DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII A. TRATATELE COMUNITATILOR EUROPENE: TRATATE T. COMUNITATII EUROPENE A CARBUNELUI SI OTELULUI - CECO TRATATUL COMUNITATII TRATATUL COMUNITATII ECONOMICE EUROPENE - CEE EUROPENE A ENERGIEI ATOMICE - EURATOM INTRA N VIGOARE 1952, PARIS, expirat n 2002 1957, Roma 1958, Roma Tratatul de la Maastricht a amendat CEE, eliminnd cuvntul "Economic" att din Robert Schuman, ministrul afacerilor externe al Frantei, ntr-un discurs inspirat de Jean Monet Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom). Descoperirea energiei atomice: ruperea atomilor grei (uraniu, pluton) faza snitel, ALTELE: numele comunita ii ct i al tratatului. Din acest motiv tratatul este denumit de cele mai multe ori nlocuirea carbunelui cu energia atomica (centrale) Tratat de instituire a Comunita ii Europene sau Tratatul CE. Franta, Republica Federala Germania, Italia, Belgia, Tarile de Franta, Republica Federala Germania, Italia, Belgia, Tarile de STATE BELIGERANTE Franta, Republica Federala Germania, Italia, Belgia, Tarile de Jos(Olanda), Luxemburg Jos(Olanda), Luxemburg Jos(Olanda), Luxemburg 1 DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII B. TRATATELE UNIUNII EUROPENE TRATATE TRATATUL DE LA TRATATUL DE LA AMSTERDAM(OLANDA), TRATATUL DE LA TRATATUL DE LA LISABONA(PORTUGALIA) -UE=ORGANIZATIE INTERNATIONALA NISSA(FRANTA) .-REFORMA INSTITUTIONALA MAASTRICHT OLANDA. CREEREA UNIUNII EUROPENE As igurarea capacitat ii de actiune dupa extinderea spre es t N VIGOARE 1993, Maastricht, Olanda 1999, Amsterdam, Olanda 2003, Nissa, Franta 2009, Lisabona, Portugalia -Reforma institutiilor uniunii europene n vederea extinderii: Parlamentului European rol n procesul de desemnare a membrilor Comisiei Europene; Votul n majoritate calificata este extins n Consiliul UE; Curtea de Justitie responsabilitatea directa de a veghea la respectarea drepturilor omului; Comitetul Economic si Social este consultat n noi domenii: ocuparea fortei de munca, afaceri sociale, sanatate publica, posibilitatea ca si Parlamentul sa consulte CES; Comitetul Regiunilor mai mare autonomie administrativa, -Modifica Tratatul privind Uniunea -amendeaza: TUE, Maastricht; TCEE e numit TFUE; TEURATOM=o comunitate independenta, asociata UE; ALTELE -Actul constitutiv al Uniunii Europene(UE nu nlocuie te nsa vechile Comunita i Europene, ci le reune te pt colaborare; elimina economic din CEE). Europeana, tratatele de instituire a Comunita ilor Europene precum i anumite acte conexe; -Deciziile se iau prin ntrunirea majorita ii calificate (se renun a la unanimitate) -Votul cu majoritate calificata n mai multe domenii din cadrul Consiliului de Mini tri, -Format din 3 piloni: 1) CE (uniune vamala, ec si monetara; moneda si cetatenia euro; mediu si politica azilului); 2) PESC (mentinerea pacii, securitatii, dr om; dezarmare); 3) JAI(crima, coruptie, trafic) -Extinde rolul PE(procedura codeciziei alaturi de Consiliu) -Principiul subsidiaritatii= regula generala -Schimb. calcul majorita ii, -Parlamentului European + Consiliul de Mini tri =legislatura bicamerala , -Se introduce majoritatea dubla, care cere, pe lnga majoritatea calificata, -Personalitate juridica consolidata pentru UE; -Pre edinte permanent al Consiului European -Elemente de politica ocupa ionala ; -A fost instituit a anumitul Spa iu de libertate, securitate i justi ie majoritatea statelor membre -Rreforma institutionala; trei axe principale sunt: -nalt Reprezentant UE pt Afaceri Externe i Politica de Securitate. -Colaborari mai strnse n domeniul vizelor, azilului i imigrarii, sederea n UE; componenta si modul de functionare al institutiilor -calitate legala Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene -Renunta la cei 3 piloni (fuziunea pilonilor Maastricht) -Conunitatile europene se unesc cu UE -A fost creat un nou instrument n domeniul PESC: strategia comuna europene, procedura de decizie din cadrul -nalt reprezentant al Politicii Externe i de Securitate Comune, care are rolul de a reprezenta UE n afacerile externe; -Principiul nediscriminarii; -Clauza de suspendare Consiliului de Ministri si consolidarea cooperarii ntre institutii. Belgia , Danema rca, Franta, Germania, Grecia, Irland a, Italia , Lux emburg, Marea Britanie, Olanda , Portuga lia Spa nia si 19 95 -Austria, Finland a si Suedia STATE BELIGE -RANTE Belg ia, Da nemarca , Franta, Irlanda, Marea Britanie, Franta, Luxemburg, Portugalia, Spania, Suedia, Danemarca, Olanda, Belgia, Germania, Cehia, Austria, Slovenia, Italia, Malta, Polonia, Slovacia, Ungaria, Croatia, Cipru, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Bulgaria, Grecia 1 2 sta te: Belgia, Danemarca, Fra nta, Germania, Grecia, Irland a, Italia, Luxemburg, Ma rea Britanie, Olanda, Po rtugalia Spania Germania, Grecia , Irla nda, Ita lia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Portugalia Sp ania si 19 95 -Austria, Finlanda si Sued ia 2 DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII C. INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE INSTITUTII UE CONSILIUL EUROP EAN PARLAMENTUL EUROP EAN-legis lati v- CONSILIUL UE/C. DE COMISIA CURTEA DE JUSTIT IE EUROP EANA CEC BCEcentrul uniunii economice MINISTRII-EUROPEANA i monetare legis lativ+executiv- -executiv NFIINTAT -1987 Actu l Unic Eu ro pea n -1958; CECO, CEE, EURATOM. -1967 T.FUZIUNE -1967 T.FUZIUNE -1952-Trata tul d e la Paris 1993 1975 T (CECO Bugetar 1. CEJ-Lu xemburg ; Luxemb urg SEDIU -Bru xelles -Belgia -Strasbo urg(Fra nta), -Bruxelles Belgia; -Luxemburg (uneori) -Bruxelles Belgia; -Luxembu rg (unele birouri) Frankfurt-pe-Main - Germania reun iuni p lena re; -Bruxelles (Belg ia), reun iuni n cadrul comisiilor. -Luxemb urg, secreta ria tul general STRUCTURA - Consiliul Executiv: presedintele si vicep. BCE si din alti patru m embri -28 s efi de s tat/g uvern + presedintele Comisiei Eu ro pen e -785 de membri d in 28 de state membre UE -28 minis tri ai Statelor Memb re, grupati n 9 -28 membrii -6 ani -28 de comis ari euro, inclus iv pre edin tele; -6 vicepre ed in i(naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate; - -28 d e jud ecatori i 8 avo ca i generali n umi i d e catre gu vern ele statelo r memb re(4 provin ntotdeauna din Germ ania, Fran a, Italia i Regatul Unit, iar ceilal i patru provin din celelalte 24 de state m embre, conform principiului alternan ei) 1. Cu rtea de Ju stitie, 2. Tribunalul d e Prima Inst anta 3. Tribu nale Specializate: Tribunalul Functiei Publice (dep uta ii PE-sufrag iu universal direct - ceta enii statelo r membre); formatiuni+pres ed inte CE -Pesedinte; - Co mitetul Reprezentanti -Consiliul Guvernatorilor, Permanenti, (ambasadori - Biroul PE (Presedinte, 14 Consiliului Executiv si din guvernatorii celor 12 banci centrale din zona euro Comunicare; Coreper, dezbat puncte