tto ix(j oman - upload.wikimedia.org · cu acest volum, al vii-lea al istoriei românilor din dacia...

tTO 11 I iX(j OMAN I LO

A. D. Xenopol. Tstoria Romani/or. Vol. VII.

33.791 929.

TOEIA

Stt1tnILQI

DE

A. b. XEI10170LPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.

MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

EDITIA Ill-a, reirazuta de autorIngrijita si tinuta la curent de

I. VLADESCUCONFERENTIAR DE ISTORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Nu sunf vremlle sub cArma omulul,ci bIeful om sub vreml".

MIRO/Y COSTIIY.

VOLUMUL VIIDELA MATE! BASARAB I VASILE LUPU PANA LA BRANCOVANU

1633 1689.

ED1TURA «CARTEA ROMANEASCA», BUCURE*T1

Cu acest volum, al VII-lea al Istoriei Românilor din DaciaTraian'A, plin aproape numai cu fapte de culturil, inteAm inIstoria modern'A a RomAnilor, caracterizat6 prin predomnireagrecismului mai intâi in culturà, curAnd apoi in intreaga viatàpoliticà i social:A a straturilor superioare. Grecismul se intro-duce ins'd chemat fiind de insisi Domnii romAni ca o urmarea infiltràrii acestui element in sAnul poporului romAn indi demai innainte si care acuma, dupà urea lucrurilor, trebuià sä ias'Ala suprafaà i s'A se manifesteze in intreagà sfera activitätii lor.In acest volum se atinge inceputul acestei manifestsári in afarilpe timpul domnitorilor dela 1633 1686, pentru ca apoi in vol.VIII sà se urmeze mai departe prop'Asirea grecismului sub dom-nia lungà" a lui Brancovanu i apoi sà se arate culminarea a-cestei ineAuriri strAine de firea poporului romAn in epoca Fana-riotilor, care umple volumurile IX si X ale

CARTEA III

ISTORIA MODERNAINFLUENTA GRECEASCA

DELA MATE! BASARAB I VASILE LUPU PANA LAREVOLUTIA GRECEASCA

1 633-1 821

°WU IMA= BASARAB I VAS= LUPIT

ISTORIA POLITICAA TARILOR ROMANE

SUB MATEI BASARAB §I VASILE LUPU1633 1654

1, SPORIREA MAI DEPARTE A INRAURIREI GRECE$T1

Plecarea lui Matei Basarab innapoi entre Greei. AtätMatei Basarab cat §i Vasile Lupu se suie in scaunele tärilorromâne in urma unei mi§cäri nationale fäcutà de boieri §i depopor in contra Grecilor, dându-se ambii drept capii acelei rez-merkte indreptatä in potriva elementului sträin. Am väzut peMatei Basarab luptänd in contra partidei grece§ti ce se refugiasein lagärul lui Radu Ilia§i, §i când Matei ajunge la Constantine-pole, am väzut cum Grecii insceneazä in contra lui acea jäluireteatralä, prin care cautà a'l compromite in ochii Turcilor. Boie-rii din Muntenia, partizanii lui Matei, crezand cä inteadevärs'a sfar§it cu predomnirea Grecilor in tarà, se bucurä foarte multde izbutirea lui la Constantinopole, §i declarä cá dacä Poartaár vroi sä mai ränduiascsä in Valahia de acolo inainte pe vre unGrec din acei ce träesc in Turcia, (pe Radul ce au fost numit°data' domn sau altul din acea§i starpe) 2, nu numai ei boieriidar chiar §i intreaga poporatie ar päräsi cu grämada tara §is'ar a§ezà aiure, atät le este de nesuferit jugul cel tiranic alGrecilor"3. Turcii se temeau ca exemplul dat de Munteni

Vezi mai sus, vol. VI. p. 24.2Radu era privit ca grec din cauza tatillui säu Alexandru Coconul, fiul,

nascut In pArtile grece§ti, al lui Radua Rudolf Sehmidt amb. germ c. impa'ratul 1 Fevr. 1633 in Eirdoxitis von

Hurmuzaki. Fragmente zur Geschichte der Rumanen, II p. 94.

ràscoala lor contra Grecilor, s'A nu fie imitat si de Moldoveniteamä ce se indepline§te pu(in timp dupA aceasta prin r6scoala

1STORIA ROADINILOR

Matei Basarab

1.1,1511M3Milmlionfi911511112,

Hdres terre eiingenuosuelTruJola u rger IrILago,

uLd Cogar eat s quovue tic tat_

condusà de Vasile Lupu contra lui Alexandru Coconul §i a Gre-cilor sài. Urmand Mainte politica ei de favoare pe cAt se puteà

ISTORIA POLITICX SUB MATEE BASARAB I VASILE r.upu 11

a elementului grecesc, Poarta nu vroeste sä numeased pe Lupuin tronul Moldovei, dupä cum refuzase la inceput sà rânduiascdpe Matei Basarab In Muntenia, si trimete ca. domn In Moldovape Moisi Movilà. In expeditia fAcutd insä de Abaza Pap contraPolonilor, Moldovenii insalä pe Turci, iar Muntenii stau slabla luptd, pentru care Moisi Movilä este scos, iar Matei Basarabscapà de pericol punându-si trebile la cale prin bani la pasa con-ducätor al räsboiului. In locul lui Moisi Movilä se pune In Mol-dova domn Vasile Lupu, tot prin mijlocirea lui Abaza Pasa.Pe cand Matei Basarab ajunge in scaun la Bucuresti in 10Mart 1633, Vasile Lupu ocupd tronul Moldovei dupä Maiu 1634,când II päräseste Movilà 4. i Moldovenii dupà räscoala contralui Alexandru Coconul i mkelärirea Grecilor, Jägäduesc Porteiascultarea lor si plata exactà a tributului, dacä numai nu seva mai numi la domnia tärei lor pe nici un Grec" 5.

Este deci inviderat eft' räscoala Românilor din ambele tdriluase de astä datà un caracter mai ascutit, i ea' izbutise aalungd pe domnii greci si pe incunjurimea lor din tdrile române,si a incredinta ocArmuirea lor unor domni dela care erau in dreptsà se astepte cà vor urma purtarea aceea prin care îi cAsti-gaserd simpatiile poporului.

Matei Basarab insä si mai cu samä Vasile Lupu se sluji-seed de miscarea nationald, in fruntea cdreia päreau cd merg,numai spre deschide portile domniei. Csdci dacA aceasta putedfi dobanditä pentru un moment prin combaterea Grecilor,tratä nu puted fi ea in niel un chip färà sprijinul lor cel atot-puternic in Constantinopole. De aceea vedem in curând pe ambiidomni romani, pärdsind politica dusmand" Grecilor, patronatdde ei pentru a ajunge in scaune, i indrumand pe acea ur-matd si de predecesorii lor, de a se pune bine cu elementul cepredomnià cu atAt mai puternic pe Turci, cu cdt ei se coboraupe povArnisul decklerei. O intoarcere a lui Matei cätre acestelement se vede intal pe calea religioasä, cand in timpul celortrei ani de pace, ce trecurà dela suirea lui in scaun pânä lainceputul dusmäniilor cu Vasile Lupu (1634 1637), el mi-lueste cu mai multe daruri mânästirile grecesti din Ierusalimsi din Sfântul Munte. CurAnd insä el se pleacA inc6 mai multcdtre Greci. ,,Si au venit, spune cronica, cu dânsul pribegii,Romanii i Grecii, care au fost boieri mari, i tuturor bine afälcut i Tried' pe unii i-a si boierit" 6. Documentul lui Matei din1639, prin care reied din mânile Grecilor mai multe mânästiri,a fost pAnä acuma interpretat inteun sens prea patriotic asa

° Anon. ram. In Mag. ist., IV, p. 313 Pietro Foscurini Care dogeIe iii Hurtn.Doc., IV, 2. p. 477.

5 Schmidt c. Imp. 18 Mai 1633 In Hurmuzaki Fragmente, III, p. 95.'Anon. ram. in Mag. istoric, IV, p. 321. Ciipitanul, Ibidem, I. p. 292.

cä faca din Matei Basarab, i dupa urcarea lui in scaun, unreprezentant al românismului si un prigonitor al Grecilor. latacare este cuprinsul i intelesul acestui document, redus la ade-varatele lui proportii. Domnul incepe prin a aminti miscareanationala care'l adusese la domnie spunând apoi ca vroind arestatornici in scaun acelas neam basarabesc, spre gonirea deIn tara a strainilor i spre adunareà mosnenilor, adusu-si-auaminte de noi, i ne au adus din tari sträine, unde eram goniti

pribegi de raul strainilor i ne aleserä la domnie". Dupaasemene introducere, nu prea favorabila strainilor celor mi-luiti de el cu boierii cu cat-va timp mai inainte, domnul aratacum calugarii straini au supus mai multe manastiri ca metoacedaj nice altor manastiri din tara greceasca si dela Sfânta Gora,facandu-le hrisoave de inchinaciune fara de stirea sfatuluifärä de voia soborului. Drept aceea, incheie documentul, noiMatei Voevod am tocmit cum acele sfinte lavre domnesti,care le-au inchinat acei domni i vlädici straini pentru mitäfara voia nimului i anume (urmeaza numele a 23 de manastiridin cele mai frumoase ale Tarei Romanesti) sa fie in pace de&Mug-aril straini, i sa aiba a fi pe sama tarei, cum au fostdin veac ; insa alegand afara acele manastiri macar domnesti,macar boieresti, pe care singuri ctitorii lor le-au inchinat si le-au supus metoace, acele sa fie supuse si stätatoare calugarilorstraini" 7. Acest hrisov nu trebue luat ca o masura de prigo-nire a calugarilor greci, caci videm c6 domnul le recunoastedrepturile asupra manastirilor regulat inchinate. El tinteste nu-mai cat a lovi abuzul, a scoate pe calugarii straini din manas-tirile ale cdror stäpdnire o uzurpaserel fará nici un drept §i de carenu puteau sa se tanguiascä cà ar fi deposedati. Cà Matei Basarabnu apucase o atare hotarire de cat silit, se vede de pe aceeaca °data cu masura luata in contra abuzurilor calugarilor greci,el insusi cauta impace facând mai multe danii manastirilordin Basarit. El era insa tinut prin pozitia lui fata cu partidanationala, sa loviasca macar cu dreptatea in manä pe elementulgrecesc care se intorsese asa de curand dupa intronarea lui, laputere i inriurire in Tara Româneasca.

Matei Basarab cauta la inceput sä pastreze o cumpanäintre partida nationala i acea greceasca. De una ava nevoe intarà spre a domni in linite i a nu provoch pâri catre Turci ;cealaltä puta sal sprijineasca sau sape in Constantinopole,dupa cum era sal fie purtarea fa-0 cu dansa in Muntenia. Catde curand avu el nevoie de sprijinul Grecilor in capitata im-paratiei, se vede de pe aceea, ca in 1637, el face sa se taie nasulunui pretendent Leon Sin die, care ofera un mai mare haraciu

7 Cricarul V, p. 317-336. Numele nulnastirilor au fost reprodusc In Vol.VI, p. 29.

12 ISTORIA ROMINILOR

ISTORIA POLTTICA SUB MATEI BASARAB I VASILE LUPU 13

pentru domnia Munteniei. Acest Leon S tridie nu este de cAtLeon Toma, de oare-ce ce se spune cä el mai fusese odatà domaIn Valahia, i alt domnitor cu numele de Leon nu intAlnim inaceastà tarä. Turcii au nerusinarea de a inscena urrnd'toareacomedie cu prilejul ciuntirei bietului pretendent : i se taienasul i urechele i Cu o besic6 in cap in loe de turban este plim-bat pe un asin prin stradele Constantinopolei, precedat de unstrig6tor care rostia cä astfel sà intâmp1ä acelora care pentrua dobandi principatul cearcä sh' corumpà pe cei mari din ocAr-muire. Si cu toate aceste pentru a da aceasta.' lectie de morardcei mari fusese cump'Arati de Matei Basarab cu 3000 de reali,sumti mic6, potrività cu valoarea pkItosului pretendent. Mainostim este incA cà ei fac bani i cu nasul s6rmanului Leon,pe care'l vând Agentilor domnului muntean, care se grnesc atrimite Dornntilui lor semnul disgratiei rivalului s'a'n 8

De si Matei aveà nevoie de sprijinul Grecilor in Constan-tinopole, pentru a se apkà. contra pretendentilor la inceputuldomniei sale, este nevoit a nu se prea da cu totul in apele lor,intru cât trebuia s'A se fereasdt de a jigni partida na tionalA, carela urcarea lui in scaun, multsämise lui Dumnezeu de domn bun

milostiv, c'ä au iznvit tara de r'dii i veäjmasii Greci" '9. Denecia un document contimporan ne spune cà Matei avel\ laConstantinopole intre Greci putini aderenti ; mai tnti tin cuLupu ; are insà." cati-va Turci care slujesc si lui Lupu, Dumnezeustie cgruia mai bine" le. -

Cu cat ins6 sporiau nevoile lui Matei Basarab si mai alesacele bànesti fatä cu nesAtioasa làcomie a Turcilor, cu atatadomnul se apleca tot mai mult chiar in ar'a", &Atea' elementulràpitor i pfuitor al Grecilor. In 1652 vistiernicul de atunciStroia, este arsáta t ca prins cu furt din banii vistieriei, sAvArsitde el in unire cu Radu din FArcasi al doilea vistier i cu ca-msdrasul Tudor. Un document al timpului aratà eä s'ar fi Wisitintr'o zi o M'A din visterie, de cele pecetluite cu pecetea dom-neascsá, spartà i lipsind din ea 85 de pungi de bani a 500 delei. Se apucsä de indatà la ilspundere pe cei trei boieri sus a-r6ta ti ca dea samà despre purtarea vistieriei. Este curioscà documentul ne spune csa' boierii invocará ca mijloc de apà-rare, nu faptul c'ä furtul s'ar fi sàvârsit de altii, ci numaicà ei nu'si pot da sämile pe mai mult de trei ani in urrnä. Di-vanul insilrcineaz6 pe mai multi bojen i mazili ca sá le iee samadespre d'Afile adunate i despre cheltuelile M'ente, de banii da tipentru haraciu si de cei trimii la Tarigrad. Ei, neputAnd da

Al oi si Conlarini eatie dogele, 29 Augt.W. 1637. Fltrm., ¡loc., IV, 2. p493 Comp. Sclunidt c. Imp. 16 51 25 Oct. 1632 in Fraginettic. III. p. 92.

9 Anon. rom. in Alag. ist., 1V. p. 320." Sehmidt c. Imp. 20 Augnst 1613. Hurm., Doc., IV, p. 671 672.

11 18T0RIA ROMANILOR

aceastà sam'a, au fost adeveriti de furi §i ar fi trebuit sO-§ipiardà capetele §i sà plOteascä din averea lor §ese bani dreptunul dupä legea de atunci, dacA domnul nu s'ar fi milostivit §ii-ar fi iertat, osandindu-i numai cat la pierderea slujbelor, culegOturà de mare blOstOm a nu li se mai incuviinta asemeneslujbe de nimine in viitor, domn fie, mitropolit fie, episcop,ori-ce boier mare va fi, ori strOin, ori d'ai tärei ".

Acest document este cam greu de inteles. Intr'adevär boieriiinvinuiti erau manuitorii banilor publici ; deci ce nevoie ar fiavut ei, ca ni§te furi de rand a sparge lada, spre a lua banii,cand puteau sà. §i-i insu§ascä" inteun chip mai putin compro-mitätor. Darà dac'ä s'ar spune ca" fusese nevoiti s'a sparg6 ladaspre a fura, fijad CO ea fusese pecetluitO cu pecetea domneascä,ce nevoe mai era a le lua socotealä despre purtarea vistieriei,despre incastiri §i cheltueli, cand lipsa era v5.ditO ca fácutàprintr'un furt?.

Noi bànuim cà documentul ascunde cu totul altO ceva.Matei Basarab avea nevoie de bani mu1i, spre a-§i intretineamimeroasà lui armatà §i apre a intimpina cheltuelele domniei,§i se vede a dregnorii romani ce-i aveà insOrcinati cu vistierianu prea duceau trebile dupà placul domnului. Se gäsia pe atuncipe langä curtea lui, un grec, Ghinea Tircalas adeeä Olarul, deorigine din Rumelia, unde fusese de meserie lOcOtar. StrOmu-tându-se insä" in Muntenia se avezase in sat la BrAt4ani pe OltIn judetul Romangi, cOsOtorindu-se aici. Acesta inceti§or preascuns ca un diavol cerca pre Matei Vodä. zicandu-i : de ti-e voiasO faci bani vistier mare §i vei cunoa§te mult folos.Matei Basarab nu indrOznia a lua Mr% nici o pricinO dregOtoriacea insemnatä a vistieriei dela un Roman §i a o da unui Grec,spre a nu lovi in partida nationará, §i de aceea inscenO el aceacomedie cu furtul banilor, care am Väzut'o ca se prezinn inteunchip a§a de ciudat in documegul lui Matei Basarab. Aceastane explic6 cum se face de cei trei boeri chip prin§i cu furti§agulbanilor, sunt iertati de Matei, d'aruindu-li nu numai viga,dar i ieridndu' i de reslituirea banilor, o generozitate carear fi cu totul neinteleasO in cazul cand ei ar fi fost inteadeVärvinovati. Matei Basarab insä prefOcandu-se cà s'au prins boieriiromani cu furtul banilor, putea cu mai mare obraz se dee vis-tieria unui Grec. Ian' care ne pare adevOratul inteles a aceluienigmatic document. Vom vedeà cum a rOspuns Tucala§ a§tep-tOrilor domnului §i chiar le-a intrecut. Aici trebuia s'a atingemnumai progresul inraurirei grece§ti chiar sub domnia, in apa-rentä atg de dispusä in favoarea partidei nationale, a lui MateiBasarab.

Hrisov din 1652 In Mag. isi., I. p. 126-130. Adaoge Anon. roin. In Marl;¡si., IV, p.365.

ISTORIA POLITIOÀ SUB MATE! BASARAB 1 VASILE LUPU 15

Se constatä apoi in afarä de Tucalas care apare tarziuIn domnia lui Matei Basarab cativa alti Greci träitori in Mun-tenia pe timpul lui. Asa In 1638 gäsim in o scrisoare Care ju-dele Brasovului prin care Matei Basarab cere o scutire de vamä,subsemnat unul Koc[upiaK, loan Cämärasul fie ca Gree,fie ca Roman subsemnand greceste i altä scrisoare in 1652subsemnatä de Alcpc;)n; KOCI1EpCGC/tg 12 In 1642 gäsim un zapis dinFloresti judetul Dolj in care se Vad iscäliti ea marturi GreciiAItip; Xoyo01.-cy,a Tia,.a.:y4 In 1648 gäsim iaräsi iscäliti in unzapis de vanzare, pe lang6 mai multi boieri români i cativaGreci : Kcpcg Bocp,icrrq, lyvoa Po irítio; I6.Ao. In o scri-soare din 1643 M. Basarab se jälueste lui Racoti cA s'ar fi opritomul lui grecul negdfdtor lane.

Mai tarziu ceva in 1665 gäsim deasemenea Intre §aseboieri care hotärau niste vii i .pe -doi Greci Pair.o; licotaStiplsi 1740-rj;. Nfxo).

Plecarea lui Vasile Lupu ciltre Greci. Cat despre VasileLupu, el insusi trägandu-si originea din pärtile grecesti, se a-runcase indatä dupä urcarea lui in scaun in bratele compatrio-tilor säi cu mult mai putina' rezervä cleat domnul Munteniei,lepädand cu totul masca patrioticä cu care Se acoperise sprea ajunge la domnie. Vasile Lupu trecea drept Albanez in ochiicontimporanilor. Patriarhul Dosofteiu al Ierusalimului ne spuneinsä in precuvantarea la cartea in contra Calvinilor scrisä deMeletie Serigos i tipäritä in Bucuresti cu cheltuiala lui Bran-covanu in 1680, cä Vasile Lupu se trägea din arnäutescul satIn Misia, asäzat pe Mi.-nova, Vindu-si inceputul neamuluidin Macedonia 13 Sub numele de arnäutescul sat din Misia peTarnova nu poate fi inteles cleat Arbänasul, sat locuit de Ma-cedo-Români veniti aici din orasul Elbasan (Arbänas) din Al-bania 14. De aceea adauge mitropolitul Dosofteiu cà Lupatinea inceputul säu din Macedonia. Lupu deci ar putea fi deobarsie Macedo-Roman, Insà bine inteles grecizat. Tani säunumit Neculai vel Aga era näscut in acel sat si veni impreunäcu fiul säu Vasile in tárile romane, oprindu-se pe la anii1600 1610 intai in Muntenia, unde murind, fu ingropat in obiseric6 din Targovistea. Vasile ajungand dupà aceia in Aloldovala domnie, in timpul impäcärei sale cu Matei Basarab, cäträ. anii1644 1645 impodobeste mult acea bisericA, pentru poleirea

'21638. N. lorga, Studii si Doc., X. p. 56; (1652. Ibidem, p. 97); 1612, Ibi-dem, V. p. 298; 1648, Ibidem, p. 183 ; 1665, Ibidem, p. 302; 1643 Hurin., Doc.,XV, 2, p. 1110

Reprodusä de Uricarinl VII. p. 39. Ath. Coninen Ipsilanti (Extractedin el In Al. Papadopol-Calimah, Analele Acad. Rom. II. Toni. II, p. 497 spuneca. Vasile Vorlä era din patria din Epir si CS tatill situ fusese irascut in Aloscopolie.

Vezi asupra acestui sat . .

ISTORIA ROMA N IL OR

l'asile Lupu

ILLUSTRISSIMUS ATCZ C ELSISSIMU3 PRINCEPSAC DOMINUS, DOMINUS BASILIU S D. G

TERRARUNI PRINCEPS ETC

Abrahm vanVenerveldt rm. ,lhen (cod!, Cum pmvIre, S it M** GeJam M DC LI

[STOMA POLITICX SUB MATE' BASARAB SI VASILE LUPI" 17

Tuclosea Dortinila lu I V:oile I two

A. L. Xeropc,1 Istor. ko,iiíijIlor 2VW SIl.

18 ISTORIA ROMANTIOR

crucilor careia numai, cheltueste 700 de galbeni. In inscriptiapusä deasupra usei, Vasile Lupu spune cà in acest sfant hramal Invierei Domnului i Mantuitorului nostru Lsus Hristos,mai Ina-inte zidit de Statea negutitorulo fost astrucat corpul Laposatuluipärintelui meu Neculae vel Agá" 15 De si nu se cunoaste cuma ajuns Vasile Lupu in rândul boierilor mo)doveni, se stie càel era vistier inch' pe timpul lui Gaspar Gratiani, i cà atunciand se puse in fruntea rascoalei pornite contra lui AlexandruCoconul, era vornic 16.

Desi insa boierit i statator de un timp indelungat inMoldo'va, Vasile Lupu pastrase caracterul ski strain si mai aleslimba lui cea de bastina, greceasca, o vorbià foarte bine. Astfelne spline Paul de Aleppo, secretarul patriarhului Macarie dinAlexandria, ea stapanul sàu vizitând pe Vasile Voda, ramaseraei singuri in o camera aproape de o coil, in care timp beiularata patriarhului simtimintele sale de iubire i veneratie.Patriarchul ne-stiind romaneste, este invederat ca a trebuitse urMeze convorbirea in limba greaca. Aceste întâlniri in patruochi ale lui Vasile Lupu cu patriarhul, se repetara in mai multerânduri, si Paul de Aleppo mai adaoge cà Vasile V-oda aveà oadanca cunostintä a autorilor vechi 17, ceea ce in gura unui omdin partile grecesti nu se poate referi de cat la autorii eleni.Vasile Lupu era deci nu numai cunoscator al limbei grecesti o-bisnuite pe timpul lui, dar aveà i cunostinti literare in autorii

ai antichitatei. De aceea Il i gasim corespondând cu per-soane din Constantinopole in limba greceasca 18, prin scrisori,credem, serse de el insusi in aceasta limba, intru cat de altfellimba diplomaiei orientale era pe atunci cea italianä, i intre-buintarea celei grecesti ar fi ceva neobisnuit. Nu numai atata ;dar se constata ca in casa lui Lupu se vorbià si se seria grecestedeoarece fata lui cea vestita prin frumuseta ei subsamna ingreceste Poiyapg. un zapis de imprumut 100 de galbenidela egumenul din Galata. Insus Lupu iscalia adeseori in bo-ierie cu litere grecesti : Xown-X p.apeXs 136pvcx. El rostia gresitlimba .romana pana la batrânete 19 Daca Vasile Lupu puteatrece drept boier de tara in ochii nobilimei, poporul de josprivea tot ca strain ; i in timpul rascoalei pornite de el contralui Alexandru Voda, ne spune Miron Costin, CA pe Vasilevornicul antiine cd este si el unul din Greci, au svarlit unul

Reprodusii de A. Papadopol-Calirnah in scricrea sa asupra lui StefanGheorghe Voevod, aomnul Moldovei, Bucuregi 1886, p. 34.

16 Vol. VI, X. p. 75 51 84. Cariera lut Lupu-inaintc de domnie a fost schi-!Etta de N. Iorga In An. Acad. Rom. II. Tom XXXVI, 1913, p. 209 (3) i urm.

'7 CillAtoria arhidiaconului Paul de Aleppo, 5i Arh. ist., 1, 2, p. 64 5i (18.18 Vezi o scrisoare a Lupului adresatil in 16.15 lui Grillo In Constantino-

pole, In grece51e. Hurrn., Do, ., IV, 2, p. 539Reprodus de V. A. Ureche in Conoorbmi Liferare, XXIII, 1888 p. 96-1,§i de lorga, Sludii i Doc., XI, p. 114 5i IV p.30 31.

1STORIA POLITICX. SUB MATRI BASARAB SI VABILE I.UPU 19

un os si l'au lovit in cap, de care loviturä au suferit multä.vreme Vasile vornicul" 20.

Mai mult încà decat Matei Basarab, Vasile Lupu se fo-losi numai de -curentul anti-grecesc spre a pune mäna pe domnie,intorcandu'si, indatà dupä ce o dobandi, iaräsi fata cätre ele-mentul pentru care Om% de interes, impärtäsia chiar firestisimpatii. In tot timpill domniei sale si in toate imprejurärile itgäsim inconjurat i slujit de Greci. Am väzut cele ce spune re-zidentul Schmidt, despre multimea sprijinitorilor sai Greci dinConstantinopole, despre care ambasadorul adaoge aiurea c5. elinsusi nu ar fi in bune relatii cu ei, fiind foarte mândri i fälosi" 0'.Dintre acestia Lupul aveà pe unul, foarte bogat, numit Dumi-trache, in dregätoria de capuchehaia 22.

Divanul lui Lupu, care la inceput erà alatuit din boiériromâni, este prefAcut pe rand, asa c'ä in 1652 g'äsim in el 8 Greci

numai 3 români. Grecii erau : Gh. Ghica, Vornicul Tärii dejos, Toma Cantacuzino al Tärii de sus, Stamate postelnicul,Alexantlru paharnicnl, Iordache Cantacuzino vistiernicul, Gheqr-ghe hatmanul i Enache Comisul, iar cei trei Romani erau :Gheorghe Stefan Logorátul, Constantin Ciogolea spätarul i frh-tele acestuia Petrascu Ciogolea stotnicul 23. Boierii romani eraudepärtati prin judete iar centrul tärii, Iasul era pästrat sträi-nilor. Tot pe atunci intalnim i alti boieri greci la curtea lui Lupu.Asa- In un zapis din 1639 a unui egumen grec, Dionisie, estescris in intregul lui in greceste i insotit de alte dousä subsem-'Atari grecesti si una turceaseä. Un alt zapis din 1640 intäritde douäl subsemnAturi grecesti. In un altul din 1648 gäsim

intre maturi douà nume grecesti : 06.110c rcptv aoXCap (fostsulger) i 1C-rjprpoc-7i (martur) 24.

Sprijinirea domniei lui Vasile Vodä, mai ales pe Greciidin Constantinopole, trebuià säaducä dupà dansa nurnai decat favoarea brin toate modurile, primirea lor in taratarea lor in dregätoriile ei ; apoi däruirea färä incetare a mä-nästirilor grecesti. De aceia Vasile Lupu, se intrece in inchinareamänästirilor moldovenesti cäträ acele ale Grecilor din Räsärit.Patriarhul grec din Constantinopole, Atanasie Patelarie, fiind

"Letopisefele, I. p. 295.21 Schmidt cAtre Ferdinand. Noenivrie 1643. Hurm., Doc., IV, p. 601.22 Schmidt c. d'Asquier, 9 Fevr. 1637 si Dr. Scorgadi e. Schmidt 11 De-

cemv. 1644. Hurmuzacki, Fragmente, III, p. 102 si 111.23 Ioan Tanoviceanu, ROsturncrea lui Vasile Lupu In Ana/ele Acad. Rom.

II, Tom. XXVI, 1901 p. 121. Toma Cantacuzino vorbia stricat romkne5te. Veziun autograf al lui In Arhioa SI. Spiridon din Iali, Bode0.1. 1, 5. citat de Tanovi-viceanu p. 8.

2° 1639 Schitanescu, Ispisoace qi zapi4e, II, 1. p. 185 ; 1640, ibidem, p.2-14; 1618, Ibidem II, 2. p. 63.

mazilit de Turci, cautà scApare'langti domnul Moldovei, cadatà Nifon lângä Radu al IV-le al Munteniei. Domnul

- °IF'

;;'..

'"-

- t

.I

INMointikti:mowAvikfioAtixos

'',u82iFixRADzii1461.:

skiigruu.sssinkpAL,Tm,visit N-m.p.t. uvu

1Fast- 416

Maria, Inca lui V. Lupu cäsütorilà cu lanusz Radziwil magnat liluan

°

°

le; 'Ik' .%:'; Er

b

n'''!

rue§Le mtuilistirea Sf. Neculai din Galati, si mai tArziu refuel,-pAnd Patelarie In scaun, Vasile 1.upu inchinA acea

e

20 1STORIA ROMA N I LO R

mân6stire

ISTORI A POLITICA. SUB MATEI BASABA B I VASII E LUPU 21

cälugärilor din muntele Sinai. Cu acest prilej Patelarie laudäIn o scrisoare a lui cätre Vasile Lupu pe acest Domn cä ar aveAvistieria deschisä cätre cei cari roagà i cà precum apa Ni-lului adapä tara Egiptului, ava i Lupu a plätit toate datoriilenenumärate ale SfAntului MorinAnt vi acuma luptä sä fac'Amai mare milà 25. Tot Vasile VodA inchinä mänästirea Sf. Gheor-ghe cälugärilor din muntele Sinai, Barnovski j Sf. Saya, pa-triarhului de Ierusalim, SfAnta Paraschiva de längä Sf. Saya(deosebitä de Sf. Vinere) muntelui Sinai ; in sfärvit marea vi fru-moasa mänästire Trei-Erarhi cea ziditä de el, cAlugärilor dinmuntele Atos, de oare-ce afläm chiar pe urmavul säu Gheorghe*tefan spunAnd In anul 1656, doi ani dupä suirea lui in scaun,In locul rämas liber prin fuga lui Vasile Lupu, cà dascälii slavoniaduvi de Lupu in mänästirea Trei-Erarhii au fost izgoniti dinea vi inlocuiti cu altii din Grecia, care alugäri greci de nici unfolos nu ar fi pentru inväläturä. Comunitatea Atosului ridicädin temelie turnul clopotnitei in 1804 1806 pe ruinele aceluiridicat de Vasile Lupu 26 Acest domn ajutà vi pe patriarhia deConstantinopole, a-vi pläti o parte din datorie i anume 28.000de ruble, pentru care patriarhul Ii invoevte aducerea moavtelorSfintei Paraschiva din Constantinopole la Iavi, unde domnulle avazä in un sicriu de argint, in mänästirea Trei-Erarhilor,trimitändu-i patriarhul aceastä bunä comoarä prin trei preàfericiti mitropoliti, chir Ioanichie al Iracliei, chir Partenie alAdrianopolei i chiar Teofan Paleonpatron" 27 Cu drept cuvAntse intituleazA Vasile Lupu in inscriptia de pe sicriu rAvnitor

apärätor al sAntei evsevii räsäritene", c'Aci 11 vedem amestecatIn toate daraverile bisericilor grecevti. Ava and moare Teofanpatriarhul Ierusalimului, innainte de moarte insárcineazä pePartenie patriarhul Constantinopolei vi pe Vasile Lupu de a-i

Paul de Aleppo In Arh. isl., I, 2, p..59. Comp. studiul lui A. PapadopolCalimah asupra lui Atanasie Patelarie, in Convorbiri literare, XXIII, p. 1015si XXIV, p. 30, unde A. P. C. i indreaptil spusele neexacte ale lui Paul de Aleppo.(Vezi mai ales p. 39).

2' Melchisedek. NNW istorice si arheologice adunaie de pe la 48 de tal-ndstiri si bicerici antici din Moldova, Bucuresti 1885, p. 171. Documentul1656 in Uricarul III. p. 179. 0 dovadä directa' a inchinärei Trei-Erarldlor deVasile Lupa care muntele slant, se allá In un document nou al patriarhului deConstantinopole, din 1842, Uricarul, IX, p. 49 in care patriarhul vorbeste des-pre sfânta domneascä i stavro pigeascA mänästire din Iasi. Trei-Erarchii in-chinatd celar 20 de inânästiri din sfântul musite de fericitul intru pomentre cti-torul ei Vasile Voevod." Vezi i Dapontes In C. Erbiceanu, Cron lean t Greet ceau scris despre romdni In epoca Fanariofilor, Bucuresti 1890, p. 96: maniis-tirea Trei-Erarchi afierositti comunitätii SI. Munte".

Inscriplia amintitoare a aducerei moastelor In Me/chisedek I. c. p. 171si scrisoarea sinodalä' a arhimandritilor i egumenilor din Constantinopole ciltre-tarn] Moscovei din 10 Dec. 1641 si care aminteste binefacerile lui Vasi/e Voda,lbidem, p. 207. Vezi i Melchisedek, Viala si minunile SI. Paraschivei, Bucure5ti,1889, p. 51,

alege drept urma§ un vrednic pastor. De §i erau mai multi con-curenti in 11.àskit, Vasile Vod6 izbute§te, bine inteles nu OA.'cheltuealà, a face sä se aleagà egumenul mânästirei Galata, in-chinatà sf. mormânt, Grecul Paisie de patriarh al Ierusalimului,fiind fatà la sântirea lui in biserica din Trei-Erarchi, dal% declerul din tarà, §i exarhul mitropolitului Larisei, chir Grigorie,§i Laurentiu al Casandrei, precum §i un delegat al patriarhieidin Constantinopole 28 Când se depune patriarhul Partenie,imputându-i-se de Turci iubire de argint §i se alege in locu-ialtul tot cu numele de Partenie, noul ales se indatore§te, pentrua cumpàrà demnitatea lui dela Turci care speculau nu mai putinCu mitra patriarhalà decAt cu domniile române, cu sumi insem-nate in Constantinopole. Vasile Lupu ajutà patriarhului in a-ceastä.' afacere, plätind 42.000 de efinci, iar restul 0116 la 120.0001.1 imprumutà patriarhul dela Turci §i dela Evrei 29

In biserica moldoveneascà, Vasile Lupu favore§te lätireagrecismului. Afarà de inchinarea mângstirilor pàmântene atràacele din RäsArit, care sporia necontenit numerul §i. inriurireaeálugärilor greci, mai aflAm CA' Vasile Vodà introduceà c61u-gAri sträini adea. greci §i pe la cele-lalte mângstiri ale Wei,pentru ca sà invete pe fiii boierilor limba §i §tiinta greceascà ;el mai dispune ca la biserica catedralà, de unde apoi se comu-nicA exemplul §i la cele-lalte, sä se cânte la o stranA in grece§te,iar slujba sfintei liturghii sà se facà pe jumàtate in aceastälucru ce videm petrecându-se §i in Muntenia 30. Cu prilejul si-nodului tinut la Ia§i in 1642, se tipä're§te o filadà, care cuprindeàhotArirea sfintilor pArinti. Aceastä.' filadà este tip6rità in gre-ce§te continând §i scrisoarea sinodului &are Vasile Lupu incare-i §i multume§te pentru acea tipArire31.

Aceast6 favorizare ant de rostità a clerului grec aduce§i o manifestare poetic6 din partea lui Atanasie fost patriarhecumenic, (Patelarie de sigur), ni§te stihuri eroicoelegiace scriseIn 1643 in cinstea lui Vasile Lupu in care autorul ridicà, in stilulumflat al decäzutei muze grece§ti pAn6 la ceruri binefacerilede cari se bucurasell bisericile §i clericii greci. Intre altele cetimin ele eft' Vasile Vodà este minunea firei care a intrecut u§orprin faptele sale toate faptele muritorilor, ridicând cu dragä

" Document din Muravieff, ap. Melchisedek, Notili. p. 200." Alt document din Muraviefi ap. Melchisedek, Notife, p. 200. Tot atunei

dArueste I,upu patriarhiei de lerusalim mosia Hlincea de lfinga Iasi. Vezi undocument de la patr. Ter. Hrizant, din 1724 in Uricariul XI, p. 360 si 363.

3° Cantemir. Deser. Mold., p. 170 confirmat prin Paul de Aleppo Arh. ist.I. 2. P. 70 si 98. Cantemir adauge cii i scoala Infiintatä de Vasile Lupu ar fi fostgreceasciL ceca ce insa vom vedea cii este neexact. Mai jos cap. Introducerea lim-bui romelne in biseried, note.

31 Filada se alu in Emile legrand. Bibliothéque hellénique, III, 1895.Comp. Erbiceanu in Revista Teologied, I, 1883, p. 4, II, 1884.

99 1STORIA 1(01114NILOR

ISTORIA POLITICA SUB MATE! RASA RAB I VASIL0 LUPU 23

-

'

a' .= A as

4-.."- 4 ° !.7

t.1

Ion Vodil, fiul lui Vasile Lupu

,===,


inimä povara Sfântului 1V1unte i prea vestitului arhiereu alIerusalimului, Teofan, se roag6 la Gel de sus, impreunä cu pä-rintii ce se aflti la mormântul luminat de faca Dumnezeuluicelui intrupat, pentru cä Voevodul s'a arkat stalp al patriar-hiei care vi-a gäsit libertatea, cki dacä acea minune nu s'ar fiarätat nu s'ar fi väzut din patriarhie nici piatrà peste piaträ" 32.

Dar nu numai biseriça greceasçà erà favorizatä de VasileLupu, ci in deob§te toate elementele acestei rase cotropitoare,ceea ce aduse la sfär§it desbinarea tärei de el i trecerea ei inpartea lui Gheorghe Stefan. Acesta erà flu/ lui Dumitra§cu StefanCeaurul fost staroste de Putna §i logofät mare la trei domni.Gheorghe Stefan urcä i el treptele boieriilor panä ce ajungelogofät mare sub Vasile Lupu. Gheorghe Stefan erà dupä arà-tarea lui Miron Costin un om deplin, cap intreg, fire adâncäcat pot zice csä nasc i in Moldova oameni. La invätäturile so-hilor, a cktilor la räspunsuri, am auzit pre multi märturisindsä hi covar§ind pre Vasile Von" 33. Paul de Aleppo' dà ea pri-cinä a räscoalei Moldovenilor in favoarea competitorului lui Va-sile Vodä, tinprejurarea cà Vasile era. Grec de na§tere i de o-rigine, i fkuse toti curtenii i ofiterii säi din Greci; indepärtandpe Moldoveni pe care'i lua in räs §i'i despretuià, astfel eä'i re-dusese la cea mai mare mizerie §i degradare. Gheorghe Stefandin contra aträsese in partea lui pe toti oamenii cei mai insämnati,care urau. foarte mult pe VasiIe §i pe nobilii säi dimpreunä cuto ti Grecii lor". Grecii räspläteau lui Vasile Lupu aceastä pre-ferintä a elementului lor, värsanduli chiar sangele pentru el ;de aceesa armata lui Lupu erà compusä mai ales din negutitorigreci" 34. Si din alte pärti aveni intkirea acestor imprejuräri.Astfel Constantin Cápitanul ne spune cä Vasile Lupu, sé slujiaIn uneltirile sale contra lui Ma-Lei Basarab, de trei hoieri grecidela curtea acestuia, fratii Costea Pavalache §i Apostolache Cara-gea 35, §i intre boierii aflätori la curtea lui Vasile Lupu, MironCostin enumerä pe Grecii Scull §i Iacomi vataji de aproZi §i peHristodul cäminarul 36.

Grecii fiind atäta de favorati in Moldova §i chiar in Mun-tenia, irrtelegem cum de numärul lor trebuia sä creased necon-tenit, in cat Paul de Aleppo nu exagereazA intru nimic candspune cà in Muntenia erà pe când el a vizitat'o la moartea luiMatei Basarab o urdie nenumäratä de preoti §i diaconisträini(adic6 Greci), care se ingrämädiau pe la inmormäntäri". Ba el

" Poiemul lui Atanasie reprodus de Murnu in Hurm., Doer, XIV,p. 339 si urm.

"Letopisefele, I, .p. 356.Paul de Aleppo in Arh. ist., I, 2, p. 74-75 si 81.

" May. ist. I, p. 297. Am va"zut mai sus KoceaSteig iscAlit in un zapisdin 1642. Vezi nota 12.

"Letopisetple, I, p. 299 si 313.

ISTORIA POLITICX SUB MATEI BASARAB ST VASILE J UPU 25

chiar petrecând necontenit in mijlocul Grecilor, pe care îi in-tálnea in toate pgrtile, mai ales in clerul cu care el venia maides in atingere, puteà s susting in bung credintg cá majoritateapoporului in Moldova §i tara Româneascg §i toti negutitoriisunt Greci, a§a cà arhidiaconut g si in acesle fàri mi/ local de ase pert ectiona mult in conversafia greceascd 37. Nici cà se poatemai puternicg zugrgvire a insemngtgtei elementului grecesc inTdrile-române, pe timpul domnilor care venise chip spre a'l rgs-turna, cleat asemene naivg mgrturisire a scriitorului arab !

Nu trebue deci sà ne mire al-MI-He unui altui misionar'catolic, Remondi, care spune in raportul ski din 1636 cg. Ia§ular fi re§edinta obi§nuitd a unui principe grec 38, CUM it consi-dera el pe cel ce stgtea pe atunci in scaun, anume Vasile Lupu.Tot a§a afldm pe ambasadorul olandez din Constantinopol a-rdtând in 1640, de astg (lard pe ambii domni, Matei Basarab

Vasile Lupu, ca Greet de rand pu§i in o stdpânire atAt dedesgvar§itg asupra bietilor Tor supqi Greer , a§a cà ambasa-dorul olandez nu numai pe principi dar §i pe poporulasupra cgrora domniau ca de neam grecesc39.

Reactia nationald incercatg. de boieri in contra domniilorlui Leon Toma §i Alexandru Coconut, care adusese in frunteaTgrilor române pe Matei Basarab §i Vasile Lupu, nu izbutisede loc in tendinta principalg care o provocase. In zadar se scu-turase poporul român, pentru a arunca parazitii ce se ngpustisepe corpul sgu. Ei infipsese in el ascrrtitele bou fälci §i se tineaude dânsul ca lipitoarea ce a mu§cat de curdnd. Apoi dupg fie-ceacces, urma in chip fatal o perioadd de apatie, in care jivinilese intocmiau §i mai indgmgnatec in, cuibul lor de clocire. Poporulroman se rede§tepta iarg§i ; urmau noue accese, noue sbuciumäri.Lupta Msä era zadarnicg. Grecii incglecase atAt de bine tgrileromâne, incat cu toate opintelile sAlbaticului fugar, el trebuimai la urrng se se dgmoliascd i sà primiascd in tgcere frgul incapul sdu. Vom expune incg i aceste de pe urmd lupte ale uneifiirrte ce nit vra sä moarg contra fatalitgtei ce vroià sd o zdro-biased. Apoi dupg aceste ultime sfortgri, poporul român parea se lepddà de viatd ; o tdcere adâncg incepe a se face in jurullui, §i din cadavrul &au descompus samgnd ca se va forma onoug existentg, o odrasld greceaseci. De odatà sunà trimbilaredestepOrei i mortul reinvie, incepe a se sbate, se scoalg in

37 Paul de Aleppo 1. c. p. 96 si 102. Conform cu aceste ariltári giísim in1639 un zapis al popii Grigore psaltul-Grec nu se stie din ce mAnAstire princare se anunta la proprietatea mosii Docolina intrucAt isi primià hani ind5rApt,zapis scris greceste, GhibAnescu. Ispisoace si zapise, II, 1, p. 185.

38 N. Iorga, Ac1 i Frag. I, p. 79 : Chernato Iassi dove ordinarmentesuole residere il principe di detta provincia di natione Greco".

39 Idem, Studii 0 Doc., IV, p. 224.

26 l 'con IA ROMANILOR

picioare, pentru a reintregi lupta cu puteri mai odihnite in timpulmortei aparente, de cat in un repaus linitit i firesc.

Precumpenirea Grecilor in timpul lui IVIatei BasarabVasile- Lupu ne arata insa cum inriurirea greceasca a urcattreptele succesive care au dus-o la puterea ei cea a tot covar-sitoare. Cu niste asemene radacini, epoca fanariotá nu mai apareca o imprejurare anormala in viata poporului roman, ci ca des-voltarea fireasca a unui fenomen social si politic. Iata pentruce am pus inceputul perioadei moderne a istoriei noastre deladomniile lui Matei Basarab i Vasile Lupu innainte ; caci delaei dateaza intemeierea mai cu putere a inriurirei grecesti. Parteasuperioara a gandirei poporane lua de acum inainte forma are-ceasca in locul lepadatei forme slavone. Tot in o cugetareintr'un graiu strain ramase imbracatà gandirea româneascä ;aceasta din timpurile cele mai vechi ale istoriei, noastre panala pragul veacului in care traim, dud i gandirea poporului isilitä forma ei fireasca de exprimare. Din punctu/ acesta de vedere,exprimarea cugetarii, care ne pare a fi cel mai insemnat feno-men intelectual in via ta poporului roman, am determinat im-partirile istoriei sale in .perioade. Acea medie sau predomnireaslavismului, acea moderna sau predomnirea grecismului, i aceacontimporana cu. triumful românismului.

2. LITTELE IXTRE lIATEI BASARAB I VASILE LUPU(Intiiiul rilnd 1637-1640)

Intilile rivaIitài. La inceputul carierei sale Vasile Lupuse pusese rau cu Grecii, ca i Matei Basarab ; caci si el contri-buise la cumplitul mace], in care intre altii perise Batiste Vevelli

tovarasii sài. Prin urmare era firesc lucru ca i Vasile Lupusà fi fost dusmanit de Grecii din Constantinopole, care'l iubiraapoi atat de mult, cand cunoscura adevarata lui fire. Era laConstantinopole un Grec mai ales puternic si influent care ju-rase peirea dusmanilor neamului sau, anume Celebi Curt, acelape care l'am vazut pornind pe Grecele i Turcoaicele din Cons-tantinopole in contra lui Matei Basarab, cand acesta merseseacolo spre lua investitura 40. I,upu daduse vizirului 40,000de talen, si Curt îi luase ziva buna dela cele pamântesti,sand astfel pe domnii români in pace despre rasbunarea lui.Matei Basarab insa fiind in rele relatii cu Lupu, refuza de ainnapoia Lupului jumatatea din suma intrebuintatà in interescomun 4'. Aceste rele rela tii incepusera inca de pe cand Bar-

'°Vol. VI p. 49." Raportul lui Rudolf Schmidt catre Ferdinand, 20 August 1613. Hurrn.,¡loe, IV, p. 673.

1STORIA POLITICA SUB MATEI ISASARAB SI VASiLE LUPU 27

novski fusese chemat din Polonia la Poartä, in urma rocosireiboierilor moldoveni. Vasile Lupu insä care rAsculase tara, incontra luí Alexandru, in propriul ski interes i nu in acel alfostului domn, se vede c'ä erà bsármit a vroi sä päreasc6 pe Bar-novski la Turci, pentru prea marea lui plecare cAtre Lesi. CândBarnovski trecu pe la Matei Basarab, impreunä cu boierii ce-Iintovkgsiau la Constantinpole, Vasile Lupu se feri de a mergela curtea domnului muntean, temându-se a nu fi pârit de a-cesta cätre pretendentul la coroana Moldovei, i ceru lui Bar-novski voie a se intoarece in Moldova, pretextänd vorcevi Grecii pentru räscularea norodului asupra lor ; Lupu cal-culase foarte intälept. Intalnindu-se Barnovski cu Matei Ba-sarab, domnul Munteniei Ii destáinueste toate gändurile lui Lupu

atunci Barnovski trimite dup'ä el sä-1 prindä, insä Lupu scapàprin fug6 42. Dusmänia mai veche ; improspkatä prin refuzulimpärtäsirei lui Matei la cheltuiala fäcutä pentru uciderea luiCelebi Curt, unitä si cu ambitia i dorinta de inkire si de inàl-tare a trufasului Arbsánas, explicä. In destul pornirea lui cea neo-prità asupra domnului Munteniei.

Imprejurkile exterioare trebuiau in curând sä dee cursacestui sim-timânt. Anume dupä moartea lui Bethlen Gabor in-tamplatä in 1630, se alege de principe al Transilvaniei GheorgheRacoti, care MO la inceput nu este recunoscut nici de sultanulnici de impäratul, ne având nici unul nici altul incredere in el.Mai tArziu Raco-ti se impac6 cu Germania prin un tratat, care'lpune bine inteles si mai fäli cu Turcii, Svedezii care purtau a-tunci cu Germanii räsboiul pentru apkarea protestantismului,spre a släbi pe dusmanii lor, intrigau la Constantinopole spreinlocuireà lui Gheorghe Racoti prin Moise Sekeli. Turcii cedändacestor stäruinti trimit chiar o armatä contra principelui tran-silvan, care insä este bätutä de el la Salonta, asa cä Turcii suntobligati a recunoaste pe Racoti de domn, cu conditia prätei unuitribut de 40.000 de talen i pe an. Impkatul Ferdinand, de sialiatul lui Racoti, nu indrknise sà-i dee sprijinul säucontra Turcilor, temändu-se de a se incurca in o luptä i cuacestià când avea pe bratele sale greul eAsboiu ce a primit nu-mele de rAsboiul de 30 de ani 43.

Matei Basarab voind sprijine domnia si pe alt täräincleat pe alunecoasa favoare a Osmaniilor, gändi sä" tntáreascäpropria lui pozitie incheind un tratat de aliantä cu Racoti, incare Matei Basarab aratä c6 a avut cu Mkia sa Racoti Giorgiutocmalil i legätuf5 despre tinerea vecinätätei, eà voeste acumaa reinnoi si a intki acea legatirsä indatorindu-se a da lui Racoti6000 de talen i pe an zeciiiiala oilor Transilvaniei ce pase în Mun-

12 Miron Coslin In Letopisete, I. p. 267.Zinkcisen Geseldelde des Osm. 1?elehes IV, p. 466.

28 !STORM. ROMANILOR

tenia si pe langa acesti bani si un cal turcesc cu scarile de ar-gint i abaioara de sirma i alt cal fugar bun" 44. Ni s'a mai pas-trat despre aceste legaturi intre domnul Munteniei i acel alA rdealului i juramantul de credintá facut de armata lui MateiBasarab atat domnului ei cat i aliatului sari principele Racotiin ziva de 24 Iulie 1635 : Noi toti slujitorii Tara Rumanesti,capitanii, iuzbaii, ceausii, vatajaii i tuti cetasii, calarimepedestrime, juramu-ne pre numele lui Dumnezeu si pre SfantaEvanghelie si pre Sfânta prea curata Maria si pre toti Sfintiilui Dumnezeu, cum noi vom fi cu toata credinta mariei sale dom-nului nostru, lui loan Matei Basarab Voevod, care este cu milalui Dumnezeu domn tarei noastre Rumanesti : pe langa aceastaimpreuna cu domnul nostru si Mariei sale lui Racoti Gheorghecu mila lui Dumnezeu biruitor mare al Ardealului si a o partedin tara Ungureasca i Secuilor 5pan, cum noi nici inteun chip

nici inteun mod (sic) nici ariei sale nici coconilor vrajmasinu vom fi" 45.

Prin aceasta legatura cu Domnul Ardealului Matei in-druma insa plecarea sa catra politica germana. El trimite cu-rand dupa aceea o solie la imparatul, dela care primeste mill-tamiri i fagaduinta a'i trimite si el o solie spre a pune la calelegaturi mai temeinice 46. In acelasi timp Matei starueste pelanga rezidentul Schmidt ca sa puna cuvânt la caimacamulspre a-1 scuti de indatorirea de a merge in ajutorul Turcilor contralui Racoti, pe care Poarta Il dusmania, fiindu-i tara cu total

saraca, din pricina marelui tribut si a multelor chel-tueli facute" 47. In anul urmatror, 1636 luna lui Main, gasim oalta solie a lui Matei caträ imparatul Ferdinand, in care domnulroman roaga pe imparatul sa-i incuviinteze sprijinul sau, caciIn Turci nu ar avea. incredere ; ca el e gata de a se rasculà incaz de amenintare, dar ca se roaga a i se incuviintà un ajutorde cel putin 3,000 de oameni care sa-i villa pe ascuns ì la timp.In cazul cand ar pierde domnia, cere dela imparatul asi-gure un adapost in Germania, si ca imparatul sä staruiasca laRacqi ca sa-i fie cu adevarat prietin" 48. Ferdinand in urmaacestei propuneri mai atise a dornnului muntean, desi nu in-drazneste a primi toate puntele, de tearna ca nu curnva Turcii,aflând, sa se strice cu el, totusi ne vroind sa piarda cu totul a-lianta lui Matei, care putea deveni foarte pretioasa la vremede nevoie, serie îndatä douà scrisori, una lui Racoti si alta re-

Iorga, Sludii qi Doc. IV, p. 26. Accasta legatura este adeverita de unact posterior al fiului lui G. Racoti, din anul 1650. Ibidem, p. 28.

".Cclumna lui Traian, 1884 p. 216."Ferdinand catre Matei Basarab 23 Sept. 1635. Hurm. Doc., IV, p. 168." Matei Basarab catre Schtnidt, 8 Sept. 1635, ibidem. p. 604, (din eroare

este trecut acest document la anul 1625, and nu domnea Matei Basarab).48 Ibidem p, 623.

ISTORIA POLITICA SUR MATEI BASA R AB SI VA SIL LCPC 29

gelui Poloniei, in care Ii roagA s intretinä bune relatii cu dommilMunteniei 49. In sfärsit in 1637 gäsim o scrisoare a impäratuluicAträ Matei, in care ii reinnoeste fägäcluintele de prietenie 50.

Toate aceste trätari si oferiri de aliantA ale lui Matei Ba-sarab cAtre Nem-ti nu puteau fi cu totul ascunse de Poartä, simai ales ambasadele mutuale erau prea bätätoare la ochi sprea rämänea täinuite. Apoi cererea lui Matei liasarab de a fi scu titde participare la expeditia contra lui Racoti aruncä grele bä-nueli contra domnului muntean ; cu atät mai mult Ca' VasileLupu gäsise prilej de a'si räsbuna improtriva rivalului sau, de-nuntând Portii purtarea lui 31.

Sprijinirea lui V. Lupu Poartil. Bänuelile se schimbäin sigurahtä despre hainirea lui Matei Basarab, cänd vizirulMohamed venind la Bunke contra Tatarilor. cu care Turciiaveau räsboi si invitänd pe voevozii Munteniei i Moldoveia'l intoväräsi in expeditie, Matei Basarab vine pänä la marginea-Wei sale si de acolo porneste pe un sardar al säu, iar el se pre-face bolnav, de frieä ca sä nu incapä cumva in rnânile Turcilor" 32.Vizirul Mohamed clädu atunci ascultare lui N'asile Lupu, careoferea pe sub mänä mari daruri, pentru a face pe un fiu alsäu domn in Valahia si a aduce astfel ambele täri sub putereacasei sale, si'i invoi atacul Munteniei. Proteguitorul insä al luiMatei Basarab, Rusnamaghi, arätä sultanului o scrisoare dinparteä poporului Tärei Românesti, care fägkluia credinta dom-nului lor, se rugau pentru mentinerea lui in scaun, läuda bunalui ocArmuire i luä räspunderea ori cärei greseli a lui, ceca ceväzänd sultanul ordonä vizirului sä nu intrebuinteze putereacontra Munteniei 53. Vasile Lupu, care se gräbise de inda LA ada fiintä gändului ski de räsbunare, apucase a intra in Mun teniacu 30.000 de lupfatori, inainte de a vein ordinul de oprire asultanului si se däcluse la multe jafuri i prädäciuni, pe careMatei vroia sä le rästoarcA cu ajutorul lui Racoti 54. Iertarealui Matei de Turci se Meuse si din pricinä cà ei erau pe atunciIn räsboiu cu Perii, chiar in acel timp suferiserä in Asia nisleinfrängeri care fäceau de nevoie sä aibä liniste in Europa 55.

" Scrisorile impAratului din 15 Alai, ibidem, p. 624." Scrisoarea ImpAratului din 31 Mart. 1637, ibidern, p. 623.5' Schmidt c. Imp. 1 Ian. 1637 In Hurrnuzacki. Fragmente, ID, p. 101." Atiron Costin In Letapisete, I. p. 276. Bantu cMre Dogele, 12 Dec. 1637.

Hurm., Doc., VFJI, p. 466.fece comparire una lettera dei populi della medeshna Provin

tia che promettevano per la fede del loro Principe". Comp. asupra du5mAnii Tur-cilor contra lui Matei Basarab St. Erdel' c. Bistrileni. Hurm., Doc., XV. 2. p.1040 Impäratul (iureesc) nu vrea sä-1 supere pe Voclil Mate], ci vrea sà dendornma fiului domnulut Moldovei".

Contaran Care dogele 12 Decernvrie 1637. Hurra., Doc., IV, 2,p. 494-495.

5' Pacea cu Per,ii se Inchee tocmai In 1639.

30 IS CORLA ROMA.NILOR

Apoi si de teama lui Matei care adunase o tabárá de 12.000 deoameni la Targoviste, nu departe de hotarele Ardealului. Alaiales se temeau Turcii sä nu piardá tributul a ckui platá seapropiase si de aceea a imbräcat pielea de vulpe si a lásat peDomn in pace, intárindu-1 in domnia lui i iertându-i greselile,ca unele ce ar fi fost crezute din pricina clevetirei dusmanilor s- isi nu chiar fäcute din ascultare" 56. Desi Vasile Lupu este silitsä asculte de ordinul sultanului i sá se intoarc6 indárát numaidupá o pustiere a Munteniei, el sufere totusi o infrängere inretragerea lui, fiind lovit de 1V1unteni ajutati de Transilvánenisub Kemeny Ianos ". Poarta incurcatä pe de o parte in Asiape de alta vázAnd legátura intre Matei Basarab i Racoti, pecare invátase a'l cunoaste la Salonta, trimite o nousa confirmareIn domnie lui Matei, ceea ce aduse si pe acea a lui Vasile Lupu,cáutând mácar cu acest mijloc mai despoaie de o sum6 debani. Confirmarea lui Matei este dobändità mai ales prin stä-ruhttele proteguitorului sáu dela Constantinopole, Rusnama-ghi 58. Aceasta fu insá ultima indatorire pe care marele Turco fácu domnului muntean. Curând dupà acea el moare, läsandpe Matei in nu pirtinä ingrijire, intru cat se stiea necontenitsápat la Poartá de Vasile Lupu i de oamenii acestuia. Domnulmuntean trebuia numai decat sä"si caute un nou sprijin. Cátrásfärsitul anului 1638 Matei trimite un agent al s6u la Constan-tinopole spre a'i gási un non proteguitor, printre acei ce pe a-tunci se bucurau de favoarea sultanului. Caimacamul ins`á nudA voie agentului domnului muntean a se indrepta la altcineva,oferindu-se el insusi spre aceastä treabá, impins de dorintaa cAstiga multele prezenturi pe care Matei le dádea partizanilorsäi59.

Cu prilejul acestei afaceri domnul intrá tot odatä In in-l,elegere i ca Venetienii, spre intári si mai mult pozitia incon tra Turcilor. Republica Adriaticei erà tocmai in momentulde a rupe cu Turcii din pricina pedepsei datá de ei la Valona

6,1637. lorga, Studii i Doc., IV, p. 204.57 Vezi povestirea acestei lupte de Insusi generalul ungur In 5incai III.

p. 31. Comp. dou5 scrisori ale principelui Racoli cAtre consiliul imperial i pasade Buda. (4 Decemvrie 1638) Hum., Doc., IV, p. 635 si 638. Comp. si MironCostin In Letopisefe I p. 278. Inteun document Inca nepublicat din col. Acude-miei, Pachet No. XX, doc. No. 39 din anul 1635 (7143) Decemvrie 16, giásim peMatei Basarab scutind pe vierii mAniístirei Snagovului de toate dajdiile si man-catuirile ce vor Is peste an In tarit, precum si de birul moldovenese. Aceasta ar indicacti Vasile Lupu mai atacase odatil pe Matei Basarab Inainte de acea dat5 i c5doinnul Munteniei rAscumpArase pacea impunAnd locuitorilor birul moldovenescpentru rAspunderea rAscumpArArei.

" Aloisi Contarini cätrã dogele, 3 Iulie 1638. Hurm., Doc., IV, 2 p. 497,si alta din 22 Oct. 1638, IbidPm, p. 499.

" ARA scrisoare a lui Contarini din 18 Decernvrie 1638 lbidem, p. 500 Cf.alt raport din 10 Dec. 1638. Ibidem, VIII, p. 474.

ISTORIA. POLITICA. SUB MATEL BASARAIS SI VASILE LUPU 31

In 1638 piratilor Barbare§ti de sub autoritatea Portei, fapt ceatrasese arestarea bailului. Matei Basarab fagaduise lui Con-tarini a face o puternica diversiune in cazul unei lupte, atacanddin Muntenia pe Turci cu 40.000 de oameni, mai adauganddomnul roman cä ar fi in bune legaturi cu regele Poloniei cateacare se obliga a transmite corespondenta Venetiei, ca era deasemene in raporturi prietinoase cu imparatul german, dela carear fi primit nu de mult prin un trimis, Luca Trapovan, un colancu o cruce de diamante prea frumoasa. Ambasadorul venetianrecomandä cu multa caldura dogelui propunerile lui Matei, carear putea aduce cel mai mare folos republicei in cazul unui ras-boiu cu Turcii6°. Tot pe atunci, probabil dupa cererea lui Matei,Gh. Racoti inchee un tratat cu V. Lupu prin care se indato-re§te a-1 protegui contra du§manilor i a-1 pune sub protectiaimparatului Germaniei, cu conditia insa ca Lupu sa nu mai atacepe Matei Mea' invoirea lui Racoti 61,

In 1639 Turcii sfar§ind lupta cu Peqii prin incheiereaunei paci, pot sa-§i intoarca iarài luarea aminte asupra poli-ticei europene, §i s'A reinnoiasca si1ine1e lor pentru a scapa deMatei Basarab, ale carui intariri i legaturi cu popoarele vecinedeveneau pe fie ce zi mai primejdioase. Vasile Lupu care eravecinic la panda spre a d'alma lui Matei, se ofera indata ca in-strument al politicei turce§ti. El se pune intai bine cu TurciiIn chestia casatorii lui de a doua cara care urmând sa se facacu o circaziana trebuià s'a obtina invoirea Portii, pentru ob0-nerea. careià V. Lupu cheltue*te 50.000 de talen i 62. Bailul serieIn 10 Octomvrie 1630 ca din Valahia au sosit scrisori in careprincipele acelei OH se atata foarte ingrijit despre adunareade trupe ce aude cä s'ar face in Moldova, al carei voevod s'auoferit in mai multe randuri a alunga pe acel din Valachia dinscaunul sau, pentru a pune acolo pe unul din fii säi ; ca daca'pana astazi Turcii nu i-au preà dat ascultare, aceasta a fost nu-mai din pricina ea ';erau ocupati in alte päri. Acuma se credecà Turcii prin o intelegere tainica, vor da drumul Moldovanuluispre a apasà. pe Valac, ca unul ce acesta a dat mai multe semnede necredinta, stand in cea mai strânsa unire cu Transilvaneanul§i cu imparatu163.

Sultanul trimite chiar, spre a motiva executia din partealui Lupu in contra lui Mateiu, un ordin Otra' acesta de a pärasiprincipatul de huna' voie, aratându-i ca daca ar face-o i§i vaca§tiga gratia sultanului ; ea era obiceiul ca domnii sa fie schim-

".Scrisoarea Iui Contarini din 12 Februaric 1639 IbidemIV. 2, p. 501." 1638. N. Jorge, Studii si doc., IV, p. 209. Cf. salveonductul dat de Lupti

solilor lui Racoli, 18 Oct. 1628. Ibtclem, IX: p. 18.02 Flailul catre dogcle, 28 Sept. 1639. Hurni., Doc., VIII p. 481.67+ Contarini catre dogele Ibidern, IV. 2. p. 505.

32 ISTORIA. ROMINILOR

bati la fie-care trei ani §i cg el stAtuse §epte". In acelas timpse irimite un ceau§ in Moldova, care sg confirme aice in domniepe fiul lui Lupu, de oarece tatgl sgu era s'A fie strginutat in Va-lahia, pentru a uni aceste doug principate sub familia sa. Lupupromisese sultanului 5C0.000 de reali, §i sporirea tributului am-,belor tgri la 300.CCO de reali din 200.000 la care se urca atunci.Lgcomia pentru o sumg a§A de mare de bani, impinsese maiales pe Turci la hotgrirea luatg de ei, pe PAngg vechiul lor prepus,ce el-A nu e vorbg in destul de indreptgtit, cà Matei BasarabstA in leggturi ascunse cu Polonii, Transilvgnenii §i cu impgratul.In caz cAnd Valahul care este foarte iubit de tara lui, ar re-fuza cederea principatului, el va fi constrAns cu puterea" 64.

Matei refuzg de a e§i din domnie §i se preggte§te cu mij-loace insemnate a sprijinì rgscoala lui ; pentru a cA§tiga insgtimp, el trimise din parteA intregei nobilimi §i a poporuluiun arz (tAnguire carg Poart6), in care cereA cu stgruintg case lese domnia lui Matei, oferindu-se a plgtì cele fgggduite deLupu. Se spuneh chiar in Constantinopole cg Matei pusesetaie capul ceau§ului ce adusese scrisoarea de destituire, dar mi-

turci nici nu pomeneau de atare imprejurare ".Am vgzut cg sprijinul impgratului, pe care mai ales tre-

buia sg se intemeieze Matei in cazul unei ruperi a sale cu Turcii,erà cu totul nesigur, din pricina incuraturilor in care Germaniase afla de prin rgsboiul de 30 de ani, care tocmai pe atuncise desfg§ura in toatà violenta lui. Matei Basarab era cu atAtamai amenintat, cu cAt caimacanul, pe care l'am vgzut mai susoferindu-se ca proteguitorul lui, fusese cumpgrat de Vasile Lupucu un dar de 100.000 de reali, spre a in§gla §i rgsturnA pe Matei.

VgzAndu-se serios amenintat, domnul Munteniei declargTurcilor, cg se va supune vrointei lor, cu o singurg conditie,aceea ca Valahia sg nu fie datg lui Lupu, cerere eare este sub-scrisg de aproape toti boierii Tgrei Muntene§ti 66. Lupu ins6izbutind a cA§tigà in favoarea lui §i pe Mohamed, pa§a de Si-listra, dAnd §i lui 100.000 de reali, acesta adauge 'Afile sale laacele existente in contra lui Matei, §i cererea acestuia este res-pinsg. Pa§a din Silistra precum §i ceilalti din ora§ele dungrene,hanul tgtgresc §i principele Transilvaniei capgtä ordine de apornì in contra principelui muntean, §i Vasile Lupu crezAnd cti

Alta din 13 Noemvrie 1639, Ibidem, p. 506."Alta din 20 NOCITIVrie 1639, Ibidem, 508. Aceastil tAiere a Turcului

este adeveritti de un raport olandez, 26 Noemvrie 1639. Iorga, Sladii si doc., IV,). 211. Aceste troj doc, au fost reproduse a doua oard in vol. VIII Hurm., 444 si481 ca multe altele, dovada de putina Ingrijire cu care s'a tipilrit colectia do-cumenlelor priviloare la Isloria Romdnilor.

"Nota din 20 Deeemvrie 1639, Hunn., Doc., IV. 2. p. 508.

ISTORIA POLITICA SUB MATE]. BASARAB I VASILM LUPU 33

de astä datä s'a sfärsit veacul protivnicului säu, pleacä din noucu armata in contra lui 67.

Domnul Moldovei erà atät de sigur pe izbändà, In at In-troneaz6 In toatä forma pe fiul säu In scaunul Moldovei, isi jarämas bun dela tarä si porneste cu toatä curtea si averile luispre a ocupa tronul Munteniei. El este Insä cumplit bätut dedomnul muntean la Ojo geni pe Prahova 68 Matei trimite bogatapradà rácutà dela cavaleria turceascä, ce ajutase pe Vasile Lupu,Turcilor insisi, prefäcându-se a. se aräta cel mai supus om alsultanului, spunând cä i acum e dispus a päräsi scaunul, si a'lda omului celui mai de rind ; dar Moldovanului s'a opus si seva opune pänä la ultima lui suflare, ca la dusmanul säuTurcii singind cä au a face cu un domn ce intelege a-si apärapozitia lui la vreme de nevoie cu sabia In mänä, intorc iaräsiasprimea pe bländetà, si trimit doi ciausi in Muntenia si Moldovacare sä ducä reintärirea ambilor principi rivali 69. Astfel in luptesi sfasieri mutuale, trecuse 6 ani din domnia lui Matei Basarab

Vasile Lupu, släbindu-se tärile lor in folosul asuprirei co-mune. Dela 1640 inainte urmeazä o nouà fazä In relatiile am-bilor domni, in care dusmänia, de si clocea mai departe perzà-toarele ei uneltiri, nu putu sträbate in afarä intr'un chip ash deviu din mai multe pricini pe care vroim a le expune.

Matei Basarab innoe§te In 14 Mai 1639 tratatul säu dealiantä cu George Racoti, trimitänd la el o ambasadä alcätuirádin Teofil Mitropolitul Ungro-Vlahie, vornicul Hrizea, vistier-nicul Radu, clucerul Buzinca, stolnicul Socol, paharnicul Vucina

logofetii Mare§ si Saya. Tratatul este intärit si de congrega0aobsteascä a celor trei natii 7°.

3. PERIOADA DE LINI$TE 1640 1652

Tratiírile lui Lupu pentru Azov. Pentru a intelege re-latiile Tärilor Române dela 1640 inainte trebue raportate im-prejufärile celor vecine ; cäci despre ambele aceste täri este a-devärat cele ce spune foarte bine Miron Costin despre Moldova

" Schmidt c. Imp. 26 Noembrie 1 si 22 Decenwrie 1639. 1 Ianuarie 1640In Hurmuzaki Fragmente, III, p. 112.

" Miron Costin In Letopiseje I. p. 279. Lupta s'a intAmpIat In Decemvrie.Cronica din Mediasi, in sieb. Landeshunde III, 1858, p. 89 : Hoc annovoyvoda transalpinus voyvodam Moldaviensem in terram transalpinam venientemforte manu proiligavit, magna cum Moldaviae et Tartarorum adjunctorum clademense Decembre. Cronica Insh dà gresit anul 1638, intrucilt toate celelalte is-voare pun 1639.

Aloisi Contarini atre dogele scrisoarea din 20 Decal-II/lie 1639 Hurm.,Doc., IV, 2, p. 510.

" Iorga, Studii *i Doc., IV. p. 217 si 220.A. D. Xenopol. lstoria Romfinilor. Vol. VII. 3

34 ISTOR1A ROMÂNILOR

ca fiind o tal-6 micá, nici un lucru singurá de sine fárá adunareamestecare cu alte täri n'a fácut" ".

Relatiile intre Turci i Germani eran to t pacinice, dinpricina cà Germanii erau ocupati cu rásboiul de 30 de ani, iarTurcii dela 1639 inainte, desi sfarsiserá rásboiul cu Persia, in-eepuse un altul cu Venetia. In 1642 Turcii i Nemtii reinnoescla Szon tratatul din 1606 dela Sitvatorok, prelungind pacea pe20 de ani.

Gheorghe Racoti principele Transilvaniei tráise pAná a-tunci in bune intelegeri cu impáratul, impunând ambii Turcilorrespectarea p`acei, i ajutând lui Matei Basarab a- se mentineàin vazA cea mare dobAnditá la Turci prin a lui vitejie. Pe atunciins6 se amestecase Frantia in rásboiul sfAsiitor dintre Protes-tantii si Catolicii germani. Richelieu dlíduse acestui amestecun caracter cu totul politic, i vroià s'A se folosascá de desbiná-rile Germaniei, spre a màri puterea Frantei. Marele ministru vázuindatá instimnatul folos ce se putea trage din principele prote-stant, asezat in cealalrá coastà a Germaniei, de indatá ce el arputeà fi cAstigat pentru liga anti-catolicá. Incli din 1638 Frantiainclieiese un tratat cu Racoti, prin care ea se obliga a sprijinipe domn la Poartá, i a-i da un ajutor bánesc de 120,000 de scuzipe an. In 1639 dela 1-laye este trimis in ambasadà anumitá lasultanul, ca s6 snruiascà a dobAndi pentru Racoti invoirea dea se ràsboi cu Imp'äratul, fárá a fi privit ca chisman de Poartá 72.

ani dupá aceasta, in, 1643, gäsim alt tratat incheiet deRacoti, cu Tortenson, generalul svedez inspirat de politica fran-cezá, in care Racoti se ob1ig4 el de a dobAndi invoirea Porteiiar Suedia i Franta se leagá a sprijini atari stáruinti. Racoti

incepe rásboiul cu impáratul in 1643, si cât timp merge bineeste lásat in pace, ha chiar incurajat pe ascuns de Turci, careerau in totdeauna gata de a face l'U Nemtilor. De indatà insàce norocul armelor pilrási pe principele transilvan, Turcii nevroinds6 se compromitá pentru un domn ce in loe de a le fi de folosputeà s'a' le aducà daune, schimbil purtarea lor fatá cu ansul.Ei refuzá intAi de a-i incuviinta stàpânirea pe cele 6 comitatedin pasakicul de Buda, care apartinuserà Transilvaniei de petimpul lui Zapolia ; opresc apoi pe principii români, de a maisprijinì pe Racoti cu ajutorul lor armat i in sfarsit impiedecàchiar pe Racoti, de a se mai osti contra impáratului. RacotiInsà impins de Svedeji, si de Francezi trece peste ordinele Portei,

reinnoeste in 1645 tratatul incheiat cu acele puteri, in caretotusi se prevedea, ca in cazul când Racoti ar fi amenintatPoart6 pentru lupta lui cu impáratul, el s'O' se poatà impka cuele. In 1616 Racoti reincepe rhboiul ; Turcii insá amenintindu'l,

71 Lelopisefele, I, p. 292." Vezi citatele in Ionescu Gion, ilrdncoueana i LII(1017iC al XIV-1 ca p. 59.

'STOMA. POLITICA SUB MATE( BASARAB SI VASILE LUPU 35

Raco0 este nevoit sà incheie la Linz, pace cu impäratul, in 16Septemvrie acelasi an. Turcii multämiti de aceastä supunerea lui Racoti la ordinile lor, ii iartä 1000 de galbeni din tribut.Murind in 13 Octomvrie 1618 Gheorghe Racoti, ii urmeaz4 fiulsàu Gheorghe al II-le Racoti care reinoeste tratatele sale depace atat cu Turcii cAt i cu Nemtii 73.

Panä tla epoca child Racoti devine dusinanul Nemtilor,politica lui Matei Basarab urmase o linie sigurä de purtare. Sesilise a se mentinea pe tron nu numai prin banii impärtiti pela dregiltorii turci, unde era läsat in urmä de dknicia lui VasileLupu, ci mai ales prin razimul ce'l dobändise la puterile cres-tine, Transilvania, Venetia, Polonia si Austria, toate dusmaneactuale sau eventuale ale Turciei. Apoi el arätase acesteiabratul su putea mult la vreme de nevoie i cà dispunea de oinsemnatä ostire de mercenari. Cu alte cuvinte el se impuseseTurcilor care se temeau SA.' nu räsarä din el un al doilea MihaiViteazul. Racoti insä. sprijinul cel mai apropiet al luipunându-se in dusmänie cu Neartii, pe care politica turceascäcerea pe alunci aibä de prietini din pricina disboiului cuVenetia ; desbinarea deci introducandu-se intre cei doi aliati aisäi, din care cel mai slab era mai apropiet de el si cel mai in-depärtat mai tare, intelegern ce perturbare au trebuit sä" aducàasemenea imprejurki in politica urmatä pana." acum de domnutmuntean.

La inceput insä pozitia lui fu usuratà prin incetarea deo cam datä a dusmäniilor lui Vasile Lupu, care astAmpär a a-prinsului Albanez îi Oseste explicarea, nu atata in moarteafiului stm, pentru care el dorise dobandirea tronului Tkei Bo-manesti 74 cat mai ales in aceea ch puterile sale, zdrobite dedouä ori, cerean rägaz spre a lor intremare ; apoi imprejul 'A-rlie politice in care fu complicat Vasile Lupu il impedecarà pentrucatva timp de a urm'ari, pe fatä si pe calea faptelor, gAndulsäu dusmänesc contra domnului muntean.

Anume curand dupti moartea fiului säu, in Noemvrie 1640,Lupul este inskeinat de Poartä, cii o misiune care dacà Ii re-usea, era punä, dupà" cum credea el, asa de bine cu ea, Maltsà nu-i mai poatä refuza nimic, si deci visul ski de aur, räsbu-narea in contra dusmanului säu de moarte, era sà fie indeplinit.

" Zinkeisen, 1V, p. 5:-)8." loan fiul lui I.upu moare in 1640. Schmid c. imp., 11, Oct. 1619. Hurrn.

Frg., Ill, p. 118 : .,Der S01111 des Moldauerftrsten Lupul verscheidet in der tur-kisehen Rezidenz und sein Leichnam ird in die Moldau ül ertiagcn". lv n sedusese la Constantinopol ca ostatic, dar 15i pentru a se chuta de ruptura unuibrat, ruptura ce-i pricinui moartea (Raport venetian din Aug. 1640 in Hurm.,Doc., VIII, p. 495). comp. amb. olandez ciare state 10 Noemv. 1640. lorgaSludii

Doc., 1V, p. 226, td o filch a lui V. Lupu fusese datil ostalech la Poarla.p. 235.

36 1STORTA RuMANILOR

Anume pe la 1640 izbucneste un räsboiu intre Turci i Cazaci,in care acest popor compus in mare parte din pirati, präda coas-tele impärätiei otomane i amenintà adese ori cu coräbiile salechiar capitala ei. Erà de neapärat pentru Turci sä le sfärmecuibul din care plecau toate expeditiile lor, cetatea i portulAzovului, pe marea cu acelas nume. Poarta stiind pe Lupu inbune legäturi cu tarul Moscovitilor, mai ales din cauza intere-selor religioase comune Intre ambele täri, Il insärcineaz6 a stäruipe Mug tarul rusesc ca sä nu dee ajutor Cazacilor in contraTurcilor. Lupu trimite ducelui Moscovei o solie care Ii fägä-dueste o sumä de lucruri, stä la Moscova o iarnä intreagä, do-bandind la urmä, dupä multe stäruinti, o scrisoare prin .areducele cerea un armistitiu intre Turci i Cazaci, pentru a puteäpune la cale o cesiune voluntarä a acelui port cäträ Turci, dinpartea Cazacilor. Turcii insä nu primesc armistitiul, ternându-seca propunerea Rusilor sä nu ascundä numai o prelungire, incare timp Cazacii sä se poatä mai bine pregni, i sä intäriaseämai puternic cetatea amenintatà. Boierul moldovan, venit cuscrisoarea, se intorce indäräpt la Moseova, pe când Turcii inaintaucu armata in contra Azovului, iar Vasile Lupu izbuteste in sfär-sit a face pe Rusi sà refuze ajutorul lor Cazacilor, ceea ce silestepe acesti din urmà a cedà Azovul Turcilor.

Solul lui Vasile Lupu intrebuintase, pentru a determinape tar la acest pas insemnat, mai ales argumentul cä Turcii arfi gata sä dee un decret prin care sä ordoane mäcelärirea dinimpärätia turceascä a tuturor inehinätorilor ritului ortodox, alcäror cap si proteguitor firesc ar fi principile Moscovei, din carepricinä ar fi de datoria acestuia de a päräsi apärarea unor

pentru a inläturà o asa de mare primej die coreligiona-rilor

Vestea triumfului diplomatic al lui Vasile Lupu aduseo mare bucurie in Constantinopole, dându-se un mare meritcredintei i prudentei Lupului, pentru c6 condusese cu atätaghibäcie o afacere de o ash. importantä. Moscovitul pricepu,insä prea tärziu, marea gresalä ce Meuse" 75.

Izbända domnului moldovan Ii dädu insä cele mai marisperante. El cere dela Turci confirmarea pe viatä in domnia Mol-dovei, si se pune in corespondentä pe de altä parte ce paa ccse intorceà dela luarea in stäpânire a Azovului, pentru a'l deter-mina a-i sta in ajutor la alungarea lui Matei 13asarab. Spre adobAndi invoirea trebuincioasä intru acest scop si dela Poartä,trimite vizirului un dar de 10,000 reali in bani si 4.000 in blä-nuri frumoase. Vizirului insä nu-i preä convinea a rasa lui Lupumeritul de a fi procurat Azovul Turcilor, merit ce intuneca. pe

" Del Mercurio overo historia de tempi corenti di Vittorio Sin, Gen.,,va,1619, II. p. 866-867.

ISTORIA POLITICA SUB MATEI BASARAB I VASiLE LUPU 37

al säu propriu. Cu tot darul primit dela Lupu el micsureazäpartea acestuia in izbända dobänditä, arätänd sultanuluiceea ce ar fi adus Azovul in mânile lor, nu fuseserä stäruintelelui Lupu, ci inaintarea armatei turcesti. Sultanul, tutors in-curând dela entuziasmul seu pentru slujbele fäcute de domnulMoldovei, Ii refuzA toate cererile fäcute (1643) 76.

poate cineva inchipui furia aprinsului Albanez, cândse vAzu astfel inselat de Turci, cärora le Meuse o slujbä atatde insemnatä ! In primul moment Lupu vroia sä se lepedede Turci, sä se impace cu Matei i s'ä se arunce in bratele im-päratului. Rezidentul german Schmidt afländ despre supärarealui Lupu pe Turci, cautà indatä sä punä mâna pe el, spre a'ltrage in partea impäratului, i scrie medicului domnului, unDanez Scogardi care invälase medecina in Italia, ca sä stäruepe läng6 stäpAnul säu sä primiascä arbitrajul impäratului inchestia impäcä'rei sale cu domnul muntean, cu atäta mai multcä certele sale cu el adeau numai prilej Turcilor de a-i jäftiipe amândoi 77. Lupu mai aflä incä i vestea intristätoarePoarta ar fi confirmat din non in scaun pe rivalul säu, MateiBasarab. Confirmarea Il costase pe domnul Munteniei peste100,000 de reali, din care 60,000 sultanului bani imprumutatidela insusi vizirul Mustafa-pasa, care ii luase ca dokindd sumaenormä de 40,000 de reali 78. Cu toate aceste Lupu, dupä o maicoaptä chibzuintä, gäseste eä tot el-à mai bine a rämänea cuTurcii, deckt a se da in partea impäratului, care fiind in vechilegäturi cu Matei Basarab, färä indoialä cä erà sà pärtiniascAmai mult acestuia cleat unui prietin nou i incä neincercat.De aceea, dupä ateva soväiri, se intoarce la Turci.

Vasile Lupu avea cu a-tat mai bune motive de a nu seimpka cu Matei Basarab, cä aliatul acestuia, Gheorghe Racoti,intränd cum am väzut in legáturä cu Svedezii i Francezii, dus-manii impäratului, i deci ai Turcilor care pe atunci trälau inpace cu acest din urmä, Turcii erau s'd se supere a-Cat pe Racati

76 cAtre Ferdinand III. 20 August 1643. Hurm., Doc., IV, p. 671Comp. trei serisori, una a lui Girolamo Trevisano din 12 Mart. 1642 5i douà alelui Angelo Alesandri din 29 April 5i 19 Mai acelas an. Ibidem, IV. 2, p. 515-517.Mai vezi 5i Hurmuzaki Fragmente, III, p. 128-130. Tadeu Viro c. dogele 4 Oct.1642. Hurm., Doc., VIII, p 507. Lupulo che pretendeva la Valachia in premiodela recuperatione di Assaco (Azov) perderne tormai la speranza per che volevail vizir tal acquisto fasse attributo al timer dell'armi inrcheschi, non agline al denaro del -Moldova.

77 Schmidt c. d'Asquier 8 Sept. 1662 5i c. Imp. 25 Fevr. 1617. Hurmuza-ki, Fragmente III, p. 120 5i 133, Scogardi intrase in slujha lui V. Lupu In 1641ca lealit de 1500 de reali pe an 5i un dar la inceput de 300 de reali, afaril de Intre-Linerea .5i cheltuiala domnului. Scogarch c. Contarini 12 Oct. 1641, Hurm.,VIII p. 502.

78 Dr. Scogardi c. Schmidt, 5 Fevr. 1643, Ibidem, p. 133.

38 ISTORIA ROMANILOR

cat si pe Matei, incat Vasile Lupu gasia noria mijloace de unel-tire contra rivalului su, pe care nu le lasa neexploatate.

El serie Portei in 14 Ianuarie. 1643 ca : ea a putut sä seconvinga de sinceritatea sa inca de pe timpul lui Gratiani, candacesta facuse alianta cu Polonii, iar el, Lupu nevroind sa seuneasca cu ceilalti boeri, fusese ars pe piept cu un fer ros. Fu-gind apoi de Moisi Movila in Polonia, a fost arestat i numaicu greu a putut scapa ; si pe Barnovski jurat dusman al impä-ratiei otomane chemandu'l din Polonia, l'a predat pe mânileimparatiei. Fiind numit domn, a impäcat pe sultanul Amuratcu Polonii, i acuma de curand a izbutit Cu multa truda si multecheltueli a face ca Azovul sa fie redat Turcilor rara de rasboiu.Lupu fagaduia tot °data ea va starni pe Cazaci ca sà ajute mus-calilor contra Polonilor cu care Poarta se afla in lupta. DespreTransilvania adauge domnul Diloldovei cà ar fi upara treaba,de oare-ce ea ar puteà fi ataca-CA de odata din mai multe partide pasa din Temisoara, 'Mari, Moldova si Muntenia, aceastadin urmal bine inteles In cazul cand s'ar da lui Vasile Lupu sitara lui Matei, cu atat mai mult cal mai bine de a treia partea poporatiei transilvane fiind Romani, fagacluindu-le libertateaar putea fi rasculati Mea intarziere contri Ungurilor, astfelcà avand ei un rashoiu i afara si a casa nu vor n ai sti incotrosa se intoarca. Matei din potriva ar fi cu totul in ,tujba Un-gurilor si a Polonilor, avand incredere in ei i adapostindu-sila dânsii toate comorite sale" 79.

In timpul tocmai cand Lupu credeà ca a gasit mijloculcel mai bun pentru a surpà pe Matei in 1613, am vazut ea Poartaincepuse a se pleca catea' politica lui Racoti, care castigand incontra Nemtilor cate-va izbanzi, apucaturile lui placeau Turcilor.OLomanii, de si ei singuri nu vroiau s'A apara ca dusmani ai Nem-tilor, erau muttämiti ca ei sä fie bauti de un principe vasallar. Prin urmare purtarea lui Racoti fiind pe placul Turcilor, Lupunu putu izbuti la nirnic cu 'radie pornite in contra lui Mateiea ar fi in contra imparatului, ceca ce nu erà nici chiar adevarat,precum vom vedeà mai la vale. Lupu îi inchipuise prieteniace unea pe Turci cu imparatul Germaniei inteun chip mult maipresus de ceca ce era inteadevar, adeca teama momentana aTurcilor de a-1 aveà de dusman. Scopurile ascunse ale Turcilorcontra Nemtilor merg l'usa atat de departe inca in 1644 vizirul,castigat de Svedezi si de Francezi, da chiar ordin fltis voevo-

;9 N'asile Lupu c. marele vizir 14 lanuarie 1613 Hurin., Doc., IV, p. 669.Acceda quod in Transilvania plus quam LerLia esL pars valachorum, quibuspromissa libertate, eos contra Hungaros, sine mora incitabo, ae sic domi forisquebellum habebunt, nec quo se vertere deleant scient". Aceastil scrisoare e sur-prinsa de Polom cari o transmit epLcopului de Agria spre a o arilta lui I.upu ;;ia vadea ce afea va face asupra lui descoperirea planurilor sale asupra Transil-

Vezi Ferdinand e. episc. de Agria, 16 Ianuarie 1643, ideal. p. 670.

ISTORIA POLITICA SUB MATEI BASARAB 4I VASILE LUPU 39

zilor români sì ajute principelui Transilvaniei contra Germa-nilor.

Acest ordin nu puteà conveni pentru momentul acela niciunuia din domnii rornäni. Lui Matei Basarab nu, cAci el cäutaseIn totdeauna, Mil a supära pe Racoti, sä-si pästreze prieteniaegatä cu Nemtii. El scrie bunä °aril. in 21 Maiu 1642 o scrisoare

foarte devotatä cäträ Ferdinand III 8°. In 1643 pe când MateiBasarab erà räu amenintat de a fi depus, el stärueste la impä-ratul pentru ajutor, destäinuindu-i o sumil de imprejueiri pri-vitoare la relatiile Turcilor si ale lui Racoti cu Svedezii si Fran-cezii ; dar impäratul Ii räspunde numai cu vorbe bune, nefiindcontra pärerei consiliului aulic, de a trimite pe cineva la domnulmuntean, numai sä fie in secret si sä trateze cu el inteun chipcu totul general 81. Matei Basarab pästränd deci, cu toatà dus-mänia lui Racoti, bunele sale relatii cu guvernul german, in-telegem cum de ordinul Portei, de a ajuta pe domnul Transil-vaniei contra Germanilor, nu se puteà de loc împca cu vederile

tendintele lui.

Politica polonil a lui Lulu]. Vasile Lupu pe de altä partese pusese bine cu Polonii, cu care el fusese indusmänit la urcarealui in scaun, din pricinä ea' rästurnase pe partizanul devotat alPolonilor, Moisi Movilä. Totusi Vasile Lupu având interes a seimpäch. cu Polonii pentru a puteh da deplin curs gustului säude räsbunare contra domnului muntean, se sileste mai intAia face sä se incheie pace intre Turci i Poloni, lucru in care elizbuteste chiar In anul suirei sale in scaun 1634. Curând dupäaceea el restrânge incA apropierea sa de Poloni, incheind cudânsii i leg6turi de incuscrire, märitându-si una din fete dupägeneralul Koniecpolski pe alta iaräsi dupä Radzivil ducele Lit-vaniei. Pentru invoirea aeestor asätorii, care nu preh conve-neau Turcilor din punct de vedere politic, Vasile Lupu izbutestesä le inchidä ochii prin frumoase i bogate daruri 82. Polonii,cu care Vasile Lupu intretinea legäturi atät de prietinoase, erauinsä in buni termini cu Nemtii, incAt nici lui Vasile Lupu nu-iconvinea ordinul de a merge in ajutorul lui Racoti in contraprietinilor prietenilor säi. De aceea 11 vedem cä dupä câtva timpel recheam5 cei 1000 de cäläreti trimii in ajutorul lui Racoti,pentru care faprä rezidentul Ii mulfameste.

80 Ibidem IV. p. 661." Raporturile palatinului Ungariei 3i a consiliului aulic din 1643, asupra

scrisorifor iui Matei, lbidem p. 677-680.82 Dr. Scogardi c. Schmidt, 27 Sept. 1644. Hurmuzacki, Fragmente,

p. 139. Comp. Miron Costin In Letopisete, I, p. 284. 0 serie IntreagA de scrisoriprivitoate la cAsMoria Mariei fiicei lui Lupu Cu Radzwill, Hurm., Doc., supl.3, p. 4 0 urm.


Astfel stand trebile din cauza politicei celei de tot sugu-bete a Turcilor, care se prefäceau In aparenta a tral bine cuNemii,si pe sub mân Ii combateau, impingând insa aceastAcombatere numai Oda' acolo Oda unde vedeau ca norocul su-rideà instrumentului intrebuintat, i retragandu-se cu intelep-ciune de indata ce vedeau cà roata se intorcea ; pe de alta parteputerile crestine punându-se ele insesi in desbinare, 'Meat nuse mai puteà sti cu cine sa tina, intelegem pozitia cea greh incare erau pusi domnii români. Ne mai avand un razim sigurnici in Turci nici in Crestini, din punctul de vedere politic, eitrebuiau sà caute ali asigura tronurile pe calea cealalta, a co-ruptiei, totdeauna deschisa in imparatia turceasca.

Lupu, i farä aceasta, se mentinuse 'Ana acuma mai alesprin grasele bacsisuri cu care hranise nesatul de avere al Tur-cilor. El aveà castigati in Constantinopole o suma de Turci mari,Cassumaga, Maimar-pasa, Regepp-aga, precum si o multime deGreci influenti, care toti trebuiau platiti bine si des, spre a nunità dela o plata la alta pe proteguitul lor. Unii din ei aveauchiar cate o leafa fixa i un tain de lum'Anari, carne si alte lu-cruri de mancare din Moldova. Lupu mai plateà apoi o pensieex-voevodului Alexandru Coconul, spre a nu mai umbla dupadomnie, ceea ce nu'l impedeca 'Msà de cand in cand ai calchcuvântul dat. Multi bani primi mai cu sama ambasadorul olan-dez, Cornelius Haga, until din oamenii principali de afaceri aiLupului. Dupa plecarea aceluia, Lupu vreà sa'si alipiasca pe unitalian ce avea oarecare trecere, Grillo nu numai prin bani, ciinca i prin o casatorie, fara a cata macar la cat se injoseà elIn ochii contimporanilor prin o atare incuscrire 83 La Pastide anul nou se trimitea tuturor acestor staruitori, cate un darextra ordinar de 6000 de talen, pe langa ca Lupu tineh in Mol-dova pe toate rudeniile lor in slujbe insemnate civile i mili-tare 84.

Matei vazand daraverile politice atat de incurcate, se ho-tareste si el a deslega baerile pungei sale, de care erà cam eco-nom in asemanare Cu Vasile Lupu, i dà sultanului 40,000 dereali, iar vizirului 20,000 si alte sumi mai mici dregatorilor maimarunti, pentru care este iarasi confirmat in domnie. VasileLupu pentru a nu ramanea mai jos, lucru de care foarte a seferi Il sfatuiau proteguitorii sài, trimite si el cate 22,000 de realisultanului i vizirului, i primeste si el confirmarea incuviin-tan' lui Matei 85. Vizirul insa gaseste in curand mijlocul de amai stoarce inca' alti bani dela Matei Basarab, anume prefa-

" Schmidt c.. d'Asquier 13 Sept 16-12 in Hurm., Frg.11I. p. 130." Schmidt, e. Imp. 20 August 1643. Doc. Hurrn. IV, p. 672." Giovanni Soranzo, ditre dogele 26 Ianuarie 1643. Hurni., Doc., IV, 2

p. 523.

'STOMA POLIT1CA. SUB MATEI BABA RAI3 SI VASILE LUPU 41

candu-se a da ascultare pretentilor unuia Bogdan, aspirant latronul Munteniei, ceea ce face pe Matei Basarab sa-i mai tri-mata inca 40,000 de reali pentru inläturarea lui.

In anul 1644 un ceaus venind in Muntenia, pentru a ri-dica tributul, raporteazà la intoarcerea lui, ca" ar fi vazut langaMatei Basarab un numar foarte insamnat de ostire. SultanulIl trimite indata indaräpt, spre a cere socoteala lui Matei pentruadunarea atator trupe. Alte sumi insa .17AI-sate in punga trimi-sului, il fac sä schimbe raportul de a totului tot 88.

Matei Basarab vazand napustirea tot mai deasa a Tur-cilor asupra vistieriei sale, crede sa punti un capat acestor des-poieri, dând o suma mai.mare de bani pentru a dobandi confir-marea pe viata, lucru ce ne pune in mirare, cand Mateiu tre-buia sà stie prea bine cat pretuiau fagaduintele Turcilor. Elda sultanului 50,000 de reali si 20,000 lui Cazlar-aga, pe atuncifoarte influent, crezand ca poate lasa la oparte pe vizir, careIi luase pana atunci atatea sume. Acesta insa se supara pe MateiIl combate, si cu toate fagaduintele sultanului, confirmara ise incuviintaza numai pe termenul de un an 87, §i la implinireaacestuia Turcii cer noue prezenturi pentru o nouà intarire.

Domnii români vazandu-se atat de rau jafuiti, par pentruun monent a uità rivalitàile lor, si se impaca chiar in anul 164445, in care gram pe Lupu numind pe domnul Munteniei, fra-tele nostru Matei" in o scrisoare catra agentul sau din Constan-tinopole 88. Tot atunci trimite Vasile Lupu in solie la Matei Ba-sarab pe mitropolitul Varlam, cand acesta descopere la cum-natul domnului, boierul Udriste Nasturel, catehismul calvinesc.In acelas an reintocmeste Vasile Lupu, mânastirea cea din Tar-govestea unAe fusese ingropat tata! sau.

Pe aturici se planuia o liga mare in contra Turcilor, pro-vocata de Venetia, care erà sà lupte cu ei dela posesiunea in-sulei Candia. La ea trebuiau sà iee parte toate popoarele cre-stifle, si mai ales Transilvania, Moldova si Valahia, din cauzajafurilor carora sunt supuse aceste tari, spre a multämi lacomiaTurcilor", cum observa ambasadorul Venetiei 89. Cat de serioasainsa erà aceastá liga se vede de pe aceea cà nici una din pu-terile cele mari, ce trebuiau sà iee parte la ea, nu vroira sä"iprimeasa conducerea, care RI oferita in sfarsit lui Matei Ba-sarab. Solul papal Pejacevich ce umbla in aceasta treaba, spuneea reintineri de bucurie venerabilul ha-trail", la auzul propu-nerei ce i se facea. El se grabi insa prea curand a primi aceasta

" Alta din 2 fanuarie 1644, Ibidern p. 529." Alta din 19 Ianuarie 1645, Ibidem p.534 5i alta din 15 Ian. 1646, p. 543." Scrisoarea lui I.upu din 24 Noemv. 1645, Ibidem, p. 540. cf. Dr. Sco-

gardi c. Schmidt in Decembrie 1644. Hurmuzaki, Fragmente. p. 141.s' Scrisoarea lui Soranzo din 25 Mart 1646. Hurrn., Doc , IV, 2, p. 546


onoare, de oare-ce liga ea"m'anând pe hârtie, 11 expuse la perico-lele unci false pozitii ; liga inteadev5r nu se pune in lucrare.Germania si Polonia refuzAnd a lua la ea parte fätisä" 99.

In curând Matei Basarab simti urm'Arile purnyei sale ne-socotite. Turcii anume, spre ràsbuna in protiva lui pentruscopul ce'l avuse, de si ei însîi stieau cà nu putea conduce lanimic, se prefac a da ascultare altor pretendenti, i anume a-celui Alexandru pensionat de Vasile Lupu. Un fost rob al acestuifost domn, ajungând al doile vizir prin una din acele favorurinäprasnice, atAt de obisnuite in via-ta Orientului, i devenindloarte bogat, propune fostului s'Au st5pAn a'l imprumutà cusumele trebuincioase spre dobAndirea domniei, bine inteles cuprocente ce intreceau capitalul imprumutat Pentru a tragepe marele vizir in parteà lor, ei Ii dest6inuesc a fi descoperitcá averea actualului voevod s'ar urca la 1.500.000 de reali. Prie-tenii lui Matei Basarab Il instiintazà ins'a de indatà despre pri-mejdia ce'l ameninta srátuesc reinnoiasc6 investitura 91.Sume insemnate VAL-sate la Constantinopole scapä si de astàdata' pozitia lui Matei. Nu trecuse ins6 de cAt câte-va luni,un nou pericol si mai mare vine asupra ambilor principii, anumeei sunt chemati la Constantinopole. Asemene vizit6 in capitalaimperiului otoman, fiind tot deauna insotità de primejduireavietei, trebuia inräturat5 pe Cat erà cu putintit Matei Basarabse scuzazà cä. fiind bAtrân, nu ar puteà intreprinde o atare c'ä-laorie ; i dadi sultanul vrea s'a."1 inlocueascA, s'o facA, insti nucu un principe domnitor se gAndeà la Lupu când atuncis'ar opune 92. Mai la urnfä chemarea erà tot numai o manoperàpentru a stoarce bani. Domnii scapà" de ea, dänd fiecare cAte30.000 de reali 93. Agentul muntean este insä b5.tut de vizirulpentru c'ä nu aprovizionase seraiul cu carne de oae, si este a-runcat in inchisoare. Pentru eliberarea lui, vizirul &hid mij-locul de a cAstiga de iznoavsA, cere dela Matei Basarab 47.000de reali, pe care domnul de as-CA data' neavând de unde a-i rAs-punde, fiind stors de bani prin neincetatele jafuri repetate in-tea-LA-tea rânduri, bietul capuchehaia rà'mâne incä." mult timpla inchisoare, pânä ce Matei adunând bani putt sà-si scapeboierul 94.

Daeà Insà pâni acuma complicatele relatiuni politice, aleîmpàràÇiilor vecine impedecaserà reinceperea dusmäniilor intre

" (.ion Brancoranu i Ludovic al XIV-lea. p. 94-100." Scrisoarea lui Soranzo din 14 Fevruarie 1646 Hurm., Doc.. IV, 2. p. 573."Reniger c. Imp., 3 Aprn 1650 In Hurmuzaki, Fragmente. IV, p. 153." Realul era 1/, d( let'. Un raport venetian din 6 Februarie 1659 Hurm.,

Doc., V, 2. p. 59), spune cA 100 de pungi ar face 500.000 de reali: asa dar ale5.000 de reali punga, care conlinea In lei 500.

" Schmidt c. Imp., 29 Aug. 1689 Reniger c. imp., 25 Hoemvrie 1694. Hur-muzacki, Fragmente, III, p. 148-150.

ISTORIA POLITICA SUB MATE! BASARAB BI VASILE LUFC 43

domnii români, de aice inainte alte piedeci se mai opun trialvr'o ati-va ani reimprospätärei lor, färä ca acest rästimp de pace

tare ambele domnii sä le adua la constiinta intere-reselor lor comune ; färä ca domnii sä se conving6 ea' sfAsierealor nu folosia de cat sträinilor. Atka de departe eri pe atunciidea unirei de mintea Românilor, in at desi domnii lor apärauIn acelas moment pe tärâmul religios interese comune, ei seluptau intre ei cu cea mai mare invresunare, destrugind cor-purile ale cäror suflete le ocrotiau.

Am väzut a pe la 1645 Racoti reinnoise legäturile saleCu puterile protestante contra impäratului german 95. Tot inacel an Turcii reincep cu mai mare inversunare luptele lor cuVenetienii, pentru stäpânirea insemnatei insule a Cretei in cataveau i ei mai mare nevoie de prietinia Nemtilor. Pe de altilparte Racoti, fiind bätut in ate-va intälniri dinnaintea aceluian, Poarta gäsia periculos de a'l sustinea, cAci ar fi trebuit incurând sprijine i cu armatele sale, ceeace ar fi compromispacea cu impärätia germanä. Din aceste pricini prietenia Porteipentru Gerrnani devenise pe atunci foarte pronuntatä.

Vasile Lupu stiind deci &A a dusmäni pe Racoti, in acesteimprejuräri erà a sluji intereselor Portei, pune in cunostiintarepe vizir despre reinnoirea tractatului dintre Francezi i Sve-dezi cu Racoti. Vizirul Ii räspunde in Februarie 1645, clia pregätit 50,000 de Tatari pentru primävarä, i invitä pe dom-nii Munteniei i Moldovei, sä fie gata si aprovizionati, spre aduce impreunä cu Tätarii pe noul principe al Ardealului, MoiseSekely, in acea tar% 96. Vasile Lupu se pune in intelegere i cudusmanii lui Racoti din Transilvania, Intre altii cu episcopul deAgria, pentru a rästurna cu atka mai usor pe principele ne-pläcut Turcilor 97. Rezidentul imeperial din Constantinopolemultämeste cälduros lui Lupu pentru slujbele sale, si sä roag6de impäratul ca sà trimità o multämire domnului moldovan.Acesta cere insä impreunä cu Matei Basarab (care urma inaintepolitica lui prietinoasä Nemtilor i deci dusmanä lui Racoti),dela impäratul ca sä fie asigurati de cheltuelele ce vor face intrucombaterea lui Racoti 98 Se intelege dela sine cum o atare po-litic6 exterioarà identicä, trebuia sà impedece reinnoirea dus-mäniilor Tare domnii români, de oarece ei nu mai puteau gäsi

" Mai sus, p. 32." Scrisoarea lui Lupu i r5spunsul marelui vizir din luna Ianuarie 1645,

Hurm., Doe., IV, p. 697. Comp. Greifenclau c. Imp., 27 Martie 1645. Fragmente,III, p. 143.

97 Episcopul de Agria cAtre palatinul Ungariei, 14 April 1645. Hum,Doe., IV, p. 698.

" Fiaportul cancelariei aulice ungare care impAratul, 22 Oct. 1645, Ibi-dem, p. 699 si rezolulia impAratuiui, Ibidem, p. 701 Comp. Greifenclau c. Imp.1 Iunie 1645. Fragmente. I II, p. 144 115.

44 ISTORIA ROMA.N1LOtt

un sprijin exterior al uneltirilor lor. Lupu este insä, ca mainou castigat la lupta contra lui Racoti, cu deosebire curtenitde impäratul, care îi trimite niste daruri pentru care domnulMoldovei multämeste in 26 Ianuarie 1646 rezidentului din Con-stantinopole, Greifenklau de Volrath 99.

PrädAciunile Tharilor in Moldova. Dusmänia lui Lupucu. Racoti i plecarea lui sub politica turceascä trebuia sà aducAasupra Moldovei, cea mai mare calamitate. Anume am väzutcà sultanul däduse ordin ca 50.000 de 'Mari sä meargä asupraTransilvaniei. Ei trebuind s treacä prin Moldova, nävälireasälbatecelor hoarde, care nu stieau sà facä deosebire 'Mire dus-man si aliat, era sà expunä Moldova unei pustieri, a cäreia gro-zävii erau cunoscute locuitorilor din loviturile de mai inainte.Tara cum ande de venirea Tätarilor se bejäneste la munti si lapäduri ; boierii îi trimit familiile la adäposturi, cu atat maimult cà solii pe care domnii români Ii trimeseserä la hanul Tä-tarilor, spre a se imbuna cu el si a fell intru cat se putea.lor de jafuri i pustieri, fuseserä arestati ; in cât .dupä cum sevedea. Tätarii veniau in contra Moldovei chiar ca dusmani, sprea indreptAi astfel si mai bine neomenoasa lor purtare. VasileVodä considera insä. expeditia Tätarilor, ca indreptatä mai alc.sin contra Moldovei, pentru care el se jälueste cu mare amäräciunecará capuchehaiul säu i eaträ venetianul Grillo "0. Dupä cAtsuna vestea, sultanul vroià, prin Tátari, s Scoatä din scaunnu numai pe Racoti ci si pe domnii românii, care se prea in--temeiese in domniile lor, si de aceea fuseserä tratati cu asprimesolii trimisi de ei la hanul Tätarilor 101. Acestia insä in loe de aataca Tärile Române si Transilvania, dupä cum erau ordonutide Turci, se revarsä asupra Moscovei, ceeace aduce aproape iz-bucnirea unui räsboiu intre Turci i Muscali. Vasile Lupu spiea se pune bine cu sultanul, intervine inch' odatä i izbuteste apotoli incoidarea, ceea ce aduce ca multumitä din partea Porteireintärirea lui in domnie i imbräcarea lui cu caftan102. DesiTätarii se intorseserà asupra Moscoviei, o gresalä a lui VasileLupu ii atrage i asupra 01.6 sale. Anume ei se invArtejau in-cärcati de pradà pe la hotarele Moldovei, si o parte din ei vrands'A-§i mai sporeascä avutul, se abäturä si peste Nistru jäfuind

" Hurm., Doc., IV, p. 702.loo Vezi aceste scrisori trirmse in traducere (le Giovanni Soranzo cätre do-

gele in 17 Decemvrie 1645. Hurm., Doc., IV, 2, p. 540-541. Aceste scrisori suntserse in greceste si in ele numetde Vasile Lupu pe Adel Basaral), traducere

Mattei nostro fratello".on Hurmuzaki, Fragmente III, p. 113.102.1\1ai multe raporturi a le lui Giovanni Soranzo atre dogele din 16-16.

