie,

miraculoas6 ;i inacesbil6. !xtazul poate fi acompaniat de idei delirante mitico-religioase.

!xtazul sau “beatitudinea contemplativ6 ;i nesugestibil6, ca o expresie a unor idei delirante,halucina7ii, tulbur6ri de con;tiin76 de tip crepuscular sau oniric, constituie o stare patologic6

ce poate fi observat6 :n schizofrenie, isterie, confuzii ;i epilepsie.

!xist6 ;i o stare de extaz “artificial”, indus de consumul de droguri >4S,%(,

silocibin6, mescalin6, marihuana?, ;i printr-o ambian76 de promiscuitate ;i poluare psihic6, :n

care aten7ia lor este concentrat6 asupra consecin7elor senzoriale >hiperestezie ;i sinestezie,

iluzii, halucina7ii, :ngust6toare ;i obnubilatoare ale con;tiin7ei ,dedublarea personalit67ii,

derealizarea ;i imobilitatea sau fuga timpului?, c8nd se instaleaz6 o stare de reverie pasiv6 ,

adic6 “ extazul confuzional ”. e altfel, pericolul social pe care :l prezint6 drogurile esteextrem de mare.

5xxxx

&2#SD+' D&2$&S#, *A3$ 4 C+ &'&&)T& *&'A)C'#%$*& 5i 0 sau

2S#"T#C& 6 se caracterizeaz6 prin # triste7e profund6 ;i durere moral6, dublate de

inhibi7ie psihomotorie cu :ncetinire, abulie ;i perturbarea func7iilor biologice# insomnie,

anorexie, sc6dere ponderal6 etc. Cu toate c6, de obicei, episodul depresiv evolueaz6 spre

vindecare, prognosticul lui este condi7ionat de riscul de sinucidere care este pezent pe tot parcursul episodului.

ebutul episodului :;i face apari7ia :n mod progesiv pornind de

la primele semne # insomnia ;i oboseala, :n timp ce simptomatologia compllet6 se

exteriorizeaz6 pe parcursul c8torva s6pt6m8ni sau luni de zile. "abloul clinic fiinnd

8/10/2019 tulbaf


dominat de sentimente de incompletitudine, incapacitate decizional6 ;i de diminuarea

stimei de sine, acompaniate de nehot6r8re cresc8nd6,

dificultate de a se interesa de propriile ocupa7ii ;i ale celor apropia7i, temeri anxioase

legate de propria s6n6tate ;i viitorul s6u pe care-l percepe :ntunecat ;i impenetrabil, idei

sau gesturi suicidare. <ntr-un procenta de peste &L din cazuri, instalarea episoduluidepresiv este favorizat6 de evenimente de via76 stresante >doliu, pensionare, dificult67i

financiare, pierderea unor bunuri materiale sau func7ii sociale etc.?, sau de suferin7e

organice >interven7ii chirurgicale, boli infec7ioase, puerperalitate etc.? sau toxice >alcoolism,

drogdependen7e?.

<n perioada de stare, depresivul se prezint6 cu un facies r6v6;it de

culoare teroas6 ;i :mb6tr8nit, hipomobil, privirea fixat6 :n p6m8nt, spr8ncenele :ncruntate,

iar cutele frun7ii deseneaz6 la r6d6cina nasului semnul “omega melancolic”. acientu este

inert ;i ab6tut. Activitatea spontan6 este redus6 la minimum, gesturile sale sunt lente,neterminate ;i dificil de realizat. oate sta :n pozi7ie de imobilitate ore :n ;ir, cu

capul plecat, :ntr-o atitudine de concentrare dureroas6. Spontan vorbe;te pu7in

>“bradilalie”?, r6spunde :ncet la :ntreb6ri, monosilabic, pe un ton stins ;i monoton 9

cuvintele sale sunt :ntret6iate de suspine ;i gemete. Adeseori reticent, depresivul poate

:ncerca s6-;i camufleze tr6irea depresiv6 sau cel pu7in s6 o minimalizeze >“depresie

sur8z6toare”? <n depresiile melancoliform - anxioase, agita7ia se poate situa pe primul

plan al tabloului clinic.