A=acord vicepresedinti si 5 -Secretariat General; -Serv iciul Ju ridic; -Directia Generala; -Biroul co nsilierilor de si B=nesolutionate); ch estori; 2 ani jumate); - Con ferin a pre ed in ilor -Secretariatu l gen eral (asistenta administrativa ) g ru parilor po litice; -8 Gru puri politice -Consiliul General, po litica europ eana COMPETENTE - De a stabili 1. Fun ctia legis lativa- procedu ra de co decizie ; 1.Functia leg islativ a ; 2.Co ordonarea p oliticilor Statelor Memb re; 3.n cheierea aco rd 1. Dreptul de initiativ a exclusiv n CE, -asigura res pectarea d reptu lui n in terpretarea i aplicarea tratatelor: 1. Cerere av nd ca obiect pron untarea u nei h otarri prelimin are 2. Ac n cons tatarea nend eplinirii ob lig. stipu late n tratate de catre State 3. Actiu ne pt an ularea un ui act al u nei ins titutii a UE, cons iderat ilegal;4. Actiune n con statarea abtinerii d e a actiona a ins titutiilor; 5. Recurs motiv e de drept; 6.Reexamin are -d e a gestio na euro; -resp ons abila cu elab orarea si aplicarea p oliticii econo mice s i mon etare UE. -sa mentina s tab ilitatea preturilo r din zon a euro -au ditul formare liniile d irectoare g enerale ale p oliticii ac iunilor UE (u niunea ec si monetara; a derare; scru tinul d irect PE) -Decizii a doptate p rin co nsens 2. Controlul d emocratic neexclus iv n PESC s i s i utilizare a fond urilor UE -opinii reg ulamente financiare asu pra celorlalte institutii JAI; 2. Gestionarea s i implementarea politicilor, in ternat UE state/ organizatii internat; eu ropene ; 3. Fu nctia bu getara 4.Functia bugetara ; 5.Elabo rarea PESC pro gramelor s i bugetulu i UE; 3. Gardianul tratatelo r; 4. Reprezentare la Secretarul general al Consiliului UE detine functia de nalt Reprezentant pentru PESC ; 6Coordon area coo perarii JAI(forta de reactie rapida) nivel international FUNCTIONARE - ntrunesc >2/semestru -ales i pe 5 ani -sun t 345 v oturi, repartizate pe 28 de comis ari europ eni -alesi pe 6 ani -BCE a fost - Comisiile parlamentare. - Pregatirea p t reuniunile Consiliului (Coreper I si II); - Reuniunile Cons iliului; - Procedurile decizion ale-nfiintata prin Tratatu l de la Maas tricht -Sesiu nile plenare -alesi p e 5 an i - reuniun e extraordinara n ecesar -d eciziile=consens majoritate calificata, vot ponderat 3 DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII UE ONU NATO Cons iliul Europei OSCE 1945, San Francisco 1949, Washington 1994, VIENA Austria 1994, VIENA Austria 2009 Lisabona Portug. NFIINT AT SEDIU NEW YORK BRUXELLES- Strasbourg Franta VIENA Austria Strasbourg Franta Belgia 193(statele lumii) 28 state din Europa 47 state membre 57 state membre 28 state din Europa STATE si America de Nord -asigura libertatea si securitatea tuturor membrilor sai prin mijloace politice si militare -democrati a pluralista; -identitate culturala europeana -drepturilor omului; -problemele sociale; -asigurarea securitatii n spatiul euro-atlantic si euro-asiatic -drepturile ce rezulta din cetatenia SCOP -mentinerea pacii si securitatii internati. -relatii prietenesti -colaborare internat. europeana: civile, politice, economice si sociale 1. Adunarea Generala -hot. au titlu de recomandare 1.Consiliul NATO For decizional 2.Secretariatul NATO 1.Comitetul Ministrilor, 1.Conferinte Sef state; 2.Consiliul naltilor functionari; 1.Parlamentul European. INSTITUTII/ ORGANE Bruxelles (Belgia), Luxembourg i Strasbourg(Fran a); 2.Adunarea Parlamentara, 2. Consiliul de Securitate 3.Consiliul Ministerial 4.Consiliu permanent; 2.Consiliul Uniunii Europene. 3.Comitetul pentru planurile de aparare 3.Secretariatul Sedii: Bruxelles (Belgia), Strasbourg(Fran a)- -hotarri obligatorii pt state 4.Comisarul european pt drepturile omului, 5.Forumul de cooperare n domeniul securitatii 4.Comitetul militar 3.Comisia Europeana. Sediu: Bruxelles (Belgia) 3. Consiliul Ec. si Soc=ECOSOC 4. Consiliul de Tutela; 5. Curtea Internationala de Justitie CIJ 6. Secretariatul-5.Comandamente militare regionale integrate pentru Europa, Zona Atlanticului si Marea Mnecii 5.Curtea Europeana a Drepturilor Omului 6.Secretariatul,; 7.Ad. Parlamentara - 4.Consiliul European. Bruxelles (Belgia): 5.Banca Centrala Europeana. functioneaza pe lnga Consiliul Europei: 9.naltul Comisariat pentru Minoritatile Nationale 10.Centrul pt. prevenire conflicte, 11.Biroul pentru institutii democratice si dr. omului Frankfurt pe Main (Germania) 6.Curtea de Justi ie a Uniunii Europene. Sediu: Luxemburg 6.Adunarea Parlamentara 7.Curtea Europeana de Conturi administr. si executiv CIJ: Haga, Olanda -judeca diferende ntre state -hotarri obligatorii CEDO Strasbourg Franta; -litigiile dintre persoane fizice/juridice si statele membre (obligatorii) -nu trebuie modificata legislatia Curtea de Conciliere si Arbitraj-Geneva Elvetia CJUE Luxembourg Luxembourg CURTEA -litigiile existente ntre: a) organele comunitare, b) organe i statele membre, c) statele membre, d) state membre i persoanele fizice sau juridice, e) persoane fizice/juridice.-Competen a oblig. -statele sunt obligate sa modifice legislatia 4 DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII 1. CURTEA DE JUSTI IE A UNIUNII EUROPENE (ARTICOLUL 19 DIN TUE)-FUNCTIE JUDICIARA Este institutia jurisdictionala a UE, are rolul de a veghea la respectarea dreptului comunitar. Judeca litigii de drept comunitar ntre Statele Membre, institutii, societati comerciale si persoane fizice. Istoric: A fost instituita prin tratatele fondatoare din anii 1950 (CECO; CEE; EURATOM). Ca si Parlamentul, a fost, nca de la nceput, o institutie comuna pentru toate cele trei comunitati. n prezent, este organismul judiciar al UE. Este cons tituita din trei ins tante: 1. Curtea de Justitie, 2. Tribunalul de Prima Instanta si 3. Tribunale Specializate: T. Functiei Publice. CURTEA DE JUSTI IE nfiintare: 1952-Tratatul de la Paris (CECO) Sediul: Luxembourg-Luxembourg Tipuri de procedura: 1. Cerere avnd ca obiect pronuntarea unei hotarri preliminare o actiune pentru pronuntarea unei hotarri preliminare asupra validitatii sau interpretarii unui act comunitar, care o poate fi introdusa de catre tribunalele nationale; 2. Ac iuni n constatarea nendeplinirii obliga iilor stipulate n tratate de catre Statele Membre. Poate fi intentata de catre Comisia Europeana sau de catre un Stat Membru. n cazul n care Curtea de Justitie constata nendeplinirea obligatiilor, statul este obligat sa puna imediat capat acestei situatii. Daca, n urma unei noi sesizari a Curtii de catre Comisie, Curtea de Justitie stabileste ca statul membru respectiv nu s -a conformat hotarrii sale, poate sa i aplice acestuia penalitati cominatorii si/sau o amenda sub forma de suma globala. 