Hurm., D9C., IV, 2, P. 513 5-15. Scrisoarea unui anonim din 12 Sept. 1646 Hurrn.,Fragmente, III, p. VS.

'STOMA POL1TICX SUB MATEI BASARAB iI VASILE t.UPU 45

In hotarele moldovene. Intr'una din zile prilejindu-se VasileVodà la mash' vesel, si viind iar5si ja1ob5 pentru Tâtari, indatàau chemat pe cApitani, dându-le poronc5 sti purcead5 indattiCu slujitorii si din tärg cine va vrea s5 mearg5 in dobänd5 sà,loveascA pe Tätari. Au f5cut indat5 porunca cäpitanii, si neamulMoldovenilor, din urea lor la doband5 lacomi, au mers de aulovit pe 'Mari f5rà veste, si le au luat ai nostrii i robii i pleanul(prada), care numai cu fuga au sc5pat dintr'acel feredeau spreBugeac 1O3. Tätarii furiosi pe Moldoveni pentru aceast5 lovireneasteptat5, par5sc pe Vasile Lupu la Poart5 cä s'ar fi hainit

dobandesc invoirea de a pr5da Moldova. Tiltarii, pentru aacopen i lovitura lor, se prefac a plecà iaràsi in contra Moscoviei,

trimit pe ascuns oardele lor c5tre Nistru, unde sosind se im-part in douä p5rti : una pe la Soroca spre Suceava, cealalt5. spreOrheiu i LApusfia, s5 loviascä centrul àrei. Dramba de ostice era orinduitä spre Suceava, cuprinse tinuturile Sorocei, apoiacel al Hotinului, Cern5utului, Dorohoiului, Htirräului

ajungänd panA sub zidurile Sucevei i aripele ei panti inmunte. Täranii apnea-0 pe neasteptatele erau pe acas5., cu do-biloace, cu herghelii de care era pe atunci plin5 tara. Cealalttidrambri au luat Orheiul, LApusna i Fàlciul, ajungänd pän5 ininima Moldovei. Numai Chighecenii de la Fälciu au putut scApade 'Mari in codrul lor anume Chigheciul, pAdure nu ash in-naltil in copaci, cum este deasà i räpoas5, i spini mai multide cat alt lemn" '04;

Vasile Vod5 v5zand präp5denia Virei, se cäi mult insäprea tatziu de hottirärea luatä atunci In fumurile vinului. Eiporni pe doamna si casele boierilor prin frânturile codrilor delaCtipotesti spre cetatea Neamtului, mutându-si insusi scaunuldin Iasi In niste poeni din acel mare codru, i 15.sand in capitaltipulintei darabani spre apArarea curtei care dac5 au v5zut mul-

10,Miron Costin in Letopisefe I. p. 292 293, spusele cronicarului Intärileintocinai de loan annep. de Adrianopol c. cardinalul Matei 6 Feyr. 1646 N.lorgaStudii Do., IV, p. 236 : It principe d. Wallachia (In loc de Moldavia) liavendosaputo che alcune migliaia di Tartan passavano alli suoi confim con riche prededi Polonia, li havdsse da' suoi fatto dare ado so et uccisme da 5m li havesserolevato il botino Si Tatar], havendo fatto poi visentimento", Inca o dovadä despreexaetitatea celor niai multe aratäri ale cronicarilor molcloveni. Cronicarii suntIntäriti si de documente interne. Unul din 1702 Doc. rankine§ti, ed. Want' p. 8vorbeste de sämintii lui 13ejan cäzut in nil-me cänd au invadat Titani tara inzilela lui Vasile vocia".

104 Ibidem, p. 294. Pricina acestei prädäciuni a Tätarilor este raportatilIn chip identic cu cronicarul moldovan, de un document unguresc, ffril datil, darcare se refer-a la acestä Inprejurare. Vezi Monumento Hungariae historica, Di-plornalaria, XXIII, p. 667 : Tartan sumentes sibi animum Moscoviam ¡num.-oendi, ne praeparatio ipsorurn et conatus omnino irritas difflual, verterunt ra-biern contra Moldaviae principem qui ipsis annorum superiorum decurus ex Po-Ionia cum locopeta praeda revertenitibus. vim in itinere per (liliones susaipso facto inferendo infensus fuerat".

46 1ST0RIA ROMÂNILOR

timea de Tätari din ceas in ceas adäogändu-se cu Cazaci a-mestecati, au läsat Cu noapte curtea pustie si au esit i ei.au ars atunci tot orasul ; unde çi unde au rämas cAte o dughe-nitä ; curte domneascä, casele boieresti, tot orasul intr'o mic5de ceas cenusä s'a fäcut. Iar mänästirile au häläduit, ea' erau

oameni cu miile îrichii prin mänästiri. Numai la mänästireaTreisfetitele oamenii ce au fost acolo Inchisi, le-au venit pri-mejdie, cä arzänd tärgul, din para focului s'au aprins i mänä-stirea. Deci au autat o samä de oameni de arit i de para fo-cului a iesire pe o portitä ce este prin zid pe despre Bahlui,acolo au luat pe multi oameni in robie Tätarii si multi si In he-lesteul Bahluiului s'au inecat de groaza robiei" 1.5

Aceastä cumplitä prädäciune a Moldovei aruncä i maimult pe Vasile Lupu in partea Polonilor, i anume prin aceeacà Vasile Lupu pentru a indepärta pe aliatii Tätarilor, Cazaciisupusii Polonilor, din prädalnica intoväräsire, dä. lui Timus, fiulhatmanului Chmielnicki, pe fiica lui Ruxanda in cäsätorie.adeväratá floare datà unui barbar prost i necioplit care nu eraIn stare sä moan douà vorbe din gurä. Cu prilejul inträrii intoväräsirii lui Timus in Iai, Cazacii cei sälbatici sperie popo-ratia si mai ales pe Evrei care se ascunsese unde puteau maibine "6.

Corespondenta lui Lupu cu Polonii fiind insä surpinsäde Racoti, este data' hanului Tätarilor, care pradä a douä oaràMoldova, luând robi peste 20.000 de oameni (1650). Vasile Lupuscapä numai cat obligändu-se a räspunde Tátarilor 100.000 delei in bani i alte daruri nenumärate, dând Meva persoane caostateci pAnä se va pläti acei bani. Toate aceste dusmänii M-atte de 'Mari, supusii Portei, contra lui Vasile Lupu, cu in-voirea täcutä a ei, nu putean fi luate altfel cleat ca semneleunei disgratii a domnului moldovan. Pentru a cäuta un sprijinIn contra unei maziliri care se astepta pe fie ce zi, Lupu se a-propie tot mai mult de Poloni, i iaräsi fie-care pas facut de LupuIn spre Polonia umplea pe Turci de o mai mare neincredere fatäcu el 107. o asemen.ea prea stränsá legästurä a lui Lupu cu Po-lonii i Cazacii nu puteä insä conveni nici lui Gh. Racoti celtänär, care incheiese pace cu impäratul i träia si cu Turcii in

106 -Nikon Costin in Letopisete 1, p. 295. Beniger c. Imp., 27 Sept. 1650 inFItirmuzaki, Fragmente, III, p. 154.

Traducerea german5 a descrierii sàrhatorilor nuntii din August si Sep-tenivrie 1652 in N. Iorga, Acte i Fray. I, p. 208.-214. Actul polon in Hurm.,Do supl., II, 3. p. 34.

'° Miran Costin Ibidem, p. 296. De asemenea adeverit de relatiuneadcmai sus (nota 105) : cum Galga Zultano generali Tartarorurn i centumtalelorum imperialium pactatione facta, ab extrema interneeione se et ditionemsuam persolutione ipsius sumae redemit, praeter multiplicia honoraria ac aliasexpensas quas &jam Zultani et Tartarorum praefectis dare coactus fuit". Cf.Grisebrecht c. state 30 Dec. 1650. Iorga, Studii i Doc. IV p. 238.

ISTOBIA POLITICA SUB ISIATRI BASARAB I VASILE LUPU 47

bunil intelegere, cu care tocmai pe atunci Polonii se stricaserä.Impäcarea lui Racuti cu Germanii stânsese ori-ce invrAjbirear fi putut exista intre domnul Ardealului i acel al Muntenei.Pe de altä parte Racoti i cu Matei se pusese prin aceste impä-cäri chiar in legäturi mai bune cu Poarta. Indusmänirea acesteiacu Polonii, in partea cärora se pleca tot mai tare domnul Mol-dovei, Il aräta de la sine ca protivnicul reinnoit al lui MateiRacoti. Se temea mai ales Matei Basarab ca ceea ce Lupu nuizbutise a face ca ajutorul Turcilor, sä nu reinceapä iarài cuacel al Polonilor. Astfel Matei Vodà stiind de unirea lui Va-sile Vodä cu Cazacii amestecà impreunä cu Racoti domnia luiVasile Vodä la Turci 1O8. Un Grec Pavalache care päruse a fifoarte legat cu Domnul Moldovei, il trädä, sfätuind pe vizirul

cheme la Constantinopole pentru a-i stoarce o mai e sumäde bani. Lupu dà inteadevar mai multe sute de pungi dar cereca Pavalache sä fie ucis, ceeace se si face chiar pe stiadä zivamare 1O9. Vasile Lupu crezându-se intärit prin aceste nouä da-run i bänuind cä trädarea Grecului provenia dela Matei su-metit pe nouele lui legäturi, reincepe loviturele sale contra dom-nului Munteniei.

4. ULITIAIELE LUPTE INTRE VASILE LUPU $1. MATE!BASARAB

Poprieani §.1 Finta. In 1652 imbolnávindu-se Matei Ba-sarab, Lupu cere dela Poartä ca dee lui domnia in caz demoarte a rivalului sä.0 no. Asteptarea lui Lupu insä neindepli-nindu-se i Matei Basarab redobândindu-si sänätatea, domnulMoldovei cautä sä capete iaräsi invoirea de a-si räsbuna pe Mateiintemeindu-se pe ajutorul pe care i'l fägáduise noul ski ginere,fiul hatmanului Cazacilor. Matei simlind pericolul incä de maiinnainte, reinoi In 1651 cu Gheorghe Racoti cel tânär legltu-rile de prietenie ce le avusese cu tatäl säu, trimitind in Transil-vania pentru a Incheia tratatul o solie compusä din Dragomirvornic mare, Barbu stolnic si Ienache postelnic, care inchee untratat cu principele Ardealului tocmai in aceleasi conditii incare fusese legat i acel cu tatäl lui, i anume in potriva tu-turor dusmanilor, färä a excepta nici pe Mari, ha nici chiarpe Turci 111. In baza acestei invoeli, Matei Basarab propune

Schmidt c. Imp., 8 Iunie 1651, Hurmuzaki, Fragmente III, p. 164.1" Miron Costin in Letopisete 1. p. 296.110Reniger c. Imp., 6 Dec. 1652, Hurmuzaki, Fragmente, III. p. 167.

Textul tratatului in Monumenta Hungariae historica diploma/aria,XXIII p. 61, anno 1651 Mai 10 : idem faedus eandem compositionen quae 00-bis cum dilectissimo patre suo intercesserant approbantes et renovantes, juramosper deum vivum malevolos et hostes sub nullis modis et praetensionibus ad nul-las occasiones meliusque mandata fore".

48 ISTORTA ROMANILOR

lui Racoti detronarea lui Vasile Lupu i inlocuirea lui cu lo-gofAtul Gheorghe Stefan. Pe cAnd insA Matei voind de astAdatA sA atace el pe primejdiosul säu dusman, Matei incepUprin a ucide pe to supusii moldoveni pe care ii prinde in Valahia.Lupu ins6 mai ghibaciu, cautA sA'si cAstige inimele MuntenilortratAnd preh bine pe acei ce se aflau in Moldova cu trebi". AgentulValahiei jäluindu-se sultanului pentru uneltirile dusmanului Mol-dovei, primeste ca rAspuns c'A de si principele Matei domnesteacum de aproape 20 de ani, nici odatA n'au dat un dar extra-ordinar, cA de si s'au hotArAt m'Asuri aspre contra lui, el vizirulca vechiul säu prieten nu vra s'A le punA in aplicare. Agentul segrAbeste a scrie lui Matei s'A trimitA cAt mai in grab5 darurila PoartA 112.

Matei Basarab se säturase insA de vecinica neliniste incare-I puneau uneltirele Moldovanului. Cum am spus el hotAriseacum la bAtrAnet6 sA lucreze mai cu energie de cum fAcuse latineretä, si sà iee el ofensiva contra Moldovei. Se intelege decicu Racoti a pune in Moldova domn pe logofAtul lui;Lupu, Gheor-ghe Stefan, care urzeste indatä o conspiratie contra domnuluisAu. In miscare erau amestecati i boerii Ciogolesti. Ei insA,pentru a nu se compromite la caz de neizbAndA, trimit domnu-lui o scrisoare anonimA prin duhovnicul curtei, egumenul Iosifde la Aron VodA, arAtAndu-i cä Gheorghe Stefan logoftitulcel mare îi este adevArat viclean i s'au ajuns cu Racoti i cudomnul Muntenici ca sA vie cu osti asupra lui" 113,

Logoratul Stefan care primise dela Vasile Lupu 40.000de lei, tocmai pentru a pregni cele trebuitoare spre impotri-virea contra dusmanului säu, Matei Basarab, intrebuintazA aceibani intru a pune la cale sosirea ajutorului de peste muntirAscoala lui in contra domnului sAu 114. Gheorghe Stefan pre-testà spre indreptAti trAdarea fatal cu Lupu, cä domnulademenise femeea, ceca ce se cam potrivea nu e vorbA cu fireacea desfrAnatà a Albanezului, despre care cronicarii aratA cAfAceA silä caselor boieresti, luandu-le fetele peste voia Orin-tascg la tiitorie" 115, iar un document german adaug5 cA VasileVod'A ar fi un om puternic, insA cam stricat de femei cu care ar facemari excese". Dar logofAtul nu prea avea cuvAnt a se supAra pedomn pentru necinstirea casei lui, deoarece dupA cAt se vede Stefanse folosise de acea necinstire pentru a inainta repede in boierii,

112 Reniger c. Imp., 6 Dec. 1652, Hurmuzaki, Fragmente III, p. 175.miron Costin In Letopisete I, p. 298 Intärit de Paul de Aleppo Arh. ist.,

I, 2, p. 73.114 Stefan fiul luí Lupa confiscA In 1662 pentru a scoate acei bani mAn-

cati de Gheorghe Stefan satul acestuia pe care 11 Inlocuise In domnie, R6denii,In care document se raporteaza cele spuse In text. Uricarial, XI, p. 210

115 Aliron Costin In Letopisetele, I, p. 284 i 299. Adaogä Tanoviceanu I.c. p. 136.

ISTORIA POLITICX SUB MATK.I BASARAB S VAMP'. LUPU 49

ajungand in curand din sulger logorät mare 116. Logoratul trecepeste munti de unde se intoarce sprijinit de ostire transilvanAsub generalul Kemeny. Vasile Lupu pus lute° mare incurcä-Jura' prin o astfel de neasteptatA invartire a lucrurilor, se miraunde va nAzui ; la Turci se temea de para tArei si de lunecoasafire a Turcilor ; iar a stare in potriva ostilor nu era cum, neavandnici pusti gata si tara toatA cu urA si gata la lucruri noue". Catde uratA era domnia lui Vasile VodA reiesä mai ales din cuvin-tele lui Paul de Alepo care spune ca. toti Moldovenii fiinduinecredinciosi s'au arAtat vrAjmasi Cazacilor ucizandu-i, sub cu-vant cà vin s'A ajute dusmanului neamului, Vasile, pe care 11pArAsirsä chiar acum cu cei ce-i mai tineau credintä si din aceeaea.' tot poporul iubea pe Gheorghe Stefan" 117. IatA unde ajun-sese domnia lui Lupu, cu favorizarea extraordinar5 a eIemen-tului grecesc in dauna celui pAmantean, pe care'l inselase ladobandirea tronului. Acuma, la amar, toatA tara Il pärAsia, FA-sandu'l in apArarea Grecilor, pe care atata Ii incAlzise la sufletullui.

Popoarele pot fi adese-ori insAlate de acei care le guvernA.Nepäsarea ins6 la vremea pericolului este cea mai cumplitA alor rAsbunare.

Vasile Lupu trebue sä se hotAreascA a fugi innaintea primej-diei si a trece la Cazaci, la ginerele sAu Timus. Cum aud Grecii dinConstantinopole despre fuga domnului, se intrec care de careIn oferte cAtrA. Turci pentru a dobandi locul lui. Turcii se te-meau mult ca Lupu sA nu se arunce cu Cazacii i cu Polonii asu-pra principilor dusmani lui, Basarab i Racoti, i dupà invin-gerea lor, cu puteri sporite asupra Portei 118.

Vasile Lupu se intoarce incurand cu ajutor dela Cazacisub ginerele sAu Timus. Gheorghe Stefan lipsit de ostirele ce '1asezaserA in scaun i neintemeiet 'MCA in domnie, este bätut laPopricani pe Jijia i fuge ; iar 'Anil a sosit Vasile VodA, auprAdat Cazacii prin codrii Iasilor dela drumul apotestilor panAaproape de Hui, i scosese fArA numAr vite, care apoi dacAa venit Vasile Vodä, pre cat le a aflat nemancate, tot cate unzlot (galben tAtárAsc) de vitA a dat Cazacilor, si a dat stire oa-menilor de au venit si si-au luat vita cine a cunoscut'o" 119

Dupà ce Vasile Lupu redobandeste scaunul, mai multibojen Il satuesc sA s'intAreascA in Moldova si SA se punA binecu Turcii, stand de altfel linistit. El insA pleacA mai curandurechea cAtrA pove-tele ginerelui sAu Timus care-1 imbia la rAs-

n, Schmidt c. imparatul, 20 August-1643. Hurm, Doc., IV, p. 672117 Miron Costin Letopisefe I, p. 301. Paul de Aleppo in Arh. ist. I, 2, p.

80-82.lieniger. c. Imp., 8 Mai 1653 in Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 178-179.Miron Costin in Letopisefe, I, p. 306.

A. D. Xenopol. Istoria RonlAnilor. Vol. VII. 4

50 1STORIA R070:A.NILOR

bunare contra dusmanului säu, si el porneste iar in contra lui.Ajuns la Finta pe malul rAului IaIomia, Timus care'l impin-sese la aceastä expeditie, rämâne indärä" t cu Cazacii lui, räspun-zAnd la mai multe chemäri ale socrului sàu, cui dAnsul sui inceapiilupta si el va veni. Lupta se incinge cu o mare vioiciune intreambele ostiri. De si o aripä a armatei lui Matei este räsbitä lainceput, energica tinutà a bätrânului domn restabileste In cu-rând cump'a'na. Curajos ca un len el face minuni de vitejie.Un glonte Il räneste in coapsä i calul îi este ucis sub el, pe cândlângä dânsul stegarul lovit scapä stindardul la pämAnt. mimalui rämâne Insä intreagA ; el nu se miseá din loe in momentuihotWator. Sume t färá a cuita la rana lui, se urea.' pe alt. cal ;cu sabia in nillnä i bratul ridicat se aruncä din nou in välmä-sagul luptei, imbiind prin cuvAnt i exemplu ostirile sale la im-potrivire, intärAndu-le puterea prin prezicerea izbAnzei silia prä-zei sperantä. Asemene cu el luptà toti ostenii lui cu bärbätie.Mii de dusmani acopär acum câmpul de räsboiu ; 5.000 de Ca-zaci cad in mAinile invingätorilor, intreaga artilerie (16 bucäti)pleanul tot este de asemenea pierdut iar Lupu pe dt i tânä-rul Cazac îi scapä viata prin fugä. Mai mult de 25.000 demorti peste tot custä aceastä sângeroasä. zi" 120.

Pribegirea lui Lupu. Aice se sfArsise cariera de domn alui Vasile Lupu, i incept' acea a fugarului i pribeagului, plinäde amäräciunile destärärei. Precum rnuntii cei inalti i malurilecele inalte când se näruesc din vr'o parte, pre dt sunt mai inaltipre atAta i dun mai mare când se pornesc, i copacii cei marimai mare sunet fac când se oboarà, asA i casele cele innalte

Hurmuzaki, Fragmente III, p. 181, dupa raportul oficial al rezidentu-lui Regnier catre imparatul, din 9 Mai 1653 Miron Costin, in Letopisefe I, p. 313.Un document contimporan expune ast-fel lupta aceasta a lui Vasile Lupu : Illeitaque Kaminieciun profugus illinc generum suum per occultos tractatus cumspre Kozacorum in Moldaviam exciens, regione illa iam maiori ex parte sub vai-voda Patritio pacata, necullo militi praeter aliquot cohortes nostras sub certisoficialibus ad obsequia Voyvodae relicto. Tandem ipsomet etiam Kameniciodimissus et copiis subito coactis Kozacis se adjungens, certior etiam de adventunostro factus festinandum esse consultius duxit ut hoc pacto csonjunctionemnostram cum principe Mathaeo praeveniret, quod etiam obtinuit. Tali consilioconfestirn fluvium Seret trajiciens, in Valachiam irrumpit et ad fines illic ali-quot cohortes nostras et Mathaei principis excubias agentes totis viribus aggressuscommisso atroci praelio, celeriori quo potuit cursu castra sua Targovistam se-dein voyvodalein versus adeo festinanter promovit, ut principi Mathaeo vix adduo milliaria obviam eundi mora data sit Nihilominus animo intrepido, Deoet causae bonae confisus, certamen congredi nihil metuit et post gravem con-flictum adeo ilium fregit et enervavit ut tormentis omnibus relictis turpi fugasaluti suae consulere coactus". Scrisoarea lui Gh. Racotzi catre Potoczki in Mo-numenta Hungariae historica, Diploma/aria, XXIII, p. 687. Tot acolo mai multescrisori ale principelui Ardealului Care Ianus Radziwill, catre regele Polonieisi hatmanul Cazacilor, in care cauta sI. justifice lovitura data prietenului i ruideiMr, donmului Moldovei, Lupu. Lupta se daduse Tanga Targovistea In ziva de 27Mai 1653. Vezi doua doc. in Hurm., Doc., XV, 2, p. 1217, 1220.

ISTnRIA POLITICA SUB MATE! BASABAB VABILE LUNI

intemeiate cu indelungate vremi cu mare risipà pureed lacädere" 121 Vasile Lupu fuge indatä la Iasi, urmärit de aproapede Gheorghe Stefan, care vineh s iee din nou scaunul in stäpä-nire. Vasile Lupu trimite cele ce mai putù aduna din färämiltu-rile ostirei sale in potriva nä'välitorului ; i aceste insä sunt bä-tute la Valea-Seadi, läng,1 Bacäu. Prin o ultimä sfortare VasileVodà, väzändu-se la greà cumpänä i tara îndoità in uräciunespre dânsul", incearcä inc6 odatä soarta armelor ; este insä

bätut la Stirca lângä Iasi. El scapä prin fugä, iar so:tiacopiii lui se inchid In Suceava, unde Ii asediaiä in curänd Gheor-ghe Stefan. Timu i cu Cazacii venind s'o despresoare, sefullor este ucis, pfätind astfel prin moarte toate nebuniile la careel impinsese pe aprinsul su socru ce ar fi trebuit retinut si nuatiitat 122.

Aceste lupte, purtate in mare parte de ostiri sträine pepämäntul Moldovei, aduserä o deplinä pustiere a tärei, ash cäcea mai mare parte a poporului cäutase scäpare In aaposturilesale obicinuite, in munti i päduri 123.

In timpul ce domnia lui Vasile Lupu In Moldova, eràturnatà de fapt prin räsvrätirea lui Gheorghe Stefan sprijinitäde armatele unguresti i muntene, rädäcinele ei erau täete laConstantinopole prin silintele lui Racoti, care aratä atacul Mu n-teniei de &are domnul Moldovei, ar fi fost incercare a lui de a-se lace neatärnat de sultanul cu ajutorul Polonilor si al Caz a-cilor. Vizirul totus cguta sà mai sprijine ineä pe Lupu, cAstigatprin rägäduin-ti bänesti. Asa el Ii trimite o confirmare in domniechiar dupä bätälia dela Finta 124, cu atät mai mult cä. Turcii nupreà trebuia sä fie supärati de aceste lupte fare domnii români,care le däräpAnau puterile 125. In curând insä i aceste de peurmä legäturi ale domniei lui Lupu se desprind, si ea este per-dutä de el inteun mod irevocabil ; anume boieii Moldovenitrimit o jalbä la Poartä contra domnului alungat, ceränd peStefan de domn, pentru care oler sutanului 40.000 de lei 30.000vizirului, 15.000 chihaei, alte sumi validelei, In totul peste100.000 de lei. Vizirul el insusi väzind atunci bani numeratidin parten lui Gheorghe Stefan, pe când fugarul Vasile Lupunu puteà da decát fgäduinti, päräesste si el pe fostul sku pro-teguit, primeste bacsisul dat de noul domn si se ofere chiar a-i

Miron Costin, in Lelopisefe I. p. 296.Miron Costin in Letopiseje, I, p. 315, asupra infrAngerei lui Timus vezi

mai multe acte in flurm., Doc., Supl., II, 3. p. 44-51.Reniger c. Imp. 12 Iulie 1653 In Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 191

Comp. Paul de Aleppo in Arh. ist., I, 2, P. 87.1" Paul de Aleppo in Arh. ist., I, 2, p. 81, 5. Comp. Reniger c. Imp., 2 lu-

nie 1653 In Hurmuzaki, Fragmente III, p. 185.Alte rapoarte din 8, 16 si 19 runic 1653 rezumate de Hurmuzaki, Frag-

mente III, p. 190.

IsTuitiA ninnANti.on

imprumuta inapoi banii dap, dacá ar aveA nevoie de ei 126.Stefan primeste confirmarea in 27 Septemvrie 1653. Lupu stä-rue in zadar la Cazaci i Tatari dupä ajutor. CazAnd si SuceavaIn mânele lui Stefan, femeea i copii lui Lupu sunt luati prinside el. Si mai räu insä cleat atata, toate averile lui incApAndpe mAnile rivalului säll, se taie lui Lupu ori ce putintä de a mailupta. la Constantinopole.

In acest timp Gheorghe Stefan pusese stäpAnire pe tarà.Descrierea pe care o face Paul de Aleppo, ca martur ocular alcelor petrecute cu aceà imprejurare, ne aratä Inteun chip lu-minos Cat de insämnat erà elementul grecesc, pe care se lute-meiese domnia Lupului i dà rascoalei lui Stefan caracterul uneireactiuni nationale in contra coplesirei sträine. In capullor

prin alte orase Stefan trirnise noi magistrati din oameniicare veneau acuma c'äutand sä"-si rasbune pe dusmanii lor, Grecii.Acestia fur'a redusi la cea mai deplorabila stare; cäci tot avutullor le fu luat i in fie-care zi se vedeau expusi la tot felulde insulte. Erau pumniti pe strade si pe drumuri ; unora le .taiauurechele, alii erau biciuii in public prin poliie. O groazti cum-Oita' Ii cuprinsä pe toti, si mai multi scAparà din mAinile ca-nului numai prin mijlocirea patriarhului (Macarie care se aflain Iasi impreuna cu secretarul ssäu Paul de Aleppo). Cäei, nespune Paul, boierii greci care formau curten lui Vasile, intre-buintaserà toate mijloacele pentru a indepa'rta din slujbepentru a arunca pe Moldoveni la cea mai de jos traptä a mi-zeriei, asa Ca am vtAzut dintre cei mai mari si mai nobilibati imbräcati cu straele cele mai ordinare. de flane15. In genereerau apäsati sub robie zi i noapte, pentru a puteA imblAnzi intoatä furia Grecilor, care se päreau a fi jurat o ligä cu Turciicontra Moldovenilor" 127.

Iatá unde ajunsese Moldova sub domnia lui Vasile Lupu.De aceea rasturnarea lui fù ajutatà si de o rtiscoal'ä internä apartidei nationale care'l adusese pe dansul cAnd va in frunteaa.rei; dar väzAndu-se inselatti in asteptärile sale, se folosise

de dusmAnia in care se afla cu Racuti i Mateiu Basarab pentrua'l arunca jos din tronul in care tot ea Il inältase.

Esind Vasile Vodti. din Moldova, el se duce intAi la Cazaci,apoi la cumnatul seu, hanul ttltAresc, care tineà in cäsätoriepe o soeä a femeei lui 128. Hanul cere indatä lui Gheorhge Stefanpe sotia i copii lui Lupu, care insa sunt reclamati in acelas timpsi de Turci pentru a putea prin asemenea zalog sä despoaie pedomnul cazut de ins'ämnatele lui averi. Gheorghe Stefan pus

1" Ileniger c. imp., 12 5i 28 Sept. 1653, Ibidem, 111, p. 201.'" Arh. ist., J. 2, p. 83.i" !bider?". p. 86. Imprejurarilc confirmate in N. forge, Acte i Fritg. I,

p. 62.

ISTnRIA POLITICX SUB MATKI BABARAB 1 VAtilLK Luptt 53

In greutate prin atare indoitä cerere, a cAreia neindeplinire &arilori care din doi putea aducä pericule, apoi spre a inlätura

nävälire a lui Lupu tocmai in scopul de mäntui familia,spunde ambilor soli, cä ea ar fi perit, de §i aceasta nu era adevärat

cä'ci vom vedeà mai tärziu pe sotia i copii lui Vasile Lupu mer-gänd la el in Constantinopole. Totu§i a§à de mare erà teamade Turci, Mat Gheorghe Stefan pune sä insceneze o innecarea sotiei lui Lupu §i a fiului seu spre a convinge despre acestlucru pe ciau§ul trimis la el 129 Turcii insä ieu mäsuri pentrua pune mana pe averea lui Vasile Voclä. De o cam datä ei vändcasa lui din Constantinopole lui Stefan pentru 15.000 de lei,

un Grec descoperindu-le ca' domnul ar avea depui in mun-tele Atos 100.000 de lei, Turcii sechestreazä i ace§ti bani, dincare o parte este insä ascunsä de depozitar, iar denuntätorulprime§te 2.000 de lei ca multämità. Toatà politica ulterioaräa Portiei, fatä cu rivalitatea domnului detronat cu acel dinscaun, nu tinde la altà ceva decat la stoarceri de bani, intru catea erà convinsä c'a Gheorghe Stefan pusese maim pe sumi in-semnate de bani cand cu luarea Sucevei §i prindere familieilui Lupu. Se räspandise vorba in Constantinopoli cà Lupu a-vuse In Suceava 2.000.000 in aur i juvaeruri ; îi poate decicineva inchipuì aprinderea cu care Turcii cäutau se punä mânape o a§à de insemnatä sum5.139.

Vasile Lupu In Constantinopole. Matei Basarab insä §iCu Racoli, care aveau interes ca domnul alungat cu ajutorullor sà nu se intoarea in scaun, II cer dela 'Mari, oferind pentrucapul lui mari sumi de bani. Tätarii insä' cärora cuno§tinta per-fectä a limbelor grece*ti §i turce§ti din partea lui Lupu le adu-cea mari foloase in conducerea daraverilor lor §i care doriauapoi sä aibà totdeauna in mânile lor, prin adäpostireadomnului cäzut, pe acei din Muntenia §i Ardeal, refuz6 a'l precla.incät Lupu lucreazä innainte sub proteguirea Tätarilor spreredobandirea tronului säu. Dupà moartea lui Matei Basarab(6 Aprili 1654) Gheorghe Stefan temându-se de o nävälire ca-zaco-tátarä i§i trimete familia in Transilvania. Poarta pe de

parte asigurä pe Stefan ea' sà nu aihä nici o teamä din partealui Lupu, pe de alta prime§te cu bunä vointä solia Cazacilor,care cerca reintegrarea domnui. Poarta vroià anume sà afledela Lupu câti bani i-a luat Stefan, spre a cere dela acesta re-stituirea sumei, mai läs'and insä a intelege putinta unei resta-

129 Reniger e. Imp., 3, 10, 25 §i 30 Decemvrie 1653 rezumate de Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 206. Comp. G. Batista Ballerino c. dogele, 28 August1654. Hurm., Doc., V, 2, P. 10 : ha trovato il Chauj spedito a questo effeto tuttidue a'fagati nel fiume Firto Siretul ? il cadavere della donna, ma quello delfigliolo non potutosi ricuperare dell'acque".

13° Dell'Haye c5tre dogele, 15 Dec. 1653. Burin., Dec., V, 2. p. 6.

54 1STORCA ROMANII.OR

biliri a domnului detronat, spre a stoarce cat mai multi banidela dusmanii sai. Pentru a-I putea insa intrebuinta cu totefectul, trebuia sal aiba la Constantinopole. Tätarii consimta-1 trimite acolo, unde ajunge pe o corabie in ziva de 5 Iunie1654, si este primit indata de marele vizir ; apoi cercetat deeunucii seraiului can avere perduse el in Suceava. Vizirul insä,spre a se pune bine cu domnii din scaune, inchide de o cam data'pe Lupu in cele septe turnuri, cercand tot ()data pe agentii luiRacoti si Constantin Särban, care urmase in Muntenia lui MateiBasarab, dacä domnii lor n'ar fi dispusi sä primeasca reintegrarealui Lupu. Acesta scrie tot pe atunci care Gheorghe fost hat-man ce era prins la Racoti cä vizirul foarte m'a primit binesi m'a impreunat cu cinstitul imparat care ne-a zis sa stäm aicila Sapte Turnuri ; si a graft cu mai multi meghistani i cä avemnädejde pre mila lui Dumnezeu c'ä nu ne-o lasa de tot" 131. A-cestia refuzä cu mare energie, amenintAnd cu rascoala in ase-mene imprejurare. Nebizuindu-se insa numai pe amenintari, eitrimit i insämnate daruri la Constantinopole. La rândul säuLupu fagadueste dregatorilor sume fabuloase, cu deosebire ma-relui vizir care'l proteguia. Rivalii säi fac silinti desperate pentrua impedeca izbanda lui, i Lupu erà cat pe ce sa fie jertfit, dacavrajba nu s'ar fi pus intre principii stäruitori i dregatorii Por-.tei, acestia cerand banii inainte, iar domnii Ardealului i Mun-teniei oferind sà plateascä numai dupä fapta. Pe când dusmaniilui Lupu se silesc sal piardä prin mijlocul banilor, singurul cuputinta in decazutul i coruptul imperiu al Turcilor, Vasile Luputrata la rândul säu in acelas chip cu marele vizir. Acesta cereadomnului sume imsamnate pentru a'l elibera din inchisoare,sume pe care si Lupu vroià sa le dee numai dui:a ce va fi fosteliberat. Cei trei principi interesati in cauza combat cererea luide eliberare i trimit la Poarta 40 de Moldoveni care sa denuntePortei jafurile facute de el in Moldova 132 In 1658 Vasile Lupuera tot In inchisoare 133 Racoti i Gheorghe Stefan fagaduirainteun rand vizirului 3.000 de pungi de bani (1.500.000 de lei),pentru capul lui ; dar inteun mare divan tinut la Constanti-nopole, in aceasta afacere, un Turc Il apara si el scapa de moarteace parea acuma sigura. Nu numai atata : el isi rescumpara li-bertatea pentru 50.000 de lei ; i izbuteste a face domn in Mol-dova pe fiul ski Stefänitä, devenind la Poarta Capuchihaiaacestuia 134.

13, Alt raport din 6 Iunie 1654 : hieri giunse qui Lupolo Fantle° prin-cipc di Moldavia" Hum., Doc.. V, 2, p. 9. Comp. scrisoarea lui Lupu din 20 Iu-nie 1654 N. Iorga, Studii gi Doc., IV. p. 31.

132 Rapoartele lui Reniger In Hurmuzaki, Fragmente, IV, p. 216-218.133 Reniger c. 1mp., 13 Fevr. 1658, Ibidern, p. 238.

Raport venetiam din 8 Ianuarie 1659, in Hurrn.. Doc , V, 2, p. 58 . eslat() dal Gran Signor creato per novo principe di Moldavia il figlio di I.upulo

1STOR1A CULTURAIA SUB MATE' BASARAS VAS1LR LUPU 55

El reinträ" in mare favoare la Turci. Un raport contim-poran ni'l aratà cà primind dela Turci onoruri neobicinuite,fkAnd prin ora* cavalcade pompoase, ca acele ale principali-lor ministri ai sultanului. Casa sa era frecventatà de tot soiulde oameni, care pe intrecutele Ii fAceau Onfäeri, precum maiinainte 11 b16.stämau. Irnpària aurul in toate pàrlile cu maregenerozitate ; oferia 100.000 de reali din proprii lui bani sprea obtinea invoile de a reedifica bisericele grece distruse de unpojar135. Aceste favoruri le plkise insä" Lupu foarte scump ;se indatorise anume de a sustine cu banii lui fablica de galere

spesele v;itoarei campanii contra Cazaciloi 136. El 'MO nu'*imai revska tara i trecu pragul vietei pe malurile Bosforuluidupà Mart 1661, cAnd gäsim un raport spunând cà ar fi bolnavde moarte 137.

Matei Basarab, de *i se stânge in scaunul s6u, lucru camrar in acele timpuri de frAmântare si de neastAmOr, totu*iel nu inchicle ochii incunjurat de lini*tea ce ar trebui sä" preceadàpe acea a mormantului, i ultimele sale momente stint turbu-rate de o periculoasti ràscoalà fäcutà de mercenarii sei, cAtrecare se uni si ostirea de tarà, dorobantii ce erau incuscritiIn legàturi cu ei. Cronicele Ttirei Românesti ne spun c6 MateiVodà fiind la un picior rànit din r6zboiu, zkea si'si cerca 0-m'aduinta, dar nu puteà caute boala lui i slàbkiunea b6-trânetilor, de nebuniile dorabantilor, a seimenilor i a altor slu-jitori ce ráceau, c'à se imbogälise in zilele lui i bogiitiile de multeori aduc la oameni nebunii precum i la acestia. Cà strigau princurtea domneascà ca se le dee lefi, cà ei au bAtut räzboiul cuV asile Vod6, c'á nu le mai trebue sà le fie domn, ci s'd se duc'dse se cAlugArescà, bAtrân fiind i bolnav, i a-tat se indarjird innebunii, ca't au luat tunurile i ierbäriile i le au scos afarà din

au intrat in casà" la Matei Vodà unde z6cea i cereau s'a"le dee lefile, sau vor sparge Ca"m6rile sg'si iee singuri Si atuncibiinuind dorobantii pe Ghinea vistierul i pe Radul armasulcA ei nu las'A pe Matei Vodà sà le dee lefile, Ii cereà prinz'al

omoare, iar ei de fricà s'au fost ascuns in casà la Matei Vodä ;dorobantii i cu seimenii i-au càutat prin toate casele pAnA i-augàsit i i-au scos btítându-i pá'nä au iesit din tArg, unde erau totistran*i, i acolo i-au sfàrsämat eu säbiile. Atuncea s'au dus

et il sua padre estato liberato da sette Torri e fatto per Cappi chiccaia ossio re-sidente alla Porta per detto suo figliolo'. Vezi totusi documentul de la p. 60, din30 'Mai 1659.

Ballarino catre dogele 3 Ian. 1660, Hurm., Doc., V, 2, p. 69.1" Alt raport din 1 Dec. 1660. Hum. Doc., V. p. 77.137 Ballarino catre dogele 28 Mart 1661, lbidem, p. 81:

Sta moribundo il Luppolo padre". Comp. Miron Costin In Lelopiseie, I, p. 352,si Neculcea Ibidem II p. 205. Un sh Intreg de scrisori apud Iorga, Acte gi Frag., I,P. 218 240 confirma cele aratate.

ISTORIA ROMANILOR

la Socol Cornä.lanul i gdsindu'l in casa lui bolnav l'au omordtcasele lor le au pi-Mat foarte rdu si se ingrijiserd toti boerii

de frica lor de sta inmdrmuriti" 138.Aceastà" revoltd fu provocatà tot de Greci, introdusi de

Matei Basarab in oarmuirea Munteniei. Se vede a GhineaTucalas (Olarul) ackui ificomie, mai ales in timpul boalei dom-nului, nu mai cunoscu nici o stavild, mâncase lefile ostirilor,cauza pentru care le si vedem rsäsbundndu-si mai cu samd contravistiernicului grec.

Insdnkosindu-se domnul el Merl inteo zi o preumblarepAnd la Arges. Când s'intoarse ind'ärät, militarii care odatd por-nii resvrätire comiteau necontenit neorândueli, Ii inchi-sese portile, inat Matei Basarab fu nevoit sä stee afard treizile, Ong ce fägdduindu-le bani Il 16sarà s'a" intre. Pentru apune un capdt acestor neorAndueli, Matei Basarab aved de gandsd aducà Unguri i Tàtari, spre a nimici nedisciplinatele lui

; dar indafä ce au esit din iarna ce vdzuse aceste turburdriel muri in 8 April 1654.

Daa' este sd" tragem o asemAnare intre acesti doi domniai Tkilor Române, apoi gäsim intAi cd ambii, atAt Vasile cdt

Matei Basarab, erau oameni de valoare, ghibaci, inteligerrtimesteri in invdrtirea trebilor politice, ceea ce explia sfäruirea

Ion atAt de indelungat6 in scaunele lor ; cäci bani se oferea ori-cine sd dee, si tocmai atare oferiri repetate provocau prd'Ostioa-sele schimbdri. Cand se intâmplau insd clomni care se stie, pelângd pungi sd mdnuiascd i daraverile politice, atunci domniase prelungea potrivit cu destoinicia domnului din scaun. MateiBasarab, odrasrd al vechinlui neam care intemeiese domnia inMuntenia, poseda insusirea ce deosebise in tot deauna pe an-tecesorii sài : vitejia rdsboinicd ; dar era aproape ajuns in a-ceastd privire de inimosul Arbdnas ce sfa'tea pe tronul Moldovei.Mai retinut MO de at acesta, el îi ardta virtutea nu a-Ma laatac at la improtivire, i dacd la urmd lovi el cel intAiu, o fácuaceasta ca leul rânit ce atacd spre a se apka. Pe at insä decumpkat5 se aratà firea lui Matei, pe at:At de aprigA i pornitàera acea a lui Lupu. Odräslit in pktile unde soarele e ferbinte,aprinsul sdu sAnge izbucnea usor in fbacäni, i atunci loviturilesale erau mai strasnice de at cumiuti. De aceea i noroculfu totdeauna improtivitor, pe and el se oprea pururea substeagurile inteleptului sd'u rival. Din chiar acest caracLer al am-

Cilpitanul In Illaq. 1st., I, p. 303. Anon. rom., Ibidem, IV. p. 327. N.Iorga in studiul sau. Rascoala seimenilor In protiva lai 111atei Basarab in Art. Acad.Rom. II. tom. XXXIII, 1910, P. 207 (21) gaseste acestei rAscoale si un motivpolitic, anume nilzuinta lui Constantin 5erban de a smulge spàtäria lui Diicupentru asigura Domnia.

ISTOBIA POLITICA SUB MATEE BASARAB SI VASILE LUPU 57

bilor domni, odatsá ce vrajba se pusese Intre ei, ea nu puteaincetà de cat cu peirea unuia din doi, i acesta fu Vasile Lupu.Dusmània lor are insä" o mare insamnatate in istoria poporuluiroman ; insemneaza lovitura de moarte data' puterei de altadata' a Tárilor Romane. Ceea ce li mai ramasese neatins dinvechea lor virtute, se darsapana acum in lupta fratricida. Apoiacesti doi domni aruncarà si mai mult ambele lor tari, in ghia-rele Grecilor, care devenira dela ei aproape atot puternici. E-poca fanariota nu mai este departatà de eat de jumatate deveac ; ei o chemasera ei o apropieserà. De aceea s'ar putea spuneea aceste doua domnii insamna" punctul cel mai fatal din istorianeamului romanesc, dacä pe timpul lor nu s'ar fi pus si temeliaviitoarei lor regeneräri, introducerea limbei române in viataoficiala", civila i bisericeascà, a ca'reià decurs voim sa"-1 povestim,

II

ISTORIA CULTURAL:SiA

TXRILOR ROMA-NE SUB MATEI BASARAB I VASILE LTJPU

1. INTRODUCEREA ROMANE IN BISERICA

Inrilurirea calvinit Pe timpul lui Matei Basarab i Va-site Lupu se petrece un evenement din cele mai insemnate pen-tru istoria culturalà a poporului roman. Se introduce in slujbaobsteascA i oficialA a bisericei limba romanA in locul acelei sla-vone intrebuintat5 pAnA atunci. Limba romAnA slujise in toatetimpurile ca organ de inchinare alAturea eu acea slavonA, ins6numai in chip privat si nu oficial si sArbAtoresc. Sub acesti domnilimba romAnA face un pas insemnat in predomnirea cugetAreipoporului roman, fiind introdusA si in slujba obsteascA a dum-nezeirei ca organ de rostire, i trecând apoi curAnd dela asemeneintrebuintare i in cancelariile domnesti. Sà &Antrim a ne dasamA despre pricinile care determinarà asemene insemnatAnoire. Acest fapt al introducerei limbei române in slujba reli-gioasA a poporului român se MO mai intAi peste munti, In taraArdealului, i dupA aceea in 'FArile RomAne dela poalele Car-pal ilor. Nu numai timpul introducerei idiomului national ininchinarea sArbAtoreascA cAtre Dumnezeu este deosebit, cipricinile care provocarg asemene schimbare in ambele regiuni.

Peste munti introducerea limbei romane in slujba ofi-cialA bisericeasc5 fu datoritA propagandei luterane i calvine,si am cercetat aiurea faptele ce se referA la aceastA imprejurare

InvAtAturile calvine incercarA insä curAnd a se lAti mai de-parte de cat Apusul, unde luaserA nastere, si a cuprinde i RAs5-ritul. Reformatii izbutirA a prinde in mrejele lor pe patriarhul

Vol. VI, p. 194 5i urm.

ISTORIA cuuruttALA SUR MATE' BASARAB SI \TAME LUPU

11111-

lrantglit/ A

f /1671-irArraprb ANAittiVIEr,avert A wtt rityff Arrbir%TE-AZ

cfrh 4,4 (A711H ivutiN ./

R? Sts'CA LUH KW10/ Air% KM-Ott-AAA

EICIIA16 01-1D,VAAA

Aotianl. fr&f% M3. AH4kAA?S'rfI if pri716914 T'ENVEYHT% AH4AH44G4

C AO 6tritiffl erfA &,HIA 0/141M-AtfA

2Gg1rtiliMii OAR TrOSIOATZlEtAniarA MOAA,4144H

Gg-ggi22ZZGEr.6Tait2SIODMOTI}4:02i)

rht

X

IIPI1G 1,^1f110 rt-wAc

Titlul la Carte ronidneascif de inveiftittirei [Cazania lui ArarlaarnI, Ia5i, 1643

60 ISTORIA ROMÂNILOR

Constantinopolei Civil Lucari, care incepe incO din 1632 a pri-gonì pe Ortodoxi i a-i sili indirect la imbrOtosarea doctrinelorcalvine 2 Ciril era sustinut in cerctirile sale, de rezidentii pute-rilor protestante a Olandei si Svediei, i combOtut de eel german,care vedea in asemene 151ire a Reformei i in ROsärit, un mareperieol pentru ImpOrAtia Germanit

Clerul grecese era bine intAles nemull5mit in culme cuintoarcerea capului sOu Ott-5 teoriile apusene, iTureii se fo-losesc de atare desbinare bisericeascO pentru umplea pun-gile cu bani. Ei imping anume pe mitropoliutl Tesaliei, numittot Ciril, la rOsturnarea patriarhului, prin bani vOrsati in ma-nile lar. Dupà ce'l alungO din scaun, tot ei îi inspirà gandulde a-1 redobancii prin dare de bani din parteà lui, ceca ce Lu-cari indeplinind cu prisosint5, este restituit iarki in patriar-hie, iar rivalul stiu surgunit intr'o mântistire. De abia insti re-introdus in scaun, i Turcii ii starnesc un nou competitor, inpersoana unuia Neofit, care si castig5 prin bani pe n5s5turatiiTurei. Ciril este rOsturnat de a doua oarO, luandu-i-se sume e-norme pentru o nouà reinstalare. Grecii simtind dela o vremeperfidul joc al asupritorilor lor, nu le mai °feed bani pentrudeposedarea, ci pentru moartea lui Ciril, care se si aduce deTurci la indeplinire in 1638 3.

In acelas an urmasul lui Ciril Lucari in patriarhie, CirilVereanul, adun6 un sinod care afuriseste inväfäturile cuprinsein scrierea atribuitO lui Lucari. Tot pe atunci frOmanfäri pa-pistase, folosAndu-se de abaterea egtrà Reform6 a capului bi-sericei ortodoxe, nelinisteau constiinta Crestinilor din pOrtilerusesti. Mitropolittil Kievului, Romanul Petru Movilä, pentrua le pune un capOt, alcsätui o mOrturisire a credintei ortodoxe,in forma unui catehismu, cu intrebAri i rtispunsuri, si dorinds5 facO a fi primit5 si de biserica greceasa, stkui pe FangO Va-sile Lupu domnul cel cu asà de mare trecere atat la Turci cAtsi la pristavii bisericesti ai ROsOritului, ca sO adune in Iasi unsinod, in anul 1612 la care sO ice parte si delegati de ai patriar-hiei, spre a cunoaste lucrarea lui Movi15. Patriarhul Partenietrimise pe vestitul teolog Meletie Serigos, si pe alti delegaticare cercetar5 invOtOtura impreuná cu pOrintii veniti din Ru-sia si cu mitropolitul i episcopii moldoveni, i curAtAnd'o deoarecare abaten, o primirä drept conformii cu credinta orto-doxO. Totusi din motive personale politice ale patriarhilor ce seurmtiriau pe scaunul din Constantinopole, si care cereau ade-se-ori intervenirea papei in sprijinul subredei lor pozitii, i decinu vroiau s5 afirme asà dd rostit deosebirea bisericei lor de acea

p. 91.Schmidt c. Imp., Ianuarie 1632 In Fragmentele lui Hurmuzaki, III

Vezi un §ir de acte diplomatice dintre anii 1633-1638 Ibidem, p. 96-106.

1STORIA CULTUNALA SUB AlATRI BASARAS I VASILIL LUPU 61

apusana, mkturisirea lui Petru Movila, nu fu recunoscuta o-ficial i promulgata ca invatkura fundamentala a bisericei or-Lodoxe, de cat doua zeci de ani dupa alcatuirea ei, anume in1652, cand patriarhul Nectarie o comunica cu o scrisoare ar-hipastoreasca, tuturor bisericilor din Basal-it. Tot din aceastapricind, desbalerile sinodului dela Iasi asupra marturisirei luiMoilà fura conduse in secret, dupa cererea lui Meletie Serigostrimisul patriarhiei. Sc intelege ca sinodul dela Iai, chemata--cerceta märturisirea ortodoxä a luí Movila, se ocupti mai mullde afirmarea dogmelor sale, de cat de combaterea pärerilor pro-tivnice, i de aceea refuza sa asculte cetirea unei raspingeri aarticulelor atribuite lui Ciril Lucari, scrisa de Serigos. Ceca ce ex-plicä insa cirm se face de o imprejurare, care interesa intreaga lumeortodoxa, a putut sà faca obiectul desbaterilor unui sinod provin-cial, este faptul ca el fu adunat alce dupä staruinta au torului mar-turisirei, care vroia sà cunoasca parerile Constantinopolitanilora nu se expune unei raspingeri a lucrarei sale de clerul grecesc,daca fara o prealabila incercare ar fi infatosat'o lui. Apoi cumam spus chiar patriarhul Partenie, care se sprijinea pe cato-lici in contra intrigilor puterilor protestante, nu vroià tocmaiatunci sä accentueze prea pe faVd. deosebirile dogmatice ale Or-todoxiei fata cu Papismul i prefera ca desbaterea unei asemeneintrebari sa se faca mai departe, si nu In centrul lumei politicea timpului säu4.

La atata insa se margini imboldirea data de tearnatirei calvinismului intre Ortodoxi, in biserica tarilor române,si introducerea limbei române in slujba religioasa a Romanilorde dincoace de munti nu fu datorita precum gresit s'au admismult timp in istoria Romanilor, unei reactii contra propagandeicalvine, care intrebuintand limba romana, spre a patrunde incugetul inchinatorilor, ar fi provocat si pe Romani a se slujide acelas organ, spre a raspinge eretica doctrina. Se sustineaca o dogma cà Matei Basarab i Vasile Lupu, vazand pericolulce ar izvori pentru dreapta credinta, din doctrinile continutein cartile de peste munti tipdrite romeineVe, s'ar fi hotarat aoferi doritorilor de cetire, carti de religie scrise româneste, insacurate de ori-ce erezie, i astfel ar fi luat doua masuri de odatapunerea cartilor de religie pe româneste si mai grabinica lor

Th1rerea din text se intemeiaz5 pe expunerea pArintelui Melchisedek,Biserica noasträ in luptii ca proteslantismul, Bucitresti. 1890. p. 25 si urm., corn-plectatä prin scrisoarea doctorului Scogardi, medicul lui Vasile Lupa, Care re-zidentul Schmidt datati1 din Iasi 6 Noemvrie 1642. (Hurrn., Doc., IV, p. 668).Vezi o expunere mai amAnuntitd a Intrebdrei in critica fdcutil de mine asupralucrarei pArintelui Melchisedek In Arh. sorielälei literare dinAn. II, No. 3.

62 IsTottra ROMANILOIt

MYerdifarAlpo II 11111111111111MINIMMOUL

Kirf Td rOplif3o,K1T/4/1% M f WIN

fl/f rrf 411 WHAM], AtillY1't Wit ATIIIIH s WHAVISM

MAIN. 1f&i1ii WfidT OAA a.TX\ ISITSNAA AS 6A MA If

ii;,honsoi6i anmoti 91(Y%rAES/106i Atit-MSTE ticfn

irYtH T'LMAIHT/fi AH

AUER CAOGFIllitiA flfrAfiGAir 444

f lMIt1t. MaRIAAA MilTionoAivripm:tsAmoia

4 1174.

SIR. 11/4 THCIAIH A0714 KI

AA1.111;i% erpIN Vi-nTs.1

1AAC ,AXAsr.

--mirmim - cm

gr. H6s,

-fa

Tit lul la Carte raffaineaseil cte inyclfaturei [Ca zania lui Varlaaml, Ia§i , 1643

MURIA. CULTURALA SUB MATE]. BASARAB I VASILE LUPU

rAspAndire prin mijlocul tiparului5. Intreaga mi§care cultu-ralà, provocan prin introducerea limbei române in biserica Mun-teniei §i. Moldovei, ar fi deci datoritä indirect unei imboldiri a-pusene ; nu ar fi fost un product al propriei noastre desvolnri ;iar ci reactia contra acestei mirsAri ar fi fost datorin la doiDomnitori iubitori de neam.

Aceastd intreagà inlàntuire de idei este gre§ità chiar dinràdkina ei, §i vom vedeà ea' insàmnata mi§care culturarg, carecuprinse mintile Românilor de dincoace de munti pe la jumg-tatea veacului al XVII-le i§i are o cu totul altà explicare. imai intAi sA ne däm samri despre rolul ce l'a jucat propagandacalvin6 in biserica nrilor romAne de dincoace de Carpati.

Inc6 pe când protestantii curati, adecà Luteranii aveaupeste Carpati snpanirea constiintelor, ei luaserà precum amVäzut m'Asuri spre a intoarce pe romAne§te cArtile cele mai decApitenie a le religiei cre§tine. Dar aceasta se Meuse pentru a-cele càrti care contineau invsänturile ob§te§ti ale credintei luiHristos, precum erau Evanghelia sau Psaltirea, §i am vàzutcum asemene traducen fuseserg Monte din indemnul judetilorBra§ovului, in unire cu arhipàstorii Munteniei, chiar de ser-vitorii bisericei ortodoxe, prectim Coressi Diaconul i preotiidela biserica romAn5 din acel ora. P.Anà aice deci nu ponte fivorba de periclitarea credintei ortodoxe de &Alfa' propagandareforman din Transilvania. Asemene pericol nu puteà sà" seiveasc6 de cAt din momentul ce incepurà a se tip'äri scrieri dog-matice, §i anume c'árti de invàntur5 a nouelor doctrine sau ca-tehisme.

De aceste scrieri întâlnim tipàrite in Transilvania, cumult mai inainte de epoca lui Matei Basarab §i Vasile Lupu..AAam väzut cà cel mai vechi catehism românesc, continând in-vgntura luteranà, este din 1544, §i in 1559 ese un altul asemenetipArit in Bra§ov, care probabil este o a doua editie a celuidinni 6 Dac6 ins6 asemene serien dogmatice, ar fi fost unpericol adevàrat pentru bisericile Munteniei §i a Moldovei, reactiaar fi trebuit s'a" se iveasc6 incà mult inaintea lui Matei Basarab

Vasile Lupu, §i imprejurarea eft' *fa' la ace§ti domni nu in-nlnim nici o urmà de opozitie, in biserica de dincoace de muirti,contra unei propagande luterane, ne dovedqte cä" o asemenenici nu a existat.

Lucru straniu gasesc aceasta gresita Wore sustinutä Inca in 1898, 7ani dupa aparilia vol. IV al Istoriei Romdnilor de mine (1891) In ed. I, In V. Gadei,Studii asupra cronicarilor nosri p. 41 : Calvinismul din Ardeal inteti dincoacede munti misearea spre literatura proprie romaneasca". N. Iorga. 1st. Bi-sericii romdne, 1904, I, p. 187 spune foarte drept cà In Tara Romaneasca i inMoldova, miscarea luterana i cea calvinit nu patrunse nici In cer, mai mica mil-surit".

Vol. VI. p. 197.

OTHXYPil tOT.6)IviMomówti

l/ ..... /

drwri baH IVEN Ati 4 'NMI- fil rfoolt-ttit,, ' j i c.,) r"

CrbtaTfMtiffi 101(lik CrblVT/IC DJ rrfyilitfisKIrOr'011,H1dA 6 ri TiViliivir ./1,:f(Hfl. W.;q1E),

, oWU CAriMin. At% 110111y0AGAA6 urtf544,Ctuf

, .limit, Affi/ZAffa LUII it A0M/1144 M3Apiiit1rtf,f1 ,

IfAfSrPril A Ai;YEHHX.I.fili fr7,WnrOtCOTIEfflr,/{ 7

ittrgitiM MI? . Aonti mpfnAr,y,t, WASrL1( 8 KAM,'7 +.. 5 cp, / :-.;._",) r--, ./ .1 i

ATIOM ititi NACHA1C /50 ATIfW 15/061101Hkii (AAf 4

IV /1ISVir&TP fi' "i E 1191M CA trfitifAlitAtlif,

flfilliWpirrOfflt figutif 11Plaitlf 11.14 ,, H3rittffe ei

Stihuri in sterna Domniei Moldovei [din Carte romAneasert, 1a$i 16431.

lb-PORIA CULTURALA. SUB MATES BASARAB IOS VAISILE LUPU 65

Dup6 ce calvinismul iea pasul in Transilvania asupra lu-teranismului, propaganda pentru intoarcerea Românilor din aceaJarà la noua credintä iea si ea un mers mult mai energic ; dar ease mAntine tot in cercul Românilor de peste murrti i nu-i trecedincoace Asa gàsim bun6oarà pe episcopul" ungur din 1643*tefan Gelei intreprinzand traducerea eärtilor sfinte in româ-neste, insA nu cum se Meuse de Luterani din limba slavon6 cidin cauza din cea greceasc6 i gàsind pe un omcare, desi Român, s tie greceste ba pricepe chiar i latineste" 7.O singurà imprejurare trezeste inteadev6r o miscare de i'mpo-trivire in biserica moldoveneasei ; dar aceasta este tocmai po-sterioard inceputului traducerei i tipdrirei de cdrii romdnesti inambele fdri, si prin urmare nu s'a putut ca ea sei determine ase-mene miscare.

Anume in 1642 se tip6reste in Alba-Julia, un catehismucalvinesc care in 1643 se impune de care principele ArdealuluiGheorghe Racoti, mitropolitului ortodox al Transilvaniei StefanSimionovici 8. Acest catehism trece i in Tara Munteneascg,insä numai intAmplkor i in un singur exemplar, peste care arnitropolitul Moldovei Varlam, in casa boierului cArturardriste Msturel, cumnatul lui Matei Basarab in anul 1644, cândfusese trimis de Vasile Lupu la domnul Munteniei, spre a punela cale impAcarea intre ei. Se vede deci c6 acest catechism erà.In Moldova cu totul necunoscut, de oarece Varlam nu (Musepesté el cAt sfätuse aice, i trebui sà treacà in 'Muntenia pentrua intAlni un exemplar in biblioteca boierului dela curtea dom-nului acelei tàri. Cereetând mitropolitul acel catehism, 11 gà-se§te plin de otrav6 si de moarte sufleteascr, i intors in Iasi,adurià un sobor din amândouii pArtile, din Tara Româneasc6si din Moldova", si dupà consfiltuirea avut5 i inskcinareasinodului, scrie i tip5reste in 11345 vestitele lui Rdspunsuri lacglehismul caloinesc tipdrit in Belgard in 1642 1648 9.

Hurrn., Doc., XV, 2. p. 1109. Cf. N. larga, Istoria literaturit religioasela Romani p. 142. Cf. p. 171.

Rescriptul lui Racoti catre Siminovici din 10 Oetonwrie 1643, spune :cum ca catechismul carele acum s'a dat lor 11 va primi si va lace ea si alliiprimeascil, 1 Cu de adinsul si el Insus va invata pe prunci acel catehismu i prinaltii va lace sa se invete". Vezi Sincai, III, p. 39. Inceputul inrauririi calvine,reprezentata prin Unguri, asupra Romänilor se vede in traducerea Paliiei in ro-maneste, din limba maghiara si nu din slavoneste. Acest fapt l'a dovedit d. IusifPopovici in comunicarea sa Paliia dela Orastie 1582, All. Acad. Rom. II, Tom.XXXIII, 1911.

" Vezi precuvänlarea lui -Varlarn la Birspunsuri reprodusil de CipariuActe gi fragmente, p. 202, si de Sincai, III, p. 45. Dovadil cO nici acest sinod nu adispus introducerea lisnbei romane In biserica In locul acelei slavone, se vededin aceea cO tipariturile romanesti din Muntenia si Moldova cad Inaintea tinereilui, care n'a putut fi cel mai timpuriu de cat in 1644. Asupra acestui al doileasinod din_ Moldova, vezi si Melchisedek, Biserica ortodoxa In lupia en protestan-lanismul, Bucuresti, 1890, p. 58. Tot pe atunci se intalneste si o protestare In

A. D. Xenopol. Istoria Rornlnilor. Vol. VII. 5

ISTORIA ROMANI1.011

Catehismul calvinesc de care e vorba contineà inv40-turi cu totul protivnice crediatei ortodoxe, admiteh numai pedou6 din cele §epte taine, anume botezul i comuniatura, le-p'äda inchinarea icoanelor §i a moa,telor, pos turile, slujba bi-sericeascä i edlug`ária.

E u§or de a dovedi cà nu intAlnirea intAmplAtoare a ca-tehismului calvinesc intre c6rtile cele noue, arätate de Udri§teNrästurele mitropolitului Varlam, a determinat marele evene-ment al introducerei limbei romane in biseric6. Anume nu avemde cAt a cerceta dala tipariturilor de cdrfi romdne.51i, in ambele

WIlIhÍiWrflhIllut1/1/111111111011./M1111111111111.11

.

Frontispiclu din Carte romaneaseà, Iasi 1643

fári române, spre a ne convinge cà atAt in Muntenia cAt i inMoldova, Cártile biserice§ti incepuse a fi edspAndite prin uparInnaintea anului 1645, data Rhpunsurilor lui Varlam la cate-hismul calivnesc, lucrarea acea de reactiune contra propagandeibisericei reformate,!si inainte ciliar a anului 1644, data grIsireic,atehismului calvinesc de mitropolitul Moldovei §i probabil

forma poporana contra eatolicismului, tradusil din slavoneste : Inirebari dincupintele lui Panaghios Filosoful, eand veniril dela papa Riimului si Sc intrebaräla Tarigrad pentru credinta cea dreaptd erestineascii si a biruit Panaghios dinere tinta pa Frânci. Reprodus textul de N. Iorga In An. Acad. Rom. II Tom.XXIX, 1906. P. 109 (5) si urm.

1STORIA CULTURAL& SUB MATEI BASARAB 1 VASILE LUPU 67

acea a sinodului tinut la Iasi pentru combaterea doctrinei cecontineà

Veehimea tipografiei iii prile Romiine. Existenta tipo-grafiei, In Muntenia cel putin, poate fi dovedità pentru un timpCu mult anterior jumg.tAtei veacului al XVII-le. Dupà cum amv5zut mai sus in registrele de socoteli ale Brasovului, sub data11 Iunie 1573, notat &A a venit un popà dela Alexandru Voclàpentru tipogralie, §i a fost tinut patru zile pe cheltuiala cetàtei".In 12 Decemvrie acelas an se Oseste altà notità c6 ar fi venitdiaconul Vlddicai, care el insim este tipograf, pentru un teasc"10.De pe la acel an i poate chiar mai innainte 1550 si pAn'd la 1635toate tipàriturile slavone i românesti se fac numai in Brasov,lar in Muntenia se stânge cu totul mestesugul tipografiei aproape100 de ani. Cu toate csá traditia tiparului nu erà cu totul stâns6In :Muntenia, ea trebui reinviatà de Matei Basarab i anumeprin mesteri adusi din Kiev, cum Meuse i Vasile Lupu 11 Dupàat se vede el o intki indatà dupà ce apucA in mâni oramuireatàrei. Incà din anul uriMitor acelui al venirei lui in domnie,1634, 11 videm däruind un sat mAnAstirei Govora de peste Olt,unde erà egumen Orintele Meletie Macedoneanul tipograful12si cà acest titlu nu erà numai un nume de familie, ne-o dove-deste aflarea unei tipografii curând dupà aceasta in manAstireaam in titg.

Pe lang6 aceasrä tipografie din Govora mai intalnimMuntenia o adoua infiintatà de Matei Basarab in Câmpulungcu lucrkori tiparnici adusi dela Kiev. 0 notità aflatA pe Molitfe-nicul slavonesc tiPrit din porunca lui Matei Basarab in aceast6 ti-pografie in 1635 de tipograful rus Ivan Glebovici, spune eft'MAria Ta str6b6tând prin scrisorile Tale multe tàri indepAr-tate, ai ajuns pânä" la loctiitorul i capul intregei biserici rusesti,Petru Moghilà, arhiepiscop i mitropolit de Kiev, iesind dela elcu särguintà oameni invàtati pe de-o parte in Sfintele Scrip-turi i isteti in mestesugul tipografiei, ceeace se p6reà nepotrivit

cu neputintà in tara aceasta, acum prià bine cuvântareamAnei celei tari i preà puternice se vede si aici l'Amurit" 13.

In 1637 gäsim o Psaltire slavonà tiplirità la Govora deMeletie Macedoneanul tipograful i egumenul acelei mânAstiri,iar in 1638 o Psaltire tiOrit6 tot acolo de *tefan ieromonahuldin Ohrida. Deaceea gAsim in prefata Cazaniei (Evanghelia cufalc) tip6ritA in Belgrad (Alba Julia) in 1641, ce fusese pus6 in

Stiehsieher ilauslreund. 1847. Kronstadt."Hriso-v, reprodus dupà originalul romfinese in V. Pop, Disertafie despre

lipografiile romlineVi Silbiu, 1838 p. 52." Comp., Bibliogralia romana I p. 31."Notita reprodus5 de I. Bianu In Prinosal Sturdza (din eitrlile \ echi)

p. 182.

68 IS'PORIA ROMANILOR

lucrare incà din 1638 de mitropolitul Ghenadie, c'd fusese ti-pkitä in Ardeal de Dasalul Popa Dobrea venit din Tara Ru-mAneascä" si a rácut tipar aici in Ardea114. Notita adeverestenu numai existenta dar si desà"Värsirea acestei tipografii mun-tene deoarece infiinta tipografii in Ardealul mult mai luminat.

In Govora se tipAreste in 1640 Pravila cea Mic6 a lui MateiRasarab de Meletie Macedoneanul, tradusti din slavoneste decälugilrul Mihail Moxalie 15 In 1648 Gheorghe Racoti punesri tiptirescA In limba romAn'ä noul testament, tradus din izvodgrecesc i slavonesc, in tipografia din Alba Julia. In inchinareaacestei eàrti ftieutti de mitropolitul Stefan Simionovici, c6tea"principele Ardealului, se spune intre altele, cti tipografia ro-rriAneascä din Belgradul Ardealului fusese infiirrtat6 din temeliede principele Racoti, aducAnd moteri din teiri str6ine", subcare nu se pot intelege altele de cAt acele romane, singurele ceputeau procura tipografi cunoscRori de limba rornAneasc'ä. Insfarsit pe un penticostar manuscript shrbesc din anul 1613,scris de Vasile fiul preotului Mihail din Bolgarsegul Brasovu-lui, se af1ä o insemnare slavonä, prin care unul te Jan tipografulface stire eft' a z5bovit o noapte si o zi i jumRate in casa proto-presviterului Radul, in satul Sinca (in tinutul FIgàrasului),când mersese din tara Rom'aneascri in Belgrad, la arhiepiscopulArdealului Stefan, in zilele lui.Gheorghe Racoti, princepele Ar-dealului" 16. Din toate aceste stiri reies6 cu evident6, &A o ti-pografie pentru eàrti romiMesti, exista in Muntenia ce] putindin anul suirii in tron a lui Matei Basarab, sau din anul urm6-tor, 1635.

Dac5 însä existau tipografi precum Meletie Macedoneanul,popa Dobrea i Stefan tipograful in mânäistirea Govora, esteinviderat c6 ei se vor fi indeletnicit cu mestesugul lor, adicA cutiOrirea de &M.-0 românesti, in cat videm cä in Muntenia seconstatti tipà'rirea unor asemene cArti Cu chtiva ani inea inainteaaparitiunei catehismului calvinesc din 1642.

Tot in Govora se mai tipäresc i anume in acelas an cucatehismul pomenit, 1642, deci neprovocate de el, si

preste bale zilele, dupre limba greceascri, propuse de Mel-chisedek, egumenul dela lavra Dlagompli 17 Apoi tipografia estestrti.mutatA lang6 mitropólia din Targovistea, unde se tiOreste

14 Bibliograf ja romemeu,sca I, p 115. Aceastd infiintare a tipografiei inArcieal trebue inteleasa In Alba-Iulia aci In Brasov esi de mult timp (tipdritu-rile lui Coresic dintre 1560-1577).

" Mai multe asupra acestei c6rti, mai Os la capul Legislafia lui M. Ba-sarab si V. Lugu.

"Notita reprodusa de V. Pop I. c. p. 23. Comp. Bibliograf ia romelneascaI, p. 168.

" Pop 1. c. p. 58.

ISTORIA UULTURALA. 43U11 MATRA BABARAII f$I ITASILE LUPU 69

intre altele pe timpul lui Matei Basarab i Pravila cca Marc sauIndreptarea Legei in 1652.

.- ..rgiPMWMADIlltAir*S47-51PASKVIANIOAtiv711101MtAiWe) t fry Vri"-

814MA.

'

Siapte taine, 1644

.5i in Moldova, desi nu putem urmri existenia unei ti-pografii romfinesti asa de departe ea in Muntenia, se constatil

inteun chip invederat tipärirea unei cärti românesti, inainteca mitropolitul Varlam sä fi dat peste catehismul calvinesc laUdriste Nästurel in 1644, si deci inainte de miscarea de impro-tivire trezitä in biserica romänä din principate, prin invätä-turile continute in el. Anume incä din 1641 gäsim pe VasileLupu mullämind burghezilor din Lemberg ce au dat voie säWarne litere tipografice in atelierele lor 18 Apoi se adeverestedi In tipografia intemeietä dupsä cat se vede de V asile Lupu,odatä cu scoala lui din mänästirea Trei-Erarhii, se tipäresteCazania in 1643, si in aceastä carte la Cazania a 9-a dela llumi-nica läsatului de bränzä, se dojänesc calvinii pentru nepäzireaposturilor19. Räspunsurile lui Varlam la catehismul calvinescurmeazA abia in 1615, dupä care mai esä de sub teascurile eitot in 16-15, o al tä carte de polemica religioasä in contra calvi-nilor : Cele septe taine ale bisericei iäsáiitului, In care se apäräasemene do-imele ortodoxe contra teoriilor calvine, care pri-mean numai douä taine, i In sfärsit In 1646 Carlea romaneasceide invälciturd de la pravilele impeiräte§ti, fähnkitä din limbaelineascä pre limba moldoveneascA.

Din cercetarea de pänä aici reesä cu o deplinà invederaredi nu reactiunea contra doctrinelor calvine a provocat intro-ducerea tipkirei cArtilor românesti de cuprins religios in TA-rile Romäne de dincoace de munti. Cäci sà se observe : nu poatefi vorba de introducerea limbei române In bisericä in sensul a-cela cä intrebuintarea ei in slujba dumnezeeasea" s'ar fi ificutpentru.' prima oarä pe timpul domnilor ingemänati, intru oftam intälnit manuscriple românesti de ckti bisericesti incä dindecursul veacului al XVI-le, poate chiar i ai vechi. Intro-ducerea limbei romäne in bisericA pe timpul lui Matei Basarab

Vasile Lupu poate avea numai intelesul primei ei intrebuin-täri in.slujba obVeascii a färilor Române, pentru care se siniAsuri de räspânclire a cktilor române prili mijlocul tiparulni

Intrucät deci se constatä intäi existenta de manuscripteromeinesti, de texte bisericesti mai vechi chiar cleat protestan-tismul, nici nu se poate pune intrebare determinkei intro-ducerei limbei romfine, in bisericä prin o reactiune contra cal-vinismului.

A1 doilea ; nici mkar introducerea tiparului pentru räs-piindirea textelor "romänesti i päräsirea mai deplinä a slavo-nismului nu poate fi atribuitä aceleiasi reactiuni, intrucAt secotistatä existenta de tipärituri românesti inaintea intervenireipricinei ce ar fi pu tut impinge pe RomAni la o miscare de-im-potrivire, pä'trunclerea in Virile tor a catehismului Calvinesc.

" N'. Pop 1. p. 71, nula." Hurrn., Doc, supl., II, 2. p. 1.

70 ISTOR I A ROMAN MGR

ISTORIA GULTURALA 81113 iATfI BASARAB 1 VA$1LB LUN., 71

Dacä deci nu se poate afla pricina introducerei limbei ro-mane in slujba obsteasca a bisericei principatelor, in miscareade reactiune contra propagandei calvine, sà &Alifara a deter-mina cauzele adevärate ale acestui insä'mnat eveniment.

Surparea slavonismului de greeism. Slavonismul erao forma strainä de inchinare care trebuia necontenit intarita

improspatatä, spre a se putea mantinea si a nu deperi in nistetari de alta limba, precum erau Muntenia si Moldova. Focarelecare intretiuneau forma slavonä a cultului fusese manastirile,adapostul calugarilor i deci i acel al stiintei slavone.

Insa dela Radu cel Mare innainte in Muntenia, ceva maitarziu in Moldova, o multime de manastiri cazusera in málnilecalugarilor greci, prin adapostirea lor de catre domnii evlaviosiai timpului ; mai mult inca dela introducerea obiceiului de a seinchina manastirile Tärilor Romane catre acele grecesti dinRasarit. Indata ce o mânastire incapeà in mänile calugarilorgreci, ei alungau pe acei cunoscatori de limba slavona i cautausà substitue elementului slavon ce alcatuia substratul lacaselorde inchinare, pe propriul lor elemnt, grecesc 2° Am vOzut insaaiurea cat de multe manäistiri devenise in stare de inchinateIn ambele täri române,' si mai ales in Muntenia, inca inainteadomniilor paralele ale lui Matei Basarab i Vasile Lupu 21

Urmärile schimbarei elenentului cultural al mänastiriloreste usor de intales. Grecii punand mana pe ele, schimbaralimba cultului i impusera ucenicilor invatarea limbei lor inlocul celei slavone, care ucenici se formau tocmai prin manas-tiri, i apoi predau stiinta lor in scoalele popesti. Devenind eitot mai rari, se sapara tot mai mult temeliile pe care stateacultul i bimba slavona, si ele trebuira sa se zdruncine tot maitare, pana ce la sfarsit se si prabusira.

Cultura slavona mai fusese apoi sustinuta in 'l'afile Ro-mane i prin imigrarea calugarilor bulgari de peste Dunare,care intemeiasera chiar in ele primele inceputuri ale vietei mo-nahale 22 Pana pe timpul lui Matei Basarab i Vasile Lupuse petrecuse, chiar In Bulgaria, o schimbare insemnata : anumecälugarii Greci umpluse i mânastirile din acea tara, suplantándpretutindene pe calugarii bulgari, Inca chiar in tara de baqiinda bulgarismului, accsla eret (Matinal si surpat de grecism. Untrimis al papei inteo vizitatie facuta catolicilor din BulgariaIn 1640 aratä despre biserica ortodoxa a acelei tari cä episcopii

" Un document de la Gheorglic Stefan din 1656, pe carel vom intrelminjasi mai la vale, ne mata cum Indatii chipa inchinarca manastirei Trel-Erarhi a luiVasile Lupu catre comunitatea muntelui Atos, calugarii slavoni fura izgonijidin manastire i Inlocuiji Cu calugari greci, Vezi mai jos nota 24.

" Vol. VI p. 28."Vol. III. p. 204.

72 1STORIA ROMINILOR

ei ar fi mai toti Greci" 23 Din aceastä pricinä i clerul, maiales partea eälugäreascA, ern de aceeasi nationalitate, si nu semai gäsiau, in Bulgaria chiar, cunosctitori etirturari ai limbeibulgare.

Matei Basarab serie in 1637 lui Francisco Marcanici nobileatolic din Chiprovaci in Bulgaria c6 ,.voind a tipäri din nou(ristampare) cärtile bisericesti de rit oriental cu care se slujescpreotii i cälugärii din principatul säu si din alte provincii caMoldova, Rusia, Bulgaria, Serbia, Croatia, Herzegovina, mareparte din Tracia si Macedonia pänä. la Sfântul Munte, care cärtisunt serse in caractere cirilice in limba veche ilirich (slav6),avänd mare nevoie de asemene cärti in pärtile acele i cäutândMatei Basarab in acele -täri pe cineva care sä poatà indepliniaceastä insäreinare i afländ cä ptirinte/e Rafael, un Croat,s'ar pricepe in asemenea treabä, roag6 pe Marcanici sà i-1 trimitä".Trimisul Papei care in 1610 raporteazä aceastä imprejurareadaoge ca Marcanici Ii trimise pe acest pärinte croat, cäci aceidin Bulgaria stint putini i säraci in stiintä 24 Marcanici segräbise a trimite pe arel Croat, spre a nu läsa pe Mateiu Basarabsä'si indeplineascti gändul, aduand vreun cälugär ortodoxdin Kiev 25.

Dacä deci chiai in Ora lui de bastinä slavonismul primisedela elementul grecesc o atät de puternicä loviturti, mai poatesà ne mire cä el sä fie släbit in tärile romäne, unde elementulgrecesc devenise pe fie ce zi mai covärsitor?

Slavonismal eret deci surpal de greci.sin. Aceastä nouti formäde culturà îi manifesta puterea ei de o cam datä numai prin olucrare destrugtitoare, färä a avea Inch puterile trebuitoare sprea inlocui ceca ce därämase. De si ajunsese a rästurna slavonismul,grecismul era in neputintä a'l suplanta de odatä in toatä intin-derea färilor Romfine, deoarece cAlugärii greci Cantatt situatiisträlucite si nu se On deau a se duce la bisericile sätesti unclear fi fost nevoiti sä ese de coarnele plugului aläturea cu täranii.Se Meu atunci o räsuflare in nourii grosi ce. le. intuneeau mintea,si in stirbätura gäurità in cultura slavonä apäru pentru un timpla luminI forma cea fireascil de gändire a poporului, pentrua cAreia rostire trebuia rea mai putinti pregätire, gändirea .ro-

" Vizilatio della Valachia anno 1640 in Monumento spectantia historiamSlayorum meridionalium, acta Bulgariae eclesiastica, Zagrabiae. 1877, p. 71Ii loro vescovi sono quasi tutti Greet".

" Idem, p. 48; dill padre Rafael conducesse due o tre altre frati in-tendenti et exemplari che sapesscro la lingua illyrica sendo he quelli di Bulgariasbno pochi e deholi in doctrina". Comp. Francisc Maranici. monsignor. ugoli.10 Aug. 1637. Hurrn., Doc., VIII. p. 461.

" Vizitatio della Valachia. citat in nota 21 p. 47: il pensiero di man-dare in Kiovio a chiamar un certo schimatico di che egli la desirade". Scrisdareani Mateiu prin care pofteste pe Rafael din 29 Iulie 1637 si recomandalia papeidatii cAlugArului din 18 Fevruare 1638 idem. p. 18.

ISTORIA CULTURAL& SUB MATEE BASARAB 1 vAsiLE LLPU 73

ArTt lees", Krkmx Rtif tHEAtil A npoyw

mowing, 5, MN A1ÏAKOHI-1o

Atk) liò &OA WM I541e71 / ,

CAISIMIA npicAfx 7, C'T4A :

07A441Kr le 4..;;;Av Arm

AV MA 4, 'II is9AA I

,:;,-wpo Ale 4I 4.MI4 p: fg , wro t rnr, a a fig "nri

imrroiiftV

EgArt9- 7 p e

l'AS If A A Pi 14.1 I 14 AW Xt,. 4A X " 4Xt4 4S HO( 416

4 r"

Titlul la Pogribania, 1650

mäneascä. 1at5 cum se explic5 introducerea limbei româneIn slujba oficialä bisericeascä i mireneasc6 din Muntenia 0 Mol-dova. Ne mai gäsindu-se indestui preoti cunosatori de limbas1avon5, si acei ce cuno§reau limba greceasc5, nevrand sä se co-boare in Popor, trebui sä se recurgà la limba romänä, singuracunoscutä de toti fära alta pregätire cleat acea elementarà ascrisului i cetitului 26.

Ca lucrurile s'au petrecut astfel ne o indicä, pe längädeducerea rationalà din faptele raportate mai sus, §i unele m5r-turisiri ale oamenilor timpului. A§a Paul de Aleppo ne spune,In descrierea cälätoriei Mute dela sfar§itul domniilor lui MateiBasarab §i Vasile Lupu in Muntenia 0 Moldova, c5 Lupu arfi pus s5 tipäreascA csarti romäne§ti pentru poporal ce nu stieslavoneqte, 27 0 Del Chiaro personaj care a vizitat Munteniape timpul lui Constantin Brancovanu, jum5tate de veac numaidupä dornnia lui Matei Basarab, áratä cà intälnind in unelebiserici limba romänä i mirändu-se fata cu câti-va nobili despreacest fapt, i se eispunse c6 un asemene abuz se introdusesede putin timp, din pricind c'd cei mai mulfi preofi cdnd sunt hi-rotonisifi nu qtiu alh limbi deceit cea valacti" 28. Tot a§a. spune

Mitropolitul *tefan al Ungaro-Vlahiei ca" a tipArit invätäturasfintelor taine nu cum a fost pAn6 acum slovene§te... carele nule pot §ti chistitii i cucernicii preoti pentru nesdbuinfa (nein-vsát6tura) lor, ci tot române§te toate pe rand" 29

Sä nu se cread5 cä timpurile acele privirà introducerealimbei române in biserica" ca ceva bun 0 potrivit, iar domniio facuserà numai consträn0 de nevoia ne inläturabilä, de teamade a nu lasa pe popor färä slujbg bisericeasc5..

De altfel noirea trebuia sä fie prività ca o decäderedin sfintenia vremurilor vechi, ca o indepärtare de dumnezeire,deprinsä päna. atunci a asculta rugäciunilor muritorilor in limbasfânta a slavonismului 0 nu in acea profanä i slujiind la nevoilezilnice, limba românä.. De aceea i afl5rn pe principii Tärilor

" 0 scrisoare a lui Duca Voda din 1671 (?) cere dela membrii Stavro-pighii din Lemberg, sà-i tipareased 400 de psaltiri cu caractere slave insA In limbaromAnA pentru cl poporul lui nu stie slavoneste ca sh. le poatà inIelege". Hurm.Doc supl. II, 3, p. 88.

Arh. ist. I, 2. p. 67." Del Chiaro, Istoria dellc moderne rivoluzioni della Valahia con la des-

erizione del paese, natura costumi, riti, religione degli abitanti, Venezia. 1718p. 82: pereche molti preti allorche furono ordinati non sapevano altra linguase non la valaca". In prefap autorul spune cl a vizitat provincia ..alorché versoil fine del 1709 mi congedai de lar per andar nella Valachia di raccogliar le rimar-chevole notizie di quella provincia".

" cartea Misteriu sau Sacrament cloud din cele sapte, botezulsidntul mir de 5tefan Mitropolitul Ungro-vlahiei, tipràite In 1651 in Târgovistedescoperite de C. Erbiceanu, vezi Revista Biserica ortodoxei roil-mina XIX,No. 9 p. 671.

74 IfSTORIA ROMINLI.OR

'STOMA CULTURALI SUB MATEL BASARAB t VASILE LUPU 75

RomAne, Matei Basarab i Vasile Lupu, dAndu-si silinta de areinvia slavonismul, ce erA in agonie, i anume prin intemeereade scoli mai Mahe in care s'A se predea invAtAtura acestei limbi

ingrijind ca i tipografiile infiintate de ei sA tipAreascA atAtcArti romAne cAt i slavone.

IneereAri de retiiviere a slavunismului. Vasile LupuindatA dupà sfArsirea zidirei frumoasei mAnAstiri a Trei-Erarhilorin 1639, de cAnd dateazA inscriptia comemorativA 30 cere delaPetru Movilà, mitropolitul Kievului, ca sà-i trimitA dascAliiscusiti de slavonie i mesteri tiparnici spre a infiinta pe lAng6noua lui mAnAstire o scoalA si o tipografie. MovilA se grAbestea rAspunde dorinti domnului Moldovei, trimitindu-i incA dinanul 1640 pe ieromonahul Sofronie Pociatski, pe care LupuIl face egumen al Trei-Erarhilor, si pe mai multi profesorimesteri tipografi. CA Pociatski erà in Mldova in anul 1640se vede din o corespondentA preschimbatà intre acest egumen

invAtatul dascAl grec Teofil Coridaleu, datatA din acel an 31.Pociatski erà un cAlugAr invAtat in tAri strAine cu cheltuealaiubitorului de lumini, Moldovanul Petru MovilA arhiepiscopulKievului, i dupA ce se intorsese In Rusia in anul 1631 fusesenumit rector al scoalei din Kiev, din care se strAmutA, cum amvAzut, In Moldova in egumenatul mAnAstirei Trei-Erarhilor.Varlam in introducerea lui la Cazan ja sau Carte romdneasc'dde Invdfdtura Duniinicilor de peste an, tipAritA in 1643, amintestedespre partea care'l interesa pe el In imprumuturile civilizA.-toare fAcute in acel timp de RomAni dela Rusi, anume despreuneltele de tipar trimise de Petru MovilA 32. Un documentiarAsi contimnoran ne vorbeste si de dascalii trimisi din Kiev

" Reprodusd de Melchisedek Notifi istorice i arheologice, p. 169" Aceastd epistold poartd titlu In greceste : 'Eisco,c0).42 arrairectxt

Kopacaguic Tod iv liwvaccevuvo7t6ket Smaccaxec).00, TÓY rcavoasidyca.rov ncecipecIoq.povcov 110xCeccixt Trliv Ov.ropez Lv icptirriv xplp.crricawca vii5 iv Kta.iplçe

Tas iv reccoly %--71q Moaccfiicq outteviuovra". Ea a fostde Constantin Erbiceanu la sfArsitul unui manuscript grecesc din biblio-teca Mitropoliei din Iasi, intitulat Rezumatul celor finale In cloud tomuri alelui Zernicavius, 1815 si publicatA In Revista Teologicd din Icqi 1884. Vezi siXenopol i Erbiceanu. Serbarea §colard din Iai, Acte f i Documente, las, 1885,p. 378, No. 18. Pociastki iea parte la sinodul de la Iasi din 1642. Vezi actul Pa-triarhului Partenie din 11 Mai 1642 care confirmd lucrArile sinodului de la Ifi§ireprodus In cartea lui Meletie Serigos. Contra capitulelor calcine si redat In trad.rom. in Revista teologicti din las, 1883 No. 27 si 28. Comp. Melchisedek, Notife,p. 194. In deobste m'am Intemeiat pe documentele aduse de Inviitatul episcop.

" fatd vorbele din acel cuvAnt cdtrA cetitori : Preosfintitul PArintePetru Moghild fecior de domn din Moldova arhiepiscop i mitropolit Kievului,Haliciului si a toatd Rusia, carde pre pofta MAriei sale a trimis tiparul i toatemestesugurile care trebuesc spre care lucru M. S. domnul Vasile Voevod cu darullui Dunanezeu domnul Ord Moldovei, cheltuiald nesocotitd (adicd darnicA,a tine socoteald) spre tot lucrul tipdriei au dat si a5a cu darul lui Dumnezeudupd Inceput am vilzut i sfdrsitul.

76 ATORIA ROMANI LO

pentru §coala lui Vasile Lupu. Anume urma§ul AlbanezuluiIn domnia Moldovei. Gheorghe Stefan, prin un hrisov al säudin 1656 raporteazä cuprinsul unui altui hrisov al insu§i cti-torului Trei Erarhilor, Vasile Lupu, prin care acesta däruia§coalei intemeiete de el trei mo§ii : Ráchitenii, Tämä§enii §ijuganii, spunând domnul in el, cA väzänd marea lipsä dedascali buni invätätori in tara Moldovei, färä de care foartemult pämântul pätime§te §i se intunecä färä invätkura cärtei,socotind impreunä cu tot sfatul tärei §i dorind a face pomenírepämântului säu, au arzat prin a sa chemare dascali buni §iravnitori la Invätäturi dela Kiev, de la preasfintitul §i de D-zeutemätorul pärintele Pätraru Moghilä, arhiepiscopul Kievului,ca sä fie spre inväTátura §i. luminarea mintei copiilor pämäntuluínostru" 33.

Scoala lui Vasile Lupu erà deci- in primul loc o §coaläpentru inveifdtura limbei slavone, de oare ce dascalii ei cei maide samà fuseserà adu§i dela §coala din Kiev. Este de primitpkerea cä rectorul §coalei din acest ora § va fi organizat §i peacea intemeietä de Vasile Lupu, pe cat va fi putut, dupà modelul§coalei in capul ckeia fusese. In Seminariul din Kiev insä seinvka intre anii 1632-1640 urmkoarele obiecte : trei limbi,adec6 slavona, greaca §i latina, cântarea bisericeascä pe notede muzichie, catehismul, aritmetica, poezia, retorica, filosofía§i teologia. Limba predkei tuturor acestor obiecte erà färä in-doialä, in §coala lui Vasile Lupu, cea slavonä, in gura unordascali veniti din Kiev. De aceea nu putem primi arkarea luiCantemir, care pe langä celelalte a le lui spuse, cä Vasile Albanular fi deschis mänästirile augärilor greci pentru a inväla pefii boierilor limba §i §tiinta greceascä, ea' dispusese ca in bi-serica catedralä sä." se cante la o stranä in slavone§te iar la cea-laltä in grece§te, cà liturghia se fäcea jumätate in grece§te §ijumkate slavone§te, ea' a fácut §i o tipografie greceascä §i ro-mânä, mai adaoge cä§coala lui Vasile Lupu ar fi lost greceasceim.Raportul misionarului Bandinus 1648 spune cà Vasile Lupua vroit sä infiinteze in Moldova studii latine ; cà voia sä se slu-jascA pentru aceasta de Jezuiti, dar cä mitropolitul s'a opusrealizärii acestui plan35.

Se vede c6 domnul scriitor transporta, la timpul infiintäreiei, caracterul pe care §coala domneaseä Il aveà netägkluit pevremile sale, acela de a fi o §coalà excluziv greceasa Cat desprespusele lui Paul de Aleppo care dupä ce aratà csa Vasile Lupuar fi oränduit a se cânta la o stranä in grece§te, la ceelaltä inromâne§te (am väzut cä Cantemir spune : in slavone§te) ; cál

33 Hrisov din 2 Aprilie 1656 in Uricarul III, p. 279-280." Descr. Mold. p. 153." Arh. isl. I, 2, p. 6'/.

ISTORIA CULTURAIA SUB Al kTEI BASARA.B 1,1 VASILB LITPU 77

Sf. loan Evanghelistul, din Evanghelie, Ducurqti, 1682

slujba religioasA se fAcea pe jum5tate in române§te, §i c6 ar fiinceput a tip5.ri c5rti române§ti pentru poporul ce nu §tia sla-vone§te, adaoge apoi cä domnul ar fi zidit 15110 m5n5stireun mare colegia romdnesc 38, atare rostire a dirátorului contim-poran poate fi int5leasà in sensul cà se propunea §i inv5tarealimbei române pentru candidatii la preotie.

In ori ce caz nu poate rAmânea nici o indoialà cä slavonescera caracterul predomnitor al §coalei lui Vasile Lupu. Tot a§a§i Matei Basarab pe lang6 ingrijirea ce punea de a tip5ri §i. càrtislavone§ti de religie pe 15110 cele române§ti, aducAnd cum amv5zut inv4ati slavi de peste hotar, intemeeazA §i el o §coal5In m6n5stirea Tärpovi§tei in care se invAtau limbele latin5§i slavonti37.

Este deci invederat c5 domnii care au introdus limbaromän5 in biserica oficia15., se inaijeau In acela§ timp de rein-vierea §i int6rirea slavonismului. Ei puneau sä tip5reasc6 eärtirom5.ne§ti fiind c5 nu puteau face altfel, fatà cu. lipsa aproapedeplin5 de cunoseátori ai limbei slavone. Nu mai putin eäm5seseei convin§i cä slàbirea slavonismului el-A un pericol sufletescpe care se sileau inl5ture.

De aceea nici sà se creadà cA se putu desr5dAcinà a§ade u§or slavonismul din 'Mile Române, §i cä incä de pe timpuriledomnilor ingem5nati s5 se fi introdus in toate bisericile slujbaIn române§te.

Aceastä imprejurare este arnat5 intAi de insu§i MitropolitulStefan in cartea lui Misteriu unde spune c5. nu se cade vouàdreptilor mei -EH ai pravoslaviei, se v5 scdrbili inpotriva pas-torului vostru, dici am dus rdnduelile .yi le-am pus pe romdne§te" 38.

Deaceea se p5strase obiceiul de a se tinea dasc5.1i de sla-vonie prin casele boiere§ti se vede pe timpul lui V. Lupu. In1635 logof. Patra§cu Ciogolea cere din Bistrita pe Toader Diaculca .s5 propun5 limba slavon5 copiiilor lui; cà avem coconi sàni-i invete 39. Am v5zut apoi cum pe timpul lui Brancovanu

-6 Codex Bandinus ed. V. A. Uceche, An. Arad. R0171. II tom XVI, 1895,p. 84, 95.

" Asupra scoalei slavone a lui Alateiu Basarab, despre care nu s'a stiutnimic pAnA la editia I a acestei Istorit atragem luarea aminte asupra urmAtoruluiloe din vizitatia Valachiei din 1640 In Monumenta slavorum meridionalium (malsus, nota 16), p. 139: Et potrebbe fare una scolla in quel monastiro tantodella lingua-latina quando della cyrilliana come ha /alto il principe nel suo monas-terio". Adaoge trimisul papei (p. 141) : A se la sacra congregatione vorebbefare un maestro della scuola in Targoviste, questo sarebbe il maggior frutto chesi puol fare in quelle parti, pereche li Valachi che vogliono studiare latino vanoin Transilvania fra ii heretici et poi sono inimici alle chiese romane, et se fusseuna schola della lingua latina et della cyrillian in un loco solo non haverebbonol'occasione di andare a studiare Ira li heretici di Transilvania".

" Vezi mai sus, nota 29.2, Ica .;.1. Doc. Ristrifei I, p. 53 cf. y. Parvan 1. c. vol. VI, p. 188 nota 17.

78 ISTORIA ROMÁNILOR

ISTORIA CULTVRAIA SUB MATE! BASARAB SI VASILE LUPO 79

se intalnea limba romAn5 numai in unele biserici §i cum boieriipriveau aceastA introducere ca un abuz. Api tot In Munteniase zicea pAn5 la mitropoiitul Teodosie, in 1688, la hirotoniaepiscopilor, crezul in slavoneste, i numai acest mitropolit luàindrsäzneala de a desr5d5cina si acest obiceiu dela sfintireamarilor pAstori bisericesti, spunAnd crezul in romAneste, careIn curAnd insà fu inlocuit cu greceasca ". In ori ce hiserickunde nu mai se putea gisäsi un preot cunosc6tor de carte slavon'ä,de "¡Man era preferat chiar de Inchin5tori, cu toate cA nu ointelegeau. La ospete preotii obisnuiau totdeauna a rosti cAteo binecuvAntare pe cAt se putea in limbele slav5 sau greceasc5 41,si un c515tor care a vizitat Muntenia pela 1699 spune c5. Evan-gheliai sunt cetite in limba slavon5 (pe care nu stiudin ce pricin5 c5lAtorul o numeste i armeneeasc6), pe care totusinimene decAt protii nu o cunosc" 42. Raicevici ne spune chiarc5 pe timpul lui Constantin Mavrocordat (jumsátatea secoluluial XVIJI-le), traducerile romAne ale eArtilor de slujba bisericeasc5ar fi pu tin gustate 43.

De asemenea i in Transilvania, lumea nu se Wed desv5tade slavonism, cu toate silinte/e bisericei reformate, i unde seputeA, forma de inchinare slavon6 erà mentinut5, rAspingandlimba romAng. Protestautii furl nevoiti incd in 1675, mai binede 100 de ani dup5 punerea pe romAneste a celor int5i csártide religie din partea lor, a sili pe sinodul romanesc s5 orAndueascàprin articolul 8 al hot5rArilor din acel, an ca preotii carenu se nevoesc cu RomAnia ci tot cu SArbia, unii ca aceialor foc i de c6tr5 Dumnezeu pedeaps5 si de csatrà poporAniur5ciune i soborului scklere, aceia cu un cuvAnt s5 se opreasc5dela popie" 182 Cu toate aceste ins5 In 1698 dup5 cum se vededinteo instructie datà lui Atanasie, mitorpolitul Ardealuluide &tea' Dosoteiu patriarhul Ierusalimului, in unire cu Teodosiemitropolitul Unuro-Vlahiei, Atanasie este desteptat ca s5 pro-poveduiasc5 cuvantul lui D-zeu la SArbi si la Rusi pe limba

4 ° Condica si (Mid a mitropoliei U ngro- lahiei publicatri de GlienadieCraioveanu, Bucurestii 1886, p. 24.

" Del Chiaro I, c, p. 32.Curiose Beschreibung der Moldau und Walachey 1699 (Bibl. acad. col.

Sturza, No. 4239) sub cap. V: Wenn sie die Messe und das Evangelium Icsengeschiet solches in der armenischen Sprache so sie die servische nennen, welchedoch niemand als die Pfaffen lesen konnen".

" Raicevich, Osservazioni storiche naturale e politichi intorno la V alachiae Moldavia, Neapoli, 1788, p. 242. Raicevici a stat 11 ani in Valahia i .MoldovaIn Insusire de consul austriac i ca InvätAtor al copiilor lui Ipsilanti, de aceeaIntâlnim piln4 fii veacul al XVIII-a scoli de slavon6. Un doc. al lui Stefan ce!Mare din 1493 este tradus de Evopie dasealul din scoala slavoneascA". Vezicomentarul la acest document de Bogdan, Doeumentele lui tef an ce! Mare II,p. 9.

44 Acte qi fragmente de Cipariu p. 148-149.

80 'STOMA ROMANILOR

româneascri, pe când cetirea octoihului a mineelor si a altor c"ärtitrebuia s'a fie rácut6 pe limba slavA sau pc cea elineascA, iarpa pe cea româneasei. Motivul arnat pentru asemenea oprireerà cà limba romeinel flind Mina qi ingastd, s'ar putea intâmplasà" fie gresit reprodus cuvântul lui D-zeu, prieinA pentru carese si destepta mitropolitul Ardealului, c'ä la caz de incloialti asupraintelesului izvodului românesc, se caute deslegare i fálcuiredela temeiu adecä" dela originalul elinesc 45.

latà deci cum trebuie inteles in chip istoric, adeel adevärat,introducerea limbei române in bisericA, ca o imprejurare adusä"nu de constiinta luminatA a domnilor acelui timp care ar fi vroitsä apere pe poporul roman de a c6dea in inv`apturile ereticilor,ci de desvoltarea neapäratA a lucrurilor, care impinsese atatpe domni di, si pe popor a intrebuinta tot mai mult limba luiproprie, mai intsaiu in rostirea inchinArei lui c5trà" dumnezeire,apoi i in alte a le sale daraveri.

Intrebuintarea limbei romiine duse apoi neap6rat la destep-tarea constiintei nationale, dar introducerea ei nu fu productulunei asemene desteptAri, ci rezultatut fatal al desfAsurärei is-torice.

Instructia din 1689 act. 5 si 22 in Cipariu, Acte qi fragmente, p. 241 si249. Este deci prea generalA i cuprina.toare arätarea lui Heladius, Status praesenseclesiae grecae in quo etiam causae exponuntur cur Graeci moderni nooi testament(editiones. in graeca barbara lingua tactos accipere recusent, etc., 1714, p. 20, care,ipune,c5 60 abhinc annis in Valachia omnia oficia sacra et ipse biblia aut graecaau sclavonica lingua legcbantur ; a quo vero tipographia inibi florere incepit,omnia hare in linguam valachicam aI utilitatern populi translatac sunt atqueita leguntur".

lu

A,$EZAMINTELE JURIDICE

1. OBICEIITI, P.A.11ANTUITI. FONDUI, DREPTUMTI

Matei Basarab i Vasile Lupa a aror viata si domnienu fin% de cat o lunga i sangeroasa rivalitate, par a fi concuratuntil cu altul pe intrecutele in inzestrarea poporului lor cu aceleasiasezaminte folositoare. Durata egala a domniei lor, inclestareaistoriei ambelor tari nascute din neimpacata lor dusmanie,si mai ales fenomenele culturale identice, la care ambii au pre-sezut, fac ca istoria lor sa nu poata fi expusa despartit i nevoesteo tratare comuna. De si desbinate cu trupurile, rile noastreerau impreunate cu mintile lor, si in o regiune superioarä seaccentua unirea, pentru care constiinta poporului ramânea Incaadormita. Alce gasim pentru intaia oara manifestata In cugetare,In covarsitorul domeniu al inteligentei, de si tot MI% un act devrointa, unirea aceea pe care de fapt i fara constiinta de mareleact pe care'l indeplinise, o realizase Mihai Viteazul, ha Incapentru intregul corp al poporului roman, Dar si acum, de siaceleasi acorduri rasunau in o sfera mult mai apropiata de con-stiinta poporana, ele tot insemnau Inca numai o miscare pre-gatitoare, instindivà, care trébuia sà &eased rostirea ei clara

luminoasa numai mult mai tarziu. Totus este netagaduitea din adunarea acestor fapte mute si concentrate numai insine insusi se desvolta incetul cu incetul, ca petalele unei florice se desfac din imbobocire, mântuitoarea idee a unirei Romanilor..Numai and Românii incepura a intrevedea, fie si numai caprin o zare, istoria lor de 'Ana atunci, i cunoscura prin atepunte comune ea se asernana ; and sim-tira umplându-se cu

farä deosebire de Ora pe care o locuiau, de aceleasigandiri, la faptele trecute ale intregului lor neam ; and simtirachitul cel puternic pe care-I turnà in suflet amintirea unor su-ferinti purtate impreurta, se nasca in ei dorinta tot. mai vie de

A. D. Xenopol. fstoria Rorninilor. Vo. VII. 6

IbTORIA ROMAN1LOe

a duce si inainte un traiu nedespartit. Atunci se nascii ideeaunirei politice, din zemislirea ei pusii pe timpul lui Matei Basarab

Vasile Lupu, unirea intelectuala. De o cam data ea stranseIn un singur corp numai cele duoa ramuri raschirate din poaleleCarpatilor, fara a puteà lega existenta lor de trunchiul cel pu-ternic ramas dincolo de piscuri. Daca insa desvoltarea popoa-relor este fatala i daca inchegarea unitatei nationale este ten-dinta obsteasca a timpurilor viitoare, si traim cu convingereaadânca i nestramutata, ca va sunA °data ora mult asteptataand marginile statului vor cadea impreuna cu acele a le po-porului roman. Acesta sa fie idealul catra care sa tindem, tintanoastra pe pamânt !

Intre tendintele aseinanatoure 'care' -se' manifestasaambele tari române sub domniile lui Matei Basarab i VasileLupu, una din cele mai insemnate este incercarea ambilor domnide a-si inzestra tarile Cu o legislatie. Pana la ei nu am.intalnitnici un fel de incercare de asemene natura, cad cele ce se spundespre introducerea legilor vasilicale sub domnia lui Alexandrucel Bun sunt de tot problematice, si au chiar in contra lor im-prejurarea insaninatoare, cà nici un document nici. posteriornici anterior lui Vasile Lupu nu aminteste existenta acelor le-gitiiri tara

Cu tpata aceste trebuiau sa existe i inaintea ambilordomni ai veacului al XVII-le niste norme juridice, dui:4 caresa se hotarascä dreptatea intre oameni, cad impartirea acesteiaeste chitul cel d'intai care uneste pe oameni in societate, i deciputerea zemislitoare a vietei de Stat. Normele jtiridice, nu erauinsa serse si deci precize, ci se transmiteau din neam in neam,sau erau creeate dupa ideea dreptului firesc la fie care nouaimprejurare. Aceste principii nehotarite i plutitoare ale drep-tului regulau singure daraverile sociale i constituiau ceea cese numea obiceiul ptimeintului 2.