#nibiţia 5i lentoarea! sunt elemente esen7iale ale episoadelordepresive maore de tip melancoliform

--inhibi7ia intelectual6 # se caracterizeaz6 printr-o idea7ie lent6 ;i s6rac6

>“bradipsihie”?,:n care, amintrile sunt evocate cu dificultate, iar eforturile de a-;i concentra

aten7ia ;i de reflexie sunt imposibile. epresivul nu poate urm6rii o conversa7ie ;i nu se

poate concentra asupra unei lecturi # produc7ia sa verbal6 este lentoroas6, uneori aung8nd

chiar la cvasi-mutism. <n maoritatea cazurilor, orientarea ;i percep7iile de;i sunt corecte 9

bolnavul prins :n :ntregime de durerea sa psihic6 nu acord6 nici o aten7ie lumii exterioare

din care nu re7ine dec8t elementele proprii s6-i alimenteze rumina7iile depresive.--inhibi7ia voin7ei, hot6r8rea ;i sentimentul neputin7ei prezent de la debutul

episodului se augmentea6 p8n6 la abulie. rice activitate este fr8nat6 ;i :ncetinit6.

Activit67ile vie7ii curente cer un efort nem6surat, :ngriirile corporale ;i :mbr6c6mintea sunt

negliate.

8/10/2019 tulbaf


--inhibi7ia afectivit67ii, exist6 o “anestezie afectiv6” ceea ce face ca

depresivul s6 devin6 disperat pentru c6 # “ nu reu;e;te s6 se emo7ioneze, sau s6 se bucure

de nimic” ;i pentru c6 “nu mai are sentimente pentru cei apropia7i”.

Durerea morală. Dolnavul ;i - a pierdut gustul de via769 c8mpul

con;tiin;ei sale este invadat de o triste7e profund6 asociat6 :n acela;i timp cu plictiseal6,regrete ;i disperare. !ste o triste7e ap6s6toare, permanent6 ;i independent6 de :mpreur6rile

rxterioare 9 nimic nu-l poate reocnforta, depresivul :;i tr6ie;te depresia :ncremenit :n

nefericirea sa.

--cenesteziile sale, dominat6 de senza7ii nepl6cute de # cap gol, disconfort

intern ;i rela7ional, oboseal6 extrem6 ;i oprimare, spasme viscerale, algii intermitente ;i

altele care-i accentueaz6 nelini;tea ;i disperarea, sunt greu de suportat.

--depresivul melancoliform :;i suport6 cu greu epuizarea elanului vital6, el

se simte devalorizat, inutil, incapabil s6 conceap6, s6 decid6 ;i s6 reac7ioneze. nterven7iileanturaului de a-l :ncura ;i a-i distrage aten7ia, nu fac dec8t s6-i :nt6reasc6 ;i mai mult

sentimentul de incapacitate ;i de depreciere personal6. !l :;i face bilan7ul insuficien7elor

sale, adeseori chiar autoacuz8ndu-se# “Sunt r6spunz6tor de boala mea care se datoreaz6

lipsei mele de voin76” ,” ! monstruos s6 nu-7i iube;ti familia”, :n timp ce confeseaz6 erori

sau gre;eli trecute, de care se nelini;tise prea pu7in p8n6 atunci ;i ale c6ror consecin7e le

dimensioneaz6 peste m6sur6. Crez8ndu-se vinovat, este sigur c6 va fi iremediabil pedepsit, finf

convins c6 pentru el nu mai exst6 nici o solu7ie salvatoare.

Dorinţa morţii 5i conduite suicidare. Con;tiin7a depresivului melancolic estedominat6 de ideea mor7ii, consider8nd c6 pentru el “este preferabil s6 fie mort dec8t s6 suporte

durerea moral6 intorelabil6 “, sau c6 “pentru familia mea ar fi mai bine s6 nu mai fiu”,

moartea fiind considerat6 ca o obliga7ie , o pedeaps6 necesar6 , ca singura lui solu7ie posibil6 .

--0efuzul consumului de alimente este modul prin care :;i exprim6 dorin7a de a

murii.<naintea erei terapeutice > electroconvulsiv6 ;i psihotrope? nu erau rare cazurile deceselor

depresivilor prin inani7ie .

--Conduitele suicidale se :nt6lnesc frecvent ;i sunt grave , ceea ce ustific6

m6surile necesare de supraveghere constante, ce trebuiesc luate :n fa7a oric6rui pacient depresiv.up6 anchetele catamnestice , aproximativ $(L din bolnavii depresivi mor prin suicid.0iscul

suicidal e prezent pe tot parcursul episod depresiv9 delimt8ndu-se astfel # suicidul inaugural a

unui depresiv cu debut acut sau a unei recidive , suicidul la :nceputul chimioterapiei

antidepresive, ce duce la cre;terea dezinhibi7iei psihomotorii facilit8nd trecerea la act 9 suicidul :n

perioada convalescen7ei :n care de;ii aparent pare ameliorat, bolnavul nu ;i-a reg6sit :nc6

8/10/2019 tulbaf


“eutimia normal6 de a tr6ii” , situa7ie :n care el profit6 de o diminuare a supravegherii , de o

:nvoire pentru a-;i vizita familie sau alte condi7ii :n care el poate realiza actul suicidar

premeditat ;i ascuns cu gri6 de mult timp >de exemplu stocarea medicamentelor?.