3. Actiune n anulare actiune care vizeaza anularea unui act al unei institutii a Uniunii Europene, considerat ilegal; reclamanti pot fi Statele Membre, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeana sau, n anumite conditii, Parlamentul European, precum si persoane fizice sau juridice (numai n cazul n care actul are efect direct si individual asupra reclamant ului). n cazul n care Curtea hotaraste ca actul respectiv nu este conform cu Tratatele, l poate declara nul si neavenit. 4. Actiune n constatarea abtinerii de a actiona pentru cazul n care Parlamentul European, Consiliul sau Comisia nu actioneaza conform Tratatului. Reclamanti pot fi Statele Membre sau institutiile comunitare actiunea poate fi introdusa numai dupa ce instituti ei respective i s-a solicitat sa actioneze. Atunci cnd s-a constatat ilegalitatea omisiunii, institutia vizata trebuie sa puna capat abtinerii de a actiona, lund masurile adecvate. 5. Recurs: Curtea de Justitie poate fi sesizata cu recursuri privind numai motive de drept, formulate mpotriva hotarrilor si a ordonantelor pronuntate de Tribunalul de Prima Instanta. Daca recursul este admisibil si este fondat, Curtea de Justitie anuleaza decizia Tribunalului de Prima Instanta. n cazul n care cauza este n stare de judecata, Curtea poate sa o retina spre solutionare. n caz contrar, trebuie sa trimita cauza Tribunalului, care are obligatia de a respecta decizia pronuntata n recurs. 6. Reexaminare: Hotarrile Tribunalului de Prima Instanta care statueaza asupra actiunilor introduse mpotriva hotarrilor Tribunalului Functiei Publice al Uniunii Europene pot, n mod exceptional, sa faca obiectul unei reexaminari din partea Curtii de Justitie . 5 DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII Componen a: 28 de judecatori i 8 avoca i generali numi i de catre guvernele statelor membre n unanimitate pentru un mandat de ase (6) ani cu posibilitate de renoire a mandatului. Pentru a asigura continuitatea, are loc o nlocuire par iala a jumatate dintre judecatorii i avoca ii generali la fiecare trei ani, la nceputul anului judiciar, la 6 octombrie. 28 de judecatori 8 avoca i generali se bucura de independen a judiciara. 4 provin ntotdeauna din Germania, Fran a, Italia i Regatul Unit, iar ceilal i patru provin din celelalte 24 de state membre, conform principiului alternan ei. Func ia de avocat general este similara celei de Commissaire du gouvernement din cadrul Consiliului de stat (Conseil dtat) i din cadrul instan elor administrative din Fran a. Aceasta nu trebuie confundata cu calitatea de procuror/alte func ii similare existente n ari. a fost introdusa n cadrul Cur ii pentru a contrabalansa structura ini iala pe un singur nivel a ac iunilor n justi ie, adica absen a oricaror proceduri de recurs. prezinta concluzii Cur ii sub forma unor propuneri (fara caracter obligatoriu) de hotarre a Cur ii pe baza unei analize nepartinitoare a chestiunilor de drept aparute n cauza respectiva. Aceste concluzii sunt parte integranta a procedurii orale i se publica mpreuna cu hotarrea n Repertoriul jurispruden ei Cur ii. Avoca ii generali pot influen a hotarrea doar prin soliditatea argumentelor din concluzii; nu iau parte la nicio deliberare i nu au drept de vot n cazul niciunei hotarri. Avocatii generali acorda asistenta Curtii n ndeplinirea atribu tiilor sale, prezentnd n sedinte deschise, n conditii de completa impartialitate si independenta, avize referitoare la spetele deduse Curtii. ncepnd din 2003, avocatii generali trebuie sa formuleze o opinie numai n cazurile n care Curtea considera ca includ un nou aspect de drept . Alegerea judecatorilor i a avoca ilor generali: sunt ale i din rndul unor personalita i care ofera toate garan iile de independen a i care ntrunesc condi iile cerute pentru exercitarea, n arile lor, a celor mai nalte func ii jurisdic ionale, sau care sunt jurisconsul i ale caror competen e sunt recunoscute. Poate fi deci vorba despre judecatori, func ionari publici, politicieni, juri ti sau cadre didactice universitare din statele membre. Varietatea pregatirii i a experien ei profesionale a acestora reprezinta un atu pentru Curte deoarece contribuie la o analiza ct mai completa a faptelor i chestiunilor de drept, att din punct de vedere teoretic, ct i din punct de vedere practic. n toate statele membre, executivul (Presedinte ; Guvern) este cel care decide cine sunt personalita ile propuse de catre guvern pentru a fi numite judecator sau avocat general i care este procedura care trebuie urmata. Procedurile difera n mod semnificativ, iar transparen a acestora lasa de dorit pna la a fi chiar inexistenta. Asisten a este asigurata de catre un comitet consultativ nou creat pentru numirea judecatorilor, care are sarcina de a emite un aviz cu privire la capacitatea candida ilor de a exercita func iile de judecator i de avocat general n cadrul Cur ii de Justi ie i al Tribunalului, nainte ca guvernele statelor membre sa faca nominalizarile. Comitetul este format din apte persoane alese dintre fo tii membrii ai Cur ii de Justi ie i ai Tribunalului, dintre membrii instan elor supreme na ionale i din rndul juri tilor reputa i, dintre care unul este propus de Parlamentul European. 6 DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII Presedinte: Judecatorii Curtii desemneaza din rndul lor presedintele Curtii, pentru o perioada de trei ani care poate fi rennoita. Presedintele conduce lucrarile si serviciile Curtii si, n cazul celor mai extinse complete de judecata, prezideaza audierile si deliberarile. Procedura. Curtea se poate ntruni ntr-una una dintre urmatoarele structuri: edin a plenara cu 28 de judecatori; o hotarre a Cur ii n edin a plenara este nca necesara doar n cazul procedurilor de suspendare din func ie i al procedurilor disciplinare mpotriva membrilor institu iilor Uniunii. De asemenea, cauzele pot fi naintate adunarii plenare de catre Curtea de Justi ie nsa i, nsa doar atunci cnd este vorba despre proceduri extrem de importante sau care creeaza precedente; Marea Camera cu 13 judecatori; Camere de cte cinci sau trei judecatori. Plngerile sunt depuse la registratura, pentru fiecare caz fiind numit un judecator si un avocat general. Procedura include doua etape: una scrisa si toate partile prezinta o declaratie scrisa, iar judecatorul elaboreaza un raport, care rezuma aceste declaratii si contextul juridic al cazului. pe baza acestui raport, avocatul general elaboreaza concluzii, pe baza concluziilor judecatorul emite un proiect de hotarre judecatoreasca ce urmeaza sa fie supus celorlalti membri ai Curtii. una orala. audierea publica, se deruleaza, n principiu, n fata ntregii Curti (reunita n plen). Apararea fiecareia dintre parti si prezinta argumentele si, daca este cazul, se si interogheaza. avocatul general si prezinta apoi concluziile, dupa care urmeaza deliberarea instantei. deciziile Curtii sunt adoptate n majoritate si pronuntate public. Sarcinile Cur ii de