Poporul roman suferind in timpul formarei sale, atateainrauriri deosebite, urunele Ion trebuie sa se intalneasca si in

Cantemir, Beset.. Mold. p. 100 : ,,Alexander¡primus Moldaviae despota cumregium diadema a constantiopolitano imperatore acciperat legos quoque Graecorumgum: v BctoiXemliv libris comprehendantur suscepit, atque a variis ilis volu-minibus, excerptum id quo nunc Moldavi utitur jus proposuit". Tot el spuneiiisuí si despre Basilius Albanus Moldaviae princeps antecedenti seculo per bonos.legumque patriorum peritos viros, cunctos el scriptos et non scriptos canonesin unum collegi jussit et ex jis singularem codicem confecit qui hodiernum judi-cibus Moldaviaerecte pronunciandi norma est". Dupa Cantemir ar fi existat inMoldova pe timpul lui cloud extracte de legi, ceca ce nu reiesà de nicfiiri. El pare

confunda colectia lui Vasile Lupu, extrash din Harmenopulo vezi mai jos Ni.4. cu pretinsa adunare fäcuta de Alcxandru cel Bun.

2 Cantemir, I. c. p. 101 : non scriptum a-Rerun-1, quod consuetudinemgentis recte diceres, si quidem vernaculo etiam sermone sclavonica voce Obyc(luid morem aut consuetudinem dcsignat, inter Moldavos appelatur".

A§IEZAMINTMLE .71.11tIDE0E 88

normele juridice, care regulau daraverile sale zilnice. °bicerrapämäntului va 1r-d'alisa acest amestec variat, va fi un adeväratmozaic, din cele mai felurite inspiratii, ale cäror origine frisaIn cele mai multe cazuri riu se mai pot determina. Adese oriprescrierile sale sunt izvorite din bunul simt i fritelepciuneapoporului, i dact ele se IntAlnesc ciliar In aceeasi cuprinderesi la alte popoare, aceasta nu insamna numai de cat ca Româniile-au Imprumutat dela ele, ci lor asemana'tor provine caracterulnumai din aceea ea sunt izvoräte din un fond comun omenesc 3.Numai acolo unde regulele juridice, vor fi prinse In niste formeexterioare anumite, se va puteà mai usor descoperi adevaratalor provenientä, cg.ci daca fondul poate fi comun, forma va fitot deauna particulara.

In randurile ce urmeaza vom cauta s'a arätam lineamentcleprincipale ale obiceiului pämäntului, farà a filtra in ama'runti-mile, pe care le ar cere o tratare speciala a materiei. Ne vommargini apoi la normele juridice, care regulau viataintru cat organizarea statului, a fost expusä mai Inainte4 cutoate cà i aceasta organizare este, in definitiv, tot un pro-duct al obiceiului pämäntului, i nu acel al unei constitutiiscrise.

Dreptul penal. Incepem cu normele dreptului celui maiprimitiv si elementar, acele ale dreptului penal.

Pedepsirea crimelor nu erà privitä ca astazi drept o afacerece ar interesa ordinea publica, ci ca chestie de interes privat,ca i daraverile civile. Asa cavalerul Guillebert de Lannoy,ambasadorul regelui francez Carol al VI-le si al celui englezHenric al V-le catea mai, multi principi rasäriteni, trecând dinLitvania in Moldova pe timpul lui Alexandru cel Bun, In anul1421, se 111-W.11es-te cu domnul la Cozia 5, de unde se Indreaptacara portul asazat pe Marea Neagra, 1VIoncastrul sau CetateaAlba. El ne spune cà inainte de a ajunge In acel oras, el si cutalmaciul sau furà apucati de niF,te hoti care-I rästurnara lapämänt, Il despoiera, ha Il i baturà i ränira greu la brat, FA-sändu'l numai cu carnasa, legandu-1 de un copac pe malul Nis-trului, unde stalu toatg noaptea in pericol de moarte. Dimineatatotusi Il deslegarä, si scapand din mânile lor gol, veni astfelIn t'Arg. Se furase Francezului 120 de galbeni, totii bani lui declrurn, afarä de altc lucruri. Dup.-a stäruintele puse de el pe lingaguvernorul Cetätei Albe care cetate erà a lui Alexandru Vodä,

s Observatia ar patea fi generalizatä si la lucrari literare eare daca sea-ruana uneori dala un autor la altul mai ales la popoare deosetate, nu insainna numaidecilt CA' adeseori numai o inspiratie de aceias tel.

4 Vol. III, p. 147 si urm. si Vol. VI, p. 155 si ami.'s Sat in judetul Vezi Frunzeseti. Dierionar geogralic at Roma,

niei, Bucuresti, 1872, s. V.

84 ISPOHI4 ROMiiNILOR

Rolla din faptuitori furà prinsi i adusi inaintea lui cu streangulla gat, la'sandu-se in voia lui de a-i ornorâ sau a le iertaFiinded insä cd Izo restituise banii, de Lannoy se mud pentrua li se ddrui zilele" 6.

Pe aceeasi idee ca crimele sunt de domeniul privat i caraul de capetenie pe care'l pricinuau era daunarea aceluia contracanna erau indreptate si nu turburarea ordinei publice, se in-temeiaza i rascumpararea pedepsei chiar a celei capitale, prinbani, dati celui vaTámat.

Astfel un document dela Alexandru cel Bun invoestelui Iurja rascumpere gâtul dela Balota si Oancea, dandu-leca gloaba o parte din satul sau Tamratasintii 7.

Tot in bani se rascumprá i pedeapsa mortii cand oar-muirea o impune pentru oare-care vina. Asa un document delaBogdan fiul Lapusneanului (1568-1572) arata pe o femee Lupavanzandu-si mosia lui Dinga vornicul pentru 240 de zloti tata-rasti, cu care bani îi rascumpara capul pentru CA s'a fost mari-tat dupa alt barbat i pentru desfranarea ei au plait 8, cecace trebue intales ea' faptuise o bigamie. Ioan Von. cel Cumplittntäreste unui tigan, Nicola, in 1572 cumparätura unei treimidin o cincime a satului B5lotestii, pe care tiganul 11 cumparase(lela Toma in zilele lui Alexandru Lapusneanu pentru 120 dezloti tataresti, de care bani Toma avuse nevoie spre a se ras-cumpara de pedeapsa mortei. Un alt document din 1665 amin-teste pierderea a jumRate de sat din Onceni de catre Marusca

fiul ei Grigore care Meuse o moarte de om in paguba lui NicoaraVornicul, pentru a se plati de dansa 9. 0 aplicare mai departea pedepsei amenzii pentru moarte de om se facea atunci candse gasia un om ucis in hotarul unui sat, filcandu-se acest saträspunza'tor pentru moartea intâmplata. Aceasta raspunderea satului intreg ba chiar a unei regiuni mai intinse pentru crimaintamplata in hotarul ei era un mijloc primitiv mai puternicde a le preveni. Un raport al boierilor olteni care ocarmuireagermana din anul 1719 spune cri : legea patriei este ca dac5cineva era daunat in averea sau in viata lui de catre talhari,douesprezece sate vecine in hotarul carora s'a comis omorulsau alta crima sau sri dea pe fata pe rail facator sau sri plateascadauna '°. Procedarea aplicata pentru incasarea amendei condu-

Vezi aceastii parte din Voyages el ambasades de rnessire GuillebertI.annoy, 1399-1450, in Arh. ist. I. 1, p. 129.

Doc. din 20 Decemvrie 1432 in Uricariul, XI. p. 12.Doc. nedatat In Uricariul X, p. 136.1577. .Arh. ist. 1, 1, p. 111; 1665. Ghibanescu, Ispisoace si Zapise, III,

2, p. 14. Intru cat i furtul se pedepsea cu moarte gäsim rdscumparare delastreang pentru furtul unor 1635. Doc. Bistrifei de N. Iorga, II, p. 5 asupraintelesului cuvantului descumpere vezi mai sus vol. III, p. 469 nota 135.

" N. larga Studii si Doc. V. p. 138 rricariul X. p. 139.

A §IsZti. MIN TELE JURA DICE

cea de obiceiu la pierderea propriet4ei din partea sätenilorasupra mosiei unde se intâmplase asemenea nenorocire, Asaun document dela Ieremia Movil'a 1599 iea dela un preot loano siliste numit'a Bädenii, fiindc'ä nu putuse rAspunde gloabade 50 de boj ce i se impusese pentru o moarte de om 11. Chiarpn tArziu se m"ántinu desp5gubirea Mneascg. pentru crimade omor. Asa un doc. din 1791 ne aran. cum unul loan lonasfusese pus la inchisoare pentru un omor in familia lui DumitruGhionoiu ; dar ci scpase deind 110 lei cu care ar fi fost iertat.In 1801 intAmplându-se ca bàrbatul unei femei sä omoare pefata altuia i acel lArbat s'A fie ucis la rAndul lui de fratele fetei,ambele familii se impacä asa ca nici una s'a nu cearà desp'ägu-bire dela cealaltä.12. Un altul din 1800 aminteste cà unul Berbsäntiin vremile de mili' ar fi pratit numai el pentru sine 100 de lei siun cal gloabsä pentru o moarte de om ce s'au fost ucis pe hotarulacelei mosii 13. Altul din vremile lui Bogdan fiul L'Apusneanultiispune cà venise inaintea lui inste Greci j'aluindu-se cà li s'arfi omorAt un tovarl.s pe când p6stea oile in hotarul satului Al-botenii. Domnul je satul ca domnesc spre pedeaps'a. Apoi boje-ml Albotà prátind Grecilor moartea sotului lor, anume 158 boj

vaci, 600 de oi. 8 cai si 13 epe, domnul Ii arueste lui satuAlbotenii 14.

Banii prát4i pentru o moarte de om din hotarul uneimosii constituiau pentru cel cräunat un dcept real asupra eitrecand suma prätifá ca o datorie asupra cumpàràtorului. Undocument din 1620 aran ca dati eämasi pe feciorii lui Gher-man &are Agatiea Boceaca, pentru un Omant din Nisporestidispune apoi ea" numai atAta sà ain a intoarce jupâneasa A-gatiea i ginerile ei Neculache vel stolnic, 15 galbeni in manilelui Ionascu Gherman si a fratelui s'au Cazacul pentru o moartede om ce s'a filcut pe acea parte de ocinà ce a fost a lor si auplätit ei". Cu alte cuvinte pentru moartea de om aflatri in cu-prinsul unei mosii fäspundea nu propriet2rul ci pámântu115. Eraun soiu de drept ipotecar.

Banii de ràscumpArare se puteau plàti i de o fatä.' de altreile, precum ne o dovedeste un document din 1615 in carepopa Maties ptäteste un cal pentru a r'äscump'ära capul unuifur, Ostahi16.

Se intelege c'á daeà puteai sc6pa de moarte prin bani cuatAt mai mult puteai eascumpàra inchisoarea. Asa unul Ispas

" Uricuriul, XIV, p. 91.12 1791 N. Iorga, Studii qi Doc. VII, p. 66 1801 Ibidem, VI, P. 508

1800 Uricarul X, p. 139." Uricarul, X, p. 139'4 Doc. din 1570, ibidem, II, p. 252.15 Ghibilnescu, Surele §i knoade. 11 p. 50." Arh. ist. I, I. p. 71.

86 MORI& ROMANI I.OR

iartà pe cumnatul sàu Miron Cocoranul cari-i rupsese o mänä§i fusese osändit la 100 de lei §i patru sg.ptämäni de inchisoare,de aceastä din urint pedeapsä, dându-i drumul cu conditiaca pentru sängele värsat sä §azsá la toate liturghille cu fata injos rugändu-se lui Dumnezeu pentru iertarea päcatului 17.

Pe at !msà erà de u§oarä scäparea de moarte prin dareade bani, pe atäta de altä patre nu se vedea nici o gradare inaplicarea pedepselor, impunându-se pedeapsa capitalä pentruni§te vini, pe care legislatiile de astäzi le pedepsesc numai cu oscurtä inchisoare, precum acea de furt. Pe de o parte deci u-§urinta räscumpärgrei, de alta insä o därnicie nemärginitä laimpunerea mortii, ambele imprejurgyi ce ne aratä ea de putinerà pretuitä viata in un timp unde pierderea ei erà a§a de u§oarg..

Räscumpärarea pedepsei prin bani este de origine ger-mano-slavonä. La Germani in legile barbarilor era cunoscutäsub numele de Wehrgeld, variind in märimea ei dupä rangulcelui ucis. La Slavoni omorul erà la inceput afacere de räzbunareprivatä §i numai in cazul chid mortul nu aveà familie care

ràsbune, intervenea autoritatea care lua dela fäptuitoro amendä bäneascgi 19. La Români nu se reaflä räsbunarea fa-miliei organizatä in sistem precum o intalnim la Slavoni, de §iea se va fi produs de multe ori ca rezultat al simtimentului lovit.Se vede insg cä Românii primirä dela acest popor partea cea-lain', a pedepsei omorului, räscumpärarea capului prin o suing.'de bani.

O altä pedeapsä in avere, care insotea perderea capului§i nu o inlocuia erà confiscarea averei, care se aplica pentru,crime de trädare cgträ domn, fie insotitä de pedeapsa capitalkfie singurg., când osänditul izbutise mântue viata prinAceastä pedeapsä barbarä care lovia nu numai in vinovati, ci§i prin despoiere in familia lui, nu'§i poate gäsi explicarea decAtin principiul feudal admis de poporul romänesc a acelui timp,c6 imobilele devin proprietate individualä numai prin conce-siunea domnului, anume chiar i acele ce apartineau privatilorneatärnat de vre'o danie domneascA 19. Mai adäogim in privireadreptului penal cà lucrul furat putea fi urmärit päng. in .oncemänä. O scrisoare a lui Matei Basarab cere dela judele Bra§o-vului sà judece pe un Sas care vänduse unui Român o iapA,iar acesta o vanduse altuia §i acest din urmä unui al treileaIn care insil päguba§ul acelei iepe o gäsise §i o luase 20 Adeseori

17 Iorga, Studii si Doc, V, p. 47." Evers, Das aelteste Recht der Russel', Dorpat, 1826, p. 213-220.

Dispozitia legei lui Iaroslaw spune : dacä nu este nimene care sä poatä räsbunaPC mort, sä se pläteascii 49 de grivne de cap, (ibidem p. 265). Grivna era egaläJ., fund, de argint, (ibidem P. 271).

" Vol. III, P. 156.10 Din Socotelile Braqovului de N. larga In An. Accal.IRom. II, tom. XXI,

1599 P. 204 (96).

A4YZ.A.M1/;ITELE J6R1DICE 87

insä in neorAnduiala acelor vremuri, pAgubasul îi fAcea dreptulsingur. Unul Fuga bAnuind cá un tigan CiocArlan iar fi furatniste cai, iea el singur un bou dela tigan, apoi descoperindu-seadevAratul fur abia atunci vine cauza inaintea judecAtorilorcare d'A l'Amas pe Fuga fatA cu tiganul 21

Dreptul civil, proprietatea. Dad' trecem acuma la dreptulcivil si anume la unul din asAzAmintele sale mai de temelieorganizarea proprietAtei, gAsim urmele unei comunitAti a ei,care incepe la legAturile de sAnge si se sfArseste la proprietariicei mai apropiati. InstrAinarea mosiei nu este InvoitA proprie-tarului cAtrA ori cine fArA deosebire. El este dator sà intrebeintAi pe rudeniile sale cele mai deaproape, dacà nu vor sA ocumpere, apoi pe proprietarii incunjurAtori, i numai cAnd,unii i altii refuzA a o dobAndi, atunci poate sà vAndA si la strA-ini 22 Niste rAspunsuri a le divanului Moldovei cAtrA ocArmuireagermanA din Bucovina, din anul 1782, privitoare la obiceiulpAmAntului caracterizazA astfel aceastA strAveche deprindere :Cel ce va cAdeA la datorie sau pentru altA trebuint6 va vreas'A' \T'Ana mosia sa, are datorie sti intrebe intAi pe fii sài, insAde 'vor fi in vrAstA, si pe neamuri si pe rAzAsi, i cAnd nu vor vroiaceia sA o cumpere, atunci poate sa o \dula' si la strAini ; iarcAnd nu va Instiinta pre fiisài i pe neamuri i pe rAzAsi, atunciei vor puteA, dupA ce vor afla de vAnzare, s'A tragA in judecat5pe ori cine va cumptira si s'A o rAscumpere" 23.

La mosneni sau ràzuí.i, adic5 la proprietatea micA, o ase-mene ingrAdire a dreptului de instrAinare este usor de inteles.Mosneanul mort, l'Asa proprietatea lui urmasilor sAi in chipindiviz, impArtitA numai in aceea ce priveste folosinta membri-lor familiei sale, insA nu clespArtitA in bucAti deosebite prinlinii trase pe pArnAnt. Asa copiii pAstreazA parte proportionalàcu numArul lor in locul de arAturA, in imas, in fanat ; de aseme-nea in pAdure si la dreptul de adApAtoare 24. CAnd din pricinarotatiunei culturei, pAnnAntul de imas devinea loe de arAtur5,se schimbau pArtile respective in- el, si comunitatea la dreptulde pAsune pentru un numAr de vite se schimba in noul pArnAntl'Asat spre atare Intrebuintare. S'intelege dela sine ca intr'un

" 1643. N. Iorga Studii si Doc. IV, p. 25." Un document din 1810 vorbe5te despre obiceiu, ori Cu protirnisirea

rudeniei sau a megie5iei cu vanzatorul". Uricarul, VII, p. 62.23 Uricarul XI, p. 257. Documentul vorbe5te 5i de termini in care se putea

lace rascumpararea 5i de publicatii, elementele mai noue, necunoscute vremilormai vechi.

24 documente contin formula obicinuith a vanzarei dincamp, din apa, din ima5, din final, din pädure 5i de peste tot locul". Vezi Minaclara unul din 1602, In Operele lui Miron Coslin de V. A. Ureche, /, p. 89:vatra satului din camp, din ffnat, din poieni, din curatura', din rediu".

88 MORIN ROMANILOR

asemene sistem de proprietate, Ora la un punct comun, drep-tul de insträinare trebuia numai cleat ingrädit. Proprietaruldeci nu puteà dispune dupsä placul säu, de dreptul de proprietateasupra portiunei nedivize, din pämá*ntul obstesc, spre a nujigni, prin introduccrea unui sträin, buna pace si linistea comu-nitätei. De aceea nici o vänzare nu se va puteà face färä intre-barea intäi a rudeniilor, mai pe urmä a megiesilor, care aveautot deauna dreptul de precädere in cumpärare, i acel de räs-cumpärare de la sträinii introdusi färä acea prealabilä intrebare.Astfel un document din 1627, aratà pe una Dobra fata Bar-bului din Voinesti (Muntenia), vänzand logofnului Hrizeatoatä partea ei de ocinä din Voinesti, vAnzare fäcutä cu stireatuturor megiesilor din sus si din jos si din prejurul locului. Unaltul din 1638 contine iaräsi o vänzare fäcutä cu stirea tuturorfratilor vänzätorului si a megiesilor din sus si din jos si din pre-jurul locului. Un al treile din 1610, nc aratä pe unul Nicoaräfiul lui Gavril, care când a vändut acele supra scrise pärti, maiintäi au intrebat pe frail säi pre cAti avea, dacä ei vor sä le cum-pere, i ei nu au vrut, in cât atunci le au vändut supra scrisuluiVasile eptilici" 25, si asa in nenumärate altele.

Bine inteles ea' neputändu-se cu totul opri pe proprietarde a se folosi de dreptul säu de insträinare, acest drept de pro-timis erà singurul mijloc de a garanta interesul obstiei. N'ampAcat eaci i-am rugat, ziceà acel ce le propuse cumpärarea,dacil cum-va neprimind'o erà silit a vinde partea lui unui sträin" 26.

Aceastä proprietate märginitä in dreptul ei esential, acelde insträinare, prin interesul colectiv al coproprietarilor nueste cum s'ar päreA de origine slavä 27, de si proprietatea comunäse gäseste Incà astäzi in forma ei cea mai deplinä la popoareleslave, unde poartà numele de mir. Toate popoarele au avut'ochiar i Românii in vremurile primitive a le istoriei lor 28. Desi la acestia intalnim in formele reflexive a le dreptului lor demai tärziu desvoltatä proprietatea individualà, totusi noi cre-dem cá felul de comunism ata de rästräns al stäpAnirei panân-tului la Români, este o rämäsitä mai curänd a vietei romane.Dacä inriurirea slavonä ar fi determinat constituirea proprie-

" Doc. din 1627 in Arh. ist. I, 1, p. 8 ; acel din 1638, ibidem, p. 23, aceldin 1610, Ibidem, III, p. 205 Mai vezi din nenumeratele documente ce s'ar puteaaduce asupra acestei imprejurdri, inc6 urmätoarele : 1627, Arh. ist, I, 1, p. 141636, Ibidem, p. 16. 1602, Operile lui Miron Costin de V. A. Ureche,. I, p. 89;1619, Ibidern, p. 121.

26 Din obiceiurile juridice ale poporului romin. Räspunsuri la chestionarullui Hasdeu, de invätätorii din Judetul Bacilu : I. Climescu, I. Curpan si C.Petrov, in Columna lui Traian, 1882, p. 578.

" Cum vra Pis, Die rumanischen Gesetze rind ihr Nexus mit dem by-zantinischen und slavischem Rechte. Prag. 1886, p. 32.

" E. de Lavelleye, De la Proprieté et de ses formes primitives, Paris, 1882,p. 164.

AyEZA 31INTELE JURIDICB 89

thtei la Români, fhrh. indoialh eh ea ar fi luat un caracter co-munist mult mai rostit, ashmhnhtor cu acela ce'l are la Slavonip"Anh in zilele noastre. Apoi mai amintim cà terminul intre-buintat pentru instimnarea mostenirei rh'zhsesti, este acel debatrdn, care vine dela latinul veteranus, i care aminteste inchvechea asignatiune de phmânt ce se dhdea soldatului rornanchild la o vrAsth inaintatä phrhsia cadrele militare 29.

Alai neint'hleash poate sh ne parà imprejurarea cà chiarproprietatea mare erh supush, in privirea instilinhrei, ace-

lorasi rhstrangeri, de i aice nu mai ell motivul ce o aduceala proprietatea mich. Mai multe documente adeveresc faptulcà nici proprietarii de case sau mosii mari nu puteau vinde pro-priethtile lor, fh.'rh a intreba inthi pe rudenii sau vecini, dachnu vroiau ei sh le cumpere cu pretul oferit de strhin. Ash inun document din 1698, gh'sim cà Radul portarul si popa RaduWind prin tainich' intelegere lui Alaican si Chrstea Iane mosialor Stupnicenii din judetul Dhmbovita, lucru clespre care a-fleind boierul Chrstea vistiernicul, ce erà rnoptean i vecin cu ei,intoarce prin judecath inaintea lui Constantin Brancovanubanii lui Alaican i je el mosia, mai mult ch'zându-i lui a cum-Ora aceasth mosie, zice documentul, ca trnut ce eret moneanyi neingadttind el ca set intre alti straini pe leinga mo.yia lui". Unalt caz petrecut cu un imobil urban este raportat de un docu-ment din 1697. Unul Stefan luz (adech iuzbasa sau Cäpitan)de Bucuresti murind, lash pe femeia lui Srneada si pe fiul suIstrate ca mostenitori. Smeada vinde casele lui Stefan aprodulcare trece la rândul shu lui Dima negutitorul fäfä stirea luiIstrati. Acesta chimh in judecath pe Stefan aprodul, ì divanulhothrhste cà acesta sà restitue casele lui Istrate, primind delael 30 de lei- desphgubire pentru pretul plätit. Alai insemnat esteinch un alt document din 1693, in care insusi Brancovanu a-rath eh pe chnd erh spkar mare cumphrase dela juph'neasaStanca, sotia eiposatului Dima Chiurcibasa si dela fiul ei Alateipostelnicul, satul Ilurezii, nechzându-se altora a cumOra,cilci cà având domnia mea sate din sus si din jos" 30

Asemene intindere a mhrginirei instrhinhrei dela proprie-tatea cea mich, uncle isi aveà temeiul de a fi, la cea mare, undenici un motiv nu o mai indrepthtia, nu pare a fi alai ceva de

" Vol. I, p. 199. Numeroase documente vorbesc de impartirile mosiilor raza.-sesti in balrcini. Sure exemplu aduccin pe unul din 1662 In care Toma Arhiman-dritul vinzind dreapta lui ocind de mosie i cumpar5turà, satul Sendreni, patruWitrAni, ce se fac patru Wirt" din acel sat si din sat din Dancení iariíi doi

cari fac douà lui Rustea negutítorul, pe care arhirnadritul lust's lecumparase de la rdzesii mosneni drepti din sat din *endreni". Operile compleeleale luí Miron Costin, de V. A. Ureche, I, p. 91. Altul din 1609, Ibidem p. 115.

2° Aceste trei documente in Condice logolefiei lui Breineoveanu, p. 278190, si 103.

cát o found imitativA. Din aces ta se vede insä cä i la Romaniproprietatea au inceput cu acea micA si 01-16 la un punt comunä,precum au inceput la toate popoarele, desvoltándti-se apoi dinea intinderile cele mai mari de primánt, care flied insä supusela aceleasi norme juridice. Dupä cát se vede MO.' exercitareadreptului de protimisis erà märginit la un an. Brancovanu ino scrisoare. din 3 Ianuarie 1709 cätre judele Brasovului spunenoi stim cà cu dreaptá juclecatä iaste cánd cumpärä cinevaau mosie, au casä i pdn'd la un an simte cel ce iaste neamul a-decà sángele, iaste volnic lua mostenirea lui innapoi iarclaeä se mai povärnieste si se invecheste lucrul, nu (15 judecatàsä se strrtmute" 31.

Infrät,irea. Altà formä hied mai strânsä a comunitäteiproprietritei, care este insä de sigur de origine slavonä, esteacea niiscutä din infra-fire, adecä cánd doi proprietari se prin-deau frali nedespartiti.

In aeest caz, cel rämas in viatá mostenea numai de cátpe acel mort mai inainte, afarä numai de läsa copii. Astfel undocument din Maramures din 1446 adevereste o invoialá in-tervenitä intre Giula fiul lui Mich din Sugatug i cu Petru Gher-lus din Säräcia prin care se alcsAtuia cà dacä o parte ar murifärä mosteri, atunci averea s'A fie luatri de parten cealaltr. In-voiala este numitä fräfirea. Alt document din 1467 aratä iaräsio infrätire fricutil intre doi nobili románi din Transilvania ; altdocument, dela Vlad Cälugärul domnul Munteniei ne aratá peboierul Latcu, (land nepotilor säi de frate jupánii Andreiu siI,upu, mai multe sate, cu conditia ca ei sä fie frati nedespär-titi i ori cArui din ei se va prileji sá moará mai inainte decelalalt sä nu vánzá partea lui, i sá treacä la cel Tämas". Unal patrulea document din 1600 dela Neculai Voevod, acela cefusese trimis de Mihaiu Viteazul in Muntenia indatä dupä cu-cerirea Ardealului, ne aratä cá s'au infrritit Dräghici postel-nicul i Giurgiu postelnicul din Tomeni, de mai inaite vremecu nepoata lor de frate, cu cälugärita Maria, si peste sate, sipeste tigani, si peste toate averile i agonisitele lor, sä fie treifrati nedespArtiti iii veci, i ori cäruia dintr'insii se va intámpla

moarà, i ori care din tr'insii va rämánea viu in urma lor,acela sá stäpaneaseä toate satele si tiganii i toate averile lor.Apoi atunci s'au intámplat lui Giurgiu i lui DrAghici moarte ;mai inainle insei de a muri nu a reimas nici un fia din trupul lorîn urma lor, i a rilmas toatA averea in mánile crtlugäritei Maria ;iar duprt aceea jupänitä Dragna sora lui Dräghici si a lui Giurgius'au infrätit a doua oarri cu nepoata ei de frate, crilugärita Mariapeste toate satele, iganii i averile, i ca sà fie doi frati ne-

" Am ratacil notita g nu pot indica isvorul.

9. ISTORIA ROMANILOR

A§EZAMINTELE JURI DICE 91

desp5rtiti in -veci, si cAruia dinteinsele i se va intampla moartemai inainte, ori augáritei Mariei ori jup'änesei Dragnei, §i caredintre dânsele va rämanea in viata in urma celeilalte, s tinAaceste averi. Apoi a murit c5lugárita Maria si au rämas satele§i tiganii si toate averile in mânele jupänesei Dragnei" 32

Mai sunt si altfel de infrätiri, inteun doc. din 1648, bun5-oarà pentru däruire reciproc6 si care nu se refer5 la proprietateapoi infrätire pentru negot sau meserii ca s5 fie frati la ca§tig§i la pagubri" adec5 mai curand o societate in nume cuprinz5torIn un doc. din 1720. Se mai gäsesc infrAtiri i intre man5stiriprecum intre Bisericani si mänästirea de sub Ceahräu din anul1622 care bine inteles nici acest fe] de infrgiri nu mai aveà detint5 mostenirea ci numai buna primire a c5lug5rilor dela unala alta ineilt numele de infrätire dat acestor tovAr5sii de deo-Sebite feluri este numai cat un nume de imprumut 33.

Mostenirea. Dup5 ce am cercetat modul cum proprie-tatea era intocmit5 intre cei vii, s5 videm cum ea se transmiteadup5 moarte; cu alte cuvinte sà ne acup5m cii dreptul de mo-stenire. Aici gäsim o abatere radical5 dela dreptul german sauslavon, care admitea o deosebire intre dreptul de mostenire alb5rbatilor i acel al femeilor, mai ales in averea imobiliarà, a--clop-Land dreptul roman principiile acelui roman, care priveàpe ambele sexe ca egal indrept5tite asupra imobilelor rämasede mostenire 34 .

Mai multe documente dovedesc intr'un chip neindoielnicaceast5 insAmnat5 imprejurare. Unul din 1507 prin care BogdanVod5 intäreste lui Iurg i surorei lui Armanca, copiii lui Stefan,toat5 mosia mo§tenità dela tat51 lor anume Folestii. Alt hrisovdin 1520 al lui 5tef5nit5 Vod5 intAreste slugii noastre lui Plotun§i fratelui lui Sama si Costea si surorilor lui Anusca, Sora, Neaga§i Mica copiii lui Stan Plotun mo.5ia Plotunestii fämas5 moste-Rive dela tatäl lor. Alt document din 1549 dat din 1-larl5u de

1446. Millais-, Diplome maramuresenc, p. :331 fraternam 3idunacionemfecissent", ; 1467, 1-11;rm. Doc. II, 2, p. 176; 1490 Arh. ist. I, 1, p. 6 ; 1600, Re-vista p. istorie a lui Tocilescu III, p. 209. Alte doc. asupra Iufràlirii: 1447, Iorga,Studii si doc. I, p. 169, ; 1483 AM. ist, I, 1, p. 33; 1579 Foaia Soc. Romeinismul

1870, p. 90 ; 1600, Iorga, Studii si doc. I, p. 176 ; 1608, Radu Rosetti, CronicaVascanilor In An. Acad. Rom. IL tom. XXIX, 1906, p. 2; 1620 (TestamentulMariei mama lui Radu Skban prin care infràteste pe dotul fete ale ei) Iorga,Socotelile Sniului In An. Acad. Rom. II, tom. XXII, 1899, p. 290.

33 1645, loan Bogdan, Cinci doc. istorice din Arh. din Viena, 1889, p. 33;1720 Iorga, Studii si Doc. V, p. 491 ; 1622, Arh. ist. I, 2, p. 29. Asupra origineislavice a Infiltirii vezi L. Pie, Die rumeinischen Gesetze, p. 33. Infrgirea se numensi 'Tittle, 1611 Doc. romdnesti, ed. Bianu, p. 16.

" Asupra dreptului roman, vezi Novela Imp. Iustinian No. 118 : Nullaintroducenda differenttia sive masculi sive ferninae sint". Despre dreptul sin-yen, Evers, Das aelteste Recht der Russell.

92 ISTORIA ROMANII.OR

entraUiai Vodn fiul lui Petru Bares, contine intnrirea din parteadomnului a impnrtnlei M'ente filtre cele cinci starpi a mosteni-torilor boierului Vascu Epure. Intre aceste starpi sunt i femei,care ieau totus pärli egale ea beirbatit in mosia defunctului, jumn-tate de sat din Bosnncesti, ramânând bine inteles in indiviziunernznsasen in stnpanirea franturilor de pamânt ce se vinreja din cele cinci starpi, cate 1/5 din jumnta tea satuluí 36. Unal patrulea document din 1513, dela Bo gdan fiul lui Stefan celMare, intnreste panului Drincovici, parcalabul Hotinului, dona'sate ce i le dnduse la moartea sa unchiul san Stefan : Drngusenii

Iacusanii, care sate au fost enzute in partea luí Stefan, candse impartise el Cu mansa sa Maria fiica panului Iacus vistiernicul

cu fiicele ei Anusca i Vanutca i cu nepotii sai, fiii lui Gheor-ghe Buzeski 36. Un al cincilea document din 1657 dela StefanGheorghe impnrteste in pnrti egale moiile e-Amase pe urma luiGrigore Muftí', intre cinci copii ai lui, doi bneti i trei fete,din care Tudosia primeste si ea p'airti de mosie a patra partedin satul Calinestii si din satul Barbesti, din a patra parte ju-matate si a treia parte din Ciortoria, iar cele lalte dona', Anti-mia i Nastasia ieu jumntate din satul Voloca si a triea partedin Ciortoria. Un al sasele din 1668 contine impnrtala mote-.nirii lui Toma Vornicul intre cei 3 copii ai sni, Catrina sotia luiVelicico Costin, Nastasia a lui Racovità paharnicul i Stefanpaharnicul fratele lor. Imparteala se face asa cà Nastasia iea

Caterina 18 si Stefan 15 37. Un al saptelea document maiapropiat cu data lui, dar care nu face decat a confirma obiceiulstravechiu, este din 1747 si contine impnrtala Metan filtre re-posatul Gavril Miclescu biv vel logorät, de mosiile ce le au avutde pe mosul snu Tudosie Dubnu, ce au fost logofat rnare, im-pnrtala Murta pe trei capete : Constantin Miclescu paharnicul,Maria si Anita, fiecare din aceste pnrti luand mai multe mosii 38.Cu toate aceste se intalnesc documente care dau o preenderemostenirii prin bnrbati acelei mijlocite prin femei. Asa este unul

35 1507. Ghibänescu. Ispisoace i zapise, I, 1, p. 45 ; 1549, Arh. ist. 1, 1,p. 42 : si anumc s'a cäzut lui Jurja feciorul lui Vascu Epure (stirpea I) a cinceaparte dintr'acea jumätate ; iar Fräsinei si surorei et Marinei fetelor Marifei (fatalui Vascu, a II a stirpe) a cincea parte ; lui Vasca, al doile fiu al lui Vascu Epuresi:fi-pea a I II-a a cincea parte ; lui Fatal si Andreicu feciorilor Magdalinei (a 2-afatä a lui Vascu Epurc ; stIrpea a IV) a 5-a cincea parte ; In sfIrsit lui Pncurarsi sororilor lui Odochiei si Maripi si &anca"( feciorilor Ilenet, (a 3-a fatti a luí VascuEpure, stirpea a V-a) restul de a cincea parte".

" Arh. ist. I, 2, p. 120." Uricariul, X, p. 99 ; 1668, Ghibänescu, Ispisoace si Zapise, III,

2, p. 73." Uricariul, XI, p. 227. Mai vezi o mostenir-e in mosii In -un doc. din 1668,

Ghibänescu Ispisoace si Zapise, III, 2, p. 73. Un numär mare de asemene inos-tenire a fetelor ,vezi In Bogdan, Documentele lui cel Mare, passim o. c. U,p. 52.

AfpiZAMINTELE VA:Unir:E 93

din 1652 in care 12 boieri jurktori privesc ca mai volnicà adeca'mai cu peternic drept in mostenirea unor pämanturi fáza'sestial Dumitrei femeia Micului, fiind cu càrti din feciori decat al luiBalea, Tanase i Stoica care sunt tot din feate". Cu toate a-ceste s'a' se observe ea' se &Idea precUlere prin aceast'a coboraredin un b5rbat tot unei femei, Dumitrei. De asemenea un altdocument din 1623 aratä cum s'au imp6rtit mosiile cele 6 lamoartea lui loan Paharnicul, pe care mosii le castigase in tim-pul vietuirii lui cu sotia lui Marina (prin un soiti de comu-nitate). Se dau annume 2 pilrti, adeca' 4 mosii fiului lui loan,Lateo, iar sotia lui Marina rilmâne numai cu o parte, 2 mosii39.Dacà impretina'm aceastà imprejurare cu excluderea fetelor in-zestrate dela mostenirea Värintilor, vom constata cà eran indreptul de mostenire dou5 traditii din care una era cea datorita*principiului roman de egalà indreptgire a sexelor, cealalt6 celuigermano-slavon de prec6dere al bärbatilor.

Asa era mostenirea ab intestato. Asupra celei testamen-tare se vede c'à copii aveau dreptul, tot conform dreptului ro-man, de a li se da o parte din mostenire (documentele mai nouttspun a treia parte 40 De aceea daniile fAcute îi aveau t'aria lorfatà cu rudele celelalte, daca 111.1 erau copii 41. De asemenea amvä.'zut cum infeatirile aveau putere iarksi cand lipsiau copii.De aceea nu este indoialà cá monstruoasa hrukzire rácutà deIlie Ienache vel pitariu in 1704, prin care lasà toate mosiile

casele lui bisericei ziditä de el la BAchitoasa in tinutul Tecu-ciului, iar pe sotia lui Tofana si pe propriul sàu fiu Gravrillusa pe ajutorul Mariei sale lui Mihaiu Vodä (Racooild) sa lepoarle de grifa, va fi fost resturnatà de mostenitorii lui, cu toata

1652, Iorga, Studii si doc. V, p. 120, 1623, Doc.-romeinesti, ed. Biantip. 82.

Raspunsurile divanului Moldovei la Intrebiírile ocirmuireí germanedin Bucovina, punctul al V-lea, Uricariul, XI, p. 255.

" Un hrisov dela Petru Rare§ din 1542 intare§te luí Petru mo§iacumparata de el, Hlipcanii, lui i copiilor lui §i nepotilor lui, iar daca i se vaintampla sil nu aiba copii din el, sil fie a fratelui sau §i a nurorilor sale sau oricui Va voi clupa moartea sa". Ghibilnescu Ispisoace si zapise, I, 1, p. 69. MaximHriibor postelnicul n'a avut copii §i nicialt neam ni-a lasat domnii mete (Alexan-dru La'pu§neanu) averea lui 1572. Dim. Dan Cronica Episcopiei Realaujilor, 1912,p. 168. Doc. din 1560 prin care Alexandru Vocal Intare§te dania facutili de Gri-gore luí loan fiind cei n'au aval feciori din trupul lui". Foaia societcliei Romd-nismului, I, p. 80 Doc. din 1635 Dumitra§cu §i sotia lui care coconi n'au avutdispun cual vrau de avutul lar. Ghibanescu, cit. II, 1, p. 92. Doc. din 1646. Uri-carita, X, p. 97 : cu blastam pentru ca nimene din fratii sau din surorile lui siln'aib5 a clinLi dania aceasta fiind Cu §tirea lor, ca el s'au dat de huna voia sasi copii n'au auut". Prin urmare numai cu aceasti) restrangere este valabil prin-cipiul pus de un doc. din 1646 care simule cit dupa leagea tiírii poate omul sa-§idea ocina, mo§iile, bucatele i averile ori cui va vrea". Ghib5nescu, I. cil. 11,2,p. 119.

91 IBTORIA 1OMINIL0E.

ingrijirea boierului de a declara de triclet §i proclet afurisitpe cine se va amesteca strice tocmala" 42

Desi fetele eran egal indreptätite cu bäietii in mostenireafìrä testament, de indatà ce intervenia vrointa läsritorului, seintroducea o insämnatä schimbare in dreptul lor. Anume fe-tele esite cu zestre din casa pärinteascA, fie zestreafie chiar mobilä, nu mai aveau dreptul a veril la parte din mo-stenire, fie testatä, fie netestatä. Incä prin veacul al XV-leagäsim in Maramure§ obiceiul ca fetelor sil nu sä deà posesii depilmânt, adecá mosii, ci numai lucruri miscRoare,- Un do-cument din 1414 contine impäcarea nobililor romAni Tatul dinIalova i 'vasca bärbatul surorei lui, intru cât dupà dreptulromânesc in districtul Maramuräsului nu este obiceiu ca sä deafetelor posesiuni ci nurnai lucruri miscätoare 43. Se vede deciinc6 de pe atunci tendinta de-a modifica traditià dreptului ro-man in sensul märginirei femeilor dela mostenirea averii nemo-biliare. Cu timpul aceastä tendintä se cristalizazä in principiulca fetele inzestrate de obiceiu cu avere mobilä, uneori incri sicu imobil insä in parte nuilt mai micti deciit li s'ar fi cuvenitdin mostenire, nu mai eran primite la impärtirea averii rämasepe urma unui reposat.

Asà postelniceasa Ileana Cantacuzino, de si aveà sesefete si sese bäeti, prin testamentul ei din ami! 1682 impartenumeroasele mosii care-i constitueau patrimoniul nurnai intrecei sese fii ai ei, si nu pomeneste de fete prin nici un cuvânt,ca si când nici le ar fi avut, färä indoialä numai din pricinäci ele fusese cu toatele märitate i inzestrate de mai.inainte ".Aeest obieeiu este protivnic clreptului román care dädea fetiiinzestrate dreptul de. a raporta dota. 13Anä in veacul al XVIIs'ar päreà ci dreptul raportului din partea femeilor inzestratefusese in putere si la Bomâni, deoarece un document din 1606aratä pe una Bococoaie care fiind räspinsä dela mostenire subcuvânt ci ar fi fost inzestratä spune cä nu a vrut asà, ci aintors preu1 zestrilor innapoi si a intrat in ocinä 45. Dupà acelasprincipiu al egalitätii pärtilor se scädea din mo§tenire partealuatà de mai innainte de un mostenitor. Asa in 1651 este lipsitcit totul de partea sa unul Criurgea pentru care l-a plätit iuma

" Uricarial, XI, p. 227.43 Mihaly, Diplome mararnareqerte, p. 191: ,.quia filia.... nostr. non posses-

sioni sed rehus". Alt doc. din 1499, Hurin. Doe. II, 2. p. 419." Testamentul publicat de mine In ArhMa societafer ice i lilerare

din Iafi, I, p. 247. Din potriva Radu Buzeseu eare la moartea lui loiti doi coco/ti(eopii rnici), Radu i Alada, lasà l acesteia 13 din mosiile fui iar 2/3 fui Rada.Testatnentul lui Buzescu din 1609 Septemwie 1, publicat de Gr. Tocilesuin Torda soeietalii Romiinismului, p. 516.

Regest din Arh. Si. Spiridon din Iasi, TorgaStudii Doc. V, p.10.

A. EZXMINTELE JURIDICE 95

(mama) noastrg de multe rgutgti ce a fAcut de au fost de multeori sä piarti de nu 1-ar fi ORA" 46

Incet incet insä se intemeiazg principiul eg femeeazestratà mi mai poate veni la mostenirea pgrintilor ei de aceeavom vedeà pe Domnul fanariot Alexandru Ipsilante, in incer-carea de a introduce o legiuire scristi In Muntenia, modificA inacest punt sorgintea legilor bizantine, de unde imprumutà pea lui, Hexabiblonul lui Harmenopulo, si conformandu-se obi-ceiului pgmantului, dispune prin § 2 al capitolului pentru mo-stenire, cä dup6 ce se va inzestra fata dela pä'rtinfi, sg nu aibgnici cum voie dupg moartea Orinfilor ei sà intre la mostenirealor, sub cuvântul ca sä pung.' i zestrea ei la mijloc ci sti ra"manàmultamità cu zestrea ce va fi luat" 47. Acelas sistem este urmatpang la codicele Calirnah i Caragea, precum se poate constatadin mai multe documente insus acesti codici primesc inaceastà privire obiceiul Väinântului, prevtizand acel al lui Ca-limah prin § 1013 cg fiicele inzestrate nu pot cere sinisfora,dar nici sunt suite sà pung la mijloc zestrurile", iar codul luiCaragea prin art. 17, ascutind Inca' obiceiul Omântului, pre-vede cg numai feciorii mostenesc deopotrivg, si pre fete devor fi neinzestrate, datori sunt sa' le inzestreze i sà le cAs-toreascg".

Femeea aveà un drept de mostenire in averea Värbatului.In un doc. 1664 ggsim o judecatg intre Maria sofia fäposatuluiGanea cu fratele accstuia, vistiernicul Nichifor dela proprietateaa 4 mosii. Ieremia Movilg hotgreste ca sà aib6 a stäpani DoamnaGanei (adecg sotia lui), toate mosiile pe care le-a cumpgrat 1m-preung cu bgrbatul ei prin uric dela Petru Schiopul pang vorfi vii fiii lor ; iar dacà s'ar intampla moartea copiilor sg stilpa-neascg jumgtate fratele Ganei i jumgtate sofia lui, Maria. Dinacest act s'ar pgrea ea' femeea ava un drept de comunitate (com-munaut6) cu bgrbatul ei asupra agonisitelor din timpul &Asti-torii 49.

Frafii nu aveau dreptul a rgsturna daniile sau testamen-tele fgcute In favoarea strginilor. Asa un document dela in-ceputul veacului al XVIII-le confine dania Todosiei fetei luiOnciul carg. unul Onofreiu Vilnceanovici, pe care'l je drept

" Ibidem, p. 30." Vezi originalà a Condicei lui Ipsilante din 1780 Bucuresti, tipo-

grafia Mitropoliei. A doua publicata de I. M. Bujoreanu in Colecliunea delegiuirile vechi si mud ale Romliniel. Constantini Harmenopoli Manuale legumsive Herabiblos cum appendiciis et legibus agrariis, ed. Heimbach, Lipsiac, 1851,V, 8 (p. 633) ; si pater suam dotans filiam pactus est ut dote pro se data sitcontenta, neque in hereditate ipsius partem habeat, hoc pactum non valet, nequeprohibitur succedere patri intestato obeunti filia, dum dotem fratribus, qui inpotestate remanserant, confert".

" 1809, Uricariul, XI, p. 328; 1813, idem XIV, p. 234." Ghibrinescu. Snrete izvoade, II, p. 67.

96 1STORIA ROMANILOR

fiul ei, dându-i toate mosiile ce le aveà iar fratii sau neamulei sà nu se amestice la aceasta" 3°.

Mostenitorii insg de ori ce soiu nu puteau incgpeà la rg-mgsitele mortului cum spun documentele, chiar de erau fecioriisau nepotii lui, inaintea datornicilor (adecä a creditorilor), dacgnu vroiau sg plgteascg ei datoriile mortului" u, intocnriai dupgprincipiile dreptului roman, care define& chiar mostenirea caacea ce rgmanea dupg deducerea averei streine 32.

Când s'intAmpla ca mostenirea sg fie prea impovoratilcu datorii, Mat ea ameninta a ataca si averile mostenitorilor,acestia aveau facultatea de a se lepgda de mostenire, fásAnd-ope sarna creditorilor, mod indirect de a ajunge la proteguireaincuviiirtatg astgzi prin beneficiul de inventar. Asg un docu-ment din 1656 aratg cum dupg moartea IIrizei vistiernicului,rgmânând cei doi fii ai säi. Radu clucerul i Gheorghe postel-nicul, si ei socotind cum 61 ce au rgmas dela tatul lor mosii,rumâni, tigani i alt mult putin, nu vor puteg plgti ton te da-tooriile, s'au lepgdat inaintea divanuiui de toate moiile i da-toriile tatâne-sgu, Hrizea vistiernicul, si le au dat toate pe samadatornicilor (creditorilor) ca sg-si iee fieste-care ce i s'ar cuvenidupsg a sa datorie" 33.

Pentru a reveni la zestrele femeilor, nu aflgm in obiceiulpgmantului normele ocrotitoare de care ele sunt incunjurateIn legislatia de astgzi. Aà bungoar`á nu se aflg cea mai insem-natà din ele, oprirea instrgingrei dotei imobiliare. Din potrivgse reggsesc documente in care bgrbatul vinde mosia de zestrea femeei, desì ele contin i consimtimântul ei la acea vânzare54.

CAnd cineva muria fgril mostenitori averea lui se lisa dom-neascg. Asa un document din 1507 aratg' pe Bogdan Voevod&Ind satul Bglinestii lui Costea Carjg, sat pe care domnuldgduse ()clan lui Horvat biv comisul, iar dupg el nergmAnânclnimene din neamul lui a luat iar satul pe sama domnii 55.

Dintre alte drepturi tot privitoare la proprietate mai po-sedgm prin documente oare-care rgschirate amintiri. Aà bung-oarg asupra chestiunei insgmnate a schimbgrei matcei unui rguce slujea de hotar futre doug proprietAti, un hrisov al lui VasileLupu hotgrgste ca atare schimbare nu poate sg atingg dreptu-rile proprietarilor vecini, i deci in conformitate cu asemeneaprincipii dispune ca hotarul 'hare cele doug mosii sg fie, Cu toatg

" Doc. nedatat. Arh. i.st. III, p. 203." Doc. din 1776 In Operile lui ill iron Costin de V. A. lireche 1, p. 177." Deduct° acre alieno" cum spun iuristii romani.

Condieu togojefiei lai Brdneovonu p. 140." 1676. ()Heart:11, VII, 11." Iirisov din 1639 in .1rh. isl. I, 1, p. 94.

At$.11tZA MINTELE JUAID10E 97

schimbarea cursului Crac'äului, tot matca cea biitrcind56. Hotg-rdrea este si aici conformg dreptului roman, care intrà insg laaceastg Intrebare in deosebiri fine, pe care nu puteà sà le ailogIn vedere obiceiul pgmântului, precum Intre altele acea intrecursurile de apg publice si private 57.

Viineiri i eurnpäräri. Asupra dreptului obligatiilor no-titele nu pot fi decgt foarte sgrace, intru cat daraverile per-sonale 'hare oameni, eran foarte restrânse, si mai toate aface-rile se raportau numai la dreptul de proprietate. De aceeacele ce ggsim despre obligatiuni In vechiul drept al Tgrilor Ro-mane se referg indirect tot la proprietate, precum bung-oargla schimbul contractat asupra imobilelor, la vAnzgri si la zg-:,logiri de mosii, case sau vii. La vänzare existg rgspundereapentru evictiune. Un doc. din 1648 ne aratg pe Petrache Boldescuindatorindu-se cgtre Toma Nornicul cg de se vor scula niscarirgzasi sg scorniascg pal% i sà athä dumnealui vornicul nici onevoie si sä aibg a da sama si a sprijini " 58 Asupraschimbului avem un document interesant care hotgrgste nu-litatea unei asemenea daraveri, pe motivul cà lucrul dat în schimbde unul din proprietari nu-i apartinuse, hotgrare conformg intotul cu dreptul roman, dar care poate fi si o conceptie a min-tei sgngtoase, de care se potriveste ..si patio scripta a dreptuluiroman 59. Vänzgrile cele atät de numeroase par a fi dat numairar nastere la procese, de oarece se fgceau mai totdeauna pebani numgrati Maintea Domnitorului sau a marturilor ce eraufatil la facerea tocmelii. CAt despre zglogire, sistemul cel maiindgmanatic si mai obisnuit este vAnzarea pgmântului zglogitcu drept de rescumpärare. Un document din Maramures dinanul 1449 ne argtä pe unul Pop Nan care, având de plgtit luiPetru Gherghes 50 de mgrci i neavänd de unde, vinde credi-torului a treia parte din mosia lui Berbenita, cu conditia ca els'au urmasii lui când Ii vor intoarce banii el sg fie indatorit a-iintoarce mosia 6°. Celia analog se petrecea cu daniile, cum senumeau pe atunci donatiile, care erau revocabile pe atuncipentru sgrgeirea dgruitorului. Un document . . . . da pe Safta

" Ghibilnescu, Ispisouce si zupise, 1, 1, p. 49. In Transilvania era acelip?drept al coroanei, Mihaly, Diplome, p. 378 (1445).

" Lex 7 § 3-6 Digest. de acguirendo rerum dominio, XLI, 1." GhibAnescu Ispisoace §i zapise, I, 1, p. 156." Hrisovul lui Mahain Racovitil din 20 Iuniu 1718 in Urieuriul, V.

p. 365.Asupra Insämnatei daraveri cuprinsil in acest document din puncLul de

videre al influentei grecesti, vom reveni la epoca Fanariotilor, vol. V, I, No. 1.Comp.. Lex. 1 § 3 Digest' De. rerizm permuaitione, XIX, 4 ; Ideoque Pedius ait, alie-.nam vem dantem nullam contrahere permutationern".

" Mihaly, Diplome, p. 338.

K. 13. Xenopoi, IstoTia Rcmanilor, - Vol. VII.

91t ISTORIA ROM XI\ II.OR

sotia fostului Domnitor al Moldovei Gheorghe 5tefan (16541658) care ddruise a cinceà parte din satul 5erpeni si a cinceaparte din Puhdeni marelui postelnic Stamate, intdrind aceastädanie i In 1665 chnd au venit dela Svezi" (din Stockholm),acuma /a 1670 dupd moartea bdrbatului ei, in 1668 ajungändla o bogalä lipsä i neavAnd alte nädej di de aiurile fhrà numaice mi-au luat aceste pdrti de ocini dela d-lui postelnicul", ì i levinde tot lui cu 500 de lei. Cû alte cuvinte donatia se anulasesi se prefdcuse in o vanzare 61. Despre zdlogire mai afldm dinrdspunsurile divanului Moldovei, la intrebdrile guvernului bu-covinean din 1782, cd mosii sau once lucru miscdtor se vapune zdlog cu hotdrät soroc, ca nepldtind banii sä rdmäe deistov, de nu va da stdpanul mosiei al doile zapis cu desdvarsitävAnzare, sau acá ce tine zälogul de nu va aveà cartea judetu-Iui intru care s'A se arate cd s'au dat acel zdlog de istov, atuncizapisul cel dà idlogiturd nu va aveh tdrie" 62. *i aceste eraunormele unui obicem vechiu, se vede din un document al anului1619, care da unui creditor mosia zdlogitd numai dupä jude-catd 63 Aceastd reguld nu ea insd totdeauna tinutd deoareceInthlnim zapise In care se prevede ed clacd nu sá präteste (sumaluatd cu imprumut) zAlocsul i va fi stdtdtor" 64

Sd atingem Insà o altd intrebare, care poate-sd ne dee mult mai spornice rezultate despre inaurirea nor-'helor juridice asupra desvoltdrei vietei poporului român, a-hume cercetarea actelor privitoare la regularea daraverilor in-ternationale. Asupra Intrebdrilor privitoare la aceastd materiegdsim inthi un principiu de drept public privitor la determi-narea hotarelor tdrii In o scrisoare din 1640 din Moldova cd-tre Bistriteni In care cetirn cd hotarul t'Arel dupd obiceiul pd-mântului este cd de unde se rup apele cdtre dumneavoastrd(Bistriteni) a domniilor-voastre este, iar de unde se rump (sic)spre noi, al nostru este" 65. Afldm asupra dreptului internatio-nal privat, urmdtoarele :

Am vdzut aiureh cum un stain puteà intra prin voiatadornnului In boieriile tdrilor romAne si am aflat nu numai Greciortodoxi, dar chiar i alti strdini de religia catolicd sau prote-stantd, In dregAtorii pe lângd domnii Munteniei i ai Moldovei 66.Vre o formalitate de impdmântenire nu existd ; cel mult se cri-

" Ilegest din Arh. Spiridon, ap..Iorga, Studiif i do.c."-IV, p. 274." Uricariul, XI, p. 258." Uricariul, X, p. 152." lorga, Studit qi doc. VII, p. 36. Adaoge un doc. din 1579 care conçine

iarA§i vorbele ca dacil nu se vor pläti bani zilogul sä rämäe pierdut". Ghibänescu,Ispi.soace .11 zapisc, I, 1, p. 191.

" Iorga, Studii qi doc. V, p. 389." Vol. VI, p. 38, nota 131.

AtAZAMINTELIG JURIL ics 99

satorià Cu vre o pämanteanck cäpatand prin asemeneaturà in stäpanire i mosiile pe care boieroaica i le aducea cazestre. De In datä insä ce strainul erà boierit, el puteà cumpära1110§i1 in virtutea titlului silt', si M.A. chiar nici o legätura desange Cu pämantenii.

Asa pe timpul lui Brancovanu Intalnim pe unul Procaciimarawl, a caruia sotie se numea Chirco §i care ämbii suntarätati ca sträini originan i din Rumelia, cumpärand o mosiea vistiernicului Hrizea, i dupa aceea reträgandu-se 5mbii dinNIuntenia in tara lor, trimit pe ginerile lor Gheorghe Sauleasa vanda mosia lui Constantin Brancovanu. De asemene &innin un document din 1725 pe unul Dracea armayul, oni strainde aceasta fara, cumpärand o mosie pe apa Bacului langa targulChisinaului 67

S'ar párealnsa ca nu numai sträinii boieriti aveau dreptulde a cumpära imobile, i anume chiar rurale, ci i acei ce nu seafau In boierii, si nu numai stedinii crestini ci lucru ce ne poatepgrea mai straniu, chiar Turcii. Un curioz document din 1560confine intärirea fäcuta de Petru Voevod fiul lui Mircea ce dä-rueste bisericei din Targovistea satul Aninoasa ; iar dupaaceea, urmeazä documentul, vlädica Efrem dela acel sfantläcas avand judecata dinaintea domniei mele cu Hamza Turcul

cu neamul lui pentru acel sat, ziccind Hamza ca Aninoasaar ji proprietatea lui ; iar domnia mea am judecat si am pus peHamza sä aduca 24 de boieri sa jure ca satul Aninoasa esteInteadevär al säu. Apoi Impreuna cu acei 24 de boieri pus-amdomnia mea a cautà din nou cauza acelui sat si am cetit hrisoa-vele tuturor domnilor precedenti si am adeverit cum eä incamosul lui Hamza pierduse satul Aninoasa pentru trädarezilele reposatului Vlad Voevod Calugärul, care dete atunciace' sat jupanului Milco" 68

Dacsá acest Hamza poate sri fi fost un boier roman pur-Vaud numai un nume turcesc, alt document din 1764 ne arataInvederat pe un Turc Mehmet-Aga proprietar In Muntenia,ceeace se vede de pe faptul cä prea puternica Impärätie" seamesteca In limpezirea averii lui Mehmet. Acest Mehmet aveàinssä drept strämos pe Mihai Spätarul Cantacuzino si de mospe Toma vätaful, doi boieri români crestini 69. Se vede deciea' acest Mehmet-Aga erà un boier roman turcit care bine In-teles îi pastra proprietsátile, cki cine ar fi Indräznit sä i'leräpeascä ; tot asa va fi fost Hamza Turcul.

'7 Doc. din 1696 in Condica logolefiei lui Brancovanu, p. 140. Acel din1725 mai jos nata 56.

6" Venelin Vlaho-bolgarskaia gramota, p. 175." Iorga, Studii qi Doc, V, p. 521-522.

l 00 ISTOR1A ROALIVILOR

In tratatul fui Dimitrie Cantemir cu Petru ce! Mare seprevede despre cei straini pentru prima oara dispozitia, ca dinMoscali sa nu sa amestece la boeriile Moldovei, nici sa se insoareIn Ora, nici moSii sa nu curnpere" 70 din care dispozitie tocmais'ar puteä deduce ca precum strainii ceilalti asa i Muscaliiavuse pana atunci dreptul a se insura in tail, si pe acel de acumpara mosii. Boierii vroiau insa sa apere tara lor de o in-raurire mai primejdioasa, fata cu o mare imparatie.

Daca Insu acest punct poate ramanea pana la un grad in-doielnic, anume daca strainii neboierIti puteau cumpara mosiieste adeverit cà ei puteau dobAndi vii si case in orase. Asa undocument din 1669 arata cum Chirita soltuzul armenesc dinSuceava i feciorul sau Dräghici seria i marturisesc cu zapisul lorca de nime nesiliti nici asupriti au vandut de buna voia lordreapta lor ocina i mosie, o falce de vie la targ la Cotnari indealul Mändru, intre via lui loan protopopul armenesc din jossi via lui Marcu Armanul din sus"n. Prin un act din anul 1671Iorga fiul reposatului Isaia jitnicerul vinde lui Gaspar Caine'ceasornicarul Franfuzul casele sale din Iasi, ulita mare 72 In1775 gasim pe" A.mbroni fata Mariei Ghirgicai din Iasi ca vindeo casà lui Zaharia Grecal om strain din Tarigrad 73. De aceeagäsim in raspunsurile divanului Moldovei catra guvernul Bu-covinei din 1782, ca Armenii i Jidovii n'au avut dupa drep-tate a cump:Ora mosii la tara de veci, nici au ; iar casr& i dughenila targuri au putut si pot cumparà ; insa Armenii numai potcumpara i vii 74.

O singura garantie exista in obiceiul pamântului contrainstrainarei proprietatei i in deobste a averei castigate in tarade catra straini, anume aceea cà mostenirea strainului era invoitanumai copiilor lui, iar toate celelalte rudenii ale sale erauexcluie prin dreptul domnului de a-si insusi atare mostenire.Erà deci cunoscut i in tärile române ceea ce Francejii numescle droi d'aubain3, dreptul de albinagiu. Un hrisov dela Mihai

Neculcea fh Letopisete, II, p. 337.7, Needit In Arhiva statului, pachetul mAnAstirea Golia.72 C. Erbiceanu, 'stork! Milropoliei Moldovei Sucevei, Bucuresti, 1888,

P. 3-Uricarul, VII, p. 31.Ibidem, XI, p. 263. Un singur document si anume unul din 1525 scris

romaneste ( I) ne aralA pe àtrmnhi tirgului Vaslui Cu VOilliCii de caste venindinaintea lui titebinitfi Vodil cii Armenii, Jidovii i Grecii care searid acolo in tirg oplosi, preciim mUlte'neajunsuri i nagote cAsuna-le-ar la tolla lar tArgoveti, CO se bap la toate cupepile Moldovenilor la care acei strAini n'audreplatea pe lege bOIrOnS, meserniti, cArciume i pitOni tinca cum acolo in targ,ma cumpar5 i locuri, ocini de case si de tanete si de priseci etc". Acest documentnu este msS cleat o Palsificare facutii, pentru a sprijini dreptAtile tArgovetilor inen proces cu proprietara crasului Vaslui. Arh. ist. I, 1, p. 57. El a fost publicatin o brosurA, a avocatului Iorgu Petala °rig/nil/ill nu s'a vilzut de nimene. Limbalui aminteste vestitul falsificat lui Huru.

ARRZXMINTKLR JURIDICE 101

Racovita spune cá Dracea armasul, om sträin de aceasta taraIn viata lui cat a fost trait, fost cumparat o mosie pe Bac

si-au fäcut o moara in apa Bacului lânga targul ChisinauluitamplAndu-i-se moarte i neavand pe nime aici in tara,

fiind obiceiu pentru cei stredni cdnd li se tntdmpld moarte qi nuau copii, ce ar aveet set- se iee pe sama gospod, care dupä moartealui ramanand acea mosie i cu moara in apa Bacului, am socotitdomnia mea, macara ca este obiceiul acesta, n'am vrut nicin'am primit sa se iee pe sama gospod, ci m'am milostivit si amdat aceasta mosie i moara la mânastirea Neamtului" 75.

Raporturi internationale. Rapoartele internationale ex-terne furl regulate in deosebite randuri prin mai multe tratateincheiete de Tarile Române cu statele vecine lor, parte tocmitein special in viderea regularei unor asemenea daraveri, partecontinute in unele articole din tratatele politice.

Cele mai multe din aceste tratate, une-ori eliberate informa de hrisoave catra negutitorii straini, contin stipulatiivamale asupra drepturilor de platit la intrarea i esirea marfurilor,precum i repetarea necontenitä a clauzului liberei treceri anegutitorilor dupa plata taxelor cuvenite. Asupra relatiiilorjuridice internationale nu dobandim din asemenea izvoare mainici o stiinta, si un singur tratat, acel incheiat intre regele Sigis-mund al Poloniei si Stefan cel Tarar al Moldovei in anul 1529,care se ocupa in deosebi cu administrarea justitiei internationalela hotarul ambelor täri, poate sa ne dee oare care lämuriri inaceasta privire. Mai toate dispoziii1e cuprinse in acest act suntde natura penala, ceeace ne da o tristä idee despre feliul rela-tiilor obicinuite de vecinatate intre ambele tari, dar care nu estedeal prea fireasca in niste timpuri de barbarie, jaf i apucaturiviolente. Toate norrnele care reguleaza aflarea furilor, pedepsirealor, despagubirea celui pradat, sunt luate mai ales din dreptulpolon, precum de ex. dispozitia ca urmarirea trecerei lucruluifurat din mara in mâna sil, se faca panä la a patra persoana.Chiar i aceasta sa aiba a plati pretul lucrului ; iar daca nu vaaveà bani, set' se pedepseascd cu moarte", dispozitie barbara

neomenoasa ca tot ce esia din mintea juridica primitiva aomenirei.

Mai straniu trebue sà para timpurilor noastre urmatorulobiceiu, dupä care se executau sentintele dobandite contrastrainilor. Indata ce un strain era condemnat car% un Oman-

7, Asupra acestui document din 1725 needit din Arhiva statului, Condicaltui Gh. Asaki, II, p, 504, mi-au atras luarca aminte B. P. Hasdeu. Observantcà domnul nu-5i da samil de operaria juridicd ce o film., cand ddruia mo5iaDrama mAndstirei Neamrului. Prin faptul cd o ddruia o luase domneascii.

Arh. ist. I, 2, P. 5. Documentele Bi.strifei publicate de N. forga conrinmulte din aceste tAnguiri contra tdlharilor din Transilvania ce prddau In Moldova.

102 ISTORIA ROMIN1LOH

tean prin judecata Ord, acesta dobändeà dreptul de a-$i incasasuma condemnärei dela ori care altä persoanä din acel stat pecare'l intillnea In tara lui, rämänând celui ce plgtia, dreptulde a recurge a casä la el contra celui pentru care fäcuse plata.Un document dela Bogdan incrucisatul dat din flärläu spunécä panul Isac vamesul din Suceava garantase pentru unul Antondin Lemberg cäträ o altä persoang, tot de acolo cu suma de 87galbeni socotiti dupä cursul vämei a 57 de aspri galbänul. PanulIsac praise chezäsia cäträ creditor si reclamase pe acel pentrucare plätise, si care nu-i mai räspunsese datoria. Umblä multpanul Isac ca Wi ajungà la dreptul säu i veni chiar ca sol laregele Poloniei din partea lui Bogdan spre scoate poruncA Inaceastä afacere ; dar toate silinte/e Ii fusä zädarnice. AtunciBogdan porunci i invoi panului logofät Isac caniascà banii dela cine îi va da mâna, si el gäsind deocamdatäpe Bartos fiul panului Martin din Leopol, II apucä luä acei87 de zloti unguresti socotiti a 57 de aspri zlotul dupä cursulVämei. Deci, urmeazä scrisoarea lui Bogdan cätrà muncipa-litatea din Lemberg, sä bine voiti gratiile voastre de a 'hides tulàinsivä pe cetätanul vostru, Bartos fiul panului Martin, ca sä nurämänä pägubas din pricina acelui cotcar, despre care stitigratiile voastre cum ne erà dator, i anume in trei randuri venipanul Isac la gratiile voastre cu scrisori ale sale proprii i alteledin parte-ne, färà ca sä i se fi fAcut plata" 77. Acest sistem deincasare a datoriilor dela oamenii de peste hotar îl invätase,dela Poloni, Românii pe propria lor piele. Amintim conditiadin tratatul incheiet intre Alexandru cel Bun si regele Vladislaval Poloniei cu prilejul despärtirei domnului Moldovei de Ringala,sora regelui polon, In puterea cäreia acest din urnm aveà dreptul,In cazul de a nu se pig-Li regulat din partea lui Alexandru foasteisale sotii pensia cuvenitä, sä aresteze pe negutitorii românidin Polonia, pentru a implini dela ei datoria domnului 78.

Un asezämänt inrudit cu acest chip de implinire a da-toriilor este acel de a opri oameni sau märfuri din Orile sträinepänä ce se fäceh dreptate unei cereri a Wei. In 1511 &im pemai multi supusi poloni retinuti in Moldova din pricina unuitänär Moldovan oprit de Poloni 79. De acelas fel este o scrisoarea lui Matei Basarab din 1649 care amenintä pe judele Braso-vului cu retinerea unor rnärfuri din orasul lor dacä nu vor da

71 Document PAO clan. in Arh. ist. I, 1, P. 7. Aproape aceeasi valoare, de56 de aspri, este datd galbdnului de Anton Veranciu, reprezentantul imperiuluigerman, la Constantinopole, in anul 1554 : aurei ducati istic dati nobis 56 aspricommutantur".

" Vol. III, p. 131.Iv Hurrn. Doc. II, 3, p. 39.

A :,11±.ZA MINTFILN JURIDICK 103

niste cioare (Tigani) 8°. In altd scrisoare din acelas an cetim : Nusuntem noi bucurosi a oprire bucatele oamenilor d-voastrdnu mai stau de md mir cum pdrtiniti dv. niste hoti 81

Numai prin privilegiu special se puteau ocoli asemeneregule ale dreptului obisnuelnic. Asa Sterdnitti fiul lui Alexandrucel Bun face o exceptie in folosul Brasovenilor 82. O scrisoarea lui Mihail fiul lui Mircea cel Bdtrân din anal 1418 spune c'dorice om din tara mea care are datorii la Brasoveni pârasedIn Brasov la pdrgarii de acolo. lar dad datornicul nu va avedde unde sá pldteascd sa-yi bata ochii cd nu a dat avutul la omcinstit i nimene s'a' nu indrdsneascd sd iee un idlog dela oameniidrepli (adecä nevinovati) dintre Brasoveni" 83.

Din aceeas conceptie decurge si o hotdrire ce trebue s'dne pard de tot stranie in felul nostru : anume judecandu-seNikita si popa Andrei Gheorghe dela o moard in care Nikitaaved 11, parte, Radu Vodd hotdreste in 1617 ca Nikita sau-tie moara impreund cu popa si ca Gheorg,The i sd le intoardlor aceea ce este cu dreptate, sau sà opriascd apa a treia zi unmod samavolnic de a-si face dreptate 84.

Fiindcd cercetarea drepatii internationale ne-a condusla o intrebare de procedurd, sd vedem mai cu deamdnuntulcum se puneau drepturile in lucrare pe vremea când obiceiulpdmAntului slujea drept norind conducdtoare.

2. OBICEIUL PAMANTULUI. PROCEDURA

Citat,iile i luerul judeeat. Procedura urmatd. in TárileRomâne pe de o parte pentru intárirea, pe de alta pentru va-lorificarea drepturilor, trebuià sä dee nastere la norme maicaracteristice de cat cele care regulau fondul dreptului, si. deacea vom descoperi puterea creatoare a mintei românesti petdrâmul juridic, mai cu osebire in acest domeniu. Nu ne vommil-A dad vom veded desvoltându-se la Români asezdminteoriginale si interesante, când ne vom aminti cá tesdtura lor in-telectuald, provenid dela acel popor ce adu nastere in

lumei, ideei roditoare a dreptului.Procedura vremurilor vechi cunosted conditia elemen-

tarä a ori cdrei judec'dti, chemarea pärtilor impricinate, sau mai

" Socotelile Brasooului de N. Iorga, In An. Acad. Rom. II, tom. XVI,1899 p. 201 (94).

" Ibidem p. 208 (100 comp. p. 205) (97) 207 (99).33 Privilegiu din 1438 In Nicolaescu, Documente slavo-romdne, p. 91 Altele

p. 95 si 150'3 I. Bogdan, Relatiile cu Braqouul, I, p. 8 lntarit prin acte posterioare,

12, 17, 27, etc. Vezi un sir de acte asupra acestei opriri numite In N. larga,$i Doc. X, p. 144 si urm.04 GhibAnescu, Ispisoace §i. Zapise, I p,. 98.


bine zis a partei pArate. Cel ce nu venia la zi" pierdea pricina,'dupá ideea cea fireascá, cá cine fuge de judecatá dreptate nuare. Aceasta se vede chiar din cuvintele unid document, careraporteazá pricina hotáráfá inaintea lui Mihnea Vodá in 1586,intre cálugárii dela Ezer i cei de la Vierosul pentru stápAnireaimei mosii, in care document se spune despre cei din urmAau venit la zi si la terminul de infalosare inaintea domnieimele, iar calugsarii dela Ezer nu s'au prezintat si au mintits'au rusinat, pierzand i de astá datá procesal, ca i in zilelepárintelui domniei mele, reposatul Alexandru Vodá" 85.

Sorocirea pártilor la termin se fácea prin o tiduliá domneascácare chemà pe párAt sà stee de fatá. Tidula se trimitea prin vreun boier sau slujbas domnesc, cu poruncá in cazul and nugásià pe chemat acasá, sau and nu vroia sg. i-o primeascálepede luirtia de zi Mir 86 In cazul and parktul nu puta.Se infátoseze pentru o pricin6 bine cuvantatá, se arana cer-cetarea daraverei de atatea ori de ate ori domnul sau judecá-b)rul delegat de el gásia de cuvintà. Un document de pe timpullirancovanului ne spune cá domnul trimise in trei patru rcinduridu.pa o jupáneasá ce aveà o priciná, oameni si slujitori, ca s.6tee de fatá aducá cärtile ce aveà pe acea mosie, iar eaiimoscand cá era sá se descopere lucrurile ce Meuse, de au im-

Presurat acea mosie, nici cum la judecatà n'au vrut sä meargási au gäsit priciná a este bolnavá". CA-Le odatá cand pârAtulnu venià la zi, reclamantul Il asteptà atAt cât Domnitorul credeacá poate s'o faa. Un document din 1622 spune cá fiii lui GorneaUdrea au asteptat pe c'Alugarii dela Pandocrator peste zi osápfAmâná" 87. Dreptul de opositie, care este astAzi asa destrict rnárginit, pe atunci se intindeà, ca toate lucrurile, dupäbunul plac al organelor oarmuitoare.

Nu numai ins6 netármuirea dreptului de opozitie pre-lungia juclecátile, ci o altá imprejurare le vecinicia, ne mai pu-tandu-se nici odat6 pune un capl. unei gâleeve judecAtoresti;

" Arh. i1. 1, 1, p. 69." V. A. Ureche, a publicut o asemene jiduld in ziarul politic 1'Oil1iU

Nalionald, anul al III-le, No. 665 : Io Vasile Voevoda B. M. G. Zemli Moldavskoi,dat-am cartea domniei mele lui Duman], ce au fost vornic spre ceca ca sä. hieLure si puternic, Cu cartea don-Li-del mele a soroci pre Loghina, feata Bogzei Logo-Idtului, sil vie sä stea de fatä. cu Dumitru biu-Dvornicu, si cu fata lui NubdseaPureeloaia, pentru partea de ocinil din sat din Coddesti, ce an vändut färä stirea

lui Alexandru Paharnic al doilea, sii'l lepede hiirtie de zi datti, 1i sä nucuteze nimeni a tine sau a opri inaintea cärtei domniei inele". Anul 7149 tulle29, adecä 1641. 1625 Oct. 20 Doc. romdizegli ed. Bianu, p. 109 hartie de zisA le fac5., sà li se stie ziuct". Un doc, pune zi dupd sfänta nastere a lui Hristosin trei sAptilmäni". Ghibänescu. Surete si izuoade, II, p. 71. Un altul din 1609 'Men-viinteazàpil ' jup. Nastea incil o siiptämänä peste zi". Ibldem p. 82.

' C6ndica logdfefiel lui Brancoveanu, p. 149; 1622 Ghib. Ispisoctce sizapise I, 2, p. 146.

AkSEZA.MINTBLE JURIDICE 105

Principiul cel atat de binefilator al lucrului judecat, care curniri.OdatA pentru tot deauna cursul pricinilor, erà necunoscut vecheiproceduri, si o judecatä pertractatii, chiar inaintea instanteisupreme a tárei, innaintea domnului si a divanului, puteà fireinceputà sub un domn tirmftor i hotAritri inteun sens cutotul protivnic de cum fusese infaias dafá. Din numeroaseledocumente care pot int5ri aceastA imprejurare ne voma aminti ateva. Asa in documentul citat mai sus, din 1586,despre judecata dintre augärii dela Ezer i acei dela Vierosul,dupà ce Mihnea Vodg, spune cà in acest chip au pierdut de totprocesul augärii dela Ezer, inaintea Orintelui domniei meleadaoge cu toate aceste i acum in zilele domniei mele s'au maisculat i a doua oarei ctilugilrii dele Ezer, aducând pâra inainteamea ca i alfa' dafä innaintea Orintelui domniei mele AlexandruVoevod" 88. Un alt exemplu ni-1 d.à procesul vistiernicesei Mariacu egumenul dela Hangu, hofárit odat6 in potriva Mariei deNeculai Mavrocordat, i astigat de ea prin o judecatà nouàinaintea lui Mihai Racovit5. in 1718 89. Tot asa se judecA i egu-menul mâriästirei Slatina cu locuitorii din satul 1=15.dàs.ánii, Inmulte randuri, pentru a-i mentinea in starea de vecinnatepe care ei o edspingeau. In 1750 ei pierd judecata inaintea atrei boieri, rânduiti din partea lui Constantin Racovità, carejudecatà este 1n-t'Aria de domn. Dar, oamenii nu s'au odihnit

iarAsi de iznoav6 s'au sculat si au tras pe egumenul de Slatinala divan, innaintea reposatului Constantin Vodà Racovitá laveleat 1752, si iarsasi au ràmas ei din toarä judecata ca s6 nu semai ea'spund6 mosinasi pe mosia RAdàsänii. In 1762 iarài deiznoav6 s'au sculat si au tras pe egumen la judecatà, ziandcà mosia este a lor", pierzAnd din nou pricina, ceca ce repeteazAiarAsi in mai multe randuri pânä." in 1768, de. cAnd par a se filinitit locuitorii acelui mândru i frumos sat, hotarându-sea suportà greutatea poate nedreaptà ce le cä'zuse dupà gât 9°

Aceeasi nesigurantA i nestabilitate a judecàtilor, se intál-neste i in pricinele criminale pe care timpurile noastre le-agincunjurat tocmai cu atatea garantii. Cronicarul Enache Co-Olniceanu, raportând judecata unui boier Ilie, dovedit cà co-misese un omor asupra unui vatav al sriu, spune : scotin-du'l la divan a m'Arturisit drept &A el au ucis ; atunci l'au mustratdomnul i toti boierii i toate rudele lui, i dup6 aceea l'au trimisla inchisoare la parcane ;dar peste ate-va zile, Riand jalobdpärinii mortului iarri l'au scos la divari, randuindu-1 boieriieu pravila ca ssä ice moarte pentru moarte. Ajungand i rudele

" Doc. citat in nota 85.Vezi mai sus p. 97 nota 59.

" Vezi asupra tuturor acestor repetate judecdti un sir de documente inUricariul, X, p. 183-201.

100. 3S'I'oRTA no.mAxtt.oR

lui la domn, s'au rugat s6-1 pedepsascä cu inchisoare iar viatasä-i o däruiasa si au trimis si pe rudele mortului, de s'au duspe la casele lor. Intämpländu-se sä se facä Grigorie Calimahdomn, au poruncit de l'au scos la divan, si hotäränd-1 boieriipe moarte cu anafora ca pe un ucigas de oameni, inteo dimi-neat.5 färä veste au poruncit donmul de l'au scos de la inchisoarela poarta cea mare i i-au Wet capul" 91. Asa dar o singurà faptävine de patru ori la judecatä intAi Ilie este condamnat la in-chisoare ; apoi inchisoarea se schimb6 in pedeapsà cu moarte.Dupà aceea iaräsi e prefecutä in inchisoare, pentru cä la urn-asä se sfarsaseà tot cu moarte.

Potrivit cu asemenea stare de lucruri constatatà prindocumente, observä si mai multi scriitori cä sentinta unui prin-cipe poate fi revocatd de succesorul säu, fäcând ca proceselesä se innvoiasc6 i sä reinceapà necontenit" 92.

Intelege oricine cat räu asemene nesigurantä i nestabi-litate in judecäti, mai ales sub regimuri personale asà de desprefäcute, trebuia sA aducäi intereselor poporului, pe läng5.aceste judeeäti repetate i schimbätoare se mai intemeiau indnumai pe un drept nescris, soväitor i putându-se intoarce incotro bäteà. vântul. Când ne vom gAndi la ce bântueli, lacenedreptäti strigätoare la ceriu erau supusi oamenii acelui timp,atunci numai vom puteà a pretui dupä adevärata lor valoarebinefkätoarele principii ale celui in care träim.

Exista insä, pentru judeatile civile cel putin, un mijlocde a ingreuie dacA nu a impiedecA reinceperea judecätilor. A-cesta constà in un asäzämânt tot atat de straniu prin naturalui, ca i prin numele cu care el-A desemnate ; in documentelemai none hierdia. Anume castigAtorul unei princini, depuneaIn vistieria domneascä o sumä de bani, determinatà de domn,care depunere aveà de efect a impedecà reinceperea judeeätei.

Cele câteva documente care ne vorbesc despre acest asà-zsámânt, nu ne lämuresc pe deplin natura si insämnarea lui.nume In documentul cel mai vechiu in care el apare, acel delaAlexandru ce! Bun din anul 1418 in care Malcotea cu fecioriilui Cosma si Stan pierzänd o pricinsä pentru satul Solca, fatàcu Vlad, Domnul statoreste cAstigAtoru/ui Vlad, copiilor, fra-tilor i nepotilor i stränepotilor sài o legedurti de 80 de rublecând dintre dânsii (adicä Malcotea, Cosma si Stan sau co-borAtorii lor) va face sfadà sau judecatä sau once rautäti pentru

Letopisefele, III, p. 255." Raicevich, Osservazioni intorno la Valachia e Molddvia. Napoli, 1788.

p. 159 Principiul lucrului judecat nu s'a introdus nici de codul Calimah, de oarece In 1820 Intalnim refnnoindu-se o judecaU desevarsita. tlricariul, X, p. 266.Tocmai In 1835, acest principiu este recunoscut prin asazarnAntu/ IngrAditorprigonirilor ce nu pot a mai fi inoite, avâncl hofarAri judecAtorestidomnesti. Uricarial XIV, p. 46.

MIEZAMINTELE JUIUDICH 107

acel sat, unul ca cela va plat legatura de 80 de ruble. Al doileadocument care numevte acest avezamânt tot legaturd este din1461 dela Stefan cel Mare document pastrat numai in traducere,

aici vedem cä domnul pune din panca lui legatura vevnica60 de ruble in argint, ca vrand cineva din neamul lui DimaNegru (care pierduse judecata), a se scula asupra neamului luiloan Munteanu, sci aibä a raspunde acei bani de legaturd 93. Unalt document din 1574 dela loan Voda cel Cumplit, spunetrite° judecata petrecuta fare preotul Draghici i Lazar co-

acesta din urma jurand cu 24 de oameni, se indreaptapune ferie (in slavonevte (1)Eplito) 12 zloti in vistieria domnu-

lui, pentru care de acum inainte s'a nu aiba a mai trage pedansul la judecata, nici sal mai supere in veci" ". Intr'un alpatrulea document din 1581 dela Iancu Sasul, gasim ca par-tile cavtigatoare, Grija i Alexa, s'au indreptatit i vi-au pusferie 12 galbeni in vistieria noastra, vi de aceia de acum inaintesa nu mai ail:A a trage la judecata, pentru aceasta treaba, Gavril peGrija i Alexa, i sa nu mai aiba pretentii nici ()data dinainteaacestei scrisori a noastre" 95. Un al cincilea document de pe vre-mile lui Petru *chiopul, 1589, raspinge pretentia pe care me-delnicerul Vasile o radicase contra lui Gherman Ursu vi Maximca recunoasca dreptul de a avea o moara' pe Barlad. Paratiicavtigand pricina, s'au indreptat vi au pus ¡ferie 12 zloti, pentrucare de acum inainte sa nu mai aiba a se trage nici odata' inveci" 96. Un al veselea document din 1629 arata iaräi cà parteacavtigatoare, au pus i fhieruia osabit in vistieria domniei meledoua zeci i patru de zloti, vi au ramas Gavril feciorul Maricaiinaintea noastra din toata legea Ord, vi de acum inainte pentruaceasta pricina nici °datà sa nu mai aiba a se judeca" 97. Alveptelea document din 1648 dela Vasile Lupu, and ramavi pefeciorii lui Carstiian in o judecata a lor cu Stefan Boul, spuneca acest din urma s'au indreptat vi vi-au pus hartiiea, in vistieriadomniei mele doua-zeci de talen i buni, iar de acum innaintede vor mai scoate feciorul lui Carstiian i cumnatii lui nescaredirese cand-va, sa nu se creaza, pentru cá s'au aflat ca au fostfacute cu viclevug" 98 In sfarvit ultimul document pe care vroimsa-1 aducem pe MAIO multe altele ce s'ar putea aduna 99 asupra

99 1418, Orest Popescul, Cdieva doc. moldovene, 1898, p. 4; 1461. Reprodusde Hasdeu In Arh. ist. III, p. 148, dupil Foaea pentru minte, inimási literatura.

Uricariul, XIV, p. 152." Arh ist. III, p. 198." Melchisedek, Chron. Husilor, p. 126.97 Uricariul, X, p. 92.

Publicat de mine dupd originalul trimes de D-1 T. V. Stephanelli, dinBucovina in Arhiva societafiei stiinfilice si literare din Iasi, I, p. 627.

99 Doc. cu fieruia mal vezi urmAtoarele care sunt departe de a fi toate celepu,blicate 'Ana acum 1623, 1627, 1629, g 1630. Ghibdnescu Ispisoace si ZapiseI, 2, p 90, 184, 215 si 229; 1619, 1634, 1635 (trei din acest an), 1636, 1638 (douA)

acestei chestiuni este din 1663 si spune numai atka a au pushierdia in vistieria domniei mele 12 zloti dupä obiceiul tgri" 1".

Observgm cä modul de rostire al documentelor mai noue,cä acel ce astiga pricina depuneà fieruia in o suinä oarecareIn vistierie, pentru a nu se reincepe pricinà, nu preä are intelesafarg cleat dacg se va considerà aceastä depunere ca o taxäpentru astigarea pricinii. Dar documentele spun toate de-arAndul a suma era depusg pentru ca ce] rärnas de lege si dejudecatà sà nu mai poatä redeschide pricina. Ar trebui dar säintälegem lucrul ash, cg atunci and astiggtorul depunea fie-ruia, prin aceastg depunere se apgra de once redeschidere vii-toare. Documentele vechi, acelea dela Alexandru cel Bun siStefan cel Mare dan acestui asezgmânt altg formä i alt intäles.Prin ele domnii puneau leatura pentru reinceperea procesu-lui o sumà oarecare pe care trebuia sg o räspundà acel ce vroiàsä redeschidä o pricing hotgritä. Documentele mai noug coutino evolutie spre o garantare mai desgrärsità a lucrului judecatintru at asigura stabilitatea judecgtilor numai prin depunereasumei din parteà astiggtorului fgrg a da putinta celui ce pier-duse de a reincepe procesul plätind suma de leggturg. Se intelegecg in arbitrarul lumei de atunci mijlocul cel mai nou de asigu-rare a statorniciei judecätilor erà tot atät de putin sigur caccl intgi.

Un alt mijloc de impiedecare a reinceperii proceselorcare aduce mai mult cu vechea legaturd este gloaba cu care esteamenintat acel ce ar indrgsni i redeschide o judecatg. Ash undocument din 1664 spune cA dacg s'ar ridica pentru aceastgpärg rgzäsii de mai sus scrisi, sä fie Portie Curtii gloaba de 50de boi mari i grasi i sä le fie de mare rusine" 101. Aceastä gloabgpare a fi fost o noug formg evolutivä a asezämäntului de sta-bilitate a judecgtilor care insg nici ea nu s'a putut mgntinea.

Exeeutarea hotgrArilor. Executia datornicilor se fäceànu numai asupra averei lor, ci i asupra persoanei, lucru ce in-tälnim la toate popoarele la originile desvoltärei lor, si care isi

Ibidem II, 1, p. 4, 85, 90, 95, 105, 124, 152 160, 1642 (douii), 1643, IbidemII, 2, p. 8 19 $i 74. Fieruia este numita slavoneste zaveasc6 In un doc. al luiStefan cel Mare din 1402, I. Bogdan, Doc. si S1ef an cel Mare I, p. 67.

100 Operele complete ale lni Miran Costin de V. A. Ureche, I, p. 95. Cuvantulierie, ihiernie, hierdie pare a veni de la turcescul vere, verisia garantie. El fiindde origine turceasca nu se regase$te In uricul lui Stefan cel Mare. Etimologia mi-afost comunicatà de fostul rneu elev Ion Bogdan. Vezi Arhiva socieldiei stiin-Nice i literare din Iasi, I, c. In o scrisoare a lui Grigore biräul Bistritei 1564se apune cS ni$te oameni puseserä rtundsag (slavone$te = skeazä) 40 de zloti;;iientru acel ce se va Incumeta sä strice aceastä Intocmire". Nicolaescu, Doc.slavo-romdne, p. 193.

101 Ghilgänescu, Ispisoace i zapise, III, 2, 3, p. 3. Comp. 1615 Idcm..Surete f i izoodde II, p. 29 $1 I, p. 82.

108 I STORIA ROMANILOR

A*ItZAMIN TEL@ JURIDICE 109

gAse§te explicarea in executia muncei celui condamnat, inde avere. Este §tiut c'A la Romani aceastA executie personalàimbrAca, cel putin in prescrierile legei, dacA nu in practicA, uncaracter de barbarie neauzit. DacA un datornic avea mai multicreditori, legea celor XII tabule permitea t'Aierea lui in bu-cAti, pentru a se indestula cu carnea, dacA nu cu banii lui. Alaicontine aceasi lege nostima prescriptiune, cA dac6 va -Cale uncreditor ceva mai mult de cum Ii se cuvine s6 nu fie tras la rAs-pundere 1O2. De si mai uman decat dreptul strAbun, i obiceiulptimantului romanesc cunostea executia personalà pentru da-torie. Asa un document din 1649 ne aratä pe Matei Basarabpunand la oprealA pe unui loan ca s'A plAteascA bucatele. Altdocument din 1695, ne spune cA : fiind Petru sulgerul datorunui negutitor anume Dona, talen i 250, §i neavand bani sa'-ipl'AteascA si având i stransoare, puindu'l la oprealà la AlexandruCiau§ul de aprozi, a fost nevoit a-si vinde mosia" 103 Deasemene cronicarul Neculai Costin, spune despre Ilia. VodA c'Aera ash de milostiv in cat cAnd venea un par* i se ruga deel ca s6 se puie un om la inchisoare, sau &AI pl6teaseá indatAdatoria, domnul scotea bani din buzunar §i plAtia creditorului1".

Dovezile : a) Marturii. Mijloacele de dovadA erau sim-ple i primitive ca in toate socieatile incepA Ware. Arare oriSe putea hotki pricina numai dupA diese, adecA documente.Astfel intre man'Astirea i orà§Anii din Campulung in Mun-tenia, se naste o judecat'A inaintea lui Grigore Ghica VoevodIn 1672, dela niste d'Ari pe care m'AnAstirea le pretindea delaCampulungeni. Matei Basarab dkluse anume douà hrisoave :unul mAnAstirei ca sA iee dela locuitori vam'A i altul orA§a-nilor prin care ii apAra dela o asemene indatorire. ToatA cearteera sA se §tie care document era mai nou i desfiintase pe cela-lalt. OrA§enii dovedesc nu numai cä scutirea lor de vamA eraposterioarA zidirei mAnAstirei lui Matei Basarab, dar c'A dom-nul prevgzuse aceastà eliberare a lor prin insu§ pisania pus'AIn pridvorul bisericei 105. CAlug'Arii rknasersA deci de lege §i dejudecatà fArA alte cercefAri pregnitoare.

1°2 Vestitul : si plus minusve secuerit se (sine) fraude esto".100 Condica logofetiei lui Brancovanu p. 69. Comp. Socotelile Brasovului

de N. Iorga In An. Acad. Rom. II, tom, XXI, 1899, p. 201 (93).1" Letopisefele, II, p. 7.1" Doc. publicat in Mag. ist. V. 353. Alte documente de hotariri date

numai dupä cercetarea luisovelor, vezi de la Petru Vodd 1577 In WickenhauserMoldavitza, p. 87; de la Iancu Sosa 1580 in Hasdeu, Arh. ist. III, p. 198; de laPetra Vocid 1589 In Melchisedek, Chron. Husilor p. 25; de la Radu Mihnea InMall. ist. II, p. 227. Numai In acest caz spec al trecea hrisovul mai nou inainteacelui mai vechiu ; de altfel In obiceiul pamantului, /uisoavele mai vechi aveaumai mare tarie. Vezi doua hrisoave prin care se proclama acest principiu : unulde la Antonie Rusel din 1676, Uricariul, VII, p. 13 si celalt, de la Al Moruzidin 1804 Ibidem VIII, p. 28 : dupd obiceiurile pämantului, cele mal vechi hrisoavesunt mai tari si mai puternice cleat cele filcute mai in urnul".

110 LSTORIA ROMÁN11.013.

Dar cele mai de multe ori lucrurile nu mergeau asà deusor; din documente numai nu se puteà alege adevárul si maierau de nevoie i alte mijloace de cercetare. Gel mai obicinuitdin toate erà marturii, temeiul obstesc al intregei vieti juridicea poporului român de atunci. La facerea de testamente precumsi la zapisele cele mai simple vedem figurând marturi ; in ma-rele hotárári ale divanului domnesc, i in micele procese dina-intea pàrcálabilor, soltuzilor si a altor dregátori, tot marturivin de mijlocesc cu credinta lor de oameni buni deslegárile pri-cinilor, precum tot ei infäresc inchegárile legáturilor juridice.In vremile acele schimbátoare si de pericole, in care documentelese perdeau in fugile pripite, la venirea dusmanilor, sau in deselepojare ce devastau orasele i satele ; in care lipsiau mijloaceleacele publice de asigurare ale drepturilor de care dispunem as-tázi, precum cadastrele, registre/e, actele stárei civile i altele ; invremile acele in care din lipsa stiintei, másoristea mosiilor eratotdeauna mndoielnicä, iar hotarele lor insemnate adesa dupàsemne peritoare precum arbori, fântáni sau case omenesti ;inteun cuvânt in timpuri când mijloacele exterioare de lute-meiere i asigurare ale drepturilor lipsiau mai cu desávArsireunde puteà omul sá caute a prinde rädácinile drepturilor saledecht in memoria asemenilor sái? De aice vine acel rol nemá-surat al marturilor, fatá la tot ce se fáceà, aspru pedepsiti cânderau prinsi Cu neadevárul, i intretinând mult timp printr'opracticá continuà o mare putere de onestitate in popor. Unmijloc de ascutire a constiintei erà cartea de blástem in careacel ce alca aláturea ca adevárul erà blástemat cu cuvintefoarte grele, ca trupul lui s6 nu mai putrezeascá" sau intreblestemul in oasele lui si de toate averile i agonisitele luise aleag'ä ca praful in fata vántului" 106.

Este deci firesc lucru cà i la aflarea adevárului iri pro-cese, marturii sá.' fi avut un rol tot a tat de ims'ämnat, i aceastao vedem in documente din desele cercefäri prin marturi pe bazaeárora se curmau pricinile. Cateva exemple ne vor face sä pá-trundem mai deplin in vechiul mod de judecatá bazat pe mar-turi.

In anul 1655 boerii frati Pelin, Grigora i Simion Viriinaintea domnului Gheorghe 5tefan ca tánguire contra fami-liei Murgestilor, care cu nedrept le-ar fi rápit satul Mihalcea.Dupá infátosarea hrisoavelor, din care domnul i sfatul sàu nuse pot räinuri, domnul rándueste o cercetare la fata locului prinpárcálabul din tinutul Sucevei, spunându'i in cartea domneascá :qi le-am socotit lor legea intru acest chip s5. aducá Mur-gestii 24 de oameni buni megiasi, care sunt scrisi inteun izvod

ioa Blastdm qi carte de bldsteim de G. I. Lahovary In Cono. literare, XXIII1889, p. 495.

.10E4X MINTELE .TU1tID1010 111

iscAlit de cinstit boiarinul nostru Ionascu logofsátul cel mare,care sA fie intrebati sub jurAmAnt de rAndul satului Mihalcea".FArc6labul pune pe toti matrurii de jurà in biserica din Siret

ei depun stiinta lor in favoarea Murgestilor. Divanul atunciintocmeste o carte isaità de acei marturi pe care o trimitedomnului. Acesta luAnd din non pricina in cercetare spune cA :v'ázAnd mArturia acelor oameni buni, cu tot sfatul nostru, amcrezut, si a rA"mas boiarinul nostru Pelin inaintea noastrdin toatA legea fArei, iar slugile noastre Murgestii s'au in-dreptat" 107.

Este invederat cà aici avem in fata noastrA o judecatAhotArAtA in divan pe baza unei cercetAri la fata locului fticutAprin marturi.

Documentele noastre sunt pline de asemenea cercetAriprin marturi. NumArul marturilor variazä dupà InsUnnAtateapricinei.

Intr'o carte domneaseä din 1637 pentru cercetarea pro-priefdtei unui vecin al lui Murgulet, lucrul find de putinà va-loare, se hotsdeAste In baza arAtArilor numai a trei tArgoveti" 108

In cearta dintre cAlugArii dela Moldovita cu niste boieripentru satul Ràciuieni, Ioan VodA Sasul, dupà cercetarea do-cumentelor, randueste in 1582 pe boierul Gedeon sà" meargAla fata locului i cu megiesii satului din sus si din jos, cu sol-tuzii, pArgarii i b`átrânii din Baia s'A cerceteze pricina, ceeacefricAndu-se i viind cartea de cercetarea Pa'cutà la domn, acestaaduce pricina in divan i cu totii gAsesc cu sufletele lor c'd estedreaptà ocinA a m'An'Astirei si au r'Amas Ionascu de lege si dejudecatA" 109.

Une-ori marturii eran adusi in divan, cum dovedeste unhrisov de pe timpul lui Constantin 5àrban Voevod in care sespune &A an mArturisit inaintea domnului in divan multiboieri 3".

In pricinele cele mai dese ale timpurilor vechi, acele dehotàrnicii, marturii erau mai ales la locul lor, si de aceea nenu-mkate documente contin mai cu deosebire relatarea acestuisoiu de neirrtelegeri. Domnul rAnduia din parteA lui si a diva-nului unul sau mai multi dregAtori, care impreunà cu vecinii

locului restabileau vechile, dreptele ho tare. CitAmca exemplu urm'Atoarele hrisoave. Unul dela Alexandru Radu

10' Cartea de randuire in Arh. ist. III, p. 230. Actul de m'arturie, p. 233.HotdrArea, p. 218. De5i se spune di se riinduesc 24 de boieri, cartea de randuirenu conline cleat numele a 22. In actul de mArturie iscàlesc 'tot numai 22; cei doilipsesc.

108 Arh. ist. III, p. 227.109 'Wickenhauser, 'lloldovitza, p. 89.110 Papiu, Tamir de monumente, I, p. 387 comp. altul identic in Arh.

ist. /II, p. 231.

112 ¡STOMA RONLINILOR

voevod din 1625, In care domnul rindueste hotarnic pe cre-dinciosul boierul domniei mele Ionascu Cehan, pitariul cel mare,de au hotsárAt si au adus msärturii dela dAnsul i dela GabAi- Or-c'Alabul si dela Tudor comisul i Tecmon Uricariul i Ursul vor-nicul de Hui si Saya aprodul i Lupu diacul si dela multi oa-meni buni i bAtrâni scriind i mArturisind in acel zapis cuniau hotArit i au stalpit hotarul" 111.

Intr'un alt document din 1650 Osim iarAsi rAnduit6anchetA domneasc6 pentru facerea unei hotArnicii in care Va-sile Lupu ins'ArcineazA pe pAreálabul de Hotin sA margA lafata locului la S'Arbniceni, mosia lui Murgulet, s'A adune oamenibuni i bAtrani si sä tragA hotarul cum vor sti oamenii buni

bAtrAni cu sufletele lor" i sà raporteze domnului desprecele fAcute 112. Mai amintim o hotarnieä rAnduità tot de VasileVoa care neputând alege acea pAr'A, au trimis pe credincioscinstit Toma, mare vornic de tara de jos, s'A streing6 oamenibuni megiasi i sA socoteascà pentru acea bucatà de hotar" 113.

In sfArsit mai cit6m un ultim document dela ConstantinRacovitA Voevod din 1757 prin care. trimite boieri ca sà hot-raseA mosia pe scrisorile ce va avea sfAnta episcopie i dupàst'ApAnire i dupà mArturia oamenilor bAtrAni, i stringAnd oa-meni buni anume pe popa loan Pravilà dela biserica din Coz-mesti si pe Constantin Gotea si pe a4ii, au ales hotarul acelorlocuri" 114.

Nevoia de a aveà marturi la procese de hoOrnicii silehpe oameni a creeA de mai inainte, odafá cu stAlpireaPentru a se intipAri in mintea generatiei tinere ce puteA 0' seintAmple a figura ca marturi asupra imprejur'Arilor petrecuteIn timpul copil6riei lor, se intrebuintau urninoarele mijloace,care pot s'A' ni parA foarte ciudate. Se luau anume sà fie fa-tala hotArnicii i copii de vristA p'anA" pe la 12 ani, c'ärora in fiecare punt uncle se asAza cAte o peatrA hotar, li se faceà cAte ozdrav'Ara p'äruial'A (in terminii de atunci se depärair sau U trägeade picel, sau cum se zice astàzi, de chicA) arsAtAndu-le ca s'A tinaminte 115, i metoacta erà cu efect, intru cat intAlnim inteundocument pe mai multi oameni care m'ärturisesc cu sufletelefor pentru hotarul Ceäinice§tilor, precum am apucat din staretii i p6rintii no.5tri cei lAtrâni care ne-au i purtat pe acele

111 Melchisedek, Chronica Hu.,ilor, p. III.10 Arh. ist. III, p. 228.113 Doc, de la Dabija Voda care reproduce horarnica Lupului. Melchisedek,

Gluon, linqilor, p. 126.114 Ibidem, p. 248.115 Doc. din 1742, In fasc. 26, lit. 1, din Arhiva fonduMi religionar din Cer-

nluii. Comp. doc. din 1679, hotarnicie in care un martur, Pavel Capota ziceacá l'au aruncat de Or ca s5 tie minte". Ghihanescu, Ispisoace $i Zapise, IV, 1,p. 30.

WZXATINTELIII 113111131014 113

vremi pe la semne hind noi copii, de ne au depitrat, ca s'A tinemminte semnul hotarelor" 116 Alt mijloc de a intipäri in min-tea copiilor stAlpirea mosiilor erà acel, nu mai pu tin barbar,de a cAlugäri copii in vrästä de tot tAnärà ca aducä aminte&Ind vor fi mari de nenorocirea (poate pe atunci se credeA fe-ricire) ce i-a lovit cAnd se puseriA semnele. In o hotarnicä a mo-siei Melesul a mAnAstirii Solcäi se spune c'A au adus si doi cä-lug'Arasi mici, copii ca de opt ani, cA de or träi sA stie Inainte,anume Iosub i Iosäp, c'Alugäriti de egumenul Varnava 117. HotArni-Ciile deci nu se deosebesc prin nimica de cercenri la fata locului,decAt doar prin obiectul lor. Si aici marturii depuneau sub ju-rämänt, mai mult sau mai putin solemn, cunostiinta lor despreimprejuräri.

Este de nevoie a caracteriza mai deaproape eercetareaprin marturi spre a puteà deosebi de ea alt mijloc de dovadAde asemene intrebuintat de procedura veche, si care are un ca-racter cu totul special, jureitorii. Marturii sunt niste per-soane care depun stiinta lor asupra faptului ; ei pot fi luatidin once clasä a socientii, fkä privire la pktile impricinate,deci nu dupä principiul paritätei, i marturia lor putea eì Infavoarea unuia sau altuia din impricinati. Numerul lor era deobiceiu nehotärit ; une-ori prin un amestec cu jurätorii cumvom vedeä in curAnd, determinat la cifrele iubite de 12, 24.

Despre valoarea märturiei au rämas incà pAnä astäzi lasAteni o urmä nestearsä. Oricine are intru catva practica drep-tului, stie cum la cele mai deosebite imprejurdri, -Wand trimitacte de màrturie, fie pentru a dovedi proprietatea cuiva saupentru alte imprejuari, acte ce inaintea legilor noastre nu rnaiau nici o valoare.

In aceste acte moarte se vede indi puterea traditiei, urmadreptului obisnuelnic ce a fost °data' practicat, si care se pà-steazà inc6 in mod iluzoriu in aceà sfer'à a socientei, de careatâra ne-am depärtat prin strAinismul desvoltärei noastre.

In acest intins rol dat mkturisirei, noi vedem pätrun-zand in afarä intr'un chip neconstiut o manifestare spontaneea spiritului roman la Latina dela Dunäre, caracterizatä prinaceea cA ei cautä dovedirea drepturilor in chip obiectiv, din ar5.-

116 Doc. din 1738, in fasc. 26, lit. i, Ibidem. Pànä In 1806 se practica acestmud primitiv, barbar de a se stAlpi mosiile, Un doc, din acel an ne spune cäl'aluat pe dAnsul când era copil i ducandu-1 la ràdilcina stejarului Vau beitut". IorgaStudii si Doc. VII, p. 45. Catolicii tot pentru acelas scop cdutau sä IntipAreasciihotarele in mintea copiilor prin daruri Codex Bandinus de V. A. Ureche In An.Acad. Rom. II, tom. XVI, 1895, p. 59 : pueris parvulis pecuniain blandiendopro memoria dist... bat". Comp. p. LXXXV.

ni Dec. din 1709, In fascicula 26 lit. h. Arhiva fondului religionar dinCernauti. Aceste trei documente publicate de V. A. Urcche, In ziarul VointaNationald, anul III, No. 665.

A D. Xenopol. 1storia RomAnilor. Vol. VU. 8

tarea faptelor si nu in chip subiectiv ca dreptul german, carescoate dovada din afirmarea individului. AsAzsämântul la care voims'A trecem, jurdtorii, care sunt tocmai un mijolc de dovadd subiec-tiv, imprumutat de Români pe o cale indirecta' dela poporulgerman constitue deci un soiu de anomalie in sistemul de probeobsteste admis de dreptul românesc. Coexistenta acestor douàmoduri de probatie care pornesc din principii i r6c15.cini antde deosebite au dat nastere insà unor formatiuni juridice preainteresante care aran tuteo frumoasà luminà puterea creatoarea poporului rolan in formele dreptului ; de aceea ne vom opricevA mai mult asupra lor.