4a depresivi , autenticitatea conduitelor suicidare nu trebuie pus6 niciodat6 la

:ndoial6. tentativ6 :n aparen76 minor6 care e;ueaz6 prin precipitare :n realizare, poate fii urmat6dup6 c8teva ore de o sinucidere reu;it6 .Alegerea “ procedeelor eficace “ demonstreaz6 hot6r8rea

depresivului ca nimic s6 nu-l opreasc6 :n c6utarea mor7ii , nici leg6turile de familie , nici

sentimentele religioase ;i nici teama de durere fizic6.neori, realizarea suicidului este brutal6,

efectu8ndu-se :n cursul unui raptus impulsiv > defenestrare ,strangulare, :nec ? .

Simptome somatice : tulburările ritmului nictemeral.

-- nsomnia este constant6 , rebel6 , grea ;i variabil6 # uneori total6 mai frecvent

ini7ial6 sau terminal6 :n care bolnavul trezindu-se :n zorii zilei cu o stare de nelini;te ;i anxietate

demonstreaz6 caracterul mai mult sau mai pu7in endogen al depresiei .<nregistr6rileelectroencefalografice eviden7iaz6 la deprima7ii endogeni urm6toarele & aspecte #

<ntreruperea mai frecvent6 a somnului comparativ cu subiec7ii normali 9

urata celui de-al ' =lea stadiu al somnului > profund cu unde teta ? este scurtat 9

4a subiec7ii depresivi se observ6 o mare variabilitate a somnului ;i a duratei acestuia,

propor7ional6 cu stadiile somnului, inclusiv ;i a somnuli paradoxal.

-- "ulbur6rile digestive # anorexia , stare sabural6 a c6ilor digestive, constipa7ia,

sc6derea ponderal6 ;i cele neurovegetative # sudora7ie, senza7ii de frig, diminuarea libidoului,

amenoreea ;i altele sunt fenomene obi;nuite :n tulbr6rile depresive melancoliforme.-- Simptomatologia depresiv6 prezint6 frecvente varia7ii spontane :n cursul

zilei. !xist6 o augmentare matinal6 ;i o ameliorare vesperal6 a fenomenologiei depresive,

ceea ce :n mare m6sur6 ar explica ;i suicidul comis de pacien7ii melancoliformi :n zorii

zilei.

%orme clinice ale episoadelor depresi/e melancoliforme : din literatura de

specialitate rezult6 c6 :n func7ie de ponderea fenomenologiei psihopatologice putem :nt8lni

urm6toarele tipuri de manifestare #

-- !pisodul melancoliform de severitate minor6, este caracterizat prin #astenie ;i diminuarea activit67ii, oboseal6 ;i nehot6r8re, iritabilitate, evitarea conversa7iilor

pe motiv c6 totul :l obose;te ;i :l plictise;te accentu8nd ;i mai mult replierea social6 ;i

convingerea c6 este inferior obliga7iilor sale, fenomene care nediagnosticate ;i netratate la

timp, pot uca un rol suicidogen.

8/10/2019 tulbaf


-- episodul melancoliform stuporos, care poate reprezenta un aspect tardiv

al unui acces netratat, exteriorizat printr-o inhibi7ie psihomotorie maxim6. Dolnavul este

:n7epenit, mut, imobil ;i foarte greu de alimentat. <n spatele fa7adei stuporoase, se afl6

o intens6 durere moral6 ce se se exprim6 printr-o fizionomie disperat6 acompaniat6 de

gemete.-- !pisodul melancoliform agitat, :n care, angoasa ca element esen7ial, se

manifest6 rin # oprimare, suficare, cenestopatii multiple, debordare emo7ional6 a c6rei alur6

uneori teatral6 nu trebuie s6 ne fac6 s6 subestim6m durerea moral6 autentic6. Agita7ia

psihomotorie este ne:ntrerupt6 # gesticul6ri, plimb6ri, lamenta7ii cu acuze nevrotice pe

acelea;i subiecte de nelini;te sau delirante. Aici, riscul raptusului este de temut >fug6,

automutilare, suicid?.