Justi ie : -Curtea de Justi ie este cea mai nalta i, n acela i timp, singura autoritate juridica n chestiuni care in de dreptul Uniunii. -n termeni generali, sarcina Curtii de Justitie este aceea de a asigura respectarea dreptului n interpretarea i aplicarea tratatelor. -Descrierea generala a responsabilita ilor acopera trei domenii principale: monitorizarea aplicarii dreptului Uniunii, att de catre institu iile UE n momentul punerii n aplicare a tratatelor, ct i de catre statele membre i resortisan ii acestora n ceea ce prive te obliga iile lor n conformitate cu dreptul Uniunii; interpretarea dreptului Uniunii; elaborarea ulterioara a dreptului Uniunii. -ndeplinirea acestor sarcini de catre Cu rtea de Justi ie implica att consiliere juridica. Consilierea juridica este oferita sub forma unor avize cu caracter obligatoriu privind acordurile pe care UE inten ioneaza sa le ncheie cu arile ter e sau cu organiza iile interna ionale 7 DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII ct i activitate jurisdic ionala. Curtea ndepline te func ii care n statele membre ar fi atribuite diferitelor tipuri de instan e, n func ie de sistemele na ionale ale acestora. Curtea se pronun a n calitate de curte constitu ionala n cazul unor litigii ntre institu iile Uniunii sau atunci cnd se solicita examinarea legalita ii unor instrumente legislative; n calitate de curte administrativa atunci cnd reexamineaza acte administrative ale Comisiei sau ale autorita ilor na ionale de aplicare a legisla iei Uniunii; n calitate de tribunal al muncii sau tribunal industrial n cauze care vizeaza libera circula ie, securitatea sociala i egalitatea de anse; n calitate de curte fiscala n cauze care vizeaza validitatea sau interpretarea dispozi iilor directivelor privind dreptul fiscal sau vamal; n calitate de tribunal penal n cazul reexaminarii deciziilor Comisiei de impunere a unor amenzi i n calitate de instan a civila atunci cnd judeca cereri n despagubire sau interpreteaza dispozi ii privind executarea hotarrilor judecatore ti n materie civila i comerciala. De asemenea, Curtea are competen a de a judeca litigii legate de drepturile de proprietate intelectuala. TRIBUNALUL-nfiintat n 1988 Istoric: Tribunalul de Prima Instanta a fost nfiintat n 1989, cu scopul de a consolida garantiile judiciare acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea nivel al autoritati i judiciare, permitnd astfel Curtii de Justitie sa se concentreze asupra atributiei sale de baza, interpretarea uniforma a legislatiei comunitare. Functii (tipuri de proceduri): Tribunalul de Prima Instanta este competent sa instrumenteze: 1. actiuni n anulare i plngeri privind omisiunea de a ac iona naintate de orice persoana fizica sau juridica pe motiv de ilegalitate sau absen a a unui act juridic al Uniunii , introduse de persoane fizice sau juridice mpotriva actelor institutiilor comunitare (acte adresate acestor persoane sau care le privesc n mod direct si individual) sau mpotriva abtinerii acestor institutii de a da o decizie; 2. actiuni introduse de Statele Membre mpotriva Comisiei si Consiliului cu privire la actele adoptate n domeniul ajutoarelor acordate de stat, la masurile de protectie comerciala (dumping) si la actele prin care Consiliul exercita competente de executie; 3. ac iuni n repararea prejudiciului pe motiv de raspundere contractuala sau extracontractuala actiuni prin care se urmareste obtinerea unor despagubiri pentru prejudiciile cauzate de institutiile comunitare sau de functionarii lor; 4. actiuni ce au la baza contracte ncheiate de Comunitati, prin care se atribuie n mod expres Tribunalului competenta de instrumentare; 5. actiuni n domeniul marcilor comunitare. 6. recursuri mpotriva hotarrilor pronun ate de catre tribunalele specializate 8 DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII Membri: Are n componenta sa 28 de judecatori numiti pe o perioada de sase ani. Desi la Tribunalul de Prima Instanta nu sunt avocati generali, aceasta functie poate fi ndeplinita n anumite cazuri de catre un judecator. De i principala lor func ie este sa delibereze n calitate de judecatori, ace tia pot fi numi i ad-hoc i n func ia de avocat general n cauze pe rolul Cur ii reunite n plen sau n cauze pe rolul uneia dintre camere daca faptele sau complexitatea juridica a cauzei impun acest lucru. Pna n prezent, s-a apelat foarte rar la aceasta posibilitate Procedura include, ca si n cazul celei de la Curtea de Justitie, doua etape: una scrisa si una orala, derulate n limba aleasa de reclamant. Tribunalul nu este o institu ie noua a Uniunii, ci un organ al Cur ii de Justi ie. este un organism autonom, separat de Curtea de Justi ie n ceea ce prive te organizarea. are propria grefa i propriul regulament de procedura. Cauzele solu ionate de catre Tribunal sunt identificate prin litera T (Tribunal) (de exemplu, T-1/99), iar cele naintate Cur ii de Justi ie prin litera C (Curte) (de exemplu, C-1/99). se reune te n camere formate din cinci sau din trei judecatori sau, n anumite cazuri, dintr -un singur judecator. De asemenea, acesta se poate reuni n Marea Camera (13 judecatori) sau n plen (28 de judecatori) n cazul n care complexitatea juridica sau importan a cauzei impun acest lucru. Peste 80 % din cauzele de pe rolul Tribunalului sunt judecate de catre o camera formata din trei judecatori. De i ini ial competen ele sale erau restrnse la un numar limitat de cauze, la ora actuala acesta ndepline te urmatoarele sarcini: n prima instan a, respectiv sub controlul juridic al Cur ii de Justi ie, Tribunalul are competen a de a se pronun a cu privire la ac iuni n anulare i la ac iuni n constatarea omisiunii de a ac iona naintate de orice persoana fizica sau juridica mpotriva unui organism al Uniunii, cu privire la o clauza arbitrala inclusa ntr-un contract ncheiat de catre UE sau n numele acesteia sau cu privire la ac iuni n repararea preju-diciului formulate mpotriva UE; Tribunalul ac ioneaza n calitate de instan a de recurs pentru cazuri de recurs mpotriva unor decizii pronun ate de tribunale specializate; se preconizeaza, de asemenea, ca Tribunalului sa i fie conferite competen e pentru proceduri privind hotarri preliminare n anumite domenii. Totu i, nu s-a apelat nca la aceasta op iune. TRIBUNALELE SPECIALIZATE Tribunalul Func iei Publice. nfiintat n 2004, pentru a degreva Curtea de Justi ie i a mbunata i protec ia juridica n UE, e ata at Tribunalului ca instan a specializata, Competen e preluate de la Tribunal, pentru a judeca n prima instan a litigii n care sunt implica i func ionari publici europeni. Componenta: Tribunalul Func iei Publice este compus din 7 ( apte) judecatori care se bucura de un statut similar cu cel al membrilor Tribunalului i carora li se acorda un mandat de ase ani. Ace tia trebuie sa ndeplineasca cerin ele presupuse de numirea n func ia de magistrat. Tribunalul specializat se ntrune te, de obicei, ntr-o structura cu trei judecatori, nsa poate pronun a hotarri n structura plenara sau n structura cu cinci judecatori sau cu un singur judecator. Hotarrile tribunalelor specializate sunt supuse unui drept de recurs la Tribunal, limitat doar la aspecte de drept. n schimb, primul avocat general (nu par ile implicate!) poate propune o reexaminare a hotarrii Tribunalului daca entitatea juridica sau uniformitatea jurispruden ei sunt puse n pericol. 