Dovezile : b) durätorii.Jureitorii erau deosebiti de mar-turi. Prin ei nu se dovedeau niste fapte, ci se inta'refi afirmareaunei persoane prin jur6mAntul altora ; se imputernicea ufijurMant individual. Inteun document färsä dan, dar care tre-bue s'a' fie de pe la sfarsitul veacului al XVII-le, vedem cá dcmnulrândueste pe un vornic de poartá care s'd rámureascà un hotarintre càlugärii de la Secul i rAz5.sii dela aalosesti. Vorniculadua oameni Mitrâni care rarturisesc cä acea bucatà de pä'-mânt ce au price, au tinut'o tot eälugärii de la Secul in hotarulRusciorilor de sase-zeci i patru de ani. Mai adauge vorniculcii aceeasi pricinA mai fusese pornin odatä de acei r'ázesi asupramlastirei Secului pe timpul lui Dumitrascu Cantacuzino (I1673 76, 11 1684 85), care rânduise in carcetare pe Ban-tàs, iar acesta strânsese oameni buni megiasi i tot au aflatinteacest chip cum au tinut tot edlugärii acel loe". S'ar asteptàcineva, dup'A cele rapoartate mai sus unde am vorbit de honrnicii,ca pricina sä" fie hot'ArAtà in favoarea c6lugkilor. InainteinsU de a o face, vornicul de poarn indepline§te giudeful dom-nului, ddnd Bdloqeqtitor sd giure doisprezece mmeni qi sd rabdecdlugdrii de acel loc", Mosestii ins6 neOsind jur6tori, suntabià atunci da-ti eämasi de vornicul de Poartà, care pornesteatunci cu oameni, de stAlpeste locul dupä spusele lor. A§A dardacti Baloqe§tii ar fi gdsit jurdlori, ei cdVigau pricina, cu batecá marturii ascultafi de vornicul de Poartd ca §i acei ascultafiinte un alt rdnd de Bantaq mdrturisise in contra pretenfillor lor.Se cunoaste deci inteun chip invederat cä jursátorii sunt alt-ceva, i anume mai puternici deckt marturii, deoarece jur6-mântul lor putefi sà rästoarne pe acel al marturilor 118

Alte documente vor caracterizà mai deplin acest intere-sant asez'äxant.

118 Vezi acest interesant document in Arh. ist. 1, 1, p. 47. Hotarnica luillantas. ibidem. p. 35. Discutiunea mai larga a acestor documente in articolul meuasnpra Juratorilor in Convorbiri (iterare, VIII. 1874-75, p. 214 si urm.

1F1 3STORIA UOMANnAR

AREZÀM1NTELE JURIDICE 115

Intr'un hrisov dela Matei Basarab din 1633 se afla ex-pusa judecata intre Vasile Spatarul i sotia lui Maria pe careel o numise muiere rà i neinteleapta". Jupaneasa pentrurestabili onoarea compromisa" prin imputarea facuta de sotulei, ceruse incà din zilele lui Leon voda legea Orei ca sa se di-repteze". Dar Vasile spatarul umblase cu mita *i. nu numai cao impiedecase sa'*i iee legea", dar mai scoase i carti de despar-tenie. Sub Matei Voda jupaneasa Maria, care era o femee cenu intelegea sa se- lese pe nedreptul batjocorita, merge la so-borul intreg ce se adunase in capitala pentru ziva de Blagovi-*tenie i cere sa i se dee lege pentru a se indrepta, ceea ce seface dupa cum spune domnul in hrisovul sau : Si nu am pututopri domnia mea sá nu'*i ice giupaneasa Maria legea 12 giupa-nese pe rava*e domne*ti, ca sá giure Cu sufletul lor pe sfantaEvanghelie inainteà parintelui nostru mitropolitul Kirdica Grigorie, cum nu este giupaneasa Maria nimic vinovatade acele cuvinte cu napaste çi asupriciune". Jupaneasa Mariaeste sprijinita de cele 12 jupanese indicate anume de Domn, caunele care aveau interes de a apara onoarea sexului lor ata-cata inteun chip atkt de brutal de Vasile Spatarul. Ea jura lm-preund cu cele 12 jupeinese di este nevinovalti i Vasile spataruleste dat ramas de lege i de judecata 112.

Mihai Viteazul prigonit de Alexandru al III-le pentruvestea cä ar fi de neam domnesc, se curata de aceasta im-

putare jurând el cu 12 boeri ca nu este fecior de domn120. Pe-tru Voda dä in 1561 unui fiu desmo*tenit de tatal sau pentrunecuviincioasa purtare, cand vine sa'*i ceara mo*tenirea, lege12 boeri ca sa jure §1 sa se curate de banuiala 121. Aceea*i in-stitutie o &in). i la Românii din Transilvania, constituindunul din elementek principale ale dreptului românesc. AO ocronica sasasca ne spune inteun loe ca un popa fiind banuita fi avut relatii cu o femee, vladica roman cere ca popa Con-stantin sa jure impreuna cu alti ese popi ca nu e intru nimicvinovat cu nimica" 122

Aceste cate-va documente culese din toate tarile locuitede Romani, Moldova, Valahia *i Transilvania ne dau mijloculde a caracteriza acest a*ezamant.

1" Mag. ist. I, p. 206.1" CApitanul in Mag. ist., I, p. 225.

Arhiva statului citat de Tocilescu, In studiul sAu Juriul la Romdni,publicat in Foaia societtifei Romdnismului, 1870, p. 467.

112 Chronica lui Andreas Hegyes anno 1615, citatä de Hasdeu, In Arh.ist: III, p. 149 : hat der Vladica begehrt der popa Constantin soil selbst 7 Pfaf-fen schwoeren dass er nicht Schuld an der Magd. hätte". Expresia selbst 7 St!reafla intocmai in monumetele germane care pomenesc despre cojurätori.in Sachsenspiegel, III, 3 : gegen den muss er ihn behalten selbsibende seinetFreunde oder sonst wahrhaf tiger Leute ; c. 5 : Mag diser aber selbsibend seineFreiheit beweisen".

23 Mai sus nota 117.

Jurätorii nu sunt oameni ce vin depunä stiinta a-supra unui fapt petrecut, Mt% privire la persoana impricina-tilor ; ei sunt din contra sprijinitori ai unuia dintre impricinaticu jurämântul lor, i sunt deci legati de dânsul mai stans, nusi de celalalt, sau de obiectul in pricinä.

Aceastä intimä leg`dturä de persoana impricinatului estecea d'intAi mare deosebire de marturi. Aceqtia aratd adevdrulabjectly; jurätorii suslin artilarea subiectiyd ; unii vor aräta d.e. a stiu a pe aice i pe dincoace se intindeau vechile hotareacestialatti cà stiu a. Stan pe nedreptul cere cutare mosie. Deaceia i vedem jurätori in cazuri unde marturii nici erau cuputintá, and e vorba a se indretpà de o bànuialä, precum acaIn care azuse jupäneasa Maria sau popa Constantin, sau cândeste de sustinut un lucru ce nu se poate bine dovedi altfel,precum ca documentul cel ars al lui Husin erà adevärat. Inao dovadä de aceastä strAnsä legäturà personalä a juratilor cuimpricinatul pe care '1 sprijin, este a documentele identifiape jurätori cu persoana pentru care ei jurä. Astfel despre ju-rämântul cu jurätoare fäcut de jupäneasa Maria, documentulspune cà giumineasa Maria au jurat i s'au curätit de bänuiará,subintelegându-se cä juatoarele ei au jurat aläturea cu ea,

contopindu-se si ele in numele ei".Un al doile punt de deosebire constä in principiul pari-

ldfei admis la jurätori, adea ei trebuiau sä fie din aceeasi clasäcu impricinatul care jurä, un principiu care la marturi este cuneputintä. Inteadevär and e vorba de a dovedi o faptä, tre-bue sä iei de marturi pe acei ooameni care din intdmplare sauimprejurdri au avut cuno_stinfd de ea, färä privire la starea lorsocialä. Cu totul altmintrelea stä lucrul, and e vorba de a spri-jini cu constiintä o arätare individualä, spusa unui om, deciceva interior, care nu cade in lumea simturilor din afarä. A-tunci se pot cere persoane anumite care sä sprijine aceastä a-rätare, atunci sprijinirea prin o constiintä pe at se poate deacelasi feliu este ceva cu totul potrivit. De aceeä vedem cà ju-rätorii räzäsilor din aálosesti sunt oameni buni i bätani, a-decA räzäsi ca si ei, ai jup'änesei Maria jupänese, i ai preotului,preoti, pe and in cercetarea prin marturi intre boerii Murgesti

boerii Peliu, Gligorasu i Simion 123, desi pärtile sunt boeri,cei 24 de marturi sunt in cea mai mare' parte oameni bu ni,bätani, tärani cum am zice astäzi.

Un al treile punt, mai putin insämnat este numdrul care lamarturi poate sä fie fixat sau nu, la jurätori insä totdeauna tre-buia sä fie determinat. Ba dupä at se vede impunerea unui nu7mar anumit de marturi, ceeace nu prea are irrteles, s'a fácut din


Atps.Z.4.14IN TEL% JURIDICE 117

confuzià fireascg in ni§te minti nedeprinse Cu deosebirile ju-ridice, intre marturi i jurgtori, institutii asgmgngtoare.

Din aceste elemente se vede lgmurit firea jurgtorilordeosebirea lor de marturi. Pe când ace§tia sunt de obiceiu innumgr nehotgrgt, neatgrnati de clasa social g a impricinatului,

depun §tiinta lor asupra unui adevgr obiectiv, jurgtorii sunttotdeauna in numr hotgrit, de aceea§i clasg socialg cu parteape care o sprijin i sustin cu sufletul lor o argtare subiectivg aei, fiind in strânsg leggturá personalg cu dânsa.

Dar sg cercetgm i alte amgnuntimi privitoare la jurg-tori.

In privirea numärului lor vedem cà acel mai mic e de 6;apoi multiplele lui, numerele 12, 24 i 48 124. Numerele mai marinu s'au intglnit incg in documentele cunoscute pAng acuma.

Chid partea nu ggsia numgrul deplin de jurg'tori impu§iprin legea dela domn, sau cAnd cei adui nu vroiau sg jure, pro-cesul erà numai cleat perdut. In cercetgri cu marturi erà maila urmg indiferent din Cate gun ieià adevgrul, numai sg fieindestule pentru a forma convingerea ; dar chiar dacg unul saudoi ar fi argtat altfel cleat multimea celorlalti, aceasta nu arfi fg.cut de nimic märturia, care ar fi stat bung i ar fi ajutatpgrtei in favoarea cgreia e§ise, la cg§tigarea pricinei. La jurg-tori lucrurile trebuiau sà fie altmintrelea ; anume legea datàpgrtei socoteà cá este neapgrat ea cutare numgr de coWiintisà sprijine o sustinere individualg. Dacg nu se aducea intoc-mai acest numgr, conditia esentialg nu erà îndeplinitä i susti-nerea era cgzutg. De aceea numgrul este o conditie fireascg ajurgtorilor, i jurgmântul tuturor o conditie fireascg a efectu-lui lor.

Dovadg despre aceasta am avut intgi in procesul Bglo-§e§tilor, unde ace§tia neggsind jurgtori cad la judecatg. In-tr'un document dela Petru *chiopul din 1560, un boier, banulHamza, pierde un proces cu mitropolia, cAci nu putuse facesä jure cei 24 de boieri" 125. Un alt document de pe timpul luiPg.tra§cu Vodg, 1558 care contine hotärgrea clatá inteun procesdintre Stanciul cu PArvul §i Stan pentru mo§ia Vulpe§tii, nearatg. ch.' au jurat cei 12 boieri inaintea reposatului Vlad Voe-

1" Hrisov dela Radu Vodd, 1528: si am dat domnia mea lui jupan Ivascupaharnicul lege 48 de boieri". Altul &la Mihai Viteazul 1597 : ci au Iuat legepeste lege 48 de boieri pre rAvase donmesti". Ambele In Arhiva statului citatede Tocilescu 1. c. p. 465 si 466. 0 singura datri se \TM numai 3 jurdtori. 1628, N.Iorga, Studii §i Doc. VII p. 5 si am dat domnia mea leage lui Staico postelnicultrei boieri". Alta datA se vAd numai 2 boieri dap ca jurAtori ; 1668 publicat ino culegere privatd de D. V. Dumitrescu In art. ski Institulia juratorilor, In Conv.lit. XXXIII, 1899 p. 763. Adaoge 1618 si 1620, Doc. romanqti, ed Bianu p. 3940 si 54. Odatii se viid 4 jur6tori, 1464 I. Bogdan, Doc. lui Stefan ce! Mare,p. 82.

125 Din Venelin citat de Hasdeu Arh. ist., III, p. 146.

118 ISTOUIA RtafIN EL Ok

vod, cum cA au avut Stanciul bAtrAnA. si dreapta mo§ie mos.-teneascA ; iar PArvul 5i Stan nu s'au lAsat ash, ci au luat 24 deboieri dinainteA lui Mircea VodA, ca sä jure, qi n'au putut nicide cum sd jure 5i au rtimas de lege §i de judecatd" 128 In sfArsitun hrisov dela Mircea VodA din 1559 aratA cä dAnd lege lui Roca

fiilor lui RAsipA 24 de boieri ca s'A jure cA au avut mostenireIn satul Bahna ; n'au putut aduce aceif boieri la zi §i_la soroc,§i au ramas Roca qi fit lui Reisipti delege dinaintea domnieimete". Alt document din 1644 ne aratA pe Paraschiv fecior Bar-bului clucer care iea lege peste lege 12 boieri, dar nu a pututsA jure 127. Nu este de admis cA in toate aceste cazuri pArtileinteresante sA nu fi gAsit nici un singur jurAtor ; fiind insAnu gAsiser6 numArul deplin, de aceea se spune cA nu au pututs'A jure.

Ace§ti jurAtori sunt in multe cazuri a du5i de pArti,urma legei luate dela domn, dupA propria lor alegere. AO a fostIn judetul dat BAlose§tilor in care se spune ca jurAtori n'au gdsit.Adese ori intAlnim jurAtori dali pe mime domne§ti, precum incazul jup'Anesei Maria, unde cele 12 jupAnese tare trebuiau sAjure alAturea cu ea sunt luate pre rava§e domne§ti". In acestcaz domnul indicà anume care persoane trebuiau aduse la ju-rAmAnt, i erà deci o formA mai greA a jurAtorilor. In afarA decazul jupAnesei Maria, mai amintim §i un document al lui VladVodA din 1571, in care domnul d6 cAlugArilor 12 jurAtori, deau jurat cum cA sunt drepte mosii ale sfintei mA.nAstiri, anumepopa Saya din Pode i popalBoda din Strugurti §i popa Vladdin Pode § (urmeazA" incA denumirea a 9 popi), care au jurat cusufletele lor inaintea Radului din BAresti ; iar jupAnul Radua scris carte cAtre domnia mea, cum au jurat §i au dat sfinteimAnAstiri dreptate" 128.

JurAmAntul se fAceA. ca §i acel al marturilor, in mod soL-lemn, pe sfAnta Evanghelie si pe sfAnta cruce in sfAnta bise-ricr cum spune hrisovul de mArturie a pärcAlabului de Su-ceava in pricina boierilor Murgesti 129. DacA jurAtorii juran penedrept, erau pedepsiti intocmai ca marturii minciunosi. Gloabaerà de §ese boi, averea obicinuitá a tA'rei pe atunci, si care a-dese ori inlocuià moneda. Astfel vedem inteun hrisov al luiConstantin Sarban din 1654, pe domnul spunAnd c5. am globitdomnia mea pe acesti 12 jurAtori, de le-am luat dela unul cAtesese boi, precum este legea, pentru cA au jurat strAmb"130.

Arhiva statului, citat de Tocilescu, 1. c. p. 464.1" 1599 A rhiva statului citat de Tocilescu ibidem ; 1644 N. Iorga Studii

qi Doc. X, p. 119."8 Ibidern, p. 467.1" Arh. ist. III, p. 233.

Arhiva statului, citat de Gr. Tocilescu, 1. c. p. 469. Mai vezi un documentdela Alexandru Voda, 1568 : luandu-se i amenda In bol dela Juratoril cei

AtprZA.MINTKLE JUTUDICH 11S

In documentele studiate pAnA acuma reiesA cA jurAtoriinostri au o asemAnare deplinA cu con juratores din dreptul me-dieval german. i acestia erau luati spre intArirea constiintei in-dividuale, dupA ideile germane, care puneau mai presus jurA-mAntul unui om liber, intArit de acel al semenilor säi, decAtmarturii ce ar puteh existà asupra faptului. Germanii exage-rand principiul onestitAtei, nesocotiau cu totul interesul pro-priei conservAri, care tocmai impinge pe f Aptas sá ascundA a-devArul. Legea salicA dispunea chiar anumit cA in contra ca-pului säu si a averei sale nu trebuia omul sà primeascA mar-turi" 131. Din aceastA priciná dreptul german alergase la felu-rite mijloace de dovadä, unul mai absurd decAt altul, probelelui Dumnezeu, duelul judeciar i cel mai putin absurd din toate,acel al cojurAtorilor, pe care 11 vom vedea cum a putut sà seintroducA i la noi, unde am gAsit cá predomnia sistemul ra-tional roman de dovedire obiectivA, prin marturi. S'A arAt'AminsA analogia deplinA intre jurä'torii nostri ash cum i-am aflatcaracterizati pAnA aice i cojurAtorii dreptului german. Legileprincipelui longobard Wallia, dispuneau cA dacà se ponegriafemeea cuiva de un altul despre un lucru indoielnic, s'A se poatàcurAti jurAnd cu alte sese femei 132, caz identic Cu acel al jup6-nesei Maria. ConjurAtorii trebuiau sá fie deci totdeauna de con-ditia celui ce jurA. Ash legea Frizonilor dispunea cá dacä uncolon ar ucide pe un nobil, s'A se scuzeze cu 35 de jurAtori decondifia sa 133. De asemene un preot trebuih s'A jure cu altipreoti 134 un nobil cu alti nobili i ash mai departe.

Acesti cojurAtori intAriau, ca si la RomAni, spusa aceluipe care'l sprijineau ; nu se ocupau de loc de adevArul faptuluide dovedit. Ei jurau dupA jurAmAntul fäcut de impricinat cAeste adevArat. Izvoarele germane spun anumit cá dupA cejurà impricinatul, apoi jurau marturii (a decA jurAtorii) sài, cäjureimeintul stiu este curat §i nu mincinos 135.

strambi" (Foaia Sociekifei Rorndnismului, I, 1870, p. 47). Se vede ca aceasta erasoarta obicinuità a rândului intAi de jurdtori, eand acei luati cu lege peste legejurau altfel. Tot odata se rupeau aetele care dadusera celor ce castigau pe temeiulprimilor juratori. 1588. Nicolaescu, Doc. slauo-rom., p. 246.

13' Contra caput suum et contra suarri hereditatem non debit homo ac-cipere testes". Lex Sallee, II, 15 In Walter, Corpus iuris Germanici.

"a Leyes principis Walliae, c. 14: si cuius uxor de alio infamatur et hoctamen sit incertum septima menu mulierum expurget", citat de Strippelmann.Die nothwendigen Eide, p. 189 Pentru a se curaji de adulter trebuea sa jure eu50 de femei (c. 5).

183 Les Frisonum I, 7; Si litus nobilem occiderit, cum 35 juratoribussuae onditionis, se excuset".

134 Leyes prineipis Walliae, citate mai sus : cum vicinis 5 presbyterisquos se nolle prejerare cognoverit".

Sachsenspiegel, III, § 2, 3: darnach sale schweren seine Gezeugendass sein eidt rein sey und nit meineidig. Cf. Formulae Sirmond : (in Walter,III, p. 396) : quicquid iste de hac causa juravit, verum et idoneum sacramentumexinde juravit".

120 TM-gua ROMANILOR

Numerul cojuratorilor din legile germane este adeseori6 si 12, une ori irisa si mai mare, precum 35, 48, 50, 72 si 'Anachiar pana la cel colosal de 300.

Analogia Intre asezamantul românesc si acel germanmerge chiar mai departe. Se gaseste in dreptul german pana

deosebirea intre cojuratori liber alesi si. de acei numiti perayase domnesti. Cei d'intai se numeau advocati, cei de al doilenominati. Asa adeseori întâlnim in dispozitiile legilor germaneprescrierea, ca s'a se curate cineva de o imputare prin cojurä-tori numiti ; de exemplu legea Alamanilor, care dispunesä jure cu 12 juratori, si anume 5 numiti si 7 chemati" 136.

Pe Muga deosebirea principiilor din care pornesc siste-mele de dovedire roman si german, cel d'intai obiectiv, celde al doile subiectiv, mai este inca un al doile punt caredeosebeste tot atat de radical acestea doua metode de adescoperi adevärul in trebile juridice. Anume dovada la Romaniera. pozitivä ; la Germani negativä. La Romani cel ce afirmaceva trebuea s'a o dovedeasca. La Germani din potriva cel ceera invinuit trebueà sa se curäte, cu toate ca nu se aduceauIn contra lui nici un soiu de proba. Cum ar fi fost irisa cu putintäo dovada negativ'ä. di nu ai fäcut ceva, lucru absurd in sine, decatprin mijloace tot atat de absurde ca i principiul din care eadecurgea. De aici necesitatea cojuratorilor, daca nu vroiase recurga la duel sau la probele lui Dumnezeu:

Transformilrile romilneti ale juettorilor. Este inve-derat ea implantarea unui asemenea sistem strain de dovadainfro minte i in niste obiceiuri romane trebuia sà alba de urmareo adancd a lui modificare. De aceea asazämäntul juratorilorincerca la Români niste prefaceri care îi schimbara natura sifacura din el o plazmuire proprie a poporului roman. Pe atuncipoporul nostru chiar cand primea elemente sträine, ayeà pu-terea de a le asimila, a le preface si. desvolta dup.-a propriile salenevoi, puteri i inprejurari, facultate care astazi pare a fi dis-parut cu totul din el, in care elementele straine intra cu toptanul

ram.An astfel neasimilate, in mijlocul vietei sale.Sri vedem ce a facut poporul l'ornan din asazamantul

german al juratorilorMai Intai la Germani acest sistem de dovada era intre-

buintat exclusiv numai In afacerile penale 137, pe cand la RomAni

Lex Alamanorv9i c. 53 (in Walter) : Et cum 12 sacramentalibus jurel,curn 5 nominatis et 7 advocatis" : c. 28 : cum 12 nominatis jure et aliis advo-catis".

Juristul Setzer in cartea sa despre jurAmant scrisa In 1608, spunc cui:moda de a jura Cu conjuratori, nici odatä nu a existat in dreptul civil" Cithtde Sii ippelmann, Die nothwendigen Eide, p. 211.

A§EZXMINTEI.E JURIDICE 101

g6sim aplicat si la acele civile. La inceput Osim mi mijlocnaiv de a se inconjura aceastA greutate, anume darea aceluiasnum6r de jurnori ambilor impricinati. Aà buná oat-A gàsimin 1570 pe Alexandru Vodà dând jupánesei Culea care aveh opárà cu fratii ei dela Balta Brancovinilor ate G boieri jurnoripentru fiecare parte 138. Fratii jupânesei negäsind jurátori suntdati ilmasi. Ce s'ar fi intAmplat insà and ar fi gásit? Cum s'arfi hofärit pricina? De aceea sà vedem iscodindu-se o nouà

Aplicarea cojurnorilor la Români in pricini civile se aratàbun6 oarà in un document dela Stefan cel Mare din 1461 dat inprocesul dintre Cramà i Nicorescu de oparte i Husin de alt'á.Husin invocA intre alte dovezi si un hrisov dela Domnii Stefansi Ilia fii lui Alexandru cel Bun, care hrisov s'ar aflà la poparusesc din mahalaua tárgului Sucevei. Trimitându-se dupilacel preot el aratà &A in adevár avuse acel hrisov dar eá arsàseand cu pojarul bisericei in care slujia. Domnul atunci dá legepreotului sti jure impreudä cu alti sase preoti c`á acel ispisoc afost adevárat i aduand preotul rus sese preoti si el al septeleaau jurat pe preotia lor, i ash. Husin au astigat toatá dreptatea"139.

Timpurile de atunci de desvoltare neconstientà nu-sidáduse sama de ins'ämnAtatea innoirei introduse aci de odatàin asezámântul cojurAtorilor. Sà Meuse o sgriturà uriasä prinaplicarea sistemului de dovedire negativ al cojurAtorilor dinmateriile penale, la un fapt pozitiv din o afacere civilä, dovedindexistenta si a adevärului unui document. Pe aceasti-i cale cepiireh nu prea indeOrtatA de firea asez5mântului se pregáte4in el a doua schimbare, anume aplicarea lui la dovedirea inte-reselor civile unde nu mai erà vorba de a se curAtá de o invi-nuke ci de a dovedi pe partea cAruia din doi impricinati se arlà"dreptatea.

In curând prin o pl6zmuire partieulará a poporului roman sicare nu se intálneste in dreptul german aceasta invoià ambelorVárti a intrebuinta periculoasa armá a cojurnorilor, anume.dându-se pártei rApuse voia de a lua lege peste lege, adieg de atrIsturna ca jariitnatul 111111i numtir de jurcitori indoit pe acelal peirfei adverse. Ash in cazul and omul astigase o judecatàjurând cu 12 jurgtori, protivnicul s6u, cApiitând legea prestelege, puteà jurà ca 24 de jurátori si nimiceà judecata de maiinainte, astigAnd el pricina respectivá. Exemple de luarea legeipreste lege sunt destul de numeroase in documentele noastre.Ash in un hrisov dela Vlad Vodà (Cillug6rul) din 1490 se pove-.steste judecata intre un boier Petru si un altul Alatei dela o nio-

N. Iorga, Sludii qi Doc. V, p. 171."9 Arh. isl. IV ,p. 148 pastrat numai in traducere. Asupra autenticitatii

lui vezi obServapile lui Hasdeu 1. c. Tot in acest document se aflà §i legeitura(hdrAia de mat tArziu). Vezi mai,sus nota 9.

122 ISTORIA ROMAN ILOR

zicAnd domnul in el : cg s'a fost sculat Petru de a jurat cu12 bojen i a luat hotaryl de jos ; dar pe urrnä iarási s'a sculatMatei de a jurat cu 24 de boieri si a recastigat acel hotar de j os" 140.Un alt hristov dela Matei Basarab din 1630 expunAnd un procesal lui Bunea visternicul Cu niste tärani spune : Bunea vister-nicul le au dat lege 12, boieri dupä r'ävase domnesti, pe care eii-au si adus la zi si au jurat ; dar väzänd atunci Bunea cá ju-rämä'ntul a fost strAmb, a luat dinaintea domniei mele deladivan lege preste lege 24 boieri pe ravase domnesti, si au venitla divan Inaintea domniei mele la termin preciz dupä lege cu24 de boieri" 141. Mai citäm hrisovul lui Mircea Vodá din 1559In care se istorisesc douä procese deosebite. In cel dintäiu sevede cä mänästirea Tismana avusese pAr'A cu Rosca i fiii luiRäsipä pentru satui Bahna Inaintea lui Mircea VodA i zicedespre urmarea acelei judecäti si au luat cälugärii lege 12boieri si au jurat cu dAnsii eft' n'au avut Rosa i fiii lui Räsipànici un ameStec In satul Bahna ; iar dupä acea a pärit Roscacu fii lui Räsipä i innaintea doamniei mele. lar domnia mea amdat lui Rosca si fiilor lui RäsipA legea de 24 de boieri s'A jurecà au avut In satul Bahna mostenire ; iar ei n'au putut sà aducäboerii la zi i la soroc si au rämas Rosca i fii lui Rásipä de legeinaintea domniei mele". Celälat proces care contine iaräsi luarede lege preste lege este intre eálugárii Tismenei cu satul Räguli,care se petrece IntAi sub Pätrascu Vodä apoi sub Mircea. Vorbelehrisovului sunt : 5i au luat csAlugärii Tismenei lege 12 boieri

hotarnic si au asázat semn i hotare ; dar dupá aceia satulRäguli nu s'au läsat asà i iaräsi a Ora innaintea domniei melecä sunt cotropiti. Domnia mea intru aceasta am dat satuluiRáguli lege preste legea cälugärilor,, 24 de boieri sä jure &A auavut ei mosie mosteneascä In Plostina, iar ei n'au putut sà aducáboierii la zi i soroc sä jure nici de cum, si au rämas satul Rägulide lege dinaintea domniei mele" 142 De asemene mai amintim

judecata continutä in un hrisov dela *tefan Cantacuzinodin 1681 Intre rázásii de StrAmba din judetul Doljului i mänäs-tirea Govora In care rázásii s'au pArAt de fatá cu Vasile egumenulzicänd ei cum cä nu sunt Rumáni mänästirei, ci i-au impresurataugärii färä dreptate, i i au ajuns divanul i judecata s'A jurecu 12 megiesi, si au fost si au jurat inteacea vreme. lar Vasileegumenul stiindu-i pre dAnsii RumAni adevärati, de i-au stä-pánit tot mánilstirea, au fost mers la divan iar impreun'A cu Ro-mänii de au fost luat lege preste lege 24 de boieri, si au jurat

,40 Arit. isi. I, 1, p. 66.1." Din colectia lui Venelin cita de Hasdeu Arh. ist. III, p. 147. MO

documentul spune eh Bunea Dislernieul a dat lege piranilor, acesta este numaiun chip de exprimare. Bunea propusese darea legei, care insà" se Meuse 1 alce,ca in toate celelalte cazuri, de domn.

Arh. statului, citat de Tocilescu, /. c. p. 469.

AtiEZIMINTKLE JUICIDICE 123

ramaindu-i a fi Rumâni sfintei manastiri" 143. Legea peste legecerea ins'a neaparat o noua modificare in sistemul cojuratorilor,astfel precum Il intalnim la Germani, anume in ce priveste res-pectarea principiului paritatei. Este invederat di pentru a seputeà luptà inaintea judecatei cu numarul cojuratorilor, acestiatrebuiau sa fie de aceeasi tale, c5ci altfel cum s'ar fi pututmásurà puterea juramantului? Pentru ca 24 sä fie mai tari(leca 12, se cere ca atat unii cat i altii sa fie de acelasi calibru.De aceea se vede ca in procesele de asemenea natura, uratoriisunt de obiceiu boieri, clasa cea mai cu vaza, cea mai respec-tata din tara. Atat calugarilor cat i taranilor in procesele pentrupämanturi pe care le au cu boierii sau intre ei, nu li se dau ju-ratori din clasa lor, ci totdeauna boieri. Ne poate mira impreju-rarea cum se lasau un numar ata de mare de boieri sa fie suparatcu calatorii pana la locul judecatii, mai ales cand erà vorba deinteresul unor tarani, daca nu am aflà ca ei erau despagubitiIn destul de manos de partile ce-i chemau. Documentul celuries al Buzestilor care contine intaritura lor in proprietateaa peste 200 de mosii arata cum niste vecini din Piatra (Mehedinti)care adusesera 24 de boieri juratori pentru a se curati de ve-cinatate, au luat indatorirea de a plati toate cheltuelile care seurcau la 25.000 de aspri. In vremuri mai vechi plata juratorilorse fäcea in boi. Asa un document dela Alexandru V oevod din1572 ne spune cä jupaneasa Stana a jurat cu 24 de boieri

luat ocina dela Corlat si dela cetasii lui si a luat si boii celor12 boieri ai lui Corlat". Se vede ca boierii cei dintai al carorjuramant erà rasturnat de cei de ai doilea pierdusera i mul-tumita ce o primisda pentru osteneala lor, ca unii ce erau privitica jurati pe strambatate 144.

Un alt punct in care iarasi asazamântul juratorilor românise deosebeste de acel al Germanilor, este ea' acest mij loe de do-vada la Români este totdeauna impus reclamantului. Asa indocumentele citate mai in urma, Bunea vistiernicul reclama', silui îi se da intai lege sa jure ; in acel dintre manastirea Tismana

cu Rosca i fii lui Rasipa de o parte, de alta cu satul Raguli,calugarii reclamanti ieau mai intai lege, si paratii numai dupace pierd judecata si devin oare cum la randul lor reclamanti,ieu lege preste lege. Cat timp juratorii servisera numai cat sprea apara pe cinevà de o imputare penara, de care juratorii slujiauspre a'l euräti, se Intelege dela sine csa ei trebuiau dati paratului,cea ce se face si in dreptul roman ; daca irisa dreptul germanar fi facut aplicarea juratorilor la pricini civile, ar fi impus totdupa principiul sau fundamental paratilor indepartarea recla-

"a Cipariu, Arhiva pentru lilologie qi istorie, 1867, p. 78.14 Doc. Buze§tilor in Revista Tinerimii romfine 1898, p. 111 si urm ; 1592

Revista p. litere a lui Tocilescu X, 1909, p. 288.

121 !STOMA RO MAN ILOR

matiei prin cojuratori, A cest asezamant insa introducandu-se la unpopor cu deprinderi romane. se aplicd si la el principiul cel atatde firesc c'd cel ce reclama trebue sá dovedeasca ?" 145,i astfelse desvoltara acele norme particulare dreptului romanesc aintrebunitarei juratorilor in pricini de natura civilá. Acest prin-cipiu de a nu incuviinta juratori de cat reclamantului, condusela stabilirea mai multor regule care sa garanteze aplicarea lui,din care una. foarte insemnata, ne a fost pastrata de un docu-ment din 1506 dela Vlad Voda. Din el se vede ea manastireaVierosul reclamase niste mori stapanite de Vlaicu clucerul.Mânastirea lua 12 boieri juratori, care jurand, ea castiga procesul.Vlaicu insa n'au vrut sa se lese precum au dat acesti boieri din-naintea domniei mele, sfintei manastiri ci a parát cum sä ieesi el lege sa jure. Insa calugarii nu i-au dat lui lege pentru cdlinea Vlaicul clucerul morile, i iara calugarii au luat lege siinteal doile rand tot boieri mari, 24 , care au cautat dupa drep-tate i dupa lege" 145. Cazul acesta, care poate sà ne para curiosde oarece legea preste lege se incuviinteaza aceleiasi p'ärti careau jurat °data, se explica prin acea ca Vlaicu ne dand moriledin stapanire, dupa jurâmântul celor 12, ramasese tot parat,nu putea deci luà lege preste lege, in aceasta calitate, ci ar fitrebuit sa le paraseasca, sá devind el ins4 reclamant pentru aputeà luà lege preste lege. Cine nu vede in asemene distinc-tiuni o jurisprudenta Innaintata, desi numai obisnuelnica, untalent deosebit de a forma mai departe asazarnintele juridice?

Amestecul juriltorilor eu marturii i eu judeeiltorii. A-mestecarea juratorilor cu marturii puteà sa se intâmple usor.Am spus cá in principiu la popoarele germane, juratorii juraucA cele ce spune partea sprijinita de ei este adevarat. Aceastaatintire atat de subiectiva a mintei, va fi dat de gres uneorichiar la Germani, de exemplu atunci and juratorii cunosteau

faptul de intärit prin juramant. Ei atunci adevereau faravree implicit i faptul insus ; erau i marturi, nu numai juratori.La 11 omâni unde atintirea mintei asupra obiectului era fireasca,mai in totdeauna juramantul in principiu subiectiv, va fi luatun caracter obiectiv prin referirea lui si la faptul de dovedit.Cu alte cuvinte la Romani, juratorii au fost in toate timpurilemai mult niste marturi, insa marturi in conditii anumite, careIi deosebiau de acei ordinari. Deosebirea dintre marturi i ju-ratori este ca aceea ea la aceasta din urma nu incapea clarea delege peste lege.

Aceasta amestecare a celor doua institutii conduse la oa treia forma, in care juratorii incep a luà rolul de judeclitori.

"5 Actori incumbit probatio".Arh. statului, citat de Tocilescu, I. c. p. 468.

A§EZXMINTELE RIM:010E 125

Fiindca domnul nu hotdria altfel pricina de cat cum juraujuratorii, se putea spune cä aceasta hotarire era data chiarei ; ca ei judecau pe pdrti.

Intamplandu-se acest amestec de notiuni, nu este demirat, daca gasim documente in care delegarea de a judeca,In loc de a fi trimisa unui dregator domnesc, care cu ajutorulmegiesilor, ca marturi sau juratori, sà judece pricina, este tri-misa chiar megiesilor, spunându-le domnul ca ei s'd jadece. Inaintede a merge mai departe in expunerea acestei noue forme izvo-rite pe pamântul romanesc din un asazdrnant strain, sa cer-cetarn cate-va documente. In unul din 1591 Raz Giurgi velban de Craiova, trimite o carte catra 12 megiesi in euprindereaurmäIoare : Scris'am ravasul nostru voua 12 megiesi anume(urmeaza numele lor), pe care v'au luat pre cartea noastra,Moldovanul i cu Strinila de acolo, pentru ea au avut galceavä,aicea la scaun inaintea noastra pentru mosia Craciuneasa. Decinoi n'am putut sti cum le este lucrul, ci ei s'au invoit i v'a luatpe cartea noastra, judecati i sa le luati sama pentru aceamosie Craciuneasa ; de care lucru va scriem megiesilorcautati ca và strangeti toti la un loe, sa le cititi cartile i zapisele,

s'au invoit megiesii amandoi sä vd strangeti acolo inaintealui Dumitru parcalabul ot târgul Jiului, sa adeveriti, sá vedetiavut'au Stanila treaba in mosia Moldovanului au n'au avut ;foarte bine sa socotiti i sa nu fatariti cumva, i cu frica luiDumnezeu sa adeveriti si pre ce yeti adeveri, sa le faceti i zapisstatator" 147. Ce sunt acesti 12 megiesi carora domnul le de-leaga o judecata ? Caracterul lor este cam greu de determinat.Judecatori curati nu sunt, cad atunci ce nevoie ar avea sà seadune inaintea parcalabului' ? 5i cu toate aceste ei sunt maimult de cat niste simpli jurtitori, de oarece ei nu mai jura pentrudreptatea uneia din parti, ci au sa cerceteze cartile i zapisele,si au sa rosteasca o judecata, pe care domnul le o recomanddsa fie nepartinitoare. Nu se spune in document, daca megiesiiaveau sà jure sau nu, nici daca juramântul trebuia facainaintea parcalabului.

Un alt document va lamuri inca mai bine caracterul a-cesLor megiqi judectifori, care nu sunt de cdt o transformareroffaineascä a jureitorilor. Acesta este dela Alexandru al III-lepredecesorul lui Mihaiu Viteazul, din anul 1593. Hrisovul estedat pentru o parsá ce radicase banul Hamza i satul Brezovenii,In potriva lui Ioan i Stoica pentru o mosie Halânga, Inca depe vremile lui Mihnea Vodti. Spune documentul : InteaceeaMihnea Voda a dat lui Hamza i satului Brezovenii trei me-giei, lui loan i lui Stoica alti trei megiesi, ca sá intocmiascaHalânga cum vor gasi ei cu sufletele lor, bar acesti sese megiesi

Arh. statului, reprodus de Tocilescu, 1. c. p. 466.

128 iftronm ROMÂNILOR

eäutarä i adeverir5 c5. n'are Hamza banul i satul Brezoveniinici o imp5rt5.sire cu aceast5 mosie ce este mostenire a lui Ioansi a lui Stoica, i fámase Hamza banul i satul Brezovenii delege Inaintea Mihnei. lar cAnd a fost acum, loan i Stoica n'auputut sA se odihneased de satul Brezovenii, poprind iarAsi a-ceast5 mosie ce se numeste HATAnga. Dare loan si Stoica se du-ser5 innaintea cinstitului judec5tor al domniei mele, jupAnulCociban din Craiova i st5tur5 de fatà. Apoi cinstitul judecAtoral domniei mele, a judecat si au adus pe acei 6 megiesi innainte,

spuser5 precum aflase ei cu sufletele lor. AO dar acesti 6megiesi iar5si deterà aceastà mosie lui Joan i lui Stoica ; iarsatul Brezovenii nici un amestec s5." nu aibA in aceastä mosie,

rAmase satul Brezovenii de lege. Deci am dat i domnia mealui Ivan si lui Stoica, ca sä le fie aceast5 mosie ohavnic5 lorfiilor i nepotilor i strinepotilor, si de nime s5 nu fie sup5rati,dup5 porunca domniei mele ; iar satul Brezovenii, dacà bl-nueste n5pästuire, sà iee 12 megiesi" 148

aici vedem niste megiesi ins5rcinati cu judecata, casi in documentul precedent ; dar s5 vede mult mai clar cá acestijudeatori nu sunt de cAt jur5tori modificati. Astfel dup5 ce serostesc acesti megiesi, hrisovul spune si rimase satal Brezoveniide lege Innaintea Mihnei", ceea ce ne arat6 invederat eh' judecatase urmA inaintea lui Mihnea, i cà megiesii fuseser5 numai de-,legati cu cercetarea ei. Brezovenii insA nel5sAnd in pace pe Ivansi pe Stoica i cuprinzAndu-le din nou mosia, acestia vin inainteabanului de Craiova, care nu le mai (16 legea de jur5tori ce oavuse odat5, ci chiam5 numai pe megiesi innaintea luitreabsd, i ei m5rturisind cum au spus mai inainte, se recunoastedreptatea lui loan i Stoica din nou, Int5rindu-se judecata;banului de ateä domnitor. Dovada cea mai invederat5, cà aceacomisie de judecat5 nu el-A de cAt niste jur5tori modificati,este ins5 imprejurarea cà domnul lasa Brezovenilor dreptul dea cere lege preste lege, 12 rnegieqi, daca nu sttnt mulfumiti.

Astfel lucrase si prelucrase spiritul poporului roman acelasäzilmAnt stfäin al jur5torilor, de nu r5m5sese acuma din el.decAt numele, iar fiinta lui erà cu totul schimbatä. Din nistesprijinitori ai unei sustineri individuale, intrebuintati numai laafaceri penale, spre a se curäti de o invinuire, RomAnii apli,cAndu'i la daraverile civile, fAcuser5 din ei un asez5mAnt ju-ridic Insemnat, care sluji timp de veacuri la rezolvirea tuturor:pricinilor. Se crearä forme si dispozitii noue, care sà facä acestasez5rnAnt destoinic a indeplini noul rol atribuit lui de poporulromAn, si de sigur cà dadi documentele noastre cunoseute asupra,

"8 Document publieat pentru prima oarA in Foclia socieleikianul II, 1871, p. 33.

A4NZÀ311NTELE JURIDICE 127

lui ar fi mai numeroase, s'ar puteá desface din ele o intreagsájurisprudentá.

Insemnatä este mai ales forma de pe urmA studiatä denoi, in care jurätorii sunt schimbati in o comisiune de anchetei,insarcinald chiar ea ca jadecata pricinei. Aici ajunsese Romániila o formä sAnAtoasä, care puteá, desvoltändu-se, sä aducA celemai fericite roade, s'A dee na.:Aere la o judecatii prin popor, ase-menea asezAmAntului englez al juratilor, desvoltat si dánsultot din asemenea comisiuni de anchet6 140. Din un asAzAmAntvicios si färä putin%5. de a se sustinea mult timp, ca acel al ju-fAtorilor, RomAnii ajunsese a formA prima treaptä a unei fo-lositoare institutii juridice. Cu o desfAsurare mai putin furtu-noas6 a istoriei lor, ce ar fi invoit pasnica desvoltare a aseed-mintelor lor, aceastà formä a judeatei ar fi dat poate si laei niste rezultate vrednice de imitat. O sAmAntä, chiar rea, cA-zuse pe pAmAntul mAnos al unei minlei tnzestrate cu un puternicsinat juridic, un dar firesc mostenit dela strAbunii Romani, caredesvoltaserA aceastä parte a constiintei omenesti intr'un gradneasämAnat. Erà deci firesc lucru ca arborele rAsArit din ea sripoarte roade bune, datorite sucului cu care el fusese hränit.

AsezAmAntul jurAtorilor, astfel precum s'a desvoltat lapoporul romOn, este -deci un product curat national. Totusi fiindcA originea lui este strAinA, sri cAutAm a descoperi de unde aufost imprumutate primele lui forme.

Originea jurátorilor. Analogiile aduse de noi mai susIntre asezAmAntul romAn i acel german al jurAtorilor. nu maipot läsà nici o indoialà unde trebue cäutatA oriainea lui art,rAmánea numai de explicat, cum au putut Romani' sa impru-mute asezAmántul unui neam de oameni, cu care nu au venitaproape nici odatA In atingere directA 150,

14, Vezi asupra acestei origini a juratilor in Anglia, Riefler, Das englischeGeschworengericht. Comp. studiul nostru asupra juratorilor in Cono, lit. VIII,p. 137-147.

150 Hasdeu, in Arhiva istoricd III, p. 145-156 si Tocilescu in Foaia so-cietdfei Romdnismului, I, 1870, P. 463 si urm. si 503 si urin, se incearca de adovedi (loud lucruri peste putinta : mai intai ca juratorii romani nu ar fi in toatecazurile de cat niste jurati ; apoi ea' atare institutie ar fi fost mostenita de Romanide la poporul Romanilor, de la care ei ar fi imprumutat filtre celelalte popoareeuropene numai acel al Englejilor. Am arittat cazul exceptional in care se potasemana juratorii nostri cu juratii engleji. Cat despre faptul ca juriul sau juratorii(pentru Hasdeu cat si pentru Tocilescu lucrul e tot una), ar fi asäzilmant roman,care nici iodate( nu ar fi fost cunoscut de popoarele germane, asemene parere esteatat de protivnica acelei a unanimitatei cercetatorilor institujiilor juridiee, In catcredem de prisos a o mai combate cu de amanuntul. Este admis ca un adevar nein-doelnic de catra toate autoritatile in materic de drept, crt sistemul roman de judecatase deosebia radical de acel german, cel intai primind ea justitia sA fie rostità de or-ganele statului, cel de al doile facand din ea o atributie a poporului. Juriul estedeci de origine germana; de aceea s'a si desvoltat el la poporul acela ce au lost

128 inorttA Rob:Wawa

Greutatea insá dispare de indatil ce intälnim cojurätorila popoarele slavone, care inconjurau pe Români i anume

atät la cei de sud, precum la Bulgari, Sarbi i Croati, cat si lacei dela nord, precum la Poloni, Boemi, care ei mnii au imptti-mutat acest asezämänt dela popoarele germane ca care veni-set-5 in atingere.

Astfel in zaconicul lui Stefan Dusan, regele Sarbilor,din anul 1348, gäsim asupra jurAtorilor urmAtoarele prescrieri :De acum inainte sä fie jurämänt i pentru putin. Pentru unlucru mare O. fie 24 de jurtitori (riopoTsaz); iar pentru oafacere micti 12; iar pentru un lucru mic, 6, dintre care nici unulsrt nu fie rudä sau neprieten cu vre-unul din impricinall. Si a,acesti jurritori sä nu aibä dreptul de a impäca, ci numai de ajustifica satt condamnd. Si fiecare jurämänt sà se facà in bise-ric i sä-i aducä la jurämänt preotul imbräcat in vestmintelede slujbri. Si la jurämänt sä fie crezuti aceda pentru care maimulti vor jura si mai multi îi vor justifica. Precum fusese legeJa bunul impärat, la säntul rege, sä fie boierilor mari boieri marijurAtori i oamenilor de mijloc cei de o potrivä lor i la ceilaltiiar4i cei de o potrivä sti le fie jurAtori" 151

De asemene gäsim si in Croatia asezämântul jurAtorilor,in ash numita lege a Vinodului din anul 1280, care prevede c6fiind inaintea curtei proces pentru furt, dacil cei ce vorbescIn cauzA i acuzatorul nu au marturi contra acuzatului, atunciacuzatul se admite la jurämänt, pentru violentä el si inc6 24de jurati, iar pentru furt numai 12 jurati, iar pentru furt dinsat si pentru arderea bucatelor i pentru räpirea nocturnä affinului asezat in stoguri, pentru asemene fapte acuzatul va jurànumai cu 0 jurdti. Si incä dadi se va silui o femee si nu vor fi

mai putin supus de cat toale celelaite inriurirei romane,la acel englez. (11asdeu,1. c. p. 151, crede din contra ea, Anglia ar fi singura tara germana pe juma-tate latinizata prin limb5 i obiceiu"?). Juratii !ma nu au a face cu juratori decat la noi In tar4, unde am vazut cum, din o desvoltare particulara, juratoriinostril parean meniti a da nastere si la Romani asezämantului Juratilor. Lapopoarele germane, care singure au produs i juratorii (sistem de dovedire Inprocese de natura subiectiva i deci direct protivnic acelui roman cu caracterobiectiv) i juratii, aceste douà forme nu s'au confundat si nu pot fi amestecateuna cu alta, mai ales dupa numeroasele studii Pa'cute asupra lor. de catde cine nu le cunoaste. Tocilescu merge mai departe. Pentru a dovedl existentajuratilor la frafii neolalini din apusul Europei, aduce texte din capitularele luiCarol cel Mare, din legea Francilor Salici, legea bavarezil i aceea a Alamanilor.(Foaia soc. Rom. 1870, p. 513). Aceste sunt frisk izvoare germane, dei sunt serse.Ialinote §i deci dovedesc tocmai ceea ce Tocilescu vroeste sil denege, existentajuriltorilor la Germani, si nu pot nici intr'un caz sluji spre a indreptati Incheiereaarticulului lui asupra juriului la Romani ; din toate cate am zis pang aice esaIn relief : Latinilalea nectmului nostru". Numai pe institutia germana san germano-slava- a jurator.lor, nu se poate Intemeia aceasta latinitate, de altmintrele sigurasi nerasturnabila.

Studiul lui Hasdeu asupra Zaconicului lui $1efan Dusan, in Arh. 1st.Ill, p. 145.

AkiEZ1311N1.1±11,1:0 JiJRIDICZ 129

fost marturi pentru acea siluire, va decide un juriu compus dinfemei".

In Boemia intalnim de asemenea curgtirea unui om deinvinuirea adusg asupra lui prin credinta adicg prin jurgmän-tul vecinilor0.1 152.

In Polonia citgm cazul reginei Sofia, sotia lui VladislavIaghello, acuzatà de sotul ei pentru adulter, care se curgtg deaceastg invinuire jurând ea si cu septe nobile i cinstite femei153.

Este probabil cà aceastg institutie a jurgtorilor se va fiaflat si la Bulgari, i astfel incunjuränd ea pe Români dintoate pgrtile, se int,elege usor cum a putut pgtrunde i in obi-ceiurile lor.

Astfel erà sistemul dreptului ce exista in vechime lapoporul romän, al&ätuit din izvoare deosebite, traditii de dreptroman, amestecate cu institutii slavone sau germano-slave,toate insä fierte i mestecate de simtul juridic al poporului ro-män i prefAcute cele mai multe in asezgminte originale. Traiullor insg nefiind inchegat in formele hotgrâte ale conceptiilorfixte prin scrisoare, ele pgstrau un caracter sovgitor care se schim-ha de astgzi Ong mâni, adgogand incg un element de nesigu-rantä la toatg viata acelor timpuri. Fatä 'MA cu lipsa cea marede. culturg ce caracterizazg vremile mai vechi ale istoriei ro-mâne, asemene drept obisnuelnic erà singurul ce se putea mgn-tinea, si de aceea vom vedeà cä incercärile de codificgri sersea le lui 1VIatei Basaraba i Vasile Lupu nu furg mai nici odatgaplicate, i cä poporul romän urnfä inainte a'si lua indreptareasa juridicg tot dela vechiul obiceiu al pgmântului.

3. BRESLELE

Una din plgzmuirile cele mai interesante ale obiceiuluipämäntului erà färg indoialg organizarea breslelor, in Munteniastarostii care au existat, in Tärile Române Ong la Conventiadin 1858. Desfiintändu-se prin ea toate scutirile i monopoltt-rile de clasg, s'a pus cutitul si la rädgcina breslelor, dând ceade pe urmg loviturg acestei institutii ce usese slgbitä incä de

12 Citate de Hasdeu in studiul amintit in nota precedentii p. 150-151_"2 Histoire des roys et princesses de Poloigne eontenant l'origine, progres

et accroissement de ce royaume, depuis Lech, premier fondaleur d'iceluy fusquesau Roy Sigismond Auguste dernier décdclé avec les illustres et excellents faits desdits Roys et Princes tant et paix qu'en guerre composée en latin et divisée en XXlivres par noble et magnifique sieur Jean Herbert de Fulstin, castellan de Sarava,capitaine de Premislie conseiller du diet royaume de Poloigne à present l'un desambassadeurs d'iceluy en France, traduite du latin en francais et dediee au royde Poloigne A Paris 15;3 p 144 : que la royne se purgea moyennant son sermentet de sept nobles et prendes femmes". Aceastà carte foarte rarA mi-a fost comu-nicatà de Mateiu Cantacuzino din Iasi.

A. D. Xenopol. lstoria Rorninilor. Vol. VII. 9


mai inainte. Desfiintarea breslelor a ruinat cu totul pe indu-striasii indigeni in favoarea celor sträini. Este de netägäduitd., de i asezämântul ayeà nevoie de modificäri spre a fi adaptatla timpurile noastre de dreptete i egalitate, totusi pästrarealui ar fi slujit la ocrotirea muncei pämântenilor.

Breslele eran niste intoväräsiri ale meseriasilor pe di seputeä de acelas fel, in scopul de a'0 apärà interesele munceilor. Numai când numärul meseriasilor de acelas fel nu eràindestulAtor, mai multe bresle, se intoväräsiau sau, cum sespunea pe atunci se infrätiau. Asà fac breslele din Roman aleblänarilor, cojocarilor, bärbierilor, abagierilor i croitorilor 154.Din potrivä gäsim In Iai cä breasla ciubotarilor se despärtestede aceà a tälpälarilor cu care erà unirá mai inainte 155.

Catastihurile breslelor, ce ni s'au pästrat, de$ se referäla unele bresle anumite, contin totusi dispozitii izvorite din unspirit comun care -le insufletia pe toate. Acele de cäpiteniecäror nevoie däduse chiar nastere asezämântului, se refereaula ocrotirea meseriei. Catastihul ciobotarilor din Iasi prevedeaIn aceastä privire ca sä nu se poatà aseza meter ciubotar sträinIn Iasi, M'ea a pläti starostelui breslei 5 lei M1.8110056. Tot asà

cAnd o calfä devenià meter. In Roman taxa de plätit eràmai micsä, dupä cum erà m'astil i a1iveriu1, anume doi polilei pentru asezarea mesterului sträin i unul pentru can 157.De asemene erà oprit a se face concurentä ciubotarilor de loe,cu mufa' adusä de aiure, care se putea vinde numai dacà se plä-tea aträ breaslä 2 bani de perechea de ciubote ; iar in cazulcAnd se vindeà asemene marfä pe ascuns, starostele erà indrep-IR a o luà toatà pe sama breslei. i mesterul ce cumpära asemeneproducte sträine spre a le desface erà supus la globire. Cumpà-rarea de embote produse de breslasi erá din potrivä invoitäori-cui, chiar i sträinilor, Armenilor i Jidovilor in dosebi ;insä ei nu aveau voie a vinde marfà cumpäratä in oras, ci tre-bula sä o ducä spre vänzare in alte tArguri, bine In-teles in deacele mai mici in care nu erau organizate bresle, si mai ales in

154 Catastihul acestor hresle Infrätite, intärit de episcopul Atanasie in 1724.In Melchisdek, Chron. Bomanului, II, p. 9-20. Comp. Studiul lui V. A. tirecheDin istoria breslelor In Convorbiri ¡iterare, XXII, p. 793 si urm.

Catastihul breslei ciobotarilor din Iasi, Intlirit de Gavril mitropolitulMoldovei in 9 Noemvrie publicat in Uricariul XVI, p. 1-7. Reintarit de mitro-politul Veniamin in 1814. Ibidem p. 8-9 4i de loan Sandu Sturza In 1821 Noembrie16, Ibidem, p. 10-29.

154 Bárbdnfia Insamnli astral la pranii de la munte o putinicä de bränzä.Cuvän tul vine dela ungurescul Berbence cutie, putinä. Vezi Cihac Diction-naire d'Etymologie daco-romane, II, p. 481. La origine deci bärbanta era dareaunei putini de bränzá, care se schimbä la urmä In bani. Vezi i Melchisedek, /.c. p. 13, nota.

Catastihul breslelor din Roman, ibidem, p. 13.

A k4EZX MIN TELE JURIDIC E 131

sate 158, caci de altfel s'ar fi lovit si acolo de aceleasi piedici.Cumparatorii straini Insa nu aveau voie sa" se indrepte catreciubotari, spre a'§i face cumparaturile, ci numai &Atli starostecare faceà o repartitie a cumparaturei asupra tuturor ciubo-tarilor, sau pe rand asupra unei parti din ei, pentru ca fiecarebresla§ sa se folosasca din acel alisveri§. Daca se proceda altfelse expunea atat vânzatorul cat sr cumparatorul la certare siglobire. Tot a§à erau puse oarecare ingreuieri pe cavafi, adecape negutitorii de incaltaminte, fiind in-datorati ace§tia a da pean cate oca de ceara la praznicul breslei ciubotarilor ; iarciubotarul ce vroià sa se faca cavaf trebuia sa dee cate o ocade ciara. Tovaräsiile intre cavafi i ciubotari erau inca pedep-§ite, si anume cavaful cu 5 oca de ceara iar ciubotarul cu glo-bire. In sfar§it pentru a nu incaleca o breasla pe alta, fiecaredin ele erau tinute a se indeletnici numai cu producerea ei spe-ciala. Bunaoara ciubotarii erau opriti de a produce obiecte decizmarie precum iminii sau opinci, hind marginiti numai la lu-crarea ciubotelor. Breasla blanarilor din Botosani se aparà con-tra concurentii Armenilor bogasieri prin o alcatuire in putereàcareia acesti din urma s'A indatoriau a nu tineà guaiuliii In du-ghenile lor ci numai strae blanite gata lucrate debreasla bra-narilor 189.

Si negutitorii eran intocmiti In bresle, care cautau sa leapere interesle in doua directii : mai intai in contra concuren-tei negutitorilor straini, ce veniau cu marfuri de peste hotar.Asa un hrisov la lui Alexandru Mavrocordat din 1783, care In-täria numai un vechiu obicei, dispune ca negutitorii straini carenu vor fi cu 1 ocuinla aice In tara i vor aduce marfa, s'A li se punasoroc sà aiba a-si vinde maría cu diridicata, iar sa nu aiba voiea vinde marfa lor cu cotul sau cu cumpana, Mara' de lucrurilede mancare, pe care s'a le vânda cum vor puteà. Prin asemenemasura se constrangeau negutitorii straini, a'§i vinde marfu-rile la acei pamanteni, care apoi desfaceau catre public mar-furile cumparate de ei cu toptanul, In tocmai ca §i cum ei s'arfi aprovizionat cu marfä din pile straine. Apoi chiar din aceastamarfa vânduta cu diridicata, negutitorii straini trebuiau sa dee1/2 de leu la 100 dare breasla negutitorilor, ceca ce constituíainca o mica protectie si pentru industria nationala, peste vamade 3Vo pe care o platiau marfurile straine la intrarea In

"a Intr'un document din 1448, Pctru Voda darueste manastirei Pobratatot" cojocarii i a1i mesteri din satelc Ciulinestii, Gherestenii i Roca, ca sa fievenit numai manastirei. Se vede Ca acesti cjocari i mestcri nu alcatuiatt obreasla.

159 Toate aceste oranduiri In Catastihul ciubotarilor In Uricariul, I. c.Adaoge alcatuirea din 1797 In N. Iorga, Breasla blanarilor din Bolcvni In Ana-lele Acad. Rom. II, tom. XXXV, 1911, p. 11.

132 ISTORIA. ROMA.NILOR

arsa."0. Pe längri aceste mäsuri proteguitoare contra concurenteisträinilor, chiar in arä erau märginite drepturil e negutitorilor, sprea nu 'si (Muna unii altora. Ash nimene nu puted deschide du-gheanä de marld subtire (lipseänie i obiecte sträine), nici pä-mânteni, nici din Armeni, nici din jidovi, Mea' stirea starosteluisi a fruntas,ilor breslei". Altä mäsurä proteguitoare contra stre-inilor se vede in catastihul blänarilor din Botosani, care pre-vede cä nimeni sä nu poatä primi ucenici la invätätura me-stesugului, din limbi sträine, Armeni care n'au voie sä se strä-mute ea mesteri in Botosani din alt oras, si Jidovi ca nu dupàvreme sä se intäriascä (sic) aceastä breaslä prin mânile lorsä nu rämänä aceste bune asezäri ce sunt M'ente spre folosul

podoaba bisericei, spre räsipire" 161. Se vede deci cà In pri-virea märfei celei subri, sträinii sezaori in tará, precum Ar-menu i Evreii aveau voie sà deschidä prävälii, de si nu erauadmisi in breasla negutitorilor, care nu-i putea primi si din mo-tive religioase, precum vom vedea-o in curiand. Negutitorii demarfri subtire eran i ei apärati in interesele lor, prin faptulnu erà invoit abagerilor, bäcanilor i rachierilor, a vindedughenile lor marrà sub-tire, afarä numai de aceea ce le este tre-buinta". Mai erà apoi oprit i comertul ambulant, dispunândacelas hrisov ca desägarii (adeeä cei ce duceau märfuriledesägi) ce umblä cu marfa de vand prin sale, fiind ca." aduc im-piedecare la alisverisul negutitorilor i pricinuesc i pägubirevämei gospod, fäcând tot felul de mestesuguri, de ascund maríade varnä, sä fie opriti a mai umbla cu =FA prin sate, ci ase-zhndu-se prin tärguri, sà aibä voie a negutitori ; iar dela iarma-roace sä nu fie opriti" 162

Breslele insä mai urmäreau incà i alt scop, pe 1äng6 acelal apärärei intereselor industriale. Ele mai erau societäti deajutor mutual puse sub scutul religiei. Fiecare breaslä aveh ocutie a sa, adecä o casä, in care se adunan bani din contribirtiilegale sau gloabe. Asa stim c`á breasla negutitorilor din Iasi aveàca venituri a le cutiei sale urmätoarele : 5 lei la surá din banice va aveh sä dee un negutitor altui negutitor dupà judecatastarostelui, din care doi poli lei sä fie venitul starostelui iar doipoli lei sà se pue la cutie ; iar de se vor implini prin maratetul vä-tafului de aprozi, sà deeimplinialä acei negutitori 10 la 100, dincare 9 pärti sä fie a vätafului si 1 a starostelui". Se mai puneala cutie i jumätate din cei 60 de bani la suta de lei perceputi

160 Vaina de 3% fusese introdusä in Tarile Itornftne duph acea perceputade Turci de la milrfurile straine. Pentru Moldova se vede aceastá chiar din tra-tatul incheiat de Petru Schiopul, cu regina Elisabeta de Anglia In 1588. Vezivol. II, p. 150, nota 58.

m N. lorga, (v. mai sus p....) p. 12.162 Hrisovul lui Alexandru Mavrocordat din 1783 Septemvrie, in Uri-

cariul II, p. 37-42.

A EZXMINTELE JURIDICEI 133

gdela vänzärile märfurilor sträine, cealaltä jumätate aldituindvenitul stärostiei. De asemene si jumätate din toate gloabeleimpuse negutitorilor din deosebite motive.

Banii adunati la cutie slujiau pentru a se ajuta pe ceicuprinsi de nevoie si de särAcie dintre negutitori, dandu-li-sepe at se gäsia cu cale de staroste si de fruntasi, insä prin stireabreslei", adecä dupä o convocare si hotäräre a adunArei bres-lasilor. De asemene pentru a se pläti cheltuelile inmormântilriiunui breslas scäpätat 163.

Fiecare breaslä era pusä sub patronajul unui anume sfAntpe care'l präznuiau la ziva lui. Asa breslele infrätite din Ro-man präznuiau pe Sfintii archangheli Mihail si Gavril ; breaslaciubotarilor din Iasi serbà ziva inältärei lui Hristos. Spre ti-nerea praznicului se percepeau atAt taxe cAt i amenzi, une-uri in forma de cearà de albine, pentru lumänärile trebuitoare,precum am väzut mai sus. Breslele mai bogate intre-tineau chiar-cAte o biserick precum bunä-oarrt curälarii din Iasi, bisericace poartA i astäzi numele lor de biserica Curalarii, §i talpalariialta numità i acuma biserica Talpalarilor m.

Acest caracter religios al breslei Ricea de ele eran puse-sub privigherea nu a puterei lumesti ci a celei bisericesti. Toatecatastihurile lor sunt intärite de mitropoliti i episcopi, mai.arare ori de domn 165. Starostele bunäoarà, pentru abaterile lui,nu puteà fi pArAt, la judetul lumesc ci numai la sfintia sa pä-rintele episcopul, care '1 va certa va globi dupil cum Ii vafi vina ; iar de'l vor trage frntii pre staroste la judetul mirenescfärä de stirea sfintiei sale pärintele, sä certe pe irati pentru vinauceasta 166.

Organizarea läuntricä a breslei erà foarte simplä. In fru-tea ei stätea starostele asistat de un sfat al fruntasilor, carehotärià toate afacerile breslei. Asa el declara pe un calfä demeter; el privighea ca mäsurile cu care vindeau negutitoriisil fie drepte, ca sä nu sä introducä prin ascuns marfA in oras,sil nu se asocieze unii mesteri cu negutitorii in dauna celorlalti.El judeca toate daravarile intre negutitori i regulà rapoartele-atAt pacinice câtsi de judecatä intre mesteri calfe i ucenici. Sta-rostele avea un venit destul de bun, deoarece am väzut cà toateincäsärile fäcute de breaslä se impärteau in dou5, din care oparte se cuvinea starostelui, cealaltä cutiei breslei.

"3 Toate aceste stiinti culese din acelal hrisov din 1783. Adoage Calas-iihul breslei bidnarilor din Botoani, N. Iorga, 1. c. p. 12.

564 Vezi Catastihul breslelor din Roman In Melchisedek 1. e. p. 11 si acelal ciubotarilor din Iasi Uricariul, XIV, p. 8 si 10.

165 Asa acel din 1821 Intdrit de Ionitä Sturza. Uricariul XIV, p. 10. Toatecelelalte se allá Intdrite de fete bisericesti.

Catastihul din Roman, Melchisdek, I. c. p. 12.


Starostele se alegea de breslä, sub privegherea mitro-politului sau a episcopului. Asa la 1775 afläin cà loan Petreaa fost pus staroste cu voia breslei si a tuturor ciubotarilor, iarla anul 1784 venind inaintea mitropolitului mesterii bresleidin bresla ciubotarilor, au arätat c2ä. cu voia i primirea tuturorau ales pe Constantin sin Ene Visan ca sä le fie starosteIn aceastä neatärnare a breslei de puterea lumeased i punereaei sub scutul bisericei, stäteä täria organizärei breslelor. Se-intelege dela sine d. breasla nu putea invoi intrarea oamenilorde altä religie in sinul ei, din motivul cà biserica nu putea to-lera ca sä se pangäreascä särbärile ei prin oameni de alfa' cre-dintä 168. De indatä ce se atinse aceastä autonomie si mai alesalegerea starostelui de cätrà acei interesati a apära trebile lorse aduse breslelor o loviturä din care ele nu se mai rädicarit.

Negutitorii apoi, i dupä cAt se vede si mesterii, erauapärati de o multime din greutätile ce apäsau asupra poporului 169.Astfel din condicile vistieriei rämase de pe timpul lui Branco-vanu pe cAt si din epoca Fanariotilor, se vede cä negutitoriinu plätiau dare decAt de douä ori pe an, la sfântul Gheorghesi la sfântul Dimitrie, si din documentul lui Alexandru Mavro-cordat din 1783 se vede cd ei erau scutiti de cai de menzil (postaturceasdi) ; de asemenea eran liberati de a da gäzduire, aster-nuturi sau arämuri pentru musafiri1".

Cu toate cà documentele din care am extras stiinteleasupra organizärei breslelor sunt toate din veacul al XVITI-le,nu poate fi niel o indoialä cä asäzämäntul este mult mai vechiu.Catastihurile ce ne au rämas d'intre anii 1724-1821 sunt rein-noirea altora mai vechi, dupä cum ne spune episcopul Roma-nului Atanasie in intäritura catastihului breslelor din orasulsäu (1724) : cä'ci cä i noi am aflat catastihul breslei acestiafiind invechit, s'au inuoit, aflând acel räsipit, intru carele aati-va arhierei iscälituri s'au gäsit, i anume a lui loan 1654,Dosoteiu, 1659 Anastasie 1651 si Benedict 1641". Se vede decicà breslele arätate prin catastihul din Roman existau in acel orasincä de pe la inceputul veacului al XVII-.1e De asemene se afläun alt catastih al breslei blänarilor i cojocarilor din Suceava,.

187 Uricariul XIV, p. 19.168 De aceea Insä strIdnii de aceiasi religie cu pilmantenii precum Bulga-

rii i Grecii, erau usor primiti In bresle. Vezi d. e. primirea unui Grecfutre negutitorii din Iasi, fäcutä cu primirea tuturor celorlati negutitori, prinun zapis din 1777. Uricariul, X, p. 78. linde alegcri de starosti se filceau numaicu stirea boierilor dregatori si fiírä amestecul bisericii, cum s'a petrecut lucrulcu alegerea lui Manole sin Ionitä starostele branarilor din Botosani. Vezi largaBreusla bldnarilor din Boiosani, 1. c. p. 10.

163 ZiCein meseriasi, fiind cit räspunsurile divanului Moldovei la futre-burile guvernului bucovinean din 1782, Uricariul XI, p. 263, spune cä targo-vätul taran birnic nu are deosebire de ceilalti ärani ajara de bresle".

170 Uricariul II, p. 42. Condicele vor fi studiate la locul cuvenit.

AOEZXMINTELTO JURIDICM 135

.innoil de robul lui Dumnezeu loan vornic de Suceava pentrusufletul reposatului rob al lui Dumnezeu Enache Barba-latä-(starostele?) i pentru sufletele urmasilor lui, in zilele cuviosului

iubitorului de Hristos Ioan Stefan Petrea (Petriceicu) Voevodsi ale arhiepiscopului Dosofteiu mitropolitului Sucevei la anul7181 (1673), Ianuarie in 17" 171. Si acest catastih din Suceavadin 1673 este aratat ca reinoit i deci urca existenta breslelorblanarilor i cojocarilor mult mai sus cleat data lui. Documentele-ce le posedam ne invoese urmarirea existentei breslelor cel putinpanä pe vremile lui Petru Rare§ (1527-1546). Anume existaupe lânga breslele de meseriasi ì negutitori i alte asociatiunipurtand tot numele de bresle, de si nu aveau de aparat niciun interes industrial. Intre alte bresle curioaze erà si acea amisailor sau calicilor din Jai. Mai multe documente relative laaceasta bresla vorbesc cu toatele de un loe harazit ei de Cara'Petri' Rare i Ileana doamna, dovada despre existenta bresleimiseilor pe timpul fiului lui Stefan cel Mare 172. De si din materi-alul cunoscut Oda' acum nu se pot urmari breslele mai sus deveacul al XVI-le, nu poate fi supus indoielei ca ele trebue sa fietot asa de vechi in tarile române ca i intemeierea oraselor-deci a industriilor, prin urmare anterioare pentru unele chiarinfiintarei Statelor romane.

Originea lor trebue cautata ca i acea a multor altor asa-zaminte in òbiceiurile popoarelor slavone cu care poporul ro-man venise in atingere, ceea ce se vede din numele ce i se dä :breasiti care nu este decat schimbarea româneasca a cuvan-tului slavon greu de pronuntat pentru Romani de bratstvo fra--tie, dela brat = frate173. Asezamântul se intalneste la toatepopoarele in Veacul de Mijloc si pare a'si avea originea cel putinpentru unele corporatii in colegiile romane. Astfel corporatianegutitorilor pe apa din Paris pare a-si aveà originea in colegiumnautarum al vechei Lutete 174 Totusi sa nu ne inchipuim-aceste asociatiuni sunt pretutindene de origine romanä'. Ele seintalnesc din timpuri vechi si la popoare ce nu venise in atingereasa de apropiata cu poporul roman, precum in Scandinavia sauRusia. Ele sunt mai mult un asazamant izvorAt la toate popoa-

171 Se allá In original In Biblioteca Academiei romane.172 Documentele breslei calicilor in Uricarul V, p. 307-325. Tot In fe-

liul breslei calicilor se constitue mai tárziu breslele Jidovilor, care aveau de scopnu proteguirea lor ca industriasi ci mai ales interesle lor religioase. In acest senssi nu In acel de adevdrate bresle (cum pare a o lace Schvartzfeld, In Analelesocietcifei izraelite fuliu Barasch, I, 1887, p. 55), trebue intäleasá breasla Jido-vilor.

178 Vezi Miklosisch, Lexicon paleoslovenico-graeco-latinum. Vindobonae,1862; bratstvo fraternitas. In introducerea slavoná la catastihul din 1673,4vezi mai sus, nota 16), se allá de mai multe ori cuvântul bratstvo pentru breaslá.

174 Hubert-Volleroux, Les corporations d'arts el metiers el les syndicats,prolessionels en France el a l'etranger, Paris 1885, p. 5.

136 I8TORIA ROMINILOR

rele din nevoi identice, acele de a protegui munca lucrätoruluisi a incuraja producerea industrial.

La Romäni, s'ar puteà crede di ele s'ar fi mostenit directdela Romani, de oare-ce am intälnit in Dacia romang viatacolegiilor inflorind cu atäta putere 175. Intr'adevk colegiileromane oferg o puternicg analogie cu breslele vremilor mai noue.Aceeasi intovärgsire a unei meserii sau indeletniciri comune-spre apkarea mutualelor interese ; aceeasi punere sub scutul reli-giei si cultivare a unei divinitàti la Romani, a unui sfânt la Ro-mAnii crestini ; acelasi scop de ajutor mutual pentru membriiscgpgtati ai intovgrtisirei ; in sfärsit aceleasi praznice in comun,la Romani pe iarbä verde la 1 Maiu, la Români mai evlavios-in onoarea sfäntului sgrbätorit.

Cu toatti aceastg puternicg asemänare, noi credemviata colegialti romanä a trebuit sä disparä din Dacia in vremile-ngvglirilor, când noul fel de traiu al poporului roman, dedatcu osebire pgstoriei, nu mai avea trebuintg de ocrotire colegialä.Prin puterea imprejurgrilor trebui deci ca sti. se stingg viatacolegilor, precum dispkuse acea de stat romanä, precum dis-pgruserä orasele romane. Când puturd renaste vechile colegiisub forma si numele cel non al breslelor? Numai atunci cänd-se inchiagg in Dacia iar o viatg pe deplin asezatg, cand se in-temeiarg iar orasele i cu ele nevoile industriale. Aceasta seintämplä, cum am vkut, in vremea stgpänirei bulgare, In Daciasi in leggturä cu poporul slavon. Apoi chiar organizarea primitiväa Tkilor Române fäcändu-se tot sub influenta bulgaro-slavg,credem cg asociatiile de meseriasi i negutitori care erau cu-noscute Daco-Romanilor din timpurile sttipAnirei romane,au fost reintroduse la ei sub forma slavg a breslelor, dupg cunio indicg numele lor.

Sg nu credem cä corporatiile avurà in Tärile Romäneacelas rol puternic de care se bucurkg in apusul Eurpoei. Aiciele aleatueau o putere politicg insemnatà care clädu in curândburghezimei ce le compunea indrgzneala de a luptà cu domniifeudali, si a &kith in leggturä cu autoritatea regeascg zdro-birea feudalismului. Intreaga renastere a vietei apusene se-razimä in definitiv pe corpul burghezimei care erà impärtit

prins in deosebitele corporatii. Din randurile lor esirä armateleviteze care furg spre cel mai mare ajutor puterei regesti sprergpunerea neascultätorilor seniori ; tot din randurile lor se re-crutarä legiunile de invtitati, de oameni de stiinp, de artisticare prin ideile i lucrgrile lor transformarg societatea Veaculuide Mijloc.

Rolul acest insemnat al corporatiilor in orasele apusenese explicä prin felul indeletnicirilor lor. Ele se desvoltarg odattt

i" Vol. I, p. 179-181.

2%. EZX MINTZLE JUSIDICE 137

cu producerea industrialti i crescurti in putere, amtisurat ca.atare productiune. Fiind ea' industria a jucat un rol puternicin apusul Europei, ea aträgea la d'A nsa un numär mare de oameni,Intre care multe inteligenti, si de aceea i rolul clasei reprezen-tate prin ea, burghezimea i corporatiile ei, au avut o inrAurireinsämnatä asupra mersului desvoltärei. In Orne Europei rti--sgritene, in Polonia, Rusia si in acele ale Romnânilor, rolulindustriei fu tot deauna mic, orasele putin poporate, masapoporului, täranii, de lumini i absolutismul lätit pestetoatà suflarea, färg ca de nicgiri mäcar sA licureascti razeleunei vieti libere si demne. Dacä i breslele noastre autonomeIn organizaren lor läuntricä, fiind puse sub scutul i autoritateareligiunei, ca elemente politice si militare erau departe de a aveàneatArnarea de care se bucurau corporatiile apusene.

De si deci ca clemente politice breslele nu jucau nici unrol In Tgrile Române, ele ar fi putut protegui manca nationalà,-dacä evenementele posterioare nu le ar fi säpat pe incetul, ptinä-sä le rästoarn,e ca totul in präpastia aceea in care s'au afundatIn intregul lor toate asäzämintele trecutului nostrit 176.

4. LEGISLATIA LUI MATEIU BASARAB SI VASILE LITU

Odatä cu introducerea tiparului si Cu räspAndirea mailatä a cärtilor de cuprins romAnesc, erà firesc lucra de a se incercà.-s,i scoaterea la luminà a unor incercäri de legiuire, mai ales petärAmul religios, intrucAt canoanele bisericei ortodoxe alatuiau-o parte integrantä a serierelor sfinte.

In epoca slavonismului canoanele bisericei rtisäriteneerau räspandite prin mângstirile Tgrilor Române, in manuscripte-slavone. Inteadevtir biserica slavg avuse ingrijirca a pune detimpuriu pe limba ei si culegerile de legiuiri bisericesti,de care viata eclesiasticA ar fi rämas lipsitá de cel mai puLernical ei sprijin. Cel mai vechiu nomocanon in redactie slavongeste acel bulgäresc, tradus de pe originalul grecesc al pa triar-hului loan Scolarul, contimpuran cu impäratul .Tustinian, caretraducere trebue sä se fi fAcut putin timp dupti crestinizareaBulgarilor. Acestei primei incercgri urmeazä altele, o traducere-sArbeascä, alta ruseascä, etc. 177.

Gel mai vechiu nomocanon slavon ce a'au reaflat filtre artile.mângstirilor romAne este din 1578, däruit de episcopul RomanuluiEustratie bisericei episcopale din acel oras, si care trecu maitärziu la mângstirea Putna ande se aflä i astäzi. Un al doilemanuscript cuprinzätor de legi bisericesti fu copiat dupti stä.-

"6 Desfiintarea breslelor va fi expusii in cap. dcspre RegulanientulOrganic".

Ladislav Pi3, Die rumtinischen Gesetze und ihr Nexus mit dem byzan--linischen und slavischen Recht, Prag. 1886, p. 6.


ruintele mitropolitului 1VIoldovei Teofan in 1618, care manus-cript au apartinut intAi mitopoliei de Suceava, dupà aceea afast dat ran'ástirei Bistrita. Un al treile exemplar copiat decrtluWarul Mateiu in 1636 se gAsia mai inainte la mân6stirea mun-tean'a a Bistritei 178.

Pe timpul lui Matei Basarab i Vasile Lupu se puserilde aceste cArti de legiuire bisericeasc6 pe româneste, dupil -cumtrebuia sä" se faeä, de indatà ce asa se urmau cu alte csdrti alereligiei crestine. Pravilele ambilor domni nu sunt deci nistelucr6ri de legiuire româneaseá, ci tot traducen i din alt4precum au fost aproape toate productiile literare care au in-ceput a se räspandi pe calea tiparului. Nou este nu aflarea ins6,*a acestor texte care existau si mai inainte in limba slavon5.,ci punerea pe limba româng i inmultirea lor prin mijlocul ti-pa rului

Pravilele aceste sunt in nuinär de trei, dupti randul ve--chimei lor, anume : Pravila cea nilcd a lui Matei Basarab,päritä In manástirea Govora in 1640; Cartea româneascd de In-vateitura pravilelor impärdteVi a lui Vasile Lupu, tipärit6 in manAs-tirea Trei-Erarhilor in anul 1646 si Pravila cea mare sau In-dreptarea legei a lui Matei Basarab, tipàrit6 in Thrgoviste1652. Prin urmare sunt dou6 in Muntenia si una in Moldova.

Cea mai veche din ele, Pravila cea micA a lui Matei Ba-sarab este tradusA din limba slavon6 de cAlugArul Mihail Moxalie,acelas cu Mihail Moxa pe care'l vom afla scrlind o schitä deistorie universalà 178. El face traducerea pravilei dupà" indemnutepiscopului Teofil dela Râmnicul Valcei care'l pusese sà alc6--tuiascsa i istoria lumei. Cä pravila cea rnic6 a fost tradusil dinslavoneste se vede de pe mai multe cuvinte i fraze stereotipe-Ostrate, chiar in textul romemesc, in limba originalà ; apni(le pe faptul cA notitele care se referà la intocmirea edrtei, suntscrise in slavoneste. TipArirea ei se face sub ingrijirea tipografuluiMeletie Macedoneanul egumen manästirei Govora, impreunàcu ieromonahul Stefan din Ohrida 180.

Continutul acestei pravile este bisericesc, cuprinziind peiângA inv4Aturi asupra chipului de a se face spovedaniaprecistania sau impàrtäsirea, un numsár de canoane asupa deo-sebitelor abaten i bisericesti, din care mai multe ating tot odatä,

legea politiceasc6, precum acele ce se referà la moarte de om,la opririle de cgs'Atorii intre inruditi, etc.

078 Ibidem, p. 8. Arnbele aceste de pe urmrt Pravile se aflit acuma la animadin Bucuresti.

1" Vezi vol. VIII la Miscarea literar5.". Scriitorii muntcni.1" Vezi aceste notite din care se culeg datele din text in edifia prasellei

de I. M. Bujoreanu, Bucuresti 1885, P. 52. Asupra acestor doi tipografi, vezi maisus, p. 67.

Celelelalte dotta pravile, acea a lui Vasile Lupu i indrep-tarea legei lui Matei Basarab infatisaza particularitati camstraine i greu de patruns. Traducatorul Pravilei celei mariuntil Daniil Panoneanul, spune in insamnarea pe care o puneIn fruntea cartel ca indemnul spre aceasta lucrare 'l'a eapatatdela Stafan mitropolitul Ungro-Vlahiei, el ce nu este deatmieul, prostul i plecatul praj de sub picioarele cinstite alesfintiei sale". El marturiseste cu o prea naiva modestie cà cublagoslovenia i indemnarea sfintiei sale vroi a propune aceastaindreptare a legei de pre limba elineasca pre limba pro asta ro-truineasca , nu doar dà in nevrednicia prostimei mele sau deintre' invatatura Invatat, fara numai at m'am ispitit a lingepre din afarä putinela grametica i sintaxisul, ci cu toata mintea,inteleptia, aratarea, supunerea i indreptarea cuviosului intreieromonahi chir Ignatie Petrit si a lui Pantelimon Ligaridis,dascali desavarsiti, amândoi dela Hio, vestiti i foarte iscusitiintru toata dumnezeeasca scriptura"181.

Asupra originalului de pe care fu scoasa traducerea pra-vilei celei mari, ne spune insusi mitropolitul Stefan in scri-soarea arhiptistoreasca ce o pune in fruntea cartel, ca o precu-vantare : a au Matt alegere din multe si bogate pravile, tri-mitind pana si la imparateasca cetate, la prea sfântul si a toatalumea patriarh, (ca nu am vrut sa scriu dupa tiparnice, fiindu'miteamä ca de and au incaput pe maim ereticilor eartilor pravos-lavnice, ei nu au lipsit a nu MO ceva zizanii), pana ce am aflatla cinstitul nostril fiu sufletesc chir Gheorghe Charidi dela Tri-kis carele au fost serse cu mana, judecata toata arhiereascalanga (Musa si imparateasca, cu toate canoanele sfintelor soboare

apostoli si a marelui Vasile si altor dumnezeesti sfinti parintiimpreuna cu teologul dumnezeestilor bogoslovi, scoasa i tocmitaeu porunca si invatatura blagocestivului imparat chir loan Corn-nenul, cu mare si multa' socotinta, de pravoslanvicul intre dascaliAlexie Rodinul, i asa cu multd osardie i indemnare o am scosdin intunerec la lumina, i cu bunt' vole a luminatului i bla-gocestivului meu domn loan Matei Basarab Voevod i cu totsfatul Mariei sale, cu blagoslovenia parintelui meu Paisie pa-triarhul Ierusalimului i cu indemnarea a doi frati iubitori deDumnezeu i tocmai slujitori ai oblastiei smereniei noastre,tiparitu-s'au, ca sa fie de folos tuturor de obstie, ea o gr'á'dinaplina de flori mirositoare 182.

Pravila lui Vasile Lupu este iarasi aratata ca tradusadin greceste de catra Evstratie biv vel logofat : dui:A tocmalasi nevointa Mariei sale domnului, datu-s'au invatatura i mieunuia mai mic si de nici o treaba a Mariei sale rob Evstratie biv

181 Vezi Bujoreanu, I. C. p. 56.182 Ibidcm, p. 61.

A EMZXMINTELE JURIDICE. 139

140 ISTOICIA BOMANTLOR

vel logofrit de am scos aceastti pravilA si o am ttilmkit din scri-scare greceascà pre limba romsdneased ca sà" poatsa ifftelege toti"183.

Pravila lui Matei Basarab este mult mai mare decAt aceaa domnului Moldovei, cel putin de 5 ori pe atrata. Cuprinsul eieste in cea mai mare intindere o culegere de canoane ale bise,-ricei, asupra disMoriei, p-radului de inrudire pâtiä la care esteoprit6, desp'ärteniei cu t'oatà miOloasa ei cazuistic'5, apoipreun5rile nelegiuite numit sage amesteed si in sfArsit abate-rile de la naturA in relaiile sexuale, din care un fel poart5 nu-mele curioz de prea spre fire. Mai sunt si regule contra cametei.

Araturea cu aceste chestiuni de drept canonic, care iti faco stranie impresie, când vezi cu ce chestiuni se ocupau sfintiiOrinti, se afrd intercalate sau in capitole separa te sau in para-grafele unor anume capitole, dispozitii de drept penal asuprauciderilor, furtisagurilor, sualmilor, calomniilor i pedepsele lu-mesti nu numai bisericesti ce se envine a se aplica unor aseme-nea abaten; apoi imprejur5rile care trebue sui micsureze pedeapsa

precum vàrsta cea tânàrà. betia, nebunia, obiceiul locului.184. Pri-vitor la materia dreptului, mai cuprinde si regule de drept civilmate din condica lui Harmenopol, precum asupra modului

mostenirei, numirei epitropilor titluiti de pravirdtocmemlele când sunt s'5 se tirrä, Quarta Falchidia din

dreptul roman 185 si altele. Mai cuprinde apoi si regule privitoarela locuitorii plugari, luate ins6 nu cum s'ar putea crede din o-biceiul Omantului, ci tot din hexabiblosul lui Harmenopol,si in sfArsit, lucru mai straniu, se Osesc intercalate unele capi-tole care numai cu pravilele nu au nimic a face. Asa bunä" owlPentru care zile se chiamà calende, none si ide, sau pentru 24de slove ale buchilor celor grecesti cine le-au aflat, sau pentrucâte mile tin ostroavele cele mari a toat5 humea, spuniind cA im-prejurul Critului sunt 692, la Evrip 450, la Titilia 670 etc., saupentru ceiti multi mari i cumu's numele lor, intAi Alvanios,2 Canon, 3 Tavros, 4 Ntalios, i altele de acelasi 1e1186.

Pravila lui Matei Basarab contine acest amestec fenome-nal de cele mai felurite materii, insirate ffirsá absolirt nici o or-

i" Carte romdneascd de inodleiturd de la pravilele impdräte§ti, editatà deCh. Sion, Botosani, 1875, p. 2. Editie flour' Insotità de un bogat comentar, deStefan Longinescu, Bucuresti, 1911. Traducerea lui Evstratie se Meuse duprt untext pus pe limba apla de Meletie Serigos a originalului elin al institutelor luilustinian si al prescurtilrei legilor impàratilor Leon si Constantin, pe care textSerigos Il lucrase dupa indemnul lui Vasile Lupu. Vezi introducerea patriarhuluide lerusalirn Dosofteiu la cartea lui Meletie Sirigos contra Calvinilor, tipärit4In Bucuresti In 1690, ap. C. Erbiceanu, Cronicarii greet cart au scris despré Ro-mani In epoca fanariotd, Bucuresti. 1890, p. XI. Vom vedea mai jos la ce Intre-bare complicath dau nastere aceste ar5täri a doua traducen i deosebite.

Is* Praoila lui Maleja Basarab, ed. Bujoreanu, p. 204-212."5 Ibidem, p. 174.g" Ibidem, p. 181-182.

dine punându-se dupà capitolul pentru cel ce iea un cal cu chi-de si'l va impovárà prea greu", socoteala zilelor Pastilor, expli-carea calendelor, nonelor i idelor, buchele grecesti, ostroa-vele i munOii ce mari, pentru a face apoi sà urmeze Indrep-tarea legei si cum s'a dat arbiereilor voie sä iumulteascà i sáimputineze canoanele ; pentru preotul ce se va ispovedui fárávoia arhiereului" si alte dispozitii de drept canonic curat.

Cartea româneascá a lui Vasile Lupu este mult mai sis-tematicA. Se m'árgineste la o adunare a legilor penale din le-gile grecesti, amestecate pe alocurea si cu regule civile, d. e. a-eele privitoare la restituirea zestrei in cazurile de desfacere a cá-sätoriei, precum si continAnd la inceput cAte va altele privitoarela plugari, extrase tot din condica lui Harmenopol.

Chiar in oránduirea 16untriai a materiilor se vede urma Lun sistem indestul de consccvent. Asa dupá regulele asupraplugarilor (14 capitole) urmeazá capitole asupra furtisagului,insultelor aduse autoritálei, falsificárilor de bani, gásirei de co-mori, uciderilor i ránirilor grave (9 capitole), abaterilor in rela-tiile dintre bkhat i femeie (28 de capitole) materia cea maipräcutá a acelor timpuri de cazuisticá moralá sau mai bine memo-rará. Mai iirmeazá sudálmile (8 cap.) pricine/e cari micsoreazácertarea (22 cap.) eälcarea cálugáriei, autorii irdelectuali, com-plicii i táinuitorii (10 cap.).

Lucru ins6 vrednie de insemnat si care nu fusese observatde nimeni de-si erà indestul numai a arunea ochii pe amhelelegiuiri spre a-1 descoperi, este di capitolele cártei de invátáturila lui Vasile Lupu se afRi intercalate si ráspAndite, cu neregulape care am caracterizat-o, in pravila lui Ma tei Basarab, fiindintreruptá continuitatea Ion de capitole lungi, nesfarsite ce con-tin regule canonice ce lipsesc in condica domnului Moldovei 187Aceste capitole comune ambelor pravili, nu numai cá poartáacelas titlu in ambele legiuiri, dar mai confin i iden tic aceiasiniaterie, imparlitei Intr'un numeir val de paragrale, indt se vedecà pravila lui Matei Basarab, cuprinde in námolul de dispozitiicanonice, care alcátuesc partea ei cea mai de seamá, i intreagäpravila lui Vasile Lupu, prezentAnd numai rare ori uncle mici

neinsemnate deosebiri188.

187 la cdilia I a Isforiei Bomcinilor de mine vol. IV, 1891, p. 169.188 Acest rezultat al comparallei ambelor texte, fiind cu totul neasteptat,

vont pune ford in fatil câte-va locuri dint ilmbele legiuiri, spre a se judeca 0116la ce grad merge a lor asebnAnare.

Cculea romeineasat a lui Vas ile LupuPentru feciorii care Iin drumurile

rä arme. Pricina 13, (Sion, p. 11).

Carele va linea drumurileoamenilor, de va fura, Ins& arme nu

A§EZAMINTEILN JURIDICE 111

Pravila ceo mare a lui Merida BasarabPentru feciorii care lin drumurile

làrà fifiné. Vinci 13, (Bujorcanu, p.194).

Carele va linea drumurile i daleoamenilor de va furo si insu avine nu

142 IBTORIA ROMINILOR

Se vede deci c lucrkorii pravilei lui Matei Basarab, pen-tru usura munca i a-i ImbogAti cuprinsul, au turnat in eaIntreaga Carte dc invittäturei a lui Vasile Lupu ce erá tip'äritäatunci ctInd s'a pus sub tipar Pravila cea mare, rupandu-i

desfActIndu-i continuitatea prin intercalArile nes6buite ale pres-crierilor canonice.

Nu numai atata ghicitoare ne InfAtiseazti aceste doted cArti.Si In privirea textelor ce au slujit drept originale, constafám c'darAtilrile raportate mai sus nu sunt to tdeauna exacte. Asà chiar

va parta cu sine, pre acesta scoa-tri 5i sil '1 goneasca din acel loc ; larde va fi purtand arme 51 va fi furatmulte lucruri, pre acesta sii '1 arunceIn oda; acolo sa se pedepseascadupa cum va fi voia fudefului si de'ncat va avea de va fi vre un feciorde boier, a treia parte din bucatelelui sä se dea la visteria domnului, iar(le va fi intealt chip sill spanzurein furci".

Pentru eel ce '5i va ucide pre tatasAu sau pre in masa, ce cercetare vauvea, (p. 45).

Cela ce I5i va acide pre tatä-seu5i pre in nulsa sau pee mo5u-seu saupre moja-sa, acesti ce si ucide Orin-tii mai cumplita cercetare sä aiba de

ucigatori".Cela ce '5i va hicleni mosia si na5-

terea de mide au nascut mai cumplitsii '1 certe de cat pre un ucigator deparinti, de vreme ce se cade mai binesa 5i fereasca si sil-ji socoteasea ne5-tine mosia de cat parinrii ce l'aunascut".

Pentru calpuzani cela ce fac baniraj 5i pentru certarea lor. (p. 34).

Macar de ar face nestine banicat de buni, galbeni prisne de aurcurat sau ¡alert sau alt feliu de bani,sil fie prisne de argint curat 5i sil fiedeplin si la cumpana, iarä cu acestecu toate nu va putea sil Incapa. Invoia nimarui pentru a sci f ie certatmai pupil de eat ar fi facut banirai din/ru aur 5i dintru argint spurcatsau prisne de aramaa sau cum ar fimai rid, tot o cercetare va sä aiba, devreme ce este fànä 5tirea Imparatieisau a domniei".

Ori care zlätariu va mesteca au-rul sau argintul cu alte lucruri farade stirea stiipanului, ce se zice de vaspurca lucrul si se va a! la mincinos

va purta, pre acela scoatä 5i sa'1 goneasca dintr' acel loe; ¡ma. deva fi purtand arme, 5i va fi furatmulte lucruri, pre acela sä 'I arunceIn ocna ; acolo se se pedepseasca dupAcum va fi voia judecatorului 5i de!neat va avea, de va fi fecior de boier

treia parte de In bucatele lui sr' deevisteria domnului, lar de va fi

Intealt chip, atunci sA '1 spanzureIn furci".

Pentru ceda ce '5i va ucide pretata-seu 51 pee muinci-sa, aceia cepedepsd li se va cádea sá ia (p. 150).

Cela ce '5i va acide pre tatd-seu5i pee munul-sa sau pee mosu seu saupie moasa-sa cela ce '5i ucide pii-

rinii cumplitä pedeapsä sä aibade cat alti "ucigtori".

Cela ce '5i va hicleni mo5ia 5ina5terca de unde a nascut, acela maicumplit sä '1 certe de cat pre unucigator de Orin-0, de vreme ce secade mai bine sä '51 fereascä 5i sA-5iscoteasea ne5tine mosia de cat pa-rintii ce l'au näscut".

Pentru calpuzani ceia ce fac banirai 5i pentru pedeapsa lor (p. 88).

Macar de ar face ne5tine bani catde buni, galbeni kimurifi de aur curatsau all feliu de bani sä fie himur illde argint curat 5i sa fie deplin si lacumpänä, jl Cu aceste Cu toste nuva putea sil Incapil In voia nimanuisci f ie pedepsit mai pupil de cat ar fifacut bani nu de In aur ji de inargint räu sau de amnia lä Inurität saucum ar fi mai rail ci acela tot o pe-depsire va sä aiba, de vreme ce estefArà stirea Impärätiei sau a domniei".

Ori care zlatariu va mesteca aurulsau argintul cu alte lucruri Lira destirea stapanului ce se zice de vaspurca lucrul 5i se va afla mincinos,

Iatd capitulele din pravila ceaacele din acea a lui Vasile Lupu si CuHarmenopol.

Matei Basarab si Vasile Lupa.Pentru plugari (vina de intdi).Pentru furtisag (vina a doua).Pentru pästorii ce se zic vdcari si

boari care piizesc cirezile (vina atreia).

Pentru paguba ce fac dobitoacele(vina a patra).

Pentru pabuba ce vor face in O-rina (vina a cincea).

Pentru luptarea dobitoacelor si pen-tru viltdmarea lor (vine a sesea).

Pravila pentru pomi (vina a septea).Aice scriem pentru arsuri si pentru

toate feliurile de pârjoale (vina aopta).

Aice scriein pentru nilimiti (vinaa noua).

Pentru acei ce vor zidi sau vor rd-sildi pe- locul altuia (vina a zecea).

A tpaXMINTELE JURIDICE 143

Prowila cea Mare nu contine numai traducerea textului lui Rodin,d'ea' text luat din româneste, a Pravilei lui Vasile Lupu. Aceastàdin urniä carte ins'à a fost scoasà din greceste numai in partea eidela inceput cele 94 de paragrafe care trateaz6 despre pinganisi care au fost luate din Harmenopol, pe când tot restul Criffiide trwrittiturd este tradus cu prescurt6ri din opera jurisconsul-tului italian Prosper Farinacius (1544-1614) asupra eäruiainsus Cartea de irwiltäturd ne indreaptà in § 8 al capului 66 undeaminteste de un daseäl mare si tocmitor de pravile ca numele de

mare a lui Mate! Basarab identice cuparalelele lor din leyes agrariae ale lui

Harmenopol.

De agricolis (icepi yecopyituv).De furto (Tupí x.Xonir;)De armentariis (rcep: IcTs).apcov)..

De quadrupedum depreadatione(nepi Itraczt. Cundv).De damno (repi NI/A(4

De caedibus quadrupedurn (irepEtf6yov Cunr)v).

De arboribus (Trepi lissiSpC).De incendio (irepi ip.7p4icip.ov).

XL De servis (nspi SoAXCL)v).

De novis operibus (rep( vamvoTop.boy).

Cu alt nimica numai Cu capul sa pld- cu alt nimica numai cu capul sd pld-teascd". teascd".

Pentru luptarea a dobitoace si pentru Pentru luptarea a dobitoacelor sfvdtAmarea lor, (p. 6). pentru vätärnarea lor (p. 178).

Când vor paste niste vite sträine Cand vor paste 'liste vite strd-Impreund la un loc si va Incepe una ine Impreund la un loc si va Incepedintr'Insele a se boncdi, pentru ca una de Intinsele a se bui ca s'A IntdriteIntdrite pe vre una SS se lupte, deci pe vre una sd se lupte, deci Impun-Impungând acele doud vite si de se gAndu-se acele doud vite si de se vorvor amesteca si alte vite, si luptan- mesteca si alte vite si luptandu-sedu-se ele acolo se va prileji de se vor ele acolo, se va prileji de se vor vdtd-vätdma vre unele sau doard vor si ma vre unele sau doard vor si omori°morí vre una, aceastd pagubd sd pe vre una, alunci acea pagubdo plAteascd stdpAnul dobitocului celuia o paleascd stdpanul dobitocului celuiace au Inceput sfada ; asisdera de se ce au Inceput sfada ; asisderea de seva prileji vre un om acolo si Ambland va prileji vre'un om acolo si umbldndel Inváluindu se sd le despartd 11 vor el Inväluindu-se le despartd de'l vavätäma si pre dansul sau de 'si va viitänia si pe dânsul sau de si vaperde ceva, toatd paguba si acestuia pierde ceva, atunei toatd paguba sica sd o pläteascd cela cu boul". aceluia s'A o plateasca cela cu bou!".

Si asa mai departe toate textele de a riindul.

144 ATORIA ROMAN1LOR

Farinase, care a straits toate pravilele i obiceiurile ce se socotescla oblastiile crestinesti". Compararea textului românesc cu a-cel al lui Farinacius nu lasä nici o indoialà asupra faptuluicel românesc este o traducere a celuilalt 189.. Se poate insä ca-traducerea sä se fi fäcut dupä o versiune greceaseä manuserisäa lui Farinacius, ceeace ar impäcà consumarea cu textul latinesccu spusele notitelor cä legiuirea lui Vasile Lupu a fost tradusädin greceste.

Asifel fiind lucrurile cu alckuirea pravilelor lui MateiBasarab i Vasile Lupu, nu se poate da niel o ereazare sprijinireilui Cantemir c6 si in veacul -trecut Vasile Albanul a pits peunii bärbati probi si experti in legile patriei de au adunat toatelegile scrise i nescrise la un inc si a alatuit un singur codicecare si astäzi slujeste de normä judecaorilor Moldovei intru ros-Urea judecätilor drepte" 199.

Aràtarea lui Cantemir este neexactä in douà priviri ; maiin-Lai in aceea cà Pravilele românesti ar eontinea i reguli trasedin obieeitil pilmântului, eand nici una din prescrierile lor nu tea-deazä aceastä obarsie, nici mäcar acela ce ar fi mai firesca le privi ca derivänd din ea anume cele referitoare la plugari ;apoi nu este adevärat cri aceste pravile ar fi slujit de norme la

Textul pravilelor romnne este o

Maleiu Basarab i Vasile Lupa.Vina a VI-a § 3 : De aVCa nestine

un cane tare si dirz si va mAnca pretoti cânii si de se va apura de vre.uncnne mai slab si '1 va birui, iarpanal snu va sta de va privi si uu-iva despraji, ei Yuen Ii va amnia de'I va semen ; atunci de va viltilmapre cel sial) sau de '1 va sisil plateasen toatii paguba ccluia eachnele si dea i zece toiege.

traducere exactä din klarmenopol

Harmenopol.

VI § 9. Si gab; yalidum habens ca-mas ferocioretn adversus compastoressuos validum ilium caneas contra in-firmiorem instigaverit atque eveneritut hic vulneretsir ac percat, indernni-tatern domino eias praestato et drat-decim verbera accipito.

Uncle dispoziliuni din original sunt (Anise in legile romane precum cele6 § d latid din cap. VI-le. De an-fells], identitate perfectil atht Intre pravila luiMatra Basarab si acea a lui Vasile Lupu cAt si Intre aceasth si hexabiblosullui Harmenopol. Acesta a fost un jurist bizantin vestit, ralscut la 1330 In Cons-tantinopole si a seris un extract din legile bizantino nurnit de el Tcpbxete6vvolulti i¡optp.bg care adunare are si valoare practich Intârile grecesti ; (vezi Pravda (ea mare a lui Mateiti Basarab, ed Bujoreanu, P.175 si arm. ; Carlea romdneased de invalidurd de la pravilele impareileVi a luiVasile Lu pu, ed. Sion p. 3 si arm. Constantini Harmenopuli Manuale legurn sine11.exabiblos cum appendiciis et legibus agrariis, illustravit Gustavus Ernestus Heim-bach; I.ipsiae, 1851, p. 831, $i urm).

1" .Aceastil obArsie a Cdrfii de invetialurd a fost dovedith pentiu Intniaoarn de 5.tefan Longineseu in sLudiul sàn asupra Legilor veeki roindnegi, vol.I, 1911.

19" Des . Mold.. p. 101 si N. larga e de phrere eh traducerea rornihin s'aMeat dupil o prelncrare greceasch a lui Farinacius.

ALIEZXMINTELB JURIDICEE 145

judecafile pamântului. Cand judecafile aceste se rapoarta laPravile, ele au in vedere culegeri streine si nu acele bastinase.

Asa bunaoara Vasile Lupu insusi hotaraste o pricina in1642 intre mostenitorii Eftimiei sofia lui Toma stolnicul spu-nand Domnul in hrisovul sala ca asà cum scrie prauilele ca cineare feciori cu femeia sa va muri unul dintransii, au barbatul-au femeea, ramâne partea celui mort feciorilor ; iar de se vaprileji sä moara feciorii pe urma parintelui celui mort, ramanepartea feciorilor toata pe mana parintelui ramas in viatä, autara], au maica-sa" 191.

Stolnicul Toma avusese 5 copii cari murisera tofi unul dupaaltul dupa moartea mamei lor. In puterea acelui text din Pravila,Vasile Lupu da drept stolnicului sà respinga' pe mostenitoriiEftimiei. Vasile Lupa lusa nu se puteà gandi la pravila lui careinca nu erà tiparita in 1642, apoi chiar daca s'ar fi raportat nu-mai la manuscrisuI ei inca netiparit, nu confine nicaeri un ase-menea paragraf. Legea la care se gandise Vasile Lupa este He-xabiblosul lui Harmenopol. Un hrisov din 1769 dela GrigoreCalimah hotaraste o pricinä futre Gocau si Paraschiva Galculeascaintemeindu-se pe § 183 al condicei lui Harmenopol care spune

pentru logodna ruptä ce' vinovat plateste indoit cheltue-lile facute 192. 0 anafora de judecata din Moldova din anul 1785vorbeste de hotararea pravilii canonul 20 al soborului al 1V-lea,-si 40 al soborului al V I-lea 193, ceeaee invederat se raporteazanu la pravila lui Lupu ci la vreo culegere de canoane bisericesti.*Tot a$a o honrare din 1786 a departamentului de criminaliudin Craiova se intemeiaza pe titlul 338 capul 337 zaconicul 95din sfanta pravila 194 iarasi o culegere de canoane, nu stim care.De asemenea un hrisov din 1794 intaritor unei anaforale de ju-decata spune ca sfintele pravile opresc pe fieste care de a maiavea protimisis 195 ceeace nu poate fi luat (leca din Hexabiblo-s'a lui Harmenopol. Tot asa in dreptul penal gasim inteunrand pe Brancoveanu spunând ca ar fi dat sà cetiasea Insus luiStaico logofatul un loe din o pravila cà spanzuratorul pentrutradare s'A fie mai inalt cu un cot decat celelalte. Nu stim cepravila va fi avut in maná Matei Basarab. Sigur este ca nici incea Mica nici in cea Mare a lui asemenea dispozifie nu sa rega-.seste 1".

Si era firesc lueru ca in judecafile civile daca se invocapravila, acesta sa fie strein intrucat cele de bastilla nu cuprindeau

191 GhibAnescu, Ispisoace oi zapise II, 2, p. 32.1" N. Iorga, Studii doc. V, p. 138.193 Uricariul, XII, p. 355.19' Cono. Merare, XXXI, 1892, p. 356.

Uricarul, XI, p. 310.los Istoria TSrfl RornAneAi In Mag. ist. V, p. 124.

A. D. Xenopol. Istoria Rotnanilor. Vol. VII.

146 ISTORIA ROMAN1LOR

cleat prescrierea de drept penal i aproape nimic din cel civiLIn un caz penal raportat de Neculai Costin, se vede aplicatil Car-tea de invätäturà a lui Vasile Lupu. Cronicarul spune anumeCa' la domnia a doua a lui Constantin Duca (1701-1704), s'atäiat Capul lui Goia dipitanul de Cohurlui, cu pravilu, pentrucäci au räpit o fan, logodnica altuia, i 1-au ingropat la sfântulNeculai i bucatele lui Me-6 le-au dat fetei". Si inteadevär le-giuirea lui Vasile Lupu prevede la capitolul pentru räpire, cecercetare siä se dee räpitorului", cà cel ce va räpi pre vre-c>muiare nu se va certa numai cu moartea, ci încà îi va pierde-si bucatele" 197.