-- !pisodul melancoliform delirant = psihotic. urerea mral6 este tr6it6 ;i

exprimat6 :ntr-un mod delirant. nterpret6ri eronate, construc7i imahinative alimenteaz6 acestdelir patetic a c6rui elaborare intelectual6 este s6rac6. Se observ6 iluzii perceptivee, erori

de identificare. n vizitator este luat drept poli7ist sau udec6tor. Momotul unui claxon

:nseamn6 pentru pacient sosirea ma;inii poli7iei :ns6rcinat6 cu arestarea sa. neori poate

percepe halucina7ii auditive acuzatoare # “tat6l t6u a murit din vina ta” sau care :l

impulsioneaz6 la suicid # “"rebuie s6 mori”. Se poate :nt8lni ;i un onirism nocturn

teifiant # viziuni de sicrie, scene de execu7ie etc. elirul melancolic este :n totdeauna de

tonalitate dureroas6, monotzon ;i fix, bolnavul repet8nd :ntr-una acelea;i idei, nimic nu-l

poate convinge de falsitatea acestor idei. Acest delir are un caracter centrifug ;i extensiv,tot r6ul devine de subiect # > anturaul s6u este progresiv :nglobat :n pesimismul s6u delirant

# “Sunt r6spunz6tor de nefericirea celor apropia7i 9 vor pieri cu mine 9 nu li se poatee

:nt8mpla nimic bun”. estinul este suporatat paisv cu cople;ire ;i disperare ca o fatalitate

inexorabil6 pe care melancolicul o concepe, f6r6 revolt6 :mpotriva lui -zeu ;i f6r6

revendicare fa76 de ceilal7i.

-- Cele mai frecvente teme delirante sunt #

a.- deile de culpabilitate, autoacuzarea este foarte frecvent6, referindu-se la

gre;eli ne:nsemnate cu consecin7e exagerate 8n6 la absurd dau la gre;eli ;i acte imaginarecu consecin7e terifiante # pedeaps6 capital6, damnare etern6.

b.- dei de doliu ;i de ruin6 # convingerea delirant6 a mot7ii celor apropia7i,

pierdere bunurilor, a averii, a unei reputa7ii etc.

c.- dei hipocondriace # certitudine absolut6 c6 are o boal6 incurabil6, cancer,

leucemie = fie idei de negare a organelor interne # ocluzie intestinal6, absen7a stomacului,

8/10/2019 tulbaf


inimii, pl6m8nilor etc. sau idei de negare a lumii # “nimic nu mai exist6”, de nemurire,

de enormitate, de damnare, realiz8nd “sindromul Cotard.

d.- dei de influen76 ;i de posedare diabolic6 9

e.- dei de persecu7ie # depresivul recunoa;te c6 persecu7iile sunt consecin7a

crimelor sale, “!ste marginalizat social 9 va fi arestat, executat”.Depresia mascată! este dominat6 de o simptmatologie somatic6 prin care

pacientul :;i exprim6 indispozi7ia fizic6 # pe primul plan situ8ndu-se insmnia ;i

oboseala.neori acuzele somatice se focalizeza6 #

a.- <n sfera digestiv6 # anorexie, gastralgii, dureri abdominale, constipa7ie

persistent6 9

b,- <n sfera cardiorespiratorie # precordialgii, ap6sare, crize dispneice,

lipotimii9

c.- ureri :n acela;i timp atipice ;i persistente,polarizeza6 adeseori aten7ianelini;tit6 a bolnavului # cefalee, algi ale sferei faciale >glosodinii, odontalgii?, lombalgii,

parestezii difuze.

epresiile mascate au aceia;i evolu7ie fazic6, ca ;i episoadele tipice

<n care ele pot alterna. neori evolu7ia se prelunge;te timp de mai mul7i ani,9 timp :n

care tratamentele simptomatice sunt ineficiente, iar chimioterapiile antidepresive se

dovedesc mult mai eficace.