9 DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR Libera circulatie a marfurilor: a) Se realizeaza printr-o uniune vamala, prin nlaturarea tuturor restrictiilor cantitative la import si export b) Urmareste eliminarea monopolurilor comerciale statale Marfa: a) Nu e definita de tratate b) Reprezinta un bun corporal( si energia e marfa) ce are valoare comerciala ce poate constitui obiectul unor tranzactii; c) Marfa difera daca provine: Din statele membre, cel putin o prelucrare importanta sa se fi realizat n statele membre Din s tatele terte si circula liber dupa ce aceasta a intrat ntr-un stat membru platind toate taxele legale aferente Uniunea vamala: a) Reprezinta un spatiu vamal unic cu granite exterioare b) Se realizeaza pe baza art. 28-30 din Tratatul de la Roma, prin: Interzicerea tuturor taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent n s tatele membre o Nu sunt considerate taxe cu efect echivalent: Taxele ce fac parte din sistemul general national(TVA), daca nu se platesc simultan n 2 tari diferite Introducerea unui tarif vamal comun mpotriva statelor terte c) "Toate reglementare comerciala a statelor membre care sunt de natura sa mpiedice direct s au indirect, e fectiv sau poten ial, comer ul intracomunitar trebuie sa fie considerata o masura cu efect echivalent res tric iilor cantitative " (Inten ie irelevant) Masuri cu efect echivalent restric iilor cantitative : a) normele aplicabile dis tinct (de exemplu, o discriminare directa mpotriva importurilor) b) normele aplicabile fara distinc ie de tip "povara dubla" c) normele aplicabile fara distinc ie de un tip "povara egala Spete privitoare la masuri cu efect echivalent(politica de promovare doar a produselor indigene; principiul recunoasterii reciproce : a) Comis ia c Irlanda, (Cumpara irlandeza) Cauza 249/81, [1982] ECR 4005. Guvernul irlandez, pt a ameliora criza ec, a initiat o campanie instituind vnd campanii nationale ce avea ca scop de-a promova produsele autohtone, influentnd consumatorii n detrimentul celorlalte produse de pe piata. Fata de aceasta politica Comisia s-a adresat CJE, motivnd faptul ca masura de restrngere a circulatiei marfurilor s -a realizat prin politica de promovare doar a produselor indigene b) Cassis de Dijon(principiul recunoasterii reciproce), cauza 120/78, [1979] ECR 649. Fapte: legea germana interzice comercializarea de lichioruri cu o alcoolemie mai mica de 25 .Acest lucru a facut imposibila pentru reclamant de a importa un lot de Cassis de Dijon, un lichior francez cu o putere de ntre 15 i 25 , n Germania. Licoarea, prin urmare, nu a putut concura cu lichiorul german puternic. Fara restric ii privind produc ia i comercializarea lichior slab existent n Fran a-principiul recunoasterii reciproce. 10 DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII LIBERA CIRCULATIE A FORTEI DE MUNCA Libera circulatie a fortei de munca: a) Libera circulatie a pers oanelor Libertatea circulatiei lucratorilor (articolul 39): notiunea de lucrator, drepturile lucratorilor (intrare, iesire, resedinta), dreptul la munca, drepturile membrilor familiei lucratorului, dreptul de a ramne n statul de resedinta. Limitarile permise pentru accesul la munca. o Muncitori/lucratori=persoana care exercita o activitate n mod independent, n sistem de salarizare(inclusiv fotbalisti, prostituate) o Avantajati: familia muncitorului(sot, copii s ub 21 ani, rude aflate n ntretinerea muncitorului/sotiei) beneficiaza de aceleasi drepturi ca ns usi muncitorul Libertatea de stabilire a micilor mes eriasi, liber-profesionistilor si societatilor comerciale (articolul 43): dreptul de stabilire pentru persoane fizice si pentru companii, drepturile de care acestia dispun. Cetatenia europeana. Limitarile permise pentru dreptul de circulatie a persoanelor (dreptul de circulatie si stabilire a persoanelor fizice si juridice). Pot constitui actiuni de dis criminare: Discriminare ascunsa(=conditionare n functie de provenienta, domiciliu): impozitare mai severa; transferarea lucratorului numai dupa ce a platit angajatorului o despagubire; folosirea unor programe sociale numai n beneficiul anumitor categorii s ociale. Libera circula ie poate fi justificata n mod obiectiv, daca: i) Regulile trebuie sa fie aplicata n mod nediscriminatoriu; ii) Ele trebuie sa fie justificate de motive imperative de interes general; iii) Ele trebuie sa fie de natura sa asigure realizarea obiectivului pe care l urmaresc ; iv) Ei trebuie sa mearga dincolo de ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv (propor ionalitate) -Cazul Bosman. Curtea de Justitie Europeana s-a manifestat in 1995 impotriva regulilor de transfer intre cluburile de fotbal. Fotbalul profesionist este o activitate economica stipulata in tratate. Jean-Marc Bosman a fost un jucator profesionist de fotbal pentru clubul Liege RC. Clubul a cerut o taxa de transfer de 11,743,000 BFR i.e. 291,101 Euro pentru el, ca sa se mute la un alt club. In conformitate cu prevederile Curtii, regulile care presupun o taxa de transfer dupa expirarea contractului nu sunt compatibile cu principul liberei circulatii a fortei de munca. Pentru a promova dezvoltarea jucatorilor tineri din tarile de acasa, unele asociatii de fotbal au limitat numarul jucatorilor straini pe care si-i putea permite fiecare echipa de club. Curtea s-a manifestat de asemenea in favoarea limitarii numarului de profesionisti de fotbal care sunt nationali ai altor State Membre iar acest lucru sa fie exclus din Tratat. Cazul C-415/93 -Adoui i Cornuaille V de s tat belgian (115 i 116/81) (Cazul prostituatei franceze careia i s-a refuzat eliberarea unei autorizatii de munca pt motive de ordine publica, fiind expulzata. Ea desfasoara prostitutia n Belgia, cot la cot cu belgienii(nu e interzisa prostitutia), instan a a considerat ca excluderea cuiva pe baza unui "standard moral" nu a fost propor ionala; trebuie sa s e aplice fara discriminare (inclusiv belgienilor). Decizia de expulzare a unei persoane trebuie sa fie propor ionala i justificata n mod obiectiv. 