197. Neculai Costin In Lelopisete, II, p. 54. Comp. Cartea de InvilVeturà,ed. Sion. P. 92.

CAME_ 11

'STOMA TARILOR RO1VIANE DE LA MATEIBASA.B.AB $1 VASILE LUPU PANA LA

CONSTANTIN BRANCOVANU1654 1689

MUNTENIADE LA MOARTEA LUI MATEI BASARAB PANA LA

CONSTANTIN BRANCOVANUmil 16/19

1. CONSTANTIN ,5AIIB1N 1654-1658

Aletierea lui Constantin $5rban inmormAntarea luiMatei Basarab. La moartea lui Matei I3asarab, patriarhulMacarie si cu secretarul su Paul de Aleppo se aflau in TArgo-vistea i asistati amAndoi attlt la inmormAntarea rAposa tuluicat si la alegerea noului donut. Alegerea acestuia îns precedAinmormantarea, cAci ne spittle Paul de Aleppo, cA mai inaintede a-si da sufletul Matei, veni Kir Ignatie mitropolitul local sitoti boierii se adunarrt in prima piatA .si tinurrt sfat ; apoi a/eserA dedomn fArA intArziere pe unul Constantin Efendicopulo adecrtdin rasa efendilor bei" 1 Amintim cA tot asà se urmase. si lamoartea lui *tefan cel Mare, cand boierii se luaserA la ceartAdela alep,erea mostenitorului, inainte ca eroul Moldovei sA'sifi tras ultima rAsuflare, ceca ce aduse asupra lor urgia muri-bundului 2. DacA i asttizi se petrec lucrurile tot astfel, apoi culita't mai mult pe vremea aceea cAnd Domnul era temelia or-

Arh. ist., I, 2, p. 101.2 Vol. IV, p. 129.


dinei sociale, i cà erà cel mai mare pericol ca statulfie si numai cAt un moment färä stäpan. AO tot Paul ne spunec5. la moartea lui 1VIatei, toti cei avuti si negutitorii tremurauca oastea sä nu jäluiascä orasul"3.

Ceremonia alegerei lui Constantin , eirban, fiul lui RaduSärban ce domnise (lela 1601-1611, fu urmätoarea

Dupä ce hotärärä persoana ce trebuià sà urmeze In scaun,mitropolitul se sui pe un loe innalt i zise aträ popor : Al vostruefendi este mort ; u cine deci voiti ridicäm in locul lui spre.a fi domn peste voi? Strigraul boierilor, armatei si a tot popo-rului in o voace fu : pe niniene altul nu vroim afarä de Constantinfiul lui Sà.'rban. El fusese al doile comandant al armatei in timpullui Matei. De multe ori Matei dorise se lese in urrnä-i ea bei pe-un nepot al säu, i intrebuintase tot felul de mestesuguri sprea reusi ; dar nimene nu consimtise la aceastä dintre boieri eät

dintre Omni, din cauza vaniatei mintei lui. Crainicul stri-gänd poporul, toti locuitorii se adunarä la curte, primind inunanimitate alegerea lui Constantin. De aice il duserä la biserictiunde '1 desleräcarä de hainele lui si'l investmantarä domneste,.adecA cu o dulamä de scump brocat, o cabanitä de aceiasi stofäblänitti cu samur, un calpac de samur de mare pret cu o cocardàde aur presuratä cu pietre scumpe de multä valoare i leosplendoare regalä ; apoi Il urearti in strana domneascti i veniràpe ränd sä'i säruLe mâna, intäi mitropolitul, apoi clerul i boerii

toti ofierii superiori ai armatei.A doua zi se procedä la luarea jurämäntului, care se

sävärsi in bisericä dinaintea mitropolitului si a patriarhului..Se asezarä douà mese acoperite cu covoare, si pe care erau puseun Evangheliar poleit ornat i o cruce de aur. Boierii inaintaulângti mas, puneau mAna pe cruce si evangheliar, iar grama7-ticul le cetett jurtimântul. La fie-care frazA rostità de gramatic,boierii afirmau prin un da. Urmä dupä jurrimânt un blästrim,la care ei intäriau prin cuväntul amin. Apoi fie-care boier särutaintsma patriarhului ; dupä aceea mâna beiului i poala haineilui si se reträgeä. Aceeasi urmare executà pe de altä parte mi-tropolitul. Dupà boieri, venirà ceilalti servitori domnestide curLe si to ti copii de divan, juränd in sirurile lor to-ti unitiinteun glas ; apoi venirä ofiterii armatei, marele spätar,dupà el aga seimenilor, dupà el vel-cäpitanul si in fine toti

ctipitani si iuzbasi (ofiteri) i oastea in sirurile ei. Fiecarecäpitan veniti Cu compania sa i fie-care iuzbas cu plutonul säu.Spre incheiere toi särutau märia patriarhului, apoi mânapoala beiului si se depärtau. Astfel urmä pânti aproape de amiazä

incA nici o singurä aripä a armetei nu'si sfarsise jurämäntul,.ceilalti ostasi fiind amtlnati pentru a doua zi i zilele urmätoare_

3 Arh. ist, I, 2, p. 102.

MUNTENIA DE LA MATE' BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 149

Din momentul introndrei sale beiul trimise cí1ìírai pentruo face cunoscutä in twin tara, si In curs de 10 de zile N..edem

COSTANTINO SERBANO PRINCIPE DI VALACCHIA-..jr Wane (4ec

Constantin Silrban

necontenit mii de oameni sosind in pripä la curte : egumeni,preoti, cälugri, chiar episcopi, pentru a felicità si imbuna,

150 18TORIA ROMANILOR

pe noul bei. El trimise pe noul spätar cu °stash luí imprejurla toate satele pentru a supune jurämântului pe popor. Se Mato mare procesiune afarä din oras, si se sfinti aghiazma in un camp.La intoarcere femeile asterneau in calea beiului panzä de bumbacpe care presurau orz. Cämärasii aruncau pe acele panze bani deargint. Altii asvarleau inaintea beiului spice de oväs, mere, prune,ramuri verzi, lämäi i portocale, ouä, peste, päseri, rate, gaste,

cäprioare, capete de berbeci, etc. Tuturor acesto r cä-märasul le impa'rtià bani de argint inväliti in panz6" 4.

In intervalul acestei ceremonii de intronare, care tinit maimulte zile, se fact" i inmormântarea lui Matei Basarab, pe careiar ne o descrie ca un martur ocular, Paul de Aleppo.

Un mare pavilion fu innältat pe esplanada curtei ; acolofu pus un scaun pentru bei, cu alte douà la dreapta i stangapentru patriarh i mitropolit. Din aceeasi parte stäteau ceilaltiepiscopi de fatä, d'impreunä cu egumenii, preotii, diaconii,cälugärii in numär aproape de 1000 de persoane. Boierii formanun mare cerc imprejur, iar eelalt spatiu erà cuprins de oastesi de popor. De aice patriarhul i noi toti intoväräsiram pe noulbeiu, care merse sä facsa ruge pe cadavrul räposatului. GäsirAmpe Matei in camera in care el obicinuia a da banchetele salela ocazia veseliilor celor mari. El zäcea pe o masä, cu fata desco-perità, dupä obiceiu. Era imbräcat cu haine regale de scumpbrocart, blänit cu samur de mare pre i cu nasturi de aur side argint poleit. Aveà pe cap un pretios calpac de samur.acoperia in totul dela cap panä la picioare un soiu de giulgiude satin alb pe care erà desemnatä o cruce de aur. In jur eraulumânäri, i toate boieresele plangeau si se boceau. PatriarhtdIl tämäià i recità ruga mortilor i celelalte ; apoi cadavrul fudepus in sicriu i transportat in mijloc sub pavilion. Beiul stäteàpe tronul säu. Mari lumânäri de cearä furä distribuite, dintäibeiului, apoi patriarhului, de aci mitropolitului, pe urmä la col-meni, preoti, cälugäri i säraci ; in fine la bojen i ceilalti, incat fumul se radicä din toate pärtile. Atunci eu (Paul de Aleppo)

arhidiaconul de Antiohia, luaräm cadelnita i tämäiarAm pepatriarh, zicand E6X6-mov AEOTGOTX apoi patriarhul tämäiàsicriul zicand EXópo, i canta'retii incepurä milueste-nedoamne", fericirea i canonul de Pasti, un cor cântand in gre-ceste i celalalt in româneste. Patriarhul tämäie pe beiu, pe mi-tropolitul si pe preoti, dupä acea pe boieri si pe ceilalti i pentrua cloua oarä sicriul. De ad ì fäcând cruce, dupä obiceiu, el seintoarse la tronul säu ; iarä eu recitäi milueste-ne doamnedupä mare mila ta". Patriarhul zise prima declaratiunecandelnita trecu pe rand dupä uz, la mitropolit, la episcopi,3a egumeni, fie-care recitand caste o declaratie, iar diaconul tot

4 Arh. ist. I, 2. p. 101-105.

MUNTENIA DE LA MATEI BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 151

repetând doamne milueste" panä la timpul cand patriarhulse apropie de cadavru i incepu a ceti Evangheliul, toate boie-resele stand ingenunchiate Imprejur. Patriarhul ceti apoi pentruräposatul ruga ertärei rvSÚXtV GOIX(OpETLXir i urmä särutareacadavrului. Mai IntAi sarutä patriarhul, de aci mitropolitul,dupà el beiul carele îi masca bucuria prin lacrimi, In fine episcopii

preortii, doi cate doi, i toti primirä cu Imbelsugare pomanäinVälitä In basmale. Apoi Intrarä plangand boierii mari i mici,doi cate doi ; dupä acea cadavrul fu radicat i purtat in jurulbisericei, urmat de preotime Insiratä päreche ; de aci 11 duseräin al doile nartex al bisericei Inmormântarà alilturea cugroapa räposatei doamne si a fiului lor. Aice patriarhul citipentru a doua oarä rugele de ertare. Cadavrul fu asezat intr'unsicriu Impodobit ca al unui rege. Aproape de chindii ne retraseräm,morti de obosalä. Merseräm la banchet unde patriarhul i beiulpetrecurä panä sara. Beiul se arilta cu inima deschisä, veselsi ne distribui haine. Ne IntoarserAm a casä la manästire cumultä onoare, mai bine de cat in trecut, In careta domneascä,Inso-titi de oaste, pionieri i cântäreti" 5.

Serbärile atat vesele cat si triste se mântuiserä, i noulales trebuia sä se frigrijaseä a face sä fie confirmatä aceastäalegere, care acuma ea singurä nu mai valorà nimic. ConstantinSärban trimise indatä soli la Tarigrad prevAzuti cu puternicepungi de bani, spre a dobandi intärirea doritä, i mai ales sprea scuti pe domn de periculoasa vizitä la Constantinopole, pecare Turcii i-o ceruserà la Inceput. Särban dädlt anume 200 depungi sultanului (100.000 de lei), 100 sultanei Validele, 150vizirului iar tuturor celor-laltor dregnori Influenti daruri po-trivite, care Insumau impreunri cel putin alto douà sute de pungi.Mai trebuià inch' limpezitä o altä insemnatä treabä ba'neascä,mostenirea lui Matei Basarab, pe care Poarta o cerea numaide cat insusindu'si acuma pe langä alte cereri Para' de lege,aceea de a i se da toate averile rämase dela räposatii domni 6.Oupà multe trätäri, tot deauna periculoase, cand ele erau filcutecu Turcii si mai ales pentru bani, Constantin SArban se Impäcilcu sultanul a-i da 450.000 de lei sau 900 de pungi pentru avereareposatului domn, pe langä o mare catime de lucruri de pret,mai ales scumpe blänuri. Acesti bani furä Intrebuintati de TurciIn urmätorul mod : 150.000 la trebuintele armatei, 50.000la plata spahiilor si 250.000 liisati in deposit In hasnaua laun-

Arh. ist. I, 2, p. 103-104.Vezi un raport al lui Hiibsch amb. prusian de mai tfirziu 1752 spune :

Es ist Gewohnheit dass der Sultan von alien denjenigen so in sei-nem dienstesterben Universalerbe ist und steht in seinem Beleiben was der Wittich (Witwe)oder dem Hinterlassenen Kindern davon zu.... wiell" citat de Iorga In An. Acad..Porn., II, tom. 'XXI. 1940 p.- 574 pri-despre veacul al XVIII-lea.

152 ISTOMA ROMINILOR

trica a imparatului. Blanurile fura impartite intre sultana mima',vizirul, muftiul i alti ministri 7.

In urma acestor colosale sumi de bani varsate la Con-stantinopole, si care se urcau in total la aproape 150.000 delei, 5arban este confirmat In scaun, i i se trimite steaguleaftanul in Bucuresti prin Terzi, Mustafa aga Talhagiul, caremai era insärcinat a primi i tributul, a caruia scadenta se im-.plinise tot atunci. Bine inteles ca i acest Turc, care aduceadomnului o asa de mare bucurie, trebuià dama cu imbelsugare 8.

115Se0alil seimenilor. 5i tarfärul Racoti ca i tatal sau.aveà nemasurata ambitie, i doreà sa se emancipeze pe ea-1se putea de sub suzeranitatea turceasca care tocmai pe atunciapasa cu atea mai greu asupra Transilvaniei, cu cat Turcii tra-ind in burla intelegere cu Nemtii, principele acelei tari nu puteàgasi in acestia un sprijin in potriva suzeranului san. Racoticauta deci mari vaza intr'un alt chip, anume intarindu'siautoritatea asupra tarilor dela marginea muntilor. El o doban-dise asupra Moldovei prin contribuirea la detronarea luiLupa si introducerea in aceasta tara a lui Gheorghe Stefanproteguitul lui. O imprejurare fericita pentru el aduce in curandsi pe Constantin 5arban in aceeasi pozitie de supunere fata cuel ; anume rascoala seimenilor din Valachia contra domnuluilor. Matei Basarab îi bazase politica lui, nu numai pe spriji-nul extern si pe pungile de bani, ci i pe o puternic5." armatacu care izbutise in repelite randuri a sfarma planurile urzitein contral de dusmanii sal. Am vazut cum armata lui compusadupa sistemul de. atunci, in mare parte din mercenari, se revol-tase putin timp inaintea mortii lui Matei, din caliza neplateilefilor daLorite. Desi boierii cunosteau firea salbateca a mer-cenarilor, ei vazand cheltuiala peste sama provocata printretinerea unei asa de numeroase ostiri, din care pricina li seimputinau veniturile lor, propun lui Constantin 5arban libe-rarea unei parti din Lrupele sale si mai cu sama desfintareatotala a corpului seimenilor. Acesti seimeni, in numar de aproape1.000 eran toti oameni desperati, adunati din toate partilecei mai multi dedati pradaciunei, recrutati dintre Turd i Crestinimai ales, Bulgari i comandati de un Turc care fusese cap dehoti in Turcia. Ei fusesera naimiti de principele raposat pe mariiefuri si se adeveriserä in toate imprejurarile ca bravi luptatori.Unnand sfatului boierilor sal, Constantin Sarban se .hotari a des-lace cu totul corpul seimenilor, iar pe celelalte a le reduce, si

7 Bailarina c. dogele 6 sept. 1654. Hurm. Doc., V. 2, p. 11. Un raport ger-luan a lui Simon Reniger fixaza ImpAcarea pentru mostenirea lui Matei numaila 200.000 de lei. Ilurrn. Fragmente, III, p. 211, unde se vIld i prezenturile date.,

8 Anon. rom. in Mag. ist., IV, p. 335. CApitanul, ibid. I, p. 307.


se Ondea acuma la mijlocul de a pune scopul suíu in lucrare frAsunet i fsdrà pericol. Chemând el armata lui toatri la Bucuresti.se adunará aice mai multe mii de oameni, cei mai multi militarifrumosi i bàtrâni luptàtori, iar dintre seimeni venirì numaivr'o 200. Principele se folosi de aceastA venire a lor in numrirasà de mic spre a dedal-A corpul lor desfilcut. Yestca se rilspandila moment intre acesti miliLari gata la rrisvrrilire i restul tru-pei care nu venise la chemare alerg6 de indatri ce auzi de peri-colul in care se aflà. Sosind la Bucuresti, ei determinafd pe totifratii ion de arme a le lua partea, si se rescularà in massil, ce-rând numai decAt dela principe th le dee pe mintà pe boieriice aduser5 sfatul desfiintArei lor. Boierii spriricti c6utarA scri-.pare parte in palatul principelui, parte peste munti in Tran-silvania. Spre a inlAtura silnicia, domnul fu nevoit a le trridape boierii ce se ad'Apostiserà in palat, si el privi cu ochii s'M cumcredinciosii sài sfetnici furä pusi in buc61:1, de soldltimea infu-riatä 9. Apoi ei insultà pe domn, ii sparg lazile, desbracil preotiide vestmintele lor, jàfuesc bisericile, vars6 jos sfinte1.3 tainedin potire, vând càrtile bisericesti cele ferecate, se pornesc lat61115.rii, indemnând la atare fap te nelegiuite si pe alti locuitori

intetesc pe to ti asupra tuturora, si mai pe scurt s'a" zicem vecinpe vecin, fin pre nas, slii0 pre stäpAn"10. Dupii acea dona lorde ràzbunare imOrechindu-se cu gustul de pradii, se rApildasupra caselor boieresti, le Pfuesc de tot ce cuprindeau, târae in.noroiu pe femeile boierilor, i plini de furie cum erau, nu crutrinici Mäcar mosiile si pe locuitorii lor ; inteun cuviint prad6

pustieaZA asà de inspAimAntAtor precum nu o friceau niciTurcii nici Tätarii.

Aceastà periculoas6 fáscoalsá, in contra crireia ConstantinS'Arban nu aveà nici o putere de opus, dridu lui Racoli prilejulasteptat de el, de a se amesteca in domnia Munteniei.

Constantin Sàrban erà in relatitmi nu prea prietinoasecu principele Transilvaniei. Acesta imprumutase dela MateiBasarab 80.000 de galbeni, pe care SArban îi cerca inarn.Racoti vroind sà scape de plata acestor bani, pofti pe S'ArbanIn Transilvania, spre a benchetui cum spunea el acea surriàimpreunà. Srirban nu priml de loe astfel de propunere de platA,

rAspunse lui Racoti, cà dacá" va veril vre odat5, in Transilvania,.

9 Cronicarii ne spun ea' atunci perirà, Giormavel ban, Drdghici fiul Pa-pel visternicul din satul Greci. Gheorghe Carida visternicul si Papa fiul Predei,vornicul Brancoveanu, Cdrstea fiul lui Socol CorMitanu reziditorul mAnAstireilui Rada Negra din Campulung pe timpul lui Matei Basarab, Udrea slugerulDornescul, Preda Boia de la Maia Saya, §ufärul Ciusciureanul, Dumitrascu Fre-juranul, Dimitrie comisul fiul Mircei de la Stilnesti Mihaiu Ciohodarul, Gddeacapitanul Bancild, loan si loncul cdpitani : Mag. ist. IV, p. 338. Comp. Lelo-piseiele lui Miran Costin, I, p. 327.

10 Mag. ist, IV, p. 339.

/54 ISTORIA RomA.Nrbort

va face ca i tatä.1 säu Radu, racand aluzie la nävälirea aceluiaIn Ardeal, in contra lui Moise Sekely. Racoti temandu-se caamenintarea sä nu fie real, pläti lui Särban datoria, dar pästràbine inteles asupra lui o pie nestearsä. El dorià deci sau alrästoarne, sau supunä.' vointei lui. Aveh pe atunci langsci elIn Transilvania pe un boier Dicul pe care Matei Basarab vro*

lese urmas in scaunul Munteniei, probabil acel nepot al sä.0de care vorbeste Paul de Aleppo. Acesta insA fiind insemnat lanas de Constantin S'ärban la suirea lui In scaun, nu mai pute4fi intrebuintat ca pretendent la domnie. Dicul însä avea pelangä dansul, afard de o fatä. märitatä, 0 un fiu, pe care tocmaiîi pusese Racuti ochii spre a'l asezà in tronul muntean in locullui Särban.

In asemenea inaprejuräri intelegem cum, cu tot pericolulcsáruia Constantin Särban era expus din partea ostenilorresculati, el nu putea sà cearà ajutorul principelui Ardealului.Rao:4i insä interveni el insusi, färä chemarea voevodului mun-tean. Anume mai multi din boierii amenintati prin räscoalasoldatilor, cäutaserä mantuirea vietii lor in Transilvania, si eiindemnati de Racoti, subscriserä o cerere c6trà el, spre a IliaIn mâni linistirea patriei lor. Bazat pe aceastä rugäminte, Ra-coti se pune in intälegere cu Siavus pasa din Silistra, pe care11 castigh" prin coruptie in favoarea lui i cu domnul Moldoveicare-i era in totul devotat, i prin intervenirea Turcului, Racotidobandeste de o cam datä. invoirea Portei pentru amestecullui armat in trebile Munteniei.

Constantin S'arban ins6 aflând de ea, face sä se revoace ase-menea invoire, i s'a se trimità lui Racoti un ordin formal deoprire de a intra in Muntenia. Racoti gäsind insà cà prilejulera prea potrivit pentru a fi läsat din mani, trece peste ordinulPortei i Otrunde cu armat6 in Muntenia, urmat in curandsi de satelitul sAu, domnul Moldovei, Glieorghe *tefan. Con-stantin silrban väzand pe Racoti venind mai curand contra 114de cat contra armatei sale räsculate, i intimidat prin boeriiacei ce se aflau in lagärul Ardelenilor, se honräste a priml aju-torul impus, si se leagd c5trá Racoti a declarà Portei ea' cu in:voireà lui a venit in statul s'äu principele transilvan ; a se pre-face care ostirea turburkoare ea ar tinea cu dansa, si in mo-mentul deciziv a trece cu o parte din trupele care îi rämäsesedevotate, in tabära lui Racoti. Ostasii care se revoltase maimult contra boierilor sfätuitori de reu dealt in contra domnului,auzind de venirea lui Racoti asupra lor, intrealA pe Särbandacà are de gand sà tinä cu ei, declarând in caz afirmativ,ei sunt hotärati a'l apärà de toti dusmanii säi cu toate pute-rile lor.

Principele se prefäcii a primi cu multdmire asemenea de-claratie, i ambele pärti îi jurä credintà pe Cruce si Evanghelie,

MUNTRNIA DE LA MATE]. BABARAB Pila LA CONSTANTIN BRANCOVANII 155

de§1 una din acele pärti erà de mai inainte hotäratà a calcajurAmântal; tried un exempla pe langä acele aduse aiureadespre uprinta cu care se lua in acele timpuri, atat de evla-vioase, in de§ert numele lui Dumnezeu.

Trupele räsculate insä, dei ni§te simpli soldati, gäsiräin momentul pericolului o bunä inspiratie. Tocmai pe atuncivenise un agrt turcesc la Bucure§ti spre a luà tributul. Trupeleamenintate de Racoti vroirsä sä'§i gäseaseä un sprijin §i in Turcidupà ce aflaserrt a§a credeau ele unul in domnitorul lor.Ele primirä pe aga turcesc Cu cele mai mari onoruri, incredin-tAndu-1 despre supunerea §i credinta lor catre Poarta Otomanäea' ele sunt dispuse nu numai a invoi libera reintoarcere in taraa boierilor fugiti peste murrti, dar inch' §i a le intoarce averi/ejrtfuite, intru cat ar fi cu putintá. In cazul 'MA când boierii pri-begi ar respinge asemene propunere §i ar urma. Innainte a u-nelti Cu sträinii contra tärii lor, atunci ele, trupele, se vor ducein numär dela 16 20.000 de oameni ele inski in Transilvaniapentru a smulge cu puterea din acea tara pre pricinuitorii ne-orânduelilor. Räsvrätorii i§i luaserä aminte crt trebue sä faciiei acuma pe oamenii ordinei, atat este de adevärat cà once partidfie chiar cel mai revolutioriar, de indatä ce este chemat a se a-firma de conducätor al afaccrilor omene§ti, trebue sà invoaceIn sprijinul säu principiul ordinei §i stabilitätei. Poarta vä-zAnd ea' gándul räsculatilor nu este indreptat in contra ei se gril-be§te a reinnoi eätre Racoti ordinal de a nu intra in tara, decare insä el acuma era cu atata mai putin sä asculte, cu eat a-pucase a pätrunde in ea.

Ciocnirea devenià neapäratä, §i armatele started in cu-r-And fatä in fatä la satul Simplea pe Teleajen, unde potrivitcu intelegerea avutä, Constantin *Arban prträse§te in sara ina-inte de luptà pe resculati, §i se duce in lag`árul pa§ei ce venise§i el de peste Dunäre spre a innä'bu§i ea'scoa/a, a impiedicape Racoti de a se amesteca el in aceste daraveri, dar fusese cum-pärat cu bani de donmul Ardealului. 0§tiri1e räsvrätitoare cutoate eä se väd trädate chiar In ajunul bätäliei, nu pierd inima,§i proclamä do domnul lor pe unul Hrizea, fiul lui Dumitra§cudin Bogdäne§ri, care ilustreazä prin o vitejie demnä de o maibunä so'arfa' domnia lui de o zi 12. Totu§i o§tirile räsculate suntMute, mai ales din pricina necontenitelor defectii ce se laceanfn rândurile lor, chiar in focal cel mai fierbinte al bätäliei. Un-gurii, spärgandu-le rândurile, inträ in ei ca lupii in ni§te oi,de-i taie, li impu§eä, de zäceau grämäzi. i au inceput a da

Vol. VI, p. 12 si 154.12 Insist dusmanii lui recunosc c Hrizea adver.sus nos strenue dicerta-

bat" Racoti al II-lea C Cancelarul Ungariei 23 Iunie 1655 In N. Iorgagi doc. II, p. 242.

156 ISTORIA BOMANILOR

dosul ctiti mi puteau scäpA, cu dommil lor Ilrizea Vodä, cer--când calea ; lar pedestrimea si cei cu cai räi se ascun-deau prin margini, prin cränguri, pe care scotindu-i, sub sabieI-au pus pe toti. De aceasta auzind Constantin Vodä îi luä zivabunä dela pasa i purcese innaintea liii Raco-ti ; ci venind laCiocänesti i ezänd la pränz, nimerirä doi trimisi dela HrizeaVodà, care mergeau cu eärti la Turci, i Indatà Ii prinserä si a-ducându-i la Constantin Vodä, porunci de-i spanzurä de nistetimbrare; pe unul din acestia Il cherna Bagrandi" 13 Räscoalaseimenilor este adeveritä de un document din 1657 al lui Con-stantin ,5 rban, in care Domnitorul aminteste despre cAnd s'ausculat dorobantii i seimenii cu vrajbä de au pierdut i au täiatboierii tärii". Constantin Särban a rädicat o cruce la locul bä-täliei pe care se ceteste intre altele cui Gheorghe Racoti craiulArdealului v`ázänd ¡aloha noasträ a venit cu ostile i cu boierii-tärii mele i cu prihegii asupra a räsculatelor ostiri". In alt do-cument din 1655, jup6neasa Ilina lui Dragomir vel vornic spunedeasemenea cui intämplandu-se cu fuga i pribegie aici In taraungureascä, In cetatea Brasovului pentru zavistia dorobantilorsi a sehnenilor care s'au ridicat asupra tot neamul boieresc cumare vräjmsdsie, pentru care multi din boieri au pierit iar altiiau scä'pat aici in cetatea Brasovului, altii in Moldova pe unclea putut"

Constantin Särban datorià cu sau färil voie, Ostrareascaunului säu intervenirei principelui Ardealului. Acesta de-veni prin victoria dela Simplea proteguitorul i pentru a ziceastfel suveranul de a doua mänä si al lui Särban, dupä cum spri-jinul dat de Racoti lui Gheorghe Stefan, pentru dobändireascaunului Moldovei, îi procurase inchinarea acestuia. Supunereain care domnii Tärii Romtme intraserg cätre acel al Ardealuluise vede chiar din ordinile date de ei agentilor lor din Constan-tinopele, ca sui se conducä In toate imprejurärile dupä pärerileagentului transilvänean. Racoti cautä totuti a se folosi de po-zitia lui cea intsdritä, spre asezà mai cu putere domnia laTurci, afátändu-se de credincioasul lor supus ; c'd ar fi intre-prins expeditia In Valahia mai ales in interesul Portei ; cä a cru-tat cu desävärsire aceasfil tarrt de once soiu de abaten i aleostirilor sale, astfel c5 nu i-a pricinuit daunä niel mäcar de va-loarea unui paiu ; CA n'a pretins raid pretinde vre o schimbare dedomnie. Desi Turcii eran convinsi de contrarul asigurärilordomnului Ardealului, totusi ei primirä de bune indreptärile sale,

_hind de mult deprinsi a fätäri bländeta fatä eta acei ce le Riceà

Mag. ist. I, p. 311.14 1657 Iorga Studti si doc. IV, p. 243; 1655 Ibideni, V, p. 549.

MUNTENIA DB LA MATEI BASA.RAB PARA LA CONSTANTLN BRANCOVANU 157

sa' sirnta puterea 16r. Alai ales neadevarata era pretinsa crutare aMunteniei din partea trupelor lui Racoti. Rapoarte contimporanearata din contra, precum era firesc lucru, aceasta tara ca dataIn prada celei mai neomenoase jafuiri din partea trupelor un-guresti i secue5ti a le lui Racoti, care luara din ea intre altele

nenumarati stupi, dadura foc la sate, orase 5i samanaturi,calcara in picioarele cailor granele pe care nu le consumau, asàeä in urma acestei cumplite devastari se incuiba in tara o foa-mete grozava. Locuitorii furà impinsi la pribegire in massa, fiePeste Dunare in partile turcesti, fie in Moldova, spre acla-post vietele primejduite prin lipsele de tot felul.

Constantin Sarban restabilit in scaun, eautá sa' indreptemacar in parte relele pricinuite prin scenele de turburare in-tâmplate. El iarta toate napastile i plateste Turcilor hara-tiul din propria lui avere, scutind tara de bir pentru trei luni de_zile, i iertand dorobantilor i calarasilor (militiile tarei) zeci-mile si oieritul, imbracandu-i pe toti din averea lui eti postavbun, iar pe capitanii lor cu catifeà, damasc i atlaz. Lefi incàle da, si sedeau la masä Cu dânsul ; judecati drepte faceà i mila,din destul ; pre nimeni nu obijduià cu blandeta i cu cuvintedulci pre toti Ii mangaià, i gándi sa faca malt bine tarei si sebucurau toti i mosneni i straini, multämind lui Dumnezeu,eaci le-au harazit domn bun si intelept si milostiv" 15.

Racoti insa nu se multamise a pradà tara prin trupelesale. El Ii Men un ran si mai mare, punand'o in neputinta de amai cerca in viitor o improtivire ; anume Ii luä cele 40 de tu-nuri pe care puse maim dela ostirea rasculata in lupta dela Sim-plea. Tot pentru a'si asigura ascultarea neconditionata adomnului muntean, Racoti se oferi a-1 pazi in contra viitoarelorrascoale ale seimenilor imprastieti in batalia dela Simplea,Ii Elsa ca paza, la plecarea lui in Transilvania, 2.000 de ostasiunguri. Prevederea nu fusese gresita ; militarii battrti organi-zaza un complot care aveà de tinta a macelari pe Unguri si arasturna pe domnul care se purtase catre ei cu at:Mu necredinta.Constantin insa descopere complotul, prinde pe cei mai multidin cei ce'l urzise i Ii supune säbiei. Atunci interveni un cu-rios act de impacare intre Constantin Sarban i aceia din sei-rneni, care scapara din macel. Lefegii pocaiti dadura in mânilelui Raeoti 5i ale domnului lor Sarban Voevod un zapis princare recunosteau cí n'au pazit credinta catre ei cum s'ar ficazut, ci au umblat dupa cuvintele unora i altora din boieri 5idin slujitori, care umblare a lor Ii adusese a cadeh de la credintadomnului lor, gresind NIariei sale, iar ea Maria sa ea un domn

" Mag. ist. IV, p. 336. Comp. Engel, Geschichte der Walachey, p. 298.

158 ISTORIA RomANYLoR

bun si milostiv iertându-i de gresala fäcutä, ei se fägäduescnu vor mai umbla dup. alte resmeriti" 16.

Vaza principelui ardelean cresteà cu atAtà mai inultcAt pentru a douà oarä Constantin Särban Ii datoria tronul.Domnul muntean trimite celui din Ardeal ca multämità un fru-mos colan de pietre scumpe si 20.000 de lei in bani, ceca ce maica Oreà a fi un tribut. Agentii lui Racoti la Poartä tratancu maro mândrie pe domnii români, cerând pentru principelelor titlul de rege. Aceastä suprematie dobänditä de Racoti a-supra Munteniei reiesä." si din niste räspunsuri date in 1656 deConstantin Särban lui Racoti, in care räspunsuri Stu-ban seroagá de craiu ca pärerea i sfätuirea Mareii Sale tot sä.' nu fiincetat i dintru tircumstanfiile (ce se zice incunjurArile vre-milor) de acum ce socotesti Märia Sa a se izvori, cä noi vom fiascultätori dupä putinta noasträ". Erà vorba de intretinereaostirii pe care Racuti cereà sà o pläteascä Muntenia si care seurca la 2430 de voinici. Se rugà mai ales Särban ca nu cumvasá cheme innapoi Racoti curripania de Nemti care päzesc pe Dom-nul muntean, spunând cá rugAciunea cea mai cu deadinsul estecä." Nemtii sä rämäne lângä noi". Se roagà" deci Särban ca,Craiul sá se milostiveascA a da räspuns veselitor ca sä putenadupä putintä pan6 la sfärsitul vieÇei noastre, sluji i MärieiSale" 17.

Tot pentru a mentinea in ascultarea lui pe domnul mutt-tean, Racoti dä." adäpostire lui Hrizea Vodä, pe care'l face chiarcapul a 500 de seimeni prinsi in lupta dela Simplea, si pe cAndRacoti pleac6 in räzboi contra Polonilor, Hrizea vra cerceiaräsi norocul in Muntenia, trecAnd cu trupe, peste munte pela Bistrita, in tara lui Constantin Vodä, Tar Constantin prin-&And veste, trimise pe Preda vornicul Brancoveanul i pe Radustolnicul Färcäsanul si pre lvascu Cepariul cu osti i s'au ajunsla tArgul Brugäi i fäcând räzboi au biruit ai lui ConstantinVodsä, si pre Hrizea cu ai lui i-au prins i i-au dus la domnul sän,si au spänzurat pe Hrizea de o roan' cu alte 12 cäpitenii; larcelor-lalti li-au täiat nasurile i urechile i i-au slobozit" 18. Sei-menii insä care, cu toatä impäcarea, nu uitaserá cä aveau deräsbunat o trädare, cel mai greu de iertat din toate päcatele,se folosesc in curand de politica in care legdturile lui S'ärbancu Racoli II incurcä pe domnul muntean, spre a'l pârA. Turcilorsi a provoca prin ei scoaterea lui din scaun pe care fusese ne-putinciosi a o indeplini prin violentä.

16 Document original in limba romand din 1656 in Traian, 1869 p. 4 Vezicompletarea lui Cu numele tuturor osta§ilor Cu ciipitanii lor in frunte, Coman,Iane i Leca, cu luzba$ii 1i stegarii, peste tot eilteva sute de nume in N. lorga.Studii si Doc. IV, p. 37-43.

17 N. Iorga, Studii si Doc. IV, p. 46.18 Mag. ist. I, p. 314.

MUNTENIA DE LA MATE! BASARAB PIRA. LA CONSTANTIN BRANCOVANU 159

Anume Racoti care urmase innainte prietenia catra Pro-testanti, indrumatä de tatal siu, Pästrase alianta cu Suediacare pe atunci, afländu-se in luptà cu Polonia, atrase in dus-manie Otrá aceastä taril si pe princepele transilvan. Apoi Ra-uti îi inchipuia ca va putea cuceri Polonia si aduce pe capulsu i coroana ei. El se pusese deci in legsáturà cit Cazacii, dus-manii Polonilor, si aduce In liga aceasta si pe domnii Moldoveisi a Munteniei care ascultau de dânsul. Expeditia intreprinsäde Racoti contra Poloniei in anul 1657 esi insa de tot rail, siPoarta supäratil pentru atacul facut de tarile vasale contra re-gatului polon, cu care cultiva pe atunci relaii prietinoase,.ordin dietei din Transilvania sà alunge din scaun pe Racoti,lar pe domnii români Ii mazileste la inceputul anului 1658 19.Atat Racuti insä cat i domnul muntean nu se supuserà i sul-tanul fu ne,voit sä intrebuinteze puterea in contra amândurora.

Impreunä cu *arban se retrag in Ardeal i boierii credin-ciosi lui si anume : Stroici logofatul, Panä spätarul, Raducasanu siolnicul, Radu Mihalcea comisul, Chirea Budeanu clu-cerul, Badea comisul, Constantin vatämanul, Dräghici Can-tacuzino, Ivascu armasul, Mihái cäpitanul, Sima cäpitanul,Freda logofätul, Manea slujitorul, Vlad cäpitanul, Colta cäpi-tanul, Radu Tanase vel sluger, 20 dupa cum vedem o in-tovä'räsire indestul de bogatä care va sprijini desperatele sfor-täri ale lui *khan de a recapata Domnia.

2. MIIINEA AL III-le I GIIICULE$T1I

Itlitmea al III-lea 21, 1658-1659. Mazilindu-se Constan-tin Sarban, tronul Munteniei incapfi in mânile unui Grec, subcare reincep iarasi turburarile contra Grecilor pe care le-am

'u Ultimul raport german in care se pomeneste despre domnia lui Con-tantin Särban in MuntOnia este din 12 Ianuarie 1650. Hurrn. Frg. III, p. 237.Istoria Teirel Romlinesti publicatä. de Ioanid, II, p. 110 pune data de 6 Ianuariepentru mazilirea lui *Arban. Asupra tutruor amäruntimilor domniei lui Constantin

pentru care nu este citat vre un izvor anumit, vezi rezurnatul rapoartelorlui Simion Reniger c. impilratul din 17, 18 Martie, 24 Aprilie, 24 Mai, 2, 4 si 20Iunie, 2, 6, 19, 22 si 29 Iulie, 10 August, 8 Septenvrie, 20 Octomvrie 0. 27 De-cerrivrie 1655 in Hurrn. Frg. III, p. 220-231 si 21 Infle, 15 August si 24 Octom-vrie 1657, ibidem, p. 234. Adoagh un extract din un Codex miscellaneus 1658 Apri-lie 15. Le grand.... 'Turin. Doc. Supl. II, 3, p. 70.

20 N. Iorga, Studii si Doc. IV, p. 56.Ceilalti doi Mihnea sunt : Mihnea cel Mu, 1507-1511 (Vol IV, p. 169)

Mihnea al II-lea, 1577-1583, 1585-1591 (Vol. V, p. 24 si 41). Mihnea sub-samnä Mihaiu Voevod, V. o scrisoare a lui care Racoti, principele destituit alTransilvaniei, 1619, Iorga, Studii si doc., IV, p. 58. In muzeul din lielgrad se aflà,un steag al la- Mihai Radu care se intituleazä i Arhiduce al pilrlilor megie-§ite". Asupra acestui titlu, care aminteste acel de Herzeg al Amlasului i Fágtl-rasului" din vechime, vezi N. Iorga, Steagul lui Mihnea \Todd Radul in An. Acad..Rom. II, tom. XXXVI, 1911, p. 529.

160 IBTORIA R0MÀNIL011.

vAzut aràtându-se odatA in Muntenia, pe timpul domniilorgrecesti ale lui Radu Mihnea si Leon Toma.

Mihnea puna un nume ronemesc, si se pretindea fiu allui Radu Mihnea (1611 1616, 1620 -- 1623) 22, ceea ce nu-ifolosia mult In privirea romAnismului sàu, intru cât desi deorigine Roman, se grecizase cu totul, fiind crescut Intre GreciiRAs'aritului.

Chiar daca acest Mihnea ar fi fost odrasla fostului domn,se vede &A simpatiile tattilui su pentru Greci Meuse ca el s'a"fie crescut in Constantinopole, unde trecea drept Grec, i totasà cu drept cuvânt Il considerau i Românii pe capul Ororase n6pustise cu domnia. De aceea spune despre el Anonimulromânesc cà era. un Grec ckng.tar ; tarä säu l'au chemat IaneSurdul, lar pe dAnsul l'au chemat din botez Franti ; deci izvo-dindu-se de mic a urnip lui Ismail feciorul Agarei, fugit-au delap6rintii lui i s'au dus la Tarigrad i s'au curtenit la Kinan pasa,zicând cä este feciorul Radului Von., nepot Mihnei Vocrá i asà

petrecut via ta la Turci ca la 40 de ani" 23,Dacà" filiatia lui care nu puteà fi pe de an" parte cleat ne-

legitimà, este indoelnicsa., firea lui de Grec este atestat6 prindocumente contimporane de o autenticitate netgOduita", Numelece-1 purtà el la Constantinopol era. Gioan bei ; aveà reputatiade om invàtat si erà prietinul rezidentului german Schmidt.Izvoarele stráine spun, ca i cronica romáriä, c`á el tr`áià In casalui Kinan pap i identitatea lui Gioan bei cu Mihnea este chiarformal atestata de rapoartele germane, care '1 pomenesc subnumele de Gioan bei care mai tArziu s'a numit Mihnea" 24..Cheltueala lui Gioan bei pentru ecipätarea domnii se urc5. la200.000 de lei, din care 70.000 sultanului, In urma c5.reia esteprimit la s'Arutarea papucului, e imbrkat cu caftan, i se punepe cap o cuc'd cu o panà innan asemene unui pas6, i precedatde 6 stegari, 3 c5116ri si 3 pe jos, pleac5. care Muntenia in 31Ianuarie 1658. Chiar a doua zi dupà pornirea noului damn din.capitala împäràiei, soseste aice o depia.tie de boieri din Mun-tenia, cu o hârtie iscälitä aproape de toatà boierimea cea marea t5rei, in care se spunea : cä sultanul sä nu-i obijduiasc6 cuvre un principe stirman, cki ata't ei cat i tara lor ar fi indestulde s'Araci, i ceea ce non numitul a luat cu imprumut dela Evrei

22 Vol. VI, p. 19 si 42.23 Mag. ist IV, p. 346. De acea it nurnesc uncle documente loan Radii

altele loan Illihnea Radu. Hurm. Doc. V, 2, p. 42 si 56." Gutachten Rudolphs Schmidt iiber die gegenwärtige Sendung an die

Pfort. Wien. August od. Septembre 1658 In extract in Hurmuzaki FragmenteI/I, p. 244 : Gioan bey spiiter Mihnea gennant". Un raport venetian din 16 Martie1658, Hurm. Doc. V, 2, P. 42, spune despre Mihnea c6 era un gentilhuomogreco, frigliolo del gia Radulio Voivoda, allevato in Constantinopoli in casa delvechio Kinan-Passa".

MUNTENIA DE LA MATE1 BA SANAS PANA LA CONSTA NT1N SRANCOVAN U 161

*i a eheltuit la Poartil, va c:i'uta s'a' o scoatli din biata Munteniecu dobAndil §i incincit 25;, c In deob§te ei nu pot priml In nici

Mihnea al III-lea

un chip pe Gioan bei de principe, Intimpinare ce nu puteà decatsä IntäreascA pozitia Grecului, §i el pleacà, cu tot timpul cel

. Asupra datoriei liii Milmea de 35 de pungi catre ralle Evrei din Cons-tantinopole vezi un doc. din 1662 'croa, Studii qi Doc. V, p. 123. Deci din acestvenit al ocnelor fost'a rilliduit Mihnea Vodli la ni5te Ovrei din Tarigrad ca afost datoare domnia 35 pungi, frisa' ovreii anume Mucaciu 5i Ibrain Celebl (peturceste) cari shijisera la Sultana Valideaua intima finparatului".

A. D. Xenopol. Istoria Romantlor Vol. VII. 11


räti i furtunos ce-i stäteà impotrivä, dupä ce avii o intreve-dere intr'o noapte cu rezidentul german, care-i don mult norocin domnie 26.

Sultanul dà ordin hanului 'Marilor i pasei de Silistraa'l introduce pe Gioan bei in Muntenia. Constantin Särban seretrage cdträ munti, adunându-si o armatä ca la 30.060 de oa-meni cu care ar fi putut luptà cu islAndá contra rivalului ski;dacà nu ar fi fost trädat de ostirea lui Milan ce ea simti apro-pierea dusmanului. Särban trecu in Transilvania, unde impreunäcu Racuti principele depus al acestei täri se inteleserä asupramijloacelor de a se opune asuprirei comune. Nävä.lirea Täta-rilor in Muntenia si Moldova unde tot pe atunci se scotea Gheor-ghe *fan si se inlocuià cu Ghica, fti insotitä ca totdeauna deacele scene de groaznicil prädare ce caracterizau apueáturileacestor oarde barbare 27.

Totusi Goan, bei intimpinä neinvinse greutäti la intemeie-rea stApánirei sale. Combätut pe de o parte de boieri, iar pe dealta amerantat de Racoti si de S'Arban, neputându-se mäntineacleat cu sprijinul Tätarilor, care prin prädäciunile lor Ingro-zitoare resculau toatä tara in contra acestei näp4ti de domniece-i venise pe cap, el trebuià sä devinä curând chiar pentruTurcii ce'l sprijineau, o greutate 28

Dupä. Cat se vede insä innältarea cam neasteptatä a Gre-cului la domnia Munteniei Meuse sä i se clatine minteà, cea nuprea bine cumpänitä. In curAnd dupä intronarea lui, el dà seinnev,ädite de turbare a cugetärei sale : je titlul de arhiduce, facesh. fie uns i coronat in aceastà insusire in catedrala din Thr-govistea, i trimite soli la Poartä care sä cearä pe de o parte re-cunoasterea noului säu titulus, pe de alta alipirea TransilvanieiMoldovei si a cetälei Silistria care principatul säu 29. Nebunulaveà totusi momente limpezi, child erà vorba de a luà mäsurilenecesare spre a pästra soväitoarea lui dornnie.

Barcsai, noul principe al Transilvaniei, fiind indatorit aräspunde ca cheltueli de räsboiu pentru intronarea lui, sumade 500.000 de lei, si ne trimetând decAt 5.000, Mihnea pentrua se pune bine la Poartä Il paräste, cà de si ar aveà toatä sumaadunatä, nu voeste s'o trimitä, fiindcä spereazä cu tirnpul säfie iertat de o parte din ea. Apoi el nu lasti in päräsire nici

Reniger c. Imparatul, 13 Fevruarie 1658, Hurm. Frg. III, p. 237.21 Rapoartele lui Simon Reniger catra imparatul, 13 si 28 Febr., 12 Martie

16 si 8 Ibidem, p. 237-240. Comp. Hurm. Doc. V, 2, P. 43 si 45.29 Simon Reniger catra Imparatul 10 si 28 Mai 1658, Hurm. Frg. p. 243.29 Simon Reniger caträ Imparatul 21 April 1659, Ibidem p. 246. Comp.

Calugarul Ibignancourt din Mai 1659 IIurm. Doc. Suplement, 1, p. 245. MihneaNan chiar o medalie cu insemnele vulturului imperial cu coroanä. Una din eleeste trimisa drept curiozitate de calugiírul Ibignaneourt (nu se stie cui) odatacu. scrisoarea

MUNTENIA DE LA MATE! BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 161

locul. esential, impärtirea .de bani la dregätorii sultanului, §imerge chiar mai departe ; pune s'A zideasc5. o Moschee In Mun-tenia §i lasä a se in telege curanda lui intoarcere la religia mo-hametanä 30.

Domnii depki din toate trei -raffle vasale ale Portei,Gheorghe Racoti, Constantin Särban §i Gheorghe *tefan se ho-täraserà a se opune Portei, alegand ca loc de Impotrivire Tran-silvania, in care Racoti päEtrase Inc6 o puternicà partidä,care ofereA prilil pozitia ei un täram mai u§or de apArat. Ace§titrei principi I§i propun a scoate de o camdatä pe Mihnea dinMuntenia §i pe Ghica din Moldova, §i inapoind scaunele luiSärban §i Stefan, cu ajutorul lor apoi sa scoatä pe Barcsai dinArdeal.

Mihnea alungat de aliati, este l'nsä restabilit In scaun deTurci, iar Gheorghe Stefan este bätut de Ghica. Tiranul direptfantastic adecä buiguitor Irt ganduri", cum Il caracterizazä MironCostin31, In manile cärora Turcii nu se temuse a Elsa franeleocarmuirei muntene, prin una din acele särituri proprii celorcu mintea neintreagA, trece deodatä din parteA Turcilor Inacea a räsculatilor, aliindu-se cu cei trei pretendenti, spre ase revoltà in contra sprijinitorilor säi de panä acuma.Pe candT.nsà räscoala din parteä acelora se intelegea dela sine, ca uniice pierduserA scaunele lor §i doriau sà le recapete, acea a luiMihnea este cu totul lipsità de bun simt, c'äci neputand nimiccktiga prin ea, putea pierde totul, §i intäre§te pärerea comunä,ce umbla asupra lui, cA nu erà In Intregimea mintei sale. Intrarealui Mihnea In alianta räsculatilor face ca unul din ei §i anumeGheorghe *tefan sä fie eliminat, intru cat de altfel ar fi jfest.mai multi domni deal scaune disponibile. Apoi aliatii. erau::mai multämiti a aveä In randurile lor un domn In scaun, caredispunea de putereA unei tari, decat un pribeag mai mult §imazil precum eran §i ei. Acesta impinge pe Gheorghe 5tefana päräsi Transilvania §i a apuca la colindat pe la curtile Europei,spre a'§i recäpäta pierduta domnie 32

Seraskierul trecand prin Muntenia pentru a pätrunde. InTransilvania contra lui Gheorghe Racoti, Mihnea care erà or-donat de Turci a-1 Inseti in expeditie, propune boierilor cA sä'itaie. Boierii spAimantati de gandul nebun al lui Mihnea, o rupde fugä. ; iar Parvul visternicul Predescul denuntä chiar pkeiuneltirile domnului. Mihnea Vázandu-se In pericol, merge lapa§6, Ii dà bani, §i parkte el pe bojen cà ar fugi de slujba

" Reniger catra Imparatul, 26 Iunie 1659, Hurrn, Frg.III, p. 247-248." Letopisefele, I, p. 341. Ed. Ureche, L p. 657." Vom aráta r5tàcirile lui la istoria Moldovei. Inca din 1659 gasim pe

Mihnea IndeninAnd pe Racoti a se folosi de prilej spre a introduce pe Serban Inscaunul Moldovei, N. Iorga, Studii §i doc. IV, p. 58.

164 1STORIA ROMINSLOR

päratului; ucide apoi pe Predescu, Istrate postelnicul, Radulaga Bärsäscu, Vintil. cäpitanul, Badea vätavul si pe PredaBrancovanu i vroeste sä punä mana si pe Constantin postel-nicul Cantacuzino dela Filipesti ; dar el fuge la Brasov si apoila Ghica in Moldova. Aice fiul s.0 Dräghici se prinde in o a-clancä" prietenie cu Grigore fiul lui Gheorghe Ghica, care-iun zapis In 1659 April in 11, in care ti jurueste c chiar de seva despärti cu trupul de el, iar cu suatul i cu credinta sä fienedespärtiti unul de altul" 33. VOM vedeà mai tarziu cum In-telese Ghica a Ostra aceastä prictenie. Mihnea scäpase prinaceste cruzimi, pe care el le aräta ca Multe in interesul Tur-cilor, de prepusul de hainire pe care '1 trezise in mintea lor paraPredescului. El se preface a le fi prieten, i le cere bani spre

intäri ostirea släbitä prin päräsirea boierilor. Dupä aceeapropune din nou boierilor rämasi pe l'ang.a el räscoala contraimpärätiei, ceca ce prinzand tot atät de putin ca si in intaiulrand el ordonä un nou mticel in ei. Stringandu-i pe toti intr'osarä i avand pe ucigasi gata, cate pe unul Ii luà de-i zugruma,

arunca din ca4." ja& pe ferestie iar tubu4hanaua (muzica)zicea panä i-au isprävit pe toti" 84.

Mihnea va.zand ea' nu poate sä determine tara a ?m'Al:-täsi nebunul lui ,gand, c'áci acuma ceeace alfa' datä erà o por-nire fireaseä acuma sa ... se hotäräste s'Al dee fiintä In contravointei ei. Se face o tritAlnire a tuturora räsculatilor la Brasov,In care Racoti este ales de cap al intreprinderei. Se atribuiaMoldova lui Constantin Särban, pe cand lui Mihnea i se frigä-dueste si de acolo innainte pästrarea Munteniei. Grecul mul-tämit därueste pe Racoti ea' o blanä de cacom si un cal bogatinsäuat, primind dela fostul principe al Transilvaniei o sabiede onoare si un ajutor de 500 oameni 35. In urma acestei Inte-legeri Mihnea trimite pe Gheorghe BAleanu vornicul in Mol-dova cu ostirile sale si cu a le lui Racoti in contra lui Ghica, sprea-1 scoate din scaun, si a pune pe Särban ; iar In Muntenia elpune s'A taie pe toti Turcii din Targovistea, apoi arde Bräila

Giurgiul. Billeanu izbuteste de o camdati a alunga pe Ghica.Armata lui este 1.110.. curand dupà aceea zdrobitä de Tätari,Maulea in Muntenia bate pe Turci intr'o mica' IncAerare, iarpeste noapte au venit veste neagrä lui Mihnea. cà Turcii au biltutpe Racati la Deva88.

" Gencalogia Cantacuzinilor, vezi Litlul Intreg mal jos, (nota 19), p. 168.Mag. ist. I, p. 322 La unul din aceste mce1uri se referd un raport vene-

tiali din 29 Iulie, 1659, II principe di Valachia ha tatto decapitar molti baroniriehissimi". Hurm Doc. V, 2, p. 61.

" Reniger &Atril Imp. 1 Neomvrie 1659, Hurm. Frg. p. 248." Zinkeisen Gesch des osm. Reichs, V, p. 886. Lupia -se IntlImplil la 22

Noeinvrie 1659.

ktUNTENIA DE LA MATE! BASARAR PANA LA CON8TANTIN BRANCOVANIT 165

Tot atunci al lä Mihnea i despre pierderea suferità in Mol-dova. El vroeste totusi s6 se mai impotriveasci1; oastea lui ins5Il amenintiji a-1 da pe mäinile Turcilor, i atunci Mihnea fugepeste munti, prirrisind domnia. El moare, putin timp dupá*ceca 87. Turcii v'àzând cri TArgovistea asezatà nu departe degranita transilvan6 inlesneste periculoasele relatii cu aceastiltarà", ordon5., odatá.' cu strilmutarea lui Ghica din Moldova InMuntenia, sri se därâme cetatea precum i maniistirile ce o in-vecinau, i sri se stri-imute resedinta principilor la Bucurestioras asezat mai in apropierea Turcilor. Acest fapt este in-Várit si de cronieile muntene care spun c6 Ghica Von. au pil-fäsit cu totul Thrgovistea ca resedintii si au surpat i casele deacolo si le-au sffiràmat de tot, ca sri nu mai fie scaun domnescacolo. cA.ci mai sub munte se temeau Turcii de hainie 89.

Gheorghe Ghica. 1659 1660. Era de neam Albanezdin piirtile grecesti ; venise In Moldova inc6 dinnaintea dom-niei lui Vasile Von.' negutitorie tiind" pAn'a' la suirea aeestuiaIn scaun. Fiind de un neam cu el, Arbilnas, l'au tras VasileVodii la curte si de °data' la boierie mai miirunn, apoi vorniciacea mare de tara de jos,au ajups, i .tiindu'l Vasile Vocill de ere-dint5. l'au tritniS la Poart6 capuchihae, om c6n-tenit la toate i scump, cum se cade hie când capuchihaelehie" 89 Din atare dregsätorie el fusese numit domn In Moldovala mazilirea lui Gheorghe *tefan in 1658, putin timp dupti rân.duirea lui Gioan bei sau Mihnea In Muntenia si purtându-seacolo cu credintà catre Poartä In timpul riisvrAtirilor lui Racotisi a partizanilor lui, i se dilduse la alungarea lui Mihnea tronulMunteniei. Capidjilar Chehaiasi, Insilrcinat cu introducerea luiGheorghe Ghica in domnie, avea ordinul de a rasa de o cam-data' si Moldova tot sub domnia lui Ghica, pânä. ce Poarta vag6ti un om vrednic de a luà ocArmuirea acelei t'a.'ri 40, aflat incurând In persoana lui *tefan fiul lui Vasile Lupu.

Dupa expresia energicil a lui Neculai Muslea care biciuesle nebuniilelui sufletul curdnd 0-au beta in prOpastille iadului".

3B Reniger catra Imp. 21 Decemvrie 1659 Hurm. Fragmente, III, p. 249.Mag. ist. II, p. 214. Aceastd potrivald deplind tare ad-lane cronicelor st aledocumentelor aratd ea de mare valoare trebue pusd pe notitele raportate decronicari asupra faptelor contimporane, chiar atunci and nu le putem controlitprin asemenea izvoare.

" Miron Costin, Letopisele. I, p. 336. Textul indreptat dupd editia criticda lui V. A Ureche, I, p. 649.

Rcniger card imp. 1 Noemvrie, 1659, Hurinuzaki, Fragmente, III, p. 249.Chita apucil scannul Munteniei in Decemvrie 1659. Vezi un raport al lui Hallarin° cara dogele din 22 Dec. 1659 Hum. Doc., V. 2, p. 69 : il possess° datoa Gica novo principe di Valachia ricevuto da que sudditi senza contrasto, lontanaffato del timore dinovi disturbi di Miena". Gheorghe 5tefan des' detronat,privia tot de Donut al Moldovei. Vezi o scrisoare a lui din 1659 Dec:ems-de in fgcare municipalitatea din Lemberg In Hurm. Doc. Supl. IL 3. p. 74.

166 ISTOKIA ROMILN ILOR

Ostirile turcesti i tätäresti, care introduserg. pe Ghicain domnia Munteniei, prädarä Adupä obiceiul lor tara In chipulcel mai crud 41; iar Ghica Von. dacä s'au asezat la scauuBucuresti, trimis'au poruncg. in targ. ca sä se strAng6 cine va firimas i sä meargä eine'si la mosia lui, sä se apuce de hrana luisi A:0 dee haraciul impäratului. Si aratä milá mare asupra sg."-rácilor i le fäceà judecatä dreaptä ; nimene nu se intorceà obiditdela divanul lui ; asisdere i slujitorilor le Mai cgutare i câtiziserg cg sunt robiti, sgraci, fugiti, morti, pre toti 1i scoase dela catastih, i celor ce rgmaserà le dete scädere din destul i iertäpre toti gresitii" 42.

In eurând insä pasnicile indeletniciri a le lui Ghica furäturburate. Bacoti anume tot se mäntinea in Ardeal, si ConstantinSgrban cearcä in luna lui Apri11660 o noug nävälire in Muntenia.Ghica Von, nepregnit pentru a sustinea lupta, fuge la Giurgiucu toatá curtea lui, iar Constantin Sgrban Von au intratIn Bucuresti la 1 Mai i s'au adunat toti dorobantii si seimeniilângä dansul i venirg din rosii si din toatg cetele de se inchinarglui i se apucarä iar de hotiile lor cele obicinuite, stricândjgcuind bucate boierilor si tot ce ggsirg. i fäcurä i alte nebuniimulte, cg venise färä veste de lovise pre Ghica VOn la Giurgiu,pre invärsatul zorilor si care cum puturg, segparg, unii in cetate,altii in äici, al%ii in prud; multi s'au innecat, pre multi i-auprins afarg si ce aflarä luarà cu jaful tot, si iar s'au invärtejitinapoi la Bucuresti" 43. Sultanul trimise pe Gian Aslan pasasi pe Kinan pasa cu ostile turcesti i pe Ak-Märzea cuTgtarii, care land pe Ghica Vodä din Giurgiu Il readuserä laBucuresti In 21 Mai; iar Constantin *khan se retrase in pripäinnaintea lor Innapoi peste munti. Tot pe atunci, 21 Mai, Racotidädeà in contra Turcilor ultima desperata sa luptg, in care numai erà vorbA de a invinae, ci de a muri vitejeste. MândrulUngur dupg. ce fusese bätbut la Deva, asediase Sibiu], pentruea prin luarea lui sg-si capete un punct de sprijin in Transilvania.Sidi Ahmed, pasa de Buda, care'l bRuse la Deva, nu'l lgsàinsä sä-si indeplineaseä scopul, ci inconjurà el insusi cu armatalui de patru ori mai mare pe cei 6000 de oameni ai luí Racoti.Acesta väzändu-se pierdut, isi alege 1000 de cilläreti hotärâtiea si el, si se repede cu ei in sirurile cele mai dese ale Turcilor,uncle toti an la unul ggsirä o moarte glorioasg i in frunteatuturora viteazul lor conducgtor, nenorocitul Racciti care fagAsit mort pc dunpul de bätälie strgpuns de patru lovituri ".

" Reniger eAtra Imp. 16 Ianuarie 1660. Hurm. Frg. 111, p. 249. Anon.rpm 1u Nag. 4st. IV, p. 354.

" Ibidem p. 354." Ibidem, p. 355." Zinkeisen, IV, p. 887.


Constantin *Arban pierzand putinta de a se mai mäntineaIn Ardeal, trece la Cazaci, de unde apoi se incearcg. asupra Mol-dovei.

In Muntenia lush' se ivirg in curand urmgrile acestor faptedesperate, care 'si aveau originea lor in nebunia lui Mihneaal 0 foamete mare se incuibg in targ, urmatä de o ciumgcumplitg, pe care norodul superstitios le credeà o dreaptg rgsplatgtrimisg de Dumnezeu pentru a pedepsi nesocotintile omenesti 45.ErA inteadevär o pedeapsg, ins5 nu trimisg de Dumnezeire,ci atrasg de oameni ca o conseeventä neapgrarg a faptelor lorce contin totdeauna in ele insgsi urmäri, pe care numai ne-stiinta le atribue unor puteri supranaturale. Oamenii bântuitide atatea rgle pgrgsiau tara pe intrecutele ; dgrile nu se puturäincasa, i haraciul neputând fi rgspuns la timp, sultanul mazi-leste pe Ghica.

Destituirea lui mai avuse inch' un motiv. Marele vizir Kiu-pruliul, atot puternic la Poartg i domnind el in locul sultanului,se hotgrise a pune un capgt vesnieilor neorândueli ce se petre-cea-u in tärile vasale dela nordul Dungrei, i vroia sti le lege intr'unchip mai nemijlocit de impgrgtie, prefgcându-le Cate trele inpasalacuri. El vroia sg inceapä cu Muntenia, si luand ca pretextneplata la timp a haraciului, Insärcineazg pe pap. din Silistrasg trimitg 300 de cglgreti, care pun mana pe GheorgheGhica in resedinta lui, Il pradg atat pe el cat si pe familia si pecurtea lui, Il bagg in fiere si'l duc la Adrianopole pc la inceputullui Septemvrie 1660, unde este aruncat in temnitg. Dupg aceea11 trimit tot incgtusat cgtrg inceputul lui Octomvrie la Constan-tinopo1e, unde este retinut intr'o stransg pazg 46 Totusi vizirulpgrgseste in curand gandul de a reduce tgrile dungrene In pasa-Mcuri turcesti, fiind intors dela el prin stgruintele postelniculuiConstantin Cantacuzino, boier muntean care stgtea in marevazil la Turci 47. El reinnoi innaintea vizirului argumentelecele ce oprise in mai multe randuri pe Turci de a da fiintä

gandului de atatea ori desmierdat de ei, punândit-le in vedere Ca'prefacerea In pasalâcuri a unor tgri anevoie de apgrat ar mgrinumai greutglile imperiului, amintindu-le ngcazurile ce le aduceàpasalacul din Ofen. Apoi Tgrile Române, fiind puse sub °car-muirea directà a Turcilor, trebuiau sà inceteze de a da veni-turile mgnoase pe care ei le trgaeau acuma din ele. In sfArsit,.

45 Cdpitanul in Mag. ist. I, p. 323." Reniger c ImpAratul, 7 Oct. 1660, Hurrn. Fray. III, p. 254. Cronicul

lui C. Daponte, Erbiceanu, Cronicari greet care au scris despre Romani In epocafanariotet, Bucuresti, 1890, P. 9, spune cd vizirul cerdnd lui Ghica 30 de pungi,doinnul s'ar fi rugat sd mai astepte, iar cd fiul lui Gheorghe Ghica, Grigorie, arfi substras rdspunsul i lnlocuit Cu un refuz de a plati, rugdmintea de asteptare,refuz ce aduse destituirea domnului.

Anon. rom. In Mag. ist. IV, p. 357.

168 ISTORIA ROMANILON

aice erà punctul hotkitor, o asemene mäsurà mai puteh pro-voch si periculoase ràscoale, care sprijinite de puterile vecinece aveau interes a impedeca innaintarea puterei turcesti, arputeà complich. pe Poartä in cumplite ràsboae 48. Vizirul recu-noscftnd in acel ce tinea asemenea vorbe un om superior,làsä lui insärcinarea de a ggsi un domn pentru Muntenia. Cu-getul innalt al postelnicului se vede mai ales din faptul, neauzitpentru acele timpuri, ea nu pAstreazä" domnia pentru el, andnu aveh de cat a spune un cuvânt spre a o lua. In niste vremuride o goanä" ash de turbaei dupà domnie, ca acel in care el trMa,a asemene retinere este vrednicä de admirare si indreprätestevaza cea uriesà de care postelnicul se bucura atiit la Turcisi la Crestini.

Cantacuzinestii. Cine erh acest Cantacuzino postel-nicul?

Familia Cantocazinilor este una din acele ale arorse pot urin4ri mai departe, nu numai din Rásttrit, dar chiardin intreaga Europh". LAsand la o parte inceputurile ei, pe careunii le cobor din casa de Valois a regilor Frantiei 49, a4ii dinregi traci i altii In sfarsit din baroni scandinavi, constafám càinch" prin veacul al XII-le, Cantacuzinii format' o puternicAsi bogatà familie in imperiul bizantin, ceca ce dovedeste delasine o origine mai veche. Cea pomenire a unui Cantacu-zino lush' fàrti nume de botez, este aceea a unui general bizantintrimis de irnOtatul Alexios in o luptà contra lui Tanered nepotul

" D. Gaffron amb. prusian c. Frideric al II-lea 10 Oct. 1783 In N. IorgaActe fi Frag. II, p. 172: la Porte a regarde jusqu'A présent comme un mal likes-saire de laisser toujours les deux principautés A Paband.on dans toute les guerresdans la crainte d'y soulever les peuples". Genealogia CantacuzineVilor ed. largap. 308, zice si ea temerile de impArittiile vecine au zAticnit aceasta (prefacereatArilor Romeme in pasalAcuri). Cit4iilc mele sunt luate cele mai multe dupAmanuscrisul original consultat de mine mult inaintea publicetrii lui larga.

" Asa aratii importantul document de familic ce se aflA In pAstrarea luiGh. Gr. Cantacuzino din Bucuresti, si care poartA titlul Genealogia familieiCantacuzinilor, a cAreia origine se trage din neamul de Valua din pairii de Fran-tia, de la anul 800 pania la 1787. Scrierea, un voluun in 4 de aproape 500 de pagini,a fost alcAtuitA dupii douii lucrAri, una facutei dupii istorici si documente dedascAlul si inviltatul grec din Bucuresti, Saul Arvanitohoritul, pe la 1765, sialta piistratA de grAfina O'Donnel sotia comitelui englez O'Donnel, fiica lui Ra-ducanu Cantacuzino, el Insus fiat al lui Stefan Cantacuzino cel ucis impreunA cuBrancovanu. Aceastii genealogic a fost si publicatA In parte. In Buciumul luicezar I3oliac din 1863 No. 23 si urmAtoarele. Acum a fost tipAritA si In volunade N. Iorga. Asupra originci franceze a familiei Cantacuzinilor, avem o indi-cape in o carte foarte rarA intitulatii. Discorso di Theodoro Spandugino Canta-cuzino, gentilhoumo constantinopolitano della origine de principi turchi. Scriereaeste reprodusA in Historia Universale dell'origine et imperio de Turchi racontadu M. Francesco Sansovino, Venetia, apresso Mihael Bonelli, 1583, In ea se spunela p. 185, desprc loan Cantacuzino, care ajunge impArat cd era piu nobile chepersona la quale fosse in Gracia, che egli discendeva da dodici pari de Francia".

MUNTENIA DE LA MATES BASAEAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 169

lui Boemund in 1107. Altá pomenire este acea a lui loan,pe timpul impáratului Manoil Cornac'', arátat ca om cu marevaz5., general §i fncuscrit ca Impáratul a dritia nepoatà, MariaComnena, fiica sebastocratorului Andronic, o tineà In cásátorie 5°.Fiul lui Ioan, Manuil Cantacuzino 51, este trimis de acela§ tm-párat inpreuná cu Andronic in potriva Turcilor in Asia, undedobAnde§te asupra lor o mare izbAndá. Nu se §tie Ins6 din cepricinA mai tárziu Impàratul se supárá pe el §i'l aruncá in fn-chisoare. Intálnim pe un al doile loan Cantacuzino, probabilfiul lui Manuil pe timpul urzurpatorului Andronic Comnen(1183-1185), pe care tiranul Il orbe§te din pricinà cti l'Asase O,fugá din fnchisoare pe Constantin Angelul. Acest Iban al II-leCantacuzino au avut de sotie pe fiica lui Andronic Angelul,sora viitorilor imp6rati Isac §i Alexios Angelul. loan Cantacu-zino piere luptti cu Românii din Macedonia, in contracárora, de§i orb, fusese trimis de dará cumnatul sáti Isac An-gelul, dup6 ce ajunge Impärat (1185) 52 Mi/rail Cantacuzinoajutá lui Alexios Angelul a se rásenla contra fratelui sáu Isac.Din faptul ea' Nicetas spune despre Mihail c5 ar fi fost unit prinfamilie cu impàratu153, se poate fncheie cà erà fiul lui loan i asurorei lui Isac Angelul. In acela§ timp cu ace§ti Cantacuzini,a cáror coborire din tatA In fiu se poate stabili cu destulá sigu-rantá, mai sunt i altii, precum unul Teodor care moare In 1183In o luptá in Bitinia ; altul Andronic trimis de impàratul Isacal II-le Angelul (in anul 1189), ca sà ducá imp'Aratului FredericIn timpul expeditiei cruciate, cele trebuitoare armatei 54. Dinunul din ace§tia trebuia sti se coboare Manoil Cantacuzinope care '1 intálnim pe timpul linptiratului loan Batatze din Nikea,trimis in contra Genovezilor, care cáutau sä punti mtma pe RodosIn anul 1250. Dupá toate probabilitátile acest Manca fu tatulunui Cantacuzino a cárui nume nu se §tie, el insu§i Orintele

fmpgratului loan Cantacuzino cu care familia Cantacuzinilorse urc.6 pe tronul Imperiului bizantin, de oare ce aflám pe Ma-nuel Cantacuzino Inc5 in viatá pe timpul imp5ratului ManuelPaleologul (1261-1282). Sti urmgrim acuma coborirea familieiCantacUzinilor dela impáratul loan páná la Mihail Cantacuzino,cel ucis de sultanul Amurat al III-le in 1578, din care se tragfárá nici o indoialá Cantacuzinii români.

" Scrittorul bizantin Ducas ed Bonn, p. 27 numWe pe Icocooylç KCLY-

Nicelas, Cho-vz.zooNv/4 avilp soT6Y10 te V.,X1 tTiv7Cfat 40.4~ cmoTovç, Cf.niates. ed. Bonn. p. 121 i 136 Cinnamus, ecl. Bonn, p. 109.

" Cinnamus p. 293 : c'ltucívvp TC1.1 Kascsay.ouNvtl.i, ccaiç v Alavout/ss. Comp.Nicetas, p. 254.

" Nicelas, p. 335, 489 i 660." Nicetas p. 593 : cb K COOTUXOtgtVòg Y.ett& Lyo te.) P,A6C),E

GotaisT6p.svoq"." Nicetas, p. 349 511 526. Vezi §11 Ducange, Historia byzanttna, Lutetiae

Parisiorum, 1680, p. 259. (Familia Cantacuzenorum).


Impäratul _loan Cantacuzino domneste dela 1347 1355,are de s.otie pe Irina fiica lui Andronic Asan, un coboritor dinAsilnestii impärätiei romano-bulgare, avand eu ea pe urmätoriifii Mateiu care a fost si impärat, insä numai un an de zile 13551356, Toma Cantacuzino care träia pela 1358 5" Manoil Canta-cuzino, fäcut de tatul säu in anul 1349 (Wee de Sparta, din carese trag Cantacuzinii pe care ii gäsim mai tärziu in Peloponez,insurat cu fiica lui .Jean de Lusignan care ajunge mai tärziurege de Armenia. Mai are si trei fiice Maria, Theodora si Elena "9,märitate dupà deosebite personaje insemnate ale timpului.

Mateiu Cantaeuzino impäratul are de satie pe Irina Pa-leologhina cu care naste trei fii : pe loan, Dimitrie i Gheorghesi mai multe fete. Din acestia Gheorghe Cantacuzino suprantunitSuchetai, erà om cu mare reputatie intre Greci dupä cum nespune urmasul säti Spandugino 57. Una din surorile lui Ghe-orghe erà impäräteasä de Trapezunt, iar a doua numitä Irina,sotia despotului Särbiei Iurgo si muma lui Lazär, eelui ucisIn luptele cu Turcii 58.

Fiul lui Suchetai fu Manoil Cantacuzino care prin mä-rimea vazei sale si nobletea sangelui säu avea putini asemeniintre Greci, si fu ales de Albaneji drept duce, schimbändu-sinumele din Manoil in Ghin Cantacuzino", pela anul 1453 59.

Dela acest an innainte gäsim pe Dimitrie Cantacuzinocare se bate pentru Florentini i moare in 1576 i este ingropatIn biserica sí. Dominic din Piza. Acest Dimitrie este tatul ve-stitului Mihail Cantacuzino pronumit de Turci *aitan-Oglu6(!,adeeä fiul dracului, näscut pela 1525 61. Saitan Oglu este de sigur

" Ducas, p. 209; Gh. Phrantzes, p. 386." Cantacuzenus, ed. Bonn, II, p. 195." Spandugino, I. c. p. 189." Ibidem, p. 190, 193." Ibidem, p. 192. Chalcocondila, ed. Bonn, p. 407." Vezi In cronicul lui C. Dapontes, Erbiceanu, Crort. greci, p. 22, Impre-

jurarea hazlie care aduse asupra lui Cantacuzino acest supranume. PAnii la pu-blicarea poemei lui George Etolianul nu se cuno§tea numele tatdlui lui SaitanOglu. Acest poem scris de un om din casa acelui vestit nobil grec ne spune laversul 355 eh pe tatAl lui Mihail II cherna Dimitrie :

XiTooci... TO`I AICXCCh),.

xca rcatspa npurm. . . .

I16p;Troy x eiç Tivog cf.t90;.

N. Biineseu, Un poarne grec uulgaire relatif á Pierre le Boiteux 1912,p. 28. N. Iorga, care nu cuno§tea acest poem, presupunea cA tatùl Tuise numia Alexios Cantacuzino, Genealogia, p. XXI.

" CA Mihail Cantacuzino era näscut pe la 1525 se vede de pe aceea caCrusius, contimpuran cu Mihail, spune in Turco-Grecia, p. 211, ell la moartealui, In 1577 ,.periit non multo quinquagenario major".

MUNTENIA DE LA MATEI BASARAB PANX LA CONSTANTIN BRANCOVANU 171

un coborâtor din aceastA familie cu asa de intinse ramificrtri.Ceeace este afirmat de Gerlach continporanul lui Saitan Oglucare spune ca Mihail Cantacuzino se teägea din vcstita faminegreceaséà a Cantacuzinilor 62

Anume in afara" de Cantacuzinii ar`átati, se mai intAlnescramuri laterale, din care a putut pe lâng'd ramura centraM

sa' se coboare Mihail Cantacuzino. Acesti Cantacuzini a cilrorstarpe nu mai poate fi stabilifä, sunt urm5torii : Alt DimitrieCantacuzino care träla la Constantinopole pela 1420 si caremoare impreunä cu ginerile s6u Nichifor Paleologul, ap:ArAndorasul contra Turcilor. Ioan Cantacuzino care s'au aflat fa0la intronarea lui Constantin Paleologul, ultimul impiirat bizantinsi a fost pus de el guvernator al Corfului Stravromitis Cantacuzinocare era guvernator la Zituni pe la 1425. Toma Cantacuzinocumnatul regelui SArbiei, Gheorghe Brancovici, ap'är'a' in 1435Semendria contra sultanului Amurat al II-lea. Un alt Canta-cuzino este moral de sultanul Mohamed al II-lea dup'ä luareaConstantinopolei. Dimitrie probabil fiul acestuia, fugit in Italia,uncle moare la Florenta si este ingropat in biseirca sântuluiDominic, in care se aflà piatra lui mormAntal6 din arm' 1536.Acesta va fi fost tat61 lui Mihail Saitan-Oglu. Antonie Canto-cizzino de la care istoricul Wolf cumpä'rà in 1554 un manuscrisde istorie a lui Zonaras 63.

Cantaeuzinestii in 'Piffle Romilne. Sa' venim Insá laintAinplsarile vietei lui Mihail Cantacuzino celui mort la 1578,care se va adeveri ca starpea nefägtiduità din care se trag Can-tacuzinii români, si a ea'rui trist6 soartà sal in legiltueá cu isto-ria Ta'rildr Române, unde urmasii lui cAutarà adä'postire.

Ca si antecesorii sal, Mihail Cantacuzino este aratatca omul cel si cel mai cu vaz6 nu numai din toti Greciidar chiar si din toti sträinii Constantinopolei ; erà negutitorulimp6ratului i era insa'rcinat cu procurarea blänurilor, stofelorde mnash", de lan'a si de aur precum si a tuturor lucrurilor decare padisahul aveà nevoie pentru persoana lui, pentru sultanasi pentru intreaga lui curte 64 Fiind bogat hied prin mostenireadela pilrinti 65, asemene daraveri sporise averea lui inteun chip

" Gerlach's, Tagebuch.Asupra tuturor acestora vezi citatiile In Ducange, 1. c. p. 263. Pentru

Toma Cantacuzino, adauge pe Zinkeisen. Gesch. des osm. Reiches, I, p. 584.o Nicola Barbarigo c. dogele, 18 Martie 1578. Hum, Doc. IV, 2, p. 103.

Stefan Gerlachs der aeltern Tage-Buch der von zween glorwardigstenRamischen Kilysern Maximiliano und Rudolph°, beyderseits den andern disesNahmens, hachsteliger Gedtichtniss an die ottomanische Plorte zu Constantinofielabgefertigten, und durch den wohlgebohrnen Bern David Ungnad, zu Sonegk undVreyburg u. s. w. Ramisch Ktlyzerl. Rath. mil warcklicher Erhall-und Verlangerungdesz Friedens zwischen dem ottomanischen und R6mischen Kayserthums und-demselben angelOrigen Landen und Kanigreichen u. s. w. glachlichst-vollbrachter

172 MURIA ROMANILOR

neauzit. Prin darurile de tot soiul cu care incärca pe marii dre-gkori ai Portei, el îi dobAndise o inriurire covArsitoare, incAtnil el nu se mai fäcea nimic, nici instalki de patriarhi sauepiscopi, nici numiri de domni in Tärile RomAne. Din toateaceste stäruinti, mijlocite prin Mihail Can tacuzino, izvoriauInsä pentru el venituri nesfArsite, care Il puneau in putintäde spori pe fie ce zi influenta lui la Poartä, si prin aceastaadnigea färä incetare cifra avutiilor lui. Dupä lupta cea nefe-ricitä a Turcilor dela Lepanto (1571) in care flota lor fu aproapénimicitrt, Cantacuzino därueste sultanului 15 coräbii construitepe cheltuiala lui, i dupä aceea in fie-care an el mai fAceà pentruimpärat cAte un numär de corrtbii 66 Cantacuzino poseda ocasä mare la Constantinopoli si un palat la Anchiali, oras dinTracia lAng6 Marea Neagrä pe drumul dela Constantinopolela Marcianopole, asezat tare Soatre i Develtum, si care astäzipoartä numele de Akiali67. Zidirea acestui palat costase pe pro-prietar 20.000 de galbeni ; era incunjurat cu un zid inalt si con-tinea numeroase locuinte, in care träià nu numai Mihail Canta-cuzino cm familia lui, dar inc6 i intreaga lui curte care se suiala mai mult de 100 de insi. La moartea lui Mihail, cälrtul säuAlibeg gäseste o comoarä atAt de insemnatä constAnd dinpietre scumpe, juvaeruri, blide de aur si de argint, vaze, cupe,basenuri, tribläli i farfurii, (din care o parte îi fusese trimisäca dar de aträ voevozii Moldovei i ai Valahiei, iar cealaltä fivenia dela sträbuni), catifele, mkasä, obiecte de ergintkii, etc,inat el fu pus in cel mai mare grad de mirare, si spuse cä insu§impäratul sni nu poseda asemene lucruri" 88

Bogrttiile mari au fost insä in impärätia otomanA, tot-deauna primejdioase celui ce le poseda. Pedeapsa cu moarteaaträgAnd totdeauna confiscarea averei, sultanii erau adese-ori indemnati de a'si apropria de odatà comoarele celuibogat, nemultämindu-se chiar cu cele mai mänoase daruridin partea aceluia, care tot nu constituiau cleat o mic6

Gesandschaffl aus denen Gerlachischen zeit seiner hierbey bedienten Hoff-Pre-diger-ampts-stelle, eygenhändig auffgesetzten und nachgelassenen schriften.herfiir gegeben durch seinen Enckel M. Samuelem Gerlachium special. Superiten-denten zu Gröningen in dein Hertzogthum Wiirtemberg : mit einer Vorrede HeroTobias Wagneri, der H. Schrift Dr. und Prof. zu Tiibingen. Frankfurth am Mayn,gedruckt bey Heinrich Friesen, 1674, p. 463. Citatiile din aceastä carte rarà leImprumutAm din Emile Legrand, Recuil de names hisloriques en gee vulgaire.Paris, 1877, p. 1 i urm., articolul : Mort de Michel Cantacuzène Cf. Crusius, Turco-Grecia, p. 67.

" Crusius, 1. c. p. 67, Gerlachs Tagebuch p. 60. Asupra punerei i depunereiepiscopilor, vezi Crusius, p. 211.

" Pauly, Realencyclopaedie des classischen Alterthums I, p. 971, 8. V.Anchiale. Nu poate fi vorha de Anchialul din Cilicia care s'a ruinat incA din vre-mile vechi. Cf. Crusius, p. 496.

e" Gerlach's Tagehuch, p. 463 si urm.

11UNTkLNIA DE LA MATE! BASABAB YANA. LA CONSTANTIN /31tANCOVANL; /75

parte din totul din care se desfkeau. Bogiile cele uriesea le lui Cantacuzino fur5 pricina peirei lui. El c5zuse In disgra-tie inc5 In anul 1576 când fusese inchis in cele septe turnuri,

sc5pase numai prin stäruinta proteguitorilor si, care stieauprin moartea lui vor pierde grasele bacsisuri, intru cat toatà

averea jertfei trebuia s5 Incap5 in mAnile sultanului. Invinuireace i se aducea se vede de departe a nu fi fost serioaz5. Se pre-tindeA anume cA el, Cantacuzino, fusese pricina de PetruSchiopu fusese scos din scaunul Munteniei i inlocuit cu Ale-xandru al II-le fratele s5u cu care tara fiind nemult5mitàPoarta aveA necontenit supkki cu plangerile boierilor. Dac5ne amintim cà Alexandru al II-le fusese pus de sultan In tronIncìl cu 9 ani mai inainte, In 1567, atunci vom intelege c5 secä'uta numai pricin5 lui Mihail Cantacuzino 69 Bine intelesc5 toti dusmanii sài, .i numArul lor trebuia sà fie In proportiecu bog5tii1e i cu vaza lui, se bucurar5 foarte mult de disgratiaputernicului om, pe cAt se intristar5 iaiuti cAnd Il vilzurà esinddin temnità. Mihail Cantacuzino intelese Ins5 in cotro mergeaulucrurile. El se hotki atunci s5 se retrag5 dela curte si din afaceri,spre aji petrece zilele departe de intrigi si fr5mAnt5ri. Tocmaiaceastà hotArtire a lui I] perdu des5vArsit. CAt timp el fuseseIn daraveri cu toti oamenii Portei, hrAnindu-i necontenit cugrase daruri, el putea s5 aib5 dusmani, dar aveä i proteguitori ckipentru multi erA un om folositor care trebuià p5strat. De indatàins'A ce se retrase din afaceri, el pierdu once insemndtate chiarIn ochii celor ce-1 sprijiniser5 i deveni numai tintaturcesti, celei in veci nesnurate. Veacul lui se apropia. Intr'ozi pe la inceputul lui Martie 1578, un capigiu Alibei fu trimisde sultanul carà Moldova. In drum trebuià sA se opriasc5 laAnhiali 70, spre a executA pe Mihail Cantacuzino care fu spAn-zurat chiar la poarta palatului lui, f5rà a se asculta nici rug5-mintele lui, de a'l läsa mkar grijascA sufletul nici tipetele

vaetele familiei lui ce se aruncase la picioarele Turcului. Pre-textul mortii lui erA tot acea invinuire f5r5 inteles, cA el ar fipricinuit c'Aderea lui Petru Schiopu i inlocuirea lui cu Alexandrual II-le. Se mai ad5ageA insä i altele mai temeinice, cel putinIn aparent5' ; c5 Mihail Cantacuzino st5ruise pentru a se da

aO Giovanni C.orraro c. dogele, 5 Seplenivrie 1576, Hurru., Doc. IV, 2, p.5: et perche costui (Savtan Cantacuzino) la fama d'esser stato causa coi mezzo

del bassa, del quale stato sempre fallorito grandamente, che fosse scaciato l'altroVaivoda et messo questo Alessandro". Asupra domniei lui Alexandru al II-leavezi Vol. V al acestei istorii, p. 22. Invinuirile aduse lui Saltan Oglu se af1.1 ino scrisoare a lui David Ungnad din 18 Iulie 1576, Iorga, Acte qi Frag. I, p. 117.

le Gerlach's Tagehuch, p. 463 si urm. Din faptul cA Anihiali era pe drumul ce.ducea din Constantinopole la Moldova, se vede ca este vorba de Anhialiacel din Tracia, si nu de acel din Asia. Ce ar fi cautat prin Asia un trimis clitr6Moldova Crusius, p. 226 : die 3 Mart 1578 in civitate Anchialo stangulatusest".


scaunul Moldovei disgratiatului Petru, ceea ce provocase lup-tele cu loan Voda al Moldovei, zdrobirea mai multor armateturcesti, amestecarea Tatarilor in tara i ruinarea ei, din careau rezultat lipsa de provizii in Constantinopole, mai ales in grausi carne pe care Turcii le trägeau din Tärile Române. Apoi dupäuciderea lui loan Vodä i restituirea lui Petru Schielpu, proteguitullui Cantacuzino, se näscuse alt pericol pentru Turci, din ames-tecul tarului Moscovei (prin poporul Cazacilor) in incercarileneincetat reimprospatate ale fratilor lui loan N'oda de a ocupatronul Moldovei 71. Toate aceste impulari facute lui Cantacuzinoar fi avut temeiu, daca Turcii l'ar fi ascultat rara a se infruptàdin darurile si din sporirea de tribut data de Petru Schiopuspre obtinerea domniei Moldovei. Cand stim insa cum stateatilucrurile cu cinstea i neinteresarea Turcilor, atunci vomcunoaste färä greutate asemene invinuiri erau iscodite numaicat spre a indreptati moartea bogatului Cantacuzino, fiindcunoscut cä pana si talharul dind prada i ucide, ind se faceca se supara pe jartfa lui, spre a eapata dreptul de a o zugruma.Mihail Cantacuzino de.si va fi fost prin insusi pozitia i rolul

juca, nu mai putin prin moravurile timpului si a incunju-rimei sale, adus a se folosi si el pe nedreptul din munca altora,se Vedé totusi a fi fost un om deosebit 'filtre altele i prin aceaca poseda o culturä destul de insemnata. Se Ose' in casa luimai Multe cärti i manuscripte, cele mai multe de medicina, unnumar dé scriitori bizantini i cate-va carti de religie. Crusiusne spune ca la vanzare, unele din manuscriptele lui Cantacuzinòajunserä preturi insemnate, din pricina concurentei &Muga.-rilor din muntele Athos si de aiurea 72. Daca ne amintimimpara tul loan Cantacuzino fusese scriitor, ca Antonie Canta-euzino poseda iarasi manuscripte ale istoriei bizantine 73, caSpandugino Cantacuzino s'au indeletnicit de asemene Cu'isto-ria, atunci nu ne vom mira d'Id vom gäsi intreaga aceastafamilie deosebindu-se prin apucaturele ei culturale, si mai alesprin un adane cult al stramosilor, dupa cUm se vede din geneä-

" Nicolo Barbarigo c. dogele. 18 Martie 1578 Hurm. Doc. IV, 2, p. 103habbea ordinato la morte di Saitan Catacusino (sic) come di autore et fomenta-tore di tutti questi mali ma la causa principale veramente del ordine della mortesi tieni da quelli che penetrano un poco piu avanti, che sia stato il desiderio diacquietare i popoli di quel paese gia solevati, dobitandosi di una total ribelionC,esendo favorito queste lor solevantioni dal Duca di Moscovia". Comp. Vol. Val adestei istorii, p. 112 si urm. Mai vezi i Turco-Graecia lui Crusius, p. 211.

" Crusius, p. 509. Emile Legrand, a publicat, dupà Antonio du Verdier,catalogul cärtilor lui Mihail Cantacuzino, care crau In numAr de 57. Recueil depodmes p. 319.

" Crusius, p. 203: Chronicon loainni Zonarae anno domini 1554 Constan-tinopoli 10 ducatis hungaricis emi,(inqu t Ioannes Dornschwamus) a magnificodomino Antonio Cantacuzino, cuius familia dum res Bizantina stetit - impera-toria fuit, nunc sub Turcico dominatu ad privatam conditionem redacta est".

MUNTENIA DE I.A MATES BASARAN PANA filk CONSTANTIN BRANCOVANU 175

logiile pe care in totdeauna membrii ei s'au silit sä se intoc-meascä, si din care mai multe se aflä /a deosebitele ramuri a leei. ce träesc astäzi.

Mihail Cantacuzino lasä trei fii : pe Andronic cel maimare, in värstä de 25 de ani la moartea lui si care se insurasecu fata altui Grec foarte bogat, Iacob Rhallis, luAnd ca zestresuma uriesä pentru acele timpuri de 50.000 de galbeni, din care20.000 in bani si 30.000 In scule ; ceilalti doi copii al lui Mihailse numeau Dimitrie i Ioan sau Iane 74.

Am väzut &A. Mihail Cantacuzino se amestecase in tre-bile Tärilor Române i c`á acest amestec slujise chiar Turcilordrept pricinä iscoditä pentru a-i lua viata. Dac'ä insä despre Mihailse cunosc numai acele invinuiri aduse lui pentru sprijinirea datäde el lui Petru Schiopu care ar fi fost pricina räsboiului celuisängeros purtat de Turci eu Ion Von. cel Cumplit, despre roluljucat de fiul lui Mihail, Andronic in afacerile Tärilor Romänesuntem mult mai bine informati.

Stim bunä-oarä ch Petru Schiopu care fugise in 1591 laInnsbruck pentru a scilpà de urgia propriei lui Domnii in Mol-dova, stäruia la Andronic pentru redobAndirea scaunului seu.Trei scrisori din Constantinopol trimise lui In Germania, nedau lämuriri asupra legäturilor in care fostul domn al Moldoveistätea cu puternicul Grec i totodatä ne destäinuesc si alteterveniri ale lui in afacerile Munteniei. Una din ele scrisä din7 Mai 1593 de Policrat Kamerinos, un om de afaceri al lui Pe-tra Schiopu, Ii spune ch a primit scrisoarea fostului Domni-tor &are domnul Cantacuzino sau banul (Para fratele lui An-dronic) i eä s'a sfäluit cu acesta (care se afla dus la Constan-tinopole) cât i cu boierii lui Petru, Andrei Hatmanul i NeculaiStolnicul pentru a g'äsi mijlocul de a sluji detronatului, sfä-tuind pe Petru Schiopu sà vinä ea mai iute In Constantino-pole 75.

7* Gerlachs Tagebuch, p. 446. Asupra cäsätoriei lui Andronic, vezi o scri-soare a lui Gerlach &Ail Crusius, 17 Mai 1567 in Crusius, Turco-Graecia,p. 67. Al treilea fiu al lui Mihail loan este vestitul Iane unchiul lui Mihai Vi-tenzul a cäruia muind era deci o Cantacuzineasä. Aceasta ne o spune C. Da-pontes In catalogul säu. Ebriceanu, Cronicarii Greci, p. 168. Dapontes Insfigre5este când spune cä Iane era chiar tatäl lui Constantin postelnicul, Intl] cätnu-i era de cilt unchiu. Pomelnicul mänästirei Märgineni care poartd In fruntenumele de Andronie, nu lasä nici o Indoialfi asupra numelui pärintelui lui Con-stantin. Intru cAt. insä Mihail avuse si un fin loan este Inviderat vii aratarea luiDapontes se referä la el. Comp. Vol. III, p. 157. Vezi si Genealogia Cantacu-zinilor, Buciumul, 1863, p. 100. Greseste deci Cantemir, Evenimentele Canfacu-zinilor, Brancouenilor, ed Acad. p.1, cAnd spune lui Constantin postelniculpronumit Säitari Oglu ar fi fost ucis de sultanul Amurat Nu WA], cibunul lui Constantin fusese acel Mihail Cantacuzino Saitan-Oglu.

" Hurin. Doc. XI, p. 331,

176 ISTORIA. ItOMAN1i.011

A doua scrisoare cätre Petre Schiopul din Noembrie f593e a patriarhului Ieremia.E a ne aratä ea' fostul domn scrise luiAndronic Cantacuzino in afacerea refntronärii sale, spunândTui Petru c'ä domnul Cantacuzino are acum trecere mare la im-pasätie §i are si dragoste multä care domnia ta". Il Indeamnäsi patriarhul sá viná ca mai In grabsa si atunci va cunoastecu adevärat sprijinul si ajutorul domnului Cantacuzino í a ce-lorlalti priaeni ai domniei tale" si ca sä nu stea In locuri sträinesi la oameni desbinati de biserica Räsäritului 76

A treia frisfär§it si cea mai fnsemnará este a lui Insusi An-dronic Cantacuzino scrisä In 14 Noemvrie 1593 In care spunelui Petru a s'a primit scrisoarea §i a fnteles bine cele ce-i scrie ;cä el nu ar fi vrut sá se amestece In fncerearile Vlaho-Bog-daniei (fsi amintea probabil ce pätise tatul säu din aceastá pri-cinä) cá el tinea Tara-Româneased (Tip BXoczEccv) pe numeleDomnii tale, Insä väzänd cerintele timpului i zäbava Domniitale precum si fajina cea reà i ticäloasä a lui Alexandru Voevod(Alexandru al IV-lea predecesorul lui Mihai Viteazul) si intrigalui pe care nu puteam s'o trec cu vederea, m'am ispitit si amfäcut pe banul Mihai (Viteazul) domn al Taii-Românesti (rijcMaxíac). Am judecat cä e mai bine el deca alti sireti (p.apy1)990care nu aratä nici un semn, nici dela tatä nici dela mamá(cä ar fi fii de domni) numai niste §ireti neciopliti si min-cinosi si argati §i nevrednici din toate punctele de vedere. Prinbanul Mihai s'a multämit nenorocita tail de un astfel de pastorbun si crestin si iubitor de graci si cu frica lui Dumnezeu §iau fericit pe pärintii rnei, ca unul ce am ajutat cu ajutorulprea bunului Dumnezeu §i cu puterea prea cinstitului Impä-rat §i l'am fäcut domn. Moldova o tine pe numele domniei talepânä. acum. Insä Impäratul a poruncit sá vii d-ta la Tarigrad.Vino deci cat mai curând si atunci de sigur csa Moldova va fia d-tale. Nu zähovi ch'ci stii c'd nu pot s'o tu multä vremede vràjmasi. Altceva nu este cleat sä ne fnvrednicim a vedehcinstita-ti fatil si a ne imbräti§a" 77.

Din aceste scrisori se vede inrhurirea cea mare ce o avehAndronic Cantacuzino In trebile färilor Române, deoarece mer-ge pänä acolo in mAndria lui, sà spunä csá a facut domn pe MihaiIn Muntenia 0 cel Moldova o fine pentru Petru Schiopul, adäo-gändu-se insä, spre a firtai aceasta ofertä ca sà viná grabnicsä o ice, cAci nu o poate tineh mult timp, din cauza vräjmasilor.

Dacä Andronic sprijinise pe Mihai Viteazu Intru dobán-direa domnii, o Meuse fiindeä acesta erà ginerile fratelui sä'u

" lbidem, p. 370.Ibidem, p. 373.

MUNTENIA DE LA MATE! BASARAB PANX LA CONSTANTIN BRANCOVAND 17i

lane, fost ban In Muntenia de unde f§i trage titlul i vistieriaIn Moldova, despre care ne vom ocupa In curând.

Pentru a mai insemna fnsa cele ce se §tiu despre AndronicCantacuzino, adaogim ca el vine, dupa intronarea lui Mihaide el, In Muntenia unde este numit mare "vistiernic. In aceastäInsusire fl gasim subsemnat In grece§te printre boierii divanuluilui Mihai In tratatul din 26 Iunie 1599 ca Andrei Batori ".Mihai Ii Incredinteaza apoi crqterea i paza fiului lui MihaiViteazul, Patra§cul 79. Este lasat In 1600 fmpreuna cu Udrea,Saya §i Negrea ca loctiitor al sau in Moldova. Dupa pierde-derea dela Mirislau Mihai Viteazu fnsarcineaza pe Andronic cao treaba care fi fu fatala, anurne cu cererea de ajutor dela TurciIn greaua situatie In care 11 pusese pierderea bàtaiiei. Turciicare vazusera cu placere caderea du§manului lor celui mai In-ver§unat ieau drept o cumplita cutezare cererea lui de ajutor

pedepsesc pe staruitor pentru Indrasneala stapänului pre-textând ca un Grec supus al Portei nu puteà interveni pentrualt supus al ei i condamna pe Andronic la moarte, Inca ei re-peta fata cu fiul drama sängeroasa fnfaptuita mai fnnainte cutatal 8°.

Pänä a nu trece la aratarea soartei fiilor lui Andronic carise refugisera toti in 'Pride Române, sä aratam cele ce se .tiudespre fratele sau, Iane Cantacuzino. El este cunoscut In do-cumente sub numele de Iane banul ceeace lasa a se Intelege cael fusese ban de Craiova. Dar tot acest Iane banul este aratatcu alte boierii efective, aceea de vistiernic pe timpul lui PetraSchiopu. In 1589 i 1590, ceva Inaintea fugii lui Petra din Mol-dova, gasim pe Jane dând mai multe sinete serse grece§te carefncep toate cu Marturisesc eu Iane banul" dar poate toatepentru Ioan vistiernicul Moldovlahiei" 81.

Sinetile cunoscute sunt In numar de 6 pe sume Insem-natoare, Imprumutate de loan pentru slujba lui Stefan fiul luiPetra Schiopul : 1. catre Pervan-bei casapul pe suma de 420.000de aspri ; 2. catre Flora de Gagliano pe 150.000 de aspri ;3. catre Ahmed Celebi pe 21.000 de aspri ; 4. catre unul Gheor-ghe pe 100.000 de aspri ; 5. catre Mehemet Celebi Gabegiul pe

7' facsimilele subseinnaturilor tuturor boierilor, intre cari l aceealui 'Avap6vEvoç Byntecrts in Hurm. Doc., III, p. 330. 1600. Ibidem, IV, p. 301.

Androni vistear suo-barone che era governatore di suo figliulo, per abonarsitratare con il signor Manut nostro generate".

" N. Iorga, Despre CantacuzineVi, 1902, p. XLI.Asupra mortii lui Andronic datoritä Turcilor vezi Iorga, /.c. p. XL IV.

" 'Ottokovii évr, Ioiávvyj4 tmávoç...Pecetea in douà cercuri, cel din mijloc Cu slove turcesti, cel din afara

in greceste loyivvIN Beattexpl; Mo-n8oP),cexir* Hurm. Doc. XI, p. 207 209si 212.

A. D. Xerlopol. Istoria RomAnilor. Vol. VII. 12

11a ISTOR IA ROMAN ILOR

suma de 260.000 de aspri si 6. ditre Mehemet Celebi Ienicerulpe 225.000 de aspri.

Dupä fuga lui Petru Schiopu, gäSim pe Iane banul inConstantinopol unde impreun6 cu fratele au. Andronic, pe deo-parte pentru a procura ginerelui lui Iane, Mihai Viteazu, tro-nul Munteniei, iar pe dealta fac demersuri si pentru reintronarealui Petru Schiopul care insä aceste din uridä nu izbutesc.

Dupti catastrofa lui Andronic cei 5 fii ai lui se imprästieanume unul din ei Dimitrie se duce in Crimeea unde trece la

Mahometanism, iar ceilalti Mihail sau Mihalache, Toma, Gheor7ghe sau Iordache si Constantin fug mai intai in Moldova, taramai indeptirtatä de Turci 82.

Cel intai din fiii lui Andronic Cantacuzino ce apare in boie-riile Moldovei este Toma care se gäseste in un document din1625 ca ftori postelnic, s1ujb5 care cerea cunostinta limbei tur-cesti, apoi in 1628 11 gäsim innältat la rangul de mare sulgercare ajunge mai tarziu in 1629, vornic mare de tara de jos. Aldoilea fiu al lui Andronic aflat in boieriile Moldovei este Mihailnumit in documente pretutundeni Mihalache si care apare cavistier in un document din 1627 dela Barnovski Vodä. Al treilefiu al lui Andronic e lordache mare vistier in 1631, care imbraa.apoi tot aceastä dregätorie timp de 20 de ani sub Vasile Lupudela 1631 1652 si a c'äruia fin Toderascu i nepot Ilie fiul luiToderascu sunt deasemeni vistiernici, cel intai dela 1676 1682si al doilea dela 1701 1708. In sfärsit al patrulea fiu Constan-tin, vestitul prin nedreapta lui osändire la moaite, din Muntenia,apare si el intai In boieriile Moldovene in 1627 i 1629 ca pa-harnic mare, trecând pe la 1633 in Muntenia 83.

Toti acesti Cantacuzini sunt foarte läuduti de cronicariimoldoveni, chiar si de acei ce sunt protivnici Grecilor. MironCostin spune despre frutii Toma si Iordache Cantacuzino c`n.

färä scrisoarea lui va teal numele lor in veci in tara aceastade pomenire oamenilor din om in om, care capete ca acele abeade au avut Ora candva sau de va mai avea' . Insusi Neculceacare numai prietin al Grecilor nu se poate numi, spune despreacesti doi frati : macar cä eran Greci, dar se punea tarepentru tarà i pentru ca obiceiu nou sä nu se fad., Ca' obiceiu-rile cele nouä fac risipä tärilor i peire Domnilor". Era vorbade scoaterea unui nou väcärit din partea lui Stefänitä fiul luiLupu. Apoi avem o dovadà de fapt despre firea innaltä a acestor

" Genealogia Cantacuzinilor, ed. Iorga, p. 37. Numai stirea privitoare laDimitrie poate fi retinutà din Genealogie. Cele privitoare la ceilalti frati au fostrectificate de loan Tanoviceanu in articolul sAu Inceputul Cantacuzinilorrdrile Romdne in Arhiva din la§i, III, p. 16 si urm.

Vezi Tanoviceanu, stadia( citat dui-A documente originale moldovenesti.

MUNTENIA DE LA MATES BASARAIS PINA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 179

frati Cantacuzini in imprejurarea ca ei fiind daruiti cu ni§temo§ii confiscate dela Ciaure§ti i nevoind ca blastamul sa lecada pe cap, au innapoiat de buna lor voie mo§iile Ciaure§tilor.Neculcea adaoga : la moartea lui Iordache a avut multajale despre toti pamântenii ; ea macar ca erà grec strain, darcrà om bun se puma tare pentru pamanteni la domnie".

Cu toate cä Miron Costin erà inrudit cu Cantacuzinii prinaceea cä fratele sau Velicico -tineà pe Caterina fata lui TomaIn casatorie i cä Niculcea erà nepotul dupa mama a lui Ior-dache, tutu§ nu inrudirea Ii puneä in gura lauda pentru Can-ta-cuzini, deoarece tot pe el 1.1 gram hulind §i ocarând cumplitpe alt Cantacuzino tot rudä a lui, anume pe Dumitra§cu Can-tacuzino Domnul Moldovei 84 Cu toatä bunatatea lui, am va-zut cä Iordache vistiernicul fusese cel mai mare mancator deraz25.§i din Moldova ; dar a distruge raza§ii nu erà pe atunci privit cao fapta reä ci ca o latire a averii prin cumparätura §i e dreptcä membrii familiei Cantacuzino sunt singurii Greci ce aduserabani in tara in loe a-i stoarce din ea.

Constantin Cantaeuziuo Postelnieul. Constantin Can-tacuzino trecand in Muntenia °data' cu intronarea lui MateiBasarab, se insoara acolo cu Elina fiica lui Radu *arban Ba-sarab Voevod, urma§ul in scaun al lui Mihai Viteazu.

Constantin postelnicul da na§tere cu sotia lui la 12 copii,6 baeti §i 6 fete, pe care insurändu-i i maritändu-le dupa o-drasle din casele cele mai mari ale Munteniei, familia lui prindeadânci radacini in patria lui adoptiva 85 Bogatiile lui cele mari,parte acluse cu sine din Tarigrad, parte dobandite prin zeAreacea uria§a a sotiei sale, intindere a familei sale §1 mai ales in-talepciunea lui, urcau vaza lui la o mare inaltime ; erà consi-derat de Turci ca un oracol in ceea ce privea afacerile Munte-niei, explicAndu-se astfel rolul jucat de el in imprejurarile pe-trecute cu prilejul mazilirei lui Gheorghe Ghica.

" Asupra apretuirei cronicarilor vezi Tanoviceanu, 1. e." Fiji lui Constatin postelnicul Cantacuzino f urd : Dreighici spärarul

ban care ajunge mai tärziu domn, Constantin stolnicul, boierul cel influent dela curtea lui Bräncoveanu, Miahai spätarul Matei aga i Gheorghe spätarul. Dintrefete una este märitatii dupäi Papa Bränvoveanu si este muma lui ConstantinBrancoveanu.

Din Dräghici spätarul se trage familia Cantacuzinilor supranumitä. Meigu-reanu de la mosia lor din Prahova, data lui Dräghici de tatul säu. Aceastä fa-milie se impärti in douä ramuri : una rarnasii in Muntenia reprezintätä astä'ziaci prin ramura lui George Grigore Cantacuzino presedintele Aduniirei depu-tatilor din anul 1890, iar in Rusia prin ramura coboritä din Generala! McdorMihail Cantaeuzino (fiul lui Mateiu Banul) strämutat in Rusia la 1774.