Diagnosticul unui episod melancoliform 5i mai ales mascat! ridic6

uneori proleme ;i ca atare trebuie evitate erorile cu formele minore sau atipice aleacestor forme de manifestare #

-- A nu se confunda anxietatea nevrotic6 ;i depresiv6. Aceste episoade

depresive sunt :nso7ite de angoas6 fizic6 >a6sare sau presiune precardiac6, palpita7ii, en6

respiratorie? ;i psihic6 > a;teptarea anxioas6 a unei nenorociri iminent6 ;i imprecis definit6?,

de reac7ii de panc6 :n fa7a :ndatoririlor vie7ii cotidiene. Aceste simptome pot s6 ne

orienteze spre o angoas6 nevrotic6 ;i s6 antreneze o terapeutic6 inadecvat6. n tratament

anxiolitic nu amelioreaz6 timia depresiv6 chiar dac6 ea atenueaz6 unele simome. <n acest

sens vom 7ine cont de simptomatologia actual6 care, la pacientul depresiv, are :ntotdeuana un aspect deficitar global # pierderea intereselor, diminuarea randamentului,

sentiment de autodepreciere 9 :n timp ce anxiosul nevrotic are de regul6 o istorie

nevrotic6 mai veche, inhibi7ii mai localizate, :ndoieli ;i nelini;te mai pregnant6 dec8t

triste7e.

8/10/2019 tulbaf


-- A nu ignora o depresie mascat6 de tulbur6ri somatice. <n fa7a unui

tablou clinic constituit din acuze somatice ;i tulbur6ri func7ionale un anumit num6r de

elemente ne fac s6 b6nuim depresia #

. dispropor7ia dinttre simptomele prezentate ;i rezonan7a asupra activit67ii

generale. aientul se ascunde :n spatele cefaleelor ;i oboselii sale pentru a explica de ce eab6tut, de ce a abandonat lectura ;i alte activit67i pl6cute anterior9 uneori chiar

:ntrerup8nu-;i munca f6r6 s6 se simt6 mai bine9

• tonalitatea pesimist6 a r6spunsurilor, diminuarea pragului de toleran76

la griile ;i la cerin7ele vie7ii cotidiene, lipsa de interes penru activit67i obi;nuite sau alte

preocup6ri care anterior :mboln6virii :i f6ceau pl6cere9

• semnifica7ia tulbur6rii somnului9 augmentarea matinal6 a tuturor

fenomenelor depresive # bolnavul se treze;te epuizat cu o revenire lung6 ;i grea, urmat6

de o ameliorare vesperal6. 9 ;i

• printre alte aspecte, trebuie luate :n considerare # apari7ia depresiei

:n urma unor schimb6ri, mai mult sau mai pu7in semnificative, dar mai global6 ;i mai

inexplicabil6 dec8t cea :nt8lnit6 :n afec7iunile organice ;i nevrozele anxioase, la un subiect

care p8n6 atunci era s6n6tos ;i f6r6 acuze hipocondriace. <ncerc6rile de :ncuraare ;i

reasigurare f6cute de antura ;i medic au efecte nesemnifiactive ;i uneori declan;eaz6

exasperare sau descuraare. !xisten7a unui episod depresiv anterior este un argument cu

greutate, dar maoritatea bolnavilor nu vorbesc despre el :n mod spontan a ;i ca atare

trebuie s6-l c6ut6m sistematic ca ;i antecedentele familiale similare.

e asemenea, remarc6m ;i faptul c6 episodul depresiv melancoliform :n

desf6;uararea lui simptomatic6, poate varia de la o cultu6 la alta. Astfel , :n categoria

simptomelor de nuan76 cultural6 se :ncadreaz6 # sentimentele de culpabilitate, preocup6rile

autolitice ;i elabor6rilr delirante. 4a nord-africani, la negri din Africa, durerea moral6 este

rareori :nt8lnit6 ;i explicat6 9 nu exist6 nici culpabilitate, nici autodepreciere, :n timp ce

simptomele somatice ;i inhibi7ia psihomotorie sunt predominante. "otu;i simptomele

fundamentale reg6site :n toate culturile sunt # alterarea dospozi7iei :n sens negativ,

perturbarea ini7iativei, disomniile, deteriorare apetitului alimentar ;i a libidoului.

sihoterapia, sub forma de “monoterapie”, poate fi benefic6 :n cadrul episoadelor

depresive acute de intensitate u;oar6 sau moderat6, la solicitarea expres6 a pacientului. Aceast6

strategie nu este recomandat6 pacien7ilor cu tulbur6ri de intensitate sever6. n prezen7a

simptomelor psihotice abordarea psihoterapeutic6 se realizeaz6 dup6 ob7inerea unei stabilit67i

8/10/2019 tulbaf


timice. ndiferent de tehnicile psihoterapice folosite, acest tip de terapie faciliteaz6 ;i dezvolt6 noi

metode de autocontrol destinate modific6rii idea7iei ;i a dispozi7iei negative, prin insuflarea

optimismului. nsu;i Seligman, propunea deschiderea unor TClinici destinate optimismului”.

tulbaf

Documents