11 DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR b) Libera circulatie a serviciilor SERVICIILE=prestatii furnizate n mod obisnuit contra unei remuneratii, n masura n care nu sunt guvernate de dispozitii referitoare la libera circulatie a bunurilor, capitalurilor si pers oanelor Trebuie sa aibe un caracter temporar Nu exclude posibilitatea de-a avea infrastructura Nu exclude posibilitatea de-a transfera peste frontiera anumite bunuri necesare desfasurarii anumitor prestatii(bilete de loterie, material publicitar) EXEMPLE: Prestatiile medicilor, inginerilor, constructorilor, activitatea ghizilor, emisiunile radio-TV Apar discutii cu privire la serviciile legate de prostitutie; n Irlanda sunt interzise avorturile CLASIFICAREA SERVICIILOR 1. Servicii active-prestatorul vine n statul beneficiar 2. Servicii pasive-beneficiarul se deplaseaza la prestator, acesta aflndu -se ntr-un stat membru 3. Servicii ce se deplaseaza-att beneficiarul, ct si prestatorul ramn n propria tara si se deplaseaza doar prestatia(televiziune, radio, asigurari) EXEMPLE DE DISCRIMINARE Perceperea de taxe pt turistii straini, unde nu sunt pt autohtoni Solicitarea autorizarii, unde autohtonii nu au nevoie de asa ceva Conditionarea ca ghidul sa fie angajat la un birou de turism Solicitarea de studii pt ghidul ce nu se preocupa de prezentarea muzeelor RESTRICTII PERMISE Motive de ordine, securitate si sanatate publica Motive de interes general Echilibru n domeniul asigurarii sociale si medicale 12 DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII LIBERA CIRCULATIE A CAPITALULUI c) Libera circulatie a capitalului eliminarea tuturor restrictiilor as upra circulatiei capitalului intre Statele Membre si apoi a restrictiilor asupra circulatiei capitalului intre Statele membre si tarile terte (in ultimul caz, cu luarea in considerare a masurilor de protectie in situat ii exceptionale) ; liberalizarea trebuie sa duca la crearea pietei unice prin incurajarea celorlalte libertati (de circulatie a persoanelor, a bunurilor si a serviciilor) ; de asemenea, trebuie sa incurajeze progresul economic prin facilitarea investitiilor eficiente de capital. Circulatia capitalului ntre Statele Membre este acum, n teorie cel putin, subiect al nici unei restrictii. Ac est lucru nseamn c investitiile pot fi fcute si lichidate n ntreaga Uniune fr a fi necesar aprobarea prealabil a guvernului, si c nu exi st limite n provinta miscrilor de capital sau a schimburilor de moned. Introducerea monedei euro a facili tat astfel de miscri de capital. ATENTIE! Sunt interzise toate restrictiile privind circulatia de capital ntre s tatele membre si tarile terte ca si conditie majora pt realizarea uniunii economice si monetare CIRCULATIA CAPITALULUI=transferarea unilaterala de valori n forma de capital material(=participarea la o SC straina) sau n forma de capital banes c(mijl de plata legale, titluri de valoare, credite ) dintr-un stat membru ntr-un alt stat, reprezentnd o investitie de capital. Nu constitue circulatie de capital simplul transfer de bani pt plata unor marfuri CIRCULATIA PLATILOR =transferul peste hotare de mijloace de plata(bancnote, cambii, CEC -uri, BO) ce sunt neces are n legatura cu o contrapres tatie es te o anexa liberei circulatii a persoanelor, marfurilor si serviciilor. REPREZINTA DISCRIMINARE(e interzisa) Orice reglementare interna ce e capabila direct, indirect, potential/faptic sa mpiedice circulatia libera de capital si de plati Orice masura cu caracter temporar sau pe durata ndelungata care mpiedica, limiteaza sau refuza n totalitate intrarea, iesirea ori tranzitul de capital, n functie de cantitate/valoare CONSILIUL E N MASURA SA IA MASURI PROTECT IONISTE mpotriva transferurilor de capital cu statele terte, daca acestea pun n pericol uniunea monetara si economica. Se pot lua si masuri de embargou fata de un stat tert. 13 DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII MIJLOACELE DE AC IUNE ALE UE PRINCIPIUL EFECTULUI DIRECT/APLICABILITATEA DIRECTA PRINCIPIUL EFECTULUI DIRECT Permite persoanelor fizice/juridice sa invoce n mod direct o norma europeana, n fata unei ins tante nationale/europene Efectul direct al dr unional(comunitar), alaturi de principiul suprematiei=principiu fundamental, cons acrat de CJUE Permite persoanelor s a invoce n mod direct dreptul european n fata instantelor, independent de existenta unor legi n dreptul national Garanteaza aplicabilitatea s i eficienta dr european n statele membre CONDITII CE TREBUIESC NDEPLINITE PT CA UN ACT JURIDIC EUROPEN SASE POATA APLICA N MOD DIRECT: Stabilite de CJUE Efectul direct poate sa priveasca Doar relatiile dintre o persoana fizica si un stat membru Poate fi extins la relatiile ntre toate persoanele fizice EFECTUL DIRECT AL DREPTULUI EUROPEAN Cons acrat de CJUE, prin hotarrea Van Gend&Loos , 1963 Dreptul european nu genereaza numai obligatii pt statele membre, ci si drepturi pt persoanele fizice si/juridice Pers fizice/juridice pot sa invoce n mod direct normele europene n fata instantelor nationale si europene Nu e necesar ca statul membru sa reia norma europeana n cauza n sistemul sau juridic(nu trebuie sa produca legislatie interna) Efectul direct al dr european e de 2 tipuri: 1. Efectul direct vertical (A vs C) intervine ntre persoanele fizice/juridice interesate si stat(pers fizice/juridice vs stat) persoanele pot sa se prevaleze de o norma juridica fata de stat 2. Efectul direct orizontal (A vs B) intervine ntre unele persoanele fizice/juridice interesate si alte persoane fizice/juridice interesate persoanele pot sa se prevaleze de o norma europeana ce vizeaza persoanele C=STAT MEMBRU DIRECTIVA-vizeaza ntodeauna toate/anumite state membre REGULAMENTUL-vizeaza toate persoanele fizice/juridice s i statele membre DECIZIA-vizeaza toate/anumite pers oane fizice/juridice si/state membre A=persoane fizice/juridice (VS) B=pers oane fizice/juridice ATENTIE!!! Sfera de aplicare a efectului direct depinde de tipul de act n functie de tipul de act n cauza(regulament, directiva, decizie), CJUE a acceptat s a fie : Efect direct complet=un efect direct orizontal si vertical Efect direct partial=limitat laefectul direct vertical 14 DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII INSTRUMENTELE JURIDICE ALE UE: DESTINATARI EFECTE REGULAMENT Toate statele membre, pers oanele fizice i juridice -Efect direct(vertical si orizontal) ntodeauna(hotarrea POLITI): Direct aplicabil i obligatoriu n toate elementele sale Statul nu mai produce legislatie interna Se aplica n legislatia interna imediat dupa intrarea lor n vigoare Stabilesc aceea i lege pe ntregul teritoriu al Uniunii Daca sunt adoptate de Parlamentul European sunt calificate drept acte legislative -Are ca s cop principal armonizarea legilor -Are aplicabilitate totala- toate statele membre, persoanele fizice i juridice DIRECTIVA Toate sau anumite state membre -Stabilesc doar obiective generale(rezultatele ce trebuie atinse) pentru aplicarea politicilor europene, nu si modul de atingere a