Ceealaltä ramurä a Cantacuzinilor Mägureni se desparte in alte douà :

una se aseza in Moldova la 1733, si din ea se trage Vas ile Cantacuzino pres-curtat Canta. Familia Canta este o scurtare din Cantacuzino. In o condicä .pri-vatfi a lui loan V. Cantacuzino se aflii iscälit de inai multe ori Iordachi cand cu

180 'STOMA ROMINILOR

Cum auzirä Grecii tarigrädeni c6 postelnicul Constantinerà arbitrul domniei muntene ei alergarä la el cu mânile plinespre a o dobändi Iar el §tiind cA sunt Greci avari §i incärcatide datorii, nici unuia nu i-au rägäduit, iar pentru binele tärei apropus de domn pe Grigora§ fiul lui Gheorghe Ghica", careafländ cà scaunul Munteniei stä in mânile postelnicului, segrälise a-i trimite o stäruitoare scrisoare la Adrianopole dinConstantinopole unde Constantin se aflà. In aceastä scrisoareti spune c5.: Imi scrieti domnia voasträ precum c6 vor sà puebeglerbei in Tara Rumäneascä. Acest lucru sä nu dee Dumnezeus6 fie a§a, c6 atuncea de vor auzi celelalte täri precum cà fac

numele intreg Cantacuzino, cand Cu perscularea lui In Canta, A doua ramurilse stramuttl In Rusia.DrAghici spatarul + 1677 Insurat Cu Fauna lijen lui Dilcu Boicescu

Petrvu I stolnicul + 1690 insurat cut fata lui Mares Bilyiscu

PfIrvu al II-le -F 1751 insurat ju Victoria Rosetti

loan Cantacuzino + 1749 Insural cu Maria fiica satrarului N. Bozianu

IoKdache Clucerul + 1803 Insurat Cu fata lui Stefan Parscovanu

Grigore Cantacuzino + 1849insurat cu Luxita fata lui Cretulescu

Constantin Cantacuzino + 1877 fostCaimacan al Munteniei, Insurat cufi ica luí SlAtineanu

7\\Gheorghe Grigore Cantacuzino Adolf Cantacuzino, Grigore Ioan

Inrudirea rarnurei Cantacuzinestilor munteni Milgureni stilmutati in Mol-dova cu acei ramasi in Muntenia se urcii la Parvu I. Acesta avu de fii pe Parvual II-le si pe Mateiu. Fiul lui Mateiu, Constantin, se stramutà In Moldova ImpreunACu domnul Constantin Mavracordat si se Insoarà aice cu Safta fiica lui IordacheCantacuzino Deleanu din neamul Cantacuzinflor Moldovei. Genealogia Canta-cuzinilor In Buciumul, p. 139.

Din SArban Cantacuzino fostul domn al Munteniei, se coboariI alta halede Cantacuzinesti numiti Rifoveni, dintre care au ramas Gh. C. Cantacuzino

doctorul Constantin G. Caniacuzino si unchiul acestora Ghita Cantacuzino cufii sai Alexandru, loan si Gheorghe.

Cantacuzinii moldoveni se cobor din fratele lui Constantin postelnicul, carerämase In Moldova Gheorghe sau Iordache i làsà doi copii : Gheorghe Pa5canudin -eare se trag Cantacuzinii Pascani 51 loan Deleanu strilbunul Carrtacuzinihn-Deleni.

.1111NTE4IA DE LA DIATEI liA S A RA B PANA LA CONSTANTIN BRA NUOVAND 18 1

ei beglerbeii in Tara Rumaneasca, atunci toti se vor face una,Moldovenii Inca fiind ei drepti se vor face i ei haini. Zeu

cà va vrea vizirul aseze pe acei beglerbii si nu va puteà.Din tara nimic nu ne vine, dar asteptarn sii ne vie si de ne vaveni indata vi vom face stire. Dumneata postelnice mult imierà dor de dumneata si te Viz si nu lasa Dumnezeu sii fii venit,si fiu grait numai doui trei cuvinte catra dumneata. Ce voiface de când te-ai dus dumneata dela mine? Am ramas mutsi surd si fira de om. Despre fagaduinta si socotesti dumneata,pe at vei socoti intr'ascuns, ca cela ce lucreaza lucruri mari.De va face cheltuiala ca la vre-o 50 de pungi Intre toate darurile,iar de vizir si de imparatul nimica si nu le daruiasca, caci catara este in mina hainilor ; iar daci se va asaza ce le va fi voiaatita vor lua i cit-va vor cere a-Ma le vom da, cum si astraiieau ei ce le este voia dintr'aceste färi, i cu daruiala si fir dedaruiala. Ci eu scriu d-tale, iar d-ta ca un destul intelept le veisocoti precum va fi mai bine asa si faci, si ce vei cunoastefaci de mine este facut. Eu din cuvintul d-tale nu voi iei, nicidela mine si astepti invatatura, cii eu las asupra d-tale de toatelucrurile, cum Ii socoti asa si faci. Mie mi-ai prisosit cu taleni200, ci eu fti iert dumitale acei bani. Ni s'ar fi cazut sa' ti. ertámtoti ; dar dumneata esti destul de intelept, de vei primi i atata ;iar Dumnezeu cel milostiv si se indure spre noi a ne milui dupagandul nostru, atunci cat iti va fi voia atita ti-i ink i celiva fi voià ash vei face cu mine, numai fii nevoitor de ma scoatedin gurile a neprietinilor mei. Tar ce voi si zic mai multe catradumneata, cii tii dumneata toata firea ce o am. Foarte si-tipui poalele in brin çi sa te nevoiesti pentru mine si pentru dum-neata, ca noi amindoi unu suntem" 86.

In loc insa de a'l vedea pe postelnicul cerand lucruri maridela proteguitul ski., pe care izbuteste a'l pune in scaun, totce'i pretinde este de a nu fi amestecat la nici o daravera in tara.si de a fi lasat sa-si petreaca putinile zile ce-i mai rämaseserade trait in taina i liniste. Un document curioz dat de GrigoreGhica lui Cantacuzino, tot inainte de a capatà domnia, facedovada despre aceasta purtare nobila si desinteresata a mareluiom. Dat'am cartea noastra la mina cinstitului i credinciosuluinostru boier, dumnealui lupin Constantin Cantacuzino bivvel postelnic, ca si fie inteaevea innaintea lui Dumnezeu sia oamenilor, cum daca ma va darui Dumnezeu cu domnia ThreiRumariesti, si nu aib a mestecà pe dumnealui la luatul ba-nilor i nici la chizasii sii nu'l pun pentru bani, i daca ma' vaanti Dumnezeu si merg In tarA, nici la boierie si nu'l amestec,

" Mag. ist. I, p. 395. Vezi scrisoalea intrea.ga din care cea din Mag. ist.este numai o prescurtare In Genealogia Cantacuzinilor In Bucimul 1863, p. 121.


niel o bântuialA sna' nu aib'á dela domnia mea, ci se aibá.' a setepaUsa la casa lui ca o slugA Vátranh' a noastrà si a -Wei" 87.

Postelnicul Cantacuzino este inteadevsár un caracteréxceptional in acel pustiu viforos al trecutului nostru, si elmerità pe deplin aureola de care l'au inconjurat timpurile acele,cu dtAta mai mult eft' '1 vom vedeà suferind martirul, i anumetocrnai din pártea aceluia pe care '1 ridicase pe tron. Ined unexemplu pe langä' altele nenumàrate, cA facerea de bine esteadese ori easpl'Atità du nerecunostinta. Vizirul de si impdcatprin Postelnicul Constantin cu familia lui Ghica, se folosestede faptal cà Gheorghe erà inchis, spre a-i cere pentru eliberarealui 200.000 de lei, pe care Ghica este nevoit a'i räspunde, iarfiul Säu numit domn pleacg in 24 Noemvrie 1660, spre a luaStàpânireá scaunulni sAu 88. Totusi s'51 nu credem cà stkuintelePostelnicului Cantacuzino, puturà procura lui Grigore Ghicascutirea de &mile obisnuite la numirea in domnie, i preáferiCit fu él de a scgpà numai cu suma de 250.000 de lei, chel-tuéli fácirte pentru dobAndirea ei 89.

Grigore Gltica, 1660-1664. Fini urmeazd inainte lu-crarea inceputà de tafäl sä'u, de a scoate tara din nevoiele incare inc6puse prin viforoasele intâmplAri prin care trecuseràsub domniile de mai innainte, si pe care Gheorghe Ghica nu 16putuse tAmàdul in scurta lui domnie de ate-va luni (Dec. 1659Sept. 1660). Foametea i cima nu se potoliserà i oameniitot nu revenise incà din tärile vecine unde cä'utaserà Mântuire.Mai erà Muntenia plidä si de creditori domnesti. ,cersind delalocuitori, unii bani, altii bucate, altii datoriile Mihnei Vod`d,altii una, altii alta, si se mira domnul ce va sä mai facä. i ctice va sh' mai lupte;cti ei ca niste lei c6scau gurile inghità pretoti, fiind tara plinà de nevoie i de sArà'cie. Grigore Ghica seläsà pre sine in toatà lipsa i chemA pre toti boierii Orei, porun-ciindu-le c6 ce s'ar strânge din tará" venitul tot s'á'l deie Turcilor,cà Øoar îi va izbsävi Dumnezen". Vr'o doi ani buni i roditorice urmar6 in domnia lui Grigore V odsd, in care se Mai pânemiere i vin mult", scoase in curând tara din nevoi. Foarnetea

8'7 Mag. ist. I. p. 394, Data lunarà lipseste. Se vede insd din cuprinsulsitu cà e dat inainte de domnie. Asupra locului Mel la boierii SS nu-1 amestec",Nezi vol. II, p. 205. Pentru a Intäri Inert odatà valoarea cronicarilor nostri, cons-taliiin a conform cu documentul citat, Anonimu rom. spune cá Gantacuzinon'au poftit de la Grigore Ghica nici boierie, nici nimica, färd pace la casa luisä aibii". Mag. ist., IV, p. 359.

" Reniger cAtr5 impdratul, 26 Noem. 1680, Hurm. Frg. III, p. 254." Ballarino cAtril dogele, Dec. 1660 Hurm. Doc. -V, 2, p. 78 Asupra su-

nielor chehuite de Gr. Chica, vezi alte yersiuni In un alt raport tot din 1660,ibidem p. 79.

MUNTKNIA DE LA MATAI BA SARA B PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANu 183

incetà ; ciuma se stinse, datoriile incepurà" a se pläti i poporuliiicepu a rAsufla 90

GIOVANNI GRECLORIO GIkAPRINCIPE DIVALACCI-INGrigore Ghica

Desi postelnicul Constantin Cantacuzino se retr:Isese cutotul din afacerile statului, tràind linitit ca un filosof in fru-

Anon. rom. In Mag. ist., IV, p. 359 360 Comp. Neculai Mustca in.Letopisefe, III, p. 136.

mosul i indämänaticul su palat de la Filipe§ti, totu0 el nuincetase de a aveà asupra fätpturei sale, principele GrigoreGhica, o mare inräurire. Dupà caracterul pe care l'am cunoscutIn postelnicul Cantacuzino, ne putem gändi eh' aceastá inräurireera intrebuintail spre a indrepta purtarea tänärului domnitorcgträ binele Orel. Aceasta nu prea plkeh unor ministri care nuputeau suferi ca manoperile fäcute de ei spre a se imbogätidin despoierea poporului sä fie necontenit dejucate de sähastruldin Filipe0i. Intre'ac§tia cei mai inver§unati erau vorniculStroia Leurdeanul, 0 un nepot al lui Constantin Cantacuzino,fiul lui Mihail Cantacuzino cel rämas In Moldova, dar mu-rindu'i pkintii fusese luat de Constantin in Muntenia, unde incuränd ajunse prin proteguirea postelnicului, vel cämära§ 91.Se vede cä el fusese crescut in Constantinopole de carecetrase urea lui greceascä, pentru care 0 este numit de cronicaricu porecla de Grecul". Nu mai putin datorià i Stroia Leur-deanu vaza lui tot bätranului postelnic, care §i'l incuscrise,insurând pe fiul säu .5kban Cantacuzino cu fata lui Stroia, §ipe 14110 acesta il mai acäpase In douä ränduri dela primejduireavietei. Aceste douä vase rele" cum le zice cronicarul, uitänd

legäturile de inrudire i datoria recuno§tintei, se fäcurä uneltelepierzäniei postelnicului, gäsind ca executor al perfidelor loruneltiri pe celalt indatorit al acestuia, pe domnul Grigore Ghica,pe care postelnicul 11 iubia ca 0 pe copii sái, 11 adusese pe tron,

acuma vroia sä'l povätuiasc6 cum srel pästreze.Pe atunci impärätia turceasc6 aveà räsboiu In Transil-

vania, care ne primind de domn pe Barcsai cel impus de sultanul,ridicase In scaun pe Kemeny care cAuta sä se mäntinä contravointei Turcilor, cu ajutor nemtesc. Turcii pornirä asupra aceleit5ri, pentru ca punând pe, partizanul lor In scaun, sá taie totodatä uneltirile germane din Ungaria. Ei ordonarä lui GrigoreGhica din Muntenia 0 lui Eustratie Dabija din Moldova sä-iinsotasc5 in expeditie. Ghica plecand peste hotar, 15.sä de cai-macani In tarä tocmai acei doi mini§tri, vräjma0 de moarte aipostelnicului Constantin : Stroia Leurdeanu i DumitrascuCantacuzino. Ceasul postelnicului sunase. Aträgänd pe sotialui Grigore Ghica In complot, vräjma0i lui Cmistantin postel-nicul trimit mai multe scrisori cätr5 domnitor, In care'l parauea' nu-i lasä se strfingsä bani din tarli, i cä adunä el ilamuri(märturii) de pre la cadii dela serhaturile (märginile) din pre-jurul Dunkei cum c6 Ghica Von sparge tara, si cä acesteilamuri vra sä le trimitä la Constantinopole ca maziliascr 92

Expeditia Turceasa la care luase parte Ghica i Dabija,ie0se räu, i domnitorii români care erau i ei de yin pentru

" Genealogia, original, p. 49; Buciumul, p. 104.°2 Genealogia, original, p. 109; Buciumul, p. 124.

184 ISTORI A ROMAN 1.0

MUNTRNI A DE LA MATNI BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANu 185

nereusita ei, simtiau clatinându-se tronurile sub picioarele lor,cunoscand firea Turcilor, de a'si rasbuna, chiar and ar fi fostnevinovati, pentru pierderile suferite de ei. Grigore Ghica cands'intoarse in tara, erà deci inteo dispozitie de spirit asa, in catputea da mai lesne crezare Intrigilor urzite de dusmanii lui Con-stantin Cantacuzino, i Cu toate aceste daca' si-ar fi adus amintenumai cà In mainile postelnicului statuse nu numai de a dadomnia fiului sau, dar chiar de a o WA pentru sine, si cä el re-fuzase asemene onoare ; dacà ar fi rechemat In mintea lui toatàdesinteresata purtare a batranului boier. care nici macar odregatorie nu vroise sa Imbrace pe lânga domnie, atunci s'arfi putut usor convinge cal parile ce i se aduceau nu erau decalniste mincinoase iscoade. Ghica insa nu aminti aceste lucruri

ascultând mai departe de imbierile ministrilor sai de a damortei pe Cantacuzino. farti chiar a'l ascultà sau a'l da judecgtei,prea cu grabire scapa cuvantul ce trebuia sä arunce In mormântpe un om de treaba, scumpa raritate Irr acel timp de coruptie.si degradare a caraeterelor.

Grigore Ghica trimise niste dorobanti la casa lui Constantinpostelnicul, la Filipesti, care'l luarg in timp de noapte chiardin astenut, i '1 dusera la manastirea Sneagov, Sambata in20 Decembrie 1663. Alce Il ]asara, dupa rugamirrtile sale säaseulte sfanta liturghie ; dupa aceea se Impartasi, i cu sufletul

stiind cà in viata lui numai bine Meuse pe pamânt,(Jae corpul säu calailor care 'I omorara in trapeza manastirei.Chiar i acele timpuri nepasatoare pentru dreptate, tampitepentru toate simtimintele nobile, in care viata omeneasca erao adevarata jucarie, poporul tntreg se mica la vestea morteiacestui om drept, i adevar graeste cronicarul cand spune catara toata plangeä pe Constantin postelnieul, cà au pierdutun stalp mare carele sprijinise toate nevoile ei ; plangu'l i &A-racii cä i-au pierdut mila, plangu'l care au avut dela el multacautare, plangu'l i paganii i crestiini i toate tarile care l'austiut sau numai de numele lui au auzit, pentru multa lui In-telepciune i bunatate ce facea in toate partile 93".

cu toate aceste postelnicul Cantacuzino nu numai caerà de origine Grec, dar Inca' poate nu deplin romanizat, cgci

ea Mag. ist. IV, p. 363. Chiar i cronica lui Constantin Cdpitanul, can aidide dusmanii partidei Cantacuzinestilor nu Indrhzneste sii Invinovhteasch pe Con-stantin postelnicul, ci numi pe fiii shi care ar U umblat duph domnie, din carepricinh oare cum scuzazh omorul tathlui Mag. ist. p. 345. Canternir In Evene-mentele Cantacuzinitor fi Brancovenilor. (Ed. Acad. p. 7), continc numai notitacan sacil eh Constantin Cantacuzino a fost zugrumat din ordinul domnitoruluiGrigore Ghica In anul 1664, find ch s'a dovedit ch intriga In contra domnitorului,

voia sh '1 Inegreasch cu minciuni la Poartä". Data push de Cantemir 1664 estegresith, Trebue sh fíe 1663, chci In Decemvrie 1664 Ghica Meuse a doua expeditieIn Transilvania Impreunh cu Turcii, care fiind /Mull la cetatea Letventz sau Leiva11 distituise pe Ghica. Mai jos, nota 98.


-venise in 'Mile RomAne la o varstä" indestul de coapfá. Prinleg6turile In care el intrase ins6 cu poporul roman, inalta lui firese identificà" in curand cu interesele acestuia, i asà v'om vedek,precum a fost tatäl, si pe urmasii lui, Cantacuzinestii, de sitrAgandu-se din neam grecesc, apàrând in Muntenia cauzapartidei nationaie in contra Grecilor cotropitori.

Grigore Ghica, caracter moale si de rand, depltinge incurAnd fapta sávàrsitsa, i incepe a se tângui mitropolitului

n'au §tiut cand 1-au omorkt, si cum au fost adormit, csäindu-seplAngand moartea lui Constantin, bl6stämând pe Stroia

si pe Dumitrascu, care Il indemnase la aceast6 moarte a unuiom nevinovat" 94. El "invoeste familiei numeroase a reposa-tului, sà"i ice corpul i sà"1 ingroape cu toate onorurile in inànàs-tirea.lui dela Kárgineni.

In aniintirea postelnicului i spre iertarea p5catelor salegsasim mai tArziu pe sotia lui Ileana, inspirafa" de. inaltul s'aucuget, desrobind pe mai multi rumâni prin un act care tae cuputere in acele vremuri predomnite de spiritul de hrápirede nedreapt5. imboOtire. Prin el Dumitru a Sumancsai cu fra-tele s'au Oprea cu Voicu a lui Stan SumancA i cu Negrea alMihnei i cu fratele s'au Stan Dediul impreun6 cu toti fecioriilor scriu, i m'arturisesc eu zapisul lor ce'l dan la m'ana doamneiIlinca, ce au fost jup6neasa reposatului jupân Constantin Can-tacuzino biv vel postelnic, cum sä se stie cà noi acesti ce suntemmai sus scrisi fost'am rumani ai dumnealui de mosie, noi cu totifeciorii nostri i cu toate moiiIe noastre, Ina.' mai dinaintevreme, si tot am trIlit cu bunti pace ; iar dumnealor au cugetatpentru Dumnezeu de ne au iertat de rum'anie cu toatenoastre ca s6 fie dumnealor poman6 i pkintilor dumnealor ;

iertkiune i aceasta au pus cum c'd de ne v'om ispiticare cumva vre odinioarà, noi au feciorii nostri au cine sä setragá" din neamul nostru, ca sä ne vindem la a4i boeri sä fimrumâni sau moii1e noastre, atunci ssa fie dumnealor volnicisä ne lee iar rumâni Thrsa" nici un ban, s6 fim cum am fost si maiinainte, pentru ea" dumnealor ne au ier tat ca sii aib6 pomadd,iar Ca' vom umbla cu altà bräst`ánfáciune, atunci se him iar dum-nealor rumAni, precum este scris si la zapisul dumnealor celce ne au dat de ierfaciune. Aceasta am scris si pentru credinfäam pus toti degetele, 7173 (1665) Sept. 5; pisat az Stroia (amscris eu Stroia" 95.

Acest act de libertate caracterizaza" de minune atat peintreaga familie a Cantacuzinestilor Cat si mai ales pe acel cestiu insufle asemene principii. Nu numai Ca' face un bine

" Anon. rom. in Mag. ist. IV, p. 362." Document publicat de Alexandru Papadopol Calimah In studiul

Des-obirea fdranilor in Moldova In Convorbiri literare, XXI, p. 9.

NUN I 'EN IA DEI 4 MATEI BSARA13 CANA LA CONSTANTIN BRA OVANu 1_87

Viranilor, iertilndu-i de rum:Info cu nm§ii cu tot, dar vrasiliasca a pastra libertatea dobAnditii, si in ori-ce caz se ingri-jeste de ei, chiar i atunci cAnd se vor scripata iarasi in robiade care ii milntuise, anume sa revina Masi la &lush si nu cumvala altii care nu iar fi tratat cu parinteasea ingyijire eu caretratan ei. Cand impreunam toate aeeste date, este peste putintao nu dam crezare, ca toate exagerarile lui, Anonimului romilnesecare lauda mult familia aeeasta, si sil primim bilrfelele luipitanul, care cautii, nu stim din ce motiv, sil o ponegriascasa o coboare.

In luna lui Main 1664. Ghica pleaea pentru a doua oarain expeditie, irnpreun ca Tureii, contra Ungariei, Insa Turciisunt iarasi MAO i voevozii romani o rup de Ina EI suntehemati de pasa sassi dee sama de purtarea lor In acea batalie,

Dabija di aseultare ordinului, prezentandu-se la pasa, innainteaearnia gaseste mijloc de a se indrepth prin cunoscuta metoda

darei de bani. Grigore Ghica Irish.' care se intiliesese de maiinainte ca imperalii si a carui fuga, intamplata chiar la lace-putul britaliei, provocase catastrofa Turcilor, temandu-se ea pasasà nu stie eunivA de uneltirile lui, pe care apoi sä le pliAtiaseaerr capul, pe de anal parte mai Infricosandu-se si de dorinta derasbunare a Cantaeuzinestilor, pentru nedreapta moarte atatului lor, paraseste scaunul si se duce in Polonia, de undeapoi merge la Viena si de acolo in Moravia 96. Pe ciind cronicariinostri spun ca. Ghica fu Writ de Nemti, istoricul ungur Bethlen,mai bine informat, arata ca el ar fi ajutat prin fuga lui la vic-toria Nemtilor, i inteadevar Turcii, punand mai tarziu manape eorespondenta lui Ghica, gäsesc fare hartiile lui si o seisoarea Imparatului german si doua allele a generalului de Rothallindreptate caträ. el 97. Fuga lui Ghica cade In luna lui Decemvrie1664 98.

3. CANTACUZINII $1 LUPTELE CONTRA GRECILOR

Turburarile intAmplate in Muntenia dela moartea lniMatei Basarab pâtiä la alungarea lui Grigore Ghica, innabu-sise pentru un timp crancena lupta intreprinsa de Romani

" Raporturi venepane din 15 Mart si 5 Iulie 1665 Hurm. Doc. \2,. p. 102 si 105.

,7 Anon. rom. In Mag. ist. IV, p. 363. Historia rerum transilvanicarum,ab anno MDCLXII ad annurn MDCLXXII auctore Joanne Bethlenio, Viennae,1782, I, p. 194; Valachiae transialpinae princeps Gregorius Dica cum totosuorum robore retro cedens, victoriae Cristianorum author fuit, quae res °caul-tissime quamvis fuit inter partes tractata. Asupra scrisorilor gasite vezi Renigercdtra' imp. din 11 Febr. 1665-Hurrn. Frg. III, p. 262.

" Reniger card Imp. In 14 Decemvrie 1664, spune despre Chica, ca arfi fost destituit. Ibidem, p. 261.

181 !STOMA ROMiNII.OR

contra elementului grecesc ce se incuiba tot mai mult in tarilelor. Ea fusese inceputa Inca' innainte de Matei Basarab, si dacäTara .Munteneasca primise mai la urma, chiar sub obladuireaacestui principe, reintroducerea inraurirei grecesti, aceasta oMeuse mai mutt din respect Cara' o figura atat de impunatoareca acea a lui Matei apoi din pricina intemeierei tot mai trainicea domniei lui, prin o durata atat de neobisnuita. La venireaGrecului Gioan bei sau Mihnea al am väzut însä ca boieriise opusesera ea mare indäratnicie i improtivirea lor contradomnului grec ajunse la culme cand el se hotari sà radice asupraTurcilor steagul rascoalei. Siroaele sangelui boieresc varsateeu acel prilej sunt o vie marturisire a acestei porniri.

lindu Leon, 1664-1669. Sub domnia lui, mai lini-stindu-se complicatiunile exterioare, Romanii pot sä se intere-seze iarasi de soarta launtrica a tarei lor, i incaerarea elemen-tului romanesc cu acel al Grecilor care vroia sa '1 cotropeasca,¡ea iarasi proporti ins.emnate,

Radu Leon era fiul lui Leon Torna (1629 1633)99. Decronicarii II cunosc sub acest mime romanesc, documentele

diplomatice contimporane ii dau pe acel de Slridia, numindu'lunul Leon, altul Paul si iar altul Dimitrie. El se urca in tronpe la sfarsitul anului 1664 100 Genealogia Cantacuzinilor spunedespre el : Radu Strida fiul lui Leon Vodà au adus o multimede Greci cu sine dela Constantinopole, pe care oranduindu-iau cuprins toate boieriile i dregatoriile tarei, in cat boierii pa-manteni nu mai Incapeau nici la o chivernisala". De si Romande nastere era, ca mai multe odrasle domnesti ale acelui timp,cu totul instrainat, ca unul ce chiar fusese nascut i crescut incapitala imperiului otoman191. In iubirea lui pentru Greci sa-mana prea bine tatalui sau, provocand ca si el, prin reincepereafavorarei lor, scene tumultoase. Pentru a pune mana pe domniefusese nevoit sä cheltueasca peste 300.000 de lei, pe care'i im-prumutase cu marl procente. Deci fiind impresurat cu multedatorii, cazut'au asupra tarei multe nevoi i grele dajdii, ciGrecii Inca' o pradau si o mâncau cu tot felul de mestesuguri:curn sunt ei invatati. Totusi ne fiind rasboiu i pradä In tarA,

" Anon. l'0172. in Mag. ist. IV, p. 367 Alai sus. Vol. VI, p. 44.", La 2 lanuarie 1665, el primise numirea. Simon Reniger catra Imp. 2

/an. 1665. Hurm. Frag. III, p. 261. Data unui document venetian din Hurna.Doc. V, 2, p. 94, care pune urcarea lui Stridia in 6 lanuarie, 1664 este gresibl.DupA toata cercetarea filcutd pand alce trebue s5 fie 1665, (6 Ianuarie). Alt do-cument care numeste pe Stridia, Paul spune cA a fost numit la 12 De-cemvrie,1664, ibidem p. 100.

'" Genealogia, original, p. 117: Bueiumul, p. 136. Raportul lui Renigerultra Imparatul din 2 Ianuar 1665, Hurrn. Frag. III, p. 261 spune cA tronuiblunteniei fu dat ,,einem aus Constantinopoel geburtigen Griechen DemetritoStridia genannt".

MUNTENIA DE LA MATEI BASAItAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 1h9

ea s'au ridicat in curänd, i aceastä pace a Virei nu venih dinaltä. ceva Mrt cht impäratul avea treabil de bätea Critul, i hinddeparte de noi, nu aveam bAntuialä" '02.

Neavänd nici o grip de nicäiri, domnul se pusese pe ben-chete. La logodna lui Stefan fiul lui Radu cu Caterina fiica luiDuca din Moldova, stränsu-s'au toatä. boierimea tärei cu ju-pänesele, si au intins corturile in deal despre Mihai Vodil îu dru-mul Cotrocenilor ; acolo friceau ospete in toate zilele. Adus'aupehlivani de cei ce joacä pre funii si pe alte lucruri ; aduseseun pehlivan hindiu harap carele filcch jocuri minunate i ne-väzute pre locurile noastre, iute cum era i värtos. Liingä al-tele ce nu le putem lungi Riceà aceasta mai ciudat : pine& inränd 8 bivoli si se repezia iute i särind peste ei, se da in v52-duh peste cap si càdea in picioare de ceca parte". Cronicarul in-minunat care se vede cä asistase el insus la aceste näzdräväniimai descrie câteva din izbänzile Elcute de harap i apoi incheiecu cuvintele In Moldova nu stim ce va fi Malt Duca Vodä."1°3.Asemene petreceri sgomotoase, unite cu läcomia unui om säracce vroià sä s'inibogAtesdi i cu greutatea datorillor cu carese incärcase, fäceau ca tara sä, fie nu mai .putin despoietil, casi child Turcii ar fi fost cu armatele la hotarul ei. Pentru a puteàjáfuì tara at se puteh mai cu deamäruntul, Radu Leon se in-cunjurase de boierii cvi mai jäcasi ce-i iesiserä. inainte, In fruntealor cu vestitul Stroia Leurdeanu, adäugänd ca ajutoare mestere

iscusite, mai multi Greci proaspät adusi din Räsilrit, intrecare istoria ne a pästrat amuele a doi ; Sofialdul Grec dela Ru-mele i Balasache Grec tarigrädean. Spriiinirea lui Leurdeanude carä Radu Leon erà indestulätoare Pentru a indepärtà dedomn familia Cantacuzinestilor. Prin dusmänia contra lui Leonse näseu intre Cantacuzinesti i partida greceaseä, pe care domnulîi rilzäma puterea lui, acea urä i pornire inversunatä care im-pinse pe Cantacuzinesti tot mai molt care sprijinirea intere-selor nationale, indreptare datä incä de Constantin Cantacu-zino purtärei familei sale. Si dacä urmaii stälpului familieiluerau in contra Grecilor tot ash de neinteresat precum M-euse el totusi motivul ce'i impingea la combaterea lor erà siel nobil si de ordine moralä, räsbunarea nedreptei morfi a ta-tälui lor.

Rar s'a väzut o familie care sui fi tinut atat de mult la re-putatia i onoarea ei, care mai ales sä fi avut un cult atat deadanc pentru trunchiul din care se trägeh. Dacìi. copiii nu pu-trail sui scape vi ata pärintelui, ei nu crutartt nimic pentru a stergede pe memoria lui hula trädärei, pe care i-o Imprimase

-au CApitanul In Mug. ist. i, p. 350. Comp. W11011110 C. tlogele 1 lanuarieIt195 Fturm. Doc. Y. 2, p. 94. (Veal 0 'iota 2).

Cilpitanul In Mag. ist. L p. 5M.


necatele uneltiri ale dusmanilor. Indatrt ce Ghica pärasi tronultrecii dela Viena in Italia, afländu-se pe atunci la Venetia

la invatatura Constantin Cantacuzino, marele stolníc de maitarziu, dela al treile fiu al batranului postelnic, se lua dupä ur-melelui Ghica, gonindu-1 in toatä Italia si tragändu-.1 la jude-cata pentru acea Meal vina ucidere a tatälui sail, la care singurGhica spre a sa indreptare Ii dete scrisorile de pära ale liii StroiaLeurdeanu" 1".

Pe cand Constantin dobandeà in contra lui Leurdeanuaceste dovezi zdrobitoare, in Ora ceilatti frati straruiau sä. ob-tínä dela obsteasca adunare marturii ca parintele lor a fost ne-vinovat. Cartea adunarei povestind faptele intocmai precumau fost expuse dupa cronicari, reproducem parte din ea, sprea lor mai deplinä intarire Raposatul Constantin postelniculCantacuzino de cAnd s'a mostenit In aceasta tara, sunt trecuti50 de ani si mai bine, Inca din zilele Radului Voevod au fostlocuitor patimas neapärat la nevoile tarei carele noi cu totiil'am adeverit de crestin bun si In frica luí Dumnezeu, i tuturordomnilor au slujit cu buna dreptate cu credintä i nici unuiaspre scadenia slujbei nu s'au aflat, nici domnilor nici tärei, 'Anace au venit Grigore Voevod fecior Ghicai Voevod, caruia viindu-iporuncä dela imparatie mers'au cu oaste la Uivar In tara Nem-:teaser:. Mers'au i feciorii raposatului Constantin postelnicul,'anume Draghici paharnic mare, Sarban logorät al doilea si Cons-tantin al doile postelnic ; iar Constantin postelnicul batranul ra-mas'au in tara la casa lui, neavând nici o dregatorie. Iar

panavruta veni Grigore Voda In tara si daca au venit, iara dia-volul pizmasul sufletelor oamenilor intra in inimile unora de leii.usera gand de vánzare singelui acelui cinstit crestin, Constan-tin postelnicul, ca singur adevärat luda vänziltorul lui HristoS.Deci Il vändura la Cxiigoie Voda spre moarte, luând sängele luiasupra lor si a feciorilor lor, i fara de nici o judecatä i faeä denici o intrebare luaal noaptea dela casa lui duserä de'l o-:morâra in taina la manastire la Sneagov, Dumnezeu sag íerte.lar preste pirtine zile cäzu Grigore Voda la mare cäinta pentiulmoartea lui, caci cunoastea pe vânzatorii aceia, ca nu pentrualta fu a lor vänzare al °moil, fara numai ca sa. poata jacui tarasi pre dânsul a'l furà, i veni inaintea smereniei vlädiciei nostreingenunchind innaintea sfintei icoane i marturisind cu lacrimipentru moartea lui, cum ca nu i-au fost nimic vinovat, ci farade nici o vina l'au omorát, nedându-i rasuflu acei rai indem--natori ca sa ii duca pohtele lor cele rele la sfarsit. Pentru care.

noi stiind si mai vartos adeverind din singur gura lui precum:mai sus serie, nu am putut ingadui sa se acopere nevinovatul

104 Genealogia, original, p. 110; Buciumal, p. 127.

MUNTENIA DE LA MATE! BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANLI 191

lui sange i am dat aceasta a noasträ soborniceased carteturor care se cuvine a sti" 105.

Lucru neasteptat ! intre boierii obstestei adunki care sub-scriu aceastä carte se -vede i vornicul Stroia Leurdeanu ;inteadevär, cum puteà el sä n'o subscrie, färä sà atragä asupralui Inc). si mai multe bänuieli decat acele ce se räspandiserä panulatunci? Si. cu toate aceste ori cat de intunecatá ar fi fost inimalui, ori cat de rece sängele lui, este peste putintä se nu-i se fiurcat in fata, cand subscrise el insus actul säu de invinovätire.

Familia Cantacuzinestilor mai dobandeste Inc). i actede adeverirea cinstei tatälui lor dela doi patriarhi consecutivf,

apoi inarmati cu toate aceste dovezi, cer dela Radu Leondarea in judecatä a lui Stroia Leurdeanul.

Cum puteä sà incuviihteze domnul atare cerere, care i-arfi surpat tocmai temelia pe care era asezafá puterea lui, mini-strul säu favorit si partida Grecilor care'l sustineau? Cu toateaceste tocmai pe atunci vine asupra lui Radu Leon un perico],care 1.1 impinse farà sà vrea sä caute sprijin in Cantacuzinesti:Anume implinindu-se la sfarsitul lui 1667 trei ani ai domnieilui, sultanul Il chiamä la Constantinopole, poftire ce era in totdeauna insotitä de cheltueli si de pericole. Domnitorul stiindpe Cantacuzinesti cu mare trecere la Poartä, ca fii ai omuluide incredere al Turcilor se apropie de ei, i le cere se'i dee spri-jinul lor, spre a scApà din cumpäna in care incäpuse si a redo-bändi domnia. Cantacuzinestii pun bine inteles drept conditiea sprijinului lor pedepsirea lui Leurdeanu.

Radu primeste, cerand insä ca intai Cantacuzinistiasigure domnia i dui)à aceea el sä le indeplineascä dorintaiAcestia, fiind interesati de a aveà de domn pe acel ce le pro-misese pedepsirea ucigtorului pkintelui lor, se gräbesc a'i daajutorul cerut. Sp).'tarul Dr).'ghici insoteste pe Radu Leon laConstantinopole, in c5.1ätoria pe care domnul nu o putuse in-läturà, i asazi-i toate lucrurile i banii câti trebuia de poclonulimpäratului, al vizirului si al cäimäcamului". Radu Leon dupilce särutä iaräsi poala meicatului sultanului in ziva de 25 Decem-vrie 1667, papucul vizirului i inekna cäimäcamului in 26, pleacäintärit din nou in domnie in 28 aceleiasi luni c`áträ Bucuresti

Cantacuzinestii ii indeplinise datoria luatä asuprä-le :manea acuma ca i domnul sà se tinä de cuvânt, dand in ju-"decatä pe Leurdeanu. Cum se väzii. insä intärit in scaun, Raduincept a face greunti, neputându-se despärti de iubitul lui mi-nistru. Leurdeanu pe de altà parte stäruià din räsputeri sprea scäpa de pericol, sprijinit de influenta partid'a greceascä. Can-tacuzmestii shntindu-se jucati devenirä amenintätori, spunand

Cartea din 14 April 1666 in Mag. ist., I, p. 398. Republicatä de IorgaIn Doc. Cantacuzinilor, p. 64.

193 ISTOR IA ROMÂNII.OR

eri precum izbutiserä a-i prelungi domnia, astfel vor puteh eisä i-o §i scurteze. Domnul dun sri impace pe Cantacuzine§tiboierind pe fiul lui Dräghici, Parvu, cu rangul de postelnicspunând, in hrisovul prin care ti confer5. aceastä boierie, cätie fáitul meu i la toatä casa voasträ pentru vrednicul tatultaiu §i- pentru dreapta lui slujbri infra care moartea l'au intAlnit,và lägäduesc domnia mea mila mea 0 te miluesc cu slujba tä-tAne-t5.u". Prin un alt hrisov Radu Leon scute§te intreaga casillui Dräghici de toate &Arne i nevoile tärei, pänä ce vor cre§tetoti copiii lui §i se vor disätori" 106 Cantacuzine§tii Insà nu ce-reau dipätuialä, ci räsbunare, sänge vinovat pentru sAnge ne-vinovat. Inaintea stäruintelor lor amenintätoare, domnulcedeaiä §i consimte la stAr§it a jä'rfi pe Leurdeanu, însà numaipe jumätate. El nu fu dat judeditei, dupti cum cereau Canta-cuzine§tii, ci domnul däda numai o carte de märturie eäuciderealui Constantin postelnicul fuse datorità uneltirilor lui Leurdeanu.Aceastii carte poartä data de 8 SepteMvrie. 1668, opt luni dup5reintärirea lui Radu Leon in scaun. Atata timp trebuise sä lupteCantacuzine§tii, panà ce izbutirä mäcar in parte a räpune peLeurdeanu Prin ea dommil recanoa§te c5. vornicul Stroia Leur-deanu a fost pricina mortei postelnieului, prin pärile minciu-noase aduse contra lui, de dânsul impreunä cu Dumitra§co vi-stiernicul Grecul, (intemeindu-se pe actele dabandite de maiinainte de Cantacuzine§ti), i sfär§e§te spunänd cri se dà car-tea la mâna feciorilor lui Constantin postelnicul sri fie de marecredintä, ca veri la ce judecaor s'ar aräta uncle ca aceste ceam vAzut i noi, s'ä creazä i sä le prindi in samä, ca sä fie räulStroia vornicul arätat de toti §i semnat ca 0 Cain, dici au e§itafarri din legea cea cre§tinä §i s'au fäcut uciga§ de oameni §ipustiitor de case" "7.

Ca o compensare pentru jertfirea mai mult de formä a luiLeurdeanu, Radu Leon, In loe de a alungh pe Greci, face pe So-fialäu mare vistiernic.

Cantacuzine§tii nu puteau sri rämânä multämiti numaicu aceastä pedeapsä moralä aplicatä uciatorului, 0 mai multde at räscumpäratä prin innältarea lui Sofialäu la visterie.Ei hotärâr'A atunci sri meargä mai departe, §i cunoscand ea denemultämit erà poporul cu predornnirea Grecilor, provoacä omi§care in contra lor, 0 mai multi boieri merg sä cearä dela RaduLeon izgonirea lor din tara. Domnul räspinge aceastä cerere.Se apropiese insä timpul räspunderei haraciului 0 a incäsilreidärei trebuitoare pentru plata lui. Poporul all-I-tat de Cantacu-zine§ti refuzä plata därei, pänä mai Intai nu se vor aluaga Grecii.

7" Hrisoavele unul din 13 Noenivrie §i celalt filra data lunar. ambeledin 1667, in Genealogia, original p. 109; Buciufnul, p.136.

"7 Mag. 1st., I, p. 402.

MUNTENIA DE LA MATEI BA SARAB PINA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 193

Domnul se infuriaza inteatat, sinitind cà refuzul plateiar puteà sa'i compromitä pozi-tia la Poarta, 'Meat rosteste ame-nintarea cà va face un macel asà de groaznic in razvratitoride se va sui sangele panà la genunchi. Poporul stiind cä Greciisunt capabili de toate, se umple de spaima, i fiecare se inchideIn casa lui. Si Inteadevar chin in noaptea acea principele tina unsfat cu satelitii sai Greci, i lua hotararea de a macelari a douazi pe toti boierii razvratitori, prin garda lui straina.

Insa nici Cantacuzinestii nu rämasera in nelucrare. Sarbanfind spatar mare, cheamg. in Bucuresti pe to-ti capitanii i iuz-basii din militia -Wei, i pregati un numar indestulator de po-por inarmat care sg. °pima puterea puterei.

A doua zi dimineata boierii venira ca de obiceiu la curteinsa in numar mare si cu totii tnarmati. Primiti de domn cunoue amenintari, cautara de o cam datà sa-1 impace, spunan-du-i cuvinte hi:dude i fagaduind ca se vor sill a linisti miscareain tara. Cand vroira sä parasascà palatul, gasira poarta inchisä

garda principelui sub arme. La un semn dat de ei, se rapeziraTrite° clipa oamenii lor de afara, sparserà poarta, i scaparape boieri din pericolul de moarte in care se aflau. Ei se retraginteo mânastire, pun sg sune clopotele si adunându-se poporul,li descriu in colori aprinse primejdia in care se afla, i cu totiijura de a trai si de a muri impreuna. Domnul miscat prin a-ceste imprejurari, cere inscris intervenirea mitropolitului, si seduce el singur in manastirea unde se reträseserà boierii, faga-duindu-le acolo indepartarea eau vazutilor Greci, desfiintareagardei sale si tinerea in sama de acum inainte a sfaturilor boie-rilor. Acestia la rândul lor Ii dau cuvântul a se lepada de tan-guirile lor, i ambele parti trebuiau sà intareiasca impacareaprin un juramânt facut pe Evanghelie.

In urma acestei impacari, Radu Leon face o carte de iz-gonire a Grecilor din tara, in care amintind si copiind aproapedin cuvânt cartea parintelui sat' Leon Toma, arata ca toatenevoile i saracia tärei este dela Grecii straini care amestecadomniile i vand tara fara de mila i o:rprecupesc cu camata asu-

daca vin in tara i ajung la dregatorii, ei nu socotescsä umble dupa obiceiul tarei, ci strica toate lucrurile buneadaogä legi rele i asuprite i vanzari intre boierimea taTei, careDumnezeu nu pofteste, i Inca i alte slujbe le au marit si leau ridicat foarte, ca sa'si inbogateasca casele lor, i nesocotindpre nici un om de tara, strainând oamenii -Wei de catrà domniamea, asuprind saracii farà de min. i aratând mare vrajmasiecatra toti. Alai vartos un Necula Sofilau ce au fost clucer si unBalasache ce au fost paharnic, boierindu-se cu mita i fiindmozaviri (vicleni), vand in tot ceasul pre boierii tarei la domniamea cu para de cap precum Ii s'au aflat parile lor infatosateinca tara au dat'o in jac". Vazand domnul toate acele lucruri,

A. D. Xenopol. Istoria RomAnilor. Vol VII. 13

194 'STOMA ROMINILOR

dupä jurämântul facut cu tot sfatul tarei, adaoge : calcat-am domnia mea acele obiceiuri rele 0 le-am pus domnia meatoate jos, 0 am scos pe acei Greci straini din tara afara, ca preni§te oameni Ili ì neprieteni tarei" 108.

De 0 Radu spunea prin hrisov cä. au dat afara pe Grecidin tara, el o facuse tot atat de putin ca §i tatal sä.u. Dovadä.cà Sofialau i Balasache sunt gäsii in pa la venirea lui AntonieVoda, care le 0 aplicâ pedeapsa meritata de ni§te asemene su-gatori de popor.

Cantacuzine§tii vedeau câ domnul îi batea joc de ei. Apoiel refuzase a jura 0. ca va rasa pe toti boierii care se rasculaseràIn dregatoriile lor. Ace§tia se convinserä atunci csä. Radu Leonnu'0 luase de asupra lor cugetul sau ce! rau, 0 30 din cei maiinsemnati plecara la Larissa 0 se jaluira sultanului atat in con-tra Grecilor cat 0 mai ales in contra domnului care ar umblàsa radice viata boierilor celor mai de sama, îi bateà joc de so-

fetele lor i facea cate nelegiuiri toate. Ei declarara ea'pe cat va domni Radu, acest om fa4 i fara credinta, nu vorpune piciorul in Muntenia, 0 apoi pentru a provoca lacomiaturceasca 0 pe de alta parte pentru a face cu neputinta, dinpricina marelor sume ce i le ar cere Turcii, redobandirea dom-niei din partea Radului, ei arata cà domnul ar dispune de o a-vere de 800.0000 de lei in bani i nenumärate juvaeruri. Ei seroaga apoi pentru numirea unui principe din mijlocul lor, deoare ce Grecii constantinopolitani nu numai cà ei mnii ar fi sa-raci, dar ar mai tara dupa dan0i in tara un card de oameni flamanzi, care apoi fara alegerea mijloacelor, prin prada, despoiere

prin tot felul de crime lucreaza la a lor imbogatire i aductara la marginea prapastiei 109

Turcii, inainte de a mazili pe Radu, trimit o cercetare.Boierii, ternádu-se ca domnul sa nu ca§tige pe Turc prin bani,se inteleg cu un Grec, Paväl, care umblase in mai multe ran-duri dup5. scaunul Munteniei 0 care erà prieten Cu aga Ienice-rilor ; dau Grecului bani ca sa intoarca pe aga, o influent laPoarta, in favoarea lor, §i'i fagäduesc vor cere de domn ;dovada cat de putin serioaza era considerata de insu0 Grecii

108 Mag. ist. I, p. 131. Comp. tot acolo hrisovul lui Tomsa pentru izgo-nirea Grecilor din 1631, I, p. 122, reprodus In Vol. Data hrisovului lui RaduLeon. 1669 Decemvrie, 9 este grestia, pre,cum este gresita si data pe care croni-carul o da' acestei rascoale, 1669 Decemvrie 3. Mag. ist. IV, p. 371. Gresala se vedeintai din MAO Cronica Anoningi , care pune inceputul domnii urmasului lui RaduLeon, Antonie Vocla, In 9 April 1669, prin urmare rascoala contra lui Radu nuse putuse intampla decat inainte ; asa dar la Decemvrie 1668; apoi din datelerapoartelor lui Casanova catra Imp. din 14 Ian. 3 Febr., 1 Alartie, 3 April, 20Alai, 3 si 20 Iunie 1669, toate anterioare datei puse documentului din Mag. ist,9 Decemvrie 1669. Vezi Hurmuzaki, Frag. III, p. 273-278, de unde sunt luatetoate amaruntimile acestei rascoale, care este foarte pe scurt raportata de cronici.

108 Rapoartee citate In nota precedenta.

MUNTENIA DR LA MATEI BASARAB PINA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 195

alungarea lor din Muntenia. Paval, inflacarat prin sperm* celuci un moment innaintea lui, cheltueste pe langa luatidela boieri si ce ava si ce n'ava., spre a scoate la capat mazi-lirea lui Radu Leon, ceea ce si izbuteste.

Sultanul da voie boierilor sa aleaga pe unul flin sinul lorca domn, i ei socotindu-se, aleg pe Antonie Voda din PopestiiPrahovei, Il gatesc imbraca cu caftan, iar bietul Paval cese astepta sa capete rasplata cheltuelelor i alergaturilor salerämase in desert detera boierii o WM" 4ntonie Vodapleaca catra Bucuresti in 28 Mart 1669 '11.

Omorul lui Constantin postelnicul are o mai mare insem-natate deat o simpla tragedie casnicä. El impinge pe marea siinfluenta familie a Cantacuzinestilor la easbunare, la care pentrua ajunge ea trebuia sa rastoarne pe Stroia Leurdeanu i peprietenii i sustinatorii säi, Grecii ce incunjurau pe Radu Leon.Acesta dându-le sprijinul sau, Cantacuzinestii nu se tem a lovimai sus, in insus domnul, pe care-1 rastoarna prin staruintelelor. Astfel devine partida Cantacuzinestilor, odraslitá si eadintre Greci, reprezentanta intereselor nationale si se incingeIn contra Grecilor o lupta memorabila, ce da interes evenemen-telor acestei perioade, lipsità de altfel de domnii insämnate.

Antoine din Popeti, 1669 1672. Cu suirea 4cestuidomn in scaun, adus de Cantacuzinesti dintre prietenii lor, a-jung ei la putere i influenta in Muntenia, iar Leurdeanu i cuGrecii lui sunt aruncati de °data din putere i autoritate Intemnita i mormânt. Capitanul creand cá gaseste aice prilejulde a innegri pe Cantacuzinesti, spune asupra rasbunarei pusäde ei in lucrare : pe Greci Ii scoa sera Cantacuzinesti cu nouldomn ales de ei cu mare ocara din tara: pe Sofialau Il inchjseraIn ocnà unde apoi Il spanzurara, iar pe Balasache l'au dat pemanile unor dorobanti, care cumparati de el, îi deterä drumulspre Tarigrad ; pe ceilalti Greci mai mici precum Pascali gra-maticul i altii atäta bataie le da slujitorii cat ma mir cá traiau ;mai ales pe Pascale ce l'am väzut cu ochii and Il scoteil dincamara 0-1 duca in palme, care palme de dese si de multe numai aveau numar. Altul iar caruia i-am uitat numele de multabatae si palme gändià ca va sä moara, i striga popa sa-1 comu-nice. Ca acestea i altele mai multe au patimit Grecii la sfar-situl Radului Voda din pricina si indemnarea Cantacuzinesti-lor" 212

110 Istoria cu Paval, raportata de Capitanul tn Mag. ist., I, p. 355.Hurrn. Frag. III, p. 276.

1" Capitanul In Mag. ist., I, p. 355.

196 ISTOBIA ItOMANtLOR

Venise acum rândul i lui Stroia Leurdeanu sa-si pla-teasca .toate pacatele. El fu pus in inchisoare i dat in judecatadivanului, punându-i-se ca vina ea el pricinuise moartea luiConstantin postelnicul, Leprdeanu se apara de acesata invi-nuire. Atunci fecibrii postèlnicufui scoasera scrisorile date lorde Ghica Voda si serse chiar cu mâna lui Leurdeanu. Divanulfa-VA cu asemene dovezi osandi pe acesta la moarte. Dar postel-niceasa Ilinca, aratand i alce o marinimie de suflet care te punein uimire, se ruga de domn sal daruiasca viata, nevi-And sä ras-platiasca sange prin sange. Pedeapsa lui fu schimbata astfel :era sa fie purtat prin ora § aproape desbracat pe un car, cu ra-vasele atarnate de gat, i apoi trebuià sa fie dus in manastireaSneagovului, unde perise jartfa lui, i aice calugarit. Se ziceea punandu-i-se in cap comanacul i dandu-i-se atunci numelede Salavastru, Stroia Leurdeanu ar fi strigat : ,,mai bine Ma-hoinet" 313.

La aceste atacuri partida greceasca ce numarà partizaniintre boierii romani, raspund prin masuri analoage. Mai multi

boieri urzisera peirea celor trei sfetnici mai influenti dela cur-tea lui Antonie Voda, anume a banului Mares logofatului RaduKretulescu si a lui Sarban Cantacuzino vel spatar. Adunan-du-se cati-va din urzitorii complotului precum : Gheorghe Ba-leanu vornicul, ginerile acestuia Hrizea vistiernicul, Stroiapaharnicul i Radu Stirbeiu dela Izvor impreuna cu altii maimarunti In casa Baleanului, se sfatuiau cu ce mestesug sä u-cida pe cei trei boieri, favoritii domnului, pizmuind mai ales'Baleanu pe Mare§ pentru cä dobandise bania Craiovei. Cei treiboieri amenintati aflara insa despre aceste intelegeri, si tan-guindu-se lui Antonie Voda cerura sa dee pe uneltitori in ju-decata divanului. Antonie Voda mazill indatà pe cei ce aveaudregatorii i porunei tuturor ce au fost la acel sfat necuratsà mearga la tara, sä aza pe la casele lor, iar alt reu nu le-afacut. Dar dupri putin timp iar le-au poruncit de au venit lacurte si i-au iertat de -Warta vina lor" 114. Capitanul, dupa a-pucatura lui, de a fi protivnic Cantacuzinestilor, imputá celortrei boieri favoriti ai lui Antonie Voda o ambitie nesatioasa,pentru care inlaturând pe boierii ce faceau opozitie, cautaudomniasca ei singuri, tinand pe ticaitul" domn Antonie subo prea aspra epitropie. Noi credem ea, desi cronica anonimaexagereaza in sens contrar, ridicand pana la ceriuri pe Canta-cuzinesti, adevarul sta.' mai curand pe partea ei. In cronica Ca-pitanului se vede de departe scopul de a hull faptele netaga-duite a le Cantacuzinestilor, din care unele atestate de insusiadversarii lui, altele de documente nepartinitoare fac sa apara

ns Mag. isf. IT, p. 3 si I, p. 357. apitanul pune In Indoialà autenticitateascrisorilor spunand : a le cui vor fi fost, Dumnezeu

MUNTENIA DE LA MATEI BASARAB BABA 1.41 CONSTANTIN BRANCOVANU 197

aceastà familie inteo lumin6 mult mai frumoas5, deed aceaIn care se sile§te s'o punä CApitanul.

Antonie Vodà fu mazilit, fárà alt motiv deal acelaGrigore Ghica, cel ce fugise la Viena, dobAndind iertare delaPoartA, c'äpà'tase prin stäruintele interesate ale unor oameniinfluenti iard§i domnia Várii Române§ti. Antonie fu chematIn 1671 la Constantinopole, §.1 indatä ce boierii du,manii luizurA acest semn prevestitor -al cklerei sale, alergarä de särg laAdrianopole, in fruntea lor cu càlugärul SäläVästru care le-pä'dase potcapul i incingand iarä§i palowl, se pregilti din non'de luptà, spre a-§i redobändi pozitia pierdutä. La 1 April 1672,pleacsä Grigore Ghica, pentru a se urca iar in scaunul Tkei Mun-tene§ti 115.

Grigore Ghiea a dona oarä, 1672 1674, Am väzut cäacest domn, compromis prin relatiile sale cu Nemtii in bätäliadela Leva, nu indräznise a se prezentà la vizirul care'l chemasepe el §i pe Dabija in lagärul lui, ci fuge la Viena in Austria. Toc-mai pe când Ghica se adäpostià in capitala acestei trnpk'ätiila Decemvrie 1664, ea sfâr§ise räzboiul cu Turcia inceput dincauza complickilor din Transilvania §i incheiese cu Tucii paceadela V asvar in 10 August acela§ an116. Reinnoirea legáturilorprietitioase fiind deci de tot proaspete intre Viena §i Constan-tinopole, intelegem cum, cu toatä" buna vointa, erà cu nepu-tinä impäratului a incuviinta unui principe räu vàzut de sul-tanul un sprijin pe fatä. De aceea impäratul se märgine§te a'ida o pensie, ceea ce insä nu putea de loc multämi pe Ghica, caredacä trecuse in partea Nemtilor In lupta dela Leva, Meuse a-ceasta ademenit prin strälucitele victorii ale lui MontecuculliIn 'contra Turcilor, §i a§tepta deci de la Nemti, sprijinul detare se leOdase din partea Turcilor. Ghica väzänd cà Nemtiiclan putinä ascultare cererilor sale, se indreaptä cäträ pap5.,pentru a dobAndi intervenirea Sfântului Pkinte In sprijinulintereselor sale. In 26 Octomvrie 1667, el trimite atteä Colegiulde propaganda fide, la Roma, o scrisoare, in care land apa-renta unui zelos admirator al doctrinelor catolice, el spune sfin-tilor pkinti din acest colegiu, cä multämitä convorbirilor avutecu cardinalul Spinola, nunciul papal din Viena, §i relatiilor saleprietinoase cu arhiepiscopul din Marcianopole, s'a convinssingura adeVäratä religie este Catolicismul ; cà dore§te sà viala Roma spre a vedea cu ochii cele ce au auzit cu urechile sale§i mai ales apre a salutà pe adeväratul reprezentant al lui Dum-

114 Mag. ist. V, p. 6.n5 Casanova cAtrA Imp. 5 April 1672, Harm. Frag. III, p. 282. Comp.

Clipitanul in Mag. ist., I, p. 368.na Zinkeisen, IV, p. 962.


nezeu pe pgmAnt, pe sAntenia sa Papa Clement al IX-le. Spunecg are multe In gänd sg facg pentru Catolicism, mai ales in a-propieta lui cAlgtorie la Constantinopole, dar pe care nu le poateda pe fatà spre a nu. zgdgrnici scopurile sale 117.

Papa se pare ea' nu puse mare temeiu pe ni§te protestäricare se vedeau de departe cAt erau de interesate, i rgspunseprintr'o scrisoare de tot scurtg, §i la scopul nemgrturisit al de-mersului lui Ghica pe längà sfântul scaun, anume cà au insgr-cinat pe nunciul su din Viena ca sá stgruiascg la impgratulIn cauza lui Ghica 118.

Acesta vgzAnd cá nici cu papa nu izbute§te la nimica, sehotgre§te incerca iarg§i norocul la Turci, unde cu o mänädarnicä puteai tot deauna sg te id Ato§ezi, ori cat ti-ar fi fostcon*tiinta de incgrcatg. El cautg intai sá dobandeascá iertareapurtgrei sale, danduli indreptäri mai ales prin argumente su-ngtoare. Dupg ce dobande§te voia de a se intoarce in Constan-tinopole, prin sprijinul mai ales al lui Panaite Nicusia influentuldragoman al Portei, el ajunge, prin stgruintele aceluia§i, chiara redobandi domnia Munteniei. Din Constantinopol serie ellui Sobieski inainte ca acesta sá ajungg rege, cá Indatä ce avenit la Poarta prea puternicului i prea indurgtorului impäratbine fgatorul sgu prea minunatul mare vizir l-a primit cu cinste§i cu inima deschisá putAndu-i vorbi i de afacerile ExcelenteiVoastre". Sobieski Il rugase ca Turcii sg-i sprijine candidaturala tronul Poloniei 318. Totu§i Ghica temându-se ca o noug du§-mänie intre Turci i Nemti sä nu'i pericliteze iar6§i tronul,cel cu a-Ma greutate redobändit, se sile§te sä impiedece pe cAtIi stäteA prin putintg reivirea neintelegerilor ce puteau sä nascgintre ambele impärgtii din pricina Ungariei. TrimetAnd Tran-silvanenii ni§te soli la Turci pentru a se plänge de incälcgrileNemtilor, Ghica Ii opre*te in Muntenia, §i'i convinge sg nu in-treprindg acel demers periculos, acuma cAnd Turcii se impgcaucu Nemtii, lese lui sarcina de a trgta cu Turcii aceastgdelicatà afacere 120.

Scrisoarea lui Gr. Ghica, din 16 Oct. 1667 ciRr5 Col, de propagandaIn Hurrn. Doc. V, 2, p. 113.

na R5spunsul papei din 11 Decemvrie 1670 trei ani (t) dupà scrisoa-rea luiGhica, lbidem. p, 117.

n° Casanova cdtrii Imp. 24 Dec. 1671 si 26 Fevruarie 1672 Hurm. Frag.III, p. 280 si 281. Un document venetian din 26 Noemvrie 1671 spune : Perla via di Durazzo giunse Grigorasco principe di Valachia quel che gia mesi capitoa Venetia ; viene chiamato dal Vizir per mezzo di Panaggioti e come lui tienedi buoni amici che gli offeriscone grand danaro, cosi non vinscira dificile, cheottener possa la dichiaratione a suo favore dello stesso principato di Valachia".Hurm. Doc., V, 2, p. 125. Tot asa spune i Genealogià Cantacuzinestilor, original,p. 223. Scrisoarea lui Gr. Ghica c. Sobiecki 10 Dec.1672 (datatd de Iorga 1673)In N. Iorga, Acte i Frag. I, p. 294.

120 Bethlen, Historia rerurn transilvanicarum ab anno MDCLXII ad annumMDCLXXIII, Viennae, 1783, II, p. 220.

MUNTENIA DE LA MATEI BASABAIS PANX LA CONSTANTIN BRANCOVANU 199

Partida Cantacuzine*tilor cum auzi despre reIntoarcereadu*manului ei In tronul Munteniei, se pune Intr'o mare mi*-care, spre a impiedeca aceastä catastrofá, O deputatie a cäpi-tenielor ei cele mai Insemnate se inráto*e inaintea sultanului,anume Mare* banul, Radul Kretulescu logofaul, Mihai Canta-cuzino spätarul, Stoian comisul, un c'apitan Vasile *i alt cäpitana cäruia nume nu a fost pästrat. Turcii Insä dau pe ace*ti boieripe m'Ana lui Grigore Ghica, care fi duce cu el la Bucure*ti, taiepe cei doi cäpitani, iar pe ceilalti Ii Inchide In ocnä, cerandu-lebani spre pläti datoriile flcute cu cäpätarea domniei. Con-stantin Cäpitanul aratä *i el acelea*i fapte, Insä le dà altà expli-care, anume spune cá. Ghica vroià sä scoatà dela ace*ti boieri baniicu care dán*ii Ingreuieserä tara ; cäci atunci cand plecase Ghicala Viena erà tara datoare numai cu 80 de pungi, i acuma araveà de dat mai mult de 1000", o Invederatä exagerare, menitänumai cat a Indreptäti pe partida protivnia Cantacuzine*tilora cäreia apärare o sustine cu multa' cäldurä cronicarul Cäpitanul.Boierii închii pentru a scäpa de chinurile i bätäile la care erauexpu*i, vand tot ce aveau la sufletul lor, sate, rumâni, tigani,case, vii, spre a puteà pral sumele ce li se puneau In spate. BaInc6 dacä Ghica s'ar fi plecat sfaturilor lui Leurdeanu, el i-arfi trimis pe ceea lume ; dar el nu Indektni s'a meargä atát de de-parte, temandu-se de simpatiile poporului muntean pentru aceaIntinsä familie 121.

Pe atunci Turcii purtau un rásboiu cu Polonii din princinäc6 Cazacii sub Doroschenko, punându-se sub suzeranitatea Por-tii, aceasta luase In stäpanire de odatä Intreaga regiune a Ukrai-nei, ce fusese din vechime o provincie a regatului polon 152 Ghicadin Muntenia *i cu Duca din Moldova fui% obligati de Poartäa lua parte la expeditie, dupä ce tärile române sunt Indatoritesä dee o rechizitie de cai 123. Ghica plecând dupä armata tur-ceaseä, läsä de caimacami In Muntenia tot pe iubitii sài mini-*tri de alta' data', Stroia Leurdeanu, BAleanu i Hrizea vistier-nicul. Atunci chinurile Cantacuzine*tilor nu mai cunoscurä nicio margine. Ii scotea din Inchisori bätea la tälpi ; care nuputeà merge de usturimea tälpilor era tarat cu funii. Constan-tin Cantacuzino se roag6 de cäläi sà sufere el bätäile pentrufratele säu mai mic, i le indurä Mea' a da un tipet sau o lacri-mä 124, Inc'ä o dovadä pe lang6 celelalte aduse para aice despreputernicul simtimânt de iubire care lega pe membrii acesteifamilii. *ärban Cantacuzino izbutise Insä a fugi In Moldova,

121 Mag. ist. V, p. 6 I, p. 366. Genealogia citatà, ibidem.1" Zinkeisen, Gesch. des osm. Reiches V, p. 63 si urm.129 Doc. Venetian din 3 Aprilie 1671 Hurm. Doc. V, 2, P. 121.1" Del Chiaro, p. 127 cosa stupenda, adaoge el, narrata mi da persone

degui di fide che vi si trovanno presente".

200 ISTOBIA ROMAN1LOR

unde se ascunsese in mAnästirea Hangului lângg Ceahlgu. GhicaIl cere dela Duca domnul Moldovei, care insg nevrând sg-1 dejespune CA' nu s'ar allà in tara lui. Ghica in timpul trecerei saleprin Moldova aire hotarele polone pune in zadar caute-aici ; càciSgrban temându-se a nu fi descoperit, trecuse in Tran-silvania, de unde merge prin Hateg, Caransebe§, Or§ova in Taraturceascg, ducându-se de a dreptul la Adrianopole la cgimg-camul Cara Mustafa, fiindu-i cunoscut din inceput din zileleGhicgi Vodg §i mai incoace incà l'au fgcut desg'vgr-§it prieten 125.

Cgimacanul trimite la Ghica Vodg sà cearg pe boieriicei inchi§i aducg la Constantinopole, ceca ce fiind Ricutprin firman,. Ghica nu indrgzne§te a se opune. Tocmai atunciii vine lui Ghica ordin sä plece din nou in contra Polonilor im-preung cu Husein pa§a. Cantacuzine§tii, fiind acuma cuIn Tarigrad, l§i pun toate silintele spre a compromite pe Ghicain ochii Turcilor, cä ar tinca in ascuns cu Le§ii ; ceea ce le iz-bute§te cu atAta mai u§or cu cât prezenta domnului in Wireaturceascg aduce iarg§i nenorocire asupra ei, fiind din nou bg-tutg la Hotin in 11 Noemvrie 1674 de vestitul general polo''.Sobieski care ajunge mai tArziu i rege 126. *1 inteadevgr cg Ghicatrgdase iarg§i pe Turci. El antase incg innainte de a se inceperupta a le dauna prin sfaturile sale, spunând lui Husein pavasà nu se batg cu Polonii din §anturi, ci A. se retragg dela cetatela loe larg in j os de Prut.,Pgrerea lui Ghica cg pava sà pgrAseascgcetatea färg luptg supgrg atata pe acesta, inat el vroi strg-pungá cu sabia. Ghica insg nu putea sà trgdee pe Turci pe fatä,fiind cg sotia i copii lui erau zglogi la Constantinopole. El sepreface insg a fi prins de Poloni impreung cu toatg o§tirea luide 5000 de oameni. Este trgtat de Le§i cu mari onoruri, cecace putându'l compromite, el fuge indatä dupg izbAnda acestora dintabgra lor, §i se indreaptg intAi cgtre Bucure§ti de unde cu sotialui ce scgpase din Constantinopol §i venia acuma din Italiaimbrgcatg franc9te dar i§i schimbg hainele pe cele române§ticând intrà in tara" 127, cgtre Adrianopole, unde ajunge spremarea mirare a Turcilor c'Are-1 credeau hain, in ziva de. 27 No-einvrie. Polonii auzind de fuga lui Ghica trimit dupà el ca sg-1cheme indgrgt. Ghica ing le rgspunde cä sà se multgmeascàcu ceca ce au fgcut pentru ei ; cg nu poate sà se expung maimult. Ajuns la Adrianopole el parg§te sultapului pe IIuseinpa§a care nu ar fi vrut sà asculte de sfaturile lui, de a nu se lupta

"" Capitanul, Mag. ist, I, p. 270."6 Zinkeisen, V, p. 74."7 Mag. ist. I, p. 371. Ma s'a introdus InvestmAntarea strAind la Romftni,

°are o purtau Intai numai cât erau In striiiniltate 51 la Ineeput o lepAdau In 01.5,dar dela o vreme nu o mai lepAclar5.

MUNTENIA Dr, LA MATEI BA SA RA A PANA LA CONSTANTIN FINANCOVA NU 201

en Poloni din santuri, ci la loe larg, i sultanul convins cà gre-sala lui Husein adusese pierderea suferita, ordona sà i se tae capul,iar Ghica este atat de bine vazut 'Meat era sa redobandeascadomnia Munteniei, daca intrigile Cantaczuinestilor nu l'ar fiimpiedecat128. Mai rar se pot intalni tradatori de indraznealalui Ghica. Daca insa Ghica putuse 'MOM pe sultanul, departede teatrul rasboiului si srt arunce asupra nefericitului pasa cauzapierderei luptei dela I Iotin, nu era tot astfel cu Turcii acei carevazusera nenorocirea. Mai multi comandanti inferiori se plan-sera' cu mare amaraciune la sultanul contra lui Ghica, spunând

acuma ca si la Leva tot indoielnica lui tinuta adusese ca-tastrofa asupra armatei otomane. O sama dintre calaretii turci,scapati prin fuga din macelul dela IIotin, cer cu mare sta-ruinta marelui vizir sa le dee pe Ghica pe mânile lor, spre a'lpune in bucati inaintea ochilor sai. De si vizirul castigat prinbani nu le invoeste o asemene cerere, totusi aceasta plangereaduce destituirea lui Ghica care ramâne la Constantinopole 129.

Glicorghe Duca, 1674-1679. Duca Voda, care esteranduit in locul lui Ghica, fusese domn in Moldova. El era deneamul säu Grec din Rumelia, crescute de mic in casa lui VasileVoda, ramânând el in tara pana ce s'au facut mare, iar mai preurma au si domnit" 130 El venise la tronul Munteniei dupastaruinta Carttacuzinestilor si ne poate pune in mirare inpre-jurarea cà aceasta familie pe care am vazut'o indusmanitaelemental grecese, O. dee sprijinul ei tocmai unui domn dinacest neam. I.ucrul insa se explica, daca vom luà in privire cà laaceasta epoca incepuse a se intuneca constiinta deosebirei intreGrec i Roman. Am vazut in mai multe randuri cum poporulnu prea stieà sà deosebeasca bine elementul strain ce cel roma-nesc. Asa Vasile Lupu care se pusese in fruntea miscarei nationalea Moldovei in contra par tidei grecesti, era privit de poporulde jos ca Grec. Insusi Cantacuzinestii conducatorii partideinationale in Valahia, nu erau ei Greci prin originea lor?trebuia sa fie astfeli, intru cat Grecii ce petreceau Cava timpIn 'raffle Române, se românizau, si mai ales asa se intapla lucruIcu copii lor care deveniau cu totul Romani i prin limba i prinòbiceiuri. De aceea si Constantin Cantacuzino stolnicul in frag-mentul de cronica ce ni-a lasat, face aceasta deosebire intreGrecii cei asezati in 'raffle Române i ceilaltii proaspeti verrtigpunând ca dela unii se vad i ramâne folos in pamânturile

Kintsperg cäträ Imp. 8 Dec. 1673. Ilurm. Frog. II, p. 297. VeziNeculcea in Letpoisefe, II, p. 223.

1" Kintsperg cAtrA Imp. 3 Ian. 1674 Hum. Frag. III, p. 299. Un reportvenetian din 4 Ianuarie 1674, spune : il pensiero dalla fuga improvisa del principedi Moldavia e dalla saspetta fede dell'altro di Valachia". Hurm. Doc. V, 2, p. 142.

"° Neculai Costin, In Letopisele, II, p. 5.

202 ISTORIA ROMAITILOR

acestea, iar ceilalti yin numai sä jàfuiasc i s räpiascä" 131Cand deci se vorbeste de räscoale in contra Grecilor, trebueinteles, nu acei Greci stabiliti de mult in tarä i romanizati,ci elementele proaspät venite care erau inc6 grecesti adec6strälne in tot Intelesul acestui cuvant. Duca Vodä care fusesecrescut de copil mic in casa lui Vasile Lupu, de si de originegreceascä, i chiar considerat ca atare de Greci, putea trecedrept boier roman.

Duca Vodä fusese insà ales de Cantacuzinesti la domniaTärei Muntenesti mai ales pentru recunostinta ce i-o purtàspätarul *ärban Cantacuzino care fusese adäpostit de DucaIn mânästirea Hangului pe timpul and Ghica incepuse aceavajnicä prigonire contra familiei lui. Duca purcede din Tari-grad intoväräsit de Matei Cantacuzino aga i nepotul acestuiaParvu logoratul, fiul spätarului Dräghici, celui mort pe timpullui Ghica Vodä in Constantinopole, iar pe Constantin slugerulfiul Stoiai logofátului Dudescu l'au trimis cu cärti impärätestlca sà tinä scaunul". Cas.nd boierii partizei adverse auzirà despreizbanda Cantacuzinestilor, vestea le päru atata de greu de cre-zut, inat puserä In butuci pe Constantin slugerul ce veniàinsusire de caimacam. Intärindu-se insä stirea i din alte pärti,capetele acelei partizi o rupserä de fugA i anume GheorgheBäleanu i ginerile säu Hrizea, Negoe vornicul Secuianu, Radubanul Nästurel, Stroia paharnicul Buxianu, Stroia Leurdeanu,Ivascu logeätul, Ilie satrarul, Pav5.1 Färcäsanu, FIrisoscoleuvataful si multi a4ii trecurä peste munti In tara Hategului,132.Duca Vodà cum vine in tarä, liberazà din arest pe Stoica lo-geätul, care stätea in Inchisoare de 22 de luni, i stärueste ca&A se dee drumul din insula Creta celor trei Cantacuzinesti sur-guniti aici de Ghica Vodä. Se pärea deci a el se däduse cu totulIn partida Cantacuzinestilor.

Duca Vodà insä fiind lacom de bani, pentru care si croniceleMoldovei spun despre el ea. au scos grele däjdii pe boieri si petara", Väzil indatä cä cu partida Cantacuzinestilor, crutätoarede popor, nu va puteà stoared dupà cum Ii era dorinta,cauta deci sä se impace i cu partida adversä. Aproprierea eracu atata mai trebuitoare cu at Duca era in cele mai bune re-lath cu o mare si insemnatà familie greceasca din Constanti-nopole, acea a Cupärestilor din care pe capul ei, Cupariul celbätran, Il avea de capuchihaia, un fecior al lui, Lascarache,era spätar mare, om mandru i trufas pe care nu'l puteau suferiMuntenii. Era i alt fecior al lui, Iordache postelnicul care luase

" Cron. lui Cantaeuzino in Letopisef ele ed. Kogillniceanu, editia noua Ili,p. /05.

132 Ginitanul, in Alag. ist. 1, p. 379 51 Anon. rorn. Ibidem, V. p. 13.

MUNTENIA DE LA MATE! BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 203

In insotire pe fata Dabijoaei, sorä cu femeia lui Duca \Todd ;insfArsit mai era si unul Scarlatachi gramaticul 133.

Avea deci interes Duca Vodg sg" se impace cu boierii pri-begi. El trimite, indatg dupg suirea lui in scaun pe PArvul Can-tacuzino logofkul, fiul lui DrAghici, ca cheme inapoi dinArdeal, cerând si de la principPle Ardealului trimitg indä-rApt. Pribegii însä, temându-se de vre un gând ascuns al luiDuca, refuzà a se intoarce, iar princepele Ardealului nu vro-este sg intrebuinteze puterea in contra lor.

Dupg ce Duca face o expeditie cu Turcii contra Cazacilor,and se intoarce in tarà, trimite din nou ckti cu jurnmânt lapribegii din Ardeal, spre a'i hotki sg reving la locurile lor, spu-nându-le sg nu se teamg de nimic, nici de Cantacuzinesti" 134.Prin stgruintele sale pe iângg acestia Ii determing chiar pe ei,a serie pribegilor sg se intoarck recunosand a cele suferitede ei in timpul lui Ghica Vodg veniserg dela domn si nu delaboieri. Atunci se intoarserä Hrizea ginerele Bgleanului i lucrumai neasteptat insus Stroia Leurdeanu, iar Bgleanu bgtränulmai ilmäsg 'Aug la anul, and veni si el.

Dupg cum se puta lesne asteptà ori cine, erà peste putintgca Stroia Leurdeanu sg fie lgsat in pace de dusmanii sgi demoarte, Cantacuzinestii. Ei urzesc in curând o intrigg prin carepkesc pe Stroia si pe unul Radu Dudescu ginerele luicà ar unelti rästurnarea domnului. Duca supune pe Dudescula munci, arzAndu'i peptul cu un fer ros pang aproape de moarte,executorul acestor munci fiind armasul cel mare Nica dela Gra-diste ; dar Ora adeverindu-se de scorniturg, boerii pàrâi suntiertuti i Cantacuzinestii nu izbutesc la altä ceva deceit la o a-prindere si mai strasnicg a urei ce fierbeà in contra lor.

Cu toate acestea domnul care aveà interes sg se sprijinepe gmbele partizi pentru a fi tare si in tail', si mai ales in Con-stantinopole, cgutau mereu sä impace ämbele taberi rivale.In anul al doile al domniei sale, trebuind sà plece din nou contraPolonilor, el lasg o cgimkgmie compusä din membrii gmbelorpartizi, anume pe Stroia Leurdeanu, pe Radu Cretulescu unuldin ginerii ucisului Constantin postelnicul si pe al treile boierVâlcu vistiernicul, nu se stie din care partidg. In timpul lipsireilui Duca, partida contrail Cantacuzinestilor organizazg o in-trigg bine tesutg in contra lor, si la intoarcerea lui pargsc cuprobele inchipuite de ei pe Cantacuzinesti de trklgtori. DucaVodg trimite dela Cocorgsti unde se oprise din cauza ciumeice bântuià toatg tara, dar mai ales Bucurestii, sg prindg pe SdrbanCantacuzino logofgtul si pe fratele sàu Mihaiu Spgtarul, iarIordache, Matei i cumnatul lor Barbu visternicul fug la Bra-

Neculai Costin, In Letopisefe, II, p. 19.134 Capitanul in May. ¡si, II, p. 5.

201 VITORIA ROMANILOR

§ov. Mihai izbuteste ins6 a trece muntii, iar Duca Vodà vazandcA cei mal multi din Cantacuzinesti au sca'pat, i temandu-sede influenta lor, sloboade si pe acei ce mai erau inchisi 135. Cantá-cuzinestii cei refugiti in Ardeal, anume S5rban logoratul siMihai spatarul, fac aici o carte de jueämânt ca'tre prinCipeleTransilveniei Mihail Apafi in care lucru straniu, Ii vedem f6-gAduind ca cu toatà nevointa lor, se vor sili a pazi cele patrulegi (religii : protestantà, calvink catolicä si socinian'a) ce suntfntru ace-astsa tara primite 138. Se vede csä. principele Apafi voiasa iea o garantie cà oamenii bogati si puternici pe care îi ada-postise in tara lui nu vor incerca nici o uneltire pentru a impie-deca pe Romani de a se alipi de una din religiile dominatoarede acolo.

Totusi aceast6 partid6 era in scadere la Duca. Cand domnulpleaca in al patrulea an al domniei sale cu Turcii asupra Ce-hrinului, el lasa c'aim'acami pe Gheorghe 1361eanu, Hrizea vist-

Stoica paharnicul, toti trei din partida protivnic6Cantacuzinestilor, Meat este adevarat cele ce spune cronicarul.c5 se ranise inima Cantacuzinestilor §i se ra'cise despre domn" 327.

Acestia dupa cat se vede incep atunci inteadevär a s'apape Duca Vodà, sprijiniti mai ales pe prietenii lor din Constan-tinopole. Un meghistan, om mare al Portei, scrie anume lui*khan in timpul acestei noue expeditii a lui Duca contra Ca-zacilor, ca sà vin6 la Tárigrad, ca'ci acuma ar fi momentul celmai favorabil pentru a c'äpata domnia. Nu stim cum se facii,dar scrisoarea ca'zh. In mânile lui Hrizea vistiernicul, care scrieintâmplarea lui Duca in taba'eä. Doamna lui Duca ins6 care se&Muse in dragoste cu S'arban Cantacuzino, aflând despre pri-mejdia in care se OA amantul ei, Il instiintaza" la timp si elfuge la Constantinopole, de unde se intoarce domn, stegmutândTurcii pe Duca in Moldova 138.

4. .LillBAN CANTACUZINO

Ineonjurarea ATienei, 1679-1688. Multi bani Il custasepe Skban Cantacuzino ca'pátarea domniei. El trebui s6 chel-tuiaseä pentru darurile fácute sultanului, validelei, viziruluisi altor mari dregsatori 1300 de pungi care faceau 650,000 de lei 139.

Sa'rban dona sà indrepte rälele fácute farei sale prin ne-necontenita ei împärtäire la ra'sboaele Turcilor cu Cazacii

Anon. 'tom. in Mug. ist. V, p. 16.Iorga, Studit i doc. IV, p. 61.

1" CApitanul, Mag. ist. I, p. 8.Genealogia, original, p. 227. apitanul In Mag. ist. II. p. 17 : SArban

logofiltul au venit domn in scaun pe la Boboteaz4".1" Mamucca della Torre, dragoman ImOrAtesc cAträ Imp. In Hurm. Fry.

III, p. 322. AflAm en pe acel timp un galbAn 2V4 lei.


Polonii, care o ruinaserä cu desävärOre ; Turcii insä nu-i daurägaz. Dupä desfacerea Cazacilor din legAtura cu Polonii, ace§tiaIn loe de a Amânea credincio§i Turcilor, se dau in partea Ru-Olor, ceea ce aprinde un Asboiu intre Poatrà §i Rusia, in care*ärban este nevoit sá iee parte impreunA cu Duca al Moldovei.El doria deci din toatä inima s'A scape de Turci când de odatà unnou räsboiu izbucne§te intre Turcia §i Austria, §i Cantacuzinoeste nevoit sá plece carä Viena impreunä cu Cara Mustafa§i A iee parte la incunjurarea acelei cetäti, in 168314°.

Dupä pacea incheietä intre Turci i Germani la Vasvar,In 1664, Poarta incurcatà In räsboiu infAi cu Venetia pentruposesiunea insulei Creta, luatä de Turci in 1669, apoi cu Polonia1672-1675, sfär§it prin pacea dela Suravna i cu Rusia1677 1681care se inchee prin tratatul dela Radzim, nu putea sä dee odeosebitä luare aminte trebilor ungure§ti. i cu toate acestefierberea in Transilvania contra necontenitelor uzurpäri a leGermanilor §i prigonirile fäcute de ace§tia contra religiei pro-testante, impinsese pe Unguri in mai multe randuri la Ascoalä§i la invocarea ajutorului turcesc. La inceput insä Turcii, dinpricinile arätate §i din cauzä cá räsculatii nu erau oameni des-toinici, nu vrau A se amestece in daraverile lor. Dela 1678 ina-inte, de când tânärul comite Emerik Tököly iea in mänä con-ducerea mi§c6rei i repoartä in scurt timp ni§te izbänzi sta-lucite contra imperialilor, Turcii de §i incsA nu de tot liberi pur-tau inainte Asboiul cu Rusia totu§i incep indreptaluarea aminte asupra tänärului erou, care räspunde a§a de binedorintilor lor ascunse dqmänia cu Austria. Dela 1681 lima-inte dupä pacea dela Radzim Turcii dau ajutor chiar pe fatälui Tököly ; in 1682 intervine apoi un tratat formal intre captilrevolutionarilor i Poarta Otomana', in care se promite lui Tökölystàpânirea Ungariei superioare sub suzeranitatea Portei,deplinà libertate religioasil care pentru Turci erà cu totul In-diferentà ; iar el se obligä a räspunde un tribut de 40.000 de leipe an, care nu trebuia nici odatä sä fie urcat. Sultanul trimitelui Tölöky semnele puterei, steag §i coadà de cal, i trupelepa§ei de Buda unindu-se ca ale lui Tököly ieu cetateasilind pe Stefan Kohary sa capituleze. Cu alte cuvinte Turciideclaraserä räsboiu Nemtilor, i ace§tia nu puteau face altfeldecAt a-1 primi. Turcii insä se hotäresc ca de odatä A dee o

140 Cantemir Istoria imperiului otoman, II, p. 437. CApitanul In Mag. is 1.II, p. 19, Anon. rom. Ibidem, V, 20 Ordinul de a se pregAti de plecare este trimislui Duca §1 lui Sarban Inca din Ianuarie 1682, Kunitz chtrA Imp. 26 Februarie.1682, Hurm. Frg. II!, p. 326. Cantacuzino avea cu el 4000 de oameni, lar Ducadin MoldoNa 2000. Raggnalia della guerra d'Ungheria tra Cesar et OttomanI16821683 ap. Iorga Studii f t doc. XXI, p. 62.

206 ISTOR I A ROM[IN ILOR

loviturä puternica imparatiei germane, atacând'o chiar In inimaei prin inconjurarea capitalei. Nu se &dill ei ca virtuteatrebuitoare pentru o intreprindere a§a de mareata piense demult din sinul lor, i c ceea ce nu izbutise marelui Solimantrebuia sà reupasca Cu atata mai putin lui Mohamed al IV-le.Se vede ca Turcii nu aveau con§tiinta decaderei lor.

Ori cum ar fi lucrurile, Cara-Mustafa porni cu o puter-nica armatä, evaluata de unii la 200,000 de oameni, i in 17Iulie el intinde nenumaratele sale corturi innaintea Vienei in-marmurite.

Ce opuneau imperialii colosului otoman? 22,000 de oameniadunati in graba din toate pärtile, intre care §.1 700 de studenti.Imparatul, Vázand slabaciunea lui fata cu puterile Turcilor,cere ajutorul lui Sobieski regele Polonilor, care i-1 promite.El nu puteà însä sa vinà a§a de curand pe cat nevoia o cerea.Abia la 15 August putuse el aduna 25,000 de oameni §i plecasetu ei din Cracovia. Pana sa ajunga regele polon sub zidurileei, Viena sustinuse cu un mare curaj §ese septamani de ingro-zitoare inchidere. Care sfar§itul lui August, garnizoana pier-duse 6000 de oameni, §i boalele o zeciuiau pe fie ce zi, mai multincà decat ghiulelele duvnane. In 4 §i 6 Septemvrie, dupa ex-plozia a douà mine, Turcii incearca doua asalturi, care suntraspinse numai dupa cele mai mari sfortari. Gaud se aflau incea mai desperata stare, lipsiti de provizii §i de munitii, §ia§teptau sà capituleze, de odata se aude vestea mântuitoare,ca o armata de 84,000 de oameni, compusa din trupele ger-mane i polone, inteunite sub comanda suprema" a regelui So-bieski, innainteaza spre eliberarea Vienei. Ciocnirea cu du§manulse intampla In ziva de 22 Septemvrie 1683, §i Turcii zdrobitiinteun cumplit macel care le nimice§te armata, vad disparandvisul lor de aur de a ingenunchià odata Europa §i civilizatiaapusana. De la acea lovitura Turcii nu s'au Mai radicat ; auplecat pe clina decaderei, care se va opri numai cu peirea de-savar§ita a statului lor, cel putin in Europa §i care astazi (1914)se apropie tot mai cu grabire.

In tot timpul asediului, adeca tocmai in momentele acelede descuraj are i de nelini§titä a§teptare, in care se aflau in-cunjuratii, Gheorghe Duca §i mai ales Sarban Cantacuzino in-tretineau, de§i sub ochii Turcilor §i expunandu-se de o mie deori celei mai cumplite soarte, intelegeri cu cei din ora, ajutându-le in toate modurile : ea aveau porunca dela vizirul sá faca podpeste Dunare, §i lucrase incet ca doara mai curand ar veni oa-stea cre§tineasc6 ; afail de aceasta Sarban Voda se intelegeapre ascuns cu Nemtii prin càrti, i ()data au avut mult timp peun iezuit ascuns in cortul sàu, i cand mai Ca vroiau Nemtiisa dee cetatea, trimise pe acel iezuit sá le spuna sa mai tina incapatru ceasuri, Ca' Turcii gatesc iarba de pu§ca i vor incetà a

MUNTENIA DE LA MATES BASARAI3 PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANU 207

bate, Ong li se va aduce alta" 14-1. Del Chiaro spune de asemenec6 Särban Vodä incärca tunurile sale cu ghiulele de paie". Unizyor contemopran spune cà Turcii nu pot pune mare temeiupe Valahi pentrucä fiind Cre§tini, ei pot lua partea acestoracum au fäcut-o in bätälia dela Slobozia" iar impäratulscrie lui Särban Cantacuzino in 29 Fevr. 1688 c6" auzise demult de frumoasele fapte ale Märiei Tale in vremea incunju-rärii Vienei" 142.

Ajutorul dat de Români Nemtilor fusese ascuns *i nusträlucià la lumina zilei ca acel adus de regele polon. Dacä insäel nu ar fi sustinut in timpul asediului moralul incunjuratilor,nu §tim dacä regele Sobieski ar mai fi avut ce despresura, a-tunci când tärziu sosi cu armata.

Dupä ce Turcii sunt invin§i la Viena, regele polon Sobieskicu toatà primirea cea rece pe care i-o fäcu irnpäratul, eäruiaIi pärea räu acuma a datori mântuirea lui unui principe sträin,inainteaz6 cu armata asupra Ungariei, bate pe Turci sub zi-durile cetätei Parkany, inteo luptä din cele mai sängeroase,

iea centuia Granul care satuse 140 de ani sub stäpânire tur-ceascä. Cara Mustafa plätqte cu capul nenorocita lui intre-prindere. In 1684 se incheie liga sfântä in contra Otomanilor,intre Germanía, Polonia i Venetia, sub protectia papei Ino-centiu al XI-le. In anii urmätorii cre§tinii repurteazä izbänzipeste izbänzi : ieau Neuhäusel, Eperies, Tokai, Kaschau, Szol-nok, Szaswar in decursul anului 1685; iar in 1686 când SärbanCantacuzino se vede nevoit contra pleckii inimii lui sà trimitäIn o§tirea turceascä un ajutor muntenesc sub comanda lui Ior-dache Cantacuzino 143, dupä un intaiu asediu färä succes, intr'oa doua intreprindere ieau capitala Ungariei, vestita cetate Ofen,care incape iar4i in mânile Cre§tinilor, dupä 145 de ani de stä-

141 Istoria bAlceneascil (o variant5 a lui Gapitanul) in . incoi III, p. 134si Genealogia Cantacuzinilor, original p. 228, aratri cá 'Arban Voda se ajunsesecu impi1ratul Rudolf la asediul Vienei. O dovada mai evidentli a sprijinului datde 5Arban Nemtilor la asediul Vienei reesii din urmätoarea scrisoare a GrafuluiWaldstein catra Shrban Vocta din 29 Fevruar 1688: Aceasta osardie nu-mi esteparticularä si este cea pe care toti cei buni crestini o au, Inca de cdnd noi amauzit de acele Irumoase fapte ce Aldria Ta ai Neat in vremea incunjurdrei Vienei".Gcnealogia p. 270. Insämniim aice CS precum Istoria balaceneascA a luinu este decat o variantii a CApitanului, consultata de nemuritorul Intemeietoral istoriografiei romane, asa si cronica cea citat5 adese ori de el sub numele decro-nica lui Filstih nu este decat o traducere germana a Anonimului roindnesc. Sincaiobservase (III, p. 125) cA precum Filstih pretutindene Malta pre Cantacuzinoasa istoria bAlAceneasa II defaima incat poate".

142 Istoria delle moderne revoluzioni della Valachia, Venezia, 1718, P. 136i suoi canoni mai si sparavano con le palle". Discours sur l'Empire des Turcssept. 1683. larga, Ade i frag. I, p. 95. Scrisoarea imptiratului in Genealogic ed.Iorga, p. 248.

,43 Memoriul contelui de Bellcardi in N. Iorga, Ciiteva manuscrise, In An.Asad. Rom. II, Tom. XXVIII, 1906, p. 508.

208 'STOMA ROMAN ILO R-

panire turceasca. Turcii luptasera cu cea mai de pe urma de-sesperare, simtind ca dela stapânirea acestei cetati atarna vii-torul lor in Europa. Abdurrahman, comandantul garnizoanei,fu gasit mort strapuns de multe rani, pe o movila intreaga dedu§mani uci§i de el. In 1687 ducele Lorenei, vestitul generalaustriac, bate pe Turci cumplit in câmpia dela Mohacz, undecu 161 de ani mai inainte, in 1526, Turcii implântasera pentruprima oara ghiarele lor in corpul apusului Europei. La sfar-§itul aces tui an, aproape toata Ungaria erà in stapânirea im-paratului, care puse de incorona pe fiul sat' cel mai mare, arhi-decele Iosif, ca rege ereditar al acestei tari, in cetatea PresburgIn ziva de 9 Decemvrie. Pe cand la nord Turcii perdeau Ungariala sud Venetia le rapia Morea §i in 1687 luau Athena din ma-nile lor. Oara Turcilor parea cä sunase In Europa.

Pleearea lni $-"trban Cantaeuzino eiltre Nemti. *arbanCantacuzino nu indraznise a trece indata in partea Nemtilor,Cu tot sprijinul ascuns pe care le daduse la asediul Vienei, fiindcà vizirul, de§i batut, poseda Inca puteri infrico§ate, §i partedin Ungaria care despartia pe Muntenia de Viena, era inca inmânile Turcilor. Totu§i el indrazni sà radice, chiar pe locul undestationase cqtirea lui, o mare cruce de lemn, pe care o inchinäca amintire cetatei pe care i el fusese nevoit sa o impresoare 1.Vazand el insa izbanzile cele mari i repetate a le Nemtilor, sehotare§te a-vi da &Aid pe fata §i a intra cu ei in legaturrt maiapropiata cu atata mai mult ca este provocat la aceasta de insuimparatul, care îi trimite la inceputul anului 1687, o scrisoarein care if arata cä it je sub a sa protectie. Serban Cantacuzinoraspunde indata unei atari innalte bagari in sama, spunând soluluicä imparatul se va lärnurì §i din viu graiu §i din scrisori desprescopurile pe care el le poarta in gandul s5u in privirea celor

"4 Eata inseriptia 'atria pusA pc aceastä cruce dupà cum o (IA Engel inGeschichle der Walacheg, P. 326 : Crucis exaltatio est conservatio mundi cruxdecor ecclesiae ; crux est custodia regum ; crux confirrnatio fidelium ; crux gloríaangelorum et vulnus demonum Nos Dei gratia Serbanus Cantacuzinus Valachiaetransalpine princeps, eiusdemque perpetuus haeres et dominus erreximus crucemhanc in loco quavis die devotioni populi sacro et honorando in perpetuam nostrinostrorumque memoriam, tempore obsidionis machomedanae a visiorio Kara-NIustafa Bassa, Vienae inferioris Austraiae, mense Septembris die prima anno1683. Viator, memento mori". Reprodusä' i in Mag. ist. V, p. 79. Asupra aflAreiacestei cruci cetim Intr'un ziar contimpuran : Verissino e distinct° racconto conmina pienissima relazione delli progressi dell'armi cristiane sollo la famosa fortezzadi Pest. In Venezia et in Bologna, 1683. (Bibl. Acad. col. Sturza, No. 2100). Sie trovata apresso Brun due leghe lungi di Vienna una croce di legno lunga dicinque in sei braccie e grossa in conformita, con una inscrizzione latina, che e delprimo di Septembre 1683, della quale s'intende che sia fatta dal principe diAloldovia (adicA Valachia) transalpinii, per memoria dell'asedio di Vienna, essendoanch'egli stato con le sue truppe nel medesimo assedio".

MUNTENIA DE LA MATEI BASARAS PANA LA OONSTANTIN BRANCOVANU 200

propuse 145 Din instructiunile date de SArban soluluiaflám urmatoarele : Mai intai .Särban Il Insarcineazti

a multami din inima imparatului pentru patronajul in careIl luà, ata pe el cal si pe nefericita lui provincie ; ca elca imparatul avuse de mult scopul de a'i elibera de sub ju-gul pagan, dar ca fusese impedecat prin marea indepärtarea locurilor i prin interpusa stapanire turceasca. Pentru ase putea si el rascula In contra Turcilor, ar fi de nevoie caimpAratul sa ocupe Temisoara si Transilvania, spre a puteael avea macar o scäpare in acea tara la caz de pericol, i undea'si reconstitui puterile ; caci Valahia ar fi cu totul plana i rteaparará' de nimic din partea Turcilor si a Tatarilor, iar Moldovaar fi cu totul ruinata. In privirea intrebarei ce-i punea impa-ratul, daca ar putea sa mai atraga si pe altii In partea lui, A'rbanräspunde cA pana acuma n'a putut cerca nimic in aceastà pri-vinta, de teama primejdiilor cArora s'ar fi expus ; dar ea, fatacu izbanzile stralucite a le Maiestatei sale, spereaza ca va vedekIn curand armatele imperiale la Dunare, cand atunci ele se vorspori in chip insamnat prin adaugirea crestinilor. Alai cerea im-paratul ca *Arban sa-i dee o garantie a sinceritatiei sale, la caredomnul muntean raspundea, facând alusii la cele petrecute subzidurile Vienei, ca el asa spera i credea ea M. S. a putut cu-noaste singur din multe fapte i indicii anterioare cat de mareplecare i supunere a avut In tot deauna catea interesele sale,si ea' atat dorinta lui cat si a Intregei sale täri este de a fi liberatáde jugul cel uricios. Dupa ce 5àrban dà oare care lamuririintrebärile Imparatului, pe unde ar aveà de gand Turciitreacä. iarài Dunarea, si in cotro isi achina ei proviziile, vinela rugamintile pe care si el le îndreapIä catra M. S.

SA dee ajutor Munteniei spre a scapà de jugul paga-nilor.

Sa-i deschida o cale de corespondenta sigura cu curteade Viena prin Transilvania.

S'a dee ordin generalului celui mai apropiat de hota-rele muntene, ca la caz de nevoie trimita un grabnic aju-tor. Instructiunile se sfarsesc prin cate va vesti culese din au-zite despre o apropien legatura si a Muscalilor cu crestinii apu-seni contra Turcilor i despre uneltirile ambasadorului francez1".

," Ni s'a Ostra t räspunsul lui 'cirban trimis inapoi ImpAratului prin adu-caorul scrisoarei. El este din 16 Aprilie 1687 omni humilitate est submisissi-n'a observantia a latore praesentium literas Sacratissimae Maiestatis vestraeaccepi. Clementiarn atque propensam benignitatem Vestrae caesarae regiaeMaiestatis erga me et omnes istius patriae incolas declaratum agnovi". Hurm.Doc. V, p. 135.

146 Instruction desselben Fiirsten Suban Cantacuzino au den Kayserl. Ge-sandten beztiglich den ihin gemachten Vorschläge. Als Beilage des obigen Screibendes Fursten in Chiffern geschrieben, din 16 Aprilie 1687 Hurm. Doc. V, p. 136,

A. D. Xenopol. !Moda Rominilor Vol. VII. 14

210. ISTORIA ROMANILOR

Ca tra sf Arsitul anului 1687, *arban Cantacuzino trimitela Viena in solie pe episcopul de Nicopole, Anton *tefan, i pre-gatindu-se de 1111)0 in contra Turcilor, aduna o armata de vr'o30.000 de oameni i toarnä 35 de tunuri. Imparatul trimite peun iezuit, Antide Dunod 147, In Bucuresti in 1687 Septemvriecare sa imbarbateze pe Sarban a lucrà pentru crestini. Impa-ratul Ii trimite i un diplom in care numeste pe domn general

de oaste purtatorul nostru, drept iubitorul *Arban Canta-cuzino, principele tarei Romanesti", i prin care îi invoeste aaduce i pe alti principi In liga crestinä. Putin timp dupa acea-sta gasim niste privilegii recunoscute de Leopold lui *arbananume : domnia ereditara in Muntenia si Moldova familiei Can-tacuzino ori-ce s'ar luà dela Turci i s'ar constata ca au apar-tinut cand va Munteniei, i se va restitui ; Sarban Cantacuzinova purta titlul de comite al imperiului si va aveà dreptul laadapost in Sibiu la caz de primej die. Pentru toate aceste domnulse indatoreste a plati pe an 75.000 de lei tribut catra imparatul

sa se indatoreasca a pläti leafa la 6000 de ostasi pe care impa-ratul fi va trimite lui *arban pentru apararea tàrii. Aceste punctefusesera comunicate lui *Arban prin un ambasador special CzakiIn 16 Fevruarie 1688 148.

*arban se roaga de impäratul s'A reduca ajutorul adecatributul la 50.000, iar ostirei (celor 6.000) sä-i dea numai hranape dud leafa ei s'o plateasca imparatu1149.

Mai insemnat insa decat aceste tärgueli care tot s'ar fiputut impäca, este conditia pusa de Särban ca a-tat juramântulpe care se arata gata sa-1 facá precum i implinirea cererilorsà inceapa a fi lucratoare numai atunci când obstescul yeas-mas de ajuns va fi infrânt i ne vom incredinta ca este intea-tata rusinat cat sa nu poatä mai departe pustii nici asupri a-ceste amândoua nenorocite tari" 150.

Mai ales de un atac al Tatarilor trebuia sa fie aparate-Wile de catre imperiali. Imparatul insà nu slabeste punctul saude vedere care era de a supune cat mai mult Muntenia sub au-

Canternir, 1st, imp. oloman, II, p. 506, nota 63 Creditiva lui AntonStefan din 6 Decembrie, 1686, In Hurm. Doc. V, p. 142. Genealogia Cantaeuzinilorarath la pag. 229, ch Sarban Voda ar fi adunat 20,000 de oameni de oaste i arfi turnat 40 de tunuri.

148 Asupra acestor relatiuni vezi Genealogia p. 233 si diploma lui Leo-pold reprodusä In Mag. ist. V, p. 80. Antide Dunod se folosi de petrecerea luiIn Muntenia spre a serie un raport asupra acestei tári, publicat in Mag. ist., V.p. 33-71, sub titlul, Historica relatio de statu Valachiae". Intreaga corespondentha imphratului si a autorithtilor militare cu Siírban dela 1 Sept. 1687 inainte estetradush In Genealogia ed. nouà p. 214-254.

Scrisoarea lui Shrban c. Imp. Geneaiogia, ed. larga, p. 222-227" lbidem, p. 234.

MUNTENIA DE LA MATEI BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANIJ 211

toritatea lui. Din aceastg pricing' nu se izbuteste la nimica ho-tgrAt 151.

5Arban Cantacuzino dupg incheierea leggturilor cu im-pgratul i spre a sluji cauzei crestine, se pune in leggturi i cuarul Rusiei, stiind el bine cg cel mai puternic sprijin pe careimpgratul l'ar putea dobAndi ar fi din partea tarului Mosco-vitilor, despre care un diplomat al acestui timp spune cg TurciiIl respecteazA mult hind cg se tem de el". In 15 Noemvrie 1688Sgrban Cantacuzino trimite pe arhimandritul Isaia din rnun-tele Althos la curtea din Moscova, cerAnd a i se inchina. TarulfAggdueste pentru numele sfintei biserici a rgsgritului" a ajutape Munteni ca sg scape de sub jugul tiraniei, sub cuvântuluneia i aceleiasi religii Crestine" ; fAggdueste de o cam datgajutor contra hanului Crimeei, dusmanul cel mai neimpAcatal crestinilor i mAna dreapt6 a Turcului in toate intreprinde-rile, cu conditie Insà i acuma ca i in tratatul cel d'intA1152,ca sA và ineti tari i nestrgmutati si la alte State sg nu vg a-nexati, nici sà vg supuneti, i acte afirmative de supunere sgnu faceti i sA nu sAvArsiti fggAdueli si jurgminte de supunere".Pentru a cunoaste mai in grabg rgspunsul voevodului la a-ceste propuneri, Tarii loan i Petru trimit la*grban Cantacuzinoun sol al lor impreung cu arhiinandritul Isaia. TrgtArile insgnu mai au niel o urmare, de oare-ce 5Arban moare cut-And timpdupA aceea, in 29 Oct. 1688 153.

Impgratul pentru a determina pe SArban Cantacuzino cese pleacg cererilor lui, Ii trimite inc6 un diplom, in care repe-tând numirea de comite al imperiului Ii recunoaste coborareasa din familia imperialg a Cantacuzinestilor din Bizant, ba chiardupä cum se pare, deschide principelui muntean o mgreatgperspectivg, aceea de a'l reurca pe tronul acelei impgrAtii dincare isi trAgea originea 154. Solul francez raporta vizirului acesteplanuri, dorind sg ponegriascA pe SArban, care fiind prietenulNemtilor erà dusmanul Francezilor, ce pe atunci duceau cu

Ibidem, p. 234 si 243. Comp. Introducerea lui Const. Giurescu la col.Documente priuitoare la Const. Brcineoueanu, p. I si urm.

152 Asupra acestuia, incheiat de Petriceicu Vodà si Duca. Vezi mai jos.Istoria Moldovei in cap. urmator.

15, Tratat Intre Sdrban Cantacuzino i jarii Rusiei loan si Petra in Miti-lineu, Coleefiuni de ira/ate, 1874. Bucuresti, p. 71. Comp. Carra Histoire de laMoldauie el de la Valaehie, p. 90. Xenopol, Razboaiele hare Rust si Turd, Iasi,1880, I, p. 11. Kogälniceanu, Ilistoire de la Valachie, p. 322.

154 Asa spune Cantemir, Istoria imp. oloman, II, p. 506, nota 73 si Carraop. cit. p. 99. Un document atribue aceastd promisiune fäcuta lui Cantacuzino,larului rusesc. Marsigli cAtril imp. Aprilie 1702 in Hurm., Frag. III, p. 384 .,,daun prete greco mi e stato comunicato il concerto del fu Serbano Voivoda dinValachia. col Czar di Moscovia ner introdurlo all'imperio greco servendosi, dellmezzo di lei armi per facilitarlo". 5i Neculcea, Letopisele, II, p. 250, cunoasteatare fWiduinta : gAndul si giitirea lui 55rban Vod5 era sh fie el imp5rat inTari grad".


dânsii ràsboiul Palatinatului. Turcii cunosteau si din alte pktitoate uneltirile lui Cantacuzino ; dar ce puteau ei sä" intreprind6In contra lui, cand nenorociri peste nenorociri izbiau armateleduse de ei In contra imperialilor. Mai ales se temeau Turcii deIntinsa conspiratie ce se urzia sub efectul victoriilor germaneIn sinul insusi al imperiului lor, i in care erau sA fie atrasi nunumai Românii, ci ineä i Cazacii, SArbii, Bulgarii i Grecii,care aveà de tintà punerea lui '6.rban Cantacuzino pe tronulConstantinopolei de ckrà Rusi i Austriaci uniti impreunà" 155.Turcii incepuserà a se teme de numele lui *kban Cantacuzinosi tkile romane ajunsese aproape neatArnate prin repetitelevictorii a le Nemtilor 156 PAn6 la atata ajunsese sumetia luiShban Cantacuzino, inat el îi b6tea chiar joc de Turci. A-cestia fkAnd tot pe marii i puternicii, trimit cear6 tributul.Skban 11 r5spunde ; MO de abià trecuse ceausul Dun'ärea cusacii de bani, i se ndpustesc asupra lui un num6r de hoti, care'lpradà i aduc banii inapoi In vistieria domnului Munteniei, lucruce in curând fu aflat i cunoscut de toatà lumea, dar pe careTurcii se fkurà a nu'l intàlege 1.57.

Impkatul, v5zand cä nici perspectiva tronului constan-tinopolitan nu hotkeste pe SArban a jertfi prezentul uneidueli de viitor, se gAndeste a constrange pe domn, prin innain-tarea armatelor austriace, a se da pe fatà, i generalul Vete-rani intr6 in Muntenia, innaintand asupra Câmpulungului.*khan Vodà v6zAnd aceasta trimite soli In dou6 rânduri laVeterani pentru a-1 rugà sà" se retragá indkàt, cki n'ar fi venitinc6 momentul de a se räsculà in contra Turcilor, rugàmintede care ascult6 generalul german. Domnul se gräbeste ins6 atrimite In solie la Viena pe Iordache Cantacuzino, ConstantinB61keanu i 'árban Vlklescu pentru a explich imp6ratuluipricina intArzierei sale ; iar pe de altà parte pentru a adormipe Turci, panà se va intelege cu partida protivnicà ráscoalei,el i§i face inaintea lor un merit de a fi scos din 01.6 frä lupt6armatele austriace, lucru pentru care Turcii Ii mulOmesc.

Astfel stia acest principe ssá invkte cu destu1ä destoiniciefirele politicei, i indreptarea lui carà Nemti nu poate fi soco-Uta' pentru acele momento decAt ca o ghibace intors6turà, intrucat spiritul säu pkrunzàtor gâcise incä" de sub zidurile Vieneicä veacul Turcilor se sfArsise i incepuse acel al Nemtilor. Cealtà mai inteleaptä politieá puteà urinà. *khan Cantacuzinodeck de a se da tot deauna In partea celui mai tare, singura

Marsigli c. Kinski 20 lunie 1692, Hurna, Fray, III, p. 384."° Neculcea in Letopisefe, II, p. 260. Comp. Vanel Abregé nouveau de

Phistoire générale des Turcs, Paris, 1689: Transilvania, Muntenia si Moldovaodinioarà tributare Porte', aproape nu mai sunt sub puterea ei", citat de IonescuGion, Ludovie al XIV-le §i Constantin Brdneoveanu, Bucuresti, 1884, p. 154.

"7 Del Chlaro, op. cit. p. 138.

MUNTENIA DE LA MATES BASARAB PANA LA CONSTANTIN BRANCOVANC 213

politied posibilä pentru o tarä micä precum era Muntenia. Tottalentul este de a gâci §i prevedea evenementele, §i aceasta ofä'cuse Cu o agerà pätrundere fiul postelnicului Constantin.

Pe and insä Särban creda cà prin aplecarea lui cäträNemti i§i a§terneà pa§ii &Rea Constantinopole, spre a punepe familia lui, veche §i altä datä strälucitoare coroana impä-ratilor bizantini, and el omul cel voinic i puternic cap'a'tä oboalä grea care sfAr§i cu moartea 158.

Compliertrile läuntrice. Dupà ce am schitat insämnateleevenimente a le politicei exterioare, cätrà care fu räpitä Mun-tenia in timpul lui *khan Cantacuzino, sä adäogim spre com-pletarea icoanei acestei domnii §i ate-va träsäturi asupra com-plicärilor interne,

Särban Cantacuzino erà o fire cu totul iute §i pornitä.Del Chiaro care l'a cunoscut poate chiar personal, spune despredänsul cà Turcii care'l cercetau cu ambasadele lor in timpultratärilor sale cu Nemtii, se duCeau dela el ca §i ametiti §i in-späimântati de maestoasa lui staturà §i teribilul sunet al voaceilui" 189 Despre unul din ace§ti ambasadori adauge Del Chiaroc4 väzänd acea uria§ä staturä, acei ochi mari care produceauinspäimAntare §i acel ton groznic al glasului principelui, fu a-pucat de o mare fried §i incept a tremura" 160. 0 naturä ast-fel constituitä nu puteà sri ingklue a nu'§i räsbunà contra boie-rilor din partida adversä, pe care i-am vAzut chinuind cu atätacruzime pe neamul Cantacuzine§tilor. El ucise deci pe mai multidin membrii partidei protivnice, precum pe särdarul Drosu, vi-stiernicul Hrizea, vistiernicul Radu §i alti ati-va ceea ce facepe Constantin Cäpitanul sä Inceapä cu urmätoarea exclamatieistoria domniei lui *khan Cantacuzino : Mare §i intunecatnour §i plin de fulgere §i de träsnete au cäzut pe Tara Romä-neasc6 cu *ärban Vodà care au spart §i au desrädäcinat nenu-märate case de boieri §i de slujitori §i de säraci, §i pre multi i-aumorn cu multe feluri de cazne §i i-au särkit cu multe feluride pedepse, precum mai jos se va aräta" 161 Aceste cruzimisunt cu atäta mai explicabile, c6 boierii partidei adverse nu in-cetau cu parile lor la sultanul. Aà and cu prilejul mergerei

Moartea lui i-irban, este banuitä de silnica datorita otrdvei mestecatede capii partidei adverse care se ingrija de prea via lui plecare care Nernti. VezRadu Greceanu In Mag. ist. II, p. 131. D. Cantemir, Eoenimentele Cantaeuzinestilored. Acad. p. 8 i Genealogia ed. Iorga, p. 253. PArerea nu este de admis. Boalalui 5Arban tinu mult timp, v. Iorga, Operile lui Constantin Cantucuzino, p. VV I.Apoi capul partidei protivnice BrAncoveanu face 1i el politicA german5. Datamortei lui confirmatà prin mai multe documente, fare altele De Girardin c.regele Frantei 6 Decemvrie 1688 Hurrn. Doc. supl. I, p. 278.

1" Del Chiaro p. 138.Ibidem, p. 141.

1°' Mag. ist. II, 18.

211 ISTORIA ROKANILOR

lui Duca din Moldova la Constantinopole pentru reinnoireadomniei, se duc cu el aproape 300 de boieri, slujitori si cgpitani,din Muntenia in fruntea lor cu grecul Alexandru Burnaz sprea face pall la impgratul contra lui Sgrban. Vizirul insg castigatprin bani nu le dà ascultare. Intr'un alt rind boierii adversarirevin iarg§i la pgri sub conducerea lui Papa Boicescul, dar suntpu§i la inchisoare. Dupg' lini§tirea insg a primei sale furii, in-tglese Sgrban csá trebuià sà reiee politica urmatà incg de DucaVodg, anume de a se sill sà impace partidele rivale, acgror dus-mgnie era periculoasg, in vremile de grea curnpäng prin caretrecea pe atunci Muntenia: De acea el boiereste in curand chiarpe acei pe care nu-i iubea", cum mgrturiseste insusi Cgpita-nu1162 §i mai tarziu cautä sg se impace chiar cu du§manii sgicei mai inversunati, cu familia lui Gheorghe Bgleanu, mgritan-du'§i fata dupg Grigora§ Bgleanu fiul lui Ivascu si nepotul luiGheorghe, care Ivascu pribegise impreung cu fiul &au la venirealui Sgrban. Domnul trimite dupg Grigora§ care stgtea in Ar-deal, pe Constantin Cgpitanul Filipescu, autorul cronicei cu-noscute sub acest nume, §i'l aduce in targ, dandu-i in insotirepe frumoasa lui fan Smaranda 163.

O cronicg contimporang caracterizazg astfel domnia luiSgrban Cantacuzino : In timpul domniei sale trebui el sg su-fere multe pentru favorarea binelui obstesc, cgci avea multirivali si invidiosi, care se nevoiau sg'l arunce din scaun. Maiales 11 dusmgniau Grecii constantinopolitani, cgrora el totusise opunea din toate puterile sale. Turcilor le inchidea gura cubani. Pe Greci îi linisti prin alte mijloace, pre to-ti dusmanii &5.iIi aduse sub picioarele sale si le atrase moarte sau inchisoare.Chiar Mahomedanii respectau pe domn, pentru vaza lui perso-nalg. In timpul domniei sale nici un dusman n'a pus piciorulin Valachia" 164.

Sgrban Cantacuzino cäutä sg cgstige inimele supu§ilor,pe care îi inspgimântase întäi, prefäcându'si strasnica fire casà devinä plgcut si vesel. El se sili apoi sg ridice nivelul culturalal Munteniei, atrggand in ea pe strgini, cgtrg care era foarteiubitor si darnic. El favorizg desvoltarea invgtAturei, andlefi insemnate dascglului de limba greacg, care invgta pe fiinobililor gramatica, istoria si filosofia. Introduse in curtea luiun mod de traiu mai poleit §i mai civilizat, §i in tara lui o linistede care multi ani ea nu se bucurase" ; sili pe boierii care nuaveau incg nume de familie formate sg" si le ia dupg mosia lorde basting si de atunci se deprinserg multe familii boieresti

102 Ibidem, p. 19.In Ibidem, p. 34. Cron. anonimii nume§te pe aceastA domnitä Alexandra,

Mag. Ist. V p. 27.in Engel, Gesch. der Wallachey, p. 331.

MUNTENIA DE LA MATEI BA8ARAB PAN LA CONSTANTIN BRANCOveNu 215

ali da numele dupà acela al mo§iei165. Mai introduse *Arban§i cultura porumbului in Muntenia.

*grban Cantacuzino insamnà deci inceputul unei noueepoci in Istoria Românilor : in läuntru, inceputuri de culturàmai temeinicg. dei nu in limba tärii ci in una strginä ; in afar'äInclinare rostifd cätre politica germang, politieä ce-§i va desvoltaroadele sale sub domnul urmAtor.

'" Del Chiaro, op. cit. p. 199.

ISTOR FA MOLDOVEIDE LA DETRONAREA LUI VASILE LUPU PANX LA

CONSTANTIN DUCA

1653 1691

1. GIIEORGIIE 5TEFAN 1654-16581)

Oeuparea tronului. Am väzut la domnia lui Vasile Lupucä Gheorghe Stefan ajunse in tronul Moldovei, ca un instrumentde rgsbunare intrebuintat de Matei Basarab si de aliatul sguGheorghe Racoti contra domnului Moldovei. Prin un act din1653 Gheorghe Stefan logofkul i cu alt boier Stefan Sardarulrugau pe Racoti sg le iee de asupra lor pre Vodg care este acum,pre Vasile Vodä, fäggduind ca unul din ei sä meargg in ostileMgriei Sale, iar celalalt sg fie improtiva lui Vodg din lguntru,ca nici sg nu poatg strAnge osti, nici sg nu poatg scäpa" 2 Pen-tru a indreptäti räscoala lui contra stgpânului sgu, GheorgheStefan pretindea, nu e vorbg, cg aveg de rgsbunat asupra luiVasile Lupu o °car% casnicg. Vom vedeà insà cum nu räsbunareaci ambitia condusese purtarea lui Gheorghe Stefan.

Intrigile tgsute de Gheorghe Stefan in jurul domnului,spre a-i instrging s't putinele simpatii de care se mai bucurà intarg &are sfarsitul domniei lui, dovedesc o minte ghibaceiscusitg in amestecgturi. Având nevoe de bani pentru in-

La espunerea istoriei lui Glieorglie Stefan am intrebuintat studiul luiAlexandru Papadopol Calimah, Gheorghe Stefan, domnul Mo/dovei, l3ucuresti, 1886.Ca fiu al logofkului Dimitrie Stefan (Vezi I. Tanoviceanu, Suirea In tron al prirnuluiGhica, In Arhioa socieläleiqUinfifice §i literare din la#, anul II, No. 2), ar trebuiea Stefan sà-i fie numele de famine. Cronicarii pun uneori acest nume ca acelde botez al lui, d. e. Stefan logofnul" In Miron Costin, Letopisefe, I, p. 297. Elsubsemna 1nsä totdeauna Glitorghe Stefan. Iorga Studii 0 doc. IV, pl 30. El eraporeclit Burdula, din pricina grosimei lui.

N. Iorga, Sudii fi doc. IV, p. 29.

MOLDOVA DE LA VASILE 'LITPU PATIÀ LA CONSTANTIN DUCA 217

deplinì scopUl §i fiind sgArcit, de §i bogat, el izbute§te a se faceaft de trebuincios lui Vasile Lupu, Mat domnul Il imprumutà

STE EA_NO G EOFIGIZ ZA P PINUP E DL MO LDAVIAGheorghe Stefan

singur cu 20,000 de galbeni 3. Se pune in legAturä cu cati-vaboieri nemultámiti cu; domnia Arnäutului §i anume cu Ciogo-

Extracte din cronica7po1onA a lu Ioachim Jerliez 1690.-1673 Arh.II, p. 15.

218 IBTORIA ROMAITILOR

le§tii cei ce fusese ridicati la boierie de atrà Moise Moviläcel detronat tocmai de Vasile Lupu, i incepe a räspandi inpopor pe cäi secrete 0 piezi§e cele mai rele vorbe asupra luiVasile Lupu, intre altele c6 un nepot al säu de frate ar fi in§älatpatru mii ( !) de fete moldovence, atribuind familiei Lupuluitocmai de acele fapte, despre care ii mergea §i a§à vestea printarà, cä atät Vasile Vodä eat 0 familia lui nu prea respectauonoarea casnicA a boierilor dela curtea lui 5. Apoi GheorgheStefan dându-se in vorbä cu toti acei nemultämiti cu domniaGrecilor, deveni oare cum 0 el capul partidei nationale contradomniei insträinate a Albanezului, repetând iarà§i comediajucatä de Vasile Lupu cu opozitia contra elementului grecesc.Paul de Aleppo care se aflà in Moldova tocmai in timpul lup-telor dintre Vasile Lupu i noul pretendent, spune despre elcà logofätul Gheorghe Stefan nu incetà de a trimite mesagii,a intriga 0 a face toate silintele, pentru a atrage in partidulsäu pe toti oamenii cei mai insämnati din Moldova, care urau foartemult pe Vasile 0 pe nobilii säi d'impreunä cu totii Grecii lar" 6.

Dupä ce logorätul i§i tocme§te astfel trebile, incepe a seteme ca uneltirile lui sä nu ajungä prin du§manii säi la urechilelui Vasile Lupu, cu atät mai mult cä firea lui cea §agalnicàimpingeä adese ori ca singur sä se trädee. o zi ständel cu boierii in divan, cäzuse pe gändurile ce'l munceau ne-contenit, §i pusese toiagul la gurà. BAtränul vistiernic IordachiCantacuzino Il intrebä in gluna : Ce zici in fluer logofete ?" iar elräspunse : zic in fluer sä mi se coboare caprele dela munte"(o§tirea din Ardeal). Nu credem cà sä nu fi priceput niminepilda in care el gräise, cum sustine Neculcea, care raporteaz6aceastä subtire convorbire 7. Pentru a puteà e§i din Moldovacgtrà o§tirile ce le a§tepta sä fie pornite acuma asupra tärei sale,Stefan trimite pe sotia lui la tara, chip pentru a griji de trebilegospodäriei i curând dupà acea inchipuind o scrisoare dela ea,In care il in§tiinta cä se aflä greu bolnavä, el cere voie dela VasileLupu sà meargä s'o vadà. Domnul Il lasä, dorindu-i sä aflelucrul pre voia sa". Gheorghe Stefan pleacA la mo§iea lui, caretocmai se aflà in judetul Bacäului, plaiul Trotuplui, läng5.Ca§in, la hotarele Ungariei, i aice gäse§te armata ungureascä,care räsbia acum prin potecile muntilor sub generalul KemenyIano§ se coboräse caprele dela munte iar oastea munte-neascA sub spatarul Dinu ajunsese tot atunci la RAmnic.

4 Miron Costin In Letopisefe, I, p. 262.Paul de Aleppo In Arh. ist, I, 2, P. 74. cf. Miron Costin In Letopisefe,

I, p. 283; ed. Ureche, I, p. 559.4 Paul de Allepo, 1. c.

Letopisefele, II, p. 206.

MOLDOVA DE LA VABILE LUPU PANA LA CON8TANTIN LUCA 219

Denurrtarea care se temuse a aparea, cat timp puterni-cul logorat erà la curte, se arafá de indata ce dânsul fugise.Unul din ccinspiratori, spatarul Costin Ciugolea serie lui VasileLupu, ca din partea unui lefegiu strain, ca Gheorghe Stefanlogofkul cel mare Ii este adevkat viclean i s'au ajuns Cu Ra-cuti i Cu domnul muntenesc ca scoata din scaun 8 Spa-tarul incredintaza aceastä scrisoare lui Iosif egumenul mangs-tirei Aron Voda, duhovnicul tuturor boierilor, jurandu-1 a oda domnului Mfg a-i spune din partea cui venia. Duhovniculfrig este apucat de domn §i deslegat de juramânt de catra mi-tropolitul Varlam ca pentru un lucru ce se atinge de domnie

de atkea case". §i arata pe Ciugolea. Vasile Lupu pune lainchisoare pe fratii Ciugole§ti i descopere totul. De indataVasile Lupu rapede dupa Gheorghe Stefan pe vatajii de aprozi,Grecii Sculi i Iacomi si pe Alexandru Costin ; dar ei se intalnescla Bacäu cu avangarda ostirilor ungure§ti, care le la goana petrimiii domnului, impwand in fuga lor pe unul din ei, peIacomi.

Vasile Vodà e surprins cu totul nepregatit de aceastalovitura apoi chiar patina Wire ce o avuse, fiind data pe manalui Stefan sardarul, care §i el II tradase, Vasile Lupu este nevoitsä fuga la Hotin, de unde trimite dupà ajutor la cuscrul sauBogdan Hmelnitchi, hatmanul Cazacilor ; iar Gheorghe Stefancu o§tirile unguresti i muntene ocupa Iasii in Duminica Floriilor1653. Indata la intrarea lui Gheorghe Stefan in ora, boieriialearga spre el din toate partite, atat dusmanii cat i partizaniilui Vasile Lupu 9, i inteadevar cà aceasta era neaparat, dacaintreaga societate nu trebuia sa fie periclitata, caci indata celeul pleca din cuca, toti ora§enii devenira hoti i furi, iar ne-gutitorii i principalii cetateni, adunandu-se intr'un corp, trans-portara lucrurile lor cele mai de pret prin manastiri si se intkiraacolo radicand o incunjuratoare de cara si de caruti in jurulfie-carei manastiri. Pe cat se temeau ei, urmeaza Paul de Aleppo,dela care imprumutam aceasta descriere, pe atata i noi care nuvazuseram nici odata un asemene lucru. Incetase rugkiuniliturghii, caci bisericile i altarele de jos 'Ana sus erau pline cuprovizii i lucruri ascunse in ele" 1°. Sosind Pa§tele tot trebuiinsa se se faca o slujba dumnezeeasca ; dar Paul de Aleppo nespune cä skbarea lor fu de tot melancolica, mai ales ca totiGrecii preuti §i mireni, a§teptau la fie ce moment o moarteprin sable". A doua zi insa si a treia zi de Past nu se mai fad'nici o liturghie, de oare ce se auzia de venirea o§tirei cazke§ti

Miron Costin, In Letopisefe, I, p. 298. Despre aceastd scrisoare vorbe§te§i Paul de Aleppo, In Arh. ist. I, p. 73.

Miron Costin in Letopisefe, I, p. 302." Arh. ist. I, 2, P. 74.

220 'STORM ROMANILOR

toat6 lumea se asteptà la llsboiu. Noul domn erà ocupatpeste mäsurà cu intocmirea ostirei sale. El inrolà mai ales pevrute si nevrute pe negutitorii Greci care In mima lor tineaucu Vasile Lupu 31 Se &A o b`áfälie lângsA Iasi in care GheorgheStefan invins o rupe de fug6 ; iar Timu§ ginerile lui VasileLupuinträ In oras. Aceastà báTálie a fost prività de Paul de Alepposi de patriarhul Macarie din vârful clopotnitei man6stirei sf.Saya, unde erau gsázduirti 12 Toafä averea, ne spune Paul deAleppo, pe care noul domn o r`dpise in acele putine zile de pela bojen i negutitori, Ilmä'sese in palat, si fu apucat6 de fiulhanului cázäcesc, orasul fu expus unui jaf ingrozitor, de caresuferirà mai ales Evreii si Turcii, dar de care nici Moldoveniinu full scutiti.

Ce timpuri ingrozitoare 1 CM lipsA de garairtie a soarteiindividului fafä cu svarcolirile ocarmuirilor. Numai patriarchulAlexandriei, ap'ärat de bigotismul timpului, ilmânea neatins detoate aceste furtunoase valuri. Gheorghe stefan Ii trimisese spresfintire o pasa.; iar când ThnusIntrá in Iasi, pr5.dând si pcuind,patriarhul Ii esi inainte in poarta bisericei sf. Saya, pe unde eltrech càträ curte, spre a'l bine cuvânta. Intregul popor si intreagaarmatà càzurà in genunchi inaintea patriarhului, iar hatmanuldupä aceea ducandu-se la bisericá insotit de patriarh, purtàacestuia poala din dAllpt, si la suirea lui pe cal Ii tinu scArilepAn'ä ce esi patriarhul din mânsdstire 13. Gheorghe *tefan fugisela neimpAcatul dusman al lui Vasile Lupu, Matei Basarab.Domnul Moldovei in loc insä de a se astAmpsAra dupá aceasfägrea cumpAnA prin care trecuse, atacà, dup'á cum am vsázut,din non pe Matei in Muntenia, dar este b6tut la Finta. Gheorghe*tefan cere atunci ajutor dela Matei spre a alunga din nou pe'Vasile Lupu din scaun. El se opreste de o cam dat6 cu ostirealui la un sat al ssáu, la ; dupà aceea se mu-LA in suspAh5. la Bac5u, unde ii soseste §i ajurorul asteptat dela Racotisub *tefan Petki. La Sirca Vasile VodA Il intimpinA intr'o luptAdesperatä, in care insá noul dornn ies6 invinator. De si VasileLupu aveà ostiri mai numeroase si el se purtà in aceastA lupfämult mai vitejeste cleat rivalul s`du, totusi ostenii lui VasileLupu fiind totii indoiti §i urea neamului lor lacomA la inoiturr`stäturà mai slab deat acei ai lui Gheorghe *tefan, care astigàlupta si pusä de astà datsä desAvârsit mâna pe domnia Mol-dovei.

Noul domn se gilbeste a se pune inth'i bine cu Poloniicu care Vasile Vodsá aveà legáturi de familie si care puteau de-

Ibidem, p. 76.Ibidem.

" !Went, p. 77." Miron Costin In Letopisefe, I, p. 315

MOLDOVA DS LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA 221

veni periculo§i. Solii lui insotiti de ai lui Racotí §i Mateí Basa-rab izbutesc a determinà pe regele polon sä. trimità 5000 de oameniIn ajutorul domnului Moldovei 15, care intdrit prin el, asediagCu izbandà cetatea Sucevei, in care se inchisese familia luí LupuCu averea lui §i pe care veni sä o despresoare sälbatecul dareroicul Timu§. Ginerele lui Vasile Vorlä ins'ä lovit de un glontemoare in bratele soacrei sale, §i Cazacii sunt siliti sä se predee.Doamna lui Vasile Lupu §i fiul säu Stefan cad in mânile luiGheorghe Stefan impreunä cu toate insemnatele lor avutii,iar acesta se intoarnä triumfäLor i a§5.zat in scaunul säu dinIai In Octomvrie 1653 16. Regele Poloniei, mulrámit pentruinfrängerea datä Cazacilor, dä. indigenatul §i rangul de nobililui Gheorghe Racoti, loan Kemeny §i. lui Gheorghe Stefan dom-nul Moldovei 17.

Gheorghe Stefan taie capul lui Stefänitä paharnicul fiullui Gheorghe hatmanul fratele lui Vasile Vodä, trimite pe doamnalui in robie la un sat al silu depärtat, la Buciule§ti, dupä ce in-cearc5 in zadar a aplica asupra ei legea talionului pentru pre-tinsa ocarä adusä jupänesei sale de Vasile Vodä, cäci doamnafl intimpinä cu a§a cuvinte inat pofta lui Gheorghe StefanIi trecu in curänd, pe lângä cá el acuma aveà de ingrijit trebimai insà'rnnate decAt amoroase räsbunäri 15.

Mai multi boieri din curtea lui Gheorghe Stefan Il sfä-tuiau sä ucidä pe Stefänitä ; dar domnul räspunse : om murinoi panä." atunci pänä va ie§i unul ca acesta domn". Stefänitäerà un copil de 12 ani pe acea vreme. Se vede cä Gheorghe Stefancredea inteo domnie indelungatä. El uitase acuma, fatä cusingura stäpânire mai intemeiatä a lui Vasile Lupu, främäntärilece se obicinuise atäta timp In domniile Tärilor Române i dom-nului Ii pläceà aminteascä exceptia intämplAtoare §i. nuregula cea fatalä care predomnise pänä atunci. Insä eät se in§ä1à

Ioachim Jerliez In Arh. ist. II, p. 15." Sincai, Cronica Romanilor III, p. 58 aduce dovadd pe Szarladi Ianos

eS cetatea Sucevei fu luatd respingdnd pe Cazaci In 9 Octom. 1653.17 Vezi diploma indigenatus George Stephani palatini Moldaviae die 30

luniu 1654 in Doghiel, Codex diplomatarius regni Poloniae, II, p. 621-623.la loan Neculcea O sama de cuointe etc. Letopisefele, II, p. 206 :, Gheor-

ghe Stefan Vodd dupd ce au luat pre doamna luí Vasile Vodd din Suceava la mdrkalui si pre Sterdnitd Vodd pro fiul sdu, l'au fnsdmnat la nas pufinlel (de aceea aputut domni mai tdrziu, fiind cd nu se mai cunostea semnul) ; si pre doamndau vrut sä-si rdde de (Musa. Doamna lui Vasile Vodd l'au probozit i au Inceputa-I bldstama g a-1 sudui i a-i zice dulau fará obraz, cum nu se teme de Dumnezeu,cä i au fost domnul sdu stdpAn i-au mancat pita. Si asa i au dat pace si o autrimis la Buciulesti. Const. apitanul, Mag. ist. I, p. 303, spunc chiar cà ar fisiluit-o ceeace pentru acole timpuri de barbarie nu ar fi lucru asa de extraordinarAsupra Insemndrii la nas aducem un text destul de vechi (1550) in care cetimfratres eit cognati principibussuspecti sunt, nec patiuntur eos in suoregno digerecapti occiduntur aut si viles sunt truncantur naribus quia difoImitate non admittuntur postmodum ad principatum". Ap. Iorga Studii si doc. IIL p. LXXVI.

222 ISTORIA BoatANILon

el I La 1660, abia sese ani dui:A ce rostise el acele vorbe plinede atAta siguranta, Stefanita urea, tot Un treptele tro-nului Moldovei, iar bietul Gheorghe Stefan colindà strainatatea,cersitorindu-si pänea la usile

Mai face insa i alte cruzimi, multe si grele, fericitul domnal Moldovei da mortei cu mari munci pe Alexandru pahar-nicul si pe Enache comisul fiii lui Gavril hatmanul, alt frateal lui Vasile Lupu 19. El vra sa mai omoare si pe Toma si pelordache Cantacuzino, fratii lui Constantin Cantacuzino marelepostelnic al lui Constantin Sarban voevodul Orel muntenesti.Postelnicul Constantin insa determina pe domnul Muntenieisa ceara dela acel al Moldovei crutarea vietei lor, ceea ce GheorgheStefan incuviintaza 20.

Pe ruina casei lui Vasile Lupu, se Maltase domnia luiGheorghe Stefan : dar nici aceastä ruina, nici mortile savarsitede el nu eran in deajuns pentru a'i asigura pozitia,ci ea trebuia delainceput chiar intarita la Poarta, nu cu morti, niel cu sange,dar cu banii vii i lamuriti värsati in pungile Turcilor.

Boierii moldoveni care plecasera la Constantinopole, in-data dupa intaia fästurnare a lui Lupu, in Septemvrie 1653,duc cu ei o jaloba in cuprinderea urmätoare : Sultanul sà aibamila de nenorocita tara i sa nu lese ca sà fie asa de ran pustietä.de Cazaci, niel sa o dee inapoi regimului de tiranie a lui Lupul,care prin domnia sa crudà i jäluitoare au adus'o la margineaprapastiei, si la hotarirea desperata dobandi alinarea su-ferintilor prin o rascoala generala. Noul ales principe, Stefanar fi un fin aI Wei (prin opozitia cu Lupu care ar fi strain),coborâtor din o nobila familie, tot a-tat de intelept pe cat vrednicde domnie i iubit de toata lumeo precum i credincios sulta-nului" 21. La aceasta tânguire era anexata o lista a banilor pecare Stefan ii oferea sultanului i celor-lalti dregatori ca peschesde domnie : 40,000 de lei sultanului, 30,000 vizirului, 15,000chehaei acestuia i altele mai mici ; in total peste 100,000 delei. Vizirul se primeste sá sprijine cererea, cu conditie insa cabanii sa fie gata, si daca Stefan n'ar aveà imprumute el.

Sultanul vazand aceste ragaduinti si tot odata luand inprivire alianta lui Stefan cu Matei Basarab, Racoti i cu Polonii,care pe atunci tfäiau In bune relatii cu Poarta, i temandu-sede complicatii in caz de a refuza intarirea domnului, raspingestäruintele hatmanului Cazacilor care cerea ca domnia Mol-dovei sa se dee indarapt cuscrului säu, i dand-o luí GheorgheStefan in ziva de 28 Septemvrie, Ii trimite steagul obicinuit,

19 Miron Costin, in Letopisete, I, p. 325.20 c4pitanul In Mag. ist.1, p. 307. Asupra lui Toma 0 Iordache Cantacuzino,

fratii lui Constantin postelnicul cel ucis de Grigore Ghica, vezi mai sus, p. 220.Reniger c. Imp. 12 §i 28 Sept. 1653, Hurm. Frag. III, p. 200.

MOLDOVA DE LA VASILB LTJPU P.kla LA CONSTANTIN DUCA 223

o panä mare albà, douà caftane de onoare, un cal bogat in§6uat§i o bucatà de catifeà. Domnul Moldovei eAspunde la aceastàMain' b'ágare in samA prin trimiterea tributului.

51 cu toate aceste at de nesigurà erà domnia lui *tefan?Pe de o parte sApat de Lupu, care nu incetà nici un momentdin timpul cat mai fu in via-0, a se gAndi §i a lucra pentru re-dobAndirea scaunului s'Au ; pe de aft6 parte ràu Väzut la Poartà,ca unul ce de §i bine primit de Poloni i§i sprijinea domnia pealianta lui Racoti i Matei Basarab, domni neprietini Turcilor 22Imprejurarea trbuia sà nelini§tiaseä §i s6 amArasc6 in-treaga domnie a lui *tefan ; a doua trebuia sà'i punà capnmultmai curând de cum se a§tepta el. CAtre aceste pricini se adaoge§i o alta capitalà, anume Gheorghe *tefan la inceputul domnieisale ce este a§a de aproape de sfAr*itul ei, ràzàmându-se §i elpe partida nationalk pentru a se pune bine cu dânsa, Meusemari jafuri in oamneii steáini, mai ales in Greci, i aveà la Poartào multime de parâ§i, dintre Grecii eärora le luase avutiile 23.Dui:4 cati-va ani de asprime, el lasà, pre cat se vede, iarà§ielementul grecesc sà" intindä mrejele sale in Moldova. Celputin insu§i Gheorghe *tefan màrturise§te c'ä in domnia lui segrecizase sau se intgrise cel putin §i mai mult grecizarea scoaleiintemeiate de Vasile Lupu in Trei-Erarhi, spunând in un hrisov alsAu cA nu de mult acum, nici un folos nu s'a fäcut dupre acea§coalà, cAci dupà acea dascalii slavoni s'au izgonit de la m6-n6stire i s'au adus din tara greceasc6" 24.

Expeditiile contra Poloniei. Gheorghe Stefan parea ealucra inadins pentru a nemultAmi pe Turci. Asa inteun randacestia Ii ordona ca impreuna cu Sarban sa construiasca maimulte sute de caice, spre a se opune unui atac pe mare proiec-tat de Cazad contra imp'äeátiei, i domnii romani refuza de aasculta de ordinul sultanului. In afacerea apoi a rascoalei tru-pelor muntene contra domnului lor Constantin Sarban, GheorgheStefan ajutä lui Racoti, de si atat el cat i principele Transil-vaniei primise de douä ori ordine formale de a nu se amestecaIn acea afacere. Dar Stefan erà atat de legat cu Racoti, cu ajutorulcaruia mai ales dobandise scaunul si pe sprijinul caruia se rg-Zama si de acolo inainte, in cat nu-i putu refuza conlucrarealui la stingerea rascoalei seimenilor, care trebuia sà aducaMuntenia in aceeasi pozitie de supunere càtrà principele Ar-dealului, in care se afla Moldova. Cat de adânc cazuse Moldovafa-VA de Racoti se vede din wield subsemnat de Ghedeon mitro-politul Sucevei si mai multi boieri cari recunosc ca Maria Sa

" Alte rapoarte din 3, 10, 25 si 30 Decemvrie Ibidem, p. 204-206.Miron Costin, In Letopisefe, I, p. 336.

" Suret, din 1656 April 2 In Uricariul III, p. 279.

224 18TORIA ROMANILOR

Craiul s'a milostivit cu saraca lor tara 5.1 ne-a ajutorit i cu banifmprumutati la nevoile noastre 120.000 de lei pe care avema-i raspunde 'Ana la ziva Craciunului care este la leat 25 Decem-vrie dupa' calindarul cel vechiu". In afara de acesta suma semai indatoriau boierii a trimite lui Racoti nepohtit de MariaSa" cate 5000 de talen, ceeace nu era decat un adevarat tri-but pe care Moldova se indatoria a-1 plati proteguitorului ei 25

Prin o scrisoare trimisa de Gheorghe Stefan lui Racotidomnul Moldovei se roaga sä nu ail:A craiul scarba pe el pentrunetrimiterea la timp a unor bani ce au fost trimita MäriiSale", 26 , rest din rasplata baneasca pentru arzarea In scauna lui Gheorghe Stefan.

Aceasta alianta prea intima cu Racoti provoca insa tocmaicadcrea lui *tefan. Se raspandise anume vestea prin Constan-tinopole, ca' cei trei principi ai tarilor foastei Dacii, ar fi incheieto leg-aura cu ducele Moscovei i cu patriarhul, indreptatä deo cam data' in contra prietinilor Portei, Polonii, dar care princuprinderea i a patriarhului in ea, arata ea este indreptatäIn ascuns contra Turcilor. Ace5tia infuriati pentru o asemeneveste, fara a cerceta mai departe, pun sä zugrume pe patriarhul.Se temeau Turcii mai ales de amestecul ducelui Moscoveicaci provinciile lor fiind pline de Greci cre5tini, armateIe rnos-coyite ar puteà prea urr sa provoace o rascoala contra Imp&rätiei Otomane" 27. De pe atunci instinctul 5optise Turcilor,de unde aveà SA le vina peirea.

Pe and aceastä veste desprindea ultimele legaturi carernai retineau la Turcii domniile tarilor dunarene, Racoti careaveà de mult In gand a se face rege de Polonia, se Intelege cuCaril al XI-lea Gustav regele Svediei, care aveà 5i el pretentiiasupra tronului polon, Inca din vreinele unirei acestor douàtari, ca sá cuceriasca i sä imparta Polonia. Ei atrag in aliantape Bogdan Hmelnitchi hatmanul Cazacilor 5i pe marele electorde Brandeburg, care dorià mantui tara de zuzeranitateapolona. Racoti tar5.5te In intreprinderea sa 5i pe cei doi domniai Moldovei i Munteniei, din care cel datorea numirealui in scaun, 5i care chiar se indatorase a-i plat un tribut anual 22.iar pe cel de al doilea 11 tinea in frau prin garnizoana ungureasca,lasata chip spre apararea lui contra unei reinnoiri a rascoalei

liga Studii gi doc. IV, p. 44." Ibidem, p. 50. Altil scrisoare a lui Stefan din 1657 Ibidem, p. 51-54

tot spre a istovi datoria aceea pe care M'Aria Ta socoteste cil eu din cAiniedin filrA de omenie mea Intarziez de nu phitesc (p. 52).

" Reniger ditrii Imp. 22 Aprilie 7 Mai, si 12 Iunie 1657, Hurm. Frag.,III, p. 232-234.

" Relatiunea misionarului suedez Hildebrandt, care Insotise pe ambasa-dorul svedez In 1656 In Moldova, reprodus'a de A. Papadopol-Calimah, 1. c.p. 3 si urm. dupA Baltische Studien.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTUi DUCA 225

seimenilor. Gheorhge Stefan cum se vede adus la nespusa o-noare de a da ajutorul säu unui rege atAt de indepärtat, Ii tri-mite in 2 Aprilie 1656 o solie cu o scrisoare i pretioase daruri,care aflä pe Carol Gustav in lagärul säu de längA Lesiova 29liegele Svediei pentru a räspunde la aceastä amabilitate, in-särcineazä pe solul silt' Welling ca in mersul sätt la Constanti-nopole, pentru a tocmi trebile Svediei /a Turci, sä tread'. prinMoldova spre a multumi domnului acestei täri pentru ajutorulce i-1 oferia, si Welling vine inteadevär in Iasi in ziva de 28Decemvrie 1656. Putin timp dupà aceasta in 2 Mart 1667, Fre-deric Wilhem electorul de Brandeburg trimite o scrisoare iden-ticä cäträ Gheorghe Stefan, Constantin S'Arban si hatmanulCazacilor, in care II roagä i Ii imbie a sta de fericita luptä in-treprinsä in contra Polonilor 30 Prin aceste legäturi politicese indruma prietenia regelui Svediei si a electorului de Bran-deburg pentru domnul moldovan, care trebuia sä-i fie de asamare ajutor in nenorocirile sale.

De o cam clatä iI1S5 expeditia räu pregätità i räu condusä,chiar de ciltril acei care aveau interes a o purta, i uesocotità inculme pentru domnii romAni, iesi la un sfärsit defavorabil i aduseasupra acestor din urmrt cele mai mari nenorociri. Turcii anumetrebuiau sà se supere pentru intreprinderea aceasta inteungrad extrem, intru Cat nu vedeau in ea cleat inceputul punereiIn lucrare a planului pe care ei Il credeau conceput in contraexistentei impärätiei lor. Gheorghe Stefan trimisese alätureacu corpul muntenesc sub cäpitanul Odivoianu i unul de Mol-doveni sub Grigorie I-15bAsescu sardarul i FrAtitä cäpitanulde Fälciu. Armata aliatä fiind britutà si räspinsä de Poloni cumari perderi, vizirul Kiupruliul se hotäreste sä punä un capätturburAtoarei domnii a lui Bacuti, I cu toate cA acelas gAndIl aveà i asupra domnilor romAni, totusi de o cam datä vra

intrebuinteze contra domnului Ardealului, i Ii intrealAapticase-vor sà meargA amândoi asupra lui Racoti cu osti,sà facä slujba aceasta impärätiei, sä se cursátasc6 de faptelelor si de amesteatura ce o avuse cu Bacoti" 31. Räspunsul dom-nilor fiind ingäimat, sultanul le ordong sà vinä la Adrianopole,a säruta poala impArAtiei i sä-si meargA iarä la domnie, amenin-tAndu'i la din contra cu mazilia" 32. Domnii temändn-se de ase duce ei singuri la peire, refuzä si de astä datä ascultareasunt destituiti. Firmanul de mazilire a lui Ghoerghe Stefan,

" Lettres de Pierre des Noyers secrétaire de la reine de Pologne MarieLouise du Gonzague Berlin, 1859, p. 149, citat de Papadopol Calimah, p. 125.

" ReprodusA de A. Papiu Ilarian, Tesaur de momunente isiorice, III, p. 76." Miron Costin, I. c. I, p. 334.32 Ibidem. p. 335. Tot asa aratà i Const. Dapontes In cronicul lui, publicat

de C. Erbiceanu, Cronicarii Greci care au scris despre Romdni Bucuresti 1890,P. 7.

A. D. Xenorol. Istoria Románilor. Vol. VII.

226 ISTOREA ROMINILOR

cuprinde invinuirea cä el ar fi ajutat pe Racciti contra Po-,loniei, i cä sultanul este incredintat cí Racoti face parte dincomplotul ce se urzeste Contra Impärätiei Otomane" 33.

Ghoerghe Stefan este deci mazilit i inlocuit cu GheorgheGhica, capuchihaia lui la Poartä. Dupä ce Stefan fuge in Tran-silvania la Racoti, se intoarce cu ostire contra lui :Ghica, esteînsä bätut la Strunga läng6 Targul Frumos in April sau Mai1658, si:fuge indäräpt in Transilvania. Mihnea insä din Munteniaoferindu-se lui Racoti si Constantin Särban, a-i ajuta in räs-coala lor, aceastä nou6 aliantä desface pe acea incheietä intrecei trei domni rästurnati si impinge afarä din ea pe fostul domnal Moldovei, rämänänd ca Mihnea sä pästreze scaunul Mun-teniei, Raccrti sà redobandeascil pe acel al Ardealului, iar Con-stantin Särban sà. iee pe acel al Moldovei. Gheorghe StefanNtázandu-sé trädat de acela tocmai pentru care îi pusese pozitiaIn cumpänä i päräsit de to-ti, apucä cu amärä'ciune calea uneipribegiri mult mai indepärtatä de cat acea in care rätäcise panäacuma, bätänd la porti sträine, unde nefiind nici un interesin joc, cum putek el crede cä mila i indurarea pentru soartalui nefericità, vor pune in picioare armate in sprijinul lui?Färä indoialà cä räsplata faptelor este un vis si o inchipuire.Totusi puternicul simtimânt de dreptate ce se miseä in inimanoasträ, ne lace sä punem adese ori in legäturà nenorocirileträdätorului cu faptul trädärei sale., si de aceea ori at am corn,pätimi pentra suferintele lui Gheorghe Stefan, totusi pare cä leintelegem si le gäsim meritate, and ne gändim cum si el trädasepe acel eel fusese stäpän si a cärui pitä el o mâncase". CäcioricAt am fi inclinati a vedea in Gheorghe Stefan numai capulräscoalei nationale contra domniei grecesti a lui Vasile Lupa,nu rämâne rnai putin adevärat Ca' boierul in care Vasile Lupuisi pusese increderea si pe care Il insärcinase ca a sa apärare,intrebuintase pozitia mijloacele ce-i fuseserä puse la inde-mänä tocmai pentru a fästurna pe acel ce se bizuià pe el al.

Pribegia lui Glieorghe te.ran. O dramä casnicä,insoteste aceastä schimbare a soartei sale. Anume GheorgheStefan avuse pänä atunci de sotie pe Salta din neamul Boe-stilor. Asapra cäsätoriei sale romantice cu aceastä femee nospune cronicarul Neculcea : Trite° zi pe când Gheorghe Stefan:era nri-inai boier, murindu-i jupäneasa cea aflându-se.väduoiu, intalnind o juptineasä säracä", dar tänärä i frumoasä,anume Salta din neamul Boestilor, au intimpinat'o pe drummergänd ou rädvanul la Iasi si-au poprit rädvanul cu sila

Carral Histoire de la llitfidavie .el de la Valachie, Neuchaiel, 1781,, p. 80.Tanoviceáriu, Rdsturnarea lui V. Lupu, In An. Acad. Rom. IT, Um:,

XXIV, 1901, p. 131 (19).

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PINX LA CONSTANTIN DUCA 227

s'au suit färä de voie in rädvan i l'au intors la casa lui, si peurmä a prima si ea si s'au cununal, ca dânsul, si au ajuns de aufost i doamnä". Totusi s'ar pärea eä iubirea lui cea näprasnicäpentru frumoasa Saftà nu fusese cleat un foc de paie, de °arece atunci cAnd päräseste Transilvania ajungand in Poloniael trimite pe doamna Safta inapoi la Moldova la casele ei,pentru cà nu o mai iubea" 35. Odatä cu nenorocirea lui se iviseinmima lui o nouä simtire pentru o femee din casa so tiei sale,Stefania Mihailova, care ie in tärile sträine pe uncle ea urmeazrtpe domnul ei, chiar titlul de sotia lui legiuitä, Il sustine mein-& in toate nenorocirile lui, pänä ce el îi dh sufletul pe brateleei 36.

De mare folos ajunse lui Stefan in rätkirile lui prover-biala lui sgärcenie. De si numeroasele lui mosii nu-i eran de nielun folos, cäei cine se putea ingriji de el si trimite pribeaguluihojee bani din tail; insä bogatele sale juvaeruri, duse co caruldin Moldova la epoca fugei sale, îi procurail mult timp mijloacede traiu.

La inceput Gheorghe Stefan rätäci prin Polonia si Austria_In 5 Septemvrie 1662, treand prin Viena, el irnprumutä delajidovul Fraenkel 10,000 de lei läsAndu-i ca amanet scule invaloare de sese ori mai mare. Pe la 23 Septemvrie el ajunge inelectoratul de Brandeburg, trimitând lui Frederic Wilhelmscrisoare in care II roagä sä dee ascultare omului säu de lucre-dere, care are ,,sä-i vorbeaseä despee oare-care lucruri de mareimportantä ce privesc interesele crestininätätei". Färä indoialäcà aceste lucruri importante nu putean fi in fond deat resti-tuirea lui in scaunul Moldovei. In räspunsul diplomatic al ma-relui elector, acesta se scuzazä cä nu-1 poate vedea in persoanä.având a intreprinde o alätorie, si spunAndu-i c6 a dat ordincomisarilor säi ca sä se intäleagä ca seninätatea voasträ in toatecauzele, i sà và sprijineasa dupä puteri, cu consiliu i ajutor",adäog"and cà pentru amäruntimi se referä la cele ce-i va trans-mite oral trimisul lui Stefan. Mai urmeazä incä o corespondentä in-tre Friderick Wilhelm si domnul moldovan, din care se vedemultà bunä vointä i simpatie a electorului pentru vitriga soartäa lui Stefan, dar despre vre un ajutor efectiv pentru recäpätareadomniei nu se vede nimic, dupä cum nici putea sä fie.

Gheorghe Stefan se hotäreste atunci sä piece la ducele

O sarnii de cuvinte In Letopisefele lui Neculcea, II, p. 206. Comp. SincalIII, p. 73i4.

" Gr. Ghica In o scrisoare a lui din Viena dupil prima mazilire 12 Aprilie1668. N. Iorga Acte Ji Fray. I, p. 287 spune : Stephana Mihailova uxor Stephaninon est per leges legitima uxor". Jacob Naghy 13 Aprilie 1668 lbidem p. 289adaogil : serva enupta".


Moscovei, crezându-1 mai direct interesat in trebile orientului.Si de aice insä se intoarce Eh% de nici o ispravä. In anul urm6tor1665 Ii g'äsim la Stockholm, la regele Svediei, cercand i aicenorocul egsvraitor. Sase luni de asteptare zà.darnicà Il fac insäsä" p'ätäsascä i capitala Svediei i sä se intoarc6 la Stettin,unde regele Svediei Carol al XI-le st4Anul Pomeraniei Ii oferiseun castel spre locuintä.

La 23 Iunie 1666 Stefan trimite din Stettin o scrisoarelui Frederic Wilhelm in care îi spune cá" au stat in zadar seseluni la curtea lui Carol Gustav, cä sufere de o podagrà foarteindkàtnic6 incAt nici medicii nu mai stiu ce sà-i faa ; se plängecà secretarii lui l'au Oräsit, nefiind plätiti de mai multe luni,de oare ce pensia ce i se servea dela curtea din Stockholm dedoi ani acuma incetase de a-i se mai trimite". Väzändu-se pä-rAsit de -Mi fostii sài aliati, el mai pune o ultimà stkuintä pelângä regele de Frantia Ludovic al XIV-le care face mai multpentru el de cat fäcuse toti ceilalti. Din corespondenta urmatilintre regele gentilom i ambasadorul s'äu din ConstantinopolIn decursul anului 1667, se vede cà se fAcurä la Poartä silintidestul de serioaze din partea Frantiei spre a impkr pe Ghe-orghe Stefan cu Turcii, silinti care toate insä iesirä z6darnice .

'Stefan vàzand cà se stang una dupà alta toate sperantele lui,eä" impreunä cu ele se topesc i toate juvaerurile sale, si simtindc'ä mizeria incepea a bate la usa lui, grijile omului in curändcovarsieà pe acele ale domnului, cu atäta mai mult c'á el trebuiasà sanrtasc6 cà insepuse a c'ädeà greu steainilor, in sinul ckoraîi ducea existenta acum aproape de 10 ani. In nevoia cumplitäIn care se afla, el recurge la ultimul i scumpul s'Au juvaer, undiamant foarte pretios, care cAnfärea 1172 carate, despre careStefan spunea in o scrisoare &Atea' elector cä multi principidorirà aibä, dar cà era decis a nu'l vinde, dac6 nu ar fi impinsla aceasta de atäta necesitate si mizerie, si mai ales fiind inpericol sculele amanetate la Viena la evreul Fraenkel. Elec-torul spunându-i ea' va veni la Berlin peste trei luni, cand atunciva vedeà diamantul, Gheorghe Stefan îi rUpunde cä sä nu sesupere daeä nu poate astepta a-tata timp, i sä-i dee voie sä vândàdiamantul la Viena, cu prilejul nuntii impkätesti. Totusi dia-mantul este cumOrat tot de Frederic Wilhelm, care dä luiGheorghe Stefan pe el 4000 de lei, din care domnul moldovanpfäteste electorului 1800 de lei, pentru a libera o cruce de pietrescumpe ce fusese amanetatä la el pentru aceastä sumà. In

37 Vezi scrisoarea lui Gheorghe stefan c. regele Frantlei din 1 Ianuarie1665 In Hurm., Doc. supl. I, p. 249, si corespondenIa Intre rege si ambasadorul'ski din Constantinopole de la Haye i anume depesele din 15 Ianuarie, 9 Iunie-si 28 Iulie, Ibidem p. 250-254.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANI1N DUCA 229

chitanta pe care o dä electorului pentru cruce, Stefan spune cilprocentele i-au fost iertate.

Bietul pribeag 'Msä se vede cä cheltui in curänd i baniidobänditi pe diamantul säu favorit. II videm at va timp dupäaceea in Fevruarie 1667, ceränd dela principele elector sä-icedeze douä domenii Hartzig i Satzig, unde am puteäAucem ceva mai linistit näcäjita i mizera noasträ viatä, &dciapropiindu-se timpul sämänäturilor de primävarä, am puteasà ne apucäni i noi de cevr. Särmanul domn ; se gändea laagriculturä ! Principele insä Ii räspunde in o scrisoare, in carese vede tonul cel näcäjit, cä nu ar mai aveä de gand sä deein uremia' domeniile sale". ca i cand Gheorghe Stefan le-ar ficerut ca arendas !

In sfärsit in 21 Ianuarie 1668, gäsim cea de pe urmä scri-soare a acestui om a cärui chinuri fac sä se ierte gresalele ambitio-sului, si care cu o durere sfasiitoare scrie ear% elector cuvintelepe care cu constiinta deplinä stia cà sunt cele de pe urmä : Fiind

starea sänätätei mele din ce in ce merge spre mai räu, inat-se pare &A nu mai sunt departe de oara fatalä ce ne asteaptäpe toti, m'am hotärät sä implinesc prin aceastä scrisoare ceadin urmä datorie de multämità pentru gratia i märinimia cu-care säninätatea voasträ m'ati primit si m'ati fericit in exilulmeu, rugänd din suflet cu plecatä rugkiune pe Dumnezeu casä \TA räsplätiaseä cu mana largä pentru bunätatea ce ati ara-tat'o cäträ mine. De altmintrele, fiind cä starea mea atät este

impirtinatà incAt nu-mi ajunge nici spre intimpinarea chel-tuelelor trebuitare pentru doctorii ce mä ingrijesc, nevoiafatalä care nu cunoaste nici o lege, mä impinge sà recurg la

:säninätatea voasträ i vä rog ca sä bine-voiti a mä ajuta cu cevain pericolul in care mä aflu si a mä scapa din gura mortii. lardacä ar fi sä mä despart de aceastä lume, cu umilintä và rogacum pe patul mortei, ca sä bine voiti a da protectiunea voastràsotiei mele, acordându'i voia liberà de a se intoarce in patrieprin Staturile voastre i arätänd aträ ea gratia i ospitalitateape care ati avut'o cäträ. mine". Se vede c6 Gheorghe Stefannu a mai avut cAnd dobändi respunsul electorului la aceastä

:serisoare, - de oare ce la 1 Fevruaire 1669, Stefania Mihailovainstiintatà pe elector cä sotul ei" a murit. Ea dobändesteinvoire de a duce corpul lui Stefan in Moldova, cäpätänd pre-tutindene in Statele electroului mijloace de transport, adäpost

hranä gratuità. Este probabil Ca' va fi adus corpul lui StefanIn Moldova si-1 va fi inmormântat in mänästirea Casinului ceaziditä de el, de si nici o piatrà nu aminteste mormän-tul lui.

Astfel se stinse in amara viatä a surgunului acest domnpe care Miron Costin Il carcaterizaz6 in stilul sàu cel scurtnervos ca om deplin, cap intreg, hire adâncä, cât poi zice

230 NTORIA ROMANILOR

nasc i in Moldova oameni" 38 El este impreun6 Cu Vasile VodA,exemplul cel mai viu al caracterului obstesc al oamenilor aceluitimp si care este PeastAmpärul. Pentru ambitia de a domnieran in stare s6 sacrifice totul, i inainte de toate chiar tara pecare erau chemati a o stäpâni. Pe atunci predomnia principiulcä àri1e i popoarele sunt fäcute pentru domni, iar nu domniipentru tári i popoare.

Asupra st6rei interne a Moldovei sub Gheorghe Stefan.stim atAta cä el lima mai multi lefegii in sold6, pentru care scrieMiron Costin cà erà aice in -tarà mai greu de däri pentru mul-timea lefegiilor ce tinca Stefan Vodsd pre pilda lui Matei Vodkdin care nu fu mult pAn6 fAcurà o zary6 mare aice in Iasi, intresine slujitorii" 39. Oastea de lefegii care p'ärea o multime luiMiron Costin, nu se urca ins6 decAt la vr'o 3000 de oamenianume : 1000 de seimeni, din acei ce fusese in slujb5. la VasileVodà, 200 de Lesi c616ri sub Opitanul Vorichovsky, Moldovenisi Lesi amestecati, vr'o 300 sub Rusici càpitanul ; 400 de lefegiide tarà sub Ca"pitanul Grumezea i alte mici corpuri deosebitede Cazaci, Unguri, Seirbi si un corp ales de militari Nemti, careforman garda personalà a princepelui. Ei Oziau palatul in timpde noapte. Asa cAnd vine ambasadorul regelui Svediei Welling laGheorghe Stefan impreunä cu misionarul Hiltebrand, acestase mirà când apropiindu-se de poarta palatului aude strajaintrebAnd de odata" in limba german6 : Ver da ! adeccl cineAcesti militari germani, prea iubitii domnului, erau mai bineteatati i prätiti cleat restul trupelor, cauz6 pentru care si ceilaltisoldati, auzând despre r6scoala trupelor intAmplatà in Mun-tenia pe timpul lui C. S'ärban, incearcä i ei o räscoalà cu scoputmai alese de a aduce indeOrtarea Nemtilor, ceca ce insà, dupà.at se vede, nu le-au izbutit, intru cAt gäsim tot Nemti in gardaprincipelui incà in 1656, când vine la Stefan ambasadorul Welling_

Cu toate grelele ari pe care Stefan fusese nevoit a le,impune tärei spre asigurà domnia in contra st6ruintelorlui Lupu i cu toate luptele date pe p6mAntul ei, care o pus-tiazà, Moldovei Ii merse bine in timpul acelei domnii, de oarecefu mare bisug in grâne, in vin, in stupi i in toata'. roada"41_Si inteadevär rodirea pàmântului ei, pe atunci Incá primitivsi nestors de culturà, erà asa de m'Anoasà, &A de indatà vindeca

38 Letopisefele, I, p. 366. Expunerea ràticirilor i suferinilor lui Stefanse intemeiazil pe docuemntele descoperite de Papiu Ilarian In arhivele din Berlin

publicate In Tesaurul de documente, III, p. 73-104. Vezi §i Papadopol CalimahGlieorglie Stefan, p. 110-113. N. Iorga, a mai publicat un numär de documenteasupra acestei pärti private a vietii lui Gh. Stefan care documente InstI numaiintäresc §i ainäruntesc cele date In ist. Acie i Frag. I, p. 272-284.

89 Lefopisefele, I, p. 327." Relatia lui Hiltebrandt in Papadopol-Calimah, I. c. p. 4.

M. Costin, in Lefopisele, I, p. 336.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA 231

toate ränile pe care i le fäcea vitrigia timpurilor. Puterea deimpotirvire a Tailor Române contra unor stoarceri ata dedese si de inversunate pusese adese ori in mirare pe arnbasa-dorii puterilor sträine din Constantinopole. Astfel acel germanSimon Reniger, se exprimà asupra acestor imprejuräri inteunraport al ski cu cuvintele urmkoare : Dacà lea cine-va in pri-vire stoarcerile cele peste mäsurä de bani i contributiile innaturä impuse fie in vite, fie in gräu, lemne i alte producte cucare sunt necontenit cercetate Valahia i Moldova atuncipoti ssä'ti retii mirarea asupra bogatelor izvoare si a nesecateirodiri a unor täri care imediat dupä atätea näcazuri ì cumplite

sunt încä in stare a suporta asemene povere" 42

2. DELA GIIEORGIIE GIIICA LA A DOUA DOIINIE A LUIGIIEORGIIE DUCA

Gheorglie Gliica, 1658 1659. Am väzirt cà GheorgheGhica pe care l'am aflat domnind i in Muntenia, erà de origineahi din pärtile grecesti, purtand negutitorie prin Iasi, in timpullui Vasile Lupu, i fiind de un neam cu dänsul, Arbänas, l'autras Vasile Vodà la curte i de odatä la boierie mai de jos, apoila vornicia cea mare, ajungänd mai taziu capuchihae, din caredregkorie tree la domnie"43. El fusese läsat in postul de agental Moldovei la Constantinopole si de cätre Gheorghe Stefan,care'l gäsise bun de aceastà slujbä, i mai ales nu credea cà unulca dânsul sä poatä iesi la domnie". Pentru a'l face vrednic deinnaltul post ce incredirrtà, Gheorghe Stefan inaltä familialui Ghica, and fiului ski de sotie pe o fan.' a Sturzeinepoata domnului 44.

Si cu toate aceste de indatä ce se duse la Constantinopole,Ghica incepu a intriga contra binefäcätorului säu, dupà siste--mul timpurilor de atunci care nu mai stieau ce vra se zicä re-cunostintä, i dobändi domnia dela Poartä, la mazilirea luiStefan. Se zice cà vizirul nemultámit cu purtarea lui Stefan careiefuzase de a veil' la Constantinopole, ar fi spus fatä cu GhicaDe nu va veni Stefan la Poartà, intr'un ceas voi pune in Iocullui pe acesta, arätänd pe Ghica vornicul. lar Ghica cum auziacest cuvânt din gura vizirului i alerol de-i sautä poala caf-tanului" 45. Si inteadevär csä aveà pen?ru ce : unul ca dânsul"sà ajungä domn !

Ghica insä avea de combätut un rival primej dios prinreputatia i stäruintele sale, anume pe Vasile Lupu, care din.

" S. Reniger eáträ Imp. 16 Iunie 1659, Hurm. Frag, III, p. 247,Miron Costin, In Letopisefe, I, p. 336.

" Ibidem, p. 337,Ibidemy p-. 33f'.


inchisoarea celor septe turnuri in care statea, nu inceta de apändi fie ce imprejurare care sa-i procure indarat domnia pier-dutä. Cum ande despre vacanta ce trebuia sa se faca in scaunultärei sale, pune in lucrare pungile sale de bani i in miscare petoti sprijinitorii sai, spre a dobändi iarasi tronul de altá data_Cu toate cä marele vizir se pleca 'Ana la un punt catra el, cei-lalti ministri ai Portei se opun reintegrarei sale, pentru cä Intimpul domniei WI se purtase inttun chip neintälept, necon-tenit in lupta când cu Cazacii, când cu alti vecini, i astfelturburase neincetat dorita linite. S'ar parea deci cä soarta luica i acea a lui Moise Sekely, ar fi fost de a sta vecinic in prin-soare" ".

Atari imprejurari ingreuind periculoasa concurenta a luiVasile Lupu, pe de alta parte Poarta având numai decát in-teres de a numi domni noi in tärile române, care sä se opunaplanurilor lui Racoti, Ghica va fi dobandit tronul Moldoveichiar cu mai putina cheltuiala de cum se Men obicinuit 47.

Introducerea lui in Ora fu mai usoara decat acea a to-varasului sau Mihnea in Muntenia. Mai intai 'Mull care a-lungase pe Stefan erau inca in Moldova, prädänd i arzänd taraintr'un mod cumplit, inat poporul i boeirii bajaniti la muntisau fugiti in alte -pH nu se puteau opune. Moldovenii lasarrtpe Stefan sa iasä din tara catra Transilvania cu toata casa siaverea lui, i primira pe Ghica Meà impotrivire, facandu-i o-norururile cuvenite, i multamitá din inima lui Dumnezeu, cuínu dobandise iar de principe pe uriciosul Lupu 48.

Destituirea lui Stefan fusese pronuntata in ziva de MMart, si in 18 Ghica saruta mâna sultanului, lua apoi steag de-domnie i pleca cu un ciaus si 250 de oameni catra Moldova,unde Tätarii erau sa-i ajute la caz de impotrivire. Ghica Vodäintra in Jai, mai inainte de Pasti cu o saptamâna, in Aprile 1658de abia insa se asazase i iata ca-i vine veste de intoarcerea luiGheorghe Stefan din Ardeal, care inainta spre lai. Ghica chiamaindata pe 'Mari in ajutor i esa inaintea protivnicului säula Strunga, länga Tärgul Frumos, unde Stefan fiind batut intr'co-mica incaerare, pleacä iarasi peste munti, de unde apoi nu semai intoarce. Ostirea lui Stefan se inchina atunci lui GhicaVoda. Aceasta insä pentru a se plati de Tatari, o da intreagaIn robia lor, care fapta necrestineasca mult au statut fiul sauGligorascu Voevod sa nu se faca, ca niste oameni inchinati farä

" Reniger, atra imp. 3 Febr. 1658, Hurm. Frag. III, p. 239." Nici un izvor nu ne aratà cAt l'a costat pe Ghica domnia." Reniger car% imp. 8 si 22 Aprilie 1658, Hurm. Frag. III, p. 243. Comp-

alt raport din 28 Martie 1658. Ibidem, p. 239." Data suirei lui Ghica In scaun Martie 1658, vezi In Sincai II, p. 72,_

care aduce pentru aceasta pe contimpuranul Frank. Miron Costin, Lelapis*,I, p. 337, spune c6 au intrat in Ia§i, in 1658, ininte de Pati cu o septAmana"-

MOLDOVA DE LA VABILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA 233

räsboiu i crestini, ci n'au avut ce face. Si dacä au venit in Iasi,Ghica Vodri au mai omorat pre niste vornici ai lui Stefan Vodil,färä de nici o vinä, numai cAci i-au fost slugi" 5°.

Dupà ce sultanul täiase aripile" lui Racoti, prin desti-tuirea tovaräsilor säi de räscoalä din Ord° romane, el ordoniltrupe/or turcesti i tätärästi sä pätrundà in Transilvania im-preunä cu domnitorii nou numiti ai Moldovei si 1VIunteniei.Tätarii, Cazacii, nu mai putin Insà Moldovenii i Muntenii pradä-cumplit Ardealul. Casä i curte, ogor i campii, sat si oras, totulizbucni in flacäri; i mai multi locuitori, pänä i copiii cei inici-perirä prin sabie ; peste 60.000 de oameni furä luati de TätariIn robie, Capitala Alba Julia deveni pradà flacärilor i hanultätäräsc, de fatä la pojar, nu plecA din loe panä nu väzu intregul

,oras prefäcut in ruine. Sälbaticii Tätari spärsese chiar i mor-mintele, aruncând afarä din ele cadavrele in putrejune si cAu-tänd pretutindene dup5. comori" 51

Putin insä dupà expeditia din Ardeal care je sfärsit laDecemvrie 1658, Mihnea Vodà se haineste despre impärätietinindu-se cu Racoti, Gheorge Stefan si Constantin Särban a-cest din urmä vine asupra lui Ghica din Moldoya, Intl-And in(aril cu 3.000 de oameni. Ghica vra sä i se impotriveascä

cu oastea inainte la oräselul Tutora. Cum ajunge insä acolo,,oastea de pre sub steaguri au umplut tärgul prin pivnitebode cu vinuri, prin case, prin poduri, morti beti pe uliti ; printoate pivnitele, Ii bäteau cäpitanii sä-si meargä la steaguri, ci-are bat ascultä de treabä ca aceea" 52 Eatà ce privileste neinfälosazA armata acelor timpuri Ghica este bätut läng5. raid.Jijia, si de indatä mai toatä Tara se intoarce care inving6tor,tare inträ in Iasi, pe când Ghica fuge spre Bugeag, asteptândpe hanul Tätarilor la Suteni läng6 Tighinea. Acesta primiseordin dela Turci, a introduce pe Ghica in scaunul Munteniei,

alungänd pe Särban din Moldova, sä punä in local lui pe Stefanfiul lui Vasile Lupu. Constantin Särban se intäreste in mänästi-rea Galata de läng6 Iasi. El este insä scos ca puterea de aicede Tätari, i scapä. inapoi in Transilvania.

In mai multe ränduri am avut prilejul pânä aice a intältii-de aceste intreprinderi fäcute MI% nici un sort de izbändä, depretendenti ce dau nävalà in tarà asupra rivalului nepregnit,..carele o rupe de fugä. Indatä insä ce el se intoarce cu puterimai insemnate aduse dela Turci sau dela Tatari, efemerul in-vingätor o rupe si el tot asa de iute la fugä inapoi. Cu toatecà prea bine stieau c5 nu se vor puteà mântinea in scaun, totusiIi vedem in totdeauna intreprinzand asemene iznoave. Cum

" Ibidem, Letopisefe, I, p. 339; ed. Ureche, I, p. 653.Reniger cAtra imp, 21 Oct. 1658. Hurm. Frag. III, p. 245.

62 Miron Costin in Letopisefe, I, p. 343.

234 ,ISTORIA RO,MINI1.912

s'a se explice aceste apucäturi ce par atAt de nerationale? Totdin nestatornicia Turcilor. Ori care pretendent spera sà poatà"prin bani i f5gAduinti imbuna pe stgpânii fárilor române, sidin moment ce o asemene perspectiv6 erà cu putinfä, intäle-gem prea usor cum de cu totii îi incercau norocul. MA. §i Con-stantin *khan dupà ce intrà in Jai, trimite indatá la sultanul,fägäduind mad sumi de bani dacà i se va da domnia. Inainte-insä de a sosi chiar solia lui in Constantinopole, este scos de rá-tari din manAstirea Galata.

Se inplege dela sine ce insp'aimânt6toare nestabilitatese aducea prin o asemene stare de lucruri in viata tgrilor ro-lane. Chiar domniile acele scurte, ce s'intalnesc in imensa loi-majoritate, sunt si ele intrerupte adese ori prin nàväliri de pre-tendenti sau revolutiuni, 'Mat toti domnii stau mai mult pegoan6 dacat pe domnie.

Ghica erà cum am v6zut de origine din pàrtile grecestica Grec trecea el in ochii contimpuranilor. O scrisoare a arhie-

piscopului de Strigoniu spune cà :ambii voevozi GheorhgeStefan i Mihnea au fost depusi i scaunul lor Il adurà Turciipentru ambele provincii unui Grec" 53. Aceastà dublà domniea lui Ghica tinu numai ate-va luni, si mai mult cu numele,ambele tsári erau in acel timp innecate de 'Mari si de Turcii ;iar Ghica fu curAnd inlocuit in Moldova cu Stefan fiul lui Lupu.

Stefan al XI-le, 1659 1661. Fiul lui Lupu trecuse-prin mai multe valuri inainte de a ajunge la domnia Moldovei.Dupä ce fusese prins in Suceava impreudd cu muma lui de direGheorghe Stefan, acesta rUpandi vestea cä ar fi perit impreuMilcu daseätoarea luí, spre a scsdpa de pericolul in care erà pus,familia Lupului fiind cerutà de odatà si de Turci si de Tatari.Pe timpul lui Ghica Vodsä, mamä i fiu sunt trimii cu cinstela Constantinopole, unde asistà." la toate sbucim6rile lui Lupupentru a redobandi domnia, care desi nu izbuteste a o lua pentruel, totusi are de efect a o aduce in manile fiului s'Au, incâtputin Aka mAng'Aiere avu Lupu inainte de a inchide ochii, de

vedeà copilul in scaunul in care st'atuse el. Steaínità vinein Iasi in Noemvrie 1659 54.

Constantin Sàrban, dupä ce atacsa" pe Ghica in Munteniaalungându-1 panri la Giurgiu, este in urmà fäspins de aice deTAtari si trece in Ardeal. Intamplandu-se insà tocmai atuncica Bacot" sà" moarä in bàfália dela Sibiu, (22 Mai 1660), SärbanperzAnd sprijinul sàu din Transilvania, au esit din ea cu 800de oameni, lefeaii tot inteales, s'au suit cu muntii in sus alà-turea aproape de Maramures, pe la Bistrita, au luat poteca peste-

53 Din 23 Martie 1659. Hurna. Doc., V, p. 45." Ballarino eatrra dogele, 18 Noern-vrie 1659 Hurin. Doc., V, 2, p. 67.


mun-ti pe la Dorna si au esit pe la Câmpulung, mai sus de Su-ceava, au lovit pe la Hotin si au trecut peste Nistru la Cazaci"De aice Constantin Särban, adunä oaste *i trece in Moldova.De indatà Stefänitä cere ajutor dela Tätari, care vin in curândsi lovesc Iaii, unde intrase Constantin Särban, care fu expusaice celui mai mare perico!; anume Tkarii intrarä in vorbä cuCazacii ca sä-1 dee pe Constantin *khan din mijlocul lor, i eise invoise la aceasta. Numai cu mare nevoin0 izbuteste Särbana indepärta primejdia, dAnd bani ostirei sale. De atunci seastAmpärä si Constantin Skban, si häläduind de sub cumpAnacea mare a vietei, n'au mai cercat zarve, ci s'au astizat in taraLesaseä" 56. Tátarii ieu spre multämitä din tarä robi i vite inmare multime ; dar de abia päräsise nenorocita Moldoväcli soseste Mustafa pasa de Silistra, chip in ajutorul lui 5tef5-nifä. Fiind insä cä vense prea tärziu îi face de lucru, intrebAndcum de nävälise in tarä ostile cäzäcesti i dänd vina asupra maimultor bojen Ii pine la inchisoare, de care acestia scapri numaidändu-i mai multe pungi de bani. Zäbovirea lui in Jai aduceo mare cheltuialä i nenumärale silnicii, comise de ostirea Ittiasupra locuitorilor 57.

Aceste rezmirite i lupte neincetate Intre partizanii luiRaccrti i acei ai Turcilor aduserä asupra tärilor romäne celemai mari calamitäti. Am väzut cum la fie-ce atac al principilordestituiti, cei din scaune chemau in ajutorul lor pe Turci si peTätari. Sälbatecele oarde grämädeau asupra tärilor, chip aju--late de ele, cele mai cumplite suferinti. Peste 50.000 de särmanilocuitori ai Munteniei, si mai mult de 20.000 din Moldova_ furilluati de Tätari in roble, i atat de pustiatä i despoporatä apareMuntenia, cä nu se mai intälneste aproape nicäire in ea niei.oameni, nici dobitoace" 58. Ca de obiceiu o foamete cumplitäurmatä de o ciumä ueigkoare venirä pe urma unei stäri atiitde desnädäjduite ; oamenii mâneau papurä useatil mäcinând-oin loe de pAne. Poporul, dupä cum poreclise pe un alt Stefan,Lilcustä, pentru muItele läcuste ce izvorise in domnia lui, ast-feliu dädtirä acestuialalt Stefan sau Steránitä supranumele dePaptir6 Vocirt58, de unde se formä locutiunea eunosentä : de,cdnd Papurei-Voda". Chiar un domn in toatà firea 'Men' en greuar fi putut sta cu izbändä in potriva unor ash grentki ; dar incäStefänitä care erh un copil, abia in vrästä de 16 ani, färil nici

" Miran Costin, In Lelopisefe, I, p. 399 ; ed. Ureche, I, p. 669." Miron Costin, In Letopisefe, I, p. 352, ed. Ureche, I, p. 673.57 Miron Costin, In Letopisefe, I, p. 352; ed. Ureche. I, p. 673. Un document

german aratil In chip concordant : Nun riickte auch der l'ascha von Silistriaobgleich zu split, in die Moldau und vollendete dessen .iusserste Verheerung".Reniget ca"trä Imp. 20 Martie 1661, Hurm., Frg. III, p. 256.

" Reniger càtrà Imp. 16 Ian. 1660, Hurm. Fray. III, p. 250." Miran Costin, In Letopisefe, I, p. 350, ed. Ureche, I, p. 670.

236 iSTORIA ROMAITILOR

o experientä cum Il caracterizazä un raport italian. Turcii pre-tindeau cä.' au dat domnia Moldovei unui tinc, spre a una lumeicà turburàrile din Moldova si Muntenia sunt jocuri de copii,nedemne de cugetarea unui impArat otoman. In realitate insänumirea acestui copil la domnia Moldovei in niste vremuri atade grele pentru imp5rAtia otomanà erà datorità tot coruptiei.Padisahul anume fusese cnstigat de Vasile Lupu, cu un dar de300 de pungi si o muttime de juvaeruri si de bränuri scumpe_Vizirului insusi Ii fu rusine de o asemene numire. De aceea elIl expedui noaptea cäteä scaunul säu, färä a face nici una dinceremoniile obicinuite la numirea domnilor 60. Turcii ajunsesede pe atunci in stare acea de coruptiune, care cum spune maitärziu Frederic cel Mare, i-ar fi fAcut sä \T'Ana' pe bani tatà, mamä

chiar pe marele lor profet. i apoi sà ne miräm csä-i videmastàzi in agonie, dupä" ce steaua lor steálucise altä datà cauna in Europa? Ba dacà este de admirat ceva, este puterea lor-cea extraordinarä de viatä, care face ca statul lor prelun-geascA subreda lui existentä pânà in zilele noastre, cAnd dupllconstitutia lui fundamentalä, de mult ar fi trebuit sä se fi sters.de pe pämänt.

Ceca ce infäria insä domnia lui Stefänitä erà faptul crttatul säu Il apära chiar in Costantinopole, unde erà el acum ca--puchihaia fiului säu, poate singurul exemplu in Istoria Romä-nilor al unui agent la Poartä sincer i devotat domnului cäruiaslujia. Pe cat insä Lupu sprijinea pe fiul lui la Turci pe atataacesta Ii inlesnia mijloacele de a duce la Constantinopole aceaviatä strälucitä care punea in umbrä chiar pe acea a pasalelor-turci, i care'l despägubia pentru lipsa domniei 61

*tefänitä ins'A nu domneste mult timp in Moldova, cutoate di nu mazilirea, ci moartea Ii l'Apeste domnia. Plecândel anume spre Nipru, pentru a fi spre ajutor pasei de Silistra

hanului fátkesc la lucraren unor cetäti, pe care Turcii le ri-dieau spre a impedeca n'ävsälirile pe mare ale Cazacilor, el cäzubolnav de lungoare. Indatà au priceput doftorul cà trebue-

iee sänge ; ci n'au ascultat, si adäogändu-se boala si ales.toamna fiind, asa de greu l'au cuprins ferbintala, cât pänä laTighinea au stätut frAnitic adec6 buigutor din fire. Cu chipulciumei erà boala, cä i-au esit o bolfä la mänä., ci nu era ciumäCl dreaptä lungoare, ckeia boale Ii zic doctorii maligna, si adau trecut Nistru la Tighinea, a treia zi au staut mort" 62 Undocument venetian din 10 Noemvrie 1660 confirmä csä moartealui Stefänitä s'a intämplat intr'adeVär, cum spune i cronicarulin toamna acestui an. El spune : A murit tälfärul princepe al

" Ballarino catril dople 18 Noenivrie 1659, Hurm. Doc. V, 2, p. 67." Rapoarte venetiane din 8 Ian. 1659 si 3 fan. 1660, ibidem, p. 28 si 69..

Alai sus, p. 61." Miron Costin in Letopisefe I, p. 354 ; ed. Ureche, I, p. 677,

MOLDOVA DE LA VA BILE LUPU PANA LA CONSTANTIN MICA 237

Moldovei, fiul lui Lupu, cu care moartea s'a stalls cu total ocasA ce ca putin mai inainte erà plinà de aur, de sprijin si deautoritete. Incá nu s'au ales urma§ul s'Au. Multi sunt concu-rentii care ()fell groase contribtrtiuni 63.

Eustratiu Dabija, 1661 1666. Concurenta bogatii pentrudomnia Moldovei nu erà nimic inaintea pericolului mult mai

" Hum. Doc. V, 2, p. 89.

him t ie Dahlia

mare ce a§tepta pe Virile romilne, anume proiectata prefacerea lor in pa§alacuri turce§ti de 6AI-A marele vizir Kitipruliul.


Am vilzut mai sus, la istoria Munteniei, motivele care siliräinsus pe Turci a se lepäda de acest gand, pe care '1 desmierdaseei de mai multe ori in lungul sir de nenorociri care alcAtuescistoria tärilor romane 64.

Dad-1 insä scopul Turcilor nu fu pus in lucrare asupratrilor romAne, el nu incetà a aveà o mare inrAurire asupra im-

prejurkilor acestor timpuri. Anume dupä moartea lui Racolila Cluj., intAmplatä. in 1660, Poarta autase sä impunä ca donanpeste Transilvania mai intai pe Barcsai, apoi pe Apafi, pe andpartida nationalä reprezintatä prin dietä sprijinea canditaturalui Kemeny Iano. Impäratul favoriza bine -intäles pe acest dinunnti, si mai punand el lita mAna pe dou'a ceati cedate lui deRacoti prin un tratat incheiet cu el; aceste imprejurki aprindPC Turci la un räsboiu. Impärätul ar fi putut I inläture, dactiar fi renuntat la cele dona' cetäti sí la sprijinirea luí Kemeny.Curtea de Viena insä se inspäimântase peste mäsurä de intentiaTurcilor, de a preface Transilvania, Valachia si Moldova inpasalicuri, prin catre s'ar räpi neapkat aceste provincii dinsinul crestin'atä ter 65, si de aceea preferase a primi .räsboird.Kemeny stiind pe Gheorghe Ghica bine väzut la Poartà,inainteazli o scrisoare de trimis vizirului, in care dupä ce stä-Tueste a obtinea intärirea i imputinarea tributului, fägkluinddin partea lui credinta cea mai deplinä, adauge a el nu ar fi ofemee, i nu-ar putea ingädui sä fie alungat asa färä nici un motiv,.eu atata mai putin cu cat ar fi proteguit el si cu partida lui deImpära tul. Nu credem cà Ghica sä fi indräznit a prezertta Porteiniste stärtiinti astfel formulate. Din potrivä afläm pe Ghieaingrijind de interesele Portei : anume impäratul comunican('planul unei aliante universale In contra Turcilor mai multorcurti europene, i adäogand la aceastà indemnare si o listädespre puterile i banii trebuitori pentru asemene intreprindere,Ghica isi procurä o asemene listä din Transilvania i o trimitesultanului, prin care nu putin se spori aprinderea Turcilor pen-tru ritsboiu 66

Putine zile dupà moarLea lui Stefänitä :intArriplafä, inN.oenwrie 1661, gäsim pe mai multi boieri -moldoveni stäruindla Poartä pentru numirea muja din ei, a lui Eustratiu Dabija,ea domn. Sultanul care nu aveà timpul a se gandi mult la aceastä.numire, de carece tocmai pe atunci se declarase räsboiul un-ouresc, riindueste la domnie pe candidatul boierilor, care esteinsä obligat a da inainte de plecare mai bine de 200,000 de lei

" Mai sus, p. 167." Instructtile Imp. Leopold ciitrA cornitele Petru Strozzi, ambasador

austriac in Franta, asupra participlirei Angliei la r5zboiul turcesc cl non izbuc-nit : 21 Noeinvrie 1663. Hurni. Fray. III, p. 260. Räzboiul izbucnise in 1661. Zill-keisen Gesch des osm Reiches, V, p. 896.

" Reniger catril Imp. 5 5i 7 Alai, 17 5i 22 Iunie 1661. Halan. Frag. III. p. 257.

MOLDOVA DE LA VASILTVLUPU RANA LA CONSTANTIN DUCA 239

inaltilor dregatori ai Portei, pe care bani de sigur, neavandu-ila el, este nevoit imprumute 67.

CUM ajunge in tara primeste ordin de a trece in Transil-vania contra lui Kemeny Ianos. El insa nu merge singur, citrimite in acest rand numai oti. Expeditia esa fib% nici unrezultat i reincepe in 1663, cand ambii voevozi primesc ordinde a pune pe picior 20,000 de oameni. Mai stint poruncitesa dee, Muntenia 18,000 iar Moldova 15,000 de oi i cate-va sutede cai de calarie care trebuiau dusi la Belgrad in Ardeal.

Armata romana merge sub ambii ei domni, Grigore GhicasiEustratiu Dabija, in Ungaria, uncle insa la Leva Turci sufaro deplina infrangere, rupand'o de fuga cu ostile ajutatoare.Husein-pasa cel batut cheama atunci in lagarul salt pe domniiromani, probabil spre a le stoarce bani, prin amenintarea de a-idenunta Portei, cà lupta ar fi fost perduta din pricina lor. Gri-giore Ghica fuge, cum am vazut in Polonia i apoi la Viena,iar Eustratiu Dabija supunandu-se, este chiar mullamit de pasa

imbracat cu caftan 68 Si Turcul avea drep tate sà vare groazain domnii romani, caci vecinica lor tendinta de a tinea chiarcu pericolul vietei lor mai curând cu crestinii de cat cu T u rc i ise reinnoise i aice, Dupa ce ei corespund in mai multe randuricu generalii Nemti, aratand cà .nu ar fi de lac dispusi a se luptain contra crestinilor, indraznesc chiar a trimite din lagarul tur-cesc mai multi boieri la baronul Puchhaim. Numele acestorsoli este nostim schimonosit de Nemti, pe a carora limba nuvroiau de loc sa se lipeasca. Asa ne spune raportul germandomnii români trimesese pe Dregisk Gaiackosky (Draghici Can-tacuzino); pe spalarul Stuoska (Stoica), pe Shorban Chakachosci(Sarban Cantacuzino) pe Radul Trekulesku (Radu Cretulescu),In lagarul nemtesc, unde se tanguesc cà numai silii ar lua partelä luptä contra imparatului, cà mima lor ar fi totdeauna ala-turea cu crestinii, cà ar don i din suflet ca isbanda sa fie pe parteaostilor imparatesti i cate alte vorbe asemenea. Geineraltil au-striae cauta intAreasca in. cugetul lor cel bine-voilor pentruNemti, fagaduindu-le cà imparatul va scoate in curandromâne din stapânirea pagânilor 69 Bunele plecari ale Roma-

,67 Reniger card imp. 29 Noemvrie 1661. Hurm. Frg. III, p. 258. Dabija

ajunge in Iasi in Decemvrie. Neculai Costin, Lelopisele, II, p. 1. Vezi si un raporla lui Reniger din 14 Decernvrie 1661. Hurm. Fray. III, p. 259.

" Aceasta imprejurare este raportata In chip identic de Ncculai Costinin 1.elopisefe, II, p. 4, si de un raport al lui Reniger, din 14 Decemvrie 1664. IIurrn.Frag. III, p. 261. ASupra aceStei expeditiuni, vezi mai multe rapoarte din anal1663, in Hurm. V, p. 65-69. si altele .foarte numeroase si amanuntite in N.Iorga, Acte 1i Fray. I, p. 252 270. Mal vezi si Idem IX, p. 129 si urm. La easo rapoarta docurnentele cele douà prin care targovetii i butnarii din Pialravalid douà pamanturi manastirei Bisericanilor pentru nevoia ce le enise asuprabr Ile a face oarneni de' miste. Vezi vol. VI, p. 112.

" Ráportul colonelului Coob. din 14 Iulie 1663, Si acel al baronului deGuchhaim, din 11 Oct. 1663, In Hurm. Doc. V, p. 69, 71.


nilor pentru Nemti contribuirä mult la izbända acestora a-supra Turcilor, repurtatà la Leva.

Este curioz cà potriveala cronicarilor nostri in povestireaelor mai multor imprejufäri , et' rapoartele ambasadorilordin Constantinopole, nu se loveste cu ele in privirea sfärsituluidomniei lui Dabija Von.. Raportul lui Simon Reniger din 25Mai 1666, spune cà Dabija ar fi fost destituit din pricina sur-prinderei de cAtrà Turci a unei corespondenti a lui cu hanultätäräsc, iar cronicarul Neculai Costin aratä cä a murit in scaunIn anul 1666, si cä a fost ingropat in mänästirea Bärnova, ceainceputä de Barnovski Vodà i sfärsitä de Dabija. Constatärncu multämire cä din aceste douà versiuni contrazicätoare,trebue mentinutä acea a cronicarului, intru eft la mänäs-tirea Bärnova se aflä i astäzi inert piatra mormântalà a haDabija Vodà, care aratà cä dänsul a fost ingropat acolo in zivade 11 Septemvrie anul 1665 70 Despre acest domn spune cro-nicarul c6 ar fi fost om de tarä bun dar betiv, bänd vinul maicu pläcere din oalä rosie de eät din paliar de cristal, spunândcä-i mai dulce vinul din oalä ; Ca' la betia lui pe multi ii da laarmas sä-i spänzure ; iar dacä se trezia nimic6 nu stia nici maiintreba". Väzänd incunjurimea lui asemene nebunii, nu mai ascul-ta de ordinile date de el in timpul ospetilor, ci le trecea cuviderea, stiind bine c6 a dona zi nimicä nu va fi. Este curiozCA un domn care pretuia at:At de mult bäutura i deci trebuiasä" admitä cà i altora putea sä le fie de nevoie, sä fi introdusel pentru prima °ail pogonäritul pe vii ; dar el erà din tinutulPutnei, i cunoscând de aice cà oamenii säraci au dobandädin vii, se hotäräse sä exploateze i acest venit al tärei.

Mai adauge Neculai Costin, csá Dabija ar fi fäcut bänäriede bani de ararnä in Suceava. Se grisesc inteadevär monezi,dela el, i anume de aramä, cum le aratä cronicarul, cu legendalatinä Johannes Istrati Dabija Voevoda, Solidus ducis Mol-tlaviae, 1666", si aceste monezi sunt ultimele ce sä gäsesc inMoldova. Dupä Dabija inceteazti a se mai bate monedti in aceastätail 71.

Gheorghe Duca, 1665-1667. Trece numai 5 luni pe.scaunul Moldovei. El erà de neamul lui Grec din Rumelia,

crescut de mic in casa lui Vasile Vodti ; apoi pe urma lui Vasile

" Ballarino c. dogele 15 Oct. 1665 aratti pe Duca de mort. 1-brin. Doc.V, 2, p.107. Adaog5 6 Dec. 1665 Ibidem p. 108 : di far promover al Principatodi Moldovia il greco Duca Voivoda". data de 1666 a lui N. Costin Lelopisefep. 5 este greOta. Comp. V. A. Ureche din istoria secolului XVII In Revista p.istorie, VII, 1893, p. 14.

" Demetrius Alexander Sturza, Uebersicht der Illunzen und Aledalien desFUrstenthmes Romdniens Wien, 1874, p. 43. Asupra lui Dabija vezi Letopisefullui Neculai Costin, II, p. 3-6, §i acel al lui Neculeca, II, p. 212-215.

SIOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA 211

Todä rämânând el in tarä, pilnä ce s'au fäcut boier mare, maipe urmä au §i domnit". El îi incepuse cariera prin a sluji in oprävälie din Iasi 72 El se insurase cu Nastasia fata Dafinei

lui Dabija Von, avutä de ea din intAia ei chätorie cul3uhus. Cum moare Dabija Vodä, Dafina pleacä cu ginerele eiIn Tarigrad, unde solul ei avusese pe Cupariul cel bätrân, Grecputernic din Constantinopole, de sprijin la vizirul Ahmet Ku-pruliul. Alai je si o scrisoare a lui Toma vornicul Cantacuzino,fratele lui Iordache vistierul 73, ambii Greci din Tarigrad boie-riti in Aloldova i rudenii cu Cupärestii, i prin aceste stáruintiInsotite bine intäles de daruri insämnate, ajunge GheorgheDuca, fostul bäiet de prävälie, la domnia tärei Aloldovei. Turciiinsä dei cedase stäruintilor si mai ales corupliunei pentru apune pe nuca in scaun, nu puteau avea mare incredere in el,-ea unul ce fusese cerut de boieri. De aceea domnul cautà s'A mai-cAstige pe lângà pretiosul sprijin al Cupärestilor, 'Mea' si pe acelal unui favorit al sultanului CulogItt, cAruia Ii oferä prin agentii-säi dela Poarta 5.000 de lei pe lunä ca onorar, cerändu-i favoareade a se puteà indrepta la el in caz de nevoie, c5ci vizirul si cai-macanul ar fi prea lcaomi de bani si din aceastä pricinä preag.reu de induplecat. Calogla insä aratä aceste lucruri sultanului.care cerceteaz6 pe caimacamul, spre a sti dacä nu cumva els'ar folosi singur dela domnul Moldovei, färä a impärti despoierea-eu dânsul. Caimacamul spune atunci sultanului, cà aceste arfi numai niste intrigi ale agentilor Moldovei, i impäratul or-donä ca ei sä fie alungati din Constantinopole, dupá ce li se vaaplica un numär de toiege. Caimacamul care nu vroia sti se punäräu Cu .favoritul Culoglu, ordoná la inceput agentilor, numaipäräsascä capitala, iertändit-le pedeaspa corporalä ordonatti-de sultan. Acestia in loc de a asculta, rämän pe loc. Caimacamul.atunci intinde corzile, prinde pe unul din agenti, pe când cealaltdispäruse, Il pune la oprealä si Ii aplicä o batae simtitoare ;

" Letopisetele, II, p. 5 si 216. Engel, Geschichte der Moldatz, p. 275. latace spune despre originea lui Duca Del Chiaro, care concoardA In toate Cu croni-earul, cu deosebire numai cd '1 face Albanez, i 11 pune sA slujascA in o prAvAlicdin Bucuresti : p. 129 : Era costui (Duca) di rito greco di nazone albanesa,nacque in un villagio ditto Policiani. Fu giovine di belissimo aspeto e che mos-trarve di aver multo spirito e abilita, per lo che i suoi parenti stimarono benedi mandarlo in Valachia per quivi fargli imparare qualque mestiera. Pervenncin Bucharest e fu accordato per garzone con un mercante di Abbazio (che inVenezia chiamase panno Salonichio)". Ath. Comnen Ipsilanti, p. 67 spune_..loaxag 6 1'6011s/din-fi; Din aceasta familie se trag Duculestii din MoldovaCA Duca era grec sau grecizat se vede si de pe modul cura Isi crescuse copii. Fatalui Iliana logofeteasa sotia repausatului Neculai Costin (Cronicarul) iscalestcgreceste : `0,évri ),cToOttch un act de vAnzare din 1722. N. Iorga liegeste dinArit. SI. Spiridon si Doc., V, p. 52.

73 Despre acest Iordache vistierul spune Neculcea : mAear ca un Grec-oni sil-din, dar era un om bun, se punea tare pentru pAmAnteni". Letopisefe, II,14). 216.

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. VIL 16

242 ISTORIA ROMAN1LOR

trimite dupsä aceea pe un agà la principele Moldovei, Cu insàr-cinarea a-i spune sà scoatà indatsä din slujba sa pe agentii dis-gratiati, §i s'à nu le mai incredinteze nici o dregkorie, §i pe viitorsA se lepede de asemenea incerc6ri de corumpere care ar-putea sà se intoarcà in contra lui, custe capul 74.

Mazilirea lui Duca Vodà proveni dintr'o neinOlegere.Anume Mahomet Gherei hanul atärAsc umblând sà se hai-neascA de cAtrà impgrätie, vizirul Ahmet Kupruliul ins'arci-nase pe Duca Vodà sri '1 iscodeascà spre a afla adeväratelesale scopuri. Domnul Moldovei prefkandu-se atunci cà i dansular vra sà" se lepede de protectiunea turceascA, trimite o scrisoare-hanului, pentru ca prin easpunsul ce'l va &AO-La sà" dobandeascilla manà o dovadà pe care sä." o transmifä Portiei. Se intamplilinsA de vizirul pleacà tocmai atunci la insula Creta, unde aveau.rìísboiu Turcii. In lipsa lui, pap. de Silistra pune mama pe scri-sorile lui Duca c5.-trti hanul, §i. fiind du§manul domnului, letrimite sultanului ca dovadà de hainirea lui Duca Vodrt, careeste mazilit, dei el nu stà disgratiat de cat putin Limp. VizirulAhmet intorcandu-se dela Creta, §i l'amurind sultanului impre-jurkile, Duca este restituit in scaun. De o cam datri insà 0116sti vin6 vizirul tronul este dat lui Ilia§i fiul lui Alexandru Vodà 75.

Cu prilejul destituirei lui Duca Vodà", agentul Moldoveitare suferise ru§inoasa batae cu vergi din partea caimacamului,nu se sparie prin aceastà pedeapsà, ci auzind despre mazilireadomnului, vine la Adrianopole unde sultanul re§idea de cat-vatimp, §i cearc6 cu ajutorul favoritului Culoglu sil dobandeasci-idomnia Moldovei. Este insà prins de caimacamul care nu puteauita para adusà de acest agent in contra lui, pus la inchisoare §i.dupà aceea osandit la galere 76.

Iflasifjul lui Alexandru, 1667-1669. Dacà cu Duca Vodrividem pe un Grec psän'ä la un pullet romanizat " ocupand sca-unul tärei, cu Ilia§i lucru se intoarce pe dos, §i intalnim pe unRoman grecizat urcand treptele lui. Acest Ilia§i erà fiul luiAlexandru Ilia§i, fiu el insu§i al lui Ilie, odrasla cea turcità a

74 lohann Baptist Casanova ciltra imp. 15 si 21 Noemv. 12 Decemv. 1666..Munn. Frog. III, p..264.

7' Neculai Costin in Lelopisele, II, P. 5. Neculcea, lindein p. 214. Ducayods numise inadins -in aceasla scrisoare pe hanul tatilresc padilali. DaponleS,in IF.rbiceanu, Croit greci, p. 42, necunosciind imprejurfirile, atribue dArei acestuititlu hanului tatAresc mazilirea lui Duca.

" Casanova c. Imp. 15 Aprilie 1667; Hurni. Frog. 111,, p. 266." Zicem pilna la un punct romilnizat fiind vela in Moldova de mic. Duca

Vodd insfi nu-si uitase obdrsia. Neculcea, Letopisefe, II, p. 234 spune despreVrut-au atunci Constantin Brancovcanu nepotul lui Silrhari-Vadri ca sd-pri-n74ipe toti neprietenii lui Shrhan-Vodii ; dar pe Cuptire$li Iiind Greci nu i-au pututlua de la inima lui Duca Yodil. Voru vedea mai jos cum Duca proteguia literatura.greceascrt. Vezi sub Cap. IV, 2, No. 4.


lui Petra Rare§ 78, fiind cu total grecizat prin cresterea luiintre Grecii Orientului dàduse i fiului ski Iliasi aceeasi educatie.Acest nou domn al Moldovei, tfäit fijad si el intre Grecii Tari-gradului, nu stiea limba tärei i grtlia cu talmaciu la divan 79.

IncurOturile provenite din pricina Cazacilor si a rätariloramenintau iaräsi sà aduCA un eäsboiu intre Turci si Poloni.In 1660 o cumplità ifäVälire tatarà devastase Rusia ucigandpeste 100.000 de oameni, si luand in robie aproape 50,000. Ili1667 acest popor prkliitor incurge in Polonia, si domnul Mol-dovei ne putându-se opune nAvAlirei lui, este Ora la Poartilcà le-ar favoriza prädàciunile, ha chiar cà Moldovenii ar fi luatparte impreudä cu TAtarii la pustierea Poloniei 89 Tocmai ins'ft"pe atunci Poarta deveni mai putin ascultAtoare decat ori cilnd laniste asemene tAnguiri. Anume hatmanul Cazacilor Dorwnkose leapàdrt de protectia polonti i cere pe acea a Portei, oferindsupunerea intregei Ukraine sub st'Apanirea ei. Poarta care aveà.ca maxim6 politic6 de a nu refuza nici odatà" asemene oferte,primeste propunerile lui Dorosenko, ceeace aduce o insrimnatilAcire in relatiile Turcilor cu Polonia 81. Totusi dasmilniile nuesà la luminA de cat ceva mai tarziu, anume in 1672, dupd ceTurcii se linistesc din partea Nerntilor prin pacea dela Vasvardin 1664 si din partea Venetiei prin luarea Candiei la 1669.

Dacà." Moldova suferise intru cAL-va i prin ea'sboiul Tur-cilor cu Nemtii, mai ales prin ajutorul armat i contributiileIn natur6 pe care le am v'ázut cerute dela ea, ea steämutareadusm'Aniilor &Rea' Polonia dansa incape in niste suferinti atilt

cumplite, in at ele sunt peste putintä de a fi descrise ca ade-vAratele lor colori, prin acea cà deveni teatral ràsboiului intre.dasmanii inversunati ce se luptau pe corpul ei.

In zilele lui Iliai seprebdätia

numai cat aceastA furtunil.De aceea cronicarul spune cà sub el a fost in Moldova mare bisug

liniste" 82 AtAta numai trebui sà sufere Moldova, o urcare.de tribut, pe care Turcii o cerurà tocmai in prevederea compli--catiilor viitoare : fulgerul ce scä'pärase inaintea desfunareiorcanului. La inceput Turcii pretindeau pentru Muntenia un.adaos de 70,000 si 40,000 pentru Moldova. Ambele

" \Tot. VI, p. 38 si 41." Neculai Costin in Lelopisefe, II, p. 6 si Neculeea. Ibidern, p. 217. Ne-

.culai Costin grqeste însã cand du ca dat5 a urciirei lui Masi in scaun 20 Iulie1666, de oare ce tot el ne spune ca la 11 Sept. 1666 murise Dabija Voda i i ur-mase Duca, stAnd in domnie 5 luni. Dacil tinem saind de intreruperile neaparateWA la rilnduirea si sosirea donmilor, atunei ajungern pentru urcarea lui Iliasifiul lui Alexandru la 28 Iulie, Insil nu 7174, cum insamnii Neeulai Costin adicil1666 ci 7175 de la Hr. 1667.

" Regele loan Cazimir, cStrà sultanul Mohamed, Fehr. 1667. Hurm.Mni. V, p. 73.

Capitula1ii1e lui Doroschenko din 10 August 1668, Ibidem, p. 74.82 Neculai Costin, In Letopisele, II, p. 7.

244 1STOREA ROMANILOR

plângându-se prin divanurile lor, argtând sumele impovgrateale datoriilor lor i neputinta de a rgspunde sporul cerut, Poartareduce pretentiile sale impunând Valachiei, o crestere numaide 40.000 de lei, iar färei Moldovei 25.000. O asemene purtareobservá ambasadorul german, este de naturä a ruina in total(ambele provincii" 83

Vizirul Ahmet Kupruliul intorandu-se insg din Creta in.1669, dupg &Merca insulei in stgpänirea turceascg 84,j aflAnddespre nedreapta mazilire a lui Duca Vodg, apucat si de stg-ruintele lui, îi procurg din nou domnia, iar Ilaii Vodá vinedgnsul in capitala Turcilor, unde putin timp dupà aceea moare,dupä cgt se bgnueste oträvit din indemnul lui Duca Vodg, carevroia s'A scape de un competitor periculos.

3. MOLDOVA IN TIMPUL RASHOIULUI TURCO-POLOX

Gheorgite Daca a dona °mil, 1609 1072. Duca d'el-tuise foarte mult pentru a redobändi scaunul Moldovei, i venindIn targ este novoit sà pung grele dgri pe boieri si pe -targ", sprea se achita de creditorii sgi, de care adusese o multime cu el,toti Greci lacomi i nesgturati care se ngpustirg asupra Moldovei,ca un nor de lAcuste pe un lan de gräu plin i m'Anos ; cgci linis-tea relativä de care se bucurase Moldova timp de câti-va ani unitäcu câteva bogate recolte culese intr'acest rgstimp adusese tara la ostare indestul de infloritoare, care a fost notatg de cronicar la dom-nia lui Iliai Alexandru, si care este repetatà la domnia lui DucaVodg, unde spune c6 erà tara pling de oameni si cu hranilcu agonisitä bunr 85. dar precum e destul sg treacg peste o.grilding o singurä zi de cumplità furtung, spre a o preface intr'unpustiu, astfel fu de ajuns ca Duca numai s'A se urce pe frontilMoldovei, spre a face sg disparg toa-CA a ei inflorire, si tara sáse afunde Une() adânc6 mizerie. Petru Parcevici episcopul Mar-cianopolei trimis de papá in Moldova, spre a ridica din decg-derea in care se afla episcopatul Bacgului, spune despre stareaMoldovei in timpul domniei lui Duca, cd provincia intristatilsub domnia acestui principe este mai de tot desgolità de locuitoricare fug din -tarä si se trag in Turcia, Rusia, Transilvania, Va-labia, se suie pe muntii cei mai inalti si se ascund ca fiarelebatice in cele mai dese pgduri". Aiurea Parcevici aclaogg : amdat signoriei Voastre de mai multe ori stiinta asupra apgsgreitiranice si nespusei sgrgcii a särmanilor locuitori ai acestei su-ferinde täri. Afarg de jafurile necontenite, se mai adaoge incti

" Casanova cara' Imp. 12 Aprilie 1666 Hurni. Fray. III, p. 271-272." Zinkeisen, IV, p. 994." loan Neculeea iii Lelopisefe, II, p. 218.

MOLDOVA DE LA VASILE LIIPU PANA LA CONSTANTIN LUCA 295

tearna räsboiului si a devastärei Tatarilor" 88. Intr'un al 3-learaport tot acest episcop spune ca preotii ortodoxi s'ar risipitoate pärtile din pricina stoarcerilor nesuferite crirora sunt ex-pusi" 87.

Jafurile lui Duca erau cu atata mai simtite cu cat taraera mai cuprinsä la venirea lui. Dela o vreme poporul se hotäria nu mai fugi inaintea jafului, ci a opune puterea silnicei si aporni in contra domnului o cumplità rriscoalä. Cronicarul nespune ca. in anul 1672 ridicatu-s'au Hancestii cu toti Oi'hee-nu i L'äpusnenii cu oaste asupra lui Duca, pentru uräciuneaGrecilor, cà adusese pre multi cu dansul din Tarigrad, si maiales pentru Cupärestiii ce erau in tarä. Deci viind MihalceaI 'Anent cu Durac särdarul in lasi cu toate oti1e, strigauprinzA pe Greci omoare. Fugit'au toatri boierimea careIn cotro au putut ; iar Duca Vodri väzand cà s'au ridicat atataOra' asupra lui, au esit din curtea domneascri cu toatä casa luisi au purees in jos pe iaz. Ilancestii insä au intrat in curtea dom-neascä i prin casele boieresti i negutitoresti prin targ, stri-ciind i jäcuind i prinzand pre Greci ; pre cilti i-au grisit peetoti i-au moral." 88.

Ducri Vodà, fugind in Muntenia, asteptase intai sri se li-nisteascä räscoala i sä se impace nemultrunitii. Acestia insänu intälegeau de loe a se läsa de intreprinderea lor. Räscoalainceputà in Ianuarie crft încà in picioare dupà douà luni, la sfar-situl lui Februarie. Ostirea loe era incil in mare numär asäzatäin tabärri, pe cam' femeile i copiii lor Ii trimisese spre sigurantäin Polonia. Duca väzir cri färti putere nu va izbuti sä-si redo-bandeasea tronul i ceru ajutor de la Turci, pentru a reintraIn Moldova 89. Acestia care tocmai pe atunci declarase rrisboiuPolonilor, aveau interes a inAdusi ori ce soiu de turburriri, cart.ar fi impedecat mersul armatelor lor. Ei ordonä lui Ali pasa sästampere räscoala. Turcul inträ in Moldova impreunri cu sär-darul lui Duca, Alexandru Buhus, cu mai multe carde de Tä-tari ; loveste oastea I Iäncestilor la Iepureni, o bate si o imprd-stie. Pe la inceputul lui Aprilie rriscoala era stampäratä si Ducareintrà in scaunul domniei in Iasi.

Inäbusirea rriscoalei custä pe Moldoveni suferinti marigrele chinuri. multinie au perit de sable, pee altii i-au

robit i multi au murit de frig, fiind vreme de iarnä i foarte

88 Ilapoartele lui Parcevici C. nu nciul papal din Polonia, 7 Martie 5i 26Aprilic, 1671, in Peter Freiherr von Parcewitsch, Erzbischoff N on Marcianopalvon Pejacevich, p. 272 5i 278.

87 Alt raport al lui Parcevici din 1670, reproduse de comitele KernenNIn Anton Kurz, Magazirz Gesehichle Siebenbitrgens 1811, II. p. 72.

Neculcea in Letopisele, II, p. 218.88 Douà scrisori ale lui Casanova 6-ant imp. din 24 Ianuarie 51 26 Fe

vruarie 1672. lImm. Fray. III, p. 280, 282.

2.16 ISTORIA ROMANILOR

geroasä i mare ; multi din prostime, bärbati, femei i copii auperit de frig, fiind bejäniti. Iarä Flâncul i Durac i capetele-celelalte au fugit cu toti in tara Cäzäceaseä" 90

Urmärile acestor mäceluri nu erau incä sterse la 6 Iunie1672, când polonezul Iazlovicz, venind in Iasi, serie de acoloambasadorului francez din Constantinopole : am ajuns aice cumare greutate si de tot flämând, cäci n'am intAlnit pe nimenein cale, ci numai multe corpuri moarte i oameni ciuntiti si a-runca ti pe drumuri"91. Tot acela scrie din Iasi in Iulie cà fa.-scoala lui Flâncu intâmplatä de curând au pricinuit mare vuet

mare spaimä. El au prädat pe to ti. nobilii si pe toti locuitoriidin districtele cele donä ale Hotinului si Cernäutului si au uciso multime de lume" 92.

Dela aceastä räscoalä a Häncului au rämas zicRoare mol-doveneascä Vodä da si liâneu ha !" ceeace se vede chiar dinspusele lui Neculcea eä numele Flâncestilor au rämas intrupomenirea oamenilor de atunci pAnä astäzi"93.

De abia se linistise tara de räscoala Flâncestilor i räs-boiul futre Turci i Poloni se dedal% iar sultanul insusi pornesteasupra Camenitei, trecând prin Moldova. Inainte de a pleca elceruse dela Duca Vodä trimitä tiin1i asupra acelei cetätiprecum si planul ei, i Duca Vodä trimise pe Grigore Cornesculce erà foarte meter de scrisori si de säpäturi de piaträ si dealto lucruri, si au fäcut chip cetätei Camenita de cearà cu toatetocmelele ei din näuntru si din afarà si o au trimis la impärä-tie de o au väzut" 94. Duca Vodä trebui sä ingrijaseä de pre-gätirea podurilor peste toate rAurile, de conace i de proviziipäne, orz, lemne, Oruse de corturi, ialovite, berbeci, unt, miere,pentru strAngerea cärora se randuise boieri anumiti. Venindsulttanul la Iasi, domnul esi inaintea lui cu daruri frumoase, caiturcesti cu podoabe scurppe i lighean en ibric de argint. Seintinsese pe ulite in calea sultanului bucäti de atlaz pe caretlinsul eälea. La o a dona vizitä a sultanului in capitala Mol--dovei, el se sui in Cetätue, privind acea intäriturä din toatepärtile. El puse pe un hogea sà strige chemarea drept credin-ciosilor din clopotnirta dela sí. Neculai, dupä care Moldoveniifurä nevoiti sà pecetluiascä biserica mai Tina timp, pänäfie sfintitä i curätità de aceastä pAngärire 95.

9° Neculai Costin, in Lelopisele, II, p. 8. Cf. Casanova c. Imp. 5 Aprilie1672, Hurm. Frag. III, p. 282.

Hurm. Doc. supl. I, p. 259." Ibidem, p. 258." Letopisefele, II, p. 218." Ibidem, p. 219." Ibidem p. 220. Asupra ordinului de aprovizionare a armatei turcesti,

Nezi si un raport a lui Gabriel Lenoris curier impArAtesc cAtril imp. 4 Alai 1672.Ilurrn. Fray. III, p. 282.