lor(libertate n aleg. mijl. de ndeplinire a rezultatelor) -E des tinat statelor membre, trebuie transpus a n legislatia interna; intrarea n vigoare nu produce efecte n legislatia nationala -Efectul direct nu poate fi dect vertical, valabil doar daca statele membre l-au transpus n legislatia nationala, astfel cum a fost conceputa -Transpunerea=act adoptat de statele membre ce consta n adoptarea si aprobarea unor masuri nationale, menite sa le permita sa se conformeze rezultatelor(obiectivelor) stab prin directiva -Obligatorie n raport cu rezultatul inten ionat. Direct aplicabila doar n anumite circumstan e -Are ca scop principal apropirea legilor=eliminarea contradic iilor i a conflictelor dintre legisla iile na ionale i regulamente . Mijloc principal pentru cons truc ia pie ei interne -Este un act juridic pe 2 niveluri: 1. Directiva proprizisa ce e adoptata de institutiile UE 2. Masurile nationale de punere n aplicare, adoptate de statele membre -Solutii concepute pt combaterea trans punerii incorecte a directivelor Directiva trebuie transpusa n intervalul 6 luni-2 ani de la intrarea n vigoare Comisia poate solicita Curtii sa condamne statele membre(neexecutarea hotarrii poate conduce la o condamnare ce se poate solda cu amenzi) CJ a acceptat sa acorde pf/pj, n anumite conditii, posibilitatea de-a obtine despagubiri pt daunele cauzate din lipsa de transpunere a directivei n legislatia nationala. Conditii: Dispozitiile directivei trebuie sa fie neconditionate si suficient de precise Directiva nu trebuie sa fi fost corect transpusa pna la termenul prevazut DECIZIE Toate s au -Efect direct(vertical s i orizontal) ntodeauna: anumite state membre; pf/pj Direct aplicabil i oblig atoriu n toate elementele sa le Statul/sta tele vizate nu mai produc legislatie interna Stab ilesc aceea i lege pt statele vizate -Are aplicabilitate individuala , pt cei pe care-i vizeaza 15 DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII DIRECTIVELE -O directiva este obligatorie pentru statele membre n ceea ce prive te obiectivul care trebuie atins, nsa lasa la latitudinea autorita ilor na ionale decizia cu privire la modul n care obiectivul Uniunii convenit urmeaza sa fie ncorporat n sistemul juridic intern. -Motivul care sta la baza acestei forme de legisla ie este acela ca permite atenuarea interven iei Uniunii n structurile economice i juridice na ionale. n special, statele membre pot lua n considerare circumstan ele interne specifice n momentul punerii n aplicare a normelor Uniunii. -Consecin a directivelor este aceea ca directivele nu nlocuiesc legile statelor membre, ci le impun acestora obliga ia de a adapta dreptul lor na ional la dispozi iile Uniunii. -n general, rezultatul este o procedura legislativa n doua etape. n prima etapa, directiva stabile te obiectivul care trebuie ndeplinit la nivelul UE de catre oricare stat membru sau de catre toate statele membre carora le este adresata, ntr-un interval de timp specificat. Institu iile Uniunii pot defini obiectivul att de precis nct sa nu lase statelor membre nicio marja de manevra, iar aceasta posibilitate a fost utilizata n directivele privind standardele tehnice i protec ia mediului. n cea de a doua etapa, la nivel na ional, obiectivul stabilit la nivelul Uniunii este transpus efectiv n acte cu putere de lege sau acte administrative n statele membre. Chiar daca statele membre sunt, n principiu, libere sa stabileasca forma i metodele utilizate pentru a transpune obliga ia lor la nivel UE n dreptul na ional, sunt aplicate criterii ale UE pentru a se evalua daca acestea au procedat astfel n conformitate cu dreptul UE. Principiul general este ca trebuie sa se creeze o situa ie juridica n care drepturile i obliga iile care deriva din directiva sa poata fi recunoscute cu suficienta claritate i certitudine pentru ca ceta eanul Uniunii sa le poata invoca sau, daca este cazul, sa le conteste n fa a instan elor na ionale. Aceasta implica, n general, adoptarea de acte juridice na ionale obligatorii sau abrogarea sau modificarea normelor existente. Practica administrativa n sine nu este suficienta, ntruct, prin natura sa, aceasta poate fi modificata oricnd de autorita ile n cauza i, de asemenea, aceasta nu este suficient cunoscuta. -Directivele nu creeaza, de regula, drepturi i obliga ii directe pentru ceta enii Uniunii. Acestea se adreseaza n mod expres doar statelor membre. Drepturile i obliga iile pentru ceta eni decurg doar din masurile adoptate de autorita ile statelor membre pentru punerea n aplicare a directivei. Acest aspect nu are nicio importan a pentru ceta eni, att timp ct statele membre satisfac obliga iile care le revin n temeiul actelor juridice ale Uniunii. Ace tia ar putea nsa sa fie dezavantaja i n cazul n care un stat membru nu adopta masurile necesare de punere n aplicare pentru atingerea unui obiectiv stabilit ntr-o directiva care ar putea fi n avantajul lor sau atunci cnd masurile adoptate nu sunt adecvate. Curtea de Justi ie a refuzat sa tolereze astfel de dezavantaje i ntr-o serie lunga de cazuri a stabilit ca, n astfel de circumstan e, ceta enii Uniunii pot sus ine ca directiva sau recomandarea are efect direct n ac iunile naintate n instan ele na ionale pentru asigurarea drepturilor conferite de aceasta. Curtea de Justi ie a definit efectul direct dupa cum urmeaza: dispozi iile directivei trebuie sa stabileasca drepturile ntreprinderilor/ceta enilor UE cu suficienta claritate i exactitate; exercitarea drepturilor nu poate fi condi ionata sau legata de ndeplinirea unor sarcini; autorita ile legislative na ionale nu trebuie sa dispuna de nicio marja de apreciere n ceea ce prive te fondul normelor care trebuie adoptate; termenul de punere n aplicare al directivei trebuie sa fi expirat. -Juris pruden a Cur ii de Justi ie privind efectul direct se bazeaza pe opinia generala potrivit careia statul membru ac ioneaza n mod contradictoriu i ilegal daca aplica vechea sa legisla ie fara a o adapta la indica iile directivei. Acesta este un abuz la adresa drepturilor comis 16 DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII de catre statul membru, iar recunoa terea efectului direct al directivei reprezinta o ncercare de a combate acest abuz prin asigurarea faptului ca statul membru nu ob ine niciun beneficiu din ncalcarea dreptului Uniunii. -Astfel, efectul direct are caracterul unei sanc iuni pentru s tatul membru care a ncalcat dreptul Uniunii. n acest context, este important faptul ca principiul a fost aplicat de catre Curtea de Justi ie doar n cauzele care au opus ceta eni i state membre i doar n situa ii n care efectul direct al directivei era n favoarea ceta eanului, nu n detrimentul acestuia cu alte cuvinte, atunci cnd pozi ia ceta eanului n conformitate cu legisla ia modificata n temeiul directivei era mai favorabila