Cu toate a. Moldova avuse in acel an, 1672, o recoltà dincele mai imbelsugate, Duca Vodà nu ingriji cum se cuvine deaprovizionarea ostirilor turcesti, indräznind s'A se scuzeze atreTurci care doar treceau prin tara i vedeau mänosia ei, cu lipsäin care ea s'ar afla. Sultanul furios pentru asemene neadevärpatent, mai ales a. Grigore Ghica din Muntenia trimiSese 2000de care de gräu 96, mazileste pe Duca si-1 pune in fiere, sciipAndel de moarte numai prin bogate daruri fAcute Turcilor hare carepadisahului o blanä de vulpe de Mosc neagril prea bunäscumpà 97. Astfel se sfärsi a doua domnie a lui GheorgheDuca in Moldova.

tefan al XII-le Petrieeieu, 1672 1674. Turcii ne-avAnd acuma. in decursul räsboiului polon timp a specula cudomnia Moldovei, avAnd apoi neapäratä nevoie de autoritateaunui domn, spre a scoate dela tarä cele de trebuintä ostirei lorordonä boierilor sä aleag6 dintre ei pe cine vor crede de cuviintti.Boierii se unesc i aleg pe Petriceicu clucerul. Neculai Costinspune cg" gändurile boierilor se oprise iiitâi asupra lui Ilie Sturzacare insä repetä minunea cea fAcutä de Constantin Cantacu-zino in Muntenia, anume de a refuza domnia, dupà care se sbu-ciumau atAt de tare oamenii de atunci, dovadà a de cAnd incAnd se ivia i in tärile romAne cAte un cap cu minte care aveAintälepciunea a räspinge ceeace altii vAnau cu atAta inversu-nare, domnia cea atAt de primejdios aträgnoare. Ilie Sutrzafiind 'Msà sträns ca mare stäruintä de boieri a primi domnia,stiu scäpa de atare nevoie, amenintAndu-i cà dacil va lua domnia,pe toti boierii Ii va pune sub sabie. Boierii temAndu-se de gändullui Sturza, oferirä domnia lui Petriceicu, care nu era doar serefuze si el acel dar neasteptat. Destul &A se gäsise unul ca sä.o faa ; doi ar fi fost prea mult 98

Turcii luarä Camenita, ce erà de tot räu apäratà in zivade 27 August 1672 i cerurà indatà salahori din 12Arile romAne-pentru repararea intäriturilor, i asgzarä in ea un pasä cu agarnizoanä. StrAlucita lor izbAndà le reaminti iaräsi gAndul celde atAtea ori apucat i apoi iar lep'Adat de ei, de a preface Mol-dova in pasalAc. Dorind insä sä cunoascA pärerile Moldovenilor

" Kintsperg c. fmpiáratul 20 Iulie 1672, Hurm. Frog. III, p. 283. Comp.Ath. Com. Ipsilanti (1. c. mai sus p. 12 nota 10 bis). p. 43 yi cate-va 5tiri din la-zlowietz in Podolia din 11 Fevr. 1672 care spun cá Duca Voda fu luat la Cons-tantinopole din cauzit cil fàcu monedä fa10. Hurm. Doc., XVI, p. 9.

97 Raportul dui Giacomo Quirini c. dogele, 10 Sept. 1672 Hurm. Doc.V, 2, p. 136. Casanova caträ frnp. 8 Sept. 1672. Hum. Frog. III, p. 283. Lelo-piselele, II, p. 220.

Lelopisefele, II, p. 221-222." Un raport al lui de Beaumont din 7 Sept. 1672 vorbe5te de Camenilss

ca luatä de Turci. Hurm. Doc., XVI, p. 32. Data de 27 Aug. Ibid. p. 31.


asupra acestui scop al lor, ceriträ de la Petriceicu Vodà, cale trimità un boier in lagär dintre cei mai de frunte ai tärei. Pe-triceicu alese spre aceastä misiune pe Miron Costin, si mer-gaud el la vizirul, pusu-l'au vizirul de au säzut inaintea lui,i-au zis vizirului sä-i spue drept, pare-le lor bine eä au luat im-pärätia Camenita au ba, iar Miron au räspuns, cä se teme aspune drept. Vizirul s'au zimbit a rade i i-au zis sä grAiasc5,sä nu se Leamä. Atunci Costin zise : Suntem noi Moldoveniibucurosi sä se 15.1.asc6 impärätia in.toate pärtile cat de mult ;iar peste tara noasträ nu ne pare bine sä se 14aseä. Atunci vi-zirul iar au ras i i-au zis : drept ai gräit, i apoi l'au intrebatcum socoteste, läsa-va oaste turceascA in Hotin cu PetriceicuVodä, ca sä fie de paza prei si a Camenitei" ? Miron insä in-curajat prin nesupärarea vizirului pentru räspunsul säit la primalui intrebare, gAndindu-se tot la tara lui, îi luä iMma a spuneTurcilor : cä nu ar fi bine sä lese oaste turceasa cä ar fi vremede iarnä, si nu o va puteá birui cu fan i gräunte i alte bu-cate, cA este tara säracä i ar flämanzi oastea ; si a se räschira`prin sate iaräsi nu ar fi bine, cAci satele sunt rare si ar lovi pod-ghiazuri din tara Lesascä, azi inteun sat mâni in altul si pânäin primAvarä ar peri oastea turceascä toatà, si adage MironCostin, iaräsi gandindu-se la interesul tärei sale, ar strica pod-gheazurile printre oastea Lurceasc6 si tara Moldovei. Mai in-plept ar fi ca oastea impäräteasc5 sä se tragä in jos ; numaisä dee voie impärätia sä serie Moldovenii la Lesi cu rugämintesi cu inbunAturi. Fiind tot de o lege, ar crede Lesii i ar läsa denu vor face strickiune Moldovei si ar chivernisi i cetatea cubucate pänä in primilvarà".

Pentru a pretui dupä adevärata sa valoare patrioticulräspuns al lui Costin, trebue sä ne gAndim pe de o parte la fe-nomenala coruptie de caracter in care innota boierimea acestortimpuri, apoi la primejdia cea nesfarsitá in care niste asemenevorbe, dacä ar fi fost interpretate de Turci ca spuse in interesullesesc, puteau sä arunce pe acel ce le rostia. Totusi Miron Co-stin avu mima a le da fiintä, cäci stiea el doaril cà rämanereaTurcilor in Camenita si In Hotin era aproape tot atat ca si pre-facerea Moldovei in pasalâc turcesc, cu stángerea legei si aneamului moldovenesc.

Cronicarul Neculcea dela care am imprumutat aceastä in-.teresantä convorbire, ne spune cà unii din boieri dupä ce leau spus Miron sfatul, ziceau cä-i mai bine sä lese pe Turciierneze, di pot altfel sà präde tara Lesii. Iarä Miron ziceanu vor präda-o ; iar de or si präda nimica nu va fi, cleat sä leiee Ienicerii muierile si copii i sä rämänä i asäiätori, sä nuse mai ducr 100.

loo Letopisefele, p. 221-222.

MOLDOVA DM LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA 249

Turcii luarà din convorbirea cu Miron Costin ce le trebuialor, anume stiintä cà ar fi primej dios, tocmai atunci in timpulunui fa'sboiu cu Polonii, a incerca prefacerea Moldovei in pa-

intru cat Moldovenii s'ar teme de un asemene lucru sis'ar puteà intAmpla o fäscoalil care sd le compromit5. intere-sele10. De altfel in privinta garnizoanei de lrisat in cetateadobAnditti de ei la marginile Poloniei, este lesne de intillesnu urmarà sfatul boieriului moldovan 102 Ei numirà pe Hus-sein-pasa de comandant in Camenita cu o garnizoanil de 12.000de oameni, i inteun laggr intArit de lângà lIotin lAsarà un pu-ternie corp de armatä de 80.000 de soldati. La 21 OctombrieMohamed sultanul incepe miscarea lui de invArtej ire, si patrusAptàmâni dupä aceea intrà triumf6tor in Adrianopole, dAndtrei zile de pompoase serbrui spre prriznuirea stfälucitei iz-bAnzi 103.

Aceste ins6 nu erau cum zice Neculcea decAt incepAturadurerei i stric6rei àrei noastre" 104. Domniile viitoare vordesä'vàrsi-o.

Turcii credeau cà au Osit in Petriceicu acel aluat mlà-dios de care aveau nevoie pentru a supune cu totul MoldovaLrebuintelor ràsboiului. Si inteadevàr c6 el si trecea in ochiituturor drept un om blând si slab 1°5. La inceput el se siastfel precum Il judecau Turcii, punând toatà ingrijirea la adu-narea proviantului trebuitor urdiilor turcesti i domnind Oralui tot de c6lare" cum zice cronicarul, ca una ce erà mai toatàbejànità. Pe de altà parte el instiinta pe Turci despre toateintrigile ce pe atunci turburau Polonia, si anume despre nemul-tAmirea dietei cu regele de atunci, Mihail Visnovieky si despre

lui Sobiesky de a-1 rAsturna, Turcii Il inArcinase sà"trimità iscoditori la Varsovia spre a vedea starea lucrurilormai de aproape 1°6. In curând insd domnul schimbä gAndurile

1" Un raport al lui Kintsperg catril Imp. datat din Iasi unde rezidentulse dusese pentru a mijloci pacea intre Turci 5i Poloni, din 8 Noemvrie, 1672In Hurm. Frag. III, p. 284, spune : Von der Pashhalikisirung der Moldau kames diesmal ab und zur V erhUttung eines Aufslandes stellte der Grossherr denmoldauischen Landständen freie Wahl cines neuen Fiirsten anheim, welche aufden schwächeren unter ihnen einen Boiaren Stephan Petriczeiko insbesonderedesswegen fiel ,weil derselbe im Laufe des diesjällrigen FeldZuges dem Sultantreue Dienste widmete".

1" Desi Neculcea spune din potrivä cA :au läsat vizirul dupà sfatullui Miron", lbidem.

1" Zinkeisen, Gesch. des osm. Reichcs, V, p. 72. Mai multe scrisori din Po-lonia relative la treptata Inaintare a arrnatelor turcesti in Hurm. Doc. Supl. I,p. 259-263.

1" Letopisefele, II, p. 219.i" Asa 11 caracterizazil i Neculai Costin in Letopisefe, II, p. 9, si residentul

Klintsperg in raportul seu din Iasi citat In nota 17108 Rapoartele lui Klintsperg cAtrà Imp. din Ian. 1673 In Hurm. Frag..

III, p. 287-288.


sale. Vedea el bine cg dacg Turcii vor urma inainte a ocupaHotinul, avAnd aice un pasg, atunci in Moldova n'are ce maidomni doran" 1°7. Apoi ordinile de aproviziongri plouau pe fiece zi. Se cerea intre altele cAtimea de 10.000 de chile de grgudin partea fie-cgrei t'AH i intocmirea cea anevoiasg a podurilorpeste Nistru 1".

Pe längg aceste se mai j'Aluesc Moldovenii prin o solieinadins trimisg la Poartg, cà comandantul turcesc din Camenita,care trggea el acuma tributul spre a intretinea din el garnizoanadin acel oras, mai pusese m'Ana pe vama cea mai mgnoasg aMoldovei, acea dela Hotin pe Nistru, i apoi nagjia fgrà ince-tare pe locuitori cu nefirsite beilicuri i cagturi de tot felul,inca Ii silise pgrAseascg locuintele i sg se rAsipeascgalte täri vecine. Fatä cu desgolirea Orei de oameni, asa se plAn-geau boierii, ar fi peste putintä a se aduna arde trebuitoarepentru plata tributului 109 Otea' aceste incglcgri se mai adaugeIn anul 1673 si o recoltä slabg care amenintä tara cu foametea,grAul anului trecut fiind tot luat pentru aproviziongrile Ca-menitei 110.

Carg toate aceste suferinti ale t'Arel care trebuiaufacg tot mai nesuferità domnia Turcilor, se adause o ocargpersonalg adusg de pasa comandant al armatei, domnului Mol-dovei, anume amenir4area cu bgtaia in caz de a nu indeplinidin cuvAnt in cuvAnt niste ordine. Insulta impinge pe Petri-eeicu a face pasul hotaitor si a trece la Poloni.

Domnii tailor romäne, Grigore Ghica i Stefan Petriceicutrimisese in solie la Viena pe Petra Parcevici, episcopul de Mar-eianopole ce fusese prin Moldova. Acesta merge in capitalaAustriei in 26 August 1673, spunAnd impgratului cà ambiivoevozi ar fi hotaiti a trece la Poloni111. Si inteadevgr ei tri-rnit in taing la Lesi chiamg sä ving asupra Hotinului, fägg-duindu-le trecerea la ei in focul bätäliei. Polonii se grgbesc ada urmare chemgrei, si la inceputul lui Noemvrie se pun in mis-care asupra cetgtei. O ceatg groa§g care intuneca aerul in zuna de10 a acelei luni inlesneste trecerea RomAnilor in partea Lesilor,care de cgtrg ,Stefan Petriceicu se fan chiar pe fag, iar dinacea a lui Ghica mai pe ascuns, faändu-se a fi fost prinspreunA Cu cei 5000 de oameni pe care îi comanda 112.pagsirei laggrului turcesc de cal% RomAni este dezastros pen-

107 Neculcea, In Lelopisefe, II, p. 223.109 Giacomo Querini Otra' dogele 22 Iunie 1673. Hurra. Doc. V, 2, P. 139.100 Kintsperg cAtrii 'Imp. 13 Aprilie 1673, Hurm. Frag. III, p. 289.110 Stefan Petriceicu cAtrà Poartä Hotin 28 Iunie 1673, Ibidem, p. 290.111 Raport din Viena din acea data Hurm. Doc. V, 2, p. 140 Gomp.Analele

lui Vespasian Kochowski ap.. larga Sludii §i doc. XXI; p. 181-184.lo- Alai sus p. 200....Y. Iorga in Salda si .doc., IX, la, 141 5i urm. di% o foarte

.ankiruntitA descriere a expeditiilor turce5ti contra Polonilor.


tru Turci. Ei pierd marea biltAlie contra Le§ilor sub zidurile.Hotinului in 10 Noemvrie 1673.

Mari full pierderile Turcilor : aproape de 20,000 de oa-meni acopereau cAmpul rAsboiului, sau perirA innecati in apeleNistrului. RomAnii §i cu Polonii se indircarA cu o pradA dincele mai bogate. Polonii ocuparA indatA Hotinul, §i dupil aceeaintinzAndu-se in Moldova, puserA mana pe Suceava §i pe ce-tatea Neamtului, luAnd in stApAnire aproape toatil partende sus a acestei färei. Ei dau lui Petriceicu 10,000 de oameni,pentru a apAra Ia§ii de un atac al Turcilor. ComunicArilecu Camenita fusese intrerupte, §i o revoltà a Ienicerilor in-tAmplatä in Constantinopol impedecAnd trimiterea unor a-jutoare la timp, Turcii sunt nevoiti sA se retragil peste DunArepierzAnd imbel§ugatele grAnare ale Moldovei §i Munteniei.cu toate aceste Polonii nu se folosirA cum trebuia de izbandadobAndità. Cauza erà CA Sobiesky comandantul expeditlei se.pusese cu Turcii in legAturA spre a dobAndi dela ei ajutor debani spre a rAsturna pe Visnovieky §i a pune mAna pe tro.nulPoloniei. DacA el nu ceru chiar dela Turci ajuLor armat, aceastao Mai numai fiind CA §i-ar fi pierdut toatA vaza §i popolaritatealui in Polonia. A§a prin vinovata lui neingrijire, el nu ia Ca-menita, ha chiar ingAdue pe Turci s'A aprovizioneze din nougarnizoana cetAtei, mai las6 s'A se incunjure §i s'A se asediezegarnizoanele polone care cuprinsese Suceava §i Neamtul, incAtstrAlucitul rezultat al luptei dela Hotin este nimicit in putineluni dup6 dobAndirea lui 1-13

Boierii moldoveni pare CA ar fi presimtit neputinta Po-loniei. Ei refuzase de a se haini alAture cu Petriceicu, §i celdintäi care se opuse apucAturei domnului fu Miron Costin. Elspuse lui *tefan verde in fatA CA : ori sA fie voia MAriei tale,ori sA nu fie, noi nu vom 'Asa casele s'A le iee Tatarii" 114 §j. jnehj_nAndu-se la domn ei din casA urmat de marea multime a bo-ierilor tArei, care se temeau de fAsbunarea turceascA §i de slabulsprijin al Polonilor. CAnd sultanul rAndui in domnie pe Dumi-tra§cu Cantacuzino, aproape toatA boierimea trecu in partenlui. Hainirea lui stefan Petriceicu §i a lui Grigore Ghica avtiins6 i altA urmare. Domnii romAni punAndu-se prin trAdarealor in o grea pozitie- fatA cu Turcii, fusese nevoiti a cäuta spri-jin contra pAgAnilor §i la alti principi cre§tini, §i cel intai care seinfAto§à in ochii lor fu tarul Ru§ilor. Pela inceputul anului1674 ei trimit la Moscova pe iermonahul Teodor ca sà se inchine,

"3 Vezi mai multe rapoarte ale lui Kintsperg catra imp. dela inceputulanului 1674 in Hurm. Frag, III, p. 301-308, mai ales unul din 26 Alai, (p. 308)In care spune : Kurz, Sobieskys, \Terrain an Polen und der kristenhait leidetkeinen Zweifel mehr".

'" Neculcea in Letopisefe, II, p. 227.

252 ISTORIA ROMAIIILOR

rugandu-se de Maiestatea sa imperiala ca sa le dee ajutor sprea-i apara si scapa de suferinte". Tarul Alexie vazand a lorinchinare, ordona trimiterea unor osti, pentru apararea Moldoveisi a Munteniei, si cere dela principii acestor ttiri ca sa trimitaspre mai bunti asigurare pe cei mai credinciosi din cler si boiericare sa inchee conventia pe baza careia trebuia sà ram'Anasupunerea imptiratului. Conditia pe care o punea Tarul primireiacestei inchinari a suveranilor Moldovei i Munteniei, cumnumeste el de mai multe ori in acel proiect de tratat, erà caei sa nu sa fi supus regelui Poloniei" pentru a indeparta astfelpricini de neintalegere cu acea tara vecina, fagaduindu-le cadupa savarsirea juramantului de supunere sa-i apere cu ostirilesale de dusmanii sfintei cruci i sa le dee si ajutor banesc" 315.

Acest proiect de tratat este important, nu prin urmarilesale imediate, care nu esira la nimic, din pricina mazilirei dom-nilor ce vroiau sa-1 inchee, dar prin aceea cà deschide bateriilepoliticei rusesti asupralor române. Incercarea fu pusti demai multe ori in lucrare de Rusi, pAna ce la sfarsit prinzAnd

izbutind, avu urmäri necalculabile.

Dumitrw;;eu Cantaeuzino, 1674-1675. Cämarasul Di-mitrie Cantacuzino fiul lui Mihail si nepotul cel proteguit deConstantin postelnicul, si care prin o neagra nerecunostintacontribuise la nenorocirea proteguitorului sau, dupa fuga luiGrigore Ghica in 1665, se duce in Constantinopole, unde seinsoara si devine curand dupa aceea capuchihaia lui Petriceicual Moldovei in 1673, iar de aice este randuit in domnia acesteiori 116.

Sultanul vazand tradarea lui Petriceicu si trebuind sti-1inlocuiasca imediat, trimise in domnie pe Dumitrascu Canta-cuzino ne fijad altii din Greci acolo lAnga imparatie, i fijadIn cunostinta Turcilor i tiind ca-i e casa in Tarigrad" 117. Ne-culai Costin, observa ca un lucru cu totul afara din cale, nunumai ca domnia nu custa pe cel miluit cu ea nici o cheltuealti ;dar Inca Turcii Ii dadurä bani de drum. Turcii nu aveau acumatimpul de a specula ; rasboiul polon, pierderea dela Hotinhainirea lui Petriceicu Voda Ii spariese peste masura, i abatereadela regula obicinuita este deci pe deplin explicatà. Despreacest domn spune acelas cronicar ca erà hires din Grecii ceide frunte ai Tarigradului i erà destul de cumplit i vrajmas".Trebuind sa fie introdus in tara cu puterea, de oare ce Pefriceicit

111 Proiect de tratat intre Stefan Petriceicu si Const. Siirban si tarul AlexeiMihailovici 10 Martie 1674 si Mitilineu, Colecf te de tratate, Bucuresti, 1874, P. 78

116 Genealogia Cantacuzinilor, original, p. 49.117 Neculai Costin, in Letopisefe, II, p. 12. Comp. Raportul lui Kintsperg

ciltrà imp. 3 Ian. 1674. Hurrn. Frag. III, 299 : des seitherigen moldauischenagenten, Dimitraschko".

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PINA LA CONSTANTIN DUCA 253

tot -tinea inca Iaii, el vine sprijinit pe o oaste de Tätari carebate pe Petriceicu la Alovila Rdbilei, alungändu-1 din tail, inpostul Craciunului, iar Dumitrascu Cantacuzino intra in Iasisr apnea scaunul.

Noul domn MO se temea de Lesi, i exprimandu-0 teamalui catra vizirul, acesta porunci s erneze Tatarii in tara, princare Turcii indeplineau de odata doua scopuri : mai intaipedecau pe Lesi a cuprinde iaräsi Moldova, apoi slabeau tara ca-sa nu se mai poata haini lesne. Boierii insa inspaimantati deiernatul oardelor tätaresti, propusese vizirului faca zapisla mana ca nu vor veni Lesii ca sà strice tara, si domnia vatrai in pace la Iasi. Se spune insa ea Miron Costin, nu primi.acest sfat, zicând ea s'au facut multà vrajbil cu Leii, istiindsi pe Petriceicu Voda ca-i dus cu dânii, nu se vor puteà rabda-sa nu sloboada podghiazuri sà strice tara si pe urmä a cadea.greu pe capetele lor ; iar asa de vor ierna Tatarii in tara, mai bineva fi ca vor apka tara si de podghiazuri". Ne miram de acestepäreri a le lid Miron Costin, caci mai întài l'am vazut mai susaparand Moldova inaintea lui Husain pasa, si punându-si capulin joc pentru a indeparta din tara pericolul incuibarei Turcilorin ea, si acuma el &A sfatueasca a prinii sà ierneze in Moldovacumplitii Tatari ! Apoi ori cat ar fi putut prada Lesii trite°.expeditie a lor, nu se putea de loe asamene cu despoierea sta-tornicä a tarei timp de o iarna intreaga de CAVA nemiloaseleoarde tkarasti. Sä se fi temut oare Miron Costin de reintoar-cerea lui Petriceicu Voda, pe care-I parasise cand II vazuse tre-and la Lesi, sau aceasta stire nu este cleat o calomnie pusain socoteala boierului moldovan, al carei rasunet poate invo-luntar se fäcu Neculcea, care raporteaza acest fapt, lash' nu-inai cat prin se zice" 118.

Domnul grec ce erà in fruntea tarei, farà îiidoialà ca erasa se ingrijasca mai mult de interesul lui cleat de acel al Weisi el deci rosti cuvântul care trebuia sa fie hotarâtor, si carearuncà asupra Moldovei una din cele mai cumplite nevoi dinmultele prin care trecuse nefericita tara. Tätarii furl opriti

petreaca iarna spre a sluji domnului de aparare.Deci intrat-au Tatarii in Ora ca lupii inteo turma de

i de s'au askat la iernatec prin satele din Prut i "Ana in Nistrusi mai sus Willa' la apa nimkui ne fiindu-i mila de saracatara, ca i cand ar fi fost lard domn. Asa era jac intransacum ar fi fost ei saracii pricina rautatei, cum ar fi sfatuitei saracii ca sa vie Lesii cu oaste la Hotin. Cum s'au indurata da tara in prada faril de nici o nevoie, numai pentru frica ceablästamata de o nävalire leseasca ! Tätarii sunt lupi apucatori,

no Letopisefele II, p. 228-229. Cf. Lettre &rite de Varsovie. 15 tunic1674 in N. Iorga, Acte §i Fray. I, p. 84.

2.5i ISTORIA ROMANILOR.

prada, robesc, bat si cáznesc pe crestini, ne avand nici ofrica de marzacii lor, si Tatarii nu manânca ce manânca gospo-darii casei, ci tot carne de vaca si de oae, de nu poate bi-ruiasca cu hrana pe dansii si pre caii lor ; cà un sac de orz daupe zi unui cal si cat nu poate sà m'Analice un cal inteo zi il de-sarta din traista strang in deosebi ; i daca îi sfarsea bietulom orzul din groapa, Tatarul fama pe om de cumpara orzulcel strans de el. Mâncat-au tot si pane i dobitoc si-au jacuittot pana' la un cap de ata; pre multi au si robit furis : femei fete,copii. Rilmas-au bietii oameni numai cu sufletele, batutizdruncinati, precum era mai amar, cum nu se poate scrie, nicia se povesti caznele si ucisurile lor. Viind primavara s'au ra-dicat Tatarii din tarà,79.

Urmarile unei asemenea stari de lucruri fu o ciuma cum-plita care aduse Moldova pana la marginea prapastiei. Re-zidentul german Khintsperg, care veni in Septemvrie 1674inca' °data' prin tara, spune despre Moldova ca : mizeria acesteimari si frumoase regiuni este ingrozitoare, i ca cea de pe urmadevastare a ei, mai intai prin Poloni apoi prin 'Mari, a fostatat de neomenoasa, incat aproape 213 din poporatia ei perisesau se imprastiese izo.

Tocmai pe atunci insa, putin timp dupa suirea lui loanSobiesky in tronul Poloniei, in Fevruarie 1676, se incheiese

pacea intre Turci i Poloni la Suravna in 27 Octomvrie acelas.an, prin care Turcii pastreaza Camenita in Podolia, iar Poloniaeste scutita de tributul de 220,000 de galbeni pe care-I plateapeina atunci Portei.

Asupra tarilor române aceasta impacare intre TurciPoloni are de o cam data de efect, cá se reincepe de indata spe-cularea domniilor lor, care incetase intru cat-va in timpul ras-boiului. Turcii doritori, flamanzi de bani, se grabesc a primioferta unui Antonie Ruset, i mazilesc pe Cantacuzino pentrua da celuia domnia.

PELA ANTONIE RUSET LA CONSTANTIN CANTEMIR

.A.ntonie Ruset, 1675 1678. Desi un raport al lui Moro-sini Otra dogele spune despre Ruset, cä ar fi fost un negutitordin Tarigrad, cronicarii Moldovei Neculai Costin i Ioan Ne-culcea arata, cà el era boier inca' de mai inainte, purtand nu-mele de Kirita Draco Ruset, i cä mersese la Constantinopole

"9 Neculcea in Letopisefe, II, p. 229.12° Kintsperg cátrii imp. Iasi 29 Septemvrie 1674 Hurm, Fray., III, p.

311-312. Cf. Kasirnir Sira c. episc. de IVIarsilia 27 Ianuarie 1676 la ruine queces pays-là ont souffert. Sourtout le sieu (sic) fait un grand chastiment par lapeste" N. lorga, Acte qi fray. I, p. 87.


impreunri cu Alexandru Costin, la moartea lui *tefilnitrt Vodri,spre a pune la cale domnia lui Dabija. Aceste stiri contrazieá-toare, date de dou'a" izvoare tot atAt de vrednice de credintä,s'ar puteà impäca astfel, cà Kirita Draco mergand in capi-tala impärAtiei cu prilejul arätat, se va fi apucat aice iar deafaceri negutitoresti, cu care probabil cii erà deprins inainte dea se strämtita in Moldova ash cii rezidentul german a pututiee drept negutitor, desi el era boier moldovan, si nu numai el,dar si fiul ski Alexandru, sulger mare pe timpul lui Petriceicu.Kiria Draco caphtri domnia pentru 60 pungi 121Cantacuzino este insri aruncat in inchisoare, cerându-i-se pentruoeliberare suma insämnaoare de 150 de pungi. Isi adusese a-minte Turcii cii la numirea lui in domnie, nu numai cä nu-i luasenimic, dar ina ii däduse i bani de chelluialä 122

Gheorghe Duca fiind tot pe atunci rânduit in Muntenia,ambele täri romilne intrase in stripânirea unor boieri ce nu erandeat niste Greci, veniti din rAsärit in ele si care purtaupe deplin stràina lor fire 123. Antoine Ruset, ajunge in Iasi inluna lui Decemvrie 1675, in timp ce trätärile de pace cu Po-lonii läsau linite Moldovei. El se apueä de ate-Va lucehri denevoie publicà, precum repareazä. biserica sf. Neculai de längä-curtea domneasch" care erà descoperiffi i clopotnita stricatä,face o cismea in zidul bisericei despre poarta cea mare a curteidomnesti, aduand apä pe oale de departe ; zugrriveste apoipridvorul i biserica pe din lAuutru, si aduce din tara Lesascrimai multe odoare pentru acelas Meas. Mai face si un zid in jurulsf. Neculai, precum i unul imprejurul mânästirei sf. Saya, sispune cronicarul cä" ar fi fácut el multe alte lucruri bune intar6, cii erà un domn bun si milostiv i indueätor, numai taran'au avut noroc sii domneasa" mult" 124.

De abia se Implicase lucrurile cu Polonia si ele se stricri,eu Ruii. Relatiile intre ei i Poarta otomanà se eácise MO din1667, and se incheiese intre Rusi i Poloni pacea dela Andrus-son, de oare ce Turcii nu eran nici odatà multAmiti and vedeau.c6 se impaa puterile nordului. De o cam (lath' rana plecare aTurcilor pentru Moscoviti se aratA in nepoliticoasa lor purtare

121 Letopisefele, II, p. 3, 15 si 232. Zuarui Aforosini c. dogele, 20 Noenwrie1675, Hurm Doc., V, 2, p. 148 Udiva intanto il vizir le propositione e le secreteofferte di Antonio Rosetti, Greco negotiante in questa citta, che aspirava al essernello stesso principato investito e ridotto finalmente il prezzo di cosi nobil predaa 60 borse".

1" Alt raport al lui Morosini, din Martie, 1t76, Ibidem, p. 149.1" Asa II califica si un raport ltd Olivier de Noiritel, amb. In Const.

c. Forbin Ianson amb. in Varsovia 1 Martie 1674. Hurm.-Doc., supl. 1. -p. 23:ce Stint' des Greos eSlevés par argent qui au butt d une arm& ou peu plus tombentdu trone dans une prisonou its rendent gorge au dela de ce qu'ils ont volé".

114* Neeulai Costin iii Letopisefe, II, p. 16. Comp. Neculeea, Ibidem,3). 232.

255 ISTORIA ROMANII.0 R

fatä cu ambasadorii tarului. Mai multi din trimisii acestuiacàtrA sultamul in afacerile pr6d6ciunilor tgfäresti stint foarterAu tratati de Turci, mai ales cä ei singuri avAnd o purtare cammândrà in Constantinopole, impingeau pe Turci a-si descsdrcaasupra trimisilor ura dusmänia de care erau aprinsi contrast5panilor lor. Asà bun oarà acel din 1668 refuzd a face cu-noscut de mai inainte vizirului cuprinsul cererilor sale, nu vrasà intrebuinteze la audientà pe talmaciul recomandat lui, nutrimite darurile obicinuite in seraiu, nu salutà pe ceilalti viziriafaril de caimacanul, intrà csalare i innarmat in curtea pala-tului, si in sfArsit nu se inchinA destul de adânc inaintea sul-tanului. La aceastà de pe urmd ofensà, Turcii nu se mai potretinea, imping de cap la psämânt pentru ca complimentuls'au sà" ating6 adâncimea cuviincioasä. Indeknind apoi amba-sadorul a spune c6 prea puternicul s6u imOrat i domn, tarul,trimite sultanului Mehmet prietineasca lui salutare, Turcul iz-bucneste inteo furie atAt de cumplità pentru aceastil de o po-trivA punere a ghiaurului cu padisahul inckt porunceste de'Man a scoate pe ambasador din salà si a i se administra unnum6r de toiege, ceeace caimacamul nu lipseste a indeplinicu cea de pe urmà asprime. i apoi sà" ne mir6m dacà eraututi capuchihaii Romanilor ! Ambasadorul hätut ne mai in-drknind a ap'ärea in persoanA pentru a indeplini solia lui, cereprin alte persoane ca sultanul s6 recunoascà stApAnului slAu ti-tlul de impgrat al Moscovei. Bietul ambasador primeste capuns c'á atAt el cAt i st6pAnul sàu ar fi niste porci", cuvântulcel mai greu de insultà la Turcii, care privesc acest animal catot ce poate fi mai necurat. Relatiile incepute in acest mod,mergAnd tot inAsprindu-se, fäsboiul erà gata ori când sà izbuc-neascà. In 1676, Dorasenko hatmanul Cazacilor, strAns rki. dePoloni, i nefiind ajutat la timp de Poartà, se arunc6 in brateleRusilor si le tràdà lor cetatea Cehrinul. Turcii scot la moment peGheorghe Chmelnisky din inchisoarea celor 7 turnuri, uncle seafla, Il numesc hatman al Cazacilor i trimitându-1 in Ukrainadeclarà tot odatà Rusiei rAsboiu in 1677 125. Antonio RusetDuca Vodd al Munteniei sunt indatorati a merge cu oastea laasediul Cehrinului, pe care in acel an nu izbutesc Turcii a-1 lua.Ei repetà expeditia in anul urriator 1678, când ajung sà icecetatea sub conducerea insus a marelui vizir Cara-Mustafa.

Cu prilejul trecerei vizirului prin Moldova,126, mai multi

126 Zinkeisen, Gesch, des osm. Reiches, V, p. 82.1" Trecerea vizirului prin Moldova si prin Iasi este descrisA cu deamA-

nuntul In Journal de son Excellence le Palastin de Kulm. Lucru curios insa acestjurnal spune ca la 1677 domnea in Moldova Duca V ode! ! Donka présentement1 lospodar ou... de la Moldavie" cAnd Neculae Costin pune inceputul Domniilui Duca VodA In Decembrie (1678 (vezi mai jos, p. 332) N. Iorga, Acle i Frg-I, p. 90.


boieri amestec6 domnia lui Antonie Vod6, scornind In potrivaluí deosebite pAri. Intre acestia erau mai ales hatmanuI Buhus

Miron Costin logorätul. Aceste intrigi combinându-se cu a-cele din Muntenia, cu care *6rban Cantacuzino Outa sä fa's-toarne pe Duca Vodsä, aduc mazilirea lui Antonie Ruset, intrucât Turcii pretuiau prea mult pe Duca Vodà, pentru a-1 inde-párta cu totul de tärile române, str6mutar6 In Moldova,and numirà pe *Arban Cantacuzino domn In Muntenia. Cro-nicarul adauge cà mazilirea lui Antonie Vodä se fiku si din pri-cinà cà Turcii luase obiceiul de a face la trei ani mucaremea,adec6 schimbare de domnie. Si cu toate aceste bietul AntonieRuset cheltuise la vizirul vre 100 de pungi de bani, i fusesechiar imbrg.cat cu caftan, iar boierii ce-1 pârAse au Inceput

prinde eau sä fugà in cotro vor puteà". Antonie Vodàdesi se cufátise de pArile boierilor prin banii vàrsati in mânilevizirului, nu luase nici o m'asur6 pentru a intAmpina i intri-gile celelalte ce se urm6reau in Constantinopole, spre a se dadomnia Munteniei lui SArban Canracuzino, and atunci acea aMoldovei trebuia sä vinà lui Duca. Si asà tocmai in momentuland Antonie Vodà credea cà au tocmit trebile, vine dela Con-stantinopole un agá' cu ordinul de mazi/ire, i Il desbracá decaftanul pe care abia Il pusese in spetele sale, Ii pune fiere inmâni si-1 duce la Constantinopole, unde este aruncat in inchi-soare. Duca Vodg insä" pareste pe Antonie la sultanul cä ar fij`áfuit tara, introducând el acest obiceiu de a se pârâ pe domniidestituiti, i Antonie este supus la grele munci, bálându-i-setrestii pe sub unghii, spre a-1 sili sà" arate comorile sale ; i asal'au fäcut s'a' dee cum spune Neculcea o mie de pungi", cifr6de sicsur exageratá 127

In ori ce caz Antonie Von" fu cu clesIvArsire sUlcit deTurci, si pläti scump, prin nenorocirea intregeí sale exístentisi ruina familiei sale, cinstea cea efemerà de a fi trecut si el petronul Moldovei. Dar crede cineva cä soarta acestui domn ne-norocit invAt6 minte pe cei ce venirà dupà el? Ei tot urmar'dinainte a se intrece in goan6 dupà tronurile tärilor române, atAtde dulce si de i'mlAntoare este puterea de a domni 1.

Glieorghe Duca a treia oath, 1678 1684. Acest domaurca pentru a patra oarà treptele tronurilor române, dupà cedomnise mai inainte de dousá ori In Modova si odatä in Mun-tenia.

Letopisele, II, p. 234 Comp. Scrisoarea unui anonim, 10 Mal 1679.Hurm. Frg. III, p. 320. Ruset fiind In 10 Mai 1679 la Constantinopole, el tre-buise sa ias4 din domnie ceva mai inainte. Scrisoarea reduce suma stoarsd deTurci dela Antonie Vodd la 300 de pungi.

A. D. Xenopol. 1.,toria Romanilor. Vol. VII. 17

258 !STOMA ROMANI LOR

Dac5. Turcii II ränduieä si de astá datá domn in Moldova,acesta o fäcurä in consideratie a Duca Vodä se arätase totdeauna cu mare credintá cáträ impärätie, intru at de ateori fusese mazilit, primise atare pedeapsä Cu supunere, si tot-deauna se reträsese in Turcia, pentru a astepta dela buna vro-intá a stäpânilor säi reintocmirea pozitiei lui, iar niel odatä nuse hainise, autându-si in alte tári anpost i ajutor 128 Cumvine in Jai in ziva de sfântul Neculai, 6 Decemvrie 1678, el isipläteste mucaremeaua din banii lui §i face mare volnicie tä-ranilor, iertându-le birul peste iarnä. Pe längil acest nume bunce si-1 fácea inceputului domniei, el pusese sä sfärsasa de zu-grävit biserica sf. Neculai pe at rämäsese neistovit dela An-tonin Von., anume dela feresti in jos 129 Imprejurarea cä." Turciidupä.' luarea Cehrinului intrase in tratäri de pace cu Rusii, caresi conduc la incheierea ei in anul 1681 la Radzim, lasä lui DucaVon rägazul trebuitor spre a se ocupa de atari lucrári de arta.

Dar nu erà aceasta firea adeväratä a lui Duca Von, ciel vroise numai sä insále i &ä imblänzasa norodul care se aflain mare parte bájänit pentru turburärile de mai inainte. Cu-rand izbucnesc ca un vulcan mistuitor lacomele lui apucä-turi, i pretextänd greutátile ce le ava cu multämirea Tur-cilor, care dela cucerirea Ukrainei îi fäceau necontenit dru-mul prin Moldova csáträ acea parte, pune in lucrare asupra täreiun sistem de jaf si de despoiere care chiar In acele timpuri de-prinse Cu nedreptatea, intipäri urme nesterse in amintireaoamenilor. Cronicarii descriu inteun glas desbräcarea tärei defostul bälet de prävälie. El scoase pe Ora dàri päná atunci neau-zite i nepomenite, de fatä ate 6 pänä la 8 galbeni, impunându-leparte individual pe oamenii mai instäriti, parte pe sate, caretrebuiau sá le räspundä dupá sistemul cislei. Si dupá ce au rin-duit acele MAU de ate 6 si 8 galbeni, au intreit i impätritbirul, inat acel ce trebuia sä pläteascä 8 galbeni, i se vineà sàpläteasa aproape 50, si dacá nu gäsea cu ce plini dela unul luaaltuia pentru acele si pre unde erà pustiu faceä pe zlotasi depFäteau din averile lor, ei punea pe boieri IA di i imprumuturipeste puterile lor, at nu se mai puteau pláti, fiind mai ales pea tunci i vitele azute in prift, nefiind vänzare in ele, vaca ungalben i boul doi. Pline erau inchisorile de bojen i grosurilede cei säraci, de-i bätea i aznia, cu capetele prin gardurilesinati de foame i bärbati i femei, de muriau prin grosuri ;si pe jupänesele särace Inca le lega la pusti si le inchidea la sei-

"a Neculai Costin, In Letopisete, II, p. 21.Aceastä finprejurare adecil rezugrävirea bisericei sí. Neculai pe din

launtru in totalitatea ei de Antonie §i Duca Vodà, pune In Indoialä autentici-tatea portretului lui Stefan cel Mare, descoperit de N. Ionescu, dupä scan-durile cafasului la acea bisericä. Vezi chestia portretului lui Stefan cel Mare faColumna lui Traian, articol de Hasdeu 1882, p. 115.


meni pentru bani, dintre care multe au murit de foame, altelede lacere, cà eran multe grele, fäceau copiii prin grosuri§i tot nu le slobozia, pänä la multe le-au crescut copii ptInä auinceput a gräi, unii a umbla in picioare. Duca Vodà au scornitpentru intilia oare mortasäpia in tarä, adecä darea pe täiereavitelor §i introduse obiceiul cel nou de &idea §i boierii cei marigo§tina de oi. El el-A. §i domn §i vistiernic §i negutitor, §i vame§iar doamna lui il ajuta in despoierea tärei CArciumilrind bu-catele din casä, pänea §i bäutura, vänzänd contributiile in na-tux% pe care domnul le primea dela tarä pentru nevoile curtei.Mai fäceau apoi §i boi de negot, hränindu-i însä cu fânetele oa-menilor" 13o.

O asemene purtare a domnului provocä in contra luicomplot care sfAr§i insä cu peirea celor ce-I urzise. Trei boierianume Gheuca vistiernicul, Gheorghitä Bogdan vel jitnicer §iLupu ce fusese sulger al doile in domnia lui Dumitra§cu Canta-cuzino, infälegändu-se insä §i cu a4ii, fäcurä ni§te scrisori fal§ecu iscälitura fostului domn Antonie, §i le trimisesä la boieriidin Läpu§na §i din Orheiu, spunându-le sä se räscoale asupralui Duca Vodä. prindä, §tiind cä tot din aceste pärti aleOrel se räsculase si Flânce§tii in domnia a doua lui Duca. Unulinsä din ace§ti boieri, Lupu sulgerul, voind a-§i face din acestcomplot un titlu &Left' Duca Vodä, Ii denuntä faptul. Duca puneindatà mâna pe ceilalti doi conspiratori Ii judecä la divan §i letae capetele längä ci§meaua curtei domne§ti. O multime dinboierii ceilalti, care erau mai mult sau mai pit-tin compromi§iIn conspiratie fug peste hotar, intre altii Tudosie Dubäu spà-tarul. Savel Smuncilä medelnicerul cu fratele sä'u Gheorghitäpostelnicul, Ilie Mutoc medelnicerul, Ilie Drägutescu vel arma,Neculai Murgulet al doile logorät, Värlam logofät cu fratelesäu Sbierea, Gavril Neniul stolnicul §i altii multi 131.

Duca Vodä aveä nevoie de bani mai intai fiind c6 märi-tase pe fata lui cu *tefan Beizadea fiul Radului Vodä i Meusecheltueli nebune§ti pentru a särbätori nunta. Trimis'au intoatä tara de an poftit pe toatà boierimea §i mazilimea delamic pänä la mare §i dupà ce s'au strans cu totii la Ia§i, fä-cutu-le-au oboroc tuturor dela domnie de le da de toate celletrebuia, de nu cheltuiau nimic nici un ban. A§i§derea au adus8 soli, doi din tara Munteneasc'ä §i doi din tara Ungureascä §idoi din tara Le§eascä §i doi din tara Cäzäceascil cea mare depeste Nipru, §i au adus solii multe daruri §i frumoase, §i s'auveselit dou6 sAptämâni cu feliuri de feliuri de muzici §i de giocuri§i pehlivani §i pu§ti 132

"° Neculai Costin, Lelopisefe, II, p. 21 §i 26 loan Neculcea, Ibidim, p. 238.Ibidem, p. 26 §i 239.Ibidem p. 238.


Cu prilejul cälätoriei fäeute de Duca la Constantinopolespre a scoate invoirea pentru càsätoria fiicei sale, el dobandi onouä dovadä de increderea nemäsuratä pe care Turcii o aveauIn el, a nume i se clAdu pe längä domnia Moldovei i acea a noueiagonisite a Portei, tara CäzAceasc5., Ukraina, luAnd el de atunciinainte titlul de domn al intregei Moldove si intregei Ukraine".Duca Vodà mai capätà un tuiu, adecä o coadà de cal peste celedouä ce le avea pentru Moldova, incât deveni astfel un soiude pasii cu trei cozi, dupä vizir cea mai inaltä demnitat,e mili-tarà la Turci. AtAt invoirea pentru cäsätorie cat i incuviin -tarea domniei peste Ukraina, custarä insä pe Duca bani nenumä-rati, ceea ce explicä in destul jafurile sale necontenit reimprosPà-tate asupra Moldovei 133.

El merse in Ukraina, rândui acolo trebele Cazacilor sile puse ca locotiitor al säu pe un Grec cäzäcit, Eni Gradinovici,

fAcu mai multe randuri de eurti, unul la Nemirova, altul laTikanovka, in fata Sorocei. Ucraina fusese datä lui Duca Vodäfärä tribut, cu insärcinarea numai de a ingriji de grabnica reim-poporare a tärei, care fusese aproape deplin pustiitä prin fa's-boiul cu Polonii i apoi prin acel cu

De abia ins6 Duca Vodä luase in stäpAnire noua lui taräiatä cä-i vine ordin sà plece la Viena impreunä cu Särban

Cantacuzino, spre a ajuta Turcilor la incunjurarea acelei cetätide marele vizir Cara-Mustafa in anul 1683.

bled din anu11682 primiserä domnii români ordinul de a stagata cu trupele lor spre a merge la räsboiu134. Un an dupä a-ceasta gäsim cà Turcii fac o mare rechizitie de cai in tärile ro-mâne 135. In April Duca Vodà esä. din Iasi %And de caimacamipe Nicolai Racovitä biv vel logälät, pe Toader Palade vel spa-tar si pe Toader Iordache vel vistiernic. Tot pe atunci i hanulTharilor mergand asupra Vienei trece prin Moldova, intrandpela Cahul si lovind asupra BArladului spre a trece apoi muntiipe unde i-a veni mai bine. Sgarcitul Duca Vodä nevroind sä-si

133 Vezi Letopisefele lui N. Costin, I. Neculcea si N. Mustea Comp. ra-portul rezidentului Kaunitz c. impäratul din 1681. Hurm. Frag. III, p. 325.Asupra cheltuelelor Mute de Duca cu vizità lui la Constantinopole ne spuneraportul lui Donado c. dogele din 16 Iulie 1681, Hurm. Doc., V, 2, p. 160 : Ducaha terminato ne meno di 10 giorni questo suo affare con il mezzo di moltissimooro, come vien detto, havendo palesemente dato al primo visir una bellissimafodra di zebelini, 4 cavalli tall'uno di in lle reali con prili megliori qui non facen-done le sue provincie che di qualita inferiore, et donato anco da borse di Cehini,se bene pubblicamente si dice che siano corse molte et molte centinara di borsetra il grand Signor, il primo visir et ministri inferior". Anexarea Ukrainei ade-verità si de scrisoarea lui Al. Balaban din Iasi cätre un nobil polon, din 11 Aug.1681, Ibidem, supl. II, 3, p. 137. Adaoge p. 138' 141. Comp. o scrisoare din Cra-covia din 1 Ian. 1684 Ibidem, p. 144: Ukrainam palatino Moldaviae commis-serunt et quasi Moldaviae adiunxerant".

131 Kaunitz card Imp. 26 Fevruarie 1682, Hurm. Frg. III, p. 326." Acelas din 22 Fevruarie 1683, Ibidem, p. 327.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANX LA CONSTANTIN DUCA 261

Imprä§tie averile acuma in momentul de criiä, refuiä sä deehanului poclonul obicinuit, i Tätarii prädarä tara cu atätamai räu, rä'pind dela oameni, vaci, boi, cai, iepe, §i rufe, tot ceau gäsit ; numai robi nu au fäcut cäci n'aveau cum sä-i intre-buinteze, mergänd ei singuri in expeditie.

Duca Vodä ajutä si el pe ascuns Nemtilor, care fiind aju-tati de Poloni, el se temea ca la caz de izbändä a Nemtilor,nu fie rästurnat de Le§i din domnia Moldovei. Se vede Insän'au lucrat cu destulä ravnä pentru cauza alia tilor, IntruCu tot ajutorul ce le dädu, este rästurnat de Poloni, pe cândSärban Cantacuzino din potrivä inträ precum am väzut atätde adânc In bunele gratii ale Nemtilor.

Pierderea Turcilor la Viena fu Ward lui Duca. Cazaciiindatä ce auzirä de ea alungarä pe Eni hatmanul §i puserä hat-man dintre ei, inchinându-se iarà§i la Le§i. Tot atunci §i Petri-ceicu, indemnându-se cu Cazacii i cu Le§ii, pogori cätrà Moldovaunde Sorocenii, Orheenii i Läpupenii se alipirà pe läng6 elspre a-1 pune din non In domnie. Toatä averea mobilà a luiDuca fu prädatä i jäfuitä Meat nu se alese nimica din ea. Cai-macamii din Ia§i care erau i ei bucuro§i de asemene räscoale,poartä ve§tile mult mai tare de cum erau in realitate i fac pedoamna lui Duca sä se ridice din capitalà §i sä plece In jos spreFoc§ani, de unde apoi trece la Bräila sub apärarea Turcilor.

Pava din Bender cautä sä se impotriveascä mi§cärei Mol-dovenilor §i a Cazacilor, insä este bätut läng6 cetate.

In acest thnp Duca Vodà, dupä ce impac5 pe vizirul su-pärat pe toatä lumen pentru neizbända lui, care §tiea 6.-i vacusta capul, inainteazA prin Ardeal asupra Moldovei. Oprindu-seun moment la Apafi craiul Ardealului, el dn.' In mijlocul unuiospät rezmerita intämplatà In tara lui. Crezänd'o insä mai putininsämnatä de cum era in adevär, nu ascultä de sfatul hatmanuluiGavrilitti care-i zicea sà intre in Moldova prin tara Munteneasciipe unde ar putea fi sprijinit de 'Mari §i de Turcii din Bräila,In care cetate se afla §i doamna lui, ci purcede de a dreptulprin pasul Oituzului, eind pe Trotn de unde apoi merge laDomne§ti mo§iea soacrei sale, doamna Dabijoaia.

In acest rästimp Tätarii intorcAndu-se de la Viena bätuti,räsbunä cäderea lor prin cumplita prädare a Moldovei, bantuitäpe de altä parte de oardele cäzAce§ti, venite in sprijinul lui Pe-triceicu §i de räscoala boierilor. Präda fie-cine cât putea maimult. Nu se mai vedea de du§mani nici In ceriu nici in pämänt.Tara intreag6 ardea inteun foc dela un capät la altu ; dar cinese uita la dânsa? Era de hotärät chestia cea insämnatä caredin cei doi domni, Duca sau Petriceicu erau sä pästreze tronul.Din aceastä pricinä, a-Mt de indiferentä pentru binele omenirei,se ucideau oamenii cu miile, se pärkluiau §i se prädau averile,se fäcea val värtej in soarta nenorocitului popor. In timpul

262 ISTORIA ROM:AN1LOR

acesta sträinii, care se präfaceau a sprijini competirile rivale,se folosiau de urgia desläntuitA, cäci averile pradate imbogä-tiau pungile lor. AtAta e de adevärat ea' din impärächerileuntrice numai sträinii trag un folos. Ceca ce sporea grozäviatulburärilor erà cä ele se faceau pe timpul unei ierni cumplite,unde nici muntii inghetati, nici codrii desfrunziti nu dädeauprilej de adsapostire, iar gerul cel cumplit §i troienele de zäpadä.adäugeau &Atea mortile silnice, §i acele reci §i lini§tite, dar numai putin groaznice ale inghetárei.

Duca Vodà pläti in curand scump nebunia comisä de aveni Mi% o§tire intr'o tara', unde el era atAt de urat. PetriceicucAnd §edea la masá, chiar in ziva na§terei domnului, in 25 De-cembrie 1683, 11 prind §i'l duc rob in tara Le§aseä, unde maiträe§te un an i trei luni.

Petriceicu insä nici dansul nu stätu mult timp in Ia§i,ci numai 15 zilei i se retrase la Suceava dinaintea furiei tätäre§ti,unde mai stätu pAnä in luna lui Martie 1684, cAnd atunci trecusi el in Polonia, läsAnd scaunul Moldovei celui al treile vAnsatorcare-i rapusese pe arnandoi, Dumitra§eu Cantacuzino.

Duca Vodà dupä ce tocme§te räscumpärarea lui dela craiulle§esc pentru 180 de pungi de bani, tocmai cAnd a§tepta sä-ivinä banii dela Constantinopole, unde apucase s'A se retragäsolda lui, este lovit de un atae de dambla murind in sara de31 Mart 1684.

Dumitraru Cantaeuzino a dona oaril, 1684-1685. CAndvine Cantaeuzino domn in Moldova in luna lui Mart 1684 136,el gäse§te in tara o foamete cumplifá, rezultatul firesc al bAn-tuirilor suferite. Ajunsese intradeVar 'Anea intr o scumpeteneauzitä panä atunci, fiind mera de 16 ocà de gräu 3 lei, iarsacul de säcarä ca de 21/2 merte 5--6 lei ; vitele eran scumpe,mierea de asemene, gäinele mai a dispäruse, plätindu-se cateun leu pe una, iar oul un potronic adecä 6 bani, oca de unt ungalben, oca de brAnzä cate 2 potronci sau 12 bani. ZA'ceau oa-menii pe strade ca de ciumä, danduli sufletul in chinurile foamei.Unii pentru a scha viata lor ucideau pe semenii lor §i-i m'Anean.Multi din cei morti rämAnAnd neingropati, se invalase lupiia intra In orne, spre a spArcui cadavrele imprä§tiete, deprin-zAndu-se apoi a apuca i oamenii vii, mai ales femei i copii,de-i mAncau in mijlocul tArgului. Aceastá urgie era a lui Dum-nezeu, adaoge cronicarul, pre acest päinAnt, pentru päcatelenoastre". Multi din locuitorii tà'rei se duceau de bunti voia lorrobi la 'Mari, pentru a scápa de foamete. Attii i§i vindeau bä-

N. Co;tin, Lelopisefe, II, p. 38, spune cS. In Martie au eit Petriceicu,lar la 1 Aprilie 1684 Dumitracu Cantacuzino este arätat ca domnind In Moldova.Capello c. dogele Hurm. Doc. V, 2, p. 167 Comp. Ibidem, XVI, p. 57.


ietii i fetele in robie pentru a c'ApAta ceva hran`ä, pe care Th-tarii o aduceau in Ia§i spre a o vinde 137

Ce sunt, anturi cu atari nenorociri reale, cele mai cumpliteinchipuiri ale poetilor

In loe de a u§ura mizeria ob§teascg, Cantacuzino spe-culeazd asupra nevoilor poporului, cä'utand in atare mod sàfacA avere. Pe lâng6 aceste el psalmuia moravurile, tr5ind, de-§i bàtrân, in desfranAri MI* i neacoperite. Neculcea ne-aup5strat in aceast6 privintà ni§te am6runtimi care caracteri-zaiä de minune atAt corumperea domnului cât§i mai ales sluLlAr-nicia boierilor ce incunjurarà infamul s'Au tron : Doamna luistnea in Tarigrad ; iar aice 1§i luase o fatà a unei rachierite de pePodul vechiu anume Arhipoaia, pe care o cherna Anita, §i eràtiitoarea lui Dumitrwu V odà, §i o purta in videre intre toatà"boierimea i o tinea in brata' de o sàruta, §i o purta cu sà1bide galbeni i cu haine de *ahmarand §i cu §lic de sobol i cumulte odoare impodobif6, i erà tân'Ar6 i frumoas'ä, dar plinsá desuliman ca o fan' de rachierità. O trimitea in careta domneascAcu seimeni §i cu vornici i cu comii ziva ameazA mare pe ulitàla feredeu §i, pe la insa'n'a'stiri §i pe la vii in primblare ; i Men §ipe boieri trimiteau giup6nesele cu dânsa, §i dupà ce veniadela primbrari, trimitea giup6neselor daruri, c6ci i-au fäcutcinste de au mers cu dânsa la primblare" 138

Toate aceste ins'ä nu ar fi supärat pe boieri, dacsá. Canta-cuzino nu i-ar fi despoiat §i pe ei, c'áci ru§inea jupäneselor lorde a se preumbla cu tiitoarea domnului erà rescumpsáratà prindarurile dobandite ! Cantacuzino insA in nespusa lui lkomiede bani desbrAca §i pre boieri. Aceasta dân§ii nu o puturà su-feri i punându-se in infalegere cu .55rban Cantacuzino domnulMunteniei, Värul domnului Moldovei, dar dumanul lui de moarte,de oare ce Dumitra§cu contribuise la uciderea lui Constantinpostelnicul tatul lui S'Arban 139, pribegesc in Muntenia, spre aartita Portei nemultämirea lor cu domnia lui Dumitra§cu Vod5..Domnul muntean sfäruWe mult la Soliman paa, seraskerul,ca sà mazileasc5. pe Dumitra§cu i sprijin6 deci indirect candi-datura lui Cantemir, care spre recuno§tinta, jurà lui SArbanc5 din cuvântul lui nu va e§i 140.

", N. Costin, Letopisefe, II, p. 37-39 §i I. Neculcea, Ibidem,rp. 248. Unrdsunet al acestei stari desperate In o scrisoare a lui Toader biv vel armas vornicde Campulung cAtre birAul de Bistrita 1685. Doc. Bistrifei de N. Iorga, II, p.52. Tara noasträ este plind de o0i 0 de tftlhari cAt nu rAmane sat sau tArg saumänätire neiMui16"

na Ibidem, II, p. 249.Mai sus, p. 223.

140 Neculcea In Letopisefe, II, p. 250. Comp. Genealogia Cantacuzinilor,original p. 54.


Cu prilejul mazilirei lui Dumitrascu Cantacuzino, se faceIn Iasi o mare rascoala contra Grecilor care se inmultise fara in-cetare in timpurile de turburare si sub domnia mai multor Grecice trecuse pe tronul Moldovei. Asa in domnia a doua a lui GheorgheDuca am vazut rascoala pornita de Hancesti asupra Grecilor.In timpul celei de a treia domnie a lui Duca Voda, intalnimpe Grecii Burnaz parcalab de Galati, Spandoni camarasulun om de incredere al domnului, Balaban, care asista la ultimelelui momente in Polonia ; apoi pe boierii Iordachi §i ManolachiCupariul Ruset, fii Grecului Cupariul cel batran, care mai l'A-sase inca 3 odrasle in Constantinopole, pe Lascarachi, Mihalachisi Scarlatachi.

Rascoala contra lui Cantacuzino a fost facuta de boieriimoldoveni carr izbutise sà aleaga de domn pe unul dintre ei,Constantin Cantemir. Armasul Flondor i cu frate-sau Gheor-ghita Ciudin, cu Mitrea capitanul, cu Miletii i cu altii au bur-zuluit tot targul i slujitorimea asupra Grecilor, tot cu pietre

cu bete de era curtea domneasca plina de oameni. lar Greciitot in casa sedeau lana Dumitrascu Voda si se ascundeau carepe unde putea, si mai vartos cautau pe un Grec Saraeni, careleau fost batut stupii lui Gavrilitä vornicul si a fost dat stiu-beelor foc. Si purcegand din Iasi Saraeni i alti Greci, tot dinain-tea lui Husain bei mergeau, ca sà nu-1 poata lua Moldovenii,ea' se ajunsese Dumitrascu Voda cu Husein bei de tinca cu dansul.Dar norodul tot il suduia si-1 hatcaia i arunca cu pietre i culemne dupa dansul, i cu aceasta cinste frumoasá au iesit Du-mitrascu Voda din Moldova. Asisderea la acea galceava prins'auFlondor armasul pre un alt Grec, anume Mavrodin paharnicul

l'au batut i l'au desbracat de l'au lasat numai cu camasal'au legat i l'au pus pe un cal indarapt cu fata spre coada

calului dedese coada in maini de o linea in loe de frau si-1ducea prin mijlocul targului. Asemenea s'au intamplat i unuialtui Grec, anume Palaluga (Paleologu), de l'au luat cu pieleagol din feredeu" 141

La atata se marginea insa rasbunarea Moldovenilor incontra Grecilor, la huiduirile i batalle de joc, neurmate insade nici o m'Asura serioaza pentru a impedeca reinturnarea lorIn tara'. Cat îi va fi rasbunat pe ticalosul norod Grecul bat-jocorit, paharnicul Mavrodin, cand reveni in tara adus de domnulgrec Constantin Duca, cale-1 pune vistiernic mare. Nu e vorbaAntioh Voda Cantemir Il vari in ocna ; dar el scapa i, ca opisica ce cade tot deauna in picioare, reveni iar la putere pe timpullui Mihail Racovita. Asemenea batjocuri aduse Grecilor arata

141 Letopisele, II. p. 251-253. De la acest paharnic Mavrodin, se tragefamilia cu celaI nume din Moldova ; de la Cupáresti sau Rusätesti se coboaráfamilia de astázi Rosetti.

MOLDOVA DE LA N'ASILE LUPU PANX LA CONSTANTIN DUCA 265

numai dovada neputintei, si nu slujiau la alt-ceva de cal, a in-versuna si mai mult elementul lor cotropitor in contra Românilor.

Grecii pusese acuma stäpAnire pe tärile románe. Se maisvarcoleau ele din când in când ca sä dee un semn c'A tot maiträesc ; dar nervul impotivirei lor erà rupt ; trebuia sä plececapul fatalei necesitäti. De aceea cu drept cuvânt spune Ne-culcea amäritele cuvinte cä atunci când a vrea Dumnezeufacä sä nu fie ruginä pe fier i Turci in Tarigrad i lupii sä numai mänânce oi in lume, atunci poate nu vor fi nici GreciMoldova si in tara Munteneascä, nici vor fi boieri, nici or puteam'Anca aceste dou'A tári. Focul 11 stângi, apa o iezesti si o abatipe altä parte, vântul când bate te dai in läturi intr'un:adäpostsi te odihneste, soarele intrà in nouri, noaptea cu intunecimeaei trece si se face iar luminA, iar de Grec a scäpa nu este cu pu-tintä" 142.

Dumitrascu Cantacuzino, Ora de Constantin CantemirInTarigrad, este pus la inchisoare si muncit foarte räu spre ada bani ; rämáne insä cu zile, pe care le sfArseste in Constanti-nopole intr'o mare mizerie.

Inc5 din 'une 1684 Polonii care sub Sobieski despresu-raserä Viena in anul precedent, ck,r i obtin supunerea Moldoveicare este adusä la indeplinire de &are o deputätie de boieri cevine la Zolkiew in Polonia pentru a cere dela regele polonbinevoiaseil a intki Moldovenilor oarecare privilegii 143.

5. CONSTANTIN CANTEMIR

Constantin Canternir, 1685 1693. - Cantemirestii suntde origine 'Mari, dupä cum le aratä chiar numele : Han Temir.Strà'bu nul lor se asä'zil pe timpul lui Stefan cel Mare in Moldova

botezándu-se primi numele de Teodor. El fu 61114 de Stefancu satul Silistea din judetul Flciului, de unde se trage familieinumele de Silisteni 144.

Constantin Cantemir este imbrikat cu caftan in 15 InnieIn Constantinopole i ajunge in Iasi in ziva de 5 Iulie 1685. Elfusese clucer mare pe timpul lui Duca Vodà", §i erà om bun siviteaz, nelacom de avere, nestintor de cante, ins"6 slujit §i pri-ceput in toate. Iat6 portretul ce-1 face despr6 el cronicarul Ne-culcea : Carte nu §-tia. §i numai iscAlitura invàtase a o face :practicrt bunA aveA; la voroavä erà sängtos ; mânca bine sibea bine. Semne multe ayeà pe trup dela räsboae, In cap si la

"4 Letopiscfele, II, p. 253.,48 Actul de Inchinare din 25 Iulie 1684 In Hurm., Doc. supl. II, 3, p. 151.144 Genealogia Cantaeuzinqtilor original p. 61 care dA astfel succesiunea

antecesorilor lui Constantin : leodorGrigorieIoanVasge Nistot i Radutatul lui C9nstantin

266 1STORIA

mâni, de pe eänd fusese slujitor in tara Lesascä. La stat nu eràmare, erk gras, burduhos, rumen la fatä, buzat ; barba eràalb6 ea zäp'ada ; cu boierii träia bine pänä la o -vreme, pentrucä era om de tarà, i i stieA pre toti anume pre carele cum erh,si nu erà mAndru niei fäcea cheltuiala tärei c era un mosneagfärti doamnä, i aveh doi feeiori beizadele pe Antioh i pe Du-mitraseu, din care cel din urmä erà zälog la Poartä impreunäcu alti feciori de boieri" 115.

Acest Moldovan cinstit si de treabsä le eum vine la tronate-va mäsuri de usurare a poporului zdrobit de impiläri prindomniile lui Duca si a lui Cantacuzino, anume scuteste pe preutide birul eu tara ce se fäcea prin cislä pune sá pläteasc6 nu-mai CA-Le 2 galbeni pe an, si alti doi la innoirea domniei, pentrucare scklere este binecuväntat de patriarhul de Ierusalim Do-softeiu, ce se afla pe acea vreme In Moldova 146. Ar fi fäcut poateCantemir i alte bune orändueli, dachi vremile n'ar fi fost ashde turburate.

Chiar child vine el in domnie, gäseste tara intr'o stare a-proape clesperatä. Lesii atacau necontenit Moldova si adunândostiri chiar din aceastä tara, Moldovenii insusi veniau sä prklepe compatriotii lor. Neoränduiala produsä prin turburärile demai Inainte inmultise tälhäritul inteun grad Deauzit. Hotiiprädau i ucideau oamenii färä a se mai teme de nici o pedeapsä.Intre alte jertfe a le tälharilor cäzu i Ruxanda, fata nefericitäa lui Vasiel Lupu, vkluva lui Timus, care träia in Neamt i fu-gise In cetate inaintea unor eete de tälhari, care venise s'ä oprade. Ei pätrunserä insä in adäpostul ei, o prinserä si o mun-cirä eumplit pentru avutie, gäsind la ea cum se spune vr'o 19,000de galbeni : dupä aceea Ii täierä capul pe prag eu toporul.

Cantemir Vodä vroi sä punä un capät acestei stäri a-narhice a tärei, i dupä feliul timpurilor de atunci, in loe de aingriji de o politie preventivä, se wine pe pedepse grozave incontra tälharilor pe care-i prindea. Tot pe atunci intorcându-se

Miron Costin din Polonia, Cantemir Il imbrätosazä, boierestepe feciorii lui, dä pe fiica lui domnita Safta dupà unul din ei,PAtrascu cämärasul, iar pe Miron Costin insus II face starostede Putna, insärcinändu-1 eu deosebire cu stärpirea tälhärituluicare vräfuia mai ales in acel tinut. Domn i staroste se pun peintreeutele la iscodit pedepse care de care mai infricosate pentrua inspäimAnta pe tälhari. Pe unii cu foc îi ardea, pre altii inpatru bucäti de vii Ii täia, altora le -Chia mäinile i picioarelesi ash îi lasa de se pedepsiau pänä ce muriau, iar Miron Costinlucra mai ales cu tapa, Oat ce Men movili de morti expusela privirile tuturor, spre a Mga groaza in oamenii cei räi. Aeeste

". I etopisetele, II, p. 254.Neculai Costin, Ibidem II, p. 42.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU RANA LA CONSTANTIN DUCA 267

cruzimi tot avurr un efect, anume acela de a face pe o saniäde falhari sr' se inchine i sr se facr slujitori buni care apoi a-jutau ei la prinderea tovaräsilor lor1-47.

In curand insä Cantemir e silit sä- se lese de apuctiturilelui reorganizrtoare, fiind expus la loviturile noului räsboi cese incinge intre Turci i Poloni. Anume Sobiesky dupr ce aju-tase inteun chip atat de strälueit la despresurarea Vienei, ur-meazti inainte dupä incheierea ligei sfinte, lupta lui in contraTurcilor, punr.ndu-si in minte, sà cuprindr. Moldova, ceeacepreface iaräsi nenorocita -Orr in camp de bätae intre Lesi, Ca-zaci i Trtari, reinnoind toate grozäviile thnpurilor de abia in-cetate, pe un corp ce nici apucase sà rrsufle de muncile trecute.

Chiar in anul cel intai al domniei lui Cantemir, Lesii in-curg in Moldova sub hatmanul loan Stanislau Iablonovsky,vroind sä punä mana pe niste provizii duse de Suleiman pasaseraskierul si de Selim Gherei hanul `Marilor carä Cameni¡a.Se intamplr o luptä in care Cantemir eu oastea lui de Moldo-veni ajaà la räspingerea nävälirei polone 148. In anul urmätor1686, insus craiul Polonilor Sohiesky ptitrunde in Moldova ve-nind asupra Iasilor unde intrand, dupa ce dä foe mantistireiTrei Erarhi, nu prea intelegem pentru ce, cere sà i se dee ha-tiseriful de inchinare a tärei WI% Turci, si aprins de ura nes-pusà ce o aveà asupra Turcilor a poroncit arzä in mijlocultargului, zicând cum cr. Moldova nu va avea mai mult trebuintäde acel hatiserif bun de nimic, prin rtisboaele ce castigase cre-stinii asupra Turcilor si cum Lesii eran prea de ajuns a o apilrade dânsii."'. Sobiesky adusese eu el iarrsi pe proteguitul Po-lonilor, Petriceicu Vodr.; dar nu numai ea' acesta nu putu re-ed-1)Ra pierdutul scaun, ci insusi Sobiesky fu nevoit sà se re-tragr dinaintea nourului de Tätari care incinsese tara din toatepärtile eu atat mai mult ea' un pojar cumplit nimici cele maimulte case si mänästiri din Jai asà eh' el nu mai puteà sluji deadrpost pentru armatA158. Pe eand craiul esia din Moldovaimpreunr Cu mitropolitul Dosofteiu, ducand cu el si moastelesfantului loan Novi, Tätarii fticeau pârjol in tara, and foc lao multime de cuili boieresti sindilite151, cum le spune cronicarul,spre a le deosehi de casele trrrnesti, coperite cu stuf.

Când Särban Vora' pusese prin stäruintele lui pe Cante-mir domn in Moldova, acesta Ii jurase ascultare la toate po-

Ibidem, II, p. 41.148 Ath. Comnen Ipsilanti (in lucrarea cit. p. 12 nota 11 bis), p. 445. Frag-

ment de instructie din 1687. Hurm. Doc. Sup. II, 3, p. 171 Comp. Bethune C.Croissy 19 Aug. 1686 Ibidem XVI, p. 125..

1" Bethune c. Croissy 27 Sept. 1686. Hurm. Doc. XVI, p. 134."° Din izvoarele reposatului Neculai Costin ce au lost logotat, In Arhiva

romdneascd a lui M. Cogalniceanu, II, p. 266.151 Neculcea In Letopisete, II, p. 257.

268 ISTORIA ROM.ÂNILOR

vetele lui. S`árhan Voa Ii ceruse mai inainte de toate ca el s6nu fie protivnic crestinilor precum nu el-A nici dânsul ; al doileii mai pretinsese incá, drept semn al credintei sale, sä taie pedoi boieri greci, Iordaehe i Manolache Ruset din familia Cu-Orestilor. Cu aceastá familie tráia in mare dusmAnie sásbanCantacuzino Mcä de pe timpul lui Duca Vodá, i Iordache fu-sese silit sä páráseased Muntenia la suirea lui S'arban in scaun 152.

Cum vine in Moldova, Constantin Cantemir caLa sä" setinä de cuvAnt i prinde pe Iordache Ruset postelnicul, I/ mun-ceste Ii cetlueste capul despoaie de vr'o 30-40 pungi debani, ineAt abia scapá acest boier Cu viata in tara Ungureascá.

'ärban venind putin timp dupá acea prin Iai, când merse inajutor Turcilor contra Lesilor, este primit Cu mare dragoste deCantemir, care-I gäzdueste ospáteazá strálucit in mânástirealui Aron Vodá.

Cantemir instl nu gáseste de cuvintá a se tineà 0 de alcloile punt al legáturei impuse lui de Särban Cantacuzino, a-nume de a tineA cu crestinii, dela triumfurile cárora a'rban seastepta la mari lueruri, si mai ales la dobAndirea coroanei impä-ratilor din Constantinopole. In loc de a urma acestei fágáduinti,Cantemir se aráta dusman inversunat al Lesilor si se sprijiniape Turci, pentru a ráspinge náválirile lor. Cu toate cà de pe a-cuma incepuse certe intre Poloni i Nemti dela impártirea mo-stenirei turcesti, si mai ales dela viitoarea stWinire asupra Mol-dovei i Valahlei, totusi aceste certe nu putean interesa pe dom-nul muntean, de oare ce el se astepta la tronul mult mai strä-lucit al impáratilor bizantini. Apoi chiar aliatii crestini, Polonii

Nemtii desi se amenintau unii pe altii adese ori cu desfiintareaaliantei lor i incheierea unei páci separate cu Turcii, nu indrás-neau sá dee fiint5 gandului lor, care slábindu-le puterile, ar fi im-pins izbAnda iarási sub steagurile necredinciosilor. Sárban Canta-cuzino aveà deci motiv s`á fie supárat pe Cantemir pentru impo-trivirea sa atat de cerbicoasá la supunerea cátrá Poloni careîi aveà insá explicarea ei fireascá In faptul &A la curtea lui So-biesky tráia Petriceicu Vodá, care astepta sá fie pus domn prinLevi in Moldova.

Sárban Vodá cercá insá sà puná pe Cantemir cel putinbine cu Nemtii, si se incepurá trátári intre principele Moldovei

generalul Haisler. Ambasadorul francez, al cárui rege (Ludovical XIV-le) declarase tocmai pe atunci iarási rásboiu Nemtilor,In Mart 1689, vedea lucrurile din Modova sub o coloare multmai neagrá de cum erau inteadevár. Aà secretarul lui deCastagneres mergAnd cátrá Polonia si oprindu-se in Iai vr'o12 zile, spre a astepta pe solul polon, spune sefului sAu cà arfi aflat in acest rástimp o sumä de lucran i interesante, anume

152 Alai sus p. 213.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA. 269

cà gospodarul i cei mai de cäpitenie din tarä, afarä de fostulcancelar (Miron Costin) si de câti-va din partida lui, lucraupentru a primi la ei pe Nemti ; ch. domnul intrase pentru aceastaIn tratäri cu Nemtii, cárora le trimisese doi boieri ca soli, pePtitrascu si pe Buhus, spre a le oferi provincia ; dar cä gene-ralul le ceruse 50 de pungi, 100 de cai si 200 de boi ca tribut ;

eä aceste conditii fiind räspinse de Moldoveni, boierii fuseseretinuti i pusi sub pazä. Mai adtiuga secretarul in raportulcätrà ambasador, cà dupà pärerea lui toatä aceastä provinciear fi atát de sigurá de släbieiunea Turcilor, cä nu ar mai sta lagänduri decát spre a sti in partea cui sä se dee, in acea a Nem-tilor sau in a Polonilor, i cä s'ar hotäri in favoarea acelora carear putea sä o punä mai curând la adäpost de cumplitele nävä-liri ale Tätarilor. Mai observase el apoi cà erà o mare legäturrtintre principele Valahiei i acel al Moldovei, desi acesta ordonas'ä se intrige contra celuilalt la Constantinopole spre a 1 facesuspect, pentru care in zuna chiar când secretarul ambasa-dorului francez sosise in Iai, gospodarul depesase un cullerin Valahia si 6 zile dupä aceea venia unul de acolo la el" 153

Cine nu vede in aceste tiri, ochii interesanti ai politiceifranceze, i relaiile dobändite de secretarul lui de Castagnresdela partida polon5. din Moldova, reprezentatä prin Miron Co-stin, care aveä interes a compromite pe domn in ochii France-zilor, prin riispändirea unor stiri de aliantá cu Germanii.inteadevär cum s'ar fi putut ca generalul Haisler care aveáinteresul cel mai mare de a atrage Moldova in luptä in contraTurcilor, sä fi cerut dela principele ei un tribut inainte de iz-beindä ; apoi nu numai atät, dar la refuzul solilor lui Cantemirde a consimti la o astfel de propunere, tratezeneste, punându-i la inchisoare? Mult mai naturalti erá versiu-nea asupra acestei imprejuräri pe care o clkluse ambasadoruluifrancez in Constantinopole chiar capuchihaia lui Cantemir,cä domnul säu trimisese pe acei doi boieri in Transilvania sprea cerceta starea trebilor pe acolo i c6 generalul a-restase ea pe niste spioni 154, cee,ace insä ne aratä cä politicalui Cantemir el-A in realitate prietinoasä Turcilor (deci si Fran-cezilor) i dusmanä Nemtilor i Polonilor.

O relatie analoagA celei a secretarului ambasadorului fran-cez este datil de alt francez, Iezuitul Philippe d'Avril, care tre-când din Franta &Aril China, se opreste in Iasi la curtea luiCantemir Vocrä. El spune cä Aloldova s'ar afla in starea ceamai de plâns i eä reducerea ei in aceastä mizerie prin arma-tele Polonilor ar fi contribuit nu putin a porni pe Moldo-

1" De Castagnéres cAtr6 Ludovic al XIV-le 15 Iunie 1690. Harm. Doc.Supl. I, p. 287.

"A Ibidem.


veni contra lor, §i mai ales pe marele numk de Greci care suntboierii de c6pitenie ai acestei mici curti. Ei ascultarä cu plkerepropunerile care le venirä din partea imp6ratului german, ju-rând csátrà trimisul impkResc pe sfânta evanghelie secretulcel mai nep6truns. Se incheiese un tratat in 5 articole prin carese stipula ea' Moldova va fi de acum inainte sub protectia

diruia gospodarul se obliga a-i plai pe an 50.000de galbeni tribut ; cà impàratul se indatoria a da domnului trupeindestulftoare spre a alunga pe Poloni din Câmpulung, §i cA-iva trimite ajutor de ate ori se va afla In luptà cu Polonia 155Din chiar reproducerea continutului acestui pretins tratat sevede c5. intreaga §tire a relatiilor lui Cantemir cu Nemtii et-Ao iscoad6. In afarà" de chestia tributului pe care o videm repro-dus6 §i de Avril §i aratà deci cà §i el i§i luase informatiile delaacela§i izvor ca§i secretarul ambasadorului francez, mai Osiminc6 altà clauzulà §i mai peste putintA de crezut, anume csä Ger-mania s'ar fi obligat c'äted 1690, data a.làtoriei lui Avril in Mol-dova, a da lui Cantemir ajutor spre a scoate pe Levi din Cam-pulung §i a eáspinge in ori ce timp incursiunile lor. Erà cu pu-tintà oare ca impkatul Germaniei s'ä dee in mâna lui Cantemirun asemene act, cu tot juràmântul de a tinca secretul, candprin desfäinuirea lui s'ar fi rupt de indafá legàtura cu Poloniicea atAt de trebuincioas5., pentru a scoate la un capsát fericit greulrAsboiu ce'l purta cu Turcii, mai ales cand §i Francezii Il ata-cau pe de an' parte, §i când imOratul i§i d'a.'dea toateputincioase spre a m5."ntinea pe regele Poloniei in alianta in-cheietà? Tocmai in 1690 se incepuse iaräi traOrile de pace cuTurcii, §i imperialii erau mai ales interesanti a m'Antinea aliantapolon6, spre a putea apAsa mai tare asupra Turcilor §i a-i silis6 le primasc6 conditiile, când atunci ei ar fi cäpà"tat mânilelibere pentru a putea lupta cu Francezii. i inteun momentatAt de critic vroim ca Nemtii sà" fi subsemnat un tratat cuCantemir in care sà-i promità ajutor contra Polonilor 156.

Este inviderat cà asemene §tiri comunicate lui Avril, ca§i acele date secretarului ambasadorului francez, nu erau decAtni§te umfläri ale adeVárului, datorite partidei polone din Mol-dova, care doria, cum am spus, sä compromit6 pe CantemirIn ochii Portei spre a-1 putea inrätura dela domnie, fie §i prinmijlocirea Francezilor, care §i ei acuma siAruiau din toate pu-

"5 Voyage en divers etas d'Europe et d'Asie entrepris pour decouvrir unnouveau chemin et la Chine, contenant plusieurs remarques curierses de physique,de geographie, d'hydrographie, et d'histoire. Paris 1693, par Ph. April de la com-pagnie de Jesus (Bibl. Acad. Col. Sturza. No. 3857) p. 287 si urm. Reprodusde Hasdeu In Arh, ist. I, 2, p. 15.

"e Dintre multele acte relative la acest punt continute In Vol. V al do-cumentelor col. Hurm. citäm unul din 10 Iunie, si altul din 4 Iulie 1690, p.330 s5i 336.

INIOIDOVA DE LA VASILE LUPU PANA LA CONSTANTIN DUCA 271

tenle ca Polonia, incheind o pace separatg cu Poarta, srt lesepe Nemti singuri expusi la loviturile Turcilor si ale Francezilor.

Cantemir, care desi necgrturar, se vede cg invärtea destulde bine daraverile politice, combgtea cu stgruintg i izbandgsilintile adversarilor sgi, de a-1 pune rgu cu Francezii. El le fäceaslujbe reale, mijlocind corespondenta ambasadorului lor dinConstantinopole cu acel din Polonia. Domnul de CastagOresscrie inteun ränd regelui cg curierul pe care l'a trimis domnilorde Béthune i de Teil trecuse Nistrul la 25 Fervuarie 1690. des-pre care lucru Il instiintase tocmai capuchihaia lui Cantemir ;desi au vrut, urmeazg ambasadorul, sä mi'l facg suspect nuavem altg cale cleat prin Moldova" 157 Aceastg scrisoare con-firmg intrigile puse pe lâng ambasadorul francez pentru a-1strica cu Cantemir.

Totusi Cantemir nu vroia sg se pung räu de tot nici CuNemtii. El cerca tocmai sg impace apa i cu focul, pentru a nufi ars de unul sau innecat de cealaltg. El stgtea in bune intgle-geri cu generalul Veterani, pe care impgratul Il insgrcineazgtocmai in viderea acestor bune relatii cu domnul Moldovei",a cerca sg pung mâna pe vr'o scrisoare ce trecea prin Moldovaa ambasadorilor francezi158. *i cam tot pe atunci se jäluestedomnul de Fenol de o intärziere ce ar fi suferit'o sosirea unorscrisori dela colegul sgu din Polonia, intärziere pe care o atribue,intglegerei descoperite de marele general polon intre domnulMoldovei i generalul Veterani 159. Vom aveà prilejul a carac-teriza asemene politicg in doi peri purtatä si de Cantemir, darfu dusg la cea de urmg a sa perfectiune prin Constantin Bran-covanu.

In fruntea partidei polone in Moldova eran fratii Costi-nesti, despre care am vgzut cg secretarul ambasadorului francezspunea ea' numai ei s'ar opune politicei germane a domnului,si acelas lucru este repetat si de Avril, ce aratg in memoriilecitate cg gospodarul obligase a jura pgzirea tainei negocie-rilor cu Nemtii pe ilustrul Miron mare cancelar al tärei, ce im-preung cu toatg familia lui i marele general al 1VIoldovei, ru-denia sa Velicico hatmanul (fratele lui Miron), pgreau foarteInclinati cgtrà interesele Poloniei ; domnul nu putu sg-I obligea subsemna tratatul decat dupg ce l'au amenintat in mai mul-te ränduri cä i va tgie capul lui i familiei lui, care este una din

1" De Castagnères catra regele 23 Martie 1690. in Hum. Doc., Suplement, I, p. 284.

158 Scrisoarea Imp. c. generalul Veterani 25 August 1692. Hum. Doc .V, p. 420 ob nicht durch eure mit dem FUrsten der Moldau habende Verstiindissetc".

"D Fenol cátrà Croissy din 17 Fevruarie 1693, Hurrn. Frg. III, p. 389,nota ? : de l'intelligence secrete que le grand général a découvert entre le princede Moldavie et Vétérani".

272 ISTORIA ROMA.NILOR

cele mai insämnate ale acestei provincii" 160 Tot asà ne aratäo gazetä germanä a acelui timp cä fratii Costinesti ar fi fostucisi de Cantemir, din cauza prepusului ce ar fi apäsat asupralor de o bunä inOlegere cu Polonii161.

Din aceste toate imprejuräri cäpätä'm 'MA convingereacà Costinestii intrigau contra lui Cantemir dupà instigatiilePolonilor, i mijlocul prin care ei credeau a ajunge mai usorla rästurnarea lui erà de a'l aräta Portii otomane cä ar sprijiniinteresul german. De aceea i Costinestii, ca oameni ghibaci,cäutau s'ä convingä despre acest lucru tocmai pe Francezi, a-liatii firesti ai Turcilor contra Nerirtilor, si care aveau cel maimare interes de a combate ori ce lätire a influeatei germane.

Cätrà asemene imprejurare se adause insä curând si o altacare trebuia sä mai ascutä inch' incordarea relatiilor intre Can-temir si familia Costinilor.

Anume Cantemir väzându-se combätut de Särban Can-tacuzino, i dupä moartea lui, de Constantin Brancovanu, tre-buia sä-si caute un sprijn in contra unei atari puternici dusmänii,mai ales inteun moment dud propäsirea armatelor imperialecontra Turcilor o Meea cu atata mai primejdioasä. El nu-si puteàgäsi alt razim decAt in Turcii, care-1 apärase ì pánä* acuma prinTätari de rästurnarea lui din partea Polonilor, i fiind c6 laTurci cel mai bun sprijin Il puteau da atot puternicii Greci, elfu nevoit a se pleca iaräsi OVA acest element, pe care l'amzut huiduit i batjocorit child cu intrarea lui in domnie. Can-temir se impacä deci cu Cupärestii, chiamä. pe Iordache Rusetdin Transilvania indärät inapoieste vistiernicia, despägu-bindu-1 pentru banii ce-i luase când Il pedepsise din indemnullui 56rban Yodä, parte prin restituirea lor, parte prim däruireamosiilor 5cheia i Drägsanii. Pe fratele sä'u Manolache Il punestaroste de Putna, indepärtând pe Miron Costin din acea dre-gätorie, iar pe cei trei frati Cupäresti din Constantinopolepune capuchihai. Lui Velicico de asemene ji ie hätmänia pecare o &I ginerului säu Bogdan, numind totusi pe Velicico marevornic de tara de jos, Mtru cât, dupä cum se vede, nu indräzniaa indepärta pe puternicii Costinesti cu totul din trebi.

160 Arli. ist. I. c."I Relations historic° sernastralis vernalis continuatio Iacobi Franci 1692

Frankfurt a. M. p. 90: Aus der Moldau kam der Zeitbericht ein dass selbiperHospodar einen Verdacht auf seine vornehmste Bediente geworfen, als ob siemit der Cron Polen gute Verständniss hätten, wesshallben er seinen general Wet-litzko wie auch den Herrn Mironosky, und mehr andern enthaupten lassenCitat de V. A. Ureche, in Biografia lui Miran Costin, opere complecte, I, p.339. Cä Miron era in Ieghluri cu Polonii se vede din o scrisoare a lui Sobieski cätrevoevodul de Zolkiew in care S. raporteaz6 cA Miranasujo Ii raporteazä despremilsurile de intärire ale Sucevei, Neamttilui, Bacdului i Iaului. loan III C.voevodul Iiusiei 28 Martie 1687. Hurna. Doc. supl. II, 3, p. 156. cf. p. 158, 177,184.

MOLDOVA DE LA VASILIC LUPU PANA LA COI,TSTANTIN DUCA 273

Cum vin Grecii la putere, se schimba ocarmuirea domnu-lui ; din blanda i blajina devine aspra i asupritoare. Cante-mir incepe a scoate multime de orAnduieli pe Ora si pe mazilidaj di grele, si pe breslasi greutati de s'au stins de atunci,erau breslasi multi in tara cu mii de stupi" 162. Asupririle eraucu atata mai lesne de pus in lucrare cu cat Cantemir, nestiindcarte, nu putea controla socotelele.

Miron Costin i cu Velicico vAzandu-se cazuti in disgratieincepura a face opozitie ocArmuirei domnului. Adese ori MironCostin spuea la masa domnului : mai des cu paharul, dar mairar cu oranduelele, ea birul Orel este iertat de Poarta, vrasa-ti dai Maria ta sama °data i nu-i putea". Velicico mai in-draznet califica de dobitoc, la prAnzurile necarturarului Can-temir, pe omul ce nu stia carte. Toate aceste nu erau %cutespre a impaca cu Costinestii inima ränita a domnului. Insfar-sit Miron Costin se mai compromite Inca prin aceea ca trimitela Tarigrad, spre a peti pentru fiul sau Neculai pe o fata a ra-posatului Gheorghe Duca, familie dusmana lui Cantemir,care pandea pentru fiul lui Gheorghe, Constantin Duca, dom-nia Moldovei.

Toate aceste imprejurari erau de ajuns pentru a aducepeirea Costinestilor, daca nu puteau ei sa rastoarne pe domn.Noi credem cä fara nici o indoiala Costinestii, care se inaintaseatat de mult In loviturile aduse lui Cantemir, trebuiau la urmaurmei vazandu-se amenintati, sà incerce o rasturnare. De sinu se poate da crezare namolului de fapte dusmanesti in contralui Constantin Cantemir, puse in socoteala lor de fiul sau Di-mitrie, totusi se poate primi stirea data de Neculcea c Velicicoar fi provocat pe mai multi boieri sà pribegeasca in Muntenia,la Brancovanu, de unde luand de cheltuiala s'a mearga la Poarta,spre a-1 part pe Cantemir. Unul din conjuratori, Ilie Tifescuzis si Frige-vaca, ar fi 'Alit pe boieri la drum. Cantemir trimitede indata pe slujitorii care prind pe Velicico si-1 aduc la curte,unde domnul nu-si poate stapani mania cand apare inaintea lui,loveste cu buzduganul. Neprietinii lui Velicico spusera atuncidomnului, ca de vreme ce te-ai grabit de l'ai batut nu-1 lasaviu ; pazeste de'l omoara, ca de va scapa viu, mâni poimâniel ne va omori pe toti". Cantemir asculta de acest sfat in ori cecaz practic, scoate noaptea pe Velicico din temnita si-i täiecapul dinaintea portii. Aceiasi srátuitori lush' urmara maideparte catra domnie. Acum de vreme ce ai omorât pe Ve-licico, trimite de prinde si pe Miron logofatul de'l omoara, orivinovat ori nevinovat sa nu scape, ca apoi Mesa' va fi mai raude tine si de noi". 5i domnul care incapuse pe clina rasbunari-lor trebuia sa o coboare Odd la capät. Miron Costin tocmai in

"' Neculeea in Letopisele, II, p. 259.

A. D. Xenopol. Istoria Rornanilor. Vol. VII. 18


acel timp se afla la Bärbesti, la mosia lui, unde ingrijia ultimeledatorii atrà sotia lui care Oràsise viata. SO-tea lâgà rAm`d-§itele femeei sale intinse in raclä pe massal dupä obiceiul tärei.De odatä se aude o veste cumplifä, Velicico au fost omorit, iarel erà chemat grabnic la curte. Stiind ce poate astepte,el se rugA cel putin sä"-1 lese sà-si inmormânteze femeea. Niciaceastä din urnià datorie insa nu-i este invoit sä o indeplineascä.El este dus la Roman, unde i se taie capul, si in loe sà inmor-mânteze el pe femeea lui, este ingropat alsäturea cu dânsa inacela§ mormânt (1691 in Decemvrie) 163. Astfel peri in floareavrAstei si a puterei marele cronicar moldovan. Simpatia, careizvoräste färä voie cätrà acel ce ne-au destälnuit o parte dindurerile trecutului nostru, osAndeste pe Cantemir pentru crudalui faptg, si ni-1 aratà in privazul istoriei ca pe un caläu, iarfártfa lui ie dela sine figura unui martir. Totusi fiind date mo-ravurile timpului, moartea lui Miron Costin nu este mai extra-ordinarà cleat acea a sute de alti oameni, poate chiar mai putinvinovati cleat el, si care cu totii trebuirà sä" plece capul subsecurea calàului. Erau cumplite vremuri pe atunci, in care osimplä bAnuialà, neintärità prin niel o dovadä, putea, färä ju-decafä, sä arunce in mormânt chiar figurile cele mai impunä-toare ale veacului lor.

Moartea fratilor Costin fu urmatä de o cumplifä prigo-nire a intregei sale familii. Asa pe Vasile vornicul feciorullui GavrilitA si pe fratele s'Au Solomon si pe fratele säu Costache§i pe Gheorghità Mitrea si pe Dediul spsätarul Arbänasul si petrustrei feciorii lui Miron logorátul, pre toti i-au prins si i-auInchis pre unii in turn in curtea domneascä, pre uniii la Seimeni,pre altii prin beciuri, si pe Neculai feciorul lui Miron logorátulcare merge sä se insoare in Tarigrad l'au Mors dela BArladl'au inchis si pe dansul". Purtarea aceasta a lui Cantemir eraconsecventà ; el vroia sä" stArpeascà din Moldova partida aceeacare impreunä cu Brancovanu cu Lesii doria rAsturnarealui. De aceea nu putem crede cele ce spune tot Neculcea despreCantemir, cà curând dupä uciderea lui Miron Costin, i-ar fipArut rä'u de ceea ce fäcuse164. Nu erà doar si fapta lui neprecu-getatà ca acea alui Grigore Ghica din Muntenia, cAnd ucisesepe postelnicul Cantacuzino, ci o hotkire bine cumpänitä caretrebuia sä-i apere tronul contra unei uneltiri de rästurnare.

Vezi fixarea dalei In N. A tireche. Operile complete ale lui Miran Costin,I, p. 339. Cauzele uciderii fratilor Costini sunt expuse mai pe larg In studiul luiI. Tanoviceanu Marele spdtar Ilie In An. Acad. rom. II, tom. XXXII, 1910,p. 826 (20) si urm. In miezul lor ele sunt acele reproduse in text. Alta versiune,data de un raport german reprodus din Arhivul de Rdzboiu din Viena de G.Giurescu In Contribupuni la Sludiul emu. mold. In An. Acad. rom. II, XXX,.1907, p. 300 (28) nota.

164 Letopisefele, II p. 266-267.


Ramäsita partidei Costinilor care scapase de moarte i inchisoarefugi in tara Munteneascg, de unde se duse la Adrianopole sprea pail pe Cantemir, in contra sfgtuirilor lui Brancovanu, carele spuse ca nu ar fi atunci timpul unei asemenea pari, intrucat vizirul ar fi bine cu Cupgrestii, pe sprijinul cgrora se razgmaCantemir. Boierii neascultatori îi incercarg cu toate acestenorocul ; dar esirg prea eau la capat, cgci sultanul Ii dete pe manaluí Cantemír, care dacg s'au multginit numai a-i pune la inchi-soare i nu-i mai trimise pe ceea lume, avu pentru eí atare in-durare numai dintr'un ordin formal al Portei. El Ii obligg insg

plgteascg cheltueli fä cute la Poartg i scoase insgmnate,sumi de bani dela dânsii, nu numai prin inchisoare, dar incgsi prin bgtai i cazne.

Politica lui Cantemir, cea prietineasca pentru Tökölyproteguitul ambasadoruluí francez, cu ajutorul cgruia unelteapentru rasturnarea lui Brancovanu i luarea scaunului Mun-teniei 165, apoi pentru Turci i Francezi, trebuia sa-1 pung totmai eau cu urmasul lui Sarban Cantacuzino, Constantin Bran-covanu. De aceea intrigile intre acesti doi nu mai incetau. Can-temir se incredea insa prea malt in puterile sale si socotea caprea bine intemeietà influenta lui la Turci, prin slujbele neta-ggduite pe care el le adusese. Se apuca deci de uneltit in contralui Brancovanu, cu ajutorul unuia Stoica paharnicul si a altorboieri munteni pribegiti in Ardeal Inca dela venirea lui s'ärbanCantactizino in scaun. Cantemir chiamg pe acesti pribegi intarg, le &à bani i Ii trimite la Constantinopole, spre a pari peBrancovanu. Inca tot nu invgtase pe semne cg la Constantinopolenumaí catimea banilor varsati hotgria izbanzile i ca Brancovanucheltuise o mie de pungi, pentru a rgpune pe protivnicul !

De aceea Cantemir erà sg o patg eau cu aceastg a luí incredere,daca miloasa naturg nu s'ar fi indurat de batranele lui zile

le-ar fi radicat pe neasteptatele 166Iordache Ruset Cupariul marele vistiernic si Bogdan

hatmanul, ginerile lui Cantemir, vroiau sà pang in scaun pefíul rgposatului, beizadea Dimitrie, care era incg pe atunci un

I" Un raport german nume5te intr'un loe pe Cantemir ein BusenfreundTöldilys". Frg. Hurrn. HI, p. 383 Comp. p. 373, si Lelopisefele, II, p. 268 : s5parasca pre Munteni 5i sa isprá'veascd domnia lui Cantemir in tara Munteneascil".

1" Cantemir moare pe la Martie 1693, Neculai Costin in Letopisefe II, p.45. Un raport venetian din 1 Aprilie 1693, Burin. Doc., V, 2, p. 245, spune : ilprincipe di Moldavia Cantemir alli 26 Marzo mese passato e morto". Vezi unaltul din 11 Aprilie 1693. Ibidern: Et il figlio di Duca Bei d'eta di 30 anni safatto principe di Moldavia in luogo del Cantemir". Un raport francez din 28Aprilie 1693, Hurm. Doc. supl. I, p. 309, spune de asemenea .,,La rnort du Beyde Moldavie a interrompu pour quelque temps... Celuy qui a 6té nomme à sa placepartira dans 12 jours". Neculcea gre5e5te deci cand pune suirea lui Duca In 1691.Letopisefe, II, p. 271. Neculai Mustea i Alexandru Amira ; Letopisefe, III, p.28 5i 97, pun data exacta, 7201 1693.


copilandru, si pe care tocmai de aceea isi aruncau ei ochii sprea putea despoia tara tot atat de bine sub mintea cruda a luiDimitrie, precum o despoiase sub acea coapta dar necarturaraa lui Constantin. Ei tainuiesc deci moartea batranului &la'sa puna la cale alegerea fiului, castiga in partea lor prin grasefagadueli pe toti slujitorii, care incep indata a sbiera cat le tineaplamanii, c'd ei numai pe Dimitrie Cantemir il vroesc de domn.Lumea cealalta, intimidata prin manifestarile slujitorilor, seuneste si ea cu cererea lor, si indintea acestei vrointi unanimea färei, fiul lui Cantemir este proclamat de domn. Erà pe atunciun aga turcesc in Iasi venit pentru de a le paralelor (caci pentruce alta ar fi venit prin Moldova), si el fu rugat sa prezideze in-tronarea noului domn. Aga pune in spetele lui Dimitrie Can-temir un caftan, iar acesta se grabeste la rândul salt a imbracape Turc in un contas de soboli ; apoi amandoi se asaza pe tron,ca doi domni ingemanati ai bietei Moldove, si au inceput aslobozi pustele cele mari si a zicere surlele, trambitele si a batedobele pe obiceiu tubulhanaua 1, §i toti boierii si slujitorii,capiteniile cine-si dupa rânduiala sa, au purees a särula gi poalaTurcului §i a lui Dumitra,scu beizadea" 168.

Ian.' unde ajunsese Moldova lui 5tef an cel Mare I Si akaumilire era privith" ca ceva prea firesc. Pana la asa grad poatesa deprime carcaterele staruitoarea nenorocire. Dimitrie Can-temir dupa ce luà sceptrul ingriji de a face tatalui salt o stra-lucita inmormantare, la care luara parte intre alte fate insamnate§i patru patriarhi greci ce se aflau pe atunci cu sfinte treburiIn tara Moldovei. Erau acestia patriarhul de Ierusalim, acel deAntiohia, acel de Alexandria si unul mazil de Tarigrad, carecäutase adapostire in aceasta sfânta si de D-zeu binecuvântataOra". Se rugara toti acesti patru patriarhi insotiti de ciraciilor In limba greceasca pentru mantuirea sufletului reposatuluidomn, si mai mult de un x6pte 0,6tGov fu repetat si de limbileromânesti ce asistau la sarbare, spre a se apropia macar prinaceasta slabà imitare de inaltele regiuni ale sfinteniei, unde plu-teau in ochii multimei celei proaste si bigoate, cei patru ipocriti.Nu sitm z'a'u care priveliste era mai desgustätoare, acea a tur-cului sand alaturea in scaun cu domnul si tinându-si poalasa i-o sarute slugarnicii boieri, sau acesti apostoli ai lui Hristoscare precupeteau prefacuta lor sfintenie !

Dar putin timp trebuia sa tina visul de domnie al lui Di-mitrie Cantemir. Brancoveanu nu Intalegea sà" lese samintiaserpelui pe tronul Moldovei. El lucrà prin alte nenumaratepungi de bani la Constantinopole si izbuti a face sa se dee dom-nia Moldovei lui Constantin fiul lui Gheorghe Duca, pe care-1

"7 Muzica Ienicerilor.1" Neculcea In Letopisele, II, p. 269.

MOLDOVA DE LA VASILE LUPU PA./VA LA CONSTANTIN DUCA 277-__

logodise cu fiica lui Maria. Tot °data el puse mana pe toti dus-manii sal; Stoica paharnicul fu adus in Bucuresti unde punan-du-i la gat o lacata mare cat un slic" in purta pe stradele ca-pitalei si dupa' aceasta batjocura il spanzura. Lascarache RusetCupariul capuchihaia lui Cantemir fu surgunit la Rodos ; Ior-dache vistierul si cu Bogdan hatmanul trecura in Transilvania,iar Dimitrie Cantemir fu luat de Capigi basa cel trimis spre aintrona pe Duca si dus la Constantinopole, unde talentatulprincipe isi petrecu anii de surgun nu in intrigi sau trandaviica -LIDO semenii sal, ci in studii adânci care facura din el omulcel mai inVátat al Europei orientale de atunci.

TABLA ILUSTRATIILORPagina

Matei Basarab 10Vasile Lupu 16

Tudosca, doamna lui Vasile Lupu 17

Maria, fica lui Vasile Lupu cAsiltorit6 cu Ianusz Radziwil magnat lituan 20

Ion Vodil, fiul lui Vasile Lupu 23

Titlul la Carte româneascä de invApturA (Cazania lui Varlaam)Iasi, 1643 59

Titlul la Carte româneasc6 de invillIiturA (Cazania lui Varlaam)Iasi, 1643 62

Stihuri In sterna Domniei Moldovei (din Carte romAneasc5, Iasi, 1643 64

Frontispiciu din Carte romAneascA, Iasi, 1643 66

Siapte taine, 1644 69

Titlul la Pogribania, 1650 73

Sf. Ioan Evanghelistul, din Evanghelie, Bucuresti, 1682. 77

Constantin Silrban 149

Mihnea al III-lea 161

Grigore Ghica 183

Gheorghe Stefan 217

Istratie Dabija 237

TABLA DE MATERIE

PrefatiiCarlea III. lstoria modernft. Influenta greceasca dela Matei Basarab si

Vasile Lupu Oita la revolutia greceasca, 1633-1689Copal I. Motel Illasitrab si `Castle LupaI. Istoria politira a fdrilor romdne sub Maki Basarab f i Vasile Lupu

1633-16J41. Sporirea mai departe a Inräurirei grecesti

Plecarea lui Matei Basarab Innapoi cutre GreeiPlecarea lui Vasile Lupu catre Greci

2. Luptele intre Matei 13asarab i Vasile Lupu (IMAM' rand 1637-1640)Int ielc rivalitätiSprijinirea lui Vasile Lupa de Poarta

3. Perioada de liniste 1640-1652Tratarile lui Lupu pentru AzovPolitica polonä a lui LupuPrädticiunile Tatarilor In Moldova

4. Ultimele lupte hare Vasile Lupu i Matei I3asarabPopricani i FintaPribegia lui LupuNrasile Lupu In Constantinopole

II. I stori a Culturald a fdrilor romiine sub Matei Basarab si Vasile Luigi1. Introducerea ljmbci romane In biseriea

Inraurirea calvinaVcchimea tipografiei In tarile româneSurparea slavonismului de grecismIncereari dc reinviere a slavonismului

III. Asezamintele juridice .

1. Obieciul pamantului. Fondul dreptuluiDreptul penal .Dreplul civil : proprietatea.Infra OrelMostenireaVanzari i eumparari .SträiniiRaporturi internationale

Pagina

5

7

9

9

9

9

15

2626

2933333944

47475053

58585867

71

75

81

81

838790

91

97

981 0 1

282 TABLA DE MATER1I

Pagina

Obiceiul pämäntului. Procedura 103Citatiile 5i lucrul judecat 103Executarea hotärärilor 108Dovezile : a) Marturii 109Dovezile : b) JurAtorii 114Transforrnärile romäne5ti ale jurätorilor 120Amestecul juriitorilor Cu marturii Cu judecittorii 124Origina juräterilor 127

13uslele 129

Legislatia lui Matei Basarab 5i Vasile Lupu . 137Capal II. Istoria tàrl1orronne dele :Batel Basarab l Vasile Lupa pfin(t

Conslantin BrAncoveanu 147illuntenia delu Inoarlea lui Matei Busarab peina la Conslantin &duce-

veanu 1654-1689 147

1 Constantin Särban 1654-1658 147

Alegerea lui C. Särban 5i inmormantarea lui Matei Basarab . . . 147

Räscoala seimenilor . 152Mihnea al Uf-lea 5i Ghicule5tii 159

Mihnea al III-lea 1658-1659 159

Gheerghe Ghica 1659-1660 165Cantacuzini5tii 168

Cantacuzini5tii In tärile romäne 171

Constantin Cantacuzino Postelnicul 179

Grigore Ghica 1660-1664 . 182Cantacuzinii 51 luptele contra Grecilor 187

Badu Leon 1664-1669 188

Antonie din Pope5ti 1669-1672 195

Grigore Ghica a doua oarà 1672-1674 . 197

Särban Cantacuzino 204

Impresuracea Vienei 1679-1688 204

Plecarea lui Särban Canlacuzino cdtre Nemti 208

ComplicArile liluntrice 213

II. Istor:a illoldovei dela detronarea lui Vasile Lupa plind la Constan/inDaca 16.i1-1691 216

Gheorghe Stefan 1654-1658 216

Ocuparea tronului 210

ENpeditiile contra PolonieiPribcgia lui Gheorghe Stefqn 226

Dela Gheorghe Ghica la a doua domnie a lui Gheorghe Duca . . . . 931

Gheorghe Ghica 1658-1659 . 231

Stefan al XI 1659 1661 234Eustratiu Dabija 1661-1666 237

Gheorghe Duca 1665 1697 940

Ilia5i fiul lui Alexandru 1667-1669 242

Moldova in timpul râsboiului turco-polon 244

Gheorghe Duca a dona oarä, 1969-1672 214

TABLA DE MATERII 283

Pagina

8tefan al XII Petriceieu, 1672-1674 248Dumitraseu Cantaeuzino, 1674-1675 252

Dela Antonie Ruset la Constantin Cantemir 254Antonie Ruset, 1675-1678 254Gheorghe Duca a treia oafá, 1678-1689 257Dumitrascu Cantacuzino a doua oarä 1684-1685 262

Constantin Cantemir 265Constantin Cantemir 1685-1693 265Tabla ilustratiilor 279

tto ix(j oman - upload.wikimedia.org · cu acest volum, al vii-lea al istoriei românilor din dacia...

Documents