dect cea n conformitate cu legisla ia anterioara (= efect direct vertical). -Totu i, aplicarea efectului direct vertical al directivelor nu previne s itua ia n care efectul direct al unei directive n favoarea unei persoane ar putea fi n detrimentul unei alte persoane (efectul dual al directivei, ntlnit adesea n legisla ia privind mediul i achizi iile publice). Acest prejudiciu trebuie sa fie considerat drept un reflex juridic negativ care rezulta n mod inevitabil din obliga ia statelor membre de a realiza o reconciliere a ordinii lor juridice cu obiectivele unei directive, la finalul termenului de transpunere; recunoa terea efectului vertical al directivelor nu cauzeaza niciun prejudiciu suplimentar. -Efectul direct al directivelor as upra rela iilor dintre ceta eni (efectul direct orizontal) nu a fost acceptat de Curtea de Justi ie . Caracterul punitiv al principiului a determinat Curtea de Justi ie sa concluzioneze ca acesta nu este aplicabil rela iilor dintre persoanele private, ntruct acestea nu pot fi raspunzatoare pentru lipsa de ac iune a statului membru. Ceta eanul trebuie sa se bazeze pe certitudinea juridica i pe protec ia a teptarilor legitime. Ceta eanul trebuie sa se bazeze pe faptul ca efectul unei directive va fi atins prin masuri na ionale de punere n aplicare. Totu i, n jurispruden a sa mai recenta, -Curtea de Justi ie i-a temperat respingerea efectului direct al directivelor n raporturile de drept privat. Aceasta se limiteaza la situa iile n care o parte contractanta invoca un drept care rezulta din directiva mpotriva unui drept al celeilalte par i care reiese din legisla ia na ionala. Astfel, se deschide calea unei aplicari orizontale a dispozi iilor direct aplicabile ale directivelor n situa ii care privesc, de exemplu, respectarea dreptului na ional obiectiv (de exemplu, o ntreprindere dore te sa oblige ntreprinderea concurenta sa respecte dreptul na ional care ncalca dreptul directivei) sau punerea n aplicare a obliga iilor din dreptul na ional care vin n contradic ie cu aplicarea directivei (precum refuzul de a executa un contract prin invocarea unor dispozi ii prohibitive na ionale care ncalca dreptul directivei). -Efectul direct al unei directive nu pres upune n mod necesar ca o dis pozi ie a directivei confera drepturi ceta eanului. n realitate, dispozi iile unei directive au un efect direct n masura n care au un efect de drept obiectiv. Acelea i condi ii se aplica recunoa terii acestui efect ca n cazul recunoa terii unui efect direct, singura excep ie fiind ca, n locul stabilirii unui drept clar i precis pentru ceta enii sau ntreprinderile Uniunii, este stabilita o obliga ie clara i precisa pentru statele membre. n acest caz, pentru toate institu iile, i anume legislatorul, administra ia i tribunalele statelor membre, directiva este obligatorie, acestea fiind nevoite sa o respecte i sa o aplice automat ca drept al Uniunii cu prioritate. n practica, acestea trebuie sa respecte, prin urmare, i obliga ia de a interpreta dreptul na ional n conformitate cu directivele sau sa dea dispozi iei directivei n cauza prioritate de aplicare asupra dreptului na ional contrar. -De asemenea, directivele au anumite efecte de limitare as upra statelor membre chiar nainte de expirarea termenului de transpunere . n ceea ce prive te caracterul obligatoriu al directivelor i obliga ia ca acestea sa faciliteze realizarea sarcinilor Uniunii (articolul 4 din TFUE), statele membre trebuie sa nu ia, nainte de expirarea termenului de transpunere, nicio masura care ar putea pune n pericol ndeplinirea obiectivului directivei. n hotarrile sale din cauzele Francovich i Bonifaci din 1991, Curtea de Justi ie a sus inut ca statele membre sunt raspunzatoare sa plateasca despagubiri atunci cnd prejudiciul este cauzat de netranspunerea par iala sau totala a unei directive. Ambele cai de atac au fost introduse 17 DREPTUL UE. TABELE TRATATE SI INSTITUTII mpotriva Italiei pentru transpunerea tardiva a Directivei 80/987/CEE a Consiliului din 20 octombrie 1980 privind protec ia lucratorilor salaria i n cazul insolvabilita ii angajatorului. Aceasta directiva garanteaza dreptul lucratorilor la remunerare n perioada care preceda insolvabilitatea i concedierea pe motivul insolvabilita ii. n acest scop, urmau sa fie create fonduri de garantare cu protec ie din partea creditorilor, finan ate de angajatori i/sau de autorita ile publice. Problema cu care se confrunta Curtea era ca, de i obiectivul directivei era de a conferi lucratorilor angaja i un drept personal la plata continua a remunera iei din fondurile de garantare, instan ele na ionale nu au putut conferi acestui drept o aplicare directa, n sensul ca acestea nu au putut obliga autorita ile na ionale sa l aplice, ntruct, n absen a masurilor de transpunere a directivei, nu fusese creat fondul de garantare i nu se putea stabili debitorul n legatura cu insolvabilitatea. Curtea a hotart ca, prin netranspunerea directivei, statul italian a privat lucratorii angaja i n cauza de drepturile lor i, prin urmare, era raspunzator pentru prejudicii. Chiar daca obliga ia de despagubire nu este prevazuta n dreptul Uniunii, Curtea de Justi ie considera ca aceasta este parte integranta a ordinii juridice a Uniunii, ntruct efectul deplin al acesteia nu ar fi asigurat, iar protec ia drepturilor conferite ar fi redusa daca ceta enii Uniunii nu ar avea posibilitatea sa ob ina despagubiri pentru ncalcarea drepturilor lor de catre statele membre atunci cnd acestea ac ioneaza contrar dreptului Uniunii. 1. RECOMANDARILE I AVIZELE -Acestea permit institu iilor Uniunii sa formuleze o opinie adresata statelor membre i, n anumite cazuri, ceta enilor, care nu este obligatorie din niciun punct de vedere, inclusiv juridic, pentru destinatar. n recomandari, par ii careia acestea sunt adresate i se solicita, fara ca aceasta sa aiba o obliga ie n acest sens, sa aiba un anumit comportament. De exemplu, n cazurile n care adoptarea sau modificarea unei dispozi ii juridice sau administrative ntr-un stat membru cauzeaza o denaturare a concuren ei n cadrul pie ei interne europene, Comisia poate recomanda statului n cauza masuri corespunzatoare pentru evitarea denaturarii. Avizele, pe de alta parte, sunt emise de institu iile Uniunii n momentul evaluarii unei situa ii actuale sau a anumitor evolu ii n Uniune sau n statele membre. n anumite cazuri, acestea deschid drumul catre acte ulterioare cu for a juridica obligatorie sau constituie o condi ie prealabila pentru institu ie n cazul unei proceduri n fa a Cur ii de Justi ie (articolele 258 i 259 din TFUE). DESTINATARI EFECTE RECOMANDARE Toate sau anumite state membre, alte organisme ale Nu are caracter obligatoriu UE, pers oane AVIZ Toate sau anumite state membre, alte organisme ale Nu are caracter obligatoriu UE Nu se specifica 18